Romania postbelica, Stalinism, National-Comunism si disidenta anticomunista.

Constructia democratiei postdecembriste

Context extern si intern.

Regimul comunist a fost instaurat la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Uniunea
Sovietica obtinand acordul tacit al aliatilor, si folosindu-se de un instrument, Partidul Comunist
Roman care in 1944 numara mai putin de 1000 de membri.

Astfel, putem vorbi de actiunea acestuia pentru preluarea puterii in Romania si apoi
masurile luate pentru mentinerea ei. In acest sens, Partidul Comunist actioneaza sistematic si
organizat.

Mecanizmele de preluare a puterii de catre Partidul Comunist

Actiuni diplomatice:

Stalin a folosit Conventia de armistitiu semnata la 13 septembrie 1944, pentru a

submina efectele loviturii de stat de la 23 august 1944, a transformat Conventia intr-un cadru
legal, care sa-I asigure interesele politice si economice dominate in Romania. Stalin avea doua
instrumente de urmarire a obiectivelor sale in Romania: un partid comunist, care era acum o
parte recunoscuta in structura politica a tarii, si un acord cu Aliatii, care dadea Armatei Rosii
toata libertatea de actiune de care avea nevoie.

Acordul de la Moscova (9 octombrie 1944), prin care Romania este lasata in proportie
de 90% in sfera de influenta a Uniunii Sovietice, a constituit pasul final al sovieticilor in
obtinerea recunoasterii de catre Occident a dominatiei lor in Romania.

Prezenta Armatei Rosii

Armata Rosie prezenta insa in tarile est-europene, a jucat rolul principal in instaurarea
regimurilor comuniste. Fara aceste trupe comunistii locali ar fi ramas niste forte politice
periferice. Prin presiuni, abuzuri si violente asupra populatiei civile si indepartarea unor lideri
politici anticomunisti, Armata Rosie si-a facut simtita prezenta.

La Bucuresti au fost concentrate unitati sovietice de blindate si a fost interzisa legatura

cu armata romana de pe front.

La 28 februarie 1945, Andrei Visinski, adjunctul ministrului de externe, a fost trimis de

Moscova pentru a conduce ofensiva comunistilor pentru preluarea puterii, a cerut regelui
inlocuirea guvernului Radescu cu un guvern condus de Petru Groza la 6 martie 1945.
Reprezentantul Moscovei venise cu scopul de a folosi toate mijloacele pentru a instaura un
guvern prosovietic.

Folosirea P.C.R. ca element esential in politica lui Stalin.

Incercarea comunistilor locali si asa numitilor ,,moscoviti de a reinvia partidul a

beneficiat de prezenta autoritatilor sovietice de ocupatie si de sprijinul diplomatic al Moscovei.

Pana la mijlocul lunii octombrie 1944 a prins contur noua coalitie politica promovata de
Partidul Comunist, Frontul National Democrat. Pe langa comunisti, el cuprindea Partidul Social
Democrat si Frontul Plugarilor.

Guvernul prezidat de Petru Groza era un guvern minoritar, impus de catre Uniunea
Sovietica. Nici un membru al acelor doua partide democrate- National Liberal si National
Taranesc, nu facea parte din acest guvern in care toate pozitiile cheie erau detinute de
comunisti. Desi Gheorghe Tatarescu, liberal dizident, era ministru de externe, iar Anton
Alexandrescu, dizident al Partidului National Taranesc, ministru al cooperativelor, ei
reprezentau doar fractiuni restranse ale patidelor respective. Prin ceste masuri se urmarea
dezmembrarea partidelor necomuniste.

Actiunea de lichidare a oricarei opozitii, din partea partidelor democratice a culminat cu

dizolvarea Partidului National Taranesc in iulie 1947 si inscenarea unui proces conducatorilor
acestuia (Iuliu Maniu si Ion Mihalache).

Manipularea opiniei publice.

Alegerile de la 19 noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-o atmosfera tensionata.

Rezultatele indicau o victorie coplesitoare a Blocului National Democrat, cu aproximativ 70%
din voturi. Dovezile descoperite dupa 1989 arata ca, in ziua alegerilor, s-a intamplat exact
contrariul, ca national taranistii erau pe punctual de a castiga o victorie zdrobitoare. Se pare ca
in momentul in care liderii comunisti si-au dat seama de amploarea infrangerii lor, au suspendat
anuntarea rezultatelor si au trimis instructiuni pentru revizuirea cifrelor astfel incat ele sa indice
o victorie a Blocului.

Inlaturarea ultimelor institutii ale regimului democratic:

Pe masura ce comunistii s-au indreptat spre monopolul asupra puterii politice, monarhia
devenise a anomalie. Temandu-se ca acest ultim vestigiu al vechii ordini ar putea inca sa mai
serveasca drept centru de opozitie fata de noua societate, Partidul Comunist a facut ultimul pas
spre asigurarea dominatiei sale asupra tarii, fortandu-l pe regale Mihai sa abdice la 30
decembrie 1947. Proclamarea Republicii Populare Romane in aceeasi zi a reprezentat punctul
culminant al campaniei pentru preluarea puterii de catre comunisti.

Mecanizmele P.C.R. de mentinere a puterii

Inregimentarea Romaniei din punct de vedere militar in blocul sovietic.

Acest lucru s-a infaptuit la 4 februarie 1948 printr-un tratat de prietenie, colaborare si
ajutor reciproc intre Romania si Uniunea Sovietica.

Consolidarea partidului unic de masa:

Aripa procomunista a Partidului Social Democrat s-a contopit cu PCR in congresul din
februarie 1948, din care a rezultat partidul unic, Partidul Muncitoresc Roman. Gheorghe
Ghiorghiu Dej a fost reales secretar general, iar Ana Pauker, Vasile Luca si Teohari Georgescu au
devenit membrii ai Secretariatului.

In 1952, cei trei membrii au fost indepartati de catre Gheorghe Ghorghiu Dej din
structurile de conducere ale partidului. Proeminenta lui Dej in cadrul partidului a fost pecetuita
prin numirea sa la 2 iunie 1952, ca presedinte al Consiliului de Ministri, functie pe care o cumula
cu cea de secretar general al partidului.

Adoptarea Constitutiei Republicii Populare Romane:

Constitutia din 1948 prelua modelul sovietic din 1936, Parlamentul, numit Marea
Adunare Nationala, avea o singura camera, definite ca ,,organul supreme al puterii de stat, iar
Consiliul de Ministri era organul executiv suprem. Toate aceste organism se aflau supuse
autoritatii Partidului Comunist.

Aceasta ordine ,,democratica a fost definita de Partidul Comunist si consolidata de

Securitate.

Folosirea Securitatii:

Dupa 1948, anul infintarii Securitatii, incadrata cu agenti sovietici deveniti generali
romani, precum Pintilie Bodnarenko si A. Nikolski, represiunea a devenit si mai violenta, lovind
potrivit principiului Stalinist al intetirii luptei de clasa, fara discriminare si din nevoia intimidarii
in orice posibil oponent.

Rolul Securitatii era de a apara cucerile democratice si a asigura securitatea tarii

impotriva dusmanilor interni si externi. La inceputul anului 1949, au fost create alte doua
organe principale ale Securitatii: Directia Generala a Militiei, chemata sa inlocuiasca Politia si
Jandarmeria si trupele de securitate. Ambele organisme au fost plasate sub autoritatea
Ministerului de Interne.

Principalele indatoriri ale trupelor de securitate erau mentinerea ordinii publice si

inabusirea oricarei rezistente fata de masurile guvernamentale, precum colectivizarea,
confiscarea de bunuri si proprietati.

Un cadru legal pentru actiunile Securitatii, ale Militiei si trupele de securitate a fost
oferit de un nou sistem de justitie, a carui principala caracteristica era subordonarea fata de
partid si stat.

Armata Rosie:

Revolutia din Ungaria din 1956, a permis conducerii romanesti sa-si demonstreze
fidelitatea sa fata de Uniunea Sovietica. Gheorghe Ghiorghiu Dej si Emil Bondaras au insistat
pentru o interventie militara ferma impotriva guvernului lui Imre Nagy, iar trupele sovietice
stationate in Romania, au fost printre primele care au trecut granite ungara.

Guvernul roman s-a facut ecoul propagandei sovietice, denuntand ,,contrarevolutia ca

opera a ,,fascistilor reactionari provocati de ,,imperialistii occidentali.

Retragerea trupelor sovietice din Romania in 1958 nu a insemnat sfarsitul regimului de

teroare, acest instrument atat de folosit de catre comunisti pentru a mentine regimul, Dej a
aprobat introducerea unor masuri de securitate interna pentru a mentine controlul partidului.
Cei condamnati la munca silnica potrivit noilor masuri au fost trimisi in lagare in zonele de
mlastina ale Deltei Dunarii.

Cultul personalitatii:

Dupa 1958, Dej a evoluat treptat spre o desprindere de rusi si catre obtinerea unui
statut de relativa autonomie. In Declaratia din aprilie 1964 partidul isi rezerva dreptul de a
edifica socialismul in conformitate cu realitatile nationale. Acest act impunea linia nationala a
comunismului romanesc, marcand tendintele de independent fata de Moscova.

Preluarea conducerii de catre Nicolae Ceausescu s-a caracterizat printr-o prioada (1965-
1974) de destindere interna si externa. In 1965 la Congresul al IX-lea al patidului, acesta revine
la denumirea de Partid Comunist si s-a elaborate o noua Constitutie prin care Romania devenea
Republica Socialista.

Cultul personalitatii instaurat de Nicolae Ceausescu a gasit noi mecanisme de mentinere

a puterii de catre comunisti. Acest cult s-a instaurat in etape. In 1967 Ceausescu a fost ales
presedintele Consiliului de Stat, ceea ce era o abatere de la statutul P.C.R., care prevedea
separarea functiilor de partid si de stat. Ceausescu si-a consolidat puterea in 1968 cand a
condamnat interventia in Cehoslovacia a statelor participante la Tratatul de la Varsovia. In 1974
Nicolae Ceausescu a fost ales presedinte al Republici Socialiste Romania. El ramanea si
presedinte al Consiliului de Stat si secretar general al P.C.R. si presedinte al Consiliului de
Aparare Nationala, detinand astfel toate parghile puterii.

Impactul regimului comunist asupra societatii.

Impactul regimului comunist asupra economiei. Nationalizarea industriei:

La 22 iuni 1948, Adunarea Nationala a votat legea nationalizarii intreprinderilor

industriale de asigurari, miniere si de transport. 1060 de intreprinderi industriale si miniere,
reprezentand 90% din productia tarii- bancile, societatile de asigurare au fost nationalizate in
iunie 1948. In noiembrie au fost nationalizate institutiile de sanatate, casele de filme,
cinematografele, iar in aprilie 1950 a fost nationalizata o parte a fondurilor de locuinte.

In 1948 a fost alcatuit si primul plan economic anual, in 1950 cel de al doilea, urmat apoi
de primul plan cincinal 1951-1955. Nationalizarea nu numai ca a permis introducerea planificarii
centralizate cantitative, ci si distrugerea bazei economice a celor stigmatizati ca dusmani de
clasa.

Industrializarea fortata:

In 1958 modelul economic Stalinist a fost pus din nou in aplicare. Plenara Comitetului
Central din noiembrie 1958 a declarat tara pregatita pentru un effort general de modernizare
socialista, accentual principal urmand a fi pus pe dezvoltarea industriei constructoare de masini
sip e siderurgie. Construirea combinatului siderurgic de la Galati a devenit simbolul revenirii la
politica de industrializare fortata prevazuta de plenara. Conform prevederilor planului de 6 ani
1960-1965, 78% din investiti urmau a se face in industriile energetic 32%, metalurgica, 23% si
chimica 23%. Ca urmare a industrializarii a crescut ponderea populatiei urbane si a scazut cea a
populatiei rurale. Dupa 1970 partidul si-a fixat ambitioase oiective industriale, cum ar fi canalul
Dunare Marea Neagra. Siderurgia si petrochimia, rafinarea petrolului indeosebi, urmau sa se
dezvolte cu precadere, aceasta in conditiile lipsei minereurilor autohtone de fier, a scaderii
productiei romanesti de petrol. Fara a tine prea mult seama de conditiile si resursele locale, de
legile economice, partidul s-a angajat in construirea de centrale nucleare, helicoptere, avioane,
vase maritime, inclusiv petroliere, automobile, noi centre siderurgice. Ceausescu a impus dupa
1974 o linie mai accelerata si diversificata in industrializare. Accentul pus pe dezvoltarea
industriei grele a creat un dezechilibru economic si la saracirea populatiei. Un alt rezultat al
acestei politici de industrializare fortata a fost cresterea datoriei externe.

Colectivizarea agriculturii:
 Anul 1949 a fost si cel in care partidul a inceput colectivizarea agriculturii. La 2 martie
1949, proprietatea asupra pamantului a fost luata complet de mana particularilor. Aceasta a
permis lichidarea ramasitelor fostei clase mosieresti si a chiaburilor, echivalent al termenului
sovietic kulak, definind taranii instariti. Pamantul, efectivele de animale si echipamentul
proprietarilor de pamant, care posedasera terenuri pana la maximum 50 de ha, in termenul
legii afrare sin 1945, au fost expropriate fara compensare. Membrilor gospodariilor colective li
s-a permis sa pastreze mici loturi de pamant, care sa nu depaseasca 0,15 ha.

Cei mai multi tarani, incepand cu cei lipsiti de pamant, pana la cei care isi lucrau
pamantul folosindu-se doar de bratele de munca ale familiei, au fost organizati in gospodarii de
stat sau in gospodarii colective. Colectivizarea a fost incheiata in 1962. Ca urmare, 60% din
totalul suprafetei de teren agricol a revenit gospodariilor colective, 30% gospodariilor de stat,
9% ramanand in proprietatea personala.

Impactul regimului comunist asupra culturii. Construirea ,,omului nou.

Mijloacele de informare publica au trecut total sub controlul statului. Biblotecile si

librariile au fost epurate de titlurile necorespunzatoare din punct de vedere politic, activitatile
ziaristilor si muzicienilor au fost puse sub controlul Sectiei de Agitatie si Propaganda a
Comitetului Central al Partidului.

In august 1948, legea pentru reforma invatamantului a inchis toate scolile straine.
Marxism-leninismul, in interpretarea lui Stalin, a devenit obligatoriu de la scoala secundara in
sus, predarea religiei a fost total interzisa. Biserica a fost ultimul obstacol in calea impunerii
modelului sovietic din 4 august 1948 a conferit Ministerului Cultelor controlul in problemele
legate de treburile cultelor legal recunoscute. Bisericile unite au fost predate Bisericii Ortodoxe.
Existenta legala a Bisericii Unite s-a incheiat la 1 decembrie 1948.

Partidul Comunist si-a fixat scopul de a construi omul nou. Construirea acestuia nu se
putea realize fara distrugerea si rescrierea valorilor traditionale. Acest lucru s-a realizat printr-o
campanie activa de rusificare. Primele masuri au vizat revizuirea istoriei prin noul curs al Istoriei
Romaniei de M. Roller din 1947, o completa revizuire a trecutului tarii, a ideii nationale si a
conceptului de patriotism. Modelul Stalinist in cultura a trebuit sa se impuna prin forta:
legaturile intelectualilor cu Apusul au fost complet intrerupte. Academia Romana a fost
desfintata in iunie 1948 si inlocuita cu una noua, supusa partidului.

Tot in vara anului 1948 erau desfintate vechile institutii de cercetari ,inlocuite cu altele
noi, sub patronajul R.P.R. Numarul autorilor si a titlurilor puse sub cenzura a crescut foarte
mult, in primavara lui 1948 peste 8000 de titluri au fost trecute intr-un index al Publicatiilor
interzise. Partidul a declansat o puternica campanile de rusificare, limba rusa devenise din
1948, limba obligatorie in scoli.
 Reorientarea politicii romanesti dupa 1960, a insemnat in planul culturii inceperea unei
campanii de derusificare, care a culminat in 1963, cu inchiderea tuturor institutiilor create intre
1946-1948. Procesul de liberalizare culturala a continuat si dupa 1965. Invatamantul a cunoscut
o perioada de progres, modernizare si deschidere, de scadere a importantei marxismului si de
crestere a ponderii disciplinelor exacte si tehnice. Limba rusa a disparut aproape cu totul din
scoli si universitati fiind inlocuita cu limbile de circulatie internationala. Instaurarea cultului
personalitatii a avut efecte dintre cele mai grave si in planul culturii. Prima manifestare a noului
curs politic au fost tezele din iulie 1971, lansate de Ceausescu la intoarcerea din China, care
lanseaza revolutia culturala prin care trebuiau ideologizate toate sectoarele vietii sociale.

Disidenta anticomunista. Manifestari ale disidentei anticomuniste:

Acumularea fenomenelor de criza interna a dus si in Romania, cu multa intarziere fata

de Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia, la aparitia fenomenului de disidenta. In 1977 grupul din
jurul lui Paul Goma cerea alegeri libere si alte cereri radicale incompatibile cu regimul existent.
Brutalitatea cu care incipientele miscari disidente au fost reprimate arata de altfel ca regimul a
fost constient de pericolul tacticii legaliste. Faptul care a stimulat iesirea la lumina a disidentilor
romani a fost destinderea si acordurile de la Helsinki, care au ingaduit pe de o parte Apusului
sa intervina in apararea drepturilor omului, iar, pe de alta manifestarile cultului personalitatii in
Romania. Disidenta romaneasca a actionat prin scrisori deschise, textele disidentilor religiosi, in
primul rand predicile parintelui Gh. Calciu Dumitreasa din 1979. Toate aceste scrieri sunt
extreme de critice la adresa cultului personalitatii, a socialismului dinastic si solicitau
respectarea drepturilor cetatenesti si reforme de structura. S-au remarcat in acest sens: Doina
Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Dan Petrescu. In 1989, 6 fosti activisti ai P.C.R.
(Corneliu Manescu, Alexandru Barladeanu, Grigore Raceanu, Constantin Parvulescu, Silviu
Brucan, Gheorghe Apostol) au redactat o scrisoare lui Nicolae Ceausescu prin care faceau apel
la; respectarea drepturilor omului si a Constitutiei, incetarea ,,sistematizarii teritoriului si a
exportului de alimente si restabilirea prestigiului international al Romaniei. Mai periculoase au
fost actiunile de protest ale muncitorilor; greva minerilor din Valea Jiului din 1977 si
demonstratia muncitorilor brasoveni din 1987.

Constructia democratiei postdecembriste. Prabusirea regimului comunist in Romania.

Pe plan intern, regimul Ceausescu a pierdut total sprijinul populatiei, in principal din
cauza scaderii nivelului de trai din ultimii ani ai dicatturii si din cauza lipsei libertatilor
cetatenesti. Pe plan extern aveau loc mari schimbari:

- In U.R.S.S., Mihail Gorbaciov a initiat o politica de destindere si reforme, care a dus

la caderea regimurilor comuniste din Europa 1989.
 - Refuzand reformismul lui Gorbaciov, dictatura lui Ceausescu a aruncat Romania intr-
o izolare diplomatica.
- Revolta anticomunista a inceput la Timisoara, in 16 decembrie 1989, unde au avut
loc demonstratii de protest.
- In 21 decembrie 1989, au inceput demonstratiile de protest la Bucuresti. Si aici s-a
tras impotriva multimii inregistrandu-se numeroase victime.
- In 22 decembrie 1989, revolta populatiei a luat amploare, iar Nicolae si Elena
Ceausescu au foat nevoiti sa fuga cu un elicopter.
- La 22 decembrie 1989, regimul communist din Romania s-a prabusit si puterea a fost
preluata de organismul politic nou creat, numit Consiliul Frontului Salvarii Nationale
(C.F.S.N.), in fruntea caruia se afla Ion Iliescu. Tot in 22 decembrie, Ion Iliescu a
prezentat ,,Comunicatul catre tara al C.F.S.N., in care arata obiectivul noii puteri
este instaurarea unui regim democratic.
- Nicolae si Elena Ceausescu au fost prinsi, judecati sumar si executati, la Targoviste in
25 decembrie 1989.

Consecintele evenimentelor din decembrie 1989:

- Regimul comunist din Romania s-a prabusit.

- Romania s-a orientat spre democratie.

- S-a revenit la pluralismul politic (mai multe partie politice).

- A inceput procesul de reforme si de trecere spre economia de piata (descentralizare).

- Romania s-a orientat spre integrarea europeana si atlantica.

Revenirea la democratie si pluralismul politic:

In Romania, decretul din 31 decembrie 1989 prevedea inregistrarea si functionarea

partidelor politice si organizatiilor obstesti. Dupa decembrie 1989 criza partidului unic era
inlocuita de excesul numeric de partie politice. La alegerile parlamentare din septembrie 1992,
din cele 65 de partie si formatiuni politice care au prezentat candidati pentru Senat, numai opt
au castigat, in proportii diferite cele 143 de mandate. Pentru Camera Deputatilor au prezentat
candidati 79 de partie si formatiuni politice, 7 dintre cestea adjudecandu-si cele 341 de
mandate. Pe scena politica au aparut partie noi, ori s-au reinfiintat cele istorice: Partidul
National Taranesc Crestin Democrat, Partidul National Liberal, Partidul Social Democrat. Au luat
fiinta si partie entice; Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania. Alegerile din 20 mai 1990
s-au incheiat cu victoria Frontului Salvarii Nationale si a candidatului sau la presedintie Ion
Iliescu. Revenirea Romaniei la un regim democratic a fost consfintita prin adoptarea Constitutiei
din 1991. Dificultatile revnirii la democratie au fost evidentiate si de demonstratiile
anticomuniste din Piata Universitatii (Bucuresti 1990). La 24 iunie 1992 s-a constituit Conventia
Democrata, alianta care a grupat mai multe partide politice. In septembrie 1992 s-au desfasurat
alegeri parlamentare, castigate de F.D.S.N., iar presedinte a fost ales Ion Iliescu. Alte alegeri s
au desfasurat peste patru ani cand in 1996, victoria la alegerile parlamentare a revenit
Conventiei Democratice, iar candidatul ei la presedintie, Emil Constantinescu, a devenit
presedintele Romaniei dupa al doilea tur de scrutin. Constatam ca s-a realizat o alternanta
pasnica la guvernare in urma alegerilor fapt ce demonstreaza maturizarea sistemului politic din
Romania.

Societatea civila si statul de drept:

Un rol important pentru buna functionare a mecanismului democratic, il are societatea

civila. Aceasta cuprinde totalitatea organizatiilor care nu apartin statului sau partidelor politice
si care cauta solutii pentru problemele nerezolvate de institutiile statului, lupta pentru apararea
drepturilor cetatenesti si vegheaza la functionarea corecta a institutiilor statului. Statul
democratic, Romania se raportaza la valori cum sunt: demnitatea omului, drepturile si libertatile
cetatenesti, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic.

Statul de drept are menirea de a garanta, in prezent si in viitor, interesele fundamentale

ale tarii, coeziunea si independenta statala, respectarea drepturilor omului potrivit normelor
internationale, justitia, democratia. Asigura libertatea de optiune, egalitatea sanselor,
libertatea de initiativa in conditii de responsabilitate civica.

Institutiile statului de drept prevazute in Constitutia Romaniei:

- Potrivit Constitutiei, presedintele Romaniei reprezinta statul roman in exercitiul

functiilor sale, atat in relatiile interne cat si in cele internationale. In calitatea sa de
sef al statului, este garantul independentei, al unitatii si integritatii teritoriale al tarii

- Guvernul potrivit Constitutiei in vigoare asigura realizarea politicii interne si externe

a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. Parlamentul acorda
incredere guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

- Autoritatea judecatoreasca. Justitia se infaptuieste in numele legii si statueaza

principiul potrivit caruia judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

- Administratia publica cuprinde autoritatile publice centrale aflate in subordinea

guvernului, cat si autoritatile publice locale, la nivelul judetelor, oraselor, comunelor
si satelor.
 - Avocatul Poporului numit de Senat pe o durata de 4 ani, are menirea de a depista si
combate fenomenele care prin natura lor, reprezinta incalcari ale drepturilor si
libertatilor cetatenesti.

- Curtea Constitutionala este organul politico-jurisdictional special si specializat pentru

a asigura suprematia Constitutiei.

Progresele inregistrate de Romania in constructia sistemului democratic au fost

recunoscute pe plan international prin admiterea tarii noastre ca mambru al Aliantei Nord-
Atlantice (N.A.T.O.) in 2004 si al Uniunii Europene incepand cu 1 ianuarie 2007.