Sunteți pe pagina 1din 137

TEMA DE PROIECTARE

Pentru elaborarea proiectului


REABILITARE SI EXTINDERE GRADINITA NR.12
Str. Dobrila Eugeniu nr.14 - CONSTANTA

Denumirea obiectivului de investitii :

REABILITARE SI EXTINDERE GRADINITA NR.12 - 8 SALI DE CLASA SI FUNCTIUNI


CONEXE

Ordonatorul de credite :

REGIA AUTONOMA - EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT CONSTANTA

Obiectivul lucrarilor:

Prezenta tema de proiectare se refera la intocmirea documentatiei pentru REABILITARE


SI EXTINDERE - GRADINITA NR.12 :
Documentatia va cuprinde : - Studiu de fezabilitate
- Proiectul tehnic si detaliile de executie
Se va avea in vedere prevederea de lucrari cu respectarea legislatiei privind siguranta in
exploatare.

Autoritatea contractanta si finantarea investitiei :

Costul lucrarilor de proiectare si cel al lucrarilor de investitii stabilite prin devizul


general, de catre proiectant, vor fi suportate de R.A.E.D.P.P. Constanta, din fonduri de la bugetul
local aprobat prin HCLM nr.214/ 09.05.2008 .

Amplasarea lucrarilor :

Constructia Gradinitei nr.12 este amplasata pe Str. Dobrila Eugeniu nr.14, terenul facand
parte din domeniul public al Primariei Municipiului Constanta.

Fundamentarea necesitatii si oportunitatii realizarii investitiei :


Tinand cont ca in prezent gradinita nr.12 functioneaza cu un numar de 384 prescolari, la o
capacitate de 240 prescolari (12 Sali de grupa cu 20 prescolari/grupa), se impune necesitatea
extinderii gradinitei cu 8 Sali de clasa si functiuni conexe. Suprafata atribuita constructiei acestei
extinderi este de ~400 mp.
In ceea ce priveste gradinita existenta, datorita starii de degradare a finisajelor si
instalatiilor si
tinand cont de faptul ca acestea nu mai corespund normelor actuale, se impune redimensionarea
si inlocuirea lor in totalitate.

Caracteristicile principale ale constructiei :


Extinderea va avea regim de inaltime parter si etaj, o suprafata construita de aproximativ
400 mp si va fi prevazuta cu : 8 sali de grupa, sala de mese, sala multifunctionala, sala de
consiliu, grupuri sanitare si alte spatii stabilite de normativele de proiectare pentru acest gen de
constructii, necesare desfasurarii activitatilor aferente unei gradinite cu program prelungit.
De asemenea la gradinita existenta sunt necesare lucrari de inlocuit : instalatii termice ,sanitare,
electrice ,montat parchet in salile de clasa, tamplarie interioara, igenizarea, finisaje interioare si
exterioare . Aceste lucrari sunt necesare desfasurarii activitatilor aferente unei gradinite cu
program prelungit .
Constructia existenta a fost executata pe baza proiectului tip ISART nr.1760/I , adaptat la
teren de catre I.P.J. Constanta (actualmente PROIECT S.A.) cu proiect nr. 180/73.
Structura de rezistenta este alcatuita din pereti portanti de caramida, stalpi si grinzi din
beton armat, plansee din beton armat, iar invelitoarea este din membrana bituminoasa. Fundatiile
sunt din beton armat de tip continue sub ziduri.

Principalele dotari din amplasament :


Instalatie electrica cu bransament pentru alimentare consumatori.
Instalatie termica : - sistem de incalzire centralizata cu calorifere din fonta.
Instalatie sanitara : - racordata la reteaua publica de alimentare cu apa si canalizare.
Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de activitati specifice, masuri
si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publica,
planificate, organizate si realizate cu scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a
incendiilor si asigurarii interventiei operative pentru limitarea si stingerea incendiilor, in
vederea evacuarii, salvarii si protectiei persoanelor periclitate, protejarii bunurilor si
mediului impotriva efectelor situatiilor de urgenta determinate de incendii.

Art. 2 Apararea impotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, national, cu


caracter permanent, la care sunt obligate sa participe, in conditiile prezentei legii,
autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si toate persoanele fizice si
juridice aflate pe teritoriul Romaniei. Art. 3 (1) Coordonarea, controlul si acordarea
asistentei tehnice de specialitate in domeniul apararii impotriva incendiilor se asigura de
Ministerul Administratiei si Internelor, la nivel central prin Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta, iar la nivel local prin inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si
al municipiului Bucuresti.

(2) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, denumit in continuare Inspectoratul


General, elaboreaza strategia nationala de aparare impotriva incendiilor, care se
prezinta Guvernului spre aprobare de catre ministrul administratiei si internelor.

(3) Inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului


Bucuresti, denumite in continuare inspectorate, isi exercita atributiile specifice in zone de
competenta stabilite prin hotarare a Guvernului.
(4) Managementul situatiilor de urgenta determinate de incendii se asigura
prin componentele Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta.

Art. 4 Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura aplicarea


masurilor privind activitatile de aparare impotriva incendiilor, cuprinse in planurile de
analiza si acoperire a riscurilor, ce se intocmesc la nivelul localitatii si judetului

Art. 5 Persoanele fizice si juridice raspund, potrivit legii, de stabilirea si aplicarea masurilor
de aparare impotriva incendiilor, precum si de consecintele producerii incendiilor.

Art. 6 (1) Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa respecte reglementarile tehnice si
dispozitiile de aparare impotriva incendiilor si sa nu primejduiasca, prin deciziile si
faptele lor, viata, bunurile si mediul.

(2) Persoana care observa un incendiu are obligatia sa anunte prin orice mijloc serviciile
de urgenta, primarul sau politia si sa ia masuri, dupa posibilitatile sale, pentru limitarea si
stingerea incendiului.
(3) In cazul in care anuntul s-a facut cu rea-credinta, fara motiv intemeiat, autorul
raspunde contraventional sau penal, potrivit legii, si suporta cheltuielile ocazionale de
deplasarea fortelor de interventie.

Art. 7 (1) In caz de incendiu, orice persoana trebuie sa acorde ajutor, cand si cat este rational
posibil, semenilor aflati in pericol sau in dificultate, din proprie initiativa ori la
solicitarea victimei, a autoritatilor administratiei publice, precum si a reprezentantilor
serviciilor de urgenta. Art. 8 In cazurile de forta majora determinate de incendii, persoanele
fizice si juridice care detin, cu orice titlu, terenuri, constructii, instalatii tehnologice sau
mijloace de transport au urmatoarele obligatii: (1) sa permita neconditionat accesul serviciilor
de urgenta si al persoanelor care acorda ajutor (2) sa permita neconditionat utilizarea apei,
materialelor si mijloacelor proprii pentru operatiuni de salvare, de stingere si de limitare
a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane.

(2) sa accepte masurile stabilite de conducatorul interventiei pentru degajarea terenurilor,


demolarea unei constructii sau a unei parti din constructie, taierea/dezmembrarea
mijloacelor de transport, oprirea temporara a activitatilor sau evacuarea din zona
periclitata si sa acorde sprijin, cu forte si mijloace proprii, pentru realizarea acestor
masuri

Art. 9 La incheierea oricaror acte de transmitere temporara a dreptului de folosinta asupra


bunurilor imobile, precum si a contractelor de antrepriza, partile sunt obligate sa
prevada expres in actele respective raspunderile ce le revin in ceea ce priveste apararea
impotriva incendiilor.

Art. 11 Detinatorii si utilizatorii de constructii ori de instalatii si echipamente tehnologice de


productie au obligatia sa conlucreze cu autoritatile administratiei publice si cu organele
de specialitate ale acestora in organizarea, asigurarea, pregatirea si punerea in aplicare a
planurilor de interventie in caz de urgenta publica de incendiu.

Obligatii generale pentru toti salariatii

Toti salariatii din cadrul SC SOCIETATEA SRL, raspund de respectarea masurilor de


prevenire a incendiilor si de indeplinirea obligatiilor ce le revin, potrivit art. 22 din Legea
307/2006 privind apararea impotriva incendiilor si prezentelor instructiuni, stabilite in
conformitate cu art. 19 lit. g din actul normativ mentionat anterior, avand in acest scop,
urmatoarele obligatii generale:

1. Cunoasterea si respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor


(generale, pentru societate si specifice, pentru locul de munca) si a regulilor de prevenire
si stingere a incendiilor prevazute in atributiile de serviciu si in instructiunile de
functionare si utilizare a instalatiilor, aparatelor, dispozitivelor si a altor mijloace de
protectie impotriva incendiilor din dotarea locurilor de munca, precum si indeplinirea
masurilor si sarcinilor ce le-au fost incredintate.
2. Participa la instructajele si actiunile instructiv - educative organizate in vederea
prevenirii incendiilor si la exercitiile si aplicatiile de stingere a incendiilor, precum si
de evacuare a persoanelor si a bunurilor.

3. Anuntarea imediata a sefilor ierarhici despre existenta unor imprejurari de natura sa


provoace incendii.

4. Respectarea in cadrul societatii, a regulilor stabilite privind fumatul si introducerea de


tigari, chibrituri, brichete etc in locurile in care acestea sunt interzise, precum si a regulilor
referitoare la executarea unor operatiuni sau lucrari sau la folosirea unor mijloace care pot
provoca incendii (sudura, foc deschis, modificari neautorizate sau improvizatii la
instalatiile si aparatele electrice si de incalzire, scule necorespunzatoare etc.
5. indeplinirea sarcinilor stabilite, atat in ceea ce priveste supravegherea permanenta a
locului de munca unde functioneaza instalatii care pot produce incendii, explozii, avarii
ori alte accidente tehnice, cat si controlul periodic al functionarii acestora.

6. Verificarea obligatorie a locurilor de munca la inceperea si la terminarea programului de


lucru, in vederea depistarii si inlaturarii unor eventuale pericole si cauze de incendiu,
mentinerea permanenta a curateniei si ordinii la locurile de munca.

7. intretinerea in buna stare de utilizare a mijloacelor de prevenire si stingere a


incendiilor de la locul de munca si neutilizarea acestora in alte scopuri.
8. Respectarea regulilor de ordine interioara si de disciplina a muncii.

9. Anuntarea imediata a sefilor ierarhici si a pompierilor asupra incendiilor izbucnite;


participarea potrivit organizarii activitatii de prevenire si stingere a incendiilor la locul de
munca, la stingerea incendiilor si la evacuarea persoanelor
si bunurilor, precum si la inlaturarea incendiilor, calamitatilor naturale si a
catastrofelor.

10. Cooperarea cu angajatii desemnati cu atributii pe linie de PSI atat cat ii permit
cunostintele si sarcinile sale, in vederea realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor.

11. Acordarea ajutorului, atat cat este rational posibil, oricarui angajat aflat intr -o situatie de
pericol.

Obligatiile administratorului

Extras din Legea 307/2006


Art. 19 (2) Administratorul are urmatoarele obligatii principale :

a) sa stabileasca, prin dispozitii scrise, responsabilitatile si modul de organizare privind


apararea impotriva incendiilor in unitatea sa, sa le actualizeze ori de cate ori apar
modificari si sa le aduca la cunostinta salariatilor, utilizatorilor si oricarei persoane
interesate
b) sa asigure identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa si sa asigure
corelarea masurilor de aparare impotriva incendiilor cu natura si nivelul riscurilor.

c) sa solicite si sa obtina avizele si autorizatiile de securitate la incendiu, prevazute de


lege, si sa asigure respectarea conditiilor care au stat la baza eliberarii acestora; in cazul
anularii avizelor ori autorizatilor, sa dispuna imediat sistarea lucrarilor de constructii sau
oprirea functionarii ori utilizarii constructiilor sau amenajarilor respective;

d) sa permita in conditiile legii, executarea controalelor si a inspectiilor de prevenire


impotriva incendiilor, sa prezinte documentele si informatiile solicitate sa nu
ingreuneze sau sa obstructioneze in niciun fel efectuarea acestora;

e) sa permita alimentarea cu apa a autospecialelor de interventie in situatii de urgenta;

f) sa intocmeasca, sa actualizeze permanent si sa transmita lista cu substante


periculoase, clasificate astfel potrivit legii, utilizate in activitatea sa sub orice forma, cu
mentiuni privind: proprietatile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le
prezinta pentru sanatate si mediu, mijloacele de protectie recomandate, metodele de
interventie si prim ajutor, substante pentru stingere, neutralizare sau decontaminare.

g) sa elaboreze instructiunile de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca atributiile ce


revin salariatilor la locurile de munca.

h) sa verifice daca salariatii cunosc si respecta instructiunile necesare privind masurile de


aparare impotriva incendiilor si sa verifice respectarea acestor masuri semnalate
corespunzator prin indicatoare de avertizare de catre persoanele din exterior care au acces in
unitatea sa;

i) sa asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului


de urgenta privat, precum si functionarea acestuia conform reglementarilor in vigoare ori sa
incheie contract cu un alt serviciu de urgenta voluntar sau privat, capabil sa intervina operativ
si eficace pentru stingerea incendiilor;

j) sa asigure intocmirea si actualizarea planurilor de interventie si conditiile pentru


aplicarea acestora in orice moment;

k) sa permita, la solicitare, accesul fortelor inspectoratului in unitatea sa in scop de


recunoastere, instruire sau de antrenament si sa participe la exercitiile si aplicatiile tactice
de interventie organizate de acesta;

1) sa asigure utilizarea, verificarea, intretinerea si repararea mijloacelor de aparare


impotriva incendiilor cu personal atestat, conform instructiunilor furnizate de proiectant;

m) sa asigure pregatirea si antrenarea serviciului de urgenta privat pentru interventie;


n) sa asigure si sa puna in mod gratuit la dispozitia fortelor chemate in ajutor mijloacele
tehnice pentru apararea impotriva incendiilor si echipamentele de protectie specifice
riscurilor care decurg din existenta si functionarea unitatii sale, precum si antidotul si
medicamentele pentru acordarea primului ajutor.

o) sa stabileasca si sa transmita catre transportatorii, distribuitorii si utilizatorii produselor


sale regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu
riscurile la utilizarea, manipularea, transportul si depozitarea produselor respective

p) sa informeze de indata, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea si stingerea cu


forte si mijloace proprii a oricarui incendiu, iar in termen de 3 zile lucratoare sa
completeze si sa transmita acestuia raportul de interventie
q) sa utilizeze in unitatea sa numai mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor,
certificate conform legii;
r) sa indeplineasca orice alte atributii prevazute de lege privind apararea impotriva
incendiilor

Obligatiile utilizatorilor

Extras din Legea 307/2006

Art. 21 Utilizatorul are urmatoarele obligatii principale:

a) sa cunoasca si sa respecte masurile de aparare impotriva incendiilor, stabilite de


administrator, conducatorul institutiei, proprietar, producator sau importator, dupa caz;

b) sa intretina si sa foloseasca, in scopul pentru care au fost realizate, dotarile pentru


apararea impotriva incendiilor, puse la dispozitie de administrator, conducatorul institutiei,
proprietar sau importator;

c) sa respecte normele de aparare impotriva incendiilor, specifice activitatilor pe care le


organizeaza sau le desfasoara;

d) sa nu efectueze modificari neautorizate si fara acordul scris al proprietarului, al


proiectantului initial al constructiei, instalatiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului
de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislatiei in vigoare;

e) sa aduca la cunostinta administratorului, conducatorului institutiei sau proprietarului,


dupa caz, orice defectiune tehnica ori alta situatie care constituie pericol de incendiu.

Obligatiile salariatilor

Extras din Legea 307/2006


Art. 22 Fiecare salariat are, la locul de munca, urmatoarele obligatii principale:

a) sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta,


sub orice forma, de administrator sau de conducatorul institutiei, dupa caz;

b) sa utilizeze substantele periculoase, instalatiile, utilajele, masinile, aparatura si


echipamentele, potrivit instructiunilor tehnice, precum si celor date de administrator sau
de conducatorul institutiei, dupa caz;

c) sa nu efectueze manevre nepermise sau modificari neautorizate ale sistemelor si


instalatiilor de aparare impotriva incendiilor;

d) sa comunice, imediat dupa constatare, conducatorului locului de munca orice


incalcare a normelor de aparare impotriva incendiilor sau a oricarei situatii stabilite de
acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum si orice defectiune sesizata la sistemele si
instalatiile de aparare impotriva incendiilor;

e) sa coopereze cu salariatii desemnati de administrator, dupa caz, respectiv cu cadrul


tehnic specializat, care are atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, in vederea
realizarii de aparare impotriva incendiilor;

f) sa actioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul


aparitiei oricarui pericol iminent de incendiu;

g) sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are cunostinta,


referitoare la producerea incendiilor

Obligatiile directorilor de locatii si a sefilor de schimb

1) Directorii de locatii si sefii de schimb raspund de respectarea normelor de aparare


impotriva incendiilor in sectoarele de activitate pe care le conduc.

2) Conducatorilor sectoarelor de activitate le revin urmatoarele obligatii principale:


a) Organizeaza, indruma si controleaza, potrivit normelor in vigoare, activitatea de
aparare impotriva incendiilor in sectoarele pe care le conduc;
b) Dispun masuri pentru inlaturarea imediata a cauzelor care pot genera incendii,
precum si indeplinirea la termen a masurilor si sarcinilor stabilite pentru apararea impotriva
incendiilor;
c) Organizeaza si instruiesc echipele de interventie pentru stingerea incendiilor la
locurile de munca, executand periodic exercitii practice;
d) Asigura existenta si intretinerea in buna stare de utilizare a instalatiilor si sistemelor de
aparare impotriva incendiilor;
e) Urmaresc cunoasterea si respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor
de catre personalul din subordine, precum si cel nou incadrat in munca;
f) Dispun masuri pentru prelucrarea si pastrarea materialelor si mijloacelor de propaganda
pentru prevenirea si stingerea incendiilor;
g) Urmaresc respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor la
transportul si depozitarea produselor care prezinta pericol de incendiu sau explozie;
h) Fac propuneri comisiei tehnice de prevenire si stingere a incendiilor
privind stabilirea, completarea si reactualizarea:
(1) Normelor, masurilor si sarcinilor specifice locurilor de munca;

(2) Organizarii echipelor de interventie pentru stingerea incendiilor;

(3) Dotarii locurilor de munca cu mijloace materiale, instalatii, aparate si dispozitive


de securitate impotriva incendiilor;
i) Organizeaza evacuarea persoanelor si bunurilor in caz de incendiu;

j) Asigura, la terminarea programului, controlul locurilor de munca, pentru inlaturarea


cauzelor care ar putea provoca incendii.

Obligatiile personalului din locatii

1) Personalul incadrat in munca are urmatoarele obligatii pentru prevenirea si stingerea


incendiilor:

a) Sa cunoasca si sa respecte prevederile normelor de prevenire si stingere a incendiilor la


locul de munca;

b) Sa indeplineasca in termen masurile si sarcinile ce ii sunt stabilite privind prevenirea si


stingerea incendiilor;

c) Sa anunte de indata conducatorul sectorului de activitate, sau pompierii, despre


existenta unor posibilitati de incendiu;

d) Sa participe la stingerea si la inlaturarea consecintelor acestora, precum si la


evacuarea persoanelor si a bunurilor materiale;

e) Sa cunoasca folosirea si intretinerea in buna stare de functionare a mijloacelor de


prevenire si
stingere a incendiilor existente;

f) Sa nu foloseasca in alte scopuri mijloacele de stins incendiu;

g) Sa respecte restrictiile stabilite cu privire la fumat si folosirea focului deschis;

h) Sa nu puna pe calorifere sau pe tablouri electrice hartii, tesaturi, imbracaminte sau alte
materiale

inflamabile;
i) Sa nu blocheze culoarele si scarile de acces cu materiale ce ar impiedica interventia
prompta la

stingerea incendiului si evacuarea bunurilor;

j) Sa nu foloseasca pentru iluminare foc deschis (chibrituri, lumanari, hartii aprinse etc.) in
spatiile

de vanzare, de consumatie si de depozitare, sau in orice alt loc care prezinta pericol de
incendiu;

NORME GENERALE DE PREVENIRE SI STINGERE A

INCENDIILOR

Dispozitii generale

Extras din Ordinul 775/ 22 iulie 1998 publicat in MO 384/ 09.10.1998

Art. 1 (1) Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor stabilesc principiile,


criteriile de performanta, cerintele si conditiile tehnice privind siguranta la foc pentru
constructii, instalatii si alte amenajari, agentii care pot interveni in caz de incendiu si
pentru inlaturarea efectelor acestuia, exigentele utilizatorilor, precum si normele,
regulile, recomandarile si masurile generale ce trebuie avute in vedere in scopul apararii
impotriva incendiilor.

(2) Normele generale se aplica la proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor,


instalatiilor si a altor amenajari, in raport cu faza de realizare in care se afla si indiferent
de titularul dreptului de proprietate, precum si la organizarea si desfasurarea activitatii de
aparare impotriva incendiilor.

Art. 2 (1) In organizarea, desfasurarea si conducerea activitatii de aparare impotriv a


incendiilor se tine seama de urmatoarele principii: respectarea reglementarilor in
vigoare, prioritatii, dimensionarii optime, colaborarii si conlucrarii cu factorii interesati.

Art. 5 Efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici ori biologici care
pot interveni in caz de incendiu asupra constructiilor, instalatiilor si utilizatorilor, sunt
prezentate in anexa prezentei proceduri.

Art. 7 (1) Nivelurile de performanta privind siguranta la foc si masurile de prevenire si


stingere a incendiilor, stabilite pentru constructii, instalatii si alte amenajari, vor fi
prevazute in documentatiile tehnice de organizare, sistematizare si amenajare a teritoriului,
precum si in documentatiile tehnice de proiectare si de executare a constructiilor si
instalatiilor.
(2) Evaluarea, armonizarea si reflectarea interdependentei dintre nivelurile de performanta
privind siguranta la foc si masurile de prevenire si stingere a incendiilor, stabilite si
necesare, se vor realiza prin scenarii de siguranta la foc.
(3) De nivelurile de performanta prevazute in documentatiile tehnice mentionate la alin. (1),
de normele specifice de prevenire si de stingere a incendiilor, precum si de concluziile
si masurile tehnico-organizatorice din scenariile de siguranta la fo c, se va tine seama
la elaborarea instructiunilor si schemelor de exploatare privind prevenirea si stingerea
incendiilor, la intocmirea planurilor de protectie impotriva incendiilor, la eliberarea
permiselor si autorizatiilor de lucru cu foc, precum si la emiterea avizelor si autorizatiilor
de prevenire si stingere a incendiilor.
(4) Planurile de protectie impotriva incendiilor sunt: planul de evacuare, planul de
depozitare a materialelor periculoase si planul de interventie.

Art. 9 (1) Pentru asigurarea desfasurarii, in conditii de operativitate si eficienta, a


operatiunilor de interventie in situatiile de urgenta publica de incendiu se intocmesc,
potrivit legii, planuri de interventie.

Riscul de incendiu
Extras din Ordinul 775/ 22 iulie 1998 publicat in MO 384/ 09.10.1998

Art. 11 (1) Riscul de incendiu este criteriul de performanta care reprezinta probabilitatea
globala de izbucnire a incendiilor, determinata de interactiunea proprietatilor specifice
materialelor si substantelor combustibile cu sursele potentiale de aprindere, in anumite
imprejurari, in acelasi timp si spatiu.

(2) Identificarea, evaluarea si controlul riscurilor


de incendiu se fac conform legii si potrivit reglementarilor specifice.

(3) Riscul de incendiu se va stabili si se va preciza, obligatoriu, pe zone, spatii, incaperi,


compartimente de incendiu, cladiri sau instalatii tehnologice, asigurandu -se incadrarea in
nivelurile de risc sau in categoriile de pericol de incendiu, corespunzator reglementarilor
specifice.
(4) Nivelurile riscului de incendiu sunt: redus (mic), mediu (mijlociu) si ridicat (mare). In
situatiile in care nivelul de risc este asociat cu pericolul de explozie, nivelul riscului de
incendiu poate fi apreciat ca fiind foarte ridicat (foarte mare).

(5) Se recomanda reducerea pe cat posibil a nivelului riscului de incendiu.

(6) Depasirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementari specifice sau in
documentatiile
tehnice si in scenariile de siguranta la foc, prevazute la art. 7, alin. 1 si 2, este de regula,
interzisa, cu
exceptia cazurilor prevazute de lege, cand se impune luarea masurilor compensatorii de
aparare
impotriva incendiilor.
Rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc

Extras din Ordinul 775/ 22 iulie 1998 publicat in MO 384/ 09.10.1998

Art. 12 (1) Rezistenta la foc este proprietatea unui element de constructie sau a unei
structuri de a-si pastra pe o durata determinata stabilitatea, etanseitatea la foc si/ sau izolarea
termica cerute si/ sau alta functiune specializata, intr-o incercare la foc standardizata.

(2) Rezistenta la foc a elementelor de constructii care separa sau delimiteaza


compartimentele de incendiu de alte spatii ale constructiilor ori ale instalatiilor reprezinta
intervalul in care elementele de constructii isi epuizeaza capacitatea de rezistenta la foc
printr-o incercare standardizata.

(3) Nivelurile rezistentei la foc a elementelor de constructii se stabilesc in unitati de


timp (ore si minute), precizandu-se, dupa caz, daca sunt rezistente, stabile sau etanse la foc.
Art. 13 (1) Rezistenta la foc a structurii portante se evalueaza pentru ansamblul constructiei
sau pentru un compartiment de incendiu.

(2) Compartimentul de incendiu reprezinta constructia sau o parte a unei constructii


continand una sau mai multe incaperi sau alte spatii, delimitate prin elemente de constructii
destinate sa ii izoleze de
restul constructiei, in scopul delimitarii propagarii incendiului, pe o durata dete
rminata. Ariile compartimentelor de incendiu se stabilesc in functie de riscul de incendiu
existent, destinatia, alcatuirea si rezistenta la foc a constructiei.

(3) Compartimentarea antifoc se realizeaza prin elemente de constructie rezistente la foc,


verticale si, dupa caz, orizontale.

Art. 14 (1) Gradul de rezistenta la foc reprezinta capacitatea constructiei sau a


compartimentului de incendiu, indeosebi a structurii portante sau de rezistenta, de a
raspunde la incendiu, indiferent de destinatie.

(2) Gradul de rezistenta la foc se stabileste in functie de nivelurile de rezistenta la foc ale
principalelor elemente de constructii componente.
(3) Gradele de rezistenta la foc, in ordinea descrescatoare a sigurantei la foc, sunt: I, II, III,
IV si V.
Art. 15 (1) Comportarea la foc a constructiilor si a instalatiilor, in ansamblu sau a
unor
parti componente este determinata de contributia la foc a elementelor, materialelor
si substantelor combustibile utilizate, in raport cu rezistenta la foc asigurata.
(2) Contributia la foc se estimeaza prin potentialul caloric al sarcinii termice si reprezinta
suma energiilor calorice degajate prin arderea completa a tuturor elementelor, materialelor si
substantelor combustibile din spatiul respectiv.

(3) Limita maxima a potentialului caloric este data de arderea completa, in cazul unui
incendiu total intr-o constructie, instalatie sau compartiment de incendiu.
(4) Constructiile si instalatiile trebuie sa se comporte la foc astfel incat, pe timpul
interventiei in caz de incendiu, sa nu pericliteze siguranta utilizatorilor si a personalului de
interventie.
(5) Aprecierea reala a comportarii la foc a unor constructii si instalatii se poate face dupa
stingerea incendiilor produse in acestea atat prin constatari si masuratori directe, cat si prin
expertize.
Art. 16 (1) Stabilitatea la foc a constructiilor si instalatiilor sau a compartimentelor de
incendiu reprezinta caracteristica globala, exprimata in unitati de timp (ore si minute), intre
momentul izbucnirii incendiului si momentul in care structura de rezistenta respectiva isi
pierde capacitatea portanta si se prabuseste ca urmare a actiunilor si a efectelor incendiului.
(2) Stabilitatea la foc este determinata de rezistenta si comportarea la foc si este influentata
de masurile luate pentru limitarea efectelor negative ale agentilor care pot interveni in caz de
incendiu.

(3) Aprecierea stabilitatii la foc a constructiilor si a instalatiilor in care s -au produs


incendii se poate face pe baza calificativelor: foarte buna, buna, corespunzatoare,
satisfacatoare si nesatisfacatoare.

Cai de acces, evacuare si interventie

Extras din Ordinul 775/ 22 iulie 1998 publicat in MO 384/ 09.10.1998

Art. 23 (1) Caile de acces si de circulatie ale constructiilor si instalatiilor de orice


categorie trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si
marcate, incat sa asigure evacuarea persoanelor, precum si circulatia si orientarea rapida a
foitelor de interventie.

(2) Traseele destinate foitelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de


interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator.

Art. 24 (1) Constructiile, compartimentele de incendiu ori incintele amenajate trebuie


prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator
dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in
deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului ori al cailor de acces carosabile, in refugii
sau in alte locuri special amenajate.

(2) Caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele
functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface conditii normale.
(3) Caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de
securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel incat
sa se asigure vizibilitatea si sa fie usor recunoscute.
Art. 25 La proiectarea si la executarea cailor de evacuare se interzice prevederea usilor
care se pot bloca in pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice,
prevederea de finisaje combustibile, cu exceptia celor admise prin norme, de oglinzi,
praguri sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati la evacuare
(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica etc).
Art. 26 (1) Caile de acces, de evacuare si interventie din constructii si instalatii se separa
de celelalte spatii prin elemente de constructii cu rezistenta si comportare la foc
corespunzatoare utilizarii in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor
si se prevad, dupa caz, cu instalatii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti
ori de presurizare.

(2) Pentru accesul si evacuare copiilor, persoanelor cu handicap, bolnavilor si a altor


categorii de persoane care nu se pot evacua singure in caz de incendiu, se adopta solutii si
masuri adecvate.

Caile de acces :
1) Vor fi bine intretinute (indiferent de sezon) curatate si eliberate de obstacole
(marfuri, utilaje, ambalaje, zapada etc.) intrarile din incinta locatiilor si drumurile, culoarele
de circulatie dintre stive sau depozite exterioare care ar putea impiedica interventia pentru
stingerea incendiilor.

2) Peste santurile si sapaturile facute pe caile de circulatie, in cadrul unor lucrari, se


vor executa podete provizorii bine consolidate, sau se vor asigura cai de acces ocolitoare.
3) In caz de incendiu, caile de acces si de evacuare din cladiri, limitele zonale
periculoase de orice natura, locul in care sunt amplasate utilajele si instalatiile pentru
stingerea incendiilor si orice alte instalatii pentru stingerea incendiilor care presupun
manevre obligatorii, ajuta la limitarea focului sau la semnalizarea incendiului, vor fi clar
si vizibil marcate conform prevederilor si semnelor indicate in STAS 297/ 2-68 incat
persoanele care se evacueaza sa recunoasca cu usurinta traseul spre exterior.

4) Culoarele de circulatie si scarile prevazute pentru evacuare in caz de incendiu, vor fi


pastrate libere pentru circulatie nefiind permisa blocarea lor cu materiale, echipamente sau
utilaje de orice fel.

5) Accesul la hidranti, stingatoarele de incendiu, mijloacele speciale de stingere, vanele


principale ale conductelor de apa, gaze, combustibil lichid, lichide inflamabile, tablouri
electrice de distributie etc, trebuie lasat liber pentru ca in caz de pericol, sa se poata
interveni nestanjenit.

6) Usile de evacuare catre exterior, in caz de incendiu, trebuie sa fie prevazute cu


instalatii corespunzatoare si tinute descuiate tot timpul cat se lucreaza si astfel intretinute
incat deschiderea lor sa fie sigura si usoara. Cheile incaperilor care stau incuiate in tot
timpul lucrului trebuie tinute de catre o persoana anume, iar dupa incetarea lucrului, toate
cheile vor fi predate si depuse in ordine pe un panou anume amenajat. Cheile vor fi
prevazute cu marca de recunoastere.

7) Pe culoarele de evacuare in caz de incendiu, pe scarile de acces sau in puncte


importante, este obligatoriu sa se indice prin inscriptii sau placi indicatoare locul unde se
gasesc avertizoarele de incendii, directiile spre usile de evacuare etc, conform STAS 297/
2-80. In interiorul sectiilor se vor prevedea inscriptii pe lazile de colectare a deseurilor
inflamabile, pe dulapurile cu materiale inflamabile, pe usile rezistente la foc, care in caz de
pericol trebuie inchise.
8) Este interzisa blocarea in pozitie deschisa a usilor, caselor de scari, de pe coridoare,
a celor cu dispozitie de autoinchidere sau a altor usi care, in caz de incendiu, au rolul de a
opri patrunderea fumului pe caile de evacuare si propagarea incendiilor pe verticala sau
orizontala.

9) In imediata vecinatate a elementelor care asigura inchiderea golurilor din pereti antifoc,
precum si sub aceste zone se admite prezenta materialelor combustibile si a lichidelor
inflamabile numai in cantitatile strict necesare fluxului tehnologic.

10) Usile de la caile de evacuare din cladiri vor fi 'tip normal' si nu va fi admisa
utilizarea unor mecanisme care se pot bloca in timpul functionarii. Deschiderea usilor
trebuie sa se faca cu usurinta si in sensul fluxurilor de evacuare. La usile exterioare se
permite folosirea unor dispozitive (sisteme, mecanisme) de zavoare actionabile cu
usurinta.

1l) Nu se admite placarea usilor cu oglinzi, intrucat acestea pot crea confuzii in parcurgerea
cailor de evacuare, inducand in eroare persoanele evacuate si creand panica.

12) In casele de scari, pe coridoare sau alte cai de evacuare ale cladirilor, nu este admisa
amenajarea incaperilor ori locurilor de lucru, a depozitelor, care pot impiedica
evacuarea persoanelor si bunurilor din cladire, precum si accesul pompierilor in caz de
incendiu. Nu se admite reducerea latimii cailor de evacuare prin blocarea lor partiala cu
dulapuri, fisete, mobilier etc.
13) Iesirile catre exterior vor fi marcate prin indicatoare corespunzatoare conform STAS
297/ 2-80. La nivelul iesirilor spre exterior atunci cand rampa scarii se continua sp re
demisol sau subsol, se vor afisa semne indicatoare.

14) In vederea asigurarii folosirii nestingherite in orice moment si in orice anotimp a scarilor
exterioare de evacuare, precum si a scarilor exterioare de incendiu, se va asigura
curatarea lor - pe timp friguros - de zapada ori gheata.

15) Pentru asigurarea evacuarii rapide a persoanelor si bunurilor din cladiri (sali si sectii de
productie aglomerate, depozite si alte asemenea locuri), se vor intocmi planuri (schite)
de evacuare care trebuie sa cuprinda urmatoarele:
a) Mijloacele prin care se face anuntarea persoanelor ce raspund de executarea si dirijarea
evacuarii;
b) Numele si prenumele, precum si locul de munca al acestor persoane;
c) Ordinea in care urmeaza a se face evacuarea persoanelor si bunurilor (pentru
fiecare
incapere) in functie de valoarea lor si de vulnerabilitatea la incendiu;

d) Traseele pe care se face evacuarea marfurilor, urmarindu -se pe cat posibil, ca aceasta
operatie sa se faca pe alte cai decat cele destinate evacuarii persoanelor, astfel incat sa nu
impiedice interventia pompierilor;
e) Locurile in care urmeaza sa fie evacuate persoanele si bunurile, precum si
persoanele
insarcinate cu paza lor;
f) Masurile de securitate care trebuie luate la efectuarea evacuarii persoanelor si
a
materialelor care prezinta pericol deosebit (explozii, recipiente pentru gaze sau lichide sub
presiune) sau care prin ardere degaja substante nocive, a ambalajelor care contin lichide
inflamabile, a materialelor cu deosebita valoare ori care se deterioreaza usor sub efectele
temperaturii (aparate de precizie etc);

g) Numele responsabililor pentru efectuarea operatiilor de evacuare, atunci cand in


intreprindere se lucreaza in mai multe schimburi.

16) Planurile (schitele) de evacuare vor fi intocmite de directorul de locatie, dupa care vor fi
afisate in locurile pentru care au fost intocmite. Ele vor fi prelucrate in vederea
insusirii lor, cu toate persoanele specificate in aceste planuri. De cunoasterea si
aplicarea lor raspunde directorul de locatie si sefii de schimb. Directorul de locatie va
controla modul in care planul de evacuare este insusit si cunoscut de catre cei numiti sa
participe la evacuarea persoanelor si bunurilor, prin executarea periodica de exercitii
practice, astfel incat in permanenta sa fie asigurat succesul operatiilor de evacuare.

Instalatii aferente constructiilor si instalatii tehnologice

Extras din Ordinul 775/ 22 iulie 1998 publicat in MO 384/ 09.10.1998

Art. 29 Instalatiile tehnologice se pun in functiune si se exploateaza cu respectarea


stricta a instructiunilor si regulilor de utilizare, precum si a masurilor de prevenire si
stingere a incendiilor, stabilite de proiectanti si de producatorii respectivi

Art. 30 (1) Instalatiile de ventilatie sau conditionare se proiecteaza, se realizeaza si se


exploateaza astfel incat, in functionare normala, partile componente (echipamente, motoare,
angrenaje, tubulatura etc) sa nu genereze surse care pot aprinde substantele vehiculate prin
acestea si sa nu faciliteze propagarea incendiului.

Echiparea si dotarea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor Extras din


Ordinul 775/ 22 iulie 1998 publicat in MO 384/ 09.10.1998

Art. 37 (1) Exploatarea sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor,


masinilor si utilajelor, de orice categorie, cu defectiuni, improvizatii sau fara protectia
corespunzatoare fata de materialele sau substantele combustibile din spatiul in care sunt
utilizate este interzisa.
(2) La utilizarea mijloacelor prevazute la alin. 1 este obligatorie respectarea
instructiunilor de functionare, folosire si intretinere, precum si a normelor si masurilor
specifice de prevenire si stingere a incendiilor, emise si aprobate potrivit legii.
(3) Pe timpul exploatarii instalatiilor aferente constructiilor si instalatiilor tehnologice se
interzice:

a. Utilizarea necorespunzatoare a sistemelor, instalatiilor, aparatelor si echipamentelor sau


solicitarea acestora peste limita admisa;

b. Functionarea peste programul stabilit sau neasigurarea supravegherii conform


instructiunilor de functionare;

c. Functionarea fara sisteme, aparate si echipamente, necesare pentru controlul si


mentinerea parametrilor privind siguranta in functionare sau inlocuirea acestora cu altele
supradimensionate;

d. intretinerea necorespunzatoare a elementelor prevazute pentru izolare termica sau


electrica ori pentru separare;

e. Depasirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii sau


executarea necorespunzatoare a acestora;

f. Executarea lucrarilor de intretinere si reparatii sau a unor modificari de catre personal


neautorizat si necalificat;

Art. 38 (1) Utilizarea focului deschis in locuri cu pericol de incendiu si pe timp de vant este
interzisa. Locurile (zonele) cu pericol de incendiu, in care se aplica aceasta interdictie, se
stabilesc si se marcheaza de persoanele in drept.

Art. 39 (1) Efectuarea lucrarilor de sudare, taiere, lipire sau a altor asemenea operatiuni care
prezinta pericol de incendiu, in constructii civile (publice) pe timpul programului de lucru in
spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor combustibile, este
interzisa.

(2) Lucrarile mentionate la alin. 1 se pot executa in spatiile respective numai dupa ce s -au
luat, dupa caz, masuri pentru: evacuare persoanelor; indepartarea sau protejarea
materialelor combustibile; golirea, spalarea, aerisirea sau ventilarea spatiilor; dotarea
locurilor de munca cu mijloace de limitare si stingere a incendiilor.
(3) Lucrarile mentionate la alin. 1 se executa numai pe baza permisului de lucru cu foc.

(4) In toate cazurile prevazute la alin. 1-3 este obligatorie instruirea personalului de
executie, control si supraveghere asupra masurilor de prevenire si stingere a incendiilor,
precum si informarea serviciului de pompieri.

Art. 40 (1) Fumatul in locuri cu pericol (risc) de incendiu, stabilite ca atare prin reglementari
specifice sau prin dispozitii ale persoanelor fizice ori juridice abilitate, este interzis.
(2) Locurile (zonele) in care este interzis fumatul se marcheaza conform reglementarilor
specifice.
(3) Locurile in care este permis fumatul se doteaza si, dupa caz, se marcheaza conform
reglementarilor specifice.
Art. 41 (1) Mentinerea in buna stare a instalatiilor si sistemelor de captare si scurgere la
pamant a descarcarilor atmosferice (paratrasnet) si a electricitatii statice este obligatorie la
constructii si instalatii, utilaje si echipamente tehnologice, conform reglementarilor tehnice.

(2) Utilizarea sistemelor de captare si scurgere la pamant a electricitatii statice conform


instructiunilor specifice este obligatorie.

Art. 42 (1) In spatiile cu pericol (risc) ridicat de incendiu sau de explozie se


interzice accesul salariatilor si a altor persoane fara echipament de protectie adecvat
conditiilor de lucru.

(2) Folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor si sculelor neprotejate corespunzator


sau care pot produce scantei prin functionare, lovire sau frecare in spatii sau in locuri
cu risc de explozie este interzisa.

Art. 46 (1) Pe timpul transportului, depozitarii si manipularii produselor sau substantelor


combustibile se va tine seama de proprietatile fizico-chimice si de compatibilitatea
acestora cu substantele de stingere, astfel incat la contactul dintre ele sa nu se produca ori
sa se propage incendiul.

(2) Produsele si substantele combustibile se transporta, se manipuleaza si se depoziteaza


in ambalaje adecvate, realizate si inscriptionate corespunzator, in vederea identificarii
riscurilor de incendiu si stabilirii procedeelor si substantelor de stingere ori neutralizare
adecvate.

Art. 49 (1) Tratarea sau protejarea materialelor si elementelor de constructii


combustibile si/ sau a structurilor metalice din alcatuirea constructiilor sau a instalatiilor
cu substante de termoprotectie ori ignifuge este obligatorie, potrivit reglementarilor tehnice.

(2) Pentru efectuarea lucrarilor de termoprotectie si ignifugare mentionate la alin. (1) se


utilizeaza numai produse avizate si agrementate tehnic, conform reglementarilor
specifice, iar persoanele care executa aceste operatiuni trebuie sa fie atestate potrivit
dispozitiilor legale.
(3) Elementele de limitare a propagarii focului, de izolare termica si de etansare la fum
si la gaze fierbinti din alcatuirea constructiilor si a instalatiilor se mentin permanent in
buna stare, pentru a-si indeplini rolul stabilit.

Reguli si masuri pentru depozitarea deseurilor, reziduurilor si


ambalajelor combustibile

Art. 26 Prezenta deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor, precum si a scurgerilor


necontrolate de fluide combustibile poate favoriza, in anume conditii, propagarea focului
pe suprafete exterioare intinse, precum si in/ din interiorul cladirilor.
Art. 27 Praful sau pulberile combustibile depuse ori acumulate pe elemente de constructie,
pe utilaje si echipamente, indeosebi pe aparate de incalzit si similare acestora, constituie
factori de propagare a focului si focare de explozie.

Art. 28 (1) Lacurile si vopselele sub forma de depuneri in cabinete de vopsire si


tubulaturile de ventilatie prezinta in timp tendinta de autoaprindere la contactul cu aerul.
Aceeasi caracteristica o au uleiurile si grasimile.

(2) Pericolul creste atunci cand vopselele si lacurile contin pigmenti cu reactivitate mare in
combinatie cu diluanti care au continut de toluen sau alte lichide inflamabile peste limitele
admise.

Art. 29 (1) Absorbtia uleiurilor de catre materiale poroase favorizeaza procesul de


autoaprindere prin piroliza celulozei din structura tesaturilor.

(2) Ca sursa de autoaprindere uleiurile vegetale sunt mai periculoase decat cele de origine
animale, exceptand uleiul de peste.

(3) Capacitatea uleiurilor de a se autoaprinde se apreciaza prin indicele de iod, fiind


susceptibile de a se autoaprinde cele care au acest indice peste 80.
(4) In functie de natura materialului, deseurile impregnate cu uleiuri pot initia
incendii prin autoaprindere dupa 2-4 ore.

Art. 30 Pentru unele ambalaje necombustibile se au in vedere curatarea si spalarea acestora


de resturile de continut (toxic, inflamabil sau cu pericol de incendiu) si aruncarea ori tratarea
(neutralizarea) acestui amestec.

Reguli si masuri speciale care sa contracareze efectele perioadelor de anotimp


rece, canicular si secetos

1. REGULI SI MASURI PENTRU SEZONUL RECE

a. inainte de inceperea sezonului rece, se vor controla si se vor inlatura


defectiunile constatate la instalatiile de incalzire alimentate cu gaze naturale, precum si
dispozitivele
de incalzire actionate electric (resouri, calorifere cu ulei, etc).

b. Se vor verifica si asigura uneltele pentru deszapezirea cailor de evacuare si


interventie
din cadrul societatii.

c. In caz de inzapezire se va actiona pentru:

o Asigurarea deblocarii surselor de alimentare cu apa si a cailor de acces


catre hidranti. o Participarea la inlaturarea zapezii, care prezinta pericol de prabusire, de
pe acoperisurile cladirilor. o inlaturarea posibilitatilor de patrundere a apei rezultate din
topirea zapezii in incinta societatii. o Deblocarea principalelor drumuri de acces catre
cladirea societatii, astfel incat masina pompierilor sa poata interveni pe toate laturile.

2. REGULI SI MASURI PENTRU PERIOADELE CANICULARE SAU


SECETOASE

a. Efectuarea in anumite intervale din timpul zilei a unor lucrari in exteriorul


cladirilor care creeaza conditii favorizante pentru producerea de incendii (vopsiri, lacuiri,
etc) va fi
restrictionata.

b. Se interzice utilizarea lucrului cu foc deschis, in anumite intervale din


timpul zilei, in exteriorul cladirilor, avand in vedere uscaciunea avansata.

c. Se vor lua masuri de indepartare, din punctele de colectare a deseurilor si a


resturilor menajere, a obiectelor optice (inclusiv a cioburilor de sticla) care pot actiona, in
anumite
conditii, drept concentratori ai razelor solare.

d. Se vor lua masuri ca, saptamanal, sa se verifice operativitatea de actiune a


echipei de interventie pentru stingerea incendiilor din cadrul societatii.

ORGANIZAREA ACTIVITATII DE APARARE IMPOTRIVA

INCENDIILOR

Organizarea activitatii pe locurile de munca

Extras din Ordinul 138/ 5 septembrie 2001 publicat in MO 606/ 26 septembrie 2001

Art. 26 Organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor pe locul de munca


are ca obiectiv principal asigurarea pentru colectivul de salariati a conditiilor care sa
permita acestora ca pe baza cunostintelor de care dispun si cu mijloacele tehnice pe
care le au la dispozitie sa actioneze pentru prevenirea si stingerea incendiilor,
evacuarea si salvarea utilizatorilor constructiei, evacuarea bunurilor materiale,
precum si pentru inlaturarea efectelor distructive provocate in caz de incendii,
explozii, avarii sau accidente tehnice. Art. 27 (1) Organizarea apararii impotriva
incendiilor pe locul de munca consta in:
a) Prevenirea incendiilor, prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice
care prezinta
pericol de incendiu, surselor posibile de aprindere ce pot aparea si mijloacelor
care le pot
genera, precum si a masurilor generale si specifice de prevenire a incendiilor.
b) Salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor, prin intocmirea si afisarea
planurilor specifice si
mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite.

c) Instruirea salariatilor prin elaborarea documentelor specifice instructajului PSI


pe locuri de
munca, desfasurarea propriu zisa a instructajului si asigurarea certificarii efectuarii
acestuia,
precum si afisarea schemelor de interventie sau a instructiunilor de
aparare impotriva
incendiilor.
d) Marcarea pericolului de incendiu prin montarea de indicatoare de securitate si de
orientare sau a
altor inscriptii ori mijloace de atentionare.

e) Organizarea stingerii incendiilor.

(2) Organizarea stingerii incendiilor pe locul de munca cuprinde masuri si informatii


privind:

a) Precizarea corecta a mijloacelor tehnice de alarmare si de alertare a personalului


de la locul de
munca, pompierilor civili, dispeceratului pompierilor
militari, instiintarea conducatorului
locului de munca si a altor forte stabilite sa participe la stingerea incendiilor.

b) Prezentarea sistemelor, instalatiilor si a dispozitivelor de limitare a propagarii si


de stingere a
incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate de stins incendii, mijloacelor de salvare
si protectie
a personalului, precizandu-se cantitatile care trebuie sa existe la fiecare loc de munca.
c) Stabilirea componentei echipelor care trebuie sa asigure salvarea si evacuarea
persoanelor si a
bunurilor, pe schimburi de lucru si in afara programului.

d) Organizarea efectiva a interventiei prin nominalizarea celor care trebuie sa


utilizeze sau sa puna
in functiune mijloacele tehnice din dotare, de stingere si de limitare a propagarii
arderii, ori sa
efectueze manevre sau alte operatiuni la instalatiile utilitare si, dupa caz, la
echipamente si
utilaje tehnologice.

Art. 28 (1) Datele privind organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor


pe locul de munca, prevazute la art 27 alin. 1 lit. a si e si alin. 2, se inscriu intr-un
formular tiparit pe un material rezistent, de regula carton, si se afiseaza intr-un loc
vizibil si mai putin afectat in caz de incendiu.
(2) Datele se completeaza de conducatorul locului de munca si se aproba de cadrul
tehnic sau de persoana desemnata sa indeplineasca atributii de prevenire si stingere a
incendiilor. Art. 29 La stabilirea masurilor specifice de prevenire a incendiilor se au
in vedere: si frecventa manifestarii surselor specifice de aprindere.

Gestionarea materialelor si a deseurilor combustibile, susceptibile a se aprinde .

b) Dotarea cu mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor.

c) Verificarea spatiilor la sfarsitul programului de lucru.

d) Parametrii care se au in vedere pe timpul exploatarii diferitelor instalatii, echipamente


si
utilaje tehnologice.

Art. 30 (1) Planurile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu cuprind elemente


diferentiate in functie de tipul si destinatia constructiei si de numarul persoanelor care se
pot afla simultan in aceasta si se intocmesc astfel:
a) Pe nivel, daca se afla simultan mai mult de 30 de persoane.

b) Pe incaperi, daca in ele se afla cel putin 50 de persoane.

c) Pentru incaperile de cazare si dormitoarele comune, indiferent de numarul de locuri.


(2) Planurile de evacuare se afiseaza pe fiecare nivel, pe caile de acces si in locurile vizibile,
astfel
incat sa poata fi cunoscute de catre toate persoanele, iar in incaperi, pe partea interioara a
usilor.

Masuri de aparare impotriva incendiilor

a) Deficitul de stingatoare portative cu pulbere, tip P6 si respectiv cu zapada carbonica tip


G3, va
fi completat astfel incat sa se asigure necesarul rezultat in urma analizei si a calculului
efectuat.
b) Amplasarea stingatoarelor se va realiza prin suspendarea acestora la distanta de 1, 4
m de la cota pardoselii, iar pe peretii din spatele stingatoarelor se va inscriptiona tipul
acestora (ex.:
stingator cu pulbere tip P6).
c) Se vor lua masuri de achizitionare a unor indicatoare de securitate, in
conformitate cu
prevederile STAS 297, astfel:

a. 'fumatul interzis' care va fi amplasat in sectii de depozitare.

b. 'iesire pentru evacuare' catre cele doua cai de acces spre locul de evacuare.

c. 'sensul iesirii spre zona libera' pe traseele de evacuare.

d. 'tabloul electric general'.

e. 'intrerupator general'.

f. 'nu stinge cu apa'.

g. 'loc pentru fumat'.

d) Se va amenaja locul pentru fumat prin:

a. Achizitionarea de scrumiere metalice.

b. Marcarea, cu tablita indicatoare a locului pentru fumat.

c. Delimitarea perimetrului pentru fumat, cu banda de vopsea alba.

e) In vederea instruirii pe linie PSI a angajatilor, se vor procura fise individuale de


instructaj si
material bibliografic.
f) Periodic (o data la 6 luni) se va efectua verificarea instalatiilor de legare la pamant
pentru
scurgerea electricitatii statice, in conformitate cu prevederile art. 66 din NORMATIVUL
III 98
si STAS 12604. In urma acestor verificari, se vor emite buletine de incercare.
g) Se vor lua masuri de marcare a spatiilor pentru depozitare cu o banda de vopsea alba,
astfel
incat sa se delimiteze caile de acces si evacuare, precum si spatiile de evacuare.

Clasificarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

Extras din Ordinul 88/14 iunie 2001 publicat in MO 583/18 septembrie 2001
Art. 3 Potrivit rolului pe care ii au in asigurarea protectiei constructiilor, instalatiilor
tehnologice, platformelor amenajate si utilizatorilor la actiunea focului, mijloacele tehnice de
PSI se clasifica in urmatoarele categorii principale:
a) Sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare, avertizare si alertare
in caz de incendiu, destinate detectarii si semnalizarii incendiilor produse in zona
supravegheata, in scopul luarii masurilor imediate pentru alarmarea, avertizarea sau
evacuarea persoanelor, actionarea unor echipamente de stingere sau de protectie,
transmiterea apelurilor de urgenta si alertarea fortelor de interventie;
b) Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor, care asigura
prezenta substantei de stingere in zona protejata sau limiteaza propagarea incendiului in
incaperi si spatii adiacente locului de izbucnire;
c) Stingatoare si alte aparate de stins incendii, care contin substante de stingere ce pot fi
dirijate asupra unui focar de ardere, prin actionare manuala sau automata, sub efectul
presiunii create in interiorul acestora sau datorita efectelor produse in zona supravegheata
de fenomenele fizico-chimice asociate incendiului;
d) Utilajele, unelte si alte mijloace initiale de interventie utilizate pentru
preintampinarea propagarii incendiilor, intreruperea arderii in diferite focare si, dupa caz,
stingerea acestora;

Art. 4 Mijloacele tehnice de PSI utilizate pentru intreruperea procesului de ardere sau pentru
protejarea materialelor combustibile din apropierea focului sunt:

a) Apa, care poate fi aplicata direct asupra focarului sau sub forma de jet compact ori
pulverizat, folosindu-se diferite mijloace uzuale, accesorii ale hidrantilor si instalatii
speciale. Efectul de stingere se realizeaza, in principal, prin racirea materialului care
arde si prin izolarea suprafetei incendiate de oxigenul atmosferic;
b) Spumantii folositi pentru obtinerea spumelor aeromecanice, care sunt refulate as
upra suprafetelor incendiate prin intermediul instalatiilor de stingere fixe, semifixe si
mobile sau aferente autospecialelor de interventie. Efectul de stingere este determinat de
stratul de spuma care provoaca racirea partiala a suprafetei incendiate si limiteaza
vaporizarea in zona de flacari si accesul oxigenului atmosferic;
c) Pulberile stingatoare, aplicate asupra focarului prin utilizarea unor instalatii, utilaje si
aparate adecvate, determina stingerea incendiului, in principal, prin agentii de stingere
generati la descompunerea pulberii sub actiunea temperaturii si crearea unor bariere
care limiteaza accesul oxigenului atmosferic in zona de ardere;
d) Aburul, deversat in zona protejata prin intermediul unor instalatii adecvate,
dilueaza concentratia de oxigen sub limita necesara continuarii procesului de ardere sau
atmosfera
potential exploziva formata in urma unor scapari de gaze;
e) Gazele inerte, refulate asupra focarului prin instalatii speciale, stingatoare si alte
aparate, realizeaza efectul de stingere, in principal, prin reducerea concentratiei de oxigen
sub limita necesara continuarii procesului de ardere;
f) Agentii stingatori sau neutralizatori speciali, refulati in zona protejata prin intermediul
unor instalatii si utilaje speciale sau stingatoare, inhiba sau stopeaza arderea prin
neutralizarea radicalilor liberi necesari continuarii reactiei de oxidare.
Art. 5 Principalele tipuri de mijloace tehnice de PSI prezentate la art. 3 si 4 sunt prevazute
in Anexa 2 a prezentei proceduri.
Cerinte si conditii tehnice specifice privind amplasarea, marcarea si
depozitarea mijloacelor tehnice de PSI

Extras din Ordinul 88/14 iunie 2001 publicat in MO 583/18 septembrie 2001

Art. 12 Mijloacele tehnice de PSI cu care sunt echipate si dotate constructiile, instalatiile
tehnologice si platformele amenajate se amplaseaza si/ sau se depoziteaza conform
documentatiilor tehnice de executie si reglementarilor specifice in locuri ferite de
intemperii, agenti corozivi, efecte negative ale temperaturii etc sau, dupa caz, se protejeaza
corespunzator mediilor in care se utilizeaza. Art. 13 (1) La amplasarea mijloacelor tehnice
de PSI care sunt utilizate de personalul de pe locurile de munca si/ sau de fortele de
interventie in caz de incendiu, se au in vedere urmatoarele cerinte:
a) Locurile de amplasare sa fie vizibile, usor accesibile (pe cai de evacuare, coridoare,
holuri, in zonele iesirilor si alte asemenea spatii) si la distante optime fata de focarele cele
mai probabile.
b) inaltimea de montare si greutatea acestora sa fie pe masura capacitatilor fizice ale
persoanelor care le utilizeaza.
c) Sa fie bine fixate si sa nu impiedice evacuarea persoanelor in caz de incendiu.
(2) Locurile de amplasare a mijloacelor tehnice PSI vor fi indicate prin marcaje sau
panouri de semnalizare, conform prevederilor legale.

Art. 14 La amplasarea stingatoarelor in perimetrul suprafetei protejate se recomanda


respectarea urmatoarelor valori ale distantelor si inaltimii de montare:

a) Minimum 15 m si 20 m fata de cele mai importante focare din clasele B si A.

b) Minimum 2 m fata de focarele posibile.

c) Maximum 1,4 m inaltime fata de pardoseala.


Art. 15 (1) Mijloacele tehnice de PSI se marcheaza in conformitate cu prevederile
reglementarilor tehnice si ale standardelor specifice.

(2) Pe timpul exploatarii se asigura lizibilitatea marcajelor, precum si protejarea acestora


impotriva deteriorarilor de orice fel.

INSTRUCTIUNI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR

Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice incendiilor cu


destinatie administrativa

1. In spatiile administrative ale societatii, lichidele combustibile (pentru curatenie) vor fi


pastrate in bidoane metalice, ermetic inchise si etichetate, in locuri ferite de posibilitatea
izbucnirii unui eventual incendiu, numai in cantitate de maxim 25 litri.
2. Curatirea pardoselii, de regula, se va face cu solutii pe baza de detergenti; in cazuri
speciale, se poate face si cu parchetin, numai la lumina zilei, cu respectarea urmatoarelor
reguli:

a. Scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice.

b. Stingerea tuturor corpurilor de iluminare electrica.

c. Asigurarea ventilatiei incaperilor respective, prin deschiderea ferestrelor.

d. Interzicerea folosirii ustensilelor (galeata, lighean, perie etc) din material


plastic sau a
carpelor din fibre sintetice.

e. Interzicerea folosirii parchetinului in amestec cu benzina, neofalina etc.

f. Interzicerea folosirii focului deschis, a fumatului, precum si utilizarea unor


obiecte care pot provoca scantei (brichete, chibrituri etc).

3. Se interzice pastrarea in birouri a materialelor inflamabile si a carpelor de ster, imbibate


cu ulei, ceara etc.

4. Insecticidele inflamabile se vor pulveriza la lumina zilei, numai dupa intreruperea


curentului de la tabloul de alimentare, a retelei electrice
existente in incaperile societatii, precum si verificarea inexistentei altor surse de foc sau
scantei.

5. In incaperile pentru birouri, se vor lua masuri de reducere la minim, a pericolului de


incendiu, prin limitarea la strictul necesar a materialelor combustibile si respectarea
celorlalte reguli stabilite prin dispozitii ale Directorului General, cum ar fi fumatul, folosirea
focului deschis etc.

6. La terminarea programului de lucru, toate aparatele electrice se vor decupla de la


reteaua electrica a incaperii, interzicandu-
se depozitarea lor, in stare calda langa materialele combustibile. De asemenea, tot la
terminarea programului se vor evacua cosurile cu gunoaie din fiecare incapere.

7. Pentru stingerea incendiilor in incaperile administrative ale societatii, se va actiona dupa


caz, cu zapada carbonica, pulbere si apa pulverizata.

Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice spatiilor pentru


depozitare

1. Este interzisa depozitarea materialelor in spatiile libere, de siguranta si pe caile de


acces si evacuare.
2. Depozitarea materialelor se va face pe stive separate si distantate.

3. Materialele ambalate in ambalaje cu forme geometrice regulate vor fi depozitate in


stive, ordonat asezate (pentru a nu se prabusi), a caror inaltime nu va fi mai mare de 1, 5
ori latura mica a bazei.

4. In depozite, vor fi respectate distantele de siguranta fata de elementele de incalzire si


corpurile de iluminat, care vor fi de 0,9 m. De asemenea, vor fi lasate libere caile de acces
la tablouri electrice si la stingatoare.

5. Pentru delimitarea cailor de acces si evacuare, spatiile depozitate vor fi marcate cu o


banda de vopsea alba.

5. Stivele de materiale vor fi astfel amplasate, incat sa asigure o trecere principala, cu


latimea de 2 m, dispusa in directia usilor principale, iar transversal, distante de minim 0,8
m, pentru a se inlesni transportul si interventiile, in caz de incendiu. Aceste cai vor fi
marcate cu benzi vopsite de culoare alba.
6. Intre stivele de materiale si peretii depozitului, se va lasa un spatiu minim de 0,6 m.
7. In depozite nu se vor utiliza lampi electrice portative, precum si orice tip de aparat
electric portativ.

8. Este interzis a se lasa deschis depozitul, in lipsa personalului de deservire a acestuia.

9. In spatiile de depozitare este interzis accesul persoanelor care nu lucreaza in


gestiunea respectiva.
10. Este interzis a se pastra in depozit motociclete, biciclete, geamantane, tuburi de oxigen,
carbid sau alte obiecte straine de interiorul depozitului.
11. Aprinderea si utilizarea focurilor de orice natura, precum si fumatul, sunt strict
interzise in spatiile pentru depozitare.
12. Persoanele straine de locul de munca au acces in depozit numai in interes de
serviciu, cu obligatia de a respecta prezentele instructiuni referitoare la foc deschis, fumat
etc.
13. Pentru localizarea si stingerea incendiilor izbucnite la spatiile pentru depozitare care
apartin societatii se va proceda astfel:
Se va actiona asupra intregii suprafete incendiate cu pulbere.

Se va organiza concomitent cu stingerea, evacuarea bunurilor din incinta spatiului.

Instructiuni de aparare impotriva incendiilor specifice spatiilor si


instalatiilor electrice de forta si iluminat

1. Buna functionare a instalatiei electrice de forta si iluminat va fi permanent


asigurata, prin efectuarea reviziilor obligatorii a aparatelor.
2. In timpul exploatarii retelei electrice, rezistenta izolatiei cablurilor, precum si m
asurarea rezistentei de dispersie pentru instalatia de legare la pamant va fi verificata o data
pe an.
3. Sigurantele de la tablourile electrice vor fi, in mod obligatoriu, dimensionate conform
normelor in vigoare, iar inlocuirea celorlalte nu se va efectua cu lita, staniol etc.
4. Clemele sigurantelor lamelare nu se fixeaza pe lemn, carton sau pe alte materiale
combustibile. Pentru a evita supraincarcarea circuitelor, se interzice racordarea mai multor
consumatori, decat cei prevazuti pentru instalatia respectiva.
5. In activitatea de exploatare a instalatiilor se interzic:

a. Folosirea instalatiilor electrice si a consumatorilor de energie electrica de orice


fel, in stare de uzura, defectiune sau improvizatie.

b. Suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductorii de alimentare.

c. Agatarea, introducerea si adapostirea obiectelor si materialelor de orice fel in


interiorul panourilor, niselor, tablourilor electrice etc.

d. Folosirea instalatiilor electrice cu grad de protectie necorespunzatoare categoriei


incaperii, locului sau spatiului in care sunt folosite.

e. Executarea lucrarilor de intretinere sau reparatii de catre personal necalificat si


neautorizat.

f. Alimentarea lampilor mobile portative, prin cordoane improvizate sau uzate


(dezizolate).

g. Folosirea filtrelor de lumina (abajururi) improvizate din carton, hartie sau alte
materiale combustibile.

h. Intrebuintarea radiatoarelor si a resourilor electrice (numai in locuri special stabilite,


care nu prezinta pericol de incendiu).

i. Introducerea conductorilor electrici fara fise, direct in priza,

j. Utilizarea consumatorilor de energie electrica (radiator, resou etc) fara luarea


masurilor necesare de izolare, fata de elementele combustibile din incaperi.

k. Neizolarea capetelor conductoarelor electrice, in cazul demontarii partiale a unei


instalatii.

7. Accesul la tablourile generale de distributie permanent inchise cu cheia, va fi


permis numai electricianului si organelor de control si verificare.
8. Tablourile de distributie se vor exploata respectandu-se o serie de reguli, si anume:

a. Sa se efectueze reglementar legaturile (in cazul tuturor tipurilor de tablouri).

b. Sa se interzica legarea directa a diversilor consumatori (lampi de iluminat,


motoare electrice, etc) la bornele tabloului.
c. Sa se fixeze bine in garnituri.

d. Sa se interzica pastrarea materialelor si substantelor combustibile in apropierea


tablourilor.

e. Sa se evite blocarea tabloului cu diverse materiale.

f. Sa se curete perfect elementele tabloului si incaperea in care se afla


acesta.

9. Toate echipamentele, utilajele, aparatele si instrumentele electrice vor fi prevazute cu


placi, pe care sunt inscrise caracteristicile si schema de conexiuni.

10. Aparatele electrice portabile - utilizabile numai cu stechere si conductoare izolate cu


cauciuc in stare perfecta, vor fi supravegheate toata perioada de timp cat se afla sub tensiune.

11. La terminarea lucrului, intregul echipament electric se va scoate de sub tensiune.

12. Pentru stingerea inceputurilor de incendiu la instalatiile electrice de distributie, se vor


scoate, in
primul rand de sub tensiune, atat instalatia cuprinsa de incendiu, cat si ins talatiile vecine
periclitate, dupa care personalul de interventie, asigurat cu echipament de protectie, condus
si
supravegheat de specialisti, va actiona cu stingatoare portative cu pulbere, zapada carbonica
sau
alte substante dielectrice.

Se interzice cu desavarsire folosirea apei sau a spumei chimice.

Instructiuni de aparare impotriva incendiilor la colectarea si


depozitarea deseurilor si resturilor menajere

1. Resturile menajere si ambalajele se vor depozita in locurile special amenajate, cu


asigurarea distantei de siguranta fata de cladiri.
2. Se interzice distrugerea ambalajelor si a resturilor menajere prin incinerare in incinta
spatiului societatii.

3. La locul de depozitare temporara a resturilor menajere se interzice colectarea


substantelor si materialelor inflamabile (bidoane de ulei, slam de carbid etc).

4. Se interzice cu desavarsire fumatul si focul deschis la locul de depozitare a resturilor


menajere.

5. La sfarsitul fiecarei zile, resturile menajere si ambalajele vor fi evacuate din incinta
societatii.
Instructiuni de aparare impotriva incendiilor pentru personalul de mentenanta

1. Pardoseala trebuie sa fie din materiale incombustibil si cu conductibilitate termica m ica.


2. Nu sunt admise in incinta spatiului de lucru recipiente sau vase care
contin substante combustibile sau inflamabile;
3. Este interzisa deplasarea cu arzatorul aprins in afara zonei de lucru, pe scari, schele, etc;
4. Locurile unde se sudeaza sau se taie cu oxigen si care prezinta pericol de incendiu
vor fi inconjurate de paravane de protectie din material rezistent la foc, cu inaltimea de
minimum 2 m, avand peretii pana la nivelul pardoselii si bine consolidate. Lungimea lor va
depasi zona de sudura, astfel ca scanteile sau particulele incalzite sa nu cada in exterior.

4. Materialele si substantele combustibile transportabile vor fi deplasate la o distanta de cel


putin 10 m de locul sudurii.

5. Periodic si dupa terminarea lucrului se va cerceta cu atentie daca nu s -au creat


focare de incendiu. In acest sens se vor descoperi toate elementele ce au fost protejate si
se va verifica daca starea lor este intacta luandu-se masuri in consecinta.
6. Este interzisa sudura efectuata pe mese improvizate din butoaie goale de carbid sau de
lichide combustibile, pe lazi sau alte obiecte combustibile.

7. La sudarea conductelor sau a pro filelor inchise se va asigura supravegherea capatului


acestora pentru ca in cazul aparitiei amestecului de gaze combustibile sa se intrerupa lucrul.

8. La executarea lucrarilor de sudura sau de taiere oxiacetilenica la piesele vopsite, acestea


se vor curata de vopsea pe o portiune de cel putin 10 mm in jurul punctului de lu cru.

9. La sudarea si taierea metalelor cu aparate si instalatii speciale, altele decat cele


electrice sau oxiacetilenice vor fi respectate normele elaborate de unitatile producatoare.

Instructiuni de stingere a incendiilor si evacuarea personalului angajat

1. Obiectul instructiunii

Scopul acestui document este de a stabili procedura si planul care trebuie pus in aplicare
in cazul unui eventual incendiu. Procedurile de evacuare, in caz de incendiu sunt elaborate
pentru asigurarea sigurantei utilizatorilor din cladire pe timpul izbucnirii unui incendiu, prin
coordonarea si controlul evacuarii persoanelor din cladire, pana la sosirea pompierilor
militari si a celorlalte forte de ajutor extrem calificat (Protectia Civila, Politie, Jandarmi,
Salvare etc).

2. Documente de referinta

Planul de evacuare al imobilului.

Planul de interventie al cladirii.


3. Responsabilitati

a. Responsabilitatea conducerii

Persoanele responsabile pentru implementarea si administrarea procedurii de evacuare sunt


directorii de locatie, care detin autoritate de control asupra cladirii.

b. Directorul de locatie este responsabil pentru:

Repartizarea membrilor echipei de prima interventie + inlocuitor pentru fiecare zona


din cladire, in care sunt responsabili cu evacuarea.

Asigurarea resurselor necesare tuturor membrilor echipei de interventie pentru a -si


putea indeplini atributiile.

Asigurarea implementarii masurilor si recomandarilor facute de pompierii militari cu ocazia


controalelor de specialitate, pe timpul aplicatiilor si exercitiilor.

Asigurarea implementarii eficiente si a gestionarii modului de evacuare.

c. Membrii echipei de prima interventie sunt responsabili pentru:

o indeplinirea atributiilor, in cazul unui incendiu, asa cum reiese din procedura de
fata.

o Participarea la o analiza, dupa efectuarea unui exercitiu simulativ de evacuare.

o Raportarea, catre Dispeceratul Brigazii de Pompieri a Capitalei a


oricarui inceput de incendiu, incendiu sau alt accident tehnic, generator de incendii
sau explozii, care impune necesitatea evacuarii persoanelor sau a altor situatii de risc
deosebit, care presupune interventie organizata cu mijloace adecvate.

o Organizarea si efectuarea de controale si verificari periodice pe linie P SI, dar nu


mai putin de o luna si de exercitii practice de stingere si evacuare a persoanelor, in caz de
incendiu.
o Cadrul tehnic cu atributii pe linie PSI va efectua un curs de
specializare, potrivit legii, in urma caruia va fi atestat cu competente,
corespunzator standardului ocupational.

d. Membrii echipelor de prima interventie, potrivit prezentei instructiuni, au


urmatoarele obligatii:

o Cunoasterea locurilor in care sunt amplasate stingatoare de incendiu, iesirile


de urgenta si punctele de declansare manuala a alarmei de incendiu din zona de care
raspund.
o Asigurarea zonei de care raspund, impotriva izbucnirii unui eventual incendiu,
precum si controlul practicabilitatii si neobstructionarii cailor de evacuare.

o Anuntarea telefonica a pompierilor militari, la numarul 981 sau instruirea


altei persoane in acest sens, care sa apeleze in caz de urgenta. Pompierii militari apelati vor
pune intrebari cu privire la eveniment. Nu incheiati convorbirea pana cand nu raspundeti la
aceste intrebari. Nu parasiti locul de unde ati apelat telefonic pompierii, deoarece acestia vor
suna imediat, pentru confirmarea apelului de urgenta efectuat.

4. Procedura de urgenta

a. La descoperirea unui incendiu, orice persoana are urmatoarele obligatii:

o Anuntarea IMEDIATA a incendiului.

o incercarea de stingere a focului, daca nu este prea riscant (nu se va utiliza mai
mult de 1 stingator, daca focul nu s-a stins, evacuati imediat zona.

o Anuntarea telefonica a pompierilor militari la numarul 981, din cea mai apropiata
zona neafectata.

o Comunicarea, catre conducerea societatii, a detaliilor referitoare la locatia exacta si


la amploarea incendiului.

b. La declansarea alarmei de incendiu, angajatii sunt obligati sa actioneze astfel:

o Inceteaza orice activitate.

o Personalul angajat al societatii va opri instalatia sau aparatul la care lucreaza, prin
actionarea butonului de oprire.

o Abandoneaza obiectele personale.

o Lasa usile deschise.

o Parasesc imediat cladirea prin iesirile de urgenta sau prin locurile indicate de
membrii echipei de interventie.

o Merg catre locul de adunare stabilit.

o Mentin libere caile de acces catre cladire.

o Urmeaza toate indicatiile primite de la membrii echipei de interventie.

o Asista, daca este posibil, evacuarea in siguranta a persoanelor din


afara societatii.
o Raman in afara cladirii pana la incheierea definitiva a evenimentului.

c. La declansarea alarmei de incendiu, membrii echipei de prima interventie sunt obligati:

o Sa intre in toate incaperile accesibile din zona de responsabilitate alocata si


sa dirijeze utilizatorii pentru evacuarea cladirii.

o Sa indrume utilizatorii catre cea mai apropiata cale/ iesire de urgenta.

o Sa mentina calmul utilizatorilor pe timpul evacuarii.

o Sa mearga la punctul de adunare dupa evacuarea zonei.

o Sa preia controlul asupra locului de adunare si sa se asigure ca nici o persoana nu


intra inapoi in cladire pana la primirea dispozitiei, in acest sens, a conducerii
societatii.

o Sa participe la o analiza, dupa terminarea evenimentului si sa raporteze


orice dificultati intalnite in procesul de evacuare.

5. Procedura de contabilizare a persoanelor

Odata ce angajatii societatii si persoanele din afara acesteia care se aflau in cladire s-au
adunat la locul stabilit, membrii echipei de interventie vor incepe numaratoarea persoanelor.
Contabilizarea persoanelor se va face consultand:

a. Condica de prezenta a personalului angajat.

b. Informatiile primite de la personalul angajat al societatii, dupa asigurarea


validitatii informatiei.

Se va tine cont de starea emotiva a persoanelor intr-o astfel de situatie si se va


incerca validarea informatiilor primite prin consultarea a cel putin 2 surse de informare.

6. Accesul Pompierilor Militari

Accesul persoanelor specializate ale Pompierilor militari se va face pe poarta de


acces principala. Directorul General si seful echipei de prima interventie vor comunica
pompierilor detaliile incendiului (locatie, amploare etc), ii vor informa cu privire la
eventualele persoane lipsa la apel (impreuna cu locatia presupusa a acestora) si vor romane la
dispozitia acestora pe durata operatiunii de stingere a incendiului.

7. Frecventa simularilor de incendiu

Se va efectua cel putin 1 exercitiu de stingere si evacuare in caz de incendiu, trimestrial.


UTILIZAREA FOCULUI DESCHIS SI
REGLEMENTAREA EXECUTARII LUCRARILOR
PERICULOASE

Utilizarea focului deschis si reglementarea executarii lucrarilor periculoase,


in caz de nevoie, in spatiile societatii

1. In toate spatiile din cadrul societatii, respectiv birouri, spatii pentru depozitare, puncte de
colectare si depozitare a resturilor menajere etc, este interzisa, cu desavarsire, utilizarea
focului
deschis, precum si executarea lucrarilor periculoase, ca: suduri, taieri, lipiri, topiri etc.

2. In caz de necesitate sau nevoie, cauzate de avarii ale unor instalatii, defectiuni, schimbari
de
configuratie ale unor amplasamente, se pot efectua lucrari cu foc deschis, respectiv su duri,
taieri, lipiri, topiri etc, numai pe baza eliberarii unui permis de 'lucru cu foc', dupa ce, in
prealabil, au fost luate toate masurile de aparare impotriva incendiilor.

Extras din Ordinul 1023/15 noiembrie 1999 publicat in MO 78/ 22.02.2000

Factori de risc de incendiu specifici lucrarilor cu foc deschis

Art. 11 (1) Aprinderea materialelor combustibile sub actiunea focului deschis se poate face
prin efecte

directe sau indirecte.

(2) Efectele directe constau in actiunea nemijlocita a flacarii sau a arc ului electric asupra
materialului

combustibil. Parametrul esential este temperatura ridicata a flacarii.

(5) Temperatura flacarii la arderea materialelor combustibile depinde de: natura materialului,
inaltimea,
compozitia si diametrul flacarii, de pierderile de caldura prin radiatie si poate atinge
urmatoarele valori:

a) Flacara de chibrit - 600 - 700 grade C;


b) Flacara de lemn-850-1400 grade C;
c) Flacara de hartie 510 grade C;

d) Flacara de cauciuc natural 1100 grade C;

e) Flacara de polistiren 1300 grade C


(6) La gaze temperatura flacarii depinde de continutul amestecului, fiind mai scazuta in
amestec cu
aerul si mai ridicata in amestec cu oxigenul, astfel:

a) Flacara de hidrogen - 2400 - 3800 grade C;

b) Flacara de metan - 2210 - 3030 grade C;

c) Flacara de propan - 1930 grade C;

d) Flacara de acetilena - 2325 - 3137 grade C;

Art. 12 (1) Efectele indirecte constau in actiunea scanteilor, bracurilor de sudura,


gazelor fierbinti,

flacarilor secundare, conductiei termice etc, rezultate ca efecte secundare ale utilizarii
flacarii sau arcului electric pentru sudare, lipire sau debitare.

(2) In timpul operatiunilor de sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica sau cu arc
electric se

formeaza scantei ori bracuri care se deplaseaza pe traiectorii diferite de la locul de


producere. Acestea isi pastreaza potentialul de aprindere pana la distante de 5 - 10 m.

Art. 13 Scanteile au dimensiuni de la 0,01 mm pana la 0,02 mm si dispun de energie


termica, fiind capabile sa aprinda materiale usor inflamabile si amestecuri explozive aflate
in raza lor de actiune.

Art. 15 Actiunea indelungata a radiatiei termice sau a gazelor fierbinti ascendente care se
produc in timpul operatiunilor de sudare poate genera incendii in zone mai apropiate sau mai
indepartate de locul sudarii.

Art. 16 Flacarile secundare pot fi determinate de patrunderea monoxidului de carbon


(CO) sau hidrogenului H2), produsi intermediari combustibili ai reactiei dintre oxigen si
acetilena, din zona duzei aparatului de sudura, care nu s-au consumat in intregime in
flacara initiala. Aceste flacari de culoare bleu-pal pot aparea in fante, fisuri, imbinari
apropiate sau la capatul unei conducte.

Art. 17 Conductia termica prin piese metalice constituie, in anumite situatii, efect indirect de
producere a incendiului datorat lucrarilor de sudare. Fenomenul este determinat de
conductivitatea termica mare a metalelor care favorizeaza transferul de caldura la distante
mari de zona aplicarii socului termic.

Art. 18 In categoria efectelor indirecte pot fi incluse si unele influente negative


determinate de folosirea curentului electric la sudarea electrica, cum ar fi:
a) Transmiterea accidentala de curent electric prin instalatia de sudare in conductoarele
neutre sau
punerea la pamant a circuitului primar;

b) Existenta unor contacte imperfecte sau a defectelor de izolatie;

c) Racordarea necorespunzatoare a pieselor de sudare;

d) Sectiunea redusa sau ruperea cordonului (cablului) de sudare;

e) Aparitia curentilor indusi in piesele metalice din jurul cablurilor de sudare, la sudarea in
curent
alternativ.
Art. 20 (1) In aer liber principalul factor favorizant in propagarea focului ii constituie
vantul, prin directia si viteza sa.

(2) Alti factori favorizanti in propagarea focului sunt: prezenta materialelor combustibile in
apropiere
(ierburi, frunze etc) si configuratia terenului care poate determina crearea curentilor de aer.

(3) Daca temperatura flacarii depaseste 700 - 800 grade C, fenomenul principal implicat in
propagarea
focului ii constituie radiatia termica a flacarii.

Art. 21 (1) Alt mod de propagare a focului ii constituie gazele fierbinti degajate de ardere.

(2) Propagarea focului se poate face si prin scanteile sau particulele incandescente degajate
de ardere si purtate de vant sau de curentii de aer.

Reglementarea fumatului in cadrul societatii

1) Comisiile tehnice de prevenire si stingere a incendiilor sau in lipsa acestora,


directorul de
locatie, vor stabili locurile si incaperile in care fumatul si folosirea focului deschis se va
interzice cu
desavarsire.

2) In locurile si incaperile unde fumatul este interzis se vor afisa inscriptii vizibile, de
forme si
dimensiuni indicate in STAS-ul nr. 297/2000.

2) Comisiile tehnice de prevenire si stingere a incendiilor sau in lipsa acestora,


directorul de locatie, vor stabili si locurile de fumat care vor fi amenajate, marcate vizibil
si dotate cu scrumiere, vase cu apa sau ladite cu nisip pentru stingerea chibriturilor si a
resturilor de tigari.
Extras din Ordinul 1023/15 noiembrie 1999 publicat in MO 78/ 22.02.2000

Art. 22 (1) Incendiile produse de fumat se datoreaza atat flacarii (chibrit, bricheta) utilizate
pentru aprinderea tigarii, cat si restului ce ramane la terminarea procesului de fumat.

(2) Flacara de chibrit are o durata de ardere de circa 20 de secunde. Chibritul aprins si
aruncat la
intamplare poate initia incendierea materialelor usor inflamabile, cum sunt: resturile de
hartie si
lichidele inflamabile, aflate in vase deschise sau imprastiate.

(3) Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete intr-o atmosfera potential
exploziva si in
incaperi inchise in care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz-aer fiind,
de regula
instantanee.

Art. 23 (1) Temperatura unei tigari aprinse este cuprinsa intre 550 si 600 grade C, iar timpul
de ardere difera in functie de calitatea tigarii, fiind cuprins intre 7,5 si 12 minute.

(3) In cazul tigarilor aprinse sau a resturilor acestora, fenomenul de aprindere depinde de
numerosi
factori, cum sunt: curenti de aer, umiditatea, posibilitatea acumularii caldurii, modul de
dispunere a
materialelor combustibile, posibilitatea realizarii aportului de aer proaspat.

(4) Prin urmare, la marea majoritate a materialelor combustibile exista o faza intermediara
de 1-3 ore
de ardere mocnita, care este cea mai probabila in considerarea tigarii drept sursa de
aprindere in cazul
producerii unui incendiu.

CARACTERISTICILE UNUI INCENDIU

Aprinderea

Aprinderea este un fenomen chimic care se produce in faza gazoasa a substantelor. Din
aceasta cauza, toate substantele combustibile solide si lichide inainte de a se aprinde, se
gazifica. Aprinderea are loc cu atat mai usor cu cat gazeificarea incepe la o temperatura
mai joasa si se realizeaza numai daca substanta sau materialul combustibil vine in contact
cu o sursa externa sau interna de caldura.

Sursele externe de caldura (aprindere) sunt: focul deschis, radiatia termica, scanteile,
scurtcircuitele electrice, flamele, scanteile mecanice, trasnetele.
Sursele interne de caldura sunt autoaprinderile.

Pentru ca aprinderea sa se produca, este necesar ca sursa de caldura sa degajeze o


temperatura capabila sa aprinda substanta combustibila. Aceasta temperatura poarta
denumirea de temperatura de aprindere.

Temperatura de aprindere

Prin aceasta se intelege temperatura cea mai mica la care o substanta combustibila aflata
in prezenta

aerului sau oxigenului trebuie incalzita pentru ca arderea sa se contin ue de la sine, fara
incalzire

exterioara.

Se poate stabili usor si exact temperatura de aprindere la gaze, in schimb la materialele solide
si la cele

lichide determinarea este mai complicata.

Aprinderea materialelor solide este in functie de sursa de aprin dere, de compozitia


chimica, de

greutatea specifica, de gradul de impurificare.

La lichide, temperatura de aprindere depinde de compozitia chimica, de sursa de


aprindere, de

continutul de oxigen din aer, de presiunea atmosferica, de tensiunea vaporilor.

Arderea

In conditiile obisnuite, arderea reprezinta un proces de oxidare sau de asociere a


substantelor

combustibile cu oxigenul din aer, urmata de o emanare de caldura si de lumina.

Procesul de ardere este conditionat de: existenta substantelor sau materialelor


combustibile, prezenta

substantelor care intretin arderea (oxigen sau substante care cedeaza oxigen), realizarea
temperaturii de

aprindere.
Arderea substantelor si a materialelor combustibile are loc numai in faza gazoasa; deci
materialele

combustibile solide inainte de a arde se gazifica.

Lichidele nu ard, ci numai vaporii care se formeaza in cantitate suficienta, imediat ce se


depaseste

temperatura de inflamabilitate.

Substantele combustibile solide se aprind si ard mult mai greu decat cele gazoase sau lichide,
deoarece aprinderea lor necesita un aport mai mare de caldura din exterior si degajarea
substantelor volatile combustibile prin distilare se face mai incet.

In timpul arderii se degaja caldura, iar daca aceasta caldura nu se raspan deste in aer cu o
viteza mai mare decat aceea cu care se produce, temperatura creste si arderea se intensifica.

Procesul de ardere pentru substantele combustibile solide, lichide si gazoase consta in


trei faze:

oxidarea, aprinderea si arderea propriu zisa.

Datorita oxidarii gazelor si vaporilor caldura se acumuleaza in mod continuu, fapt


care duce la marirea vitezei reactiilor la aprinderea si aparitia flacarilor.

Arderea la substantele combustibile in raport de stare de agregare este caracterizata de


urmatorii indici:

Arderea si explozia amestecurilor gazoase;

Concentratia limita de inflamare;

Temperatura de auto
inflamare;
Arderea lichidelor este
conditionata de:
Temperatura de inflamabilitate;
Concentratia si temperatura limita de
inflamabilitate;
Arderea substantelor solide este conditionata de
tendinta spre:
Aprindere
Autoaprindere.

Temperatura de ardere

Pentru desfasurarea operatiilor de lichidare a incendiului este important sa se


cunoasca temperatura care se produce la arderea substantelor combustibile. Cu cat
este mai ridicata aceasta temperatura, cu atat mai multa caldura se risipeste in mediul
inconjurator si pericolul de propagare a incendiului creste. Temperaturile de ardere pe
timpul incendiului sunt direct influentate de puterea calorica a
materialului combustibil care arde, de cantitatea de caldura ramasa in spatiul
incendiat, precum si modul cum se produce arderea (mai mult sau mai putin
completa).

Viteza de ardere

Este viteza cu care se produc descompunerile si combinarile cu oxigenul in masa


unei substante combustibile, sau pierderea totala de material combustibil,
determinata de cantitatea de caldura eliberata in unitatea de timp. Viteza de ardere,
fiind o caracteristica a substantelor si materialelor combustibile depinde de :

Temperatura la care are loc prima reactie;

Compozitia chimica si umiditatea substantei sau materialului


combustibil;
a Curentii de aer;

Presiunea atmosferica;

a Raportul dintre suprafata libera a combustibilului si volumul sau;

Prezenta catalizatorilor.

La temperaturi scazute, arderea se desfasoara cu greutate; de exemplu, in regiunile


polare aproape ca

nu este posibila aprinderea chibriturilor. La temperatura normala (20 C) unele


substante combustibile

se oxideaza lent; pe masura ce temperatura creste se mareste si viteza de oxidare si


deci si de ardere (la
o crestere a temperaturii cu IOC, viteza de oxidare se mareste de doua, trei ori).

Compozitia chimica influenteaza si ea viteza de ardere, prin natura elementelor


componente ale

substantei (corpului) respective.

Mai toate substantele combustibile contin, ca elemente de baza, carbon si hidrogen.


Exista substante

combustibile care contin numai elemente care ard (de exemplu carbon, hidrogen,
fosfor, sulf), acestea

prezentand cel mai mare pericol de incendiu.

Altele insa, desi sunt combustibile contin si elemente care nu ard. Prezenta
elementului necombustibil

in molecula unei substante micsoreaza combustibilitatea.

Umiditatea excesiva reduce viteza de ardere, in schimb o uscaciune ridicata, la


materialele solide, are o

mare influenta asupra vitezei de ardere. Pe vant puternic, arderea este alimentata
intens de oxigen, iar

curentii care se formeaza (pe timpul arderii) maresc si mai mult viteza de ardere.

Scaderea presiunii atmosferice micsoreaza viteza de ardere. Cu cat acest raport este
mai mare, cu atat aprinderea si arderea se produc mai repede.

Catalizatorii pot mari si ei viteza de ardere. In unele situatii, chiar si produsele reactiei au
efect catalitic si, in acest caz, procesul se numeste autocatalitic. Unii catalizatori lucreaza
ca inhibitori, adica reduc in ce mai mult viteza de ardere pana la incetarea definitiva.

Produsele arderii

Pe langa flacari pe timpul arderii ca produse de ardere, se mai degaja fum si o serie de gaze.

Fumul, ca produs vizibil al majoritatii produselor care ard este format din particule
nearse ale materialului, din vapori sau din gaze, care-i dau un colorit caracteristic, miros
si gust. In raport de culoare a fumului, de miros si de gust, se poate stabili natura
materialului care arde. De exemplu, fumul de culoare alba denota ca el provine din arderea
fosforului. Acest fum este foarte toxic.

Fumul de culoare cenusie, catre negru, provine din arderea lemnului, iar daca este
concentrat inseamna ca lemnul a fost gudronat.

Fumul de culoare alb-galbuie, cu actiune neiritanta, este emanat pe timpul arderii hartiei,
paielor si fanului.

Fumul de culoare neagra se degaja pe timpul arderii gudronului, asfaltului, petrolului,


benzinei, precum si altor produse petroliere.

Fumul de culoare cenusiu-galbui se degaja pe timpul arderii combinatiilor de azot si este


foarte toxic.

Culorile de albastru, alb, galben, ca si gustul fumului de dulceag si amar indica prezenta in
el a unor substante otravitoare.

In compozitia fumului intra si unele produse gazoase de ardere, precum produsele de distilare
uscata.

Produsele arderii cuprind substante gazoase, lichide si solide, formate in procesul de ardere.

Compozitia produselor arderii, la fel ca si a fumului, depinde de compozitia substantei


aprinse si de conditiile arderii (completa sau incompleta).

Produsele arderii incomplete deseori sunt toxice si iritante, ceea ce ingreuneaza actiunea
pompierilor in operatiile de stingere.

Flacarile prezinta cateva caracteristici de o reala importanta pe timpul operatiilor de


stingere a incendiilor, ca de exemplu: culoarea si temperatura. Unele flacari sunt luminoase
altele, neluminoase.

Luminozitatea flacarilor de benzina, benzen, acetilena, huila, lemn si a altor substante este
consecinta radiatiilor electromagnetice emise de flacara.

Luminozitatea este cu atat mai mare, cu cat flacarile de gaze contin mai multe particule
de corpuri solide in stare de incandescenta, in special carbon, care inainte de a arde
complet emit radiatii electromagnetice. Deci, flacara este cu atat mai putin luminoasa cu
cat contine un numar mai redus de particule in suspensie. De exemplu la arderea
hidrogenului si oxidului de carbon in stare pura, se formeaza o flacara foarte putin
luminoasa, aproape invizibila, in schimb pe timpul arderii lemnului, flacara este vizibila,
tocmai datorita substantelor care se degaja (gaze combustibile) in masa carora se gasesc
particule incandescente de carbon.

Inflamarea
Prin inflamare se intelege arderea rapida intr-un timp deosebit de scurt al unui amestec de
vapori dintr- un lichid combustibil, cu oxigenul din aer.

Astfel notiunea de inflamabil este legata numai de lichidele combustibile.

Inflamarea apare in urma cresterii locale a temperaturii la care contribuie actiunea caldurii
din exterior (corpuri incandescente, scantei electrice etc).

Este stiut faptul ca numai lichidele combustibile au calitatea de a produce la o temperatura


relativ joasa gaze sau vapori care formeaza cu aerul un amestec care se aprinde in contact cu
un foc deschis (flacara, corp incandescent, scanteie etc.) si care se numeste temperatura de
inflamabilitate.

Inflamarea nu se poate confunda cu aprinderea, intre ele existand anumite deosebiri, ca:

a Inflamarea este specifica lichidelor combustibile, pe cand aprinderea este comuna


substantelor combustibile, indiferent de starea lor;

Temperatura de aprindere este mai mare decat temperatura de inflamabilitate. Exemplu:


petrolul incalzit pana la 60 C degaja vapori care asigura continuitatea arderii, iar sub aceasta
temperatura, vaporii formati la locul de contact cu flacara se inflameaza fara a aprinde
propriu-zis petrolul.

Autoaprinderea

Inainte de a ajunge la faza de autoaprindere, un material combustibil trece prin faza de


autoincalzire. Autoincalzirea se produce datorita unor procese chimice sau biologice
care au loc in insasi masa substantelor respective.

La aparitia fenomenului de autoaprindere nu intervine nici o sursa exterioara de


aprindere; caldura necesara aprinderii rezulta in urma reactiilor chimice si biologice care au
loc in masa materialului spre autoaprindere. Natura reactiilor defineste si natura
autoaprinderilor. Astfel se deosebesc: Q Autoaprinderi de natura chimica;

Autoaprinderi de natura fizico-chimica;


Autoaprinderi de natura biologica;

Autoaprinderea de natura chimica

Se poate produce la substantele care au o intensa capacitate de combinare cu oxigenul din


aer cu apa sau cu alte substante (acetilena in amestec cu clorul).

Substantele combustibile care pot da nastere la o autoaprindere chimica se impart in trei


grupe:
grupa I - cuprinde substantele care se autoaprind in contact cu aerul. Dintre
acestea fac parte fosforul alb si rosu, praful de aluminiu, praful de zinc, sulfurile de fier.

Cel mai mare pericol ii reprezinta fosforul alb care se autoaprinde la temperatura de 45C.

Pulberea de aluminiu se oxideaza in contact cu oxigenul, in special sub actiunea umiditatii


si se autoaprinde.

Cauza principala a autoaprinderii sulfurilor de fier consta in insusirea lor de a se oxida in


contact cu oxigenul atmosferic, degajand mari cantitati de caldura.

Dintre sulfurile de fier, cea care reprezinta o mare tendinta de autoaprindere este pirita
(FeS).

Tendinta spre autoaprindere mai prezinta si sulfurile de potasiu, de calciu, de sodiu, de bariu,
etc.

Un interesant caz de autoaprindere ii constituie autoaprinderea lemnului la o temperatura


sub cea de aprindere. Asemenea situatii au fost inregistrate la instalatiile de uscare a
lemnului, aschiilor, placajelor, la grinzile din apropierea cosurilor de fum, la peretii din
dreptul sobelor supraincalzite.

grupa alia - cuprinde substantele susceptibile la autoaprindere chimica si care


reactioneaza in
contact cu apa (carbura de calciu, metalele alcaline si alcalino- pamantoase, fosfura de
calciu si
sodiu, etc).

Oxidul de calciu (CaO-varul nestins) in contact cu apa degaja multa caldura (300-450Cs).
La operatia de stingere a varului in special cand nu se face cu exces de apa (ploaie), caldura
degajata poate aprinde materialele combustibile, aflate in apropiere sau deasupra gropii de
var (de exemplu, paie, fan, saci de hartie, bucati de cherestea etc.)

grupa allla- cuprinde unii oxidanti si halogeni care, in contact cu apa din
substantele
organice, produc autoaprinderea acestora. In acest mod actioneaza oxigenul, clorul, fluorul,
acidul azotic, peroxidul de bariu si de sodiu, permanganatul de potasiu etc.

Acetilena, hidrogenul, metanul si multe alte substante organice si metale se pot autoaprinde
la reactia cu halogenii.

Acidul azotic, fiind un oxidant puternic, poate aprinde urmatoarele materiale: paie, talas
etc. atunci cand vine in contact cu acestea.
Oxidantii solizi, ca: peroxizii de sodiu, de bariu, anhidrida cromica, permangantul de
potasiu, cloratii si percloratii provoaca autoaprinderea alcoolilor, acetonei, glicerinei si a altor
lichide usor inflamabile, miscibile cu apa.

Autoaprindere de natura fizico-chimica

Se poate produce la promotori, iar inhibitorii prezenti in masa unui material combustibil,
cu tendinta spre autoaprindere, pot accelera, respectiv incetini, perioada de autoincalzire.

Procesul de autoaprindere fizico-chimic se explica, in afara reactiilor chimice si pin


influenta unor factori fizici, cum ar fi suprafata mare de contact a materialelor
combustibile ca oxigenul atmosferic, evacuarea insuficienta a caldurii din interior si
existenta unor impuritati.

Cele mai susceptibile corpuri combustibile la autoaprindere, de natura fizico-chimica, sunt:


carbunele, bumbacul, azotul de amoniu, diferite uleiuri si vopsele.

Bumbacul, sub forma de fibre sau tesaturi, impregnate cu uleiuri sicative, prezinta
tendinta spre autoaprindere; aceasta este favorizata de depozitarea materialelor in straturi
groase cu circulatie redusa de aer, care nu asigura o racire suficienta.

In aceste conditii, caldura degajata prin oxidarea uleiului se acumuleaza in masa de


bumbac, datorita atat conductibilitatii termice mici a bumbacului, cat si vitezei crescute cu
care se desfasoara reactia de oxidare a uleiurilor.

Cel mai mare pericol de autoaprindere exista atunci cand raportul dintre cantitatea
de ulei si materialele care se imbiba cu acesta este de 54..

Bumbacul cu urme de ulei sau grasimi se poate autoaprinde si atunci cand este imbalotat.
Focare de autoaprindere apar in interiorul balotului, in urma ridicarii temperaturii, precum si
a prezentei aerului (oxigenul) in straturile interioare ale masei de bumbac.

Locurile de ulei, ramase in cabinele de pulverizare, uleiurile de in si de terebentina,


deseurile de cauciuc macinate fin, prezinta, de asemenea, tendinta de autoaprindere.

Explozia

Prin explozie se intelege reactia fizico-chimica foarte rapida in care se produce o mare
cantitate de gaze la temperaturi inalte, cu efectuarea de lucru mecanic. Dupa cauzele care le
produc, exploziile pot fi:

explozii din cauze fizice (explozia recipientelor sub presiune, reactoarelor,


autoclavelor, si a altor
aparate sub presiune);
explozii din cauze chimice (exploziile amestecurilor de gaze, vapori sau prafuri
combustibile aflate
in suspensie in diferite incaperi sau aparate).

Exploziile pot fi cauze ale incendiilor, dupa cum incendiile pot fi cauze ale exploziilor.

Explozia amestecurilor de aer-gaz- aer-vapori, aer-substante solide in suspensie, nu se


poate produce decat daca sunt satisfacute doua conditii:

1. amestecurile sa se afle intre limitele de explozie;

2. sa fie prezenta o sursa de caldura capabila sa declanseze


arderea.
Explozia are doua limite, si anume:

limita inferioara de explozie, care reprezinta concentratia minima a gazelor, vaporilor si


a prafului
in aer cand poate fi posibila explozia;

limita superioara de explozie, care reprezinta concentratia maxima a gazelor, vaporilor si


a prafului
in aer.

In afara acestor limite, explozia nu poate avea loc, deoarece sub limita inferioara,
amestecul nu poate exploda, iar peste limita superioara, datorita lipsei de aer, amestecul
fiind prea concentrat, nu poate exploda.

Concentratia amestecurilor explozive se exprima in procente de volum sau in g/m3.

Limitele de explozie nu au o valoare constanta, deoarece amestecurile explozive sunt


supuse actiunii urmatorilor factori:

temperatura mediului ambiant (cu cat temperatura creste, cu atat amestecul exploziv
devine mai periculos);
presiunea la care este supus amestecul (pe masura ce presiunea scade, limitele de
explozie ale
amestecurilor se apropie din ce in ce mai mult de zero); pentru fiecare amestec exploziv
exista o
presiune de aprindere sub care posibilitatea aprinderii si a exploziei amestecului dispare;
a capacitatea de oxidare a hidrocarburilor (limitele de explozie cresc odata cu capacitatea
de oxidare, pe cand presiunea critica scade). Explozia amestecurilor de praf cu aer depinde
de urmatorii factori:

concentratia prafului (cu cat suspensiile de praf in aer pastreaza o stabilitate si o


omogenitate, cu
atat pericolul de explozie este mai mare, cand se ajunge la limita de explozie);
starea fizica a prafului; cu cat gradul de dispersie este mai crescut, cu atat intervalul de
explozie
este mai mare; oxigenul are acces mai usor si pericolul de explozie se mareste;
a compozitia chimica a prafului; cantitatea mare de substante volatile continute de
praf face ca pericolul de explozie sa fie accentuat;

compozitia atmosferica si temperatura inconjuratoare; umiditatea micsoreaza pericolul


de explozie,
in afara de acele substante cu care umiditatea intra in reactie; prezenta unor cantitati
determinate de
gaze inerte de aer micsoreaza sau inlatura pericolul de explozie.

Se mentioneaza ca, in timpul unei explozii, se dezvolta brusc o mare cantitate de caldura,
care provoaca dilatarea gazelor rezultate.

In timpul unei explozii, iese in evidenta efectul de detunatura. In unele cazuri, se aud doua
detunaturi; prima, foarte scurta, iar a doua, de durata mai lunga, cu efect dinamic. Acest
fenomen apare datorita faptului ca explozia nu se produce intr-un singur loc, ci in locuri
diferite (in special la amestecurile de gaze cu aer).

Transformarile produse in urma declansarii unei explozii pot fi de natura sa formeze o


deflagratie, o explozie propriu-zisa sau detonatie.

Deflagratia se datoreaza unei reactii chimice in timpul careia arderea exploziva se propaga
cu o viteza de cativa centimetrii pe secunda (de exemplu, pulbere neagra presarata pe o
suprafata plana).

Explozia propriu-zisa se produce atunci cand amestecul exploziv se afla intr-un recipient
sau intr-o incapere inchisa si ia contact cu o sursa de aprindere. Reactia chimica se produce
foarte repede, arderea avand loc cu o viteza intre 10 si 100 m/s.

Detonatia este un fenomen care are loc atunci cand reactia chimica este provocata de un
soc brusc, un soc mecanic sau prin detonarea unei amorse (de exemplu, fulminatul de
mercur). Unda exploziva se propaga cu o viteza extrem de mare in intreaga masa a
amestecului exploziv.

In scopul inlaturarii exploziilor, este necesara respectarea urmatoarelor masuri:

evitarea surselor de aprindere, acolo unde exista sau s-ar putea forma amestecuri
explozive;
folosirea aparaturii electrice adecvate mediului in care se desfasoara procesul de
fabricatie;
a interzicerea de a se circula cu foc deschis in sectiile cu pericol de explozie, precum si
inlaturarea posibilitatilor de a se forma scanteia de natura mecanica (prin frecare, izbire,
etc).
Pentru evitarea aglomerarii amestecurilor explozive de gaze, vapori si praf cu a er, se
vor respecta urmatoarele:

folosirea unei ventilatii corespunzatoare si asigurarea unei bune etanseitati a


conductelor si
aparaturii;

controlul concentratiei amestecurilor explozive (folosirea metodelor moderne);

folosirea filtrelor pentru absorbtia si depunerea prafului;

a instruirea personalului in scopul unei deserviri corecte a instalatiilor si sesizarea la


timp a oricarei defectiuni.

Incendiul si fazele sale


Incendiul este un proces complex de ardere, cu evolutie nedeterminata, incluzand si alte
fenomene de natura fizica si chimica (transfer de caldura, formarea flacarilor, schimbul
de gaze cu mediul inconjurator, transformari structurale produse in materialele de
constructie si elemente de rezistenta
etc).

Agentii termici, chimici, electromagnetici, ori biologici rezultati in urma incendiului


actioneaza asupra constructiilor, instalatiilor si utilizatorilor putand
produce multiple efecte negative (deformatii, reducerea rezistentei, instabilitate,
prabusire, respectiv arsuri, intoxicatii, traumatisme, panica s.a.). Pentru definirea notiunii
de incendiu sunt necesare urmatoarele elemente care interactioneaza intre ele: a existenta
substantelor si/sau materialelor combustibile si actiunea unei surse de aprin dere;

initierea si dezvoltarea necontrolata in spatiu si in timp a procesului de ardere;

a necesitatea unei interventii organizate in scopul intreruperii si lichidarii procesului de


ardere;

producerea unor pierderi de vieti omenesti, materiale sau de alta natura;

Prin urmare, nu orice ardere constituie un incendiu. De exemplu, nu sunt incendii:

arderea produselor in cuptoare sau in alte instalatii similare;

unele aprinderi rezultate in urma functionarii instalatiilor electrice;

arderea sub control a gunoaielor, ierburilor s.a.;


fumigatii care necesita interventii de stingere s.a.;
Datorita evolutiei aleatoare nu pot exista doua incendii la fel, deci a caror evolutie sa fie
paralela. In dezvoltarea unui incendiu intervin numerosi factori: forma si dimensiunile
incaperii, sarcina termica, deschiderile spre exterior, natura si pozitionarea materialelor
combustibile, locul si modul de initiere a incendiilor, dispunerea incaperii in cladire. Chiar
urmarind similitudinea acestor numerosi factori, experimentarile de incendiu la scara
naturala dau rezultate foarte variate, uneori chiar contradictorii. Se poate totusi considera ca
in evolutia unui incendiu in interiorul unei incaperi intervin cinci faze:
Aparitia focarului initial. Este faza in care, datorita unor imprejurari favorabile,
sunt puse in
contact materialul combustibil cu sursa de aprindere, a carei energie, acumulata in timpul
perioadei
de contact, duce la initierea incendiului.
Faza de ardere lenta. Aceasta faza are o durata extrem de variata. Absenta in
numeroase
cazuri, ea poate dura cateva minute, ore si in unele situatii, chiar zile si saptamani (in cazul
arderii).
Durata acestei faze depinde de natura, cantitatea si modul de distributie a materialelor
combustibile
in incinta, de dimensiunile si amplasarea surselor de aprindere si de cantitatea de caldura
transmisa
de acestea, cu cat materialul combustibil se aprinde mai usor, cu atat caldura degajata este
mai mare
si propagarea are loc mai rapid. Aria de combustie este limitata la zona focarului (incendiu
local).
Temperatura creste relativ lent, fara a atinge valori importante. Arderea se propaga la
materialele
din vecinatatea sursei de initiere, care sunt termodegradate profund, dar nu distruse
complet. Din
descompunerea materialelor se degaja gaze care se acumuleaza in atmosfera ambianta si
formeaza
cu aerul un amestec combustibil, precum si gudroane, care contribuie la propagarea
incendiului.
Faza de ardere activa. In aceasta faza, arderea se propaga la toate obiectele
invecinate cu
focarul, avand aerul necesar inca in cantitate suficienta. Datorita diferentei de
densitate si
curentilor de convectie, gazele calde mai usoare se acumuleaza sub tavan si ies din
incinta pe la
partea superioara a deschiderilor, fiind inlocuite de un curent de aer rece care patrunde prin
partea

inferioara. Exista un anumit nivel in deschideri - planul neutru - deasupra caruia gazele calde
ies in permanenta. Radiatia devine principalul factor al transferului de caldura, in principal
prin stratul de gaze fierbinti si fum acumulat sub tavan, propagand incendiul, si, in zone mai
indepartate de focar, prin incalzirea materialelor din aceste zone la temperatura de aprindere.
Natura si finisajul peretilor joaca un rol esential datorita aportului suplimentar insemnat de
radiatie termica (radiatie reciproca intre pereti). Temperaturile in diferite puncte ale incintei
difera mult unele fata de altele in acelasi moment, suferind importante si rapide fluctuatii.
Faza de ardere poate evolua in mai multe directii:

Daca aerul necesar arderii este in cantitate suficienta, apare fenomenul de flash -over
(termen
anglosaxon intraductibil, preluat ca atare in literatura de specialitate
europeana, inclusiv in
standardul de terminologie SR - ISO 8421/1). Flash-over este un fenomen punctual, in
care se
instaleaza brusc arderea generalizata a tuturor suprafetelor combustibile din incinta. Ca
urmare,
scade brusc cantitatea de comburat (oxigenul din aer), iar procentul de oxid de carbon
atinge
valoarea maxima (pana la 20%), fiind momentul cel mai periculos al interventiei pentru
pompieri.
Fenomenul de flash-over este caracterizat si prin cresterea rapida, exponentiala a
temperaturii si
printr-o masiva si rapida generare de fum, mai ales cand finisajul peretilor este
combustibil;
Daca incinta este inchisa, cantitatea de aer necesar arderii devine in timp insuficienta.
Rezulta o
incetinire, apoi o regresie in dezvoltarea focului, care poate sa se stinga spontan. Acest
fenomen
este posibil si in cazul unei departari relativ mari intre masele combustibile, transferul de
caldura
prin conductie nemaifiind posibil;

Daca in situatia de regresie a incendiului, are loc o admisie brusca de aer proaspat
(prin
spargerea geamului, deschiderea usii, sparturi sub planul neutru) se
produce fenomenul de
backdraft (termen intraductibil) care are manifestari similare celui de flash - over. Cresterea
brusca
a suprafetelor in combustie, in intreaga incinta, cu reducerea procentului de oxigen si
cresterea
rapida a temperaturii, masiva generare de fum.

Faza de ardere generalizata. Dupa producerea fenomenului de flash-over (sau, mult


mai rar, backdraft) arderea se generalizeaza in intreaga incinta. Temperaturile se
uniformizeaza spre valori maxime, transferul de caldura prin radiatiile devenind net
preponderent. In cursul acestei faze, structurile de rezistenta sunt cele afectate de incendiu:
se fisureaza si se disloca peretii, se largesc deschiderile s.a., avand ca urmare propagarea
incendiului in incintele alaturate si apoi in intreaga cladire. Regimul de ardere se
stabilizeaza si este conditionat fie de suprafata materialelor combustibile, fie de
dimensiunile deschiderilor, deci de regimul admisiei aerului.
Modelul dezvoltarii spatiale a incendiului intr-o incinta

Avand in vedere proprietatile fizico-chimice ale gazelor de ardere si ale materialelor


combustibile, orice incendiu urmeaza in primele faze, un model de dezvoltare spatiala dupa
anumite reguli generale.

Cunoasterea acestui model permite identificarea mai rapida a amprentei incendiului.

In functie de configuratia incintei si de prezenta si amplasarea materialelor


combustibile pot fi evidentiate si unele variante mai frecvent dezvoltate.

Principalele caracteristici ale acestui model sunt:

a) In zona focarului (in care s-a declansat incendiul) arderea dureaza mai mult decat in
spatiile invecinate si deseori cu o intensitate mai mare. Prin urmare, focarul initial va
prezenta de obicei urme de solicitari termice mai puternice decat spatiile invecinate.

Variante: La aceeasi distributie de materiale combustibile, conditiile locale influenteaza


puternic arderea spre

intensificare (ventilare puternica a spatiului, prezenta unor materiale ce degaja oxig en sub
actiunea caldurii sau cu potential termic ridicat);

Q Daca in alte zone in care a avut loc propagarea incendiului exista un aport mai mare
de aer proaspat si/sau o cantitate mai mare de materiale combustibile decat in focar, este
posibil ca arderea sa scada din intensitate sau sa inceteze, iar in aceste zone procesele de
ardere sa continue un timp indelungat si cu intensitate mai mare provocand degradari mai
profunde decat cele din focar;

a La programarea incendiului prin canale verticale de conducte, puturi de lift, casa


scarilor, ghene s. a., tirajul puternic format (efect de cos) atrage flacarile si gazele fierbinti
spre partea superioara a acestora, unde efectele arderii sunt mai puternice, in timp ce la
baza, unde este situat focarul, arderea este redusa sau chiar inceteaza;

Conductivitatea termica mare a unor metale favorizeaza aprinderea materialelor


combustibile din
alte incinte decat focarul (propagare prin tevi, conducte s. a.), generand incendii cu
manifestari mai
violente decat in incaperea initiala;

In cazul instalatiilor de transport pneumatice sau asemanatoare, urmele sunt egale pe


tot traseul
datorita conditiilor de ardere similare;

Daca peretii si planseele au elemente combustibile cu goluri, incendiul se poate pr opaga


ascuns in
interiorul acestora, deseori fara semne exterioare vizibile, putand prezenta degradari termice
intense
la distanta de focarul initial;

Existenta a doua sau mai multe zone independente cu urme de ardere mai puternice indica
de regula
rezultatul unei actiuni intentionate, dar nu trebuie exclusa posibilitatea unei propagari a
incendiului
pe cale naturala. Astfel prabusirea de la partea superioara a constructiei a unor
elemente sau
materiale aprinse formeaza focare secundare de ardere atat la nivelul focarului initial,
cat si la
nivelurile inferioare, producand noi urme de solicitare intensa; de asemenea, propagarea
arderii prin
reteaua de canalizare (de exemplu, ape chimic impure) poate duce la aparitia mai multor
focare
dispersate;
Cand incendiul este ajutat de prezenta unor acceleratori, rezulta o intensitate neobisnuita a
arderii,
cu o degradare termica intensa ce poate fi pusa in evidenta relativ usor;

b) Datorita greutatii specifice mai mici decat a aerului, gazele de ardere si fumul au o
tendinta naturala de propagare ascendenta. Ca urmare, incendiul tinde totdeauna sa se
propage de jos in sus, cautand configuratii constructive asemanatoare cosurilor, deoarece in
asemenea locuri ascensionala proceselor de ardere este favorabila. In general, intensitatea
arderii este mai mare in casele de scari, puturi, goluri din interiorul peretilor si alte
constructii similare, decat in alte parti ale constructiei. Forma de dezvoltare spatiala este de
con cu varful in jos (panas) localizat in focar. Unghiul diedru al conului este direct
proportional cu marimea suprafetei incendiului si cu intensitatea acestuia. Deplasarea
gazelor de ardere si a fumului intr-o cladire este greu previzibila si complexa, depinzand de
factori cum ar fi: presiunea si temperatura aerului din interiorul si exteriorul cladirii, efectul
de cos (tirajul), viteza vantului, geometria cladirii cu barierele sale (pereti, perdele), precum
si ventilatia mecanica si naturala (luminatoare, ferestre, exhaustoare ). Variante:

in situatia in care in incapere au loc miscari orizontale ale aerului cu viteze mai mari
decat viteza de
convectie a gazelor de ardere sau in cazul neomogenitatii atmosferei din incapere (cu
temperatura
straturilor superioare mai ridicata) in faza initiala, conul de fum si gaze de ardere nu
ajunge la
nivelul plafonului si se imprastie rapid pe orizontala;

in cazul arderilor mocnite (bumbac, lemn s. a.) generarea caldurii si a fumului este
lenta, iar
deplasarea particulelor de fum in spatiu are loc prin difuzie, repartizandu-se uniform in
intreaga
incinta. Are loc o stratificare a fumului in straturi cu temperaturi descrescatoare catre
partile
inferioare, fara a provoca degradari termice masive;
in cazul miscarilor provocate ale aerului (sistem de climatizare, instalatie de ventilatie)
deplasarea
fumului si a gazelor de ardere urmeaza traiectoria si viteza curentilor de aer;

de la forma de con rasturnat a amprentei incendiului face exceptie si cazul in care arderea
a cuprins
de la inceput o suprafata mare (de exemplu, aprinderea unui lichid raspandit, intentionat sau
nu, pe
pardoseala). Asemenea situatii duc la efecte ample de solicitare termica la mica inaltime
deasupra
pardoselii (termodegradarea puternica a materialelor dintr-o zona mai intensa, urmele de
ardere a
acestora incep imediat deasupra pardoselii);

c) Aprinderea initiala evolueaza spre incendiu dezvoltat numai daca deasupra flacarii
initiale
ascendente se gasesc materiale combustibile in cantitate suficienta pentru cresterea
volumului
proceselor de ardere. In caz contrar, de regula, dupa consumarea primului material aprins,
arderea va
inceta. Statistici japoneze indica pentru prima faza a incendiului un material aprins, iar
pentru faza a
doua (incendiu local - limitat la zona focarului) trei sortimente de materiale implicate.
Propagarea laterala este minima la nivelul la care s-a produs initierea arderii deoarece:

preincalzirea necesara pentru inflamarea materialelor combustibile se face greu,


gazele fierbinti
avand miscare ascendenta;

datorita greutatii specifice mai mari, afluxul aerului proaspat si rece spre focar se
face la baza
flacarii, la nivelul pardoselii, cu efect de racire (de aici rezulta si forma de panas a
amprentei
incendiului).
Variante:

abaterea flacarii de la directia ascendenta poate avea loc datorita existentei unor curenti
laterali
(tiraj sau vant) suficient de puternici sau prezentei unor curenti de aer, orientati de sus in jos,
care,
uneori, pot sa impinga flacarile in aceeasi directie. Arderea coboara spre nivelurile inferioare
cu
conditia prezentei materialelor combustibile pe aceasta noua directie de propagare;
a daca deasupra focarului se afla obstacole ce impiedica ascensiunea produselor de ardere
(plansee, tavane, acoperisuri) evolutia incendiului se modifica, dezvoltarea in sus
transformandu-se intr-o propagare laterala rapida.

Daca in deplasarea laterala sub tavane, plansee etc, gazele fierbinti intalnesc pereti,
diafragme sau alte obstacole verticale, gazele se acumuleaza sub tavan, formand la partea
superioara a incaperii un strat fierbinte a carui grosime creste treptat si care solicita termic si
influenteaza materialele aflate la nivelul sau.

Imediat ce gazele intalnesc pe suprafata obstacolului un gol neprotejat prin care pot trece,
propagarea verticala reapare, insutind sau chiar inlocuind propagarea laterala.
propagarea laterala sau de sus in jos a incendiului poate fi favorizata si amplificata de
prezenta unor
acoperiri ale peretilor (tapet, vopsea, lacuri, tratamente ignifuge, adezivi s. a.). In asemenea
situatii
amprenta teoretica poate fi modificata apreciabil.

Vopselurile si lacurile avand in componenta solventi inflamabili contribuie la o propagare


rapida pe toate suprafetele acoperite. Tratamentele ignifuge au efect contrar, dirijand flacara
spre portiunile neprotejate. Adezivii pentru diferite imbinari ale placilor lemnoase pot fi fie
combustibili, fie afectati de caldura, provocand deschideri care accelereaza viteza flacarilor.
Cazurile respective sunt relativ usor de sesizat din urmele gasite sau din informatii
suplimentare.

d) Propagarea laterala a incendiului se produce pana la limita spatiului din mediul


inconjurator, cu o
viteza mare atunci cand exista o obstructie pe directia ascensionala. Astfel, incendiile de
tavan tind sa
predomine intotdeauna intr-o cladire, deoarece flacara intalnind tavanul nu poate sa mai
creasca si
gazele fierbinti ataca orice element combustibil al tavanului ce va prezenta urme de
degradare
accentuata.

Variante:

daca peretii sunt mai subtiri sau din materiale combustibile pot arde si transmite
incendiul in
incaperea alaturata fie prin fisuri, apoi deschideri din ce in ce mai largi si in final
distrugerea completa a peretelui, fie prin propagarea indirecta - transmiterea caldurii prin
conductie, fetele neexpuse incalzindu-se pana cand materialele usor combustibile cu care
sunt in contact (materiale textile, plastice s. a.) sunt aduse la temperatura de aprindere
spontana, intrand la randul lor in combustie.

e) Avand in vedere tendinta de propagare ascensionala a incendiului toate focarele de ardere


situate la partea de jos a spatiului investigat trebuie depistate si analizate ca posibile
focare de initiere a i n c e n d i u l u i . I n n u m e r o a s e c a z u r i , a c e s t e a s u n t s i t u a t e
c h i a r l a n i v e l u l p a r d o s e l i i . In toate aceste puncte joase de ardere, se trece la cautarea
urmelor care sa permita identificarea sursei de aprindere care a initiat incendiul.

Modelul dezvoltarii incendiilor exterioare

Incendiile exterioare, spre deosebire de cele interioare, se caracterizeaza prin propagare


orizontala.

Directia de propagare este influentata de configuratia terenului, de curentii de aer creati de


foc si de

vant, precum si de multiplele interdependente dintre acesti trei factori. Elementele


principale ale unui

model de dezvoltare sunt:

a) La nivelul solului, focul se va propaga circular, de regula relativ incet;

Incendiul se va propaga in susul pantei in cazul unor denivelari.

Variante:

- vantul va crea o directie de propagare privilegiata, iar in cazul unui teren denivelat, va
putea impune o
propagare spre baza dealului (pantei).

- la incendii pe perimetre extinse, directia de ardere poate varia local, functie de


interdependenta
factorilor (curenti de aer, teren, vant);

la incendiile de paduri, efectul de cos al copacilor inalti determina o intensificare a


arderii. Incendiile exterioare sunt relativ usor de cercetat. Directia de ardere este evidenta pe
partea arsa a trunchiurilor, a tulpinilor s. a. Focarul se intensifica ca punctul din care
propagarea porneste in toate directiile. Surse de aprindere pot fi focuri nestinse (turisti,
vanatori etc), neglijenta fumatorilor -tigara, arderi (gunoi sau iarba) scapate de sub control,
scantei de la vehicule (inclusiv locomotive cu abur), trasnet, scantei electrice (linii de inalta
tensiune, transformatoare), scantei de la arme de foc, energie solara, aprindere spontana,
aprindere intentionata s. a.

In unele cazuri (rare) incendiile din interiorul incintelor rezidentiale se datoreaza unor surse
exterioare: bucati de material aprinse si scantei de la incendiile unor cladiri invecinate,
incendii de ierburi, tufisuri in exteriorul cladirii, incendii de gunoaie sau resturi scapate de
sub control, incendierea intentionata a unor materiale combustibile in exterior.
Propagarea in interior este favorizata de acoperisuri din materiale combustibile,
deschideri (usi, ferestre) combinate cu o directie favorabila a vantului, care transporta
particule aprinse. In toate aceste cazuri, indiferent de amprenta incendiului interior,
prezenta urmelor exterioare este evidenta.

PREGATIREA SI INSTRUIREA PERSONALULUI

Dispozitii generale privind instruirea PSI

Extras din Ordinul 1080/10 februarie 2000 publicat in MO 157/14 aprilie 2000

Scopul si domeniul de aplicare

Art. 1 Prezentele Dispozitii generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii


incendiilor stabilesc principiile, modalitatile, cerintele si conditiile necesare in vederea
organizarii si desfasurarii activitatii de instruire in domeniul prevenirii si stingerii
incendiilor a persoanelor angajate in munca, in cadrul educatiei profesionale permanente.

Art. 2 Instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor a persoanelor angajate


in munca constituie parte componenta a activitatii de aparare impotriva incendiilor
desfasurate de persoanele fizice si juridice potrivit prevederilor legale in vigoare.

Art. 3 Persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati cu personal angajat in conditiile
prevazute de lege sunt obligate sa organizeze si sa desfasoare instruirea acestuia in domeniul
prevenirii si stingerii incendiilor pe baza prezentelor dispozitii generale, precum si a altor
reglementari specifice.

Art. 4 Instruirea salariatilor in domeniul prevenirii si sti ngerii incendiilor este parte
componenta a pregatirii profesionale a acestora si are ca scop insusirea cunostintelor si
formarea deprinderilor necesare in vederea prevenirii si stingerii incendiilor la locul de
munca si, dupa caz, in incinta agentilor economici si a institutiilor in cauza.

Art. 5 Termenii specifici utilizati in cuprinsul prezentelor dispozitii generale au intelesul


celor utilizati in legislatia specifica domeniului apararii impotriva incendiilor.

Extras din Ordinul 1080/10 februarie 2000 publicat in MO 157/14 aprilie 2000

Categorii si cerinte specifice

Art. 6 Categoriile de instructaje in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, prin care se


realizeaza instruirea la angajare si instruirea periodica sunt:

a) instructajul introductiv general;


b) instructajul specific la locul de munca;
c) instructajul periodic ;
d) instructajul pe schimb, acolo unde situatia o impune ;
e) instructajul special pentru lucrari periculoase;
f) instructajul la conversia profesionale;
g) instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a
institutiei;
Art. 7 Instructajul introductiv general vizeaza dobandirea de cunostinte cu
privire la:

a) sistemul de acte normative generale care reglementeaza activitatea de aparare


impotriva incendiilor si de acte normative specifice profilului agentului economic sau
institutiei;

b) modul de organizare a activitatii de aparare impotriva incendiilor la nivelul agentului


economic
sau institutiei;

c) formele si metodele specifice de prevenire si stingere a incendiilor;

d) mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, cu care sunt echipate


constructiile si
instalatiile tehnologice proprii si modul de utilizare a acestora;

e) modul de actiune in cazul observarii si anuntarii unui incendiu;

f) actiunile ce trebuie intreprinse dupa perceperea alarmei de incendiu

Art. 8 La instructajul introductiv general participa urmatoarele categorii de persoane:

a) noii angajati in munca (pe baza de contract individual de munca, conventie civila etc);

b) salariatii transferati de la o unitate la alta sau detasati in unitatea respectiva;

c) lucratorii sezonieri, temporari sau zilieri;

d) elevii scolilor profesionale, liceelor industriale si studentii aflati in practica de specialitate;


Art. 9 In cazul unui numar mare de participanti, la aceasta categorie de instructaj se vor
constitui grupe
avand cel mult 20 de persoane.

Art. 10 Durata instructajului introductiv general se stabileste prin reglementari interne,


depinzand in principal de specificul activitatii, complexitatea proceselor tehnologice,
gradul de vulnerabilitate la incendiu si explozie al obiectivului, precum si de nivelul de
pregatire al participantilor, dar nu va fi mai mica de 8 ore.
Art. 11 La terminarea perioadei de instructaj introductiv general persoanele instruite vor fi
verificate pe baza de teste asupra cunostintelor acumulate, pentru fiecare categorie de
personal stabilindu-se nivelul minim de cunostinte necesare.

Art. 12 Nu vor fi admise la locurile de munca persoanele care nu si -au insusit nivelul
minim de cunostinte prezentate in cadrul instructajului introductiv general.

Art 13 Instructajul specific locului de munca se face dupa instructajul introductiv general,
executandu- se individual de catre seful locului de munca respectiv.

Art. 14 La efectuarea instructajului specific locului de munca se urmareste sa se asigure


participantilor cunostinte referitoare la :

a) caracteristicile fizico-chimice si clasele de periculozitate ale substantelor,


materialelor si produselor utilizate la locul de munca;

b) cauzele potentiale si riscurile (pericolele) de incendiu si/ sau explozie specifice


locului de munca, masurile de prevenire a acestora;

c) descrierea, functionarea si modul de urmarire si interventie la instalatiile si


sistemele de siguranta ale masinilor si utilajelor de la locurile de munca, inclusiv la
cele de prevenire a incendiilor si avariilor tehnologice;

d) continutul instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si al planurilor


de interventie specifice;

e) descrierea, functionarea, amplasarea si modul de actionare a instalatiilor, utilajelor,


aparatelor, dispozitivelor si mijloacelor de protectie impotriva incendiilor;

f) sarcinile specifice care ii revin persoanei instruite pentru prevenirea incendiilor,


evacuarea persoanelor si a bunurilor si pentru anuntarea si stingerea incendiilor.

Art. 15 Durata instructajului prevazut la art. 13 depinde de complexitatea locului de munca


si nu va fi mai mica de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de lucru de proba.

Art. 16 Problemele prezentate pe timpul instructajului specific locului de munca vor fi


urmate in mod obligatoriu de demonstratii practice.

Art. 17 Admiterea definitiva la lucru a persoanelor instruite se va face numai dupa


verificarea acestora pe baza de teste cu privire la nivelul de insusire a cunostintelor necesare.

Art. 18 Instructajul periodic se executa cu toate categoriile de salariati si are o durata de cel
putin
doua ore, avand drept scop reimprospatarea, completarea si detalierea cunostintelor
dobandite prin instructajul introductiv general si prin instructajul specific locului de munca.
Art. 19 Instructajul periodic se executa pe baza tematicii anuale si a graficului de instruire,
aprobate de conducere.

Art. 20 Tematica orientativa anuala de instruire, adaptata fiecarei categorii de salariati, se


structureaza de regula astfel:

a) actele normative care reglementeaza activitatea de aparare impotriva incendiilor;

b) obligatiile generale si specifice care revin categoriilor de salariati;

c) riscul de incendiu, cauzele potentiale de incendiu prezentate de instalatiile


utilitare ale constructiilor si de procesele de munca desfasurate, normele, regulile si masurile
de prevenire si inlaturare a acestora;

d) descrierea, functionarea, intretinerea si modul de utilizare a tuturor sistemelor


de protectie impotriva incendiilor, aflate in dotare;

e) actiunea salariatilor in cadrul echipelor de interventie (raspuns) in caz de


incendiu la antrenamente si exercitii practice;
Art. 21 Tematica orientativa se adapteaza si se completeaza pe parcurs de catre
cei care executa instruirea cu concluziile si invatamintele rezultate din:

a) controalele efectuate privind respectarea normelor si a sarcinilor stabilite;


b) incendiile si evenimentele produse in sectoare de activitate similare;

c) alte probleme care se considera necesare;

Art. 22 In graficul anual de instruire se mentioneaza periodicitatea instructajelor si se


precizeaza zilelein care acestea se executa, esalonat, pe locurile de munca si pe
categorii de salariati.

Art. 23 Intervalul dintre doua instructaje periodice se stabileste de catre conducere,


tinand seama deurmatoarele:

cel mult o luna (30 de zile) pentru personalul muncitor cu functii de executie sau
operative;

1 - 3 luni pentru personalul care lucreaza direct si nemijlocit la aparate, masini,


utilaje si instalatii tehnologice;

3 - 6 luni pentru personalul TESA din sectiunile si sectoarele de productie,


control tehnic,cercetare, proiectare, de intretinere si reparatii, investitii, transporturi,
precum si pentru cei celucreaza in institutii publice;
1 - 6 luni pentru personalul TESA care are atributii de organizare, conducere si
control, pentru cei din conducerea agentului economic sau a institutiei, precum si
pentru cei din structura autoritatilor publice locale si a administratiei publice
centrale de specialitate si a institutiilor statului.

Art. 24 Instructajul periodic se va face obligatoriu in urmatoarele cazuri:

a) cand un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de munca;


b) cand s-au adus modificari procesului tehnologic sau au fost introduse noi
tehnologii;
c) la reluarea activitatii dupa producerea unui eveniment negativ (incendiu,
explozie, calamitate
naturala, avarie etc);
d) cand au aparut modificari ale legislatiei specifice domeniului apararii impotriva
incendiilor sau
conexe acesteia.

Fisa individuala de instructaj PSI


In conformitate cu normele legale care reglementeaza domeniul de prevenire si
stingere a incendiilor, sunt obligatorii urmatoarele categorii de activitati:

instruirea la angajare si instruirea periodica a salariatilor privind normele si


masurile specifice de
prevenire si stingere a incendiilor, precum si asupra sarcinilor ce le revin din planul
de interventie;

participarea salariatilor la instruirile si exercitiile privind prevenirea si stingerea


incendiilor;

asigurarea indeplinirii la termen a masurilor de aparare impotriva incendiilor,


stabilite potrivit legii;

Pentru a raspunde acestor necesitati pentru fiecare angajat din cadrul locatiilor se va
intocmi la angajare si se va completa ulterior periodic, fisa individuala de instructaj
PSI.

Instructajul introductiv general

Vizeaza dobandirea de cunostinte cu privire la:


a. Sistemul de acte normative generale, care reglementeaza activitatea de aparare
impotriva
incendiilor si de acte normative specifice societatii.

b. Modul de organizare a activitatii de aparare impotriva incendiilor la nivelul


societatii.

c. Formele si metodele specifice de prevenire si stingere a incendiilor.

d. Mijloacele de prima interventie din dotarea societatii.

e. Modul de actiune, in cazul observarii si anuntarii unui incendiu, precum si


actiunile ce trebuie intreprinse dupa perceperea alarmei.

La instructajul introductiv general participa urmatoarele categorii de persoane:

Noii angajati in munca (pe baza de contract individual de munca, conventie civila etc).

Lucratorii temporari sau zilieri

Durata instructajului introductiv general va fi de 8 ore.

La terminarea perioadei de instructaj, persoanele instruite vor fi verificate, pe baza de


teste, asupra cunostintelor acumulate, pentru fiecare categorie de personal, stabilindu -se
nivelul minim de cunostinte necesare.

Persoanele care nu si-au insusit nivelul minim de cunostinte, prezentate in


cadrul instructajului, nu vor fi admise la locurile de munca.

Instructajul specific locului de munca

Asigura anajatilor cunostintele referitoare la:

a. Caracteristicile fizico - chimice si clasele de periculozitate ale substantelor,


materialelor si produselor utilizate in procesul muncii.

b. Cauzele potentiale si riscurile de incendiu, specifice locului de munca, masurile de


prevenire ale
acestora.

c. Continutul instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si al planului de interventie,


specific
locului de munca.

d. Descrierea, functionarea, amplasarea si modul de actionare a mijloacelor de prima


interventie.
e. Sarcinile specifice, care revin persoanei instruite, pentru prevenirea incendiilor,
evacuarea
persoanelor si a bunurilor si pentru anuntarea si stingerea incendiilor.

Durata instructajului specific locului de munca va fi de 8 ore, repartizate pe timpul perioadei


de lucru de proba.

Problemele prezentate pe timpul instructajului specific locului de munca vor fi urmate


de demonstratii practice.

Admiterea definitiva, la lucru, a persoanelor instruite, se va face numai dupa


verificarea acestora, pe baza de teste cu privire la nivelul de insusire a cunostintelor
necesare.

Instructajul periodic

Se executa cu toate categoriile de angajati si are o durata de 2 ore, avand drept scop
reimprospatarea, completarea si detalierea cunostintelor dobandite prin instructajul
introductiv general si prin instructajul specific locului de munca. Instructajul periodic se
executa pe baza tematicii anuale si a graficului de instruire, aprobate de conducere.
Intervalele dintre doua instructaje sunt stabilite astfel:

b) Cel mult o luna (30 de zile) pentru personalul muncitor, cu functii de executie sau
operative.

c) 6 luni pentru intreg personalul TESA din cadrul societatii.

Instructajul periodic se va face, in mod obligatoriu, si in urmatoarele cazuri:

Cand un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de munca.

La reluarea activitatii, dupa producerea unui eveniment negativ (incendiu, explozie,


avarie, calamitate naturala).

Cand au aparut modificari ale legislatiei specifice domeniului apararii impotriva incendiilor
sau conexe acesteia.

Pe timpul desfasurarii instructajului periodic se va pune accent pe demonstratiile practice.

Verificarea persoanelor instruite, privind cunostintele insusite si deprinderile formate in


timpul instructajului periodic, se va face prin sondaj insistandu-se, de fiecare data, pentru
clarificarea problemelor si eliminarea deficientelor constatate.

Anual, se efectueaza o verificare de fond, pe baza de teste tip chestionare, asupra nivelului
de insusire si de cunoastere a problemelor care au facut obiectul instructajului periodic,
rezultatele consemnatu-se in fisa individuala de instructaj.
Instructajul special pentru lucrari periculoase

Se executa inainte de inceperea unor lucrari, care se efectueaza in incinta spatiilor societatii,
in timpul carora pot aparea situatii generatoare de incendiu, din cauza manifestarii unor
surse specifice de aprindere sau a crearii unor conditii potential explozive. Lucrarile care fac
obiectul unui astfel de instructaj in cadrul societatii se refera in principal la:

d) Lucrari de sudare.

e) Lucrari de taiere sau lipire cu flacara.

f) Lucrari care pot provoca scantei mecanice.

Lucrari care pot provoca scantei si arcuri electrice sau scurt circuite.

Efectuarea instructajului special, pentru lucrari periculoase, se consemneaza in permisul de


lucru cu foc deschis sau in fisele individuale, dupa caz.

ANEXE
ANEXA 1 Efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici ori
biologici, care pot

interveni in caz de incendiu, asupra constructiilor, instalatiilor si utilizatorilor

Nr. Agenti Constructii si Utilizatori


Cit instalatii
Actiuni Efecte Efecte
1 Termici: -afumare -depuneri de -intoxicare
-degajare caldura, -incalzire funingine -arsuri
fum, gaze fierbinti si -termodegradare -deformatii -reducerea
vizibilitatii
alte produse nocive; -aprindere -reducerea -impregnarea cu
fum
-flacari rezistentei a imbracamintei
mecanice -aprinderea
-ardere imbracamintei
-instabilitate -panica
-prabusire -raniri si alte
traumatisme
2 Chimici: -aprindere -intensificarea -intoxicare
-substante si -explozie arderii -arsuri
produsi de ardere -instabilitate -reducerea
vizibilitatii
combustibili sau -prabusire -panica
explozivi -deformatii -traumatisme
deteriorarea
etanseitatii
-reducerea
rezistentei
mecanice
-apa din -incarcare -deteriorarea -cresterea
umiditatii
substantele Suplimentara etanseitatii aerului
stingatorare -soc termic -dislocare -udare
-reactii chimice -inghet reducerea
vizibilitatii
-explozii -instabilitate -degeraturi
prabusire -intoxicare
-traumatisme
3 Electromagnetici: -scurtcircuite -noi focare -electrocutare
-electrici -contaminare -arsuri
-radioactivi -traumatisme
-iradiere
4 Biologici: -deteriorarea -contaminare -infectare biologica
spatiilor
-virusi in care se afla agentii
-bacterii Biologici
-animale infectate
A. Sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare
in caz de incendiu
Tipuri Elemente componente Functii indeplinite
Sisteme si instalatii -echipamente de control -detectare, semnalizare -
de semnalizare a incendiilor si semnalizare -detectoare de avertizare, alarmare -
(cu actionare automata, incendiu -butoane manuale alertare, evacuare -
manuala sau mixta de semnalizare -circuite de actionarea
legatura -echipamente si echipamentelor de
dispozitive anexe (surse de protectie si stingere
energie, dispozitive de
alarmare acustica si optica
etc)
Detectoare -detector de fum -elemente -detectare, semnalizare -
autonome (domestice sau de semnalizare acustice si/ avertizare, alarmare -
rezidentiale) sau optice evacuare
Sisteme pentru avertizare, -dispozitive acustice -avertizare, alarmare -
alarmare (sirene electrice, clopote, evacuare
sonerii, amplificatoare de
voce generatoare de
semnale) -dispozitive optice
(lampisemnalizatoare,
panouri de semnalizare) -
statii de radioficare
sau radioamplificare -
televiziune cu circuit inchis -
interfoane
Sisteme de transmitere -dispozitive automate -alertare
a apelurilor de urgenta de transmitere a semnalului
pentru alertarea fortelor de alarma la serviciile
de interventie de pompieri -mijloace si
aparate de comunicatie
(telefoane fixe, mobile,
directe, cap la cap, statii
radio etc)
B. Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor
Tipuri Functii indeplinite Substante de stingere
Instalatii de stingere cu -detectare, - apa-apa; apa-aer;
apa tip sprinkler semnalizare -stingere apa-antigel
conventionale automata
Tip sprinkler rezidentiale -detectare, -apa
avertizare -stingere
automata
Tip drencer (cu actionare -limitare, stingere, racire -apa
automata/ manuala)
Pulverizatoare (cu -limitare, stingere, degazare -apa
actionare automata/ manuala)
Hidranti interiori -limitare, stingere -apa, spuma
Hidranti exteriori -limitare, stingere, racire -apa, spuma
Coloane uscate -stingere -apa
Instalatii de stingere -stingere, protectie -spuma aeromecanica
cu spuma (semifixe/
fixe)

Instalatii de stingere cu gaze -stingere, racire, inertizare -dioxid de carbon,


inerte (joasa/ inalta azot, alte gaze
presiune, cu actionare
automata/ manuala)
Instalatii de stingere -stingere -inlocuitori de haloni
cu inlocuitori de haloni
Instalatii de stingere cu -limitare, stingere, diluare -abur
abur (semifixe/ fixe, cu
actionareautomata/ manuala)
Instalatii de stingere cu -stingere -pulberi stingatoare
pulberi (fixe/ mobile,
cu actionare
automata/ manuala)
Sisteme si instalatii -stingere -aerosoli
de stingere cu aerosoli
Dispozitive si sisteme -limitarea
de evacuare a fumului si propagarii
gazelor fierbinti produse de incendiilor
incendiu (volet, trapa, cupolet)
Dispozitive si sisteme -actionare usi, -
de autoinchidere obloane, cortine de
siguranta
C. Stingatoare si alte a parate de stins incendii
Tipuri Substante de stingere
Stingatoare portative -apa, spuma, pulberi stingatoare, dioxid
Stingatoare transportabile de carbon, inlocuitori de haloni
Stingatoare automate cu lichid pulverizat -substante speciale de stingere
Generatoare portabile cu aerosoli -aerosoli
D. Utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie
Tipuri Functii indeplinite
Electrogenerator de spuma de inalta -producere spuma
infoiere
Hidrogenerator de spuma de inalta infoiere -producere spuma
Electroincarcator pentru pulbere -incarcare pulbere
Tun remorcabil pentru apa si spuma -stingere, racire
Electropompa transportabila -asigurare presiune
Ventilatoare mobile -evacuarea fumului, a gazelor
fierbinti, introducere de aer
Topoare, tarnacoape, rangi de otel, cangi -asigurarea conditiilor de interventie in caz
cu coada, lopeti, galeti, maturi, furci etc de incendiu
Alte mijloace initiale de interventie: panouri de incendiu, lazi cu nisip, butoaie cu apa,
paturi si prelate ignifuge, dispozitive pentru degajare, delimitare-intreruperea arderii la
diferite focare

E. Substante de stingere
Apa -apa -apa imbunatatita chimic

Spumanti -proteinici (P) -fluoroproteinici (FP) -fluo


cu formare de film apos (FF) -sintetici (S)
alcool (AR)

Pulberi stingatoare -pulberi ABC -pulberi BC -alte tipuri de


pulberi (speciale)
Abur -abur saturat -abur
supraincalzit
Gaze inerte -dioxid de carbon -azot
Agenti stingatori sau neutralizatori speciali -hidrofluorocarburi (HFC)

-inlocuitori de tip gaze inerte -aerosoli


3)Reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor pentru efectuarea operaiilor de lucru cu foc
deschis (sudura, etc.) - verificarea zonei de sudura sa nu prezinte deschideri sau crpaturi prin care sa
duca la cderi de sudura incandescenta in spatiile inferioare, care ar putea sa produc incendii; -
curirea suprafeei care se va suda in interior si exterior; - acoperirea materiarelor combustibile cu
prelate rezistente la flacra; - umezirea tubulaturii si a pardoselii in zona n care se executa sudura, cat si
in apropiere, pe o raza de 2 m de la locul sudurii; - asigurarea mijloacelor de prima intervenie; - izolarea
la partea superioara si inferioara fata de locul pentru sudare; - EMITEREA PERMISULUI DE LUCRU CU
FOC DESCHIS. 4) Elemente care determina riscul de incendiu > Surse de aprindere existente: - surse de
aprindere cu flacra; - surse de aprindere de natura termica; - surse de aprindere de natura electrica; -
surse de aprindere naturale; - surse de aprindere indirecte. > Condiii (mprejurri) preliminare care pot
determina si/sau favoriza iniierea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu: - instalaii si
echipamente electrice defecte ori improvizate; - receptori electrici lsai sub tensiune, nesupravegheati;
- sisteme si mijloace de nclzire defecte, improvizate sau nesupravegheate; - contactul materialelor
combustibile cu cenua, jarul si scnteile provenite de la sistemele de incalzire; - jocul copiilor cu focul; -
filmatul in locuri cu pericol de incendiu; - lucrri cu foc deschis, fr respectarea regulilor si masurilor
specifice de p.s.i.; - trsnet si alte fenomene naturale; - aciune intenionata ("arson"); - alte mprejurri.

s
5) Pericole care pot aprea in cazul incendiilor; - intoxicarea cu monoxidde carbon: personalul de
intervenie se va echipa cu mijloace de protecie a cailor respiratorii (mti contra fumului si CO); -
electrocutri: pentru evitarea electrocutrilor pe timpul interveniei se va proceda, in prealabil, la
ntreruperea curentului electric; - arsuri: se va evita, pe timpul interveniilor, contactul cu suprafeele
incandescente sau fierbini. Masuri de prim ajutor: - intoxicarea cu monoxid de carbon:- scoaterea
intoxicatului la aer curat; - in caz de stop cardio-respirator se va face respiraie artificiala si masaj cardiac
extern; - transportarea intoxicatului la spital. - electrocutri: - scoaterea victimei de sub tensiune; - in caz
de stop cardio-respirator se va face respiraie artificiala si masaj cardiac extern; - transportarea victimei
la spital, - arsuri: - arsuri de gradul I: reprezentate prin rocata sau eritem, se va recurge la dezinfectarea
regiunii respective cu alcool; nu se efectueaz pansament. - arsuri de gradul II: reprezentata prin
roseata, flictene (bici) se va aplica un pansament steril, dup care bolnavul va fi ndrumat ctre o
unitate sanitara. - arsuri de gradul III si IV: alturi de roseti ale pielii, flictene (bici), apar si eroziuni ale
straturilor de sub piele, se va avea in vedere calmarea durerii accidentatului cu antinevralgice; se va
aplica asupra rnii un pansament steril, dup care bolnavul va fi transportat de urgenta la spital.

GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
DECIZIA
NR.
Directorul unitatii scolare, profesor ., numit prin Decizia ISMB Nr. 1541/29.08.2003,
in baza adresei ISMB nr.1671/12.02.2003, avand in vedere Ordinul 3946/1.06.2001, privitor la
normele de prevenire si stingere a incendiilor, specifice MECTS SI ROI, potrivit drepturilor
conferite de lege.
DECIDE:
Art. 1 Incepand cu data de 1.09.2004, se constituie Colectivul de aparare impotriva incendiilor, in
cadru gradinitei/scolii/liceului ., pentru anul scolar 2004 - 2005, formata din
urmatorii:
-COLECTIVUL PSI-
Presedinte: Director adjunct prof. ................
Responsabil: tehnician ................
Contabil: Profesor: ..
Secretar sef: ..
Bibliotecar: ...............
Administrator: ............
Informatician: ...............
Art. 2 Obligatiile Colectivului PSI, precum si metodologia de lucru:
1. Intocmeste anual planul de aparare impotriva incendiilor si il prezinta spre aprobare
conducatorului unitatii;
2. controleaza semestrial si ori de cate ori este nevoie, modul in care se respecta normele si
masurile de PSI, actioneaza pentru inlaturarea imediata a cauzelor de incendii si a
neajunsurilor constatate si prezinta conducerii propuneri pentru remedierea deficientelor
care nu au fost inlaturate pe timpul controlului;
3. acorda sprijin conducatorului sectorului de activitate si celorlalte cadre de instruirea
personalului. In acest scop, intocmeste sarcini ce revin personalului si elevilor pentru
prevenirea si stingerea incendiilor, participa cel putin o data pe luna la instruirea
personalului, verifica periodic, o data pe semestru sau atunci cand este cazul, modul in care
se face instruirea personalului la angajare.
4. verifica daca se respecta din datele tehnice, normele PSI;
5. stabileste responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva incendiilor,
sa le aduca la cunostinta salariatilor, utilizatorilor, in conformitate cu prevederile legale;
6. sa asigure identificarea si evaluarea riscului de incendiu;
1

7. sa intocmeasca si sa actualizeze lista cu substantele periculoase, clasificate astfel, potrivit


legii, utilizate in activitate sub orice forma, cu mentiuni privind: proprietatile fizico -
chimice, riscurile pe care le prezinta pentru sanatate si mediu, mijloace de protectie
recomandate, metode de prim ajutor, substante pentru stingere, neutralizare si
decontaminare;
8. sa eleboreze instructiuni de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce le
revin salariatilor pentru fiecare loc de munca;
9. sa verifice ca, atat salariatii cat si persoanele din exterior, care au acces in institutie sa
cunoasca si sa respecte instructiunile necesare privind masurile de aparare impotriva
incendiilor;
10.sa asigure mijloace tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de
incendiu, precum conditiile de pregatire ale acestora, corelat cu natura riscurilor de
incendiu, profilul activitatii si marimea institutiei;
11.sa asigure planurilor de interventie si conditii pentru acestea, sa fie operationale in orice
moment;
12.sa prevada fonfurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor;
13.sa stabileasca si sa transmita catre utilizatori produsele rezultate din activitatea institutiei,
precum si catre terti interesati, regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor
specifice acestora, correlate cu riscurile previzibile la utilizarea, manipularea, transportul,
depozitarea si conservarea produselor respective.
Art. 3 Pentru indeplinirea acestor obligatii, responsabilul PSI desfasoara o activitate
permanenta, potrivit obligatiilor generale care sunt anexa 1.
Art. 4 Obligatiile si metodologia de lucru a responsabilului PSI, sunt specifice la anexa 1, care
face parte din prezenta decizie.
DIRECTOR,
PROF. Am luat la cunostinta,
-COLECTIVUL PSI-
Presedinte: Director adjunct prof.
Responsabil: tehnician ............
Contabil: ..................
Profesor: ......................
Bibliotecar: ..................
Administrator: .....................
Informatician: .........................
2

GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
DISPOZITIA NR.
Avand in vedere prevederile articolului 19 lit.a din legea 307/2006, privind numirea
cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva
incendiilor ,directorul gradinite/scolii/liceului .
DECIDE:
Art. 1.Se numeste responsabil(a) PSI ......................... ;
Art. 2. Obligatiile principale ale responsabilei PSI:
a. sa stabileasca responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva
incendiilor, sa le aduca la cunostinta salariatilor, utilizatorilor, in conformitate cu prevederile
legale;
b. sa asigure identificarea si evaluarea riscului de incendiu;
c. sa intocmeasca si sa actualizeze lista cu substantele periculoase, clasificate astfel, potrivit
legii, utilizate in activitate sub orice forma, cu mentiuni privind: proprietatile fizico -
chimice, riscurile pe care le prezinta pentru sanatate si mediu, mijloace de protectie
recomandate, metode de prim ajutor, substante pentru stingere, neutralizare sau
decontaminare;
d. sa elaboreze instructiuni de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce le
revin salariatilor pentru fiecare loc de munca;
e. sa verifice ca, atat salariatii cat si persoanele din exterior, care au acces in institutie sa
cunoasca si sa respecte instructiunile necesare privind masurile de aparare impotriva
incendiilor;
f. sa verifice modul cum sunt respectate masurile de aparare impotriva incendiilor;
g. sa asigure mijloace tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de
incendiu, precum si conditiile de pregatire ale acestora, corelat cu natura riscurilor de
incendiu, profilul activitatii si marimea institutiei;
h. sa asigure intocmirea planurilor de interventie si conditii pentru acestea, sa fie operationale
in orice moment;
i. sa prevada fondurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor;
j. sa stabileasca si sa transmita catre utilizatori produsele rezultate din activitatea institutiei,
precum si catre terti interesati, regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor specifice
acestora, corelate cu riscurile previzibile la utilizarea, manipularea, transportul, depozitarea
si conservarea produselor respective.
Art. 3 Pentru indeplinirea acestor obligatii, responsabilul PSI desfasoara o activitate
permanenta, potrivit obligatiilor generale si specifice care sunt in anexa 1.
3

Art. 4 Obligatiile si metodologia de lucru a responsabilului PSI, sunt cele specifice la anexa 1,
care face parte din prezenta decizie.
DIRECTOR
PROF. ............................
Am luat la cunostinta responsabil PSI,
........................................
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .

DECIZIA
NR. _______/_________
Directorul unitatii scolare, profesor , numit prin Decizia ISMB Nr. 1541/29.08.2003,
in baza adresei ISMB nr.1671/12.02.2003, avand in vedere Ordinul 3946/1.06.2001, privitor la
normele de prevenire si stingere a incendiilor, specifice MECT SI ROI, potrivit drepturilor
conferite de lege,pentru dispozitiile generale pentru prevenirea si stingerea incendiilor,care
reglementeaza :
a- lucrarile cu focul deschis ;
b- fumatul ;
c- asigurarea cailor de acces ,de evacuare si de interventie ;
d- colectarea deseurilor , rezidurilor si ambalajelor combustibile,precum si distrugerea acestora ;
e- efectuarea de lucrari premergatoare in timpul sezonului rece si in perioade caniculare si
secetoase .
DECIDE :
Art. 1- Este interzis fumatul in toate spatii publice inchise de la locul de munca, cu exceptia
spatiului amenajat in holul cancelariei, loc inscriptionat si amenajat special cu scrumiere metalice
si cu apa .
Art.2- Este interzisa aruncarea resturilor de tigare la intimplare .
Art.3- Este interzisa golirea scrumierelor in cosurile de gunoi sau in alte materiale
combustibile .
Art.4- Este interzisa depunerea in scrumiere a altor deseuri de materiale combustibile
( hirtie, materiale textile ,e.t.c. ).
Art.5- Golirea scrumierelor va fi facuta cu respectarea masurilor P.S.I. ( stringerea resturilor
de tigari in vase cu apa, apoi aruncarea lor ).
Art.6- Comisia P.S.I. va lua la cunostinta si va instrui toate cadrele didactice si tot
personalul, pe baza de semnatura cu mentionarea prezentei decizii in fisa individuala de instruire
Art.7- Presedintele colectivului P.S.I. va anunta directiunea pentru emiterea unor decizii
scrise, pentru lucrarile cu foc deschis, prin luarea la cunostinta, pe baza de semnatura a normelor si
regulilor ce trebuie respectate in timpul executarii lucrarilor de moment sau de durata mai mare,
atat cu personalul scolii cat si cu cei din afara, ce executa lucrari ocazionale.
Art.8- Prezenta decizie se comunica colectivului P.S.I. pe baza de semnatura si va fi adusa
la cunostinta fiecarui salariat in parte, in sedinta de instruire a semestrului I, sub semnatura .
DIRECTOR Am luat la cunostinta : -COLECTIVUL PSI-
4

Prof......................... Presedinte: Director adjunct prof.


Responsabil: tehnician
Contabil:
Profesor:
Secretar sef:
Bibliotecar:
Administrator
Informatician:
GRADINITA/SCOALA LICEUL
COLECTIVUL PSI
OBLIGATIILE SPECIFICE SI MODALITATEA DE LUCRU
PENTRU MEMBRII COLECTIVULUI
PRESEDINTELE COLECTIVULUI P.S.I. - Dir.adj.prof.

Art.1 Presedintele colectivului PSI are urmatoarele obligatii specifice :


a) organizeaza si conduce activitatea colectivului PSI;
b) verifica sistematic modul de indeplinire de catre membrii colectivului a obligatiilor,
masurilor si sarcinilor ce le revin;
c) intocmeste pina la 20 noiembrie a.c. impreuna cu membrii colectivului planul anual de
aparare importiva incendiilor si asigura completarea si reactualizarea acestuia conform
normelor; supune spre aprobare conducerii planul de aparare impotriva incendiilor si
completarii ulterioare; ia masuri pentru aducerea la cunostinta a factorilor interesati, a
masurilor si sarcinilor stabilite;
d) organizeaza, conduce si finalizeaza controalele ce le executa colectivul pe intreg teritoriul
unitatii cel putin o data pe semestru;
e) verifica si analizeaza semestrial activitatea desfasurata de colectivul P.S.I. si responsabilul
pentru indrumarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor in unitate;
f) aproba programul lunar de pregatire al colectivului P.S.I., graficul anual cu activitatile
de instruirea si planul de control tehnic de prevenire a incendiilor ce se executa de cadrul
tehnic;
g) intocmeste impreuna cu responsabilul, si cu alti membrii din colectiv, tematicile si
graficile de instruire periodica a intregului personal incadrat in munca, precum si pentru
5

instructajul introductiv general;


h) stabileste cu colectivul PSI si supune spre aprobare conducerii unitatii
propunerile privind :
- Tabelul nominal cu membrii colectivului imputerniciti sa emita permisul de lucru cu foc,
inclusiv sectoarele si tipurile de lucrari ce intra in componenta fiecaruia;
- Tabelul nominal cu personalul autorizat sa execute in unitate lucrari cu foc deschis
- Tabelul cu locurile amenajate conform normelor in care se admite fumatul
i) organizeaza si controleaza activitatea de prevenire si stingere a incendiilor ce o desfasoara
colectivul, responsabilul si personalul de serviciu pe timpul reviziilor , reparatiilor, pornirii
si punerilor in functiune a instalatiilor precum si pe timpul dispozitiilor speciale, zile de
sarbatori, in schimbul II si III, in caz de calamitati naturale si catastrofe;
j ) sprijina sefii sectoarelor de activitate in organizarea activitatii de P.S.I pe locurile de
munca si o supune spre aprobare conducerii scolii;
k) urmareste ca la elaborarea si avizarea notelor de comanda si a celorlalte documentatii tehnice
ale investitiilor tehnice sa se respecte prevederile actelor normative privind protectia
impotriva incendiilor (normative, norme, standarde si alte prescriptii tehnice) asigura
pregatirea tehnica de specialitate in domeniul incendiilor si a comisiilor de avizare si
receptie a investitiilor din cadrul scolii;
l) verifica si actioneaza pentru realizarea la termen si de calitate a masurilor de protectie
prevazute la noile investitii astfel incit sa fie terminate si in stare de utilizare inainte de
efectuarea probelor tehnologice si a rodajului si de darea in exploatare;
m) stabileste impreuna cu comisia si supune spre aprobare conducerii scolii modul de
organizare si desfasurare a verificarilor, intretinerilor, reviziilor si reparatiilor la masinile,
instalatiile si mijloacele ce asigura instruirea de specialitate a personalului desemnat sa
execute aceste lucrari tehnice;
n) avizeaza prescriptiile de P.S.I. la depozitarea si transportul produselor combustibile
periculoase ce le produce si le livreaza unitatea; avizeaza reguli de prevenire si stingere a
incendiilor pentru activitatile nereglementate in norme;
o) informeaza semestrial conducerea scolii, intocmeste impreuna cu membrii colectivului
rapoartele de analiza a activitatii P.S.I.;
p) pastreaza ex.1 a planului de aparare impotriva incendii
6

D I R E C T O R,
Prof.

GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL PSI
OBLIGATIILE SPECIFICE SI MODALITATEA DE LUCRU
PENTRU MEMBRII COLECTIVULUI
RESPONSABILUL COLECTIVULUI P.S.I. -
Obligatiile principale ale responsabilei PSI:
1. sa stabileasca responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva
incendiilor, sa le aduca la cunostinta salariatilor, utilizatorilor, in conformitate cu
prevederile legale
2. sa asigure identificarea si evaluarea riscului de incendiu;
3. sa intocmeasca si sa actualizeze lista cu substantele periculoase, clasificate astfel, potrivit
legii, utilizate in activitate sub orice forma, cu mentiuni privind: proprietatile fizico -
chimice, riscurile pe care le prezinta pentru sanatate si mediu, mijloace de protectie
recomandate, metode de prim ajutor, substante pentru stingere, neutralizare sau
decontaminare;
4. sa elaboreze instructiuni de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce le
revin salariatilor pentru fiecare loc de munca;
5. sa verifice ca, atat salariatii cat si persoanele din exterior, care au acces in institutie sa
cunoasca si sa respecte instructiunile necesare privind masurile de aparare impotriva
incendiilor;
6. sa verifice modul cum sunt respectate masurile de aparare impotriva incendiilor;
7. sa asigure mijloace tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de
incendiu, precum si conditiile de pregatire ale acestora, corelat cu natura riscurilor de
incendiu, profilul activitatii si marimea institutiei;
7

8. sa asigure intocmirea planurilor de interventie si conditii pentru acestea, sa fie operationale


in orice moment;
9. sa prevada fondurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor;
10.sa stabileasca si sa transmita catre utilizatori produsele rezultate din activitatea institutiei,
precum si catre terti interesati, regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor specifice
acestora, corelate cu riscurile previzibile la utilizarea, manipularea, transportul, depozitarea
si conservarea produselor respective.
11.Pentru indeplinirea acestor obligatii, responsabilul PSI desfasoara o activitate permanenta,
potrivit obligatiilor generale si specifice
PRESEDINTELE COLECTIVULUI P.S.I.
DIR.ADJ.PROF.
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL PSI
OBLIGATIILE SPECIFICE SI MODALITATEA DE LUCRU
PENTRU MEMBRII COLECTIVULUI
1. Intocmeste anual planul de aparare impotriva incendiilor si il prezinta spre aprobare
conducatorului unitatii;
2. controleaza semestrial si ori de cate ori este nevoie, modul in care se respecta normele si
masurile de PSI, actioneaza pentru inlaturarea imediata a cauzelor de incendii si a
neajunsurilor constatate si prezinta conducerii propuneri pentru remedierea deficientelor
care nu au fost inlaturate pe timpul controlului;
3. acorda sprijin conducatorului sectorului de activitate si celorlalte cadre de instruirea
personalului. In acest scop, intocmeste sarcini ce revin personalului si elevilor pentru
prevenirea si stingerea incendiilor, participa cel putin o data pe luna la instruirea
personalului, verifica periodic, o data pe semestru sau atunci cand este cazul, modul in care
se face instruirea personalului la angajare.
4. verifica daca se respecta din datele tehnice, normele PSI;
5. stabileste responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva incendiilor, sa
le aduca la cunostinta salariatilor, utilizatorilor, in conformitate cu prevederile legale;
6. sa asigure identificarea si evaluarea riscului de incendiu;
7. sa intocmeasca si sa actualizeze lista cu substantele periculoase, clasificate astfel, potrivit
legii, utilizate in activitate sub orice forma, cu mentiuni privind: proprietatile fizico -
chimice, riscurile pe care le prezinta pentru sanatate si mediu, mijloace de protectie
recomandate, metode de prim ajutor, substante pentru stingere, neutralizare si
decontaminare;
8. sa eleboreze instructiuni de aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce le
revin salariatilor pentru fiecare loc de munca;
8

9. sa verifice ca, atat salariatii cat si persoanele din exterior, care au acces in institutie sa
cunoasca si sa respecte instructiunile necesare privind masurile de aparare impotriva
incendiilor;
10.sa asigure mijloace tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de
incendiu, precum conditiile de pregatire ale acestora, corelat cu natura riscurilor de
incendiu, profilul activitatii si marimea institutiei;
11.sa asigure planurilor de interventie si conditii pentru acestea, sa fie operationale in orice
moment;
12.sa prevada fonfurile necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor;
sa stabileasca si sa transmita catre utilizatori produsele rezultate din activitatea institutiei,
precum si catre terti interesati, regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor specifice
acestora, correlate cu riscurile previzibile la utilizarea, manipularea, transportul, depozitarea si
conservarea produselor respective.
RESPONSABIL COLECTIV PSI,
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL PSI
OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE MEMBRILOR COLECTIVULUI PSI
CONTABILUL
Contabilul are urmatoarele obligatii specifice:
a. asigura cuprinderea in proiectele planurilor economice si financiare, anuale si de perspectiva, a
fondurilor pentru dotarea cu mijloace de interventie, echipament de protectie si substante
chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si pentru procurarea si realizarea
masurilor de protectie impotriva incendiilor si a materialelor, actiunilor si mijloacelor instructiv
educative de prevenire a incendiilor;
9

b. urmareste procurarea la timp a mijloacelor de protectie impotriva incendiilor si realizarea


masurilor cuprinse in planurile ecomomice, financiare si de aparare impotriva incendiilor
aprobate, asigura receptia calitativa si cantitativa a acestora;
c. instruieste personalul din subordine cu materialele legate de normele de PSI privind depozitele
de materiale, de folosire a curentului electric, de respectare a normelor pentru arhiva
contabilitatii;
d. face evacuarea bunurilor si a personalului de la serviciul contabilitate, in cazul executarii
exercitiilor de evacuare in caz de calamitati.
RESPONSABILUL COLECTIVULUI PSI

GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL PSI
OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE MEMBRILOR COLECTIVULUI PSI
BIBLIOTECAR
Doamna bibliotecar a va indruma din punct de vedere metodologic activitatea pentru
biblioteca scolii.
Doamna bibliotecar are urmatoarele atributii:
verifica locul de munca pentru elevi si domnii profesori, asigurandu-le cele mai bune
conditii legate de prevenirea si stingerea incendiilor;
propune responsabilului Colectivului PSI si ia masuri de rezolvare imediata a
defectiunilor din scoala si a celor semnalate la nivel de scoala, in urma controalelor si
verificarilor curente;
10
urmareste inlocuirea la termen a stingatoarelor pentru partea electrica, cat si pentru
hartie, material textil, modul de manipulare sa fie cunoscut de tot personalul;
in cazul unor accidente, in biblioteca se va acorda primul ajutor imediat;
va trage la raspundere disciplinar pe cei ce nu respecta regulamentul de ordine
interioara al bibliotecii, cu respectarea stricta a normelor de protectie si igiena a muncii
generale si speciale;
va urmari modul in care toti membrii Colectivului PSI respecta regulile privind
fumatul, locurile special amenajate pentru fumat, modul de instruire al elevilor in
biblioteca, cu mentiunea ca in scoala si in anexe este interzis fumatul;
va merge pe teren cu membrii Colectivului PSI pentru a vedea concret pe fiecare
compartiment defectiunile ivite intre doua controale consecutive;
va participa la intocmirea planurilor de masuri imediate ce trebuie luate in rezolvarea la
termen si de calitate a defectiunilor semnalate;
verifica cu toti membrii Colectivului PSI dotarea cu mijloace de prima interventie pe
toate locurile vulnerabile la incendii, verificand dotarea punctelor de prima interventie.
RESPONSABIL COLECTIV PSI,
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL PSI
OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE MEMBRILOR COLECTIVULUI PSI
INFORMATICIAN
Participa la intocmirea sarcinilor ce revin personalului scolii, alaturi de responsabilul
Colectivului PSI;
verifica periodic, impreuna cu presedintele de colecticv PSIsi ceilalti membrii, toate
compartimentele prin sondaj inopinat si ia cu acestia masuri imediate ce se vor
indeplini conform sarcinilor ce revin fiecaruia;
11
verifica cu membrii Colectivului PSI pe teren, modul de indeplinire a masurilor impuse
in caz de necesitate calamitati, interventii;
ajuta la mobilizarea tuturor cadrelor didactice pentru exercitiile de alarmare, evacuare a
elevilor, materialelor, documentelor scolare si a aparaturii de laborator;
asigura documentarea Colectivului PSI cu actele normative la zi;
verifica impreuna cu membrii Colectivului PSI, dotarea cu mijloace de interventie pe
sectoarele de activitate;
ia masuri imediate in caz de necesitate in locul responsabilului Colectivului PSI ce nu
este momentan prezent, coordonand activitatea spre evitarea oricarui accident;
raspunde de instructajul specific al celor care vor lucra in laboratoarele de informatica.
RESPONSABILUL COLECTIVULUI PSI,

GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL PSI
OBLIGATIILE SI RASPUNDERILE MEMBRILOR COLECTIVULUI PSI
ADMINISTRATOR -
Art. 1 Administratorul are urmatoarele obligatii specifice:
12

a. Aplica deciziile, programele de masuri referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor


adoptate de conducerea obiectivului sau de organelle tutelare, prelucreaza tematicile de
instruire a personalului subordonat in munca, privind cunoasterea si respectarea normelor
PSI, instruirii echipelor de interventie din unitate;
b. Marcheaza locurile de munca, schemele de interventie in caz de incendiu si explozie,
asigura controlul zilnic si la sfarsitul programului.
c. Instruieste personalul din subordine, periodic si cu ocazia executarii unor lucrari cu risc
de incendiu.
d. Verifica respectarea normelor si indeplinirea la termen si de calitate a masurilor de
aparare impotriva incendiilor pe intreg teritoriul unitatii si acorda asistenta tehnica de
specilit. In apalicarea si realizarea acestora.
e. Convoaca din dispozitia conducerii unitatii sau a responsabilului pe membrii
Colectivului PSI pentru organizarea de controale, analize, aplicatii si intocmirea planului
de aparare impotriva incendiilor, propune convocarea Colectivului in caz de nevoie.

RESPONSABILUL COLECTIVULUI PSI,

GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
Se aproba,
Director,
Prof.
PLAN DE PREVENIRE SI PROTECTIE IMPOTRIVA
INCENDIILOR PENTRU ANUL SCOLAR 2008-2009
13
Nr.
crt.
Masurile ce urmeaza a fi
indeplinite si verificate
Cine
raspunde
Ter-
men
Cine verifica
si ia masuri
Ter-
Men
1.
Reactualizarea deciziei de
constituire a colectivului PSI
Presedintele
colectivului
30.X.
a.c.
Directorul
coordonator
30.X.
a.c.
2.
Efectuarea instructajului de
PSI la nivelul scolii cu
prezentarea planului de
prevenire si protectie precum si
a celui de alarmare evacuare si
interventie
Responsabilul
colectivului
PSI
30.X.
a.c.
Presedintele
Colectivului
PSI
30.X.
a.c.
3. Efectuarea semestriala a
instructajului de PSI cu elevii de
liceu zi, conform normelor MEC
si in cadrul instruirii practice cu
consemnarea capitolelor si
articolelor prelu-crate in fisa
individuala de PSI.
Se vor prezenta mijloacele
PSI din dotare si modul de
functionare al acestora la
inceputul perioadei de practica
Responsabil
Colectiv PSI
Dirigintii
30.X.
a.c.
Responsabilul
colectivului
PSI
30.X.
a.c.
4. Se vor organiza demonstratii
apalicative cu privire la
utilizarea mijloacelor de stingere
si cu personalul muncitor, de
ingrijire, de paza, personalul
didactic, didactic auxiliar
administrator,tehnician,
bibliotecar.
Responsabil+
colectiv PSI
Seme
strial
Responsabil
PSI
30.x.
a.c.
5. Se vor procura mijloace de
stingere la nivelul necesarului
stabilit de norme, se vor
completa materialele de la
pichetul de incendiu.
Administratorul 30.XI
I.
a.c.
Responsabil
PSI
30.XII
a.c.
6 Asigurarea functionarii in bune
conditiuni a instalatiilor
electrice de iluminat, de forta si
siguranta, evitandu-se
Administrator
Personal
autorizat
30.XI
I.
a.c.
Responsabil
colectiv PSI
30.XII
a.c.
14
improvizatiile. Se vor folosi
numai sigurante calibrate.
Tablourile electrice vor fi
montate conform normelor
actualede securitate, iar prizele
montate pe lemn vor fi
desfiintate, eliminandu-se orice
improvizatii posibile.
7
Va fi verificata etanseitatea
furtunului ce alimenteaza
butelia.
Se vor instrui la inceputul
fiecarui an scolar membrii
colectivului PSI, precum si cu
profesorii nou veniti si cei care
vor intra ocazional si cei care
fac ore in laboratorul de chimie.
Tehnician
laboratorant
Perm
anent
Responsabil
colectiv PSI
Perma-
nent
8
In vederea evacuarii elevilor si
a bunurilor materiale in deplina
siguranta, in cazul unor
evenimente deosebite se vor
efectua:
- intocmirea si afisarea pe
fiecare etaj a planului de
evacuare, marcandu-se
cu indicatoare caile de
acces si evacuare si
nominalizandu-se echipa
de interventie.
- Se va cunoaste si se va
folosi semnul de alarma
in caz necessitate: de 5
ori 3 secunde;
- Se va asigura
functionarea iluminatului
de siguranta pe timpul
noptii. Se vor efectua cu
elevii de la cursurile de
zi, precum si cu intreg
personalul din scoala,
aplicatii de evacuare.
Administrator
Mmembrii
Colectivului
psi
Per
ma-
nent
Responsabilul Perma-
nent
9 Depozitarea substantelor Tehnician Per Responsabil Perma-
15

infamabile se va face cu
respectarea normelor in
vigoare.Substantele chimice din
labo-rator vor fi astfel
depositate incat sa nu produca
reactii chimice periculoase.
In depozitele de materiale vor fi
folosite corpuri de iluminat
numai cu globurifara
improvizatii
Laborant
Profesori de
chimie
Ma
nent
nent
10 Deseurile de hartie vor fi depo-
zitate pe termene scurte,intr-o
incapere lipsita de pericolul de
incendiu, fiind evitat accesul
elevilor in afara de bibliotecar,
administratie si personalul de
ingrijire.,maculatura predandu-
se regular la centre specializate
de colectare.
Administrator Per
ma
nent
Responsabil Perma-
nent
11 Terasele cladirilor vor fi
incuiate, iar cheile vor fi pastrate
de administratorul scolii care va
infiinta un registru in care vor
consemna:
cine a luat cheia si de ce ?
Pentru cat timp a fost luata cheia
?
Administrator
mecanic
intretinere
Per
ma
nent
Responsabil Perma-
nent
12 In cazul lucrului cu foc deschis
in cazul unor reparatii in scoala
se va emite permis de lucru cu
foc deschis valabil o singura zi
care va contine: Cine va executa
lucrarea? Unde se executa
lucrarea? Intre ce ora se executa
lucrarea? Ce masuri de PSI au
fost luate. Se va instrui
personalul ce lucreaza semnand
pentru instruirea efectuata.
Administrator
Responsabil
Colectiv
Per
Ma
nent
Director Perma-
nent
13 Se va asigura buna functionare a
insta-latiei de incalzire din toate
incaperile scolii.
Administrator
Mecanic
Per
ma
nent
Responsabil Perma-
nent
16

14
Se va asigura buna functionare a
hidrantilor interiori sau exteriori,
acolo unde exista in dotare. Vor
fi dotati conform normelor si va
marca exis-tenta lor. Hidrantii
de exterior vor fi protejati pentru
iarna, in vederea functionarii lor
Permanent, membrii colectivului
PSI din scoala.
Administrator Per
ma
ne
nt
Responsabil Perma-
nent
15
Terasele cladirilor vor fi incuiate
permanent, cheia acesteia
gasindu-se numai la
administrator sau mecanic,
accesul copiilor la acastea
facandu-se numai supravegheat
pentru recuperarea unor mingii
in timpul orelor de sport.
Administrator Per
ma
nent
Responsabil Perma-
nent
16
Pichetele de incendiu vor fi
dotate conform normelor in
vigore si nu vor fi descompletate
de uneltele din dotare pentru
lucrari de intretinerea spatiilor
verzi si pentru gradinina scolii.
Administrator Per
ma
nent
Responsabil Perma-
nent
17
La terminarea programului de
lucru se vor controla apa,lumina,
ferestrele, de catre personalul de
ingrijire pe fiecare palier, la
clasele, laboratoare, salile cu
practica, restul incaperilor, in
vederea verificarii unor nereguli
ce ar fi putut sa apara si luind
masuri operative de remediere.
Colectiv PSI Per
ma
nent
Responsabil Perma-
nent
18
Se va intocmi un registru pentru
Lucrarile cu foc deschis si
pentru intocmirea permiselor de
lucru.
Administrator Sept.
a.c.
Responsabil Perma-
nent
19
Se vor face instruiri si
schimburi de experienta
organizate la nivel de
Inspectoratul Scolar al
Sectorului 6 in colaborare cu
departamentul Protectiei Civile
Responsabil psi Anual Responsabil
PSI
Perma-
nent
17

a Inspectoratului General pentru


Situatii de Urgenta Sectorul 6.
PRESEDINTELE COLECTIVULUI PSI
Dir.adj.

Reprezentant al salariatilor cu
atributii de coordonare si control PSI
18

LICEUL ..
COLECTIVUL DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
ORGANIZAREA INTERVENTIILOR
PENTRU STINGEREA INCENDIILOR
B1. ORGANIZAREA STINGERII INCENDIILOR, ALARMAREA, ANUNTAREA
ECHIPELER DE INTERVENTII.
In vederea unei interventii promte proprii in caz de incendiu, in incinta scolii se organizeaza
3 echipe pentru stingerea incendiilor, compusa din:
Echipa nr. 1 actioneaza la parterul cladirii.
1. ..................... administrator, sef de echipa;
2. ....................- secretar sef
3. bibliotecar, alarmeaza echipa si anunta incendiul;
4. ..sau , salveaza si evacueaza personalul si materialul didactic din sala de
sport;
5. mecanic, manuieste materialul de stingere;
6. - salveaza materialele din arhiva si/sau secretariatul.
Echipa nr. 2 actioneaza la etajul I
1. Prof sef de echipa
2. Profesorul de serviciu alarmeaza echipa si anunta incendiul
3. Prof. manuieste materialul de stingere
4. sau.. salveaza si evacueaza personalul si materialul didactic;
5. Personalul contabilitatii salveaza si evacueaza materialele din arhiva, cu actele contabile
si birouri.
Echipa nr. 3 actioneaza la etajul II
1. sef de echipa;
2. Prof. alarmeaza echipa si anunta incendiul;
3. Prof. - manuieste materialul de stingere;
4. .sau salveaza si evacueaza personalul si materialul didactic.
Echipa nr. 4 - actioneaza la sala de sport.
1. Prof. ..- sef de echipa
2. Prof. - alarmeaza echipa
3. .si ..- anunta incendiul, salveaza si evacueaza personalul si materialele didactice.
19

1. Semnul de alarma consta din folosirea soneriei scolii de 5 ori consecutiv a 3 secunde,
semnal ce va fi cunoscut de tot personalul scolii si de toti elevii.
2. In caz de incendiu, pe timpul noptii, portarul de serviciu va alarma pe 2 membrii ai
COLECTIVi PSI.- Badrea Eugenia si Serbanescu Ovidiu care locuiesc in aparopierea
scolii.
3. Mecanicul scolii si administratorul au ca sarcina actionarea la punctele vulnerabile din
scoala, vor manui mijloacele de stingere din dotare.
4. Pe langa aceste obligatii, echipele vor avea sarcinile:
o intrerup instalatiile electrice si de gaz metan de la butelia din laboratorul de
chimie;
o acorda primul ajutor si salveaza personalul;
o actioneaza energic pentru localizarea si lichidarea incendiului izbucnit, folosind
mijloacele de stingere pana la sosirea formatiilor civile sau militare de
pompieri;
o actioneaza asupra punctelor vulnerabile la incendiu;
o In timpul programului, membrii echipei de stingere a incendiilor supravegheaza
respectarea regulilor de prevenire a incendiilor la locurile de munca, verificand
periodic, starea de functionare a mijloacelor de stingere a incendiilor din
dotare, precum si verifica caile de acces si evacuare.
RESPONSABILUL COLECTIVULUI PSI,

20

GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
Colectivul PSI
LISTA PRIVIND DOTAREA LICEULUI
CU MIJLOACE DE STINGERE A INCENDIILOR
I. Laboratorul de Chimie 1 stingator cu spuma; 1 stingator cu CO2=P6 si SC 9;
II. Laboratorul de Fizica 1 stingator cu spuma; 1 stingator cu CO2 = P6 si SC 9;
III. Laboratorul de Biologie=1 stingator cu spuma; 1 stingator cu CO= P6 si SC 9;
IV. Magazia de material didactic sala 39 = 1stingator cu spuma P6;
V. Biblioteca 1 stingator cu spuma; 1 stingator cu CO= P6 si SC 9;
VI. Palierele liceului: parter stingator cu spuma P6
Et.1 stingator cu spuma P6
Et. 2 stingator cu spuma P6
VII. Tabloul general pentru distribuirea energiei electrice si pichet
1 stingator cu spuma; 1 stingator cu CO2=P6 si SC9.
VIII. Magazia nucleului 1 stingator cu spuma=P6
IX. Sala de sport 1 stingator cu spumaP6
X. Atelier de intretinere si reparatii G3 cu spuma chimica ;
XI. Cabinetul medical si bufet 1 stingator cu spuma P6;
XII. Arhiva scolii 1 stingator cu spuma P6;
XIII. Loc de fumat langa cancelarie - 1 stingator cu spuma P6 ; 1 stingator CO2=G3
XIV. Birouri parter 1 stingator cu spuma P6 + 1 stingator CO2=G3
21

XV. Firma de exercitiu: stingator cu spuma P6


XVI. Magazia liceului :stingator cu spuma P6
RESPONSABILUL COLECTIVULUI PSI
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
Colectivul PSI
PRCOCES VERBAL
Incheiat astazi __________ in urma efectuarii unui exercitiu de simularea unei calamitati
prin alarmarea si evacuarea personalului si elevilor din tura de dimineata/ dupa amiaza la
ora___________.
Au participat membrii din colectivul de prevenire si stingere a incendiilor .
Doamna a trecut din clasa in clasa instruind cu planul de evacuare modul de executare
a simularii dand semnalul de 5 ori 3 secunde si prin anuntul EVACUAREA de la etajul 2 pana
la parter.
Domnii profesori au fos instruiti in pauza pentru insotirea elevilor in careul din curtea
scolii.
Evacuarea a durat _______ minute.
Dupa exercitiu s-a facut o analiza cu membrii colectivului PSI destre modul cum a decurs
evacuarea.
Clasele prezente la evacuare :
Profesor de serviciu :
Elevi de serviciu:
Presedintele colectivului de prevenire si stingere a incendiilor
Director adjunct
Responsabil psi

22
Administrator,
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
EVIDENTA EXERCITIILOR DE STINGERE, ALARMARE, EVACUARE.
Nr.
crt.
Data si ora executarii
exercitiuluide alarmare
si evacuare
Felul
exercitiului
si ipoteza
Cine a organizat
functia si
semnatura
Timp
realizat
Observatii
1.
2.
3.
4.
5.
RESPONSABILUL PSI,
23

GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
EVIDENTA INCENDIILOR, INCEPUTURILOR DE INCENDIU,
EXPLOZII SI AVARII
o MASURI
o EVENIMENTUL PRODUS
o DATA
o ORA
o LOCUL
o CAUZA
o CONSECINTE
o OBSERVATII
RESPONSABILUL PSI,
24
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
CUM SE FACE EVACUAREA MATERIALELOR
Materialele vor fi evacuate in urmatoarea ordine, in functie de locul de incendiu:
1. substantele cchimice si aparatura din laboratoarele de fizica, chimie, biologie,
merceologie pe usa de la intrarea elevilor;
2. arhiva liceului, a contabilitatii si magazia materialelor, documentele scolare din
cancelarie si secretariat pe usa de la intrarea profesorilor.
Ordinul de evacuare in caz de calamitate va fi dat de conducatorul unitatii sau de
responsabilul Colectivului PSI responsabilii echipelor de salvare evacuare din fiecare
sector de activitate.
Paza bunurilor materiale se va face de catre sefii de echipa si de responsabilii respectivi,
gestionari ai compartimentelor din scoala si sala de sport membrii colectivului PSI.
In caz de calamitate pe timpul de noapte, evacuarea se va face de catre paznicul de serviciu
din tura.
In caz de avarii suferite la unul din imobilele scolii pentru evitarea incendiilor se va proceda
astfel:
- in cursul zilei vor actiona membrii echipei pentru stingerea incendiilor, inclusiv
asupra punctelor vitale vulnerabile, inchiderea alimentarii gazelor din laboratorul de
chimie, decuplarea tabloului electric general al scolii intrarea profesorilor -, vor da
primul ajutor necesar pe timp de noapte. Aceste operatii vor fi facute de paznicul de
25

serviciu care va fi instruit in acest sens cu semnatura de catre responsabilul


compartimentului respectiv administratorul scolii ce il are in subordine.
In cazul unei calamitati cutremur urmate de un inceput de incendiu pe timpul zilei,
membrii echipei pentru dtingerea incendiilor vor actiona conform instructiunilor
cunoscute pentru localizarea incendiului si evacuarea de bunuri materiale, iar pe timp de
noapte, in acelasi sens vor actiona paznicul de serviciu ajutat de ceilalti membri ai
COLECTIVi PSI care stau cat mai aproape de scoala.
RESPONSABILUL COLECTIVI PSI,
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.

INSTRUCTIUNI SPECIFICE PRIVIND ORDINEA INTERIOARA


( CAI DE ACCES SI DE EVACUARE )
Nu va fi admisa parcarea autovehiculelor in imediata vecinatate a locurilor de
amplasare pentru interventie a masinilor de pompieri.
Caile de acces si evacuare vor fi marcate vizibil. Accesul catre dispozitivele si
instalatiile de stingere a incendiilor se pastreaza permanent liber.
Usile, coridoarele si in general toate caile de evacuare a persoanelor, in caz de
incendiu nu vor fi blocate, incuiate sau suprimate ata timp cat exista personal in cladire.
In dreptul usilor de evacuare nu se admit praguri.
Caile de acces si evacuare trebuie sa permita:
a. evacuarea nestingherita si in conditii de siguranta a tuturor persoanelor si
bunurilor materiale;
b. accesul usor al personalului ce actioneaza la stingerea incendiului sau la evacuarea
persoanelor si bunurilor
Este interzisa blocarea cailor de acces si evacuare ale cladirilor, a unor materiale, care
sa impiedice evacuarea sau care sa mareasca pericolul de incendiu.
Pentru asigurarea evacuarii rapide a persoanelor si a bunurilor din cladire se
intocmesc planuri de evacuare.
26

Este interzisa practicarea unor goluri in elementele de compartimentare impotriva


incendiilor, fara ca acestea sa fie protejate impotriva propagarii focului corespunzator
reglementarilor in vigoare.
Orice modificare sau modernizare ce se aduce constructiei se face numai dupa
eleborarea unui proiect aprobat de proiectant(abilitat) si acceptat de proprietar. Proiect
pentru instalatia electrica - Sala 22 ( AUIPS si firma S.C. CARO - CONSTRUCT SRL.
RESPONSABILUL COLECTIVULUI P.S.I.
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.

INSTRUCTIUNI SPECIFICE CARE REGLEMENTEAZA


UTILIZAREA FOCULUI DESCHIS

Lucrarile cu foc deschis ( suduri, taieturi, lipiri, topiri, etc. ) sunt interzise pe teritoriu.
Aceste lucrari se pot efectua in caz de necessitate pe baza unui PERMIS DE LUCRU CU FOC.
Permisul este eliberat de seful locului de munca, aprobat de responsabilul cu apararea
impotriva incendiilor si inregistrat intr-un registru special destinat.
Prin foc deschis, in sensul prezentelor instructiuni, se intelege arderea in aer liber sau
incinte construite, fara spatiu inchis de combustie special amenajat ( de exemplu: flacara de
chibrit, de lumanare, de bricheta, flacara utilizata la sudura, flacara rezultata in urma unor
reactii chimice, etc.).
Se interzice folosirea focului deschis in anumite spatii stabilite de conducerea unitatii. In
cazul in care in aceste locuri este strict necesar sa se utilizeze focul deschis, operatiunile ce implica
27

folosirea acestuia se vor incepe dupa ce s-a eliberat permisul de lucru cu foc si s-au luat toate
masurile de prevenire a incendiilor, astfel:
a. Stabilirea lucrarilor si persoanelor participante
b. Precizarea operatiunilor ce se executa ( sudura, taiere cu flacara, etc. ) si a duratei acestora.
c. Indepartarea materialelor si a substantelor combustibile de pe locul in care se executa
operatiunile si din apropiere.
d. Protejarea materialelor combustibile ce nu se pot indeparta
e. Asigurarea mijloacelor de stingere necesare
f. Asigurarea supravegherii permanente a zonei de lucru cu foc deschis.
g. Instruirea personalului de executie si supraveghere
Permisul de lucru cu foc se emite de catre conducatorul sectorului de activitate sau
inlocuitorul acestuia, mentionandu-se data si orele de valabilitate in cazul in care lucrarile
de sudura le executa personal de specilitate din afara obiectivului in care se executa
lucrarea.
Permisul de lucru cu foc se intocmeste in doua exemplare din care unul se inmaneaza
sefului formatiei de lucru iar celalalt ramanand la organul emitent.
RESPONSABILUL COLECTIVULUI P.S.I.
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
PUNCTE VITALE VULNERABILE LA INCENDIU
Punctul vital vulnerabil la incendiu, definit in lucrarea "TERMENI SI EXPRESII
PSI" elaborata de MINISTERUL DE INTERNE - COMANDAMENTUL POMPIERILOR
MILITARI este:
"Zona ( sector, sectie, instalatie, etc. ) cu pericol potential de incendiu din cadrul unui
obiectiv, care ii asigura acestuia functionalitatea si indisponibilitatea desfasurarii
activitatii economice sau social culturale".
Conform definitiei de mai sus in unitatile scolare, asemena zone sunt:
1. Tabloul general de distributie a energiei electrice
28
REGLEMENTAREA FOCULUI DESCHIS SI A FUMATULUI
Lucrarile cu foc deschis ( suduri, taieturi, lipiri, topiri, etc. ) sunt interzise pe teritoriu.
Aceste lucrari se pot efectua in caz de necessitate pe baza unui PERMIS DE LUCRU CU FOC.
Permisul este eliberat de seful locului de munca, aprobat de responsabilul cu apararea
impotriva incendiilor si inregistrat intr-un registru special destinat.
Fumatul este interzis cu desavarsire in:
- toate magaziile
- tabloul general de distributie a energiei electrice.
Locurile de fumat stabilite de conducere sunt indicate si dotate cu:
- scrumiere
- stingatoare cu praf CO2, Tip P6.
RESPONSABILUL COLECTIVULUI,
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.

INSTRUCTIUNI GENERALE DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR


1. Pentru fiecare loc de munca se afiseaza norme generale si specifice de prevenire si
stingere a incendiilor, iar dupa caz si planurile de evacuare a persoanelor si
bunurilor materiale.
2. Caile de circulatie din interiorul unitatii se intretin astfel incat sa fie asigurate
permanent posibilitatile de acces a fortelor si mijloacelor de interventie la incendii,
precum si conditiile necesare de evacuare in siguranta a persoanelor si de salvare a
bunurilor materiale.
3. Usile cu rol de limitare a propagarii incendiilor ( antifoc si rezistente la foc ), nu se
blocheaza in pozitie deschisa si se asigura functionarea dispozitivelor de
autoinchidere sau inchidere in caz de incendiu;
4. Materialele si substantele cu pericol de incendiu sau explozie nu se depoziteaza si
nu se pastreaza temporar in case de scari sau pe terasele utilizate pentru evacuarea
29

persoanelor in caz de incendiu, in podurile combustibile, incaperile centralelor


termice, statii si tablouri electrice, etc.
5. Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile rezultate din activitatea curenta,
se evacueaza zilnic in afara sectoarelor respective. Distrugerea lor prin ardere se
poate face numai in crematorii speciale sau in locuri ce nu prezinta pericol de
incendiu.
6. Instalatiile si utilajele de productie se exploateaza si se intretin astfel incat sa se
previna aparitia de neetanseitati ce determina scurgeri de substante combustibile,
supraincalzirea unor piese datorita frecarilor sau producerea de flame si scantei ce
pot genera incendii. La termenele stabilite prin grafice se executa lucrarile de
revizii si reparatii planificate.
7. Interventia pentru remedierea eventualelor defectiuni sau pentru efectuarea unor
lucrari de revizii si reparatii la instalatiile utilitare ( electrice, gaze, incalzire, etc. ),
echipamente si utilaje de lucru, precum si la sistemele de protectie impotriva
incendiilor, se asigura numai cu personal specializat sau autorizat in domeniile
respective.
8. La terminarea programului se verifica locurile de munca, pentru depistarea si
inlaturarea eventualelor deficiente si se asigura conditiile necesare de protectie pe
durata intreruperii activitatii ( scoaterea de sub tensiune a consumatorilor electrici,
oprirea focurilor, intreruperea alimentarii cu lichide si gaze combustibile,
evacuarea deseurilor, golirea scrumierelor, etc.)
9. Mijloacele de protectie impotriva incendiilor se mentin permanent in stare de
functionare si nu se folosesc in alte scopuri.
10.Sectoarele de activitate cu pericol de incendiu sau explozie, precum si caile de
evacuare si sistemele de protectie la incendii, se marcheaza cu indicatoare de
securitate executate conform STAS 297.
RESPONSABILUL COLECTIVULUI,
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
INSTALATII ELECTRICE
Instalatiile electrice de iluminat si de forta se executa si se exploateaza in conformitate cu
normativele tehnice de specilitate in vigoare ( 17, ID - 17, PE 107, etc. )
1. Instalatiile se revizuiesc periodic, pe baza de grafice, inlaturandu-se defectiunile si
improvizatiile ce pot determina suprasolicitarea acestora, producerea de
scurtcircuite, arce si scantei cauzatoare de incendii.
30

2. Tablourile electrice, releele, panourile de comanda, etc., se amenajeaza pe


suporturi si in carcase de protectie executate din materiale incombustibile,
utilizandu-se sigurante adecvate puterii de consum admise.
3. Tablourile electrice se inscriptioneaza si se mentin incuiate, pentru limitarea
accesului la acestea a persoanelor neautorizate, iar circuitele se marcheaza privind
destinatiile acestora si valorile puterilor de consum.
4. Intrarile si iesirile cablurilor din tablouri si panouri electrice, precum si trecerile
acestora prin elementele de constructie ce separa diferite incaperi, se etanseizeaza
cu materiale incombustibile rezistente la foc ;
5. Cablurile electrice se pozitioneaza astfel incat sa se asigure protectia lor impotriva
deteriorarilor mecanice, a coroziunii vibratiilor si supraincalzirii. Gruparea
acestora pe fluxuri comune se realizeaza in raport de destinatii, importanta
consumatorilor si nivelul tensiunilor, potrivit reglementarilor de specilit.
6. Conductorii cu izolatie combustibila sau greu combustibila se pot monta direct pe
elementele de constructie sau suporturi combustibile, daca se aplica una din
urmatoarele solutii:
a. introducerea in tuburi (tevi) de protectie, incombustibile;
b. amplasarea pe strat isolator incombustibil ( 2 cm tencuiala sau fasii de
azbestprotejate de tabla );
c. suspendarea pe console metalice, la distanta de minim 2 cm.
7. Nu se admite montarea cablurilor electrice in canalele comune sau pe aceleasi
trasee cu conductele ce transporta gaze sau lichide inflamabile.
8. Aparatele, utilajele si masinile electrice se leaga la pamantare, verificandu-se
annual rezistenta de dispersie a prizelor.
9. Consumatorii electrici care degaja caldura pe timpul functionarii ( radiatoare ), se
pozitioneaza pe suporturi incombustibile si la distante de minim 1 m fata de
materialele combustibile sau 70 cm fata de cele greu combustibile.
10.Se interzice amplasarea pe aparatele si echipamentele electrice si electronice de
vaze, ghivece, sau alte vase care contin lichide, care in situatii accidentale se pot
varsa si produce scurtcircuite urmate de incendii.
31

11.Cantitatea de lichide combustibile din incaperile administrative se limiteaza la 25


litri, care se pastreaza in vase incasabile, ermetic inchise si ferite de caldura.
12. In casele de scari, pe caile de circulatie si in podul combustibil ala cladirii, nu se
admite amenajarea de spatii pentru cazare, activitati de productie sau depozitare de
materiale combustibile.
13.Traversele utilizate pe caile de circulatie, se fixeaza de pardoseli sau treptele
scarilor.
14. Incaperile in care se admite fumatul, culoarele si holurile de asteptare, se golesc in
locuri ce nu prezinta pericol de incendiu.
15. In fisete, dulapuri de vestiar sau oficii, nu se pastreaza produse inflamabile sau
solutii acide, precum si echipamente de lucru sau materiale imbibate cu uleiuri sau
reziduuri combustibile.
16.Cosurile cu deseuri de hartie sau alte resturi combustibile, se evacueaza zilnic din
incaperi, in locuri special destinate.
17.Pe fiecare loc de munca se stabilesc responsabilitati concrete cu privire la
verificarea spatiilor dupa incetarea programului si pentru realizarea primei
interventii in caz de incendiu.
RESPONSABIL COLECTIV P.S.I.

GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
DEPOZITE SI MAGAZII
Organizarea depozitelor de materiale se efectueaza astfel incat acestea sa fie grupate pe
sorturi, in raport de propietatile lor fizico-chimice, de contabilitatea intre ele si posibilele reactii
fata de substantele de stingere, de clasele de periculozitate si tendintele de autoaprindere sau
explozie, cu respectarea instructiunilor furnizorului.
32

Se interzice depozitarea in spatii comune a materialelor ce pot da nastere la reactii


periculoase prin contact sau amestec, asa cum sunt:
recipientii cu gaze sub presiune impreuna cu substantele corozive, sau
materiale la care stingerea incendiilor se face cu apa, impreuna cu carbid, var nestins, sau alte
materiale ce reactioneaza cu apa;
substante acide impreuna cu lacuri, vopsele sau alte lichide inflamabile.
La fiecare deposit se afiseaza instructiunile specifice de aparare impotriva incendiilor,
precum si organizarea echipelor de prima interventie.
Depozitarea materialelor se realizeaza in mod ordonat pe stive sau rafturi, asigurandu-se
intervalul de circulatie intre acestea, precum si fata de elementele de constructie, pentru
asigurarea conditiilor de interventie si de evacuare in caz de incendiu. Culoarele respective se
marcheaza pe pardoseli cu vopsele de culoare deschisa.
Ambalajele si deseurile rezultate din activitatea de depozitare si de livrare a produselor se
evacueaza zilnic din depozite in spatii separate si special amenajate sau se distrug prin ardere in
crematorii sau locuri supravegheate si fara pericol de incendiu.
Depozitele se separa fata de spatii cu alte destinatii prin elemente de constructie rezistente la
foc sau antifoc, corespunzator normelor specifice de proiectare si executie a constructiilor si
instalatiilor din punct de vedere al protectiei impotriva incendiilor ( P - 118 ). Se poate amplasa
in depozite numai mobilierul strict necesar pentru efectuarea operatiunilor zilnice de evidenta
materiala.
Compartimentarea functionala a depozitelor pe gestiuni se realizeaza numai cu elemente
incombustibile si astfel incat sa nu se afecteze conditiile de interventie in orice punct al
incintei.
Ferestrele cu goluri de aerisire ale depozitelor amplasate la subsol, demisol sau parterul
constructiilor se protejeaza cu plasa de sarma avand ochiuri dese pentru impiedicarea
introducerii in interiorul acestora a resturilor de tigari aprinse sau a altor surse de initiere a
incendiilor.
Inainte de a se introduce in depozite materialele se vor verifica pentru depistarea
eventualelor deteriorari ce pot favoriza producerea de incendii si se studiaza caracteristicile
acestora din instructiunile furnizorului cu privire la conditiile de depozitare si de stingere. Nu
se introduc in depozite materiale periculoase la care nu se cunosc proprietatile si modul de
comportare la incendiu.
In caz de incendiu, concomitent cu actiunea de stingere a incendiilor se iau masuri pentru
evacuarea bunurilor sau protejarea lor potrivit sarcinilor stabilite pe locurile de munca si
precizarilor din planurile de interventie
RESPONSABIL COLECTIV P.S.I.
Tehnician Badrea Eugenia
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
E. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
33

a. MASURI TEHNICO - ORGANIZATORICE


Apararea impotriva incendiilor in cadrul unitatilor de invatamant va fi
organizata in conformitate cu prevederile legii nr. 212/1997 si a normelor de
prevenire si stingere a incediilor specifice unitatilor de invatamant si educatie
cuprinse in ordinul ministrului Educatiei si Culturii nr. 39 - 46/2001
Instalatia electrica de forta si iluminat din cadrul unitatilor scolare va fi
verificata astfel incat sa corespunda normativelor tehnice in vigoare; in acest
sens se vor lua masuri de verificare pe baza de bultin de incercare a prizelor de
impamantare PRAM, instalatiei de paratrasnet si a rezistentei de izolatie a
mantalelor de protectie a cablurilor. Aceste verificari se vor executa annual pana
la data de 1 septembrie si de fiecare data cand are loc o interventie majora la
instalatia electrica.
b. ACTIVITATI INSTRUCTIV - EDUCATIVE
In toate locurile de munca se vor intocmi si afisa instructiunile specifice de PSI,
echipele de interventie si planurile de evacuare in caz de incendiu.
In cadrul programei scolare vor fi prelucrate norme generale de prevenire si
stingere a incendiilor, exemplificate cu imagini tematice.
Organizarea cu responsabilii PSI, de simpozioane tematice si demonstratii
aplicative.
Organizarea de demonstratii aplicative in unitatile de invatamant.
RESPONSABIL COLECTIV P.S.I.
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
34

ORGANIZAREA INSTRUCTAJULUI
DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIULUI
Organizarea instructajelor pe categorii de ocupatii :
1.Instructajul introductiv general se face de catre cadrul tehnic sau persoana numita cu atributii
de coordonare pentru :
- noii angajati
- salariati transferati
- lucratori sezonieri,temporari sau zilieri
- elevi aflati in practica de specialitate
Timp alocat: 8 ore
2. Instructaj specific locului de munca se face de catre cadrul tehnic sau persoana numita cu
atributii de coordonare.
Timp alocat: 8 ore
3. Instructaj periodic se face de catre cadrul tehnic sau persoana numita cu atributii de coordonare.
Timp alocat: 2 ore
- personal didactic si didactic auxiliar - 1 data pe semestru
- personal muncitor de ingrijire si de paza - lunar
- elevi,studenti - 1 data pe semestru 1 h
RESPONSABIL COLECTIV,
35

GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, . MODEL ATENTIE!!!-


COLECTIVUL P.S.I.
INSTRUIREA PERSONALULUI
IN DOMENIUL APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR
TEMATICA ANUALA

ATENTIE !!!!!!! Prezenta tematic constituie model i trebuie completat cu prevederi din
NORME DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR SPECIFICE
UNITILOR CU PROFIL DE NVMNT I EDUCAIE, ediia 2001.
IANUARIE
Tema nr.1
Acte normative ce reglementeaz activitatea de aprare mpotriva incendiilor:
1. Legea nr. 307 din 2006 privind aprarea mpotriva incendiilor
2. Norme generale de prevenirea i stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul M.I.nr.163/2007
3. Hotrrea Guvernului Romniei nr.537/2007 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor a
normelor de prevenire i stingere a incendiilor
-expunere-
FEBRUARIE
Tema nr.2
Acte normative ce reglementeaz activitatea de aprare mpotriva incendiilor
1. O.M.A.I. 712/2005 modificat i completat prin O.M.A.I. 786/2005-privind instruirea n domeniul
situaiilor de urgen
3. O.M.A.I. 163/2007 cap. 2.
- expunere
MARTIE
Tema nr.3
Obligaii generale i specifice ce revin salariaiilor pe linie de prevenirea i stingerea incendiilor
conform actelor normative i deciziilor interne.
- expunere
Exerciiu practic de alarmare/evacuare cu cadrele didactice i elevii.
- edin practic -
APRILIE
Tema nr.4
Cunoaterea i mnuirea mijloacelor i instalaiilor de stingere din dotare (stingtoare portative i
hidrani de incendiu descriere,funcionare i intreinere )
-edina practic
MAI
36

Tema nr.5
Evaluarea riscului de incendiu,surse poteniale de aprindere i mprejurari determinante msuri de
prevenire
-expunere-
IUNIE
Tema nr.6
Caracteristicile de ardere ale produselor existente ageni de stingere
edina practic
IULIE
Tema nr.7
Norme specifice de protecie mpotriva incendiilor la exploatarea instalaiilor electrice de iluminat i
fora din dotare
- expunere
AUGUST
Tema nr.8
Norme de prevenirea i stingerea incendiilor specifice locului de munc (depozite,ateliere,magazii
etc.)
- expunere
SEPTEMBRIE
Tema nr.9
Norme specifice de protecie mpotriva incendiilor la folosirea mijloacelor de nclzire cu
sobe,aparate electocasnice i instalaii ce utilizeaz G.P.L. sau gazul metan -Msuri pentru sezonul
rece
- expunere
OCTOMBRIE
Tema nr.10
Organizarea activitii de aprare mpotriva incendiilor pe locurile de munc O.M.A.I. 163/2007
-exercuiu de stingere-
NOIEMBRIE
Tema nr.11
Ci de acces,evacuare i intervenie ( marcare,ntreinere,utilizare )
- expunere
DECEMBRIE
Tema nr.12
Masuri specifice srbtorilor de iarn
ntocmit,
37
NOT:Prezenta tematic constituie model i trebuie completat cu prevederi din NORME DE
NVMNT I EDUCAIE, ediia 2001.
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I
MIJLOACE DE STINGERE
1. STINGATOARE

STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON ( GEN SIFON )


MODUL DE FOLOSIRE: se ia stingatorul de maner de la locul fixat si se deplaseaza la locul
incendiului, se fixeaza stingatorul de sol, se trage siguranta, se indreapta spre centrul focului si se
loveste butonul percutor. Se utilizeaza la instalatii electrice, substante chimice ( acetlena sodium,
potasiu, magneziu ), lacuri si vopsele pe baza de nitroceluloza, produse petroliere si alcooli in
cantitati mici, filme didactice, etc.
1.2 STINGATOR PORTATIV CU SPUMA CHIMICA
MODUL DE FOLOSIRE: - se desfunda orificiul din lateral cu o sarma sau cu ajutorul cuiului
din dotare, se agita de 4 - 5 ori, se mentine stingatorul rasturnat cu jetul indreptat la baza flacarii;
Se utilizeaza la stingerea incendiilor din materiale solide - lemn, hartie, lichide combustibile
benzina - nu la instalatiile electrice, existand riscul electrocutarii.
2. AGENTI DE STINGERE
2.1 APA - se utilizeaza la stingerea incendiilor de materiale lemnoase, carbune, hartie, textile,
celuloid, mase plastice, piele si inlocuitori, instalatii de gaze naturale;
APA SE GASESTE LA RETELELE DE HIDRANTI INTERIORI SI EXTERIORI, RETEAUA
DE APA POTABILA, REZERVOARE DE APA ETC.
2.2 Aburul se utilizeaza la stingerea incendiilor de gaze naturale;
2.3 Spuma chimica: se gaseste in stingatoare;
2.4 Alte mijloace de stingere: nisip, galeti pentru apa, lopeti cu coada, maturi din nuiele.
Localizarea pichetului din unitatea scolara:
langa tabloul electric general
Dotarea unui pichet de incendiu: 4 galeti din tabla, 2 stingatoare portative cu spuma chimica
sau cu praf, 2 furtune de refulare tip C, 2 tevi de refulare tip C, 1 topor cu coada, 1 lopata cu
coada, 1 tarnacop.
Verificarea stingatoarelor:
38
Verificarea aspectului exterior si a starii de integritate constatandu-se eventualele folosiri
prealabile ( neincarcat, sigiliul deteriorat, verificarea etichetei in care se precizeaza firma unde s-a
incarcat, modul de folosire, cine l-a incarcat, data, durata de valabilitate, semnatura.
Verificarea stingatoarelor se face semestrial in functie de temperatura cu inlocuirea
solutiilor spumante de vara sau iarna.
2.5 Spuma chimica: se gaseste in stingatoare.
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
STINGEREA INCENDIILOR
Neexistand conditii de incadrare a unui serviciu civil de pompieri, conducerea unitatii
scolare prin decizie numeste un responsabil cu probleme de prevenire si stingere a incendiilor cu
sarcini specifice. De asemenea prin decizia conducatorului unitatii se numesc echipele de
interventie pentru fiecare loc de munca, compuse din lucratori ai aceluiasi loc de munca si conduse
de sefii directi ai acestora.
Echipele de interventie sunt nominalizate in planurile de evacuare si interventie afisate la
fiecare loc de munca.
La interventie participa:
echipele de prima interventie;
pompierii militari;
alte forte
Echipele de interventie sunt anexate in lista!
A. NIVELE DE PERFORMANTA SI TIMPI DE SIGURANTA LA FOC ASIGURATII
( Cf reglementari tehnice )
Risc de incendiu:
- activitati: cladire civila
- densitati, sarcini termice: q < 420MJ/mp
- claselor de combustibili si periculozitate ale principalelor materiale si substante
utilizate: Co - C4 ( materiale de constructii ) si P1 - P3 ( materiale sportive
depozitate)
- surse potentiale de aprindere:
* instalatii electrice cu defectiuni;
* nerespectarea normei PSI
Nivelul riscului de incendiu ( general ): Risc mic de incendiu
Posibilitati de reducere a riscului de incendiu, dupa caz:
(potrivit reglementarilor tehnice si a conditiilor functionale ).
39
*respectarea normelor PSI
Rezistenta la foc a constructiei:
- combustibilitatea si rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie:
Stalpi beton armat Co 120 m in.
Pereti interiori ( caramida ) C1>30 min.
Pereti exteriori ( caramida ) C1>30 min.
Grinzi beton armat Co 45 min.
Gradul de rezistenta la foc al constructiei II.
Compartimentarea antifoc si elemente de protectie a golurilor din pereti si planseele antifoc.
Pereti Co
Plansee Co Nu este cazul
Usi, obloane rezistente la foc
* Masuri suplimentare de protectie la foc Nu este cazul
* La vecinatati si in constructie
Constructia este amplasata fata de alte cladiri din zona la distantele normate,
conform P118/1999
Stabilitate la foc: 45min. - estimate in functie de cea mai mica rezistenta la foc a
principalelor elemente.
- structurale prevazute.
Cai de acces, evacuare si interventie:
Caracteristici tehnice si functionale ale acceselor si circulatiilor exterioare carosabile:
- inaltime 2,10m
Timpi de evacuare 25sec (10m) - evacuarea se face in trei directii diferite:
Numarul fluxului de evacuare 2
Marcare cai de evacuare cf. STAS 297/2
Timpi de asiguranta pe caile de evacuare 8 min.
Timp de supravietuire pe caile de evacuare 9 min.
B. ECHIPARE CU MIJLOACE TEHNICE DE PREVENIRE SI STINGERE A
INCENDIILOR.
Stingatoare si alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte si mijloace initiale de interventie:
Stingatoare 25 buc.si anume:
Tip G3- .
Tip P6- .......
Tip P3- ..........
Hidranti interiori -
Hidranti exteriori -
40

Clasele de incendiu A, B, C
Mod de amplasare ( in functie de parametrii specifici )
Aria maxima 250mp - cel putin 2 buc de tip P6 pe nivel.
CONDITII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA INTERVENTIEI
Debitul necesar pentru interventia din exterior, conform stas 1478/1990 este 201/s ( pentru
constructii civile de gradul V rezistenta la foc si volum cuprins intre 5000 - 10000 m c ).
C. CONCLUZII SI MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE
Aprecierea incadrarii in nivelurile de performanta - se asigura conform normelor:
- la reparatii, modernizari se vor asigura nivelurile minime privind siguranta la foc
precizate in prezentul scenariu de siguranta.
RESPONSABIL COLECTIV PSI,
GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
SCENARI U DE SIGURANTA LA FOC
A. DATE DE RECUNOASTERE SI CARACTERISTICI
Denumirea constructiei: Liceul Economic Costin C. Kiritescu IX - XII
Amplasare: Str. Pestera Dambovicioarei nr. 12, sector 6.
Destinatie: Invatamant si educatie
Cu functiuni: - principale - Sali, clase, laboratoare ( fizica, chimie, informatica,
lucrari manuale )
- secundare - birouri, cabinet medical, deposit de materiale didactice
si sportive, magazie.
Categoria de importanta a constructiei C
Clasa de importanta a constructiei II
Tip si particularitati specifice constructiei
- civila ( obisnuita )
- arie construita ( Ac ) = 4221
- arie desfasurata 3486 .
- regimul de inaltime P + 2 3+6=9
- inaltimea maxima fata de teren/carosabil 9m
- vol. constructiei Ac x 9 = 37989
- utilizatori * personae in cladire 957elevi, 62 cadre didactice +24 Tesa
- schimbul intai 8-13,30
-schimbul II 13,30- 20
Tip de depozitare si capacitate maxime ( pentru depozite ).................
41

depozit de materiale sportive si didactice................(suprafata de depozitare la


materiale didactice si sportive )
- Numarul cailor de acces 3
Prin Str. Pestera Dambovicioarei nr.12 si din curtea scolii la sala de sport
Numarul cailor de evacuare 3
Dotari cu echipamente portabile de stingere
- 5 stingatoare tip G3 - rezerve 6 role furtun tip C
- 14 stingatoare tip P6 pulbere A,B,C - 4 teava refulare tip C
- un pichet PSI - 5 stingatoare tip P9 pulbere A,B,C
Dotari cu hidranti interiori
- 3, cate 1 pe fiecare nivel
Dotari cu hidranti interiori
- ..............
RESPONSABIL COLECTIV PSI,

GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, .
COLECTIVUL P.S.I.
INSTRUCTIUNI SPECIFICE PENTRU UTILIZAREA FOCULUI DESCHIS
Prin foc deschis, in sensul prezentelor instructiuni, se intelege arderea in aer liber sau incinte
construite, fara spatiu inchis de combustie special amenajat ( de exemplu: flacara de chibrit, de
lumanare, de bricheta, flacara utilizata la sudura, flacara rezultata in urma unor reactii chimice,
etc.).
Se interzice folosirea focului deschis in anumite spatii stabilite de conducerea unitatii. In
cazul in care in aceste locuri este strict necesar sa se utilizeze focul deschis, operatiunile ce implica
folosirea acestuia se vor incepe dupa ce s-a eliberat permisul de lucru cu foc si s-au luat toate
masurile de prevenire a incendiilor, astfel:
h. Stabilirea lucrarilor si persoanelor participante
i. Precizarea operatiunilor ce se executa ( sudura, taiere cu flacara, etc. ) si a duratei acestora.
j. Indepartarea materialelor si a substantelor combustibile de pe locul in care se executa
operatiunile si din apropiere.
k. Protejarea materialelor combustibile ce nu se pot indeparta
l. Asigurarea mijloacelor de stingere necesare
42

m. Asigurarea supravegherii permanente a zonei de lucru cu foc deschis.


n. Instruirea personalului de executie si supraveghere
Permisul de lucru cu foc se emite de catre conducatorul sectorului de activitate sau
inlocuitorul acestuia, mentionandu-se data si orele de valabilitate in cazul in care lucrarile
de sudura le executa personal de specilitate din afara obiectivului in care se executa
lucrarea.
Permisul de lucru cu foc se intocmeste in doua exemplare din care unul se inmaneaza
sefului formatiei de lucru iar celalalt ramanand la organul emitent.
RESPONSABIL COLECTIV PSI,
COM. PSI DEZASTRE-SITUATII DE URGENTA
COMPORTAMENT IN CAZ DE PERICOL
1. ALARMAREA
Directorul scolii, directorul adjunct, presedintele colectivului PSI, profesorul de serviciu sau
persoana cu atributii pe linia prevenirii si stingerii incendiilor poate declansa alarma anuntand
fortele de interventie respectand principiul gradual.
2.EVACUAREA CLADIRII ARE INTAIETATE STINGERII INCENDIULUI
Elevii parasesc cladirea sub supravegherea profesorului clasei. Se vor utiliza caile de
evacuare si salvare in caz de pericole. Nu se vor lua alte obiecte.
La parasirea clasei profesorul se va asigura ca toti elevii au iesit din incapere.
3.LOCUL DE ALARMARE
Elevii se vor aduna conform careului stabilit pentru fiecare clasa pe platoul din curtea
interioara in fata intrarii in scoala, de la a IX-a la a XII-a de la stanga la dreapta.
4. INFORMAREA COMPARTIMENTULUI SITUATIILOR DE URGENTA
Delegatii compartimentului situatiilor de urgenta sunt intampinati de catre directorul scolii
sau de persoana cu atributii PSI sau de prof. de serviciu, care-i va informa cu privire la:
- numarul si locurile posibile din scoala in care mai sunt persoane
- situatia intrarilor, pe casele de scari si pe coridoare
- locul unde s-a produs incendiul si propagarea acestuia
- alte date solicitate de fortele de interventie
43

COMPORTAMENT IN CAZ DE INCENDIU


Pastrati-va calmul, nu intrati in panica!
1. Anuntati incendiul
Cine anunta:
Ce s-a intamplat?
Unde s-a intamplat
2.Evacuarea in siguranta
Salvati persoanele aflate in pericol
Urmati caile de evacuare marcate
Fiti atenti la indicatoare
3. Stingeti incendiul Utilizati stingatoarele
IN TIMPUL PRODUCERII UNUI CUTREMUR
Pastrati-va calmul, nu intrati in panica!
INCHIDETI SURSELE DE FOC
ADAPOSTITI-VA SUB: TOC DE USA; BANCA, BIROU SAU MASA; GRINDA
NU UTILIZATI LIFTUL, NU ALERGATI PE SCARI
NU SARITI PE GEAM, NU FUGITI PE USA
TELEFOANE UTILE
Apel urgenta (Politia,Salvarea,Pompieri):112
Gaze:9281;Spital urgenta:962;Jandarmerie:956;Elec:9291
44

Download
of 44

5 MODEL -DOSAR PSI


by isabelle-alexe
on Jul 10, 2015
Report
Category:
DOCUMENTS

Download: 15
Comment: 0
18,856
views

Comments
Description

Download 5 Model -Dosar PSI


Transcript

GRADINITA/SCOALA/LICEUL ,, . DECIZIA NR. Directorul unitatii scolare, profesor


., numit prin Decizia ISMB Nr. 1541/29.08.2003, in baza adresei ISMB nr.1671/12.02.2003,
avand in vedere Ordinul 3946/1.06.2001, privitor la normele de prevenire si stingere a incendiilor,
specifice MECTS SI ROI, potrivit drepturilor conferite de lege. DECIDE: Art. 1 Incepand cu data de
1.09.2004, se constituie Colectivul de aparare impotriva incendiilor, in cadru gradinitei/scolii/liceului
., pentru anul scolar 2004 - 2005, formata din urmatorii: -COLECTIVUL PSIPresedinte:
Director adjunct prof. ................ Responsabil: tehnician ................ Contabil: Profesor: ..
Secretar sef: .. Bibliotecar: ............... Administrator: ............ Informatician: ............... Art. 2
Obligatiile Colectivului PSI, precum si metodologia de lucru: 1. Intocmeste anual planul de aparare
impotriva incendiilor si il prezinta spre aprobare conducatorului unitatii; 2. controleaza semestrial si ori
de cate ori este nevoie, modul in care se respecta normele si masurile de PSI, actioneaza pentru
inlaturarea imediata a cauzelor de incendii si a neajunsurilor constatate si prezinta conducerii propuneri
pentru remedierea deficientelor care nu au fost inlaturate pe timpul controlului; 3. acorda sprijin
conducatorului sectorului de activitate si celorlalte cadre de instruirea personalului. In acest scop,
intocmeste sarcini ce revin personalului si elevilor pentru prevenirea si stingerea incendiilor, participa cel
putin o data pe luna la instruirea personalului, verifica periodic, o data pe semestru sau atunci cand este
cazul, modul in care se face instruirea personalului la angajare. 4. verifica daca se respecta din datele
tehnice, normele PSI; 5. stabileste responsabilitatile si modul de organizare privind apararea impotriva
incendiilor, sa le aduca la cunostinta salariatilor, utilizatorilor, in conformitate cu prevederile legale; 6. sa
asigure identificarea si evaluarea riscului de incendiu; 7. sa intocmeasca si sa actualizeze lista cu
substantele periculoase, clasificate astfel, potrivit legii, utilizate in activitate sub orice forma, cu mentiuni
privind: proprietatile fizico 1
chimice, riscurile pe care le prezinta pentru sanatate si mediu, mijloace de protectie recomandate, metode
de prim ajutor, substante pentru stingere, neutralizare si decontaminare; 8. sa eleboreze instructiuni de
aparare impotriva incendiilor si sa stabileasca sarcinile ce le revin salariatilor pentru fiecare loc de munca;
9. sa verifice ca, atat salariatii cat si persoanele din exterior, care au acces in institutie sa cunoasca si sa
respecte instructiunile necesare privind masurile de aparare impotriva incendiilor; 10.sa asigure mijloace
tehnice corespunzatoare si personalul necesar interventiei in caz de incendiu, precum conditiile de
pregatire ale acestora, corelat cu natura riscurilor de incendiu, profilul activitatii si marimea institutiei;
11.sa asigure

Documente de organizare a activitatii de aparare impotriva incendiilor - MAPA PSI

OPIS:

Fisa obiectivului

1. Dispozitie privind reglementarea fumatului n incinta;


2. Dispozitie privind modul de gestionare a deeurilor combustibile i a ambalajelor specifice activitii
desfurate;
3. Dispozitie privind rspunderile ce revin prilor n ceea ce privete asigurarea aprrii mpotriva
incendiilor pentru cazurile de nchiriere;
4. Dispozitie privind utilizarea focului deschis i reglementarea executrii
lucrrilor periculoase;
5. Dispozitie privind organizarea aprrii mpotriva incendiilor;
6. Dispozitie privind instruirea salariailor n domeniul situatiilor de urgenta;
7. Instruciuni de aprare mpotriva incendiilor specifice spaiilor pentru depozitare;
8. Instruciuni de aprare mpotriva incendiilor la colectarea i depozitarea deeurilor i ale resturilor
menajere;
9. Dotarea cu instalatii si echipamente tehnice privind apararea impotriva incendiilor;
10. Reguli i msuri de prevenire i stingere a incendiilor pentru aparate, echipamente i utilaje electrice;
11. Evidena evenimentelor ce au avut loc in anul 2011;
12. Evidena exercitiilor de interventie efectuate in anul 2011;
13. Instruciuni PSI la utilizarea gazelor;
14. Instruciuni de aprare mpotriva incendiilor specifice ncperilor cu destinaie administrativ;
15. Instruciuni de aprare mpotriva incendiilor, specifice instalaiilor electrice de for i iluminat;
16. Instruciuni de interventie i de evacuare a personalului salariat, n caz de incendiu;
17. Instruciuni specifice PSI la lucrrile cu foc deschis;
18. Msuri de aprare mpotriva incendiilor n anul 2011;
19. Obligaiile generale ale angajailor privind aprarea mpotriva incendiilor;
20. Procedura de emitere, semnare, luare la cunostinta si pastrarea permisului de lucru cu foc;
21. Program de msuri privind mbuntirea activitii de aparare impotriva incendiilor pentru
perioada...............;
22. Reguli i msuri speciale din domeniul apararii impotriva incendiilor care s contracareze efectele
perioadelor de anotimp rece, canicular i secetos;
23. Responsabilitaile personalului numit n structurile de aprare mpotriva incendiilor;
24. Structura organizatoric privind aprarea mpotriva incendiilor;
25. Obligaiile cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva
incendiilor;
26. Graficul anual de instruire n domeniul situaiilor de urgen;
27. Tematici orientative pentru efectuarea diferitelor categorii de instructaje in domeniul apararii
impotriva incendiilor i protecie civil;
28. Obligaiile Administratorului, conductorului, utilizatorului i salariatului
29.Limitarea propagrii incendiului la construciile nvecinate
30. Test privind verificarea anual a salariailor n urma efecturii instruirii periodice n domeniul
situaiilor de urgen ;
31. Test asupra cunotinelor acumulate la instructajul introductiv general n domeniul situaiilor de
urgen;
32. Test asupra cunotinelor acumulate la instructajul la locul de munc n domeniul situaiilor de
urgen;
33. Prevenirea i msurile de urgen n caz de accidente;
34. Ci de evacuare n caz de incendiu;
35. Reguli i msuri privind utilizarea mijloacelor de stingere a incendiilor;
36. Instruciuni de aprare mpotriva incendiilor specifice domeniul de activitate.

Lista documentelor PSI -SU necesare :

Decizie de numire cadru tehnic


Decizie de numire a echipei de interventie si sprijin
Decizie privind instruirea personalului
Plan de instruire testare
Tematici pentru toate tipurile de instructaj
Fise de instruire completate la zi in urma instructajelor
Registru de consemnare efectuare instructaje cu semnaturile participantilor
Instruire obligatorie a personalului de executie lunara(personal de executie a interventiei in caz de
incendiu .Pentru celelalte categorii de personal se stabileste prin procedura de instruire durata la care are
loc instruirea)
Test instructaj introductiv general
Testare obligatorie anuala lucratori
Testari periodice
Fisa obiectivului trimisa inspectoratului judetean
Semnalizare cu panouri avertizoare,de interdictie sau de informare conform legii
Marcare cai de acces si evacuare
Plan controale interne
Registru de rapoarte de consemnare a controalelor
Instructiuni specifice pentru situatii de urgenta pentru meserii,spatii,utilaje dupa caz
Reglementare fumat
Reglementare temperaturi extreme
Reglementare cai de acces si evacuare
Reglementare substante inflamabile
Reglementare lucru cu foc deschis
Permise de lucru cu foc arhivate
Registru de consemnare a permiselor de lucru cu foc
Plan de actiune in caz de incendiu
Decizii stabilire responsabilitati in caz de incendiu
Dovada instruire plan de actiune in caz de incendiu
Organizarea apararii impotriva incendiilor pe locul de munca elaborate si afisate la locul de munca
Plan de evacuare acelasi cu cel de la SSM
Lista mijloace de stingere a incendiilor
Registru de control alsistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare,alertare ,limitare stingere a
incendiilor
Verificarea anuala a instinctoarelor
Scenariu siguranta la foc(copie)
Procedura tratare deseuri
Documente si materiale de instruire

ORGANIZAREA APARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR PE LOCUL DE MUNCA

Prin loc de munca se intelege: sectie, sector, atelier de productie; depozit de materii prime,
materiale, produse finite;atelier de intretinere reparatii, proiectare; instalatie/utilaj tehnologic; laborator;
magazin/raion/stand de vanzare;unitate de invatamant in cladiri separate;sala de spectacole, conferinte,
receptii, sport; unitate de alimentatie publica; sectie medicala, farmacie; constructie pentru cazare; sectie,
compartiment, sector, departament ad-tiv; camin de batrani sau de copii; ferma zootehnica sau
agricola;punct de recoltare cereale paioase sau exploatare forestiera.

Atunci cand pe unul sau mai multe niveluri ale aceleiasi cladiri isi desfasoara activitatea mai
multi agenti economici sau firme, locul de munca se delimiteaza la limita spatiilor utilizate de acestia, iar
utilitatile comune se repartizeaza proprietarului cladirii , sau prin intelegere firmelor respective.

Organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor pe locul de munca are ca obiectiv


principal asigurarea pentru colectivul de salariati a conditiilor care sa le permita sa actioneze pentru
prevenirea si stingerea incendiilor, salvarea si evacuarea utilizatorilor constructiei, evacuarea bunurilor
materiale, precum si pentru inlaturarea efectelor distructive ale dezastrelor.

Organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor pe locul de munca consta in:

a) prevenirea incendiilor, prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care


prezinta pericol de incendiu, surselor posibile de aprindere ce pot aparea si a mijloacelor care le
poate genera, precum si a masurilor generale si specifice de prevenire a incendiilor;

b) salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor, prin intocmirea si afisarea planurilor


specifice si mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite;

c) instruirea salariatilor prin elaborarea documentelor specifice instructajului p.s.i. pe


locul de munca; desfasurarea propriu-zisa a instructajului si asigurarea certificarii efectuarii
acestuia, precum si afisarea schemelor de interventie sau a instructiunilor de aparare impotriva
incendiilor;

d) marcarea pericolului de incendiu prin montarea de indicatoare de securitate si de


orientare sau a altor inscriptii ori mijloace de atentionare;

e) organizarea stingerii incendiilor.

Organizarea stingerii incendiilor pe locul de munca cuprinde masuri si informatii privind:

a) precizarea corecta a mijloacelor tehnice de alarmare si de alertare a personalului de


la locul de munca, pompierilor civili, dispeceratului pompierilor miliari, instiintarea
conducatorului locului de munca, patronului, anumitor categorii de specialisti si a altor forte
stabilite sa participe la stingerea incendiilor;

b) prezentarea sistemelor, instalatiilor si a dispozitivelor de limitare a propagarii si de


stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate de stins incendii, mijloacelor de salvare si
protectie a personalului;

c) stabilirea componentei echipelor care trebuie sa asigure salvarea si evacuarea


persoanelor si a bunurilor, pe schimburi de lucru si in afara programului;

d) organizarea efectiva a interventiei prin nominalizarea celor care trebuie sa utilizeze


sau sa puna in functiune mijloacele tehnice din dotare, de stingere si de limitare a propagarii
incendiului, ori sa efectueze manevre sau alte operatiuni la instalatiile utilitare si, dupa caz, la
echipamentele si utilajele tehnologice.

Datele se completeaza de conducatorul locului de munca si se aproba de cadrul tehnic sau de


persoana desemnata sa indeplineasca atributii de prevenire si stingere a incendiilor.

La stabilirea masurilor specifice de prevenire si a incendiilor se au in vedere:

a) prevenirea manifestarii surselor specifice de aprindere;

b) gestionarea materialelor si a deseurilor combustibile, susceptibile a se aprinde;

c) dotarea cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor;

d) verificarea spatiilor la sfarsitul orelor de lucru;

e) parametrii care se au in vedere pe timpul exploatarii diferitelor instalatii,


echipamente si utilaje tehnologice.

Planurile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu cuprind elemente diferentiale in functie de


tipul si destinatia constructiei si de numarul persoanelor care se pot afla simultan in aceasta si se
intocmesc astfel:

a) pe nivel, daca se afla simultan mai mult de 30 de persoane;


b) pe incaperi, daca in ele se afla cel putin 50 de persoane;

c) pentru incaperile de cazare si dormitoarele comune, indiferent de numarul de locuri;

Planurile de evacuare se afiseaza pe fiecare nivel, pe caile de acces si in locurile vizibile, astfel incat sa
poata fi cunoscute de catre toate persoanele, iar in incaperi, pe partea interioara a usilor.

Planul de evacuare se intocmeste pe baza schitei nivelului sau a incaperii, pe care se marcheaza
cu culoare rosie traseele de evacuare prin usi, coridoare si case de scari sau scari exterioare, dupa caz. Pe
planul de evacuare se indica locul mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor si posibilitatile
de refugiu, precum si interdictia de folosire a lifturilor in asemenea situatii.

Planurile de depozitare si de evacuare a materialelor periculoase se intocmesc pe baza schitelor


incaperilor respective, pe care se marcheaza zonele cu materiale periculoase si se mentioneaza clasele
acestora conform legii, cantitatile si codurile de identificare ori de pericol. Traseele de evacuare a
materialelor si ordinea prioritatilor se marcheaza cu culoarea rosie. Planurile de evacuare se intocmesc si
pentru bunurile combustibile care au o valoare financiara sau culturala deosebita.

Planurile de depozitare si de evacuare se amplaseaza in locuri care pot fi cel mai putin afectate de
incendiu si in apropierea locurilor de acces in incaperi, astfel incat sa fie utile fortelor de interventie.

Schemele de interventie se intocmesc pentru instalatiile tehnologice cu risc ridicat (foarte mare)
de incendiu, stabilite de patron si cuprind instructiuni referitoare la:

a) descrierea succinta a procesului tehnologic, cu mentionarea principalilor parametri


(presiuni de lucru, temperaturi etc.);

b) cantitatea de produse combustibile din instalatie si agentii eficienti pentru stingerea


acestora;

c) precizarea in ordine cronologica a operatiunilor ce se efectueaza in caz de incendiu,


explozie, avarie sau alte dezastre;

d) prezentarea masurilor pentru protectia vecinatatilor;

e) desemnarea persoanelor care participa la actiunile de interventie;

f) enumerarea mijloacelor tehnice p.s.i. existente in instalatie si precizarea, pe


releveele instalatiilor, a locurilor de amplasare a acestora sau a componentelor de punere in
functiune.

Pe releveul instalatiei se marcheaza locul de amplasare a autospecialelor sau a altor utilaje de interventie
din dotarea serviciului de pompieri civili. Schemele de interventie se elaboreaza de catre sefii de instalatii,
se intocmesc in doua exemplare si se aproba de patron, exemplarul 1 pastrandu-se la seful instalatiei, iar
exemplarul 2, la seful formatiei interventie, salvare si prim ajutor.

Instructiunile de aparare impotriva incendiilor se intocmesc pentru locurile de munca in care sunt
instalatii tehnologice cu risc ridicat de incendiu si pentru punctele vital vulnerabile la incendiu, stabilite
de patron. Prin punct vital vulnerabil la incendiu se intelege acel loc de munca, instalatie, echipament etc.
indispensabil asigurarii functionalitatii principale a constructiilor si agentilor economici si care prezinta
cel putin risc mediu de incendiu.

Instructiunile de aparare impotriva incendiilor cuprind:

a) prevederile specifice de p.s.i. din reglementarile in vigoare;

b) obligatiile generale ale salariatilor privind prevenirea si stingerea incendiilor;

c) regulile si masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor pentru


exploatarea instalatiilor potrivit conditiilor tehnice, tehnologice si organizatorice locale, precum
si pentru reparatii, revizii, intretinere, oprire si punere in functiune;

d) evidentierea elementelor care determina riscul de incendiu sau de explozie;

e) prezentarea pericolelor care pot aparea in caz de incendiu, cum sunt intoxicarile,
arsurile, traumatismele, electrocutarea, iradierea etc., precum si regulilor si masurilor de
prevenire a acestora.

Instructiunile de aparare impotriva incendiilor se elaboreaza, dupa caz, de seful sectorului de activitate
(instalatiei, sectiei, atelierului) si se aproba de patron. Premergator aprobarii de catre patron, instructiunile
de aparare impotriva incendiilor se verifica de cadrul tehnic sau de persoana desemnata sa indeplineasca
atributii de prevenire si stingere a incendiilor. Un exemplar al tuturor instructiunilor de aparare impotriva
incendiilor se pastreaza la cadrul tehnic sau la persoana desemnata sa indeplineasca atributii de prevenire
si stingere a incendiilor.

Pentru noile tehnologii si instalatii, instructiunile de aparare impotriva incendiilor intocmite de


proiectanti au initial caracter provizoriu si se completeaza cu cele care apar ca fiind necesare, pe timpul
punerii in functiune, probelor tehnologice si din exploatare in timp de un an, dupa care se aproba de
patron si devin definitive.

Instructiunile de aparare impotriva incendiilor se revizuiesc cel putin o data la trei ani si se
reactualizeaza la modernizari, dezvoltari, reprofilari si la aparitia unor noi reglementari. Fiecare
instructiune de aparare impotriva incendiilor va avea inscrisa data intocmirii si aprobarii.

Documentele specifice instructajului p.s.i. pe locul de munca se intocmesc in conformitate cu


prevederile Dispozitiilor generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor -
D.G.P.S.I. 002 aprobate prin O.M.I. nr.1080/2000 si trebuie sa se refere la:

a) listele cuprinzand procedurile stabilite pentru instructajul specific locului de munca


si pentru instructajul periodic;

b) procedurile de instruire intocmite in detaliu;

c) documentele care sa ateste efectuarea instructajelor specifice locului de munca;


d) testele sau chestionarele privind verificarea cunostintelor insusite pe perioada
instruirilor;

e) rezultatele obtinute din verificarea cunostintelor din ultimul an de activitate la locul


de munca;

f) concluziile rezultate din activitatea de instruire, intocmite la sfarsitul fiecarui an, in


care se mentioneaza numarul total de salariati si al celor noi veniti, rezultatele obtinute si
masurile luate, precum si procedurile reactualizate.

Organizarea efectiva a interventiei pe locul de munca presupune:

a) alarmarea imediata a personalului de la locul de munca sau a utilizatorilor prin


mijloace specifice, anuntarea incendiului la fortele de interventie etc.;

b) asigurarea si urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului;

c) intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze si fluide combustibile a


consumatorilor si efectuarea altor interventii specifice la instalatii si utilaje;

d) actionarea asupra focarului cu mijloacele tehnice p.s.i. din dotare si verificarea


intrarii in functiune a instalatiilor si sistemelor automate si, dupa caz, actionarea lor manuala;

e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi


deteriorate in timpul interventiei;

f) protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului


(temperatura, fum, gaze toxice etc.);

g) verificarea amanuntita a locurilor in care se poate propaga incendiul si unde pot


aparea focare, actionandu-se pentru stingerea acestora.

La intocmirea listei cuprinzand substantele periculoase ser consulta prevederile legale in vigoare
care reglementeaza transportul rutier international de marfuri periculoase, respectiv Legea nr.31/1994 si
Acordul european pentru transportul rutier al marfurilor periculoase - A.D.R. De asemenea, pot fi avute in
vedere si prevederile Directivei europene SEVESO.

Lista substantelor periculoase va cuprinde toate substantele periculoase utilizate, incadrate in cele
9 clase, specificandu-se in mod obligatoriu pentru fiecare substanta:

a) numarul de identificare O.N.U.;

b) denumirea;

c) numarul de pericol;

d) cantitatea existenta;

e) locul de depozitare si utilizare;


f) agentii (substantele) adecvati (adecvate) pentru stingere, neutralizare sau
decontaminare;

g) caracteristicile fizico-chimice esentiale ce determina pericolul de incendiu sau de


explozie.

Obligatiile referitoare la substantele periculoase se solutioneaza prin numirea de catre patron a


unui consilier de siguranta special instruit si atestat conform reglementarilor in vigoare, care trebuie sa
aiba in vedere limitarile cantitative, comunicarea la autoritati si alte notificari impuse.

S.C. S.A. ANEXA 1

Seful sectorului in care se executa lucrarile

Executantii lucrarilor cu foc

Nr . din .... 200

PERMIS DE LUCRU CU FOC

Se elibereaza prezentul 'Permis de lucru cu foc', d-lui . ajutat de dl. care urmeaza sa execute folosind la
(in) .. ora si se termina in data de ora ..

PREMERGATOR, PE TMPUL SI LA TERMINAREA LUCRARILOR CU FOC SE VOR LUA


URMATOARELE MASURI:

1. Indepartarea sau protejarea materialelor combustibile, instalatiilor, utilajelor, aparatelor, conductelor


si recipientelor din zona de executare a lucrarilor si din apropierea acesteia pe o raza de .. metrii,
astfel: .......

......................

......................

2. Golirea, izolarea, spalarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalatiilor, prin ...............

3. Ventilarea spatiilor in care se executa lucrarile se realizeaza


.......... ............

4. Verificarea zonei de lucru si a vecinatatilor acesteia, inlaturarea surselor de aprindere si conditiilor


favorizante de producere a incendiilor si exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zona.

Inceperea lucrarilor cu foc s-a facut in baza buletinului de analiza nr . din .. eliberat de ........ (acolo
unde este cazul).

5. Respectarea cerintelor de prevenire si stingere a incendiilor specifice tehnologiei de lucru


..........................

6.
Asigurarea in zona de lucru a mijloacelor de stingere a incendiilor ..........

7. Anuntarea sefului sectorului in care se executa lucrarea despre inceperea, intreruperea si terminarea
acesteia.

8. Controlul masurilor de prevenire si stingere a incendiilor se asigura de catre dl. .................

9. Supravegherea lucrarilor cu foc se asigura de catre dl. ................

10. Incendiul sau orice alt incident se va anunta la .. prin ..

11. Alte masuri P. S. I. specifice ....................... ........................

12. Personalul de executie, control si supraveghere a fost instruit asupra masurilor P. S. I.

Responsabili Nume si prenume Semnatura

Emitent............................

Sef sector /zona.........................

Executant lucrare.......................

Serviciul de pompieri......................

Cine este responsabil pentru modul de organizare a interventiei de stingere a incendiilor la locul de
munca?

Administratorul sau conducatorul institutiei, dupa caz, este obligat sa stabileasca modul in care se
organizeaza interventia de stingere a incendiilor la locul de munca.

Ce cuprinde organizarea interventiei de stingere a incendiilor la locul de munca:

- Stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare in caz de incendiu a:

1. personalului aflat la locul de munca


2. a serviciilor profesioniste/ voluntare/ private pentru situatii de urgenta
3. a conducatorului locului de munca,
4. a proprietarului/ patronului/ administratorului
5. a specialistilor si altor forte stabilite sa participe la stingerea incendiilor.

- Stabilirea sistemelor, instalatiilor si a dispozitivelor de limitare a propagarii si de stingere a incendiilor, a


stingatoarelor si a altor aparate de stins incendii, a mijloacelor de salvare si de protectie a personalului.
Mare atentie la faptul ca trebuie sa se precizeze in mod clar numarul de mijloace tehnice care trebuie sa
existe la fiecare loc de munca. Se va stabili numarul optim de mijloace si aparate menite sa stinga un
potential incendiu. Capacitatea acestora trebuie aleasa in functie de mediul de lucru, numarul de lucratori
aflati in unitate, echipamentele aflate la mediul de lucru si nu numai.

- Stabilirea componentei echipelor care vor asigura salvarea si evacuarea persoanelor si bunurilor, pe
schimburi de lucru si in afara programului;

- Organizarea efectiva a interventiei.

Vom nominaliza personalul responsabil sa utilizeze sau sa puna in functiune mijloacele tehnice din dotare
de stingere si de limitare a propagarii arderii. De asemenea, vom nominaliza lucratorii care vor efectua
manevre si alte operatiuni al instalatiile utilitare si, dupa caz, la echipamentele si utilajele tehnologice
prezente in unitate.

Ce presupune in mod concret interventia de stingere a incendiilor la locul de munca:

1. Se alerteaza imediat personalul de la locul de munca sau utilizatorii prin mijloace specifice.

Se alerteaza imediat si fortele de interventie, prin mijloace tehnice si la dispecerat, acolo unde ele sunt
constituite.

2. Se va salva rapid si in siguranta tot personalul, conform planurilor stabilite. Este esential ca toti
lucratorii sa isi pastreze calmul si sa cunoasca numarul si identitatea celor care se aflau in unitate alaturi
de ei pentru ca nicio persoana sa nu fie lasata in urma.

3. Se va intrerupe imediat alimentarea cu energie electrica, gaze si fluide combustibile a consumatorilor si


se vor efectua alte interventii specifice la instalatii si utilaje de catre persoanele desemnate.

4. Se va actiona conform planului asupra focarului de incendiu cu ajutorul mijloacelor tehnice de aparare
impotriva incendiilor din dotare. Se va verifica in mod obligatoriu si intrarea in functiune a instalatiilor si
a sistemelor automate si, dupa caz, actionarea lor manuala.

5. Se va asigura protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului: fum,
temperatura, gaze toxice si nu numai.

6. Se vor verifica toate locurile in care se poate propaga incendiul, unde pot aparea noi focare de incendiu,
actionandu-se corespunzator pentru stingerea lor.

7. Se vor evacua bunurile periclitate de incendiu si se vor proteja echipamentele care pot fi deteriorate in
timpul interventiei.

Evident, pe primul loc vom pune evacuarea si salvarea personalului aflat la locul de munca. Nimeni
nu trebuie sa intarzie procesul de evacuare pentru a-si salva bunurile personale si nici bunurile colective
(laptop-urile de serviciu, dulapuri cu documente samd.). Riscul este de pierdere a vietilor omenesti, unul
pe care nu il vom pune niciodata in balanta cu cel de pierdere a bunurilor din companie.

Lucratorii sunt rugati sa isi pastreze calmul in eventualitatea declansarii unui incendiu la locul de
munca. Acestia vor alerta personalul cu privire la existenta unui incendiu sau a unor semne ca un astfel de
eveniment se poate produce. De asemenea, lucratorii trebuie sa verifice ca toti colegii sa fie evacuati si
salvati.

Demn de retinut este faptul ca toti lucratorii trebuie sa nu intarzie procesul de evacuare. Este dezirabil ca
evacuarea lor sa aiba loc intr-un spatiu deschis, aerisit. Fiecare lucrator este dator sa aiba grija ca toti
colegii sai sa se afle in acest loc de evacuare. In caz contrar, cand un lucrator lipseste dupa ce un incendiu
s-a declansat, personalul desemnat pentru interventie va fi alertat imediat.

Amenda este de 1.000 - 2.500 de lei pentru neindeplinirea de catre administratorul sau conducatorul
institutiei, dupa caz, a obligatiei de a asigura intocmirea si actualizarea planurilor de interventie si
conditiile pentru aplicarea acestora in orice moment.

Amenda este de 1.000 - 2.500 de lei pentru necunoasterea si nerespectarea de catre utilizator a masurilor
de aparare impotriva incendiilor, stabilite de administrator, proprietar sau importator, dupa caz.

Amenda este de 1.000 - 2.500 de lei pentru nedelimitarea, nemarcarea si nedotarea locurilor special
amenajate pentru fumat.

Amenda de 500 - 1.000 de lei pentru fumatul in locurile cu pericol de incendiu, stabilite prin regulamente
interne.

Amenda de 1.000 - 2.500 de lei pentru neindeplinirea de catre administrator sau conducatorul institutiei a
obligatiei de a elabora instructiunile de aparare impotriva incendiilor si de stabilire a atributiilor ce revin
salariatilor la locurile de munca.

Amenda de 2.500 - 5.000 de lei pentru neindeplinirea de catre administratorul sau conducatorul institutiei,
dupa caz, a obligatiei de a stabili prin dispozitii scrise, responsabilitatile si modul de organizare pentru
apararea impotriva incendiilor in unitatea sa, de a le actualiza ori de cate ori apar modificari si de a le
aduce la cunostinta salariatilor, utilizatorilor si oricaror persoane interesate.

Amenda de 2.500 - 5.000 de lei pentru nerespectarea de catre persoanele fizice si juridice a obligatiei de a
respecta normele de aparare impotriva incendiilor, specifice activitatilor pe care le organizeaza sau le
desfasoara.

Amenda de 2.500 - 5.000 de lei pentru neindeplinirea de catre persoanele fizice si juridice a obligatiilor ce
le revin in situatii de forta majora determinate de incendii.

Other equivalent replacement batteries include SR41, G3, LR4192, LR736, A63, AG3,
SR41SW, 325, 384, 392, LR41, SR736, SB-A1/D1, 280-18, V384, D384, 247, GP192,
S736E, SR736PW, SR736SW, TR41SW and SR41W.
The LR41 battery is often used for watches, toys, glucose monitors, handheld games,
calculators and additional applications. The LR41 or equivalent battery can be found in
drugstores, hardware stores, grocery stores, electronic stores and other retailers. The
battery can also be purchased from several online merchants.

S-ar putea să vă placă și