Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ordonatorul de credite :
Obiectivul lucrarilor:
Amplasarea lucrarilor :
Constructia Gradinitei nr.12 este amplasata pe Str. Dobrila Eugeniu nr.14, terenul facand
parte din domeniul public al Primariei Municipiului Constanta.
Art. 5 Persoanele fizice si juridice raspund, potrivit legii, de stabilirea si aplicarea masurilor
de aparare impotriva incendiilor, precum si de consecintele producerii incendiilor.
Art. 6 (1) Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa respecte reglementarile tehnice si
dispozitiile de aparare impotriva incendiilor si sa nu primejduiasca, prin deciziile si
faptele lor, viata, bunurile si mediul.
(2) Persoana care observa un incendiu are obligatia sa anunte prin orice mijloc serviciile
de urgenta, primarul sau politia si sa ia masuri, dupa posibilitatile sale, pentru limitarea si
stingerea incendiului.
(3) In cazul in care anuntul s-a facut cu rea-credinta, fara motiv intemeiat, autorul
raspunde contraventional sau penal, potrivit legii, si suporta cheltuielile ocazionale de
deplasarea fortelor de interventie.
Art. 7 (1) In caz de incendiu, orice persoana trebuie sa acorde ajutor, cand si cat este rational
posibil, semenilor aflati in pericol sau in dificultate, din proprie initiativa ori la
solicitarea victimei, a autoritatilor administratiei publice, precum si a reprezentantilor
serviciilor de urgenta. Art. 8 In cazurile de forta majora determinate de incendii, persoanele
fizice si juridice care detin, cu orice titlu, terenuri, constructii, instalatii tehnologice sau
mijloace de transport au urmatoarele obligatii: (1) sa permita neconditionat accesul serviciilor
de urgenta si al persoanelor care acorda ajutor (2) sa permita neconditionat utilizarea apei,
materialelor si mijloacelor proprii pentru operatiuni de salvare, de stingere si de limitare
a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane.
10. Cooperarea cu angajatii desemnati cu atributii pe linie de PSI atat cat ii permit
cunostintele si sarcinile sale, in vederea realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor.
11. Acordarea ajutorului, atat cat este rational posibil, oricarui angajat aflat intr -o situatie de
pericol.
Obligatiile administratorului
Obligatiile utilizatorilor
Obligatiile salariatilor
h) Sa nu puna pe calorifere sau pe tablouri electrice hartii, tesaturi, imbracaminte sau alte
materiale
inflamabile;
i) Sa nu blocheze culoarele si scarile de acces cu materiale ce ar impiedica interventia
prompta la
j) Sa nu foloseasca pentru iluminare foc deschis (chibrituri, lumanari, hartii aprinse etc.) in
spatiile
de vanzare, de consumatie si de depozitare, sau in orice alt loc care prezinta pericol de
incendiu;
INCENDIILOR
Dispozitii generale
Art. 5 Efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici ori biologici care
pot interveni in caz de incendiu asupra constructiilor, instalatiilor si utilizatorilor, sunt
prezentate in anexa prezentei proceduri.
Riscul de incendiu
Extras din Ordinul 775/ 22 iulie 1998 publicat in MO 384/ 09.10.1998
Art. 11 (1) Riscul de incendiu este criteriul de performanta care reprezinta probabilitatea
globala de izbucnire a incendiilor, determinata de interactiunea proprietatilor specifice
materialelor si substantelor combustibile cu sursele potentiale de aprindere, in anumite
imprejurari, in acelasi timp si spatiu.
(6) Depasirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementari specifice sau in
documentatiile
tehnice si in scenariile de siguranta la foc, prevazute la art. 7, alin. 1 si 2, este de regula,
interzisa, cu
exceptia cazurilor prevazute de lege, cand se impune luarea masurilor compensatorii de
aparare
impotriva incendiilor.
Rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc
Art. 12 (1) Rezistenta la foc este proprietatea unui element de constructie sau a unei
structuri de a-si pastra pe o durata determinata stabilitatea, etanseitatea la foc si/ sau izolarea
termica cerute si/ sau alta functiune specializata, intr-o incercare la foc standardizata.
(2) Gradul de rezistenta la foc se stabileste in functie de nivelurile de rezistenta la foc ale
principalelor elemente de constructii componente.
(3) Gradele de rezistenta la foc, in ordinea descrescatoare a sigurantei la foc, sunt: I, II, III,
IV si V.
Art. 15 (1) Comportarea la foc a constructiilor si a instalatiilor, in ansamblu sau a
unor
parti componente este determinata de contributia la foc a elementelor, materialelor
si substantelor combustibile utilizate, in raport cu rezistenta la foc asigurata.
(2) Contributia la foc se estimeaza prin potentialul caloric al sarcinii termice si reprezinta
suma energiilor calorice degajate prin arderea completa a tuturor elementelor, materialelor si
substantelor combustibile din spatiul respectiv.
(3) Limita maxima a potentialului caloric este data de arderea completa, in cazul unui
incendiu total intr-o constructie, instalatie sau compartiment de incendiu.
(4) Constructiile si instalatiile trebuie sa se comporte la foc astfel incat, pe timpul
interventiei in caz de incendiu, sa nu pericliteze siguranta utilizatorilor si a personalului de
interventie.
(5) Aprecierea reala a comportarii la foc a unor constructii si instalatii se poate face dupa
stingerea incendiilor produse in acestea atat prin constatari si masuratori directe, cat si prin
expertize.
Art. 16 (1) Stabilitatea la foc a constructiilor si instalatiilor sau a compartimentelor de
incendiu reprezinta caracteristica globala, exprimata in unitati de timp (ore si minute), intre
momentul izbucnirii incendiului si momentul in care structura de rezistenta respectiva isi
pierde capacitatea portanta si se prabuseste ca urmare a actiunilor si a efectelor incendiului.
(2) Stabilitatea la foc este determinata de rezistenta si comportarea la foc si este influentata
de masurile luate pentru limitarea efectelor negative ale agentilor care pot interveni in caz de
incendiu.
(2) Caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele
functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface conditii normale.
(3) Caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de
securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel incat
sa se asigure vizibilitatea si sa fie usor recunoscute.
Art. 25 La proiectarea si la executarea cailor de evacuare se interzice prevederea usilor
care se pot bloca in pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice,
prevederea de finisaje combustibile, cu exceptia celor admise prin norme, de oglinzi,
praguri sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati la evacuare
(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica etc).
Art. 26 (1) Caile de acces, de evacuare si interventie din constructii si instalatii se separa
de celelalte spatii prin elemente de constructii cu rezistenta si comportare la foc
corespunzatoare utilizarii in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor
si se prevad, dupa caz, cu instalatii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti
ori de presurizare.
Caile de acces :
1) Vor fi bine intretinute (indiferent de sezon) curatate si eliberate de obstacole
(marfuri, utilaje, ambalaje, zapada etc.) intrarile din incinta locatiilor si drumurile, culoarele
de circulatie dintre stive sau depozite exterioare care ar putea impiedica interventia pentru
stingerea incendiilor.
9) In imediata vecinatate a elementelor care asigura inchiderea golurilor din pereti antifoc,
precum si sub aceste zone se admite prezenta materialelor combustibile si a lichidelor
inflamabile numai in cantitatile strict necesare fluxului tehnologic.
10) Usile de la caile de evacuare din cladiri vor fi 'tip normal' si nu va fi admisa
utilizarea unor mecanisme care se pot bloca in timpul functionarii. Deschiderea usilor
trebuie sa se faca cu usurinta si in sensul fluxurilor de evacuare. La usile exterioare se
permite folosirea unor dispozitive (sisteme, mecanisme) de zavoare actionabile cu
usurinta.
1l) Nu se admite placarea usilor cu oglinzi, intrucat acestea pot crea confuzii in parcurgerea
cailor de evacuare, inducand in eroare persoanele evacuate si creand panica.
12) In casele de scari, pe coridoare sau alte cai de evacuare ale cladirilor, nu este admisa
amenajarea incaperilor ori locurilor de lucru, a depozitelor, care pot impiedica
evacuarea persoanelor si bunurilor din cladire, precum si accesul pompierilor in caz de
incendiu. Nu se admite reducerea latimii cailor de evacuare prin blocarea lor partiala cu
dulapuri, fisete, mobilier etc.
13) Iesirile catre exterior vor fi marcate prin indicatoare corespunzatoare conform STAS
297/ 2-80. La nivelul iesirilor spre exterior atunci cand rampa scarii se continua sp re
demisol sau subsol, se vor afisa semne indicatoare.
14) In vederea asigurarii folosirii nestingherite in orice moment si in orice anotimp a scarilor
exterioare de evacuare, precum si a scarilor exterioare de incendiu, se va asigura
curatarea lor - pe timp friguros - de zapada ori gheata.
15) Pentru asigurarea evacuarii rapide a persoanelor si bunurilor din cladiri (sali si sectii de
productie aglomerate, depozite si alte asemenea locuri), se vor intocmi planuri (schite)
de evacuare care trebuie sa cuprinda urmatoarele:
a) Mijloacele prin care se face anuntarea persoanelor ce raspund de executarea si dirijarea
evacuarii;
b) Numele si prenumele, precum si locul de munca al acestor persoane;
c) Ordinea in care urmeaza a se face evacuarea persoanelor si bunurilor (pentru
fiecare
incapere) in functie de valoarea lor si de vulnerabilitatea la incendiu;
d) Traseele pe care se face evacuarea marfurilor, urmarindu -se pe cat posibil, ca aceasta
operatie sa se faca pe alte cai decat cele destinate evacuarii persoanelor, astfel incat sa nu
impiedice interventia pompierilor;
e) Locurile in care urmeaza sa fie evacuate persoanele si bunurile, precum si
persoanele
insarcinate cu paza lor;
f) Masurile de securitate care trebuie luate la efectuarea evacuarii persoanelor si
a
materialelor care prezinta pericol deosebit (explozii, recipiente pentru gaze sau lichide sub
presiune) sau care prin ardere degaja substante nocive, a ambalajelor care contin lichide
inflamabile, a materialelor cu deosebita valoare ori care se deterioreaza usor sub efectele
temperaturii (aparate de precizie etc);
16) Planurile (schitele) de evacuare vor fi intocmite de directorul de locatie, dupa care vor fi
afisate in locurile pentru care au fost intocmite. Ele vor fi prelucrate in vederea
insusirii lor, cu toate persoanele specificate in aceste planuri. De cunoasterea si
aplicarea lor raspunde directorul de locatie si sefii de schimb. Directorul de locatie va
controla modul in care planul de evacuare este insusit si cunoscut de catre cei numiti sa
participe la evacuarea persoanelor si bunurilor, prin executarea periodica de exercitii
practice, astfel incat in permanenta sa fie asigurat succesul operatiilor de evacuare.
Art. 38 (1) Utilizarea focului deschis in locuri cu pericol de incendiu si pe timp de vant este
interzisa. Locurile (zonele) cu pericol de incendiu, in care se aplica aceasta interdictie, se
stabilesc si se marcheaza de persoanele in drept.
Art. 39 (1) Efectuarea lucrarilor de sudare, taiere, lipire sau a altor asemenea operatiuni care
prezinta pericol de incendiu, in constructii civile (publice) pe timpul programului de lucru in
spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor combustibile, este
interzisa.
(2) Lucrarile mentionate la alin. 1 se pot executa in spatiile respective numai dupa ce s -au
luat, dupa caz, masuri pentru: evacuare persoanelor; indepartarea sau protejarea
materialelor combustibile; golirea, spalarea, aerisirea sau ventilarea spatiilor; dotarea
locurilor de munca cu mijloace de limitare si stingere a incendiilor.
(3) Lucrarile mentionate la alin. 1 se executa numai pe baza permisului de lucru cu foc.
(4) In toate cazurile prevazute la alin. 1-3 este obligatorie instruirea personalului de
executie, control si supraveghere asupra masurilor de prevenire si stingere a incendiilor,
precum si informarea serviciului de pompieri.
Art. 40 (1) Fumatul in locuri cu pericol (risc) de incendiu, stabilite ca atare prin reglementari
specifice sau prin dispozitii ale persoanelor fizice ori juridice abilitate, este interzis.
(2) Locurile (zonele) in care este interzis fumatul se marcheaza conform reglementarilor
specifice.
(3) Locurile in care este permis fumatul se doteaza si, dupa caz, se marcheaza conform
reglementarilor specifice.
Art. 41 (1) Mentinerea in buna stare a instalatiilor si sistemelor de captare si scurgere la
pamant a descarcarilor atmosferice (paratrasnet) si a electricitatii statice este obligatorie la
constructii si instalatii, utilaje si echipamente tehnologice, conform reglementarilor tehnice.
(2) Pericolul creste atunci cand vopselele si lacurile contin pigmenti cu reactivitate mare in
combinatie cu diluanti care au continut de toluen sau alte lichide inflamabile peste limitele
admise.
(2) Ca sursa de autoaprindere uleiurile vegetale sunt mai periculoase decat cele de origine
animale, exceptand uleiul de peste.
INCENDIILOR
Extras din Ordinul 138/ 5 septembrie 2001 publicat in MO 606/ 26 septembrie 2001
b. 'iesire pentru evacuare' catre cele doua cai de acces spre locul de evacuare.
e. 'intrerupator general'.
Extras din Ordinul 88/14 iunie 2001 publicat in MO 583/18 septembrie 2001
Art. 3 Potrivit rolului pe care ii au in asigurarea protectiei constructiilor, instalatiilor
tehnologice, platformelor amenajate si utilizatorilor la actiunea focului, mijloacele tehnice de
PSI se clasifica in urmatoarele categorii principale:
a) Sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare, avertizare si alertare
in caz de incendiu, destinate detectarii si semnalizarii incendiilor produse in zona
supravegheata, in scopul luarii masurilor imediate pentru alarmarea, avertizarea sau
evacuarea persoanelor, actionarea unor echipamente de stingere sau de protectie,
transmiterea apelurilor de urgenta si alertarea fortelor de interventie;
b) Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor, care asigura
prezenta substantei de stingere in zona protejata sau limiteaza propagarea incendiului in
incaperi si spatii adiacente locului de izbucnire;
c) Stingatoare si alte aparate de stins incendii, care contin substante de stingere ce pot fi
dirijate asupra unui focar de ardere, prin actionare manuala sau automata, sub efectul
presiunii create in interiorul acestora sau datorita efectelor produse in zona supravegheata
de fenomenele fizico-chimice asociate incendiului;
d) Utilajele, unelte si alte mijloace initiale de interventie utilizate pentru
preintampinarea propagarii incendiilor, intreruperea arderii in diferite focare si, dupa caz,
stingerea acestora;
Art. 4 Mijloacele tehnice de PSI utilizate pentru intreruperea procesului de ardere sau pentru
protejarea materialelor combustibile din apropierea focului sunt:
a) Apa, care poate fi aplicata direct asupra focarului sau sub forma de jet compact ori
pulverizat, folosindu-se diferite mijloace uzuale, accesorii ale hidrantilor si instalatii
speciale. Efectul de stingere se realizeaza, in principal, prin racirea materialului care
arde si prin izolarea suprafetei incendiate de oxigenul atmosferic;
b) Spumantii folositi pentru obtinerea spumelor aeromecanice, care sunt refulate as
upra suprafetelor incendiate prin intermediul instalatiilor de stingere fixe, semifixe si
mobile sau aferente autospecialelor de interventie. Efectul de stingere este determinat de
stratul de spuma care provoaca racirea partiala a suprafetei incendiate si limiteaza
vaporizarea in zona de flacari si accesul oxigenului atmosferic;
c) Pulberile stingatoare, aplicate asupra focarului prin utilizarea unor instalatii, utilaje si
aparate adecvate, determina stingerea incendiului, in principal, prin agentii de stingere
generati la descompunerea pulberii sub actiunea temperaturii si crearea unor bariere
care limiteaza accesul oxigenului atmosferic in zona de ardere;
d) Aburul, deversat in zona protejata prin intermediul unor instalatii adecvate,
dilueaza concentratia de oxigen sub limita necesara continuarii procesului de ardere sau
atmosfera
potential exploziva formata in urma unor scapari de gaze;
e) Gazele inerte, refulate asupra focarului prin instalatii speciale, stingatoare si alte
aparate, realizeaza efectul de stingere, in principal, prin reducerea concentratiei de oxigen
sub limita necesara continuarii procesului de ardere;
f) Agentii stingatori sau neutralizatori speciali, refulati in zona protejata prin intermediul
unor instalatii si utilaje speciale sau stingatoare, inhiba sau stopeaza arderea prin
neutralizarea radicalilor liberi necesari continuarii reactiei de oxidare.
Art. 5 Principalele tipuri de mijloace tehnice de PSI prezentate la art. 3 si 4 sunt prevazute
in Anexa 2 a prezentei proceduri.
Cerinte si conditii tehnice specifice privind amplasarea, marcarea si
depozitarea mijloacelor tehnice de PSI
Extras din Ordinul 88/14 iunie 2001 publicat in MO 583/18 septembrie 2001
Art. 12 Mijloacele tehnice de PSI cu care sunt echipate si dotate constructiile, instalatiile
tehnologice si platformele amenajate se amplaseaza si/ sau se depoziteaza conform
documentatiilor tehnice de executie si reglementarilor specifice in locuri ferite de
intemperii, agenti corozivi, efecte negative ale temperaturii etc sau, dupa caz, se protejeaza
corespunzator mediilor in care se utilizeaza. Art. 13 (1) La amplasarea mijloacelor tehnice
de PSI care sunt utilizate de personalul de pe locurile de munca si/ sau de fortele de
interventie in caz de incendiu, se au in vedere urmatoarele cerinte:
a) Locurile de amplasare sa fie vizibile, usor accesibile (pe cai de evacuare, coridoare,
holuri, in zonele iesirilor si alte asemenea spatii) si la distante optime fata de focarele cele
mai probabile.
b) inaltimea de montare si greutatea acestora sa fie pe masura capacitatilor fizice ale
persoanelor care le utilizeaza.
c) Sa fie bine fixate si sa nu impiedice evacuarea persoanelor in caz de incendiu.
(2) Locurile de amplasare a mijloacelor tehnice PSI vor fi indicate prin marcaje sau
panouri de semnalizare, conform prevederilor legale.
g. Folosirea filtrelor de lumina (abajururi) improvizate din carton, hartie sau alte
materiale combustibile.
5. La sfarsitul fiecarei zile, resturile menajere si ambalajele vor fi evacuate din incinta
societatii.
Instructiuni de aparare impotriva incendiilor pentru personalul de mentenanta
1. Obiectul instructiunii
Scopul acestui document este de a stabili procedura si planul care trebuie pus in aplicare
in cazul unui eventual incendiu. Procedurile de evacuare, in caz de incendiu sunt elaborate
pentru asigurarea sigurantei utilizatorilor din cladire pe timpul izbucnirii unui incendiu, prin
coordonarea si controlul evacuarii persoanelor din cladire, pana la sosirea pompierilor
militari si a celorlalte forte de ajutor extrem calificat (Protectia Civila, Politie, Jandarmi,
Salvare etc).
2. Documente de referinta
a. Responsabilitatea conducerii
o indeplinirea atributiilor, in cazul unui incendiu, asa cum reiese din procedura de
fata.
4. Procedura de urgenta
o incercarea de stingere a focului, daca nu este prea riscant (nu se va utiliza mai
mult de 1 stingator, daca focul nu s-a stins, evacuati imediat zona.
o Anuntarea telefonica a pompierilor militari la numarul 981, din cea mai apropiata
zona neafectata.
o Personalul angajat al societatii va opri instalatia sau aparatul la care lucreaza, prin
actionarea butonului de oprire.
o Parasesc imediat cladirea prin iesirile de urgenta sau prin locurile indicate de
membrii echipei de interventie.
Odata ce angajatii societatii si persoanele din afara acesteia care se aflau in cladire s-au
adunat la locul stabilit, membrii echipei de interventie vor incepe numaratoarea persoanelor.
Contabilizarea persoanelor se va face consultand:
1. In toate spatiile din cadrul societatii, respectiv birouri, spatii pentru depozitare, puncte de
colectare si depozitare a resturilor menajere etc, este interzisa, cu desavarsire, utilizarea
focului
deschis, precum si executarea lucrarilor periculoase, ca: suduri, taieri, lipiri, topiri etc.
2. In caz de necesitate sau nevoie, cauzate de avarii ale unor instalatii, defectiuni, schimbari
de
configuratie ale unor amplasamente, se pot efectua lucrari cu foc deschis, respectiv su duri,
taieri, lipiri, topiri etc, numai pe baza eliberarii unui permis de 'lucru cu foc', dupa ce, in
prealabil, au fost luate toate masurile de aparare impotriva incendiilor.
Art. 11 (1) Aprinderea materialelor combustibile sub actiunea focului deschis se poate face
prin efecte
(2) Efectele directe constau in actiunea nemijlocita a flacarii sau a arc ului electric asupra
materialului
(5) Temperatura flacarii la arderea materialelor combustibile depinde de: natura materialului,
inaltimea,
compozitia si diametrul flacarii, de pierderile de caldura prin radiatie si poate atinge
urmatoarele valori:
flacarilor secundare, conductiei termice etc, rezultate ca efecte secundare ale utilizarii
flacarii sau arcului electric pentru sudare, lipire sau debitare.
(2) In timpul operatiunilor de sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica sau cu arc
electric se
Art. 15 Actiunea indelungata a radiatiei termice sau a gazelor fierbinti ascendente care se
produc in timpul operatiunilor de sudare poate genera incendii in zone mai apropiate sau mai
indepartate de locul sudarii.
Art. 17 Conductia termica prin piese metalice constituie, in anumite situatii, efect indirect de
producere a incendiului datorat lucrarilor de sudare. Fenomenul este determinat de
conductivitatea termica mare a metalelor care favorizeaza transferul de caldura la distante
mari de zona aplicarii socului termic.
e) Aparitia curentilor indusi in piesele metalice din jurul cablurilor de sudare, la sudarea in
curent
alternativ.
Art. 20 (1) In aer liber principalul factor favorizant in propagarea focului ii constituie
vantul, prin directia si viteza sa.
(2) Alti factori favorizanti in propagarea focului sunt: prezenta materialelor combustibile in
apropiere
(ierburi, frunze etc) si configuratia terenului care poate determina crearea curentilor de aer.
(3) Daca temperatura flacarii depaseste 700 - 800 grade C, fenomenul principal implicat in
propagarea
focului ii constituie radiatia termica a flacarii.
Art. 21 (1) Alt mod de propagare a focului ii constituie gazele fierbinti degajate de ardere.
(2) Propagarea focului se poate face si prin scanteile sau particulele incandescente degajate
de ardere si purtate de vant sau de curentii de aer.
2) In locurile si incaperile unde fumatul este interzis se vor afisa inscriptii vizibile, de
forme si
dimensiuni indicate in STAS-ul nr. 297/2000.
Art. 22 (1) Incendiile produse de fumat se datoreaza atat flacarii (chibrit, bricheta) utilizate
pentru aprinderea tigarii, cat si restului ce ramane la terminarea procesului de fumat.
(2) Flacara de chibrit are o durata de ardere de circa 20 de secunde. Chibritul aprins si
aruncat la
intamplare poate initia incendierea materialelor usor inflamabile, cum sunt: resturile de
hartie si
lichidele inflamabile, aflate in vase deschise sau imprastiate.
(3) Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete intr-o atmosfera potential
exploziva si in
incaperi inchise in care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz-aer fiind,
de regula
instantanee.
Art. 23 (1) Temperatura unei tigari aprinse este cuprinsa intre 550 si 600 grade C, iar timpul
de ardere difera in functie de calitatea tigarii, fiind cuprins intre 7,5 si 12 minute.
(3) In cazul tigarilor aprinse sau a resturilor acestora, fenomenul de aprindere depinde de
numerosi
factori, cum sunt: curenti de aer, umiditatea, posibilitatea acumularii caldurii, modul de
dispunere a
materialelor combustibile, posibilitatea realizarii aportului de aer proaspat.
(4) Prin urmare, la marea majoritate a materialelor combustibile exista o faza intermediara
de 1-3 ore
de ardere mocnita, care este cea mai probabila in considerarea tigarii drept sursa de
aprindere in cazul
producerii unui incendiu.
Aprinderea
Aprinderea este un fenomen chimic care se produce in faza gazoasa a substantelor. Din
aceasta cauza, toate substantele combustibile solide si lichide inainte de a se aprinde, se
gazifica. Aprinderea are loc cu atat mai usor cu cat gazeificarea incepe la o temperatura
mai joasa si se realizeaza numai daca substanta sau materialul combustibil vine in contact
cu o sursa externa sau interna de caldura.
Sursele externe de caldura (aprindere) sunt: focul deschis, radiatia termica, scanteile,
scurtcircuitele electrice, flamele, scanteile mecanice, trasnetele.
Sursele interne de caldura sunt autoaprinderile.
Temperatura de aprindere
Prin aceasta se intelege temperatura cea mai mica la care o substanta combustibila aflata
in prezenta
aerului sau oxigenului trebuie incalzita pentru ca arderea sa se contin ue de la sine, fara
incalzire
exterioara.
Se poate stabili usor si exact temperatura de aprindere la gaze, in schimb la materialele solide
si la cele
Arderea
substantelor care intretin arderea (oxigen sau substante care cedeaza oxigen), realizarea
temperaturii de
aprindere.
Arderea substantelor si a materialelor combustibile are loc numai in faza gazoasa; deci
materialele
temperatura de inflamabilitate.
Substantele combustibile solide se aprind si ard mult mai greu decat cele gazoase sau lichide,
deoarece aprinderea lor necesita un aport mai mare de caldura din exterior si degajarea
substantelor volatile combustibile prin distilare se face mai incet.
In timpul arderii se degaja caldura, iar daca aceasta caldura nu se raspan deste in aer cu o
viteza mai mare decat aceea cu care se produce, temperatura creste si arderea se intensifica.
Temperatura de auto
inflamare;
Arderea lichidelor este
conditionata de:
Temperatura de inflamabilitate;
Concentratia si temperatura limita de
inflamabilitate;
Arderea substantelor solide este conditionata de
tendinta spre:
Aprindere
Autoaprindere.
Temperatura de ardere
Viteza de ardere
Presiunea atmosferica;
Prezenta catalizatorilor.
combustibile care contin numai elemente care ard (de exemplu carbon, hidrogen,
fosfor, sulf), acestea
Altele insa, desi sunt combustibile contin si elemente care nu ard. Prezenta
elementului necombustibil
mare influenta asupra vitezei de ardere. Pe vant puternic, arderea este alimentata
intens de oxigen, iar
curentii care se formeaza (pe timpul arderii) maresc si mai mult viteza de ardere.
Scaderea presiunii atmosferice micsoreaza viteza de ardere. Cu cat acest raport este
mai mare, cu atat aprinderea si arderea se produc mai repede.
Catalizatorii pot mari si ei viteza de ardere. In unele situatii, chiar si produsele reactiei au
efect catalitic si, in acest caz, procesul se numeste autocatalitic. Unii catalizatori lucreaza
ca inhibitori, adica reduc in ce mai mult viteza de ardere pana la incetarea definitiva.
Produsele arderii
Pe langa flacari pe timpul arderii ca produse de ardere, se mai degaja fum si o serie de gaze.
Fumul, ca produs vizibil al majoritatii produselor care ard este format din particule
nearse ale materialului, din vapori sau din gaze, care-i dau un colorit caracteristic, miros
si gust. In raport de culoare a fumului, de miros si de gust, se poate stabili natura
materialului care arde. De exemplu, fumul de culoare alba denota ca el provine din arderea
fosforului. Acest fum este foarte toxic.
Fumul de culoare cenusie, catre negru, provine din arderea lemnului, iar daca este
concentrat inseamna ca lemnul a fost gudronat.
Fumul de culoare alb-galbuie, cu actiune neiritanta, este emanat pe timpul arderii hartiei,
paielor si fanului.
Culorile de albastru, alb, galben, ca si gustul fumului de dulceag si amar indica prezenta in
el a unor substante otravitoare.
In compozitia fumului intra si unele produse gazoase de ardere, precum produsele de distilare
uscata.
Produsele arderii cuprind substante gazoase, lichide si solide, formate in procesul de ardere.
Produsele arderii incomplete deseori sunt toxice si iritante, ceea ce ingreuneaza actiunea
pompierilor in operatiile de stingere.
Luminozitatea flacarilor de benzina, benzen, acetilena, huila, lemn si a altor substante este
consecinta radiatiilor electromagnetice emise de flacara.
Luminozitatea este cu atat mai mare, cu cat flacarile de gaze contin mai multe particule
de corpuri solide in stare de incandescenta, in special carbon, care inainte de a arde
complet emit radiatii electromagnetice. Deci, flacara este cu atat mai putin luminoasa cu
cat contine un numar mai redus de particule in suspensie. De exemplu la arderea
hidrogenului si oxidului de carbon in stare pura, se formeaza o flacara foarte putin
luminoasa, aproape invizibila, in schimb pe timpul arderii lemnului, flacara este vizibila,
tocmai datorita substantelor care se degaja (gaze combustibile) in masa carora se gasesc
particule incandescente de carbon.
Inflamarea
Prin inflamare se intelege arderea rapida intr-un timp deosebit de scurt al unui amestec de
vapori dintr- un lichid combustibil, cu oxigenul din aer.
Inflamarea apare in urma cresterii locale a temperaturii la care contribuie actiunea caldurii
din exterior (corpuri incandescente, scantei electrice etc).
Inflamarea nu se poate confunda cu aprinderea, intre ele existand anumite deosebiri, ca:
Autoaprinderea
Cel mai mare pericol ii reprezinta fosforul alb care se autoaprinde la temperatura de 45C.
Dintre sulfurile de fier, cea care reprezinta o mare tendinta de autoaprindere este pirita
(FeS).
Tendinta spre autoaprindere mai prezinta si sulfurile de potasiu, de calciu, de sodiu, de bariu,
etc.
Oxidul de calciu (CaO-varul nestins) in contact cu apa degaja multa caldura (300-450Cs).
La operatia de stingere a varului in special cand nu se face cu exces de apa (ploaie), caldura
degajata poate aprinde materialele combustibile, aflate in apropiere sau deasupra gropii de
var (de exemplu, paie, fan, saci de hartie, bucati de cherestea etc.)
grupa allla- cuprinde unii oxidanti si halogeni care, in contact cu apa din
substantele
organice, produc autoaprinderea acestora. In acest mod actioneaza oxigenul, clorul, fluorul,
acidul azotic, peroxidul de bariu si de sodiu, permanganatul de potasiu etc.
Acetilena, hidrogenul, metanul si multe alte substante organice si metale se pot autoaprinde
la reactia cu halogenii.
Acidul azotic, fiind un oxidant puternic, poate aprinde urmatoarele materiale: paie, talas
etc. atunci cand vine in contact cu acestea.
Oxidantii solizi, ca: peroxizii de sodiu, de bariu, anhidrida cromica, permangantul de
potasiu, cloratii si percloratii provoaca autoaprinderea alcoolilor, acetonei, glicerinei si a altor
lichide usor inflamabile, miscibile cu apa.
Se poate produce la promotori, iar inhibitorii prezenti in masa unui material combustibil,
cu tendinta spre autoaprindere, pot accelera, respectiv incetini, perioada de autoincalzire.
Bumbacul, sub forma de fibre sau tesaturi, impregnate cu uleiuri sicative, prezinta
tendinta spre autoaprindere; aceasta este favorizata de depozitarea materialelor in straturi
groase cu circulatie redusa de aer, care nu asigura o racire suficienta.
Cel mai mare pericol de autoaprindere exista atunci cand raportul dintre cantitatea
de ulei si materialele care se imbiba cu acesta este de 54..
Bumbacul cu urme de ulei sau grasimi se poate autoaprinde si atunci cand este imbalotat.
Focare de autoaprindere apar in interiorul balotului, in urma ridicarii temperaturii, precum si
a prezentei aerului (oxigenul) in straturile interioare ale masei de bumbac.
Explozia
Prin explozie se intelege reactia fizico-chimica foarte rapida in care se produce o mare
cantitate de gaze la temperaturi inalte, cu efectuarea de lucru mecanic. Dupa cauzele care le
produc, exploziile pot fi:
Exploziile pot fi cauze ale incendiilor, dupa cum incendiile pot fi cauze ale exploziilor.
In afara acestor limite, explozia nu poate avea loc, deoarece sub limita inferioara,
amestecul nu poate exploda, iar peste limita superioara, datorita lipsei de aer, amestecul
fiind prea concentrat, nu poate exploda.
temperatura mediului ambiant (cu cat temperatura creste, cu atat amestecul exploziv
devine mai periculos);
presiunea la care este supus amestecul (pe masura ce presiunea scade, limitele de
explozie ale
amestecurilor se apropie din ce in ce mai mult de zero); pentru fiecare amestec exploziv
exista o
presiune de aprindere sub care posibilitatea aprinderii si a exploziei amestecului dispare;
a capacitatea de oxidare a hidrocarburilor (limitele de explozie cresc odata cu capacitatea
de oxidare, pe cand presiunea critica scade). Explozia amestecurilor de praf cu aer depinde
de urmatorii factori:
Se mentioneaza ca, in timpul unei explozii, se dezvolta brusc o mare cantitate de caldura,
care provoaca dilatarea gazelor rezultate.
In timpul unei explozii, iese in evidenta efectul de detunatura. In unele cazuri, se aud doua
detunaturi; prima, foarte scurta, iar a doua, de durata mai lunga, cu efect dinamic. Acest
fenomen apare datorita faptului ca explozia nu se produce intr-un singur loc, ci in locuri
diferite (in special la amestecurile de gaze cu aer).
Deflagratia se datoreaza unei reactii chimice in timpul careia arderea exploziva se propaga
cu o viteza de cativa centimetrii pe secunda (de exemplu, pulbere neagra presarata pe o
suprafata plana).
Explozia propriu-zisa se produce atunci cand amestecul exploziv se afla intr-un recipient
sau intr-o incapere inchisa si ia contact cu o sursa de aprindere. Reactia chimica se produce
foarte repede, arderea avand loc cu o viteza intre 10 si 100 m/s.
Detonatia este un fenomen care are loc atunci cand reactia chimica este provocata de un
soc brusc, un soc mecanic sau prin detonarea unei amorse (de exemplu, fulminatul de
mercur). Unda exploziva se propaga cu o viteza extrem de mare in intreaga masa a
amestecului exploziv.
evitarea surselor de aprindere, acolo unde exista sau s-ar putea forma amestecuri
explozive;
folosirea aparaturii electrice adecvate mediului in care se desfasoara procesul de
fabricatie;
a interzicerea de a se circula cu foc deschis in sectiile cu pericol de explozie, precum si
inlaturarea posibilitatilor de a se forma scanteia de natura mecanica (prin frecare, izbire,
etc).
Pentru evitarea aglomerarii amestecurilor explozive de gaze, vapori si praf cu a er, se
vor respecta urmatoarele:
inferioara. Exista un anumit nivel in deschideri - planul neutru - deasupra caruia gazele calde
ies in permanenta. Radiatia devine principalul factor al transferului de caldura, in principal
prin stratul de gaze fierbinti si fum acumulat sub tavan, propagand incendiul, si, in zone mai
indepartate de focar, prin incalzirea materialelor din aceste zone la temperatura de aprindere.
Natura si finisajul peretilor joaca un rol esential datorita aportului suplimentar insemnat de
radiatie termica (radiatie reciproca intre pereti). Temperaturile in diferite puncte ale incintei
difera mult unele fata de altele in acelasi moment, suferind importante si rapide fluctuatii.
Faza de ardere poate evolua in mai multe directii:
Daca aerul necesar arderii este in cantitate suficienta, apare fenomenul de flash -over
(termen
anglosaxon intraductibil, preluat ca atare in literatura de specialitate
europeana, inclusiv in
standardul de terminologie SR - ISO 8421/1). Flash-over este un fenomen punctual, in
care se
instaleaza brusc arderea generalizata a tuturor suprafetelor combustibile din incinta. Ca
urmare,
scade brusc cantitatea de comburat (oxigenul din aer), iar procentul de oxid de carbon
atinge
valoarea maxima (pana la 20%), fiind momentul cel mai periculos al interventiei pentru
pompieri.
Fenomenul de flash-over este caracterizat si prin cresterea rapida, exponentiala a
temperaturii si
printr-o masiva si rapida generare de fum, mai ales cand finisajul peretilor este
combustibil;
Daca incinta este inchisa, cantitatea de aer necesar arderii devine in timp insuficienta.
Rezulta o
incetinire, apoi o regresie in dezvoltarea focului, care poate sa se stinga spontan. Acest
fenomen
este posibil si in cazul unei departari relativ mari intre masele combustibile, transferul de
caldura
prin conductie nemaifiind posibil;
Daca in situatia de regresie a incendiului, are loc o admisie brusca de aer proaspat
(prin
spargerea geamului, deschiderea usii, sparturi sub planul neutru) se
produce fenomenul de
backdraft (termen intraductibil) care are manifestari similare celui de flash - over. Cresterea
brusca
a suprafetelor in combustie, in intreaga incinta, cu reducerea procentului de oxigen si
cresterea
rapida a temperaturii, masiva generare de fum.
a) In zona focarului (in care s-a declansat incendiul) arderea dureaza mai mult decat in
spatiile invecinate si deseori cu o intensitate mai mare. Prin urmare, focarul initial va
prezenta de obicei urme de solicitari termice mai puternice decat spatiile invecinate.
intensificare (ventilare puternica a spatiului, prezenta unor materiale ce degaja oxig en sub
actiunea caldurii sau cu potential termic ridicat);
Q Daca in alte zone in care a avut loc propagarea incendiului exista un aport mai mare
de aer proaspat si/sau o cantitate mai mare de materiale combustibile decat in focar, este
posibil ca arderea sa scada din intensitate sau sa inceteze, iar in aceste zone procesele de
ardere sa continue un timp indelungat si cu intensitate mai mare provocand degradari mai
profunde decat cele din focar;
Existenta a doua sau mai multe zone independente cu urme de ardere mai puternice indica
de regula
rezultatul unei actiuni intentionate, dar nu trebuie exclusa posibilitatea unei propagari a
incendiului
pe cale naturala. Astfel prabusirea de la partea superioara a constructiei a unor
elemente sau
materiale aprinse formeaza focare secundare de ardere atat la nivelul focarului initial,
cat si la
nivelurile inferioare, producand noi urme de solicitare intensa; de asemenea, propagarea
arderii prin
reteaua de canalizare (de exemplu, ape chimic impure) poate duce la aparitia mai multor
focare
dispersate;
Cand incendiul este ajutat de prezenta unor acceleratori, rezulta o intensitate neobisnuita a
arderii,
cu o degradare termica intensa ce poate fi pusa in evidenta relativ usor;
b) Datorita greutatii specifice mai mici decat a aerului, gazele de ardere si fumul au o
tendinta naturala de propagare ascendenta. Ca urmare, incendiul tinde totdeauna sa se
propage de jos in sus, cautand configuratii constructive asemanatoare cosurilor, deoarece in
asemenea locuri ascensionala proceselor de ardere este favorabila. In general, intensitatea
arderii este mai mare in casele de scari, puturi, goluri din interiorul peretilor si alte
constructii similare, decat in alte parti ale constructiei. Forma de dezvoltare spatiala este de
con cu varful in jos (panas) localizat in focar. Unghiul diedru al conului este direct
proportional cu marimea suprafetei incendiului si cu intensitatea acestuia. Deplasarea
gazelor de ardere si a fumului intr-o cladire este greu previzibila si complexa, depinzand de
factori cum ar fi: presiunea si temperatura aerului din interiorul si exteriorul cladirii, efectul
de cos (tirajul), viteza vantului, geometria cladirii cu barierele sale (pereti, perdele), precum
si ventilatia mecanica si naturala (luminatoare, ferestre, exhaustoare ). Variante:
in situatia in care in incapere au loc miscari orizontale ale aerului cu viteze mai mari
decat viteza de
convectie a gazelor de ardere sau in cazul neomogenitatii atmosferei din incapere (cu
temperatura
straturilor superioare mai ridicata) in faza initiala, conul de fum si gaze de ardere nu
ajunge la
nivelul plafonului si se imprastie rapid pe orizontala;
in cazul arderilor mocnite (bumbac, lemn s. a.) generarea caldurii si a fumului este
lenta, iar
deplasarea particulelor de fum in spatiu are loc prin difuzie, repartizandu-se uniform in
intreaga
incinta. Are loc o stratificare a fumului in straturi cu temperaturi descrescatoare catre
partile
inferioare, fara a provoca degradari termice masive;
in cazul miscarilor provocate ale aerului (sistem de climatizare, instalatie de ventilatie)
deplasarea
fumului si a gazelor de ardere urmeaza traiectoria si viteza curentilor de aer;
de la forma de con rasturnat a amprentei incendiului face exceptie si cazul in care arderea
a cuprins
de la inceput o suprafata mare (de exemplu, aprinderea unui lichid raspandit, intentionat sau
nu, pe
pardoseala). Asemenea situatii duc la efecte ample de solicitare termica la mica inaltime
deasupra
pardoselii (termodegradarea puternica a materialelor dintr-o zona mai intensa, urmele de
ardere a
acestora incep imediat deasupra pardoselii);
c) Aprinderea initiala evolueaza spre incendiu dezvoltat numai daca deasupra flacarii
initiale
ascendente se gasesc materiale combustibile in cantitate suficienta pentru cresterea
volumului
proceselor de ardere. In caz contrar, de regula, dupa consumarea primului material aprins,
arderea va
inceta. Statistici japoneze indica pentru prima faza a incendiului un material aprins, iar
pentru faza a
doua (incendiu local - limitat la zona focarului) trei sortimente de materiale implicate.
Propagarea laterala este minima la nivelul la care s-a produs initierea arderii deoarece:
datorita greutatii specifice mai mari, afluxul aerului proaspat si rece spre focar se
face la baza
flacarii, la nivelul pardoselii, cu efect de racire (de aici rezulta si forma de panas a
amprentei
incendiului).
Variante:
abaterea flacarii de la directia ascendenta poate avea loc datorita existentei unor curenti
laterali
(tiraj sau vant) suficient de puternici sau prezentei unor curenti de aer, orientati de sus in jos,
care,
uneori, pot sa impinga flacarile in aceeasi directie. Arderea coboara spre nivelurile inferioare
cu
conditia prezentei materialelor combustibile pe aceasta noua directie de propagare;
a daca deasupra focarului se afla obstacole ce impiedica ascensiunea produselor de ardere
(plansee, tavane, acoperisuri) evolutia incendiului se modifica, dezvoltarea in sus
transformandu-se intr-o propagare laterala rapida.
Daca in deplasarea laterala sub tavane, plansee etc, gazele fierbinti intalnesc pereti,
diafragme sau alte obstacole verticale, gazele se acumuleaza sub tavan, formand la partea
superioara a incaperii un strat fierbinte a carui grosime creste treptat si care solicita termic si
influenteaza materialele aflate la nivelul sau.
Imediat ce gazele intalnesc pe suprafata obstacolului un gol neprotejat prin care pot trece,
propagarea verticala reapare, insutind sau chiar inlocuind propagarea laterala.
propagarea laterala sau de sus in jos a incendiului poate fi favorizata si amplificata de
prezenta unor
acoperiri ale peretilor (tapet, vopsea, lacuri, tratamente ignifuge, adezivi s. a.). In asemenea
situatii
amprenta teoretica poate fi modificata apreciabil.
Variante:
daca peretii sunt mai subtiri sau din materiale combustibile pot arde si transmite
incendiul in
incaperea alaturata fie prin fisuri, apoi deschideri din ce in ce mai largi si in final
distrugerea completa a peretelui, fie prin propagarea indirecta - transmiterea caldurii prin
conductie, fetele neexpuse incalzindu-se pana cand materialele usor combustibile cu care
sunt in contact (materiale textile, plastice s. a.) sunt aduse la temperatura de aprindere
spontana, intrand la randul lor in combustie.
Variante:
- vantul va crea o directie de propagare privilegiata, iar in cazul unui teren denivelat, va
putea impune o
propagare spre baza dealului (pantei).
In unele cazuri (rare) incendiile din interiorul incintelor rezidentiale se datoreaza unor surse
exterioare: bucati de material aprinse si scantei de la incendiile unor cladiri invecinate,
incendii de ierburi, tufisuri in exteriorul cladirii, incendii de gunoaie sau resturi scapate de
sub control, incendierea intentionata a unor materiale combustibile in exterior.
Propagarea in interior este favorizata de acoperisuri din materiale combustibile,
deschideri (usi, ferestre) combinate cu o directie favorabila a vantului, care transporta
particule aprinse. In toate aceste cazuri, indiferent de amprenta incendiului interior,
prezenta urmelor exterioare este evidenta.
Extras din Ordinul 1080/10 februarie 2000 publicat in MO 157/14 aprilie 2000
Art. 3 Persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati cu personal angajat in conditiile
prevazute de lege sunt obligate sa organizeze si sa desfasoare instruirea acestuia in domeniul
prevenirii si stingerii incendiilor pe baza prezentelor dispozitii generale, precum si a altor
reglementari specifice.
Art. 4 Instruirea salariatilor in domeniul prevenirii si sti ngerii incendiilor este parte
componenta a pregatirii profesionale a acestora si are ca scop insusirea cunostintelor si
formarea deprinderilor necesare in vederea prevenirii si stingerii incendiilor la locul de
munca si, dupa caz, in incinta agentilor economici si a institutiilor in cauza.
Extras din Ordinul 1080/10 februarie 2000 publicat in MO 157/14 aprilie 2000
a) noii angajati in munca (pe baza de contract individual de munca, conventie civila etc);
Art. 12 Nu vor fi admise la locurile de munca persoanele care nu si -au insusit nivelul
minim de cunostinte prezentate in cadrul instructajului introductiv general.
Art 13 Instructajul specific locului de munca se face dupa instructajul introductiv general,
executandu- se individual de catre seful locului de munca respectiv.
Art. 18 Instructajul periodic se executa cu toate categoriile de salariati si are o durata de cel
putin
doua ore, avand drept scop reimprospatarea, completarea si detalierea cunostintelor
dobandite prin instructajul introductiv general si prin instructajul specific locului de munca.
Art. 19 Instructajul periodic se executa pe baza tematicii anuale si a graficului de instruire,
aprobate de conducere.
cel mult o luna (30 de zile) pentru personalul muncitor cu functii de executie sau
operative;
Pentru a raspunde acestor necesitati pentru fiecare angajat din cadrul locatiilor se va
intocmi la angajare si se va completa ulterior periodic, fisa individuala de instructaj
PSI.
Noii angajati in munca (pe baza de contract individual de munca, conventie civila etc).
Instructajul periodic
Se executa cu toate categoriile de angajati si are o durata de 2 ore, avand drept scop
reimprospatarea, completarea si detalierea cunostintelor dobandite prin instructajul
introductiv general si prin instructajul specific locului de munca. Instructajul periodic se
executa pe baza tematicii anuale si a graficului de instruire, aprobate de conducere.
Intervalele dintre doua instructaje sunt stabilite astfel:
b) Cel mult o luna (30 de zile) pentru personalul muncitor, cu functii de executie sau
operative.
Cand au aparut modificari ale legislatiei specifice domeniului apararii impotriva incendiilor
sau conexe acesteia.
Anual, se efectueaza o verificare de fond, pe baza de teste tip chestionare, asupra nivelului
de insusire si de cunoastere a problemelor care au facut obiectul instructajului periodic,
rezultatele consemnatu-se in fisa individuala de instructaj.
Instructajul special pentru lucrari periculoase
Se executa inainte de inceperea unor lucrari, care se efectueaza in incinta spatiilor societatii,
in timpul carora pot aparea situatii generatoare de incendiu, din cauza manifestarii unor
surse specifice de aprindere sau a crearii unor conditii potential explozive. Lucrarile care fac
obiectul unui astfel de instructaj in cadrul societatii se refera in principal la:
d) Lucrari de sudare.
Lucrari care pot provoca scantei si arcuri electrice sau scurt circuite.
ANEXE
ANEXA 1 Efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici ori
biologici, care pot
E. Substante de stingere
Apa -apa -apa imbunatatita chimic
s
5) Pericole care pot aprea in cazul incendiilor; - intoxicarea cu monoxidde carbon: personalul de
intervenie se va echipa cu mijloace de protecie a cailor respiratorii (mti contra fumului si CO); -
electrocutri: pentru evitarea electrocutrilor pe timpul interveniei se va proceda, in prealabil, la
ntreruperea curentului electric; - arsuri: se va evita, pe timpul interveniilor, contactul cu suprafeele
incandescente sau fierbini. Masuri de prim ajutor: - intoxicarea cu monoxid de carbon:- scoaterea
intoxicatului la aer curat; - in caz de stop cardio-respirator se va face respiraie artificiala si masaj cardiac
extern; - transportarea intoxicatului la spital. - electrocutri: - scoaterea victimei de sub tensiune; - in caz
de stop cardio-respirator se va face respiraie artificiala si masaj cardiac extern; - transportarea victimei
la spital, - arsuri: - arsuri de gradul I: reprezentate prin rocata sau eritem, se va recurge la dezinfectarea
regiunii respective cu alcool; nu se efectueaz pansament. - arsuri de gradul II: reprezentata prin
roseata, flictene (bici) se va aplica un pansament steril, dup care bolnavul va fi ndrumat ctre o
unitate sanitara. - arsuri de gradul III si IV: alturi de roseti ale pielii, flictene (bici), apar si eroziuni ale
straturilor de sub piele, se va avea in vedere calmarea durerii accidentatului cu antinevralgice; se va
aplica asupra rnii un pansament steril, dup care bolnavul va fi transportat de urgenta la spital.
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
DECIZIA
NR.
Directorul unitatii scolare, profesor ., numit prin Decizia ISMB Nr. 1541/29.08.2003,
in baza adresei ISMB nr.1671/12.02.2003, avand in vedere Ordinul 3946/1.06.2001, privitor la
normele de prevenire si stingere a incendiilor, specifice MECTS SI ROI, potrivit drepturilor
conferite de lege.
DECIDE:
Art. 1 Incepand cu data de 1.09.2004, se constituie Colectivul de aparare impotriva incendiilor, in
cadru gradinitei/scolii/liceului ., pentru anul scolar 2004 - 2005, formata din
urmatorii:
-COLECTIVUL PSI-
Presedinte: Director adjunct prof. ................
Responsabil: tehnician ................
Contabil: Profesor: ..
Secretar sef: ..
Bibliotecar: ...............
Administrator: ............
Informatician: ...............
Art. 2 Obligatiile Colectivului PSI, precum si metodologia de lucru:
1. Intocmeste anual planul de aparare impotriva incendiilor si il prezinta spre aprobare
conducatorului unitatii;
2. controleaza semestrial si ori de cate ori este nevoie, modul in care se respecta normele si
masurile de PSI, actioneaza pentru inlaturarea imediata a cauzelor de incendii si a
neajunsurilor constatate si prezinta conducerii propuneri pentru remedierea deficientelor
care nu au fost inlaturate pe timpul controlului;
3. acorda sprijin conducatorului sectorului de activitate si celorlalte cadre de instruirea
personalului. In acest scop, intocmeste sarcini ce revin personalului si elevilor pentru
prevenirea si stingerea incendiilor, participa cel putin o data pe luna la instruirea
personalului, verifica periodic, o data pe semestru sau atunci cand este cazul, modul in care
se face instruirea personalului la angajare.
4. verifica daca se respecta din datele tehnice, normele PSI;
5. stabileste responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva incendiilor,
sa le aduca la cunostinta salariatilor, utilizatorilor, in conformitate cu prevederile legale;
6. sa asigure identificarea si evaluarea riscului de incendiu;
1
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
DISPOZITIA NR.
Avand in vedere prevederile articolului 19 lit.a din legea 307/2006, privind numirea
cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva
incendiilor ,directorul gradinite/scolii/liceului .
DECIDE:
Art. 1.Se numeste responsabil(a) PSI ......................... ;
Art. 2. Obligatiile principale ale responsabilei PSI:
a. sa stabileasca responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva
incendiilor, sa le aduca la cunostinta salariatilor, utilizatorilor, in conformitate cu prevederile
legale;
b. sa asigure identificarea si evaluarea riscului de incendiu;
c. sa intocmeasca si sa actualizeze lista cu substantele periculoase, clasificate astfel, potrivit
legii, utilizate in activitate sub orice forma, cu mentiuni privind: proprietatile fizico -
chimice, riscurile pe care le prezinta pentru sanatate si mediu, mijloace de protectie
recomandate, metode de prim ajutor, substante pentru stingere, neutralizare sau
decontaminare;
d. sa elaboreze instructiuni de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce le
revin salariatilor pentru fiecare loc de munca;
e. sa verifice ca, atat salariatii cat si persoanele din exterior, care au acces in institutie sa
cunoasca si sa respecte instructiunile necesare privind masurile de aparare impotriva
incendiilor;
f. sa verifice modul cum sunt respectate masurile de aparare impotriva incendiilor;
g. sa asigure mijloace tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de
incendiu, precum si conditiile de pregatire ale acestora, corelat cu natura riscurilor de
incendiu, profilul activitatii si marimea institutiei;
h. sa asigure intocmirea planurilor de interventie si conditii pentru acestea, sa fie operationale
in orice moment;
i. sa prevada fondurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor;
j. sa stabileasca si sa transmita catre utilizatori produsele rezultate din activitatea institutiei,
precum si catre terti interesati, regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor specifice
acestora, corelate cu riscurile previzibile la utilizarea, manipularea, transportul, depozitarea
si conservarea produselor respective.
Art. 3 Pentru indeplinirea acestor obligatii, responsabilul PSI desfasoara o activitate
permanenta, potrivit obligatiilor generale si specifice care sunt in anexa 1.
3
Art. 4 Obligatiile si metodologia de lucru a responsabilului PSI, sunt cele specifice la anexa 1,
care face parte din prezenta decizie.
DIRECTOR
PROF. ............................
Am luat la cunostinta responsabil PSI,
........................................
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
DECIZIA
NR. _______/_________
Directorul unitatii scolare, profesor , numit prin Decizia ISMB Nr. 1541/29.08.2003,
in baza adresei ISMB nr.1671/12.02.2003, avand in vedere Ordinul 3946/1.06.2001, privitor la
normele de prevenire si stingere a incendiilor, specifice MECT SI ROI, potrivit drepturilor
conferite de lege,pentru dispozitiile generale pentru prevenirea si stingerea incendiilor,care
reglementeaza :
a- lucrarile cu focul deschis ;
b- fumatul ;
c- asigurarea cailor de acces ,de evacuare si de interventie ;
d- colectarea deseurilor , rezidurilor si ambalajelor combustibile,precum si distrugerea acestora ;
e- efectuarea de lucrari premergatoare in timpul sezonului rece si in perioade caniculare si
secetoase .
DECIDE :
Art. 1- Este interzis fumatul in toate spatii publice inchise de la locul de munca, cu exceptia
spatiului amenajat in holul cancelariei, loc inscriptionat si amenajat special cu scrumiere metalice
si cu apa .
Art.2- Este interzisa aruncarea resturilor de tigare la intimplare .
Art.3- Este interzisa golirea scrumierelor in cosurile de gunoi sau in alte materiale
combustibile .
Art.4- Este interzisa depunerea in scrumiere a altor deseuri de materiale combustibile
( hirtie, materiale textile ,e.t.c. ).
Art.5- Golirea scrumierelor va fi facuta cu respectarea masurilor P.S.I. ( stringerea resturilor
de tigari in vase cu apa, apoi aruncarea lor ).
Art.6- Comisia P.S.I. va lua la cunostinta si va instrui toate cadrele didactice si tot
personalul, pe baza de semnatura cu mentionarea prezentei decizii in fisa individuala de instruire
Art.7- Presedintele colectivului P.S.I. va anunta directiunea pentru emiterea unor decizii
scrise, pentru lucrarile cu foc deschis, prin luarea la cunostinta, pe baza de semnatura a normelor si
regulilor ce trebuie respectate in timpul executarii lucrarilor de moment sau de durata mai mare,
atat cu personalul scolii cat si cu cei din afara, ce executa lucrari ocazionale.
Art.8- Prezenta decizie se comunica colectivului P.S.I. pe baza de semnatura si va fi adusa
la cunostinta fiecarui salariat in parte, in sedinta de instruire a semestrului I, sub semnatura .
DIRECTOR Am luat la cunostinta : -COLECTIVUL PSI-
4
D I R E C T O R,
Prof.
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL PSI
OBLIGATIILE SPECIFICE SI MODALITATEA DE LUCRU
PENTRU MEMBRII COLECTIVULUI
RESPONSABILUL COLECTIVULUI P.S.I. -
Obligatiile principale ale responsabilei PSI:
1. sa stabileasca responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva
incendiilor, sa le aduca la cunostinta salariatilor, utilizatorilor, in conformitate cu
prevederile legale
2. sa asigure identificarea si evaluarea riscului de incendiu;
3. sa intocmeasca si sa actualizeze lista cu substantele periculoase, clasificate astfel, potrivit
legii, utilizate in activitate sub orice forma, cu mentiuni privind: proprietatile fizico -
chimice, riscurile pe care le prezinta pentru sanatate si mediu, mijloace de protectie
recomandate, metode de prim ajutor, substante pentru stingere, neutralizare sau
decontaminare;
4. sa elaboreze instructiuni de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce le
revin salariatilor pentru fiecare loc de munca;
5. sa verifice ca, atat salariatii cat si persoanele din exterior, care au acces in institutie sa
cunoasca si sa respecte instructiunile necesare privind masurile de aparare impotriva
incendiilor;
6. sa verifice modul cum sunt respectate masurile de aparare impotriva incendiilor;
7. sa asigure mijloace tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de
incendiu, precum si conditiile de pregatire ale acestora, corelat cu natura riscurilor de
incendiu, profilul activitatii si marimea institutiei;
7
9. sa verifice ca, atat salariatii cat si persoanele din exterior, care au acces in institutie sa
cunoasca si sa respecte instructiunile necesare privind masurile de aparare impotriva
incendiilor;
10.sa asigure mijloace tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de
incendiu, precum conditiile de pregatire ale acestora, corelat cu natura riscurilor de
incendiu, profilul activitatii si marimea institutiei;
11.sa asigure planurilor de interventie si conditii pentru acestea, sa fie operationale in orice
moment;
12.sa prevada fonfurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor;
sa stabileasca si sa transmita catre utilizatori produsele rezultate din activitatea institutiei,
precum si catre terti interesati, regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor specifice
acestora, correlate cu riscurile previzibile la utilizarea, manipularea, transportul, depozitarea si
conservarea produselor respective.
RESPONSABIL COLECTIV PSI,
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL PSI
OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE MEMBRILOR COLECTIVULUI PSI
CONTABILUL
Contabilul are urmatoarele obligatii specifice:
a. asigura cuprinderea in proiectele planurilor economice si financiare, anuale si de perspectiva, a
fondurilor pentru dotarea cu mijloace de interventie, echipament de protectie si substante
chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si pentru procurarea si realizarea
masurilor de protectie impotriva incendiilor si a materialelor, actiunilor si mijloacelor instructiv
educative de prevenire a incendiilor;
9
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL PSI
OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE MEMBRILOR COLECTIVULUI PSI
BIBLIOTECAR
Doamna bibliotecar a va indruma din punct de vedere metodologic activitatea pentru
biblioteca scolii.
Doamna bibliotecar are urmatoarele atributii:
verifica locul de munca pentru elevi si domnii profesori, asigurandu-le cele mai bune
conditii legate de prevenirea si stingerea incendiilor;
propune responsabilului Colectivului PSI si ia masuri de rezolvare imediata a
defectiunilor din scoala si a celor semnalate la nivel de scoala, in urma controalelor si
verificarilor curente;
10
urmareste inlocuirea la termen a stingatoarelor pentru partea electrica, cat si pentru
hartie, material textil, modul de manipulare sa fie cunoscut de tot personalul;
in cazul unor accidente, in biblioteca se va acorda primul ajutor imediat;
va trage la raspundere disciplinar pe cei ce nu respecta regulamentul de ordine
interioara al bibliotecii, cu respectarea stricta a normelor de protectie si igiena a muncii
generale si speciale;
va urmari modul in care toti membrii Colectivului PSI respecta regulile privind
fumatul, locurile special amenajate pentru fumat, modul de instruire al elevilor in
biblioteca, cu mentiunea ca in scoala si in anexe este interzis fumatul;
va merge pe teren cu membrii Colectivului PSI pentru a vedea concret pe fiecare
compartiment defectiunile ivite intre doua controale consecutive;
va participa la intocmirea planurilor de masuri imediate ce trebuie luate in rezolvarea la
termen si de calitate a defectiunilor semnalate;
verifica cu toti membrii Colectivului PSI dotarea cu mijloace de prima interventie pe
toate locurile vulnerabile la incendii, verificand dotarea punctelor de prima interventie.
RESPONSABIL COLECTIV PSI,
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL PSI
OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE MEMBRILOR COLECTIVULUI PSI
INFORMATICIAN
Participa la intocmirea sarcinilor ce revin personalului scolii, alaturi de responsabilul
Colectivului PSI;
verifica periodic, impreuna cu presedintele de colecticv PSIsi ceilalti membrii, toate
compartimentele prin sondaj inopinat si ia cu acestia masuri imediate ce se vor
indeplini conform sarcinilor ce revin fiecaruia;
11
verifica cu membrii Colectivului PSI pe teren, modul de indeplinire a masurilor impuse
in caz de necesitate calamitati, interventii;
ajuta la mobilizarea tuturor cadrelor didactice pentru exercitiile de alarmare, evacuare a
elevilor, materialelor, documentelor scolare si a aparaturii de laborator;
asigura documentarea Colectivului PSI cu actele normative la zi;
verifica impreuna cu membrii Colectivului PSI, dotarea cu mijloace de interventie pe
sectoarele de activitate;
ia masuri imediate in caz de necesitate in locul responsabilului Colectivului PSI ce nu
este momentan prezent, coordonand activitatea spre evitarea oricarui accident;
raspunde de instructajul specific al celor care vor lucra in laboratoarele de informatica.
RESPONSABILUL COLECTIVULUI PSI,
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL PSI
OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE MEMBRILOR COLECTIVULUI PSI
ADMINISTRATOR -
Art. 1 Administratorul are urmatoarele obligatii specifice:
12
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
Se aproba,
Director,
Prof.
PLAN DE PREVENIRE SI PROTECTIE IMPOTRIVA
INCENDIILOR PENTRU ANUL SCOLAR 2008-2009
13
Nr.
crt.
Masurile ce urmeaza a fi
indeplinite si verificate
Cine
raspunde
Ter-
men
Cine verifica
si ia masuri
Ter-
Men
1.
Reactualizarea deciziei de
constituire a colectivului PSI
Presedintele
colectivului
30.X.
a.c.
Directorul
coordonator
30.X.
a.c.
2.
Efectuarea instructajului de
PSI la nivelul scolii cu
prezentarea planului de
prevenire si protectie precum si
a celui de alarmare evacuare si
interventie
Responsabilul
colectivului
PSI
30.X.
a.c.
Presedintele
Colectivului
PSI
30.X.
a.c.
3. Efectuarea semestriala a
instructajului de PSI cu elevii de
liceu zi, conform normelor MEC
si in cadrul instruirii practice cu
consemnarea capitolelor si
articolelor prelu-crate in fisa
individuala de PSI.
Se vor prezenta mijloacele
PSI din dotare si modul de
functionare al acestora la
inceputul perioadei de practica
Responsabil
Colectiv PSI
Dirigintii
30.X.
a.c.
Responsabilul
colectivului
PSI
30.X.
a.c.
4. Se vor organiza demonstratii
apalicative cu privire la
utilizarea mijloacelor de stingere
si cu personalul muncitor, de
ingrijire, de paza, personalul
didactic, didactic auxiliar
administrator,tehnician,
bibliotecar.
Responsabil+
colectiv PSI
Seme
strial
Responsabil
PSI
30.x.
a.c.
5. Se vor procura mijloace de
stingere la nivelul necesarului
stabilit de norme, se vor
completa materialele de la
pichetul de incendiu.
Administratorul 30.XI
I.
a.c.
Responsabil
PSI
30.XII
a.c.
6 Asigurarea functionarii in bune
conditiuni a instalatiilor
electrice de iluminat, de forta si
siguranta, evitandu-se
Administrator
Personal
autorizat
30.XI
I.
a.c.
Responsabil
colectiv PSI
30.XII
a.c.
14
improvizatiile. Se vor folosi
numai sigurante calibrate.
Tablourile electrice vor fi
montate conform normelor
actualede securitate, iar prizele
montate pe lemn vor fi
desfiintate, eliminandu-se orice
improvizatii posibile.
7
Va fi verificata etanseitatea
furtunului ce alimenteaza
butelia.
Se vor instrui la inceputul
fiecarui an scolar membrii
colectivului PSI, precum si cu
profesorii nou veniti si cei care
vor intra ocazional si cei care
fac ore in laboratorul de chimie.
Tehnician
laboratorant
Perm
anent
Responsabil
colectiv PSI
Perma-
nent
8
In vederea evacuarii elevilor si
a bunurilor materiale in deplina
siguranta, in cazul unor
evenimente deosebite se vor
efectua:
- intocmirea si afisarea pe
fiecare etaj a planului de
evacuare, marcandu-se
cu indicatoare caile de
acces si evacuare si
nominalizandu-se echipa
de interventie.
- Se va cunoaste si se va
folosi semnul de alarma
in caz necessitate: de 5
ori 3 secunde;
- Se va asigura
functionarea iluminatului
de siguranta pe timpul
noptii. Se vor efectua cu
elevii de la cursurile de
zi, precum si cu intreg
personalul din scoala,
aplicatii de evacuare.
Administrator
Mmembrii
Colectivului
psi
Per
ma-
nent
Responsabilul Perma-
nent
9 Depozitarea substantelor Tehnician Per Responsabil Perma-
15
infamabile se va face cu
respectarea normelor in
vigoare.Substantele chimice din
labo-rator vor fi astfel
depositate incat sa nu produca
reactii chimice periculoase.
In depozitele de materiale vor fi
folosite corpuri de iluminat
numai cu globurifara
improvizatii
Laborant
Profesori de
chimie
Ma
nent
nent
10 Deseurile de hartie vor fi depo-
zitate pe termene scurte,intr-o
incapere lipsita de pericolul de
incendiu, fiind evitat accesul
elevilor in afara de bibliotecar,
administratie si personalul de
ingrijire.,maculatura predandu-
se regular la centre specializate
de colectare.
Administrator Per
ma
nent
Responsabil Perma-
nent
11 Terasele cladirilor vor fi
incuiate, iar cheile vor fi pastrate
de administratorul scolii care va
infiinta un registru in care vor
consemna:
cine a luat cheia si de ce ?
Pentru cat timp a fost luata cheia
?
Administrator
mecanic
intretinere
Per
ma
nent
Responsabil Perma-
nent
12 In cazul lucrului cu foc deschis
in cazul unor reparatii in scoala
se va emite permis de lucru cu
foc deschis valabil o singura zi
care va contine: Cine va executa
lucrarea? Unde se executa
lucrarea? Intre ce ora se executa
lucrarea? Ce masuri de PSI au
fost luate. Se va instrui
personalul ce lucreaza semnand
pentru instruirea efectuata.
Administrator
Responsabil
Colectiv
Per
Ma
nent
Director Perma-
nent
13 Se va asigura buna functionare a
insta-latiei de incalzire din toate
incaperile scolii.
Administrator
Mecanic
Per
ma
nent
Responsabil Perma-
nent
16
14
Se va asigura buna functionare a
hidrantilor interiori sau exteriori,
acolo unde exista in dotare. Vor
fi dotati conform normelor si va
marca exis-tenta lor. Hidrantii
de exterior vor fi protejati pentru
iarna, in vederea functionarii lor
Permanent, membrii colectivului
PSI din scoala.
Administrator Per
ma
ne
nt
Responsabil Perma-
nent
15
Terasele cladirilor vor fi incuiate
permanent, cheia acesteia
gasindu-se numai la
administrator sau mecanic,
accesul copiilor la acastea
facandu-se numai supravegheat
pentru recuperarea unor mingii
in timpul orelor de sport.
Administrator Per
ma
nent
Responsabil Perma-
nent
16
Pichetele de incendiu vor fi
dotate conform normelor in
vigore si nu vor fi descompletate
de uneltele din dotare pentru
lucrari de intretinerea spatiilor
verzi si pentru gradinina scolii.
Administrator Per
ma
nent
Responsabil Perma-
nent
17
La terminarea programului de
lucru se vor controla apa,lumina,
ferestrele, de catre personalul de
ingrijire pe fiecare palier, la
clasele, laboratoare, salile cu
practica, restul incaperilor, in
vederea verificarii unor nereguli
ce ar fi putut sa apara si luind
masuri operative de remediere.
Colectiv PSI Per
ma
nent
Responsabil Perma-
nent
18
Se va intocmi un registru pentru
Lucrarile cu foc deschis si
pentru intocmirea permiselor de
lucru.
Administrator Sept.
a.c.
Responsabil Perma-
nent
19
Se vor face instruiri si
schimburi de experienta
organizate la nivel de
Inspectoratul Scolar al
Sectorului 6 in colaborare cu
departamentul Protectiei Civile
Responsabil psi Anual Responsabil
PSI
Perma-
nent
17
Reprezentant al salariatilor cu
atributii de coordonare si control PSI
18
LICEUL ..
COLECTIVUL DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
ORGANIZAREA INTERVENTIILOR
PENTRU STINGEREA INCENDIILOR
B1. ORGANIZAREA STINGERII INCENDIILOR, ALARMAREA, ANUNTAREA
ECHIPELER DE INTERVENTII.
In vederea unei interventii promte proprii in caz de incendiu, in incinta scolii se organizeaza
3 echipe pentru stingerea incendiilor, compusa din:
Echipa nr. 1 actioneaza la parterul cladirii.
1. ..................... administrator, sef de echipa;
2. ....................- secretar sef
3. bibliotecar, alarmeaza echipa si anunta incendiul;
4. ..sau , salveaza si evacueaza personalul si materialul didactic din sala de
sport;
5. mecanic, manuieste materialul de stingere;
6. - salveaza materialele din arhiva si/sau secretariatul.
Echipa nr. 2 actioneaza la etajul I
1. Prof sef de echipa
2. Profesorul de serviciu alarmeaza echipa si anunta incendiul
3. Prof. manuieste materialul de stingere
4. sau.. salveaza si evacueaza personalul si materialul didactic;
5. Personalul contabilitatii salveaza si evacueaza materialele din arhiva, cu actele contabile
si birouri.
Echipa nr. 3 actioneaza la etajul II
1. sef de echipa;
2. Prof. alarmeaza echipa si anunta incendiul;
3. Prof. - manuieste materialul de stingere;
4. .sau salveaza si evacueaza personalul si materialul didactic.
Echipa nr. 4 - actioneaza la sala de sport.
1. Prof. ..- sef de echipa
2. Prof. - alarmeaza echipa
3. .si ..- anunta incendiul, salveaza si evacueaza personalul si materialele didactice.
19
1. Semnul de alarma consta din folosirea soneriei scolii de 5 ori consecutiv a 3 secunde,
semnal ce va fi cunoscut de tot personalul scolii si de toti elevii.
2. In caz de incendiu, pe timpul noptii, portarul de serviciu va alarma pe 2 membrii ai
COLECTIVi PSI.- Badrea Eugenia si Serbanescu Ovidiu care locuiesc in aparopierea
scolii.
3. Mecanicul scolii si administratorul au ca sarcina actionarea la punctele vulnerabile din
scoala, vor manui mijloacele de stingere din dotare.
4. Pe langa aceste obligatii, echipele vor avea sarcinile:
o intrerup instalatiile electrice si de gaz metan de la butelia din laboratorul de
chimie;
o acorda primul ajutor si salveaza personalul;
o actioneaza energic pentru localizarea si lichidarea incendiului izbucnit, folosind
mijloacele de stingere pana la sosirea formatiilor civile sau militare de
pompieri;
o actioneaza asupra punctelor vulnerabile la incendiu;
o In timpul programului, membrii echipei de stingere a incendiilor supravegheaza
respectarea regulilor de prevenire a incendiilor la locurile de munca, verificand
periodic, starea de functionare a mijloacelor de stingere a incendiilor din
dotare, precum si verifica caile de acces si evacuare.
RESPONSABILUL COLECTIVULUI PSI,
20
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
Colectivul PSI
LISTA PRIVIND DOTAREA LICEULUI
CU MIJLOACE DE STINGERE A INCENDIILOR
I. Laboratorul de Chimie 1 stingator cu spuma; 1 stingator cu CO2=P6 si SC 9;
II. Laboratorul de Fizica 1 stingator cu spuma; 1 stingator cu CO2 = P6 si SC 9;
III. Laboratorul de Biologie=1 stingator cu spuma; 1 stingator cu CO= P6 si SC 9;
IV. Magazia de material didactic sala 39 = 1stingator cu spuma P6;
V. Biblioteca 1 stingator cu spuma; 1 stingator cu CO= P6 si SC 9;
VI. Palierele liceului: parter stingator cu spuma P6
Et.1 stingator cu spuma P6
Et. 2 stingator cu spuma P6
VII. Tabloul general pentru distribuirea energiei electrice si pichet
1 stingator cu spuma; 1 stingator cu CO2=P6 si SC9.
VIII. Magazia nucleului 1 stingator cu spuma=P6
IX. Sala de sport 1 stingator cu spumaP6
X. Atelier de intretinere si reparatii G3 cu spuma chimica ;
XI. Cabinetul medical si bufet 1 stingator cu spuma P6;
XII. Arhiva scolii 1 stingator cu spuma P6;
XIII. Loc de fumat langa cancelarie - 1 stingator cu spuma P6 ; 1 stingator CO2=G3
XIV. Birouri parter 1 stingator cu spuma P6 + 1 stingator CO2=G3
21
22
Administrator,
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
EVIDENTA EXERCITIILOR DE STINGERE, ALARMARE, EVACUARE.
Nr.
crt.
Data si ora executarii
exercitiuluide alarmare
si evacuare
Felul
exercitiului
si ipoteza
Cine a organizat
functia si
semnatura
Timp
realizat
Observatii
1.
2.
3.
4.
5.
RESPONSABILUL PSI,
23
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
EVIDENTA INCENDIILOR, INCEPUTURILOR DE INCENDIU,
EXPLOZII SI AVARII
o MASURI
o EVENIMENTUL PRODUS
o DATA
o ORA
o LOCUL
o CAUZA
o CONSECINTE
o OBSERVATII
RESPONSABILUL PSI,
24
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
CUM SE FACE EVACUAREA MATERIALELOR
Materialele vor fi evacuate in urmatoarea ordine, in functie de locul de incendiu:
1. substantele cchimice si aparatura din laboratoarele de fizica, chimie, biologie,
merceologie pe usa de la intrarea elevilor;
2. arhiva liceului, a contabilitatii si magazia materialelor, documentele scolare din
cancelarie si secretariat pe usa de la intrarea profesorilor.
Ordinul de evacuare in caz de calamitate va fi dat de conducatorul unitatii sau de
responsabilul Colectivului PSI responsabilii echipelor de salvare evacuare din fiecare
sector de activitate.
Paza bunurilor materiale se va face de catre sefii de echipa si de responsabilii respectivi,
gestionari ai compartimentelor din scoala si sala de sport membrii colectivului PSI.
In caz de calamitate pe timpul de noapte, evacuarea se va face de catre paznicul de serviciu
din tura.
In caz de avarii suferite la unul din imobilele scolii pentru evitarea incendiilor se va proceda
astfel:
- in cursul zilei vor actiona membrii echipei pentru stingerea incendiilor, inclusiv
asupra punctelor vitale vulnerabile, inchiderea alimentarii gazelor din laboratorul de
chimie, decuplarea tabloului electric general al scolii intrarea profesorilor -, vor da
primul ajutor necesar pe timp de noapte. Aceste operatii vor fi facute de paznicul de
25
Lucrarile cu foc deschis ( suduri, taieturi, lipiri, topiri, etc. ) sunt interzise pe teritoriu.
Aceste lucrari se pot efectua in caz de necessitate pe baza unui PERMIS DE LUCRU CU FOC.
Permisul este eliberat de seful locului de munca, aprobat de responsabilul cu apararea
impotriva incendiilor si inregistrat intr-un registru special destinat.
Prin foc deschis, in sensul prezentelor instructiuni, se intelege arderea in aer liber sau
incinte construite, fara spatiu inchis de combustie special amenajat ( de exemplu: flacara de
chibrit, de lumanare, de bricheta, flacara utilizata la sudura, flacara rezultata in urma unor
reactii chimice, etc.).
Se interzice folosirea focului deschis in anumite spatii stabilite de conducerea unitatii. In
cazul in care in aceste locuri este strict necesar sa se utilizeze focul deschis, operatiunile ce implica
27
folosirea acestuia se vor incepe dupa ce s-a eliberat permisul de lucru cu foc si s-au luat toate
masurile de prevenire a incendiilor, astfel:
a. Stabilirea lucrarilor si persoanelor participante
b. Precizarea operatiunilor ce se executa ( sudura, taiere cu flacara, etc. ) si a duratei acestora.
c. Indepartarea materialelor si a substantelor combustibile de pe locul in care se executa
operatiunile si din apropiere.
d. Protejarea materialelor combustibile ce nu se pot indeparta
e. Asigurarea mijloacelor de stingere necesare
f. Asigurarea supravegherii permanente a zonei de lucru cu foc deschis.
g. Instruirea personalului de executie si supraveghere
Permisul de lucru cu foc se emite de catre conducatorul sectorului de activitate sau
inlocuitorul acestuia, mentionandu-se data si orele de valabilitate in cazul in care lucrarile
de sudura le executa personal de specilitate din afara obiectivului in care se executa
lucrarea.
Permisul de lucru cu foc se intocmeste in doua exemplare din care unul se inmaneaza
sefului formatiei de lucru iar celalalt ramanand la organul emitent.
RESPONSABILUL COLECTIVULUI P.S.I.
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
PUNCTE VITALE VULNERABILE LA INCENDIU
Punctul vital vulnerabil la incendiu, definit in lucrarea "TERMENI SI EXPRESII
PSI" elaborata de MINISTERUL DE INTERNE - COMANDAMENTUL POMPIERILOR
MILITARI este:
"Zona ( sector, sectie, instalatie, etc. ) cu pericol potential de incendiu din cadrul unui
obiectiv, care ii asigura acestuia functionalitatea si indisponibilitatea desfasurarii
activitatii economice sau social culturale".
Conform definitiei de mai sus in unitatile scolare, asemena zone sunt:
1. Tabloul general de distributie a energiei electrice
28
REGLEMENTAREA FOCULUI DESCHIS SI A FUMATULUI
Lucrarile cu foc deschis ( suduri, taieturi, lipiri, topiri, etc. ) sunt interzise pe teritoriu.
Aceste lucrari se pot efectua in caz de necessitate pe baza unui PERMIS DE LUCRU CU FOC.
Permisul este eliberat de seful locului de munca, aprobat de responsabilul cu apararea
impotriva incendiilor si inregistrat intr-un registru special destinat.
Fumatul este interzis cu desavarsire in:
- toate magaziile
- tabloul general de distributie a energiei electrice.
Locurile de fumat stabilite de conducere sunt indicate si dotate cu:
- scrumiere
- stingatoare cu praf CO2, Tip P6.
RESPONSABILUL COLECTIVULUI,
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
DEPOZITE SI MAGAZII
Organizarea depozitelor de materiale se efectueaza astfel incat acestea sa fie grupate pe
sorturi, in raport de propietatile lor fizico-chimice, de contabilitatea intre ele si posibilele reactii
fata de substantele de stingere, de clasele de periculozitate si tendintele de autoaprindere sau
explozie, cu respectarea instructiunilor furnizorului.
32
ORGANIZAREA INSTRUCTAJULUI
DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIULUI
Organizarea instructajelor pe categorii de ocupatii :
1.Instructajul introductiv general se face de catre cadrul tehnic sau persoana numita cu atributii
de coordonare pentru :
- noii angajati
- salariati transferati
- lucratori sezonieri,temporari sau zilieri
- elevi aflati in practica de specialitate
Timp alocat: 8 ore
2. Instructaj specific locului de munca se face de catre cadrul tehnic sau persoana numita cu
atributii de coordonare.
Timp alocat: 8 ore
3. Instructaj periodic se face de catre cadrul tehnic sau persoana numita cu atributii de coordonare.
Timp alocat: 2 ore
- personal didactic si didactic auxiliar - 1 data pe semestru
- personal muncitor de ingrijire si de paza - lunar
- elevi,studenti - 1 data pe semestru 1 h
RESPONSABIL COLECTIV,
35
ATENTIE !!!!!!! Prezenta tematic constituie model i trebuie completat cu prevederi din
NORME DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR SPECIFICE
UNITILOR CU PROFIL DE NVMNT I EDUCAIE, ediia 2001.
IANUARIE
Tema nr.1
Acte normative ce reglementeaz activitatea de aprare mpotriva incendiilor:
1. Legea nr. 307 din 2006 privind aprarea mpotriva incendiilor
2. Norme generale de prevenirea i stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul M.I.nr.163/2007
3. Hotrrea Guvernului Romniei nr.537/2007 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor a
normelor de prevenire i stingere a incendiilor
-expunere-
FEBRUARIE
Tema nr.2
Acte normative ce reglementeaz activitatea de aprare mpotriva incendiilor
1. O.M.A.I. 712/2005 modificat i completat prin O.M.A.I. 786/2005-privind instruirea n domeniul
situaiilor de urgen
3. O.M.A.I. 163/2007 cap. 2.
- expunere
MARTIE
Tema nr.3
Obligaii generale i specifice ce revin salariaiilor pe linie de prevenirea i stingerea incendiilor
conform actelor normative i deciziilor interne.
- expunere
Exerciiu practic de alarmare/evacuare cu cadrele didactice i elevii.
- edin practic -
APRILIE
Tema nr.4
Cunoaterea i mnuirea mijloacelor i instalaiilor de stingere din dotare (stingtoare portative i
hidrani de incendiu descriere,funcionare i intreinere )
-edina practic
MAI
36
Tema nr.5
Evaluarea riscului de incendiu,surse poteniale de aprindere i mprejurari determinante msuri de
prevenire
-expunere-
IUNIE
Tema nr.6
Caracteristicile de ardere ale produselor existente ageni de stingere
edina practic
IULIE
Tema nr.7
Norme specifice de protecie mpotriva incendiilor la exploatarea instalaiilor electrice de iluminat i
fora din dotare
- expunere
AUGUST
Tema nr.8
Norme de prevenirea i stingerea incendiilor specifice locului de munc (depozite,ateliere,magazii
etc.)
- expunere
SEPTEMBRIE
Tema nr.9
Norme specifice de protecie mpotriva incendiilor la folosirea mijloacelor de nclzire cu
sobe,aparate electocasnice i instalaii ce utilizeaz G.P.L. sau gazul metan -Msuri pentru sezonul
rece
- expunere
OCTOMBRIE
Tema nr.10
Organizarea activitii de aprare mpotriva incendiilor pe locurile de munc O.M.A.I. 163/2007
-exercuiu de stingere-
NOIEMBRIE
Tema nr.11
Ci de acces,evacuare i intervenie ( marcare,ntreinere,utilizare )
- expunere
DECEMBRIE
Tema nr.12
Masuri specifice srbtorilor de iarn
ntocmit,
37
NOT:Prezenta tematic constituie model i trebuie completat cu prevederi din NORME DE
NVMNT I EDUCAIE, ediia 2001.
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I
MIJLOACE DE STINGERE
1. STINGATOARE
Clasele de incendiu A, B, C
Mod de amplasare ( in functie de parametrii specifici )
Aria maxima 250mp - cel putin 2 buc de tip P6 pe nivel.
CONDITII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA INTERVENTIEI
Debitul necesar pentru interventia din exterior, conform stas 1478/1990 este 201/s ( pentru
constructii civile de gradul V rezistenta la foc si volum cuprins intre 5000 - 10000 m c ).
C. CONCLUZII SI MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE
Aprecierea incadrarii in nivelurile de performanta - se asigura conform normelor:
- la reparatii, modernizari se vor asigura nivelurile minime privind siguranta la foc
precizate in prezentul scenariu de siguranta.
RESPONSABIL COLECTIV PSI,
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
SCENARI U DE SIGURANTA LA FOC
A. DATE DE RECUNOASTERE SI CARACTERISTICI
Denumirea constructiei: Liceul Economic Costin C. Kiritescu IX - XII
Amplasare: Str. Pestera Dambovicioarei nr. 12, sector 6.
Destinatie: Invatamant si educatie
Cu functiuni: - principale - Sali, clase, laboratoare ( fizica, chimie, informatica,
lucrari manuale )
- secundare - birouri, cabinet medical, deposit de materiale didactice
si sportive, magazie.
Categoria de importanta a constructiei C
Clasa de importanta a constructiei II
Tip si particularitati specifice constructiei
- civila ( obisnuita )
- arie construita ( Ac ) = 4221
- arie desfasurata 3486 .
- regimul de inaltime P + 2 3+6=9
- inaltimea maxima fata de teren/carosabil 9m
- vol. constructiei Ac x 9 = 37989
- utilizatori * personae in cladire 957elevi, 62 cadre didactice +24 Tesa
- schimbul intai 8-13,30
-schimbul II 13,30- 20
Tip de depozitare si capacitate maxime ( pentru depozite ).................
41
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
INSTRUCTIUNI SPECIFICE PENTRU UTILIZAREA FOCULUI DESCHIS
Prin foc deschis, in sensul prezentelor instructiuni, se intelege arderea in aer liber sau incinte
construite, fara spatiu inchis de combustie special amenajat ( de exemplu: flacara de chibrit, de
lumanare, de bricheta, flacara utilizata la sudura, flacara rezultata in urma unor reactii chimice,
etc.).
Se interzice folosirea focului deschis in anumite spatii stabilite de conducerea unitatii. In
cazul in care in aceste locuri este strict necesar sa se utilizeze focul deschis, operatiunile ce implica
folosirea acestuia se vor incepe dupa ce s-a eliberat permisul de lucru cu foc si s-au luat toate
masurile de prevenire a incendiilor, astfel:
h. Stabilirea lucrarilor si persoanelor participante
i. Precizarea operatiunilor ce se executa ( sudura, taiere cu flacara, etc. ) si a duratei acestora.
j. Indepartarea materialelor si a substantelor combustibile de pe locul in care se executa
operatiunile si din apropiere.
k. Protejarea materialelor combustibile ce nu se pot indeparta
l. Asigurarea mijloacelor de stingere necesare
42
Download
of 44
Download: 15
Comment: 0
18,856
views
Comments
Description
OPIS:
Fisa obiectivului
Prin loc de munca se intelege: sectie, sector, atelier de productie; depozit de materii prime,
materiale, produse finite;atelier de intretinere reparatii, proiectare; instalatie/utilaj tehnologic; laborator;
magazin/raion/stand de vanzare;unitate de invatamant in cladiri separate;sala de spectacole, conferinte,
receptii, sport; unitate de alimentatie publica; sectie medicala, farmacie; constructie pentru cazare; sectie,
compartiment, sector, departament ad-tiv; camin de batrani sau de copii; ferma zootehnica sau
agricola;punct de recoltare cereale paioase sau exploatare forestiera.
Atunci cand pe unul sau mai multe niveluri ale aceleiasi cladiri isi desfasoara activitatea mai
multi agenti economici sau firme, locul de munca se delimiteaza la limita spatiilor utilizate de acestia, iar
utilitatile comune se repartizeaza proprietarului cladirii , sau prin intelegere firmelor respective.
Planurile de evacuare se afiseaza pe fiecare nivel, pe caile de acces si in locurile vizibile, astfel incat sa
poata fi cunoscute de catre toate persoanele, iar in incaperi, pe partea interioara a usilor.
Planul de evacuare se intocmeste pe baza schitei nivelului sau a incaperii, pe care se marcheaza
cu culoare rosie traseele de evacuare prin usi, coridoare si case de scari sau scari exterioare, dupa caz. Pe
planul de evacuare se indica locul mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor si posibilitatile
de refugiu, precum si interdictia de folosire a lifturilor in asemenea situatii.
Planurile de depozitare si de evacuare se amplaseaza in locuri care pot fi cel mai putin afectate de
incendiu si in apropierea locurilor de acces in incaperi, astfel incat sa fie utile fortelor de interventie.
Schemele de interventie se intocmesc pentru instalatiile tehnologice cu risc ridicat (foarte mare)
de incendiu, stabilite de patron si cuprind instructiuni referitoare la:
Pe releveul instalatiei se marcheaza locul de amplasare a autospecialelor sau a altor utilaje de interventie
din dotarea serviciului de pompieri civili. Schemele de interventie se elaboreaza de catre sefii de instalatii,
se intocmesc in doua exemplare si se aproba de patron, exemplarul 1 pastrandu-se la seful instalatiei, iar
exemplarul 2, la seful formatiei interventie, salvare si prim ajutor.
Instructiunile de aparare impotriva incendiilor se intocmesc pentru locurile de munca in care sunt
instalatii tehnologice cu risc ridicat de incendiu si pentru punctele vital vulnerabile la incendiu, stabilite
de patron. Prin punct vital vulnerabil la incendiu se intelege acel loc de munca, instalatie, echipament etc.
indispensabil asigurarii functionalitatii principale a constructiilor si agentilor economici si care prezinta
cel putin risc mediu de incendiu.
e) prezentarea pericolelor care pot aparea in caz de incendiu, cum sunt intoxicarile,
arsurile, traumatismele, electrocutarea, iradierea etc., precum si regulilor si masurilor de
prevenire a acestora.
Instructiunile de aparare impotriva incendiilor se elaboreaza, dupa caz, de seful sectorului de activitate
(instalatiei, sectiei, atelierului) si se aproba de patron. Premergator aprobarii de catre patron, instructiunile
de aparare impotriva incendiilor se verifica de cadrul tehnic sau de persoana desemnata sa indeplineasca
atributii de prevenire si stingere a incendiilor. Un exemplar al tuturor instructiunilor de aparare impotriva
incendiilor se pastreaza la cadrul tehnic sau la persoana desemnata sa indeplineasca atributii de prevenire
si stingere a incendiilor.
Instructiunile de aparare impotriva incendiilor se revizuiesc cel putin o data la trei ani si se
reactualizeaza la modernizari, dezvoltari, reprofilari si la aparitia unor noi reglementari. Fiecare
instructiune de aparare impotriva incendiilor va avea inscrisa data intocmirii si aprobarii.
La intocmirea listei cuprinzand substantele periculoase ser consulta prevederile legale in vigoare
care reglementeaza transportul rutier international de marfuri periculoase, respectiv Legea nr.31/1994 si
Acordul european pentru transportul rutier al marfurilor periculoase - A.D.R. De asemenea, pot fi avute in
vedere si prevederile Directivei europene SEVESO.
Lista substantelor periculoase va cuprinde toate substantele periculoase utilizate, incadrate in cele
9 clase, specificandu-se in mod obligatoriu pentru fiecare substanta:
b) denumirea;
c) numarul de pericol;
d) cantitatea existenta;
Se elibereaza prezentul 'Permis de lucru cu foc', d-lui . ajutat de dl. care urmeaza sa execute folosind la
(in) .. ora si se termina in data de ora ..
......................
......................
2. Golirea, izolarea, spalarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalatiilor, prin ...............
Inceperea lucrarilor cu foc s-a facut in baza buletinului de analiza nr . din .. eliberat de ........ (acolo
unde este cazul).
6.
Asigurarea in zona de lucru a mijloacelor de stingere a incendiilor ..........
7. Anuntarea sefului sectorului in care se executa lucrarea despre inceperea, intreruperea si terminarea
acesteia.
Emitent............................
Executant lucrare.......................
Serviciul de pompieri......................
Cine este responsabil pentru modul de organizare a interventiei de stingere a incendiilor la locul de
munca?
Administratorul sau conducatorul institutiei, dupa caz, este obligat sa stabileasca modul in care se
organizeaza interventia de stingere a incendiilor la locul de munca.
- Stabilirea componentei echipelor care vor asigura salvarea si evacuarea persoanelor si bunurilor, pe
schimburi de lucru si in afara programului;
Vom nominaliza personalul responsabil sa utilizeze sau sa puna in functiune mijloacele tehnice din dotare
de stingere si de limitare a propagarii arderii. De asemenea, vom nominaliza lucratorii care vor efectua
manevre si alte operatiuni al instalatiile utilitare si, dupa caz, la echipamentele si utilajele tehnologice
prezente in unitate.
1. Se alerteaza imediat personalul de la locul de munca sau utilizatorii prin mijloace specifice.
Se alerteaza imediat si fortele de interventie, prin mijloace tehnice si la dispecerat, acolo unde ele sunt
constituite.
2. Se va salva rapid si in siguranta tot personalul, conform planurilor stabilite. Este esential ca toti
lucratorii sa isi pastreze calmul si sa cunoasca numarul si identitatea celor care se aflau in unitate alaturi
de ei pentru ca nicio persoana sa nu fie lasata in urma.
4. Se va actiona conform planului asupra focarului de incendiu cu ajutorul mijloacelor tehnice de aparare
impotriva incendiilor din dotare. Se va verifica in mod obligatoriu si intrarea in functiune a instalatiilor si
a sistemelor automate si, dupa caz, actionarea lor manuala.
5. Se va asigura protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului: fum,
temperatura, gaze toxice si nu numai.
6. Se vor verifica toate locurile in care se poate propaga incendiul, unde pot aparea noi focare de incendiu,
actionandu-se corespunzator pentru stingerea lor.
7. Se vor evacua bunurile periclitate de incendiu si se vor proteja echipamentele care pot fi deteriorate in
timpul interventiei.
Evident, pe primul loc vom pune evacuarea si salvarea personalului aflat la locul de munca. Nimeni
nu trebuie sa intarzie procesul de evacuare pentru a-si salva bunurile personale si nici bunurile colective
(laptop-urile de serviciu, dulapuri cu documente samd.). Riscul este de pierdere a vietilor omenesti, unul
pe care nu il vom pune niciodata in balanta cu cel de pierdere a bunurilor din companie.
Lucratorii sunt rugati sa isi pastreze calmul in eventualitatea declansarii unui incendiu la locul de
munca. Acestia vor alerta personalul cu privire la existenta unui incendiu sau a unor semne ca un astfel de
eveniment se poate produce. De asemenea, lucratorii trebuie sa verifice ca toti colegii sa fie evacuati si
salvati.
Demn de retinut este faptul ca toti lucratorii trebuie sa nu intarzie procesul de evacuare. Este dezirabil ca
evacuarea lor sa aiba loc intr-un spatiu deschis, aerisit. Fiecare lucrator este dator sa aiba grija ca toti
colegii sai sa se afle in acest loc de evacuare. In caz contrar, cand un lucrator lipseste dupa ce un incendiu
s-a declansat, personalul desemnat pentru interventie va fi alertat imediat.
Amenda este de 1.000 - 2.500 de lei pentru neindeplinirea de catre administratorul sau conducatorul
institutiei, dupa caz, a obligatiei de a asigura intocmirea si actualizarea planurilor de interventie si
conditiile pentru aplicarea acestora in orice moment.
Amenda este de 1.000 - 2.500 de lei pentru necunoasterea si nerespectarea de catre utilizator a masurilor
de aparare impotriva incendiilor, stabilite de administrator, proprietar sau importator, dupa caz.
Amenda este de 1.000 - 2.500 de lei pentru nedelimitarea, nemarcarea si nedotarea locurilor special
amenajate pentru fumat.
Amenda de 500 - 1.000 de lei pentru fumatul in locurile cu pericol de incendiu, stabilite prin regulamente
interne.
Amenda de 1.000 - 2.500 de lei pentru neindeplinirea de catre administrator sau conducatorul institutiei a
obligatiei de a elabora instructiunile de aparare impotriva incendiilor si de stabilire a atributiilor ce revin
salariatilor la locurile de munca.
Amenda de 2.500 - 5.000 de lei pentru neindeplinirea de catre administratorul sau conducatorul institutiei,
dupa caz, a obligatiei de a stabili prin dispozitii scrise, responsabilitatile si modul de organizare pentru
apararea impotriva incendiilor in unitatea sa, de a le actualiza ori de cate ori apar modificari si de a le
aduce la cunostinta salariatilor, utilizatorilor si oricaror persoane interesate.
Amenda de 2.500 - 5.000 de lei pentru nerespectarea de catre persoanele fizice si juridice a obligatiei de a
respecta normele de aparare impotriva incendiilor, specifice activitatilor pe care le organizeaza sau le
desfasoara.
Amenda de 2.500 - 5.000 de lei pentru neindeplinirea de catre persoanele fizice si juridice a obligatiilor ce
le revin in situatii de forta majora determinate de incendii.
Other equivalent replacement batteries include SR41, G3, LR4192, LR736, A63, AG3,
SR41SW, 325, 384, 392, LR41, SR736, SB-A1/D1, 280-18, V384, D384, 247, GP192,
S736E, SR736PW, SR736SW, TR41SW and SR41W.
The LR41 battery is often used for watches, toys, glucose monitors, handheld games,
calculators and additional applications. The LR41 or equivalent battery can be found in
drugstores, hardware stores, grocery stores, electronic stores and other retailers. The
battery can also be purchased from several online merchants.