View Full Version: Manuscrisele Mosului - Tudor Diaconu - Legenda vie a Romanilor

zalmoxa ~~ Manuscrisele Mosului - Tudor Diaconu - Legenda vie a Romanilor

Manuscrisele Mosului - Tudor Diaconu - Legenda vie a Romanilor topics
O MIORITA - CRONICA ANCESTRALA A PERMANENTEI ROMANESTI
MIORITA - CRONICA ANCESTRALA A PERMANENTEI ROMANESTI

Baciul UNGUREAN
Vastul spatiu pe care s-a Iormat poporul roman si numeroasele sale tari numite Vlahii, au condus la
ideea separarii numirilor pentru Iacilitarea identiIicarii lor. In acest context vedem plasata necesitatea
diIerentierii tarilor romane dupa criterii toponimice, in special dupa hidronimele mai importante din
regiunea respectiva, stiut Iiind ca, pana tarziu, crezatele si voievodatele noastre erau organizate pe cursul
raurilor mai importante. In acest cadru istoric, in care vecinii Ioloseau etnonimul vlah , pentru a-i desemna
pe romani, iar VLAHIA(VALAHIA) pentru a le deosebi tara, romanii insisi se numeau ramani sau rumani,
iar tarile lor purtau nume stravechi: ARDEAL, MOLDIVA, OLTENIA, MUNTENIA, TARA BARSEI, etc.
Unele dintre aceste nume de tari, au patruns si in limbile altor popoare, generalizandu-se sub aceasta Iorma
romaneasca. Locuitorii din tarile respective erau numiti si ei cu apelativul derivate din numele tarii
respective: ardeleni, moldoveni, olteni, munteni, barseni, etc.
UNGUREANUL mioritic nu Iace exceptie de la aceasta regula, careia nu I s-au putut sustrage nici
conationalii lui, bacii vrancean si moldovean. Elementul lexical ungurean, ca si cel de vlah(valah) interpretat
eronat din stiinta ori nestiinta, a Iost indepartat de originea lui si golit de semantism, cu toata incarcatura
istorica pe care o poarta. Dictionarele noastre cele mai recente dau explicatii GRESITE acestor termeni.
AstIel DEX, speciIica: 1.maghiar, 2. denumire dat populatiei (romanesti) din Transilvania, in special celei
din vecinatatea Iostelor provincii istorice din Tara Romaneasca si Moldova(p.997) D.L.R.M.:1. Maghiar, p.
extensie transilvanean, 2.) numele unui dans popular si melodia dupa care se executa(p.905), etc In realitate
lucrurile stau cu totul altIel.
Asa cum vom demonstra mai jos. NICIODATA si in nici o regiune, nicaieri maghiarii nu au Iost
numiti ungureni. Ci UNGURI. Niciodata si nicaieri transilvanenii nu au Iost numiti si nu sunt numiti
UNGURENI, ci asa cum s-a subliniat: ardeleni, maramureseni, banateni, oseni, moroseni, etc. intrucat nu e
posibil si nici logic ca romanii sa se conIunde unii cu altii, si chiar azi, cand traditia populara nu mai este atat
de robusta ca in trecut, costumele populare se mai pastreaza inca diIerentiate, pe regiuni sau provincii, ca si
acum cateva sute de ani. La toate acestea se mai adauga graiurile atat de representative si inconIundabile.
Ardeleanul nu poate Ii conIundat niciodata cu ungureanul, dupa cum olteanul nu poate Ii luat drept
moldovean sau, aromanul drept crisan. Aceasta conIuzie nu poate Ii Iacuta decat de populatiile indepartate
geograIiceste unele de altele, care poseda cunostiinte vagi despre regiunile unora sau altora, cum s-a
intamplat si cu baciul ungurean, considerat de romanii din principatele dunarene, ca venind dinspre partile
unguresti. In realitate el apartine partilor ungurene, care nu sunt unguresti nici ardelenesti. Lantul Carpatilor
Orientali, din punctul lor cel mai nordic si pana la curbura, istoriceste vorbind au apartinut dintotdeauna prin
natura sa , pastorilor romani, din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre.
Faptul ca in limba slovaca valach inseamna pastor, conIirma si in acest Iel starea de Iapt existenta
in regiune, in urma preIacerilor analizate asa dupa cum in sarbo-croata acelasi termen VLAH are intelesurile
de mai jos:
-pentru catolici inseamna 'ortodox
-pentru locuitorii insulelor este echivalent cu acela de 'locuitor al interiorului peninsulei
-pentru oraseni are sensul de 'taran, etc
Paralel, persistenta pana la pana in conteporaneitate a unor hidronime de origine romana, in regiunile
invecinate, Maramures, UNG, Bereg, Zepelin, etc nu Iace decat sa intareasca asertiunea noastra. Asezarea
triburilor maghiare in Panonii a marcat inceputul destramarii vietii patriarhale care domnea in acest spatiu
stramosesc. Folclorul romanesc a reusit sa pastreze mai bine ca orice DOCUMENT scris situatia existenta in
Carpatii Orientali cu multe secole mai inainte de a Ii tulburata de migrari.
'Miorita este prin excelenta balada Carpatilor Orientali in trei segmente egale ca lungime.AstIel:
1) Partea de nord numita ungureana este situate pe UNGURI si in lungul UNGULUI, cu regiunile
invecinate. Materializata pe teren, corespunde in linii generale, distantei dintre orasul
UNGAR(azi,UZGOROD) si valea Ceremusului, in axul lantului muntos:
2) Zona de mijloc cu centrul in Bucovina, pe apa MOLDOVEI, numita moldoveana care se intinde
pe valea Ceremusului pana la conIluenta Moldovei cu Sotetul. Acesta este sensul termenului moldovdean,
din preajma raului Moldova, care peste cateva secole va reusisa impuna, prin voievozii maramureseni, si sa
devina nume de tara binecuvantata.
3) Regiunea sudica numita Vranceana se aIla la aceasi distanta de centrul tarii moldovene,
Campulung, egala cu cea dintre Campulung si UNGAR. Aceasta regiune cuprinde ultima treime a Carpatilor
Orientali, cuprinsa intre conIluenta Moldovei cu Siretul si Curbura. Aceasta este si ordinea bacilor mioritici
cantata in balada. Numele UNGUREAN(deriva de la UNGURIsuI.ean) nu are deci nici o legatura cu
etnonimul maghiar sau cu romanii dinspre partile Ungariei de azi, el se reIera strict la sens, la Valahii din
Carpatii nordici, aIlatori pe Unguri(numele celor doua rauri care prin unire Iormeaza raul UNG).
Constiinta de neam in lungul acestor munti, s-a pastrat intacta prin aceasta balada pastoreasca, desi
schimbarile provocate de seismele istoriei au modiIicat, intre timp, structura demograIica, a plaiurilor
cantata, mai ales in partea lor cea mai nordica. Peste cateva secole, baciul ungurean in persoana lui
DRAGOS si BOGDAN vor satisIace setea ancestrala transmisa prin balada, de a inlatura prin intelegere
(stiut dinainte) pe 'baciul moldovean, din propria-I tara.
'..Iar tu de omor Sa nu le spui lor Sa le spui curat Ca m-am insurat c-o mandra craiasa a lumii
mireasa. Elementul lexical ungurean, Iormat pe teren romanesc, nu poate Ii acordat altor romani, din alte
regiuni istorice, asa cum am subliniat mai sus, Iiind inconIundabil cu alti termini care-i denumesc pe romanii
din alte 'vlahii. Numele de ungurean este cunoscut si in regiunile invecinate ale vailor Ungurilor si pana la
Bucovina de nord, unde a patruns si in poezia populara ucrainiana, care incepe astIel:
'Oi saraku ungurean Pisov v pole pe bur`jan..
Aceasta populatie nu a avut contact niciodata cu ardelenii, nici macar cu maramuresenii. Ea cunoaste
tipul de pastor venit din Carpati, care-si pastea turma si prin partile Galitiei, ale Poloniei, etc. Datele istorice
se impotrivesc si ele originii semantice maghiare a termenului romanesc ungurean. Balada MIORITA a Iost
publicata de Vasile Alecsandri in anul 1866, deci cu un an mai devreme decat semnarea pactului dualist in
urma caruia Ungaria devine regat in cadrul Imperiului Austro-Ungar.
In perioada de dupa 1526(batalia de la Mohacs) si pana in 1867 nu se poate vorbi de o inIluenta
ungureasca, deoarece transIormarea in pasalac si apoi ocupatia austriaca (Karlowitz,1699), nu au un punct de
vedere in societate si in relatiile internationale; Nici in secolele XI-XIII, cand regatul Ieudal maghiar ocupa
Transilvania, nu poate Ii vorba de acest nume, intrucat Transilvania ramane principat independent pana la
1541 si este cunoscuta sub numele istoric de ARDEAL. In Iinal este greu de imaginat ca o inIluenta de mana
a doua si straina, sa Iie mai puternica decat una de mana intai sau cu alte cuvinte, exercitarea inIluentei
maghiare in Moldova peste cea ardeleneasca vecina si de aceasta limba si cultura.
NUME DAT DE ROMANI
Strabatand Carpatii orientali, pe vaile aIuentilor Nistrului, si apoi pe vaile aIluentilor Tisei, in
regiunea muntilor BESCHIZI, triburile maghiarilor patrund mai intai in valea Ungului, la conIluenta
izvoarelor sale, numite Unguri (la plural, din UNGsuIixul-uri;cI.CRISURI,etc), apoi se aseaza in tinutul
UNG (centrul sau administrativ este UNGAR, in ungureste UNGVAR, in ruseste UGOROD,etc). Din punct
de vedere istoric si lingvistic, dar mai ales al Ioneticii istorice, hidronimul UNG prezinta o importanta
deosebita pentru noi, avand in vedere ca el atesta ca NICI NU AVEAU NUME, si ca sta la baza derivatului
romanesc UNGURI, din care, se Iormeaza termenul UNGUREAN, pe care il analizam aici. Odata asezati in
tinutul de pe UNGURI, maghiarii, cu timpul, au Iost si ei numiti astIel, nume devenit ulterior ETNONIM in
limba romana. In alte limbi, numele sub care sunt cunoscuti maghiarii deriva de la numele de loc UNGAR si
el cu suIixul romanesc (UNGar), care prezinta intelesul de 'locuitor de pe UNGURI. Cu acelasi suIIix AR
s-a Iormat si BULG-ar. Tot asa ungurean inseamna locuitor de pe Unguri. In ceea ce priveste bulgar
(Volgaar, trecut in boteizarea lui 'v).
Romana e singura limba din regiunea aceasta in care s-au putut Iorma termenii UNGURI si UNGAR.
Argumentele ce stau la baza aIirmatiei noastre deriva chiar de la numele dat maghiarilor de popoarele vecine
cu ei sau din vecinatatea lor: Ucrainean:UGOR(et) polon (WEGIER); ceh (UHOR), slovac (MAD`ar),
german (UNGAR,sln. (Madzar),scr (madar), rus (VENGR) venghet, bulgar. UNGAR, etc. Termenii slovac
si sloven sunt imprumutati din maghiara. Numele ungar din bulgara si germana sunt din romanescul
UNGAR. Formarea termenului Ungar in germana, dupa secolul X este improbabila, avand in vedere ca la
data asezarii maghiarilor in Panonia(896) suIixul ar in limba germana devenise-er. Acest lucru se pare ca
dateaza inca inainte de scolul la IX-lea, deoarece GLOSELE DIN KASSEL prezinta unele cuvinte
germanice terminate in er, exemplu (deser) asa cum intalnim si in Iaimoasele Juraminte de la Strasbourg
(redactarea in anul 842 en) intre Ludovic Germanicul si Carol cel Plesuv (ex.bruher), etc.
Prin urmare, dupa venirea ungurilor in Pannonia, termenul german care sa-i numeasca, trebuia sa
aiba Iorma UNGER. Aceasta Iorma germana exista in epoca si este reIlectata cu exactitate in Iormele slave
din regiune, unde imprumutul nu se poate explica decat prin germana. AsIel germanul Unger ceh Uher, cu
disparitia nazalei ca si in cazul celorlalte limbi slave si cu trecerea lui g in h.- Germ.Unger pol.wegier (prin
Iaza Wangier) de under us vengher. Faza de tranzitie pol.wungier a devenit wegier prin asimilare vocalica.
Forma ucrainiana uror(et) nu se poate explica decat ca derivand din romana.ungar, cu disparitia nazalei, ca in
cazul limbii cehe, Ienomen care a avut loc inainte de sec. al X-lea e.n..
Ca o nota de curiozitate, amintim ca in limba Iinlandeza termenul corespunzator ungurescului
maghiar ungur ar Iorma UUNKARILAINEN, deci un cuvant compus, aidoma cu rumanialainen,
italialeinen, etc, si NIMIC din lexical Iino-ugric. Primul element valoric compunerii UNKARI, trebuie sa Iie
un imprumut din baltica. In concluzie putem sustine Iara teama de a gresi, ca numele etnic UNGAR, ca de
altIel si numele tarii UNGARIA, s-au Iormat in limba romana, de unde au patruns mai tarziu in lexicul
popoarelor vecine, iar prin intermediul limbii germane, limba de larga circulatie, termenul a patruns si in alte
limbi europene.
Forma germana actuala UNGAR, o consideram un neologism, patruns din romana, prin intermediul
calatorilor sasi din Ardeal. Maramures, etc., intrucat asa cum am subliniat mai intai Iorma initiala germana a
Iost UNGER , care s-a mai pastrat chiar si in sec al.XIII-lea, cum o gasim scrisa si de RudolI von EMS mort
pe la 1254. Dien UNGURN sint. Forma germana UNGIR ne arata ca s-a dezvoltat din UNGER, mult mai
veche, pe care o intalnim si in numele tarii in limba italiana:UNGHERIA.
Nu putem incheia Iara a Iace unele precizari importante in legatura cu tinutul de pe UNGURI, al
ungurenilor vlahi, tinut in care s-au asezat prima oara maghiarii, de unde s-au raspandit apoi spre Panonia. In
sec IX X, cand are loc asezarea ungurilor in noua lor patrie, in limbile slave, Ienomenul disparitiei nazalei -
n- era ca si incheiat.. In cazul numelui de loc UNG, Iorma lui in limbile slave era UG(Iara nazala) care peste
un secol sau doua avea sa devina UH, prin trecerea sunetului g in h. in limba ceha, slovaca, ucraineana.
Prin urmare , in perioada asezarii ungurilor in tinutul de pe UNGURI, Iorma hidronimului UNG in
limbile slave din regiune era UG. Un imprumut unguresc din aceasta Iorma ar Ii devenit OG sau AG (Ionetic
OG), cum Iorma ungureasca este UNG, aceasta nu putea Ii imprumutata decat din limba romana, SINGURA
limba care a pastrat nazala 'n dupa secolul al X-lea.Un imprumut unguresc din Iormele slave, de dupa sec
al XII-lea ar Ii avut Iorma OH sau AH (Ionetic:oh)
Fonetica istorica ne arata ca dezvoltarea Iormei actuale in limbile slave din regiune a avut loc din
Iorma initiala si primordiala roman. UNG UG ceh, slav, ucr, UH. Forma polona UZ, nu poate intra in
discutie, ea Iiind mai recenta si reprezinta pluralul respectiv indica semantismul romanesc: UNGURI. Din
Iorma polona deriva si numele rusesc al toponimului actual Uzgorod (orasul UZ) respectiv orasul Unguri,
desi este situate pe UNG (la singular). Aceasta denota ca in limbile polona si rusa toponimele in discutie au
aparut mult mai tarziu, ca, dealtIel, si contactele lor cu popoarele mai sus mentionate. Pluralul romanesc
UNGURI este redat in limbile ceha, slovaca si ucraineana prin US, care mai tarziu prin sonorizare a devenit
UZ (cI.Ir.manchette rus manzeta, etc), asa cum exista si in romana dublete de Ielul vrasmas/vrajmas,
rabos/raboj, vasnic/vajnic, etc. Aceasta transIormare, la numarul plural, este speciIica limbilor slave si are
loc mai in toate apelativele vechi, ca de altIel, si in cazul etnonimului Vlah/Valah care in nume de tara
devine Valaka, etc., identic deci cu UH, US, apoi UZ.
TransIormarile calitative petrecute in Ionetica slava ne arata ca au la baza termenul primordial UNG,
care nu s-a pastrat decat in romana si magiara, dar, dupa cum am subliniat, supra magiara nu exista prin
aceste parti, cand in limbile slave disparuse sunetul nazal n-. In tinutul ungurenilor intrat in balada, prin
baciul mioritic, N. Draganu arata ca exstau o serie de toponime romanesti privitoare la romani, intre care
amintim si satul Volossanka partle de hotar: Volosane, Volosenski, Volosjanocka, Volosini; Mahura,
Magora, Magurica, Korbulka, Kicera, Verde, Leksor, Cotori, Hirun, Za Kracunova, Podysur, Skerosora,
Roskana, Murgo, Pupur, Vrh, Plaj, etc.
In priviinta toponomiei situatia este identica si in tinutul vecin Bereg: Fresinet, Kiraly, Ppa (anul
1388) Magura Muncsel, Korb, Nigrovo, Peruj, R`aped,..Romaniska, Tomnatik, Ripy, Stramtura, Kodrosory,
Kopacina, Falca, Cerbovine, etc. Semnalam o situatie identica in tinutul Zemplin: Kecelpotok (anul 1252)
Scek-potoc(1270), Albeny (1355) 1358,1479; Roscokz (Roscut) 1478, Motrogon, Valaskovcy, Deresor,
Gaura, Kopac, Andresel, Strembura, etc.
A existat prin urmare o convietuire comuna in zona celor doua unguri pe valea UNGULUI, in tinutul
ungurenilor si in celelalte tinuturi apropiate, comuniune care se desprinde usor din analiza celor de mai sus
din exsitenta toponimelor de origine romana, din pastrarea dupa speciIic, in romana si in limbile slave a
numelui UNG, UNGURI, UNGAR.
DACA ROMANII AR FI VENIT IN ACESTA REGIUNE DUPA SECOLUL AL X-LEA, am Ii
cunoscut doar Iorma de UG, iar dupa secolul al XIII-lea Iorma UH, singurele prezente in limbile slave.
Persistenta numelor de locuitori de obarsie romaneasca este intarita si de existenta numelor de obarsie dacica
pastrate in zona analizata, pana in zilele noastre, asa cum este cazul raului ONDAVA, si a muntilor
ONDAVA, a multor altora, asupra carora vom reveni cu alta ocazie.
Daca deci, NUMELE DACIC A REUSIT SA SE PASTREZE INTACT, ce Ienomen, de ce natura ar
Ii trebuit sa Iie, ca sa se opuna numelor romanesti mult mai recente? Tema UNG este bine reprezentata in
lexicul limbii romane, unde pe langa verbul 'a unge '(classic ungere) avem apelativele: ungere, ungator,
ungar. UNG se mai pastreza si ca nume de persoana atat la masculine cat si la Ieminine:UNGU, UNGA.
Tinutul ungurenilor cu zonele invecinate, Iormau un mare voievodat romanesc, dupa cum sustine Dr.
ALEXANDRU FILIPASCU in 'istoria Maramuresului, provinciile Maramures, Ung si Bereg, Iormau un
voievodat romanesc, care se intindea pana la valea ONDAVEI si conIluenta Bodrogului cu TISA.Navalirea
ungurilor nimicind independenta poitica a romanilor de pe vaile Laturita, Ung, Laburta si Ondava. o mare
parte din populatia romaneasca trece Beschizii si se aseaza in GALITIA unde intemeiaza voievodatele
romanesti ZAMBOR si SANOK.
Demna de semnalat ni se pare si mentiunea Iacuta de SteIan METES in 'Emigrari romanesti in
Transilvania sec.VXII-XX: EtnograIul Fr. Bartos pune sosirea vlahilor in Moravia, prin veacul al XX-lea,
Fr. Pasternak - in jumatatea a doua a veacului al XII-lea, dusi de episcopul Bruno de Schaumberg al
Moraviei, in judetul Ung si zemplen.
Balada MIORITA, cronica vie a neamului roman a pastrat dea lungul veacurilor realitatile politice,
istorice, geograIice si economice, de dinainte de venirea ungurilor in Pannonia. Ea a reusit sa pastreze
nestirbita stirea despre UNGURENU, locuitorii segmentului celui mai Nordic al lantului Carpatilor
Orientali.
Existenta romanilor si stramosilor lor, dacii, in acesta arie geograIica este atestata documentar si este
prezenta si azi in marea carte a toponomiei, asa cum am vazut si vom mai vedea.

CRONICA IGNORANTILOR - ProI. TUDOR DIACONU
CRONICA IGNORANTILOR - Prof. TUDOR DIACONU
CRONICA IGNORANTILOR
I-am zis asa, pentru ca prostii nu intreaba niciodata nimic. Ignorantii sunt o categorie aparte, care,
atunci cand nu stiu ceva intreaba, si, cin`ntreaba nu greseste. Cea mai grava injurie adusa dobitocilor este
sa le atraga atentia ca sunt ~prosti. Se Iac mai verzi la Iata, tuna si Iulgera, ca nu sunt Prosti.
Caraghiostii, nu stiu ca , diIerenta intre destepti si prosti este numai una sau niciuna: PROSTII spun ce
STIU, iar desteptii STIU ce spun. De aci si lalaiala oamenilor de rand, care-si cauta DREPTURILE, nu
datoriile. Or, intre oamenii buni si nebuni este aceasi sintagma. Cei buni-rude, prieteni, suporteri, nu lasa
adversarilor care-i mulg pana la ultima resursa.
Ce are a Iace Odobescu si BUCURESCU? Pentru ca despre ei vom scrie cateva cuvinte, mai ales ca
la noi, ajunge sa spui Odobescu pentru ca de la pietrari la academicieni sa suspine: Mare D-le? Ce Iel de
mare? Care este de Iapt Odobescu ADEVARAT, si care este de Iapt cel lasat prin traditie SINUCIGASUL?
Am avut in mana EU actul olograI prin care AMANTUL DOAMNEI PERTICARI inzestra pe Alexandru
Davila cu 'VLAICU VODA. Incornoratul Iiu al marelui CAROL DAVILA, se Iace astIel autor al piesei
geniale VLACU VODA. Cine a citit atent nuvela istorica dar si Pseudo-kineghetikos, poate sa-si dea seama
ca autor este ODOBESCU, nu Alexandru Davila. Dar ca orice om, ce nu stie ce urmeaza, am dat respective
scriere lui Coculescu valeriu Director la Costesti (FNC) sa-l tie in casa de bani. El, de Iapt, aIlase
Documentul la Izvorul de Costesti. Mi l-a dat si eu l-am returnat spre pastrare. D-l Manu Badescu scrie
despre Davila, si eu i-am spus cu multi ani in urma sa nu se grabeasca. Ce nu stie D-l Badescu? Ca, printre
manuscrisele disparate exista si o incercare literara, numita CLAR: DOAMNA CLARA. Ce n-a citit
proIesorul Badescu? Istoria literaturii romane a lui Constantin Loghin. Acolo, ed. Cugetarea, 1941, la
pag.263, aIla: Dintre incercarile originale cele mai multe sunt piese cu subiect istoric, intre care si una cu
titlul 'Doamna Clara. Din neIericire, nu ni s-a pastrat niciuna din aceste incercari Or la satul care se vede
calauza nu trebuie.
Am deosebit respect pentru Marin Badescu Manu, proIesor excelent la liceul Bratianu, dar ca orice
om care nu stie ce va Ii, n-au avut minte sa autentiIice documentul la notariat. L-a ars o dobitoaca sotie a lui
Coculescu, crezand ca este vorba de o scrisoare a sotului, catre vreo amanta. Crima pentru istoria
ignorantilor. Dar, nu despre asta este vorba. Ce are a Iace Bucurescu? Nu-i scriu numele real, pentru ca
alogenii, ca si stravechii prelati devin SISOIE, APIS, PAIS, etc si ca si domnul SOLOMONOVICI din
Botosani care se cheama azi George Pruteanu, n-ai de unde-i lua originea pe care o ascund cu grija. Evreii
n-au adus comunismul la noi. Petre Roman este ardelean, pentru ca s-a Iecundat cu o localnica-zice el- n-are
a Iace cu Valter Roman, Severin este un oltean get-beget, si n-are a Iace cu Brucan.Ei si? Popisteanu si-a
mutat sediul de la Moscova la Paris. Ei si? Nu scria el in ultimul numar al Magazinului istoric din 1989:
Ceausescu presedintele istoriei? Si , ce ,daca? E nevinovat! Este un mare ..DEZIDENT!!!! Al ciuciu-cui?
Dar Eminescu scria pentru noi: Ne Iac legi si ne pun biruri, ne vorbesc IilosoIie N-a scris pentru noi?
Paradoxul este clar, daca - Iie si cel mai slab regizor.- citeste balada stramosilor semnata tot DAVILA, si
Iace legatura cu CELEBRII GRECI ROMANI, copisti ai civilizatiei noastre, transpusa in cidurile de cult.
Dar ca sa devii lingvist trebuie sa repeti toata idiotenia ca romaneasca au Iacut-o soldatii romani, etc,
ca de Iapt limba ne invata de la soldati NU IN FAMILIE, ca EVELE noastre -Iemeile dace erau BOARFE
nu sotii, etc, minuni pe care ni le implementeaza acum ciudata civilizatie apuseana. Ce? SIDA! Eminescu
scria: Ce a scos din voi apusul cand nimic nu era de scos? Ce are de a Iace Bucurescu? Pai, da, pentru ca
INEPTIILE lui Alex. Odobescu - despre Tezaurul de la Pietroasa ii Iace pe Hemenauti sa saliveze aiurea,
Iara a sti ca de Iapt, Odobescu sta in genunchi in Iata lui Cezar Bolliac, mare arheolog dar FARA TITLU, la
Paris!
Interpretarea pe care a dat-o Bolliac este EXACTA. A lui Odobescu Ialsa; notite proaste! Si asta
stiam eu mai inainte de a Ii at de DOCUMENT! Era clar de la bun inceput ca, nu putea Iace CAPODOPERA
un.oarecare. Ceea ce mi s-a spus de catre un mare actor de la Pitesti-l-am numit pe Ionica Focsa, ca a scris
Davila, Balada stramosilor. Ai citit domnule Focsa???? Monologul lui Mikede, il putea scrie sau banui
un..Irantuz? Pace, tie! Et in Arcadia, ego! Scolit la Paris, Odobescu UITA sa gandeasca romaneste, ca si
mai tarziu Mircea Eliade. Acesti savanti - sunt urmati de o pletora de alogeni, care, nu ca nu stiu, dar adauga
imbecilitatea proprie unui sir de stupiditati ANTIROMANESTI. Cica Bucurescu Iace hermeneutica??!! E un
oarecare cetatean turmentat de spusele antecesorilor, care nici mai mult nici mai putin STUPEFIAZA
ignoranta contemporana. Pai, cum, domnule Iaci dumneata criptograIie cand nu stii cu ce se mananca?
Aiurea! Vorbesti de inelul de la Ezeriva, despre,..etc, Habarnescule? In genunchi, magarule!

Discutii despre manunscrisele Mosului

RUGA TATAL NOSTRU IN LIMBA MAMA TRACO-GETA.
AN ONOMA A TATO, A SON SI A PLEISTE RHAER TATO NIPAL PLEISTE ONOMA THYE VEN
VASIL THYE, HIE BESSI THYE RA CHARIS AISUS PE TERA BECOS NAUSTRA CALLI VIE HIE
DA NAO ASTATI, SI NE AVRAZASNAO CULAPI NAUSTRA CALLI SI NOI AVRAZAM MALUSTIS
NAUSTRI SI NA NOI RAIZDOS PE NOI AN BELLUROS CI NE THEMEN DE VET RILLO. AN
ONOMA A TATO, A SON SI A ISSOS RHAER. AMIN.

(DOAMNE DUMNEZEU, TATAL NOSTRU DIN CERURI, SFANT ESTE NUMELE TAU, VIE
IMPARATIA TA, FACA-SE VOIA TA, PRECUM IN CER ASA SI PE PAMANT, PAINEA NOASTRA ,
CEA SPRE FIINTA, DANE-O NOUA ASTAZI, SI NE IARTA NOUA GRESELILE NOASTRE,
PRECUM SI NOI IERTAM GRESITILOR NOSTRI, SI NU NE DUCE PE NOI IN ISPITA, CI NE
IZBAVESTE DE CEL VICLEAN, PENTRU CA A TA ESTE IMPARATIA, PUTEREA SI SLAVA, A
TATALUI, A FIULUI SI A DUHULUI SFANT. AMIN. )

LEGILE ZALMOXIENE
Legea1
Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor este Focul cel Viu si Vesnic din care toate si prin
care Iiinteaza toate cele ce sunt.Totul si nimiculsunt suIlarea Sa, golul si plinul sunt mainile Sale, miscarea si
nemiscarea sunt picioarele Sale, nicaieri si peste tot in mijlocul Sau, iar chipul Sau este lumina si tot ce vine
din lumina prinde viata si ia Iaptura.
Legea2
Precum Iulgerul aduce lumina si si lumina tunetul si Iocul ce se revarsa, asa este si gandul omului, el
trece in vorba omului si apoi in Iapta sa. Deci , ia aminte la asta, caci pana la Iocul ce arde trebuie sa Iie o
lumina si un tunet. Lumina omului este gandul sau si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde
putere prin cuvant, iar vointa omului aprinde Iocul prin care se Iaptuiesc toate cele ce sunt in jurul sau.
Legea 3
Fii ca muntele cel semet si ridica a ta lumina mai presus de cele te inconjoara. Nu uita ca aceasi pasi
ii Iaci in varIul muntelui ca si injosul sau, acelasi aer este sus ca si jos, la Iel creste copacul in varI de munte
ca si in josul sau, la Iel lumineaza soarele piscul cel semet ca si pamantul neted.
Legea 4
Fii cumpatat ca pamantul si nu vei duce lipsa de nimic. Creanga prea plina de rod este mai repede
Iranta de vant, samanta prea adanca nu razbate si prea multa apa ii stinge suIlarea.
Legea 5
Ia aminte la copacul cel Ialnic, cu cat este mai inalt cu atat radacinile sale sunt mai adanci in pamant,
caci din pamant isi trage taria, nu uita asta. Cu cat te ridici mai mult, cu atat trebuie sa cobori mai mult, caci
masura ridicarii este aceeasi cu masura coborarii.
Legea 6
Puterea omului incepe cu vorba nerostita, ea este asemeni semintei care incolteste, nici nu se vede
cand prinde suIlare de viata. Lumina semintei este cea care o ridica, pamantul este cel care ii da hrana, apa ii
da vigoarea, iar rabdarea o imbraca cu tarie.
Legea 7
Priveste si ia aminte la invatatura sa. La inceput este doar un Iiricel de apa, dar creste tot mai mare ,
caci vine de la ce este mai mare si lucrurile asa trebuiesc implinite, prin Iirea lor.Asemenea este si gandul cel
bun si drept randuit, el isi Iace loc printre pietre si stanci, nu tine seama de nimic, isi urmeaza drumul si
nimic nu-i sta in cale. Apa cu apa se aduna, iar impreuna puterea este mai mare.
Legea 8
Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel Iiricel de apa stie unde va ajunge, caci una este cu
pamantul si toate cele ce ii vin in cale nu il pot opri pana la sIarsit.AsIel sa iei seama la gandul tau unde
trebuie sa ajunga si vei vedea ca nimic nu sta in calea sa. Sa-ti Iie gandul limpede pana la sIarsit; multe se
vor ivi in calea sa, caci Iirea lucrurilor in jur este miscatoare asemeni apelor. Apa cu apa se intalnesc, pamant
cu pamant si munte cu munte.
Continua pana la 48

Legea Hidrogenului:
Corpul Iizic - H
Corpul eteric - H/2
Corpul astral - H/4
Corpul mental - H/8
Corpul spiritual - H/16
Corpul eteric - H/32
Corpul Crist - H/64
La corpul Crist e IO (64)
Resonare Iibris/mira dgestatorul/Fa muli tuorum/SOL va poluti, LAbii reatum/ Sancte Iohannes.
AIlam relatii noi, corespondenta sa zicem intre cota a treia Ga si Mi, componente de baza in relatia
data de Evanghelia lui Ioan. La inceput era cuvantul..Mi din Eloh. IM, si Templul Gama de la Lotrisor.
Raspunsul l-a dat tot demult Cantemir (MetaIisica,p.185). Nimeni nu daruie la nimeni nimic. El isi daruie.
Punctul de vedere este demonstrabil in monada. Ar trebui adaugat ca, de Iapt sirul numerelor pana la
zece, insumate inseamna 55. Ca el cuprinde 30 suma numerelor pare 25 suma celor impare. Or,
5510(64!).
Legea Hidrogenilor.
Ar Ii Iost extraordinar daca ar Ii gandit suIicient asupra unei precizari a lui Cantemir din MetaIisica
ed.,1928, p.186-187, unde el scrie: Sunt limbi care au 24 pana la 44 de sunete si nu se pot Iolosi de mai
putine elemente pentru perIectiunea pronuntarii lor. La aceasta se mai adauga reciproca transmutare a
literelor, de care se servesc deci, nuca euIonie. Totusi lasand la o parte toate acestea, ca Iiind mai putin
necesare, CINCI sunt cele ce se numesc VOCALE, iar celelalte se numesc MUTE sau SEMIMUTE. Care va
Ii gramaticul cel mai priceput, in asezarea literelor, care, pe langa cele CINCI VOCALE sa aseze tot atatea
litere mute, adica, langa A, E, I , O , U sa adauge B, C, D, etc si sa arate cateva cuvinte, se pot compune cu
aceste ZECE LITERE?
Prospaiala si superIicialitatea din lingvistica noastra este clara devreme ce avem mai multe scoli de
lingvistica. Ce-i clar la Cluj, e invers la Bucuresti sau Iasi, Timisoara, etc, desi avem o limba UNITARA -
Ienomen unic - pe un spatiu geograIic ce depaseste hotarele de azi. Cum sa stim noi ceva clar, daca nici
relatia romani/vlahi nu e clara?
Daca aIla orice noutate denigratoare Iata de limba noastra, expertii o si dau pe piata. Cum aIla ceva
de bine, tac. Nu inteleg nimic din hatisul in care i-a lasat Turnul Babel. Nepricepand metaIora, ei cauta cu
sarguinta Turn, si corabia lui Noe! InIumurati, ingamIati, ca statul roman i-a trimis la studii in aIara tarii, ei -
cum spunea Eminescu - invata la Paris nodul cravatei, si-apoi pricopsesc norodul cu nerozia lor.
Am intrat din nou iti trimit partea 1 din manuscrisele de la marea moarta

Complexul muzeal Golesti
Complexul muzeal Golesti
Complexul muzeal Golesti ProI. Constantin Iliescu Complexul muzeal Golesti este Iormat din doua
mari muzee:
Ansamblul Ieudal Conacul Golestilor, care in 1999 a sarbatorit sase decenii;
Muzeul viticulturii si pomiculturii in aer liber din Romania.
In acest numar al revistei OMU vom prezenta ansamblul Ieudal- ConaculGolestilor cu cele patru
sectii ale sale, urmand ca in alt numar sa inIatisam continutul celui de-al doilea muzeu, cel al viticulturii si
pomiculturii. Pagini de istorie Trecutul conacului din Golesti se leaga de acela al boierilor care l-au stapanit.
Descinzand din vechea Iamilie a boierilor Craiovesti, Golesti si-au luat numele de la satul Golesti, pe care
Baldovin Parcalabul, un mic boier de tara, l-a stapanit pana la sIarsitul secolului al XV-lea. Urmasii acestuia
preocupati sa-si mareasca domeniul Ieudal si sa obtina dregatorii cat mai mari, au sprijinit autoritatea
centrala, reprezentata de domn, Iiind rasplatiti pentru dreapta si credincioasa slujba cu mosii si Iunctii
politice. Asa se Iace ca de-a lungul anilor, ei au ajuns din obscuri proprietari Ieudali, mari boieri cu rosturi
importante in desIasurarea unor evenimente istorice.
In 1544, in timpul luptelor dintre Radu Paisie (1535-1545) voievodul Tarii Romanesti si Laiota
Basarab, pretendent la tron, un boier din Golesti, vistierul Radu, se Iace remarcat prin serviciile aduse lui
Radu Paisie. Fiind invins de Laiota Basarab, Radu Paisie isi scapa viata prin grabnica Iuga parasind totul pe
campul de batalie. Dar vistierul Radu a reusit sa salveze tezaurul tarii si sa-l duca domnitorului. La Turnul
din Nicopole, Iacand astIel ca mult sa se bucure sis a se veselesca domnia mea, cum spune un document al
vremii. Fireste pentru truda si loialitatea dovedite in aceasta lupta, vistierul Radu din Golesti nu a ramas Iara
rasplata. El a primit numeroase danii si dregatorii, atat de la Radu Paisie, cat si de la Iiul acestuia, Patrascu
cel Bun (1554-1557).
Urmasii lui Radu din Golesti, Ivascu, mare vornic si Albul mare clucer, duc aceasi politica de
sustinere a domnului. In timpul razboiului moldo-turc din 1574, la care participa si Iorte muntenesti, ce
urmau sa-l inlature pe Ioan Voda cel Viteaz (1572-1574) si sa puna pe scaunul Moldovei pe Petre Schiopul
(1574-1579) si (1582-1519), Iratele domnului muntean Alexandru Mircea (1568-1577), cei doi boieri
Golesti salveaza viata voievodului Tarii Romanesti care era sa piara in apa Ramnei. Intr-un act emis de
cancelaria voievodului Alexandru Mircea, se mentioneaza ca ei au Iost Ioarte bucurosi sa-si puna capetele
lor pentru capul domniei mele. Daca Ivascu a scapat din stransoarea bataliei numai ranit, Albul clucerul si-a
sIarsit zilele acolo, la vadul numit Ramna, langa satul Jilistea. El a Iost inmormantat la manastirea boierilor
din Golesti din Vierosi ( o piatra Iunerara, impodobita cu un Irumos relieI ce-l reprezinta Calare, indica locul
unde este ingropat). Credinta si vitejia lui Ivascu au Iost rasplatite cu dregatoria de intaiul sIetnic al lui
Alexandru Mircea si apoi al Iiului sau Mihnea, in timpul primei domnii (1577-1583).
In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, Stroie Leurdeanu, intra in Iamilia Golescu prin casatorie
cu Visa, Iata lui Ivascu logoIat Golescu, a ajuns reprezentantul cel mai de seama al Golestilor. Conducator al
Iractiunii boieresti, numita mai apoi Balenilor - dusmana neimpacata a Cantacuzinilor - el avea o situatie
inIluenta in divanul Tarii Romanesti. La indemnul lui domnitorul Grigore Ghica(1660-1664) a poruncit in
1663 sa Iie ucis capul gruparii boieresti a Cantacuzinilor, postelnicul Constantin Cantacuzino. In timpul lui
Antonie Voda din Popesti (1669-1672), Stroe Leurdeanu a Iost judecat pentru omorul savarsit in trapeze
manastirii Snagov. Fiind condamnat la moarte si apoi gratiat, este obligat sa se calugareasca. El n-a purtat
multa vreme rasa monahala si numele de schimnic (Silvestru), pentru a Iugi in Transilvania, de unde, dupa
schimbarea domniei, a revenit in Tara Romaneasca si a ocupat din nou, pana la sIarsitul vietii sale, mari
Iunctii dregatoresti. Stroe Leurdeanu ramane, insa, important in Iamilie pentru ca in vremea sa au Iost
ridicate conacul si biserica din Golesti. In 1656 el ia, Paul de Alep, in insemnarile pe care le Iace cu acest
pelerinaj, numeste conacul din Golesti palat mare si elegant. El este autorul primei descrieri, destul de
sumare, care s-a pastrat asupra conacului si a bisericii de aici.
Nepotul lui Stroe Leurdeanu, spatarul Radu Golescu a Iost unul dintre boierii Ioarte apropiati lui
Constantin Brancoveanu (1688-1714). De aceea, nu este de mirare ca la Golesti, in conacul lui, a primit in
anul 1706, vizita domnului insusi si a alaiului de curteni ce-l insotea, care dupa ce au Iacut culesul viilor (la
Pitesti-scrie cronicarul Radu Greceanu) - Se preimbla cateva zile acolo ocupandu-l Radu Golescu cel comis,
al satului Golesti.
In timpul razboiului turco-austriac din 1716-1718, spatarul Radu Golescu s-a alaturat gruparii
Iiloaustriece, Iormata din boieri de vaza ai Tarii Romanesti, care au organizat un complot indreptat impotriva
primului domn Ianariot Nicolae Mavrocordat (91716-1719-1730). La conacul din Golesti au gasit gazda si
paza Iormate din catane nemtesti care, prin dese atacuri, unele cu caracter de jaI, starneau neliniste in spatele
armatelor turcesti. Pentru a curma relele cum le numeste cronicarul Radu Popescu, Iacute de soldatii nemti,
adapostiti in spatarul Radu Golescu, Nicolae Mavrocordat, indata au gatit oaste amestecata, turci, tatari,
romani si au trimes sa-I goneasca de acolo. Desi tatarii vazand ca intr-alt chip nu pot sa Iaca, au dat caselor
Ioc de au arsu. Evolutia evenimentelor nu a ingaduit reIacerea imediata a conacului, iar spatarul Radu
Golescu a trebuit ca urmare a atitudinii sale potrivnice primelor domnii Ianariote, sa apuce drumul bejaniei.
Daca pana in a doua jumatate a vecului al XVIII-lea Iamilia Golescu a reprezentat intru totul
interesele de clasa a Ieudalitatii, schimbarile survenite in viata economica a tarii in perioada imediat
urmatoare, aparitia si dezvoltarea germenilor noii oranduiri capitaliste s-au reIlectat si in idiologia membrilor
ei. Banul radu Golescu (1746-1818), nepot al spatarului Radu Golescu, s-a dovedit intreprinzator in sporirea
averilor sale si cu alte mijloace decat cele Ieudale, traditionale (obtinerea de danii din partea domniei,
acapararea pamanturilor taranilor,etc). Pe proprietatile sale a pus sa se construiasca o sticlarie, mori si
paduri, pravalii si hanuri. A Iacut un camin pentru saraci si a intretinut pe cheltuiala sa doua paturi pentru
bolnavi. In testamentul pe care l-a redactat in 1815, banul Radu Golescu a Iixat ca venituri pentru
intretinerea lor un pod ce m-am apucat sa-l Iac peste Arges, statatoriu, il Iac pentru oaresicare ajutoriu la
saraci ce vor sede in acele sase odai cum si trei roate de moara in apa Argesului. Asisdere si viia de la
Negovani, o las sa Iie totul pentru acesti saraci. Fiind un boier apretuitor al invataturii, cum spunea despre el
Heliade Radulescu, Banul Radu Golescu a inIiintat la Golesti o scoala incepatoare in limba romana, de
existenta careia aIlam din insemnarile Iiului lui Dinicu: in viata inca Iiind, parintele mieu s-au asezat dascali
la mosia Golesti, pentru invatatura copiilor satului. Desi invatatura se Iacea pe temeiul bucovinei, al
ceaslovului si al psaltirei, construirea scolii de la Golesti este o initiativa inaintata pentru acea vreme. Dintre
cei trei Iii ai banului Golescu, Iordache si Dinicu ocupa un loc de seama in istoria culturii romanesti.
Iordache Golescu (1768-1848) a sprijinit organizarea si dezvoltarea invatamantului si teatrului
romanesc. In calitate de eIor al scoalelor s-a straduit sa ia unele masuri pentru a Iace buna randuiala spre
Iolosul invataturii pentru a nu ramane copii patriei in proasta stare. In 1818 ajuta pe Gheorghe Lazar sa
intemeieze, in vechiul local de la SI. Sava, prima scoala superioara cu limba de predare romaneasca.
Preocupat de problemele Iilologice, Iordache Golescu a redactat lucrari cu caracter lexicograIic, ramase in
manuscris, dictionarul unilingv, Condica limbii romanesti, un dictionar elin-roman si roman-grecesc si o
gramatica tiparita in 1840. Bagari de seama asupra canoanelor gramaticesti. A scris piese de teatru si satire
politice indreptate impotriva regimului Ieudal. Ele evidentiaza insusirile de pamIletar ale autorului si buna
cunoastere a limbii vorbite. Dinicu Golescu (1777-1830), Iiul cel mai mic al banului Radu Golescu a
inIiintat in 1826, pe mosia sa din Golesti, o scoala cu predare in limba romana, la care puteau invata gratuit
tinerii, idiIerent de categoria sociala din care Iaceau parte. La 1821, reIugiat pentru o vreme la Brasov,
Dinicu Golescu a pus bazele unei Asociatii Literare care avea drept scop a Iace talmaciri din carti straine in
limba nationala si de a edita un lexicon si o gramatica a limbii romane. Asociatia din Brasov a avut o
existenta eIemera dar din idea ei s-au inchegat in 1827, in casele lui Dinicu de la Belvedere, din Bucuresti,
Societatea literara. Dinicu Golescu a tradus numeroase carti care i s-au parut mai trebuitoare luminarii
poporului ca: Elementuri gheograIiceasca, oraseneasca si politiceasca a printipariturilor Valahiei si Moldavei
dupa Thomas Thornton, etc. A contribuit activ la aparitia primului ziar in limba romana Curierul romanesc
la 8 aprilie 1829. Dintre scrierile sale, cea mai importanta este Insemnare a calatoriei meale la Constantin
Radovici din Golesti, Iacuta in anul 1824,1825,1826 tiparita la Buda in 1826. Paginile acestui jurnal de
calatorie consemneaza impresii in legatura cu realitatile social-economice intalnite in Ungaria, Austria,
Elvetia, Italia. Notele sale de drum cuprind de asemenea reIeriri critice la starea de inapoiere sociala si
culturala a Tarii Romanesti, in comparatie cu cea existenta in centrul si apusul Europei, condamnand cu
vigoare nedreptatile regimului Ieudal. Este zguduitoare, prin realismul ei, descrierea Iacuta satelor
muntenesti, asa cum aratau in primul sIert al veacului trecut: intrand cineva in acele locuri, unde se numesc
sate, nu va vedea nici biserica, nici casa, nici gard imprejurul casii, nici car, nici bou, nici vaca nici patul cu
semnaturile omului. Pentru hrana Iamiliei lui, si in scurt: nimica ci numai niste odai de pamant ce le zic
bordeie, unde intrand cineva nu are a vedea alt decat o gaura in pamant, incat poate incapea cu nevasta si cu
copii imprejurul vetrii si un cos de nuiele scos aIara din Iata pamntului si dupa soba, inca o alta gaura prin
care trebuie sa scape Iugind, cum va simti ca au venit cinevas la usa-i; caci stie ca nu poate Ii alt decat un
trimis spre implinire de bani.
In timpul vietii lui Dinicu, conacul din Golesti a Iost martorul deznodamantului tragic al miscarii
revolutionar-populare din 1821. Apropierea armatelor turcesti, chemate de boieri sa inabuse rascoala, il
obligase pe Tudor, aIlat in Bucuresti, sa ridice la 15 mai 1821, tabara de la Cotroceni, si sa se indrepte catre
muntii Olteniei pentru a continua acolo lupta inceputa de cateva luni inainte. Dupa un mars de trei zile,
pandurii au ajuns la Golesti, unde au hotarat loc de popas mai indelungat pe plaiul din Iata conacului. Dorind
sa Iie mai apropape de panduri, Tudor, s-a stabilit in Ioisorul situat deasupra portii de la intrarea in conac.
Pentru a pastra disciplina in randul pandurilor, Tudor a socotit ca acum este momentul potrivit pentru a
incheia socotelile, dupa legile aspre ale razboiului, cu cativa din capitanii cazuti in grava vina a nerespectarii
ordinelor lui. Doi din cei patru capitani, care reIuzasera sa dea in scris ca-l vor urma in toate, Urdareanu si
Enescu au Iost prinsi si legati si condamnati la moarte. Daca ultimul a Iost iertat, in urma interventiilor
Iacute de unii oIiteri din tabara pandurilor, Urdareanu a pierit spanzurat de o salcie. Moartea groaznica si
Iara cercetare a acestuia, precum si nemultumirile unora din tabara lui Tudor, provocate de severitatea
disciplinei statornicite in tabara pandurilor, au Iost Iolosite de eteristi pentru a pune la cale un complot
impotriva lui Tudor Vladimirescu. Avand sprijinul tradatorilor Hagi Prodan si Dimitrie Macedonski,
Iordache Olimpiotul, unul din comandantii eteristilor, insotit de circa 25 de arnauti, a izbutit sa-l aresteze pe
Tudor la 21 mai 1821, pe cand se aIla in camera sa din Ioisor. Dezarmat, el a Iost trimis pe drumul
Campulungului spre Targoviste, unde se aIla Alexandru Ipsilanti, conducatorul supreme al eteristilor. Acesta
dupa o sumara judecata, l-a predat pe Tudor lui Lassani si Caravia, doi dintre cei mai cruzi oIiteri ai sai, care
l-au torturat si apoi l-au ucis cu sebiile, in noaptea de 26 spre 27 mai 1821. Moartea curajosului Tudor a avut
ca rezultat imediat descompunerea oastei de panduri. Dandu-si repede seama ca au Iost inselati si tradati, cei
mai multi dintre panduri s-au indreptat catre satele Olteniei, pentru a astepta un nou moment prielnic
reinceperii luptei. Conacul de la Golesti este unul din locurile unde s-au intalnit si au pregatit izbucnirea
revolutiei burghezo-democratice din 1848 oamenii progresisti ai vremii, printre care se aIla si Nicolae
Balcescu. Fiii lui Dinicu si ai Zincai Golescu: SteIan, Nicolae, Radu si Alexandru Albu, si mai ales varul lor,
Alexandru-Arapila, Iiul lui Iordache Golescu, au desIasurat o activitate sustinuta in timpul revolutiei. Inca
inainte de izbucnirea revolutiei, cei patru Irati Golescu impreuna cu Alexandru Golescu-Arapila au intrat in
comitetul de pregatire a acesteia. In ziua de 11/23 iunie 1848, ziua izbucnirii revolutiei la Bucuresti, sub
presiunea maselor populare, domnitorul Gheorghe Bibescu a Iost nevoit sa subscrie programul revolutionar,
prezentat de o deputatie in Irunte cu Nicolea Golescu. In guvernul provizoriu, lui Nicolae Golescu I s-a
incredintat mai intai Departamentul (ministerul) din Launtru, iar lui SteIan Golescu, pe cel al Dreptatii. Desi
nu a ocupat Iunctii in guvernul provizoriu, Alexandru Golescu-Albu a Iost un militant activ in cadrul
gruparii democrat-revolutionare, conduse de Nicolae Balcescu. De nenumarate ori el a criticat membrii
guvernului pentru slabe masuri luate impotriva dusmanilor, atat dinauntru cat si din aIara, recomandand o
politica mai energica. Despre el, Nicolae Balcescu intr-o scrisoare de dupa revolutie, spunea ca este singurul
care-i impartaseste in intregime ideile politice. Alexandru Golescu-Albu s-a dovedit apropiat de necazurile
taranilor, iar in scierile sale se arata mahnit si intrigat de starea tarii, unde 99 sutimi din locuitori traiesc in
saracie si in intuneric, pentru a procura celeilalte sutimi placeri usuratice si un lux barbar. In Tara
Romaneasca spunea el, existau robi zacand dezbracati pe pamant, indobitociti de biciul stapanilor alaturi de
un palat maret in care sta cineva mai de plans decat robul insusi si care se chema boierul. Dupa inabusirea
revolutiei, Alexandru Golescu-Albu intr-o scrisoare trimisa Iratilor sai in 1850, le propunea sa-si vanda
intreaga avere, inclusiv proprietatea de la Golesti, unde locuia mama lor, pentru strangerea de Ionduri in
vederea pregatirii unei noi revolutii, caci daca prin tot ce inima noastra are iubitor si omenesc, zboara catre
inima mamei noastre, prin tot ce are ideal si supraomenesc revine de Iapt patriei noastre.
Spre deosebire de el si Alexandru Arapila, care alaturi de alti revolutionari au apucat drumul
pribegiei dupa inabusirea revolutiei, desIasurand in strainatate o activitate pusa in slujba ideilor revolutiei,
ceilalti Irati Golescu, temandu-se ca intensiIicarea miscarii putea duce la slabirea poziei lor de clasa,au
abandonat revolutia, chiar in timpul desIasurarii ei. Nicolae Balcescu scria mai tarziu lui Alexandru
Golescu-Albu ca: locotenenta domneasca a sacriIicat autonomia tarii Portii Otomane, iar Iratii tai au Iost
partasi la aceasta nenorocita aIacere.
La 1866, Nicolae Golescu participa la conspiratia organizata pentru detronarea lui Cuza si aducerea
unui principe strain, renuntand astIel deIinitive la ideile ce il insuIletisera in momentul izbucnirii revolutiei.
In a doua jumatate a secolului trecut, doctorul Carol Davila, casatorit cu Ana, nepoata lui Dinicu Golescu,
continua traditiile inaintate ale Golestilor. Personalitate cu o bogata activitate, doctoral carol Davila a
organizat serviciul sanitar military si ocrotirea sanatatii publice, a pus bazele invatamantului mediu sanitar,
si mai apoi al Scolii Nationale de medicina si Iarmacie din Bucuresti(1857). In timpul razboiului de
independenta (1877-1878) a condus serviciul sanitar al armatei, dovedind exceptionale calitati
organizatorice. Este autorul unor opere deosebit de valoroase pentru stiinta medicala romaneasca. Fii lui
Carol Davila si-au petrecut anii copilariei la Golesti.Unul din ei, Alexandru Davila, si-a cucerit un deosebit
renume ca un om de teatru, militand neobosit pentru aIirmarea dramaturgiei nationale si universale. El este
autorul dramei istorice in versuri Vlaicu-Voda, capitol dintr-o proiectata trilogie Mirciada, una din operele
de baza ale repertoriului dramatic romanesc.O mare parte a dramei Vlaicu-Voda a Iost scrisa la Golesti, in
tacerea si Iarmecul locuitorilor de aici.
La conacul din Golesti, Alexandru Davila se intalnea cu alti oameni de seama ai scrisului romanesc,
cu care se antrena in inIlacarate discutii literare. Printre ei se gasea de regula, si Alexandru Odobescu, care
indragea mult pitorescul conacului pe care il vizita destul de des. RasIoind Iilele istoriei de-a lungul a mai
multor veacuri, avem putinta sa preciem rolul pe care membrii Iamiliei Golescu l-au avut in desIasurarea
unor evenimente importante contemporane lor si, mai ales, sa pretuim activitatea pe care generatiile
secolului al XIX-lea au depus-o pentru dezvoltarea culturii si stiintei romanesti.
MUZEUL
Ideea realizarii unui muzeu intr-un loc de bogate traditii istorice, cum este cel de la Golesti, a Iost
inIaptuita in 1958, cand a Iost deschisa sectia memoriala a Iamiliei Golescu si o expozitie, care trata
evenimentele istorice de la 1821, 1848 si 1859. Nucleul acestora l-au constituit materialele adunate in timpul
restaurarii din 1942-1943. In cladirea principala a conacului, la parter, a Iost organizata sectia memoriala a
generatiilor din Iamilia Golescu care au trait in secolul al XIX-lea. Holul cel mare adaposteste o vasta
biblioteca, in care se aIla carti, albume si scrisori ale Golestilor, tablouri in ulei si IotograIii ale diversilor
membri ai Iamiliei, care introduce vizitatorul in atmosIera epocii. Camera din dreapta intrarii, mobilata dupa
obiceiul vremii, servea ca loc de primire al oaspetilor. Tablourile de pe perete reprezinta pe banul Radu
Golescu, Iiii acestuia: Nicolae, Iordache si Dinicu, precum si pe Zinca, sotia lui Dinicu. In Iata salonului de
oaspeti este amenajata camera de lucru a Iiilor lui Dinicu: SteIan, Nicolae, Radu si Alexandru-Albu. Mobila,
deosebit de simpla, Iormata din doua birouri si cateva scaune, scrisorile si obiectele de lucru pastrate aici,
atmosIera de vie activitate dusa de generatia pasoptista a Golestilor. Din aceasta camera, o usa comunica cu
dormitorul Zincai si al lui Dinicu, aranjat in stilul epocii, cu mobilier de stil Biedermeyer. Ultima incapere,
pe partea stanga a holului, este tot un dormitor, cu mobile de acelasi tip Biedermeyer, speciIic secolului
trecut, in care locuia atunci cand venea la Golesti doctoral Carol Davila. In nisa peretelui din stanga, se
gaseste IotograIia Anei, nepoata lui Dinicu Golescu si sotia doctorului Davila.Un tablou in ulei, datat in
1885, si o statuieta executata de sculptorul Carols Stork, il inIatiseaza pe doctoral Davila. In aceasta camera
va Ii stat scriitorul Alexandru Davila, pe cand copil Iiind, urma cursurile scolii satesti din Golesti si, mai apoi
cand lucra la drama istorica Vlaicu-Voda. Pe latura opusa camerelor de dormit se gaseste suIrageria de iarna,
iar alaturi, in coltul de est al conacului camera turceasca cu mobilier in stil oriental(sec.VIII)
Sectia istorica a muzeului este amenajata in camera Ioisorului de deasupra portii de la intrare, unde
si-a petrecut ultimele zile de libertate Tudor Vladimirescu, si unde se gasesc tablouri ce inIatiseaza pe
conducatorul miscarii revolutionare din 1821, statuia ecvestra, de proportii reduse a cestuia, documente si
acte elaborate in timpul rascoalei, arme din acea epoca. Se mai aIla aici usa originala, din lemn masiv de
stejar, a culei de la Glogova, unde a locuit Tudor pe cand se gasea in slujba boierului Glogoveanu. In
cladirea din dreapta Ioisorului de la intrare, unde a Iunctionat scoala inIiintata de Dinicu Golescu, s-a
amenajat sectia privind inceputurile invatamantului national in Tara Romaneasca. Se aIla aici si prima
gramatica romaneasca intocmita de Enache Vacarescu, o istorie universala si un tratat de IilosoIie, traduse de
EuIrosin Poteca, un manual de geometrie, capitole reproduce din regulamentul Organic, cu privire la
organizarea scolilor si programul de invatamant. Pe un panou este expus un exemplar original din primele
caiete de caligraIie, ce s-a tiparit in Tara Romaneasca la 1837, iar in vitrine sunt expuse manuale scolare
originale, Iolosite in scolile nationale din perioada regulamentara (1838-1848). Intr-o alta incapere se
pastreaza documente din vremea lui Dinicu Golescu, reIeritoare la inIiintarea primei scoli inlimba romana de
nivel superior din mediul satesc. Din lectura Instiintarii lui Dinicu pentru deschiderea scolii, se poate vedea
caracterul democratic al acesteia, caci putea merge Iiii nobletii, ai norodului si macar sir obi, pamanteni si
straini avand toate si invatatura Iar de nici o plata. Mai departe se arata ca acei din parinti (care) vor voi ca
Iiii dumnealor sa locuiasca dimpreuna cu scolarhul (directorul scolii), act pentru locuinta lor sunt jertIite
toate odaile ce sunt inainte bisericii cum si casa cea mare imprejurata de zid si alte multe odai imprejurul
curtii. Primul proIessor si director al scolii a Iost Aaron Florian, chemat special de Dinicu din Transilvania,
pentru a preda la scoala din Golesti. Alaturi de portretul lui se aIla in expozitie copia programului de
invatamant. Acesta era impartit in doua cursuri: cel inIerior, cursul ghimnasticesc cu clasele I-V, iar cel
superior, cursul IilozoIicesc, clasa a VI-a. Programul de invatamant cuprindea aritmetica, istoria si geograIia
Tarii Romanesti, geograIia Europei si istoria popoarelor. Sectia de istorie se continua in cladirea din aripa de
sus a conacului, unde e amenajata expozitia.
Rolul si locul Golestilor in istoria nationala unde sunt expuse documente istorice, litograIii de epoca,
tablouri si obiecte personale, care atesta participarea generatiilor Iamiliei Golestilor la marile evenimente ale
istoriei moderne a Romaniei: Revolutia Nationala de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, Revolutia
burghezo-democratica de la 1848-1849, cu Unirea Principatelor in 1859, Indedependenta de stat din 1877 si
Iormarea statului National Unitar Roman in 1918. Cea de-a patra sectie, amenajata in cladirea de pe partea
vestica a Conacului, este cea care prezinta etnograIia si arta populara a judetului Arges. In primele incaperi
sunt expuse unelte traditionale ce exempliIica ocupatiile mai vechi si mai noi ale locuitorilor argeseni,
incepand cu culesul din natura, pescuitul, albinaritul, continuind cu agricultura, pomicultura, viticultura,
cresterea animalelor, incheind cu mestesugurile (olaritul,tesutul,dogaritul, Iieraritul,etc). Trezesc un interes
aparte unelte ce poarta patina timpului si care s-au Iolosit la lucrarea pamantului (pluguri de lemn, grape,
sape, coase, Iurci, car cu obezile rotilor si osiile Iara cercuri de Iier) roata olarului si celelalte instrumente de
lucrat vasele de lut, unelte de prelucrare a lemnului, pentru conIectionarea pieselor de mobilier si a
obiectelor casnice, Ioalele, nicovala, ciocanul, clestele, din atelierul de Iierarie, etc. Sectia etnograIica se
incheie cu prezentarea obiectelor de interior ale casei si a maiestritelor costume populare din zonele
etnoIolclorice ale Argesului si Muscelului.

Din manuscrisele MOSULUI 0004 - RAIUL BIBLIC
Din manuscrisele MOSULUI 0004 - RAIUL BIBLIC
RAIUL BIBLIC
Intreaga cunoastere si intelepciune a stramosilor nostri o aIlam intacta in Sfanta Scriptura, si in
traditia romaneasca. Explicit tara unde curgea lapte si miere insemna un spatiu geograIic in care se aIlau oi si
albine. Tara era deIinite HAVILA/VLAHIA, deci putem vorbi despre o tara sIanta, numai in niste
coordonate clare geograIice, si in acest mod se respinge logic noua botezare cu toate povestile aIerente tarzii,
pentru ca Fiul Omului, IISUS HRISTOS aIlase intreaga sa invatatura lumeasca pe muntele Omu. Nu vom
insista asupra celor stiute ci, vom prezenta simplu cadrul natural n care strmosul nostru si-a petrecut
milenii (7500 de ani) n spatiul pe care l locuim astzi. Inmultirea albinelor a Icut necesar, dispersarea pe
spatii largi, si pstrarea dreptei credinte n Dumnezeu - destinul su special este de nteles. La Iel ura
alogenilor, care IalsiIicnd limba romneasc au IalsiIicat de Iapt istoria omenirii.
O regndire de ansamblu este necesar, nu numai pentru noi, dar si pentru cadrul general al stiintei si
artei umane. Nu vom repeta ceea ce se stie, dar nu se studiaz, ci vom arata c rescrierea istoriei noastre nu
se poate Iace de ctre cei care nu au nteles-o niciodat. Ar Ii vremea s-i lsm pe greci si romni s-si
laude trecutul cu care se mpopotoneaz antichitatea, s si-l studieze -treaba lor - iar noi s includem numai
cateva lectii comparative, avnd material suIicient pentru antichitate, evul mediu, modern si ceea ce este
mai important s pricepem cum stupul dacic a Iost Iactor determinant al culturii si civilizatiei umane. Cam
180 de grade! Deci, s ne ocupm noi de limba si istoria noastr, poItindu-i pe alogeni s se ocupe de-a lor -
Iie romanoIoni, rusoIoni, bulgari, unguri, etc, - pentru c e vremea sa le dm liber din posturile cheie ale
culturii noastre, pe care o batjocoresc n continuare.
De ce neamul nostru nu are nici un lingvist autentic n aIara lui Hasdeu, Cantemir, Eminescu, si ei
lsati n aIara cursurilor universitare sau liceale, de ce tot Ielul de grauri, iodani, coteni, leiboviciuri, nu se
ocupau de graiul lor? In Iine, e vremea s vorbim cu toata seriozitatea de limba noastr, despre prioritatea
romneasc n toate sectoarele stiintei si artei. Se stie c aici a Iost patria cresctorilor de albine, a baciului
mioritic, si nceputurile agriculturii, Iie si numai din textele rmase dup cenzura greco-romana, tocmai
pentru a Iace imposibil cunoasterea despre strmosii nostri.
Tlcul basmelor noastre se mplineste si Harap-Alb este n situatia de a privi spnul care i-a Iurat
crtile de domnie, inIscat de Pegas si lsat n cdere liber din nori, ca s se Iac praI. Dar de Iapt marele
merit si vin apartine GETILOR. Ei au codiIicat totul, apoi au tcut n numele unui singur Dumnezeu,
trdnd de Iapt poporul, care si azi nu-si cunoaste adevratul trecut. Se stie bine c la cancelariile
Vaticanului si Bizantului, poate si la Patriarhie, dar explicit: NIMIC!
Dar noi s vorbim despre miere si lapte mai clar, rolul lor n pstrarea si recptarea snttii. n
Atharva-Veda citeam: ti dau drept hran aceast miere, pentru ca zeii s te apere, si ca tu, s triesti o sut
de toamne pe lumea aceasta. Cum se stie, Pitagora avea n miere hrana esential. In mileniul patru, albina era
simbolul regelui, iar Iaraonul Ramses al II-lea oIerea oIranda zeului Nil, aproape 30.000 de oale cu miere.
Cum noi stim c Egipt nseamn lume, pricepem povestile biblice dar si Iaptul c Iunctia de Mare Preot al
antichittii era Faraonul. Functia era eligibil si nceputul glorios al lui Miron din Tomis - KOPS - cu
Irumoasa Piramid, ca si biblioteca din Alexandria erau realitti antice ascunse celor din aIara castei IO a
getilor.
Aici este misterul get. Aristoxenes nota c de cei care vor mnca dimineata miere, nu se mai atinge
nici o boal toat viata, este vorba de necesitatea de a oIeri copiilor miere. Laptele este esenta vietii animale,
iar mierea a plantelor n starea cea mai pur, elaborate n modul arhicunoscut de catre specialisti. 1kilogram
de miere echivaleaz cu 50 de ou, 1.680 kg de carne de vac, 5.675 l de lapte si aprox. 40 de portocale. Dar
sa citim ce stiau getii:
T a u o m i c r o n 3872:1845610-5- Urca Tocsin a c c e n t g r a v 79610:315248 gatu Cancer- d e a
s u p r a l u 5:871:910423-4-6 u ard lumea p- i o m i c r o n m i 721:34658-10-910 oci Miron mi- i e p s i l o
n a c i: 10945:37628-6-x i ca si Polen c e n t u a t l a m 8291:76453-5- 10 LEAC tatun M b d a i o t a v i r
923: 156:10748 IDA Bot RAIU- g u l a m i i e p s 3-1210946587-7-12 L spaimei GU- i l o n a c c e n t
1:5782-2-9643-2-10 I acel Nono T- u a t l a m b d a i 932:410675-8-81 ata limba du- o t a t a u o m i c
7:10923:4578:516: c cita Sima ARG r o n s i g m a.- 314:286-16- NOT OMU.- Urca(RACU) tocsin gatu,
canceru ard lumea poci Miron mi-I ca si Polen leac tatun Mida Bot Raiul spaimei GUI acel Nono tata-limba
duc Cita Arg Not OMU.- U R C A M G A T U C 31254-3-10798-2-6 Cursa caut G- A N C E R U A R D S
657:1:98410-13-23 URA A DRES No- P O C I I M I I C A 3679104:825-2-1 csica-I ici P- S I I L E A C V
N I 12:4567-2-103-7-89 SI leac ii UN- D A B O T S U I G U 12:345768-3-910 DA botu-mi GU- I L L T A
T A D D V 1:9108-2-67453-5-2 I Dud tatal L- C C I T A S I M A A 1032:187:25674: aia IOM gasit R G N
O T C V 4152:3:6: Orto N.C.- Cursa caut GURA a dres nocsica-I ici Psi Leac Ii unda Botu-mi GUI DUD,
tatal Laia Iom gasit orto N.C.- c r g u r a a s c n 718:3456-2-92-7-10 AOM gura or N- o c s i c a i o p s
1210756-15-8943: ocsica Opis i i c u n d a b g u 9101:8754:632-5- GUI Banu Dio N- i l a l a i a i o m
645:1910:2387: ila IOM ala-i g a s i t o r t o n 561:10293:8471-4- Toc Naos 8417-4- c.- TIGRAom gura
nocsica Opis GUI Banu Dio Nila aiom ala-I Toc naos TIGRA O M R A S C O P I 789101456-6-32
copiaram Mo- S G U I B A N U N N 142-2-1037/:5698: sig Nun BANU I L A I O M A L A I
134:2231:10594: ici loat IOAN TVO C N A O S I 865-9-8 7867: Ioa SIMA s g n u n b a n u i 6734:98-1-
110223-10- Banu un sigil c i l o a t i o a n 5465:710345-1- nota iINIMA a g i m a 98-1- .- AC B A N U S N
A C S A 143: 87526-4-1019: Bun CASA-n AOM.- C. Bun casa-n AOM b u n u a o m.- 1234-2 -567-2-
Bunu AOM.- VV.-(UU).
Deci iata de fapt de ce in mod firesc MIEREA poate fi leac. Si acum sa cercetam celalalt cuvant-
laptele:
T a u o m i c r o n 10945:718236-5- Nocs otravi a c c e n t g r a v 79610:315248 gatu Cancer- d e a s
u p r a l u 5:346710-2-1298: u aspru dela i o m i c r o n g a 54678-6-32910:1 Kiron Moga I- m a a l I a a c c e
21:56910-2-4387 am Iace laca- n t u a t l a m b d 231:10769:458 tu-n dalb Mat. a a l I a v i r g u 7:32681-17-
41095: I Laura Fagu l a g a m a a l I a 1287-2-5634-2-910 Lala maga Fa a c c e n t u a t l 34-2-19108567-2-
ca Atlantu C- a m b d a a l I a c 6789:4521: 310 alIa Dama Bo a p p a t a u o m i 7:89910:817:5564: u casi
Mag stia c r o n s i g m a.- 363:2214-7- cap pron.- Nocs otravi gatu canceru aspru de la Kiron Moga Iam Iace
lacatu-n dalb Mati, Laura Fagu Lala maga Iace Atlantu-calIa dama Bou, casi Mag stia Cap Pron.- N O C S
M G A T U C 1289:510347-1- 6 Noru Mocsa G- A N C E R U E D E L 567:8934: 2110 Rue Dece Nul- A R
M O G A I A M A 1-2 26987:345-2-10 e Ramu-I Mog A L A C A T U N D A L 10978234-15-165: landala
LUT B M A T I V I F A G 10923:16457-3-8 gama Butii F- V A A C C C A L F A 35:2981:76-1-10 ac aIlu
AC A- D A M A B O U C A S 73:1254:987-2- 6 um Daba AOM o- I M A G S T I A C A 675:134:2102198-
12- tis Pag magica.- P G.- Notu Mocsa Grue Dece Nala Rama-I Mog alandala Lut maga butii Iac, aIlu Ac
AUM Daba Otis(Kist) Pag- magica.- n o t u n g r u e d 1254:693-2-7810 Nonu get Rud- e d e r r a m a i r 56-
2-21109:7823:4 ra eri Make R- l t l u t g a m a a 1059:87643-8-21 ala magul Tl- I a c a I l v v a u
23:718:465-2-910 ac UFU alI AU- m d a b a a o t i s 1:2345-2-91054: M Daba SIMA p a g a m.- 123786-5-
pagota.- Nonu get RUDRA eri Make rala magul Tlac UIu alI AUM Daba Sima Pagota. N O N U O C E R I
M 143:27896:105 Nun OERIC mo- A C E R A T A M L T 46-4-1910:8723:5 RT ALT Make a A C V F U A
A V M D 16:4125:10495: SA FACU Dama S I M A A.- Viva M.- n u n o e r i c r a 29103:8 71:456-2
UNAR Cin Noe l t m a k e a s a I 956827 5-143-10 rt alt Make a- a c u d a m a v I v 98-2-5436-2-110-9- IU
Adam au a m.- 1232: acum.- U R A N C I N V C L 178:91034-2-265 unu clan Kir- A M C C I A C U M
1-2-4578:6832-6- a CIUC AUOM U N U R M C I U G A 6789-2-4105-9- 123-2- Ciuc Ram UNU N M
N,.
Acum ca s stim ce este de Iapt laptele si rolul su, ar mai trebui s avem n vedere perioada
ancestral a neamului, deci s stim si Iaptul c viata ciobanului mioritic se petrece la munte, unde BRADUL
este arborele sInt. Va trebui s revedem deci cam de ce romnii stiu prin traditie s pstreze un respect
deosebit acestui arbore. CiIrat: Deci vorbim despre Rohmani. Avem n vedere legenda care circula prin
Maramures, si pe care o aIlm n CETANIA lui aveti Zozima. E un manuscris aIlat la Academia romn
tradus din limba rus si iata-l cum l-a redat Gabriel Strempel: Un oarecare clugar Zozima s-ar Ii retras n
pustie, dornic s stie cum triau rohmanii. Dorinta sa i-a Iost ndeplinit si ntr-o sear iesind din pester a
plecat la drum, Ir s stie unde. Originea lor? Cei care se retrag din cetatea Ierusalimului atunci cnd
Proroocul Ieremia le-a cerut s se pociasc. Printele lor era rohman si reIuznd supunerea noului mprat,
au Iost nchisi. Un nger i-a scos de pr si de atunci se aIl acolo unde pot Ii intlniti si astzi. Le-a asezat pe
mas o carte cu viata blajinilor, si hran de pe tramul lor, si ngerul a disprut. Uricii triesc n aIara
perimetrului terestru locuit de oameni, la marginile pmntului. Ei pot trece dincolo cu arborele lor sInt
BRADUL - avand o viat miriIic si o mitologie apocriI. La romni exist pastele Rohmanilor, sau pastele
blajinilor. Bradul are o ntreag literatur la noi. Un alt Iapt este bradul IosIorescent - simbolizand Iacerea
lumii - avnd rdcinile n pmnt si coroana n cer. Iat bradul ca arbore ceresc:
Sus la munte ce-mi vedere, leru-i Doamne/
imi vedere incetinat/
brad cu stele incarcat/
brad cu neguri imbracat/
si in varIu-mi ce-mi vedere/
cerul leagan de matase,
da in legan cine-mi sade?
sade luna sIanta si cu bradul preacuvanta.
Sus in varIul muntelui, creste bradul brazilor, etc.
Sunt multe legende cu bradul. De la nunt la nmormantare. Alturea de cal, pasrea suIletului,
bradul este Iigura psihopomp predestinnd pe cel dus pe calea dat de Urse. Asa trece pe apa smbetei, asa
se petrece si viata noastr, spun povestile strvechi. Relatia cu MIORITA este evident, si se cere un studiu
special pe aceast tem. In vrIul bradului este scris soarta copilului, hora bradului exist la nunta etc, etc,
etc. S citim ce nseamn pentru geti bradul;
O m i c r o n c m i 2189:7310:45 Mocs ni-I cr- c d e a s u p r a l 34:7126:10954(3)8 ea dopu lasa (e)
R u i o m i c r o n E 5:62789:10:341: i Kiron e OMU p s i l o n a p o s 6347:512-3-8910 Apol Ops Pom- t r o
I d e a s u p 9:3710:5268-11-41 u cap dres Ft- r a l u i e p s i l 52:1061410(3)23-798 ia Lerul spi- o n l a m b
d a a l 18642:79106:3 casa-n Dalb L I a a c c e n t u a 24389-1-110567-3- acatu Iace-n t t a u e t a v i r
1542:76109:38 TEUT atri AV- g u l a e t a s i g 5:8912:1073: E Sima Gal m a.- 1264-11- Guta Mocs ni-I
crea, dopu lasa (e)ri Kiron e omu Apol OPS Pomu Cap dres Ftia Lerul spiscasa-n TEUT- ATRI: AVE Sima
Gal Guta.- M O C S N I I C R E 324178-3-10:65-1-9 Cosmic e in R- A D O P U L A S A E 39210-9-87651-
1-4 oade salva P- R I C I R O N E O M rimeni5410872-16-3916 rimeni coro- V N I L A I P O M U 961-11-
5784:1023 SIV Apol uni- C A P P T F T I A L 9:6235:781:410 a Iapt Tic PL- L L S P I C A S A N
95:42783610-3-1 Ai PLASMON L- D A L B F A T E U T 65:109423-4-187 AF Tubal det- A V E S I M A
G A L 341:1910:2287-5- esa Gal Guga G G. 65-1 MI.- Cosmic e in roade salva, primeni corosiv Apol unia
Iapt Tic Plai plasmon LaI Tubal detesa Gal Guga Mi. c e m a a m o u v a 12435-3-91067:8 keama AOMU
U- p o l u n i a I a i 543-4-7126:8910 nul apoi Iap- t t i c p l a i s l 2-11-4101-13-83-5-5679 t Olt ii PLAS- a I
b d e t e s a G 81-8-12223:3445: MA aIli Bade a l i a.- 10769: Geta.- Keama Aomu UNUL apoi Iapt Olt ii
PLASMA aIli Bade Geta. M A O M V V A P O I 3:1542:9786-2-10 O muma capu I- L T L I P S A F L I
37:1456102-16- la lipsit B A D E G E T A.- 298-1-143:5678-2- alI BED Geta (298814676-11-3:5:) (alIabete
D.G.) O muma capu Ila lipsit alI Bed Geta.- O m u m a l i a i s 9238-2-112:1037: Abel mos ivi s b e d a.-
5454-2-5; Adam a.- M M O S I V I B A 134:8956:27-5- MOS Baiu MI.- m o s b a i u i 2176:4853-4-
OMU-i BIAS O M U I B.
Interesant c apare numele unui dintre cei 7 IilosoIi antici, Bias care alturi de Tales, Polon, Chilon,
Cleobul, Pitacus si Pericandru, nume simbol, constituie mandria antichitatii vedice. C au Iolosit alIabetul
grec asta nu nseamn c aceia erau etnici greci. Fenomenul este curent si azi, cnd Cioran si Eugen Ionescu
sunt Irancezi! Tot n text apare si ATRI, corespunzator lui SET si Alaspar, n celelalte pajteoane paralele.
Lozinca acestui ATRI era: Prima dintre stiinte e a suIletului. Sigur c gndul zboar la pilda celor zece
Iecioare, al crui nteles este de o subtilitate extraordinar. Vorbim despre UNTDELEMNUL din candelele
care trebuiau aprinse. Aici este o alt prezentare a lui 10 (IO/OI) pentru c valoare au numai consoanele n
limb.(Matei,cap.25). n capitolul urmtor este prezentat Ungerea din Betania: Fiind Iisus n Betania n casa
lui Simon Leprosul. S-a apropiat de El o Iemeie, avnd un alabastru de mir de mare pret, si i-a turnat pe
capul Lui, pe cnd sedea la mas.(Ibid.26, versetele 6sqq). Mslinul este o plant, arbore interesant n viata
lui Iisus drept care, vom ncerca s vedem n ce const valoarea sa n aIar c este Iolosit n alimentatie. Deci
denumit de geti:
,/ E t a c m i c d e a 9:81043-19-71265-5- E daca cetim s u p r a l u i e t 7698-2-
4512:310 ULEI ramu P.T. a e p s i l o n a p 7:436589-1-2-:109 O SPLINA e Pa- o s t r o I d e a s 12-2-
65439-7-78-1-10 ca Stopa de s- u p r a l u i e p s 945:1012263-14-78 pal SUPUR ie- i l o n l a m b d a
1:9107856-3-432-2- I DAMBLA No- a l I a i o t a a c 13245-3-10679:8: aIlai COTA a c e n t u a t a l I
45367-5-9281: 10 turnat LEAC I- a v i r g u l a a l 329:24567:345101-5- i-va ARGUL SIGLA I a s i g m a.-
1867-6- Iama.- E daca cetim ULEI-ramu P.T.O. SPLINA e pacs(apos) stopa de spal-supur iei DAMBLA
Nol aIlai cota: a turnat LEAC Ii-va Argul sigla Fama. E A E M U R A M U P 8912:63547-5-10 Muea
REUMA P- T O A E S D O S P A 10645-6-81293-3-7 ades stopa O- L S A I E I O L A C 867:10923:5:14
loi casa e LI- O T A A V L E A C F 3:10495:6781-6-2 A Iacu LEAC T- I U A A R G U L G M.- 1623-6-
9541078-1- igva: gramul.

Din manuscrisele MOSULUI 0001 - MONOSILABELE ROMANESTI
Din manuscrisele MOSULUI 0001 - MONOSILABELE ROMANESTI
MONOSILABELE ROMANESTI IN LIMBILE ANTICHITATII
In serile de toamn o joac indragit de Ilciandrii ai satului era conIectionarea unui Ielinar din
dovleac. In tritul greierilor Iceam o Ierastruic rotund n mijlocul lbrtat, scoteam cu o cutitoare sub
Iorma de lingur mijlocul zemos, si asezam acolo o lumnare; apoi ne ascundeam Iiecare si ncepea
ntrecerea de a ajunge primul la opaitul ce abia ne deslusea umbrele. Se Iixau binenteles distante
aproximativ egale, viteza Iiind cea care hotra, dup ce judectorul striga gata!
Primul opsit n Scriptur l Iac Mazoretii, care scot vocalele din text. Semnele secrete le dau
posibilitatea de a Ii singurii cititori ai textului initial. Ei pstrau consoanele, care detineau continutul
cuvintelor. Cunoasterea c, n limba romneasc litera e concept, ne Iace s cercetm Scriptura, aperto libro,
cu cartea deschis, pentru c BustroIedonul a Iost a doua operatie de brambureal a limbii, de nerecunoscut
la prima vedere. Dac mai adaugm kilometri de bazaconii, numite dictionare explicative, Icute de alogeni,
dispare si bruma de licr luminos. Pentatatsuhul (numit de evrei: La inceput iat numele; Si el a chemat n
pustie; Acestea sunt cuvintele. Iar la noi Geneza, Exod, Leviticul Numeri Deuteronom) pstrez intacte
aceste urme milenare. Dac n cazul mazoretilor aveam de-a Iace cu incertitudinea, cu brambureala banal,
n cazul al doilea avem poate prima diviziune a limbii adamice. Vom observa deci cuvinte ce par strine, dar
care sunt derivate din cele cu nteles clar.
n DEX, ni se spune c BustroIedonul este, sustinerea existentei unei limbi unice, cum scrie si Biblia,
si precizarea mea c e vorba de limba romneasc ceea ce a determinat o liniste suspect din partea
specialistilor, pentru c nu au contra argumente si aceasi tcere - o aIirmatie n Iond - din partea prelatilor
care cunosc bine acest adevr esential. De la istorici nu am asteptat nimic, deoarece cteva decenii bune mi i-
au prezentat n micime si nepricepere natural. De la IilozoIi nici att, imbuibati de materialism istoric.
Tcere si, peste ea voi mai asterne un strop de argumente de limb, care determin nssi nationalitatea.
Acceptarea de ctre specialisti c primul alIabet apare la Slon, iar prima scriere din lume la Trtria (judetul
Alba) sunt puncte cstigate n Iata unor IalsiIicatori notorii ai istoriei si civilizatiei omenesti.
Se stie c aheii, dorienii, ionienii, eolienii au plecat din nordul Dunrii, din numita Tracie Pontica.
Desi s-a pus sub semnul ndoielii participarea dacilor prin 1200 .H. la invazia popoarelor mari, desi n Iata
evidentei se mai sustine c limba noastr romneasc este o limb Latin, n urma unor rzboaie imaginare
dintre Daci si Romani, ca din dou limbi diIerite iese a treia, lucru greu de imaginat n aIara experimentelor
caudate cu numitele Bezic-uri, scornite tocmai pentru a spori bezna, Iiind opera unor poligloti, necum a
oamenilor de rnd, desi se cunoaste concret bilingvismul, trilingvismul, se mai spun si azi la catedre
universitare si Academie, povesti cu pierderea limbii de dragul naintatei latine romanice, etc, desi peste
94 din inscriptiile ( un Iel de scriere Ioarte veche n care rnduielile mergeau Ir discontinuitti, de la
stnga la dreapta si de la dreapta la stanga) din Ir. Nusttriphedon.
Intregii antichitti, s-au aIlat n Dacia, tara analIabetilor. E ciudat lipsa de logic, de pricepere, de
bun simt n general. Cine le-au Iacut, din moment ce desciIrate vorbesc limba romneasc? Tcere. Dar
piramidele din Dacia, cu inscriptiile lor numeroase, cine le-au ridicat pentru c numitele cetti grecesti de pe
malul Marii Negre sunt mult anterioare sosirii grecilor? Nu cumva localnicii? Cu cine Iaceau ei comert?
Cnd le-au cucerit, si unde au luptat bastinasii cu grecii? Poate c expertii nu stiu c de Iapt codul elin se
Iace la Troia, Cozia din Valcea, de unde pornesc toate alIabetele? Poate c nu cunosc monosilabele, desi
exist o ntreag literatur pe aceast tem esential. Ce stiu ei, Marr, Stalin, Cicobaba, Graur, Iordan si alti
nzgbi n cele mai delicate probleme ale limbii omenesti. Cum cei care au IalsiIicat Biblia sunt si
promotorii Ialsului complet, s le spunem evreilor, care nu stiu nici numele bine c pleac din Balcani - de
pe Eber - c dubleta Sonora a lui B este V, de aci evrei(ebrei) Abram (Avram) etc.. c la Sion Slon iau aceste
documente, pe care le plimba prin Orient c de Iapt SUMMER (Remus-Mures) e acelasi lucru.
Dar, mai nti un exemplu clar din Sporadele de sud, insula Carpatos. Se aIla la sud vest de Roros,
este a XII-a insul din Dodecanez. Are 311 km. patrati, 160km de litoral si se aIla la 227 mile de Pireu. n
centru se aIl muntii Kali Limni cu o altitudine de k2k4(1214) m. Ceea ce surprinde este portul colorat,
romnesc, podoabele pe care le poart Iemeile. Capitala este denumit Pigadia sau tot Carpatos. Despre acest
Iinal, DIA vom reveni. Dar oricum am lua-o nu poate nimeni nega oronimul Carpati, ca romnesc. Cnd au
ajuns pe insul carpii, e greu de spus. Bisericuta D Aghios Ioannis ca si plajele sunt admirabile. Deplasrile
se Iac si cu caiacul. Dar de Iapt insula o aIlm si n Iliada lui Homer, (c.II,p.65).
- Pe aceasi tem avem si termenul Carpatia, care apare n Eneida lui Virgiliu. Libica mare,
Carpatia(cartea V,595,p,125).
- Aceasta Mare Carpatic apare n GeograIia lui Stabon, asIel Marea egiptului. Aceasta mare si
uneste apele cu Marea Carpatic (III,XIV,6.1 p.291).
SAMOS, Numele unei insule din nord estul Mrii Egee. Numit si insula lui Pytagora. E cea mai
apropiat de Asia Mic. Se aIl la est de Icaria si la 174 km de Pireu. Are o supraIat de 174 km. patrati si
159 km de litoral. Are 40.000 de locuitori. Aici e celebru tiranul Policrate (532-522), cu o epoc nIloritoare,
urmat de o mare decdere. E ocupat de persi, macedoneni, bizantini, turci si revine Greciei in 1913.
- Dar Samos e un hidronim strvechi din Dacia carpatic, asa c numele insulei copiat, duce la
ntrebarea despre Pitagora SAMOTRACE. In mod cert este un cuvant compus SamosThrace. Cum am
vorbit despre Samos, iat c nici trace nu ridica probleme deosebite.
De aici gandul ne duce la celebra statuie VICTORIA din Samotraca. De o Irumusete salbatic, insula
atrage vizitatori Iiind considerat dup Homer, insula zeului Poseidon. Marea e albastr si limpede. Se aIl la
29 de mile de Alexandropolis ntre care circul Ierry-boturi. Are 178 de km. patrati si cca. 2900 de locuitori.
Admirabile ruinele Templului zeilor Cabiri.
- Prezenta traco dacilor n Orientul Mijlociu este semnalat si n VULGATA (Liber sedundum
Machabeorum), Dositheus vero quide de Becenorise quidam, vir Iortis, Gorgiamtenebat cum vellet illum
cappere, atqueita eIIugit in Maress. 2/ Mac..XII.35, adic iar un oarecare Dositei dintre Tubieni, clret si
brbat tare, a prins pe Gorgias, tinndu-l de vesmnt, l tinea vitejeste, vrnd viu s-l aduc rob pe
blestematul acela, iar unul din clretii traci venind asupra-i si lovindu-l peste umr, Gorgias a scpat Iugind
spre Maresa.).
MARESA, Cetate n care s-a reIugiat Gorgias, mai marele edomului(2 Macabei,XII,32) este identic
cu hidronimul Maris/Mures, Mares. De altIel si n Strabon (geograIia VII,304) apare ortograIiat Marissa,
precum si n Herodot (IV,45) Maris. Luptele se duc n jurul anului 168 .H. Prima observatie ar Ii c, dup ce
am vzut cum codurile de cult grec, ebraic, latin se completeaz, s urmrim drumul lui Avram evreul,
despre care pe larg aIlam din Facere,14,13. El are numele n hidronimul HEBRU/HEBER/ERBU, n
Peninsula Balcanic. Vom aIla derivatul HEBRON, hidronim pe care l aIlm n trei texte, 0. Numeri 13,23.
De acolo au trecut n partea de miazazi a Canaanului si au mers pn la Hebron, unde triau Achiman, Sessi
si Talmai copii lui Enac. Hebronul Iusese zidit naintea orasului egiptean Toan. 0.-Iosua,10,3. De aceea
Adoni-Tedac, regale Ierusalimului, a trimis la Hoham regele Hebronului, la Piream c si versetul 5 c
oronim n 11,21; apoi drept cetate, astIel numele Abraham devine Avraam, iar citit de la dreapta la stnga
devine Maharba. Deci putem Iace o relatie si cu Mahabharata (sanscrit) dar si cu numele Maharbal al si
Hasdrubal, Hanibal, Decebal, pornind de la Abel - e ALB- SAL, etc a crui Iat ca a laptelui din Miorita ne
duce la sensul real.
Acest MAHAAR, este ntalnit Irecvent la domnii cusani, de origine dacic. E important, deasemeni
s ne amintim legendele de pe monedele lor: Mahara Ja Rajadira Devaputra, poate Ii si: Maha Raja raja
diraja Deva putra (Mare rege , rege din regi, ai regilor de neam divin) cum aIlm la greci: BASILEOS
BASILEON MEGALLOY. Cusanii erau geti. SuIixul l aIlm bine prezentat n romneste n cuvintele
principale: Prim- AR, bibliotec-AR, etc.
n ce priveste acest Baba-babac, babu- printe, babbo-italtatic, ba-bba chinez, slav baba-bunica, etc.
Avem deci clar acest sens dat de biblia lui Avraam - tat a multime de popoare. Numai c la noi numele este
curent n zona Valcea, mai ales, plus Avramescu, etc.
SEM - Facerea 5.32: Noe era de cinci sute de ani, cnd i s-au nscut trei Ieciori: SEM, HAM si
IAFET. Numai c vine de la MES-or , Mesii, Mysii, Moesii, Iceau parte din neamul tracilor, cum se stie.
La Iel BESII, prezenti n acelasi areal geograIic. n compusul BESODIA (Neemia.3,6) Ioiada, Iiul lui
Paseah si Mesulam, Iiul lui Besodia au reparat poarta veche si acoperind-o, i-au pus canaturile cu
ncuietorile si zvoarele trebuitoare. La Iel Besai, termenii sunt n mai multe locuri din sec V a.H. DIA al
doilea termen este bine reprezentat n toponimele noastre precum Amara-DIA; Vrevre-DIA, Meha-DIA,
Feren-DIA; Fetin-DIA, Silin-DIA, etc.
DA.- Are acelasi nteles cu DIA. Intra n Daba- brbat Guran-Da; Ianos-Da; Solon-Da; Tamas-Da.
Identitatea lor este sustinut de o paralel toponimic si antroponimic, de genul: Iedi-Da. Si a trimis pe
proroocul Natan, si acesta i-a pus numele IEDIDA, adic IUBITORUL Domnului, cum i spusese Domnul(2
Regi,12,25).
Apoi Lida si Lidia: le-am ntlnit si la hotarele Iudeii n cele trei tinuturi: EIraim, Lida si Ramataim
care s-au adaugat Iudeii din Samaria 21, Macabei,11.34. Cele mai compuse au o vechime greu de precizat.
AsIel si DAR-Da, ce duce la DARDAN, considerat ntemeietorul mitic al Troiei. Dup mitologie era
Iiul lui Zeus si al Electrei, o Iiica a lui Atlas. Legenda il Iace originar din Arcadia de unde, isi ucide Iratele
Jasos, trece prin Samotrace si Dardanele, ajunge la Teucros, se cstoreste cu o Iiica a acestuia Chryseesiser,
drept zestre primeste statueta Palladium, protectoarea Trioei si devine rege. Romanii spuneau c nu este grec
ci latin, venit aci din provincia Etruria. Pentru c cei ce stiau ca cei 7 regi sunt originari din TURDA,
lucrurile sunt simple. El este tatl lui Erhtonius, din care se naste TROS, tatl lui Ganimede, etc.
MACHE-DA - de unde Mac don, Macedonia - dialectul macedoroman cuvnt ce apare n secolul
XIII-.H.
Ilia-DA, Ilion, toponim Ilia (jud.Hunedoara) entroponimul ILIA, Ilie, ca si Ilya- Rhea Silvia, mama
lui Romulus si Remus din legend.
Teheran-Da, Polan-Da, Topa-DA, cu toponimele Topa de Sus si Topa de Jos(Jud. Bihor), Gorj,
Vrancea, ca si Topana, Olt-Tigri-DA, Dori-Da, Tria-DA, de la Tria, Lida, Lidia, etc Lidova, Litovoi, Lipova
ca si Lipara-arhipeleag n Marea Tireniana dar si Lipresti, sat si schit n Romania,- PA-RA- st la baza
cuvntului mparat ca si imperator, Maro DAC. Cu al doilea termen cunoscut DAC.(Ieremia,50.2) Veti sti si
ridicati steag ntre popoare, ridicati steag, spuneti si nu tinuiti ci ziceti: Babilonul e luat, Bel e rusinat,
merodac e zdrobit, chipurile lui cele cioplite sunt batjocorite si idolii lui sIrmati.
DABA, BADA, Ioarte productive. ABAD (Elsabad, Iosabad, Zozabad, iar Abad, este peste tot n
lume n Asia: AIganistan-daulatabad, Faiazabad, Khanabad, Jalalabad, etc. India: Hyderabad, Ahrdabad,
Allahabad. Iran: Mehrebad (Teheran-Aeroportul). Pakistan: Islamabad, Hyderabad. URSS.- Ahabad,
Leninabad..
In Iine AKKAD (DAKKA), n imperiul Akadian, conIundat cu DACA. Acolo Traian a luptat cu
partii, ucis n 117. Acest Acad apare n Geneza l0, IO mpreun cu alte prti ale imperiului lui NIMROD, cel
mai mare viteaz de pe Pamant Sumer /Mures.
ReIeritor la Roma se stie c apare pe 7 coline; Quirinal era locuit de sabini. Legenda cu Romulus si
Remus apare n Roma, n sec. II, dar anterior o pictur cu LUPA capitolina apare n Asia, locuit de triburi
dacice cu mult timp nainte. Forma numelui Romulus aduce cu Romula-Rosca. Mama mparatului roman
Galeriu(305-311) era din Dacia.
AMOR, de unde amoritii, arat ca e vorba de Roma (BustroIedon).
Moldava, Hodava, Dodava (2 Corinteni,20.37)
Tarabostes, tar, tar. In limba rus vine din limba noastr. La Iel Belsatar, Nabucadnetar, Ses-ba-tar
capetenia n Iuda, n vremea domniei lui Cyrus, regele persilor (558-559), Mib-tar, cpetenia n Edom.
Observatie: Sunt nenumrate exemple n Biblie ncat ideea poate Ii preluat si de alti cercettori,
pentru c Biblia este la dispozitia tuturor. Munca, nu e o etnogenez Ials, IalsiIicat, antiromaneasc, la care
si-au dat mna toti alogenii. Pentru asta trebuie sa Iii tob(de carte) nu bot!
Exista acel generalizat TAPAE? Da, era capitala Hircaniei(V. Strabon, GeograIia,III,XI,7,2) si cum
iperatorul roman a umblat prin Asia, aIlm si conIuzia curent din manualele noastre. Pe scurt, aceasta este
metoda glotologiei successive, pe care la cercul pluridisciplinar din Pitesti, a prezentat-o n premier
absolut, cercetatorul ordean Alexandru Pele, cel mai doct membru la acea vreme al grupului de la Pitesti.
Locul su la masa mea era n stanga academicianului N. Teodorescu la toate seziunile, ca dovad a pretuirii
sincere si admiratiei ce am avut ntotdeauna pentru el. Din neIericire, Pele a urmat un drum Ir ntoarcere.
Abia ntr-un numr din revista OMU a publicat numai 2 articole de Iond, noutti absolute n lingvistica
romneasc. Gloria victis!

ALTE ACTE SI INSCRIPTII SCRISE IN LIMBA NOASTRA ROMANEASCA.
ALTE ACTE SI INSCRIPTII SCRISE IN LIMBA NOASTRA ROMANEASCA.
PREFATA
Sunt limbi care au 24 pn la 44 de sunete si nu se pot Iolosi de mai putine elemente pentru
perIectiunea pronuntrii lor. La acestea se mai adauga RECIPROCA TRANSMUTARE a literelor, de care
se servesc.
NU CA EUFONIE
Totusi lsnd la o parte acestea ca Iiind mai putin necesare, CINCI sunt cele ce se numesc VOCALE,
iar celelalte se numesc MUTE sau semimute. Care va Ii gramaticul cel mai nvatat si cel mai priceput IN
ASEZAREA LITERELOR care, pe lng acele cinci vocale s aseze TOT attea litere mute, adic, lang A,
E, I ,O, U, s adauge B,C, etc. si s arate cte cuvinte se pot compune cu ACELE ZECE LITERE? Dac va
reusi voi Ii nevoit s cred, Ir s mai Iie nevoie de un alt martor, c toate limbile AU FOST INVENTATE
DE MINTEA OMENEASCA, asa cum spun TRADITIILE pgne. Dac nu, s creada el n adevarul c
vorbele din care se compun toate limbile si se exprim n cele 24 pn la 44 elemente au Iost prin revrsare
DARUITE DE DUMNEZEU, n mod mistic si SUPRANATURAL. De aici rezult c dac mintea omului
NU POATE AFLA cuvinte care se pot compune din BAREM ZECE LITERE, este conIorm cu
ADEVARUL, CU ATAT MAI PUTIN VA AFLA cte se pot compune din 24 sau 44 de litere. DIMITRIE
CANTEMIR MetaIizica, Ed. Univ. Buc. 1928,p.186-187 Insemnri de duminic.
n urm cu 11 ani, Octavian Sireteanu, btea drumul Pitestilor pentru ca s publice n Flacara o
pagin n care se anunta public descoperirea scrierii hieratice. Peste zece ani (1966) aprea la Pitesti n
editura Brio-Star, Limba vorbit de Adam si Eva (vol.1) n care se demonstra matematic prioritatea limbii
noastre romnesti si modalittile n care, GEOMETRIZAREA GANDIRII, a dus la 4 coduri de cult (latin,
ebraic, elin si sanscrit) pulverizate n cele 72 graiuri, mai mult sau mai putin cunoscute.
In aIara domnului George Pruteanu, care a zdrobit, cu 6 luni mai nainte cartea, (NU APARUSE!) -
la Pro Tv, pentru care i multumesc sincer, c apra de Iapt LIMBA ROMANEASCA, nici o voce notabil
nu a spus nimic. E Iiresc.
Contrazice Ilagrant toat romnoIonia sclerozat de la noi (Cantemir, Eminescu, Hasdeu, N.
Densusianu, etc.) rmnand NESTUDIATI ci, comemorati. Abia dup un secol avem o integral
Eminescu!!! In schimb, si azi, ni se explic limba nostr de ctre copistii treptelor universitare si academice.
Toate dictionarele sunt Ialse! Farsa get - misterul misterelor. Poate, nu din ntamplare, ambii sunt
SENATORI (?!)
Acel interviu neortodox din Flacara l-au pus drept avancronic a crtii n 10 volume. Se ncheia:
Redactia: Totusi, credeti n succesul tezelor dumneavoastr?
ProI. Tudor Diaconu: NU. Deocamdat. Desprinderea de cunoscut cere uriasi n gndire. Cti pot
explica, chiar azi, ce nseamna emc ptrat? Asa este. Nimic nou. (interIerenta ciIr - liter spune: 5133 la
patrat- binar 55).
Am primit AZI si numarul 18(150) 3-9 septembrie mi se pare deosebit de interesant nu numai prin
sintezele semnate de personalitti ale culturii noastre ct prin aria larg a unor noutti, ce trec neobservate. 8
pagini dense se citesc din doasc-n doasc.
Rampa e o revelatie a culturii noastre - si, comparativ e cu alte Ioi - n care scriu tot Ielul de ziaristi,
inainte de a CITI suIicient, este nu numai inIormativ, e ct conceptual de o maturitate neobisnuit, se poate
deci s punem punct lozincilor patriotarde, se poate milita deschis pentru prioritatea culturii noastre atunci
cnd avem despre cine vorbi ( Herbea, Celebidache, Harry Eliad, Dimischiotu, D.R. Popescu, Leopoldina
Balanuta, Dan Grigore, Dan Pita, Iorga), baletul operei, etc, atunci cnd semneaz Viorel Cosma, CaranIil,
Anca Florea sau Adrian Lazu. Ei nu vorbesc ce stim, ci stiu ce vorbesc, aduc noutti la tot pasul, de prim
mrime.
Unul dintre studentii lui Leon Levitschi - pe care l-am cunoscut la Cluj- scrie despre Shakespeare: si
nu veti sti ce un ev nu poate s te-nvete, care ncheia cunoscuta poezie. Anahoretii si-au schimbat locul de la
Lomonosov la Sorbona-OxIord, si dac ieri ne instruiau cu Marxisnmul si problemele lingvisticii azi ne
explic laborios cum Man-ager este cuvant englez (Om-ager, de Iapt) cum Staf e la Iel Sfat!, neobservnd
de Iapt monosilabele limbii nostre romnesti. La radio un Iliescu ne explic iordano-graurist limba
romnesc vie, si anchetele Icute pe strzi cu tot Ielul de zarzavagii si lelite, ne arat napoierea. Bietii! 3
vorbe, 5 tmpenii, care mai de care la Iix n DEX!
In Iine. M-am oprit la Shakespeare (si va trebui s aIlu si numerele anterioare), pentru c are dreptate
bnuiala cu Francis Bacon. De Iapt, el traduce pe celebrul disprut - rmas numai cu Aulularia si Miles
gloriosus - din care si Moliere extrage Avarul, si pe care Larousse l consemneaz n Titus Maccius Plautus
dar, asa cum scrie pe piatra tombala a lui Shakespeare, opera apartine lui Sever Basarab. Bacon creeaz
limba literar englez ? Nu a existat! Traducerile sincronice (cymini sectores) ridic actualitatea unei noi
cercetri. Filonul elin Iolosit n scrierea hieratic - ncepe cu primele semne din Arges - hierogliIe si duc la
Shakespeare - prin acelasi algoritm matematic.
Dupa o var tembelizant, ploioas, nu doar capitala trieste anotimpul murturilor. In aIara Craiovei
asistm la Iarse penibile, haidamacii si scurtistele au acaparat ziarele, televiziunea si, chipurile Vip-urile si
viperele suier sexual.
In spiritul cursiv al Irinei Budeanu, (Pas n doi) si de ce nu am admira vnztorii de haloims a
marelui Shalom Alehem? Nu-i actual? Firesc, Maia Morgenstern iese prima la ramp. Multumesc, D-le
Stireanu pentru ziar. Numrul 150 este excelent. Aduce srbtoare n suIlet.
ProI. Tudor Diaconu

LENGVISTICA -schema- 1.
LIMBA
DeIinitie: Procesul de intercomunicare prin grai articulat a unor rostiri constient emise de organul
vorbirii si cu reIeriri anume la notiuni bine delimitate. Limba este Iormat din cuvinte.
Cuvntul. DeIinitie: ( cu-vnt nu se poate rosti nimic Ir suIlu) Rostirea nominativ cu ajutorul
organului de vorbire a unei notiuni unice si bine delimitate.
Esen(a. Relatia matricei cu gndirea, ca dat istoric sau natural. Deci prin vorbire ntelegem o
intercomunicare nteleas, cu procese de acceptare sau de neacceptare, deci un proces cerebral dublu:
emittor si receptor, alternativ; oamenii ascult nu numai din politete, ci si din necesitatea ntelegerii unui
punct de vedere comunicat, n vederea unui rspuns.
Limba presupune:
- delimitarea notiunilor
- legarea emisiunii verbale de notiune
- acceptare sau neacceptare, ca process deliberativ
- rspuns eventual.
Cuvantul presupune: 4 categorii:
- apotenta
- arbitrar
- codeliberativ
- anarhic.
Grai. DeIinitie: Modulatii Ionice unidirectionale, ce presupun supunere instinctual, nu ntelegere.
Vocabularul. DeIinitie: Totalitatea cuvintelor unei limbi, Iormeaz vocabularul sau lexicul limbii.
Gramatica. DeIinitie: Matematica limbii se cheam gramatic. Ea cuprinde legile generale de
compunere a cuvintelor n propozitii, de alctuire logic a Irazei. Gramatica arat gradul de cerebralizare a
unei limbi si este Iormat din morIologie si sintax.
Morfologia. Formele acceptate de gramatic limbii pe care le iau cuvintele Ilexibile prin declinare
sau conjugare.
Sinataxa. Legile de compunere a cuvintelor n propozitie si a propozitiilor n Iraza, n vederea
expunerii clare a ideilor se cheam sintaxa limbii.
Aspectele principale ale limbii:
- onomatopeic, monosilaba, vorba, cuvntul.
- limba primara.
- evolutie.
- caracteristici.
- codurile de cult (sanscrit, ebraic, grec, latin)
Diversificarea limbilor.(Mileniul I e.n.)
Clasificarea limbilor.- Problema limbii viitorului. ProI. Tudor Diaconu CIK DAMADIAN
Lingvistica comparata
1. German 64 n. cardinal
2. Englez UNIT 64 n. cardinal E n c e 6 5 3 5 6 4 64
3. Armean Megn UNU 64 n cardinal
4. Egiptean Oudjat (Ochiul lui Horus) /9/ WU DJ AT determinativ 6 3 19 6 4 64
5. Spaniol UNO 64 n. cardinal
6. Francez UNIFIE 64 n. cardinal
7. Grec- (monas) 64 n. cardinal si ouroboros ( En Arka)64 n. cardinal si ouroboros (En Kal pan)
64 ouroboros si 127
8. Ebraic unitare64 ouroboros
9. Italian I N T I E R O I N I ZI O (inceput) 9 3 9 9 5 7 4 939 9394 6 464 6 464
10. Latin N O V E M ( a noua litera din alphabet9) U N A M 4 5 2 5 3 64 n. cardinal 2 4 1 3
11. Romanesc UNU (1) 64 n. ordinal 127 n. cardinal
12. Sanscrit e k a m a d v a l t a m (unu Iara doi) 2 6 1 3 1 5 7 1 1 3 1 3 ( numerele sunt simpliIicate)
3 4 3 4 64 (ourusboros)
13. Turc B I R I M (o unitate) 4 6 ouroboros ( sens inversat) Limbaje simbolice Trigramme si
Hexagramme YI KING (Cartea DEVENIRILOR) China 2000 e.n./21/ WEI-TSI a 64-a hexagrama9
Ultima) nsemnand naintea mplinirii Trigamma LI (Ilama) Trigamma KAN (apa) KI-TSI a 63-a hexagrama
semniIicnd mplinirea.

CONTRIBUTII LA IDENTIFICAREA UNOR ELEMENTE ALE PROTOISTORIEI
STRAMOSILOR NOSTRI IN DESCRIEREA EXPEDITIEI ARGONAUTILOR SI IN ODISSEIA (2)
Pornind de la preocupari geograIic-etnograIice, cea mai veche istoriograIie european a Greciei a
realizat aproape toate modalittile de zugrvire a trecutului Pmntului locuit, redus la proportiile cunoscute
n acele timpuri. Dintre aceste lucrri, la un loc de Irunte se situeaza Argonauticele redactate de Apollonius
din Rhodos (sec. III ien) si Odisseia, opera poetului ionian Homer (sec.IX-VIII en) ambele descriind
cltorii si evenimente care, dup cronologia lui Erathostenes au avut loc n anul 1225 .e.n. si respectiv
ntre anii 1183-1174 .e.n. Desi evenimentele istorice care au determinat realizarea acestor cltorii par
diIerite, geograIia si itinerarul parcurs corespund realittii, iar Iaptul c att nierii argonauti ct si Ulise
ncep navigatia, pornind n directii diIerite din aceeasi zon, trec de o serie de puncte comune, au sosiri n
sensuri opuse celor de pornire si se ncheie n acelasi loc, n zona din care plecaser, constituie primele
atestri documentare a nconjurului Peninsulei Balcanice cu ajutorul unor ambarcatiuni.
Cu toate c exprim unele rezerve asupra realizrii eIective a expeditiei argonautilor, V. Prvan nu
neag existenta unui traseu comercial care n epoca bronzului getic asigura legatura ntre Marea Egee, Pont
Euxin, Dunarea de Sus, Marea Adriatica, prevznd c: multe capitole ale protoistoriei si strmosilor
nostri n mileniul al II-lea .e.n. vor Ii explicate i ilustrate cu lungi pasagii din Iliada si Odysseia
(Getica,pp.130,292). Previziunile sale sunt conIirmate si de studiile realizate asupra bogatului material
arheologic scos la iveal de spturile din zona Clisura Dunrii, Por(ile de Fier unde, n ciuda unor
Ienomene tectonice deosebite, se atest permanenta locuire din epipaleolitic si pn n zilele noastre precum
si legturile cel putin comerciale cu lumea egeic.
Cltoria si localizarea traseului parcurs de Ulise a constituit obiectul de studiu a numerosi
cercettori, s-a soldat cu diIerite concluzii ns, nu avem cunostiint despre existenta unei concluzii care s
includ o navigatie a eroului si pe Iluviul Istru. Atat cltoria argonautilor ct si a lui Ulise au avut loc ntr-o
perioad cnd navigatorii erau obligati s se mentin tot timpul Ioarte aproape de trmuri, nantand cu
ajutorul vslelor, cu viteze reduse, mai ales pe timp de Iurtun. Faptul c Ulise venea de la Troia iar ultima
etap din actuala Mare Egee a Iost Capul Malea - Insula Citera punct mentionat si n traseul argonautilor,
constituie reper important, asa cum mentinerea unei Iurtuni puternice iscat n aceea zon indic Ienomene
meteorologice caracteristice vnturilor Notos si Euros care nu-l puteau duce spre coastele AIricii ci l-a
mpins (Odiseea.IX.105-114) spre Nord-Est, n Marea Adriatica.
Din descrierea acestei etape rezult cu claritate c Ulise a trecut pe la TARA LOTOFAGILOR pe
care o identiIicam cu Insula VIS; pe la TARA CICLOPILOR pe care o localizam la gura fluviului
Neretva din apropierea Insulei Korcula, insula mentionat si n traseul argonautilor. Speriati de ciclopi,
aheii s-au ndeprtat spre nord si au ajuns la INSULA PLUTITOARE EOLIA, identiIicat de noi cu
Insula KRK. Dupa o lun de zile s-au ndreptat spre sud, spre Itaca; ajunsesera Ioarte aproape de cetatea lor
nsa, o Iurtun Ioarte puternic i-a respins pn la aceeasi Insul KRK. O nou ncercare de a ajunge la Itaca
a esuat ca urmare a dezastrului suIerit n TARA LESTRIGONIA locuit de gigantii Iabulosi mentionati de
Pausanias (VIII.29.2), amintirea lor Iiind pstrat si n zilele noastre n traditia local, tara pe care o
localizm n Fiordul Boka-Kotorska.
Rmas cu o singura corabie, nspimntat de cele vzute si dezorientat, Ulise se ndreapta spre nord;
ajunge la Insula AIA actuala Cres care apartine TARII LUI CIRCE si acosteaz undeva ntre Opatija si
Rijeka din golful Kvarner. SItuiti de Circe, aheii au tras corabia la edec pe uscat cu ajutorul unor busteni,
prin rostogolire pn la unul din rurile navigabile Kupa sau Ljubljanita - ntocmai nierilor argonauti -
ai cror conductori, Medeea si Iason Iuseser puriIicati de mtusa lor, aceeasi Circe, si astIel au ajuns la
reyedin(a criesei pe care o localizm undeva n apropiere de rul Sava.
Dupa un an de zile, prin luna iunie (1181.e.n),Ulise mpreun cu nsotitorii si pornesc corabia pe un
curs de ap si dup o navigatie care a durat pn la apusul soarelui au ajuns la captul de ape pe aIundul
OKEANOS(odiseea.x.665-711; xi.1-35), Okeanos Iiind, dupa Homer, Rul din care cu totii, noi zeii, ne
tragem Iiinta (Iliada,XXV.241), completat de Scylax (sec.V ien) care, n Periplul Marilor ne inIormeaz c
vechiul Oceanos era brzdat de stnci de la un trmure la altul, deci nu putea avea aceptiunea azi admis
pentru notiunea de ocean. n acea zi au trecut pe lng BATRANUL PROFET AL MARILOR NEREUS,
Iiul lui Okeanos pe care-l identiIicm cu locul de confluen(a al actualului ru Nera cu Dunrea; dup
putin timp au ajuns la MALUL SCUND AL PERSEFONEI, identiIicat de noi cu Depresiunea Moldova
Veche, n perimetrul creia se aIl Insula AIAIA, actualmente Kisisljevo, mentionat de Diodor din Sicilia
(III.LIV.4-7;IV.XLV.1-5) alturi de care se aIla ISULA UNDE SADE ZINA DIMINETII EOS
(Odiseea.XI.198) pe care o identiIicm cu ostrovul Kalinovak, ambele constituind extremitatea Iluvial
estic a TARII LUI CIRCE.
De la acest punct ncepea TARA TITANULUI ATLAS (Atlantida, Hesperia) descris de Diodor
din Sicilia (III.LX.1-5;LXI.4), de Platon si n Legendele Greciei Antice (p.191), n hotarul creia se aIla raul
ATLAS pe care l identiIicm cu raul Pek, mentionat de Herodot ca aIluent al Istrului (IV.59), ru care
izvora dintr-un munte, probabil cu aceeasi denumire, aIlat la sud de Iluviu. Continund navigatia, aheii au
trecut pe lang ORASUL INTUNECAT AL CIMMERIENILOR, pe care l localizm a Ii actualul oras
Moldova Veche, n perimetrul asezrii aIlndu-se TESTELE DESARTE ALE MORTILOR (Odis.x.709)
a cror identiIicare cu Cmpul cu Tumuli yi urne funerare este atestat de spturile arheologice. Ajunsi n
acest sector, au patruns pe fluviul Stix numit si BRATUL APEI (Odiseea.X.699), n interpretarea noastr
Iiind bra(ul stng al fluviului Dunrea care mpreun cu cellalt brat mentionat n Osisseia sub denumirea
de FLUVIUL COCITUL nconjoar ostrovul a crui important implic o mentiune mai detaliat. Dac
dup Iorma geograIic, Ioarte apropiat de a unui triunghi poate Ii identiIicat cu INSULA TRINACRIA
mentionat de Homer, prin Iormele de relieI, cu stancile negre, reprezentnd stncile de piatra nalte
(max.105m), cu stncile albe reprezentand dunele de nisip existente aici, si cu stncile rosii care indic
minereul de cupru ce exista n stare nativa n acest ostrov, se ndeplinesc unele repere din descrierea lui
Platon, atunci poate Ii identiIicat cu BASILEEA resedinta regal a atlantilor, spturile arheologice atestnd
o intens locuire a insulei ntre mileniile III-I en.Tot atat de importante sunt si legendele potrivit crora n
acest ostrov se aIla grdina titanului Atlas cu pomul (merele) de aur, pazit de balaurul Ladon, ucis de
eroul Hercule, cu o zi nainte de sosirea argonautilor n acest loc. Legenda pare s Iie conIirmat si de
existenta izvorului cu ap dulce a crui creere este atribuit eroului, din apa lui stmprandu-si setea si
nierii(Aron.p.142). Acest ostrov, n present nelocuit, apartine trii noastre si este cunoscut sub denumirea
de Ostrov Moldova sau Decebal.
n imediata apropiere a Ostrovului Moldova, n stncile ce se aIl dincolo de bratul apei Stix, este
LACASUL TRIST SI UMED descris de Homer(Odis.X.697), numit de argonauti HADES (argon.p.149) si
identiIicat de noi cu Peytera Gaura cu Musc sau Tartantes, asa cu o mentioneaza J.J.Ehrler n descrierea
Banatului din anul 1774(p.125). Aci, n aceasta pestera a avut loc 1ERTFA, de Iapt accidentul urmare cruia
au Iost rniti grav Ulise si doi dintre sotii si, Iaptul c eroul a vorbit cu mortii conIirmnd starea de com pe
care specialistii au numit-o transcendent.(Odiseea.X.694-711; XI.869-910; XIII.20-27). napoiati n
ostrovul AIAIA, dup restabilirea snttii, urmare a ngrijirilor lui Circe, si a sIaturilor acesteia
(Odiseea.XIII.50-494), n una din primele zile ale lunii august (1181 .e.n) navigatorii au continuat cltoria
pe care o descriem ncepand de la Pestera Gaura cu Musc. La poalele stncilor n care se aIl pestera, mai
exact n mijlocul bratului Iluviului, se aIl STANCA CARE STA LA IMBUCAREA CELOR DOUA
RAURI(Odiseea.X.700-702) identiIicat de noi cu stnca Babagai(Babacai) de la care ncepe FLUVIUL
AHERONT, constituit din unirea celor dou brate. Numai la 12 km. aval de stanca Babagaia, pe malul
stng al Iluviului pe o distant de 18 km, se desIsoara depresiunea Liubcova, cu poieni ncnttoare
numit de argonauti PA1ISTEA TRINACRIA, unde pstoreau fiicele lui Apollo, PHAESTUSA si
LAMPETIA, att la trecerea argonautilor(Argonauticele.p.142) ct si a lui Ulise(odis. XII.176-189).
De aici n aval se ptrunde n ULTIMUL CORN AL OKEANOSULUI mentionat de
argonauti(Argonauticele.p.126) cu cele dou sectoare distincte dintre Cozla Greben numit de nicieri
STRAMTOAREA PLANCTELOR si respectiv Greben-Plavisevita care, mpreun, constituie si n zilele
noastre albia Iluviului a crui reprezentare geograIic este Ioarte apropiat de cea a unui corn de taur. n
acest sector se aIl INSULA SIRENELOR mentionata de Homer (Odis.XII.50-76; 241-290) si de
argonauti, sub denumirea de ANTHEMOESA (Argonauticele.p.145), identiIicat de noi cu insula Poreci
alturi de care se aIl INSULA LUI HESPEROS identiIicat n aceleasi conditii cu ostrovul Milanovac,
ambele situate n incinta Iostului LAC TRITONIS mentionat de Diodor din Sicilia (III.LIII.,4-7;LV 2-7;
LXIII.4) ale carui urme se regsesc n rezervatiile paleontologice de la Greben si Svinita.
Ajuns la km.Iluvial.973,8 corabia a ptruns n culoarul cunoscut sub denumirea Cazanele Mari
unde se ntlnesc toate elementele mentionate n Argonautice (p.141), Iliada (XVIII.385-393) si Odisseia
(XII.105-139) a caror identiIicare o prezentam astIel: STANCA CEA MARE este dealul Ciucaru Mare in
incinta cruia se aIl PESTERA azi cunoscut sub denumirea de PESTERA LILIECILOR sau
PONICOVA(lunga de 1666 m) resedinta a SCYLLEI considerate de noi a Ii o familie compusa din 6
vulturi uriayi; vis-a-vis de intrarea n aceasta pester, n albia Iluviului, spre malul drept, este STANCA
MAI SCUNDA numit de marinari Col(ul Minerva, de la care pornea CHARYBDA, un current puternic
cunoscut sub denumirea de Diavolschi Vir sau Anafora Dracului, Ioarte periculos pentru navigatie.
Prevenit de Circe, Ulise a respectat ntocmai regulile de navigatie - pe lng malul stng - reguli existente
pn n zilele noastre si astIel a reusit s treac prin acest sector desi Scylla i-a rpit sase marinari.
(Odiseea.XII.150-154; 306-312; 323-376).
Iesind din acest culoar, au ptruns n golful Dubova(km.Iuvial.970-968,6) pe al crui mal drept se
aIl Peytera Gaura Fe(ii; au constituit cltoria pe al doilea culoar, Cazanele Mici (km.968, 6-965)
peripetiile din acea zi ncheindu-se, dupa 13 ore de navigatie, la OSTROVUL de lang Ogradina
mentionat de Argonautice (p.132, 142-143) si Odisseia (XIII.176-197; 409-494). Furtuna iscat n timpul
noptii(Odis. XII.429-438) l-a determinat pe Ulise s se napoieze la golIul Dubova si s se adposteasc n
Pestera Gaura Fetii timp de o lun de zile(Odiseea.XII 438-441, 451-454; 491-499). La nceputul lunii
septembrie(1181 ien) au ncercat s continuie cltoria; trecuser prin Cazanele Mici si de OSTROV, nsa o
Iurtuna puternic nsotit de descrcri electrice - Ienomene caracteristice acestei zone n sezonul de toamna
- i-a silit s se napoieze, cu intentia s ajung din nou in pester. Datorit Iurtunei, al nivelului sczut al
apei,(in luna septembrie ating numai 50 din cota normal), dup ce a Iost ucis crmaciul, corabia s-a izbit
de stancile aIlate la km.967,5 si la km 967,6 din incinta culoarului Cazanele Mici, s-a dezintegrat, iar
marinarii izbiti de stncile existente n acest sector, au murit necati.
Singur, Ulise a reusit s se salveze si dup unele peripetii NEPRECIZATE - a ajuns la nimIa
Calypso, una din Iiicele titanului Atlas, stpna TARII CERAUNIA care includea si insula numit de
Homer, OGYGIA(Odiseea.XII.630-634) iar de argonauti, NYMPHAIA(Argonauticele.p.132) identiIicata
de noi cu fosta insula Ada-Kaleh. Resedinta lui Calypso era PESTERA CEA MARE(Odiseea.V.77) pe
care o localizm la actuala Grota Haiducilor de la Baile Herculane unde se ntrunesc toate elementele din
detaliata descriere a lui Homer (Odiseea.V.86-89), inclusiv cele PATRU FANTANI ZIDITE-APROAPE-
N SIR. Rtcirea lui Ulise, timp de zece zile, pe o distant relativ mic, trebuie pus pe seama miscrilor
tectonice ce au condus la prbusirea stncilor Mun(ilor Riphaei de la Por(ile de Fier.Urmare a acestui
eveniment a avut loc unificarea celor dou cursuri de ap Okeanos cu Istru, constituind actualul fluviu
Dunrea, a disprut lacul Tritonis despre care am mentionat si Marea lui Cronos(Cerauniei) ale carui
urme sunt identiIicate n sectorul Oryova - Por(ile de Fier, valea rului Bahna si n mod deosebit prin
rezerva(ia paleontologic Bahna - Ilovita din judetul Mehedinti care atest existenta unei Mari Tortoniene
cald n acest loc.
Dup o asteptare de 7 ani, atunci cnd cursul de ap nou creat a Iost considerat practicabil pentru o
navigatie acceptabil, Ulise a construit o pluta rezistent, si pe la nceputul lunii octombrie (1174 ien) a
pornit din capatul estic al Insulei Ogygia(Ada-Kaleh) cu destinatia precisa Itaca.(Odis. V. 65-198; 314-
372) n prima zi a parcurs o distanta de cca. 140 km.Iluviali., trecnd pe lng TARA HIPERIA( unde mai
trziu aveau s apar hiperborenii) si TARA GIGANTILOR, a urmat plutirea pe Iluviu, timp de nc 9 zile
dup care a ajuns la confluen(a cu Marea Neagr. De la acest punct de conIluent a nceput o navigatie
costier si, dup ce a trecut prin Bosfor, Marmara si Dardanele a ajuns n Marea Egee unde, n a 18-a zi
de navigatie cu pluta, dup ce vzuse MUNTII UMBROSI SI PAMANTUL FEACILOR, Ulise a Iost
surprins de o Iurtun puternic n timpul creia si-a pierdut pluta. Datorit preciziei de descriere a lui Homer
avem conIirmarea c acest eveniment a avut loc n apropiere de Corint, zona n care dimineata pe vreme
cald, apare Ienomenul MIRA1 datorit cruia obiectele aIlate de obicei sub linia orizontului se ridic, devin
vizibile normal, ocup un spatiu, o pozitie mult mai nalt, Iapt care i-a permis lui Ulise sa vad muntii si
pmntul Ieacilor. n acelasi timp avem conIirmarea c evenimentul a avut loc dup luna septembrie cnd
nceteaz vntul de N-NE, Maltami si ncep s apar Iurtunile de iarn n timpul crora valurile din Marea
Egee pot atinge o nltime de 5 m si o lungime de 100m.
Rmas Ir plut dup doua zile de not, Ulise a ajuns n golful Seronic presarat de insule si insulite
dintre care insula Aegina descrisa de Pausanias(II.29.1-7) se identiIica perIect cu locul unde dup Homer
(Odiseea.V.518-546) eroul troian a incercat sa incheie ultima sa peripetie. Nu a reusit sa se opreasca la
acesta insul si continund s noate a ajuns la trm, n partile Megarei. Acolo a Iost gsit de Nausica, care l-
a dus la parintii ei, regele feascilor, Alcinou yi regina Arete unde a Iost primit cu cinste si ajutat sa ajung
n Itaca(Odiseea.VI.340-341;VIII.155-280). AstIel se realizeaza nc o legatur ntre expeditia argonautilor
si Odisseia, prin aceea c, aceasi pereche regal salvase, n acelasi loc, cu ctiva ani mai nainte, pe Iason
cstorit cu Medeea, conductorii argonautilor.(Argonauticele.p.187) Prezentnd genealogia acestei Iamilii
regale, Homer ne inIormeaza ca Arete era Iiica lui Rexenor Iratele sotului ei, Alcinou, ambii Iiind Iii lui
Nausitoos, regele Ieascilor din Larga Hiperia Iiu al lui Neptun casatorit cu Periboea Iiica cea mic a
craiului gigantilor semeti Evridemonte. Acest Nausitoos este Dumnezeiescul Domn al Ieacscilor care a
condus emigrarea din Iosta lor tar, Hiperia(tara lui Hiperion, Iiul lui Uranus si Gaea, cstorit cu sora sa
Basilea) spre noua resedint numit Scheria (Odiseea.VI.4-11). Din acelasi loc, din Hiperia si tot n timpul
domniei lui Nausitoos n acea tar mai emigrase si o parte din Ieasci sub conducerea lui Hyllos, Iiul lui
Hercule si Melite, ajungnd n Megara-patria tatlui su, unde a Iost ucis(Argonauticele p.132). Dup
Pausanias, acest Hyllos, Iiu al eroului Hercule, ucis n lupta care a avut loc n preajma Istmului Corint a Iost
conducatorul dorienilor care veneau n Peloponez(VIII.5.1;VIII.45.2), localiznd asIel n spatiu si timp un
eveniment aparent legendar. Mentionnd genealogia, locul de origine si legtura de snge a lui Nausitoos cu
Gigan(ii, asa cun toponimul Ogygia asigur legtura cu antroponimul Ogyges conductorul Titanilor
rscula(i(c.1757 en), Homer realizeaza documentar o continuitate de locuire a acestui teritoriu.
Recenta descoperire a proIesorului Andreescu de la Corbi jud. Arges cum si 1idovii(toponime,
antroponime..etc) cu legendele ce le sunt atribuite - inclusiv cea privitoare la Brazda lui Novac - vin s
conIirme c acesti TITANI-GIGANTI-1IDOVI sau URIASI au locuit pe teritoriul pe care ne-am permis
s-l atribuim TARII GIGANTILOR din imediata apropiere a TARII HIPERIA.
Calan la 07.11.1986 Barbulescu N. Constantin Varciorova-Mehedinti

Vocea Mosului..Esti Tara mea !
Vocea Mosului..Esti Tara mea !
http://www.youtube.com/user/OmmTerra

Dacia - Eara Zeilor
Dacia - Tara Zeilor

DACIA-TARA ZEILOR (DA-KIA- TARA ZEILOR)
Capitolul I OMUL PRIMORDIAL DIN FORTUL CARPATIC
Omul epocii glaciare.
Pe lng ceea ce este cunoscut, explicat de geologie, pe lng cele stiute, explicate de istorie, putin
mai poate Ii spus despre existenta si despre modul de viat al omului european n timpul epocilor glaciare.
Atta vreme ct nici o inIormatie nu devine util, nu vom putea aduga la stocul de cunostinte mai mult
dect cteva consideratii ale consecintelor posibile din viata vntorului, care era omul european al acelor
timpuri. InIormatiile Iolositoare acum eruditilor, cnd sunt analizate ca lumea, pot avea roade interesante,
utilizabile.
Nu mai ncape nici o ndoial c omul epocii glaciare a Iost si vntor. Este, de asemenea, cunoscut
c el si suplimenta hrana dobndit prin uciderea animalelor de carne, cu Iructe si cu ciuperci, culese n
timpul urmririi animalelor, sau cu pestele pe care-l putea prinde n anotimpurile Iavorabile. Mai stim, cu
sigurant, c animalele obisnuiau s vneze. Gndind c aceasta era hrana de baz, vom ncerca s extragem
din aceste inIormatii tot ceea ce poate Ii subnteles, pe baza descoperirilor si a deductiei logice. Animalele ce
puteau Ii vnate sunt n general bine cunoscute. Varietatea lor era considerabil n perioadele interglaciare,
iar capturarea lor nu ridica probleme prea diIicile. Lucrurile se schimbau complet cnd pmntul era acoperit
cu zpad si cu gheat, cnd nu numai numrul lor sporea mai greu, dar si diversitatea se reducea. n
asemenea vremuri, oamenii urmreau n special animalele mai mari ca Iiind mai Iolositoare (dac termenul
nu izbeste mai mult ca un barbarism).
Este, de asemenea, cunoscut Iaptul c omul din epoca glaciar ajunsese s cunoasc si s stpneasc
beneIiciile Iocului. Cam att despre aspectul material al vietii. n ceea ce priveste aspectul spiritual, stiinta
are dovezi c omul din epoca glaciar a nvtat s comunice prin vorbire articulat, desi nu poate Ii cunoscut
cu certitudine dac el stpnea deja o adevrat limb. Ceea ce stim noi reIeritor la mprejurrile n care
omul acelor vremuri a trit, despre Ielul n care era silit s dobndeasc( desi termenul n-ar Ii poate cel mai
potrivit) hrana sa si Ielul n care putea Iolosi cuceririle sale, ne-ar putea ajuta s ne Iacem o idee asupra
stadiului pe care l-a atins n scara valoilor umane. Limba, necesar la vntoare Pentru c limba este cea mai
bun oglind a nivelului spiritual atins de o societate n dezvoltare, noi vom ncerca s recunoastem dac
omul din acele timpuri a reusit s stpneasc o limb, ce era aceast limb, de ce Iel si ce treapt de evolutie
atinsese. Dac deIinim limba nu ca mijloc de intercomunicare voluntar si deliberat, transmiterea prin
vorbire articulat a unor cunostinte acumulate, Ir considerarea scopului comunicrii, putem aIirma c
oamenii acelor timpuri Ioloseau cu adevrat o limb.
Dar, ce era si ct de bogat putea s Iie, va trebui s descoperim din legturile ce pot Ii stabilite ntre
acest trecut ndeprtat si momentele prezente. Cert este c oamenii acelor vremuri, mai precis oamenii care
au venit de sub zpezi cu ultima nclzire a climei (sIrsitul glaciatiei WURM) vorbeau o limb limitat la
un numr de termeni corespunztor putinelor notiuni pe care le aveau. Este, ca si sigur, c era o singur
limb simpl, desi poate existau doi sau mai multi termeni pentru unele notiuni. Aceast asertiune este
justiIicat de tipul de viat dus de omul timpurilor, care nu putea Ii dect vntor. Teritoriile de vntoare ale
europeanului n epoca glaciar erau imense, datorit animalelor pe care le vna si datorit naturii terenului.
Se poate presupune c terenurile erau acoperite pentru perioade lungi cu zpad proaspt, poate mai mult de
trei sIerturi din an, ce cdea peste resturile de gheatdin timpul anului. Mai este sigur c vile erau unite cu
zpad nghetat la obrsia ghetarilor. Cum procesul de topire a Iost mai intens pe interior (intrados),
capetele vilor au Iost permanent acoperite cu gheat. RelieIul era, n acest mod, atenuat Icnd cltoria
mai usoar pe vi si pe nltimi.
Animalele vnate erau cele mari. Mamutii, ursii, taurii, renii, bizonii, nu erau ucisi cu usurint. Acest
lucru presupunea Iort n lupta cu animalele si deseori oamenii suplineau Iorta prin numrul lor. Vntoarea
se Icea prin strigte de alarm, numrul necesar de urmritori si de lupttori Iiind completat de ctre
membrii Iamiliei sau, n caz de necesitate, de reuniuni ad-hoc. Adposturile erau mai mult dect temporare,
iar grupul de vntori devenea sedentar numai pn consuma hrana pe care respectivul loc o putea Iurniza.
Cnd animalele rmase din turma ce Iusese izgonit si schimbau locul de pscut, oamenii le urmreau
mereu n miscare, nestiind niciodat unde vor ajunge. Cnd animalul rnit era prea mare, asocierea devenea
imperativ. Dar, astIel de asocieri erau ocazionale si durau numai pn cnd animalul ucis de toti era mncat
pe loc, Iript la Iocuri separate, vecine.
Att se spune despre ce se stie reIeritor la vremurile trecute. De cum terminau proviziile, Iamiliile
ncepeau s caute urme proaspete, Iiecare pe cont propriu. Dictionarul paleo-european, n aceste asociatii
ntmpltoare si temporare, comunicarea oral a Iost la nceput, prilejuit de schimbul de inIormatii si de
acordul privind tacticile de vntoare. Un vorbitor lua loc n jurul Iocului unde carnea era prjit pe protapi
uriasi, la lumina Ioculurilor care conturau dansul Ilcrilor. Este evident tuturor, c, termenii acestei
intercomunicri trebuia s Iie de asa natur nct s Iac posibil ntelegerea pentru toti. Limba era astIel
nct se aIla ntr-un proces continuu de schimbare, ntr-o asimilare mutual nencetat. AstIel, zi de zi, an de
an, o epoc dup alta, oamenii au reusit s creeze o singur limb, chiar dac uneori ea ajungea s aib doi,
trei sau mai multi termeni pentru aceeasi notiune. AstIel se explic bogtia de termeni sinonimi n limbile
europene.
Aceasta este explicatia pentru termenii comuni existenti n limbile popoarelor care-si spun indo-
europene, indo-ariene sau indo-germanice, toate Iiind denumiri nejustiIicate, asa cum se va demonstra prin
aceast lucrare. Indicarea termenilor amintiti, nc existenti n limbile europene, va usura aIlarea rspunsului
la ntrebarea dac putem vorbi despre o limb a acelor timpuri ndeprtate, iar dac este asa, ce era aceast
limb.
Am reusit s izolez un numr de asemenea termeni si am ordonat un dictionar explicativ paleo-
european, care, desi poate neimportant pentru prezent, va Ii mbogtit de eIorturile acelora care vor trata
problema pe viitor. Vom aIla aici doar un numr de termeni paleo-europeni, pe existenta crora vor Ii bazate
argumentele care justiIic declaratiile noastre.
Filologia va gsi, de asemenea, alte trsturi speciIice, ca probe ale originii primare comune a
limbilor europene. Organizarea structural, reproducerea onomatopeic, logica juxtapunerii monosilabelor n
cuvinte compuse sunt numai o parte a ceea ce ar putea stabili natura speciIic a unei limbi, ale crei origini
sunt pierdute n negura vremii. Unitatea Europei- topit la dezghet...
O trecere n revist a investigatiilor reIeritoare la viata oamenilor europeni pe parcursul unei perioade
att de lungi este n aIara spatiului lucrrii prezente. Ne vom aminti numai cteva aspecte din viata dus de
ei ncepnd cu cea din Valea Drjovului, uneltele pe care le Ioloseau pn la sIrsitul ultimei glaciatii
(WURM). Perioadele succesive de glaciatiuni si de dezghet care au trecut peste Europa au aIectat proIund
viata oamenilor care au trit n aceste prti. Sporind numeric n vremuri de prosperitate, scznd n
mprejurri potrivnice, omul european a ajuns a Ii produsul unei aspre selectii naturale. Acest proces
dramatic a dus nu numai la mbunttirea Iizic, dar si la cea spiritual.
Picturile descoperite n divrse pesteri, acelea din Pirinei n particular, dovedesc o sleIuire sistematic
a celor ce le-au creat. AstIel, sIrsitul ultimei glaciatiuni l-a gsit pe omul european mult redus numeric,
pendulnd peste tot teritoriul unde-si gseste vnatul, puternic la trup si cu un stadiu avansat de evolutie.
Cine ar putea spune la ce nivel se ridicase aceast perIecTionare a spiritului omului din acele timpuri?
Foarte putine date certe avem si se poate spune putin pe baza datelor de care dispunem. Cele cteva note pe
care le avem la dispozitiene autorizeaz s nu Iim prea surprinsi de ceea ce noile inIormatii, uimitoarele
descoperiri le aduc rIeritor la omul pesterii, care a pictat minunatele Irumuseti de la Alta-Mira. AstIel de noi
inIormatii nu Iac dect s conIirme noi stimulente n vederea descoperirilor de noi date pentru acei cu o
imaginatie bogat, ca si pentu cei realisti.
n concluzie, omul erei glaciare putea vorbi. Omul european avea o limb, si una singur?...
Cercetara noastr porneste de la aceast treapt bine stabilit. Cel mai important eIect al schimbrii, ntr-un
climat mai cald, asupra populatiei nediIerentiate nainte, n Europa, ar Ii ruperea unittii sale, Iragmentarea
sa vast Iiind ca rezultat al regresiei calotei de gheat. Cum cldura crescnd a nceput s inIluenteze totul,
s nvioreze conditiile de existent, au nceput s se Iormeze mrile, s se acumuleze lacuri uriase. Viata
slbatic nu mai era aceasi peste tot. Dar, schimbarea decisiv a produs-o bogtia Iructelor, a ciupercilor si a
pestilor, care au nceput s tin loc de carne, n cazul n care vntoarea esua, cnd animalele prinse,
incapabile s se adapteze la noile conditii, dispreau sau se mutau spre nord.
Pentru om, toate acestea au Iost un stimulent s se stabileasc, acompaniat de dorinta de asociere care
a rezultat ntr-un nou nucleu social, mergnd mai departe de simpla Iamilie. Oamenii construiau case n
pmnt (bordeie) sau colibe, pe terasele nsorite, sau ridicau locuinte lacustre pe malurile lacurilor. Prima
Epoc de Aur a Omenirii Unitatea european descris anterior, pe care am ncercat s o subliniez, avea s
primeasc o lovitur mult mai sever, datorit altor eIecte ale dezghetului.
Crestele muntilor, acoperite de zpezi, odinioar mbrcate de calote de gheat, acoperind muntele
pn n vi, au nceput s apar. Aspectul lor era inegal. Stnci care preau a cdea din cer se ridicau
vertical, stnci golase cu uriase Iisuri umplute cu gheat si cu prundis, maldre de stnci zdrobite, pe care le
duceau la vale. Ici si colo, ghetarii lsau din povara lor resturi de nisip si de stnc. Si, din toate aceste
Irme, se Iormau noi curenti, se mreau prin unire, iar Iorta lor oarb distrugea totul n cale, tia vi adnci,
al cror Iund era patul torentelor slbatece. Acesta era noul aspect al Europei atunci cnd calota de gheat a
nceput a se topi si a se expune la lumin si la cldur pmntul, care mai nainte Iusese ascuns dedesubt.
Goale la nceput, vrIurile au nceput s Iie mbrcate n petice de muschi; undeva, mai jos, jnepenii
se ctrau pe solul depozitat de vnt. Mici rdcini invizibile, pe asuns si constant, dezintegrau roca de pe
care se hrneau. Cine ar putea s spun exact cte ere, milenii au trecut pn cnd cele mai joase dealuri s
Iie acoperit cu pduri? Totusi, n acest mod, putin cte putin, pdurea a luat din nou Iiint, iarba a prins
rdcini, Iiintele ce nu prseau solul au nceput s caute Irunzele czute, insecte, ca si Iurnicarul de viermi,
aIlat dedesubt. Toate Iiintele se bucurau de o viat mai usoar, stnd la soare, trind si nmultindu-se.
Oamenii, care mai nainte locuiser n pesteri sau n adposturi de stnc, suntsi ei prinsi de noul
ritm de viat. Aspectul nou al naturii i ademenea si, oIerind cu o nou generozitate premizele vietii, i
ndemna la stabilitate, la un mod de viat mai atasat de pmntul care i hrnea, cu o libertate sporit. Pentru
timpul actual, stncile golase si-au pierdut interesul n ochii oamenilor care ncep s triasc din plin n
mijlocul naturii. Goliciunea nltimilor stncoase le Icea neinteresante, diIiculttile pe care le impuneau
deplasrile si inutilitatea eIorturilor Icute le artau drept adevrate teritorii interzise, iar linia succesiunii lor
a devenit o linie de separare pentru oamenii care Iormau noi grupuri, care intraser pe Igasul unui mod nou
de viat.
Fortul Carpatic si Fortul Gasconic Aria european pus n discutie este traversat de la est la vest,
aproape central de lantul muntilor Carpato - Hercinici, continuat de lan(ul Thuringian. Crestele acestor
munti Iormeaz o linie de separatie ntre dou arii geograIice bine deIinite, care, ncepnd de la granita
actual se dezvolt de-a lungul a dou directii diametral opuse, maniIestate n cursul apelor, unele spre nord,
altele spre sud. Elba, Oderul, Vistula, Niemen-ul, mbrtiseaz n bazinele lor hidrograIice o lume avnd ca
punct de contact comun n mlaytinile Pripetului. Dunrea (Danubius sau Isterul roman) adun aproape
toate apele curgnd din aceast creast, Iormnd astIel, n sud, cel mai ntins bazin hidrograIic din Europa.
Aceste dou arii geograIice separate vor Ii terenurile de dezvoltare a dou Iamilii de europeni, care,
provenind din Iondul comun reprezentat de omul european al epocii glaciare, s-au diIerentiat progresiv pn
cnd au luat nastere dou mari Iamilii nrudite. Cea nordic, pe care o numim Balto-Mazur, mai trziu
mprtit n alte dou unitti, neamurile germanic si slav, Iiecare cu o not distinct, dar cu un numr de
trsturi comune, care dovedesc unitatea originii lor, o unitate avndu-si originile nu n indo-europenism-
germanism etc., cum se credea si se mai spunea, ci ntr-un europenism primar, vechi ca timpul. Cel de la sud
a Iost alctuit din populatii care s-au dezvoltat n bazinul inIerior si a devenit ceea ce am numit Carpato-
Istrieni, singurul nume care, pentru motivele expuse mai jos, se bazeaz pe Iapte reale, existente din timpuri
imemoriale si care, singure, justiIic orice logic. Desi, dup marea separare, cele dou Iamilii europene
urmau s mearg pe ci diIerite, ele au pstrat pentru totdeauna, ca o not distinctiv, mostenirea comun pe
care o avuseser la bun nceput, limba aceea - o singur limb - nu prea unitar, creat de strmosul lor
comun, omul european al erei glaciare.
n capitolul reIeritor la limba popoarelor europene se va arta ce anume a pstrat, Iiecare popor n
parte, din marea mostenire ce Iorma zestrea comun. n urmtorul paragraI, vom trata, n mod special,
grupul Carpato-Istrian, deocamdat interesndu-ne n acest studiu unde a Iost locul de nastere al
popoarelor ntre care s-au petrecut evenimentele atribuite de oamenii de stiint celor numite ariene si care, de
Iapt, au dat nastere spiritualittii vedice. Ca prim rezumat al muncii de cercetare desIsurate, eu am ajuns la
convingerea c dou arii europene pot Ii considerate ca loc de nastere al popoarelor care au creat ceea ce am
numit spiritualitatea vedic. Prima, cuprinznd bazinul hidrografic al Istrului sau Dunrea Inferioar, o
numim Fortul Carpatic, n timp ce a doua este aria nconjurat de dou ruri mari ale Fran(ei de Sud:
Rhonul yi Loire, si pe care o vom denumi Fortul Gasconic. Motivele care ne-au determinat s ne limitm
la acestea si nu la alte zone, cci numai acestea pot s reclame dreptul de paternitate cu privire la lumea
european sudic, sunt motivate att prin toponimie, ct si prin limb.
Animalele domestice- trimise ale zeilor
Grupul Carpato-Istrian care a rmas n partea de sud a Europei, cnd continentul a Iost divizat( asa
precum am artat mai sus), si ncepe existenta n conditii mai Iavorabile dect grupul nordic. Un climat mai
bun, mai bogat si mai diversiIicat, o Iorm care a devenit variat datorit inIiltratiilor din sudul mai cald,
toate contribuie la conditii de viat mai usoar, la posibilitti mai bune de locuit si de adpost. Schimbarea,
sau poate chiar intuitia unor indivizi nzestrati, a asigurat oamenilor o cantitate considerabil de animale
vnate sau domesticite, nsemnnd prin aceasta acelasi lucru pe care l ntelegem si azi. Poate cteva animale
erau deja mblnzite nc din epocile interglaciare. Dar mblnzirea nu nseamn domesticire, nu nseamn
c omul tinuse animalul n jurul casei tot timpul perioadei interglaciare, Iolosit pentru alte bunuri produse si
pe perioade mai lungi si variate.
Nordicii tineau animalele ntructva mblnzite pentru a le sacriIica n vremea cnd vntoarea
propriu-zis ddea gres, nu se poate spune ns c ei domesticiser animalele pe care le luau n peregrinrile
lor. AsIel de animale erau doar carne proaspt, menite s Iie consumate ca oricare alt vnat. Pe de alt
parte, animalul domesticit aduce si alte avantaje, Iiind crescut si hrnit pentru ln (n cazul oilor) sau pentru
lapte, care avea s devin n mod progresiv, mpreun cu produsele lactate, principala surs de hran pentru
ntregul clan, alturi de carnea puietului sacriIicat. Mulgerea animalelor domesticite si utilizarea laptelui ca o
hran de baz a Iost momentul crucial n diIerentierea modurilor de viat ale celor dou grupuri ale
populatiilor europene, la nord si la sud de linia de granit care ne este astzi Iamiliar. Un vntor,
permanent n miscare nordicul - nu are timp s astepte cresterea animalelor mblnzite si conduse. n aria
de nord, animalele nu se nmultesc prea repede, dar ele contribuie la bunstarea posesorilor lor, prin carnea
care a Iost consumat rapid. n sud s-a produs o dezvoltare diIerit. Aici caprele si oile, spre exemplu, au
nceput s Iie utilizate variat. Animalul productor de lapte oIerea carne prin mielul din Iiecare an si prin
lna anual, un material permanent si aproape gratuit pentru mbrcminte, astIel c aceste animale nu mai
erau mcelrite, ci ngrijite ca niste trimise ale zeilor, sacriIicarea lor Iiind nsotit de un adevrat ritual, ca o
jertI, viata animalelor domestice devenind o preocupare de interes general si, prin urmare, pus sub
protectie religioas.
De asemenea, acest depozit viu a nceput s se multiplice si a adus o schimbare cu eIecte deosebite
pentru viata oamenilor. Animalele domesticite ale unei gospodrii aveau s creasc de la cteva capete, la o
turm. O turm, totusi, necesit spatiu, oameni care s se ocupe de ea, s adune si s planiIice nutreturile pe
timpul iernii. De la un anumit stadiu, omul a intrat n competitie cu turma, care la rndul ei avea nevoie de
oameni. Acestia, ca s Iie siguri c nu vor Ilmnzi, aveau nevoie de turm. Odat ce alimentatia a Iost
asigurat, consecinta a Iost o viat mai Iericit Si mai Irumoas. La nceput, Irumusetea vietii se maniIesta n
mbrcminte, cci, lna anual abundent permitea varietatea hainelor. Acesta ar putea Ii considerat
nceputul vietii spirituale, care Iace viata pastoral clasic, obiect de admiratie.
Pmntul Fgduin(ei de la Carpa(i la Dunre
Datorit tuturor avantajelor, dintre care numai o mic parte a Iost prezentat aici, omul european al
ariei din sudul liniei desprtitoare a apucat un drum de o dezvoltare uluitoare. Din momentul n care turmele
au crescut pe lng case, viata Carpato Istrianului a suIerit o schimbare radical: este momentul n care el
a devenit pstor, cnd viata lui s-a schimbat total de cum Iusese mai nainte. EIectele schimbrii urmau a Ii
dintre cele mai neasteptate. Sub conducerea celor mai vrstnici, care deveneau din ce n ce mai autoritari,
productivitatea pstorilor Carpato- Istrieni a luat proportii Ir precedent. Un om lipsit de copii era
dispretuit. Rusinea de a nu avea copii a devenit de nesuportat pentru oamenii Ir urmasi. Sub protectia
legilor sacre nescrise si urmate poate ca nicio lege scris din lume, capacitatea de nmultire a pstorilor n
Fortul Carpatic atingea numere impresionante ( N.edit.: Legendele romnilor si scrierile antice amintesc de
timpuri n care suprapopularea din zona carpatic era de nedescris.
n Grecia antic?(poate Dacia sau Tracia), aIirmatia unui get a Icut epoc: La noi, cine nu are 15
sotii este demn de mil!...). Spatiul n care turmele obisnuiau s umble libere, acum a devenit insuIicient si
supraaglomerat si, primele iesiri din locurile mprejmuite au marcat nceputul aventurilor. Din acest moment,
locul de unde pleca si n care se ntorcea, dup un timp( la nceput mai scurt, apoi mai lung), a devenit acas.
Acas, turmele erau ntoarse n cmpiile cu In. Iarba era tiat n vederea nevoilor de iarn, n vreme ce
locuri din ce n ce mai deprtate de cas erau cutate pentru pscut. Pe msura trecerii timpului, pstorii s-au
obisnuit cu distantele mari si procesul desprinderii s-a dezvoltat pn cnd turmele au nceput s stea departe
de cas din primvar pn in toamn. Nevoia unor adposturi temporare att pentru turme, ct si pentu
oameni a aprut Iiresc si, mai mult dect att, necesitatea unui adpost sigur unde produsele adunate zilnic s
Iie prelucrate. Specialistul care prepara produsele venea de acum si el s stea cu turmele.
AstIel, rnd pe rnd, au aput stpnul tarcului, stnele, casele temporare. Produsele se adunau, iar
atta vreme ct aceste oleaburi (acareturi, dependinte) nu erau prea departe de cas, mgarul si samarul( Era
mare de povar, Ir scri, care se pune pe mgari si pe catri; p. ext. ncrctur care se aseaz pe spatele
unui animal de povar.) erau mijlocul potrivit pentru transport. Avea s vin si vremea cnd calul ( N.edit.:
Foarte multi istorici occidentali au ajuns la concluzia c domesticirea calului s-a produs mai nti n
Brgan. Scrierile si miturile Greciei antice i atribuie aceast realizare lui Poseidon, regele atlantilor de la
nordul Dunrii, al crui simbol, tridentul, reprezenta cele trei brate ale Danubiului- Istrului.) va ndeplini mai
bine aceast misiune.
Fortul Carpatic - Sanctuarul Oamenilor Primordiali
Cu vremea, produsele se acumulau n cantitti mari. Era un timp n care vecinii colindau tinuturile
dup vnat si ei si-au dat seama c aceste surplusuri ale pstorilor puteau s-i scuteasc de truda urmririi Si
nesigurantei vnatului. Asa se va ivi primul jaI, prima pierdere de bunuri, care a creat nevoia de aprare si a
determinat Iormarea primului grup organizat n acest scop. A Iost, Ir ndoial, momentul n care s-a nscut
prima clas, cea a lupttorilor, care urma s devin casta aprtorilor trii Ksha trya ( ksaaltri-ya) ( N.T.D.:
Trya-Troyan! Troia-Istria!). Pentru aceia care plecau primvara si se rentorceau abia toamna acas, Fortul
Carpatic avea s capete iz de sanctitate; ntoarcerea n locurile mult dorite era din ce n ce mai mult un prilej
de srbtori vesele. AstIel era cu mii de ani n urmp. Oare, ct de ntins era teritoriul acele, de unde pstorii
care strbteau stepa nordico-pontic se napoiau n Iiecare toamn?
Grupul Carpato- Istrian, dezvoltndu-se ca un prim nucleu n tara din jurul muntilor, din care cele
mai Irumoase ruri curgeau spre Ister ( N.edit.: Dunrea de Jos este locul n care a Iost creat Omenirea!
Pentru greci, Oceanos era printele zeilor, cei 50 de aIluenti ai si au devenit mit, geto-dacii considerau
Iluviul sInt, iar celtii divinizau pe Danu. Asa cum geto-dacii se puriIicau n Dunre, evreii antici se botezau
n apa IO. R. DANU-lui. Dunrea, apa primordial, tinea loc de Du(m)ne-zeu sau Iste(r)nem( numele
Dunrii)...Unii o vd...ister-ic!! Dar ea este istorica Iiindc a Icut istorie), care le primea n apele sale
bogate, dup ce a adoptat viata pastoral a nceput s se simt din ce n ce mai nghesuit ntre dealurile
natale. Surplusul de populatie a nceput s se rspndeasc peste noi zone, n jurul locurilor natale. Are loc
ntemeierea unor noi asezri aproape de rude, de-a lungul rurilor, totdeauna jos, la vale, dar niciodat
nerupndu-se legtura cu muntele strmosesc.
AstIel, acei care au mers n valea Tisei (Pathissus) sau au urmat cursul Nistrului (Tiras) s-au ntlnit
pe malurile strvechiului Iluviu purtnd numele zei(ei Danu, muma picturilor de ploaie, nsctoarea
psunilor bogate. Aceasta este mostenirea comun pe care aceia care au plecat din Fortul Carpatic o vor lua
cu ei peste tot, devenind caracterul speciIic pe care toti Carpato- Istrienii l vor transplanta oriunde se vor
stabili temporar sau pentru totdeauna. Bazinul Iiecrui ru, chiar a celui mai putin important, va Ii purttorul
trsturilor speciIice, care-i conIer o not de originalitate n cadrul complex unitar. O not de originalitate
de acest Iel poate Ii observat n: limb, costume, n obiceiurile locale neimportante, cu caracter particular,
dar niciodat pe de-a ntregul rupte de complexul din care Iac parte si care vine din adncurile vremurilor
trecute. Asa cum am demonstrat, unde Fortul Carpatic s-a saturat de oameni si de turme, surplusul a Iost
mpins n aIar, ctre zone mai putin aglomerate, pentru a se permite psunilor de acas s se transIorme n
Inete.
Casa Zeilor migratori din...Romnia
Emigratia din Iort a luat toate directiile posibile. Estul a Iost, Ir ndoial, mai atrgtor, ca Iiind mai
deschis si mai bogat n psuni virgine. Atta vreme ct psunile extra-carpatice nu erau prea ndeprtate,
pstorii veneau acas aducnd cu ei produsele turmelor. Pe msur ce psunile se ndeprtau din ce n ce mai
mult, cltoriile acas deveneau tot mai rare. Dorul de cas crestea, n timp, o dat cu produsele acumulate.
Nu e diIicil evaluarea distantei parcurse de turme n cutarea a ceea ce terenurile de acas nu puteau
oIeri n cantitti satisIctoare. Socotind un spor de 15 km./ zi, pscnd pe drum ( n iulie, cnd trebuia Icut
drumul napoi, pentru a Ii acas nainte de venirea iernii, turmele puteau atinge un punct n zona Caucazului
de nord, n stepele protejate de vrIurile mereu acoperite de zpad, ale celor mai nalti munti ai Europei).
Se mai ntmpla uneori, la interval de decenii, ca vremea rea s-i apuce pe drum, pe cei care nu
ajunseser la vreme la locurile pregtite pentru iernat. Prudenta, nscut din experient, i-a nvtat pe cei
care crescuser obisnuiti cu locurile ndeprtate s construiasc adposturi, pentru toate mprejurrile. Apoi,
repetarea evenimentului, n-a mai Iost considerat grea, neobisnuit si iernatul departe de cas a devenit nu
numai obicei, ci si necesitate. O dovad c pstorii carpato-istrieni au trecut prin acest stadiu, n expansiunea
lor estic, l prezint, n piedmontul caucazian, binecunoscutul Drum al Zeilor sau Calea Zeilor, marcat cu
stnci uriase, drum mentionat n mai multe izvoare istorice, n Kaustitaki- Upanisade( 1.3), Pindar( Isthmia
v.20 Si 29), Herodot( IV.52), Ovidiu( Faste III.7.14) ca si n Dimitrie Cantemir( Descriptio Moldaviae,
p.70), mentionat din nou de Hasdeu, artat n Mapele ordonantei si, n sIrsit, descris de marele erudit al
istoriei romnesti, Nicolae Densusianu, n Dacia Preistoric.
Cheile Bcului, asa cum este numit sirul de stnci Ir sIrsit de la Prut si pn la Marea de Azov, de
ctre oamenii care triesc lng ele, sunt doar urme de orientare asezate de pstori de-a lungul rutei care-i
purta acas pe timp de iarn, cu sau Ir turm. Nu este prea greu s ne imaginm cum acesti pstori carpato-
istrieni au reusit s cucereasc partea de vest a subcontinentului indian, o cucerire pe care aveau s o
mreasc urmasii lor.
Migra(ia din Carpa(i spre Caucaz, Sumer, Ind
Pe pmnturile pe care ajungeau n migratia lor de var, pornind din stepa caucazian de nord,
pstorii carpato-istrieni aveau ocazia s aIle despre existenta unei tri n mai multe Ieluri asemntoare
locurilor natale, ale naintasilor lor. Regiunile vestice ale lan(ului Hymalaia sunt, sub aspect climatic si
geograIic, Ioarte asemntoare cu tara muntoas din partea de nord a pmntului dintre rurile Tiras yi Tisa
( N.edit.: Nistru yi Tisa. Etruscii se numeau tusci, artndu-si originea de pe Tyscia/ Tisa( yu)...).
ReliIul, pdurile si ntregul sistem al celor dou arii sunt Ioarte asemntoare, desi att de ndeprtate
n spatiu. Acum, dup descoperirea ruinelor de la Harappa, ne putem gndi la implantarea lor de ctre cei
bogati care se aIlau n sigurant n aceste asezri. Este departe de a Ii clar care dintre cele dou aspecte ale
lumii indiene a cauzat cucerirea Indiei de ctre pstorii care veneau din partea de apus. Ceea ce pare
important este c, dup o sedere mai ndelungat n zona Caucazului, pstorii au pornit si mai departe spre
rsrit.
Urmeaz, Iireste, un timp cnd surplusul produselor este comercializat. Ar Ii Iost imposibil ca
turmele care colindau peste stepa nordic snu Ii atras atentia populatiilor din Estul ndeprtat si din sud. n
lumea cu care Carpato-Istrienii aveau legturi din ce n ce mai multe, carnea, lna si laptele oilor lor
reprezentau posibilitti de schimb cu mrIurile din sud si din est. Lumea sumerian, cu centrele ei
supraaglomerate, nu a aprut peste noapte. Si cine poate spune ce au Iost predecesorii lor si dac ei nu
reprezentau, de Iapt, un exemplu de urmat pentru oamenii din Asia Mic.
Urmrirea unui asemenea proces ne-ar putea duce prea departe de subiectul istoriei de Iat, astIel c
ne vom multumi cu observarea posibilittii unei atractii ctre pmnturile estice a carpato-istrienilor. Tot
ceea ce s-a spus pn la acest punct este doar o reconstituire logic din ceea ce se poate spune c a Iost
sustinut de cteva inIormatii extrase din putinul care se stie la ora actual. Ar rmne ca noi s ilustrm ce
dovezi mai pot Ii adugate la cele stiute deja si, n special, s demonstrm c avansurile bazate pe logica
dezvoltrii proceselor istorice sunt Iapte ce pot Ii dovedite. S ncercm, asadar, s aducem n discutie
problemele cerute. Probele vor Ii cutate n aceeasi ordine n literatura vedo-sanscrit, n toponimia ariei
Dunrii( n prtile inIerioare si n cele superioare) si, n special, n limba literaturii antice a Indiei, cu
privire la derivarea ei din fondul carpato-istrian. Evident c nu vom putea epuiza ntr-o lucrare scurt,
toate dovezile care ar putea Ii adunate, ci ne vom multumi cu cteva exemple, poate nu total convingtoare
dar, Ir ndoial, apte s ncurajeze reIlectia si cercetrile.

CAPITOLUL II DA.KA- TARA ZEILOR CELEBRII ARIENI ERAU CARPATO-ISTRIENII
Ideile prezentate n prima parte a acestui rezumat au demonstrat c aya-zisele popula(ii ariene
(nume pe care l-am nlocuit cu acela de Carpato-Istriene) sunt de Iapt descendentii unei populatii europene
comune, existnd din timpuri imemoriale, ntre (rmurile vestice ale continentului, meridianul Astrahan
yi paralelele 40A $i 50AN. Aceast populatie avndu-si originea n timpurile preglaciare si cu o
continuitate nentrerupt pe perioada glaciar a durat (cu multe trsturi unitare si comune) pn n vremea
ultimului dezghet, cnd a intrat ntr-un proces de diIerentiere.
S-a mai artat c diviziunea major a unittii europene a Iost cauzat de aparitia calotei de gheat a
lan(ului Carpato- Hercinic, continundu-se spre malul Oceanului si c, desprinzndu-se din acelasi Iond,
dou grupuri de populatii s-au dezvoltat separat pn ce au Iormat Iamilii diIerite: Balto-Mazur - la nord
de linia despr(itoare yi Carpato-Istrienii - la sud de ea. Am artat, de asemenea, c primele impulsuri n
evenimentele cunoscute de istorie ca Iapte de vitejie ale populatiilor ariene au Iost ale pstorilor carpato-
istrieni care, sub presiunea populatiei aglomerate, au prsit Fortul Carpatic, au luat n stpnire spatiul
pontic de nord, s-au asezat pentru un timp (poate pentru cteva mii de ani) n aria Caucazului de nord, de
unde, grbiti de naintarea masiv spre est, au continuat cucerirea ntregului pmnt n traseul lor, pn n
Valea Indului, n partea de nord, unde au stabilit noi atezri permanente.
Acesta pare s Iie evenimentul Harappa, vremea crudei vrsri de snge de ctre invadatorii din
nord, probabil drept rspuns la o aprare ncptnat sustinut de populatia bstinas (N.edit.: Eroare
repetat de Napoleon Svescu. DiIerenta este c, la Iinele anilor 1960, N. Miulescu nu beneIicia de
ulterioarele descoperiri stiintiIice. Harappa yi Mohendjo-Daro erau dou orase cu o civilizatie greu de
explicat pentru acele timpuri, care au Iost distruse cu...arma atomic!!!). Dar, cum arheologia nu poate
spune prea mult despre acest subiect, ne vom sprijini pe surse literare, toponimice, ca si pe alte elemente de
limbaj... Din acest moment (cucerirea vii superioare a Indului), marile poeme epice ale lumii indiene, tot
asa de bine ca si literatura sanscrit sunt pline de inIormatii reIeritoare la aceste evenimente.
Vedele con(in spiritualitatea strmoyilor noytri
Ramayana - o serie de poeme eroice care au circulat pe cale oral pentru mii de ani (acum adunate,
publicate si traduse n cteva limbi europene), slveste Iaptele mitologice ale unor eroi care au Iost onorati
cu supranumele RAMA (Magnificul) (N.edit.: De observat c KOG - A- ION, Muntele Sfnt al dacilor, se
traduce si prin Capul Magnificului...), drept recompens pentru Iaptele lor extrordinare n cucerirea Indiei
si n consolidarea teritoriului cucerit. Mahabharata( Maha. Bhara. Ta) slveyte faptele eroului Bhara -
Ta sub a crui conducere, pare-se, una dintre cele mai importante ramuri a Carpato-Istrienilor, a participat
la cucerirea trii pe care au numit-o Fortul Indian, o regiune cuprinznd bazinul superior al Indului,
ncepnd de la jonctiunea acestui Iluviu cu acela numit Zaradrus - Saraswati, denumit n timpurile vechi,
ca yi acum, Satladja( Sutlej). Att Ramayana, ct Si Mahabharata au adunat prin milenii multe cnturi
epice despre Iaptele eroice ale unor oameni diIeriti, nct este Ioarte greu s stabilim identitatea lor sau s-i
plasm n timp. n Mahabharata, de pild, Iaptele eroului care a dat numele su poemului se povestesc si se
slvesc mpreun cu Iaptele lui Krishna, care a ncercat una dintre cele mai ndrznete reIorme religioase
pentru timpul su, desi vietile lor n timp sunt la distante de mii de ani, ca si cu ale acelora care nu s-a putut
nc aIla cine erau si dac au existat cu adevrat. Vedele contin aproape ntreag spiritualitatea aplicat de
Carpato- Istrieni, ncercnd s explice misterele naturii (pn la nasterea brahmanismului, care deschide o
nou epoc). Miscarea Upanisadelor, care a adus cu sine o dezbatere IilosoIic naintat, a avut loc ntre
aceste dou evenimente.
Brahma yi rzboiul castelor
Gndirea upanisadist a ridicat casta militar, ca opozitie la dorinta preotilor brahmani de a impune
panteonul vedic, n jurul cruia gravitau toate credintele ancestrale, si nou - nscuta trinitate Brahma-
Viynu - Shiva, care si-ar justiIicat si sprijinit dreptul la locul de Irunte ntr-o societate pe care intentionau s
o supun intereselor castei lor. Conservatori prin tradiie si pzitori ai credintelor ancestrale, membrii castei
militare nu puteau s accepte o astIel de schimbare care ar Ii slbit considerabil autoritate de care aveau
nevoie. Conductorii militari ddeau ordine n numele si sub autoritatea puterii divine sau erau supusi prin
virtute aceleiasi vechi credinte. n una dintre Upanisadele Scolii Chandog (Chandogya), UpaniSade traduse
n secolul trecut n limba englez de ctre H.T. Colebrook, ca si n Irancez de Barthelemi Saint - Hilario,
adevrata existent a lui Brahma este problematizat de sapte ntelepti adunati sub autoritatea rajahului
Aswapeti, din casta Ksatrya, subiectul dezbaterii Iiind: Ce este suIletul nostru? Ce este Brahma? nsesi
ntrebrile indic Iaptul c noua zeitate suprem n-a Iost acceptat dintr-o dat, de aceea sunt chemati s
descurce misterele divine. Acest conIlict, la nceput ideologic, urma n Iinal s aduc un rzboi ngrozitor
ntre cele dou caste, cu consecinte dezastruoase pentru casta militar (vezi comentariul la acest rzboi al lui
H. Taine). EIectele rzboiului pierdut de Ksatrya au Iost suIerite de ctre ntreaga populatie a ariei
cuprinznd Asia Mic, Peninsula Balcanic yi Fortul Carpato - Istrian n care nvinsii au cutat reIugiu
din Iata nvingtorilor lor nemilosi. Antagonismul dintre cele dou caste este poate tot asa de vizibil si n
textele brahmane - un Iel de texte liturgice - cu imnuri pline de imprecatii si de blesteme, nu rareori de o
mare Ialsitate, n contrast Ilagrant cu Irumusetile pe care le contin imnurile vedice vechi sau upanisadele de
protest ale scolilor mentionate, tot asa de bine, ca si altele de acelasi Iel, pioase. Aceste texte, la Iel ca si
altele, ntre care Legile lui Manu, vor Iorma materialul de baz pe care trebuie s-l comparm cu textele
relevante din literatura greac veche si cu ceea ce ne rmne din scriitorii lumii romane. Vom examina
aceste materiale n lumina realittilor reIeritoare la expansiunea lumii carpato - istriene, reIlectat n
toponimie, n limb, n Iolclor etc. S ncepem cu Ramayana.
Luptele lui Bala - Rama - n CarpaTi...
Ramayana contine un numr de povestiri privind Iaptele eroului Rama, un personaj central cruia i
sunt atribuite actiuni ce apartin, de Iapt, ctorva eroi care s-au evidentiat n luptele pentru cucerirea si pentru
consolidarea legii carpato - istriene peste pmntul si peste lumea subjugat (spiritual!) (N.edit.: ncercnd
s-si apropie si motive istorice pentru dominatie, nc din sec. al XVIII - lea, statele occidentale au creat
cultul celtilor primordiali, inventnd apoi imposibilul: celto germanii popor primordial... Deloc
ntmpltor, SUA sunt Iormate din populatii celto- germanice, iar Rama a devenit...celt, inclusiv n operele
oculte...) Dou existente mai mult sau mai putin Iabuloase pot Ii recunoscute n mod deosebit. Prima este
aceea a unui brahman Parasu - Rama, care poate Ii cpetenia sub a crui conducere pstorii s-au stabilit n
bazinul superior al Indului, care a nceput o mare aventur de cucerire a peninsulei prin inIiltrarea de-a
lungul Gangelui si prin subjugarea popoarelor de aici, pe care le-au nvins ntr-o serie de btlii. Simpla
lectur a poemului, necritic, dezvluie numai povestiri despre o serie de Iapte extraordinare ale acestui
Parasu, considerat o rencarnare a lui Visnu (cel de-al saselea avatar). Rama nseamn magniIicul. ZeiIicarea
personajului a avut loc, desigur, peste un timp ndelungat, pentru c Parasu nu era considerat o rencarnare a
lui Visnu pn n epoca brahman, ulterioar timpului vedic, atunci cnd zeul Visnu nici nu exista, nici
Brahma, nici Shiva, toate zeittile de mai trziu, inventate Iiind de preotimea brahman, asa cum am mai
spus.
Al doilea Rama a Iost un rajah al castei Ksatrya, al crui nume adevrat a Iost Bala (nsemnnd seI,
conductor, cel mai tare). Acest conductor Bala a Iost, de asemenea, numit Rama si rspltit cu mare
onoare de a Ii a opta rencarnare a lui Visnu (al optulea avatar al Domnului). Meritele rmn pentru Ksatrya
si rajahul a Iost recompensat pentru meritele deosebite dobndite n marele rzboi dintre cele dou caste,
cnd Bala, unind rndurile celor care au luptat mpotriva poporului su, a dus la victorie trupele brahmane
Iormate mai mult din elemente ale unei populatii ivite din amestecul cuceritorilor cu elementul bstinas.
Acest episod a Iost tratat cu miestrie de H. Taine n comentariile sale asupra crtii lui M. Koeppen Die
Religion des Buddha and ihre Enstehung. Asa cum se va vedea mai jos, locul de desIsurare a unor
evenimente legate de existenta acestui Bala - supranumit Rama - se suprapune unei ntinse prti a trii
noastre si este legat de trpspturi ale pmntului nostru carpato - istrian, care poate Ii gsit si azi. De aceea, n
continuare redm o parte din evenimentele povestite n Ramayana, ns ntr-o Iorm analizat: Ramayana-
episodul Sita( dup L. Sacollot).
$i maimu(ele luptau alturi de Rama!
Rama sau Viynu, rencarnat sub acest nume, a Iost Iiul lui Daseratha ( Dacerada), rege n
Ayodhya yi Kauselya (Kohulia). El Si-a petrecut primii ani din viat prin pduri, sub instruirea sihastrului
Gotama. Cnd a ajuns la vrsta cstoriei, a mers la curtea regelui Csamandagny pentru a o peti pe sora
regelui, Sita, care venise s locuiasc la Iratele su n tara lui Mithila (Militta), unde domnea acesta din
urm. Aici, dup ndeplinirea unui numr mare de Iapte extraordinare (multe dintre ele asemntoare cu cele
ale lui Hercule), Rama a primit pe Sita de sotie si s-a dus cu ea n capitala tatlui su, Ayodhya (Aodya).
Dup un timp, Sita a Iost rpit de regele unei tri vecine si a Iost salvat de Rama, dup un rzboi n care
chiar si maimutele au luptat de partea lui, sub conductorul lor Aanuman (Anuma).
ntors acas, Rama, ntr-o criz de gelozie, a trimis pe sotia sa la moarte, suspectnd-o c i-ar Ii Iost
necredincioas n timp ce se aIla sub puterea rpitorului su. El a ncredintat executia acestei porunci Iratelui
su, eremitul Lakshman (Laciumana) care, supunndu-se ordinului lui Rama, a plecat n pdure unde,
nestiut de lume, urma s o elibereze. Dar Sita astepta un copil. Lui Laciumana i s-a Icut mil de Iemeia
neIericit, pe care s-a decis s o crute si a lsat-o n voia soartei n pdure, ntruct se hotrse s-l mint pe
Iratele su, ale crui ordine nu ndrznea s le calce. Laciumana a nmuiat o sgeat n seva unui copac si a
venit n Iata Iratelui su artndu-i sgeata ptat de sngele Iemeii pe care se presupunea c ar Ii ucis-o.
Sita, care pierduse orice sperant, a Iost gsit n pdure de sihastrul Vasishta, care, aIlnd c Iiinta
abandonat era Iiica regelui 1anaka( Ionata), c muma ei era nsusi pmntul si sotul Rama a hotrt s-o ia
sub protectia sa. AstIel, el a dus-o n reIugiul su, unde Sita, la timpul cuvenit, a adus pe lume doi bie(i
gemeni ( N.edit.:Motivul Gemenilor divini este vechi si traditional la popoarele ariene.), pe care Vasishta i-
a luat sub ngrijire si i-a crescut cu mare devotament.
Dup un timp ndelungat, cnd copiii au devenit adolescenti, ntmplarea a Icut ca o armat a lui
Rama s Iie nIrnt de ctre cei doi Iii ai si. susi regele, care venise s-si rzbune pierderea oamenilor, a
Iost de asemenea nIrnt, ucis si readus miraculos la via( prin rugciunile lui Vasishta. A Iost prilejul
pentru Bala - Rama de a aIla c sotia sa nu Iusese ucis si s stie cine erau cei doi care-l nIrnseser.
Vom trece peste o serie de ntmplri de mai mic important pentru acest studiu si vom ajunge la
concluzia povestirii. Sita, a crei inim era zdrobit de suspiciunile nedrepte ale sotului ei, n ciuda inocentei
sale dovedite, a invocat pmntul - mam s-o ia napoi si, ca o mrturie a virtutii, s se deschid si s o
nghit de vie. Si asa s-a ntmplat, sub ochii sotului ngrozit. Vom atrage atentia asupra unui Iapt Ioarte
important. Nicieri n povestire nu ni se spune numele celor doi Iii ai lui Rama, care vor rmne Ir nume
pn la sIrsit. n ceea ce-l prives pe Laciumana, care nu a dus la ndeplinire ordinele Iratelui su, dispare
logic din povestire, pentru ca s triasc n pdurea spre care era atras, att de dorinta de singurtate, ct si
din teama de a Ii urmrit si pedepsit de Iratele att de crud.
Ramayana descrie Romnia...
Acum s comparm harta ataSat la povestirea de mai sus. Constatm c cele cinci nume de baz
din povestirea lui Bala- Rama sunt prezente pe teritoriul strvechii Dacii- vezi Dacea.ra.da.- nu numai
nIorme similare, dar uneori Si identice: Sita- Sita din bazinul SomeS, Aodya( Audia n alte texte)- Audia la
picioarele Ceahlului. Altele ca Rama, Kohulia, Laciu.mona sunt gsite n Iorme mai mult dect
asemntoare n Roman, Cahul, Lceni. Se va observa, de asemenea, c numele reluate n episodul
cstoriei lui Rama sunt gsite n valea Geamartalui( ntre OlteT Si Amaradia). Ultimul nume nseamn
Domnul, SIntul( dyaus- zeu, mara- sIntul, vezi glosarul). Numele Geamandagny poate Iicomparat cu
acela al Geamartalui, diIerenTa Iiind justiIicat de vremea trecut de cnd episodul constituie o Stire
curent Si de schimbrile posibile s se petreac conIorm StiinTei limbii( trecerile lui n n r Si ale lui d n
t sunt Irecvente). Numele Trii Militta apare n locul numit MileSti Si mai ales n acela de MiliceSti, care ar
Ii putut Ii tot att de bine Si MiliteSti, nsemnndtz aceia din Milita t. Nu departe de izvoarele
Geamartalului, n bazinul Amaradia, aIlm un loc numit Sitoaia, o Iorm Iamiliar derivat din Sita, care
ar Ii putut Ii aplicat unei descendente a Sitei, sau chiar Sitei nseSi, aSa cum avea BlSoaia derivat din
BlaSa, Foroaia din Floarea etc. Zn acelaSi bazin Si Ioarte aproape de Sitoaia se aIl un loc numit
Balaciu,tz nscut din Balat, Bala Iiind numele soTului Sitei, tatl Iiilor ei Si ci-tz nscut dint.
Zn aceeaSi zon se pot aIla Si aSezrile din BugiuleSti, purtnd numele de personaj mitic Buju( vezi
Veda, p.109)., Dajoi, carepoate Ii tradus printz regele apelort, Drganu derivat de din numele
spiritului care te ameTeSte, n general temut de om. Vezi Si analiza termenilor mndra( cinstit, artos),
drgaica( zi de var) sau planta Calium Verum Iolosit n magia dragostei, candra( candriu, lunatec). DeSi
nu n imediata apropiere dar, la Iel, n aria Oltului, n denumirea satului Soma, lng Sarcaia, se ntrevede
numele lui Soma.ta, tatl reginei Sita.
Zeii vedici...de la Alexandria
Zona cea mai interesant pentru legtura dintre evenimentele reletate n Ramayana Si Iaptele din
teritoriul carpato- istrian este construit de bazinul rurilor Vedea Si Tilorman( adevratul nume al rului
pe care ne-am obiSnuit s-l numim Teleorman, o pronunTare greSit care a dus la etimologia turceasc
detz deliormant- vntoarea nebun, ceea ce este complet greSit, aSa cum se va arta n alt parte).
Zn acest bazin al Teleormanului gsim grupat, n jurul oraSului actual Alexandria, un numr de locuri ale
cror nume poart dovada existenTei n timpuri ndeprtate a unei aSezri ascetice, ntinse, cu centrul la
Purani, sat pe rul Teleorman. Urmtoarele locuri sunt grupate acolo: Purani: Nume derivat din
PuramoraS- divin; Vitana: Nume derivat din termenul Vitana- Ioc ritual( vezi Manava- Dharma- Sastra,
cartea IV, paragraI 9); Guruieni: derivat din termenul Guru- proIesor de religie( n acest caz, proIesor al
zeilor); Lceni: Derivat de la numele lui Lacis.mana( mani- sihastru); Crovu: Derivat din Cravyad, epitet
aplicat zeului Agnis, cnd a ars cadavre pe rugul Iunerar; Letca : ZeiT care, n Iolosul lui Yama a dus la
ntmplare suIletele oamenilor adormiTi( vezi imnul ctre Indra- Rig. Veda). TovarSul ei obiSnuit era
Vidma, o semizeitate cu un rol similar. Vezi, de asemenea, Leto- Lete n panteonul grec Si roman Si
cuvintele lui Ivan Turbinc( erou al poveStii cu acelaS nume de Ion Creang):tz paSol na turbinca,
Vidmat, nume derivat din Tan, un nume al zeului Agni. AS aduga, la aceast list de nume de o
vechime imemorial, o alt serie de nume mai recente, cum ar Ii: Clugru, Comoara, ClimneSti(
reIeritor la zeiTa Kali Si multe altele care nu vor mai Ii menTionate aici, ntruct necesit explicaTii mai
largi. Noi ajungem s Iim preocupaTi de locul unei ntinse aSezri sihastre, probabil nIiinTat de Iratele
lui Bala- Rama, al crui nume era Laciumana sau, cum s-a spus mai sus, Mani- sihastrul Laciu. Znainte de
a nchide acest paragraI, ar trebui adugat c nu departe de acest complex deosebit esta satul Balaci*(
N.aut.: Forma Balaciu a numelui locului din bazinul OlteT arat c Balaci nu poate Ii derivat din balasha-
tz cocort) . Acesta ar putea Ii numele aceluiaSi om pe care l-am ntlnit pe valea Gemar-tului sau al
celui de- al doilea Iiu al lui Sita, care era numit Balaci, Iiul lui Bala. De asemenea, n valea Vedea, n partea
se sus, se aIl satul Topana, o reproducere a numelui al celui de- al Saptelea grad( treapt a InIernuluitz
tapanat- vezi M.D.S.IV 877). DeSi legturile posibile, din episodul Sita, dintre Iirele cluzitoare
existente n zona carpato- istrian n-au Iost epuizate, nu ne vom opri s le discutm aici, ci vom examina
alt inIormaTie obTinut prin adunarea datelor conTinute de KauSitaki- UpaniSad Si de Legile lui Manu,
care vor Ii studiate n linii generale, n paginile urmtoare.
Kauyitaki- Upaniyad
Lsnd la o parte opiniile acelora care nu scot din domeniul mistico- religios UpaniSadele,
intenTionm s le considerm, din punct de vedere prozaic, lipsite de Iantezie. De aceea, Si sub inIluenTa
dovezilor produse la Iiecare caz separat, vom lua n considerare numele ctorva Scoli upaniSadiste, ca Iiind
numele acelor mentori sau guru care au adunat n jurul lor discipoli nct s determine un adevrat curent
teo- IilosoIic. Vom considera, de aceea, c SeIul Scolii Si al curentului deIinit de Chandogya- UpaniSad
Iost un om pe nume Chandog; c Scoala delimitat de conTinutul UpaniSadei KauSitaki s-a dezvoltat n
jurul unui conductor numit KauSitaki, Si aSa mai departe. Zn cazul special al lui KauSi.Taki gsim
dovada c Scoala a Iost numit de el, la nceputul celei de-a doua crTi:tz Spiritul este Brahmant.
Acum s trecem la lucruri de mai mare interes. Zn prima parte a UpaniSadei KauSi.Taki se gseSte
urmtorul pasaj tradus n Irancez de L. Renou, publicat de Gallimard: tz I.3.Ajungnd asIel n apropiere
de acest drum care se numeSte Calea Zeilor, dup mari osteneli, el( spiritul) ajunge n lumea lui Agni, n
lumea lui Vayu, n lumea lui Varuna, a lui Indra Si Prajapati, n lumea nTelepciunii, n lumea Bragman.
Acestei lumi i aparTin lacul Ara, clipele Yestiha, rul Vijara, arborele Ilva, locul de reuniune Salajya,
reSedinTa Aparajita, pzitorii intrrii: Indra Si Prajepati, palatul lui Vibhu, tronul lui Vicaksana, umbrarul
Amitaujas. De asemenea( Tin de aceast lume) scumpa Manasi Si cea care-i st n IaT Cakgusi, care cu
Ilori Tes lumile; se aIl tot acolo znele Asparas AMBA Si AMBAYAVI, precum Si rurile
AMBAYAt. Acest pasaj a ridicat o problem sanscritologilor care, aproape Ir excepTie, au luat-o
drept o cltorie a suIletului n lumea de dincolo, a suIletului eliberat de nchisoarea corpului( vezi de
asemenea comentariile lui Jean Varennetz Vedat, vol.II, ed.M.V., p.650).
Tara Zeilor...de pe Someyuri
Dup prerea noastr, dac ar Ii o problem de disociere, aceasta poate aparTine numai spiritului,
disocierea de orice grij pmnteasc Si proiectarea sa n lumea speculaTiilor IilosoIice, unde Iiecare om
se descurc conIorm abilitTii sale.Dac este aSa, atunci suntem siguri c pasajul de mai sus se reIer la
un adevrat pelerinaj Icut de un om pios ntr-o lume numit de eltz Esara Zeilort, o parte din
aceast cltorie Icndu-se petz Drumul Zeilort, cum l numeSte el, o cale pe care noi credem c
a urmat-o KauSi. Taki nsuSi. Pe ce se bazeaz aceast convingere a noastr? Zn primul rnd pe cteva
jaloane vrednice de ncredere care asociaz ruta descris cu valea SomeSului, conducnd- aSa cum se va
arta- la mprejmuirea zeilor, cum am numit conIluenTa celor dou ruri SomeS( pe considerentul c vor
Ii expuse mai departe). S mergem, deci, pe ruta descris de UpaniSad Si s o comparm cu harta
bazinului celor dou SomeSuri: 1. Lacul ARA Acum satul ARAMA, comuna Crucea; 2. Clipele YESTIHA
Momente ale trecutului ndeprtat( Ir a i se asocia un spaTiu); 3. Rul VIJARA Zn prezent n Neagra
E`arului; 4. Arborele ILVA Zn prezent ILVA( Mgura Ilvei); 5. Salajya( loc de adunare) Actual Slaj,
nume de ru Si de regiune; 6. APARAJITA reSedinT 7. INDRA Si PRAJAPATI 8. Palatul Vibhu 9.
VICAKSANA( tron) Zn prezent, satul VICEA, com. Uileac( pronunTat VICEAKSANA) 10.
AMITAUJAS baldachin 11. MANASI Zn prezent M,N,E`TUR, cartier n oraSul Dej. 12. CAKSUSI
Actual satul CEACA 13. Astaras AMBA AMBAYAVI Si rurile AMBAYA Zn prezent satul AMBUD.
Poate Ii notat c, dintre cele 12 jaloane de pe traseu, Sase au rmas neschimbate de-a lungul timpurilor care
au trecut de cnd Kausi. Taki a traversat aceast regiune, care, trebuie s admitem, este ntr- adevr un
miracol. ZnsuSi termenul Iolosit pentrutz momente ale timpului trecutt este o dovad a permanenTei
itemurilor speciIice acelor vremuri ndeprtate, pentru ctz istimpt, n limbajul local de azi din
regiunea Muscel- ArgeS nseamntz cam cu un an n urmt. Pentru o explicaTie mai detaliat, vezi
Ioaia de analiz din apendix.
Slaj- adunarea apelor
SALAYA nseamn loc de adunare a apelor( Sala- loc de adunare- ca Si sala n romn, salle-
Ir.salon; germ. Saal) Si jiva- ieSit din ape. Ar trebui observat c numele d o descriere mai potrivit
locului, ntruct regiunea Slaj, nconjurat de ape, ntr- adevr pare s rsar din ape. Itemurile 3, 6, 7,
8, 10 necesit explicaTii mai ample. AstIel, ne vom mulTumi cu indicarea celor care corespund pe teren, n
timp ce documentarea corespunztoare trebuie cutat n lucrarea de baz a acestui extras. Vijara
corespunde cu Neagra E`arului. Aparajita poate Ii identiIicat cu Ocna Dejului( numele Iiind justiIicate de
existenTa apelor srate).Indra- Prajapati este localizat la Surduc, palatul lui Vibhu t' la Jibou Si, n
sIrSit, baldachinul AMITAUJAS- la Satu- Mare, mai jos de conIluenT, la Ambud. Aceasta Iiind
identiIicarea rutei, s vedem ce motiv a avut KauSi. Taki s numeasc o parte din eatz Drumul
Zeilort Si de ce a spus:tz...el soseSte dup un mare eIort n lumea lui Agni, n lumea lui Varuna, n
lumea lui Indra, a lui Prajapati, n lumea lui Brahman( care ar trebui nTeles ca suprema nTelepciune)t.
S examinm iar harta. Zn bazinul celor dou SomeSuri aIlm, pe parcursul inIerior al Crasnei, unul din
rurile aIluente SomeSului, un loc numit Pria, numele lui Agni ca zeu altz erosului creativt, al puterii
generatoare a naturii, aSa cum a Iost el nTeles de grecii antici, care l-au luat de pe pmntul su natal n
peninsul, unde l- au aSezat Si l- au renumit Priapos( de asemenea, un nume carpato- istrian Pria.Pa- tatl
nostru Pria). Vezi mitologia greac.
Zeii lunari vedici - adunare...pe Somey
Zn aceast zon- SomeS( SomeSul poart numele zeului lunar Soma) se pot gsi, n legtur cu
numele de locuri, toate zeitTile ce guverneaz lumea lunar: ]` Lunus- se leag de numele localitTii
Luna, la nord de Satu- Mare: Luna- pe SomeSul Mare; Luna- Bi- pe SomeSul Mic; ]` Chandra( Chandra-
Schandra) este legat de numele localitTilor Sandra- din bazinul Crasna, Kuhu- numele zeitTii domnind
peste jumtate din ciclul lunar, de la luna plin la luna nou- este legat de numele Cuhea Si CuIoaia,
primul- un loc pe Iza, n MaramureS, al doilea- pe LpuS, lng Baia- Mare; Kucha- zeitate domnind
peste luna cresctoare, se leag de numele Cucea, un sat inclus n oraSul Jibou Si Cucearda( dac nu
Ciucea). Tot n bazinul SomeSului putem depista Apah, zeiTa apelor Iertile, satul Apa, lng Satu- Mare,
Iiind omonimul ei. ZeiTa Apah se aIl n strns legtur cu Varuna- zeul cerului Si al apelor*( N.edit.:
Apah se citeSte apa, consoana h Iiind aspirat. M.Eliade povestea c, aIlndu- se n India, n tren, a cerut
ap Si a Iost perIect nTeles.). Toate aceste zeitTi au Iost de prim mportanT n panteonul vedic Si au
cerut cea mai proIund consideraTie.
Localit(ile din Ardeal - nume de zei arieni.

Manuscrisele MOSULUI 0006 - DIABOLICA FALSIFICARE A ISTORIEI
Manuscrisele MOSULUI 0006 - DIABOLICA FALSIFICARE A ISTORIEI
DIABOLICA FALSIFICARE A ISTORIEI. MANUSCRISELE DE LA MAREA MOARTA
Multi vad, putini pricep! Desmostenirea neamului romanesc a avut o logistica bine pusa la punct. Si,
paradoxal, nu este vorba de a crede ca este vina evreilor ca sa Iacem o criza de antisemitism. Ci totul a Iost
inscenat de casta getilor - Iara etnie. Numai cunoasterea perIecta a mutatiei - consonantiste a dus aci.
DUNREA (DNR) si IORDAN (RDN) perIect plauzibil Marea Neagra- Marea Moarta( simbolul negru al
mortii!) au Iacut ca bomba sa nu explodeze cum ar Ii voit.. Conex cu vinderea dreptului primului nascut din
Biblie - pe un blid de linte.(LTN) iata de ce manuscrisele au Iost stramutate la QUMMRAN(oumnan)
anagramat - exact sursat,.Puneti literele la locul lor si anagrama este desavarsita (csOM). Unde au Iost
initial aceste documente? Raspunsul este Ierm. Caci scrie I. Barnea in preIata la monumentala lucrare ARTA
CRESTINA IN ROMANIA - 1979 pe buna dreptate: toInscriptiile paleo-crestine descoperite pe teritoriul
DOBROGEI de astazi sunt in numar de aproape 100 exemplare, dintre care / in limba greaca, iar restul in
limba latinat, Aspectul exterior al pietrelor pe care se aIla inscriptiile crestine descoperite in Dobrogea este
diIerit. Multe au inIatisarea unor blocuri sau lespezi ce amintesc de altarele si stelele Iunerare pagane, dar in
general sunt de dimensiuni mai mici si mai putin regulate ca Iorma decat acelea. Cea mai mare dintre toate
(inalta de 2,25m) este o lespede Iunerara din sec.V d.H. reintrebuintata in timpul lui Justinian ca material de
constructie in zidul de incinta al cetatii Ulmetum. Un bloc de piatra - calcar - a Iost cioplit in Iorma de masa
cu doua picioare mari, Iolosita probabil pentru agape intr-o capela Iunerara din Tomis. Textul liturgic scapat
pe marginea unui mic vas de marmura Irumos sculptat arata ca acesta era intrebuintat pentru agheasma.
Unele piese cu inscriptii indeplindeau Iunctie arhitectonica iar altele aveau Iorma de cruce. Parte din
inscriptii sunt executate in relieI, cu ajutorul tiparului, pe caramizi, pe capace de vase de lut ars, pe un Iund
de pahar de sticla. Pe unele vase de lut ars indeosebi pe amIore, inscriptiile erau pictate cu vopsea, de obicei
de culoare rosie, mai rara zgaraiate. Cele mai multe inscriptii de acest Iel erau erau invocatii catre Dumnezeu
sau Maica Domnului. Pe Iata pretiosului vas de argint aurit al episcopului Paternus din metropola tomitana,
este gravata o inscriptie latina, iar pe dosul lui este punctata o inscriptie in limba greaca si sunt imprimate
patru stampile ale oIicialitatii bizantine, garantand calitatea materialului din care este lucrat, obiectul
garantie al exactitatii, de data aceasta, pe o balanta de bronz descoperita la Dinogetia este punctat numele
marelui preIect al Constantinopolului din timpul lui Justinian. O invocatie in limba greaca este incizata pe o
pasare de corn din aceeasi localitate; iar alte inscriptii pe o gema de la Tomis..- Pentru a pricepe cat de cat
situatia dramatica a istoricilor lipsiti de inIormatii, vom preciza ca JUSTINIAN,- este cunoscut de prelati,
dar nu de istorici, iar interIata bisericii romanesti cu cea din Constantinopol este cunoscuta. Iata ce scrie
PreaIericitul Patriarh Justinian: t Cautand apoi in istoria noastra veche am gasit ca Justinian Iacea parte
din neamul valahilor. Unchiul lui IUSTIN era de prin partile Mehedintiului de astazi. Neavand copii l-a luat
pe nepotul sau Justinian si l-a dus la Constantinopol.t Justinian avea deci legaturi stranse cu noi romanii,
prin insasi originea lui si, locurile unde a copilaritt ( Apostolat vol. IX.p.192 nota 222().- Continuam
citatul: toDecorul lespezilor Iunerare si in general al monumentelor pe care se aIla inscriptiile crestine din
Scytia Minor, este mai sobru si mai saracacios, in raport cu cele pagane din aceeasi provinciet,. Aparitia
semnului crucii pe monumentele crestine incepe sa se raspandeasca in a doua jumatate a secolului al IV-lea
si se datoreste inainte de toate dezvoltarii deosebite pe care o ia cultul SIintei Cruci, dupa descoperirea ei la
Ierusalim, in timpul lui Constantin cel Mare. La propaganda orala si scrisa, pe care multimile de pelerini si
scriitori crestini din toate partile, o Iac cu privire la acest cult, se adauga un eveniment supranatural,
consemnat de cei mai de seama istorici ai vremii, si anume, aparitia unei cruci luminoase pe cerul
Ierusalimului, din anul 351. (v.Ciril de Ierusalim Migne P.G.33,col 1176-1177,cI.A.Grabar,
Martyrium.Recherche sur le cult des reliques et ltart Chretien antique, Paris vol.II,1946.p.276. si Studii
Teologice IV,1954, 1-2,p.66-68). In legatura cu Manuscrisele de la Marea Moarta, se pot ridica o serie de
intrebari Iundamentale. Marea intrebare este Iormulate de Sir Frederic Kenyon, in cartea OUR BIBLE and
The Ancient Manusciats.Y. Harper&Brothersp.941 si anume: Reprezinta acest text ebraic pe care il numim
masoretic si care asa cum am aratat provine dintr-un text datat in jurul anului 100, cu siguranta textul ebraic
original al scriitorilor Vechiului Testament? t Problema se pune asupra datelor cand apar, in conexiune
cu celelalte evenimente importante, si daca e vorba de intamplare sau nu. Vom derula evenimentele anului
1945. Victoria aliatilor asupra Germaniei si aliatilor ei din axa era cvasi certa. Rusii inaintau spre Berlin, iar
lagarele de concentrare naziste procreaza Holocaustul cunoscut. Evreii erau indreptatiti sa ceara un loc unde
sa aiba o tara a lor. Ei stiau de existenta acestor manuscrise si le-au Iolosit din plin. Trebuia sa se creeze o
opinie care sa legitimeze aceste cereri pe baza autenticitatii date de Biblie, anume ca Ierusalimul avea sa Iie
capitala lor. InIiltrarea in masa compacta a arabilor trebuia justiIicata. Se stie ca au Iost mai multe propuneri
pentru inIiintarea acestui stat. (in URSS si America Latina dar evreii voiau reluarea traditiilor biblice, in
mijlocul conIuziei generale care grevau istoria veche a omenirii. Apar cele doua blocuri militare, divizarea
Europei, actiune desavarsita de crearea NATO si a Tratatului de la Varsovia. SIerele de inIluenta Iusesera
Iixate intre englezi si rusi. Au loc alegeri generale in Jugoslavia, Bulgaria si Austria. Regiunea Ruhr e
ocupata de englezi. Evreii si arabii reIuza participarea la conIerinta de la Londra asupra Palestinei. Se
proclama apoi legea martiala in Palestina. Intre India si Pakistan are loc un conIlict armat pentru Casmir. In
1948 evreii iau cu asalt HaIIa pe 22 aprilie dupa o acalmie aparenta si atacarea Ierusalimului urmeaza
congresul de la to aye: trupele egiptene intra in Palestina, iar dupa incetarea mandatului britanic se reiau
ostilitatile si arabii intra in Ierusalim. In 15 iulie apare Consiliul de Securitate. Englezii reIuza sa participle la
o conIerinta asupra Palestinei: urmeaza oIensiva israileana in Neghev. In 1949 are loc un armistitiu la
RHODOS intre israeliti si arabi. In 1956 israilenii vor invada Sinai la 29 octombrie si se da un ultimatum de
Irancezi-Egipt si englezi Iara nici un ecou in Israel. Viata internationala este Ioarte agitata, asa ca abia in 18
ianuarie se Iace embargou asupra armelor destinate Israelului, dar treaba era demult incheiata in Iavoarea lor.
De atunci au urmat o serie de rezolutii nerespectate, inutile. Ce sunt manuscrisele de la Marea Moarta?
Descoperite intamplator t' se spune- de Muhamed- un pastor prin Iebruarie sau martie 1947, cautand o
caprat, ele Iac o valva deosebita Iiind vorba de 40.000 de Iragmente scrise din care s-au reconstituit peste
50 de carti. Unele extrabiblice, altele comentarii la Scripturi. Erau depuse in vase mari de pamant unde s-au
pastrat 1900 de ani.(prin anul 68d.H.). (Interesant ca in anii 50 se redacteaza Bibliile sinoptice)!! Se poate
Iace vreo legatura? Desigur. Din prima grota 5 suluri au Iost cumparate de Arhiepiscopul Manastirii
Ortodoxe Siriene, din Ierusalim, iar celelalte de catre proIesorul Sukenik de la universitatea Ebraica din oras.
A urmat tacerea si parerea nepublicata de proIessor,: t S-ar putea ca aceasta sa Iie cea mai mare
descoperire Iacuta in Palestina, o descoperire la care nici nu am sperat macart. Sulurile sunt apoi date
savantului John Trever care Iiind si IotograI a reconstituit o parte din marele sul al cartii lui ISAIA, pe o
lungime de 8 m si lat de 30 de cm. A developat Iilmele si le-a trimis in America decanului arheologilor
biblici W.F.Albright, care le-a datat in anul 100 d.H. concluzionand:t Felicitarile mele sincere pentru cea
mai insemnata descoperire documentara a timpurilor moderne! Ce realizare incredibila! Si, din Iericire nu
incape nici cea mai mica indoiala in ceea ce priveste veritabilitatea manuscriselor!tt, in mintea mea nu
exista nici o indoiala cu privire la Iaptul ca manuscrisul este mai vechi decat papirusul Nasht. Desigur nu
poate Ii ignorata opera stiintiIica a lui Constantin Daniel despre civilizatiile orientale anterioare civilizatiei
Greco-romane, dar mai important ar Ii sa revedem observatiile deosebit de exacte din enciclopdia LES
PREMIERS CIVILISTIONS- Paris a lui Gustave LE BON. El vede o Iiliatie intre textele egiptene - in speta
Cartea Mortilor si literatura VEDELOR, carora le aborda cu dreapta judecata paternitatea si anterioritatea
Iata de toate literaturile lumii. Eroarea regretabila dar generalizata ar Ii numai una. Nu e vorba de India de pe
Gange, ci de India Pontica, disparuta de pe harti odata cu regatul bosIorean si Pontic. Iata numai doua citate
din Vede: toOuvre pour nous, o Indra! Le paturage des vaches celestes:accordez nous ltopulence, o toi
qui porte la Ioudre. Le ciel et la terre ne peuvent contenir le dieu qui donne la mort a ses ennemis. Fais
descendre en vainqueur les ondes qui repandent le bonheur, et envoie-nous les vaches celestest,..(p.363) Al
doilea citat se reIera la un text copiat de M.Brugsch de pe zidul unui templu egiptean de la EL-Karghah, cu
urmatoarele cuvinte: to Dieux qui est immanent en tout choses Amade Schou dans tous les dieux Il est le
corp de lthomme vivant Le createur de ltarbre qui porta les Iruits Ltauteur de ltinundation
Iertilisatrice Sans lui rien ne vit dans le circuit de la terret. tot,.il voyage dans la nuee Pour separer le
ciel de la terre, Et ensuite pour les reunir Cache en permanence dans toute chose Le vent vivant En qui toutes
choses vivent eternellementt t'(p.381 op..cit). Si iata zice elt Il est curieux de repprocher ce passge
ce certains hymmnes a AGNI(le Ieu) contenus en RIG-VEDA: toAGNI, dit recueil sacre des Hindous, a
Iait entendre sa voix qui est celled u tonnerre. Sa langue touche et toleche le ciel et la terre; il enveloppa la
ramee. A peine ne a peine allume il separe ce ciel et cette terre, et brille au millieux dteux. Entendard du
monde entire, a peine sortidu sein de sa mere, il a rempli la Terre et le ciel Adorable Agni, ta Iorme est au
ciel, sur la terre, dans les plantes, dans les ondes. Cette lumiere eclatante que tu as jetee sur ltentendue de
ltair se developpe commme un ocean. Elle Iorme ltoeil du monde. Agni, tu tteleves dans la mer
du ciel.t Revenind la inscriptile de la noi, amintim ca la intrarea in Tomis se aIla o cruce ridicata de
breasla macelarilor pe o lungime de 24 picioare de zid(7.104.m) care are in traducere textul: toDoamne
Dumnezeule, ajuta cetatea abia reinoita, Amin, care aminteste cuvintele psalmistului: t De ne-ar pazi
Dumnezeu cetatea,i n zadar ar veghea pazitorii(psal.126,1) pe care le vom aIla si la Marcianopolis(Devnia,
azi Bulgaria) sub Iormat,tet virtus hominem deIendat moenia muros, sed dsominus mundu custodiat
hostia portaet care pot Ii puse in relatie cu cea de la Callatis ce are o cruce monogramatica si
inscriptiat in morte resurrrectiot(adica in moarte se aIla invierea) ceea ce conduce la Adam-Clisi la
inscriptia bilingva unde se aIla cuvantul EMANUEL socotit ebraic, de Iapt este ( Manu - EL deci el este
Manu si tradus in greaca se zice Dumnezeu cu noi, cum expresia o aIlam in Isaia 7,14 - Matei 1,23) In
Dobrogea prin scrierea heraltica apar alaturi de literele eline si latine simboluri: pestele, porumbelul, Irunza
de palmier, mai ales pe monumentele cu caracter Iunerar. Un rol deosebit la SUCIDAVA l-a avut imparatul
Justinian, care a reconstruit Iortaretele de pe malul Dunarii, pentru a pune stavila migratorilor pradalnici,
cum scrie Procopius ( de aediIicilis.IV,5. ReIorma religioasa intreprinsa de acesta o aIlam din unicul izvor
Novella a XI din 14 april 535, adresata lui Catallio primul episcope al diocezei Iustiniana-Prima. Aici sunt
incluse si cetati din stanga Iluviului, Lederat si Palanca Noua din Banat.. Atunci se construieste biserica de la
Celei, iar primul preot era mentionat la nordul Dunarii to Loukonochos, Iiul lui Lycatios. Este Ioarte greu
de a separa adevarul de basmele care au umplut raIturile si in acelasi timp de a da verdictele care se cer a Ii
demonstrate matematic, logic. Scrierea heraltica umple acest gol, da baza reala povestirilor simbolice,
metaIorice din Biblia Canonica. Cine a dus aceste manuscrise tocmai in Orient, de ce??? Iata intrebari al
caror raspuns se poate cel mult banuit,. Manuscrisele biblice au Iost datate diIerit. Cel mai vechi este din
900 d.H. ca si textul cartii lui Isaia in ebraica. Textul Isaia din 125 ca. H. comparat cu al mazoretilor este
identic. In cele 166 de cuvinte din Isaia 53, doar 17 se aIla sub semnul intrebarii. Ceea ce se reIera la o
chestiune de ortograIie care nu aIecteaza textul sub aspectul continutului, alte 4 au modiIicari stilistice
minore iar restul de 3 se reIera la lumina care nu aIecteaza sensul paragraIului respectiv. Este vorba de
PERMANENTA in 1000 de ani. Un cercetator s-a oprit asupra celei de-a doua variante numita Isaia B care
scrie F.F.Bruce e mai aproape de cel masoretic. Septuaginta conIirma aceasta originalitate.
SEPTUAGINTA(LXX) e numele traducerii grecesti la curtea lui Ptolemeu FiladelIul(285-246). Setuaginta
conIirma aceasta originalitate.SEPTUAGINTA(LXX) e numele traducerii grecesti la curtea lui Ptolemeu
FiladelIul(285-246). F.F.Bruce aduce in sprijin o scrisoare a lui Aristeas un om de la curtea regala, adresata
Iratelui sau Filocrates. Iat-o: toPtolemeu era renumit ca Iiind un protector al literaturii si sub domnia sa a
Iost inaugurate marea biblioteca din Alexandria- una din minunile culturale ale lumii timp de 900 de
ani.Scrisoarea descrie cum Demetrius din Phalerum, care se spune ca ar Ii Iost bibliotecarul lui
PTOLEMEU, i-a starnit acestuia interesul pentru legea ebraica, sIatuindu-l sa trimita o delegatie la
Ierusalim, la marele preot Eliazar. Marele preot a ales cate 6 traducatori din Iiecare din cele douasprezece
semintii ale lui Israel, trimitandu-i la Alexandria, impreuna cu un pergament deosebit de ingrijit al
Scripturilor. Acestia au Iost primiti regeste, dovedindu-si intelepciune in vorbire, apoi si-au luat in primire
resedinta intr-o vila de pe insula Faros(renumita deasemenea pentru Iarul ei), unde timp de 72 de zile si-au
dus la indeplinire sarcina de a traduce PENTEUHUL in limba greaca, prezentand in Iinal versiunea asupra
careia cazura cu totii de accord, ca rezultat al consultarilor si comparatiilort.(v. F.F.Bruce, The Books
and the Perchaments,1963, p. 146-147)- Acelasi autor compara textul samaritean cu cel masoretic. Ni se da o
explicatie bizara despre o limba caldeana care ar Ii inlocuit pe cea ebraica, in perioada captivitatii si
diasporeicunoscute. In aIara lor au Iost studiate si zisele Targumuri(interpretari) care sunt copii scrise in
jurul anului 500 d.H.. Sunt un Iel de paraIrazari ale Vechiului Testament. Principalele sunt: Targumul lui
Onchelas, un discipol al lui Hillel-ivatat evreu din anul 160a.H. t' cuprinde textul ebraic al cartilor lui
Moise-Pentateuhul) si al doilea Targumul lui Ionatan ben Uzziel. Datat prin 30i.H. cuprinzand cartile istorice
si ProIetii.- asa Iac comentatorii aparitia limbii toaramaicet un Iel de dialect popular al ebraicii
disparatet, Cel care interpreteaza se numea Methurgeman care nu avea voie sa citeasca textul de pe sul.-
Prin 200 d.H. apare Misna(explicatie sau invatatura0 care continea o colectie de traditii evreiesti si o
transpunere a legii orale.Apoi mai sunt dovezi chipurile t'Ghemarele comentarii care vor la Iel sa ateste
textul masoretic. In Iine , Midras- studii doctrinare ale Vechiului Testament. O alta lucrare apartine lui
Origen numita HEXAPLA care contine o concordanta a Evangheliilor in sase coloane 6Septuaginta.Aquila,
Theodasion, Sy machus, cu litere ebraice, respectiv grecesti). Hexapla alaturi de texte din IoseIus, Philo si
Documentele Tadokite vor sa dovedeasca identitatea textelor cu cel masoretic. ReIeritor la texte mai
constatam ca cercetatorii cei mai avizati aproba textul biblic inainte de Turnul Babel: tot pamantul avea o
singura limba si aceleasi cuvinte. Dupa zidirea turnului si distrugerea lui, Dumnezeu, a incurcat limba
intregului pamant(Gen.11,9).Muller pledeaza de asemenea pentru originea comuna.AlIredo Tombetti sustine
ca ar putea trasa si dovedi originea comuna a tuturor limbilor. Otto Jespersen merge chiar atat de departe,
incat aIirma ca limbajul le-a Iost dat primilor oameni direct de catre Dumnezeu.(v.Joseph Fre-Arheologyand
Bible History, Wheaton, Scriptura Press Publication,1969). Este Ioarte important sa precizam conIuzia
termenilor. De pilda IUDEU- e conIundat cu CRESTIN in general, si alteori cu EVREU.Unii spun ca s-ar
trage de la muntel IDA- alta aproximatie mitologica, astIel, ca, chiar monograma INRI duce la pierderea
identitatii reale a Domnului nostru Isus hristos. Altii spun ca erau niste leprosi Iugiti din Egipt, si ca neIiind
apa in pustiu,un magar le-ar Ii aratat sursa de apa a unui izvor, dpret care se inchina la magari ca la
Dumnezeu.- Un alt termen conIuz este cel de barbar. Se conIunda cu cel de pradalnic, cand de Iapt aceasta
este ocupatia nomazilor, migratorilor. Marii IilosoIi erau de neam barbar sau si-au Iacut ucenicia intre
barbari. Desigur nu este usor de tradus si cercetat scrierile textelor. Daca despre Cartea lui IOV-Spinoza
scria ca nu se stie in ce limba a Iost scrisa prima data, apoi ca Iilologii au schimbat textele, etc. In ceea ce
priveste textul ebraic, au Iost cunoscute cateva codexuri comentate de experti. Codexul de la Cairo(895d.H)
e pastrat la Muzeul Britanic: se stie ca a Iost produs de Iamilia de mazoreti Moise ben Aser si ca el contine
cartile proIetilor. La Leningrad se aIla Codexul ProIetilor (916 d.H), contine cartile lui Ezechel, Isaia,
Ermiasi si a celorlalti 12 mai mici. Cel mai vechi manuscris complet al Vechiului Testament Codexul
Babilonicus Petropolitanus (1008 d.H.) se aIla tot la Leningrad, transpus de Rabinul Aaron ben Moise ben
Aser, inante de anul 1000 d.H.. Urmeaza Codexul Aleppo (9000 d.H) este poate cel mai valoros. El Iusese
declarat pierdut si a Iost regasit in 1958, dar deteriorat in mare masura. Perioada de la Geneza la
Deuteronom se aIla in Codexul Muzeului Britanic, si portiuni din cartile lui Moise. In Iine Cronicul
Reuchlin (1150d.H.) contine parti din proIetii si a Iost intocmit de masoretul Ben NeItali. Obiceiul de a-si
schima numele il au prelatii, calugarii si evreii. La ceilalti pierderea intentionata a identitatii se Iace prin
anagramare. Vechiul Testament, de altIel abunda in acest procedeu. Este interesanta Iolosirea unor ciIre- 50
de vite mici duce descoperitorul manuscriselor de la Marea Moarta., 50 erau si argonautii, 50 de viteji ai
razboiului troian, 50 Iiicele lui Danaos. Ca era la mijloc o numerologie sacra nu mai incape indoiala. Si iata
de ce regandind conexele de mai sus, lucrurile iau o alta nuanta. E vorba probabil de o legitimare a evreilor
ca vechi mostenitori de la Dumnezeu a teritoriilor pe care le ocupa in spatial arab. Cum se stie au Iost 11
pesteri in care s-au descoperit manuscrise. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Au inceput sa circule palimseste-
pe piei, texte scrise a doua oara peste un text vechi in care e greu de spus cat sunt de vechi. Pesterile se aIla
in Iordania, la 2 km. de Marea Moarta. Cine au Iost autorii, copistii, posesorii acestor manuscrise? Greu de
spus cu precizie, devreme ce au inIlorit imediat specula si Ialsurile. Cu toate acestea Roland de Vaux a
intocmit o periodizare a asezarii de la qumram. Constructia s-a Iacut in anii domniei lui Ioan Hircanus (134-
104 a. H.) iar distrugerea s-a datorat cutremurului din anul 31 a.H.. Perioada a doua se cuprinde cam intre
anii 4-a.H-6 d.h in timpul lui Herodes Archelaios, iar distrugerea o realizeaza romanii in iunie 68 e.n.
Romanii tin ocupata zona pana la sIarsitul secolului. Monedele gasite sunt din Tyr, deci Ieniciene. Este
interesant ca nici acest concept nu este lamurit. Nu era vorba de popor, ci de o categorie speciala a preotilor.
Iata cum neclaritatea termenilor Iundamentali duce la bezna intregului text. E simplu sa spui ca Ienicienii au
adus in EuropaI, alIabetul, prin Cadmos, sa se chinuie cateva sute de ani Iilologii sa aIle originea, pentru a se
constata ca actiunea este Iara nici o sansa de rezolvare. De Iapt CAD.MO:/Mos-DAC e de Iel din Banatul
Romanesc. Getii au incIrat intregul adevar si in aIara distrugerii manuscriselor dupa copierea lor in coduri de
cult, unele au Iost IalsiIicate inca din traducerea lor initiala. Sa spui ca Isus este evreu cand ei nici nu accepta
Noul Testament, pe care l-au Iacut cadou crestinilor, sa ignore deliberat Iolclorul romanesc, despre Craciun
si nasterea lui Isus, aIirmand ca vine din Orient(?? Cu toate interventiile deliberate iata opera celor numiti
traduttore-traditore)t,. Dar sunt si carti total divergente cum este cartea lui Habaccuc ce schiba sensul
intregului pasaj. La Iel ciclul lui Daniel, care din decodiIicarea numelui era din Oradea, mai exact din
Biharea, necum din vagul Orient. Spinoza dealtIel scrie clar ca si cartea IOV a Iost scrisa intr-un palat. Se
stie ca scoaterea vocalelor da posibila orice interpretare. AsIel din grupul consonantic stl (stol, stul, stele,stil,
stal) dim plt (plot,plut,pult, plita,plata, plato,pilot, polet, etc)ConIuzie generala, ceea ce s-a si dorit de
initiatorii acestei veritabile crime intelectuale.- Ar mai Ii de precizat cateva caracteristici ale sectei
esenienilor, prezentata drept precursoare a crestinismului. Si, daca vom adauga cateva amanunte se va vedea
ca si ei Iac parte din neamul stravechi care era supus IilosoIiei lui Salmocsis. In comunitatea lor NU
EXISTA NICI O FEMEIE. E curios sa se mentina o asIel de Iamilie masculina, daca nu am avea de a Iace
cu o permanenta improspatare a sectei prin noii veniti. Vom aIla marturii socante despre acest comunism
primitive. Iata ce aIlam din PLINIU cel Batran: t La vest de lacul asaltit dar la o distanta suIicienta de
tarm, spre apus, la adapost de emanatiile daunatoare, ale marii locuiesc esenienii- un neam retras sic el mai
uimitor dintre toate cate sunt pe lume; ei nu au nici macar o singura Iemeie(sine ulla Iemina), dispretuiesc
dragostea trupeasca, nu cunosc banii (sine pecunia) si traiesc printre palmieri (genst,social palmerun). Zi de
zi numarul lor creste datorita cresterii multimilor de oameni obositi de viata, pe care valurile Iortunei, ii
imping spre obiceiurile essenienilor. Asadar desi este greu de crezut, de mii de generatii exista un neam
etern, in care nimeni nu se naste, Iiindca dezgustul de viata printer ceilalti oameni contribuie la marirea
numarului lor. Mai la sud de ei se gaseste orasul Engaddi, odinioara al doilea dupa Ierusalim, in ceea ce
priveste Iertilitatea si crangurile de palmieri iar astazi al doilea cimitir.t(Historia Naturalis,V.17)-
InIormatii mai detaliate aIlam din lucrarea lui Filon in lucrarea Quad omnis probus libet sit ( Fiecare om
virtuos este liber) asIel: Ei traiesc in numar de peste 4000 de oameni in asezari rurale pe teritoriul Siro t'
Palestinei. Ei evita orasele din pricina inclinatiei spre Iaradelegi, a locuitorilor de la orase.Se indeletnicesc cu
cultivarea pamantului, ei nu au cutite,pumnale, coiIuri,pavaze, nu au arme. Ei dezaproba orice Iel de Iorma
de negot, deoarece le este straina orice Iel de Iorma de parvenire. Au abnegatie de a munci in colectivitate
pentru patrimoniu, iau masa in comun, sunt egali in Iata legii. Conducerea administrativa o au cei alesi prin
votul adunarii generale a comunitatii. Respingeau sclavia si exploatarea sclavilor. Ei nu au nici un sclav, ci
toti sunt liberi si-si Iac servicii reciproc. In Apologia lui Filon aIlam alt pasaj interesant despre ei: to
Marturia libertatii este Ielul lor de viata.Niciunul dintre ei nu are nimic propriu, nici casa, nici tarina, nici
vite nici alte obiecte care ar insemna bogatia. Varsand totul in patrimonial obstesc ei Iolossc in devalmasie
castigurile lor. Traiesc impreuna, in tovarasii de Ielul thiasurilor si sissitiilor si tot timpul muncesc in Iolosul
tuturor. Muncind cu ravna ei se intaresc in zel sin u invoca drept pretext nici arsita., nici Irigul sau alte
schimbari ale vremii.Incep munca obisnuita inca inainte de rasaritul soarelui si o parasesc abia dupa apusul
lui, iar sanatatea este la Iel de buna ca a celor ce participa la concursurile de gimnastica.Ei cred ca munca e
mai Iolositoare. Unii lucreaza pe ogoare, altii sunt crescatori de vite, altii pe langa stupii de albine, altii cu
mestesugurile spre a nu duce lipsa de nimic din cele trebuincioase pentru trai, dar ei nu aduna mai mult decat
le trebuie pentru acoperirea nevoilor zilnice. Iar cei care nu se incadreaza in categoriile de mai sus, care
lucreaza cu plata, predau castigurile unui singur vistiernic care le cumpara de-ale mancarii, haine,t, iau
masa in comun. Pentru iarna au pregatite mantale groase iar pentru vara haine
usoare..(Euseb.Praeep.Evang,VII,1) Toate bune, dar ce clima au pe acolo??? De unde iarna? Nu e ca si in
proverbele lui Solomon, romanesti aceeasi inadvertenta? La Iel si mult laudatul calendar Sumerian, numai ca
la Ielt, n-au 4 anotimpuri. Se vede ca in graba lor au scapat din vedere aceste amanunte, deoarece ne arata
clar ca viata monacala de mai sus se petrece in zona temperatat,. Ar trebui spus ca toata ceata de peste
trecutul istoric a pornit de la Teodosie care in 389 distruge toate piramidele din lume, pentru a se Iace
progres crestin. In cine loveau? In singurul popor care s-a nascut crestin, care continua DOGMELE lui
Salmocsis. Ce a scapat de Iuria romana a Iost spulberat de arabi. Se lumineaza de ziua in istorie prin scrierea
hieratica. Dar despre piramidele din Dacia- o carte separata.- Tudor Diaconu.

Din manuscrisele MOSULUI 0005 - Rara avis in terries
Din manuscrisele MOSULUI 0005 - Rara avis in terries
Rara avis in terries
Numarul este legatura primordiala care stapaneste permanenta vesnica a lucrurilor din univers. Philolaus
Diels,Ir.23.- Hiperbola lui Juvenal(Satire,VI,165) o putem Iolosi numai despre lucrurile extraordinare; si Cik
Damadian este un asemenea exemplar.Este adevarat ca a trecut in eternitate oarecum neobservat ca
matematician pentru ca talentul sau binestiut in pictura, caricatura, desen n-a mai lasat loc t'cel putin
deopotriva- si autorului studiului dens: toLe Code des universaux linguistiques et des languest, care
merita o atentie deosebita. Cult, poliglot, armeanul nostru care era bantuit de ciIre; Drumul sau a ocolit
atacarea Irontala, pentru ca nu a putut banui limba adamica. Era Iiresc sa Ii studiat temeinic, pentru ca, multe
din observatiile sale sunt si azi semne de intrebare pentru Iilologi si lingvisti in general. Ca de obicei ai
nostri copiaza Iie pe rusi- servind panslavismul, Iie ideile apuse servind pangermanismul ori IrancoIonia.
Mai nou s-a Iormat un grup nedeclarat de toenglezizaret a cuvintelor. Rubricile permanente la radio si
la televiziune repeta vechile erori ale ramasitelor Grauro-iordano-Coteanu&, si vor sa ne invete pe toti cursul
anului I de Iilologie, ultimul rector Iiind un Gheorghe Pruteanu,ttanar dar coptt cum ar zice nea
Iancu, daca ltar putea auzi cum bate cuvintele in cap in cele din urma, nimic nu stalege de retinut.
Este desigur o noutate pentru carutasi, Iete batrane si angajati in termen, care duc dorul vorbelor de acasa,
plecati nicaieri printre straini. Emisiunea este de umor. NeIericirea ascultatorului e Iumul in ochi al
ragaielilor care se vor precepte cu poate si, dar, poate ca nu estet,.etc. Nimic prcis.- Inca din 1908-
Ferdinand de Sassure observase ca marea diIicultate este neprecizarea termenilor de baza. De aici ratacirile
de tot Ielul de toprobabilitatit linguistice, in care preopinentii inoata prin tulburea apa a incertitudinei.
Pentru a iesi din impas Cik schimba reIerentialul si prin comparatia cuvintelor din graiuri diIerite, aplicand
metoda structuralista, prin monada, ajunge la adevaruri incontestabile, dar care Vai! duc la adevarurile
biblice cu care nu este suIIicient de Iamiliarizat. Legaturile dintre diIeritele segmente ale cunoasterii sunt
Iara dubiu. Anume demonstreaza acel 10/ol, deci pe 64-Tetractysul, prezent pretutindeni. Ocolind numerele
mistice, oracolare, el ramane in domeniul logicii Iormale si nu poate prezenta si demonstra pe UNU, decat
prin tangente bine alese. Pornind de la numarul cardinal, care indica unitati, zeci, sute, etc, el aduce in prim
plan o inscriptie a regelui Sargon II(722-705)a.H. urmasul lui Salmanasar V.. Iondatorul dinastiei sargonide,
cel care distruge in scripte regatul lui Israel. Inscriptia preciza: tLa longoeur de ltenceintre est de
16283 grandes coudees, ce qui correspond a la valeur de mon nomt. Este un bun exemplu de isomorIism
intre ciIra, litera, linie geometrica. Marile civilizatii antice au cunoscut, corespondenta dintre ciIra si litera,
ceea ce este evident, numai ca postilele cu Cadmos, cu ciIre indiene aduse de arabi, sunt de o naivitate hilara
de vreme de piramida lui HuIIu (Keops-Miron din Tomis), cuprinde o sinteza a stiintelor exacte. Or in
mileniul III-a.H, nu aveam prea multe date despre arabi, nici despre indienii de pe Gange. Cronologia
aminteste de egipteni cam din 3500a.H, da anul 2589 drept anul constructiei piramidei. Sargon si primul
imperiu Iormat din Sumer si Acad din 2345. Abia in 2900-2300 vom vorbii despre civilizatiile Harappa si
Mohendjo-Daro, in India, numai ca scierea de acest tip e rezultatul trecerii pe acolo a ciobanilor dunareni,
pentru ca scrierea este desciIrabila cu codul get, codul unic al antichitatii. Contemporana ii este civiulizatia
Troiei inca nedeIinita, pe cand Cik elabora lucrarea sa. Cu atat mai meritorie este cercetarea lui Damadian,
cu cat azi constatam bucurosi ca intuitia sa a intins noi punti in cunoastere. Pornind de la bucla Renasterii,
Cik observa bine Iiliatia de la Platon, la neoplatonicienii Marsilio Picino, Picco de la Mirondola, Laibnitz si
D. Cantemir. Istoria hierogliIica a lui Cantemir, observa Cik Ioloseste de Iapt scala numeralelor ordinale, ca
o discontinuitate, plecand de la zece. Punctul de vedere este demonstrabil in monada. Ar trebui adaugat ca,
de Iapt sirul numerelor pana la zece, insumate inseamna 55. Ca el cuprinde 30 suma numerelor pare 25
suma celor impare. Or, 5510(64!).- Ar Ii Iost extraordinar daca ar Ii gandit suIicient asupra unei precizari
a lui Cantemir din MetaIisicaed.,1928,p.186-187, unde el scrie: to Sunt limbi care au 24 pana la 44 de
sunete si nu se pot Iolosi de mai putine elemente pentru perIectiunea pronuntarii lor. La aceasta se mai
adauga reciproca transmutare a literelor, de care se servesc deci, nuca euIonie (t,) Totusi lasand la o parte
toate acestea, ca Iiind mai putin necesare, CINCI sunt cele ce se numesc VOCALE, iar celelalte se numesc
MUTE sau SEMIMUTE. Care va Ii gramaticul cel mai priceput, in asezarea literelor, care, pe langa cele
CINCI VOCALE sa aseze tot atatea litere mute, adica, langa A, E, I , O , U sa adauge B, C, D, etc si sa arate
cateva cuvinte, se pot compune cu aceste ZECE LITERE? Daca va reusi, voi Ii nevoit sa cred Iara sa mai Iie
nevoie de alt martor, ca toate limbile au Iost inventate de mintea omeneasca, asa cum spun traditiile pagane.
Daca nu, sa creada ei in adevarul ca vorbele din care se compun toate limbile si se exprima prin cele 24 pana
la 44 elemente au Iost revarsare daruita de Dumnezeu, in mod mistic si supranatural. De aici rezulta ca, daca
mintea omeneasca nu poate aIla cate cuvinte se pot compune, BARIM din ZECE LITEE, este conIorm cu
adevarul, cu atat mai putin va aIla cate se pot compune din 24 sau 44 de literet- Comparand cele de mai
sus cu precizarea din Biblie(Fcerea, II,1;In vremea aceea era in tot pamantul o singura limba si un singur
grai la totit). Evident alaturi de precizarea Faraonului PSAMETIC,, cca.700, inIormatia din Biblie ar
putea Ii considerate punctul 0, cu conditia de a incepe o cercetare de Iond asupra lingvisticii generale, ceea
ce nu-I si simplu. In Herodot ,Cartea a II-a avea la dispozitie o marturie interesanta care suna asa: t Am
Iacut multe experiente in viata mea ca sa aIlu care a Iost cel mai vechi popor si ce limba vorbea acel popor;
in Iine am ajuns la convingerea ca limba cea mai veche a Iost a FRIGIENILOR, adica a PELASGILOR, si
prin urmare este poporul cel mai vechit. Nimeni nu se mai indoieste azi ca Pelasgii au creat civilizatia
care ne intereseaza pe toti. Si tot in Biblie aIla si pe cel care da numele primei civilizatii umane. AsIel in
capitolul 11 aIla Iiliatia lui PELEG din EBER care a trait 130 de ani, pana naste pe Ragav.. Numai ca avea
un punct de sprijin inca din cap.10,24.,25, asIel: t Lui ArIaxad I sta nascut Cainan; lui Cainan I
sta nascut Selah; lui Selah I sta nascut Eber. Iar lui Eber i s-au nascut doi Iii: numele unuia era
Peleg, pentru ca in zilele lui s-a impartit pamantul, si numele Iratelui sau era Ioctant. t' Cum inscriptia
REB s-a aIlat la Ocnita de arheologul D.Berciu, nu e greu de observat ca Ioctan nu este altceva decat Ocnita-
anagramat. Pelasgii vor Ii deci pelegrinii, dar avand originea in tara Valcea, unde vom aIla multe lucruri
importante. De Iapt, mult cautata Troie nu este dacat COZIA, iar discutatul loc de nastere a lui Iisus Hristos,
(Betleem, Nazaret) este Stanisoara. Daca ar Ii Iost studiat mai atent Champollion, care avea un mare avantaj
vorbind o latinoIona iesita evident din limba primara, lucrurile se limpezeau din secolul trecut. Daca pentru
proIani nepriceperea limbii adamice este explicabila, e greu de spus la ce nivel oamenii o cunosc. Prospaiala
si superIicialitatea din lingvistica noastra este clara devreme ce avem t mai multet scoli de
lingvistica. Ce-i clar la Cluj, et, invers la Bucuresti sau Iasi, Timisoara, etc, desi avem o limba UNITARA -
Ienomen unic - pe un spatiu geograIic ce depaseste hotarele de azi. Cum sa stim noi ceva clar, daca nici
relatia romani/vlahi nu e clara? Daca aIla orice to noutate t denigratoare Iata de limba noastra, expertii
o si dau pe piata. Cum aIla ceva de bine, tac. Nu inteleg nimic din hatisul in care i-a lasat Turnul Babel.
Nepricepand metaIora, ei cauta cu sarguinta t,..Turn, si corabia lui Noe! InIumurati, ingamIati, ca statul
roman i-a trimis la studii in aIara tarii, ei - cum spunea Eminescu - invata la Paris nodul cravatei, si-apoi
pricopsesc norodul cu nerozia lor. Daca invata la Moscova, aIla cuvintele noastre aduse de zarzavagii
bulgari. Tot un drac! Platiti de straini sau numai de darvala, viitorii universitari tot nazalizeaza limba or o
moIlaie englezeste, si din 5vocale Iac a si a(i)! o intrebare de bun simt ar Ii : Stiu sau nu, ca habar ntau
de limba? Eu banui ca nici nu-i intereseaza altceva decat to crapelnita t, si Gloria de supraIata, iar daca
nu sunt si alte pareri sunt aruncate la cosul de gunoi. Sa dam cateva lamuriri asupra invariantului universal
64, care este in general greu de aIlat pentru neinitiati. Poate ca in Columna lui Brancusi nimeni nu sta
chinuit sa aIle numarul supraIetelor poliedrice, pe lungul axei monumentului de la Targu-Jiu, 32 pe Iiecare
parte x264. Daca aici lucrurile erau simple, iata pe o stela egipteana din mileniul III(aprox.2700)a.H,
lucrurile se complica. Sunt trei separatii verticale, iar cea din mijloc etajata. Lateralele au Iiecare cate 3
elemente distincte, deci 336. In centru avem 4 elemente in partea superioara; am putea observa si in partea
de jos 3 elemente dintre care doua sunt similare celor din laterale. Alt exemplu este Templul Victoria - Nike
de pe Acropole. Daca la cele 4 coloane adaugam cele doua de la intrare avem 426. Juxtapuse cele 4
restante se obtine invariantul 64. - Si mai diIicil este rotundul Templu al celor 64 de ioghini, pentru cei care
nu cunosc aceste amanunte. Simplu este canonul lui Hocusai, in care evident avem relatia 16 la patrat. O stiu
cei cre-si cumpara pantaloni, cum intind bratele, sa le ia lungimeat,. Ce noutate sa stim ca diviziunile notei
intregi din muzica duce prin 2, 4, 8, 16, 32 la 64? Ca , studiind in parallel Do, Re, Mi, Fa, Sol, La, Si do si cu
cea bisericeasca: Pa, Vu, Ga, Zo, Nit, dar si cu imnul inchinat de calugarul Gui dtArezzo lui Ioan
Botezatorul ( Ut queant laxis/ Resonare Iibris/mira dgestatorul/Fa muli tuorum/SOL va poluti, LAbii reatum/
Sancte Iohannest,.AIlam reletii noi, corespondenta sa zicem intre cota a treia Ga si Mi, componente de
baza in relatia data de Evanghelia lui ioant, La inceput era cuvantult,..Mi din Eloh. IM, si Templul Gama
de la Lotrisor. E simplu nu? Iata de ce acela care vrea sa scrie istorie nu poate Ii un simplu individ cu capul
plin de date, Iie si certe. El trebuie sa cam stie tot ce este esential din toate numitele stiinte-maruntite- pentru
cei lipsiti de capacitatea de sinteza. De ce nu stim nimic cert? Raspunsul l-a dat tot demult
Cantemir(MetaIisica,p.185): toAproape toti cei care stiu sa citeasca stiu de unde si-au luat originea stiinta
omeneasca si genurile de arta si speciile de stiinta si de arta, cate sunt; iar despre limbile omenesti, nimeni
oricat de invatat ar Ii nu stia de la cine si cand s-au aIlat inceputul atator diIerente( si doara limbile Iiind
organele de comunicare si ale stiintelor Ioarte necesare si Iara care, lucru Ioarte important de notat, stiintele
nu ar putea exista, autorii acestor limbi trebuiau celebrati de o mie de ori mai mult decat inventatorii
celorlalte stiinte si arte) si, daca a Iost numai o intamplare, ca un invidios prea puternic o Ii sa stearga din
catalogul memoriei umane numele unor autori atat de celebri, sa judece, ma rog, cei ce au judecatat cine
sa judece? Cei care cred ca limba romaneasca am invatat-o de la soldatii romani????? Cei care peroreaza
superioritatea Romei catolice, necunoscand decat teze antiromanesti??? Greu la deal cu boii, de orice Iel! 10
noimbrie 1999 Tudor Diaconu

Din manuscrisele MOSULUI 0002 - INTIMITATEA CODULUI GETIC 1
Din manuscrisele MOSULUI 0002 - INTIMITATEA CODULUI GETIC 1
INTIMITATEA CODULUI GETIC
Una dintre marile ntrebri care se pot pune este simbolistica Iolosit n Cartea Cr(ilor - BIBLIA,
la care nu avem o interpretare cert, riguroas, si despre care, Iiecare are o interpretare proprie. Am stat de
vorb cu diIerite categorii de oameni, cu grad diIerit de cultur, si am constatat c diIerentele sunt uriase.
Prelatii si laicii ocolesc subiectul despre yarpele biblic. Citnd capitolul 3 din Facerea, Cderea strmosilor
n pcat, Pedeapsa, Fgduinta lui Mesia, cei mai multi interlocutori au ridicat din umeri, simplu.
Dar s dm din capitolul 2, privind porunca dat primei Iamilii din Rai: A dat apoi Dumnezeu lui
Adam porunc si a zis: Din toti pomii din rai poti s mnnci, iar din pomul cunoasterii binelui si rului s
nu mnnci, cci n ziua n care vei mnca din el, vei muri negresit.(16-17).
S citim si textul din capitolul 3: Sarpele era ns cel mai siret dintre toate Iiarele de pe pmnt, pe
care le Icuse Dumnezeu. Si a zis sarpele ctre Iemeie: Dumnezeu a zis El, oare s nu mancati roade din
orice pom din Rai? Iar Iemeia a zis ctre sarpe: Roade din pomii Raiului putem s mncm; Numai din rodul
pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: S nu mancati din el, nici s v atingeti de el, ca s nu
muriti! Atunci sarpele a zis ctre Iemeie: Nu, nu veti muri dar Dumnezeu stie c n ziua n care veti mnca
din el vi se vor deschide ochii si veti Ii ca Dumnezeu, cunoscand binele si rul. De aceea Iemeia a socotit ca
rodul pomului este bun de mncat, si plcut ochilor la vedere si vrednic de dorit, pentru c da stiinta (s.n) a
luat din el si a mncat si a dat si brbatului ei si a mancat si el. Atunci li s-a deschis ochii la amndoi si au
cunoscut c erau goi, si au cusut Irunze de smochin si si-au Icut acoperminte(1-7).
Cuvntul sarpe mai apare de 14 ori si din lips de spatiu vom indica numai unde anume, pentru a Ii
usor de aIlat si de regndit pentru Iiecare interesat de problem. (Exod,4.1;Num,21,6;2
Reg.18,4;Ps.91,13;Matei,7,10;10,16;23,33;Marcu,16,18;Ioan,3,14 1 Cor.10,9;2 Cor,11,3;Apoc.9,19;12,9;
20,2).
n mitologie este prezentat prin Iaptul c n Iliada, LAOCOON, preot mitic troian al zeului Apollon;
mpotrivindu-se aducerii n cetate a calului troian din lemn, lsat de ahei n Iata Troiei, a Iost pedepsit de zeii
protectori; n timp ce aducea jertIe pe altarul lui Poseidon, a Iost atacat de doi balauri si ucis mpreuna cu cei
doi Iii ai si. El era Iiul lui PRIAM si al TECUBEI. La noi poate Ii vzuta o reprezentare plastic celebr
sarpele GLYKON aIlat la muzeul Constanta, zeu sarpe, ipostaza a lui Asclepios. Dup istorici, Glycon ar
nsemna plcut, dulce, binevoitor iar cultul su se zice c ar Ii aprut n tara Paflagoniei instituit de
Alexandros din Abonuteikos n secolul II en, respectat n toat Asia Mic. n mod curent chiar dac statuia
zeului sarpe a Iost aIlat la noi, expertii caut cu lumnarea originea oriunde, numai la noi nu. Atributele
care i se conIer textului biblic, mai ales c devine toiag pentru Aron transIormat n sarpe, dac ni se mai
spune: Fiti ntelepti ca serpii, Iaptul c Moise a nltat un sarpe n pustie, Iaptul c plastic, Pomul Binelui si
rului este pzit de un sarpe, etc ca si a-11-a Iapt a lui Herakles care aduce merele de aur, din tinuturile
Hiperboreene, pzite de dragonul Ladon, etc., toate ne oblig a vedea n sarpe pe cel care reprezint o etapa
nou n istoria omenirii.
Am mai putea Iace o relatie direct ntre vorba romneasc despre Iemei care umbl cu sarpele ca si
blestemul precizat: Pentru c ai Icut aceasta, blestemat s Iii ntre toate animalele si ntre toate Iiarele
cmpului; pe pntecele tu s te trasti si trn s mnnci n toate zilele vietii tale! Dusmnie voi pune
ntre tine si ntre Iemeie, ntre smnta ta si smnta ei; aceasta ti va zdrobi capul, iar tu vei ntepa
clciul.(3, 14-15 ).
Lrgind sIera vom Iace o relatie mitologic cu locul unde Ahile este lovit de sageat si ucis- clciul
lui Ahile. Dup toate aceste preliminarii, s vedem ce subntelegem prin sarpe, ciIrat:
O m i c r o n c m i 76548-6-23910: 1 Noroc:Mimi C- c d e a s u p r a l 12:1069-7-54873-3- OD lua sarpe u i
o m i c r o n o 62789:341:510-2- Kiron Omu IO m i c r o n a c c e 10:45176-3- 3289-2- e Roman Cioc n t u a
t a p o s t 6: 91045:78123-1- a Iost Pontu r o I d e a s u p r 159104876-8-3 reprodusa F- a l u i a l I a p i
432:1910:5768 iul Api aIla- e t a i o t a s i g 213:4567-2- 8910 tea Iota, sig m a v i r g u l a e 89-8-
1267:10:543 la Magu e Riu- p s i l o n o m e g 4:13256-1- 9:46235-4- 1 Pison gasim a s i g m a 87101-10-
Moga Noroc, Mimi Cod lua sarpe Kiron Omu Io; e Roman Cioc, a Iost Pontu reprodusa Fiul Api
aIlatea:iota, sigla, Magu e riul Pisin, gasim Moga II O M I M I C O D P E 8723:10914-4- Dosi EPOS Ic- K I
R O N O M U I E 456721:83910-6- onomic Urie C I A S T A T N V F 12567-5-4389:10 citat MANU I- I V
L A P A A F L A 697:1052314-7-8 ila APULIA F- T E A T L M A G V E 987:7643:9218: uga geta, arte I R
V L P E G E A. 2541:53610-2- Elli puse to Dosi Epos Iconomic Urie- citat Manu Iila APULIA, Iuga
geta:Arte Elli puse III d o s i m i c o n o 781:3456109-3-2: Cod Simion o m i c o t m a n u I 8912:34675-5-
10 numi Comat I- i l a a I u g a g e 6-16-72153-8-9108-2-4 u GliIa Gea A- t a a r t e e l l e 453:112:6: 78910-
2- rta eta, e ELLI.- Cod Simion o numi comat, Iu gliIa Gea arta , eta e Elli IV C O D S O N U M I T 123-2-
105894-8-76 Cod TOMIS un- E V A L A R T A E T 21:5678-2- 14923103: ea arta elevate Cod Tomis unea
arta elevata. V c o d m u n e a v e 123-2- 7126;4556: Cod Elen muta l e v a t a.- 891043-10- aveau o e l e n
m u t a e 3489;1052617-5- LETA Enescu LETAN.- scurt comentariu 0.
Este aici o sintez a ntregii cunoasteri. Si aici observm Iarmecul dar si Iermitatea codului getic, al
marilor preoti ai antichittii. Limba este supl, arata clar Ialsul proIesat n teoriile mai noi si mai vechi cu
privire la limba noastr romneasc. Din clipa n care limba de azi este identica a celei strvechi, prima
limb a omenirii, punem punct denigrrilor de orice Iel. Desigur acest descoperire necesit o reevaluare a
ntregii cunoasteri. Vom lua deci pe scurt cele 7 ecuatii coroborate cu ceea ce se stie cert.
1. nceputul, prin urarea de Noroc am aIlat-o si pe inelul de la Ezerovo, despre care toti epigraIii au
scris c este cert limba trac, termen care acoper mitic denumirea marelui neam Dac. Antroponimul MIMI-
Iace parte din cuvantul ELOH. IM, acest IM- reprezinta monosilaba esntiala in Zeul toebraict, dar,
cum CSXOM, reprezint o transIormare n IS, deci ISIS - Luna. Pentru c Luna si Soarele apar pe stemele
Trii Romnesti si Moldovei, deci simbol strvechi heraldic. Sunt cei doi lumintori creati de Dumnezeu,
precum vom citi acest adevr si n Biblie, asIel:Si a zis Dumnezeu s Iie lumintori pe tria cerului, ca s
lumineze pe pmnt, s despart ziua de noapte si s Iie semen ca s deosebeasc anotimpurile, zilele si anii.
Si s slujeasc drept lumintori pe tria cerului, ca s lumineze pmntul. Si asa a Iost. A Icut Dumnezeu
doi lumintori mari: lumintorul cel mai mare pentru crmuirea zilei si lumintorul cel mai mic pentru
crmuirea noptii, si stelele. Si le-a pus Dumnezeu pe tria cerului, ca s lumineze pmntul, s crmuiasc
ziua si noaptea si s despart lumina de ntuneric. Si a vzut Dumnezeu c este bine. Si a Iost seara si a Iost
dimineata: ziua a patra(Facerea,1,14-20).
Cu acest cod poate Ii priceput metaIora biblic. Este clar c timpul este a patra dimensiune a
spatiului. Vom deosebi cum ne arat Cantemir n MetaIisica sa, pe LUCS de lume. Mai avem n vedere
Iaptul c si la noi, au existat cultul solar si cel selenic. SpeciIicarea numelui CIOC-Roman, ce apare deja pe
tablita rotund de la Trtria - primul scris din lume - arat c nu avem nici o eroare n desciIrrile noastre.
Numele lui Kiron- dasclul lui Apollo, ca si celorlalti participanti la expeditia argonautilor si la rzboiul
troian, arat la ciIra participantilor la expeditii n comun(50!) c acest cod este cheia de regndire a trecutului
adevarat al lumii romnesti.
O aIirmatie este stupeIiant reproduser Iiul API. Cum apa rprezint n simbolic material, ntelegem
proIunzimea originii terestre a speciei, dar. Trecerea de la etapa paradisiac - atunci cnd nu stia ce-i bine si
ce-i ru - la neolitic, se Iace clar prin ceea ce vom ntelege din textul biblic urmtor: In vremea aceea s-au
ivit pe pmant uriasi, mai cu seam de cnd Iii lui Dumnezeu ncepuser a intra la Iiicele oamenilor si
acestea ncepuser a le naste Iii. Acestia sunt vestitii viteji din vechime (cap.6.4). Coroborat cu textul din
cap. IO, asIel: Cus a nscut de asemenea pe NIMROD; acesta a Iost cel dinti viteaz de pe pmnt. El a Iost
vntor vestit naintea Domnului Dumnezeu; de aceea se si zice: Vntor vestit ca Nimrod naintea
Domnului Dumnezeu (8,9). Urmeaz numele sucite ale cettilor stpnite de acest Nimrod, care decodiIicate
arata locurile reale antice. Un vntor trebuia s aibe ce vna: ap, Iaun bogat. El se aIl n rai, unde
trebuia s Iie lapte si miere (oi si albine). Dubletele trzii create de casta IO, se bazau si nc se bazeaz pe
ignoranta celor multi, pe secretele castei IO, pe jurmntul sarpelui. Aceste Ialsuri au Iost Icute de prelati,
pentru ca s stpneasc prostimea, care atunci era analIabet. Incepem a pricepe metaIora biblic. Dup
milioane de ani iat se iveste homo sapiens-sapiens cu o vechime de circa 7500 de ani(55082000). Alte
elemente care apar n prima ecuatie, elemente din Biblie, rul Pison din tara care apare o denumim EDEN-
ul, astIel: Apoi Domnul Dumnezeu a sdit o grdina n Eden, spre rsrit, si a pus acolo pe omul pe care l
zidise. Si a Icut Domnul Dumnezeu s rsar din pmnt tot soiul de pomi, plcuti la vedere si cu roade
bune de mncat; iar n mijlocul raiului era pomul vietii si al cunostiintei binelui si rului. Si din Eden iesea
un ru, care uda raiul iar de acolo se mprtea n patru brate. Numele unuia era Pison. Acesta nconjoar
toat Tara HAVILA n care se aIla aur, etc.(cap.2, 8,11). Facerea este clar, HavilaVLAHIA. Cele patru
brate sunt ruri de ntelepciune cei patru evangheliyti, pe care naivii i caut prin Asia, nepricepnd c
Mesopotamia european este zona dintre Olt yi Murey.
2. In derivat este precizat cel care a IalsiIicat numele din Biblie, este unul din mazoreti, Urie. El
dosi Iila Apulia - deci din jude(ul Alba unde a Iost si primul scris descoperit pn azi, anume la Trtria
pentru c primul alIabet al lumii ne apartine prin CAD-MOS (Moy Dac) si s-a aIlat la Slon, la templul
Cybelei de la Aluniy. Aici se aIl piatra scris. De aici au plecat literele noastre n toata lumea. Herodot
ncepe istoriile sale cu celebra IO. Iat c n acest concept de sarpe, apare ELLI, rostit de Iisus pe cruce,
precum aIlm din Matei, 27,46: Elli, lama a ahtani, adic si iarsi un Ials! El a spus cu totul altceva prin
aceasta Iormulare, deIormat total ca si acel Talita cumi (nu Ietito, scoal, Cu mila tati!). C IalsiIicarea s-a
Icut pentru Biblie la zisul Sion (SLON) n zona Buzului e cert, precum traducerea n codul elin a
poemelor Homerice la Athos; o inscriptie aIirm c aveau chiar ciorna lui Homer.
3. In derivata urmtoare ni se mai spune c era vorba de codul SIMION(nu Sion), numai asIel de
comati; era gliIa, litera pmntului ntreg si revine alegoria Elli, cu arta sa.
4. Cea de a patra comunicare este de necomentat. Cod Tomis, unea arta elevat. Ceea ce justiIica pa
clikon ca si toate vechile crti de la Mare, ntre care Mangalia, Tomis, Eforia, Histria, etc.
5. Codul a Iost deci la Tomis capitala stramoyilor noytri, strveche ca si celelalte, cu o civilizatie
puternic, si art pe msur, imitate apoi n Grecia si n restul lumii. Casta IO, precum n basmele noastre,
stpnea o tar unde niciodat nu apunea soarele, este bine s recitim atent basmul Harap-Alb. Pegas va lua
pe stpn de tur si-i va da drumul n nori. n Iine apare Leta, Leto, Latona(Letea un grind n delta
Dunrii), MAMA LUI APOLLO cu numele de Iamilie ENESCU; e vechi si Mos Ene cu biserica lui din
Bucuresti! Deocamdat, att.
24 noimbrie 1999 Tudor Diaconu

O Din manuscrisele MOSULUI 0003 - INTIMITATEA CODULUI GETIC 2
Din manuscrisele MOSULUI 0003 - INTIMITATEA CODULUI GETIC 2
INTIMITATEA CODULUI GETIC (2)
De mii de ani, la vedere n diIerite puncte geograIice stau multe semne lsate de strmosul ancestral,
Iiguri geometrice, linii Irnte si curbe nchise, ondulate pe ceramica, mutate apoi pe costumul trnesc,
dolmene, menhire, desene, preIigurri zoo si antropomorIe uimesc pe bietii nostri contemporani, convinsi c
n general sunt mai destepti dect cei care au lsat cele 7 minuni ale antichittii, au tras obrocul presrnd
enigmele despre care se scriu verzi si uscate. Apar din vreme n vreme hermeneutii, care scriu din unghiuri
diIerite variante ale bnuielii. Dac respectivul are si studii superioare devine credibil, tabu. Sunt celebri o
vreme, apoi sunt uitati si ei ca si explicatiile date unor chestiuni esentiale. Cerc vicios, si att. Este clar c
Iolosind vechile metode de cercetare nu se poate ajunge nicieri. Deci trebuie aIlat o metod nou. Ce este
metoda? Iat ce aIlm din dictionare:
a)Metoda, metode:s.I. Mod (sistematic) de cercetare, de cunoastere si de transIormare a realittii
obiective. Cuvntul vine din 3 limbi(?) methode,Ir.. methodus, latin, methode, germana(DEX,p.544)
b)Metoda I.. Modul de a spune, de a Iace, de a instrui ceva dup principii anumite si cu oarecare
ordine; oper Iacut cu metod(Saineanu L.)
c) (Ir. Latin) s..I. 1. (sens restrns). Cale urmat n vederea cunoasterii unui obiect; mod de a
proceceda, procedeu sau ansamblu de procedee Iolosite n vederea cunoasterii unui obiect. 2. Lingvistic:
Metoda comparativ- istoric. Metoda de cercetare const n compararea Iaptelor similare din limbi diIerite
care deriv din aceeasi limb de baz. Cand pentru limb de baza nu exista texte, metoda si propune
reconstituirea ei.
d) Sens larg, cale, procedeu, metologie, partea stiintei care se ocup cu metoda.
e) Mod organizat, sistematic de lucru, de gndire; alctuire, desIsurare, sistematic a unei lucrri.
I) Totalitatea procedeelor practice Iolosite la predarea unei discipline. Manual de lucru continnd
regulile de nvtare a unei limbi sau a unui instrument muzical.
g) Ca metod de cercetare logic este o stiint eminamente introspectiv, dar care Ioloseste toate
regulile de dezvoltare si toate posibilittile de veriIicare. Ea este nc de la Aristotel: un corp de cunostiinte
obtinute direct prin intuitie intelectual, intuitie subtil, delicat si care se cere sprijinit ca pe un tutore, de
ctre modelele mai obiective(Obobleja St..Logica Rezonantei,1984,p.44-45). Desigur Odobleja deIineste
mai exact acest concept. Vom Iolosi deci nciIrarea n codul elin, care ne va spune esenta cuvntului, pentru
c toate inscriptiile antice pe piatr si aur Iolosesc acelasi sistem de ncriptare. Deci:
E t a c m i c d e a 9:5127810-7-63 e METODA, ia- s u p r a l u i e t 7-4-6810945-2- 132 u LITERA spu- a m
i i e p s i l o 2:16109-6-4578:3 s Apol iesi i- n a c c e n t u a t 1-4-68457-6-32109: n NUCET cata t h e t a o
m i c r 7612:41059:3:9 Moth trac e, i- o n d e l t a o m I 987:102-12- 156:34 sca in OLT de- c r o n s i g m a
v 45:1091: 23-1- 68-14-7 ns Vac Ro, IM G- i r g u l a o m i c 103:26945-2- 178: OG raiul IOM r o n u p s i l
o n.- 847-5-1091:5236: luo Nor Pons.- E metoda iau litera spus Apol; iesi in Nucet; cata Moth trac, e isca in
olt dens Vac RO, IM, Gog raiul IOM luo nor pons.- II E C R U S P U S P I 1097813-2- 6254-7- IPUSER
pomu E S I C N C A T A M 1:23109:7845:5 e SIMA Aton C- O T H T R A C E I S 6548-19-10923:71
ASTA sith co- C A I N O L T D E N 8:5679210-3-134: OD oltean Cin S V A C C V N G O G 516:1098-2-
27-5-43 Omu GOG un Ca- R I O M P N O R P O 89:5142:1076213-7- rp prim conson N S.- Ipuser
Pomu(opus) e SIMA Aton, casta SITH, cod oltean Cin OMU, Gog un carp prim Conson.- III C v a s i m a a t
o. 3:108697-8-1425: E casta OMU-i n s i s i t h c o d 1910:582-2-4367: Nod Iom SITH i c i n o m v v c c
9182:4567-2- 10123-3- CIOC prin carp a r p p r c i m o.- 34-1- 567-2- im OMU e Casta OMU-I Nod Iom
Sith: CIOC prin carp in OMU IV E A O M U I N O D S 1:3294810-2- 576-2- e Cadmos, uni S I T H C I O
C R P 871:2132:45 10: Kos. Citi Horp I c 6: I.- e Cadmos uni Kos.citi Horp:It V e a a c o s c i t i
134:5654:73910-2- Eac Opis citi h o r p i.- 1332: Hora.- Eac opis citi:Horat. VI E A C O P I S A H O
112: 34768-8-9 91052-2- Era COSIA, Hopa R A . ERA Cosia, Hopa! E r a a a 54-1-123-2- ER.
Cheia ecuatiei.
Scurt comentariu: ClariIicnd conceptual nu aIlam nimic nou Iat de ceea ce stiam ci, subliniem
claritatea codului get; odat cu el genialitatea lui Nicolae Densuyianu si a capodoperei sale DACIA
PREISTORIC, precum si a celui ce l-a dus mai departe de noi, Nicolae Miulescu, autorul crtii DACIA
TARA ZEILOR, aprut la Milano n 1975, n englez. In acelasi timp observm interIerenta mitologiei
generale cu Biblia. Revedem epoca de aur a culturii si a civilizatiei arienilor vedici. Periplul doct prin
Hecateu Abderitul pstrat n Diodor Sicul, n Claudiu Aelian n descrierea Insulei yi Templului lui
Apollo din tinutul hiperboreenilor, unde Apollo era Iiul LATONEI (ANAOLT) OR LETO E OLT,
amnuntele c preotii si erau Iiii lui Boreas si ai Chionei ce svrseau ritualul solar n timp ce lebede zburau
spre Mun(ii Ripae (crapati-carpati), aduc n minte clar Dacia noastr. Epitetul de hiperboreu(vezi Diodor
Siculi,II,c.47;pausanias Descriptio Craeciae,I,18,5; Aristotel Hist.Anim.VI,35;Cicero,de natura Deorum,III
,23:Apolo,Jove tertio natus est et Latone, quem e Hiperboreis Delphos Ierunt advenise).
Legenda greac creeaz o Laton Iecundat de Zeus persecutat de Junona, ajunge n Delos unde
naste pe Zeul Cel Mare. (Apolodori,Biblioteca,I,4,1). Herodot si Plutarh aduc stiri despre obiceiul strvechi
de a aduce oIrande din prima recolt, trecnd prin Dodona. Primele virgine erau Hyperoche si Laodiceea.
Mai naintea lor Iuseser mesagere ARGE si OPIS, care mpreun cu ILITHIA mosiser pe LATONA. In
scripte apare si - incertul pentru noi - poet OLEN. (Herodot.IV,35;Pausanias,I,18,5:Srabon,V,2).Olan crease
hexametru, iar Abaris devenise Profetul Zeului. Despre Delfi s-a scris o ntreaga literaturp.
Personal aIirm c insula din Cyclade este arid, si legenda vorbeste de un palmier unde Latona a
putut s se odihneasc, s nasc pe Apollo. Aici vin ionienii n sec.X .H. n vizita la DelIi am aIlat chiar la
intrare dou inscriptii ntregi, care spun multe lucruri despre noi. Ce s nsemne altceva dect, c Ienicienii
sunt preoti, si nu popor cum crede lumea, c Grecia nu are neolitic, c dac Biblia este IalsiIicat, poporul
dintai PELEG, IOCTAN(PELASGII $I OCNITA) prin urmasi au Iost si creatorii culturii si civilizatiei
antice. E o mndrie nteleas si trebuie demonstrat prin documente spate n piatr. E posibil, si mileniul III
va trebui s Iie brodat cu Iirul de aur al adevarului. In Doctrina esoteric EDOUARD SCHURE preciza
cele 3 lucruri primitive contemporane: DUMNEZEU, LUMINA yi LIBERTATEA. El a mai spus despre
Hiperborei: Aceasta ras urma s inventeze cultul solar si al Iocului sacru si s aduc n lume nostalgia
cerului. Citnd pe FARBRE AODYA, de Iapt se aIl la nord de PIATRA NEAMT, pe CHEILE BCULUI,
calea zeilor sau Exampeea in Herodot.
Caii lui Apollo, aveau nume simbolice: Piroais (Focul), Eous (Aurora), Etone (Urla) si Phlegone
(Aprind). Pentru cei care vor o documentare mai mare, pot aIla n Metamorfozele lui Ovidiu n cearta lui
Phaeton cu Epaphus, Apollo i promite orice pentru a-i Ii recunoscut apartenenta la Iiliatia zeilor: Quoque
minus dubites, quodvis pete munus, et illud Me tribuente Ieres promises testis adesto Dis juranda palus,
oculis incognita nostris Vis bene desierat; carrus petit ille paternus Inq ue diem al pedum jus moderamem
aquorum (II,12). Dar si: Vox mea Iacta tua est. Promisiunea mea a devenit imprudenta prin Iapta ta. Cu
toate strictele obligatii eu totusi imi pot retrage promisiunea. Tu pretinzi lucruri nepotrivite, cu puterile tale
tinere, din care nu poti dobndi dect o Iapt mortal, n locul nemuririi. Apoi i descrie cu multa Iric cile
cele nalte de unde nsusi Apollo nu cuteaz s arunce ochii spre pmnt.
... medoi est altissima coalo Unde mare et terras ipsi mihi saspe videre Fit imor, et pavida trepidat
Iormidine pectus; sitnut e indoi caci ceea ce pretinzi ti se va da, insa tu trebuie sa pretimzi cu mai multa
prudenta,adica: ne dubita dabitur EStygias juravimus undas Quodeumque optaris sed tu sapientius opta.
Dup moartea imprudent surorile-i scriu epitaIul: Hic situs est Phaeton cururus suriga patarni Quam sin non
tenuit, magnistamen excidit ausis (adica: Aici este inmormantat Phaeton vizitiul carului patern ale carui Irie
nestpnind a czut din nesbuint n actiune). Surorile lui Phaeton erau Lampethia, Phaestusa yi Phebe.
Interesant este c aceste amnunte se aIla n conceptul de metod. Vom aIla aici pe Cadmod - inventatorul
alIabetului, pe Cioc descoperit pe tabela rotund de la Tartaria, codul oltean, Sith, Cozia, etc.
n Iine pe Ipuser, pe care l aIlm n mitologia egiptean, etc. dovedind si diIicultatea si unicitatea
codului get. Cum acest Apolo este un erou principal, ia s-l cunoastem mai ndeaproape, asa cum l stiau
getii si cum l-a nciIrat n cea mai veche antichitate, pentru c acest concept este Iundamental n cunoasterea
antichittii reale. Era ciIrat. S-l citim:
O m i c r o n c m i. 856734-3-1019:2 Cronic IOM M- c d e a s u p r a l 18910-2- 2536:47 oral DSEU ap- u i
o m i c r o n a 35:341:10769:2 oi Omu Aron I- p o s t r o I a l I 123:6985:107-3-4 pos clar FF.T- a p i o m i c
r o n 376:2145:109845-8- iki Pacs noros a c c e n t u a t l 57346-5-2198:10 NUCET, cata L- a m b d a l a m
b d 73:1452:108-18-96 AB, Adam DM.Bl- a o m e g o n i i v 871-3-3256:4:910 ina Moga e ivi i r g u l a o m
i c 7845:910-1- 326 I Omul IO gra- r o n n i i o m i c 5:4578:2123:1091: io Sima Cron ori r o n s i g m a
4736:6:8 NONI G.M. Cronic IOM moral DSEU, apoi omu Aron, Ipos clar FF. Tiki Pacs noros Nucet; cata
ab Adam DM. Slina Mogae ivi omul IO, grai Sima Cron ori Noni G.M II I I O M D D S E V A. 56-1-
134:109-1- 782 DD.Iom au Sei- P O I O M U A R O N 3:178:291045-2-6 I PAR Concs V- I P O S C L A R
S T 675:3214-2t 9108-2- LAC opis str. I C I P A C S R N C 1019:48675-6-23 Cin Prosa Io- A T A L B A A
D A M 21: 564387-3109 ta Balada Ma- D M M M O G A E I V 89:12-1- 4567-2-310 EI dm. Moga Mu- I O
M U L I G R A I 7:1298:543610-12- G I car lumii S I M A C R O N O R 15103-1-12-1-0617-2- Sirm in
RIM I N O N I G M.- 576429834: COGAIONON.- DD.Iom au Seii-par Concs, Vlac opis str.Cin Prosa,
Iota- balada Maei DM. Moga Icar lumii Sirm in RIM: COGAIONON. III i i o m i s e i i p 6785-2-134:1092-
3- Seii IOM pii a r o v l a c p p c 1019:76845-6-32 cap capul cr- i n c i o t a a m a 12:91054876-7-3 in
Maica-ta O e i d m m u g i c a 562:1109:34:1-7-:8 MU-I Eac DM.G r i o s i n c o g a 545-2- 43126-3-78910
NO-I Sorin Coga- i o n o n. 123: ion.- Seii Iom Pii, cap capul CRIN-Maica-ta Omu-I Eac DM.G.INO-I Sorin
Cogaion IV I I O M O C A P A C 1098-2-134:25-3-67 CAP IOM IO ca- R I N A O M U I E A
12:3243:9101: ri Neag Eac C E G I O C O G A I 758465-1- Iovics O N.- 67891012-9- COGAION.- cap IO
Io Cari- neag Eac, Iovics COGAION.t i i o m o c a r i n 23109:156:65427: Agni, eac, Cosia e a g e a c r
a.- 781:348-4- Rai cer.- Agni Eac Cosis Rai Cer. VI A G N I E A C O S 1010:341:8:64572: IOM Rai o
maica Neag.- i o m r a i o m a i 34562-4-1672:413: Neaga Cioc RIM c a n e a g 10985-4- Iama.- E C I O C R
I M R 1:2345-2- 678-2-9: E Cioc RIM-R.- a c c r 3124-2- cerc!
Observatii : Cred c avem de a Iace cu nciIrarea adevrat a numelui lui Apolo, pentru ca
DUMNEZEU-ADEVARUL poate Ii o liter, sau o Irntur de liter. AstIel dup virgule putem avea:
OmegamNii, Omicron, Sigma si ecuatia lingvistic avea cu totul alta reprezentare. Marele nostru savant
Anton Dumitriu, n Aletheis, p..334, vorbind despre Mythos si Logos Iace observatii interesante - desi
metoda studierii numelor se ndeprteaz de ghidul Platonician - si nu duce la adevar totusi mi se pare
interesant reIerirea la Dante ntr-o scrisoare ctre Can Grande de Scala, unde citim: Multa enim per lumen
intellectuale vidit, qua e sermone proprio nequivit exprimare ( cci multe se vd prin lumina intelectual,
care nu pot Ii exprimate adecvat printr-o vorbire potrivit) ca si direct sensul celebrului citat din Heraclit:
Stpnul al crui oracol este la DelIi nu e arta si nu se ascunde, ci se maniIest prin semne conclude
Dumitriu Semaino-verb, se maniIest prin semne cu sensul de semniIicatie, deci zeul de la DelIi (Apolon) se
reveleaz prin semniIicatii, prin semne semniIicative. Acestea sunt simbolurile prin care divinul se Iace
semniIicativ n lumea sensibil (p.334). Inspirat si la obiect citeaz si Phaidros viziunea atelajului naripat,
vizitiul cu doi cai, etc, stabilind astIel omologia, planul ontologic si planul semniIicatiilor simbolice, zona
divin n care a locuit suIletul nainte de cderea n conditia uman, din acel loc supraceresc pe care pn
acum nici un poet pmntean nu le-a cntat cum se cuvine si nici nu-l va putea cnta vreodat. Cci el este
ESENTA, care exist ntr-adevar Ir culoare, Ir Iorma si el este nepipibil si nu poate Ii contemplat dect
cu inteligenta(Ibid.p.346).
n acelasi dialog zeul Theut se prezint la Thamos, regele egiptean artndu-i arta scrisului; n loc
de elogii, rspunsul este altul: ca printe al literelor, tu le atribui cu prtinire, o eIicacitate contrar aceleia ce
o au, cci aceast cunoastere va duce uitarea n suIlete, Icndu-le s neglijeze memoria. Bizuindu-se pe
scriere, ei si vor aminti din aIara lor, prin semne strine, nu dinuntru, prin lucrarea mintii lor; tu ai
descoperit mijlocul nu pentru tinerea de minte, ci pentru nvtarea pe de rost. Ceea ce tu vei procura
discipolilor ti este o nchipuire c posed o stiint, nu stiinta nssi. Cnd vor Ii citit mult Ir nvttur
sistematic, si vor crede c vor pricepe multe lucruri desi nu vor Ii n general dect niste ignoranti nesuIeriti
pentru c ei se vor crede Ir s Iie. Si mai departe tot din Platon, Scrisoarea a VII-a: AsIel, acela care crede
ca las n urm lui o art, consemnat ntr-o carte ca si acela care o citeste creznd c va scoate un
nvtmnt din ea, d dovada de o mare simplitate n gndire. Binenteles c nu exist vreo lucrare de-a mea
pe aceast tem (esenta lucrurilor) si nici nu va exista vreodat. Cci nu este de Iel cineva de pus n vorbe, ca
alte nvtturi, ci doar printr-o lung experient a lucrului acestuia si printr-o convietuire cu el se poate
ntmpla dintr-o data tsnind ca din Ioc s se nalte lumina, care odat ivit n suIlet, se hrneste din ea
nssi.
Un autor celebru Marshall McLuhan, analizeaz atent si exact trecerea de la auditiv la vizual, dac
pricepem cum scrisul este un remediu mpotriva uitrii si ignorantei, anume, numai pentru cei care stiau
despre ce este vorba, pentru initiati. Pentru c n dialogul platonician urmeaz concluzia logic: Cci, vezi
tu, Fedre, scrisoarea are un mare deIect, pe care l are asemenea si pictura. Si Ipturile acestei arte se arat c
ar Ii vii, dar de le vei ntreba ceva, ele vor sta tot grave si mute; tot asIel sunt si cuvintele scrise; ai crede c
ele ti vor spune toate lucrurile nteleptilor; dar de le vei ntreba vrnd s aIli ceva mai mult dect scrise
ntrnsele, atunci ele ti vor da n veci acelasi rspuns. Orice cuvnt ndat ce l-ai scris, se rostogoleste
pretutindeni, att pe la cei ce nu-l nteleg, ct si pe la cei crora nu se cade, si el nu stie chiar ctre cine
trebuie s se ndrepte si ctre cine nu. Dispretuit si gonit Ir dreptate el n veci are trebuinta de ajutorul
printelui sau, cci el nsusi nu poate nici s se apere, nici s-si ajute. Numele de Delfi, arat Petru
Rycanu, nu-l ntlnim nainte de veacul VI .H. Pn atunci se numea Pytho. Era un mic stat theocratic.
Cteva Iamilii preotesti Ioarte vechi, ntre care mai nsemnat era ginta Trakizilor, o amintire de la tracii
stabiliti n mai multe prti ale grecilor din care au iesit preotii si proIetii grecilor cum au Iost Thamiris si
Orfeu. Apolo a Iost Iondatorul dreptului colonial, arbitrul suprem al tuturor conIlictelor. Oracolul cunostea
lumea, stia multe limbi, iar cei 7 ntelepti erau n legtur cu oracolul. Cnd rspunsurile ncepur a se vinde,
DelIi, Iu pierdut. Comentariul complet cu conexiuni Mitologice-Biblie se impune.
14 noimbrie 1999
ProI. Tudor Diaconu