LUCRARI DE PLACAJE

A. DEFINITIA, SCOPUL SI CLASIFICAREA PLACAJELOR

Acoperirea peretilor sau a unor elemente de constructie cu placi din materiale naturale sau
sintetice, care au anumite caracteristici constructive, estetice, de protectie si igienice, se numeste
placare.
Placajele indeplinesc acelasi rol ca si tencuielile, insa in conditii superioare, datorita materialelor
folosite.
Dupa pozitia in constructie, placajele pot fi: interioare si exterioare(de fatada).
Dupa scopul urmarit, placajele pot fi: decorative, izolatoare(hidrofuge, termice sau fonice);
protectoare contra socurilor mecanice si in general a agentilor mediului exterior.
Inaltimea pe care se placheaza peretii in mod obisnuit este de 1,201,80 m; aceasta este
inaltimea care in mod normal este afectata de murdarie, frecari etc. Sunt si cazuri cand se imbraca
intreg peretele, pana la tavane( de exemplu: in sali de dusuri, holuri, sali de operatii etc.). Cand
placajul nu ajunge pana in tavan este denumit si lambriu. Lambriul poate fi impartit in trei registre
orizontale, si anume: soclul sau plinta, campul sau fatada si cornisa( fig. VII.1). Aceasta divizare
nu este obligatorie, lambriul poate sa fie si unitar. La exterior, placajele se aplica pe portiuni ale
fatadelor cladirilor mai importante.

B. LUCRARI PREGATITOARE IN VEDEREA EXECUTARII PLACAJELOR

1. Pregatirea materialelor

a. Sortarea materialelor. Placile pentru placaje sunt sortate de la fabricare dupa colorit, aspect,
dimensiuni si defecte. Inainte de punerea in lucru, trebuie sa se efectueze o ultima sortare, dupa
cum urmeaza:
- in ceea ce priveste coloritul(nuantele), aspectul si stirbiturile, sortarea sa fie pe grupe
care au defecte similare. Planeitatea se verifica doar la placile care par a nu fi plane; in
acest caz se suprapun doua placi fata pe fata si apoi se strang cu doua degete, succesiv
de cele patru colturi; placile plane nu se misca;
- placile care nu au unghiuri la colturi si nu au dimensiuni corespunzatoare, se pot separa
usor apucand cu ambele maini un rand din pachet si asezandu-le pe muchie pe o masa
plana. Randul de placi se bate usor cu o rigla pe fata de sus si pe cea laterala din afara.
Se observa apoi fata de sus si cea dinspre muncitor. Placile care sunt intrate sau iesite
din planul general sunt scoase ca fiind necorespunzatoare si sunt supuse unei noi trieri,
pe dimensiuni;

1
 - placile cu mici defecte de aspect sau de tonalitate se retin pentru a fi folosite in locurile
mai putin batute de lumina sau in cele mai putin vizibile(in spatele obiectelor sanitare,
in nisele de calorifer, dupa usi etc.);
- placile cu unghiuri sau dimensiuni necorespunzatoare, cu stirbituri, basici etc. nu se
rebuteaza, ci sunt folosite pentru debitarea placilor taiate, gaurite, pentru straifuri etc.,
facandu-se economie de placi bune.
b. Mortare folosite la executarea placajelor. Mortarele folosite pentru executarea placajelor
trebuie sa aiba consistenta cuprinsa intre 4-7 cm, masurata pe conul-etalon.
Mortarele vartoase, de consistenta 4, se aplica pe spatele placilor, iar cele plastice, de
consistenta 7, se toarna in spatiul dintre placi si perete.
Dozajele uzuale pentru mortarele folosite la lucrarile de placaje sunt indicate in tabelul VII.1.
Tabelul VII.1
Dozaje uzuale pentru mortare
( pentru 1mc de mortar)
Felul mortarelor Marca Nisip, mc Ciment, kg Ipsos, kg Var pasta mc Apa, mc
Ciment 100 1,000 400 ------------ (0,050) 0,300
Ciment-var 50 1,000 300 ------------ 0,070 0,300
Var-ciment 25 1,000 186 ------------ 0,150 0,300
Var-ciment in medii 10a 1,000 150 ---------------- 0,240 0,300
cu umiditate sub -
60%
Var-ciment in medii 10b 1,000 170 ---------------- 0,210 0,300
cu umiditate peste
60%
Var simplu 4 1,000 --------------- ------------ 0,300 0,300
Ciment 400 kg la 1 100a 1,000 400 --------------- ----------------- 0,300
mc nisip
Ciment 600 kg la 1 100b 0,900 535 ---------------- ----------------- 0,300
mc nisip
Ciment 800 kg la 1 100c 0,800 640 ---------------- ----------------- 0,300
mc nisip - -
Pasta de ipsos 50 ------------- --------------- 1000 -------------- 0,600
Ipsos 25 1,000 --------------- 330 -------------- 0,300
Ipsos-var 10 1,000 --------------- 500 0,165 0,300

2. Lucrari care trebuie terminate inaintea executarii placajelor

Inainte de inceperea operatiei de placare a peretilor interiori si exteriori trebuie sa fie terminate
urmatoarele lucrari:
-invelitoarea cladirii, inclusiv terasele, logiile, balcoanele, cu amenajarea scurgerilor in solutia
definitiva sau provizorie(jgheaburile si burlanele executandu-se pe masura avansarii placarii),
astfel incat suprafetele pe care se executa grundul si placarea sa fie ferite de actiunea precipitatiilor
atmosferice;
-toate profilele, solbancurile, glafurile etc.;
-montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor sau captuselilor la usi, in afara de pervazuri care se vor
monta dupa executarea placajelor;
-tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza;
-montarea conductelor sanitare, electrice, de incalzire, ingropate sub placaj;
-probele conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare cu apa
,probele instalatiilor de incalzire(la rece si la cald)si lucrarile de acoperire cu plasa de rabit;
inclusiv tencuirea;
2
 -montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor sanitare etc.
In ceea ce priveste imbracamintile pardoselilor reci, din mozaic turnat, placi de mozaic, placi de
gresie, marmura, din incaperile ai caror pereti urmeaza a fi placati, acestea se pot executa fie inainte,
fie dupa montarea placajelor, in functie de posibilitatile de organizare a executiei lucrarilor, de
probabilitatea de degradare a pardoselii, de natura materialului, de cheltuielile legate de protejarea
pardoselii in timpul lucrului.
Plintele sau scafele prefabricate ale pardoselilor se monteaza inainte de executarea placajului,
acordandu-se o atentie deosebita la realizarea nivelului fata de linia de vagris si a orizontalitatii lor,
astfel ca ele sa poata constitui elementul de baza (orizontal si la nivel) al viitorului placaj. Plintele sau
scafele turnate monolit se executa dupa montarea placajului.

C. PLACAJE DIN FAIANTA

1. Pregatirea suprafetelor peretilor

Inainte de aplicarea grundului, se pregatesc suprafetele peretilor din zidarie, beton sau beton
celular autoclavizat.
Placile de faianta se aplica pe pereti numai pe suprafete uscate, pregatite in prealabil si care nu
prezinta abateri de la plan mai mari de 3 mm/m pe verticala si 2 mm/m pe orizontala. Eventualele
neregularitati locale nu trebuie sa depaseasca 10 mm (umflaturi sau adancituri). In cazul unor
abateri mai mari, suprafetele sunt indreptate prin completare cu mortar de ciment, cu aceeasi
compozitie ca a mortarului de placare sau prin taierea iesiturilor.
Inaintea inceperii lucrarilor de placare se inlatura de pe pereti eventualele resturi de mortar,
praful, petele de grasime etc. Peretii pe care vor fi aplicate placile de faianta cu distantieri sau
majolica nu trebuie sa fie tencuiti, iar rosturile zidariei (orizontale si verticale) trebuie sa se curete
pe o adancime de circa 1 cm, pentru ca mortarul de fixare sa adere cat mai bine pe aceste suprafete.
Suprafetele netede ale peretilor de beton turnat monolit sau cele de beton ale panourilor mari se
vor inaspri printr-o usoara spituire, pentru a se asigura o mai buna aderenta a mortarului de fixare.
Dupa executarea lucrarilor mentionate pe peretii de caramida sau de beton, se aplica, cu mistria
sau canciocul, un sprit de 3-5 mm grosime, din mortar de ciment-nisip (0-3 mm), dozaj volumetric
1:2, si apa pana la consistenta de 10-12 cm pe conul-etalon. Mortarul de grund nu se aplica in strat
continuu pe suprafata peretelui, ci se aseaza pe spatele fiecarei placi. Rezulta ca, in cazul placajelor
din placi de faianta, lucrarile pregatitoare se efectueaza pana la realizarea spritului de ciment.
In cazuri speciale, cand se aplica placaje din placi de faianta in incaperi cu umiditate de peste
75% (la bai publice, spalatorii comune) sau in camere in care se produc vapori de apa
suprasaturati, se executa in prealabil lucrarile de hidroizolare (la pereti si pardoseli). In aceste
incaperi nu se folosesc placile de faianta cu distantieri si nici placile CESAROM care creeaza
rosturi dese.

2. Trasarea suprafetelor

Trasarea suprafetelor care urmeaza a se placa se executa atat fata de orizontala cat si fata de
verticala. (fig. VII.2, a).
Pentru a asigura orizontalitatea randurilor se aseaza pe cant un dreptar, lipit de suprafata care se
placheaza, cu o latime egala cu inaltimea viitoarei plinte (10-15 cm) si care reazema pe 2 repere
alaturate (aceleasi repere care indica nivelul suprafetei finisate a pardoselilor) ; orizontalitatea
dreptarului se controleaza cu nivela cu bula de aer.
Verticalitatea suprafetei placajului se obtine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din
bucati de placi de faianta fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafata respectiva a tencuielii,
la circa 1 m distanta intre ele, in imediata apropiere a suprafetei care se placheaza.

3
 Pentru placarea peretilor cu placi de faianta, faianta cu distantieri si majolica se executa mai
intai repere, in asa fel incat dosul placilor, care se vor monta ulterior, sa corespunda pe verticala cu
fata tencuielii de pe suprafata peretelui care ramane neplacata (cu exceptia suprafetelor de beton
care nu se tencuiesc).
Firul cu plumb, lasat la fata reperelor, trebuie sa reprezinte linia suprafetei de faianta care
urmeaza sa se execute.

3. Tehnologia de aplicare a placilor de faianta

a.Aplicarea placilor de faianta pe pereti din zidarie de caramida, din blocuri ceramice si
din beton. Placile se curata de praf prin periere pe dos si se tin in apa cel putin o ora inainte de
montare, ca sa se umezeasca suficient pentru a nu trage apa din mortar, ceea ce ar micsora aderenta
mortarului fata de placa. Dupa scoaterea din apa, placile sunt lasate sa se scurga 2-3 minute.
Placile se aplica in randuri orizontale, incepand de la colturi, de la stanga la dreapta, si de la
plinta sau scafa in sus. Cand nu sunt prevazute plinte sau scafe, placile de faianta (majolica) se
racordeaza cu pardoseala in unghi drept, avand grija ca pe linia de racordare sa se execute o
etansare satisfacatoare, astfel ca apa sa nu se poata infiltra intre pardoseala si placaj.
Primele 2 placi se fixeaza cu mortar deasupra dreptarului, rezemandu-se usor pe cantul
acestuia; placa din stanga se fixeaza definitiv, iar cea din dreapta se fixeaza provizoriu (cu ajutorul
mortarului de ipsos), urmand ca si aceasta sa se fixeze definitiv dupa terminarea montarii placilor
din acelasi rand, deoarece initial nu se pot trasa exact locurile ocupate de fiecare placa pe perete.
La nivelul marginilor superioare ale primelor 2 placi, care se fixeaza la capetele dreptarului, se
intinde o sfoara, care indica nivelul orizontal pentru fixarea placilor intermediare. Placile se
fixeaza in asa fel incat fata vazuta sa fie perfect verticala, deci pe directia firului cu plumb. In
randul urmator si in celelalte randuri, placile se aseaza in acelasi mod, pastrandu-se acelasi sens de
montare, cu singura deosebire ca cele 2 placi de la capetele randului urmator se fixeaza pe primul
rand de placi deja montate. Partea de sus a placajului se termina in mod curent cu placi cu o
margine rotunjita sau cu borduri speciale.
La placarea suprafetelor orizontale cu placi de faianta (sau majolica) in cazul glafurilor, al
marginilor la cazi de baie, se prevede o panta de circa 2% spre interior.

4
 Rosturile orizontale ale placajului trebuie sa fie in prelungire si in linie dreapta, cu latimea
uniforma de 0,5 mm. Rosturile verticale pot fi in prelungire (fug pe fug) sau tesute (alternate),
avand latimea de maximum 1 mm.
Plintele si scafele se monteaza dupa aceleasi reguli ca si placile de faianta (majolica), adica tot
cu mortar de ciment, in locul lasat liber dintre nivelul suprafetei pardoselii si marginea inferioara a
primului rand de placi ale placajului.
Suprafata scafelor si a plintelor ramane in afara suprafetei placajului cu minimum 2 mm,
datorita diferentei de grosime.
In cazul peretilor de zidarie, pentru montarea placilor se aplica pe dosul fiecareia mortarul cu
ajutorul mistriei. Stratul de mortar aplicat are grosimea de circa 2 cm si acopera cel putin 2/3 din
suprafata placii; apoi se fixeaza placa pe perete, in locul respectiv, prin apasare cu mana si printr-o
ciocanire usoara cu manerul mistriei, astfel ca surplusul de mortar sa iasa deasupra si in dreptul
placii. La terminarea fiecarui rand de placi, surplusul de mortar se netezeste cu mistria pe suprafata
randului urmator. Mortarul de legatura dintre placi si stratul-suport nu trebuie sa formeze un camp
continuu, ci sa aiba intreruperi in dreptul rosturilor, pentru ca in acest fel sa se evite consecintele
contractiei mortarului.
Placile trebuie sa fie fixate pe perete cu strurile de pe dos in pozitie orizontala (in afara cazului
cand desenul fetei vazute impune o anumita orientare). Eventualele goluri ramase in dosul placilor
se completeaza cu mortar, dupa executarea fiecarui rand, cu ajutorul mistriei, pe la partea
superioara a placilor.
In cazul peretilor de beton cu fata plana si neteda, placile de faianta se aplica pe un strat de
pasta cu grosimea de ciraca 3 mm, avand reteta (in dozaj volumetric) : 1 parte nisip (0-1 mm), 1
parte var-pasta, 2 parti ciment, 0,3 parti Aracet DP 25 si apapana la consistenta de lucru de 12-13
cm, masurata pe conul-etalon.
Pentru completari la colturile intrande sau iesinde ale incaperii, placile de faianta se taie la
dimensiunile necesare, folosind taietorul cu diamant sau dispozitivul cu rola din trusa de scule
pentru aplicarea placilor ceramice. Placa se taie pe fata smaltuita, apoi se intoarce cu fata in jos si,
tinand-o in palma, se loveste cu ciocanul de 30 g de-a lungul liniei corespunzatoare taieturii din
smalt, provocand ruperea la dimensiunile necesare. (fig. VII.3, a si b).
Gaurirea pentru trecerea tevilor si pentru fixarea suporturilor metalice se executa cu ciocanelul
de faiantar prevazut cu cioc din otel dur, iar largirea acestor gauri, cu un cleste special. (fig. VII.3,
c,d si e).
Dupa ce s-au fixat 3-4 randuri de placi, se verifica planeitatea suprafetei placate cu dreptarul de
2 m lungime, atat in directie verticala, cat si in directie orizontala. La circa 5-6 ore de la montare,
resturile de mortar de pe suprafata placilor se curata prin frecare cu o carpa umezita; eventualele
pete de grasime se curata cu derivati de petrol si apoi cu apa.

5
 Rosturile orizontale si verticale se umplu ulterior cu ciment alb, folosindu-se o pensula cu par
moale si un spaclu din material din material plasic. Aceasta operatie se efectueaza la un interval de
timp de 6-8 ore de la inceperea placarii, dupa ce s-a executat intreaga suprafata a placajului in
incaperea respectiva. Dupa o ora de la rostuire, se sterge suprafata placajului cu o carpa umezita cu
apa.
b.Aplicarea placilor de faianta pe pereti din elemente de beton celular autoclavizat
(b.c.a.). In acest caz, lucrarile de placare se executa dupa efectuarea lucrarilor pregatitoare
mentionate anterior, folosindu-se mortarele si tehnologiile de lucru prezentate in continuare.
Pe elementele plane din beton celular autoclavizat, lucrarile se desfasoara astfel:
-se aplica un sprit de ciment preparat din ciment, nisip 0-1 mm si Aracet DP 25, in dozaj de
1:3:0,15, si apa pana la consistenta de 12-14 cm; spritul se aplica cu mistria, prin stropire, intr-un
strat de 2-3 mm grosime.
-se aplica un mortar adeziv, preparat din nisip 0-1 mm, ciment, var pasta, Aracet DP 25, in
dozaj volumetric 2:4:2:0,50, si apa pana la consistenta de 10-12 cm; mortarul se aplica cu mistria
intr-un strat de 8-10 mm grosime.
-se tin placile de faianta (sau majolica) in apa timp de o ora si apoi se monteaza cu mortarul
adeziv aplicat pe spatele fiecarei placi, peste spritul de ciment dat pe perete, conform tehnologiei
de la paragraful precedent.
Pe zidaria din blocuri de beton celular autoclavizat, lucrarile se desfasoara astfel:
-se aplica intr-un strat de 2-3 mm un sprit de ciment preparat din ciment, nisip (0-3 mm),
Aracet DP 25, in dozaj 1:4:0,3, si apa pana la consistenta de 11-13 cm.
-se aplica mortar pentru fixarea placilor , preparat cu aceeasi compozitie ca la sprit, avand insa
consistenta de 7-8 cm si grosimea stratului de 20 mm.
-se aplica cu mistria, intr-un strat de 8-10 mm grosime, mortar adeziv preparat din nisip 0-1
mm, ciment, var pasta, Aracet DP 25, in dozaj 2:4:2:0,50, si apa pana la consistenta 1-12 cm.
Placile de faianta se umezesc cu apa si se aplica cu mortar adeziv, peste stratul de mortar de
fixare, dupa aceeasi tehnologie.

D..PLACAJE DIN PLACI DE MOZAIC

Placajul din placi de mozaic este inferior celui de faianta atat calitativ cat si ca aspect,insa este
mai ieftin.Tehnologia executarii placajelor din placi de mozaic este identica cu cea pentru placi
de faianta.Toate lucrarile pregatitoare si de executie privind suprafata suport si placile sunt
aceleasi si se efectueaza in acelasi mod.Placile se tin in apa 1020 min , iar cand nu se
lucreaza pe timp calduros este suficient sa fie udate abundent. Din mozaic se confectioneaza
numai placi cu muchii normale, pentru camp .Cand lucrarea trebuie sa aiba un aspect mai
ingrijit, muchia placiicare ramane vizibila se slefuieste cu piatra abraziva inainte de montare.
Pentru fixarea placilor pe pereti se foloseste mortar de ciment marca M100 cu adaos de pasta
de var.Taierea si gaurirea placilor de mozaic se efectueaza ca la placile de faianta.Pulberea
rezultata din aceste operatii este amestecata cu apa si intodusa in rosturile dintre placi.Daca nu
le umple complet ,rosturilese comleteaza cu lapte de ciment aplicat cu pensula ,iar suprafata se
curata si se sterge , lasandu-se 2-5 zile,pentru a se usca;apoi se poate cerui si lustrui.

E.PLACAJE DIN OPAXIT

Domeniul si tehnologia de aplicare aplacajuluidin opaxit sunt aceleasi cu ale placajului de
faianta .Mortarul folosit este cel de ciment marca M 100, fata adaos de var. Grosimea stratului
de mortar pentru montarea placilor trebuie sa fie astfel incat spatele acestora sa se gaseasca in
planul general al tecuielii de deasupra,, grosimea placii alcatuind iesindul placajului.In timpul
montarii ,placile se sterg bine de praf pe spate , printre striuri,deoarece prezenta prafului
slabeste rezistenta.Rosturile se pot executa de 0,5.1mm,taierea placilor realizandu-se cu
precizie, chiar si pe santier.Pentru rostuire se foloseste cimentul alb sau cel colorat.

6
 F.PLACAJE DIN GRESIE CERAMICA
La executartea placajelor din gresie ceramica se aplica toate regulile expuse la placajele de
faianta.Mortarul pentru montarea placilor este ceva mai vartos ,deoarece placile nu sunt
poroase. De asemenea, nefiind absorbante , placile nu se tin in apa si nici nu se uda.Taierea si
gaurirea placilor de gresie ceramica este dificila ,din cauza duritatii lor mari si a dimensiunilor
mici ,ceea ce ingreuneaza tinerea lor in mana. Gaurirea acestor placi cu burghiul este
imposibila.Daca totusi este necesar,placa se taie mai intai in doua pritr-o taietura ce trece prin
centru gaurii, paralela cu una din laturi ,urmand ca apoi sa se ciopleasca cele doua
semicercuri .Aceasta se realizeaza mai usor cand gaur afecteaza 2.3 placi . deoarece nu
imoune taierea ,ci numai cioplirea fiecarei placi.Placile se taie cu masina sau manual cu
dalta.Placa pusa in masina se taie prin lovituri dese si puternice date in lungul liniei
insemnate.Daca se lucreaza cu dalta ,aceasta se tine in mana stanga si este deplasata pe linia de
taiere , in timp ce este lovita puternic cu ciocanul tinut in mana dreapta. Deplasrea se face cu
continuitate, fara salturi la lovire , ceea ce ar produce o taiere zimtata. .Fiecare parcurgere a
liniei de taiere trbuie sa lase in placa o zgarietura continua si uniforma ca adancime , astfel se
poate sparge pe alta directie .Cand dalta a produs o taiere de cativa mm., placa este intoarsa cu
spatele in sus si in lungul taieturii se aplica olovitura de ciocan, cu partea ascutita, pana se
despica .Cu cat fasia care trebuie scoasa este mai ingusta , cu atat sunt sanse mai putine ca sa
poata fi taiata bine.Placajele din gresie ceramica se rostuiesc cu pasta fluida de ciment alb sau
de ciment colorat,prinadaos de pigmenti corespunzatori,in aceleasi conditii ca la faianta.
La montare, rosturile se strang astfel incat sa nu depaseasca 1 mm latime, conditie realizabila
deoarece placile au dimensiuni si forme foarte precise.
Daca placajul trebuie sa fie etans, pe langa o foarte atenta dozare a cimentului si alegere
a nisipului din punct de vedere granulometric, in mortar se adauga substante hidrofuge (de
exemplu, Apastop) pentru a-l impermeabiliza. Daca mediul de exploatare este acid, cimentul cu
care se prepara mortarul trebuie sa fie antiacid, ca si cimentul din pasta de rostuit. Rostuirea se
poate executa si cu chit special antiacid. Adaosul de substante hidrofuge este indicat si in cazul
protectiilor anticorozive, deoarece fereste suportul de infiltratii si deci de posibilitatea de a fi
corodat.
Daca dupa cateva zile se constata ca fata placajului este patata de urme de ciment, se
spala cu o solutie slaba de acid azotic (2-3%) si apoi se freaca cu rumegus de lemn alb (se
exclude cel de stejar), pana ce suprafata ramane perfect curata si uscata. Daca cerintele estetice
impun, urmeaza o ceruire si lustruire a intregului placaj. Deoarece placile de gresie ceramica
nu sunt absorbante, se recomanda ca stratul de ceara (ceara de parchete diluata cu benzina) sa
fie cat mai subtire. Dupa completa evaporare a benzinei, suprafata se lustruieste.

G.PLACAJE DIN PLACI CERAMICE CESAROM

1.Pregatirea suprafetei peretilor

Suprafata peretilor pe care urmeaza a se monta placajele ceramice CESAROM se

pregateste la fel ca pentru placajele din faianta, cu deosebirea ca la 24 de ore dupa intarirea
spritului se aplica si grundul. Acesta se executa intr-un strat cu grosimea de 1-2 cm cu mortar
de ciment, avand dozajul de 400 kg ciment la 1 mc nisip (0,3 mm), introducandu-se in amestec,
pentru o buna lucrabilitate, si 0,05 (1/20) parti pasta de var (de consistenta 12 cm) la o parte
ciment, in volume. Dozajul volumetric este de 1:3,5:0,05 (ciment:nisip:var pasta). Consistenta
mortarului trebuie sa fie plastica, de 6 cm pe conul-etalon. Pe peretii de zidarie, grundul se
aplica in 2 straturi, fiecare cu grosimea de circa 10 mm. Cel de-al doilea strat se intinde dupa
ce primul s-a zvantat, iar fata lui se netezeste cu drisca de lemn. Pe peretii de beton, daca se
poate executa in grosime mica, grundul se aplica intr-un singur strat cu grosimea de 10 mm.

7
 Suprafata grundului se zgarie cu ajutorul ariciului (o bucata de lemn de 10X25X2,5 cm
pe care sunt batute cuie cu varful in sus).
Planeitatea suprafetei grundului se verifica sub dreptarul de 1,2 m lungime, admitandu-
se cel mult 2 unde cu sageata de maxim 3 mm. Planeitatea se verifica in mod deosebit in
dreptul racordarii dintre placaj si tencuiala de pe portiunea adiacenta acestuia, pe o banda de
circa 30 cm latime. Inaintea aplicarii propriu-zise a placajului, grundul se lasa 8-24 ore sa se
usuce.

2.Trasarea suprafetelor

Pentru a trasa nivelul grundului suprafetei care se placheaza si a celei care se tencuieste,
se folosesc cuie batute sau martori din mortar, pe care se fixeaza provizoriu, ca reper de
suprafata, cate o placa ceramica asezata la fata grundului ce urmeaza a se executa (fig. VII.4,
a). In primul rand se urmareste verticalitatea muchiilor peretilor grunduiti, pentru a se evita
aspectul neplacut al latimilor neegale ale placilor la colturi (vezi muchia a1, b1 din figura
VII.4, b).
Dupa ce s-a punctat, in vederea aplicarii grundului, suprafata de placat cu un numar
suficient de puncte la distanta corespunzatoare lungimii dreptarelor folosite (1,50-2 m), se trece
la punctarea suprafetei ce urmeaza a fi tencuita. Pentru aceasta se stabileste, in prealabil,
decalarea ce trebuie realizata intre suprafetele grundului de pe portiunea placata si de pe cea
tencuita, tinandu-se seama ca ultimul rand al placajului sa fie aplicat cat mai uniform, pe toata
lungimea, in tencuiala adiacenta. La stabilirea decalarii se tine seama de indicatiile din figura
VII.4, c.

3.Tehnologia de aplicare a placilor CESAROM

a.Conditii generale. Dupa terminarea operatiilor de trasare, se poate trece la aplicarea

placajului in succesiunea de operatii prezentata in continuare.

8
 Pentru peretii din beton (din panouri prefabricate sau turnati monolit), se executa
urmatoarele operatii:
-se aplica spritul pe toata inaltimea peretelui si se driscuieste de la tavan pana la linia
despartitoare a zonei ce se placheaza (fig. VII.4, a)
-se aplica grundul pe zona ce se placheaza
-se aplica pasta si placajul
-se executa scafa de racordare
-se aplica gletul pe zona superioara a peretelui
-se executa vopsirea in ulei.
Pentru peretii din zidarie, se executa urmatoarele operatii:
-se aplica spritul, grundul si tinciul pe suprafata ce ramane tencuita
-se aplica spritul si grundul pe suprafata ce urmeaza a fi placata
-se executa placajul.
Pentru o racordare corespunzatoare a tencuielii cu placajul, in vederea evitarii unor
situatii ca cele aratate in figura VII.4, d, se executa de-a lungul marginii superioare a
placajului o completare cu mortar de tinci, folosindu-se sabloane de lemn (fig. VII.4, e).
Placile CESAROM se livreaza in panouri lipite pe hartie, pentru placile cu dimensiuni
pana la 40X40 mm inclusiv, lipite pe benzi de hartie, pentru placile de margine cu o muchie
rotunjita, si bucata cu bucata, pentru cele cu dimensiuni mai mari de 40X40 mm, sau pentru
unele piese speciale (placi cu 2 muchii adiacente rotunjite sau placi netede de racordare).
Panourile cu placi ceramice se aplica in randuri orizontale, putandu-se adopta ordinea
de montare fie de jos in sus, fie de sus in jos, in functie de liniile de racordare obligate si in
masura in care aceste racordari sunt mai pretentioase fiind usor vizibile.
Panourile cu placi avand dimensiunile mai mari de 28X28 mm se monteaza de jos in
sus, existand pericolul ca pana la intarirea pastei ele sa alunece sub greutatea proprie.
Aplicarea placilor bucata cu bucata se executa in randuri orizontale, incepand de jos in
sus. Primul rand de panouri sau de placi se aplica fie de la marginea superioara a plintei sau a
scafei (in cazul in care aceasta este executata), fie de la marginea superioara a unui dreptar de
lemn montat orizontal si rezemat de pardoseala, cu marginea superioara la nivelul viitoarei
plinte (cand aceasta se executa dupa terminarea placajului).
La aplicarea placilor ceramice pe fatade, ordinea de montare se stabileste in functie de
profiluri, balcoane, logii, urmarindu-se ca rosturile de lucru sa fie plasate in portiuni unde
continuitatea suprafetei este rupta fie de profiluri, fie de schimbarile de culoare ale placajului.
La partea superioara a schelei se executa o acoperire provizorie, pentru a se asigura
protectia suprafetelor pe care se executa grundul sau placajul, de actiunea precipitatiilor
atmosferice. Se prevad, la nivelul la care se executa placarea, elemente de protectie impotriva
razelor solare, pentru ca lucrarile de grunduire sau de placare a fatadei sa se execute la umbra.
La aplicarea placilor, grundul trebuie sa fie intarit suficient, dar totusi sa aiba o
umiditate de 5-6%; aceasta se poate constata daca, stropind o mica cantitate de apa pe suprafata
grundului, aceasta nu este absorbita imediat.

b.Aplicarea panourilor cu placi ceramice. Panourile cu placi ceramice lipite pe hartie

se aplica pe stratul-suport cu o pasta de ciment, cu adaos de 25% var pasta de consistenta 12
cm (fara nisip). Pasta de ciment se intinde pe suprafata peretelui intr-un strat uniform, de circa
3-5 mm grosime, pe portiuni care sa poata fi placate inainte de a incepe priza cimentului (circa
4 mp).
Pentru asigurarea aplicarii pastei in grosimi uniforme se folosesc ghidaje de sipci de
lemn (lamela de parchet cu grosimea de 5 mm) sau din fire de material plastic (3-5 mm).
Aceasta se fixeaza la nivel pe suprafata grundului, din loc in loc, cu pasta de ipsos.
Inainte de a fi aplicate, panourile cu placi ceramice se introduc cate unul in vasul cu
apa, timp de 30 secunde. Pentru a se evita ruperea hartiei, panoul se indoaie pe jumatate, cu

9
hartia spre interior, avandu-se grija ca indoirea sa se realizeze de-a lungul rostului dintre placi
(din mijlocul panoului). Placile se pot umezi si prin introducerea panourilor neindoite intr-o
tava metalica cu un fund intermediar din tabla (fig. VII.5, a).
Fiecare panou de placi, indoit la jumatate, se pensuleaza pe spate cu lapte de ciment si
apoi se aplica peste pasta de ciment de pe perete.

Daca montarea se executa de jos in sus, panoul se aplica cu latura orizontala inferioara
rezemata de muchia plintei sau a dreptarului, indoitura planului fiind verticala; dupa aceea,
panoul se dezdoaie lateral si se aplica peste pasta de ciment (fig. VII.5, b). Daca montarea se
executa de sus in jos, panoul se aplica peste pasta de ciment, cu latura opusa indoiturii, la
limita superioara a portiunii de placat, astfel ca indoitura sa fie paralela cu aceasta, apoi se va
dezdoi in jos cealalta jumatate a panoului si se aplica peste pasta de ciment (fig. VII.5, c).
Panourile urmatoare din acelasi rand orizontal se aplica in mod similar,
avandu-se grija ca rosturile dintre panouri sa aiba aceeasi grosime ca si la rosturile dintre
placile lipite pe panourile respective. Rosturile orizontale dintre placile panoului ce se
monteaza trebuie sa cada exact in prelungirea dintre placile panourilor montate anterior pe
acelasi rand.
Fiecare panou de placi se bate usor dupa aplicare, in special la racordarea cu panourile
alaturate, pentru ca fetele vazute ale tuturor placilor panoului sa fie situate in acelasi plan cu al
panourilor vecine. Baterea se face cu o driscasau cu un batator de stejar (fig. VII.5, d), cu fata
de batere perfect plana.
Randul urmator de placi se aplica in acelasi mod, incepand cu o jumatate de panou,
pentru a se realiza teserea panourilor si a se evita realizarea unui rost vizibil pe inaltimea mai
multor panouri.
Panourile reazema pe muchia superioara a celor din randul montat anterior (in cazul
aplicarii de jos in sus) sau se vor ghida dupa muchia interioara a panourilor din randul montat
anterior (in cazul aplicarii de sus in jos).

10
 Rosturile verticale dintre placile panoului ce se monteaza trebuie sa cada exact in
prelungirea rosturilor intre placile panourilor din randul montat anterior.
Dupa 15-30 minute de la montare, hartia de pe fata panourilor se uda cu ajutorul unui
burete, bidinele sau carpe imbibate cu apa si se indeparteaza prin tragere in directia dungilor
imprimate pe hartie, apucand-o de la un colt. Daca hartia nu se dezlipeste cu usurinta, se
indeparteaza prin frecare cu o perie cu fire din material plastic, dupa o prealabila umezire; este
interzisa folosirea in acest scop a periilor cu fire din sarma, care pot deteriora smaltul placilor.
La fiecare rand orizontal, dupa dezlipirea hartiei se verifica:
-orizontalitatea marginii superioare (sau inferioare) a randului respectiv, cu dreptarul si
bolobocul; pozitia placilor ce eventual depasesc linia orizontala se rectifica printr-o batere
usoara cu batatorul in dreptarul asezat peste (sau sub) muchia placilor din panoul respectiv (fig.
VII.5, e)
-continuitatea rosturilor orizontale si verticale dintre placile panourilor, cu cele din
panourile vecine; pozitia placilor se corecteaza printr-o trecere cu muchia spaclului in rost de-a
lungul dreptarului asezat in lungul rostului respectiv (fig. VII.5, e)
-pozitia corecta a placilor fata de nivelul general al suprafetei placajului; cele a caror
pozitie nu este corecta se indreapta prin ciocanire usoara cu coada mistriei si, daca acest lucru
nu este posibil, se monteaza din nou aplicandu-se pe spate o cantitate mica de pasta de ciment
cu adaos de 25% var-pasta
-planeitatea suprafetei placate, cu ajutorul dreptarului si al bolobocului; daca suprafata
nu este plana se rectifica portiunea respectiva prin baterea usoara a placilor cu drisca metalica
sau cu batatorul.
Verificarea se efectueaza imediat dupa scoaterea hartiei de pe panourile dinn randul
respectiv, atat timp cat pasta de ciment nu a facut priza, pentru a fi posibile rectificarile
necesare fara a compromiterea aderentei placilor. Dupa terminarea placarii portiunii pe care s-a
aplicat pasta de ciment, rosturile dintre placi se umplu cu lapte de ciment obisnuit sau alb, cu
sau fara amestec de pigmenti minerali,
folosindu-se o pensula cu parul moale sau un spaclu din material plastic. Excesul de lapte de
ciment se indeparteaza cu o carpa umezita, imediat dupa uscarea laptelui de ciment din rosturi.
Cand pe lungimea peretelui nu intra un numar intreg de panouri, se folosesc benzi taiate
din panouri avand dimensiunile necesare. Cand nu incape un numar intreg de placi, se
monteaza placi taiate in portiunile mai putin vizibile (pe la colturile intrande, sub pervazurile
usilor). Pentru taierea placilor cu dimensiuni pana la 28X28 mm inclusiv, se foloseste un cleste
cu brate lungi, avand gura cu muchiile ascutite si confectionat din otel tare (fig. VII.3, e).
Pentru taierea placilor cu dimensiuni de 40X40 mm sau de 50X50 mm, se foloseste un
dispozitiv special de taiat cu rola. In lipsa acestui dispozitiv, smaltul placilor cu dimensiuni de
40X40 sau de 50X50 mm se poate taia prinzand placa intr-o menghina si zgaraind-o cu ajutorul
unei zgarieci ascutit din otel plimbat de cateva ori pe buza menghinei si apasat cu putere.
La marginea superioara a placajului, racordarea cu tencuiala se realizeaza cu placi cu
muchia superioara rotunjita; acestea sunt livrate pe benzi de hartie si se aplica deasupra
ultimului rand de placi, la fel ca placile in panouri.
La placarea suprafetelor frante (nise, stalpi, spaleti), se incepe aplicarea panourilor de la
un colt iesind, pentru ca, daca pe suprafata respectiva nu incape un numar intreg de placi,
ultimul rand de placi ce urmeaza a fi taiate sa se gaseasca spre portiuni mai putin vizibile
(colturi intrande). Randul de placi taiate se mascheaza la coltul intrand prin grosimea placilor
ce se vor aplica pe cealalta suprafata adiacenta coltului (fig. VII.5, f, detaliile I si II). La
colturile iesinde se folosesc placi cu muchia rotunjita, aplicate la marginea placajului pe una
din suprafete, astfel ca acestea sa acopere muchia placilor de margine de pe cealalta suprafata
adiacenta coltului (fig. VII.5, f, detaliile III si IV).
Panourile care cad in dreptul tevilor ce ies din perete, al dozelor se decupeaza scotandu-
se numarul minim de placi necesar; dupa montarea panoului decupat, portiunea ramasa

11
 neplacata se completeaza cu placi rezultate din decupare, montate bucata cu bucata si taiate
dupa conturul strapungerii. Taierea in jurul strapungerilor trebuie sa se realizeze cu grija, astfel
ca marginile placilor taiate sa fie acoperite complet de rozete sau de capacele intrerupatoarelor
si ale prizelor.

c.Aplicarea placilor ceramice cu dimensiuni mai mari de 40X40 mm, montate

bucata cu bucata. Placile ceramice smaltuite cu dimensiuni mai mari de 40X40 mm, nelipite
pe panouri de hartie, se aplica pe stratul-suport cu mortar de ciment avand dozajul de 400 kg
ciment la 1 mc de nisip (0-3 mm), cu adaos de 0,05 (1/20) parti in volume pasta de var
(consistenta 12 cm), la o parte ciment.
Inainte de aplicare, placile ceramice se introduc intr-un vas cu apa, unde se tin timp de 15...30
min.
Placile ceramice smaltuite, se aplica in randuri orizontale incepand de la colturi, de jos in sus,
primul rand de placi rezemand pe muchia dreptarului sau a plintei (la placari interioare).
Inainte de plicarea placilor pe primul rand, se imparte de proba lungimea peretelui de placat,
tinandu-se seama de abaterile la dimensiuni ale placilor si de dimensiunile si abaterile probabile la
dimensiuni ale rosturilor, astfel ca sa rezulte un numar intreg de placi, in functie de acesta se stabileste
grosimea rosturilor dintre placi, care insa nu trebuie sa depaseasca 2 mm. Daca peretele are lungimea
mai mare de 4 m se folosesc calibre limitative, cu lungimea egala cu un submultiplu din lungimea
peretelui si totodata egala cu un nr. intreg de placi plus rosturile (dimensiunea modulata a placii).
Pentru aplicarea primului rand de placi, caand peretele are lungimea mai mica de 4 m, se
monteaza doua placi de ghidaj, la extremitatile acestui rand, intre ele aplicandu-se celelalte placi, de-a
lungul unei sfori intinse la partea superioara si la fata placilor de ghidaj. La peretii mai lungi de 4 m se
traseaza , pe toata lungimea peretelui, cu ajutorul calibrului limitativ, extremitatile acestuia, precum si
repere intermediare ajutatoare.
Pentru obtinerea planeitatii si orizontalitatii randurilor, se monteaza placi de ghidaj, la distanta
de circa 4 m intre ele, iar intre acestea se aplica celelalte placi, de-a lungul unei sfori intinse la partea
superioara si la fata placilor de ghidaj. La fiecare 4..5 randuri de placi montatese verifica verticalitatea
portiunii placate, cu ajutorul firului de plumb, precum si orizontalitatea ultimului rand, cu ajutorul
dreptarului si al bolobocului.
Pe spatele placii se plica, cu mistria, mortar intr-un strat cu grosimea de circa 1,5 cm, in asa fel
incat sa acopere cel putin 2/3 din suprafata, apoi se fixeaza placa de perete, in locul respectiv, prin
apasare cu mana si printr-o ciocanire cu manerul mistriei, astfel ca mortarul sa ajunga la grosimea de
circa 1 cm si sa umple spatele placii, iar surplusul de mortar sa iasa la partea superioara si in dreapta
placii, dupa care se va indeparta apoi cu mistria.
Daca grundul este uscat, pe masura montarii placilor se aplica in prealabil un sprit de ciment
foarte fluid.
La colturile iesinde, randurile de placi se racordeaza utilizandu-se placi speciale cu unul din
canturi smaltuit. La primul rand de placi de la marginea superioara a placajului se utilizeaza, pentru
realizarea coltului iesind, placi cu doua canturi smaltuite. La placarea suprafetelor frante (nise, stalpi,
spaleti), aplicarea placilor se incepe de la colturile iesinde.
Placile se taie cu dispozitivul cu rola. In jurul tevilor de instalatii, al consolelor obiectelor
sanitare sau al aparatelor electrice, se folosesc placi fara relief, de aceeasi culoare si dimensiuni, care
se taie dupa conturul respectiv. Taierea se executa cu grija, astfel ca gaura rezultata sa poata fi mascata
prin acoperire cu rozete, cu capacele prizelor, inrerupatoarelor.

12
 d. Aplicarea placilor ceramice CESAROM pe pereti din elemente de beton celular
autoclavizat (b.c.a.). Pe elemente plane din b.c.a., placile CESAROM se aplica in mod similar ca in
cazul peretilor din zidarie de caramida, din blocuri ceramice sau din beton, cu mentiunea ca pentru
fixarea pe stratul-suport se foloseste spritul si mortarul adeziv aplicat intr-un strat cu grosimea de 5
mm. Mortarul folosit este cel indicat la placajul de faianta. Pe ziduri din blocuri mici de b.c.a, placile
cu mortarul adeziv se aplica peste stratul de mortar de fixare indicat la placajul de faianta.

H. PLACAJE DIN PLACUTE DE STICLA COLORATA

Placutele din sticla colorata se pot folosi la executarea placajelor exterioare si interioare,
precum si la placarea peretilor in medii agresive.
Lucrarile care trebuie terminate inaine de inceperea pe santier a lucrarilor de placaje cu placute
dn sticla colorata, precum si pregatirea suprafetelor pe care urmeaza a se aplica aceste placaje sunt
identice cu acelea aratate la placajul din placi ceramice smaltuite CESAROM.
Tehnologia de aplicare a placajelor din panouri de placute din sticla colorata, atat pe suprafete
interioare, cat si pe suprafete exterioare (fatade), este aceeasi ca si pentru placajele ceramice smaltuite
CESAROM, cu urmatoarele precizari:
- mortarul folosit este cel de ciment marca M 100, fara adaos de var;
- panourile din placute de sticla colorata nu se introduc in apa inainte de aplicare; daca
sunt prafuite, se sterg de praf cu o pensula umezita.

I. PLACAJE DIN MASE CERAMICE CRISTALIZATE

Placile din mase ceramice cristalizate (portelan de sticla) se fixeaza cu ajutorul mortarului de
ciment, cu dozajul 1:4. Mortarul se prepara din cimentul P40, cu 15% adaosuri de nisip grauntos de
natura silicioasa, cu fractiunea maxima de 3 mm si cat mai curat. Adaosurile de var sunt interzise,
deoarece slabesc adeziunea. Consistenta mortarului trebuie sa fie plastica (de 6cm).
Pentru placarea peretilor din beton sau panouri mari, suprafetele acestora se recomanda sa fie
solzite. Rezultate mai bune s-au obtinut amestecand in mortar acetat de polivinil, care mareste
elasticitatea si aderenta lui de placa, sau folosind chituri bituminoase.
Placile-reper se aplica astfel incat spatele lor sa corespunda pe verticala cu linia tencuielii
restului peretelui, deci placa de portelan de sticla iese din planul tencuielii generale cu grosimea ei.
Pentru plinte se folosesc placi mai groase (de 8 mm), spatele lor se monteaza in acelasi plan cu
intregul placaj, ceea ce inseamna ca plinta iese din planul placajului cu 2 mm (diferenta de grosime a
placilor). Tehnologia montarii este cea folosita la faianta:
13
 - placile, fiind total impermeabile, nu se uda, dar trebuie bine sterse de praf pe spate
- la montaj, striurile de pe spatele placilor trebuie asezate orizontal
- mortarul aplicat pe spatele placii, fiind plastic, trebuie sa fie intr-un star mai gros
decat cel final, astfel incat punand placa la locul ei dupa dreptar si apasand-o sa iasa
afara de-a lungul laturilor libere.
Dupa completarea si verificarea unui rand se observa pe latura lui superioara daca nu au mai
ramas spatii libere. In aceasta se adauga mortar cu latul mistriei si se indeasa; apoi se verifica din nou
pozitia ei.
Taierea placilor din mase ceramice cristalizate se executa cu taietorul cu diamant sau cel cu
role, iar gaurirea, cu ciocanul cu varf ascutit.

J. PLACAJE DIN CERAMICA

1. Masuri pregatitoare
placajele din caramidase folosesc la finisarea fatadelor sau la interior cand se prevad plinte,
formate din 3...5 randuri de placi de caramida aparenta sau lambriuri placate cu acelasi material,
smaltuit sau natural.
Caramizile livrate cate doua se desfac prin spargere cu lama ascutita a ciocanului, de-a lungul
santului prevazut din fabricatie, iar capetele se pilesc oblic spre inauntru, pentru o mai buna pasuire.
Pentru fixarea caramizilor se foloseste acelasi mortar ca prentru faianta, adica de ciment marca 100, cu
adaos de pasta de var.
Portiunea de perete care urmeaza sa fie placata se pastreaza netencuita si rosturile se adancesc
pe 10...15 mm. Apoi aceasta portiune de perete se curata de praf, se umezeste cu apa si se aplica
straturi de tencuiala de sprit si grund.
Placajul trebuie sa fie putin iesit fata de tencuiala. Orizontalitatea randurilor de caramida se
obtine cu ajutorul sforii intinse intre caramizile-reper, fixate la ambele colturi ale peretelui. Grosimea
rosturilor orizontale se pastreaza datorita unor sipci de lemn sau unor bare metalice de sectiune patrata
(10x10mm) sau dreptunghilara (10x30mm). Rosturile apar in linie dreapta, orizontale, golite in
vederea rostuirii, iar parametrul nu se murdareste prin prelingerea mortarului.

1. Tehnologia de aplicare a placajului de caramida

Placile se uda inainte de penerea in lucru. La exterior sub primul rand se monteaza un dreptar
de lemn orizontal. Pe spatele placilor se plica mortar, apoi acestea sunt asezate langa reperul din
stanga, cu latura de sus pe linia sforii, si sunt indesate pentru a-si ocupa locul. Lucrul se poate incepe
de catre 2 muncitori de la ambele colturi spre mijloc. La fiecare 4..5 randuri de placi, planeitatea se
verifica cu dreptarul, iar verticalitatea cu bolobocul sau cu firul cu plumb. Dupa completarea primului
rand, sfoara se ridica la a doua pereche de repere, verificandu-i orizontalitatea cu dreptarul si
bolobocul. Apoi se aseaza sipca de rost si operatia se continua in acelasi fel.
La plicarea placilor, grundul trebuie sa fie intarit suficient, dar sa aiba totusi o umiditate de
5....6%.
Placile de argila arsa care alcatuiesc placajul zidariei se aseaza fie cu rosturile verticale in
prelungire, fie cu aceste rosturi tesute. Rosturile verticale ale placajului sunt putin vizibile, in timp ce
rosturile orizontale apar in bine marcate, datorita muchiilor rotunjite pe care le prezinta pe aceasta
directie. Pentru obtinerea unor rosturi verticale cat mai uniforme, se polizeaza capetele placilor de
argila.
Grosimea randurilor placajului este variabila in raport cu tipul de placi utilizate, putand fi de:
7,5 cm, in cazul placilor format 115x60x20mm si de 9,5 cm, in cazul placilor de 115x60x30;
190x60x30 si 240x50x10mm.

14
 Colturile placajului se executa din placi pentru colt care au forma de L. La coltul zidariei,
placile pentru colt se asaza cu aripa lunga alternata cu aripa scurta, in randurile alaturate, ceea ce
asigura tesatura rosturilor verticale ale colturilor placajului.
In aceste conditii rosturile devin impermeabile, impiedicand patrunderea umezelii in zidarie. In
mortarul pentru fuguit se pune nisip fin cernut. Placajele patate cu mortar se spala cu o solutie slaba de
acid azotic, dupa cum s-a aratat la placajele de gresie; ca si acestea, caramida se lustruieste cu ceara.

K. PLACAJE DIN PIATRA NATURALA

1. Masuri pregatitoare
placile de piatra naturala pentru placaje se aduc la santier taiate la dimensiunile necesare si cu
fata prelucrata. La santier se executa numai cioplituri pentru acomodari dimensionale. Acestea se
realizeaza cu dalti si ciocane, muchiile indreptandu-se cu piatra de slefuit.
Pe desenele de executie si in natura, placile se numeroteaza pe spate, ceea ce usureaza
montajul.
Peretele se pregateste pentru placare facandu-i toate modificarile si rectificarile necesare, dupa
care se fixeaza planul fetei placajului si se executa trasarile si punctarea suprafetei. Placajul se plica
dupa ce mortarul din rosturile zidariei s-a intarit si cladirea a suferit tasarile respective.
Dupa modul de finisare, placajele din piatra naturala se impart in doua categorii: placaje lipite
pe suport si placaje cu spatii libere intre placi si perete.
Cand placile de piatra naturala se monteaza prin lipire cu mortar pe perete, trebuie prevazuta
posibilitatea producerii eflorescentelor si a degradarii placilor prin umezire dinspre interior. Prin
eflorescenta se realizeaza un praf sau roz-alb care apare, uneori, la suprafata placajelor.
Daca eflorescenta nu este curatata la timp pateaza suprafetele respective. Pentru
preintampinarea producerii eflorescentei, spatele si canturile placilor de piatra se impermeabilizeaza
prin aplicare cu pensula sau prin stropire cu doua straturi de lac pe baza de serlac sau de rasini
sintetice, fara a lasa portiuni neacoperite. Dupa aplicarea lacului, placile sunt lasate 24 ore sa se usuce
si sa se formeze pelicula protectoare. Fara aceasta protectie, se inchede culoarea placilor de piatra de
culori deschide sau albe, din cauza absorbtiei laptelui de ciment.
Formele de livrare a placilor nu sunt standardizate; ele se debiteaza dupa comanda.

15
 Placile din piatra naturala se monteaza ca orice placaj cu rosturile in continuare in ambele
sensuri sau cu rosturile intercalate. Efecte interesante se pot obtine si prin asezarea in planuri mai iesite
a anumitor placi, care astfel dau suprafete mai vii. Latimile si coloritul rosturilor pot influenta aspectul
placajului.
Pietrele folosite pentru placaje sunt: calcarele de diferite tipuri, marmurile, travertinul, unele
gresii, granitul, porfirul.
Placile aprovizionate se verifica si se sorteaza din nou la santier, de catre muncitorul care le va
monta. Cu aceasta ocazie se da o deosebita atentie venaturilor (structurii) si coloritului fiecarei placi,
asezandu-se perechi cele care dau efecte mai placute.

2. Tehnologia de montare a placajelor din piatra naturala

Pentru montarea placajelor lipite pe suprafata-suport se foloseste mortar de ciment marca 100
plastifiat cu pasta de var. Pentru mai multa siguranta, se adauga dornuri si agrafe din otel-beton in
forma de S protejate contra coroziunii. Piesele metalice cele mai des folosite la fixarea placajelor sunt:
16
ancore de diferite tipuri, scoabe, agrafe in forma de S si dornuri (stifturi). Ancorele sunt de mai multe
feluri, si anume: de rezistenta, de sustinere si de solidarizare a placilor intre ele. Ancorele de rezistenta
sunt acelea pe care reazema placile. Independent de pozitia rostului din placa in care se fixeaza, ele se
introduc in perete pe muchie.
De aceea, cele pentru rosturi orizontale au capatul rasucit la 90, iar cele pentru rosturi verticale
sunt drepte. Ancorele de sustinere au rolul de-a impiedica placile sa se roteasca in jurul punctele de
fixare prin ancorele de rezistenta. Ele se confectioneaza din sarma (3...6mm).Ancorele de solidarizare
(scoabe in forma de S si dornuri sau stifturi) solidarizeaza placile adiacente pe orizontala, pe verticala
sau la colturi.
Piesele de lemn folosite pentru montarea placajelor sunt:
- distantiere in forma de pana, pentru potrivit distanta dintre placa si perete;
- pene pentru stabilirea grosimii rosturilor si verticalitatii placii la fixarea provizorie a
acesteia
- dibluri in forma de trunchi de piramida. Diblurile si spatiul in care se monteaza
trebuie bine udate. Diblurile se fixeaza cu pasta de ipsos sau cu ciment expansiv.
Planul fetei placajului se materializeaza prin montarea unui dreptar in tot lungul peretelui,
deasupra placajului, care sa aiba fata in planul placajului. Dreptarul se fixeaza cu pasta de ipsos sau cu
crampoane metalice si pene de lemn. Pozitia lui trebuie sa fie riguros exacta.
In cazul placajelor din placi de aceeasi dimensiune, pe dreptar se inseamna pozitia tuturor
rosturilor verticale. Astfel muncitorul, in orice moment, poate sa controleze cu firul de plumb pozitia
oricarui rost din oricare rand sau pozitia placii pe care o aseaza.
Daca inaltimea placajului este mai mare, se puncteaza intreaga suprafata. Pe verticala indicata
de firul cu plumb lasat de pe dreptarul de la partea superioara pana la linia trasata la partea inferioara,
se aplica turte de ipsos si eventual sparturi de placi care se verifica sa fie riguros in planul vertical
respectiv. Se verifica apoi si pe orizontala cu dreptarul sau cu o sarma intinsa intre reperele marginale.
Operatiile premergatoare punerii in lucru a placilor de piatra naturala sunt:
- asamblarea la culoare si la venatura a intregului placaj
- impermeabilizarea spatelui, cand este cazul
- marcarea locului gaurilor de ancoraj conform planurilor
- gaurirea placilor, care se executa cu burghie electrice sau manuale, realizand
diametrul colturilor iesinde, de obicei se evita taieturi care dau muchii ascutite,
deoarece se realizeaza si se mentin greu.
Operatia montarii placilor comporta 2 faze: asezarea provizorie e uscat si fixarea definitiva cu
mortar si cu piese metalice.
Pe linia primului rand de placi se asaza, in coltul din stanga frontului de lucru, prima placa a
carei verticalitate este stabilita cu ajutorul bolobocului. Placa se fixeaza cu pasta de ipsos. In acelasi
mod se fixeaza provizoriu si placa din coltul opus. La muchia lor superioara se intinde sfoara sau
sarma care se verifica cu dreptarul si bolobocul, pentru a fi perfect orizontala. In acelasi mod, ghidate
pe sfoara si de linia trasata la nivel inferior al placajului se asaza toate placile randului, lucrand de la
colturi spre mijloc si verificand rosturile dupa notarile de pe dreptarul de ghidaj. Cand randul este
complet, se trece la montarea definitiva. Se acopera rosturile verticale cu chit de ciment alb, praf din
piatra respectiva, eventual colorat, si apa necesara pentru a forma o pasta consistenta.

17
 Peretele si spatele placii se uda, iar intre placi si perete se toarna mortar de ciment fluid marca
100 (de consistenta 6). La inceput se toarna un strat de 3...4 cm inaltime si se lasa sa se intareasca 4..8
ore, dupa care se toarna si restul mortarului. Dupa 48 ore pot fi scoase si tampoanele de fixare.
Mortarul de legatura nu se toarna la inaltimea randului de placi, ci ramane cu cativa centrimetri mai
jos.
Daca fixarea placilor este asigurata si prin legaturi metalice, atunci la probarea pe uscat se
noteaza pe placi locul precis al ancorelor de sustinere (pentru a se da gaurile respective), doua pe
cantul inferior, la de la margine, si cate una pe canturile laterale, la 1/3 de sus in jos. In cazul
placajelor interioare este de preferat ca pardoseala sa fie turnata si finisata inainte de executarea
plintei.

18
 Damurile se fixeaza in gauri cu mortar si se intepenesc cu mici pene metalice (de sarma),
patrunzand cu 2 cm in placa. Cand pozitia este corecta, se indoaie in jurul ancorelor mustatile lasate in
zidarie.
Montarea placajelor verticale in randurile urmatoare incepe cu montarea placilor din colturi la
care se fixeaza stifturile de pe cantul inferior, care patrund in locasurile taiate in placile din primul
rand. Pentru asezarea placii in pozitie corecta se folosesc: linia trasata la nivelul inferior al placajului,
firul cu plumb, bolobocul, dreptarul, pene de lemn, scoabe si colturi de caramida sau sapaturi de piatra.
Dupa fixarea celor doua placi din colturile peretelui la care se lucreaza, se intinde sfoara sau sarma la
nivelul cantului superior, care trebuie sa corespunda cu reperele fixate, iar placile trebuie sa fie
tangente la ea.
Deoarece ancorele au cozile mai groase decat rosturile, se taie in canturile placilor spatiul
necesar ingroparii lor. Dupa ce toate placile randului au fost montate, in cazul fixarii lor cu mortar, se
chituiesc rosturile si se fixeaza tampoanele de ipsos, daca prinderea in scoabe nu este sigura. Capetele
libere ale spatiului dintre pereti si placi se astupa cu hartie si se incepe apoi turnarea mortarului in
straturi de circa 5 cm grosime, cu interval de cel putin 4 ore intre 2 turnuri succesive, pana se ajunge la
2..3 cm sub nivelul cantului superior.

L. PLACAJE TIP MARMOROC

Placajele tip marmoroc se folosesc ca materiale de finisaj si decorative la executarea de lucrari

de finisaje interioare si exterioare, pentru cladiri de locuit, social-culturale si industriale, la diferite
elemente de constructii (de exemplu, pereti, stalpi, panouri figurative, decoratii, balcoane, lambriuri).
La exterior si in incaperile cu umiditate relativa a aerului mai mare de 60% (bucatarii, bai),
finisajele respective vor fi tratate hidrofug, prin aplicarea de lacuri transparente din polimeri dupa circa
72 ore de la montaj, pentru cresterea stabilitatii la umiditate.
Este interzisa finisarea cu placaje tip marmoroc a bazinelor sau recipientelor in care se
inmagazineaza apa sau alte lichide. De asemenea, nu este indicata finisarea cu placaje tip
marmoroc la solbancuri, profiluri, giafuri, socluri.
Placajele tip marmoroc alcatuite din foi flexibile lipite pe suport tertil se livreaza infasurat (cu
fata finisata in interior) pe role din carton presat. Sulurile de 5...10m lungime au fixate la unul din
capete un suport, pentru a permite depozitarea in pozitie verticala a acestora si sunt ambalate in hartie
sau saci de polietilena si apoi legate cu sfoara.
Lucrarile de finisare interioare si exterioare cu placaje tip marmoroc se executa pe suport textil,
prin taierea foilor in diferite forme si dimensiuni, dupa necesitate (de regula de la 15x15 pana la
50x50 cm), si se monteaza pe suprafete-suport plane, din zidarie tencuita cu mortar M100, din beton
greu turnat monolit ori prefabricat, sau din azbociment, prin intermediul unui strat de mortar plastic
adeziv, din ciment, var cu adaos de acetat de polivinil, Aracet E 50.

1. Executarea si pregatirea suprafetei-suport

La executarea si pregatirea suprafetei-suport a elementelor de constructie ce urmeaza sa fie
finisate cu placaje tip marmoroc, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
- suprafata-suport trebuie sa fie suficient de rezistenta, daca suprafata-suport este
tencuiala, aceasta trebuie sa fie perfect aderenta la intreaga suprafata a structurii
elementului de constructie (zidarie din caramida, betoane)
- suprafata-suport trebuie sa fie plana si neteda, fara deformatii locale sau cu ondulatii
si denivelari mai mari de 3 mm/m; sub dreptarul de 1,2 m lungime se admit cel mult 2
unde cu sageata maxima de 3 mm
- suprafata-suport, executata si pregatita in scopul montajului de placaje tip marmoroc,
trebuie sa fie perfect curata, fara pete sau urme de uleiuri ori grasimi ramase de la
ungerea cofrajelor sau de la alte operatii, fara bavuri sau resturi de mortare ori betoane

19
 stropite cu ocazia executarii altor lucrari, fara urme sau resturi de materiale de finisaj
(zugraveli de huma, vopsitorii)
- tencuielile driscuite brut, care se aplica pe structurile din zidarii din caramida se vor
executa din mortare de ciment marca 100
Inainte de inceperea lucrarilor de montaj al placajelor tip marmoroc se vor lua urmatoarele
masuri de pregatire a suprafetei-suport:
- pentru constructii noi, se va verifica cu toata exigenta indeplinirea conditiilor de buna
executie a lucrarilor mentionate mai inainte si, se vor executa cu toata atentia si de
calitate corespunzatoare, lucrarile de corectare a planeitatii, inlocuirea suprafetelor
defecte (de slaba rezistenta, neaderente) si curatirea manuala sau mecanica de urme de
betoane, mortare, si apoi spalarea cu apa cu adaos de detergenti a urmelor de uleiuri,
vopsele, indepartarea portiunilor murdare pe cale mecanica, cu spitul, ciocanul de
bucearda, prin sablaj
- pentru constructii vechi, se vor indeparta complet finisajele vechi coscovite si se va
corecta planeitatea suprafetei-suport.
-
2. Tehnologia de montare a placajelor tip marmoroc

a. Lucrari pregatitoare. In incaperile in care urmeaza sa se execute lucrari de finisaje

interioare sau decoratiuni cu placaje tip marmoroc, pe timp friguros sub + 5C, se va
asigura incalzirea mediului ambiant si a suprafetei elementelor res[ective de
constructie, la temperatura de peste +5C, cu cel putin 48 de ore inaintea inceperii
lucrarilor de finisaje. Acest regim de temperatura , se va mentine pe toata perioada
executarii acestor lucrari si cel putin 48 de ore dupa terminarea lor.
Pentru lucrarile de finisaje exterioare, este necesar, pe o parte, sa fie asigurate aceleasi conditii
de temperatura a mediului ambiant si a suportului (executarea lor pe timp calduros), iar, pe de alta
parte, sa se ia masuri pentru acoperirea si protejarea suprafetelor finisate expuse ploilor, pe o durata de
minimum 24 de ore, iar a acelora expuse radiatiilor solare intense, pe o durata de minimum 48 de ore.
Inainte de inceperea montajului, cu minimum 24 ore, sulurile de foi prefabricate de placaje tip
marmoroc se vor aduce, impreuna cu materialele necesare prepararii mortarului plastic adeziv. Intr-o
incapere incalzita la o temperatura de cel putin +15C, pentru a se aclimatiza si prelua temperatura de
minimum +15C, necesita croitul, prepararii mortarului si mantajului materialului.
Inainte de inceperea lucrarilor, este necesara studierea cu toata atentia a proiectelor si schitelor
desenate, pentru a se stabili toate sortimentele si cantitatile necesare de placaje tip marmoroc, in
vederea aprovizionarii acestora din loturi asemanatoare si pentru a se intocmi planul de executie si de
trasare a lucrarilor respective, desfasurate pe grosimi de placaje, compozitii granulometrice si de
culoare, pe baza carora se vor taia, la dimensiunile indicate, foile flexibile de marmoroc.
Trasarea suprafetelor ce trebuie finisate conform schitelor desenate se face cu scule obisnuite si
se marcheaza cu sfoara pudrata cu praf de creta colorata.
Taiatul foilor si ajustarea lor la dimensiunile indicate in planul de montaj si de trasare a
lucrarilor respective, precum si executarea strapungerilor corespunzatoare aparaturii electrice, dozele
se executa cu minimum 2...3 ore inainte de inceperea lucrului, iar placajele taiate se vor pastra in acest
timp desfasurate si asezate suprapuse pe o suprafata plana.

b. Montarea placajelor tip marmoroc. Placajelor tip marmoroc se monteaza pe suprafete-

suport, cu un mortar plastic adeziv, care se prepara pe santier conform retetei:
- ciment RIM 200(300) 1,5 parti volume
- nisip fin uscat cernut 0,05mm 2,0 parti volume
- Aracet E50 fungicizat cu circa 1..2%
pentaclorfenolat de natriu 0,15 parti volume
- var pasta 0,10 parti volume

20
 - colorant mineral in culoarea foliei de montat 0,03 parti volume
- apa pana la 0,5 parti volume

Procedeul de preparare a mortarului este urmatorul:

-se amesteca omogen, in stare uscata, cimentul cu nisipul (daca este cazul si cu trassul)
-se amesteca omogen, in apa de inmuiere, aracetul, varul si colorantul mineral, inmuiat si frecat
separat sub forma de pasta, inainte de prepararea amestecului
-se malaxeaza impreuna cele 2 amestecuri, pana se obtine un mortar plastic omogen,
semivartos care se poate intinde cu usurinta pe suprafata-suport, cu mistria sau cu mahalaua.
Se prepara cantitati limitate, care se pot folosi in intregime timp de circa 1 ora, adica inainte de
a incepe priza cimentului, in functie de capacitatea de aplicare a formatiei de lucru.
Placajele tip marmoroc se monteaza pe suprafete interioare (la pereti, stalpi) conform
proiectului, fie sub forma de lambriuri, fie pe intreaga inaltime a acestora. Cand se monteaza la
inaltimi de peste 1,80 m, se vor folosi schele interioare demontabile.
Ordinea de montare pe fatade a placajelor tip marmoroc se stabileste in functie de: profiluri,
balcoane, logii, urmarindu-se ca rosturile de lucru sa fie plasate in portiuni unde continuitatea
suprafetei este rupta, fie de profiluri, fie de schimbarile de grosime, compozitie granulometrica si de
culoare a placilor.
Tehnologia de montare a placajelor prefabricate tip marmoroc cuprinde urmatoarele succesiuni
de operatii:
21
 -controlul suprafetei-suport, in ce priveste planeitatea, aderenta tencuielilor, repararea, curatirea
si toate celelalte lucrari de pregatire
-prepararea mortarului plastic adeziv in cantitati corespunzatoare capacitatii de montare a
echipei de muncitori pentru consumarea acestuia in timp de circa o ora, adica inainte de inceperea
prizei cimentului
-udarea repetata cu apa curata a suprafetei-suport pana ce, la ultima stropire cu apa mai putina,
aceasta nu mai este absorbita imediat. In cazul unor suprafetei-suport cu absorbtie mare, pentru
micsorarea absorbtiei, acestea se pensuleaza dupa udare cu apa, cu un amestec de 1:5 Aracet E50 si
apa.
- infasurarea din nou in suluri, cu fata finisata in interior, inainte de montare, a
elementelor din placaje tip marmoroc, croite si desfasurate pe suprafete plane in
incaperea respectiva sau in una alaturata
- aplicarea mortarului adeziv pe suprafata suport, cu mahalaua, intr-un strat uniform de
circa 4 mm grosime la interior si 6 mm la exterior, folosind ghidaje din fire de
material plastic cu diametrul corespunzator; se aplica mortar pe o fasie egala cu
latimea foii de marmoroc si numai pe o portiune care poate fi acoperita inainte de-a
incepe priza cimentului (circa 3 mp)
- desfasurarea de sus in jos, pe stratul de mortar plastic adeziv, a foii respective de
placaj tip marmoroc, taiata la dimensiunile indicate, infasurata in sul, concomitent cu
operatia de asezare, cat mai exact in locul stabilit prin planul de montaj, si lipirea
provizorie, prin apasare usoara, de stratul de mortar plastic adeziv. Aceasta operatie se
executa de 2 muncitori, unul specializat in aceste lucrari de montaj si un zidar
- fixarea definitiva, dupa aplicarea provizorie a placajului de marmoroc, pe locul indicat
in planul de montaj, prin batere, presare si frecare usoara cu un tampon de lemn de
forma dreptunghiulara (o drisca speciala), captusit cu un strat de cauciuc moale sau de
pluta (fig. VII.10,d).
In vederea deplasarii usoare pe stratul de mortar adeziv a foii de marmoroc, pentru asezarea
exacta in pozitia de montaj indicata, pasuirea si inchiderea rostului de imbinare, operatia de presare si
frecare se executa incepand de la marginea libera a foii spre marginea de imbinare cu foaia montata
anterior. Prin aceasta operatie se elimina aerul prins sub foi si deformatiile acestora, asigurandu-se un
montaj perfect pe toata suprafata-suport.
In cazul montajului placajului cu rosturi deschise, de aceeasi latime sau de latimi diferite,
operatia de asezare si lipire a foilor se efectueaza numai prin batere, presare si frecare usoara in
directia desfasurarii acestora, de jos in sus, avand grija sa nu se produca deplasari laterale, deformatii
sub forma de cute sau umflaturi pe suprafata foilor.
Suprafata rosturilor deschise se finiseaza cu un mortar plastic adeziv, preparat conform retetei
si procedeului aratat mai inainte, insa cu praf de mrmura sau din roca respectiva (in loc de nisip fin de
Valeni) si cu pigmenti in culoare de aceeasi nuanta cu placajul de marmoroc sau in culori de contrast.
Mortarul plastic adeziv se va aplica sub forma de fasii inguste de circa 1-2 mm grosime si de latimi
depasind cu circa 100% latimea rosturilor respective, cu 48 de ore inainte de montarea foilor de placaj
tip marmoroc. Latimea rosturilor indicata in plan se asigura si se realizeaza cu sabloane din sipci din
lemn sau din masa plastica fixate pe pozitia rosturilor respective.
Pe suprafetele discontinue, prezentand unghiuri iesinde sau intrande, placajul tip marmoroc se
monteaza cu acelasi mortar plastic si in aceleasi conditii de lipire.

M. PLACAJE DIN PROFILURI DIN P.V.C. RIGID

Forma si dimensiunile profilurilor din PVC rigid folosite la aceste placaje este prezentata in
figura VII.11.

22
 1. Lucrari pregatitoare
In incaperea in care se executa placarea trebuie asigurata o temperatura de minimum +10 C in
tot timpul lucrarilor. In functie de natura elementelor care limiteaza pardoseala (pervaz, plinta) se
traseaza limita inferioara si superioara a placajului. Daca apar distante mai mari de 5 mm, intre liniile
orizontale care limiteaza marginile inferioare si superioare ale plintei sau pervazului sau linia de
racordare a tavanului, acestea se vor masca, coborand sau ridicand in zona respectiva marginea
placajului. In cazul acesta, profilurile verticale si placile din PVC, din zona respectiva, se lasa mai
inalte decat s-au prevazut initial si se ajusteaza individual. Dupa trasare, se debiteaza in role bucatile
de profil curent de placaj, cu o rezerva de 1...2 cm. Fasiile debitate se aseaza in stive, cu partea
concava in jos, iar, in cazul in care nu se aplatizeaza, se aplica greutati si se lasa minimum 16 ore
pentru indreptare.
Suprafetele pe care se executa placarea trebuie sa fie plane si netede. Proeminentele mai mari
de 1 mm se indeparteaza cu dalta si ciocanul, cu spaclul sau cu o piatra de slefuit. In cazul
adanciturilor mai mari de 5 mm si pe o suprafata cu dimensiunea cea mai lunga mai mare de 10cm,
acestea se umplu cu mortar din nisip, ciment si Aracet D50, in proportie de 3:1:0,23.

2. Tehnologia de montare a placajului din profiluri din PVC rigid

a. Schema profilurilor din pvc rigid

b. Croirea si pregatirea profilurilor. Placajul se poate realiza din profiluri

montate in pozitie verticala sau orizontala. In cazul montarii in pozitie verticala, placajele se croiesc la
latimea prevazuta pentru lambriuri, minus 5mm, iar in cazul montarii in pozitie orizontala, se vor taia

23
la lungimea peretelui respectiv. Capetele se folosesc in zonele unde dimensiunile sunt mai mici, de
exemplu la intreruperi (usi, ferestre, calorifere). Pentru taiere se foloseste o foarfeca pentru tabla.
Profilul terminal H si de tip coltar se taie la lungimea necesara cu ferastraul pentru metale,
avand grija ca la imbinarile dintre 2 profiluri sa se evite suprapunerile talpilor profilurilor. In principiu,
trebuie sa se asigure continuitatea profilului de margine, care inchide suprafata placata de pe perete.
Racordarea dintre profilul H si cel terminal se realizeaza prin decuparea talpii profilului terminal pana
la inaltimea corespunzand profilului H si pe o latime de 50 mm.
b. Montarea profilurilor in pozitie verticala. Profilul terminal orizontal, de la partea
inferioara si superioara, se monteaza pe tot conturul incaperii, batandu-se cuie in
talpa profilurilor la o distanta de 10...15 cm unul de celalalt. Profilul terminal de la
partea inferioara se poate monta direct pe suprafata pardoselii finite sau langa
elementul de racord dintre perete si pardoseala (plinta sau pervaz).
La colturi se monteaza profilurile de colt (intrand sau iesind, in functie de natura coltului).
Primul profil de colt, de la care se incepe montarea placajului, se fixeaza in cuie pe ambele talpi.
Profilul de colt care inchide o suprafata placata, dupa ce s-au montata toate profilurile de camp, se
fixeaza numai pe talpa unde se continua placajul. Inainte de placare, profilurile de colt se taie la
ambele extremitati la 45 , pentru a se racorda cu profilurile de camp. Profilurile de camp se introduc
prin arcuire in profilele terminale superior si inferior si se deplaseaza prin glisare orizontala in acestea,
pana se imbina cu profilul montat anterior. Pentru a usura introducerea profilului curent in profilurile
terminale, marginea acestora se poate indrepta de talpa cu ajutorul lamei unui cutit, al unui spaclu sau
al unei spatule subtiri.

Dupa aducerea in pozitie, profilul se bate in cuie, in toate perforatiile existente. Cuiele se bat in
centrul perforatiei existente in marginea profilului, pentru a nu impiedica variatia dimensionala a
acestora. Cuiele se bat cu ciocanul pana la circa 0,5 cm, apoi cu un dorn pana la un contact usor cu
suprafata placajului. Daca suprafata este intrerupta de elemente de beton in care nu se pot introduce
cuie, este necesar sa se monteze dibluri din polietilena sau sa se prevada sipci de lemn inglobate in
beton. Rezistenta prinderii in dibluri sau in sipca fiind mult mai mare, daca acestea sunt
corespunzatoare, nu se mai folosesc cuie, ci suruburi din 3 in 3 gauri.
In modul acesta se monteaza, succesiv, profiluri de placaj pana la penultimul, inainte de prima
intrerupere sau primul colt vertical.. Profilurile terminale se monteaza inaintea ultimului profil de
camp si, dupa aceea, profilul de camp se ajusteaza la latime. Daca zona de taiere cade in dreptul uneia
din nervurile de relief, se roteste profilul la 180 grade, astfel ca zona de taiere sa cada in dreptul
portiunii dintre 2 nervuri.
c. Montarea profilurilor in pozitie orizontala. In cazul montarii profilurilor de camp in
pozitie orizontala, se fixeaza in prealabil cele 4 profiluri terminale care delimiteaza suprafata de placat.
Profilul de camp se introducere prin arcuire intre cele doua profiluri terminale verticale, cu partea
24
perforata in sus, dupa aceea, se gliseaza in jos, introducand margine in profilul terminal inferior si se
bate in cuie in perforatiile de la partea superioara. In acelasi mod se procedeaza succesiv cu celelalte
profiluri de camp, latimile ultimului ajustandu-se, daca este cazul. Liniile orizontale se pot intrerupe
prin folosirea unor profiluri H. Acestea se pot folosi si la marginea dinspre usa, montandu-se pe
intreaga inaltime a peretelui sau a placajului, astfel ca zona placata deasupra usii, sa fie delimitata prin
2 profiluri verticale.
d. Intreruperi in suprafata placajului. In cazul existentei unor intrerupatoare sau prize in
suprafata care urmeaza sa fie placata, se demonteaza placa exterioara a acestora si se decupeaza o
deschidere in profilul curent de placaj corespunzator cu 2 mm mai mica decat placa exterioara a
intrerupatorului, astfel ca dupa montarea acestora marginile deschiderii sa fie mascate. Cand
intrerupatorul se afla pe 2 profiluri de placaj, se decupeaza portiunile corespunzatoare din aceste
profiluri si se procedeaza dupa cum s-a aratat.
Golul corespunzator elementelor de calorifer se inchide pe contur cu profiluri terminale, cu
colturile taiate la 45 cu planul peretelului. Daca tevile de alimentare ale caloriferului sunt astupate in
afara golului respectiv, se taie in profilul curent de placaj corespunzator o fanta paralela cu directia de
introducere a placii si de lungime corespunzatoare pozitiei tevii in suprafata placajului si se decupeaza
o suprafata circulara de diametrul tevii, in dreptul in care acesta patrunde in perete.

N. PLACAJE INTERIOARE CU PLACI EMAILATE SAU MELAMINATE DIN FIBRE

DE LEMN
Placajele interioare cu placi emailate sau melaminate din fibre de lemn se aplica prin lipire cu
adeziv Prenadez SB pe peretii din zidarie sau beton avand suprafata-suport pregatita corespunzator.
1. Tehnologia lucrarilor de placaj din placi emailate si melaminate de lemn
a. Pregatirea suprafetelor pe care urmeaza a se aplica placajele. Pregatirea
suprafetelor-suport pe care se plica placajele se executa dupa cum se arata in
continuare.
- Pe suprafetele din zidarie tencuita, tencuiala se executa cu mortar de ciment marca
100, driscuita fin. Planeitatea suprafetei tencuielii se verifica admitandu-se sub
dreptarul de 2,00 m lungime cel mult o unda cu sageata de maximum 2 mm.
Verticalitatea suprafetei tencuielii se verifica cu ajutorul firului cu plumb sau al
bolobocului asezat pe dreptarul de 2,00m lungime, neadmitandu-se abateri de la
verticalitate mai mare de 2 mm/m.
- Pe suprafetele de beton netencuite, netede fara bavuri sau denivelari, se vor executa rectificari
prin aplicarea unei tencuieli subtiri, cu mortar de ciment marca 100, dupa aplicarea in prealabil a unui
sprit de ciment. Atunci cand nu este necesara tencuirea suprafetelor de beton, dar ele prezinta
neregularitati, bavuri sau puncte proeminente izolate, acestea se razuiesc printr-o usoara frecare cu
piatra de polizor, iar micile adancituri se chituiesc cu mortar de ciment 1:2, preparat cu nisip fin.
Inainte de chituire, suprafata betonului trebuie bine curatata si amorsata cu un sprit de ciment.
Umiditatea suprafetei-suport nu trebuie sa depaseasca 2,5%. Se recomanda masurarea exacta a
umiditatii stratului-suport cu ajutorul aparatului de tip Higromette (bazat pe principiul variatiei
rezistentei electrice a materialelor, in functie de umiditatea lor), sau cu un alt aparat similar. In lipsa
acestora, umiditatea stratului-suport se verifica aplicandu-se cu ajutorul unei pensule curate, pe o
portiune mica (de circa 2X5 cm) din suprafata stratului-suport, o solutie de fenolftaleina in alcool, in
concentratie de 1%; daca portiunea respectiva se coloreaza in violet sau roz intens, stratul-suport are o
umiditate mai mare de 2,5%. Cand umiditatea stratului-suport este mai mare de 2,5%, se iau masuri
pentru uscarea suprafetei prin ventilare.
b.Tehnologia de aplicare a placilor pe pereti. Aplicarea placilor emailate sau melaminate din
fibre de lemn pe suprafetele interioare ale peretilor se executa conform detaliilor de arhitectura din
proiect, fie pe intregul contur, pe inaltime limitata (lambriuri) sau pe intreaga inaltime a peretilor, fie
pe suprafete limitate sub forma de panouri decorative. La aplicarea placilor se tine seama de desenele
lor si de orientarea acestor desene.

25
 Placajul se aplica pana la nivelul plintei sau al scafei, in cazul in care incaperile respective au
pardoseli din piatra naturala sau artificiala; in acest caz, plintele sau scafele trebuie sa aiba muchia
superioara rectilinie si la acelasi nivel. Placajul se poate aplica si pana la nivelul pardoselii, in cazul
pardoselilor din parchet, cu montarea ulterioara a pervazului sau plintei de lemn peste placaj.
Suprafata de placat se imparte conform detaliilor din proiect, trasandu-se in prealabil liniile
verticale si orizontale indicate in aceste detalii, de la care se incepe placarea sau se schimba culoarea.
Liniile delimitative se marceaza cu ajutorul dreptarelor sau al unei sfori pudrate cu praf colorat (negru
de fum).
Placile se introduc in incaperi cu cel putin 3 zile inainte de executarea placajelor, asigurandu-se
de la inceput un regim climatic de cel putin 16 grade Celsius si cu umiditatea relativa a aerului de
maxim 60%. Acest regim se va mentine tot timpul executarii placajelor si cel putin 30 de zile dupa
terminarea acestora.
Cu trei zile inainte de montare, fiecare placa va fi umezita pe spate cu un burete sau cu o perie
(circa 1/2l apa pentru 1 m p de placa). Dupa umezire, placile se stivuiesc una peste alta in incaperile
unde se vor monta, astfel ca doua fete umezite sa fie in contact, stiva se mentine presata cu greutati,
pentru a se asigura planeitatea placilor; de asemenea, stiva se acopera cu materiale de protectie, pentru
a se evita patrunderea prafului si deteriorarea placilor, pana la punerea lor in opera. Placile care se
aplica pe suprafete de pereti calzi (cosuri de fum, conducte de apa calda) nu trebuie umezite.
Pentru completari la colturile incaperilor, la nise, etc, precum si pt. Scurtarea in lungime,
placile se taie cu ajutorul unui ferastrau de mina cu dinti mici, placa tinandu-se cu fata finisata in sus.
In dreptul tevilor ce ies din perete, in dreptul dozelor, pe spatele placilor se va insemna pozitia
acestora, iar golurile necesare se vor decupa prin taiere cu un ferastrau special pt gauri cu dinti fini,
dupa ce, in prealabil, pt introducerea panzei ferastraului, se da o gaura cu burghiul. Taierea in jurul
strapungerilor se executa cu grija, pt ca marginile portiunii decupate sa fie acoperite complet cu rozete
sau de capacele intrerupatoarelor si prizelor.
Aplicarea placilor se incepe de la un colt al peretelui incaperii opus intrarii, sau de la linia
verticala trasata pe perete, in cazul in care proiectul prevede amplasarea placajului prin lipire cu adeziv
Prenadez SB, care nu trebuie sa aiba o vechime mai mare de 60 de zile de la data fabricarii. Cand
adezivul este prea vascos se amesteca cu o cantitate de Prenadez, pentru a se usura operatia de
intindere. Adezivul se aplica cu ajutorul unui spaclu cu muchia neteda, cu lungimea muchiei de circa
15 cm, tinand spaclul apasat cu o inclinare de circa 30 fata de suprafata de aplicare si in acelasi timp
cu muchia de reazem la un unghi de 45 fata de directia de tragere a materialului.
Pentru montare, placarea avand adezivul aplicat pe spate se sprijina pe muchia pliantei sau a
scafei de racordare cu pardoseala (sau pe pardoseala) si apoi se aplica pe peretele uns cu adeziv,
presandu-se si frecandu-se puternic cu o carpa suprafata emailata sau melaminata. Eventualele urme
de adeziv de pe suprafata placilor se indeparteaza imediat prin frecare cu o carpa uscata. Pe suprafete
mari, placile se mentin presate pe pereti cu dispozitive corespunzatoare de presare.
Placile croite special pentru acoperirea suprafetelor mici (nise, stalpi, spaleti) nu se vor sprijini
cu popi, ci doar se vor presa si se vor freca puternic cu carpa, deoarece la suprafete mici de placi
adezivul are suficienta putere de lipire pentru a impiedica desprinderea placilor de pe suport, pana la
intarirea lui.

26
 Pozitia diblurilor montate anterior placarii se va marca, pe masura executarii placajului, prin
cuie subtiri batute in rosturile dintre placi sau prin placaj,in cazuldiblurilor destinate montarii
diferitelorobiecte de placaj.Cuiele se vor scoate pe masura aplicarii baghetelor de mascare a rosturilor
sau a montarii obiectelor. Pentru strapungerea ulterioara a placajului de catre suruburile care fixeaza
obiectele de dibluri, se vor da cu burghie.
La terminarea lucrului sau la orice intrerupere mai mare de o ora , sculelese vor curata de
resturirile de adeziv, cu ajutorul unui spaclu si prin spalare cu benzina. Rosturile se acopera cu
profiluri din P.V.C,iar in lipsa acestora se pot utiliza gaghete de lemnprofilate.Profilurile din P.V.C.se
fixeaza fara ca banda de mascare sa fie montata.Profilul cu uluc se prinde cu un rand de cuie batute la
circa 25 cm. distanta intre ele , in uluc, si care patrund in tencuiala prin placa din fibre de lemn.Banda
de mascare , inmuiata prin incalzire in apa calda(circa 60C) se monteaza apoi prin presare in ulucul
profilului , acoperind capetele cuielor(fig.VII.14.).Daca se folosesc baghete din lemn profilate ,
acestea se fixeaza cu suruburi pentru lemn, in diblurile montate anterior aplicarii placajului; capul
ingropat al suruburilor se va chitui cu chit pentru vopsitorii pe suprafetele de lemn( pe baza de ulei,de
alchidal etc.).Baghetele de lemn se folosesc pentru rosturile dintre placi in camp , atunci cand nu se
prevede folosirea celor din P.V.C. precum si la colturi intre sau iesinde si pentru inchiderea marginii
superioare a placajului sau a conturului acestuia .Suprafata placajului se curata de resturile de adeziv si
de alte impuritati , prin frecare cu o carpa uscata. In cazul petelor mai rezistente, curatarea se executa
cu diluant, prin frecare cu carpa.

O. CONSUMURI SPECIFICE DE MATERIALE

In normele de deviz pentru placajele interioare si exterioare, avand indicativul C.I au fost
avute in vedere aceleasi principii enumerate la capitolul VI.
In aceste norme sunt cuprinse materialele considerate aduse pe santier in raza de actiune a
mijlocului de ridicare cu care se efectueaza transportul vertical sau langa obiectul de constructie.
Mortarul de ciment necesar montarii placajului este prevazut in norme sub forma de materiale
constituite (ciment, nisip, apa), pentru acele lucrari la care mortarul se prepara manual in cantitatea
strict necesara ritmului de executie a cestora, si sub forma de mortar gata preparat, pentru placajul cu
caramida dn argila arsa (CI 4a), placajul din placi ceramice glazurate (CI 5) si placajul din placute de
sticla (CI 8).
In tabelul VII.2 sunt prevazute, pentru exemplificare, consumurile specifice de materiale pentru
placaje din faianta

27
 Consumuri specifice de materiale pentru placaje din faianta
la pereti si stalpi (CI 6)
Denumirea U/M Cantitati
materialelor a b c d e f
Placi de faianta M3 1,05 1,05 1,05 1,05 1,05 1,05
Ciment P 40 Kg 10,350 6,500 0,400 10,350 6,500 0,400
Ciment alb PA 30 Kg 0,300 0,300 0,300 0,300 0,300 0,300
Nisip 0....3 mm M3 0,027 - - 0,027 - -
Nisip cuartos tip Kg - 4,500 - - 4,500 -
0...1 mm
Var pasta M3 0,002 0,002 - 0,002 0,002 -
Barita fiotata de Kg - - 0,890 - - 0,890
calitate superioara
Aracet DP 25 M Kg - 0,305 - - 0,305 -
Aracet CPMB Kg - - 0,410 - - 0,410
Apa M3 0,020 0,005 0,002 0,020 0,005 0,002
Nota:
a placaj din placi de aceeasi culoare si acelasi format, fixate cu mortar de ciment marca
M100 T cu adaos de var pasta, de circa 2 cm grosime
b idem, fixare cu mortar de ciment cu adaos de Aracet DP 25 M
c idem, fixate cu pasta adeziva pe baza de Aracet CPMB
d placi de culori si forme diferite, montate in desene, fixate cu mortar de ciment marca M100
T, cu adaos de var pasta, de circa 2 cm grosime
e idem, fixate cu mortar de ciment cu adaos de Aracet DP 25 M
f idem, fixate cu pasta adeziva pe baza de Aracet CPMB

28
 P. CONDITII DE CALITATE LA LUCRARILE DE PLACAJE
La lucrarile de placaje interioare si exterioare se controleaza aspectul general al placajului, in
ceea ce priveste uniformitaatea culorii si corespondenta acestuia cu proiectul, planeitatea, verticalitatea
sau orizontalitatea suprafetelor placate, executia ingrijita a rosturilor, fixarea placilor pe pereti.
Orizontalitatea si verticalitatea rosturilor sau a suprafetelor se verifica cu ajutorul firului cu plumb, al
nivelei cu bula de aer si al dreptarului.
Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii ppe intreaga suprafata, nu se admit
diferente de tonuri intre diversele panouri montate si nici diferentieri suparatoare in cadrul aceluiasi
panou, nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile cu smaltul sarit.
Suprafata placajului trebuie sa fie plana, sub dreptarul cu lungimea de 1,20m se admit cel mult
o unda cu sageata de maximum 2 mm.
Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrande trebuie sa fie
verticale si rectilinii.
Randurile de placi trebuie sa fie cu rosturi rectilinii si in continuare, de latime uniforma.
Rosturile trebuie sa fie bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat cu pigmenti. Placile trebuie sa
fie bine fixate pe suprafata-suport, la ciocnirea usoara a placii cu un corp cu suprafata mica de lovire,
trebuie sa rezulte un sunet plin. Cand se constata, dupa sunet, ca unele placi nu sunt bine fixate (suna a
gol) se scot si se fixeaza din nou. In asemenea cazuri se verifica prin incercari de smulgere si aderenta
placilor adiacente.
Liniile de racordare a suprafetelor placate cu plinta sau scafa trebuie sa fie rectilinii, fara
ondulari in plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie sa fie etansat cu pasta de ciment. La racordarea
suprafetei placajului cu tencuiala, linia de racordare trebuie sa fie dreapta, fara ondulari in plan vertical
sau orizontal; nu se admite racordarea tencuielii cu placajul prin scafa de mortar de ciment sau pasta
de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii.
In jurul strapungerilor prin suprafata placata (tevi de instalatii, doze electrice), gaurile de placaj
trebuie sa fie mascate cu rozete, respectiv cu capacele intrerupatoarelor, prizelor.
Abaterile admisibile de care trebuie sa se tina seama la aprecierea calitatii placajelor sunt
urmatoarele:
- devierea de la planeitate si verticalitaate a suprafetei placajului (distanta dintre dreptar
si suprafata placajului), 2 mm
- devierea rosturilor dintre placile placajului, 0,5....1 mm la o placa.

R. DEFECTE DE EXECUTIE LA LUCRARILE DE PLACAJE SI REMEDIEREA LOR

Principalele defecte de executie la lucrarile de placaje sunt: lipsa de planeitate, aspectul
neuniform, stirbiturile, racordarile imperfecte cu tencuielile, placile nelipite pe toata suprafata.
Lipsa de planeitate la placajul din placi de mazaic sau placi ceramice neglazurate rezulta din
colturi sau muchii de placi iesite in afara. Pentru remediere se procedeaza la slsfuirea locala a acestora
pana sunt aduse in planul general.
Lipsa de verticalitate sau de orizontalitate a rosturilor nu este remediabila, lucrarea trebuie
refacuta.
Stirbiturile evidente la colturi sau in lungul muchiilor, cand nu sunt mari, se pot repeta
chituindu-le cu mortar preparat la culoare, in care se introduce ca material de umplutura praf din
elementul respectiv de placaj, ciment alb, putin var si apa, pana la consistenta de lucru. Lucrarea este
costisitoare si in unele cazuri, nu este perfecta, neputand limita glazura. Suprafata reparata se freaca
bine si apasat cu mistria mica, pana devine compacta si sticloasa.
In cazul unor racordari imperfecte cu tencuielile, portiunile defecte de tencuiala trebuie razuite,
udate si apoi se plica un mortar de compozitie asemanatoare cu al tencuielii, executat insa cu nisip
cernut si cu adaos de ipsos, pt a-i grabi priza.
Placile nelipite pe toata suprafata constituite unul din defectele curente si care nu se poate
remedia decat prin refacere. Defectul se descopera prin ciocnire din aproape in aproape, sunetul de gol

29
indicand locul defectului. Mai poate aparea dupa un timp de exploatare, prin inchiderea nuantei placii
in acel loc. Cauza este neglijenta si aplicarea incorecta a mortarului pe spatele placii, la montarea ei.
Mai pot aparea placi cu adeziune slaba, car la ciocnire dau un sunet deosebit, dogit. Acest
defect provine din mai multe cauze, si anume: placa respectiva nu a fost bine udata, peretele nu a fost
udat, mortarul a fost vartos si dozajul de ciment prea mic ori s-a folosit mortar vechi, la care a inceput
priza, sau placa a avut praf pe spate. In aceasta situatie se scot placile, mortarul ramas pe perete se
indeparteaza cu grija, fara a stirbi muchiile alaturate, se uda bine spatiul ramas gol, apoi se pun la loc
placile, aducandu-le in planul general al placajului.
Pe langa defectele enumerate, la placajele de piatra naturala mai pot apare fisuri, gauri,
crapaturi si incluziuni de alte materiale, cu rezistente mecanice mai mici decat piatra respectiva.
La marmurile colorate, aceste defecte sunt tolerabile, dar trebuie remediate. Nu se admit fisuri
sau crapaturi perpendiculare pe directia venaturilor piesei. Defectele admisibile se chituiesc la culoare
si se lipesc, facandu-le astfel cat mai puti vizibile. Partea reparata se prelucreaza dupa uscare ca si
restul campului.
La executie pot aparea defecte din cauza asezarii alaturate a unor placi de colorit sau venaturi
nepotrivite, are strica aspectul placajului. Remediul este desfacerea si refacerea placajului, de aceea la
executie trebuie data toata atentia, aranjand in prealabil placile pe uscat, pentru a aprecia efectul.
La placajele din profiluri din PVC rigid pot aparea portiuni desprinse de placaj care se
remediaa prin rebaterea cuielor pe portiunea respectiva; unele profiluri au sparturi sau ciobituri in
suprafata lor vizibila, ceea ce necesita inlocuirea lor. Abaterile de la verticalitate nu se pot remedia, din
aceasta cauza verticalitatea trebuie asigurata cu cea mai mare atentie la montaj.

S. EXECUTAREA PLACAJELOR PE TIMP FRIGUROS

Pentru executarea lucrarilor interioare de placare pe timp friguros, se iau urmatoarele masuri
speciale:
- temperatura aerului in incapere, langa peretii exteriori, sa fie de min. +5C(la nivelul
pardoselii).
- Suprafetele care se placheaza si care au o temperatura mai coborata de +5C se
incalzesc pana la +5C
- temperatura mortarului folosit trebuie sa fie de min +15C
- umiditatea incaperii nu trebuie sa depaseasca 60%
- peretii trebuie sa fie bine uscati, ca sa nu apara pete la suprafeta lor (in cazul folosirii
placilor nesmaltuite)
- suprafetele placate la temperaturi cuprnse intre +5 si +10C se vor apara de actiuni
mecanice timp de 12....15 zile
- placile se vor pastra la o temperatura mai ridicata de +5C. In cazul folosirii sobelor,
acestea trebuie amplasate la o distanta de cel putin 3 m de placile proaspat asezate, iar
placile se acopera cu rogojini care se umezesc cu apa.
La lucrari speciale, in incaperi mari, unde incalzirea intregii incaperi ar cere o instalatie
speciala si complexa, se poate adopta si sistemul de incalzire locala. Pe suprafata respectiva se
monteaza tevi prin care trece agentul de incalzire (apa calda sau abur). Pentru mentinerea caldurii si pt
evitarea pierderii ei n incapere, tevile si suprafata se acopera cu rogojini.

T. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA. FORMATIA MINIMA DE LUCRU LA

LUCRARILE DE PLACAJE
Lucrarile de placare se executa de catre o echipa compusa din patru muncitori din care unul
necalificat.
In cadrul lucrarilor de placare a suprafetelor verticale, locul de munca trebuie organizat astfel
incat sa nu se creeze goluri de productie.
La locul de munca se instaleaza: lada de mortar a carei capacitate trebuie sa asigure circa o ora
de lucru, lazile cu placi, galeti cu apa, scule si unelte necesare, dupa specificul lucrarii, banca sau

30
scaun, material pentru schela, daca placajul va avea mai mult de 1,60 m; materiale pentru placare,
inclusiv materialele accesorii.
Pentru executarea lucrarilor, operatiile respective se pot distribui oamenilor din echipa, astfel:
muncitorul de categoria cea mai mare conduce si verifica lucrarile echipei si executa sortarea placilor.
Fixarea reperelor, trasarea si montarea placilor se executa de ceilalti muncitori calificati. Muncitorul
necalificat umezeste suprafetele care urmeaza sa fie placate, moaie in apa placile, le curata si le sterge,
aduce la locul de munca placile, mortarul, uneltele necesare, curata si spala suprafetele placate.
Executarea lucrarilor de placare se incepe cu randurile de jos, care sunt montate de muncitorii
calificati, acestia lucreaza asezati pe scaune, iar placile cu mortarul aplicat pe ele sunt date de
muncitorul necalificat. Cand nivelul placajului ajunge la 0,80 m, in locul scaunelor se aduc masute,
ladite de lemn, iar muncitorii lucreaza in picioare. Dupa ce termina lucrul pe o portiune de suprafata,
echipa se deplaseaza alaturi, procedand la placarea portiunii noi, la fel ca si la prima. La terminarea
unei suprafete limitate de un perete se trece la alt perete si se impart portiunile de lucru in functie de
goluri, nise.
In cazul peretilor care se placheaza pana sus sau al stalpilor care se imbraca pana la tavan, pe
frontul de lucru se instaleaza schele pe care se asaza, dupa inaltimea la care se lucreaza, mese sau
ladite.

U. MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA EXECUTAREA

PLACAJELOR
In afara de masurile de protectie a muncii cu caracter general, la lucrarile de placaje trebuie
luate o serie de masuri speciale, si anume:
- placarea suprafetelor la o inaltime care depaseste 1,20 mtrebuie sa fie executata de pe
platforme sau de pe schele solide, este interzis sa se lucreze de pe scanduri sau
panouri izolate, nefixate de platforma schelei
- in cazul executarii lucrarilor deasupra utilajelor sau a locurilor de trecere a oamenilor,
trebuie sa se execute podine cu balustrada si cu scanduri laterale fixate de balustrada
- la locurile de spargere si de prelucrare a placilor ceramice, muncitorii sunt obligati sa
poarte ochelari de protectie, iar cand concentratia de praf a aerului depaseste limitele
admise, se vor purta masti contra prafului, cu filtru pentru praf fin.
La lucrarile de placaje din profiluri de PVC rigid si din placi emailate din fibre de lemn, pentru
evitarea pericolului de explozie care poate avea loc datorita folosirii adezivului Prenadez SB sau a
solventilor care degaja vapori inflamabili, se vor lua masuri care sa asigure:
- impiedicarea atingerii limitei inferioare de explozie a amestecului de vapori de
solventi si aer, prin ventilare
- interzicerea oricarei surse de foc (scantei, flacara) in intreaga zona in care se pot
forma amestecuri explozive
Pentru asigurarea acestor conditii, se vor lua urmatoarele masuri:
- in perioada de lucru de la aplicarea adezivului pana la lipirea placajului, se va asigura
o buna ventilatie a incaperilor in care se lucreaza, pentru eliminarea in exteriorul
cladirii a vaporilor ce se degaja din stratul de adeziv. In timpul verii se va lucra cu
ferestrele deschise, iar usile de comunicatie cu restul apartamentului vor fi inchise. In
cazul executarii lucrarilor pe timp de iarna, ferestrele se vor deschide intermitent
pentru asigurarea ventilarii, fara a scadea temperatura sub limita de + 16C
- bidoanele cu Prenandez SB, diluat Prenadez sau solvent vor sta inchise, punandu-li-se
capacul la loc dupa fiecare folosire
- in zona in care se lucreaza la montarea placajului (in casa scarii si in apartamentele de
la toate nivelurile care au acces la scara respectiva) sunt interzise fumatul, lucrari la
care se foloseste focul, incalzirea la flacara, lucrari la care se produc scantei (sudura
electrica, ciocanire), cuplarea sau decuplarea circuitelor electrice (prize,
intrerupatoare), precum si folosirea aparatelor electrice de incalzire si a celor care pot

31
 produce scatei; de asemenea e interzis a se face foc in sobe sau in orice alt mijloc de
incalzire cu flacara libera.
- In afara instructajului obisnuit, se va face zilnic un instructaj cu toti muncitorii care
lucreaza in zona in care se executa lucrari cu Prenadez SB sau cu solventi (in casa
scarii si in apartamentele de la toate nivelurile care au acces la scara respectiva), vor fi
instruiti si muncitorii altor intreprinderi ( de gaze, electricitate, montari ascensoare),
care lucreaza temporar in zona respectiva.
- Se vor instala placarde de avertizare, in care se vor indica interdictiile respective.

32