Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Maduva Spinarii
Maduva Spinarii
Maduva spinarii este asezata in canalul vertebral si se intinde de la orificiul occipital si pana la vertebra a Ii-a lombara (L2), de unde se continua
cu filum terminale pana la baza coccisului .Maduva spinarii nu ocupa toata grosimea canalului vertebral. intre peretele osos al vertebrelor si
maduva se afla meningele spinal format din trei membrane: duramater, arahnoida si piamater . intre arahnoida si piamater se afla lichidul
cefalorahidian care are rol de protectie a tesutului nervos impotriva traumatismelor si de transport al unor hormoni.
Maduva spinarii are forma unui cilindru usor turtit dorso-ventral, prezentand doua umflaturi, cervicala si lombara, care corespund regiunilor
maduvei din care se desprind nervii membrelor anterioare si posterioare.Fata anterioara prezinta fisura anterioara mediana, iar lateral fata de
aceasta se afla santurile antero-laterale pe unde ies radacinile anterioare ale nervilor spinali. Fata posterioara prezinta santul median posterior,
santurile intermediare care delimiteaza fasciculele Goli si Burdach si santurile latero-posterioare pe unde patrund radacinile posterioare ale
nervilor spinali .
Structura interna
Efectuand o sectiune transversala prin maduva spinarii observa ca ea este formata din substanta cenusie la interior si substanta alba la exterior.
Substanta cenusie este situata la interior, are forma literei H, si prezinta doua coarne anterioare sau ventrale, voluminoase, formate din neuroni
motori somatici, doua coarne posterioare sau dorsale, mai ascutite, care ajung aproape de suprafata maduvei si sunt formate din neuroni senzitivi
somatici, doua coame laterale formate din neuroni vegetativi, in jumatatea anterioara neuroni visceromotori, iar in cea posterioara neuroni
viscerosenzitivi. Bara transversala a H-ului din sectiunea transversala formeaza comisura cenusie si este strabatuta de canalul ependimar.
Substanta alba este situata la exterior si este formata din fibre nervoase mielinice. Coarnele substantei cenusii delimiteaza in substanta alba trei
perechi de cordoane: anterioare, posterioare si laterale . in interiorul cordoa- nelor se delimiteaza fascicule nervoase care sunt: ascendente
senzitive (spinotalamic anterior, spinotalamic lateral, spino- bulbare - Goli si Burdach, spinocerebelos direct (Flechsig), spinocerebelos incrucisat
(Gowers): descendente motorii (piramidal direct, piramidal incrucisat, rubrospinal, tectospinal, olivospinal, vestibulospinal, reticulo- spinal). in
substanta alba medulara exista si fibre de asociatie care fac legatura intre diferite segmente ale maduvei.
Nervii spinali
Exista 31 de perechi de nervi spinali micsti, dispusi simetric de o parte si de alta a maduvei spinarii: 8 perechi cervicali, 12 perechi toracali
(dorsali), 5 perechi lombari, 5 perechi sacrali si o pereche coccigieni. Cu exceptia nervilor toracali (T2-T12) care se distribuie metameric,
intercostal, ceilalti nervi spinali formeaza plexuri: cervical (Cj-C4), brahial (Cj-T.,), sacral (L5-S5), coccigian (S4-S5). Un nerv spinal este alcatuit
din trei parti: radacini, trunchi si ramuri .
Radacina posterioara (dorsala) este senzitiva si este formata din dendritele si axonii neuronilor din ganglionul spinal aflat pe traiectul ei. Dendritele
sunt conectate cu receptorii tegumentari (ai sensibilitatii exteroceptive), cu receptorii din muschi, tendoane si articulatii (ai sensibilitatii
proprioceptive) si cu receptorii sensibilitatii visceroceptive. Axoni fac sinapsa cu neuronii senzitivi din substanta cenusie medulara. Radacina
anterioara (ventrala) este motorie si este formata din axonii neuronilor somatomotori medulari. Fibrele eferente somatomotorii transmit impulsuri
musculaturii scheletice, iar fibrele visceromotorii transmit impulsuri musculaturii striate si netede.
Trunchiul nervului spinal este mixt.Ramurile sunt in numar de cinci: dorsala - care isi distribuie fibrele in tegumentul si musculatura regiunii
dorsale, ventrala - care isi raspandeste fibrele in tegumentul si muschii regiunilor anterioare ale gatului, trunchiului, membrelor superioare si
inferioare, meningeala - care contine fibre vasomotoare pentru meninge, comunicanta alba si cenusie - care contin fibre vegetative preganglionare
care merg la ganglionii simpatici din lanturile laterovertebrale (paravertebrale).
b) Functia de conducere
Se realizeaza prin propagarea impulsurilor nervoase pe traseul fasciculelor ascendente si descendente.
A. Caile ascendente deservesc sensibilitatile exteroceptiva, proprioceptiva si interoceptiva. Caile sensibilitatii exteroceptive sunt reprezentate prin
calea sensibilitatii tactile profunde care se realizeaza prin intermediul fasciculului spinotalamic anterior si calea sensibilitatii termice si dureroase,
care se realizeaza prin intermediul fasciculului spinotalamic lateral. Caile sensibilitatii exteroceptive (tactila, termica si dureroasa) cuprind trei
neuroni.
Primul neuron este situafin ganglionul spinal si primeste stimuli (excitatii) adusi prin prelungirile sale dendritice de la nivelul receptorilor
tegumentari (corpusculii lui Meissner, discurile lui Merkel, corpusculii lui Krause si terminatiile lui Ruffini). Axonul acestuineuron patrunde pe calea
radacinii poasterioare a nervului spinal in maduva. Unele fibre, fie direct, fie prin intermediul unui neuron de asociatie, ajung la neuronul motor din
cornul anterior care, prin axonul sau ce ia calea radacinii anterioare a nervului spinal, transmite ordinul la muschi (arcul reflex).
Alte fibre patrund in cornul posterior al maduvei si fac sinapsa cu cel de al doilea neuron. Axonul acestuia trece in cordonul anterior si lateral de
partea opusa, unde ia parte la formarea fasciculului spino-talamic. Aceste fibre strabat maduva, bulbul, puntea si pedunculii cerebrali ajungand in
talamus, unde fac sinapsa cu cel de al treilea neuron. Caile sensibilitatii proprioceptive sunt reprezentate prin calea sensibilitatii proprioceptive
constinete, care se realizeaza prin fasciculul Goli si Burdach, si calea sensibilitatii incon-stiente, care se realizeaza prin fasciculul spinocerebelos
direct (Flechsig) si incrucisat (Gowers).
Caile sensibilitatii proprioceptive sau profunde conduc stimulii proveniti de la nivelul muschilor, tendoanelor, articulatiilor si oaselor. Si aceste cai
cuprind trei neuroni. Primul neuron este situat tot inganglionul spinal. Axonul sau ia calea radacinii posterioare a nervului spinal si ajunge in
cordonul posterior al maduvei. Aici, unii axoni foarte lungi formeazadoua fascicule ascendente numite Goli si Burdach, care impreuna alcatuiesc
caile spino-bulbare. Ele strabat maduva si se opresc in bulb, unde fac sinapsa cu cel de al doilea neuron, in nucleii Goli siBurdach.
Axonii acestor neuroni, dupa ce se incruciseaza la nivelul bulbului, strabat trunchiul cerebral si se termina in talamus, unde fac sinapsa cu
neuronul al treilea, al carui axon se proiecteaza pescoarta cerebrala in acelasi loc ca si calea exteroceptiva. Este calea sensibilitatii proprioceptive
constiente. Alti axoni ai neuronilor din gan- glionii spinali sunt mai scurti si ajung numai pana in cornul posterior, unde se gaseste al doilea neuron.
Axonul acestuia trece fie in cordonul lateral de aceeasi parte, formand calea spinoce rebeloasa directa (Flechsig), fie in cordonul lateral de partea
opusa, formandcalea spinocerebeloasa incrucisata (Gowers). Ambele cai strabat trunchiul cerebral si se termina in scoarta cerebeloasa (scoarta
creierului mic), formand calea sensibilitatii proprioceptiveinconstiente.
1. Caile piramidale - se numesc asa pentru ca trec prin piramidele bulbare si sunt caile motilitatii voluntare. isi au originea in girusul precentral
din lobul frontal al fiecarei emisfere cerebrale si sunt reprezentate prin axonii neuronilor din aceasta regiune. Axonii coboara prin toate etajele
inferioare ale encefalului pana in maduva spinarii . Exista o cale piramidala directa, care ajunsa in maduva strabate cordonul anterior, si o cale
piramidala incrucisata, care ajunsa in bulb trece de partea opusa emisferei cerebrale din care a luat nastere, formand decusatia piramidala
(incrucisarea) si apoi patrunde in cordoanele laterale ale maduvei spinarii. Fibrele ambelor cai piramidale (directa si incrucisata) patrund in
coarnele anterioare ale maduvei spinarii, unde fac sinapsa cu cel de al doilea neuron (neuron motor), iar axonul acestuia urmeaza, traiectul
radacinii anterioare a nervului spinal si ajunge in organul efector - muschiul.
2. Caile extrapiramidale - sunt numite astfel pentru ca trec in afara piramidelor bulbare si conduc miscarile automate involuntare . Ele isi au
originea in diferiti nuclei ai trunchiului cerebral. In substanta alba medulara ele formeaza urmatoarele fascicule:
rubrospinale, cu originea in nucleii rosii din mezencefal;
vestibulospinale, din nucleii vestibulari bulbari;
tectospinale, din coliculii cvadrigemeni din mezencefal;
olivospinale, din nucleii olivari bulbari;
reticulospinale, din substanta reticulata a trunchiului cerebral.
Nucleii de origine ai acestor fascicule sunt subordonati cortexului. Controlul cortexului asupra nucleilor de origine ai cailor extrapiramidale se
realizeaza prin intermediul corpilor striati (ganglionii bazali). Motilitatea automata are rol in mentinerea motilitatii tonusului muscular si a
echilibrului, in activitatea reflexa medulara, in coordonarea miscarilor si in realizarea unor activitati umane complexe (mersul, scrisul, condusul
masinii, inotul etc).