15.10.

2013 PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA

Tehnologie Afaceri Referate Didactica Legislatie Familie

Proiecte
vezi toate proiectele
PROIECT DE PERFECTIONARE DIDACTICA
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA Camara toamnei
Nivel: II Grupa mare Grupa piticilor
Proiect TIM - Matrita de injectie corp carcasa
Strategia in proiectare

Lucrari de diploma
vezi toate lucrarile de diploma
PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA -
SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE
ODONTOGENA
ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE
PACE DE LA PARIS (1946-1947)
LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL
CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU
Acasa tehnologie tehnica mecanica DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA Lucrare de Diploma - Marketingul conservelor de legume si

PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA fructe al S.C. HORT S.A.

Lucrari licenta
PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU vezi toate lucrarile de licenta
COMANDA NUMERICA LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA
EFICIENTEI ECONOMICE CAI DE CRESTERE LA S.C.
CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
PROIECT DE LICENTA MECANICA - Fotoliu rulant pentru
Acest capitol va trata aspecte de baza privind exploatarea, personae cu dizabilitati locomotorii, motorizat termic
functionarea si programarea masinilor unelte cu comanda numeric. PROIECT LICENTA TURISM - MONOGRAFIA COMUNEI
GRADISTEA DIN JUDETUL CALARASI
Problematica capitolului este foarte binevenita in cadrul acestei
crti deoarece consider c este util cunoasterea in detaliu a problemelor LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE
legate de prelucrarea pe aceste masini atat pentru exploatarea propriu- FIZICA SI SPORT
zisa a acestora cat si pentru o mai usoar intelegere a prelucrrilor
asistate de calculator a MUCN, utilizand soft-uri performante. (CATIA, Lucrari doctorat
UNIGRAPHCS, etc.). vezi toate lucrarile de doctorat

In cadrul capitolului se abordeaza notiuni privind: Componentele Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor
controlabile ale MUCN, functiile programabile ale MUCN, componentele rutiere produse intre autovehicul si pieton
sistemului de control si comanda, programarea geometrica si tehnologica
precum si postprocesarea NC. Problematica este prezentata cu aplicabilitate pentru procedeele de prelucrare prin strunjire si frezare. Proiecte de atestat
vezi toate proiectele de atestat
Privirea de ansamblu a problemelor, a indicatiilor de utilizare, fara a se neglija unele aspecte teoretice de
Proiect Atestat informatica - Limbajul Pascal
baza, sunt asigurate prin tabele, schite si fotografii selective.
ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine
de confectii
Aspectele prezentate au menirea de a familiariza cititorul cu elemente fundamentale privind programarea si
exploatarea MUCN, astfel ca dup parcurgerea capitolului acesta s inteleag functionarea si s poat LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE
CALCUL - Placa de baza
realiza programarea si exploatarea MUCN.
ATESTAT PROIECTAREA TRIDIMENSIONALA MODELAREA
Referirile ce se vor face pe intreg parcursul capitolului vor fi orientate pe doua dintre masinile cel mai des utilizate la OBIECTELOR IN 3D
prelucrarile cu comanda numerica si anume: strungul CNC si masina de frezat CNC. Intelegerea notiunilor prezentate vor face posibil,
prin analogie, intelegerea programrii si exploatrii si a altor masini dotate cu echipamente de comand numeric din domeniul
prelucrrilor prin aschiere, si nu numai.

1 Elemente de actionare si comanda controlabile CNC

ale MUCN
In
cadrul acestui
subcapitol se
vor prezenta
componentele
masinilor
unelte cu
comanda
numerica care
sunt controlate
de programe
CALCULUL HIDRAULIC AL
cu comanda
SISTEMULUI DE EVACUARE A
numerica-NC
si care este TITEIULUI DE LA PARCURILE DE
modul de SEPARARE LA DEPOZITUL
functionare in CENTRAL
general. Se vor LANTURI CINEMATICE PENTRU
aborda MISCARI AUXILIARE - MASINI-
strungul CNC UNELTE
(figura 1) si masina de frezat CNC (figura 2).
PROIECT DE LICENTA MECANICA -
Cunoasterea functiilor si elementelor programabile ale unei masini CNC sunt elemente ce trebuie Fotoliu rulant pentru personae cu
dizabilitati locomotorii, motorizat
cunoscute in detaliu de: termic
- operatorul care lucreaza pe masina cu comanda numerica ALIAJE DE ANTIFRICTIUNE
MECANISME MECANICE PENTRU
- programatorul ce realizeaza programul cod masina pentru prelucrarea piesei REALIZAREA MISCARILOR
RECTILINII - MASINI-UNELTE
- tehnologul de sectie. Mecanisme cu roti dintate cu axa
mobila generalitati
www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PRELUCRARI-PE-MASINI-UNELTE-CU644.php 1/8
15.10.2013 PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA
mobila generalitati
Acestia trebuie sa fie familiarizati cu tot ce se poate executa pe o astfel de masina precum si cu limitele
Rodarea cutiilor de viteze
intre care se poate opera.
TRATAMENTE TERMOCHIMICE
In general componentele controlabile prin program NC ale MUCN sunt:

- axele pe care se realizeaza avansurile; Termeni si conditii

- lanturile cinematice de avans; Contact
- dispozitivele de masura si control Creeaza si tu
- arborele principal al masinii unelte

- dispozitivele de prindere a piesei;

- magazii de scule si capete revolver;

- axe de rotatie si axe aditionale de avans

In subcapitolele urmatoare se vor prezenta elementele de mai sus atat pentru strung cat si pentru masina de frezat.

1.1. SISTEME DE AXE DE AVANS PENTRU MUCN

Nu de putine ori in momentul in care dorim sa descriem performanta unei masini unelte cu comanda numerica folosim expresia
este o masina foarte buna interpoleaza in 5 axe. Aceste axe nu sunt altceva decat directiile descrise de componentele de avans ale
masinii, a mesei principale de lucru, a arborelui principal sau a capului port scule.

In cazul masinilor unelte conventionale, miscarile de avans de-a lungul axelor, sunt executate manual prin rotirea manetelor
corespunzatoare sau prin lanturile cinematice de avans ale masinii. In aceasta situatie este posibila realizarea unor deplasari de-a
lungul axelor respective sau compuse in cazul actionarii simultane a doua sau mai multe axe.

In cazul masinilor unelte cu comanda numerica deplasarile respective de avans se realizeaza comandate prin program NC.

Orice masina CNC este dotata cu un numar mai mic sau mai mare de axe de
avans care fac posibila prelucrarea automata a semifabricatului.

Masinile-unelte cu comanda numerica au in general sisteme de referinta

diferite de cele ale masinilor-unelte clasice. Standardele existente in domeniu precizeaza
ca axa Z este axa arborelui principal. Pe aceasta, sensul pozitiv este dat de cresterea
distantei dintre semifabricat si scula, sistemul de coordonate fiind un sistem cartezian,
rectangular, de sens direct, care respecta regula mainii drepte.

In general masinile cu comanda numerica folosite la repere de complexitate

medie au in mod obisnuit trei axe identificate cu literele: X, Y, Z in cazul masinilor de frezat
in timp ce masinile de strunjit au doua axe X, Z.

La strunjire (figura 3) axa Z este axa arborelui principal, miscarea in directie longitudinala fiind realizata de intreg ansamblul
cap revolver si suport portscule. Axa X asigura deplasarea transversala a capului revolver ghidat pe suportul portscule. In aceasta
configuratie este posibila generarea de miscari pe cele doua axe, pe o directie unghiulara compusa, sau de interpolare circulara
rezultand astfel conturul de revolutie al reperelor dorite.

In cazul masinilor de frezat (figura 5) acestea dispun de trei axe

controlabile NC: X, Y si Z. Doua dintre acestea sunt in general activate prin
deplasarea mesei masinii (X si Z) iar cea de a treia e reprezentata de
deplasarea consolei arborelui principal al masini. In situatia in care masina
de frezat are o masa fixa, consola arborelui principal va executa miscarile pe
toate cele trei axe.

Masinile cu comanda numerica utilizate la prelucrarea unor repere

de complexitate mare au in mod frecvent mai multe axe. De asemenea chiar
daca in mod generic se afirma ca strungurile MUCN au doar dou axe
programabile X si Z variantele moderne la care sania capului revolver se
poate deplasa pe un ghidaj inclinat prin compuneri de axe pot rezulta
deplasri si pe axa Y. Asupra acestui aspect se va reveni in ultimul
subcapitol din acest capitol.

1.2. LANTURILE CINEMATICE DE AVANS ALE MUCN

Asa cum s-a putut observa in subcapitolul anterior deplasarea

sculei relativ la piesa in vederea realizarii conturului impus de realizarea
reperului este generata prin miscari consecutive sau simultane ale axelor de
miscare.

Deplasare scula

Axa de miscare

www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PRELUCRARI-PE-MASINI-UNELTE-CU644.php 2/8
15.10.2013 PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA

Axa de miscare

Axa de miscare

Astfel in exemplu din figura 6 se impune realizarea unei frezari oblice fata de axele de miscare X si Y.
Pentru aceasta este necesara realizarea unei
compuneri a miscarilor pe cele doua directii in functie
de unghiul inclinarii si de o miscare pe directia Z cu
care se realizeaza adancimea de aschiere impusa.

Toate aceste miscarii sunt posibile datorita lanturilor cinematice ale masinilor unelte cu comanda numerica. Acestea
genereaza miscari de translatie care deplaseaza fie reperul de prelucrat relativ la scula, fie sculele relativ la reper realizand astfel
prelucrarea.

Inima dispozitivului de avans la CNC-uri este surubul cu bile recirculante. Acesta consta intr-un surub supus unor
constrangeri, prin care nu poate executa decat miscare de rotatie si o piulita care poate executa o miscare de translatie. In momentul in
care motorul roteste surubul, piulita se deplaseaza longitudinal glisand sania impreuna cu masa de lucru de-a lungul ghidajelor.
(fig.2.7)

Piulita cu bile recirculante contine un sistem de bile care asigura o transmitere cu frictiune mica de la surub la sanie. Cele doua
jumatati ale piulitei sunt incarcate una in raport cu cealalta, astfel incat mersul in gol este redus la minim si sania realizeaza o
alunecare lina .

Pentru a asigura deteriorari minime ale mecanismului de avans in cazul unor ciocniri/coliziuni neintentionate, dispozitivul de
avans poate fi cuplat la un ambreiaj cu alunecare. Cand acest tip de dispozitiv este incorporat, dispozitivul de avans se opreste
instantaneu in momentul in care sania intalneste obstacole neprevazute.
Pentru actionarea lanturilor cinematice de avans sunt folosite motoare de tip DC care pot fi controlate electronic. Avantajul unor
astfel de motoare este acela ca pot transmite momente de torsiune in ambele directii.

3 DISPOZITIVELE DE MASURA SI CONTROL

Un element important al masinilor cu comanda numerica si care este strict necesar a fi comandat prin program NC este cel ce
priveste pozitia saniei la un moment dat, de fapt masurarea cursei acestuia. Acest lucru se poate realiza in doua moduri: direct sau
indirect.

Masurarea prin pozitionare directa implica existenta unei scale de masurare fixata de sanie sau de masa masinii. Impreciziile
de la surubul conducator sau masa masinii nu influenteaza masurarea efectiva a rezultatelor deplasarii. Evaluatorul marimii de
masurat culege optic informatii de pe scala de masurare si face conversia acestor informatii in semnale electrice trimise apoi la
sistemul de control.

In cazul masurarii prin pozitionare indirecta marimea deplasarii

saniei este evaluata relativ la rotatia surubului cu bile recirculante.
Evaluatorul optic inregistreaza miscarea de rotatie prin intermediul
unei scale pulsatorii conectata la surubul cu bile recirculante.
Cunoscandu-se dependenta dintre miscarea de translatie a sanii si numarul de rotatii pulsatorii, sistemul de control calculeaza si
comanda deplasarea saniei.

Asadar pentru o pozitionare precisa de-a lungul axelor de

www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PRELUCRARI-PE-MASINI-UNELTE-CU644.php 3/8
15.10.2013 PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA
Asadar pentru o pozitionare precisa de-a lungul axelor de
avans, lantul cinematic de avans este cuplat la un dispozitiv
corespunzator de masurare. Fundamental asa cum s-a precizat mai
sus astfel de dispozitive de masurare constau dintr-o scala si un
evaluator capabil sa citeasca scala.

Este important de precizat ca in ce priveste tipul scalei trebuie

facuta distinctia intre pozitionarea absoluta si cea incrementala. Acest element are efecte importante in ce priveste tipul de cotare a
reperului ce urmeaza a fi prelucrat si chiar asupra modului de programare a informatiilor geometrice.

4 ARBORELE PRINCIPAL SI SISTEME DE PRINDERE A SEMIFABRICATULUI

1. Arborele principal al masini unelte

La fel ca si in cazul masinilor unelte clasice arborele principal este subansamblul care genereaza efectiv
miscarea de rotatie a semifabricatului sau sculei, ce are ca efect realizarea aschierii. Dupa cum se
cunoaste arborele principal genereaza:
- rotatia semifabricatului in cazul strunjirii;

- rotatia sculei la prelucrarile de gaurire si respectiv frezare;

Sursa de miscare a arborelui principal este motorul de actionare a
masinii, care poate fi un motor de tip AC sau respectiv DC.

In cazul
motorului de tip
AC selectarea
turatiei arborelui
se realizeaza
prin intermediul
unei cutii de
viteze, numarul
treptelor de
turatie fiind
dependent de
tipul acesteia.
Acest tip de
motor este mai
rar intalnit in
cazul masinilor
cu comanda
numerica.

In cele
mai multe cazuri
arborele principal la masinile unelte CNC este condus de motoare de tip
DC. Particularitatea foarte importanta a acestor motoare este ca prin
intermediul unui tahogenerator pot realiza o variatie continua a turatiei la
arborele principal, ceea ce permite programarea exacta a turatiei de
prelucrare precum si schimbarea acesteia in concordanta cu regimul de
aschiere impus de prelucrari . Pentru a obtine cele mai favorabile momente
de torsiune precum si pentru realizarea unei game extinse de turatii
posibile, motoarele DC au in mod frecvent incorporata o reductie a
transmisiei de la doua la patru nivele.

Atat masinile de strunjit cu CN cat si cele de frezat (figurile 12, 13)

miscarea de rotatie se transmite de la motorul DC prin intermediul unei
transmisii prin curele la tahogenerator, care asigurand turatia ceruta de
program o transmite mai departe la arborele principal. In cazul masinilor de
frezat transmisia are in plus un angrenaj conic cu rol de schimbare a
directiei de miscare.

Un element important al arborelui principal este asa numita

suprafata frontala a acestuia. Aceasta este importanta atat din punct de
vedere al operatorului care trebuie sa orienteze si sa fixeze semifabricatul
sau scula relativ la aceasta suprafata cat si din punct de vedere al programatorului care trebuie sa tina seama de aceasta pozitionare.

2 Sisteme de prindere a semifabricatului

In cadrul acestui paragraf se vor trata principalele tipuri de orientare si fixare a semifabricatelor utilizate pe masinile unelte
CNC.

In cazul masinilor CNC ca si in cazul celor clasice rolul dispozitivului de prindere a semifabricatului este sa asigure orientarea
si fixarea acestuia de masa masinii in cazul prelucrarilor prin frezare sau in axa arborelui principal in cazul strunjirilor.

Cum
poate fi
controlat
dispozitivului
de prindere a

www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PRELUCRARI-PE-MASINI-UNELTE-CU644.php 4/8
15.10.2013 PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA

semifabricatului prin program?

Numarul functiilor controlabile prin program relativ la dispozitivul de prindere, depinde in primul rand de modul in care piesa este
introdusa in dispozitiv (manual sau automat) precum si de complexitatea sistemului de prindere.

La prelucrarile prin strunjire (figura 14), bacurile universalului se pot deschide si inchide din programul CNC-ului si este posibila
setarea diferitelor presiuni de strangere.

Ax
pinola

Alegerea presiunii de prindere depinde evident de turatia arborelui. Astfel turatiile mari necesita presiuni de strangere mari. Pentru ca
de regula CNC-urile lucreaza cu turatii diferite de la o faza la cealalta a prelucrarii si in general acestea sunt mari, presiunile de
strangere nu pot fi marite corespunzator deoarece este posibila deteriorarea piesei. S-a gasit solutia utilizarii universalului cu
compensare de forta centrifugala. Acesta este astfel proiectat incat fortele de prindere generate hidraulic asupra falcilor raman
constante indiferent de turatia arborelui.

Ax

pinola

Exista situatii, in care rigiditatea semifabricatului o

impune, sa se utilizeze la strunjire, pinola si respectiv
lineta (figura 15). Pentru pinola se pot programa
urmatoarele functii: pozitionarea pinolei, deplasarea
pinolei inainte si inapoi. La utilizare linetei se pot
programa: deschiderea si inchiderea acesteia; translatia
si respectiv rotatia intr-o pozitie data; retragerea.

La masinile de frezat (figura 15) problema fortelor

de fixare nu este critica, gradele de libertate fiind mai bine
preluate prin orientare. Ceea ce este important orientarea
si fixarea pe aceste masini este pozitionarea rapida si
corecta a piesei pe masa in raport cu punctul zero al
masinii.

Uneori se folosesc si dispozitive specializate care

constau in subansamble ce permit prelucrarea completa
a tuturor suprafetelor fara a mai fi necesara reprinderea
piesei.
O alta automatizare importanta este si echiparea masinii cu doua
mese indexabile care vor indexa alternativ in pozitia de lucru fiind
comandate din programul CMC. Se asigura astfel orientarea si fixarea
semifabricatului chiar in timpul prelucrarii

3. Capete revolver. Magazii de scule

La prelucrarea reperelor pe NC-uri se executa aproape intotdeauna

mai multe faze active de aschiere efective. Aceste faze sunt executate dintr-
o singura prindere si astfel devine necesara angajarea a mai multe scule
diferite in procesul de prelucrare. Deci, utilizarea mai multor scule implica
existenta unor posibilitati de schimbarea a acestora. Cea mai frecvent
utilizata metod in cazul strungurilor CNC si a centrelor de prelucrare este
utilizarea unui schimbator automat de scule, comandat de programul NC,
care poate lucra cu diferite scule, in functie de necesitatile tehnologice pe
care reperul le reclama.

Schimbatorul automat de scule poate fi de tip :

- cap revolver (figura 2. 18);

- magazie de scule (figura 2. 19);

Capul revolver se foloseste la strungurile CNC. Programul NC

provoaca rotatia capului revolver pana cand scula necesara fazei respective
se aseaza in pozitie de lucru. Un element important in constructia capetelor
revolver il constituie prezenta sau absenta directionarii logice.

Capul revolver fara directionare logica (figura 2. 20) permite indexarea

sculelor doar intr-un
singur sens (in
general antiorar) iar
sculele vin in pozitie
de lucru, secvential
una dupa cealalta,
conform
programului.

In cazul
magaziei de scule
controlata prin
program NC,
schimbatorul de
scule este o parghie
dubla cu gheara
care preia scula
montata pe arborele
principal si o repune
in magazie dupa
care ia scula
urmatoare din
magazie si o aduce la arborele principal. Operatia este comandata prin program si dureaza cateva secunde.

www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PRELUCRARI-PE-MASINI-UNELTE-CU644.php 5/8
15.10.2013 PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA

4 Axe de rotatie si axe aditionale de avans

Masinile unelte CNC performante au pe langa cele trei axe implicite X,Y,Z si alte axe de avans de translatie suplimentare,
precum si axe de avans de rotatie.

Miscarile de rotatie se noteaza cu A, B, C si se pot asocia axelor de translatie X, Y, Z. In conditiile in care orientarea axelor X, Y, Z se
face respectand regula mainii drepte sensul axelor de rotatie A, B, C se face conform regulii din figura 22.

De asemenea pe langa axele de translatie principale X,Y,Z, pot exista directii de avans secundare U,V,W sau tertiare, P,Q,R,
paralele sau in plane paralele cu primele. Similar, in afara miscarilor de rotatie A, B,C pot exista si alte miscari de rotatie secundare
notate cu D sau E.

Miscarile de rotatie programabile cel mai frecvent intalnite sunt in jurul axelor Y si Z deci notate cu B si respectiv C. Acestea sunt
concretizate fizic
(figura 23) prin
rotatia mesei de
lucru (axa C) si
rotatia consolei
arborelui
principal (axa B).
Astfel reperul
poate fi prelucrat
din mai multe
directii si cu
diferite unghiuri
de abordare.
Axele care
controleaza
rotatiile mesei si
ale

capului arborelui sunt independente de axele de translatie.

Centrele
de prelucrare au
in general pe
langa cele trei axe
de baza cele
doua axe de
rotatie descrise
mai sus. In plus,
acestea mai pot
avea o axa
secundara
miscarii Z deci
notata cu W.
Miscarea este de
translatie si are
loc intr-un plan
paralel cu al axei
Z pe o directia
momentana data
de pozitia
arborelui principal
ca urmare a
rotatiei pe axa B. Axa secundara W pe directia de avans poate fi utilizata la
operatii cu un regim de aschiere mai usor (figura 24).

Miscarile secundare sau de rotatie pot fi suprapuse peste

miscarile axelor principale X, Y, Z sau pot fi controlate doar cand miscarile
pe aceste axe sunt in repaus.

Daca mai sus s-a facut referire la masinile de frezat cu mai mult
de trei axe si in cazul masinilor de strunjit exista situatii cand acestea au
mai mult decat cele doua axe X si Z.

O astfel de situatie este atunci cand strungul este echipat cu doua

sau mai multe capete revolver, cu posibilitatea indexarii acestora si
posibilitatea prelucrarii cu fiecare dintre acestea. Cum capetele revolver
sunt controlate in mod independent unul fata de celalalt, axele
corespunzatoare sunt de asemenea independente. Apar deci pe langa
axele de miscare X si Z miscarile secundare paralele cu primele U si
respectiv W (figura 25).

O situatie asemanatoare se realizeaza in cazul strungurilor

verticale cu patru axe controlabile (figura 26).

Problema axelor de rotatie in cazul strungurilor CNC devine interesanta doar daca unghiul de rotatie al axei Z a arborelui poate si
intereseaza sa fie controlat prin program.

www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PRELUCRARI-PE-MASINI-UNELTE-CU644.php 6/8
15.10.2013 PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA
De asemenea chiar daca in mod generic se afirma ca strungurile MUCN au doar dou axe programabile X si Z variantele
moderne la care sania capului revolver se poate deplasa pe un ghidaj inclinat, prin compuneri de axe pot rezulta deplasri si pe axa Y.

In cazul clasic este controlata prin program doar rotatia si turatia arborelui principal, rotatie care nu este in acest caz considerata
axa controlabila. Axa poate fi considerata controlabila daca in mod optional si arbitrar poate fi obtinuta pozitia sa de repaus. Variantele
moderne permit opriri si indexari ale capului revolver prin program NC.

5 Scule si portscule controlabile CNC

In
cadrul acestui
modul se vor
trata atat
sculele de
strunjire cat si
de frezare
utilizate
urmarindu-se
elemente
legate de:
tipul sculei,
tipul
portsculei,
tipuri de
placute cu
carburi metalice folosite, locasuri pentru placuta si dimensiunile sculei.
(figurile 27 si 28).

Un element important in exploatarea sculelor aschietoare pe MUCN il reprezinta portsculele. Deoarece in principiu masinile
unelte cu comanda numerica utilizeaza, asa cum s-a precizat anterior, un numar mare de scule, existand mai multe faze active in cadrul
aceleasi operatii, portsculele sunt cele care asigura orientarea si fixarea unor scule diferite in alezaje respectiv locasuri identice din
arborele principal, capul revolver sau magazia de scule. De aceea portsculele trebuie sa fie tipizate si standardizate.

Portsculele trebuie sa coincida atat din punct de vedere al dimensiunilor cat si al formei cu alezajele si locasurilor de pe
masina CNC pe care se monteaza.

In figura 29 este prezentata o port-scula (partea mai inchisa) pentru masinile de frezat cu o coada de scula standardizata. Port-
sculele de acest tip sunt recomandate pentru schimbari rapide de scule intre operatii individuale. Pe aceasta portscula se pot monta
freze de diferite diametre si lungimi, burghie, etc.

In figura 30 este prezentata o port-scula (partea mai inchisa) pentru strunjit, cu o coada de dimensiuni standardizate. Astfel de
port-scule asigura intotdeauna o pozitie relativa a muchiei taietoare fata de capul revolver. In locasul portsculei se pot monta diferite

cutite de
strung: de
degrosat, de
finisat, pe
dreapta, pe
stanga, de
colt, etc.

Deoarece la prelucrarile pe CNC-uri vitezele de prelucrare sunt in general mari, masinile sunt echipate cu sisteme de racire,
lubrifiere si o mai buna indepartare a aschiilor.

Un alt aspect important in ce priveste utilizarea sculelor pe MUCN este aspectul dimensional al acestora. Dupa cum se poate
observa in figura 31 la scule cu lungimi diferite de incastrare ale cozii in port-scula pentru obtinerea unui contur identic traiectoria sculei
se afla la distante diferite fata de profilul prelucrat al piesei.

Pentru a ne asigura de precizia prelucrarii reperelor pe masinile CNC, sistemul de control trebuie sa cunoasca dimensiunile
sculei precum si pozitionarea relativa a acestora.

Dimensiunile sculei se raporteaza la un punct fix numit punct de referinta al sculei. Acest punct este cunoscut de echipamentul
CNC al masinii unelte. (Fig. 32 si 33).

www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PRELUCRARI-PE-MASINI-UNELTE-CU644.php 7/8
15.10.2013 PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA
CNC al masinii unelte. (Fig. 32 si 33).

Principalele dimensiuni care caracterizeaza sculele utilizate la prelucrarile pe MUCN sunt:

- pentru frezare, sunt : L-lungimea frezei care este distanta de la punctul de referinta la suprafata aschietoare a acesteia si R-
raza frezei (figura 32);
- pentru strunjire dimensiunile cutitului de strunjit sunt: L-lungimea dintre punctul de referinta si varful placutei masurata in directie
longitudinala si Q- lungimea dintre punctul de referinta si varful placutei masurata in directie transversala (figura 33).

La prelucrarea pe MUCN dimensiunile sculei pe CNC se poate face in doua moduri diferite:

1.Prin metoda aschiei de proba

Reglarea dimensionala se va face prin aducerea in contact cu semifabricatul a fiecarei scule si retinerea pozitiei de contact
pe cele trei sau doua axe. Se poate realiza si o prelucrare de proba, dupa care se supune reperul operatiilor de control.

2.Cu echipament de prereglare (extern sau incorporat)

Un astfel de echipament masoara pozitia relativa a muchiei aschietoare a sculei relativ la punctul de referinta al portsculei.

In cazul prereglarii externe se cauta stabilirea coincidentei intre punctul de referinta setat si cel existent pe CNC. Dimensiunile
sculei se vor stabili optic sau mecanic si vor fi urmatoarele date de intrare pentru reglaj.

La prereglarea optica scula se introduce in locasul in care se va monta si apoi este miscata pana cand varful sculei este situat
la intersectia liniilor echipamentului de masura. Dimensiunile sculei sunt apoi trimise automat sistemului de reglaj.

Copyright 2013 - Toate drepturile rezervate.

.com Toate documentele au caracter inf ormativ cu scop educational.

www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PRELUCRARI-PE-MASINI-UNELTE-CU644.php 8/8