RAP BILANT I Si II APA CANALIZARE VLAHITA

TOTAL PROIECT SRL ORIGINAL
RAPORT LA BILANUL DE MEDIU NIVEL I SI II PENTRU CAPTAREA TRATAREA SI DISTRIBUIREA

ODORHEIU SECUIESC APEI, RESPECTIV COLECTAREA SI TRATAREA APELOR UZATE IN ORASUL VLHIA JUD HARGHITA
Pagina 1
FIA CU RESPONSABILII LUCRRII
COLECTIVUL DE COORDONARE
DIRECTOR : ing. KASSAY GBOR _________________
EF PROIECT : ing. KASSAY ERZSEBET _________________
COLECTIVUL DE SPECIALITI
TEHNOLOGIE : Dr. ing. Trk Ioan _________________
CONSTRUCII EDILITARE : ing. Trk rpd _________________
INSTALAII : ing. Kassay Erzsebet _________________
ECOLOGIE : ing. Szondi Erika _________________
DESEN TEHNIC : Balzs Mria _________________
2
Pagina 1
CUPRINS
1. INTRODUCERE__________________________________________________________________________________9
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZARE__________________________________________________10
2.1 LOCALIZARE I TOPOGRAFIE______________________________________________________________________10
2.2 GEOLOGIE I HIDROLOGIE________________________________________________________________________11
3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI I DEZVOLTRI VIITOARE______________________________________________13
3.1 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI__________________________________________________________________13
3.2 DEZVOLTRI VIITOARE___________________________________________________________________________13
4. ACTIVITI DESFURATE PE AMPLASAMENT______________________________________________________15
4.1 DESCRIEREA I FUNCIONAREA SI NSTALATIILOR_____________________________________________________15
4.1.1 CAPTAREA TRATAREA SI DISTRIBUTIA APEI STATIA DE TRATARE, RETEA DISTRIBUTIE APA POTABIL___________15
4.1.1.1 ACTIVITATEA DESFURATA______________________________________________________________________15
4.1.1.2 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE, CAPTAREA TRATAREA APEI____________________________________18
4.1.1.3 SISTEME DE CAPTARE___________________________________________________________________________18
4.1.1.4 STAIA DE TRATARE APA POTABIL________________________________________________________________20
4.1.1.5 DISTRIBUIA APEI POTABILE______________________________________________________________________22
4.1.1.6 DOTRI_______________________________________________________________________________________23
4.1.1.7 BILANTUL DE MATERIALE________________________________________________________________________26
4.1.1.8 UTILITATI______________________________________________________________________________________27
4.1.2 COLECTAREA SI TRATAREA APELOR UZATE CANALIZAREA MENAJERA ORASENEASCA________________________28
4.1.2.1 COLECTAREA APELOR UZATE - CANALIZAREA MENAJERA ORAENEASCA_________________________________28
4.1.2.2 TRATAREA APELOR UZATE - STATIA DE EPURARE ORASENEASCA_______________________________________36
4.1.2.3 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE___________________________________________________________36
4.1.2.4 DOTARI_______________________________________________________________________________________40
4.1.2.5 BILANUL DE MATERIALE________________________________________________________________________42
4.1.2.6 MATERII PRIME SI MATERIALE FOLOSITE___________________________________________________________42
4.1.2.7 UTILITATI______________________________________________________________________________________43
4.2 MATERIALE DE CONSTRUCII_____________________________________________________________________43
4.3 STOCAREA DE MATERIALELOR DEPOZITE DE MATERII PRIME, REZERVOARE SUBTERANE___________________43
4.3.1 REZERVOARE SUBTERANE AFLATE N ZON__________________________________________________________43
4.4 EMISII IN ATMOSFER, EMISII DE PROCESE TEHNOLOGICE, ALTE EMISII IN ATMOSFER____________________44
4.4.1 LA OBIECTUL ALIMENTARE CU APA________________________________________________________________44
4.4.2 LA OBIECTUL CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE____________________________________________________46
4.5 ALIMENTARE CU AP EFLUENTI TEHNOLOGICI I MENAJERI, SISTEMUL DE CANALIZARE A APELOR UZATE______49
4.5.1 PROTECTIA CALITATII APELOR_____________________________________________________________________49
4.5.1.1 CAPTAREA SI TRATAREA APELOR UZATE_____________________________________________________________49
4.5.1.2 CANALIZAREA SI STAIA DE EPURARE______________________________________________________________50
4.6 PRODUCEREA SI ELIMINAREA DEEURILOR__________________________________________________________52
4.6.1 CAPTAREA, TRATAREA ALIMENTARE CU APA_________________________________________________________52
4.6.2 CANALIZARE, STATIE DE EPURARE_________________________________________________________________53
4.7 ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA SI ASIGURAREA ENERGIEI TERMICE_________________________________54
4.8 PROTECIA MUNCII SI IGIENA LOCULUI DE MUNC___________________________________________________54
3
Pagina 1
4.9 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR___________________________________________________________55

4.10 ZGOMOTUL I VIBRAIILE________________________________________________________________________55
4.11 SECURITATEA ZONEI____________________________________________________________________________56
4.12 PROXIMITATEA CABLURILOR ELECTRICE_____________________________________________________________56
4.13 SURSE DE INFORMARE__________________________________________________________________________56
5. CALITATEA SOLULUI_____________________________________________________________________________56
5.1 EFECTE POTENIALE ALE ACTIVITII DE PE AMPLASAMENTUL ANALIZAT_________________________________56
5.2 EFECTE POTENIALE ALE ACTIVITILOR NVECINATE__________________________________________________57
6. DESCRIEREA SI REZULTATELE INVESTIGATIILOR_______________________________________________________61
6.1 INVENTARIEREA SI EVALUAREA SURSELOR DE EMISII__________________________________________________61
6.1.1 POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE____________________________________________________61
6.1.2 DESCRIEREA SI REZULTATELE INVESTIGAIILOR_______________________________________________________63
6.2 POLUAREA SOLULUI_____________________________________________________________________________68
6.2.1 SURSE DE POLARE A SOLULUI_____________________________________________________________________68
6.2.2 REZULTATELE DETERMINARII REALIZATE____________________________________________________________69
6.3 POLUAREA AERULUI____________________________________________________________________________72
7. CONCLUZII SI RECOMANDARI_____________________________________________________________________73
8. PROPUNERI PENTRU PROGRAME DE CONFORMARE__________________________________________________74
8.1 PROPUNERI PT MODERNIZAREA STATIEI DE EPURARE_________________________________________________74
8.2 PROPUNERI PT GOSPODARIREA DESEURILOR________________________________________________________78
8.3 PROPUNERI PT MONITORIZAREA TEHNOLOGICA_____________________________________________________78
9. SCURT REFERAT NETEHNIC_______________________________________________________________________78
4
Pagina 1
B. ANEXE LA PIESE SCRISE
Certificat de nregistrare nr 24499588 SC Harviz SA

Certificat constatator pt unitatea SC Harviz Sa
Contractul de delegare a serviciului public de alimentare cu apa si canalizare ncheiat cu Oraul
Vlhia nr 34/01.09.2009
Autorizaie de gospodrire a apelor 274/31.01.20012 pt alimentare cu apa potabila si evacuarea
apelor uzate pentru oraul Vlhia
Hotrrea nr 37/2010 privind delegarea gestiunii serviciului de alimentare cu apa si canalizare vatre
SC Harviz Sa
Proces Verbal de predare preluare s bunurilor necesare realizrii serviciilor delegate
Protocol de predare primire
Ordin nr 547/03.10.2011 pentru modificarea Ordinului preedintelui Autoritarii Naionale de
Reglementare pt Serviciile Comunitare de Unitati Publice nr 305/22.06.2010
Licena nr 1005/2010pentru serviciul public de alimentare cu apa si canalizare
Monitorizarea funcionarii staiei de epurare din Vlhia anul 2011
ndrumar nr 6155/2011 emis de APM Harghita
Breviare de calcule nr. 1, 2a, 2b
Propunere de program de conformare corespunztor obligaiilor de mediu.
Raport de incercare nr 122153/12.11.2012 realizat de Laboratorul Wessling Romania SRL
C. PIESE DESENATE
Plan de ncadrare n zon 1:100 000 Plana nr. 01.

Plan de ncadrare n zon 2 1:100 000 Plana nr. 02.
Plan incinta tratarea apei 1: 25 000 Plana nr. 03.
Plan retea de distributie a apei : 1000
Plan canalizare
Plan Statie de epurare
Plan modernizare statie de epurare
5
Pagina 1
ELEMENTE DE COORDONARE
Bilanul de mediu s-a ntocmit n conformitate cu reglementrile specifice din domeniul proteciei mediului,
respectiv:
Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind Protecia Mediului, aprobat cu modificri i completri
prin Legea nr. 265 din 2006, cu modificrile i completrile ulterioare.
Ordin MAPPM nr 184 /1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanurilor de mediu
Legea apelor nr. 107/1996, modificat i completat prin Legea 310 din 2004.si Legea 112 din 2006.
Ordinul M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al
populaiei.
Hotrrea Guvernului nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra
mediului.
O.M. nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea a Metodologiei de aplicare a evalurii
impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private.
Ordin MAPM nr. 863/2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de
evaluare a impactului asupra mediului.
Ordonana de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate , conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei slbatice cu modificrile si completrile ulterioare .
HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie avifaunistica CA PARTE INTEGRANTA A RETELEI ECOLOGICE
Natura 2000 in Romania.
Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala
protejata a siturilor de importanta comunitar ca parte integranta a reelei ecologice europene Natura 2000
modificat prin Ordinul Ministrul si Pdurilor nr. 2387/29.09.2011.
Hotrre pentru modificarea si completarea Hotrrii Guvernului nr 1284/2007 privind declararea ariilor de
protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a reelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
HG nr. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar i
hidrogeologice modificat si completat prin Ordin 1278/2011 .
Hotrrea Guvernului Romniei nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism.
Ordinul nr. 1430/2005 al Ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicata cu
modificrile i completrile ulterioare.
HGR nr.188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic , modificata si
completat prin HG 352/2005 ( cu anexele NTPA 001 , NTPA 002 , NTPA 0011 ).
HG 351/2005 privind programul de eliminare treptata a evacuri emisiilor si pierderilor de substante prioritar
periculoase , modificata si completata prin HG &*#/2006.
Legea 104 /2011 privind calitatea aerului nconjurtor.
Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor.
HGR nr. 349 /2005 privind depozitarea deeurilor.
Ordinul nr. 757/26.11.2004. Normativ tehnic privind depozitarea deeurilor.
HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje, cu modificrile i completrile
ulterioare.
HGR nr. 856 din 16 august 2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd
deeurile, inclusiv deeurile periculoase.
HGR nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor care conin substane periculoase.
Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i
6
Pagina 1
procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la depozitarea i lista naional de deeuri acceptate n fiecare
clas de depozit de deeuri.
HGR nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.
HGR nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i a deeurilor de ambalaje, cu modificrile i completrile
ulterioare.
Lege nr. 101/2006, legea serviciului de salubrizare a localitilor, cu modificrile i completrile ulterioare.
HG nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romniei.
HGR nr. 1037/2010 privind deeurile de echipamente electrice i electronice.
Ordinul comun M.M.G.A. nr. 344/2004 si M.A.P.D.R. nr 708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
protectia mediului si inspecial a solurilor cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura.
HG nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romniei.
STAS 10009/1998 Acustica urbana limite admisibile ale nivelului de zgomot. STAS 6156/1986 Protecia
mpotriva zgomotului n construcii civile i social culturale limite admisibile i parametrii de izolare acustic.
Ordinele Ministrului Transporturilor nr.537/1997 i nr. 251/1999 cu privire la aprobarea condiiilor pe care trebuie
s le ndeplineasc autovehiculele pentru a fi admise n circulaia pe drumurile din Romnia.
7
Pagina 1
RAPORT
LA BILANUL DE MEDIU NIVEL I
DATE GENERALE
DENUMIREA OBIECTIVULUI
BILAN DE MEDIU NIVEL I I NIVEL II AFERENT STAIEI DE EPURARE I REELEI DE CANALIZARE MENAJER N
ORAULUI VLAHIA JUDEUL HARGHITA
AMPLASAMENTUL
ORASUL VLHIA SI SATUL MINELE LUETA JUDEUL HARGHITA COD CADASTRAL VIII.1.67
CAPTAREA VRGHIS ZMEURI INSTALATIA DE TRATARE SI REEA DE DISTRIBUIE APA POTABILA VLHIA
INTRAVILAN. COLECTAREA SI TRATAREA APELOR UZATE MENAJERE, STATIA DE EPURARE VLHIA
PROPRIETAR
CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI VLHIA STR TURNATORILOR Nr 20 JUDEUL HARGHITA

TEL /FAX 0266-246635, 0266-246634
OPERATOR: S.C. HARVIZ S.A. MIERCUREA CIUC STR SALCM NR 1 JUD. HARGHITA
TEL 0266-313636, CUI RO 24499588 NR INREG J19/917/2008
PROFILUL DE ACTIVITATE
CAPTAREA, TRATAREA I DISTRIBUIA APEI COD CAEN 4100

COLECTAREA I TRATAREA APELOR UZATE COD CAEN 9100
REGIM DE LUCRU
365 zile/an, 24 ore/zi
ELABORATOR BILAN
S.C. TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC STR KOSSUTH LAJOS NR 13 JUDEUL HARGHITA COD 535600,
TEL/FAX 0266-218.447 E-mail, office @totalproiect. ro
PROIECT NR 2710 /2012
8
Pagina 1
CAP. A BILAN DE MEDIU NIVEL I
1. INTRODUCERE
Prezenta lucrare s-a ntocmit la solicitarea Societii Comerciale HARVIZ SA MIERCUREA CIUC Str. Salcm nr 1
Judeul Harghita Operator pentru serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare al orasului Vlhia in baza
Ordinului preedintelui ANRSC nr 574/03.10.2011, cat si in baza contractului de Delegare a Gestiunii nr
34/01.09.2009 ncheiat cu Asociaia de Dezvoltare Intercomunitara HARGHITA VIZ in oraul Vlhia.
Societatea Comerciala SC Harviz SA cu sediul social Municipiul Miercurea Ciuc Str. Salcm nr 1 Judeul Harghita
Cod Unic de nregistrare 24499588 /23.09.2008 Nr ordine in registrul comerului J19/917/22.09.2008 avnd
activitatea principala Captarea tratarea si distribuia apei cod CAEN 4100. Bilanul de mediu este necesar n
procesul de autorizare in vederea stabilirii elementelor programului de conformare . Prin bilanul de mediu se
va evalua impactul asupra mediului prin studii teoretice investigaii realizate la fata locului , msurtori de noxe
emise in apa aer si sol , efectuate asupra obiectivului CAPTAREA ; TRATAREA SI DISTRIBUIA APEI RESPECTIV
COLECTAREA SI TRATAREA APELOR UZATE IN ORASUL VLHIA si care este situat n intravilanul si extravilanul
orasului Vlhia Judeul Harghita.
Scopul studiului este de a analiza efectul activitilor din unitatea studiat asupra factorilor de mediu i de a
identifica ariile cheie de importan din punct de vedere al mediului nconjurtor determinate pentru desfurarea
activitii viitoare pe amplasamentul studiat.
Aceast analiz are loc n procesul de autorizare a unitatii susmenionate, solicitata de Agenia pentru protectia
Mediului Harghita cu ndrumarul nr. 6155/20 iunie 2011 in vederea determinrii strii de poluarea factorilor de
mediu, starea i eficiena funcionrii sistemelor de depoluare existente sau cele necesare, restriciile existente n
zon, pt. a se ncadra n normele prescrise privind calitatea aerului, apei, solului i subsolului i cele referitoare
la zona studiat a localitii Vlhia, unde se afl obiectivul.
Bilanul de mediu nivel I i II trebuie sa identifice domeniile n care impactul asupra mediului produs de
funcionarea obiectivului analizat poate fi semnificativ. Lucrrile se vor concentra asupra modului de conformare
cu prevederile legislaiei existente precum i asupra investigrii potenialelor poluri ale solului prin activiti
desfurate anterior n zona analizata sau nvecinata acesteia. Bilanul de mediu nivel I trebuie s conduc la
concluzia n ce msur este necesar continuarea investigaiilor prin bilan de mediu de nivel II sau rezultatele
sunt concludente din aceast etap.
Bilanul de mediu nivel II reprezint o etap superioar de analiz a activitii pe amplasament n raport cu
cerinele de mediu; acesta trebuie s adnceasc i s clarifice natura i intensitatea polurii, n acest scop sunt
necesare n mod expres prelevri de probe i analize corespunztoare. Metodele de prelevare a probelor din
diferite medii vor respecta reglementrile, normele metodologice i standardele existente. n conformitate cu
prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 184/1997, se va preleva probe pentru analiza: sol la adncime de 5 cm si 30
cm cat si foraje mai adnci in vederea depistrii prezentei poluanilor penetrai in sol, ape subterane din foraje
executate, ape uzate evacuate, materiale de construcii, deeuri tehnologice, emisii i imisii de noxe, compoziia
pulberilor sedimentabile rezultate din instalaia industriala.
n vederea ntocmirii acestei analize au fost consultate studiile de specialitate, documentaiile i documentele
referitoare la zona n care se afl obiectivul, datele existente cu privire la factorii de mediu. Au fost prelevate i
executate analize de laborator pentru determinarea nivelului polurii solului, apelor freatice din zon., ct i
controlul respectrii parametrilor de evacuare a apelor uzate precum i msurtori de imisii de noxe.
9
Pagina 1
Locul de prelevare a probelor din sol i ape uzate este prezentat n planul general.
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZARE
2.1 LOCALIZARE I TOPOGRAFIE
Oraul Vlhia este situat la S-E de masivul Harghita, pe cursul superior al rului Homorodul Mic, pe platoul
Harghita. Accesul n zon se realizeaz prin drumul naional DN 13A Miercurea-Ciuc Odorheiu-Secuiesc, Oraul
Vlhia se afl la o distan de 26 km de reedina de jude, Miercurea Ciuc.
Localitatea este amplasat pe valea prului Vrghi i Homorodul Mic, avnd codurile cadastrale VIII-1.67 respectiv
VIII.1-71.6.
Oraul Vlhia este situat pe DN 13 a ( Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, la cota 850 m DM, la interfluviul dintre
prurile Vrghi si Homorodu Mic
Sistemul de tratare a apei potabile se afla in partea estica a localitii Vlhia in extravilanul localitii langa prul
Vrghi, Zmeuri.
Vedere UZINA DE APA
Staia de epurare se afla in aval de localitate langa parau Homorodul Mic si Halda de steril a fostei turnatorii
Vlhia.
10
Pagina 1
Amplasamentul staiei de epurare fiind situat n zon industrial nu prezint o sensibilitate deosebit fa de
peisaj, fiind situat la o distan considerabil de cartiere populate sau altor folosine sensibile a terenului ca
spitale, coli, locuri de cult, amenajri publice sau obiective de agrement turistic.
Zona dispune de dotri hidroedilitare: alimentare cu ap potabil, reele de gaze naturale, reele electrice de
nalt i de joas tensiune, staii de transformatoare, drumuri de acces; nu dispune de reea de canalizare
menajera si pluviala.
2.2 GEOLOGIE I HIDROLOGIE
Localitatea Vlhia se situeaz pe platforma din partea vestic a Harghitei.

Elementul structural dominant este reprezentat de lanul eruptiv neogen Harghita, care traverseaz regiunea de la
NV la SE, vrfurile de maxim altitudine marcheaz de fapt crestele vechilor aparate vulcanice, cum sunt : Harghita
Mdraului ( 1801 m ),umuleul Mare( 1577 m ). Fa de lanul eruptiv, nlimile scad treptat spre vest. Oraul
VLAHITA din Judeul Harghita, unde se afl amplasamentul studiat, este situat n partea centralsudica a
judeului, , geografic fiind aezat pe platoul vulcanic de vest al masivului Harghita. Este o zona de platou , cu uoara
nclinare spre sud sud-est, brzdata de vai adnci erodate ale cursurilor de apa, direcionate, nord-sud.
Altitudinea medie a localitii este aproximativ 850 m, de la nivelul marii, cea minima si maxima 670 m
(extremitatea sudica Minele Lueta) respectiv 925 m (extremitatea nordica). Sub aspect geomorfologic este deci
caracteristica formaiunea de platou in care se adncesc vile cursurilor de apa, cu versant abrupi , perspectiva
deprtata fiind dominata de crestele Harghitei.
Din punct de vedere structural tectonic regiunea face parte din platforma din partea vestic a lanului vulcanic
Harghita, i este caracterizat prin depozite pliocene i cuaternar, constituite n special din piroclastice n alternan
cu depozite aluvionare psefitice, psamitice i cinerit.
Depozitele aluvionare n valea Homoroadelor care traverseaz satul n special al Homorodului Mic - sunt
alctuite dintr-un amestec nesortat de pietriuri i nisipuri, n care predomin elementele constituite din andezite,
isturi cristaline, calcare, cu un grad de rulare puin avansat. Depozitele aluvionare se ntlnesc i sub forma unor
conuri de dejecie la gura afluenilor mai mari, fiind reprezentate prin bolovniuri i pietriuri colmatare cu argil,
argil nisipoas i cinerit.
Oraul este traversat de prul Homorodul Mic, principala arter a zonei, n care este deviat i o parte din apele
Vrghiului, care curge paralel cu Homorodul Mic la est de ora.
Izvoarele care apar pe valea prului au un debit variabil, multe din ele sunt diferite tipuri de ap mineral
carbogazoas.
Suprafeele relativ restrnse, acoperite cu pdure, favorizeaz scurgerea rapid a apelor pluviale, care n genere nu
au timp suficient s se acumuleze n subteran,
Aezarea sa dezvoltat in direcia nord-est sud-vest, pe interfluviul intre Homorodul Mic si Vrghi, fiind strbtuta
de acesta in extremiti. De-lungul localitii cu sute de ani in urma a fost creat artificial Canalul Vrghi, care
fcea legtura dintre cele doua cursuri de apa amintite, constituind astzi cursul de apa principala ce traverseaz
localitatea
Oraul Vlhia se situeaz la distanta egala fata de cele doua centre urbane importante a judeului, Miercurea Ciuc
(28 km) si Odorheiu Secuiesc, (24 km), pe Drumul Naional DN 13 A, artera de comunicaie de mare nsemntate
intre aezrile din podiul Transilvaniei si depresiunile intramontane (a Ciucului) si mai departe ctre teritoriile
dincolo de Carpai. O caracteristica particulara a localitii este faptul ca aceasta artera principala, Drumul DN 13
A, o strbate pe o distanta scurta, aezarea fiind dezvoltata in direcie perpendiculara. Din centrul localitii
bifurca drumul Judeean DJ 132, care constituie strada principala oraului. asigurnd legtura cu bazinul
Baraoltului, prin Lueta, Mereti.
Oraul Vlhia se nvecineaz cu localitile : localitile comunei Siculeni, Miercurea Ciuc, Lueta, Comuna Mrtini,
comuna Brdeti, Cplnia, Zetea. Legtura se realizeaz exclusiv prin cai rutiere.
Istoric si geografic oraul Vlhia este constituit din localitile: Vlhia Sat, Baia Sfnta Cruce, si Minele Lueta ,
primele doua fiind contopite, a treia formnd un trup separat, aval de oraul propriu zis. Aezarea geografica si
condiiile naturale au fost determinate si in privina evoluiei istorice. Clima aspra nefavorabila agriculturii , un
11
Pagina 1
bogat fond forestier, prezenta minereului de fier, dar si aezarea strategica au fost de natura sa imprime localitii
caracterul sau specific pstrat si astzi.
GEOMORFOLOGIA
Oraul Vlhia este aezat n partea S-V a judeului Harghita, la periferia Podiului Transilvaniei, la poalele
Munilor Harghita, pe un platou care prezint un relief plan, strbtut de vile praielor ce se izvorsc din
caldeirele aparatelor vulcanice.
GEOLOGIA I SEIZMICITATEA
Structurarea geologic a zonei este strns legat de subsidena bazinului intracarpatic, care a nceput n Badenian,
sedimentarea extinzndu-se spre E pn i peste rama intern a zonei cristalino-mezozoice, i de edificarea
aparatelor vulcanice ale lanului vulcanic Climani-Harghita. Badenianul apare la suprafa numai la aval de oraul
Vlhia, de-a lungul vii rului Homorodul Mic i este reprezentat prin tufuri dacitice peste care se situeaz
orizontul argilo-marnos cenuie cu intercalaii de gresii i lentile de sare. Badenianul superior este reprezentat prin
pachete de nisip cu intercalaii de argile marnoase cenuii, gresii i tufuri dacitice.
Sarmaianul afloreaz pe suprafee extinse, la S-E de valea Homorodului Mic Este alctuit dintr-o alternan de
conglomerate cu matrice nisipoas i gresii argiloase.
Cuaternarul este reprezentat de aluviunile recente sau deluviile teraselor joase din lungul vii Homorodului Mic.
Formaiunile de origine magmatic formeaz masa platoului Harghitei, sunt reprezentate de un compartiment
inferior vulcanogen-sedimentar i un compartiment superior stratovulcanic.
Compartimentul inferior vulcanogen-sedimentar, format n prima etap, cnd activitatea exploziv a fost mai
intens, este reprezentat prin depozite piroclastice vulcanice cu grosimi mari i extindere important. Pe versantul
vestic i sud-vestic al catenei vulcanice aceste depozite ating lrgimea de 40 km i grosimea de cca. 600 m,
prezentnd tendine de ngroare spre N i E. Forma acestei uniti structurale poate fi asimilat cu aceea a unei
plci aezate peste fundamentul prevulcanic. Este rezultatul att factorilor endogeni ct i celor exogeni.
Compartimentul stratovulcanic este constituit din vulcanoclastite andezitice grosiere, haotice, nestratificate,
alctuite din blocuri subangulare cu liant cineritic sau nisipos. Depozitele de cdere sunt prezente subordonat.
Fenomenele de transformare postvulcanice sunt frecvente: limonitizri, sideritizare, bentonitizri i caolinitizri. n
cadrul acestui compartiment au fost separate 3 secvene la nivel regional, pe ntreg teritoriul vulcanic. La
alctuirea acestor secvene particip roci terigene i vulcanogene variate privind granulometria, faciesul i tipul
petrografic. Complexul vulcanogen-sedimentar cuprinde i zcminte hidrotermale de Fe i metale feroase
accesorii, exploatate pn n sfritul secolului trecut la mina Vlhia.
Condiiile de fundare sunt redate n Memoriile tehnice pe specialiti Rezisten.
Conform Normativ cu indicativ P 100-92, amplasamentul se ncadreaz n zona seismic de calcul E, intensitate
seismic 7 grade M.S.F., conform SR 11100/1, caracterizat prin coeficientul seismic Ks = 0,12 i perioada de col Tc
= 0,7 sec.
HIDROGRAFIA I HIDROGEOLOGIA ZONEI
Reeaua hidrografic este constituit din rurile Homorodul Mic i Vrghi, precum i din afluenii lor. Homorodul
Mic traverseaz oraul pe direcia aproximativ NE-SV. Sistemul hidrografic are un potenial mediu de eroziune,
datorit energiei sczute al reliefului, iar la S de oraul Vlhia vile rurilor devin adnci cu un potenial mare de
eroziune.
CLIMA
Clima este caracteristic regiunilor montane cu temperaturi sczute / media anuala nedepind 6 o C, precipitaii
abundente / peste 1000 mm/an, mai mari in lunile de primvara, vara, si vnturi puternice din direcia nord - est,
si sud-vest . Temperatura medie anual este cuprins ntre 5-6C. Temperaturile medii lunare cele mai reci ,
ianuarie , coboar la -6 C Minimele zilnice scad frecvent n lunile de iarn sub -30C, iar maximele ating uneori
vara 35 C. Numrul medii a zilelor cu nghe ajunge n medie la 125 zile pe an. Sunt frecvente n perioada de
iarn inversiunile termice. Durata stratului de zpad este cuprins ntre 114 - 140 zile pe an. Umezeala relativ a
aerului este ridicat avnd valori medii de 88% n ianuarie, 72% n aprilie-iunie i 80% n oct octombrie.
Nebulozitatea este variabil. Numrul de zile senine este de 80 zile pe an, iar al zilelor acoperite 150 pe an.
12
Pagina 1
Starea aerului este caracterizat prin calm, cu o frecven de 55,7%. Direciile predominant ale vntului sunt
cele de vest i nord - vest. Viteza medie a vntului este de 2.9-3,5 m/s.
Caracterul geo-climatic al zonei , regimul eolian in mod preponderent a determinat si modul de construire si de
ocupare a terenului , cu densitate mare a construciilor, aezate dea lungul vilor adnci , relativ ferit de vnturile
de pe platoul ntins. Aezarea sa format aproape liniar pe o lungime considerabila, pe o lime de maxim 500 m.
3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI I DEZVOLTRI VIITOARE
3.1 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI
Prima atestare documentara a localitii se dateaz di anul 1406 ce a ce nseamn ca aezarea este mai veche ,
Activitatea de baza a locuitorilor a fost exploatarea si prelucrarea lemnului, completata de creterea animalelor ,
pdurile si punile fiind cuprinse in composesorat, apoi metalurgia , mineritul si prelucrarea minereului de fier au
marcat o trstura fundamentala a activitilor economice.
In zona au funcionat zecii de gatere multe din ele in proprietate interfamiliala , devierea prului contribuind si la
ntemeierea metalurgiei. Prima atestare documentara a unei forje pe aceste meleaguri se face in anul 1591 , pe
teritoriul comunei Lueta. Dezvoltarea metalurgiei se leag de timpurile vechi de aceasta comuna prima
ntreprindere de profil fabrica de fier fiind ntemeiata in anul 1836. Cea mai spectaculoasa dezvoltare se petrece
ncepnd din anii 70-80. aceasta dezvoltare forata atrage dup sine o decdere accentuata in anii 90. Epuizarea
minelor care au fost nchise in anul 1984. lipsa unui mijloc de transport economic , au fcut nerentabil
activitatea metalurgica multiseculara in condiiile echiprii actuale
Este important de menionat problemele legate de protecia i conservarea mediului. n acest sens oraul Vlhia
poate fi calificat (dup planul urbanistic al localitii) ca prezentnd,probleme semnificative. Existena industriei
metalurgice este principal surs de poluare i disconfort. Dei producia a sczut mult, se mai constat efecte
poluante, iar depozitele de steril sunt creatoare de probleme, inclusiv colmatarea albiei prului i favorizeaz
inundaiile n acest mod. Exist i alte aspecte deranjante ca: poluarea produs de depozitarea deeurilor n locuri
neamenajate, nchiderea depozitului de deeuri menajere corespunztoare fiind o problema n centrul ateniei.
Situat ntr-un cadru natural favorabil, fac ca situaia n acest domeniu s fie menajabil, problema principal fiind
cea a conservrii strii mediului nconjurtor.
3.2 DEZVOLTRI VIITOARE
Este in curs derularea investiiei:
DENUMIREA INVESTIIEI
REALIZAREA CANALIZRII MENAJERE N ZONA NAGYFALU I EXTINDEREA STAIEI DE EPURARE ZONA DL
PROIECTANT
TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC
Str. Kossuth Lajos nr.13; Cod potal: 535600; Tel: 0266 218 447; Fax: 0266 217 967;
AUTORITATEA CONTRACTANT
ORA VLHIA JUDEUL HARGHITA
Vlhia Str. Turntorilor nr. 20, jud. Harghita, Tel/Fax: 0266-246635/0266-246634
INVESTIA CONST IN:
REALIZAREA - REEAUA DE CANALIZARE
13
Pagina 1
Conform studiului de fezabilitate avizat i aprobat, se prevede executarea unei reele de canalizare n sistem
separativ, care colecteaz i transport apele uzate menajere n staia de epurare aval de localitatea.
Apele uzate ce urmeaz a fi canalizate dup provenien sunt: ape uzate menajere, rezultate din satisfacerea
nevoilor de ap gospodreti i igienico-sanitare ale locuitorilor; ape uzate publice, rezultate din satisfacerea
nevoilor de ap din instituiile i unitile publice;
Amplasarea canalelor i a obiectelor care alctuiesc canalizarea s-a fcut dup o schem ramificat.
Structura reelei de canalizare este arborescent: canalele de racord converg n canale colectoare secundare ce se
reunesc n colectoare principale, ce se termin la staia de epurare, aceste canale s-au proiectat n funcie de:
sistematizarea zonei;
cantitatea i calitatea apei de canalizare;
relieful terenului;
puncte obligate i obstacole i
extinderea reelei n perspectiv.
Apele uzate din buctrii, cantine sau restaurante, care impun n mod special separarea grsimilor nainte de
epurare, vor fi n prealabil trecute printr-un separator de grsimi. Apele uzate provenite de la unitile medicale,
precum i de la alte instituii, care prin specificul lor contamineaz apele uzate cu ageni patogeni, vor fi evacuate
la canalizarea exterioar cu luarea msurilor de dezinfecie. Instalaia interioar de canalizare se va lega, la reeaua
exterioar, prin intermediul unui cmin de racord, amplasat la limita incintei.
Racordarea cminelor de incint la reea se va face la racord de creast, evitnd formarea de remuuri n sectoarele
amonte, canalele avnd o capacitate se scurgere mai mare dect cea de calcul. ncrcarea apelor uzate evacuate n
reeaua de canalizare se vor ncadra n valorile maxime prescrise prin NTPA 002/2005.
La proiectare sistemului de canalizare s-a prevzut s se asigure o perfect etaneitate, o net separare de reeaua
de alimentare cu ap (cu care nu trebuie s vin n contact i n nici un caz s nu treac deasupra ei) ca s se evite
orice posibil contaminare. S-a prevzut o cdere suficient, adncime corespunztoare ca s nu apar iarna
nghe i dimensionrile (diametre) adecvate ca s permit preluarea ntregului debit, s nu se ajung la blocaje i
refulri la exterior pe strzi sau i mai ru n interiorul cldirilor.
La proiectarea traseului reelei de canalizare s-a avut n vedere indicaiile din STAS 8591, privind distanele minime
ntre diferite conducte, canale, cabluri subterane, etc.
Sistemul de canalizare urmeaz s fie executat din tuburi PVC cu cep i buz etanare cu garnitur de cauciuc,
racordurile se realizeaz cu elemente din aceeai material, de bun calitate utiliznd tehnologii
moderne astfel nct infiltraiile s fie eliminate. Pe traseul conductei la schimbri de direcie pe
orizontal sau pe vertical s-au prevzut cmine vizitare i de splare ce se vor amplasa la distane
cuprinse ntre 30 60 m n funcie de: configuraia terenului, puncte obligate, puncte de racordare.
Cminele de vizitare i de splare sunt amplasate la schimbri de direcie i n aliniament dar la distane nu mai
mari de 60 m, cminele de vizitare se execut din beton simplu, amplasate la cca. 150 m, iar cminele de splare
se execut din BS i se amplaseaz la distane de cca. 50 m. Reeaua de canalizare s-a proiectat cu panta de
scurgere ntre 0,5% - 10%, se admite folosirea pantei minime de 0,3% pe tronsoane scurte, iar n situaiile n care
panta terenului este mai mare de 10% s-au prevzut cmine de rupere de pant. Apele uzate menajere sunt
colectate si evacuate n staia de epurare prin tuburi PVC cu diametrul exterior 200 mm, 250 i 315 mm.
Datorit denivelrilor terenului pe traseul conductelor ce reiese din msurtorile topografice, se impune realizarea
a 3 staii de pompare de ridicare de nivel.
ncrcarea apelor uzate evacuate n reeaua de canalizare menajer se vor ncadra n prevederile NTPA 002-2005.
n cazul n care, uniti generatoare de ap uzat ce se vor executa n perspectiv care nu se pot ncadra n aceste
valori, vor realiza o instalaie de preepurare proprie, pentru a se ncadra n prevederile actului de reglementare de
mai sus.
n prezent n localitate nu funcioneaz uniti generatoare de ap uzat cu indicatori de calitate peste cele
prevzute n NTPA 002-2002.
14
Pagina 1
STAIA DE EPURARE
n documentaie s-a prevzut execuia unei staii de epurare mecano biologic cu nmol activ pentru epurarea
urmtoarelor debite caracteristice.
SCHEMA TEHNOLOGIC DE EPURARE

Schema tehnologic de epurare mecano - biologic, s-a elaborat avnd n vedere urmtoarele considerente:
staia de epurare cuprinde obiecte tehnologice care s asigure evacuarea apelor epurate sub indicatorii prescrise
prin NTPA 001-2005. utilaje i echipamente trebuie s fie fiabile, s aib un consum redus de energie electric, s
fie avantajoase din punct de vedere al cheltuielilor de exploatare i al investiiei; s cuprind obiecte tehnologice
care s realizeze reinerea eficient a deeurilor solide, care trebuie s ocupe volume ct mai mici i s fie stabile
din punct de vedere biochimic;
S-a luat n vedere extinderea staiei n funcie de evoluia demografic a localitii; s permit descrcarea
materialului septic vidanjabil provenit de la gospodrii izolate, a cror racordare la reea de canalizare este dificil
sau presupune investiii ridicate;pentru un anumit obiect tehnologic se va adopta soluia cea mai potrivit din
punct de vedere tehnico-economic i care s se poat adapta cel mai uor condiiilor locale de spaiu, relief,
posibiliti de fundare, execuie etc.;schem de epurare simpl, dar s prezinte siguran n exploatare i s nu
necesite personal de nalt calificare.
Staia ocup o suprafa redus, sau utilizat soluii compacte, asigurndu-se un flux optim att pe linia apei ct i
pe cea a nmolului. Amplasarea obiectelor tehnologice trebuie s conduc la o curgere pe ct posibil
gravitaional, cu pierderi de sarcin reduse si cu volume de beton i terasamente minime.
4. ACTIVITI DESFURATE PE AMPLASAMENT
PREZENTAREA ACTIVITII
Activitatea specific a Punctului de Lucru Vlhia este exploatarea, ntreinerea , i asigurarea ficionrii a
instalaiilor de captare, tratare i distribuire a apei potabile n baza Protocolului de Predare-primire din 02 august
2010, ncheiat de catre Operatorul SC HARVIZ SA cu proprietarul acestor sisteme hidroedilitare cu Consiliul
Local Vlhia.
Activitatea desfurat
COD CAEN 4100 : Captarea, tratarea i distribuia apei
COD CAEN 9100 : Colectarea i tratarea apelor uzate
4.1 DESCRIEREA I FUNCIONAREA INSTALATIILOR
4.1.1 CAPTAREA TRATAREA SI DISTRIBUTIA APEI STATIA DE TRATARE, RETEA

DISTRIBUTIE APA POTABIL
4.1.1.1 ACTIVITATEA DESFURATA

Domeniul de activitate:
COD CAEN 3600: Captarea, tratarea i distribuia apei
Sistemul de alimentare cu ap potabil si canalizare menajera a oraului Vlhia a fost dat n funciune n anii
1971-1972 conform Proiect nr. 1040/1969 elaborat de ISPGC Bucureti. Lucrrile de construcii i montaj a
obiectivului (cele dou captri, staia de tratare, reele de aduciune i distribuie) au fost executate de fostul TCI
Braov.
Astfel , n prezent sistemul de alimentare cu ap potabil este alctuit din captri de suprafa de pe prurile
Vrghi i Zmeuri cu o capacitate medie de 40l/s, care a fost modernizat si dezvoltat
15
Pagina 1
In staia de tratare se executa tratarea, decantarea si filtrarea apei.
Apa tratat este distribuit ctre consumatori printr-o reea de aduciune i distribuie cu diametre cuprinse ntre
125 i 250 mm, cu o lungime de cca 28,945 km. Pe traseul conductei s-au prevzut cmine cu regulatoare de
presiune, cmine cu debitmetre, cmine cu ventile de aerisire i traversri i subtraversri ale prului Vrghi.
Consumatori : populaie 12-22 l/sec,
Populaie deservita 6.893 locuitori din total de 7.043 locuitori , ageni economici 98 ( conform anexei )
Capacitai, volume, debite apa autorizate.
Conform Autorizaiei de gospodrire a apelor nr 274/31.01.2012 Emis de Administraia Naionala Apele
Romane Administraia Bazinal de APA OLT rezulta urmtoarele:
Indicatorii cadastrali de identificare a folosinei
Oraul Vlhia este alimentat cu ap potabil din dou surse de suprafa i anume din prul Vrghi i Zmeuri,
cod cadastral VIII-1-67-7 , care izvorsc din versantul sudic al masivului munii Harghita.
Captare:
Suprafata
Pr Vrghi Hm 100, cod cadastral VIII.1.67.7
Pr Zmeuri Hm 14
Debitul instalat a celor dou captri:
Sursa Vrghi : Q max Vrghi = 70 I/s.
Sursa Zmeuri : Q max pr. Zmeuri = 80 I/s,
Volum si debite de apa autorizate :
Q zi max = 4000 mc - 46 l/sec anual 1460 mii mc
Q zi med = 2500 mc - 29 l/sec anual 912,5 mii mc
Q zi min = 1500 mc 17,5 l/sec anual 550 mii mc
Regim de funcionare; permanenta 365 zile/a , 24 ore/zi
INSTALAII DE CAPTARE
Apa de Suprafa pr. Vrghi
2 camere de captare cu priz, deznisipator i camere de sedimentare pentru un debit max. de 70 l/s
Prag de fund pentru ridicarea nivelului apei
16
Pagina 1
Diguri submersibile pentru dirijarea apei ctre priza de captare

Priz orizontal pe talvegul rului
Apa de Suprafa pr. Zmeuri

Instalaii de tratare:
La staia de tratare se trateaz apa de la cele dou captri desfurnd urmtoarele procese de tratare:
tratarea cu lapte de var i sulfat de aluminiu n soluie i silice activ n cazul temperaturilor sczute
decantare suspensional
filtrare cu filtre rapide
Procesele de tratare se desfoar ntr-o singur construcie alctuit din camera de amestec,
decantoare suspensionale cu D=5,8m, 4 cuve de filtre rapide cu S=12mp fiecare, rezervoare ap pentru splare
filtre, rezervoare de nmagazinare 2x500mc.
Instalaia de aduciune i nmagazinare a apei

Transportul apei de la cele dou captri se face prin 2 aduciuni din PVC cu Dn = 250 mm i lungimea de L=1276m
(de la captarea Zmeuri) respectiv cu Dn = 150 mm i lungimea de L=600m (de la captarea Vrghi), pn la
cminul de intersecie de unde apa este dirijat spre camera de amestec a staiei de tratare printr-o conducta
comun PVC cu DN250 mm L = 19,5 m.
Apa tratat este nmagazinat n 2 rezervoare de 500 mc fiecare.
Reeaua de distribuie a apei potabile
Apa tratat este distribuit ctre consumatori printr-o reea de aduciune i distribuie cu diametre cuprinse ntre
125 i 250 mm, cu o lungime de cca 28,945 km. Pe traseul conductei s-au prevzut cmine cu regulatoare de
presiune, cmine cu debitmetre, cmine cu ventile de aerisire i traversri i subtraversri ale prului Vrghi.
Apa pentru stingerea incendiilor
Volum intangibil: 500 mc.
17
Pagina 1
Debitul suplimentar acceptat pentru refacerea rezervei de incendiu din surse 9,14 l/sec din prul vrghi i 5,9 l/s
din prul zmeuri.
Volume de ap asigurate din surse: pentru alimentarea cu ap a folosinei
Surse de suprafa:
Zilnic mediu 2500 mc 29 l/s anual 912,5 mii mc
Modul de folosire a apei
Necesarul total de ap: maxim 4000 m 3/zi; mediu - 3000 m 3/zi; minim 1500 m 3/zi.
Cerina total de ap: maxim 4000 m 3/zi; mediu - 3000 m 3/zi; minim 1500 m 3/zi.
4.1.1.2 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE, CAPTAREA TRATAREA APEI
In condiiile de existenta a vieii, in general si de desfurarea activitatillor umane in special, apa coninuta in
diferite formaiuni hidrologice prezint o dubla importanta , prima ca factor de mediu nconjurtor, respectiv de
generatoare de sisteme ecologice, si a doua de materie prima pentru anumite folosine ca: apa potabila, apa
industriala, piscicultura, agrement.
Calitatea apei necesare fiecrui tip de folosina este o problema de mare actualitate si se afirma ca la ora actuala
este factorul care decide orientarea alimentarilor cu apa. In afara faptului ca aceasta calitate trebuie sa corespunda
cerinelor consumatorilor, ea este cea care stabilete si categoria de sursa de apa care poate fi folosita, precum si
tehnologia de tratare, necesara atingerii indicatorilor de calitate solicitai, factori determinani in alctuirea unui
sistem de alimentare cu apa.
Condiii de calitate a apei potabile
Conform diferitelor normative, indicatorii de calitate ai apei de but poate fi impartita in urmtoarele grupe de
factori : organoleptici, fizico-chimici, generali, indezirabili, toxici, microbiologici, radioactivi, biologici.
Apa potabila livrata de SC Comunal SA trebuie sa respecte condiiile de calitate prevzute in STAS-ul 1342-91 si
trebuie sa asigure prin analize corespunztoare prescrise prin standarde respectarea acestor parametrii de
calitate.
Oraul Vlhia este alimentat cu ap potabil din surse de suprafa, i anume din prurile Vrghi i Zmeuri,
care izvorsc din versantul sudic a masivului munii Harghita. Debitul instalat a celor dou captri sunt: pe prul
Zmeuri 80 I/s, iar pe pr. Vrghi 70 I/s, dar cu un debit mediu prelevat de 40 I/s. Captrile sunt dotate cu baraje de
priz i camere de priz cu hidroelevator (sistem vertical) i camere de aspiraie.
Transportul apei de la cele dou captri se face prin conducte de aduciune de Dn 150 mm. Aduciunea Vrghi -
staia de tratare este de 540 m iar Zmeuri staia de tratare este 1540 m. Ambele aduciuni sunt prevzute cu
debitmetre Parshall.
Apele din cele dou aduciuni se unesc ntr-un cmin de intersecie de unde sunt conduse la staia de tratare
printr-o conduct cu Dn 250 mm.
La staia de tratare se execut urmtoarele procedee:
tratarea apei cu lapte de var si sulfat de aluminiu, silicea la nevoie, ( tratare cu reactivi) urmnd decantarea in
decantoare verticale suspensionale.
filtrarea apei decantate n 4 filtre rapide cu o suprafa de 12 m2 fiecare.
Apa filtrat este depozitat n dou rezervoare de 500 m 3 fiecare.
Staia de tratare este dotat cu un laborator propriu de analiz a calitii apei.
18
Pagina 1
4.1.1.3 SISTEME DE CAPTARE
Sistemul de captare Vrghi
Cuprinde:
camerele de captare cu priza, deznisipatorul (sistem vertical) i camerele sedimentare a particulelor pn la 0,2
mm, pentru debit max. 70 I/s
pragul de fund pentru ridicarea nivelului apei;
digurile submersibile pentru dirijarea apei ctre captare.
Captarea const din 2 camere, cu funcionare independent, fiecare din ele putnd asigura debitul de 70 I/s, ceea
ce permite curirea lor de sedimente i separarea lor, fr a se ntrerupe alimentarea cu ap.
Fiecare camer este prevzut cu cte 1 buc grtar vertical care acoper o fereastr de 1,20 x 0,35 m. Ferestrele
sunt prevzute cu cte 1 buc stavil care comand accesul apei n camerele de sedimentare sau permite prelevarea
apei la diferite nivele, n funcie de nivelul apei n pru.
Camerele sedimentare sunt de tip vertical i asigur sedimentarea particulelor pn la 0,2 mm. Pentru splarea
camerelor s-au prevzut hidroelevatoare. Din camerele sedimentare apa trece prin 2 ferestre prevzute cu grtare
dese n camera de ncrcare a conductei. nchiderea scurgerii din deznisipator ctre camera de ncrcare a
conductei se face cu un stvilar de tip 3. In aceast captare s-a prevzut i o priz orizontal pe talvegul rului.
Aceast priz este format din dou grtare orizontale duble, avnd un strat drenat ntre ele, aezate pe o galerie
de captare sub fundul prului. Prelevarea apei cu aceste grtare n timpul apelor sczute i n special iarna cnd
prul este ngheat este realizat. nchiderea accesului apei prelevat cu aceast priz se face cu stavila de tip 2.
Pentru ridicarea nivelului apei n faa ferestrelor prizei de ap s-a prevzut transversal pe pru un prag deversor
din beton, cu dimensiuni de 1 m lime i 10 m lungime, care n dreptul camerei de captare se termin cu o pil de
70 mm grosime. Pila se sfrete la 1,75 m distan de faa exterioar a captrii. Pe aceast distan de 1,75 m sunt
dou stvilare de tip 4, unul spre amonte i altul spre aval de priza pentru splarea aluviunilor din faa prizei.
Sistemul de captare Zmeuri:
Este identic cu cea de pe prul Vrghi, cu deosebirea c nu are prevzut priza orizontal pe talvegul pru lui i
debitul maxim este de 80 I/s.
Aduciunea
Transportul apei de la cele dou captri - Vrghi i Zmeuri - se face prin dou aduciuni de ap brut. De la
captarea Vrghi apa este transportat printr-o conduct PVC cu Dn med 150 mm pn la cminul de intersecie.
De la camera de priz pleac o conduct PVC cu Dn mediu 150 mm pn la instalaia debitmetru Parshall,
amplasat n aval de zona captrii. Cota axului conductei la punctul plecrii este 950 m.
Apa trece prin instalaia de msurare a debitului, format din canalul Parshall, acoperit cu plci din beton armat
prefabricat i pmnt pentru a evita ngheul. nainte de a exista canalul Parshall s-a prevzut o van montat n
pmnt pe conducta, pentru reglarea debitelor spre staia de tratare.
De la captarea Zmeuri pleac tot o conduct PVC cu Dn 150 mm pn la debitmetru Parshall. De aici apa este
trimis printr-o conduct PVC cu Dn mediu de 250 mm pn la cminul de intersecie. Pe traseu sunt construite
cmine de golire, cmine pentru ventil de aerisire, masive de ancoraj la devierea pe orizontal i vertical,
nglobate n beton la subtraversri. Conducta este parial cu nivel liber i n aval sub presiune debitelor de calcul,
ca i ceea de la captarea Vrghi.
n ipoteza unor debite mai mari ce se pot obine dac exist debite de pe cele dou praie, prin manevrarea celor
dou vane de la debitmetre Parshall, cele dou aduciuni se pot pune total sub presiune de la debitmetrele, n
aval, lucrnd cu un debit sporit.
n cminele de intersecie apa de la cele dou captri se unete nainte de a ajunge n staia de tratare. n cmin
pe cele dou aduciuni s-au prevzut clapete de reinere pentru a nu permite trecerea apei de la o captare la alta
n cazul funcionrii unei singure captri. Apele unite n cminul de intersecie sunt conduse spre camera de
amestec cu reactivi prin conducta PVC cu Dn mediu' 250 mm. n timpul exploatrii, prin intermediul vanelor
19
Pagina 1
funcionale, n zona captrii exist posibilitatea reglrii debitelor de la captri i corespunztor calitii apei n ceea
ce privete turbiditatea.
Dac la o captare apa e mai tulbure se poate dirija un debit mai mare de la cealalt surs, n cazul n care acolo
apa este mai limpede.
4.1.1.4 STAIA DE TRATARE APA POTABIL
Sursele de apa conin o serie de impuriti in concentraii ce pot depii de multe ori limitele de potabilitate , ori
aa cum sa artat mai nainte apa de consum nu poate depii anumite limite de concentraii , indicate in normele
de potabilitate.
Sarcina de a ndeprta aceste impuriti revine staiei de tratare, care prin diverse construcii si instalatii ,
realizeaz un lan de procese, flux tehnologic continuu , prin care in final apa trimisa la consumator se nscrie in
norme de potabilitate.
Pentru asigurarea calitatii corespunztoare in staia de tratare se folosesc urmtoarelor procese de tratare :
sitarea pentru reinerea corpurilor si materialelor plutitoare antrenate de apa
resedimentarea se urmrete reinerea suspensiilor grosiere si a particulelor de nisip din apa.
Corecia pH ul apei prin adugarea de lapte de var
coagularea si flocularea aglomerarea suspensiilor fine nedecantabile in flacoane ,care vor fi uor sedimentabile
decantarea reinerea majoritii suspensiilor din apa , prin aceeai procedeu de staionare relativa, dar dupa
faza de coagulare floculare.
Filtrarea pentru finisarea limpezirii , pentru reinerea particulelor si flacoanelor fine si a microorganismelor.
Dezinfecia distrugerea tuturor microorganismelor
Prin metodele intensive de tratare a apei, accentul se pune pe folosirea a reactivilor chimici si procedee mecanice
cu randamente ridicate timpul de retenie al apei in instalatii este scurt , in comparaie cu evoluia naturala a
fenomenelor similare.
n conformitate cu studiul hidrochimic i cu soluiile de tratare analizate n laborator s-a adoptat procedeul de
decantare cu reactivi i filtrarea apei decantate n filtre rapide.
Staia de tratare este organizat ntr-o singur construcie i sunt adoptate urmtoarele:
tratarea apei cu lapte de var pentru corectarea pH-lui, ntruct studiul hidrochimic indic agresivitatea apei asupra
betonului i metalelor. De asemenea se prevede tratarea apei cu sulfat de aluminiu n soluie i cu silice active n
cazul temperaturilor sczute;
decantare suspensionala,
20
Pagina 1
hal cu filtre rapide i sub ele rezervoarele de ap de splare, incluznd i rezerva de siguran n caz de incendiu
din ora.
n acest fel procesele de tratare s-au concentrat ntr-o singur construcie, totul fiind acoperit, ferite de intemperii.
Circuitul de tratare a apei: apa sosit de la cele dou captri n cminul de intersecie este condus printr-o
conduct de Dn 250 mm cu nivel forat spre camera de amestec amplasat n hala decantorului suspensional.
Camera de amestec este format dintr-un tub exterior din beton, iar concentric un tub de beton cu Dn 300 mm. In
tubul concentric se termin conducta de Dn 250 mm de la cminul de intersecie.
Apa sosit prin tubul central a camerei de amestec iese printr-o fereastr n partea superioar, n spaiul dintre
cele dou tuburi. Spaiul dintre cele dou tuburi - coroana circular - Iat de 250 mm - are la fund beton de pant
care face ca apa ieit prin fereastra tubului exterior s curg pe culoarul periferic pe o pant foarte mare. Apa
sosit la sfritul cursei cu energie hidraulic mare se lovete de perete, formnd un salt hidraulic i pleac spre
decantarea de baz printr-o conduct de Dn 300 mm.
n camera de amestec sunt introdui reactivii corespunztori dozelor care sunt fixate de ce le vor fixa analizele de
laborator zilnice, i anume:
laptele de var;
sulfatul de aluminiu, n soluie i silicea activ.
Ele sunt introduse prin partea superioar a camerei de amestec.
Reactivii sunt preparai conform precizrilor de specialitate. Conductele pentru reactivi sunt din PVC pentru a nu fi
atacate de reactivi.
Apa brut mpreun cu reactivii curg la camera de amestec pe canalul circular periferic cu pant mare, se lovesc
de peretele frontale, tulburndu-se astfel nct s realizeze un amestec bazat pe amestecarea pe principiul saltului
hidraulic. De la camera de amestec o conduct de Dn 300 mm conduce amestecul la decantoarele suspensionale.
Dup primul decantor conducta ce aduce apa brut amestecat cu reactivi i reduce diametrul de la 300 mm la
250 mm.
Decantoarele suspensionale sunt construcii cilindrice, cu fund tronconic, avnd diametrul de 5,80 m la interior.
Intrarea apei se face de sus printr-o conduct pn n centrul decantorului, dup care coboar la fund i distribuie
apa printr-o reea radial de conducte, prevzute cu duze calibrate pentru un debit uniform pe suprafaa orizontal
a decantorului.
La cota 930,82 m , deasupra sistemului de distribuie a apei brut s-a prevzut un fund perforat pentru
repartizarea i mai uniform a debitului n seciunea orizontal a decantorului.
Spaiul de sub acest fund perforat constituie camera de reacie a decantorului. Deasupra fundului perforat este
spaiul de decantare propriu zis. n spaiul de decantare suspensiile sunt meninute n masa lichid ului de curentul
ascensional a apei i prin efectele de aglomerare, n flacoane, care produc o limpezire mai bun a apei dect n
celelalte sisteme de decantare. n centrul decantorului concentric este un cilindru de beton pn la cota 933,82
prin care se dirijeaz startul de suspensii la baza cruia prin intermediul unei vane i conducte de golire se
evacueaz la canal fluidul cu suspensii concentrate la baza decantorului. La cota 932,82, n jurul cilindrului n
interior s-a prevzut vane manevrate de sus pentru reglarea stratului suspensional. Prin deschiderea lor se coboar
nivelul acestui start.
Colectarea apei se face prin jgheaburi radiale prevzute cu deversori triunghiulari. Colectarea apei decantate din
jgheaburile radiale se face jgheabul periferic, de la care pleca conducta de ap decantat spre filtre.
Filtrarea apei
Filtrarea este un procedeu de separarea solidelor de lichide , prin care materiile in suspensie sunt separate de
lichide prin trecerea amestecului printr-un material poros ( filtrant ) , care rein materiile solide si se las sa
treac lichidul.
Tipul filtrelor din dotare sunt: filtre rapide cu materialul filtrant folosit , nisipul cuaros cu granulaie de 0,33
mm, iar grosimea stratului filtrant este de 90 cm.
21
Pagina 1
Filtrele trebuie sa fie splate zilnic , aceasta apa pierduta reprezint 5-6 % din cantitatea de apa tratata, si care se
elimina din instalaie ) ( in funcie de anotimp, condiii de precipitaii etc )
Pentru filtrare s-au prevzut 4 cuve de filtre rapide cu suprafaa de cte 12 mp. Filtrele sunt de tip clasic
alimentate cu ap brut decantat, cu apa de splare i aer separate cu evacuarea apei filtrat i golirea filtrelor
separat. Sistemul de colectare a apei filtrate se face printr-un dispozitiv pentru nivel constant prevzut cu bazinele
respective de ap filtrat, cu sifoane corespunztoare principiului de funcionare a dispozitivului detaliat.
Vanele sunt acionate pneumatic de la pupitrele de comand amplasate pe planeul de la cota 936,00 de peste
culoarul de conducte.
Sub hala filtrelor s-a prevzut rezervorul cu dou compartimente pentru apa filtrat, prevzut cu o camer
subteran de vane. In acest rezervor este prevzut nmagazinarea rezervelor intangibile pentru populaie. In
camera vanelor s-a prevzut instalaia de conducte pentru apa potabil ctre S.C. METALURGICA S.A. i ora.
Golirea rezervoarelor se face n canalul tehnologic prin care se evacueaz i apa de splare a filtrelor.
n sala pompelor s-a prevzut i s-au amplasat i pompe PCH pentru agitarea i pomparea sulfatului de aluminiu
depozitat n bazine subterane alturate staiei de pompare a apei de splare. Tot la subsol s-a amplasat i sala
hidroforului, a crui instalaie este compus din:
cazanul de hidrofor
reea aer pentru curirea i desfundarea conductelor de la decantoarele suspensionale
pompe pentru apa potabil (una n funciune i una rezerv)
pomp pentru hidrofor
2 buc. compresoare de aer.
Coborrea recipientelor de hidrofor se face printr-un gol prin centrala termic de deasupra. Alimentarea cu ap
potabil i cu apa rece pentru reactivi se face prin conducta de plecare de la hidrofor. n cadrul organizrii
construciei staiei de tratare ntre hala filtrelor i hala decantoarelor exist un corp ale cldirii cu deserviri pe trei
paliere: subsol - parter etaj.
Dezinfectarea apei
Apa distribuita pentru nevoi menajere si potabile ale populaiei nu poate trebuie sa fie duntoare sntii
oamenilor, deci nu poate conine bacterii patogene.
Dezinfectarea apei se realizeaz cu clorul gazos - operaia de clorinare.
Introdus in apa clorul acioneaz asupra substanelor organice care se gsesc in ea, precum si asupra bacteriilor,
distrugndu-le. In combinaie cu apa clorul formeaz acidul hipocloros si acidul clorhidric. Acidul hipocloros fiind
un compus nestabil se descompune, mai departe in acid clorhidric si oxigen elementar (liber) Oxigenul liber
acioneaz ca un puternic oxidant asupra substanelor organice si a bacteriilor care se gsesc in apa.
Stabilirea corecta a dozei de clor este foarte importanta. Doza de clor ce urmeaz a fi adugata se stabilete prin
analize de laborator, privind proprietile individuale ale apei care se corecteaz, pe baza experienelor fcute cu
aceasta apa.
4.1.1.5 DISTRIBUIA APEI POTABILE
De la staia de tratare apa potabil este transportat printr-o singur conduct spre ora. S-au prevzut rezervoare
de 2x500 mc. Pentru S.C. Metalurgica S.A. nmagazinnd rezerva intangibil de incendiu corespunztoare i rezerva
de avarii n cazul avariilor pe aduciunea de la staia de tratare.
Aduciunea staia de tratare - rezervoare 2 x 500 mc s-a dimensionat la Q zi max i numai conducta de la
ezervoare S.C. Metalurgica S.A. sunt de Dn 300 mm, care este dimensionat la debitul maxim orar, n ipoteze de
incendii n Metalurgica S.A. Lungimea acestei conducte este de cca. 600 m. Aduciunea de la staia de tratare la
rezervoarele de 2 x 500 mc este din oel i are diametru nominal de 219 mm n amonte i 250 mm n rest. Pe
traseul aduciunii pn la rezervoarele s-au prevzut cmine cu debitmetre, cmine pentru regulator de debit,
cmine pentru ventile de aerisire. La traversrile canalului Vrghi s-a prevzut nglobarea n beton a conductei iar
la subtraversri ancorare de pod sau sub pod cu izolare termic a conductei cu vat de zgur. Deoarece aduciunea
22
Pagina 1
pe traseu transport apa potabil ntre cote ce depesc coloana de ap s-au prevzut pe traseu, n puncte
calculate, reductoare de presiune.
De la ramificarea spre S.C. Metalurgica S.A. a aduciunii n aval alimentarea S.C. Metalurgica S.A. i restul oraului
se face prin intermediul rezervoarelor de 2 x 500 mc, care servesc c rezervoare de trecere n cadrul alimentrii cu
ap se face cu conducta de 219 mm,dimensionat la Q zi max. Traseul aduciunii de ap potabil este pe artera
principal a oraului iar traseul conductelor spre rezervoare i napoi este lateral spre un versant.
Ramificarea spre rezervoare se face din aduciune, n apropierea S.C. Metalurgica S.A. iar conducta de la
rezervoare spre Metalurgica S.A. i restul oraului sosete tot n apropierea punctului de ramificare i continu
traseul pe artera principal, deci trecerea prin rezervor este un ocol de aproape 1,5 km, spre a se ntoarce n
acelai punct. n caz de avarie la rezervoare sau la conductele de 219 mm i 300 mm la i spre rezervoare s-a
prevzut i alimentarea direct din aduciunea de 250 mm de, la staia de tratare, scurtcircuitnd rezervorul, n
conformitate cu schema de alimentare cu ap i cu notele de calcul pentru liniile piezometrice n diverse ipoteze
amplasamentele regulatoarelor de debit (n numr de 3) sunt astfel alese ca i la presiunea static s nu se
depeasc 60 mm coloana de ap.
Aduciunea de la rezervor, conducta de 300 mm se reduce dup primul branament uzinal la 175 mm pn la a
doilea branament uzinal care completeaz numai consumul tehnologic de ap. Dup aceast se reduce diametrul
ntruct n aceast zon se amplaseaz al treilea cmin cu regulator de presiune i este convenabil strangularea
respectiv. Dup aceste instalaii conducta de aduciune revine la Dn 125 mm pn la captul aval a oraului.
Pe traseul aduciunii s-au prevzut:
cmine cu regulatoare de presiune cmine cu debitmetre - pentru cazul defectrii contoarelor a fost prevzut
bypass de ocolire a contoarelor cmine cu ventile de aerisire n puncte ridicate la intersecia cu canalul Vrghi,
care parcurge tot oraul n zona arterei principale Vlhia - Lueta s-au prevzut subtraversri, ocolind podurile.
Rezervoare de 2 x 500 mc:
Rezervoarele de 2 x 500 mc, cuprinznd volumul de compensare, rezerva intangibil de incendiu i volumul de
avarii pentru S.C. Metalurgica S.A. sunt amplasate pe versant, n zona blocurilor din ora, cota maxim a apei fiind
la 853,00 n cota absolut. n camera vanelor s-a prevzut instalaii de incendiu cu 2 buc vane electrice pe
conducta de 219 mm. Acionarea acestor vane este de la S.C. Metalurgica S.A., de la staia de pompare circular.
Pe conducta de alimentate a rezervoarelor s-a prevzut robinete cu flotor pentru a nu avea pierderi de ap prin
preaplin.
Reele de ap:
Au fost prevzute reele pentru zona blocurilor de locuine, dotate cu hidrani de incendiu i fntni de strad, ns
au fost realizate doar hidrani de incendiu la punctele vulnerabile din ora (strzile Gabor ron, Eminescu,
tineretului, Turitilor etc). n zona spitalului s-a prevzut doar aduciunea. n partea de sus a oraului nu s-a
prevzut hidrani de incendiu dar ulterior au fost montai 4 buc. n diferite zone stabilite de Consiliul Local.
4.1.1.6 DOTRI
Captarea de mal cu prag de fund pe prul Vrghi

Dimensiunile exterioare al captrii sunt 3,40 x 5,10 m si este prevzuta cu 2 camere independente, cea ce
permite curatirea lor de sedimente si reparaii , fara a ntrerupe alimentarea cu apa. Peretele din spre apa a
captrii este prevzuta cu ferestre de priza de apa verticale , cu dimensiuni de 1,20 x 0,3 m, pentru fiecare camera
independenta .Fiecare fereastra este prevzuta cu stavila care comanda accesul apei in camere de sedimentare
permind prelevarea apei la diferite nivele in funcie de nivelul apei din parau. Lungimea aduciunii 800 m.
Capacitate 80 l/sec.
Suprafaa totala a terenului aparinnd captrii Vrghi 6764 mp (conf. Plan anexat)
Captarea de mal cu prag de fund pe pr-ul Zmeuri
Dimensiunile exterioare al captrii sunt 3,40 x 4,95 mp si este prevzuta cu 2 camere independente. Captarea a
fost dimensionata tot la un debit de 80 l/sec.
Lungimea aduciei 1600 m.
23
Pagina 1
Structura captrilor:
Dimensiunile celor doua construcii sunt identice.
Constructiile sunt din zidrie de crmida. Planeul de acoperi este din placa de beton armat monolit. Uile sunt
metalice. Pardoseala din ciment.
Suprafaa totala a terenului aparinnd captrii Zmeuri este de 4055 mp (conf. Plan anexat)
Staia de tratare a apei

Incinta staiei de tratare are o suprafaa totala de 3.135 mp si adpostete urmtoarele construcii:
staia de tratare o cldire cu 2 nivele Sc = 480,04 mp
opron cu Sc =80,14 mp
magazii (3 magazii cu Sc = 51,0 mp)
suprafaa total construita 612,31 mp
Cldirea principala - cldirea staiei de tratare este compusa din 3 corpuri:
Corp central cu S+P+E nivele
Corp filtre
Corp decantoare.
Structura de rezistenta a cldirii: fundaie tip radier general , stlpi din beton armat, perei din caramida planee
din grinzi si placi din beton armat. Acoperi, structura din lemn acoperit cu placi ondulate de azbociment.
Din punct de vedre funcional staia de tratare se compune din:
La subsol:
sala pompelor,
bazine de coagulant,
atelierul mecanic,
sistemul hidrofor.
La parter sunt amplasate:
Decantoarele,
Galeria de conducte,
Filtre (cuva filtrelor),
Centrala termica,
Instalaia de clorinare cu depozitul de butelii,
Depozitul de var,
Depozit de sulfat de aluminiu,
Atelier electric.
La etaj:
Sala filtrelor (partea superioara, cu acces),
Preparare dozare sulfat de aluminiu coagulani , var pt corectarea pH si silicea,
Compartiment administrativ : birou sef staie, dispecer, vestiar, sala de mese,
Laborator, sala de balane, depozit.
Decantoare suspensionale sunt compuse din 2 bazine construite din beton armat cu fund conic avnd diametru
de 5,80 m x 7,10 m, care primesc apa prin intermediul unui tub central montat in partea inferioara, cu reea de
distribuie perforata.
24
Pagina 1
In acest spaiu se adaug reactivi (chimicalele) necesare procesului de tratare. Din spaiul de reacie, apa prin
circulaie verticala trece in spaiul de decantare.
Staia de coagulare; Instalatii pt preparare dozare a reactivilor:
Vas pentru prepararea soluiei de hidroxid de calciu, concentraie de 30 mg/l CaO;
Vase pt prepararea soluiei de sulfat de aluminiu in concentraie de 6 %;
Vase pentru prepararea de silice active;
Pompe ( 2 buc ) pentru recirculare si pompare spre vasele de diluare sulfat de aluminiu in vasele de silice activate.
Instalatii de filtrare: 4 filtre dreptunghiulare din beton de cate 12 mp fiecare. Materialul filtrant folosit este nisipul
cuaros cu granulaie de 0,33 mm, iar grosimea stratului filtrant este de 90 cm. Filtrele sunt de tipul filtre rapide.
Apa intra in partea superioara si iese sub stratul de nisip prin crepine.
Instalatia de splare a filtrelor este compus din 2 pompe de sptare tip Cris 200 cu un debit de 400 mc/h, H = 12
m, P = 30 Kw, 2 suflante SRD 2 A cu Q = 1300 mc/h.
Staia de clorinare. Este compus din depozitul de butelii de clor ( rezervor de clor ), cntar, si instalaia de dozare
tip Solway si Edvance.
Sistemul de dozare a clorului gazos
25
Pagina 1
Rezervor de clor lichefiat
Rezervor de inmagazionare apa tratata: amplasat subteran, construit din beton armat si are o capacitate de 1000
mc., constituie si ca rezerva pt stins incendii.
Laboratorul chimic
Procesul tehnologic este condus in baza analizelor efectuate asupra apei brute intrate in staie, in funcie de
parametrii fizico chimici si organoleptici ai apei brute intrate - adugarea cantitilor de chimicale, neutralizant,
coagulant, silice, dozarea clorului gazos. Livrarea apei potabile tratate consumatorilor este posibila dupa
efectuarea analizelor necesare in vederea verificrii respectrii ncadrrii in prevederile calitative.
Laboratorul este dotat cu pH-metru, turbidimetru, etuve, cntare, balana analitica, aparat distilat apa,
termometre, densimetre, sticlrie pt analize, reactivi necesari.
Buletine de analize anexate documentaiei
Centrala termica: este dotata cu un cazan de nclzire centrala funcionnd cu lemn de foc sau deeu lemnos.
Consumul orar de lemne de foc in sezonul rece este de cca 30 kg/h. Elementele coului de dispersie H = 9,5 m , S=
0,04 mp.
Instalatii de ventilaie. Se realizeaz natural, iar la clorinare este si ventilalatie artificiala.
REEA DISTRIBUIE
Lungimea reelei de distribuie 13,6 km, si este amplasata la o adncime de 1,5 m: presiunea apei in reea este de
4,3 atm, cu distribuire continua.
Cmine de vizitare: cu forme dreptunghiulare, turnate din beton cu suprafee intre 1-2 mp si adncime intre 1,5-2
m.
INDICI DE PLAN GENERAL
Suprafaa totala a terenului este de: 13.955,58 mp si este in proprietatea Consiliului Local Vlhia.
Obiectiv Suprafaa Suprafee Suprafaa reea Suprafaa Suprafaa libera
totala construcii transp.
Captare Vrghi 6.764,97 61,34 6.703,63 0,00 0,00
Captare Zmeuri 4.055,54 30,03 4.025,51 0,00 0,00
Staia de tratare 3.135,07 612,31 28,64 2.494,12 0,00
Total 13.955,58 704,68 10.757,68 2,494,12 0,00
4.1.1.7 BILANTUL DE MATERIALE
Apa potabila livrata populaiei in acest caz considerat cu un produs pt populaie si ageni economici, asigurarea
26
Pagina 1
necesarului fiind prescris prin normele legale, asigurate prin instalaiile si dotrile prezentate mai sus , la calitate
prescrisa prin standarde.
Populaia deservit este de 6893 locuitori din cei 7043 populaia total iar ageni economici n numr de 98.
Marea majoritate a consumatorilor sunt contorizai.
Necesarul i cerina de ap potabila se prezint n felul urmtor:
Necesarul total de apa:
Q max = 4000 mc/zi = 46,0 I/s
Q med = 2500 mc/zi = 29,0 I/s
Q minx = 1500 mc/zi = 17,5 I/s
Cerina totala de ap:

Q max = 4000 mc/zi = 46,0 I/s
Q med = 2500 mc/zi = 29,0 I/s
Q minx = 1500 mc/zi = 17,5 I/s
Acest debit de apa se asigura din cele dou surse n felul urmtor:
Din sursa Vrghi:
Q min = 1803 mc/zi = 20,50 I/s
Q med = 2200 mc/zi = 25,12 I/s
Q max = 2455 mc/zi = 28,55 I/s
Din sursa Zmeuri:

Q min = 880 mc/zi = 10,17 I/s
Q med = 1072 mc/zi = 12,41 I/s
Q max = 1197 mc/zi = 13,85 I/s
Cantitatea de apa livrata la diveri consumatori este contorizata.

Instalaii de msurare a debitelor si volumelor de apa
Captare aduciune:
1 buc D = 200 mm tip Zenner
1 buc cu D = 150 mm tip Zenner
1 buc cu D = 80 mm tip Meineke cu verificare metrologica valabila
Produse chimice folosite:
oxid de calciu ( var ) cca 500 kg/luna - 6 to/an
Sulfat de aluminiu cca 500 kg/luna - 6 to/an
clor cca 150 kg/luna - 1,8 to/an
chimicale pt laborator de analize
Alte materiale folosite:
piese metalice pt. reparaii cca. 1 to/an.
oxigen, carbid pt. sudri.
ulei si vaseline de ungere cca .200 kg/an.
Produse chimice periculoase si toxice.
Clorul lichid , in butelii sau conteiner special aparinnd furnizorului.
27
Pagina 1
Cantitate maxima in unitate: 500 kg.

Fisa tehnica de securitate anexat documentaiei
Substane toxice si periculoase folosite in laborator, conform aprobrilor anexate documentaiei. Autorizaie nr
2618/din 04.11.2003 pt deinerea si utilizarea substantelor toxice
Aviz prealabil pentru operaiuni cu precursori categoria I pt permanganat de potasiu.
4.1.1.8 UTILITATI
Alimentarea cu apa: din sistemul descris mai sus

Consumatorii sunt:
populaie: 12-22 I/s.
ageni economici, instituii publice, etc.:17-21 I/s.
Apa tratat este distribuit ctre consumatori prin conducte de oel cu Dn 168 mm i Dn 219 mm pe o lungime de
7540 m. Conducta de 168 mm deservete direct S.C. Metalurgica S.A. i are o lungime de 5420 m. La captul
conductelor sunt dou rezervoare tampon de 500 m3 fiecare.
Apa potabila pentru consumul propriu
In baza breviarului de calcul nr.1 necesarul de apa in scopul igienico sanitar este de
Q zi med = 0,640 mc/zi
Apa tratata pentru splarea filtrelor este in medie 120 mc/zi ( filtrele se spla zilnic ), care se evacueaz in
paraul Vrghi.
Asigurarea energiei termice
Energia termica pt sezonul rece se asigura cu cazanul de nclzire, consumul maxim de lemn de foc pt. nclzire
este de cca. 30 kg/h. Elementele coului de dispersie H = 9,5 m De = 0,35 m.
Asigurarea energiei electrice
Energia electrica se asigura din sistemul naional, prin transformatorul de 250 KVar instalat in unitate.
Intretinerea, schimbarea uleiului este realizat de SC Electrica SA pe baza de contract.
4.1.2 COLECTAREA SI TRATAREA APELOR UZATE CANALIZAREA MENAJERA
ORASENEASCA
Activitatea desfurata.
Domeniul principal de activitate:
COD CAEN 4100: Colectarea si tratarea apelor uzate
4.1.2.1 COLECTAREA APELOR UZATE - CANALIZAREA MENAJERA ORAENEASCA
Reeaua de canalizare
Reea de canalizare: este realizat n sistem divizor. Reeaua de canalizare este realizat din tuburi de beton, cu
diametrul de 300 mm (n lungime de 1400 m) i 200 mm (n lungime de 3300 m). Lungimea total a reelei de
canalizare este de circa 4.7 km i deservete 2,200 de locuitori, 7 instituii, 85 de uniti industriale i dou blocuri,
adic 34% din strzile pe care exist alimentare cu ap.
Monitorizarea calitii apei uzate de-a lungul sistemului de canalizare se face prin prelevarea de probe din
cminele de racord a acestor ageni economici. Prelevarea se face cu o frecven lunar. Parametrii de calitate
analizai sunt: Materii n suspensie, reziduu fix, azot total, extractibile, detergeni, CCB5, CCOCr, iar procentul de
analize conforme/an este de 83%. Se pare ca de-a lungul reelei de canalizare exist zone n care, datorit strii
conductelor, apa freatic ptrunde n reea producnd diluia apei uzate la intrarea n staia de epurare. Aceste
zone, n prezent, nu pot fi determinate cu precizie din cauza lipsei de aparatur adecvat. Pe viitor se va ncerca
28
Pagina 1
identificarea zonelor respective i poziionarea pe hart, pentru investiii ulterioare. n acest moment singura
monitorizare pe reeaua de canalizare se face n cminele de racord a agenilor economici posibili poluatori. n
cazul unei poluri accidentale vor lua probe din emisar.
Staia de epurare ora Vlahia
Staie de epurare:
Staia de epurare tip BNA cu stabilizarea nmolului cu o capacitate de 16 l/s.
Canal de msura din beton L = 11 m prevzut cu Camin de capt.
Grtar.
Bazin de aerare si decantare, construcie din beton armat cu dimensiunile de 17 x 16,60 x3,55 mc, prevzut cu
jgheab central care se realizeaz accesul apelor uzate menajere in bazin si doua jgheaburi marginale pentru ieirea
apei decantate.
Aerarea se realizeaz cu ajutorul a doua turbine cu 750 rot/min.
Nmolul depus in decantoare este evacuat prin sifonare prin 4 conducte in 4 cmine de nmol de unde este
introdus in bazin de depozitare.
Din depozitul, nmolul este pompat cu o pompa ACV 80 la halda de zgura a uzinei SC Metalurgica Vlhia SA.
Are un laborator pentru analizele de ap uzat la staia de epurare. Laboratorul pentru uzat este dotat cu pH-
metru, balan analitic, etuv electric, incubator, aparat de distilat ap. La laboratorul de ap uzat se analizeaz
29
Pagina 1
material n suspensie, reziduu fix, azot total, extractibile, detergeni, CCB 5, CCOCr. Laboratorul este deservit de 2
laborani. Laboratorul de analize va fi ridicat la standarde europene prin programul ISPA i va fi acreditat conform
ISO 17025.
Instalaii de msurare a debitelor canal Parschal la staia de epurare
Sisteme reinere a plutitoarelor
Sistemul de colectare a apei uzate din Vlhia este separativ deservind n general zona central a oraului respectiv
strzile: Gabor Aron, Spitalului, Jozsef Attila, Teilor si cartierul M. Eminescu.
30
Pagina 1
Lungimea total a reelei de canalizare menajer este de 4,7 km, conducte din beton i azbociment cu diametre de
la 200 pn la 300mm.
Laborator
Reeaua existent deservete aproximativ 2200 de locuitori, 7 instituii, 85 de uniti cu caracter industrial i dou
blocuri. Rata de conectare este de 27%.
Detalii privind caracteristicile reelei sunt date n tabelul de mai jos .
Material utilizat n reeaua de canalizare (situaia actual) Vlhia
Tabel nr. 2
Nr. Diametrul Lungimea reelei
Beton / Azbociment * PVC/PE/PP Lungime total
1 200 mm 3,300 m 3,300 m
2 300 mm 1,400 m 1,400 m
Total lungime 4,700 m
n prezent se afl n faz de finalizare un proiect finanat prin OG7 pentru dezvoltarea reelei de canalizare
menajer.
n tabelul urmtor sunt prezentate strzile pe care s-a realizat sau este n curs de realizare extinderea reelei de
canalizare menajer.
Strzile incluse n extinderea realizat prin OG7 Vlhia Tabel nr. 3
Strada Lungime OG 7/2007 Observaii
Nr.
a strzii n curs de Diametru
Crt. Denumirea strzii Realizat Material
(m) execuie (mm)
1 Harghitei 1.050 1.050 - 200 PVC
2 colii 400 400 - 200 PVC
3 Voinei 450 170 - 200 PVC
4 Turitilor 900 900 - 200 PVC
5 Vitusok 250 250 - 200 PVC
6 Intr. Vitusok 140 140 - 200 PVC
7 trandului 800 604 - 110 PVC
8 Uzinei 620 704 - 200 PVC
9 Berentyi Margit 880 1.265 - 200 PVC
10 Marton Aron 200 408 - 200 PVC
11 Turntorilor 360 222 - 200 PVC
31
Pagina 1
12 Noua 220 201 - 200 PVC

13 Ady Endre 580 580 - 200 PVC
14 Dozsa Gyorgy 540 540 - 200 PVC
15 Gyertyanffy Jonas 380 380 - 200 PVC
16 Spicului 200 200 - 200 PVC
17 Cmpului 200 157 - 200 PVC
18 Tineretului 800 800 - 200 PVC
19 Primverii 410 381 - 200 PVC
20 Sportivilor 300 204 - 200 PVC
21 1 Mai 750 219 - 200 PVC
22 Lupului 120 98 - 200 PVC
23 Carpailor 380 380 - 200 PVC
24 Aurora 800 800 - 200 PVC
25 Vntorilor 450 210 195 110-200 PVC
26 Republicii 670 153 1176 63-200 PVC
27 M. Koglniceanu 220 408 - 200 PVC
28 Fagului 150 - 83 200 PVC
29 Bethlen Gabor 930 942 - 200 PVC
TOTAL 14.150 12.766 1.454
Executarea lucrrilor pe reeaua de canalizare menajer in zonele centrale, de nord i nord est, vor soluiona n
bun msur problema pentru aceste cartiere. Extinderea reelei de canalizare n partea de sud dar i ntregirea
acesteia n celelalte zone, face parte din Proiectul POS Mediu.
Materialele predominante pentru conductele vechi de canalizare ap uzat sunt betonul i azbocimentul. Pentru
tronsoanele noi realizate s-a utilizat PVC.
Rata de conectare dup realizarea lucrrilor n curs va fi n jur de 63.8% din trama stradal i aproximativ 78%
din populaie.
Cea mai veche reea de canalizare dateaz din 1965.
Tabelul -1 Vrsta conductelor in Vlhia:
Tabel nr. 4
Anii Procent (%)
Intre 1965 1980 78
Intre 1980 - 2000 22
ntreaga reea de canalizare veche este gravitaionala, cu excepia strzii Spitalului pentru care a fost amplasata o
staie de pompare actualmente dezafectat.
Pentru extinderile reelei de canalizare n execuie sunt prevzute trei staii de pompare, amplasate pe strzile
Vntorilor, pentru zona de nord-est a oraului, trandului pentru zona central i Ora-trand pentru zona
median.
Numrul total al conectrilor este 91, cu 45 pentru blocuri, 18 pentru case si 28 pentru unitile economice.15%
din apa uzata colectata zilnic este industriala. Dup realizarea extinderilor incluse n programul OG7, se vor aduga
nc 285 de conectri pentru case.
Colectorul principal Dn 300 mm amplasat pe strada Gabor Aron este n mare parte avariat fiind strpuns pe un
tronson de peste 500 m de rdcinile arborilor din zon, fapt ce a condus la creterea debitului infiltraiilor i la
obturarea seciunii de curgere.
In conformitate cu Autorizaia de Gospodrire a apelor:

Debite caracteristice a apelor uzate evacuate in receptori naturali: pr. Homorodul Mic
Q zi max = 1400 mc/zi = 16,0 l/sec;
32
Pagina 1
Q zi med = 1300 mc/zi = 15,0 l/sec;

Anual 474,5 mii mc.
Categoria apei: Ape uzate urbane
Indicatorii de calitate apelor uzate influente in stemul de canalizare: Conform NTPA 002/2005
Indicatorii de calitate apelor uzate efluente i staia de epurare evacuate in pr. Homorodul Mic
Tabel nr. 5
Categoria apei Indicatorii de calitate Valori maxime admise mg/l
Urbane pH 6,5-8,5
Emisar Homorodul Mare Materii in suspensie 120,0
CBO5 150,0
CCOcr 250
Detergeni sintetici 2.0
Azot total 30,0
Reziduu filtrat la 105 oC 1000
Subst. extr. cu solveni organici 20,0
Situaia existenta a reelei de canalizare, inclusiv extinderile cuprinse in OG 7, este prezentata in planul urmator:
33
Pagina 1
Reea de canalizare - situaia existenta Vlhia
34
Pagina 1
Parametri reelei de canalizare din Vlhia:

Tabel nr. 6
Articol Indicator Valoare Uniti
Lungimea totala a reelei de canalizare (inclusiv colectorii principali & 18,92
3.6.1 km
proiectele n derulare)
3.6.1.1 Procent din lungimea sistemului mixt 00,0 % of 3.6.1
3.6.1.2 Procent din lungimea sistemului separat 100,00 % of 3.6.1
3.6.1.3 Procent din lungimea sistemului parial mixt/separat 0 % of 3.6.1
3.6.2 Lungimea colectorilor principali 1,6 km
3.6.2.2 Procent din colectorii principali reabilitai (legat de colectorii principali 0
% of 3.6.2
existeni)
3.6.3 Numrul de staii de pompare a apei uzate inclusiv cele executate sau n 4
numrul
curs de execuie
3.6.4 0,40 1000
Capacitatea staiilor de pompare a apei uzate
m3/d
3.6.5 Lungimea reelei de canalizare (fr apa pluviala si colectori principali) 17,32 km
3.6.5.1 Lungimea reelei de canalizare reabilitata 0 km
3.6.5.2 Procent din reeaua de canalizare reabilitata (legat de reeaua existenta) 0 % of 3.6.6
3.6.7 Populaia deservita pe lungime de reeaua de canalizare 264 capita/km
3.6.9 Capacitatea bazinelor de reinere a apelor pluviale 0 1000*m
Staii de pompare a apei uzat
n prezent exist o staie de pompare i nc trei n execuie care preiau apa uzata menajer i industrial
pompnd-o n reeaua de canalizare menajer. Poziionarea lor este dup cum urmeaz:
SP veche amplasat pe strada Spitalului este neutilizat n prezent, neechipat, necesitnd lucrri de reabilitare la
structura de rezisten, refacerea alimentrii cu energie electric, colectnd apa uzat de pe strada pe care este
amplasat;
SP 1 n partea de nord a oraului pe strada Vntorilor colectnd ap uzat menajer de pe strzile Carpailor,
colii i Vntorilor Q=14 mc/zi;
SP 2 n partea de mijloc a oraului pe strada ora-trand colectnd ap uzat menajer de pe aceast strad Q=6
mc/zi;
SP 3 nou n zona centrala a oraului, la captul strzii trandului colectnd ap uzat menajer din zonele de nord
i parial de mijloc inclusiv de pe strada pe care este amplasat Q=72 mc/zi;
Staiile de pompare a apei uzate nu au o sursa alternative de energie.
Principalele caracteristici si valori ale staiilor de pompare existente sunt date in urmtorul tabel:
Valori ale staiilor de pompare existenta din Vlhia:
Tabel nr. 6
Evaluarea
Numr condiiilor Evaluare a
Numele
ul de Q Eficienta Anul fizice a condiiilor
No staiei de Hp P
pompe m/h energiei instalrii echipame construcii
pompare
ntului lor civile
E&M
1 PS veche (str. - - - - N.A. Nu este proast
1965
Spitalului) echipat
2 1 5.0 5M 1.5 N.A. buna buna
PS 1 2008
kW
3 1 5.0 5M 1.5 N.A. buna buna
PS 2 2008
kW
4 PS 3 1 5.0 5M 1.5 N.A. 2008 buna buna
35
Pagina 1
kW
*Este prevzut o pomp n rezerv rece cu caracteristicile menionate
4.1.2.2 TRATAREA APELOR UZATE - STATIA DE EPURARE ORASENEASCA
Staia de epurare este de tip mecano - biologic i are capacitatea proiectat de 16 l/s, care ns nu este de ajuns n
momentul de fa, mai ales cnd partea nordic a oraului va fi racordat la acest sistem. Este dotat cu
debitmetru Parshall, - 1 bazin de aerare,- 2 aeratoare i pompe de nmol.
Nmolul depus de la decantoare este scos prin sifonare prin 4 conducte in 4 cmine si din acestea prin gravitaie
este introdus intr-un bazin de depozitare.
Din depozit nmolul este pompat cu o pompa tip ECV 80 la halda de zgura a uzinei SC Metalurgica SA, sau
vidanjarea periodica sau transportarea acestora pe fnee.
Evacuarea apelor uzate se realizeaz n prul Homorodul Mic.
Nr. personal angajat : 4 persoane
Regim de lucru 24 ore/zi , 5 zile/saptamana, 365 zile/an
Investiia a fost executata in anul 1972, dupa tehnologia de la ceea vreme , din echiparea staiei lipsind unele
componente eseniale pt o funcionare eficienta , iar la stabilirea parametrilor de evacuare sau luat in calcul
diluia dupa evacuare in Homorodul Mic ( conform D.C.S. 414/1979 ) fiind stabilite valori relativ ridicate , ori prin
apariia NTPA 001/1997 respectiv NTPA 001/2002,cat si NTPA011, legislaia impune noi masuri de imbunatatirea a
parametrilor de evacuare.
Totodat este necesar de artat ca obiectivul o are o capacitate mult mai mica dect ceea ce este necesar
localitii in prezent, innd cont ca o mare parte a localitii nu este canalizata , totodat nu este rezolvata
nici problema nmolului stabilizat.
Staia de epurare lucreaz la un randament sczut, in (comparnd analizele realizate, fata de valorile NTPA
001/2005) aceste valori se situeaz n jurul valorii de 20-40 %, totodat nu este rezolvat n cadrul staiei
deznisiparea, degresarea, decantarea prealabil apelor uzate influente, i dezinfectarea apelor epurate efluente,
totodat prezint o problem i evacuarea i depozitarea nmolului stabilizat.
Apele uzate efluente din staia de epurare au un coninut ridicat de Azot amoniacal, CBO5, CCO cr fata de
valorile admise prin Normativul sus amintit , dar in autorizaia de Gospodrire a apelor nr 274/31.01.2012
innd cont de condiiile concrete din zona orasului Vlhia sunt admise valori mai largi in aceasta perioada de
realizare a dezvoltrii staiei de epurare.
4.1.2.3 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE
Procesul de epurare
Staia de epurare reprezint un ansamblu de construcii instalatii si echipamente , pentru realizarea epurrii apelor
uzate , astfel incat sa respecte condiiile cerute de NTPA 001/2005, de evacuare a apelor uzate in emisari , sau
NTPA 002/2005 ,de evacuare in reele publice de canalizare.
Epurarea apelor uzate menajere se realizeaz printr-o serie de procese fizice, biologice, etc care se desfasoara
conform unei tehnologii, in funcie de caracteristicile apelor uzate (concentraie, substane nocive, natura lor,
debite ape uzate, etc.) si a gradului de epurare necesar. Prin aceste procese, se urmrete ndeprtarea
substanelor in suspensie ,a celor coloidale din soluie , de natura organica si anorganica, a substanelor nocive, a
bacteriilor patogene in scopul protejrii sanatatii oamenilor si mediului ambiant.
Procedeul de epurare este mecano-biologica folosete activarea unor microorganisme , care oxideaz sau
mineralizeaz substanele organice aflate in apa uzata. Aceasta epurare este precedata de epurare mecanica, al
crei scop este ndeprtarea impuritilor grosiere. Tehnologia de epurare biologica, folosete fenomenul de
biomasa in suspensie ( bazine cu nmol activat ) .Din punct d vedere al eficientei de epurare , aceasta este o
aerare prelungita, cu stabilizarea nmolului ( denumit impropriu, oxidare totala ).
36
Pagina 1
Schema tehnologica de epurare

Schema de epurare folosita urmrete in mod special reinerea materiilor in suspensie, a substanelor flotante,
eliminarea substanelor biodegradabile exprimate prin CBO 5.
Obiectele tehnologice sunt comasate in trei grupuri
linia apei
linia nmolului
construcii si instalatii auxiliare
Fluxul tehnologic pe linia apei consta din:
grtar rar
debitmetru Parshal
camera de distribuie
bazin de aerare cuplat cu decantor secundar
canale si conducte de legtura
Fluxul tehnologic pe linia nmolului
concentrator de nmol
pompe de evacuare nmol
pompare finala a nmolului
conducte tehnologice de legtura
Faze tehnologice de lucru:
Prin epurarea mecanica are loc ndeprtarea in principal a materiilor in suspensie si a substanelor separabile
gravitaional, realizat cu ajutorul grtarului de reinere. Materiile solide colectate se colecteaz in pube nchise si
se transporta pe platforma de deseuri menajere.
In bazinul de aerare, oxigenul necesar meninerii condiiilor vitale ale bacteriilor din cadrul sistemului cu nmol
activ este asigurat de instalaia de aerare generat de sistemul de aerare cu turbine 2 x22 KW / se menioneaz
eficienta slaba a acestetui sistem de aerare ) . Apa menajera nmolul activ din spaiul bazinului de aerare ajunge
prin sistemul de distribuie central in decantorul secundar , in care sunt reinute particulele foarte fine ce a ce
duce la reducerea particulelor in suspensie , In spaiul de aerare se introduce oxigenul necesar desfasurarii
proceselor biochimice pe o durata de 2-3 ore , in timp care se realizeaz omogenizarea apei uzate, aerului cat si a
nmolului activat, - proces in care are loc reducerea substanelor organice biodegradabile si a amoniacului.
Nmolul in exces stabilizat aerob se depoziteaz in concentratorul de nmol unde se compacta gravitaional
Nmolul depus de la decantoare este scos prin sifonare prin 4 conducte in 4 cmine si din acestea prin gravitaie
este introdus intr-un bazin de depozitare.
Din depozit nmolul este pompat cu o pompa tip ECV 80 la halda de zgura a zonei SC Metalurgica SA ( iniial ) ,
sau vidanjat periodic
Componente constructive
Treapta mecanica:
Grtare rare
debitmetru Parshall;
Treapta biologica:
bazine de aerare cuplat cu decantor secundar;
Concentrator de nmol;
37
Pagina 1
Sistem de aerare cu turbine ( 2 x22 KW );

Staie pompare pentru nmol stabilizat;
Conducte si canale de incinta.
Anexe
Laborator chimic pt analize;
Vestiar , grup sanitar;
Atelier mecanic ,electric.
Ape uzate tratabile cu ajutorul staiei de epurare sunt:

ape uzate fecaloid, menajere
Apele uzate menajere, provenite din apele folosite la splat si la alte activitati din gospodarii, care conin in general
spume, grsimi ,particule minerale fine si unele particule organice si care sunt colectate prin obiecte sanitare
obinuite (chiuvete, spltoare, sifoane de pardoseala etc.)
Debite caracteristice influente.
Debite caracteristice a apelor uzate colectate ce urmeaz a fi epurate reale
Q zi med = 638,6 mc/zi = 7,39 l/sec
Q zi max =734,4 mc/zi = 8,50 l/sec
Q or.max = 61,20 mc/h = 17,00 l/sec
Q or.min = 6,39 mc/h = 1, 77 l/sec
Tabel nr. 7
Specificaie Q zi med Q zi max Q or.max Q or.min
mc/zi l/sec mc/zi l/sec mc/h l/sec mc/h l/sec
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Ora Vlahita 638,6 7,39 734,4 8,50 61,20 17,00 6,39 1,77
TOTAL 638,6 7,39 734,4 8,50 61,20 17,00 6,39 1,77
Incarcarea apelor uzate influente
Apele uzate urbane influente n staia de epurare a oraului Vlhia se compune din ape uzate menajere i ape
uzate industriale.
ncrcrile apelor uzate influente in staie de epurare conform analizelor furnizate de operatorul staiei de epurare
sunt urmtoarele:
pH 6,5-8,5
suspensii max . 300 mg/l
CBO5 max . 100 mg/l
CCO Cr 250 mg/l
azot amoniacal 10 mg/l
fosfor total 2,0 mgl
detergeni sintetic biodegradabili 5,0 mg/l
Parametrii de evacuare stabilii prin NTPA 001 /2005 si NTPA 0011
Dup epurare apele uzate sunt evacuate n prul Homorodul Mic parametrii de emisie trebuie sa se ncadreze
n valorile maxime stabilitate prin NTPA 001/2005 si NTPA 011 care impune urmtoarele incarcari maxime
pH 6,5-8,5 Aviz Ga 274 /2012
suspensii max . 60 mg/l 120 mg/l
38
Pagina 1
CBO5 max . 25 mg/l 150 mg/l

CCO Cr 125 mg/l 250 mg/l
substane extractibile n eter de petrol 20 mg/l 20 mg/l
azot amoniacal 3,0 mg/l 30 mg/l ( azot total )
fosfor total 2,0 mg/l
clor rezidual liber 0,2 mg/l
temperatura max. 40 C
Grade de epurare necesar
pt. suspensii : ds= Cuz-Cuz (adm)/Cuz x 100 = (300-60/300)x100 = 80,00 %
pt. CBO5 : dx= Xuz-Xuzadm/Xuz x 100 = (100-25/100)x100 = 75,00 %
pt CCO cr : dy= yuz-yuz adm /yuz x 100 = ( 250-125 /100 ) = 50,00 %
Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001/2005 si NTPA 0011/2005 este necesara realizarea in cadrul
procesului de epurare a urmtoarelor grade de epurare:
80 % pentru materii in suspensie.
75 % pentru consumul biochimic de oxigen
50 % pentru consumul chimic de oxigen ( CCO cr )
70 % pentru azot amoniacal
60 % pentru fosfor total
Pentru atinge asemenea performante este necesar epurare mecano-biologica cu denitrificare apelor uzate , nsa
prezenta instalaie nu o poate realiza.
Gradul de epurare realizat
Din tabel anexa A , care prezint concentraii medii anuale a parametrilor influente si efluente in staie de epurare
pentru anul 2011, rezulta urmtoarele randamente de reducere a noxelor in staia de epurare :
d CBO5 cca. 21 %
d CCO Cr cca. 19 %
d susp.- nu sunt date
PH se ncadreaz in valori legale
Debit anual orar 16,51 l/s.
Disfuncionaliti existente la staia de epurare
Lipsa unor obiecte componente sau operaii de baza in vederea funcionarii normale a staiei pentru obinerea
unor randamente corespunztoare ca:
grtar fin sau decantorul primar;
deznisipator;
faza de denitrificare
separator de grsimi;
instalaie de dezinfectare pentru ape uzate epurate;
gospodria de nmol.
Capacitate redusa a staiei de epurare , chiar pt faza actuala nelund in calcul perspectiva de fi legat la canalizare
si partea nordica localitii.
Totodat trebuie arat ca:
39
Pagina 1
Nmolul evacuat pe halda de steril al SC Metalurgica SA prevzut iniial in proiect duce la poluarea solului si a
subsolului.
In prezent nmolul nu este evacuat din cauza defectrii sistemului de si transportat si este necesar vidanjarea
acestuia. Este necesar ca aceasta faza, operaie sa fie executat conform reglementarilor legale.
ncrcrile mari ale parametrilor de evacuare in unele perioade, datorita neevacurii periodice a concentratorului
de nmol din staia de pompare.
Principalii parametrii de evacuare a apelor uzate sunt monitorizai prin analize continue, asigurate in laboratorul
chimic al staiei de epurare , si ocazional realizate Goscom Miercurea Ciuc . Sunt anexate buletine de analize ape
uzate efectuate la SC Goscom SA apelor uzate influente si efluente in staie de epurare.
4.1.2.4 DOTARI
DESCRIEREA COMPONENTELOR STATIEI DE EPURARE
Bazinul de aerare i decantare:
Este o construcie din beton armat cu dimensiunile n plan de 17 x 16,60 m i adncime de 3,55 m. Bazinul este
prevzut cu jgheaburi marginale i unul central. Prin jgheabul central cu seciunea de 0,40 x 1,30 m se face
intrarea apei menajere brute, uzate, de unde prin 2 vane de Dn 300 mm, de perete, intr n bazin pentru aerare i
decantare.
Apele uzate provin din canalizarea S.C. Metalurgica S.A. i din sistemul de canalizare a oraului.
Pentru aerarea i decantarea apelor uzate n bazin au fost montate 2 turbine la nivelul paralelei de stlp din beton
armat. Ele au sarcina de a mprtia uniform suspensiile care se depun pe fundul bazinului. Turbinele sunt
acionate cu motor electric de 22 kW, cu turaie de 750 rot/min.
Apa decantat iese din bazin prin cele 2 jgheaburi marginale i sunt duse apoi spre emisar .
Nmolul depus prin decantare este scos prin sifoane, prin cte 4 conducte (n dou pri) cu Dn 100 mm, n cte 4
cmine i din acestea prin gravitaie este introdus ntr-un bazin cu perei i radieri din beton armat n subsolul
corpului de exploatare. Conductele de legtur ntre cmine i bazinul de depozitare sunt cu Dn 200 mm.
Pentru pomparea nmolului la halda de zgur a uzinei S.C. Metalurgica S.A. s-a prevzut o pomp tip ACV 80.
Actualmente conducta de evacuare nmol este defect, dar pentru economisire a energiei electrice se caut soluii
pentru un nou amplasament a patului de nmol.
Pentru accesul la cele 2 rotoare bazinul este prevzut cu pasarela de acces i cu parapei metalice pe margine cu
scopul evitrii cderii personalului de deservire n bazin.
Interiorul bazinului este prevzut cu perei i cane de linitire.
Pereii sunt fcute din beton armat, cu grosime de 15 cm.
Pentru rigidizarea n plan a bazinului s-au prevzut grinzi de legtur rezemate pe stlpi de susinere a pereilor
despritori i cane de linitire.
innd seama de natura terenului de fundare i avnd n vedere ca apa subteran se gsete la mare adncime,
stlpii de susinere din interior a pereilor i pasarelei rezem pe fundaii izolate, evitnd astfel radierul general.
Bazinul este alctuit din plci mari turnate n grosime de 10 cm din beton B 200 i armate cu reea 0 6 x 15 cm.
Resturile dintre plci se colmateaz cu mastic bituminos. ntregul bazin se fundeaz pe un teren stncos din roci
semidure i dure, fr ape subterane.
Accesul n interiorul bazinului s-a prevzut pe scri metalice incastrate n perei de capt.
Pentru protecia personalului de deservire n timpul exploatrii pasarelele de acces la turbine sunt prevzute cu
balustrade metalice din eav.
Corpul de exploatare cu staia de pompare nmol stabilizat:
Corpul de exploatare deservete tehnologic staia de epurare.
40
Pagina 1
Aceasta este o cldire cu parter i subsol parial pentru bazinul de nmol stabilizat, provenit de la bazinul de
aerare i decantare, nu functioneaza.
Parterul cuprinde urmtoarele ncperi:
laborator cu dimensiuni 7,00 x 4,00 m, cu pardoseala din PVC;
staia de pompare cu o pomp tip A VC, cu pardoseal de ciment rolat;
grup sanitar, format din vestibul, WC i un du, toate cu pardoseal mozaic.
nclzirea construciei se realizeaz cu sobe cu combustibil solid (lemne). Iluminatul este natural, cu ferestre din
lemn vopsite i artificial cu becuri de 60 - 100 W. Grupul sanitar este prevzut i cu ventilaie artificial.
Accesul n staia de pompare se face direct prin ua metalic de 1,50 x 2,10 m n dou canale.
Accesul n laborator se face indirect prin vestibul, printr-o u de lemn, cu dimensiuni de 0,90 x 2,10 m.
Construcia corpului de exploatare este amplasat lng bazinul de aerare i decantare la o distan de cca. 7 m.
Acoperiul este alctuit din plac de beton armat n terasa cu panta de 2,5-3%.
Evacuarea apelor pluviale se realizeaz prin jgheaburi din tabl zincat i barbacane.
Subsolul are o adncime impus tehnologic la cca. - 5,60 m fa de nivelul 0,00 comparat cu cota 796,10.
Pereii subsolului i radierul sunt din beton armat, tip B 150.
Debitmetru Parshall:
Const dintr-un canal din beton i un cmin de capt. Seciunea canalului la interior este de 58 x 106 cm i
seciunea cminului de 1,00 x 1,00 m. Lungimea canalului este de 11 m. Construcia debitmetrului servete la
msurarea debitului.
Pe traseul canalului s-a prevzut o strangulare din beton cu agregat cu marca B 100. Limea canalului se reduce
prin strangulare la 23 cm. Pentru accesul n interior cminului de control s-au prevzut trepte din oel beton, la 30
cm distan pe vertical.
Grtar pentru reinerea materialelor plutitoare:
Este o construcie din beton armat. Lungimea grtarului este de 6,50 m i n seciune transversal este de forma
dreptunghiular. n interior seciunea grtarului este mprit n dou printr-un perete despritor n grosime de
30 cm.
Pentru reinerea materialelor plutitoare s-a prevzut un grtar metalic care este montat ntr-un ghidaj U de 80
mm. nclinarea grtarului este 60 fa de orizontal.
Pentru curirea grtarului, nainte i dup grtar, sunt stvilare montate n ghidaje U de 100 mm pentru
posibilitatea de nchidere a apei la grtar. Manevrarea stavilelor se face de pe pasarelele din beton armat cu o
lime de 70 cm.
Debitul maxim orar a staiei de epurare este Ou zi or = 16,5 l/s,
Staia de pompare ape menajere:
Este situat pe partea sudic a oraului, lng drumul principal Vlhia-lueta, n punctul cel mai aval de pe lng
spitalul orenesc, de unde vor trebui pompate apele uzate spre staia de epurare.
Aceast staie primete apele menajere de la fosta maternitate a localitii i le pompeaz spre staia de epurare n
bazinul de aerare i decantare.
Funcional, construcia staiei are parter i subsol.
Subsolul este un bazin care primete apele menajere. Are perei radiali din beton armat. Forma n plan a
construciei este circular cu diametru interior de 4 m.
Intrarea n staie s-a prevzut pe o u metalic, dimensiuni de 1,50 x 2,10 m.
Tehnologic staia a fost prevzut cu 2 electropompe tip ACV 80 - D., nu funcioneaz
41
Pagina 1
n planeul de la cota 0,00 pe amplasamentul pompelor s-a prevzut: 2 goluri de 50 x 50 cm pentru coloanele de
susinere a sorburilor, un gol de acces 80 x 80 cm pentru subsol i 2 goluri 0 = 200 mm pentru ventilaie. Golul de
acces se acoper cu capac metalic 900 x 900 mm tip IPACH pentru interior. Planeul peste parter este din beton
armat. Iluminarea se realizeaz prin 5 ferestre de 0,60 x 0,80 m.
Ventilarea subsolului i parterului s-a realizat cu burlane de ventilaie Dn 200 mm, care strpung ambele planee.
Pentru ridicarea electropompelor, n grinda planeului din tavan s-au prevzut 2 crlige axate n dreptul
agregatelor.
Cldiri terenuri - Indici de plan general .

Suprafaa totala a terenului este de : 2578,62 mp si este in proprietatea Consiliului Local Vlahita
Construcii totale 386,00 mp din care:
o cldire administrativa 72,94 mp
o magazie 1 19,64 mp
o magazie 2 1,68 mp
o instalaia epurare 291,74 mp
Drumuri si platforme 2182,94 mp
Spatii verzi 9,68 mp
Funcional cldirea administrativa este compusa din:

laborator S = 28,0 mp
grup sanitar S = 16,0 mp
staie pompare S = 16,0 mp
4.1.2.5 BILANUL DE MATERIALE
Cantitatea materialului reinut conform gradelor epurare necesar

Debite de canalizare, ncrcri in poluani si condiii de descrcare in emisar. Alte date sunt in GA
Q uz zi max = 734,4 mc/zi = 8,50 l/s
Q uz orar max = 61,20 mc/h = 17,0 l/s
Incarcarile in poluanti luate in considerare:
suspensii 300 mg/l
CBO5 100 mg/l
Gradul de epurare necesar :
suspensii 80,0%
CBO5 75,0%
Cantitatea de s.u. ce intra in staia de epurare:
suspensii 190,80 kg/zi
CBO5 63,86 kg/zi
Cantitatea de s.u. retinute in:
grtar: suspensii e= 10-15 %
bazin aerare-decantare: trebuie asigurat randamente mari pt asigurarea respectrii parametrilor de emisie.
Cantitatea s.u influenta in Homorodul Mic - max admis prin NTPA 001/2002
42
Pagina 1
suspensii 38,31 kg/zi concentraie de < 60 mg/l admis

CBO5 15,96 kg/zi concentraie de < 25 mg/l admis
4.1.2.6 MATERII PRIME SI MATERIALE FOLOSITE
piese metalice pt reparaii cca. 1 to/an

oxigen , carbid pt sudri
ulei si vaseline de ungere cca .200 kg/an
chimicale pt laborator de analize
Mijloace de transport.
Unitatea dispune de urmtoarele mijloace de transport:
1 buc vidanjor.
4.1.2.7 UTILITATI
Alimentarea cu apa:
Apa potabila pt consumul igienico sanitar si duuri , se asigura din reeaua orenesc printr-o conducta de 1
Consumul maxim de apa potabila este de Q zi med = 0,360 mc/zi
Apa potabila se folosete pentru:
consum igienico- sanitar
consum tehnologic spalari igenizari.
scopuri P.S.I.
Necesarul de apa - determinat conform STAS 1343/0- 89,STAS 1343/1-91 si STAS 1478-90, conform breviarului de
calcul .
N2zi med= 0,360 mc/zi = 0,004 l/s
N2zi max= 0,424 mc/zi = 0,005 l/s
N2 or max= 0,035 mc/h = 0,009 l/s
Consumul efectiv anual de apa potabila : 135 mc/an = 110 mc/luna
Evacuarea apelor uzate menajere: in staie de epurare
Emisarul apelor meteorice: prul Homorodul Mic.
4.2 MATERIALE DE CONSTRUCII

Materiale de construcii utilizate la realizarea construciilor existente: crmizi, lemne, igle, mortare i betoane de
ciment, metale, plci ondulate din azbociment.
Plcile ondulate de azbociment sunt utilizate ca acoperiuri la construcii dup cum urmeaz: o parte din
construciile existente pe amplasamentul studiat ( Statie tratare, acoperind o suprafa de 230 mp. constituind o
surs de poluare a aerului cu pulberi fine de azbest.
Fibrele de azbest avnd caracteristicile: lungimea fibrei Lf < 5 m i diametrul fibrei Df < 3m, fac parte din
categoria substanelor cancerigene conform prevederilor anexei nr.1 al Ordinului M.A.P.P.M. nr. 462/1993.
43
Pagina 1
4.3 STOCAREA DE MATERIALELOR DEPOZITE DE MATERII PRIME, REZERVOARE

SUBTERANE
Materiile prime nu este cazul.

Materiale auxiliare: la statia de tratare, varul , clorul.
4.3.1 REZERVOARE SUBTERANE AFLATE N ZON
Nu sunt.
CARBURANI
Nu este cazul.
COMBUSTIBILUL
Combustibilul este lemnul de foc.
Nu sunt centrale termice de capacitare mare.
4.4 EMISII IN ATMOSFER, EMISII DE PROCESE TEHNOLOGICE, ALTE EMISII IN

ATMOSFER
4.4.1 LA OBIECTUL ALIMENTARE CU APA
Poluani evacuai in aer.

Sursele de emisie a poluanilor n atmosfer n urma activitii desfurate sunt:
emisii dirijate de la sistemul de nclzire punct termic termica
emisii de clor gazos in cazuri nefuncionrii corecte a staiei de clorinare , sau accidente tehnice
Evaluarea emisiilor de substane poluante la sursele fixe enumerate mai sus s-a realizat:
pe baza factorilor specifici de emisie recomandai de documentaia A.P. 42 Factori de emisie elaborat de EPA;
prin calculul estimativ al debitelor masice (pe baza factorilor de emisie) i al concentraiilor de poluani ( pe baza
debitelor masice calculai i al debitului de efluent evacuat la surs);
prin raportarea valorilor concentraiilor calculate la limit stabilit prin reglementrile de mediu n vigoare: Ordin
nr. 462/1993 al MAPPM i Ordin nr. 756/1997 al MAPPM.cat si Legea nr 104/2011 privind protectia atmosferei,
STAS 12574/1987.
Emisii de la sistemul de nclzire.
ncperile din compartiment administrativ sunt nclzite cu energie termic furnizat de cazan de incalzire,
folosind combustibil, lemne de foc.
Surse si poluani pentru aer: gazele de ardere rezultate de la cazan, funcionnd cu lemne de foc. Consumul de
lemne de foc in timpul friguros fiind de maxim; 30 kg/h.
Parametrii arderii:
Tabel nr 8
Specificaie U/M Valori Observaii .
Cantitatea de combstibil folosit 1 kg 30
- volumul total de gaze arse mcN 225 in regim maxim
- volumul gazelor arse la virf de cos mc 321 in regim maxim
- debitul volumetric gaze arse mc/s 0,10
- viteza gazelor la ieire din cos m/s 1,80
- inaltimea coului de dispersie m 0,5
- diametru la vrf de cos (De ) m 0,35
44
Pagina 1
Emisii de poluani de la cazanul de incalzire:

Tabel nr 9
Poluant g/h g/s mg/Nmc Ord 462/93 Observaii.
1 2 3 4 5
- pulberi 63 0,017 274 100
- oxizi de sulf 0,99 0,0003 4,84 2000
- oxizi de azot 22,5 0,006 98,4 500
- oxid de carbon 204 0,056 888 250
Din tabelele de mai sus se constata ca valorile emisiilor de pulberi in suspensie si CO, calculate conform
metodologiei AP-42 va prezenta o depire uoara fata de valorile maxime conform Ordin 462/1993.In cazul
depirii emisiilor fata de cele stabilite prin Ordinul sus menionat se recalculeaz inaltimea coului de dispersie,
daca valoarea raportului Q/S > 5, in care;
Q debitul maxim al poluantului emis in g/h,
S parametru ce reprezint valoarea limita pe scurta durata a emisiilor de poluani in atmosfera in g/mc si valorile
pentru diferii poluani sunt stabilite de ordinul sus amintit.
Valorile raportului Q/s:
pulberi 63 /500 = 0,126

oxizi de azot 22,5 /300 = 0,034
oxid de carbon 204/6000 = 0,18
Deoarece valoarea raportului Q/s este mai mic dect 5, nu este necesar calcule de verificare a nlimii coului
de dispersie. si corespunde , in conformitate cu Ordinul MAPPM nr. 462/1993. )
Valorile imisiilor de noxe de la cazanul de nclzire ( Conf. anexa 1 ) Tabel nr.

10
Denumire poluant Concentr. Distanta st. atm. V vint Observaii
(micrg/mc) (m) (m/s)
Sezon rece ( maxim)
- pulberi 11,90 85 S. 2,1
- oxizi de azot 4,30 85 S 2,1
- oxid de carbon 39,00 85 S 2,1
Calculul concentraiilor de poluani pentru perioada de mediere de 60 min calculat pentru varianta sezon rece in
condiii meteorologice diferite (stabilitatea atmosferei de la foarte instabil la foarte stabil, respectiv viteza vntului)
pentru care sa calculat concentraiile noxelor la distante de la 35 m la 335 m pe direcia vntului, pun in evidenta
urmtoarele valori maxime, in cazul sistemelor de ardere ( anexa )
In condiii de sezon rece:
C part. in susp. = 11,90 g/mc
C oxizi de azot = 4,36 g/mc
C oxid de carbon = 39,00 g/mc
Concentraia maxima a poluanilor se atinge la o distanta de 60 m de sursa intr-o atmosfera stabila la viteza
vntului de 2,1 m/s.
innd cont de faptul ca debitul masic al poluanilor emii de instalaiile de ardere este redus ,concentraiile
noxelor mult mai mici dect valorile maxime admise prin Ordinul 462/93 instalaia nu constituie un factor de
poluare in zona. Din cele de mai sus rezulta ca valoarea concentraiei la nivel de imisie ( timp de mediere 30
45
Pagina 1
min ) in cazul poluanilor studiate sunt mult sub valorile admise prin STAS 12.574/87, in cazul cel mai defavorabil
rezulta ca obiectivul nu reprezint o sursa de poluare pt atmosfera in zona.
Valorile CMA, la nivel de imisie, obinute sunt cu mult sub cele stabilite de STAS 12574/1987, iar Imisiile
pentru poluani SOx , CO si Hidrocarburi nu sa calculat deoarece valorile lor sunt neglijabile.
Emisii de poluani de la utilajele din dotare
Emisiile gazelor de eapament

Nu este cazul
Emisii de poluani din procesul de dezinfectare clorinare
In procesul de dezinfectarea apei se utilizeaz clorul. Clorul este un produs chimic deosebit de periculos si toxic.
La transportul, depozitare si utilizarea trebuiesc respectate nomele specifice referitoare la acest produs.
Emisiile de clor datorita avariilor sau accidentelor de utilaje poate avea consecine deosebit de grave.
Valoare limita de expunere profesionala pentru ageni chimici CMA la locul de munca , conf. Tabel nr.31din
Norme Generale de Protecie a muncii pt clorul gazos:
Valoare limita pt termen scurt ( 15 min ) este de 1 mg/mc
Emisii de noxe in aer - Conform Ordin 462/1993 , cap 6.1 pt clor:
Valoarea limita de emisie 5 mg/mc , la un debit masic de < 50 g/h
Concentraia la nivel de imisii, pt timp de mediere 30 min este de 0,1 mg/mc conform STAS 12574/1987 -
4.4.2 LA OBIECTUL CANALIZARE SI STATIE DE EPURARE
Poluanti evacuai in aer

Principalele sursele de emisie a poluanilor n atmosfer n urma activitii desfurate sunt:
Sursele de emisie de pe amplasament se caracterizeaz prin :
emisii dirijate (sisteme de nclzire );
emisii discontinue joase (pat de uscare a nmolului, vidanjor);
emisii joase liniare (mijloace de transport).
Evaluarea emisiilor de substane poluante la sursele fixe enumerate mai sus s-a realizat prin:;
pe baza factorilor specifici de emisie recomandai de documentaia A.P. 42 Factori de emisie elaborat de EPA;
prin calculul estimativ al debitelor masice (pe baza factorilor de emisie ) i al concentraiilor de poluani ( pe baza
debitelor masice calculai i al debitului de efluent evacuat la surs);
prin raportarea valorilor concentraiilor calculate la limit stabilit prin reglementrile de mediu n vigoare: Ordin
nr. 462/1993 al MAPPM i Ordin nr. 756/1997 al MAPPM.cat si Ordinul MAPM 592/2003 si STAS 12574/1987
Emisii de la sistemul de nclzire
ncperile din birou este nclzit cu cazan de nclzire, folosind combustibil , lemne de foc. Surse si poluani
pentru aer: gazele de ardere rezultate de la cazan , funcionnd cu lemne de foc. Consumul de lemne de foc in
timpul friguros fiind de maxim ; 20 kg/h.
Noxe emise in aer de a sisteme de ardere, cu coninut de pulberi ( sedimentabili si in suspensie, oxizi de azot,
oxid de carbon , bioxid de carbon )
Poluanii evacuai n atmosfer (n mg/mc i g/s).
Parametrii arderii Tabel nr 11
Specificaie U/M Valori Observaii .
1 2 20 5
46
Pagina 1
- volumul total de gaze arse mcN 152 in regim maxim

- volumul gazelor arse la vrf de cos mc 225 in regim maxim
- debitul volumetric gaze arse mc/s 0,10
- viteza gazelor la ieire din cos m/s 1,10
- inaltimea coului de dispersie m 7,0
- diametru la vrf de cos (De ) m 0,25
Emisii de poluani de la cazanul de nclzire; Tabel nr 12

Poluant g/h g/s mg/Nmc Ord 462/93 Observaii .
1 2 3 4 5
- pulberi 42 0,012 274 100
- oxizi de sulf 0,66 0,0002 4,84 2000
- oxizi de azot 15,1 0,0041 98,4 500
- oxid de carbon 136 0,037 888 250
Din tabelele de mai sus se constata ca valorile emisiilor de pulberi in suspensie si CO, calculate conform
metodologiei AP-42 va prezenta o depire uoara fata de valorile maxime conform Ordin 462/1993.In cazul
depirii emisiilor fata de cele stabilite prin Ordinul sus menionat se recalculeaz inaltimea coului de dispersie,
daca valoarea raportului Q/S > 5, in care;
Q debitul maxim al poluantului emis in g/h
S parametru ce reprezint valoarea limita pe scurta durata a emisiilor de poluani in atmosfera in g/mc si valorile
pentru diferii poluani sunt stabilite de ordinul sus amintit.
Valorile raportului Q/s:
pulberi 63 /500 = 0,126
oxizi de azot 22,5 /300 = 0,034
oxid de carbon 204/6000 = 0,18
Deoarece valoarea raportului Q/s este mai mic dect 5, nu este necesar calcule de verificare a nlimii coului
de dispersie. si corespunde , in conformitate cu Ordinul MAPPM nr. 462/1993. )
Valorile imisiilor de noxe de la cazanul de nclzire ( Conf. anexa 1 ) Tabel nr. 13

Denumire poluant Concentr. Distanta st. atm. V vint Observaii
(micrg/mc) (m) (m/s)
Sezon rece ( maxim)
- pulberi 14,60 60 S. 2,1
- oxizi de azot 5,26 60 S 2,1
- oxizi de carbon 47,95 60 S 2,1
Calculul concentraiilor de poluani pentru perioada de mediere de 60 min calculat pentru varianta sezon rece in
condiii meteorologice diferite (stabilitatea atmosferei de la foarte instabil la foarte stabil, respectiv viteza vntului)
pentru care sa calculat concentraiile noxelor la distante de la 35 m la 335 m pe direcia vntului, pun in evidenta
urmtoarele valori maxime, in cazul sistemelor de ardere ( anexa )
In condiii de sezon rece :
C part. in susp. = 14,60 g/mc
C oxizi de azot = 5,26 g/mc
C oxid de carbon = 47,95 g/mc
Concentraia maxima a poluanilor se atinge la o distanta de 60 m de sursa intr-o atmosfera stabila la viteza
vntului de 2,1 m/s.
47
Pagina 1
innd cont de faptul ca debitul masic al poluanilor emii de instalaiile de ardere este redus ,concentraiile
noxelor mult mai mici dect valorile maxime admise prin Ordinul 462/93 instalaia nu constituie un factor de
poluare in zona. Din cele de mai sus rezulta ca valoarea concentraiei la nivel de imisie ( timp de mediere 30
min ) in cazul poluanilor studiate sunt mult sub valorile admise prin Legea nr 104/2011 ( Legea proteciei
atmosferei ) si STAS 12.574/87, in cazul cel mai defavorabil rezulta ca obiectivul nu reprezint o sursa de poluare pt
atmosfera in zona.
Valorile CMA, la nivel de imisie ,obinute sunt cu mult sub cele stabilite de STAS 12574/1987, iar Imisiile pentru
poluani SOx, CO si Hidrocarburi nu sa calculat deoarece valorile lor sunt neglijabile.
Emisii de poluani de la utilajele din dotare
Emisiile gazelor de eapament sunt formate din monoxid de carbon, oxizi de azot, particule i ali produi de
combustie.
Debitele masice orare maxime ale poluanilor emii prin gazele de eapament ale autovehiculelor care se
deplaseaz n cadrul incintei ( lund cazul cel mai defavorabil cnd n timp de o or, funcioneaz vidanjorul i
utilajele de ncrcare a reziduurilor ).
Emisiile gazelor de eapament sunt formate din monoxid de carbon, oxizi de azot, particule i ali produi de
combustie.
Concentraia principalelor substane poluante n gazele de eapare pentru diferite motoare i regimuri de
funcionare sunt prezentate n urmtorul tabel
Tabel nr 14
Natura poluanilor Conc. Mers n gol Accerelare Decelerare
MAS MAC MAS MAC MAS MAC
0 1 2 3 4 6 7 8
oxid de carbon % 7,00 Urme 8,00 urme 2,00 Urme
oxizi de azot % 0,50 0,04 0,10 0,01 1,00 0,03
Aldehide Ppm 30,00 60,00 600,00 250,00 20,00 30,00
hidrocarburi Ppm 10,00 20,00 10,00 10,00 200,00 30,00
Not:
MAS- motor cu aprindere prin scnteie
MAC- motor cu aprindere prin comprimare
Noxele evacuate prin gazele de eapament trebuie s se ncadreze n prevederile STAS 11369/1979 respectiv O.M.T.
nr.537/1997 pentru autovehicule importate de la 1998 precum i n prevederile Ordinului MAPPM nr. 462/1993
Valorile limit a noxelor din gaze de eapament Tabel nr. 15

Categoria autovehiculelor Regle- Valori limit
men-tarea
CO g/km HC+NOx g/km Particule g/km
benzin Diesel benzin Diesel Benzin Diesel
M 3,5 t
Transport de materiale EURO 2 2,72 - 6,9 0,97 1,7 0,14 0,25
(Vidanjor)
Conform Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993 anexa nr.1. valorile limit a plumbului i a cadmiului evacuate prin
gaze de eapament sub form de pulberi sunt:
cadmiu: 0,2 mg/m 3 la Qm >1 g/h;
plumb : 5 mg/m 3 la Qm > 25 g/h;
Emisii de poluani din procesul de epurare
48
Pagina 1
n cadrul staiei, epurare a apelor uzate se realizeaz prin metoda aerob, n aceast situaie emisiile de noxe i
mirosuri sunt neglijabile, n cazul neasigurrii funcionrii la parametrii proiectai, pot fi evacuate n atmosfer
urmtoarele poluani a cror valoare olfactiv (VO) prezint valori ridicate:
hidrogenul sulfurat, degaj un miros de ou stricat foarte puternic;
mercaptani ( metilmercaptan, etilmercaptan) elibereaz un miros de varz stricat;
amoniacul prezint un miros neptor;
aminele ( metilamina, - prezint un miros de pete foarte pronunat;
acizi organici: acid acetic, acid butiric, acid valeric cu miros puternic i neptor;
aldehid butiric cu miros rnced;
aldehid izovaleric cu miros neplcut de mr stricat.
Valoarea olfactiv ( VO ) reprezint raportul dintre tensiunea de vapori saturai a unei substane i concentraia
limit de percepere, se utilizeaz ca unitate de msur pentru aprecierea cantitativ a mirosului.
Procedeele de tratare a nmolurilor sunt multiple i variate, fiecare obiectiv trebuie studiat n condiiile sale
specifice, documentaia prezentat trateaz prelucrarea nmolurilor prin procedeul de prelucrare mecanic
dinamic i paturi de deshidratare.
Principala surs de poluare pentru aer de pe amplasament reprezint noxele rezultate din ; colectarea i
depozitarea n condiii necorespunztoare a reinerilor de la grtare, din fermentarea anaerob i aerob a
nmolurilor rezultate din concentratorul de nmol i depozitat in bazinul de nmol .
Conform reglementarilor legale concentraiile maxime a noxelor in aerul zonelor protejate nu trebuie sa se
depaseasca cele prevzute prin Legea nr 104/2011 si STAS 12574/1987, iar pentru substanele nespecificate in
acest document ele sa nu prezinte mirosuri olfactive si persistente.
ncadrare in norme legale:
Emisiile sub form de pulberi rezultate din ntreaga activitate desfurat pe amplasament nu trebuie s
depeasc 50 mg/mc la un debit masic de 0,5 kg/h, la o dimensiune a diametrului mediu al particulelor (dp) 5
nm, n conformitate cu reglementrile legale : Ordin MAPPM nr 462/1993 .
Mirosuri Statie de epurare . In unele perioade , inspecial vara , exista mirosuri persistente dezagreabile datorita
nefuncionrii corespunztoare a procesului de epurare de aceea este foarte urgent necesar retehnologizarea
staiei de epurare.
Concluzii privind emisiile de noxe:
Valorile emisiilor de noxe calculate au fost comparate cu valorile maxime admise
(Valori Limita de Emisie) prescrise in Ordinul MAPPM 462/1993,coroborate cu Ordinul nr. 756/1997 in vederea
stabilirii pragurilor de alert:
a.) n cazul punctului termic a instalaiilor de ardere, valorile maxime stabilite:
Tabel nr. 16
Indicatori Prag intervenie Prag de alerta
( mg/Nmc ) ( mg/Nmc )
Pulberi 100 70
Monoxid de carbon 250 175
Substante organice expr 50 35
in C
Oxizi de azot 500 350
Mrime de referin: valorile limite se raporteaz la un coninut n oxigen al efluentului. gazos de 6 %.

Comparnd valorile din tabele prezentate mai sus, se observa ca valorile la emisie prevzute in Ordinul nr,
462/1993 al MAPPM, sunt respectate la parametrii: oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, concentraiile
49
Pagina 1
acestora situndu-se sub pragul de alert, care reprezint 70 % din pragul de intervenie (valoarea limita a
emisiilor).
EMISII din zon, emisii de proces, alte emisii atmosferice
Emisiile de noxe n aer din zona respectiv provin:
n prezent NU SUNT - numai din cele rezultate din circulaia de autovehiculelor in zona.
Emisiile provenite de la centrale termice industriale nvecinate
In zona studiat nu sunt uniti industriale in funciune.
4.5 ALIMENTARE CU AP EFLUENTI TEHNOLOGICI I MENAJERI, SISTEMUL DE

CANALIZARE A APELOR UZATE
4.5.1 PROTECTIA CALITATII APELOR
4.5.1.1 CAPTAREA SI TRATAREA APELOR UZATE
Sistemul de alimentare cu apa descris mai sus.

Protecia calitatii apelor.
Surse de ape uzate.
Apele uzate provin de la:
Instalaiile sanitare, din consum igienico sanitar, din spalari si igienizri a ncperilor.
Instalatii tehnologice de splarea filtrelor de nisip
Apele uzate menajere:
Cantitatea apelor uzate menajere pe baza breviarului de calcul anexat:
Qs zi med = 0,640 mc/zi =0,012 l/s
Qs zi max = 1,30 mc/zi =0,015 l/s
Qs or max = 0,18 mc/zi =0,050 l/s
Apele uzate sunt epurate in fosa septica tricompartimentala cu dimensiuni de
4,80 x 2,40 x 2,55 = 29,37 mc
Dupa epurare apele uzate sunt evacuate in pariul Varghis.
Nmolul depus in fosa septica se evacueaz periodic, din primele camere, prin vidanjare, si se poate folosii ca
fertilizant al solului pe terenurile inpadurite.
Apele uzate tehnologice
Apele uzate tehnologice rezultate din procesul de splarea filtrelor de nisip operaie ce se executa zilnic, si
depinde de calitatea apei captate, debitele fiind mai mari in anotimpul ploios, cnd coninutul de suspensii in apa
bruta este mai mare- implicit necesita splri mai intense.
Debitul apelor uzate evacuate
Qs zi med = 120,0 mc/zi = 1,28 l/s
Apele uzate de splare sunt evacuate in prul Vrghis.
Concentraia maxima a poluanilor din apele evacuate in ape de suprafaa conf NTPA001/2002
suspensii 60 mg/mc
CBO5 25 mg/mc
pH 6,5-8,5
50
Pagina 1
Apele pluviale de pe construcii si terenurile din incinta sunt evacuate prin colectoare interioare in santul
marginal unitatii in prul Vrghi
Debitele apelor pluviale sunt:
Qv = 9 l/s, Qc = 7 l/s.
4.5.1.2 CANALIZAREA SI STAIA DE EPURARE
Protecia calitatii apelor.

Sursele de ape uzate si compuii acestor ape .
Sursele de poluant evacuat in ape de suprafaa reprezint apele uzate epurate evacuat din staia de epurare
studiata.
Debilele apelor uzate evacuate , conform tabelului nr I/1 cat si din graficele anexei 1/1 rezulta ca debitul apelor
care este evacuat in prul Homorodul Mic este cuprins intre 14,5- 17 l/sc
Debite caracteristice fiind:

Tabel nr 17
Specificatie Q zi max Q zi med Q or.max Q or.min
mc/zi l/sec mc/zi l/sec mc/h l/sec mc/h l/sec
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Oras Vlahita 734,4 8,50 638,6 7,39 61,20 17,00 6,39 1,77
TOTAL 734,4 8,50 638,6 7,39 61,20 17,00 6,39 1,77
Incarcarea apelor uzate evacuate trebuie sa se ncadreze in valorile admise prin legea 188/2002, cu complectrile
ulterioare, respectiv normativ NTPA 001 si NTPA011 care impune realizarea gradelor de epurare prezentat in
capitolul II, astfel ca sa fie asigurat respectarea ncadrrii in urmtoarele valori maxime la evacuarea apelor uzate
din staia de epurare:
pH 6,5-8,5
suspensii max. 60 mg/l
CBO5 max. 25 mg/l
CCO Cr 125 mg/l
substane extractibile n eter de petrol 20 mg/l
azot amoniacal 3,0 mg/l
Valorile medii ale principalilor parametrii ai apelor uzate, influente si efluente din staia de epurare pe luni din
cursul anului 2011 (debit, CBO 5, CCOcr suspensii, Azot amoniacal) furnizat de beneficiar sunt prezentate in tabelul
anexat si graficul anexat.
Totodat sunt anexate buletinele de analiza privind principalii parametrii intrare- esire cu valori momentane a
parametrilor determinate executat, la solicitarea beneficiarului de catre SC Goscom SA Miercurea.
51
Pagina 1
Din buletinele analiza rezulta ca staia de epurare lucreaz cu randamente sub cele prevzute prin normativele
mai sus amintite, datorita tehnologiei aplicate nvechite, a uzurii instalaiilor, cat si nefuncionarea unor pari a
instalaiilor.
Pentru a atinge performantele prescrise in normativele specificate impuse, este necesar procedeul de epurare
biologica cu faza de denitrificare a apelor uzate.
Este de menionat faptul ca staia de epurare nu a fost dotat cu instalatii de tratare a nmolului rezultat , fiind
prevzut cu sistemul de pompare pe halda de zgura a SC Metalurgica SA , care in unele perioade nu
funcioneaz.
In concluzie este necesar modernizarea staiei de epurare prin retehnologizare reutilare ,pt a obine
randamentele prescrise, respectarea parametrilor de evacuare cat si mrirea capacitaii staiei innd cont ca o
mare parte a localitii inca nu beneficiaz de sistem de canalizare , apele uzate ajungnd pe marginea
drumurilor polund solul si subsolul.
Staiile si instalaiile de epurare, preepurare a apelor uzate, randamente de reinere a poluanilor, locul de
evacuare.
Descriere detailata a fost prezentata la capitolul II.
Poluani evacuai in mediu ( in mg/l si kg/zi )
Luind ca baza parametrii de evacuare prescrii, cantitatea poluanilor emii cu apele uzate epurate in paraul
Homorodul Mic, la debitul de:
Debitele caracteristice a apelor uzate evacuate:
Q uz zi med = 638,6 mc/zi = 7,39 l/s
Q uz orar max = 61,20 mc/h = 17,0
Cantitatea poluanilor emii ( la parametrii prescrii )
Tabel nr 18
Nr Indicator Intrat Reinut Esit Observatii
crt
mg/l Kg/zi mg/l Kg/zi mg/l Kg/zi
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Mat in suspensie 300 191,4 240 131,4 60 38,31
2 CBO5 100 63,8 75 47,83 25 15,96
3 Total 255,2 179,23 54,27
Aceste cantitati emii si reinui, variaz in funcie de funcionarea concreta a staiei , cat si de concentraiile
influente.
Accidente posibile la staia de epurare oreneasca:
Poluarea solului sau apelor de suprafata prin ape uzate menajere evacuate fara treapta biologica de epurare
(realizat numai prin treapta mecanica).
Neevacuarea la timp si netransportarea apelor uzate din bazinul vidanjabil, la staia de epurare oreneasca.
Necurirea anurilor de evacuare a apelor pluviale de pe platforma.
Neurmrirea funcionarii instalaiilor tehnologice de epurare a apelor uzate.
Pentru evitarea unor astfel de incidente unitatea are obligaia de a reface instalatia de colectare si evacuare ape
uzate conform planului programului de conformare propus si va numii persoane competente pentru urmrirea
exploatrii corespunztoare a instalaiilor ap canalizare, pe baza unui program i sarcini concrete in care intr i
obligaii de executarea analizelor prin laboratoare de specialitate a parametrilor de evacuare a diferitelor tipuri de
ape uzate, ct i funcionarea eficient a acestor instalaii.
La instalatia de tratare ape potabile: este deosebit de important urmrirea transportului, depozitarea, utilizarea
clorului in procesul de dezinfectare a apei potabile.
nscriere in prevederile autorizaiei de gospodrire a apelor
52
Pagina 1
Autorizaia de gospodrire a apelor: Nr 274/31.01.2012 emis de Administraia Naionala Apele Romane,

Administraia Bazinala de apa Olt.
Din tabelul anexat privind calitatea apelor uzate evacuate in prul Homorodul Mic se constata ocazional unele
depiri la parametrii CBO5, CCO cr, azot amoniacal ( total) fata de cele prescrise prin autorizaio GA, rezultat din
tabelul nr 1 anexat documentaiei.
4.6 PRODUCEREA SI ELIMINAREA DEEURILOR
4.6.1 CAPTAREA, TRATAREA ALIMENTARE CU APA

Gestiunea deseurilor.
Din activitatea desfurat pe amplasament n timpul funcionarii obiectivului rezult urmtoarele tipuri de
deeuri, codificate conform Catalogului European al Deeurilor:
deeuri menajere i asimilabile cu cele menajere ;
nmoluri de la fosa septica;
deeu reciclabil
Deseuri menajere; deseuri menajere circa 24 mc/an - colectate in conteinere si preluate de catre SC AVE
HARGHITA SALUBRITATE Odorheiu Secuiesc.
Deseuri tehnologice reciclabile: deseuri metalice cca. 1 t/an colectate si predate la SC Remat Harghita SA.
Nmolul depus in fosa septica se evacueaz periodic, din primele camere, prin vidanjare, si se poate folosii ca
fertilizant al solului pe terenurile mpdurite.
Gestiunea substanelor toxice si periculoase.
a. Clorul folosit in procesul de dezinfectare clorinare descris in capitolul de mai sus cantitatea aflata in unitate :
intre 10-500 kg.
b. Reactivi chimici folosi in laboratorul chimic pt care unitate a solicitat si a obinut Autorizaie nr 2618/04.11.2003
pt deinerea si utilizarea substanelor toxice anexat documentaiei.
c, Aviz prealabil pentru operaiuni cu precursori categoria I. pt Permanganat de potasiu.
d. Aviz de funcionare pt operaiuni cu precursori nr . 8318/2003 pt Acidul Sulfuric.
Lista persoanelor autorizate sa lucreze cu aceste produse sunt consemnate in aprobrile de mai sus. ( anexat
docmentatiei ).
Gestiunea ambalajelor.
Nu este cazul.
4.6.2 CANALIZARE, STATIE DE EPURARE
Gestiunea deseurilor.
deeuri menajere i asimilabile cu cele menajere: 20 01 08;
nmoluri de la epurarea efluenilor proprii: 02 07 05;
reineri de la grtare, nisipuri, nmoluri de la epurarea apelor uzate municipale: 19 08 05.
Directiva 86/278/EC privind proecia mediului, n special a solului, atunci cnd se utilizeaz nmoluri de epurare
n agricultur, amendat de Directiva 91/692/CE i de Regulamentul (CE) nr. 807/2003, transpus n legislaia
naional prin O.M. nr. 344/ 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecia mediului i n special a
solurilor, cnd se utilizeaz nmolurile de epurare n agricultur.
53
Pagina 1
Astfel , In cazul n care calitatea nmolului de la staia de epurare nu este pretabil folosirii n agricultur, staia de
epurare va trebui s gseasc alte modaliti de eliminare a nmolului. Una dintre aceste posibiliti poate fi
eliminarea nmolului din staii de epurare de ape uzate menajer la depozitul de deeuri nepericuloase cu
respectarea prevederilor BAT-lui pentru depozite ( coninut de umiditate max. 65% i depunerea pe depozit
amestecat cu deeurile menajere n proporie 1:10)
Conform SR 13400, nmolurile provenite de la staiile de epurare oreneti dup treapta de epurare biologic i
fermentare, deshidratare de pe platformele de uscare sau instalaiile mecanice de deshidratare cu o umiditate de
65%, se pot depozita numai n depozite controlate. Oraul Vlhia nu are amenajat depozit de deeuri menajere
controlate.
Nmolurile concentrate pot fi depuse prin pompare pe halda unitatii SC Metalurgica SA , sau vidanjate
transportate pe fnei, in prezent instalatia este defecta.
Reinerile de grtar, nmolurile brute, deshidratate, trebuie ndeprtate din staia de epurare. Nmolul poate fi
depozitat n gropi, foste cariere de nisip sau n depresiuni cu condiia s nu produc miros neplcut n
apropierea depozitului sau s nu impurifice apele subterane.
Cantitatea total de materiale rezultate din procesul de epurare:
Nmol concentrat din staia de epurare cu coninut de substana uscata cca. 165 kg/zi s.u. cca62 to/an
Substane solide reinute pe grtare cca. 25 kg/zi 9 to/an colectat in conteiner si depuse la halda de deseuri
locale.
Alte tipuri de deseuri rezultate din activitate
Deseuri tehnologice reciclabile:
deseuri metalice cca. 1 t/an colectate si predate la SC Remat Harghita SA
Deseuri menajere
deseuri menajere circa 12 mc/an - colectate in conteinere si depuse pe halda comunala
Gestiunea substanelor toxice si periculoase.
n cadrul unitii nu se utilizeaz substane toxice i periculoase.
Gestiunea ambalajelor.
Nu este cazul.
4.7 ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA SI ASIGURAREA ENERGIEI TERMICE

Energia electrica se asigura din sistemul naional, prin transformatorul de 250 KVar instalat in unitate. Intretinerea
,schimbarea uleiului este realizat de SC Electrica SA pe baza de contract.
Asigurarea energiei termice
Energia termica pt sezonul rece se asigura cu cazanul de nclzire, consumul maxim de lemn de foc pt nclzire
este de cca. 30 kg/h. Elementele coului de dispersie H = 9,5 m De = 0,35 m.
Canalizare staie de epurare
Energia electrica se asigura din reeaua stradala.
Asigurarea energiei termice.
Energia termica pt sezonul rece se asigura cu soba de nclzire, consumul maxim de lemn pt nclzire este de cca.
20 kg/h. Elementele coului de dispersie H = 7,0 m D = 0,25 m.
54
Pagina 1
4.8 PROTECIA MUNCII SI IGIENA LOCULUI DE MUNC
Organizarea activitii de protecie a muncii este in concordan cu prevederile Legii Proteciei Muncii, avnd in
vedere aspecte legate de igiena si protecia muncii astfel este de menionat:
starea de curenie si ordine din unitate: la staia de tratare ape potabile este curenie sunt corespunztoare, si
ordine, sunt instituite zone de protectie sanitara att la captri cat si la staia de tratare conform reglementarilor
legale
Staia de tratare este ngrdit cu o singura poarta de intrare care este nchis cu lact. Intra numai persoane
autorizate . Paza obiectivului este asigurat in permanenta
modul de circulaie in incinta obiectivului: Sunt mari suprafee parial betonate pentru parcri si circulaie
nestingherit a autovehiculelor;
Lucrtorii sunt instruii in vedere respectrii normelor de protectia muncii si de sntate.
Dozarea clorului in apa potabila se realizeaz in staia de clorinare sub controlul si supravegherea operatorului
principal al staiei
Este necesar a se verifica in permanenta aceasta operaie cat si depozitarea clorului gazos. Clorul este un gaz toxic
periculos, depozitarea si manevrarea cisternei de 500 kg in care se aprovizioneaz trebuie manevrat cu
deosebita grija , respectand normele de protectie a muncii
Este necesar verificare periodica a dotrilor de protectia muncii, mnui, ochelari de protectia existenta mtii de
gaze pt clorul gazos.
Echipa de prima intervenie trebuie sa fie instruit
La staia de epurare se va verifica periodic , starea balustradelor , aprtorilor pt a mpiedica cderea in bazinul
staiei de epurare. Se va respecta normele de protectie a muncii la motoare electrice , turbine de aerare,
dispozitivele de colectare a plutitoarelor
In laborator se va da o atenie deosebita pstrrii si folosirii reactivilor. Permanganatul de potasiu cat si Acidul
sulfuric se va utiliza numai conform reglementarilor in baza aprobrii organelor de drept.
starea utilajelor si instalaiilor in raport cu riscul accidentelor : la staie de epurare Este necesar ca in scurt timp
unitatea s fie dotat att cu noi instalaii si utilaje tehnologice performante ct si instalaii de msurare in
vederea epurrii apelor conform cele prescrise de NTPA 001/2005 cat si evacuarea nmolului conform celor
prescrise in autorizaie GA
existena planului de aciune in caz de dezastre si accidente: Nu este.
4.9 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
Ansamblul msurilor de prevenire si stingerea incendiilor:

Unitatea insasi prin destinaia sa nu este vulnerabil la incendii, nici staia de tratare, nici staia de epurare nu
prezinte pericol de incendii.
Nu dispune de staii de alimentare cu carburani.
Combustibilul folosit este lemnul de foc ca este stivuit in curtea unitatilor.
Se va avea grija de curatirea temporara a courilor, cat si supravegherea slilor instalaiilor de ardere unde sa nu
fie depozitate alte produse inflamabile.
Instalatia electrica se va verifica periodic.
Se va avea grija ca tot timpul sa fie asigurat rezerva de apa de incendiu pt oraul Vlhia .rezerva de ap pentru
stins incendii de 2x250 mc.
Totodata se va avea grija pt a asigura
stingtoare de incendii cu spum chimic si praf.
55
Pagina 1
responsabil cu probleme PSI, din partea conducerii unitii.

marcarea ieirilor de incendiu
asigurarea accesului in zon cu mijloace speciale pentru stingerea incendiilor
Pregtirea personalului pentru astfel de incendii.
Modul de verificare si de ntreinere a mijloacelor de intervenie
4.10 ZGOMOTUL I VIBRAIILE
Protecia mpotriva zgomotului si vibraiilor.

Surse de zgomot
Unitatea nu este dotata cu utilaje sau instalatii, care sa genereze zgomot. Att in exteriorul, cat si in halele de
fabricaie nivelul de zgomot este mult sub valorile maxime admise.
Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 limitele de zgomot admise pentru zonele din vecintatea
ntreprinderilor sunt dupa cum urmeaz ;
ziua intre orele 6 - 22 : curba Cz 45 sau valoarea globala 50 dB(A)
noaptea intre orele 22 - 6 : curba Cz 55 sau valoarea globala 40 dB(A)
In conformitate cu discuiile cu autoritile locale, rezult c pn n prezent nu au aprut reclamaii legate de
activitile din zon sau din mprejurimi.
4.11 SECURITATEA ZONEI
Perimetrul unitii este parial mprejmuit cu gard de sarma. Intrarea se face printro poarta unde este paza
permanent timp de 24 ore si o poarta deschis temporar .Statia de tratare fiind considederat zona de protectie
sanitara.
Toat curtea interioar pe timp de ntuneric este iluminat corespunztor.n conformitate cu investigaiile efectuate,
din declaraiile angajailor din zon rezult c nu s-au nregistrat n ultimii ani cazuri de hoie sau vandalism.
Alarmarea personalului se face cu ajutorul telefonului.
4.12 PROXIMITATEA CABLURILOR ELECTRICE
Aa cum rezult din schema general, cabluri de nalt tensiune nu traverseaz unitatea, staia de transformatoare
aflndu-se la limita incintei - staie frafo prezentat mai sus.
4.13 SURSE DE INFORMARE
Conducerea unitii
Angajaii unitii
Secii de producie
Documentare in secii de producie si servicii de specialitate
Consiliul Local Vlhia
5. CALITATEA SOLULUI
5.1 EFECTE POTENIALE ALE ACTIVITII DE PE AMPLASAMENTUL ANALIZAT
Efecte poteniale ale activitii de pe amplasamentul analizat.
56
Pagina 1
Starea mediului in zona oraului Vlhia

( in baza datelor publicate de Inspectoratul de Protecia Mediului Harghita prin raport privind starea mediului in
judeul Harghita ).
a. Calitatea apelor de suprafaa.
Conform datelor furnizate de Direcia Apelor, evaluarea calitatii rurilor si praielor, bazat pe valorile caracteristice
medii ale msurtorilor din anul 2010.
Dintre afluenii Oltului, pe prul Homorodul Mic in aval de oraul Vlhia, calitatea apei sa incadrat in limitele
clasei II att la grupa indicatori Regimul oxigenului cat si la grupa Nutetrienti
ncadrarea seciunilor de supraveghere in categorii de calitate( in baza de msurtori )
Cursul de apa Seciunea Ordinul Categoria de calit dpv fizico chimic
Homorodul Mic Aval Vlhia II Ro I, GM I TS D
Vrghi Amonte Vlhia II RO I GM I TS -
*RO regim de oxigenare ,GM grad de mineralizare ,TS toxice si speciale ,TI toi indicatorii
Monitorizarea prizei de apa de suprafata folosita pentru potabilizare se prezint astfel :
Parau Vrghi amonte de captare; s-a incadrat in categoria A3, de calitate ( tr I 2010 a fost incadrat la categoria A 2
) determinat de grupa indicatorilor bacteriologici, ( coliformi total, coliformi fecali )
Starea apelor subterane: Rezultatele analizelor efectuate de IPM Miercurea Ciuc semnaleaz poluarea apei freatice
in preajma hlzilor de deeuri industriale (Minele Lueta) cu fier, mangan, plumb.
b. Calitatea aerului
Nu sa constat o poluare semnificativa cu pulberi sedimentabile a aerului la punctul de control din str. Muzeului nr
1 Ora Vlhia ca in anii anteriori. Cantitati maxime lunare pentru pulberi sedimentabile sau incadrat in valorile
maxime admise in tot timpul anului 2010, ce rezulta din graficele nr 1 si 2 anexate documentaiei concentraia
maxima admisa CMA fiind de 17 gr/mp /luna ( valoarea prevzuta in STAS 12574/ 1987 )
Fata de anii anteriori fiind o imbunatatirea eseniala.
Nu deinem alte determinri privind poluanii in aer din oraul Vlhia
c. Calitatea solului
Analizele de sol realizate arata o uoara cretere a aciditii solului pdurilor din judeul Harghita ( scderea pH
ului cu circa 0,5 unitati) in corelaie cu scderea pH - ului precipitaiilor. Astfel solurile pdurilor se ncadreaz in
majoritatea cazurilor in categoria solurilor slab acide. ,astfel se constata o reducere rapida a dezvoltrii rdcinilor
la un pH mai mic de cat 5.
Sunt poluate cu deeuri provenite din industria metalurgica (prin depozitarea in halde de steril si iazuri de
decantare pe o suprafaa de 2,83 ha terenuri in zona oraului Vlhia producnd urmtoarele efecte negative:
infiltrri de substane toxice, polund solul din zona, respectiv apele subterane, chiar apele de suprafaa
5.2 EFECTE POTENIALE ALE ACTIVITILOR NVECINATE
In prezent pe terenurile nvecinate nu sunt unitati industriale poluatoare in functiune .

SC Metalurgica SA a fost inchisa: nu se cunoaste starea poluarii solulului in unitatiele care au apartinut acestui
complex industrial, fabrica ca atare, halda de zgura iazul de decantare , cat si depozitul de deeuri al orasului
Vlhia. Din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata si subterane este important a se cunoaste aceste
efecte inspecial din punctul de vedere al influentei datorat fenolitului folosit anterior la uzina metalurgica SA cat si
metale grele.
Concluzii
n ceea ce privete factorii de impact asupra mediului a activitilor istorice i prezente pentru amplasamentul
studiat se pot constata urmtoarele:
57
Pagina 1
-nu s-au produs perturbri sau pierderi legate de folosirea terenurilor;

-nu s-au produs afectarea surselor de alimentare cu ap potabil;
-amplasamentul nu se afl n zon inundabil;
-condiiile atmosferice naturale se caracterizeaz prin; vnturi puternice, micarea maselor de aer, condiii bune
de dispersie a gazelor;
-emisiile de poluani n aer, de la unitatea studiat este redusa i nu au avut efecte majore negative asupra
sntii oamenilor, florei, faunei.
-zona nu este caracterizat prin existena unor habitate sau ecosisteme valoroase;
-amplasamentul are o bun accesibilitate rutier;
-alimentarea cu energie electric se realizeaz de la S.T. 110 KV din apropierea platformei
Exploatarea instalaiilor de captare, tratarea si distribuirea apei se realizeaz in concordanta cu autorizaia de
gospodrire a apelor, Licena ANRSC, Autorizaie sanitara de funcionare, dupa cum urmeaza:
Respectarea zonelor de protectie sanitara pentru captrile si instalatia de tratare
Staia tratare, ngrdit, personal de paza si supraveghere in permanenta inclusiv la sfrit de saptamana si
srbtori legale;
Sigurana funcionarii sistemului de alimentare este asigurata;
Urmrirea procesului tehnologic , prin laboratorul de analiza chimica este asigurata;
Personal calificat pentru Operatiile executate;
Startarea instalatiior de tratare instalaiilor este corespunztoare;
Amplasamentul i activitile din zona adiacent pn-n prezent nu au provocat controverse publice privind
starea mediului;
Staia de epurare
cursul anului 2011 ( debit, CBO5, CCOcr) furnizat de beneficiar sunt prezentate in tabelul anexat
Totodat sunt anexate buletinele de analiza privind principalii parametrii intrare-a iesirea cu valori momentane a
parametrilor determinate executat , la solicitarea beneficiarului de catre SC Goscom SA Miercurea
instalaiilor.
Pentru a atinge performantele prescrise in normativele specificate impuse, este necesar procedeul de epurare
biologica cu faza de denitrificare a apelor uzate
funcioneaz.
deznisipator;
gospodria de nmol.
58
Pagina 1
Capacitate redusa a staiei de epurare , chiar pentru faza actuala nelund in calcul perspectiva de dezvoltare si
de racordare la canalizare si partea nordica localitii.
Totodat trebuie artat ca:
Nmolul evacuat pe halda de steril al SC Metalurgica SA prevzut iniial in proiect duce la poluarea solului si a
subsolului.
In prezent nmolul nu poate fi pompat pe halda de zgura din cauza ca instalatia este defecta eventual poate fi
vidanjat periodic si transportat pe platforma de uscare a statiei de epurare din Miercurea Ciuc, din aria de operare
al Harviz Sa . Este necesar ca in aceasta faza, operaia sa fie executata conform reglementarilor legale .
Prezenta incrcrilor mari ale parametrilor de evacuare in unele perioade, datorita neevacurii periodice a
namolului, nefunctionarii concentratorului de nmol din staia de pompare.
chimic al staiei de epurare, si ocazional realizate la Harviz Sa, din Miercurea Ciuc. Sunt anexate buletine de
analize ape uzate efectuate la SC Harviz SA apelor uzate influente si efluente in staie de epurare.
Fata de cele prezentate este necesar modernizarea staiei de epurare prin retehnologizare reutilare, pentru a
obine randamentele prescrise, respectarea parametrilor de evacuare cat si mrirea capacitaii staiei innd
cont ca o mare parte a localitii inca nu beneficiaz de sistem de canalizare
In concluzie se poate arta c in baza probelor colectate din sol, analiza deeurilor tehnologice, a
msurtorilor si a analizelor fizico-chimice realizate in timpul efecturii prezentului bilan de mediu, se va putea
ntocmii bilanul de mediu nivel II, in vederea stabilirii impactului asupra mediului prin activitatea desfurat
de Activitatea Captarea, tratarea si distribuirea apei, Respectiv colectarea apelor uzate in oraul Vlhia,
stabilirea unui proiect de program de conformare, corespunztor obligaiilor de mediu in vederea ncadrrii in
legislaia actual de mediu.
S.C. TOTAL PROIECT S.R.L.
RAPORT
LA BILANUL DE MEDIU NIVEL II
INTRODUCERE
Investigaiile bilanului de mediu nivel II sunt cerute cnd se identific anticipat poluarea unei zone sau cnd
rezultatele bilanului de mediu nivel I ; indic o potenial poluare a zonei i sunt necesare clarificri privind natura
si intensitatea polurii identificate si trebuie ntreprinse investigaii mai aprofundate pentru a se realiza o evaluare
cantitativ a nivelurilor de poluare din zona analizat. Tanant cont activitatea unitatii se rezuma in special la
colectarea si epurarea apelor uzate menajere si tip menajere din orasul Vlhia investigatiile studiului se refera
inspecial la verificarea incadrarii in normele legale privind evacuarile de ape uzate epurate in apele de suprafata ,
cat si modul de gospodarire a namolului rezultat din statia de epurare
Din descrierea tehnica a statiei de epurare prezentat in capitolele anterioare rezulta : Staia de epurare este de tip
mecano - biologic i are capacitatea proiectat de 16 l/s, care , ns nu este de ajuns n momentul de fa, mai ales
cnd partea nordic a oraului va fi racordat la acest sistem. Este dotat cu debitmetru Parshall, - 1 bazin de
aerare, - 2 aeratoare i pompe de nmol. Nmolul depus de la decantoare poate fi scos prin sifonare prin 4
conducte in 4 cmine si din acestea prin gravitaie este introdus intr-un bazin de depozitare. Din depozit nmolul a
fost pompat cu o pompa tip ECV 80 la halda de zgura a uzinei SC Metalurgica SA, sau vidanjarea periodica sau
transportarea acestora pe fnee.
59
Pagina 1
Evacuarea apelor uzate se realizeaz n prul Homorodul Mic adacent .

Investiia a fost executata in anul 1972, dupa tehnologia de la ceea vreme , din echiparea staiei lipsind unele
componente eseniale pt o funcionare eficienta , iar la stabilirea parametrilor de evacuare sau luat in calcul
diluia dupa evacuare in Homorodul Mic ( conform D.C.S. 414/1979 ) fiind stabilite valori relativ ridicate, ori prin
apariia NTPA 001/1997 respectiv NTPA 001/2005,cat si NTPA011, legislaia impune noi masuri de imbunatatirea a
parametrilor de evacuare.
Totodat este necesar de artat ca obiectivul o are o capacitate mult mai mica dect ceea ce este necesar
localitii in prezent, innd cont ca o mare parte a localitii nu este canalizata , totodat nu este rezolvata nici
problema nmolului stabilizat. Staia de epurare lucreaz la un randament sczut, in (comparnd analizele
realizate, fata de valorile NTPA 001/2005) aceste valori se situeaz n jurul valorii de 20-40 %, totodat nu este
rezolvat n cadrul staiei deznisiparea, degresarea, decantarea prealabil apelor uzate influente, i dezinfectarea
apelor epurate efluente, totodat prezint o problem i evacuarea i depozitarea nmolului stabilizat.
Apele uzate efluente din staia de epurare au un coninut ridicat de Azot amoniacal, CBO5, CCO cr fata de valorile
admise prin Normativul sus amintit , dar in autorizaia de Gospodrire a apelor nr 274/31.01.2012 innd cont de
condiiile concrete din zona orasului Vlhia sunt admise valori mai largi in aceasta perioada de realizare a
dezvoltrii staiei de epurare.
nu s-au produs perturbri sau pierderi legate de folosirea terenurilor;
nu s-au produs afectarea surselor de alimentare cu ap potabil;
amplasamentul nu se afl n zon inundabil;
condiiile atmosferice naturale se caracterizeaz prin; vnturi puternice, micarea maselor de aer,
condiii bune de dispersie a gazelor;
emisiile de poluani n aer ,de la unitatea studiat este redusa i nu au avut efecte majore negative
asupra sntii oamenilor, florei, faunei.
zona nu este caracterizat prin existena unor habitate sau ecosisteme valoroase;
Exploatarea instalaiilor de captare, tratarea si distribuirea apei se realizeaz in concordanta cu
autorizaia de gospodrire a apelor, Licena ANRSC, Autorizaie sanitara de funcionare;
Respectarea zonelor de protectie sanitara pt captrile si instalatia de tratare
Staia tratare, ngrdit, personal de paza supraveghere pe tot timpul inclusiv la sfrit de saptamana
si srbtori legale;
Sigurana funcionarii sistemului de alimentare este asigurata;
Personal calificat pt operatiile executate;
Amplasamentul i activitile din zona adiacent pn-n prezent nu au provocat controverse publice
privind starea mediului;
Staia de epurare. Valorile medii ale principalilor parametrii ai apelor uzate, influente si efluente din staia de
epurare pe luni din cursul anului 2011 (debit, CBO5, CCOcr) furnizat de beneficiar sunt prezentate in tabelul
anexat
Totodat sunt anexate buletinele de analiza privind principalii parametrii intrare-a esirea cu valori momentane a
parametrilor determinate executat, la solicitarea beneficiarului de catre SC Goscom SA Miercurea Ciuc. Din
buletinele analiza rezulta ca staia de epurare lucreaz cu randamente sub cele prevzute prin normativele mai
sus amintite, datorita tehnologiei aplicate nvechite, a uzurii instalaiilor, cat si nefuncionarea unor pari a
instalaiilor.
Pentru a atinge performantele prescrise in normativele specificate impuse, este necesar completarea tehnologiei
de epurare cu faza de epurare biologica cu faza de denitrificare a apelor uzate
60
Pagina 1
funcioneaz, ca si in prezent .
Disfuncionaliti existente la staia de epurare .Lipsa unor obiecte componente sau operaii de baza in vederea
funcionarii normale a staiei pentru obinerea unor randamente corespunztoare ca:
deznisipator;
gospodria de nmol.
capacitate redusa a staiei de epurare , chiar pt faza actuala nelund in calcul perspectiva de fi
legat la canalizare si partea nordica localitii.
Nmolul evacuat pe halda de steril al SC Metalurgica SA prevzut iniial in proiect poate duce la
poluarea solului si a subsolului
In prezent nmolul nu poate fi pompat pe halda de zgura din cauza ca instalatia este defecta eventual
poate fi vidanjat periodic si transportat pe terenuri agricole. Este necesar ca aceasta faza , operaie
sa fie executat conform reglementarilor legale .
ncrcrile mari ale parametrilor de evacuare in unele perioade, datorita neevacurii periodice a
concentratorului de nmol din staia de pompare.
chimic al staiei de epurare, si ocazional realizate Goscom Miercurea Ciuc. Sunt anexate buletine de analize ape
Fata de cele prezentate este necesar modernizarea staiei de epurare prin retehnologizare reutilare, pt a
In concluzie se poate arta c in baza probelor colectate din sol, analiza deeurilor tehnologice, a msurtorilor si
a analizelor fizico-chimice realizate in timpul efecturii prezentului bilan de mediu, sa putut ntocmii bilanul de
mediu nivel II, in vederea stabilirii impactului asupra mediului prin activitatea desfurat , de captarea, tratarea
si distribuirea apei, respectiv colectarea apelor uzate in oraul Vlhia, stabilirea unui proiect de program de
conformare, corespunztor obligaiilor de mediu in vederea ncadrrii in legislaia actual de mediu.
In vederea stabilirii efectelor poteniale ale activitatii anterioare si prezente a statiei de epurare Vlhia in cadrul
Bilantului de Mediu Nivel II sa considerat necesar : evaluarea polurii apelor de suprafata si subterane datorita
functionarii cu dificultati a statiei de epurare , depasirea concentratiilor unor parametrii de evacuare .Totodata sa
studiat gospodaria de namol , prin analize de laborator determinnd caracterul namolului rezultat , existenta
unor componente periculoase si toxice, recomandand posibilitati de valorificare in cazul de fata cand nu
functioneaza sistemul de evacuare pe terenul stabilit prin avizul de gospodarire a apelor
In final se va prezenta succint componentele proiectului care este in derulare in vederea reconstruirii statiei de
epurare de capacitate corespunzatoare care va asigura grade de epurare necesar pt apele uzate colectate din
localitate studiata
Metodele de prelevarea probelor din diferite medii s-au conformat reglementrilor si normelor metodologice ct
i standardele in vigoare.
61
Pagina 1
6. DESCRIEREA SI REZULTATELE INVESTIGATIILOR
6.1 INVENTARIEREA SI EVALUAREA SURSELOR DE EMISII
6.1.1 POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE
Sursa principala a emisiilor de poluanti in apele de suprafata si subterane reprinta statia de epurare a orasului
Vlhia care datorita uzurii morale si fizice nu poate asigura randamente corespunzatoare de epurare a apelor
uzate menajere in condiile actuale . Schema tehnologica de epurare folosita urmrete in mod special reinerea
materiilor in suspensie, a substanelor flotante, eliminarea substanelor biodegradabile exprimate prin CBO5.
Faze tehnologice de epurare a apelor uzate aplicate :

Prin epurarea mecanica are loc ndeprtarea in principal a materiilor in suspensie si a substanelor separabile
gravitaional, realizat cu ajutorul grtarului de reinere. Materiile solide colectate se colecteaz in pube nchise si
se transporta pe platforma de deseuri menajere.
In bazinul de aerare, oxigenul necesar meninerii condiiilor vitale ale bacteriilor din cadrul sistemului cu nmol
activ este asigurat de instalaia de aerare generat de sistemul de aerare cu turbine 2 x22 KW / se menioneaz
eficienta slaba a acestetui sistem de aerare ) . Apa menajera nmolul activ din spaiul bazinului de aerare ajunge
prin sistemul de distribuie central in decantorul secundar , in care sunt reinute particulele foarte fine ce a ce
duce la reducerea particulelor in suspensie , In spaiul de aerare se introduce oxigenul necesar desfasurarii
proceselor biochimice pe o durata de 2-3 ore , in timp care se realizeaz omogenizarea apei uzate, aerului cat si a
nmolului activat, - proces in care are loc reducerea substanelor organice biodegradabile si a amoniacului.
Nmolul in exces stabilizat aerob se depoziteaz in concentratorul de nmol unde se compacta gravitaional
Nmolul depus de la decantoare poate evacuat prin sifonare prin 4 conducte in 4 cmine si din acestea prin
gravitaie introdus intr-un bazin de depozitare.
Din depozit nmolul poate fi pompat cu o pompa tip ECV 80 la halda de zgura a zonei SC Metalurgica SA ( iniial )
, sau vidanjat periodic
Evacuarea apelor uzate se realizeaz n prul Homorodul Mic adiacent statiei de epurare .
Ape uzate tratabile cu ajutorul staiei de epurare sunt:

ape uzate fecaloid, menajere
Apele uzate menajere, provenite din apele folosite la splat si la alte activitati din gospodarii, care conin in general
spume, grsimi ,particule minerale fine si unele particule organice si care sunt colectate prin obiecte sanitare
obinuite (chiuvete, spltoare, sifoane de pardoseala etc.)
Debite caracteristice influente.

Q or.max = 61,20 mc/h = 17,00 l/sec
Q or.min = 6,39 mc/h = 1, 77 l/sec
Incarcarea apelor uzate influente

Apele uzate urbane influente n staia de epurare a oraului Vlhia se compune din ape uzate menajere i ape
uzate industriale. ncrcrile apelor uzate influente in staie de epurare conform analizelor furnizate de operatorul
staiei de epurare sunt urmtoarele:
pH 6,5-8,5
suspensii max . 300 mg/l
CBO5 max . 100 mg/l
CCO Cr 250 mg/l
azot amoniacal 10 mg/l
fosfor total 2,0 mgl
62
Pagina 1

pH 6,5-8,5 Conform Aviz Ga 274 /2012
Grade de epurare necesar

pt. suspensii : ds= Cuz-Cuz (adm)/Cuz x 100 = (300-60/300)x100 = 80,00 %
pt. CBO5 : dx= Xuz-Xuzadm/Xuz x 100 = (100-25/100)x100 = 75,00 %
pt CCO cr : dy= yuz-yuz adm /yuz x 100 = ( 250-125 /100 ) = 50,00 %
Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001/2005 si NTPA 0011/2005 este necesara realizarea in cadrul
procesului de epurare a urmtoarelor grade de epurare:
80 % pentru materii in suspensie.
75 % pentru consumul biochimic de oxigen
50 % pentru consumul chimic de oxigen ( CCO cr )
70 % pentru azot amoniacal
60 % pentru fosfor total
Pentru atinge asemenea performante este necesar epurare mecano-biologica cu denitrificare apelor uzate , nsa
prezenta instalaie nu o poate realiza.

CBO5 cca. 21 %
CCO Cr cca. 19 %
mat susp.- nu sunt date
6.1.2 DESCRIEREA SI REZULTATELE INVESTIGAIILOR
ANALIZE DE APA DE SUPRAFAA I SUBTERANE EXECUTATE

Ape uzate tehnologice evacuate de la statia de epurare oras Vlhia
Debitul apelor uzate epurate evacuate ( iunie 2012 ) Tab 2/1

Ziua Debit zilnic l/s pH CBO5 Observatii
1 11 7,2
2 11 7,13
3 10,6 7,2
4 12 7,1 41,2
5 11 7,3
6 10 7,2
7 12 7,2
8 11 7.2
9 13 7,2
63
Pagina 1
10 14 7,1
11 12 7,3 47,6
12 11 7.2
13 10 7.1
14 12 7,3
15 14 7,2
16 11 7,2
17 12 7,1
18 10 7,2 49,8
19 12 7,3
20 14 7,3
21 13 7,1
22 11 7,2
23 13 7,3
24 11,5 7,3
25 10,5 7,1
26 12 7,25
27 10,2 7,2
28 11 7,3
28 10,2 7,2
30 12 7,2
Media lunara 11,45 7,19 46,20
Volum lunar 30.672
Diagrama , variatia debitului zilnic ape uzate epurate, evacuate
Monitorizarea functionarii statiei de epurare din orasul Vlhia anul 2011

Tab 2/2
Perioada CCOCr CBO5 P tot Cl- Susp pH NH4+ Obs
Luna mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l

Admis -
NTPA001
125 25 2,0 500 60 6,5-8,5 2,0-3,0
Admis Conf -
GA
64
Pagina 1
200 50 100 6,5-8,5

10.01.2011 118 25 4 7,2 13,32
01.02.2011 127 40 31,86 76 6.8 25,32
02.03.2011 130 73 33,63 94 7,2 32,26
18.04.2011 59 14 4 7,2 11,53
23.05.2011 233 68 3,01 103 6,4 31,7
06.06.2011 270 85 2,18 28,67 124 7,0 26,68
13.07.2011 373 170 2,93 42,48 251 6,8 36,05
26.07.2011 380 170 0,15 35,40 73 7,4 26,11
01.08.2011 371 52 1,66 24,78 33 7,2 23,50
23.08.2011 124 50 2,15 37,87 85 6,8 43,56
14.09.2011 114 75 1,76 30,79 118 7,0 21,03
20.09.2011 87 46 1,77 29,02 78 6,8 18,95
04.10.2011 93 68 1,56 35,40 156 7,5 26,82
18.10.2011 151 67 33,63 175 7,0
09.11.2011 106 40 1,75 28,32 73 7,0 22,42
21.11.2011 29 4,73 29,02 5 7,2 23,92
13.12.2011 145 38,77 2,64 40,8 48 7,4 22
20.12.2011 120 56,48 28,32 7,2 32,62
Nota * -Cifrele marcate cu rosu: depasiri
VARIATIA CONCENTRATIILOR POLUANTILOR IN APE UZATE EVACUATE IN ANUL 2011
Concentratia CBO5 in ape uzate evacuate din statia de epurare (mg/l )
65
Pagina 1
Concentratia CCOcr in ape uzate evacuate in mg/l
66
Pagina 1
Concentratia suspensiilor in ape uzate evacuate mg/l
Concentratia azotului amoniacal in ape uzate evacuate mg/l
Concentratia fosforului in ape uzate evacuate mg/l
67
Pagina 1
Probele de ap uzat colectate din canalizarea menajer intern, la punctul de evacuare n receptorul natural ,
pune n eviden urmtoarele poluanti (conform buletinele de analiza anexate)
PARAMETRII APELOR UZATE EVACUATE IN APE DE SUPRAFATA
In tabelul alturat este prezentat, evoluia principalilor indicatori de impurificate a apelor uzate evacuate din
unitate, n baza automonitoringului,si determinri ulterioare solicitate de elaboratorul Bilanului, determinrile
fiind realizate de laboratorul S.C. GOSCOM S.A. Miercurea Ciuc si SGA Miercurea Ciuc.
Din tabelul de mai sus se observ c:
n ceea ce privete pH ul apelor se constata ncadrarea in valorile admise
la parametrul CCO cr si CBO5 sunt depasiri fata de valorile admise atat in ce a ce priveste valorile
maxime prevazute atat fata de NTPA 001/2005 cat s Autorizatia GA inspecial in perioada verii ;
La parametrul suspensii sunt depasiri fata de valorile admise atat in ce a ce priveste valorile maxime
prevazute atat fata de NTPA 001/2005 cat s Autorizatia GA inspecial in perioada calda ;
La paramterul azot amoniacal se constata depasiri substantiala atat fata de valorile NTPA 001/2005 si
Autorizatie GA datarita faptului ca procesul biologic de epurare are randamente foarte scazute
procesul de denitrificare practic nu exista ;
La parametrul substane extractibile se ncadreaz n valorile maxime admise.
Determinrile recente realizate arata ca concentraiile principalilor parametrii a poluantilor n apele uzate
evacuate din statia de epurare depesc valorile maxime admise in ape de suprafata in conformitate cu
prevederile NTPA 001/2005 i cele prevzute n Autorizatie GA nr 274/20012 ,emis de ABA Olt
Unitatea are obligaia: s respecte parametrii de emisie a apelor uzate evacuate n apele de suprafata , s se
ncadreze n valorile maxime stabilitate prin Autorizatia GA emis de ABA Olt
CONCLUZII
Rezultatele analizelor prezentate in tabelele si graficele de mai sus arata depasirea valorii concentratiilor
maxime admise atat fata de valorile NTPA 001/2005 cat si fata de Autorizatia de gospodarire a apelor in cazul
CCOcr, CBO5, suspensii, azot amoniacal , deci trebuie urgentat realizarea cat mai urgenta a modernizarii statiei
de epurare.
In problema calitatii apelor de suprafaa receptoare apelor uzate emise de la statia de epurare se poate arata :
68
Pagina 1
Este de mentionat faptul ca in cazul anotimpului secetos cand debitul paraului este redus , ca si in vara anului
2012 , poluarea apelor paraului poate fi semnificativa
6.2 POLUAREA SOLULUI
6.2.1 SURSE DE POLARE A SOLULUI
Namolul in exces trebuie periodic eliminat din spatiu de reactie ( din decantor) . In proiectul initial a fost prevazut
ca nmolul depus de la decantoare este scos prin sifonare prin 4 conducte in 4 cmine si din acestea prin
gravitaie este introdus intr-un bazin de depozitare. Din depozit nmolul este pompat cu o pompa tip ECV 80 la
halda de zgura a zonei SC Metalurgica SA ( iniial ) , sau vidanjat periodic , unde va fi uscat si ulterior utilizat ca
fertilizator pt soluri
In nprezent acest sistem nu functioneaza din cauza unor defectarii instalatiilor de transport namol fluid iar
namolul in ultimul timp nu a fost evacuat din decantor astfel exista o cantitate apreciabila acumulata . Namolul in
suspensie odata cu functionarea sistemului de aerare este poate efi evacuat cu apele epurate marind concentratia
materialelor in suspensie
Este important ca namolul sa fie evacuat conform procesului tehnologic stabilit , chiar si in cazul ca sistemul de
evacuare prin pompare este defect
In cursul intocmirii bilantului de mediu Nivel II am considerat foarte important ca sa determinam caracterul si
eventual daca contine unele elemente toxice sau periculoase pt care nu poate fi utilizat in agricultura, dupa
desdiratare. In acest sens prin raportul de incercare nr 122153/12.11.2012 sa determinat , caracteristicile
fizice, , componentele , chimice, continulutul de metale grele toxice, PAH, PCB , astfel , ca in conformitate cu
Ordinele MMGA 344 /2004 si 708/2004 MAPDR demonstrand ca poate fi utilizat in agricultura , dupa
deshidratare
controlate.
69
Pagina 1
Nmolurile concentrate pot fi depuse prin pompare pe halda unitatii SC Metalurgica SA , amenajat , conform
autorizatiei de gospodarire a apelor ,sau vidanjate transportate pe fnei, dar in prezent instalatia este defecta.
Reinerile de grtar, nmolurile brute, deshidratate, trebuie ndeprtate din staia de epurare.
Nmolul format in statia de epurare va trebui sa fie evacuat , ori pe platforma de dehidratare locala sau alte
platforme de statii de epurare autorizate. Namolul din statia de epurare Vlhia nu contine componente toxice
si dupa deshidratare pot fi utilizate in agricultura , conform leglementarilor legale.
Nmol concentrat din staia de epurare cu coninut de substana uscata cca. 165 kg/zi s.u. cca62 to/an
Substane solide reinute pe grtare cca. 25 kg/zi 9 to/an colectat in conteiner si depuse la halda de deseuri
locale.
6.2.2 REZULTATELE DETERMINARII REALIZATE
Raport de incercare nr 122153/12.112012- executat de Laboratorul Chimic Wessling Romania anexat
documentatiei .Cod proba 2875: Namol din statie de epurare Vlhia Data recoltarii probei 05.10.2012
Rezultate :
pH 5,91
Umiditate 26,1 %
Continut de substanta uscata ; 73,9 %
Azot total 5,25 g/kg
Elemente ( inclusiv metale grele ) :

Cadmiu 2,88 mg/kg valori maxime admise 10,00 mg/kg
Crom 26,4 mg/kg valori maxime admise 500,0 mg/kg
Cupru 280 mg/kg valori maxime admise 500,0 mg/kg
Mercur 0,542 mg/kg valori maxime admise 5,0 mg/kg
Nichel 17,8 mg/kg valori maxime admise 100,0 mg/kg
Plumb 80,3 mg/kg valori maxime admise 300,0 mg/kg
Zinc 407 mg/kg valori maxime admise 2000,0 mg/kg
70
Pagina 1
Hidrocarburi poliaromatice PAH 1,68 mg/kg

Naftalina 0,058 mg/kg
Fenantren 0,168 mg/kg
Antracen 0,028 mg/kg
Fluorantren 0,204 mg/kg
Piren 0,310 mg/kg
Benzantracen 0,098 mg/kg
71
Pagina 1
Crisen 0,271 mg/kg

Benzo ( b) fluorantren 0,088 mg/kg
Benzo ( k) fluorantren 0,090 mg/kg
Benz ( e ) piren 0,135 mg/kg
Benz (a)piren 0,076 mg/kg
Indenopiren 0,075 mg/kg
Benzo perilen 0,079 mg/kg
Diagrama privind concentratia PAH in namol , fata de valorile admise prin Ordinul MMGA nr 344/2004
Parametru Val ori Val Valori Valori

Determinat Norm. alerta Interventie
e
PCB 1,68 3,50 5,00
PCB ( bifenili clorurati ) total 0,13 mg/kg compus din :

PCB 28 - 0,10 mg/kg
PCB 52 0,03 mg/kg
PCB 101 < 0,01mg/kg
PCB 118 <0,01 mg/kg
PCB 153 <0,01 mg/kg
PCB 138 <0,01 mg/kg
PCB 180 <0,01 mg/kg
Diagrama privind concentratia PAH in namol , fata de valorile admise prin Ordinul MMGA nr 344/2004
Parametru Val ori Val Valori Valori

Determinat Norm. alerta Interventie
e
PCB 0,13 0,56 0,80
72
Pagina 1
Carbon organic total TOC 7,3 % ( m/m )

Halogenuri absorbabile total ( AOX ) 88 % ( m/m )
Conxluzii. Din datele prezentate rezulta ca namolul din statia de epurare al orasului Vlhia , nu contine
componente periculoase peste valorile maxime admise prin Ordinul MMGA nr 344/2004 , si deshidratat poate fi
utilizat ca fertilizant in agricultura cu respectarea conditiilor prescrise in documentul respectiv
Propunem ca namolul din decantorul statiei sa fie vidanjat si transportat la statia de epurare Miercurea Ciuc si
impreuna cu namolul de la amplasamentul respectiv sa fie deshidratat si utilizat ca fertilizant , sau depus in
depozit de deeuri menajere
6.3 POLUAREA AERULUI

Surse de emisii de poluani in aer
n cadrul staiei, epurare a apelor uzate se realizeaz prin metoda aerob, n aceast situaie emisiile de poluanti
i mirosuri sunt neglijabile, n cazul neasigurrii funcionrii la parametrii proiectai, pot fi evacuate n atmosfer
73
Pagina 1
ncadrare in norme legale:
Emisiile sub form de pulberi rezultate din ntreaga activitate desfurat pe amplasament nu trebuie s
depeasc 50 mg/mc la un debit masic de 0,5 kg/h, la o dimensiune a diametrului mediu al particulelor (dp) 5
nm, n conformitate cu reglementrile legale : Ordin MAPPM nr 462/1993 .
staiei de epurare.
In cursul realizarii bilantului de mediu nu am avut posibilitatea de a pune in evidenta masurabila existenta
mirosurilor . Dealtfel din consultarea vecinilor nu au fost sesizate reclamatii in acest sens
Din cauza ca la statia de epurare emisii de poluanti sub forma de pulberi in suspensie sau pulberi sedimentabile
practic nu exista , nu sa considerat a se efectua analize in acest sens.
7. CONCLUZII SI RECOMANDARI
Staia de epurare
Valorile medii ale principalelor parametrii ai apelor uzate, influente si efluente din staia de epurare calculate pe
luni din cursul anului 2011 (debit, CBO 5 CCOcr ) furnizat de beneficiar sunt prezentate in tabelul anexat
instalaiilor
Pentru a atinge performantele prescrise in normativele specificate impuse , este necesar procedeul de epurare
biologica cu faza de denitrificare a apelor uzate
funcioneaz.

deznisipator;
gospodria de nmol.
Capacitate redusa a staiei de epurare , chiar pt faza actuala nelund in calcul perspectiva de fi legat la canalizare
si partea nordica localitii.
Nmolul evacuat pe halda de steril al SC Metalurgica SA prevzut iniial in proiect poate duce la poluarea solului
74
Pagina 1
si a subsolului
Neevacuarea la timp a namolului din statia de epurare duce functionarea si mai defectuoasa a statiei de epurare
In prezent nmolul nu poate fi pompat pe halda de zgura din cauza ca instalatia este defecta eventual poate fi
vidanjat periodic si transportat pe terenuri agricole. Este necesar ca aceasta faza , operaie sa fie executat conform
reglementarilor legale .
In concluzie se poate arta c in baza datelor inregistrate privind parametrii de evacuare din statia de epurare
realizate atat in laboratorul propriu si ce realizat de Goscom SA a , cat si cele realizate in timpul efecturii
prezentului bilan se constata ca statia de epurare nu poate asigura randamente corespuzatoare in procesul de
de epurare a apelor uzate , principalii parametrii de evacuare depasind valorile maxime admise .
Analiza deeurilor tehnologice, respectiv a namolului din statia de epurare , rezulta ca acesta nu contine
componente periculoase , deci dupa evacuare si deshidratare corespunzatoare poate fi utilizata in agricultura
in conformitate cu prevederile " Ordinul comun M.M.G.A. nr. 344/2004 si M.A.P.D.R. nr 708/2004 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si inspecial a solurilor cand se utilizeaza namolurile de
epurare in agricultura."
Fata de cele prezentate este necesar modernizarea staiei de epurare prin retehnologizare reutilare, pt a
8. PROPUNERI PENTRU PROGRAME DE CONFORMARE
8.1 PROPUNERI PT MODERNIZAREA STATIEI DE EPURARE
Prezentul memoriu tehnic trateaz obiectele tehnologice din cadru staiei de epurare din punct de vedere al
instalaiilor hidraulice, pneumatice.
Obiecte tratate :
Bazin de primire a vidanjului;
Cmin deversor;
Grtar mecanic;
Staie de pompare;
Deznisipator aerat cuplat cu separator de grsimi;
Bazin de aerare prelungit i decantor secundar radial;
Bazin de contact cu clorul;
Cmin debitmetru;
Staie de preparare soluii chimice;
Staie de filtre deshidratare nmol;
Reele tehnologice interioare incint:
Canal de ocolire staie epurare i pe perioada execuiei;
Conduct ap uzat menajer, ap epurat,
Conduct ape uzate tehnologice(supernatant, filtrat, etc);
Conduct nmol stabilizat;
Branament de ap potabil i incendiu;
Bazin pentru preluarea vidanjului .Are rolul de preluare a vidanjului transportat, din zonele necanalizate i din
satele aparintoare comunei. Evacuarea nmolului n camera grtarului mecanic se va face la debite maxime,
pentru evitarea ocului n treapta biologic.
Bazinul adpostete un mixer i o electropomp submersibil pentru evacuarea apei uzate fecaloide, ce se face
printr-o conduct din polietilen cu De = 90 mm cu Pn 6 bar.
75
Pagina 1
Cmin deversor .Cminul deversor are rolul de a dirija apele uzate influente n cuva grtarului, iar n cazul n care
apare o defeciune major ( pan de curent ) apele uzate sunt evacuate prin deversare n conducta de ocolire i
canalul de evacuare a apelor pluviale.
Grtar mecanic .Reinerea materialelor grosiere, trte, n suspensie i plutitoare, cu dimensiunile de peste 5 mm,
se va realiza prin montarea unei site rotative automate din oel inox ntr-o cuv de beton armat cu lungimea de
2,50 m i limea de 50 cm, reinerile de grtar sunt presate i evacuate n saci.
Saci se depoziteaz pe o platform betonat iar levigatul este evacuat n cminul CM4, prin tuburi PVC cu De = 160
mm.
Desnisipator aerat cuplat cu separator de grsimI .Pentru reinerea materiilor granulare cu dimensiunile de peste
0,2 mm i cu densitatea mai mare dect a apei (nisip) i a materiilor mai uoare dect apa (grsimi, produse
petroliere) se prevede un desnisipator aerat cuplat cu separator de grsimi, cu capacitatea de 80 l/sec.
Desnisipatorul aerat, cu curgerea n spiral este proiectat s rein nisipul i alte materiale granulare grele din
curentul de ape uzate.Nisipul splat, sedimentat din compartimentul de deznisipare este evacuat periodic.
Grsimile, uleiurile i produsele petroliere ridicate la suprafaa compartimentului de separare i mpinse n
recipientul de colectare, vor fi evacuate gravitaional la o vidanj ce va staiona lateral cu hala existent, printr-o
conduct de descrcare din oel Dn 100 mm(108x4 mm) pe care se prevede o van de nchidere cu sertar.
Conductele se vor susine cu supori ancorai n elementele de beton armat.
Toate prile metalice ale instalaiilor hidraulice( coturi, reducii, supori, tije de manevr, flane i tronsoane de
conduct ) vor fi protejate contra coroziunii prin imersarea ntr-o baie de zinc topit(zincare termic), dup o
curare atent de rugin cu peria de srm sau prin alte procedee mecanice sau chimice corespunztoare.
Bazine cu aerare prelungit cu nmol activ .Funcionarea acestui obiect este descris n memoriul de
tehnologie.Instalaiile hidraulice aferente acestui bazin constau din intrarea conductei de ap uzat de la
deznisipator, i plecarea amestecului de ap-nmol spre decantorul secundar dup o aerare prelungit.
Intrarea conductei se va realiza n peretele bazinului de aerare prin intermediul unei piese de trecere pentru Dn
200mm din PVC.
Ieirea amestecului ap - nmol este dirijat n tubul central al decantorului secundar, iar apa decantat este
colectat prin jghiabul perimetral i evacuat spre bazinul de clorinare printr-un tub PVC cu De = 200mm.
Instalaiile pneumatice aferente acestui bazin constau dintr-o conduct de distribuie aer comprimat ce va
nconjura bazinul de aerare i va fi alimentat de la staia de suflante printr-o conduct de refulare i conducte de
alimentare racordate la aceast conduct de distribuie care vor ajunge n bazin prin goluri practicate deasupra
nivelului lichidului, conducte la care se vor racorda instalaiile de aerare cu bule fine.
Conducta periferic, se va executa din eav de PEID de Dn 110 mm Pn 6 bar, va fi montat n pmnt la execuia
bazinului i va fi susinut cu supori prini n peretele acestui bazin. Conducta va alimenta cele 6 instalaii de
aerare pe ambele pri.
Conductele de alimentare a instalaiilor de aerare se vor executa din eav PEID De 110 mm i vor fi prevzute cu
robinete de reglare i nchidere din PEID cu mner fluture. Deasemenea nspre instalaiile de aerare ele vor avea
racorduri de prindere cu clem inox. Trecerea prin peretele periferic al bazinului se va realiza cu ajutorul unor
piese de trecere tip B metalice nglobate la turnarea betonului armat.
Toate prile metalice ale instalaiilor hidraulice( coturi, reducii, supori, tije de manevr, flane i tronsoane de
conduct) vor fi protejate contra coroziunii prin galvanizare la cald.
Instalaiile hidraulice i pneumatice sunt redate n plana 02/04/I1 i cantitile n tabelele i listele de cantiti
aferente.
Concentratorul de nmol .Descrierea funcionrii acestui obiect se face n memoriul de tehnologie.
76
Pagina 1
Instalaiile hidraulice aferente acestui siloz constau din conducta de evacuare a nmolului activat racordat la cele
dou pompe cu urub din staia de filtre de deshidratare a nmolului i pompa de evacuare a supernatantului.
Conducta de evacuare a nmolului se va executa din eav PE cu De 110 mm.
Pompa de evacuare a supernatantului va fi montat pe un postament ce poate fi fixat la o adncime dorit pe un
ghidaj metalic. De aceast pomp se ataeaz, cu ajutorul unor cleme, un furtun flexibil de cauciuc cu estur
textil D 2 care va fi racordat la conducta de evacuare (conducta de preaplin) a silozului de nmol.
Toate prile metalice ale instalaiilor hidraulice( supori, tije de manevr, flane, tronsoane de conduct, coturi )
vor fi protejate contra coroziunii prin imersarea ntr-o baie de zinc topit(zincare termic), dup o curare atent
de rugin cu peria de srm sau prin alte procedee mecanice sau chimice corespunztoare.
Camera instalaiei de dozare chimicale .Laptele de var se va prepara prin dizolvarea varului stins, aprovizionat n
saci de 50 kg, ntr-un recipient cu amestector cu volumul de 3 - 4 mc, i va avea concentraia de 1-2%. Din acest
vas, soluia de lapte de var se va doza n conducta de alimentare a blocului combinat de aerare prelungit i
decantare secundar, prin injectarea sa n condcuta montat n galeria de conducte din apropiere. Pentru dozarea
laptelui de var se prevede o pomp de dozare corespunztoare, reglabil.
Soluia de sulfat feros se va prepara deasemenea n dou recipiente de polietilen cu amestector i capacitatea
de 1 mc, iar dozarea se va realiza cu dou pompe de dozare corespunztoare, direct n conducta de alimentare a
desnisipatorului aerat.
Staia de suflante .Instalaia pneumatic const din cte un robinet de nchidere i reglare pe conductele de
refulare, din conductele respective cu piese ca coturi, reducii, teuri.
Pentru msurarea debitului furnizat de suflantele de alimentare a bazinului de aerare prelungit se va monta pe
conducta colectoare o diafragm de msurare racordat printr-o baterie de robinei la un aparat de msur
diferenial
Funcionarea suflantelor se va face automatizat funcie de coninutul de oxigen dizolvat din apa din bazinul de
aerare.
Pe conductele de refulare ale suflantelor de capacitate mare se va monta cte un manometru cu robinet de control
i conduct de atenuare a vibraiilor umplut cu glicerol.
Toate prile metalice ale instalaiilor hidraulice(supori, flane, tronsoane de conduct, tije de manevr, coturi)
vor fi protejate contra coroziunii prin imersarea ntr-o baie de zinc topit(zincare termic), dup o curare atent
de rugin cu peria de srm sau prin alte procedee mecanice sau chimice corespunztoare.
Conductele de aer comprimat se pozeaz pe peretele dinspre exterior, pe supori metalici. Ele vor fi semnalizate
pentru ca operatorul i persoane strine s nu le ating, dat fiindc temperatura peretelui acestor conducte poate
atinge 100oC, deci e pericol de arsuri.
Dat fiind c prin comprimarea aerului i prin funcionarea motoarelor i suflantelor se elibereaz o cantitate mare
de cldur se prevede i o instalaie de ventilare mecanic compus dintr-un ventilator de perete cu D 400 mm,
montat n partea superioar a peretelui dinspre galeria de conducte. Acest ventilator va refula aerul nclzit, prin
canale de ventilaie executate din tabl neagr protejat cu vopsele rezistente la temperaturi ridicate, n exterior
pe perioada cald.
Dirijarea curentului de aer cald se va realiza cu dou ibere, unul pe conducta cu exteriorul i al doilea pe conducta
spre sala separatorului de nisip.
Conducta de aer comprimat va iei din sala staiei de suflante care va cobor, ptrunde n subteran i se va racorda
la conducta de transport a aerului comprimat la bazinul de aerare.
Deshidratare nmol stabilizat .Aceast ncpere va fi comun cu spaiul destinat grtarului mecanic pentru
deshidratarea nmolului stabilizat.Recipienii cu agitatoare pentru prepararea soluiilor de polielectrolii (polimeri)
necesare condiionrii nmolului naintea deshidratrii se vor amplasa lng instalaia de sitare.
77
Pagina 1
Pentru realizarea acestor funciuni, spaiul destinat acestei staii va fi prevzut cu o instalaie de ap potabil
alimentat de la branamentul de ap potabil din exterior. Apele uzate produse ocazional la prepararea soluiilor
vor fi preluate prin sifoane de pardoseal prevzute i conduse la un recipient amplasat n exteriorul cldirii. n
acest recipient se vor face determinri ale pH-ului, se va realiza neutralizarea apelor uzate i numai dup aceasta
se va evacua la reeaua de canalizare a supernatantului i filtratului din incint.
Conducta de ap potabil va fi din PVC tip G Dn 32-50 mm, pozat pe peretele galeriei de conducte i al ncperii
destinate staiei de filtre de nmol i al staiei de preparare a soluiilor chimice. Ea va alimenta o chiuvet de
perete precum i consumatorii ( recipienii de preparare a soluiilor de polielectrolii, a laptelui de var, a soluiei de
sulfat feros, splarea benzilor filtrelor) prin robinei de trecere cu racord pentru furtun D -1 1/4.
REELE TEHNOLOGICE INCINTA STAIE DE EPURARE
Canalizare ape pluviale Apa uzat intr n staia de epurare prin colectorul principal din tuburi PVC cu De 200 mm.
Pe acest colector se prevede un cmin de vizitare i un cmin de deversare, din care o conduct de 3,0 m
transport apa uzat n camera grtarului.
De la cuva sitei rotative apa uzat curat de materiile n suspensie, trte i plutitoare cu dimensiunile de peste 5
mm este canalizat n deznisipatorul aerat i separatorul de grsimi.
Din deznisipatorul aerat, respectiv de la instalaia hidraulic aferent apa deznisipat i degresat se canalizeaz n
cminul de distribuie printr-o conduct subteran din PVC, Dn 200 mm.Din cminul de distribuie apa uzat se
repartizeaz n cele trei bazine de aerare i decantare prin conducte PVC Dn 200 mm
Din cele trei decantoare secundare apa epurat va trece n bazinul de contact cu clorul printr-o conduct de PVC
Dn 200 mm.
Din bazinul de contact cu clorul apa dezinfecat va traversa debitmetrul electromagnetic i canalizat n cminul
de intersecie cu canalizarea pluvial, din acest cmin evacuarea se va face printr-o conduct din PVC Dn 315 mm
cu lungimea de 25 metri pozat subteran.
Conduct de nmol stabilizat .Nmolul activ n exces va fi evacuat n bazinul de aerare prin aer lift n
concentratorul de nmol.Din concentrator nmolul este evacuat n instalaia de deshidratare cu saci. Evacuarea se
va face prin tuburi din PE cu De = 160 mm, pe o lungime de L = 33m.
Canale ape uzate tehnologice
Colectarea apelor uzate tehnologice se va realiza printr-o reea de canalizare subteran din tuburi PVC Dn 50 mm,
iar canalizarea grupului sanitar se va face prin tuburi PVC Dn 110 mm.
Conducta de hipoclorit .Soluia de clor, hipoclorit, va fi transportat la bazinul de contact cu clorul, printr-o
conduct subteran din eav PE cu De 20 mm cu lungimea de 34 metri.
Canal ocolire staie .Pentru evacuarea surplusului de ape de ploaie fa de debitul maxim de calcul se prevede
execuia unui canal de ocolire a staiei de epurare din tuburi PVC cu De 250 mm cu o lungime de 52 metri.
Branament ap potabil i surs de ap pentru stins incendii . Alimentarea cu ap potabil a staiei de epurare
se va realiza prin execuia unui branament la reeaua de distribuie stradal, care va asigura apa necesar nevoilor
igienico - sanitare. Branamentul se va executa din eav de PEHD Pn 6 at De 32 mm montat n pmnt. Pe
branament se prevede un cmin pentru apometru.
Apa necesar pentru stins incendii, ap tehnologic i pentru ntreinerea spaiilor verzi sa prevzut pomparea
apei din cminul colector a apei drenante.
Conducta se execut din PE cu De = 110 mm, i are lungimea de 106 m i se vor monta 3 hidrani.
8.2 PROPUNERI PT GOSPODARIREA DESEURILOR
78
Pagina 1
Pana la realizarea si punerea in functiune a investitiei de modernizare a statiei de epurare Vlhia Operatorul are
sarcina de a vidanja si transporta namolul din decantorul statiei la o statie de epurare in vederea dehidratarii , in
vederea utilizarii acestuia conform reglementarilor legale
Dupa reaizarea investitiei namol va fi gospodarit conform tehnologiei prescrise , si Autorizatie de Gospodarire a
apelor.
8.3 PROPUNERI PT MONITORIZAREA TEHNOLOGICA
Operatorul va fi dotat cu aparatura necesar pentru controlul emisiilor de poluani in mediu, supravegherea
calitii factorilor de mediu si monitorizarea activitilor destinate proteciei mediului.
Debitmetrul electromagnetic instalat n staia de epurare msoar debitul de ap uzat pe fiecare linie de
pompare. Citirea acestuia se poate face fie local pe display, fie centralizat din calculatorul de proces (opional).
Acest obiect tehnologic este amplasat amonte de modulul biologic de epurare, rezultnd o eviden precis a
debitelor de ap uzat epurat.
Se va urmrii prin analize in conformitate cu prescripiile normativului NTPA 001, NTPA 002 i NTPA 011,
principalii ncrcri maxime influente si efluente in staia de epurare:
pH ; uniti pH
Materii n suspensie mg/dm3
Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) mg O2/dm3
Consum chimic de oxigen - metoda cu mg O2/dm3
Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3
Azot total
Fosfor total (P) mg/dm3
Substane extractibile cu solveni organici mg/dm3
Detergeni sintetici biodegradabili mg/dm3
Totodat se va tine evidenta deeurilor produse dup punerea in funciune a obiectivului in conformitate cu
prevederile HGR nr. 856/2004.
9. SCURT REFERAT NETEHNIC
Prezenta lucrare s-a ntocmit la solicitarea Societii Comerciale HARVIZ SA MIERCUREA CIUC Str. Salcm nr 1
Judeul Harghita Operator pentru serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare al orasului Vlhia in baza
Ordinului preedintelui ANRSC nr 574/03.10.2011, cat si in baza contractului de Delegare a Gestiunii nr
34/01.09.2009 ncheiat cu Asociaia de Dezvoltare Intercomunitara HARGHITA VIZ in oraul Vlhia.
Societatea Comerciala SC Harviz SA cu sediul social Municipiul Miercurea Ciuc Str. Salcm nr 1 Judeul Harghita
Cod Unic de nregistrare 24499588 /23.09.2008 Nr ordine in registrul comerului J19/917/22.09.2008 avnd
activitatea principala Captarea tratarea si distribuia apei cod CAEN 4100.
Bilanul de mediu este necesar n procesul de autorizare in vederea stabilirii elementelor programului de
conformare . Prin bilanul de mediu se va evalua impactul asupra mediului prin studii teoretice investigaii
realizate la fata locului , msurtori de noxe emise in apa aer si sol , efectuate asupra obiectivului CAPTAREA ;
TRATAREA SI DISTRIBUIA APEI RESPECTIV COLECTAREA SI TRATAREA APELOR UZATE IN ORASUL VLHIA si care
este situat n intravilanul si extravilanul orasului Vlhia Judeul Harghita.
Scopul studiului este de a analiza efectul activitilor din unitatea studiat asupra factorilor de mediu i de a
identifica ariile cheie de importan din punct de vedere al mediului nconjurtor determinate pentru desfurarea
activitii viitoare pe amplasamentul studiat.Aceast analiz are loc n procesul de autorizare a unitatii
79
Pagina 1
susmenionate, solicitata de Agenia pentru protectia Mediului Harghita cu ndrumarul nr. 6155/20 iunie 2011 in
vederea determinrii strii de poluarea factorilor de mediu, starea i eficiena funcionrii sistemelor de epurarea
a apelor uzate existente sau cele necesare, restriciile existente n zon, pt. a se ncadra n normele prescrise
privind calitatea apei ,aerului, solului i subsolului i cele referitoare la zona studiat a localitii Vlhia, unde se
afl obiectivul.
n vederea ntocmirii acestei analize au fost consultate studiile de specialitate, documentaiile i documentele
referitoare la zona n care se afl obiectivul, datele existente cu privire la factorii de mediu. Au fost prelevate i
executate analize de laborator pentru determinarea eficientei functionarii statiei de epurare, incadrarea
parametrilor de emisii in ape de suprafata , compararea cu valorile maxime admise prin Normativul NTPA
001/2005, cat si Autorizatia de Gospodarire a apelor ,modul de evacuare si calitatea namolului din statia de
epurare , cat si mosul de valorificare a acestuia. Totodata sau studiat rezultatele determinarilor parametrilor de
evacuare a apelor uzate in perioada anului 2011-2012 din documentele puse la dispozitie de operator .
Activitatea specific a Punctului de Lucru Vlhia este exploatarea, ntreinerea, i asigurarea ficionrii a
instalaiilor de captare, tratare i distribuire a apei potabile n baza Protocolului de Predare-primire din 02 august
2010, ncheiat de catre Operatorul SC HARVIZ SA cu proprietarul acestor sisteme hidroedilitare cu Consiliul Local
Vlhia.
Activitatea desfurat
COD CAEN 4100 : Captarea, tratarea i distribuia apei
COD CAEN 9100 : Colectarea i tratarea apelor uzate
Captarea, tratarea i distribuia apei. Sistemul de alimentare cu ap potabil si canalizare menajera a oraului
Vlhia a fost dat n funciune n anii 1971-1972 conform Proiect nr. 1040/1969 elaborat de ISPGC Bucureti.
Lucrrile de construcii i montaj a obiectivului (cele dou captri, staia de tratare, reele de aduciune i
distribuie) au fost executate de fostul TCI Braov. In prezent sistemul de alimentare cu ap potabil este alctuit
din captri de suprafa de pe prurile Vrghi i Zmeuri cu o capacitate medie de 40l/s, care a fost modernizat si
dezvoltat .In staia de tratare se executa tratarea, decantarea si filtrarea apei. Apa tratat este distribuit ctre
consumatori printr-o reea de aduciune i distribuie cu diametre cuprinse ntre 125 i 250 mm, cu o lungime de
cca 28,945 km. Pe traseul conductei s-au prevzut cmine cu regulatoare de presiune, cmine cu debitmetre,
cmine cu ventile de aerisire i traversri i subtraversri ale prului Vrghi.Consumatori : populaie 12-22 l/sec,
Populaie deservita 6.893 locuitori din total de 7.043 locuitori. , ageni economici 98 ( conform anexei )
Capacitai, volume, debite apa autorizate.Conform Autorizaiei de gospodrire a apelor nr 274/31.01.2012 Emis
de Administraia Naionala Apele Romane Administraia Bazinal de APA OLT rezulta urmtoarele:
Oraul Vlhia este alimentat cu ap potabil din dou surse de suprafa i anume din prul Vrghi i Zmeuri,
cod cadastral VIII-1-67-7 , care izvorsc din versantul sudic al masivului munii Harghita.Debitul instalat a celor
dou captri sunt: pe prul Zmeuri 80 I/s, iar pe pr. Vrghi 70 I/s, dar cu un debit mediu prelevat de 40 I/s.
Captrile sunt dotate cu baraje de priz i camere de priz cu hidroelevator (sistem vertical) i camere de
aspiraie.Transportul apei de la cele dou captri se face prin conducte de aduciune de Dn 150 mm. Aduciunea
Vrghi - staia de tratare este de 540 m iar Zmeuri staia de tratare este 1540 m. Ambele aduciuni sunt
prevzute cu debitmetre Parshall.Apele din cele dou aduciuni se unesc ntr-un cmin de intersecie de unde sunt
conduse la staia de tratare printr-o conduct cu Dn 250 mm. Apa potabila livrata trebuie sa respecte condiiile de
calitate prevzute in STAS-ul 1342-91 si trebuie sa asigure prin analize corespunztoare prescrise prin standarde
respectarea acestor parametrii de calitate.
La staia de tratare se execut urmtoarele procedee:
tratarea apei cu lapte de var si sulfat de aluminiu, silicea la nevoie, ( tratare cu reactivi) urmnd
decantarea in decantoare verticale suspensionale.
filtrarea apei decantate n 4 filtre rapide cu o suprafa de 12 m2 fiecare.
Apa filtrat este depozitat n dou rezervoare de 500 m 3 fiecare.
Staia de tratare este dotat cu un laborator propriu de analiz a calitii apei.
Prezentarea Sistemelor de captare : Suprafata : Pr Vrghi Hm 100, cod cadastral VIII.1.67.7 . Pr Zmeuri Hm 14
Debitul instalat a celor dou captri:
80
Pagina 1
Sursa Vrghi : Q max Vrghi = 70 I/s.

Sursa Zmeuri : Q max pr. Zmeuri = 80 I/s,
Volum si debite de apa autorizate :
Q zi max = 4000 mc - 46 l/sec anual 1460 mii mc
Q zi med = 2500 mc - 29 l/sec anual 912,5 mii mc
Q zi min = 1500 mc 17,5 l/sec anual 550 mii mc
Regim de funcionare; permanenta 365 zile/a , 24 ore/zi
Instalaii de captare
Apa de Suprafa pr. Vrghi
Priz orizontal pe talvegul rului
Apa de Suprafa pr. Zmeuri
Instalaii de tratare:
La staia de tratare se trateaz apa de la cele dou captri desfurnd urmtoarele procese de
tratare:
tratarea cu lapte de var i sulfat de aluminiu n soluie i silice activ n cazul temperaturilor sczute
decantare suspensional
filtrare cu filtre rapide
Procesele de tratare se desfoar ntr-o singur construcie alctuit din camera de amestec,
decantoare suspensionale cu D=5,8m, 4 cuve de filtre rapide cu S=12mp fiecare, rezervoare ap pentru splare
filtre, rezervoare de nmagazinare 2x500mc.
Instalaia de aduciune i nmagazinare a apei
Transportul apei de la cele dou captri se face prin 2 aduciuni din PVC cu Dn = 250 mm i lungimea
de L=1276m (de la captarea Zmeuri) respectiv cu Dn = 150 mm i lungimea de L=600m (de la
captarea Vrghi), pn la cminul de intersecie de unde apa este dirijat spre camera de amestec a
staiei de tratare printr-o conducta comun PVC cu DN250 mm L = 19,5 m.
Apa tratat este nmagazinat n 2 rezervoare de 500 mc fiecare.
Reeaua de distribuie a apei potabile .Apa tratat este distribuit ctre consumatori printr-o reea de aduciune i
distribuie cu diametre cuprinse ntre 125 i 250 mm, cu o lungime de cca 28,945 km. Pe traseul conductei s-au
prevzut cmine cu regulatoare de presiune, cmine cu debitmetre, cmine cu ventile de aerisire i traversri i
subtraversri ale prului Vrghi.
Apa pentru stingerea incendiilor Volum intangibil: 500 mc.Debitul suplimentar acceptat pentru refacerea rezervei
de incendiu din surse 9,14 l/sec din prul vrghi i 5,9 l/s din prul zmeuri.
Volume de ap asigurate din surse: pentru alimentarea cu ap a folosinei Surse de suprafa:
Zilnic mediu 2500 mc 29 l/s anual 912,5 mii mc
Modul de folosire a apei .Necesarul total de ap: maxim 4000 m3/zi; mediu - 3000 m3/zi; minim 1500 m3/zi.
Cerina total de ap: maxim 4000 m3/zi; mediu - 3000 m3/zi; minim 1500 m3/zi.
Conform diferitelor normative, indicatorii de calitate ai apei de but trebuie sa respecte prevederile HG 458 /2002
81
Pagina 1
cu modificarile si completarile ulterioare , prescrierile Autorizatiei Sanitare , cat si Autorizatiei de Gospodarire a

apelor
COLECTAREA SI TRATAREA APELOR UZATE CANALIZAREA MENAJERA ORASENEASCA

Reeaua de canalizare Reea de canalizare: este realizat n sistem divizor. Reeaua de canalizare este realizat din
tuburi de beton, cu diametrul de 300 mm (n lungime de 1400 m) i 200 mm (n lungime de 3300 m). Lungimea
total a reelei de canalizare este de circa 4.7 km i deservete 2,200 de locuitori, 7 instituii, 85 de uniti
industriale i dou blocuri, adic 34% din strzile pe care exist alimentare cu ap.
Sistemul de colectare a apei uzate din Vlhia este separativ deservind n general zona central a oraului respectiv
strzile: Gabor Aron, Spitalului, Jozsef Attila, Teilor si cartierul M. Eminescu.
Lungimea total a reelei de canalizare menajer este de 4,7 km, conducte din beton i azbociment cu diametre de
la 200 pn la 300mm.Reeaua existent deservete aproximativ 2200 de locuitori, 7 instituii, 85 de uniti cu
caracter industrial i dou blocuri. Rata de conectare este de 27%.
Monitorizarea calitii apei uzate de-a lungul sistemului de canalizare se face prin prelevarea de probe din
cminele de racord a acestor ageni economici. Prelevarea se face cu o frecven lunar. Parametrii de calitate
analizai sunt: Materii .n suspensie, reziduu fix, azot total, extractibile, detergeni, CCB5, CCOCr, iar procentul de
analize conforme/an este de 83%. Se pare ca de-a lungul reelei de canalizare exist zone n care, datorit strii
conductelor, apa freatic ptrunde n reea producnd diluia apei uzate la intrarea n staia de epurare. Aceste
zone, n prezent, nu pot fi determinate cu precizie din cauza lipsei de aparatur adecvat. Pe viitor se va ncerca
identificarea zonelor respective i poziionarea pe hart, pentru investiii ulterioare. n acest moment singura
monitorizare pe reeaua de canalizare se face n cminele de racord a agenilor economici posibili poluatori. n
cazul unei poluri accidentale vor lua probe din emisar.
Staia de epurare:
Staia de epurare tip BNA cu stabilizarea nmolului cu o capacitate de 16 l/s.
Canal de msura din beton L = 11 m prevzut cu Camin de capt.
Grtar.
Bazin de aerare si decantare, construcie din beton armat cu dimensiunile de 17 x 16,60 x3,55 mc,
prevzut cu jgheab central care se realizeaz accesul apelor uzate menajere in bazin si doua
jgheaburi marginale pentru ieirea apei decantate.
Aerarea se realizeaz cu ajutorul a doua turbine cu 750 rot/min.
Nmolul depus in decantoare este evacuat prin sifonare prin 4 conducte in 4 cmine de nmol de
unde este introdus in bazin de depozitare.
Din depozitul, nmolul este pompat cu o pompa ACV 80 la halda de zgura a uzinei SC Metalurgica
Vlhia SA.
n prezent se afl n faz de finalizare un proiect finanat prin OG7 pentru dezvoltarea reelei de canalizare
menajer.Executarea lucrrilor pe reeaua de canalizare menajer in zonele centrale, de nord i nord est, vor
soluiona n bun msur problema pentru aceste cartiere. Extinderea reelei de canalizare n partea de sud dar i
ntregirea acesteia n celelalte zone, face parte din Proiectul POS Mediu.Materialele predominante pentru
conductele vechi de canalizare ap uzat sunt betonul i azbocimentul. Pentru tronsoanele noi realizate s-a utilizat
PVC.Pentru extinderile reelei de canalizare n execuie sunt prevzute trei staii de pompare, amplasate pe strzile
Vntorilor, pentru zona de nord-est a oraului, trandului pentru zona central i Ora-trand pentru zona
median. Numrul total al conectrilor este 91, cu 45 pentru blocuri, 18 pentru case si 28 pentru unitile
economice.15% din apa uzata colectata zilnic este industriala. Dup realizarea extinderilor incluse n programul
OG7, se vor aduga nc 285 de conectri pentru case.
Colectorul principal Dn 300 mm amplasat pe strada Gabor Aron este n mare parte avariat fiind strpuns pe un
tronson de peste 500 m de rdcinile arborilor din zon, fapt ce a condus la creterea debitului infiltraiilor i la
obturarea seciunii de curgere.
In conformitate cu Autorizaia de Gospodrire a apelor:
Debite caracteristice a apelor uzate evacuate in receptori naturali: pr. Homorodul Mic
Q zi max = 1400 mc/zi = 16,0 l/sec;
82
Pagina 1
Q zi med = 1300 mc/zi = 15,0 l/sec;

Anual 474,5 mii mc.
Categoria apei: Ape uzate urbane
Indicatorii de calitate apelor uzate influente in stemul de canalizare: Conform NTPA 002/2005
Indicatorii de calitate apelor uzate efluente i staia de epurare evacuate in pr. Homorodul Mic
Categoria apei Indicatorii de calitate Valori maxime admise mg/l

Urbane pH 6,5-8,5
Emisar Homorodul Mare Materii in suspensie 120,0
CBO5 150,0
CCOcr 250
Detergeni sintetici 2.0
Azot total 30,0
Reziduu filtrat la 105 oC 1000
Subst. extr. cu solveni organici 20,0
Tratarea apelor uzate - statia de epurare oraseneasca
Staia de epurare este de tip mecano - biologic i are capacitatea proiectat de 16 l/s, care ns nu este de ajuns n
momentul de fa, mai ales cnd partea nordic a oraului va fi racordat la acest sistem. Este dotat cu
debitmetru Parshall, - 1 bazin de aerare,- 2 aeratoare i pompe de nmol.Nmolul depus de la decantoare este
scos prin sifonare prin 4 conducte in 4 cmine si din acestea prin gravitaie este introdus intr-un bazin de
depozitare. Din depozit nmolul este pompat cu o pompa tip ECV 80 la halda de zgura a uzinei SC Metalurgica SA,
sau vidanjarea periodica sau transportarea acestora pe fnee.Evacuarea apelor uzate se realizeaz n prul
Homorodul Mic.Investiia a fost executata in anul 1972, dupa tehnologia de la ceea vreme , din echiparea staiei
lipsind unele componente eseniale pt o funcionare eficienta , iar la stabilirea parametrilor de evacuare sau luat
in calcul diluia dupa evacuare in Homorodul Mic ( conform D.C.S. 414/1979 ) fiind stabilite valori relativ ridicate ,
ori prin apariia NTPA 001/1997 respectiv NTPA 001/2002,cat si NTPA011, legislaia impune noi masuri de
imbunatatirea a parametrilor de evacuare.Este necesar de artat ca obiectivul o are o capacitate mult mai mica
dect ceea ce este necesar localitii in prezent, innd cont ca o mare parte a localitii nu este canalizata ,
totodat nu este rezolvata nici problema nmolului stabilizat.
Staia de epurare lucreaz la un randament sczut, in (comparnd analizele realizate, fata de valorile NTPA
001/2005) aceste valori se situeaz n jurul valorii de 20-40 %, totodat nu este rezolvat n cadrul staiei
deznisiparea, degresarea, decantarea prealabil apelor uzate influente, i dezinfectarea apelor epurate efluente,
totodat prezint o problem i evacuarea i depozitarea nmolului stabilizat.
Apele uzate efluente din staia de epurare au un coninut ridicat de Azot amoniacal, CBO5, CCO cr fata de valorile
admise prin Normativul sus amintit , dar in autorizaia de Gospodrire a apelor nr 274/31.01.2012 innd cont de
condiiile concrete din zona orasului Vlhia sunt admise valori mai largi in aceasta perioada de realizare a
dezvoltrii staiei de epurare.
Schema tehnologica de epurare Schema de epurare folosita urmrete in mod special reinerea materiilor in
suspensie, a substanelor flotante, eliminarea substanelor biodegradabile exprimate prin CBO5.
Obiectele tehnologice sunt comasate in trei grupuri
linia apei
linia nmolului
construcii si instalatii auxiliare
Fluxul tehnologic pe linia apei consta din:

grtar rar
debitmetru Parshal
83
Pagina 1
camera de distribuie
bazin de aerare cuplat cu decantor secundar
canale si conducte de legtura
Fluxul tehnologic pe linia nmolului
concentrator de nmol
pompe de evacuare nmol
pompare finala a nmolului
conducte tehnologice de legtura
Faze tehnologice de lucru:
Prin epurarea mecanica are loc ndeprtarea in principal a materiilor in suspensie si a substanelor
separabile gravitaional, realizat cu ajutorul grtarului de reinere. Materiile solide colectate se
colecteaz in pube nchise si se transporta pe platforma de deseuri menajere.
In bazinul de aerare, oxigenul necesar meninerii condiiilor vitale ale bacteriilor din cadrul
sistemului cu nmol activ este asigurat de instalaia de aerare generat de sistemul de aerare cu
turbine 2 x22 KW / se menioneaz eficienta slaba a acestetui sistem de aerare ) . Apa menajera
nmolul activ din spaiul bazinului de aerare ajunge prin sistemul de distribuie central in decantorul
secundar , in care sunt reinute particulele foarte fine ce a ce duce la reducerea particulelor in
suspensie , In spaiul de aerare se introduce oxigenul necesar desfasurarii proceselor biochimice pe
o durata de 2-3 ore , in timp care se realizeaz omogenizarea apei uzate, aerului cat si a nmolului
activat, - proces in care are loc reducerea substanelor organice biodegradabile si a amoniacului.
Nmolul in exces stabilizat aerob se depoziteaz in concentratorul de nmol unde se compacta
gravitaional
Nmolul depus de la decantoare este scos prin sifonare prin 4 conducte in 4 cmine si din acestea
prin gravitaie este introdus intr-un bazin de depozitare.
Din depozit nmolul este pompat cu o pompa tip ECV 80 la halda de zgura a zonei SC Metalurgica
SA ( iniial ) , sau vidanjat periodic
Componente constructive
Treapta mecanica:
Grtare rare
debitmetru Parshall;
Treapta biologica:
bazine de aerare cuplat cu decantor secundar;
Sistem de aerare cu turbine ( 2 x22 KW );
Staie pompare pentru nmol stabilizat;
Conducte si canale de incinta.
Anexe
Laborator chimic pt analize;
Vestiar , grup sanitar;
Atelier mecanic ,electric.
Q or.max = 61,20 mc/h = 17,00 l/sec
Q or.min = 6,39 mc/h = 1, 77 l/sec
84
Pagina 1

pH 6,5-8,5 Aviz Ga 274 /2012

d CBO5 cca. 21 %
d CCO Cr cca. 19 %
d susp.- nu sunt date
deznisipator;
gospodria de nmol.
Capacitate redusa a staiei de epurare , chiar pt faza actuala nelund in calcul perspectiva de fi
legat la canalizare si partea nordica localitii.
Totodat trebuie arat ca:
Nmolul evacuat pe halda de steril al SC Metalurgica SA prevzut iniial in proiect duce la poluarea
solului si a subsolului
In prezent nmolul nu este evacuat din cauza defectrii sistemului de si transportat si este necesar
vidanjarea acestuia. Este necesar ca aceasta faza, operaie sa fie executat conform reglementarilor
legale.
ncrcrile mari ale parametrilor de evacuare in unele perioade, datorita neevacurii periodice a
concentratorului de nmol din staia de pompare.
chimic al staiei de epurare , si ocazional realizate Goscom Miercurea Ciuc . Sunt anexate buletine de analize ape
85
Pagina 1
Fata de cele prezentate este necesar modernizarea staiei de epurare prin retehnologizare reutilare, pt a obine
mare parte a localitii inca nu beneficiaz de sistem de canalizare
CONCLUZIILE BILANTULUI DE MEDIU NIVELUL I

nu s-au produs perturbri sau pierderi legate de folosirea terenurilor;
nu s-au produs afectarea surselor de alimentare cu ap potabil;
amplasamentul nu se afl n zon inundabil;
condiiile atmosferice naturale se caracterizeaz prin; vnturi puternice, micarea maselor de aer,
condiii bune de dispersie a gazelor;
emisiile de poluani n aer ,de la unitatea studiat este redusa i nu au avut efecte majore negative
asupra sntii oamenilor, florei, faunei.
zona nu este caracterizat prin existena unor habitate sau ecosisteme valoroase;
amplasamentul are o bun accesibilitate rutier;
Exploatarea instalaiilor de captare, tratarea si distribuirea apei se realizeaz in concordanta cu
autorizaia de gospodrire a apelor, Licena ANRSC, Autorizaie sanitara de funcionare;
Respectarea zonelor de protectie sanitara pt captrile si instalatia de tratare
Staia tratare, ngrdit, personal de paza supraveghere pe tot timpul inclusiv la sfrit de saptamana
si srbtori legale;
Sigurana funcionarii .sistemului de alimentare este asigurata;
Personal calificat pt Operatiile executate;
Amplasamentul i activitile din zona adiacent pn-n prezent nu au provocat controverse publice
privind starea mediului;
Staia de epurare
cursul anului 2011 ( debit, CBO5, CCOcr) furnizat de beneficiar sunt prezentate in tabelul anexat
instalaiilor. Pentru a atinge performantele prescrise in normativele specificate impuse , este necesar procedeul de
epurare biologica cu faza de denitrificare a apelor uzate
funcioneaz.
Fata de cele prezentate este necesar modernizarea staiei de epurare prin retehnologizare reutilare, pt a obine
mare parte a localitii inca nu beneficiaz de sistem de canalizare
86
Pagina 1
In concluzie se poate arta c in baza probelor colectate din sol, analiza deeurilor tehnologice, a
msurtorilor si a analizelor fizico-chimice realizate in timpul efecturii prezentului bilan de mediu, se va putea
ntocmii bilanul de mediu nivel II, in vederea stabilirii impactului asupra mediului prin activitatea desfurat
de Activitatea Captarea, tratarea si distribuirea apei, Respectiv colectarea apelor uzate in oraul Vlhia,
stabilirea unui proiect de program de conformare, corespunztor obligaiilor de mediu in vederea ncadrrii in
legislaia actual de mediu.
DESCRIEREA SI REZULTATELE INVESTIGATIILOR

Investigaiile bilanului de mediu nivel II sunt cerute cnd se identific anticipat poluarea unei zone sau cnd
rezultatele bilanului de mediu nivel I ; indic o potenial poluare a zonei i sunt necesare clarificri privind natura
si intensitatea polurii identificate si trebuie ntreprinse investigaii mai aprofundate pentru a se realiza o evaluare
cantitativ a nivelurilor de poluare din zona analizat. Tanant cont activitatea unitatii se rezuma in special la
colectarea si epurarea apelor uzate menajere si tip menajere din orasul Vlhia investigatiile studiului se refera
inspecial la verificarea incadrarii in normele legale privind evacuarile de ape uzate epurate in apele de suprafata ,
cat si modul de gospodarire a namolului rezultat din statia de epurare
Sursa principala a emisiilor de poluanti in apele de suprafata si subterane reprinta statia de epurare a orasului
Vlhia care datorita uzurii morale si fizice nu poate asigura randamente corespunzatoare de epurare a apelor
uzate menajere in condiile actuale . Schema tehnologica de epurare folosita urmrete in mod special reinerea
materiilor in suspensie, a substanelor flotante, eliminarea substanelor biodegradabile exprimate prin CBO5.
POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE
Ape uzate tehnologice evacuate de la statia de epurare oras Vlhia

In tabelul alturat este prezentat, evoluia principalilor indicatori de impurificate a apelor uzate evacuate din
unitate, n baza automonitoringului,si determinri ulterioare solicitate de elaboratorul Bilanului, determinrile
fiind realizate de laboratorul S.C. GOSCOM S.A. Miercurea Ciuc si SGA Miercurea Ciuc.
Din tabelul de mai sus se observ c:
n ceea ce privete pH ul apelor se constata ncadrarea in valorile admise
la parametrul CCO cr si CBO5 sunt depasiri fata de valorile admise atat in ce a ce priveste valorile
maxime prevazute atat fata de NTPA 001/2005 cat s Autorizatia GA inspecial in perioada verii ;
La parametrul suspensii sunt depasiri fata de valorile admise atat in ce a ce priveste valorile maxime
prevazute atat fata de NTPA 001/2005 cat s Autorizatia GA inspecial in perioada calda ;
La paramterul azot amoniacal se constata depasiri substantiala atat fata de valorile NTPA 001/2005
si Autorizatie GA datarita faptului ca procesul biologic de epurare are randamente foarte scazute
procesul de denitrificare practic nu exista ;
La parametrul substane extractibile se ncadreaz n valorile maxime admise.
Determinrile recente realizate arata ca concentraiile principalilor parametrii a poluantilor n apele uzate
evacuate din statia de epurare depesc valorile maxime admise in ape de suprafata in conformitate cu
prevederile NTPA 001/2005 i cele prevzute n Autorizatie GA nr 274/20012 ,emis de ABA Olt
Unitatea are obligaia: s respecte parametrii de emisie a apelor uzate evacuate n apele de suprafata , s se
ncadreze n valorile maxime stabilitate prin Autorizatia GA emis de ABA Olt
Rezultatele analizelor prezentate in tabelele si graficele de mai sus arata depasirea valorii concentratiilor maxime
admise atat fata de valorile NTPA 001/2005 cat si fata de Autorizatia de gospodarire a apelor in cazul CCOcr,
CBO5, suspensii, azot amoniacal , deci trebuie urgentat realizarea cat mai urgenta a modernizarii statiei de
epurare.
In problema calitatii apelor de suprafaa receptoare apelor uzate emise de la statia de epurare se poate arata :
87
Pagina 1
Este de mentionat faptul ca in cazul anotimpului secetos cand debitul paraului este redus , ca si in vara anului
2012 , poluarea apelor paraului poate fi semnificativa
POLUAREA SOLULUI
Principalul deseu rezultat in procesul de epurare a apelor uzate este namolul in exces care trebuie periodic
eliminat din spatiu de reactie ( din decantor) . In proiectul initial a fost prevazut ca nmolul depus de la
decantoare este scos prin sifonare prin 4 conducte in 4 cmine si din acestea prin gravitaie este introdus intr-un
bazin de depozitare. Din depozit nmolul este pompat cu o pompa tip ECV 80 la halda de zgura a zonei SC
Metalurgica SA ( iniial ) , sau vidanjat periodic , unde va fi uscat si ulterior utilizat ca fertilizator pt soluri .In
nprezent acest sistem nu functioneaza din cauza unor defectarii instalatiilor de transport namol fluid iar namolul
in ultimul timp nu a fost evacuat din decantor astfel exista o cantitate apreciabila acumulata . Namolul in
suspensie odata cu functionarea sistemului de aerare este poate efi evacuat cu apele epurate marind concentratia
materialelor in suspensie .Este important ca namolul sa fie evacuat conform procesului tehnologic stabilit , chiar si
in cazul ca sistemul de evacuare prin pompare este defect
In cursul intocmirii bilantului de mediu Nivel II am considerat foarte important ca sa determinam caracterul si
eventual daca contine unele elemente toxice sau periculoase pt care nu poate fi utilizat in agricultura, dupa
deshidratare. In acest sens prin raportul de incercare nr 122153/12.11.2012 sa determinat, caracteristicile
fizice, componentele , chimice, continulutul de metale grele toxice, PAH, PCB, astfel, ca in conformitate cu
Ordinele MMGA 344 /2004 si 708/2004 MAPDR demonstrand ca poate fi utilizat in agricultura, dupa
deshidratare
controlate. Nmolurile concentrate pot fi depuse prin pompare pe halda unitatii SC Metalurgica SA , amenajat ,
conform autorizatiei de gospodarire a apelor ,sau vidanjate transportate pe fnei, dar in prezent instalatia este
defecta. Reinerile de grtar, nmolurile brute, deshidratate, trebuie ndeprtate din staia de epurare.
Nmolul format in statia de epurare va trebui sa fie evacuat , ori pe platforma de dehidratare locala sau alte
platforme de statii de epurare autorizate. Namolul din statia de epurare Vlhia nu contine componente toxice si
dupa deshidratare pot fi utilizate in agricultura , conform leglementarilor legale.
88
Pagina 1
Nmol concentrat din staia de epurare cu coninut de substana uscata cca. 165 kg/zi s.u. cca62
to/an
Substane solide reinute pe grtare cca. 25 kg/zi 9 to/an colectat in conteiner si depuse la halda
de deseuri locale.
REZULTATELE DETERMINARII REALIZATE
Din datele prezentate rezulta ca namolul din statia de epurare al orasului Vlhia , nu contine componente
periculoase peste valorile maxime admise prin Ordinul MMGA nr 344/2004 , si deshidratat poate fi utilizat ca
fertilizant in agricultura cu respectarea conditiilor prescrise in normativul respectiv
Propunem ca namolul din decantorul statiei sa fie vidanjat si transportat la statia de epurare Miercurea Ciuc si
impreuna cu namolul de la amplasamentul respectiv sa fie deshidratat si utilizat ca fertilizant , sau depus in
depozit de deeuri menajere
POLUAREA AERULUI
n cadrul staiei, epurare a apelor uzate se realizeaz prin metoda aerob, n aceast situaie emisiile de poluanti
i mirosuri sunt neglijabile, n cazul neasigurrii funcionrii la parametrii proiectai, pot fi evacuate n atmosfer
ncadrare in norme legale: Emisiile sub form de pulberi rezultate din ntreaga activitate desfurat pe
amplasament nu trebuie s depeasc 50 mg/mc la un debit masic de 0,5 kg/h, la o dimensiune a diametrului
mediu al particulelor (dp) 5 nm, n conformitate cu reglementrile legale : Ordin MAPPM nr 462/1993 .
staiei de epurare.
In cursul realizarii bilantului de mediu nu am avut posibilitatea de a pune in evidenta masurabila existenta
mirosurilor . Dealtfel din consultarea vecinilor nu au fost sesizate reclamatii in acest sens
Din cauza ca la statia de epurare emisii de poluanti sub forma de pulberi in suspensie sau pulberi sedimentabile
practic nu exista , nu sa considerat a se efectua analize in acest sens.
CONCLUZII I RECOMANDRI
89
Pagina 1
Oraul Vlhia este alimentat cu ap potabil din surse de suprafa, i anume din prurile Vrghi i Zmeuri,
care izvorsc din versantul sudic a masivului munii Harghita. Debitul instalat a celor dou captri sunt: pe prul
Zmeuri 80 l/s, iar pe prul Vrghi 70 l/s, dar cu un debit mediu prelevat de 40 l/s. Captrile sunt dotate cu
baraje de priz i camere de priz cu hidroelevator (sistem vertical) i camere de aspiraie. Transportul apei de la
cele dou captri se face prin conducte de aduciune de Dn150 mm. Aduciunea Vrghi staia de tratare este de
540m iar Zmeuri staia de tratare este 1540m. Ambele aduciuni sunt prevzute cu debitmetre Parshall. Apele din
cele dou aduciuni se unesc ntr-un cmin de intersecie de unde sunt conduse la staia de tratare printr-o
conduct cu Dn250 mm. La staia de tratare se execut urmtoarele procese :tratarea apei cu lapte de var i sulfat
de aluminiu, silicea la nevoie(tratare cu reactivi) urmnd decantarea n decantoare verticale suspensionale
filtrarea apei decantate n 4 filtre rapide cu o suprafa de 12 m2 fiecare. Apa filtrat este depozitat n dou
rezervoare de 500 m3 fiecare. Apa potabil livrat trebuie s respecte condiiile de calitate prevzute in STAS-ul
1342-91 i trebuie s asigure prin analize corespunztoare prescrise prin standardele respectarea acestor
parametrii de calitate.
Staia de epurare
Valorile medii ale principalilor parametrii ai apelor uzate, influente i efluente din staia de epurare pe luni din
cursul anului 2011 (debit , CBO5, CCOCr) furnizat de beneficiar sunt prezentate in tabelul anexat. Totodat sunt
anexate buletinele de analiza privind principalii parametrii intrare-a iesirea cu valori momentane a parametrilor
determinate executat, la solicitarea beneficiarului de ctre SC GOSCOM SA Miercurea Ciuc. Din buletinele analiza
rezulta ca staia de epurare lucreaz cu randamente sub cele prevzute prin normativele mai sus amintite, datorit
tehnologiei aplicate nvechite, a uzurii instalaiilor , cat i nefuncionarea unor pari a instalaiilor. Pentru a atinge
performantele prescrise n normativele specificate impuse, este necesar procedeul de epurare biologica cu faza de
denitrificare a apelor uzate. Este de menionat faptul ca staia de epurare nu a fost dotat cu instalaii de tratare a
nmolului rezultat, fiind prevzut cu sistemul de pompare pe halda de zgura a SC Metalurgica SA, care n unele
perioade nu funcioneaz.

Lipsa unor obiecte componente sau operaii de baza n vederea funcionrii normale a staiei pentru obinerea
grtar fin sau decantorul primar

deznisipator
separator de grsimi
instalaie de dezinfectare pentru ape uzate epurate
gospodria de nmol
capacitate redusa a staiei de epurare, chiar pentru faza actuala nelund n calcul perspectiva de fi
legat la canalizare i partea nordic localitii
nmolul evacuat pe halda de steril al SC Metalurgica SA prevzut iniial n proiect poate duce la
poluarea solului i a subsolului n cazul unor deranjamente privind funcionarea sistemului de
transport
neevacuarea la timp a nmolului din staia de epurare duce funcionarea i mai defectuoasa a staiei
de epurare
n prezent nmolul nu poate fi pompat pe halda de zgura din cauza ca instalaia este defecta eventual
poate fi vidanjat periodic i transportat pe terenuri agricole. Este necesar ca aceasta faza, operaie s
fie executat conform reglementrilor legale.
Principalii parametrii de evacuare a apelor uzate sunt monitorizai prin analize continue, asigurate n laboratorul
90
Pagina 1
chimic al staiei de epurare, i ocazional realizate Goscom Miercurea Ciuc. Sunt anexate buletine de analize ape
uzate efectuate la SC Goscom SA apelor uzate influente i efluente n staie de epurare.
n concluzie se poate arta c n baza datelor nregistrate privind parametrii de evacuare din staia de epurare
realizate att n laboratorul propriu i ce realizat de Goscom SA, ct i cele realizate n timpul efecturii prezentului
bilan se constata ca staia de epurare nu poate asigura randamente corespunztoare n procesul de epurare a
apelor uzate, principalii parametrii de evacuare depasind valorile maxime admise.
Analiza deeurilor tehnologice, respectiv a nmolului din staia de epurare, rezulta ca acesta nu conine
componente periculoase, deci dup evacuare i deshidratare corespunztoare poate fi utilizat n agricultura n
conformitate cu prevederile Ordinul comun M.M.G.A.nr.344/2004 i M.A.P.D.R. nr.708/2004 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind protecia mediului i inspecial a solurilor cnd se utilizeaz nmolurile de epurare n
agricultur. Fata de cele prezentate este necesar modernizarea urgenta a staiei de epurare prin
retehnologizare reutilare, pentru a obine randamentele prescrise, respectarea parametrilor de evacuare ct i
mrirea capacitii staiei innd cont ca o mare parte a localitii nc nu beneficiaz de sistem de canalizare.
PROPUNERI PENTRU PROGRAMUL DE CONFORMARE

Propuneri pt modernizarea statiei de epurare
Memoriu tehnic pentru modernizarea statiei de epurare cuprinde obiectele tehnologice din cadru staiei de
epurare Vlhia necesare pt functionarea normala a acestuia
Obiecte componente a statiei de epurare modernizate :
Bazin de primire a vidanjului;
Cmin deversor;
Grtar mecanic;
Staie de pompare;
Deznisipator aerat cuplat cu separator de grsimi;
Bazin de aerare prelungit i decantor secundar radial;
Bazin de contact cu clorul;
Cmin debitmetru;
Staie de preparare soluii chimice;
Staie de filtre deshidratare nmol;
Reele tehnologice interioare incint:
Canal de ocolire staie epurare i pe perioada execuiei;
Conduct ap uzat menajer, ap epurat,
Conduct ape uzate tehnologice(supernatant, filtrat, etc);
Conduct nmol stabilizat;
Branament de ap potabil i incendiu;
Propuneri pt gospodarirea deseurilor
Pana la realizarea si punerea in functiune a investitiei de modernizare a statiei de epurare Vlhia Operatorul are
sarcina de a vidanja si transporta namolul din decantorul statiei la o statie de epurare in vederea dehidratarii , in
vederea utilizarii acestuia conform reglementarilor legale , in cazul ca nu poate fi pusa in functiune sistemul de
evacuare la halda SC Metalurgica SA
Dupa realizarea investitiei namol va fi gospodarit conform tehnologiei prescrise , si Autorizatie de Gospodarire a
91
Pagina 1
apelor.
Propuneri pt monitorizarea tehnologica
Operatorul are obligatia de a preleva probe si executa analize prin forte proprii si in laboratoare atestate , calitatea
apei potabile atat la punctele de captare , tratare si distribuire , conform HG 458/2002 cu completari ulterioare ,
Autorizatia sanitara si Autorizatie de Gospodarire a apelor
Operatorul va fi dotat cu aparatura necesar pentru controlul emisiilor de poluani in mediu, supravegherea
calitii factorilor de mediu si monitorizarea activitilor destinate proteciei mediului.Debitmetrul
electromagnetic instalat n staia de epurare msoar debitul de ap uzat pe fiecare linie de pompare. Citirea
acestuia se poate face fie local pe displai, fie centralizat din calculatorul de proces (opional). Acest obiect
tehnologic este amplasat amonte de modulul biologic de epurare, rezultnd o eviden precis a debitelor de ap
uzat epurat.
Se va urmrii prin analize in conformitate cu prescripiile normativului NTPA 001, NTPA 002 i NTPA 011,
principalii ncrcri maxime influente si efluente in staia de epurare:
pH ; uniti pH
Materii n suspensie mg/dm3
Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) mg O2/dm3
Consum chimic de oxigen - metoda cu mg O2/dm3
Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3
Azot total
Fosfor total (P) mg/dm3
Substane extractibile cu solveni organici mg/dm3
Detergeni sintetici biodegradabili mg/dm3
Unitatea va tine evidenta deeurilor produse in conformitate cu prevederile HGR nr. 856/2002.
Bilantul de mediu a fost intocmit in cursul anului 2012 in conditiile functionarii obiectivelor, captarea, tratarea si
distribuirea apei potabile , cat si a statiei de epurare Vlhia
SC TOTAL PROIECT SRL
92

RAP BILANT I Si II APA CANALIZARE VLAHITA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAP BILANT I Si II APA CANALIZARE VLAHITA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TOTAL PROIECT SRL ORIGINAL

RAPORT LA BILANUL DE MEDIU NIVEL I SI II PENTRU CAPTAREA TRATAREA SI DISTRIBUIREA

FIA CU RESPONSABILII LUCRRII

DIRECTOR : ing. KASSAY GBOR _________________

EF PROIECT : ing. KASSAY ERZSEBET _________________

TEHNOLOGIE : Dr. ing. Trk Ioan _________________

CONSTRUCII EDILITARE : ing. Trk rpd _________________

INSTALAII : ing. Kassay Erzsebet _________________

ECOLOGIE : ing. Szondi Erika _________________

DESEN TEHNIC : Balzs Mria _________________

4.9 PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR___________________________________________________________55

B. ANEXE LA PIESE SCRISE

Certificat de nregistrare nr 24499588 SC Harviz SA

Plan de ncadrare n zon 1:100 000 Plana nr. 01.

LA BILANUL DE MEDIU NIVEL I

CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI VLHIA STR TURNATORILOR Nr 20 JUDEUL HARGHITA

CAPTAREA, TRATAREA I DISTRIBUIA APEI COD CAEN 4100

365 zile/an, 24 ore/zi

PROIECT NR 2710 /2012

CAP. A BILAN DE MEDIU NIVEL I

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZARE

2.1 LOCALIZARE I TOPOGRAFIE

Localitatea Vlhia se situeaz pe platforma din partea vestic a Harghitei.

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI I DEZVOLTRI VIITOARE

3.1 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI

3.2 DEZVOLTRI VIITOARE

Este in curs derularea investiiei:

INVESTIA CONST IN:

REALIZAREA - REEAUA DE CANALIZARE

SCHEMA TEHNOLOGIC DE EPURARE

4. ACTIVITI DESFURATE PE AMPLASAMENT

4.1 DESCRIEREA I FUNCIONAREA INSTALATIILOR

4.1.1 CAPTAREA TRATAREA SI DISTRIBUTIA APEI STATIA DE TRATARE, RETEA

4.1.1.1 ACTIVITATEA DESFURATA

In staia de tratare se executa tratarea, decantarea si filtrarea apei.

Diguri submersibile pentru dirijarea apei ctre priza de captare

Apa de Suprafa pr. Zmeuri

Instalaia de aduciune i nmagazinare a apei

Reeaua de distribuie a apei potabile

Apa pentru stingerea incendiilor

Volum intangibil: 500 mc.

4.1.1.2 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE, CAPTAREA TRATAREA APEI

4.1.1.3 SISTEME DE CAPTARE

Sistemul de captare Vrghi

4.1.1.4 STAIA DE TRATARE APA POTABIL

Captarea de mal cu prag de fund pe prul Vrghi

Staia de tratare a apei

Sistemul de dozare a clorului gazos

Rezervor de clor lichefiat

4.1.1.7 BILANTUL DE MATERIALE

Cerina totala de ap:

Din sursa Zmeuri:

Cantitatea de apa livrata la diveri consumatori este contorizata.

Cantitate maxima in unitate: 500 kg.

Alimentarea cu apa: din sistemul descris mai sus

4.1.2.1 COLECTAREA APELOR UZATE - CANALIZAREA MENAJERA ORAENEASCA

Instalaii de msurare a debitelor canal Parschal la staia de epurare

Sisteme reinere a plutitoarelor

12 Noua 220 201 - 200 PVC

In conformitate cu Autorizaia de Gospodrire a apelor:

Q zi med = 1300 mc/zi = 15,0 l/sec;

Reea de canalizare - situaia existenta Vlhia

Parametri reelei de canalizare din Vlhia: