ZERIES ALEX

mprtiai prin Balcani nc din Evul Mediu, aromnii trec

astzi printr-o criz identitar fr ieire. Academiile fiecrui stat
n care triesc susin propria teorie despre originea
aromnilor:romni, macedoneni romanizai sau greci latinofoni.
Chiar i specialitii cu origine aromn s-au integrat curentelor
academice din ara n care locuiesc, ceea ce provoac un semn i
mai mare de ntrebare printre aromnii din Romnia, Albania,
Macedonia i Grecia. Izvoarele i istoriografia i menioneaz sub
diverse nume:vlahi, vlasi, aromni, macedoromni, freroi,
saracaceni, armni, rrmni.
1.Cadrul General
Originea aromnilor n primele izvoare bizantine:dacii lui
Kekaumenos
Dac ne uitm prin istoriile romane contestate de istoriografia
romn, care povestesc despre retragerea aurelian, n urma
creia s-au nfiinat dou provincii sud-dunrene cu numele
Dacia, ne apropiem de regiunea indicat de Kekaumenos la
originea vlahilor. Dar dac acceptm teoria cronicarului bizantin,
ar trebui s acceptm c cel puin o parte a populaiei romanizate
din Dacia roman s-a retras, n 275, n sudul Dunrii. Parcursul
acestora este clar delimitat de autor:nvini de bizantini, s-au
refugiat n Epir, Macedonia i Elada, adic n regiuni n care sunt
atestai din Evul Mediu pn azi. Autorul i-a cunoscut destul de
bine pe vlahi:descrie implicarea lor n rscoala antibizantin i le
cunoate obiceiul transhumanei. Cu ocazia pregtirii unei
rscoale n vara anului 1066, vlahii, la ntrebarea despre locul n
care se aflau animalele i nevestele lor n acel moment, au
rspuns c n munii Bulgariei, identificai de specialiti cu
Munii Balcanici pn n Pind i Rodope. Kekaumenos
completeaz:Cci aa li-e obiceiul, ca dobitoacele i familiile lor
s stea din luna aprilie pn n luna septembrie n muni nali i
n locuri foarte reci. (Fontes Historiae Daco-Romanae, III, p. 31-
33). Este prima dovad a migraiei sezoniere sau transhumanei
practicate de aromni pn la mijlocul secolului al XX-lea i este
prima atestare a principalei ocupaii a aromnilor pstoritul.
Prerile istoricilor despre localizarea acestor vlahi sunt mprite,
unii susinnd c ar fi fost romni din nordul Dunrii, n timp ce
alii i plaseaz n Balcani sau Dobrogea. n condiiile n care
bizantinii nu aveau autoritate n nordul Dunrii, nu se poate
accepta plasarea lor aici. Nici Dobrogea, locuit de multe
populaii, printre care izvoarele nu i amintesc de romni, nu
putea sta la originea unui contingent de romni suficient de
numeros nct s fie remarcat de comandanii militari bizantini i
de cronicar. Singura localizare plauzibil a lor este n Peninsula
Balcanic, teritoriu supus bizantinilor, de unde acetia puteau
recruta oaste i unde sursele i atest cu sarcini militare. Dar mult
mai important este consemnarea tradiiei despre originea acestor
romni sud-dunreni:despre care se spune arat o tradiie care
ZERIES ALEX

circula deja n cercurile culte de la Bizan despre originea roman

a aromnilor. Este o tradiie cult, care se vehicula n mijlocul
nvailor bizantini. Este exagerat s considerm c exista o
contiin a originii romane la romni, cu att mai mult la
romnii nord-dunreni (apologia acestei idei la A. Armbruster,
Romanitatea romnilor. Istoria unei idei, Editura Enciclopedic,
Bucureti, 1993, pp. 31-32).
A doua jumtate a secolului al XIX-lea a fost marcat de
numeroase conflicte regionale, n condiiile rscoalelor sau a
rzboaielor antiotomane. n plus, dup 1864 au aprut colile
romneti n Balcani, care au creat disensiuni ntre comunitile
de aromni, mprite ntre susintori ai romnismului, aa-
numiii romnofoni, i adversarii, cunoscui sub numele de
grecomani. Conflictul a evoluat spre distrugeri de coli i biserici,
arderea crilor n limba romn, terorizarea populaiei
romnofone, chiar cu concursul autoritilor turce locale.

n 1903, aromnii s-au implicat n rscoala macedonenilor

mpotriva turcilor, aa-numita revoluie Ilinden. Dintre faptele lor
de arme se remarc btlia de la Cruevo (azi n Macedonia),
unde aromnii, sub comanda lui Pitu Guli, au luptat o zi ntreag
cu o armat turc net superioar numeric i ca armament. Peste
doi ani, la intervenia diplomatic a Romniei, sultanul a
recunoscut vlahii ca minoritate n imperiu i le-a acordat dreptul
la coal i biseric n limba lor, de fapt n limba romn. Data
acordrii acestui privilegiu, numit Iradea, 23 mai (stil nou), a
devenit de civa ani ziua internaional a aromnilor.

Adevratul salt al aromnilor n viaa politic din Imperiul

otoman a fost determinat de revoluia junilor turci. n urma
alegerilor parlamentare, doi aromni au ajuns n Parlamentul
Otoman i au deinut funcii importante n administraia otman.
Succesul aromnilor a fost efemer din cauza rzboaielor
balcanice. Nu au apucat s se bucure de libertile garantate prin
Iradeaua din 1905 i nici de libertile democratice ctigate de
Junii turci. Rzboaiele balcanice i-au gsit pe aromni mprtiai
n diverse aezri din Balcani i divizai ntre statele care i
revendicau. nc de la declanarea conflictului, grecii i-au
terorizat pe profesorii i preoii finanai de Romnia. Abia n
urma presiunilor diplomatice, cnd Grecia a neles c are nevoie
de Romnia pentru interesele sale n Balcani, guvernul de la
Atena a luat msuri pentru corectarea situaiei celor arestai. n
schimb, presa greac nu a ncetat cu diatribele mpotriva
romnilor i romnofonilor.
Pacea de la Bucureti a consfinit mprirea aromnilor ntre
Grecia, Bulgaria i Serbia, plus partea consistent din Albania.
Practic, rzboaiele balcanice au ngropat orice speran a
aromnilor spre o via naional proprie, fiind sortii de Marile
Puteri s fie mprii ntre statele balcanice, care i-au supus n
deceniile urmtoare unei ofensive de asimilare.
ZERIES ALEX

2. Cadrul legal pentru protejarea minoritilor n

statul/regiunea aleas
Exista numeroase controverse care planeaza asupra populatiei
aromane din tara noastra in ceea ce priveste statutul acestora,
identitatea naional, lingvistica si cultura a aromnilor si
apartenenta lor la valorile romnesti.
Se cunoaste faptul ca stabilirirea aromanilor in Tara-Mama a
avut loc ca urmare a Pacii de la Bucureti din 1913 cand
Bulgaria a cedat Romaniei teritoriul din Sudul Dobrogei
cunoscut ca Cadrilater. Incepand din 1925 si pana in 1938 s-au
inregistrat colonizari succesive in Cadrilater si apoi in Dobrogea
ale aromanilor care au venit in Romania in mod deliberat,
considerandu-se romani, iar statul roman i-a primit doar in
calitate de cetateni romani si asta, deoarece in articolul 3 din
Constitutia de la 1923 era stipulat clar faptul c, Teritoriul
Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de ginta straina.
Ca urmare a acestui articol, calitatea de roman le-a fost atestat,
individual, prin diverse documente: cetificate de botez eliberate
de bisericile romane( nu aromane, ci ale aromanilor) din
Imperiul Otoman, adeverintele eliberate de eforiile si
comunitatile romane din acelasi areal sau marea majoritate prin
certificate de nationalitate romana eliberate de Societatea de
Cultura Macedo-Romana din Bucuresti. Aromanii erau
considerati etnici romani si recunoscuti ca atare de autoritatile
romane.
In prezent, ca o continuare a evenimentelor decisive din perioada
1925-1938, in Romania, aromanii sunt considerati parte
integranta a poporului roman, o comunitate lingvistica si
culturala, si nu o minoritate nationala. Din punct de vedere legat
statul roman ii incadreaza in randul romanilor, bucurandu-se de
acelasi drepturi, dar si obligatii. Aromanii nu beneficiaza de
prevederile articolelor din Constitutie referitoare la minoritatil
nationale recunoscute in Romania.
Referitor la protejare ca minoritate, daca o parte dintre aromani
se vor declara ca atare, Constitutia Romaniei modificata si
completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr.
429/2003, prin art. 6, stipuleaza ca statul recunoaste si
garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul
de pastrare, la dezvoltare si la exprimarea identitatii lor etnice,
culturale, lingvistice si religioase, conform cu principiile de
egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni
romani. Prin art. 32 din Constitutie minoritatilor nationale,
inclusiv celei aromane, li se garanteaza dreptul de a invata, daca
doresc, in limba aromana asa cum este solicitata de unele
organizatii( Comunitatea Aromanjilor din Romania).
Precizam ca dreptul aromanilor ca minoritate nationala este
asigurat si prin Conventia Cadru pentru protectia minoritatilor
nationale a Consiliului Europei incheiata la Strasbourg la 1
februarie 1995, ratificata de Parlamentul Romaniei prin legea
numarul 31/1995. Prin aceasta conventie, oricare dintre
persoanele apartinand unei minoritati nationale, are dreptul sa
ZERIES ALEX

aleaga liber daca sa fie tratata ca facand parte din minoritatea

respectiva, fiind eclus orice dezavantaj dintr-o asemenea alegere
si din exercitarea drepturilor legate de aceasta.
3. Problemele aromanilor
Constitutia Romaniei consacra drepturile culturale ale
minoritatilor, dar aromanii, fiind inruditi cu romanii, nu sunt
considerati ca minoritate, ci drept comunitate lingvistica si
culturala.
Problema indentitatii aromanilor se imparte in mai multe directii:
una traditionala, a celor care sustin ca aromanii sunt romani,
limba lor fiind un dialect al limbii romane, si o alta directie in
case se include majoritatea, este ea a Comunitatii Armene din
Romania(CAR) care cere recunoasterea aromanilor ca minoritate
nationala. In sprijinul acestora, Traian Basescu a declarat in
planul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei( Strasbourg,
27 ianuarie 2011), Vom intreprinde demersuri in vederea
recunoasterii statului de minoritate romaneasca pentru aromani,,
Prin tratate si acorduri bilaterale ne-am asumat in mod deschis
interesul fata de comunitatile romanesti din vecinatate,,.
Conform normelor europene, numai recunoasterea statutului de
minoritate nationala poate asigura pastrarea specificului etnic,
cultural si lingvistic. Subdialectele aromanei apartin
patrimoniului european si este in interesul Europei ca acestea sa
fie protejate si sa li se confere un statut aparte.Aromanii
figureaza de mai multi ani pe listele unor organizatii europene
care au in vedere situatia popoarelor asa zis ;periclitate;. Din
punct de vedere cultural, folclorul aroman a fost cel mai bine
pastrat si imbogatit in Romania, pe cand in celelalte tari a capatat
influente din folclorul popoarelor majoritare.
Unii aromani marcanti din Romania cum ar fi Matilda Caragiu
Maritioreanu, sustin tot mai frecvent ca aromanii din Romania s-
ar afla intr-o criza de identitate profunda. Aceasta criza este
artificial intretinuta de interferentele politice in domeniul
cercetarilor filologice,istorice, etnologice si lingvistice, care se
manifesta prin teorii contradictorii si dispute privind originea
lor.
4. Modalitati de aparare a identitatii minoritatii in domeniul
educational, social, politic
Se vorbeste despre aromani inca din secolul al-X-lea, de aceea li
se studiaza de 200 de ani limba, este comparata cu alte limbi. Se
scrie o literatura in aromana si pentru aromani, se publica reviste
in aromana, se fac emisiunni radio-difuzate sau televizate in
aromana, se fac congrese ale aromanilor, se reunesc in Congrese
Internationale.
Aromana este limba materna a aromanilor, care le confera
constiinta lor etnolingvistica, este ceea ce le da o constiinta
entnolingvistica aparte, aceasta inseamna ca orice aroman, avand
o limba a lui, se simte.
Nu exista aromani care sa aiba alte pretentii in tarile in care
traiesc, ei trebuie sa aiba grija si sa vorbeasca in numele lor, a
ZERIES ALEX

implica pe toti aromanii in initiative,actiuni aberente, inseamna a

descalifica o etnie si a distruge tot ceea ce stramosii nostrii si
personalitatile noastre au realizat de-a lungul secolelor.