s

I
I

I
I
I
RU
IX ffi
c T UR I
s ,ii:

d I n I e m
Horia-A ANDREICA
Adria n D BERINDEAN
Ruxandra M. DAnMON

t"'
: , .',,
,, ,
,ir{l'

/'

,:' UTPress
 Horia-Aurel ANDREICA
Adrian-Dan BERINDEAN
Ruxandra Mihaela DARMON - .
x_uv*
' (r\-r

\"-.1:+;
'' *Ar
sP- \:: '4 t-{A
rq,

STRUCTURI DIN LEMN

U.T.PRESS
CLUJ.NAPOCA, 2AA7
-7
I

Editura U.T.PRESS
Str. Observatorului nr. 34
C.P. 42, O.P. 2, 40077 5 Cluj-Napoca pe pfan mondial
Tel.:lFax: 0264 - 430408 utilizdrii lor ca structuri
re alizare a construcf iib
Director: Prof.dr.ing. Traian One! industrial.
Consiliergtiintific: Prof.dr.ing.Virgil Maier
Consilier editorial: lng. Cilin D. Cdmpean Reafizarea la noi
pretenfioase, unele din
determinat pe muf{i utilt
atternativei beton_c6rdm
Investitori, arhitec
meterialufui lemnos gi in
Frumusefea elenn
9r structurald, siguranfa
optnta multor utilizatori.
De asemenea, n
clddirilor publice gi privatr
extstente, pun probleme r
in acest conterc
nofiunile fundamentale p
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei din lemn cu utilizare in
elementelor de consFudi
cu exemple de calculcori
ANDREICA, HORIA-AUREL
Structuri din lemn I Horia-Aurel Andreica, Adrian-Dan Berindean, . Au fost omise deft
interes timitat.
Ruxandra Mihaela Ddrmon. - Cluj-Napoca : Editura U.T. Press, 2007
tsBN 978-973-662-341 -7 Lucrarea se adreg
Inglnerilor interesaf i in prcj
L Berindean, Adrian-Dan
ll. Ddrmon, Ruxandra Mihaela
Autorii

624.411.1

Copyright @ 2007 Editura U.T.PRESS

Toate drepturile apa(in Editurii U.T.PRESS. Reproducerea integrali sau parliald a
textului sau ilustra{iilor din aceastd carte este posibili numai cu acordul prealabil
scris al editurii U.T.PRESS.
Tiparul executat la Casa de edituri U.T.PRESS.

tsBN 978-973-662-34't -7
Bun de tipar: 06.12.2007
Tiraj: 500 exemplare.
 Prefatd

Pe plan mondial lemnul gi produsele superioare din lemn au depdgit perioada

utilizdrii lor ca structuri de acoperiguri gi clddiri auxiliare, fiind tot mai mult prezente in
realizarea construcliilor importante, publice sau private, inclusiv cele cu caracter
industrial.
Realizarea la noiin lari a unor case de vacanfi din ce ln ce mai numeroase 9i
pretenfioase, unele din acestea depdgind cu mult calitd{ile reclamate de enun!, au
determinat pe mulfi utilizatori sd prefere lemnul- din motive estetice gi economice -
alternativei beton-cirimidi.
lnvestitori, arhitecli, constructori, sunt din ce ln ce mai mult atragi de calitd{ile
meterialului lemnos qiin ultima perioadd de lemnulincleiat.
Frumusefea elementelor de construclie din lemn aparent, reugita arhitecturald
gi structurald, siguranla in exploatare 9i nu in ultimul rdnd prelul de cost, au cucerit
opinia multor utilizatori.
De asemenea, necesitatea reparaliilor garpantelor acoperigurilor vechi ale
clddirilor publice gi private, dorintd transformirii in mansarde ale podurilor unor clddiri
existente, pun probleme deosebite specialigtilor din proiectare gi execulie.
in acest context, lucrarea i9i propune sd puni la dispozifia celor interesafi
noliunile fundamentale privind calitdlile materialului lemnos gi produselor superioare
din lemn cu utilizare in construcfii, precum gi modul de alcdtuire gi de calcul al
elementelor de construclii din lemn gi derivatele sale sub influen{a diferitelor acliuni,
cu exemple de calculconcrete pentru cazurile uzuale.
Au fost omise deliberat informafiile supuse dezactualizdrii, precum 9i cele de
interes limitat.
Lucrarea se adreseaza studenlilor de la facultdlile de construclii precum gi
inginerilor interesali in proiectarea construcliilor din lemn.

Autorii
1. Lemnul- material de construcfie
1.1. Introducere

Lemnul a jucat un rol semnificativ 9i continuu in istoria construcfiilor, fiind

utilizat din Comuna Primitivd pdnd in zilele noastre.
inzestrat cu multiple calitSfi, lemnul este un material oviu", cu aspect cald,
plicut, fiind adesea utilizat pentru placarea interioarelor, la fabricarea mobilierului sau
ia pardoseli. lnsd, pr"oprietifile sale fizico-mecanice exceplionale 9i dur"abilitatea lui,
fac din lemn un materialstructuraldeosebit.
Constru4iile din lemn au o comportare 9i o siguranld foarte bund in timp, dacd
lemnul este tratat corespunzdtor Tmpotriva agen{ilor biologici (insecte, ciuperci) 9i a
focului.
Avantajele utilizirii lemnului, ca material de construc[ie sunt multiple:
o Lemnul este un material ecologic gi regenerabil, obfinerea lui fiind un proces
natural, fdrd efecte negative asupra mediului inconjurdtor si a atmosferei. Totugi,
exploatarea fondului forestier trebuie ficutd in mod ralional, avind in vedere durata
iungd de regenerare;
o Recoltarea gi prelucrarea materialului lemnos se face cu un consum redus de
energie, comparativ cu alte materiale de construclie (o[el' beton, cdrdmidi);
. Lemnul are rezisten{a relativd (raportul greutate/rezisten!5) superioari
celorlalte materiale de construcfie;
o lnerfia termic6, corelati cu rezistenfa la transmisia termicd, este buni;
o Tehnica de asamblare a elementelor de construclie din lemn este foarte
diversd gisigurS;
o Existi o gami variati de produse superioare din lemn, cu multiple posibilitdli
de utilizare avdnd calitdliexcepfionale ca materiale de construcfie;
r Lemnul are o comportare bund la agresivitatea microrganismelor, a insegtelor
gi a focului, dacd este tratat corespunzitor;
r La construcliile moderne din lemn, se folosesc din ce in ce mai mult elemente
mixte lemn-metal (la elementele solicitate la intindere), lemn-beton (la plangee) sau
temn armat sau pretensionat (grinzi lamelare din lemn incleiat armate sau
pretensionate).
Pentru a obline performanle in domeniul construcliilor din lemn, este necesard
exploatarea judicioasi a caracteristicilor structurale ale lemnului, rezolvarea eficienti
a detaliilor gi un calcul cdt mai corect, adoptAnd solufii optime. La ora actuald, pe
plan mondial 9i european, se incearci unificarea si elaborarea unor norme gi coduri
de proiectare ce urmiresc sintetizarea experienlei in domeniu 9i trasarea unor
exigenle de conceolie gi alcdtuire a structurilor si elementelor de construclie, precum
gi elaborarea unor principiifundamentale de caicul.
' La nivelul Comunitdlii Europene existd elaborate o serie de standarde privind
construcliile din lemn: EN 33$-structural Timber. Strenght classes; EN 385;
EUROCODE 5, normele franceze NF B 52-001, normele elveliene SIA 164, normele
germane DIN 4074.
in Rom6nia, sunt in vigoare normele europene, in paralel cu cele iom6negti:
normativul NP 005-03, NP 019-2003, STAS 856-71-Construcfii de lemn. Prescriplii
de proiectare (SR EN 1995-1-1:2004) etc.60
 Coefi cientii deformatii I

Cunoagtereaproprietd[i|orfizicegimecanicededuratialelemnu|uiprezintao
girealizarea construcliilor din lemn
importanti practicd oJ"t"Oiiii-p"ntru $roiectarea
cu caracterpermanent' a cdroi pondeie este in continud creqtere'

utilizat in construc$i
1.2. Caracteristici fizice 9i chimice ale lemnului
dintr-un lesut. poros, eterogen 9l
Structura bio|ogici a lemnu|ui este.alcdtuitd
|il"-"Iilil$
cavitali celulare. Rdgin6asele au structura mai
anizotrop, format oin s6vei s,s[in arborele' La
ti"ntpottul 9i
simpl6, cu vase fongitulinale care asigurti dind culoarea 9i
foioase, cetulete .rni-r"i- specializite ;;;b' din acestei
specificitatea fi ecirei sPecii'
Direclia nuretoinii'oirpun"r"" ,inetetor
anuale de cregtere, au o influenld
ale lemnului'
importantd asupra propri'etalilor fizice comportarea
principalete pril;uiii
niice 91 chimice care caracterizeazl
-u*iO'tat"a termic6'
temnutui sunt: masa"i,;ffiil lO"niit"tu"i, _-cond^uctivitatea agenlilor
acusticd gi electrici, dilatarea termicS,
pt"oir ,si comportarea la actiunea
la temperaturi
chimici, a agenlilor biologici ( insecte Ei Jup"t"ii 9i comportarea
ridicate gi la foc.

1 .2. 1 . Masa vduajqA.ldelsig!)

Masavolumicd(densitatea)indicdrapgrtuldintremasa.-gi.v-olumu|unuiegantion. umiditaba [t
votumics'diferi de la o esenla la
Unitatea de mdsurd ;"ril?il5';;;W^t;iliasa aceleiaqi esente' fiind influenlatd Fig.1.1 : Contragerea sa.r
arta (intre o,t glcm'..i]ii'."tiiil iJli"li'"
int"'iorur
a arborelu i' rdginoase europene (R), s
illiliji'iiil-rj pJoo-cr imatic6 oe dearoltare -piopii"tillP.jn""nice ale lemnului'
Masa volumici influenle azA mai "r"! Fenomenele de
ce scade masa volumlca'
rezisientefe OiminuAndu-se pe misuri
r

cripdturi etc. Prin uscare

de inaltd frecven{d etc. u
1.2.2. Umiditatea exploatare, elimindnduse
9i variazd in
dati de proprietdlile lui higroscopice
umiditatea lemnului este fiind tirect propo(ionald cu
tunctie de umiditat;;;t'"e- a mediului-5tni"ht,
1.2.3. Conductivitatea ten

aceasia'Punctuldesaiuraliea|emnu|ui.estein;urutva|ori|or25...30%.atinsintr-o date
relativa f Ob"Z"t' Toate.valorile de calcul Conductivitatea ts
atnosferd saturatii cu apd'(umiditate variind direct propo(ional
penFu rezistenlele d;rffi i'au in consioerare
umiditaleade 12o/o'
ii!ioit"t"", durabilitatea 9i stabilitatea caracterizati de coeficienl
umiditatea afecteazd rezistenla,.
dimensionala a temnujJi, ffi ;i"a"o
ti"ii"i''ioit*nsionale: contragerea 9i umflarea' de doud ori mai mare in I
lnfluenla umidit6lii ;;i;"*i;;mnatd
in ca'zut solicitdrilor la Tntindere 9i incovolere conductivitate termicd A,
dinamici, dar este f;il#il in cazul ioii"itatitot la compresiune 9i incovoiere r5ginoase si intre 0, 1 3...0,
Conductivitatea ten
variind dupi Pentru densitdli cuprinse
","0o o",*,a anizotropiei, contragerea.gi umflarea nu sunt -un_iforme, radiari 3...6% ;
ffi JGrere riin'G' secliu nea axiari 0,'1 % ; coeficientul de conductivi
d irectiite caraaeristi;"ilil determind cu relalia:
tanoen$ffolzrl; prin va-prire coeficienlilor de
9i umfrarea. sunt caracterizate (s.t)' calcutali procentual 7= [237 + C.02 pol
deformage in sens 1j;r,*j',"?l(d;fuil'iilfiii"ryffl"l
p"nfu o varia$e de 1% a umiditilii' unde: A - coeficient de c
funtragereacea_maimi6aoprezintinucul;rdginoaseleauocontragere ps - densitatea ler
mijiocie, iailaiui giirasinui au cea
mai mare coniragere'
iar rezistenlele lemnului se o - umiditatea [%t
duce la rezultate inu"rse-"ontiaf,erii,
urnflarea
micEoreazi 61n 62r 'z3
umiditi$i sporite'
Coefi cientii deformatiilor de umflare tabelul f'1.1
.1.
Specia de lemn Densitatea po Coefi cientii deformatiilor
fs/cm3l Or Or Or

Rdsinoase 0.40 0,24 0,12 0,01

Foioase 0.65 0,40 0,20 0,01

F$
t%]

7,2 - 7,8o/o
s tangentialt
t!
I
672
5so
6
o
q,
636
q
g
(J

03

Fig.1 . 1 : Contragerea sau umflarea, pentru Fig. 1 .2: Conlragerea si umflarea maximd
rdginoase europene (R), stejar gifag (F) la molid, ?n cele trei direclii principale.

Fenomenele de contragere gi umflare conduc la crestarea scandurilor,

cripituri etc. Prin uscarea artificiald a lemnului cu aer cald gi vapori de api, curenti
de inalti frecvenld etc. umiditatea poate fi adusd in limitele cerute de condiliile de
exploatare, elimindndu-se efectele nedorite ale contragerii gi umflirii.

1 .2.3. Conductivitatea termicd

Conductivitatea termici a lemnului este in general scizuti, nivelul acesteia

variind direct propor[ional cu densitatea gi cu umiditatea. Aceasti proprietate este
caractenzatl de coeficientul de conductivitate termici tr. Conductivitatea termicd este
de doud ori mai mare in lungul fibrelor decdt perpendicular pe fibre. Coeficientul de
conductivitate termicd A, perpendicular pe fibre variazd ?ntre 0,09...0,14 WmK la
giintre 0,13...0,20 WmK la foioase.
' Conductivitatea
rdginoase
termici depinde de densitatea lemnului 9i de umiditatea lui.
Pentru densitili cuprinse intre 300...800 kg/mr gi umiditate mai micd decdt 40%,
coeficientul de conductivitate termicd l, pentru un flux perpendicular pe fibre, se
determini cu relalia:

S=1237 + 0.02 po(1+2$I 104

unde: A - coeficient de conductivitate lermici [WmKl;

po - densitatea lemnului [kg/cm3l;
o - umiditatea [%].
 l- - :fg-=-- :+ E
pentru diferite materiale - r".Jftq:f-ieA:,iffi
in tabelul 1'2' sunt date conductivitSlile termice Cce'-=,e-:-- : :l
utilizate in construclii: Cllatarea farerrEa;i :
_2.
--J- a
C Z'_A-Z7 r:f'l:J:.rE
3ceic,+--- -:ia
200 !,n "na rnc degA: te a a[
Alumiu 60 jr | ,'erlT"tr,t-t fll..,l sdJ,t"ilii n|*}esa.l
Otel 1,8
Beton armat 0,44
Cirimidi Plini 0,21 Coeficien.ti de cfiNffine b
Stejar 0,17 !dtrB
Faq 0,24
Brid. molid ll cu fibrele 0,15
ler"jlnjrisnce*escng
Brad, molid I Pe fibre - Sef:S Errri6-ili3

- --.S ':r':-.Ji-;;

t,2.4. Conductivitatea acustici

acustic. Rdginoasele au o conductivitate
Lemnul este un material bun izolator
de. cel- a oleruhji'. de ?:"-"" este
necesard
acustice in tungut nor"ioi-"pioJiati o acusticd bund a
otacarea perelilor
o""b se doreqte ' i- O:n"rc,ortar:e a aniru
""'0ffiff't-#o"o"oro"n6
incdperilor 9i un confort acustic supenor'
r'lr 3of'rglc :&Sftfrr"fi
]rry:ctl3&e$e rrcs{- |
1 .2.5. Conductivitatea electricd yemmlrramha ir ;srnccdii
&;;ai r 1ng14ii a:rel s-tft
Conductiviiateae|ectriciArrePrezintdenergiatermicsEl-gareestetransmisd
oe r*t"riu[ pentry o suprafald s expusi
la o
:rya-r|} aU g a:tUne nng S
in unitatea de timp t ;ti"i; ;;ri*"'u prin relalia:
;if;;;;H" t"tpbt"iuJirrir)' Ea se exprimd S-:w-cere ar:aire
ffi,ltrra i'ien'nrei s mLm
Etb 3sffe-: =--FE rE {
^ [wlmK]
^r
=
stE -Tl)
ffifl']'ll-llJr-'
SE-;lie
=n:sr=rnrle
el*r-rJr-r -"a, as E stricjE
Conductivitateaelectricda|emnu|uivariazdcuumiditatea,fiindredusain
pentru r"rn^nufum"d. De aceea, se recomande
uscai';i;ifi"ta --:
cazul materiatutui l:rc.:r]a.=e=:u
uscarea$iprotejarea;;';";;i$vopsele'int"tuiutilizdriimaterialuluilemnosin
cadrul instataliitor electrice' aB:a: I
-.*'.-lr$J eirF
il 6t ir rffi6
lil]lltumH|rl,
1.2.6. Dilatarea termicd c ffinm,6 s:ceruicr gF ts
I m rE6E:r:oLcg rrt'E- I
Dilatarealemnuluidatoriticildurii'cafenomenfizic'sesuprapune
fiind mai mare' "tmr"l y:tre=irr "lm
fenomenuluioe oitoiiti-urcarii lemnului, contragerea rffi u'mx{rliE a lE f,:"-a:% il
"ontr"fri"
piJ"" oin lemn' se determini cu relalia:
Al;;;;;;;;i a unei r I::- I e_c.E=llJ-=:ffrri
l"u,rei:it - I
Al = crr . AT.l = o.' (t-to)'t ern= ]:?ee =E : =se
ilirm[Qni.w{-s . knr:crrg= ]*

ai - aiungirca [mmi; rsr-.rFrE :ai" ir:mu

(tabelul 1'3');
o, - coeficient de dilatare termici 1'C-11
 AT- diferenla de temperaturd [C"];
| - lungimea Pieseide lemn [mm].
Coeficientul de dilatare termicd variazd dupd orientarea fibrelor. Astfel,
dilatarea transversal5 (3.10-6...6.f 0*[f']) e aproape de 1O ori mai importanti
decdt dilatarea longitudinale (35' 1 0-6"'60'10- [K-1])'
Coeficientul de dilatare liniard longitudinald al lemnului este aproximativ de 2-3
ori mai mic decdt cel al aluminiului gi bet-onului armat. Din acest motiv, la construcliile
din lemn nu sunt necesare rosturi de dilatalie gi nu se line seama de efectul dilatirii
termice.

de dilatare termici tabelul 1.3.

Material or ['c-']
Lemn : rdginoase gifoioase
- sens tangenlial 25-60.rc-4
- sens radial l5 - 45.10-{
- sens longitudina 3-6.10-6
Olei iz-t0'4
Aluminiu 24.10-4

1.2.7. Conurortarea la actiunea agenlilor chimici

in condilii obignuite lemnul rezisti bine la agenfii . chimici, ceea ce

indreptdlegte tbtosirei lui in medii corozive (depozite de sare). Celuloza'
preOominahtd in compozilia lemnului este insolubild in apd, eter, acetoni, alcool etc'
Acizii minerali (acidui sufuric, azolic, clorhidric) carbonizeazd insi celuloza' Acizii
organici au o acfiune mai slabi. Bazele concentrate umfld celuloza.
Substan!6le alcaline dizolvi lignina. Cromul, bromul, alli oxidan{i aclioneazd
asupra ligninei gi celulozei, reducAnd rezistenlele pgcanjge..ale lemnului. De
asemenei temperaturile gi presiunile ridicate intensificd acliunile chimice asupra
lemnului.
Sirurile antiseptice sau ignifuge introduse prin impregndri reduc rezistenlele
lemnului, mai ales la solicitdri dinamice.

1.2.8. Comportarea la actiunea aqenlilor bioloqici

Lemnuleste atacat de doui tipuri de agenli biologiciin mediul terestru: insecte

gi ciuoerci, iar ln mediul marin de moluqte gi crus.tacee' Acliunea defavorabild
iatorati ciupercilor este condilionatd de pre2enla umiditdlii, pe c6nd atacul insectelor
se poate produce oric0nd, la toate tipurile de lemn'
' Atacul ciupercilor Tncepe la o umiditate de 2O-22a/o gi este puternic degradanl
la umiditatea de 35-40%. Majoritatea ciupercilor sunt active la temperaturi intre 0"C
gi 35"C, temperatura optimd de deyvoltare fiind de 30'C.
' Ciupercile cele mai periculoase provoaci distrugerea cornpletd a materialului
lemnos: buretele de casi (Merulius Lacrymans), buretele alb de casd (Polyporus
Coniophora Cerebella etc.
' lnsectele
Vaporarius),
care produc cele mai multe pagube sunt termitele'
 Este necesar si se evalueze riscul de contaminare a lemnului, in func{ie de
esenld de durabilitate 9i de mediul de exploatare in lipsa aerului, are lor
9i si se ia mdsuri de preveriire gi Sub ac{iunea ftdcdrii
prote{ie din faza de proiectare.
Normele EN 350-1 9i EN 350-2 clasifici materialul lemnos in func{ie de riscul- lrg9rea este un proces de o.
producerii atacului insectelor sau ciupercilor (tabel 1.4 gi 1.5) In bioxid de carbon gi apd:

la atacul insectelor CoHroOs + 6 Oz

tabelul'l-d
Clasa Durabilitate
in jurul temperaturii de
.
D durabil toq mici expfozii ate gaze
M durabilitate medie 31
femnufui. La 260...2g0.C
S se fc
sensibil Autoaprinderea lemnuft
la ataculc tabelul'l-5 .
Inffamabilitatea gi vitez
mairnari cu cdt este mdimice
Clasa Durabilitate Specii Lemnul poate fiticut gr
I foarte durabile cireg, stejar
ll durabile frasin, salcdm 1.3. Proprietifi mecanice
ltl mijlociu durabile pin, larice, cel
IV pulin durabile molid, brad, carpen, paltin, ulm proprietdlile
V nedurabile .
rmportanfi fiind: caracterul
mecanice
PloP, salcie si ,

solicitare, direcfia soticitarii

iat:
tut, ese^nta, anizotropia,
starea c
1.2.9. Putrezirea lemnului tn cazul determindrilor
me-canice. gi deformafiilor I

Putrezirea lemnuluieste provocati de o serie de ciupercigi insecte xilofage. ler

urmatoarelor standarde:
' Ciupercile inferioare (inima rogie a fagului, alhrdstreala ti rdginoase gi irnele -:I19 26a2a3 privind luares p
foioase) provoacd, de reguld, numai modific-dri de culoare neafectdnd reziitenfele -:I19 6300{1 privind atmosfi
lemnului. - STAS.83-89 privind
OeterminJ
Ciupercile superioare gi agenJii de putrezire produc distrugerea completd a
structurii moleculare. Aspectul exterior al lemnului descompus diierd in func{ie de . rn EUROCODE 5 sunt
prrncipalelor esenle de lemn. r
substan{ele care intervin in procesul de putrezire. Se deosebesc doud feluri de corecteazd in funcfie de
umiditai
ciuperci:
- ciuperci care atacd llgnina (putregaiul alb), lemnul atacat cripand dupd Caracteristicife mecanice
conturul inelelor anuale, al razelor medulare gi al fibrelor, desfdcdndu-se in umiditatea 9i de
cle li
lamele; aceste ciuperci sunt ciuperci parazite, de pddure; Specia Modulutde- Re*
- ciuperci care atacd celuloza,lSsdnd intacti lignina (putregaiul rogu); acestea de lemn efasticitate cofnl
sunt ciuperci saprofite, ataci arboriidobordtigi se numesCciuperii de depozit -[N/rnm2l ru
sau ciuperci de casi. Brad ll 6000-1 1000-21 000
l- 3e
Pentru a evita efectele diundtoare ale ciupercilor, este necesar ca materialul _$g-300_500 ) (Ll
lemnos sd nu aibi o umiditate mai mare de 18%. Peste aceastd valoare, cregte riscul 7000-12000h000-
I
infestirii cu diferite organisme a cdror dezvoltare este conditionati de mediul'umed. Zadd Il LL
0300-13800_20000 3$
lmpotriva putrezirii lemnul se poate trata cu cu diverse solufii apoase ca: J-
sdrurile arseninoase de zinc, clorura de zinc, arseniat de zinc gi crom. Fag lf 10000-1600d8b00
I 414
-9
1.2.10. Cqmpo{area lemnului la temperaturi ridicate si la fQc Stejar il
J-
e200-13000:fuE00
m
Efectele temperaturii asupra rezistenlei lemnului pot fi ignorate pentru
temperaturi mai mici de 60 'c. ln jurul valorii de 100 "c se produce colorarea in
nuan{e brun maronii a lemnului, dar nu este afectati rezistenta. Recalcularea
caracteristcik
. ...
. Daci se depigesc 105 'c incepe descompunerea piogresivd a lemnului, de umiditatea de 12% se face;;;#
la exterior spre interior.
 in lipsa aerului, are loc distilarea uscatd a lemnului'
Sub acliunea fldcdrii directe, in prezen[a aerului, lemnul incepe sd ardS'
Arderea este un proces de oxidare foarte rapidd a lemnului, acesta transformdndu-se
Tn bioxid de carbon giaPS:

CoHroOs + 6 Oz -- 6 CO2+ 5 HzO

in jurul temperaturii de 225...250"C se atinge punctul de inflamabilitate, cdnd

au loc mici explozii ale gazelor de ardere formate prin descompunerea termicd a
u i. ta zdO...zgO'C ie formea zd o flacdr A continud'
lem nu I

Autoaprinderea lemnului, tn absen[a fldcirii directe se produce la 330'..470"G.

lnflamabilitatea gi viteza de ardere diferd de la o specie la alta, fiind cu atdt
mai mari cu cdt este mai mici densitatea.
Lemnul poate fi ficut greu combustibil daci este ignifugat'

1.3. Proprietali mecanice ale lemnului utilizatin construclii

Proprietilile mecanice ale lemnului depind de o serie de factori, cei mai
importanli fiind:'caracterul gi natura solicitirii, viteza de incircare sau durata de
ioii"it r", direclia solicitdrii iafn de fibre, structura lemnului, densitatea 9i defectele
lui. esenta, anizotropia, starea de umiditate gitemperatura'
in' cazul determindrilor practice, prin lncercdri in laborator, a caracteristicilor
mecanice gi deformaliilor lemnului, trebuie sa se aibd ln vedere prevederile
urmdtoarelor standarde:
- STAS 269289 privind luarea probelor 9i debitarea epruvetelor ;

- STAS 6300-81 privind atmosfera de condilionare ;

- STAS 83-89 privind determinarea umiditd{ii.
ln gU{OCODE 5 sunt date caracteristicile mecanice 9i de defonnare a
principalelor esenfe de lemn, pentru umiditatea relativd de '12%- Aceste valori se
torecieaze in funclie de umiditatea la care se executi incercdrile.

Caracteristicile mecanice gi de deformare a principalelor esenle de len1n,

umiditatea relativi de 12o/o' tabelull.6.
Specia Modululde Rezistenla la Rezistenla le Rezistenla la Rezistenla la
Celemn elasticitate compresiune intindere lncovoiere forfecare
IN/mm2l fN/mm'l IN/mm2l tN/mm21 tN/mm2l
Brad ll 6000-1 {000-21 000 30-40-79 21-90-245 49-66-136 4,0-6,7-12
I 150-300-500 2.0-5.8-9,5 1.5-2.74.0
ll 7000-12000-20000 30-47-94 35-104-196 35-87-206 6,0-10-15
I 3.7-7,7-14 1.A4,04,4
7:deil 6300-13800-20000 35-55-81 -107- 5Z-99 -132 4,5-9,0-10
J. -7.5- -2.3 -
Fas 1 0000-16000-z20so 41-62-95 57-135-180 63-105-180 6,5-1G19
:l_ -9.0- -7,0 -
Stejar ll 9200-13000-1 3500 42-5*87 50-90-180 46-91 -154 6,0-11.13
8.0-1{-19 2.0-4.0-9.6

Recalcularea caracteristicilor de la umiditatea din momentul ineereirii la

umiditatea de 12% se face cu rela{iile:

11
 c,t2= o [1+C(u -12)]
r12= 'r [1+C(u -12)]
' : i Rcz qic.-: :-
Ep=E [1+C(u -12)]

unde: orz , r12, Etz- sunt caracteristicile mecanice gi de deformalie corespunzitoare _-<T2'ao.
Rs: s:e^:: = .- _._. _

umiditSlii de 12%; a- -= vj r :=-.

.^--
_-3 __f_:
o, t, E - sunt caracteristicile mecanice gi de deformalie corespunzdtoare :areleiE :u fib.e e :: i _,-
umiditdlii u% din momentulincercdrii ; :riiiC naie _ci tr:+- l,:,- ,a

C - este un coeficient de coreclie ,ce depinde defelulincercdrii. a scl 3t.::- -3:,s. _

_: -:-3.ie '-l:.:
Proprietdlile mecanice ale lemnului, determinate in condilii de laborator prin
_:.-a. -a:a se l::=.-=-.:=-:
_-:,_,
:'! i^ Le.
>n^ac ?Fr
,i . --i:a --
-i-
incercdri pe epruvete standardizate nu pot fi considerate ca valori reale ale aforturilor Sli_].
:"i,3N.lce pnn fOirna:s:
in diferitele elmente de construc{ie, deoarece acestea prezintd defecte (noduri, :!-
:
ad, i4.
uq6 .L na, '{-.-
lr -=::r: - - -,-
cripitui-i, fibre risucite, lemn de reaclie etc.) gi au dimensiuni mariin compara{ie cu =L
epruvetele pe care se fac determinirile.
- :"::i:Onari;
Reiatia ce
- :_ :_:
e aS: Ce ::::
Astfel, valorile oblinute in cadrul ?ncercdrilor mecanice se corecteazd cu
ajutoru I unor coefi cien[i stabili[i experirnental.
t''
-J - -*-.
- :l _-
-
1.3.1. Rezistenta lemnului la compresiune

Rezisten{a la compresiune depinde de unghiul format de direc{ia solicitirii cu --:e c - rezis:ei-:a : i-:::""-
t | - r-----
direcfia fi brelor lemnoase.
Rezistenla la compresiune paraleli cu fibrele se determini conform STAS ,,,i - mcduiu :E -:f i::
8611-87 pe epruvete prismatice cu latura de 20 cm 9i cu lungimea de 30.,.60 mm. Rezistenia a i-:;:.:,,*
Rezisten{a la compresiune paraleld cu fibrele variazd in funclie de esenld, avdnd : : -szenta ceie;e,: - -,trl
valori cuprinse intre 30...90 N/mm'. Esenlele de riginoase au in general rezistenla -i: .iea grinZi _er !- j -i3 i,
40...50 N/mm'.
La lemnul folosit in structuri, rezistenla la compresiune paraleld cu fibrele este ezlstenta er.rL _
influenlatd de umiditate, zveltefea barelor gi de prezenla defectelor, ajungdnd la
vafori de 25..40 N/mm'. i.ezisienta Xe
.a.?:e_=
Rezisten[a la compresiune transversali, perpendicular pe fibre (STAS :: ':-=:a:e pca:e i .-_a: -:
*:i--:':.a-e
1348187) se determind pe epruvete prismatice, la fel ca rezistenla paraleld cu fibrele determir-,aia==
e,s::,:
gi este de 5,..10 oi'i mai micd decAt aceasta, avdnd valori cuprinse ?ntre 2...4 N/mm'. ":': : a :;a-:
.sau tr-ansyerse
Solicitarea la compresiune transversald apare sub forma strivirii gi :,=i-cii-iie se
f:: :e
compresiunii pe suprafali a elementului sau sub forma solicitdrii elementului pe o :r-:* d. Valcnie .ez s::-:;
parte din lungime gi l6!ime. Rezistenla la solicitarea pe lntreaga suprafald atinge ?ezistenta la i:-e:z-:
* ;i-: :3 i'
valoride 6...8 N/mm'. aceasta n ! 3 r:l . -.i .

='3itul tangenl a -a..r,rr

1.3.2. Rezistenta lemnului la intindere
- --i.L.
-
Rezistenfa la intindere se determind pe direclia paraleli cu fibrele (STAS bt-
336/1-88) gi perpendiculari pe fibre, radial sau tangenlial (STAS 6291-89).
^Rezistenla la intindere paraleld cu fibrele are valori cuprinse intre 60...150 ;- : l_-, - valoarea r-na,x,.n: a
N/mm2. Valorile curente pentru esenfele de rdginoase sunt Tntre 80...100 N/mm2.
perpendicular pe fibre se incadreazi lntre 1,5...4,0 S. - mcrnentul s:a:: : :
^Rezistenta la tracliune . - -.rCrf en:J: :g -::.:
N/mm', valorile ei depinzdnd de volumul de lemn solicitat. Valoarea curentd este de
1,2 Nlmm'. - ,a:,,ltea se;,-_ _

Rezisienla ia fntindere este mai puiin iniiuenlatd cle umidiiatc cieeat rezistenia - Zciele C,.r i:r.! rir =:,r
^::;cinale
la compresiune. = =-: : =z-2
a a ::-

12
1.3.3. Rezisten[a lemnului la incovoiere

Rezisten[a la incovoiere staticd (STAS 337/1-88) se determind pe epruvete-

prismatice cu secliune transversald pdtratd cu latura 20 mry gi lungimea (in direc{ie
paralelS cu fibrele) de 300 mm; inelele anuale trebuie sd fie paralele cu doud fefe
longitudinale giperpendiculare pe celelalte doui fe{e.
La sotiiitari reduse, varialia eforturilor pe secfiunea transversalS este liniard.
La momente lncovoietoare mari, reparlitia eforturilor nu mai este liniard; in zona
comprimatd se trece ln domeniul plastic gi se atinge rezistenla limitd la compresiune,
iar in zona intinsd rezistenfa limiti la intindere. Cedarea elementelor lncovoiate se
produce prin formarea pe marginile comprimate a unor cute mici care ln final se
extind de-a lungulfe{elor zonei comprimate.
Relalia de caicul pentru rezistenla la incovoiere, in ipoteza secliunilor plane 9i
a comportdrii elastice este:

o' =tmax*

unde: - rezistenta la incovoiere;

6,
M - momentulincovoietor de rupere;
W - modulul de rezistenld a sec{iunii.
Rezistenla la incovoiere depinde de starea de umiditate, de direclia fibrelor,
de prezenla d6fectelor (noduri, crdpdturi, fibre rdsucite etc.), de raportul dintre
inillimea grinzii gi lungimea ei gi de forma secfiuniitransversale.

1.3.4. Rezistenta lemnului la forfecare

Rezistenfa la forfecare se determind conform STAS 1651-83. Planul fo(elor

de forfecare pobte ti aplicat radial sau tangen{ial la inelele anuale, iar rezistenla la
forfecare determinatd este longitudinald, atunci cdnd solicitarea este paraleld cu
fibrele, sau transversald, cdnd solicitarea este perpendiculard pe fibre.
incercdrile se fac pe epruvete diferite, ?n funclie de rezistenla care se
determind. Valorile rezistenlei la forfecare paralel cu fibrele sunt intre 4,0...13 N/mm'.
Rezistenla la forfecare perpendicutar pe fibre este aproximativ de 3 ori mai
mare, dar aceasta nu prezintd o importanli practicS.
Efortultangenlialmaxim (t), la nivelulaxei neutre, se determind cu relalia:

- - Qt"*S"
b'l*

unde: Q,* - valoarea maximi a forlei tiietoare;

S" - momentul static al sec{iunii care lunecd;
l" - momentul de inerfie fald de axa x;
b - litimea sectiunii la nivetul axei neutre'
in zonele cu imbinari ale pieselor din lemn se produc eforturi de forfecare
(tdiere) longitudinaie, paraleie cu fibreie.

13
 Efortultangen{ial maxim se determind astfel:

,-max_lA
unde: I - fo(a de forfecare;
A,- aria de forfecare.

1.3.5. Rezistenta lemnului la torsiune

Rezistenla unui element din lemn solicitat la torsiune se determind

aproximativ, printr-o relalie de calcul valabili in cazul materialelor izotrope:
t
M-
'wr
-J

unde: r,- efortul de torsiune;

M, - momentul de torsiune;
W'- modulde rigiditate la torsiune.
-.3
W,
'2=* in cazul elementelor cu secliune circulari;

Wr = cr'h.b2 in cazul elementelor cu secliune rectangulard.

Valorile coeficientului u pentru calculul rigiditilii la torsiune a secfiunilor

Rezistenla la torsiune are valori cuprinse intre 3,0...5,0 N/mm2 pentru

rdginoase gi4,0...7,0 N/mm2 pentru elemente din lemn Tncleiat.

1.4. Defectele lemnului utilizat in construcfii

Materialul lemnos folosit in construc$ii are o compozifie si o structurd variabili,

in func[ie de particularitSfile proprii perioadei de cregtere.'iniovoieri ale trunchiului,
orientarea fibrelor, prezenfa pungilor de r5gini, varialii ale inelelor anuale de
cregtere, constituie criterii de apreciere a calitdlii lemnului.
Defectele naturale, precum gi cele biologice, cauzate de acliunea insectelor gi
ciupercifor, afecteazd proprietifile fizice gi mecanice ale lemnului. Principalele
anomalii gi defecte sunt precizate ?n STAS 1949-86.
. Concregterea - este unirea a doui trunchiuri ale ciror inele anuale se
intrepdtrundn Materialul lemnos cu acest defect nu este admis ca material de
K
construc[ie.
. Goniciiatea - este variaiia iemnuiui roiunci in iungui tuipinii arboreiui.
Fi9.1.3. Deft

Conicitatea se exprimi ln procente, prin diferenla dintre diametrulcapituluigros gial

celuisublire raportatd la lungimea totald a piesei. Cu cdt cregte aceastd diferen{i, cu
Fig.1.3. Defectele materialului lemnos
atdt rezistenla materialului lemnos rezultat prin debitare este mai mici, iar cantitatea
de rebuturi va fi mai mare.
. -
Excentricitatea inimii reprezintd devierea inimii arborelui fali de centrul
geometric al secliunii tulpinii, datoritd asimetriei coronamentului sau a rddicinii, a-
iluminirii puternice dintr-o singurd parte, vAnturilor predominante etc. Excentricitatea .q
inimii duce la structuri neomogene ale secfiunii transversale cu inele anuale
asimetrice. Piesele oblinute dintr-un astfel de trunchi au deformdri mari.
. lncovoierile - sunt reaclii ale trunchiului la factorii externi ca varialii de
umiditate, v6nturi putemice etc. ce provoaci o cregtere neregulati cu diferite
deformalii ale axei longitudinale. lncovoierea se exprimi prin sdgeata maximi a
elementului pe o lungime de 2 m ?n jurul zonei cu cea mai pronunlatd deformare.
Pentru elementele de construclie lncovoiate se admite o sdgeatd:

f = 11400-L pentru clasa I de calitate

| = |ESA .L pentru clasa ll de calitate

Un arbore reacfioneazi la eforturile exterioare ce aclioneazi asupra

trunchiului, producAnd lemnul de reacfie. Rdginoasele produc lernn de compresiune,
t-i
in zonele foarte comprimate, in timp ce foioasele produc lemn de tracfiune Tn zonele
foarte intinse. Lemnul de compresiune apare in secliune transversali avdnd inele
anuale de eregtere mai mari qiin proporfii mai ridicate decAt la lemnul normal.
Prezenla lemnului de compresiune duce la importante deformafii in timpul - CaErd
uscdrii. ln general, el are o masi volumici mai mare, fird reducerea proprietdlilor
mecanice. La uscare are tendinla de rupere fragili. Folosirea materialului lemnos cu - c*fi*
acest defect e limitatd in clasele superioare.
r Nodurile - reprezintd locurile in care crengile se prind de trunchi, formAnd un - C,ftEe
con. Daci aceste conuri se dezvoltd in continuarea lemnului din jurul lor se vor numi
noduri concrescute.
in anumite secfiuni, ramurile principale se usucd sau se detageazd. ln acest in tabelul 1.g. sunt d&
caa inelele de cregtere se succed gi inconjoard ?n mod natural rddicina ramurii rerln portante, neincfeiate, pefif
uscate. Partea moartd a crengii se transformi atunciintr-un nod acoperit. Acest nod 83)
nu e viu si se va numi nod cdzdtor, adesea conlindnd gi incluziuni de scoar!5 sau
' in aproape toate cazurile prezenla nodurilor are ca efect reducerea
resine.

considerabilda rezistenfelor mecanice la tracliune, incovoiere 9i compresiune ale

brnnului. Local, in zona cu noduri, poate cregte rezisten[a la compresiune
perpendiorlard pe fi bre.
a)
Nodurile de margine gi nodurile prezente in zonele intinse ale pieselor au o
muerea muh mai importantd asupra rezisten{elor lemnului, decdt nodurile apropiate
de am rp{ihe sau situate in zone comprimate.
DqE starea lor, nodurile pot fi sindtoase, daci sunt tari, normal sau intens
cohil-e" concrescute cu restul lemnului pe mai mult de jumdtate din circumferinla lor Hl i eemere se.rr
san pcil f, rroduri vitrirase, dacd sunt putrede, cizdtoare sau concrescute cu restul I I acoperiF{r S
lerrrnti pe md pulin de jumitate din circumferinfa lor. Dupd forma sec{iunii lor, ,, : statiFtaiea ccr
nod.rte pot fi rofirnde, ovale, alungite, duble (musta!d). Dupd pozifie, se impart ?n
noAti de qa de cant, de margine, grupate, stripunse, transvercale.
Perffir d*rnrirarea clasei de calitate a lemnului este important sd se ., fthntarea fibrelor _ h
crlrtoaira danefufi fieclrui nod Si suma diametreior noduriior. fhn6,raE a arborefui. firr
l_a
iifrfrb mtlde de creqbre. r,0ftel

16
 ffi
ffi
l
l
r-a-a

Fig. 1.4: Categorii de calitate:

l
- catitatea r: !(dr +d, +d, *...).1
- catitatea rt: | (d, + d, + d, *...) .
3
- catitatea ril: l(dr+d,+d,*...).1

in tabelul 1.8. sunt date categoriile pieselor 9i elementelor de construcfie din

Frnn portante, neincleiate, pentru construcliicivile, industriale giagricole (STAS 857-
83)

de calitate a din lemn utilizate in tabelutl.8.

Categoria de Solicitarea gi destinalia pieselor gi elementelor din lemn
calitate
a elementelor
a) Elemente supuse la intindere 9i lncovoiere. De exemplu: grinzi cu
zAbrl,lc- orinzi simole si oiese soeciale: pane. dornuri, eclise etc.
a) Piese supuse la compresiune gi incovoiere'
b) Elemente intinse 9i intinse-incovoiate, la care efortul unitar
efectiv reprezinti maximum 70o/o din
EGmente secundare supuse la incdrcdri accidentale. Ex.: astereala
acoperigului gi piesele a cdror deteriorare nu pericliteazd rezistenla 9i

. Orientarea fibrelor normal trebuie sd fie paralelS cu axa

- in mod ineovoiate
imrglrdinald a arborelui. ta trunehiurile sau eu o conieitate pronunlatd,
rmmee anuale de cregtere, oblice fac si apard devialii ale fibrelor'

17
 Devialia admisibili a fibrelor inclinate se exprimd in mm /m din lungime, in
sensul fibrelor raportate la axa longitudinald a arborelui.
Fig.1.5: Fibre inclinate
Pentru 1 m devialia admisibili va fi :
a = 70 mm -pentru clasa I de calitate
a =120 mm - pentru clasa a-ll-a de calitate
Gelivurile * sunt des
propagd radiaf, de la exterioi
ulterior incearcd sd inchidi
E
iarn6. Din acest motiv, gelivilr
material cu gelivuriin clasele
r
Cadranurite (inimi std
se propagd spre exterior. Cad
sau a reducerii umiditdtiilernnt

ln cazul cregterii risucite fibrele se incoldcesc in jurul axei trunchiului, din

cauza variafiilor de umiditate, iar ?n exterior apar cripdturi elicoidale pe lemnul rotund
9i oblice pe lemnul tdiat.
Rezistenfa lemnului rotund este mai pu[in afectati de cregterea rdsucitd,
fibrele fiind neintrerupte, dar acest defect este grav in cazul lemnului ecarisat, RUtrf
deoarece un numdr variabil de fibre sunt tdiate oblic.
Despicdturi de conta
Fig.1.6: Fibre rdsucite. materialului lemnos debitat,
dab
Devialia admisibilS a fibrelor rdsucite, Despicdturi provocate c
mdsuratd pe o lungime de 1 m este :
, scoarfd
oe decojitd. lncaa.ri
a = 100 mm -pentru clasa I de calitate compbta a arborelui.
a =200 mm - pentru clasa a-ll-a de calitate
a =330 mm - pentru clasa a-lll-a de calitate

o Pungile cu rigini - se formeazd la aproape toate rSginoasele, ca urmare a

incovoierilor puternice, permanente, date de ac{iunea vdntului. Rdgina pitrunde sub
cambiu 9i se desprinde de acesta, depozitdndu-se intre inelele anuale de cregtere
ale lemnului. Mirimea gi numirul pungilor de riqind sunt variabile gi determind
calitatea materialului lemnos. Se recomandd curdlirea de rigind prin zgdriere gi
chituirea locului in care s-a gdsit acest defect, deoarece pot aparea dificultdli la
punerea in operd a elementelor din lemn. Anumite sortimente de lacuri gi vopsele nu
au aderenfd pe rdgini.
Dupd normele europene DIN 68365 pungile admisibile nu trebuie sd a. T5iere pert
contdul Rslr'
depdgeasci 2 mm ldrgime gi2 cm lungime.
. Cripiturile - sunt discontinuitd{i ale lesutului lemnos, produse ln urma
varialiilor de umiditate 9i temperaturS, a condiliilor climatice extreme, vAnturi
putemice geruri, trisnete etc. In funcfie de cauzele care le produc Ai de loculln care . . Crdpdturile, indiferent de
rezstenfele materialului lemnos
apar, cripiturile sunt de mai multe tipuri: deschid drumul unor pagube
:
Rulurile - reprezintd separarea totald sau parfiali a straturilor lemnului in jurul see.ri
pentru fiecare
unui inel anual gi apar ?n cazul modificdrii neregulate a lirgimii cercurilor anuale fiind categorie de r

!gf99t9t9r sunt timitate, trebuind se

adesea insofite 9i de crdpituri ale inimii. Acest defect este periculos mai ales pentru STAS 857-83.
iemnui ecarisai, eare fsi pierdc rezistenla ia eforturiie de foffeeare. Tn eiaseie de
calitate I gi ll pentru lemn ecarisat nu se admit sortimerite cu ruluri. . ..ln tabelut f .g. se prezintd con
9i utilizat tn construc{iihnite, atalir
culoarea naturald sau Rnsate
opa".

1B

I
I
 Getivurite - sunt despicdturi datorate temperaturilor foarte scdzute. Ele se
propagi radial, de la exteriorul arborelui spre interior. Inelele de cregtere formate
utterioi incearcd sd inchidd gelivurile, dar in general ele se redeschid in urmdtoarea
iarn6. Din acest motiv, gelivurile sunt vizibile la suprafafa trunchiului. Nu se admite -
material cu gelivuri in clasele de calitate I 9i ll.
CadrZnurile (inimd stelati) - sunt iipdturi care pleaci din centrul arborelui.gi
se propagd spre exterior. Cadranurile sunt defecte produse in urma acliunii vdntului
sau a reducerii umidititii lemnului.

Despicatuil din
actiunea trasnetelor

Despicftturi de contragere - sunt crdpituri apirute in timpul uscirii

materialului lemnos debitat, datoritd fenomenului de contragere.
Despicdturt provocate de fSsnefe - suni cripdiuri sub formd de berrzi lungi
de scoa(d decojitd. ln cazuri grave, acliunea trdsnetelor duce la despicarea
completd a arborelui.

4
W
ffi
@-"--b. Flsurare necontrohei

Crdpdturile, indiferent de natura lor, sunt periculoase deoarece Sldbesc

rezistenfele materialului lemnos gi odatd apirute pe suprafala scoarlei arborelui
deschid'drumul unor pagube secundare cauzate de ciuperci sau insecte.
Pentru fiecare iategorie de elemente 9i piese din lemn, numfful 9i mirimea
defectelor sunt limitate, treOuind sd satisfacd anumite condilii de admisibilitate date in
STAS 857-83.
in tabelul 1.9. se prezintd condifiile de admisibilitate a lemnului masiv prelucrat
gi utilizat ln construclii finite, atAt in situaliiin care prezintd fele vizibile prelucrate in
cuJoarea naturali sau finsate opac, la interior cAt gi la exterior.

19
Condilii de admisibilitate a lemnului masiv prelucrat 9i utilizat
tn
de admisibititate a fe
tabelul {.9.
Denumirea defectelor Conditii de admisibilitate pentru suprafete:
Vizibile exterioare Vizibile interioare
Fibrd creafd, ondulat5, Se admite dacd nu influenleazi ln mod defavorabil filrd creatii onCutate-, inEi
inclinati aspectul si rezistenta.
Fibrd Tnclinati
Se admite o inclinare de cel mult: Lemn de comffirune gioEE
1Oo/o 20o/o
Lemn de compresiune Se admite dacd nu influen{eazi in mod defavorabil Noduri concrescute, cd:
si de tractiune aspectul si rezistenta,
lnima si mdduva Nu se admit.
Nu se iau ln considerare, pAnd la diametrul de:
5mm 10 mm
Se admit c6te:
1 buc. 2 buc
Noduri concrescute
Cu diametrulde:
6...10 mm 11...20 mm
Pe reperele cu lungimea pdnd la 1 m sau cu diametrul de:
6...20 mm 11...30 mm Inima mdduva temnuDi, noOGl
.si
Pe reperele cu lunqimea Deste 1 m _.cr-Spdturistrdpunse, pungi O- ;
Nodurile cu diametrul pdnd la 4 mm , ?:j:.:s_ltjone.tmbibate
InrundatA gi
criraeina
alte defecte nemeflti
nu se iau ln considerare. Nodurile cu
Noduripa(ial diametrulde 5-15 mm, se admit cel
concrescute sau mult unul la reperele cu lungimea
Nu se admit,
crdpate pAnd la 1 m 9i cel mult doud la 1.5, Protecfia impotriva ciu
reperele mai lungi de 1 m. Nodurile
cu diametrul de 16-25 mm se admit
unul oe fiecare comolex . .pentru prevenirea atawri
^tmpomva tncendiilor existd o serit
Noduri cdzdtoare gi gamd variatd de tratamente
outrerle Nu se admit. ctrimk
Tehnicile constructive adol
Se admit dacd sunt superficiale,
umezirii lemnului gi sd faciliteze
Crdpdturi nestr6punse Nu se admit. bine reparate gi nu influenleazi
conoens.
rl
defavorabil rezistenta.
Crdoituri strSounse Nu se admit. ..,, ^!,r!"tantele insecto_fungicic
^^,.
sorull apoase 9i in solventi orginic
Se admit cu diametrul de cel mult 3
preparatete in
Gduride insecte Nu se admit, mm, dacd sunt reparate, cel mult trei
cu o oies5.
sotuiii
Cele preparate in sotvenii d;;
e"ig*i
Se admit daci nu influenfeazd lirdon, pentactorfenolatuf if
cr]pru
Rdni si cicatrice Nu se admit. rezistentele si dacd sunt reoarate. asigurd o protSq
Colora{ii anormale, _.-^
:2rpa .9:::fotut
laptului ca este nociv, are
duramen fals, inima mi
Aplicarea pe lemn u oro.
rogie gi stelatd a
fagului, inima brund a
Se admit dacd nu influenleaz5 defavorabil aspectul gi rezistenfa. :a,'.tente de suprafafa (pensiular
de tunge duratd, impregnar
frasinului, inima
prpr"fefete din lemn se
rosiaticd a steiarului
^^__ -
qoopenrea ilt t
se face in mai multe eti
Incidente, pungide acoperire o proti
r5gind gi zone m.nsparente in cazul elementelor
imbibate cu rdginS, Nu se admit.
=:-i1_".doua
mairepede in timp.
r

coaji infundatd gi alte

defecte nementionate.
. .Operafiunile de ignifugare s
insecrofungiriaE, uiilizani
11?1i:
y."lr pentru ignifugarea lemnulur
s.-liarut oe amoniu); unele
sdruri de

20
Condilii de admisibilitate a lemnului masiv prelucrat in produse finite gi
su finsate tabelul 1 10
Denumirea defectelor Conditii de admisibilitate

Fibrd crea{5, ondulatS, inclinatd Se admit daci nu influenfeazd defavorabil

Lemn de compresiune gi de tracliune
l.Joduri pa(ial concrescute, cizdtoare
rezistenta.
Se admit dacd nu influenfeazd defavorabil
rezistenta.
Se admit inlocuite dacS nu influen{eazd
defavorabil rezistenta.

Crdpdturi nestrdpunse Se admit dacd sunt superficiale, bine

Gduride
Duramen fals, coloralii, noduri sdndtoase
Inima gi mdduva lemnului, noduri putrede,
crdpdturi strdpunse, pungi de rSgind,
putregai, zone lmbibate cu r5gind, coajS
infundatd si alte defecte nementicnate.
reparate gi nu influenleazd defavorabil
rezistenta.
Se admit dacd sunt bine reparate Si chituite.
Se admit daci nu influenleazd defavorabil
rezistenta
Nu se admit.

1.5. Proteclia impotriva ciupercilor, insectelor 9i ignifugarea

Pentru prevenirea atacurilor insectelor gi ciupercilor xilofage, precum 9i

impotriva incendiilor existd o serie de mesuri de ordin constructiv pe de-o parte 9i o
gami variati de tratamente chimice aplicate materialului lemnos.
- Tehnicile constructive adoptate trebuie sd evite riscul acumulirii de api 9i
umezirii lemnului gi sd faciliteze uscarea gi aerisirea elementelor in zonele cu risc de
condens.
Substanlele insecto-fungicide de proteclie a lemnului frecvent folosite sunt in
solutii apoase giin solvenli organici.
Preparatele in solulii apoase sunt pe bazA de bor, fluor, zinc, arsen, cupru etc.
Cele preparate in solvenli organici, conlin pentaclorfenol, derivate organo-metilice,
lindon, pentaclorfenolatul de cupru gi naftena{i de cupru.
Creozotul asiguri o proteclie bund gi durabild, insd este fotosit cu restric[ii din
cauza faptului ca este nociv, are miros dezagreabil 9i culoare maronie-neagrd.
Aplicarea pe lemn a produselor insecto-fungicide se poate realiza prin
tratamente de suprafa{d (pensulare, imersie de scurti duratd) 9i prin impreqnare
(imersie de lungi durat5, impregnare prin vid gi presiune etc.).
Suprafelele din lemn se pot finisa cu vopsele pigmentate pe bazd de polimeri.
Acoperirea se face in mai multe etape, prima asigurdnd o protec[ie pe durata a 3-4
ani, iar a doua acoperire o proteclie de 6-7 ani. Nu se recomandd vopselele
t!'anspa!'ente in cazul elementelor expuse razelor solare, pentru ci. se degradeazd
mai repede in timp.
Operaliunile de ignifugare se executd, in general, in paralel cu cele de
proteetie inseetofungieidi, utilizdndu-se aceleagi procedee. Substanlele folosite
frecvent pentru ignifugarea lemnului sunt: serurile de amoniu (bifosfatul de amoniu,
sulfatul de amoniu); unele siruri de sodiu gi potasiu (carbonat de sodiu, bicarbonat
de sodiu, carbonat de potasiu); alaunii (sulfatul dublu de aluminiu gi potasiu, sulfatul
dublu de aluminiu giamoniu); boraxuletc.
lmpregnarea lemnului cu substanle ignifuge constituie un mijloc mai sigur,
decdt acoperirea lui cu astfel de substan{e, deoarece efectul are loc in masa
lemnoasS.
Misurile constructive utilizate in mod curent sunt:
- spoirea cu solu(ii de silicat de sodiu; Lemn rotund de riginoase
- tencuirea cu mortar din ipsos pe plasd de rabi!;
- executarea unor ziddrii de cdrdmidd ln jurul elementelor de suslinere (stdlpi);
- placarea ugilor cu tabld de o[el pentru a intArzia propagarea focului;
- acoperirea suprafefelor cu vopsele speciale insectofungicide gi vopsele care R Lemn rorund?eEifiE
degajd azot prin descompunere la temperaturiridicate.
Tehnologia executiei protecliei lemnului gi a materialelor din lemn cu produse
chimice fabricate Tn Rom6nia sau ln strdinitate este specificati, de r"eguld, ?n
prospectele care insofesc produsele de ignifugare 9i antiseptizare respective. Este
de menfionat faptul ci substanlele ignifuge in stare uscatd, reprezintd 5...87o din
greutatea lemnului de impregnat. C Lemn rotunO pentru cnerestea

I .6. Glasifi carea material u I ui lemnos-sortimente

A.Produse din lemn industriatil
A.Produse din lemn brut

Lemnul rotund (brut) tl constituie trunchiurile cur6{ate de ramuri gi de coajd,

. Furnirul este o foaie sul
derulare din bugtenide diferite
es
tratate sau nu, utilizate direct in construclii (STAS 435-83) unele construclii rurale, numai mecanizat. Dupd domeniul
grinzigi reazeme pentru poduri provizorii, egafodaje 9i schele (STAS 1040-85), pilo[i . Furnire de bazd av6nd ql
de fundare (STAS 3416-75), stdlpi pentru linii aeriene (STAS 257-78, STAS 7498- pentru acoperirea miezul-ui
66), lemn de mind (STAS 256-79), elemente de rezistenld (STAS 4342-85, STAS peste care se ageazd fumir
1040-85) etc. sau pentru prelucrarea industriald (STAS 1294-93). . Furnire.decorative (estetice
Lemnul semirotund este utilizat la fabricarea reazemelor gi antretoazelor decorativ 9i se intreUGJE
pentru egafodaje gi pentru montanlii scdrilor acestora. oe tnterior:
't) Lemnul rotund oentru constructii industriale, aqrozootehnice sj civile se imparte in . Furnire tehnice sunt fumire
doud grupe in funclie de esen$a materialului lemnos: mm gi sunt utifizate la fab
- de foioase tari (fag, stejar, paltin, carpen, ulm, mesteacin, a(ar) gi moi (tei, plop, produse speciale.
salcie, arin) clasificat in doud categorii A 9i B conform STAS 4U2-85. Cheresteaua este lemnul
- de riginoase (molid, brad, pin, larice) se clasificd in bile, manele gi pmjini conform longitudinal, oblin6ndu_se produse
(STAS 1040-85) prane 9t paralele.
2) Lemnul rotund pentru industrializare se folosegte pentru oblinerea altor produse Cheresteaua poate
din lemn (furnire, cherestea). Se sorteazd in clase de calitate gi se livreazi la fi: tiviti
splntecatd.
dirnensiunile cerute. Condiliile de admisibiiitate a defectelor pentru incadrarea ln
clasele de calitate gi condifiile de livrare sunt date in SR 1249-93.

rotund de STAS 434245 tabelul1.

Categoria Diametrul (fdrd coaiS) in cm Lungime Trepte de
La capdtul La capdtul gros minimi [m] lungime [m]
subtire
A I a*x si* O 4
n Lgtrltt ^r^^
gtvu lttltt.v tttq^. tg I 0,1+c,02 nigine scEndrr
B Lemn min.4 max.10 1 0,110,02 brutr
subtire
, Fig. 1.7.: Ch

22
Lemn rotund de STAS 1040-85 tabelul1.12.
Categoria Diametrul (fdrd coaiS) in cm Lungime Trepte de
La capdtul sublire La capdtul gros minimd fml lunoime lml
Manele min.7 ma><.'|4 2 0,1x0,02
4
Prdjini min.3 max.8 I 0,1r4,02

Lemn rotund de industrializare SR 1249.93 tabelul 1.13.

Clasa de calitate Diametrulminim la Lungimi[cmJ
capdtul sublire (fdri
coaid) in cm
cregteri din 10
R Lemn rotund de rezonan(d 34 min.200cm, cu
in10 cm
JC min.200cm, cu cregteri din 10
Fe Lemn rotund pentru furnire
in10 cm
estetice
40,220,240, multipli 9i
Ft Lemn rotund Pentru furnire 25 1
combinalii ale acestora
tehnice
min.250, cu cresteri din 25 in 25
C Lemn rotund pentru chereslea 18
cm p6ni la max.300 Ei din 50 in
50 cm oeste 300cm

A.Produse din lemn industrializat

Furnirul este o foaie sublire de lemn, obtinute prin tdiere pland sau prin
derulare din buqtenide diferite esenle. Opera{iile de decupare gi derulare se executd
numai mecanizat. Dupi domeniul de intrebuin{are sunt:
o Furnire de bazi avdnd grosimi de 0,8...4 mm, aceste furnire se utilizeazd
pentru aCoperirea miezului unui panou de lemn (panel, placd celulari etc.),
peste care se ageazd furnirele decorative;
. Furnire decorative (estetice) avdnd grosimi de 0,4...1 mm, au desene cu efect
decorativ gi se intrebuinleazd pentru a imbrdca felele mobilelor sau tdmpliriei
de interior;
r Furnire tehnice sunt furnire din lemn de diferite specii, cu grosimi de 0,2...6
mm gi sunt uiiiizate la fabricarea placajelor, a lemnului stratificat s,i a altor
produse speciale.
Gheresteaua este lemnul ecarisat rezultat din lemnul brut tiiat in sens
longitudinal, obfinAndu-se produse de diferite dimensiuni, av6nd cel pufin doud fele
plane gi paralele.
' Cheresteaua poate fi: tivitd (cu muchii vii), netiviti (cu muchii tegite) 9i
spintecatS.

sc6nduri marglne
brud tiviti

Fig. 1.7.: Cherestea tivitd sau netiviti.

 in funclie de gradul de umiditate cheresteaua se ?mparte Tn patru categorii: Dimensiunile nominale al,e I

verde (w > 30%), svdntatd (w = 24...30%), semiuscatd (w = 18...24o/o), uscatd (w <

18 o/o).
Sortimentele de cherestea standardizate in RomAnia sunt reglementate pentru^
riginoase prin STAS 942-86 gipentru foioase prin STAS 8689-86.
. Lemnul ecarisat cuprinde urmitoarele sortimente:
-scand.ud, avdnd grosimi h de maxim 24 mm pentru lemnulde riginoase gi40 mm la
foioase gi ldlimib de cel pulin B0 mm;
-dtJ.gp| avdnd grosimi h cuprinse intre 28...75 mm la riginoase 9i 50...90 mm la
foioase gi ldlimi b mai mari decAt dublul grosimii, dar de cel pufin 100 mm;
-$inzl avind grosimi h de minim 100 mm la rdginoase gi 120 mm la foioase gi ldlimi
b egale cu cel mult dublul grosimii.
-g[glg, avdnd grosimi h de minim 28 mm 9i ldlimi b de maxim 96 mm la rdginoase,
respectiv grosimi h de minim 50 rnm qildlimi b de maxim 100 mm la foioase;

Sc&nduri Dulapi
Dimensiunile nonninale ale gi
Grosime
.ct [mm]
(\ 24
vl
Ai
Fll Risle 38
-l $Pci
lI\\l-
'-
.d
IYt
E
t\\-1 tF 58

N
w
L\:-l I'ii
L\--1 I sr'
*J l\*--.l lAt
IJ
ds4cm
l----i
4,8crn36sz5cm 2i.lcm<b(zkm
I
4,8cmsbs10cm
I "A
5

Grlnzi
lmml
I x \r I ruu
,lnn
i
ou
I 1
| * / 1 X \l I LEturoaie
AI
-o -@.
N
vt
b\r2fl_l
tt
tl
-o
-c
Margini 190
250
i4
b>Zscm

Fig. 1.8: Sortimente de cherestea.

-gjpgl avdnd grosimi h de 12... 24 mm gi ld{imi b de maxim 48 mm la riginoase,

respectiv grosimi h de 19...40 mm gi ld{imi b de maxim 40 mm la foioase;
-g4g1gjn[,avfind fala interioard complet atinsd de fieristrdu, iar cealaltd cel pufin
punctati din lungime;
-ldturoaie, ln cazulin care fa{a exterioari este neatinsd de fierf,strdu sau atinsi mai
pulin de jumate din lungime.
Dimensiunite nominale ale scindurilor 9i dulapilor pentru riginoase
O eful1.14.
Sortiment Grosime Ld{ime Lunsimilml
[mm] lmml scurte lun0i

12
18 60...300; 1,00...2,75; 3,00...6,00;
Scdnduri din 10 in 10 din 0,25 in din 0,50 in
22
24 4,25 0,50

28 70...300; 3,00...6,00;
38 din 10in 10 din 0,50 ?n

48 0,50
Dulapi 58
68 80...300;
75 din 10 in 10

Dimensiunile nominale ale tabelu|1.15.

Grosime Ld[ime Lungimi
[mml lmml fml
24 38:48 1,OA...2,75;
38 58 din 0,25ln 0,25
48;96 3,00...6,00 ;
48
din 0,50 in 0,50
58 58

din 0,50 Tn 0,50

Dimensiunile nominale ate produselor de cherestea pentru foioase

tabelul 1.i7.
Cherestea de : Ld[ime Cherestea de :

stejar I fag I Alte lmml stejar fag Alte specii

Sortiment | | sDecrl..
Grosime lmml Lunqimilml
tabelul 1.17. - eontinuarc
0,4...0,95;din
15;20 de la 60; 1,00...4,00
Sednduri 0,05 in 0,05
25;32 ciin i 0 Tn din 0,i0 in
tivite 1,00...4,00;din
4A 10 0,10
0,1 in 0,1
 15;24 15;20 de la 80; 1,0...4,0; piesele
ScAnduri
25;32 25;32 din 10 in
1,8...4,00; din lemn incle
din 0,1 in limitate doar de gabaritele atel
netivite din 0,1 in 0,1
40 40 10 0.1 general._elementele pot atinge
de la 80;
Dulapi
maimult.
din 10 in 0,4...0,95;din 0,05 in 0,05
tiviti 10 1,00...4,00;din 0,1 in 0,1 Pentru realizarea elem
9ompo.nente se prelungesc F
50;60 50;60 de |a100; 1,0...4,0; Incltnata cu lungime de minin
Dulapi 1,8...4,00;
70;80 80 din 10 in din 0,1 in loante de incleiere sub formi d,
netivi{i din 0,1 in 0,1 n'l
10 de minim S0 cm de la o sc6ndt
120 120;150
20O:25O lmb'n3r.e-a.pe o suprarbfd cireal
qunrgfqle tegitd ta toate ripurii
150 120;200 Joantele, pentru imbindrile cv d
Grinzi 250:300 1,8...4,00; "F",,grosimea extremitifilor "\;
240 200;250 din 0,1 Tn dinfilor sunt recomandate de difr
300 0,1
250 250:300
300 300

Lemnulincleiat se compune din mai multe elemente de cherestea (scdnduri,

dulapi) suprapuse orizontal gi iipite prin presare la cald. Grosimea scdndurilor nu
trebuie sd depdgeascd 30 mm, dar ele pot totugi sd atingd 40 mm daci lemnul este
bine selectat gi uscat gi daci elementele de construclie nu sunt expuse la variafii
climatice extreme.
Scdndurile prelucrate gi late, in mod normal de maxim 20 cm, sunt suprapuse
9i lipite, orientate cu concavitatea inelelor anuale in sus, cu excepfia primului
element, care este agezat invers. Scdndurile se dispun astfel pentru a reduce la
minim contrac{iile transversale la care sunt supuse elementele din cauza variatiilor
climatice.

a ybesbitir'ra:de -dletiatAj
Fig..l.10: lmbinarea longitudir
b) pe suprafatd

Produsele de incleiere sunt

aplicate pe ambele fefe ale piesel
urmeazd sd fie expuse elementele
. Pentru fabricarba elementelo
molid. Execufia lor presupune fi
sectoare cu instalaliile speciale ne
temperatura gi umiditatea pot fi me
ambalare a pieselor, sector cu ir
etementelor drepte sau curbe et
raDncarea grinzilor, stAlpilor sau
t
eiementelor poate fi dreaptd, cur-bE
Fiq. 1.9: Structura lemnului incleiat. Se p9t. obline profite I sau de tip J
acest inconvenient e adesea corn
Dacd lStimea grinzilor depigegte 20 em se aldturd doui elemente gi se deealeazi ftarnbaj ?n planu! elcnnentului. Ler.,,
lmbinarea cu o distanfi mai mici sau egald cu dublul grosimii scdndurii. Se formeazi disponibil, in secfiune transversal
astfel doui rosturiintrerupte longitudinale pe toatd lungimea elementului. crasa mai mare de rezistenti in
zc

26

|
 Piesele din lemn incleiat se pot realiza avdnd orice dimensiuni, ele fiind
limitate doar de gabaritele atelierelor de fabricalie sau a maginilor de Tncleiat, dar Tn
general elementele pot atinge lungimi de 30 pdnd la 35m giindlfimi de 2,5m 9i chiar
maimult.
Pentru realizarea elementelor structurale de lungimi foarte mari, piesele
componente se prelungesc prin incleiere pe o suprafafd dreaptd (fi9.1.10 aJ,
inclinati cu lungime de minim 10 ori grosimea elementului (fi9.1.10 b.) sau prin
joante de incleieie sub formd de dinfi(fig-.1.10 c.). Tmbinirile se decaleazd la distanld
de minim 50 cm de la o scdndurd la alta pe toatd indlfimea elementului (fi9.1.10 d.).
imbinarea pe o suprafafi dreapti se foloseqte la eiemente comprimate, iar cea pe
suprafald tegitd la toat6 tipurile de elemente (Tntinse, cornprimate 9i incovoiate).
Joantele, pentru imbindrile cu din{i, se caracterizeazd prin lungimea dinlilor "l", pasul
"p", grosimea extremit6lilor "bi' gijocul de imbinare "11". Dimensiunile de realizare a
dintilor sunt recomandate de diferite norme.

Fig.1.10: lmbinarea longitudinali de prelungire a elementelorincleiate a) cap la cap;

b) pe suprafalE tesitS; c) cu dinfi; d) decalarea imbindrilor'

Produsele de incleiere sunt rdgini sintetice pe bazd de uree sau resorcind,

aplicate pe ambele fefe ale pieselor gi se aleg in funcfie de condiliile climatice la care
uimeaza sd fie expuse elementele gi'in funclie de mdrimea solicitirilor mecanice.
Pentru fabricarea elementelor din lemn incleiat se folosegte aproape exclusiv
molid. Execufia lor presupune folosirea unui personal calificat 9i existen-la unor
sectoare cu instalaliile speciale necesare {sector de pregitire a pieselor, atelier unde
temperatura gi Umiititatea pot fi menlinute intre anumite limite gi controlate, se-ctor de
ambalare a fiieselor, sector cu instalalii de Tncleiere, cu posibilitnli de realizare .a
elementelor drepte sau curbe etc). Elementele din lemn incleiat ce folosesc la
fabricarea grinzilor, stdlpilor sau cadrelor au, ln general, profil rectangular' Forma
elementeloi poate fi dreaptd, curbd, cu secliune transversali constanti sau variabild.
Se pot obline profile I sau de tip cheson, dar fabricarea lor este mai complicatd, insd
acest inconvenient e adesea iompensat de cregt'erea stabilitdtii,gi a lezistenlei la
flamba; in planu! elementului. Lcmnu! Tncleiat pen...ite folosirea ra{iona!5 a, lemnului
OisponiUil, in sec$iune transversald prin plasarea unol elementg componente de
clasd mai mare de rezisten!5 in zonele mai putemic solicitate. Astfel, la elementele
incovoiate spre exterior se utilizeazi lemn de buni calitate, iar la interior, spre axa
neutrd, lemn de calitate mai redusi.
in expfoatare, se elimind deformaliile datorate uscdrii, deoarece la realizarea
elementefor structurale, pn(ile componenete sunt uscate la o umiditale de 12Yo,
valoare aproximativ egali cu umiditatea de exploatare din interior, realizAndu-se o Elemente neomogen6
umiditate de echilibru a lemnului ce variazd intre 9 gi 12o/o.
ln cazul grinzilor solicitate la lncovoiere, raportulindl[ime/lifime este, in general,
1:3....1:8 gi nu trebuie si depdgeascd 1:10. Se pot realiza arce din lemn ?ncleiatgi
cadre cu cintre, dar e necesard respectarea anumitor prevederi de calcul, pentru a se
evita aparilia tensiunilor suplimentare din curburd. Se recomandd ca raza de curburi
Ri si fie mai mare dec6t 200.a, dacd elementele componente au grosimea a < 30
mm. Aceastd razA poate fi redusi la 150.a, dacd grosimea pieselor a respectd
rela!ia: in EUROCODE 5 se iau
elemente cu:
a2=625+0,4Rr25mm -indtfime gildfime egaid cu 600mn
-votum.de referinfd de 0,01m3, pen
Trebuie, de asemenea, sd se lind cont de influenla razei de curburd asupra Lemnul stratificat sau' far
secfiuniitotale (raportul R"oth=B) la definirea legiturilor. Se recomandi limitarea razei multor furnire obfinute prin derulaii
medii de curburd Rn' gi evitarea razelor de curburd pentru care B<2, nea1unsuri ale materialuiui lemn
Majoritatea caracteristicilor mecanice ale elementelor din lemn incleiat sunt rezistenfele mecanice ale acestuii
superioare celor ale lemnului din elementele componente. Aceasta are ca efect sunt incleiate, fiind suprapuse (
reducerea efectelor defavorabile, datorate defectelor excentrice, cum sunt nodurile, temperaturi de 1SO.C.
care la piesele individuale introduc eforturi din incovoiere. Efectul slibirii secfiunii Aceste produse au cara
datoriti nodurilor se reduce prin consolidarea produsd de elementele adiacente gi se comparabild cu a lemnului natural
asigurd un element mai omogen. produselor tradilionale Oin temn.
Ur
1oo/o, fiind cu 2j/o mai mica
Oecai
Clase de rezistenti a lemnului din elemente incleiate tabelul Ll8 fgnclie de umiditate sunt mutt redus
Caracteristica Notafie Clase de rezistentd stratificat este in jur de 500 kt;3
GL2O GL24 GL28 GL32 GL36 La ora acuald proOuclia iron
Rezistenta la lncovoiere fm,g,r 20 24 28 32 36- 1993.se produceau 44000'0 ;t';
IN/mm2l' Americii, 51000 m3 40000 ?n
9i res
Rezistenfa la intindere incleiat sunt :
[N/mm']
-paraleld cu fibrele
ft,o,s,r.
ft,go,s,r
15
0,35
18
0,35
21
0,45
24
0,45
27
0,45
' @(LVt=)
LVL. Atcdtuit din
- produs in
-neroendicrrlarE ne fi hre
furnire oe i
flbrele paralele gi presate ta
Rezistenfa la compresiune r
formaldehidd.
[N/mm']
-paraleld cu fibrele
fc,0,s,k
fc,go,g,r
21
5,0
24
5,5
27
6,0
29
6,0
31
6,3
o parallam _ s_a dezvoltat in
-oerpendiculari oe fi bre asemdnitor unei grinzi alcdtui
Rezistenta la forfecare fv,g,t< 2,8 2,8 3,0 3,5 3,5 de 2 - 3mm gi tungimi Ae ial
IN/mm2l' mm x 480 mm. Uzual se fabric
Modulul de elasticitate . Intrqjlam _ se fabricd din pan
[Nimm2] Eo,me,t 10 11 12 13,5 14,5 dupd uscare cu un adeziv I
-mediu x 10o Eo,os,r 8 8,8 9,6 10,8 11,6 dimensiuni mari 2,44 x 10,16 ri
-minim x 103 . Lemnul multistrat permite reai
Densitatea
fko/ml
Pg,r. 360 380 410 440 480
:!T"n!" cu zdbrete, cupote, cofaje,
preteazd, de asemenea,
in cazui s
Aceasta are efed pozitiv asupra rezistenlelor gi asupra densiti{ii generale, care stratificat prezintd numeroase avan
are o vaioare apropiaie de vaioarea densitdfii medii a elementelor compoRcnte. relstentd bund la acfiunea tocutui"
Elementele din lemn incleiat respectd urmitoarele condilii de rezistenli: secundare sunt foarte iimple.
Clase de rezistenta ale lemnulu i din elemente incleiate tabelul 1.19
Caracteristica Conditii oentru: Clase de rezistentb
GL2O GL24 GL28 GL32 GL36
Elemente omogene Toate scAndurile c18" c22 c27 c35 c40
Elemente neomogene -Scdnduri externe
(1/6 din inallimea
elementului la fa[a
superioard gi
inferioard vzz c24 c30 c35 c40
-4e .40 c27 neE
-ScAnduri intei"ne ^qa

in EUROCODE 5 se iau in considerare valorile din tab. 1.18 aplicate la

elemente cu:
-indi[ime gi idlime egaid cu 600mm peniru incovoiere giintinciere paraieie cu fibrele;
-volum de ref6rinld de 0,01m3, pentru ?ntindere perpendiculard pe fibre.
Lemnul stratificat sau lamelat este un produs alcdtuit prin incleierea mai
multor furnire oblinute prin derularea bilelor din lemn brut. Se elimini astfel o serie de
neajunsuri aie materiaiuiui iemnos, legate de prezenla defecielor, care scad
rezistenlele mecanice ale acestuia de 2...4 ori. Foile de furnir, cu grosimi de 1...5 mm
sunt incleiate, fiind sLlpi^a-puse cu orientarea fibrelor paralele 9i presate la o
iempei'aturd de 150"C.
Aceste produse au caracteristici mecanice superioare gi durabilitate
comparabild cu a lemnului natural. Rezisten{a la trac}iune este mai mare decAt a
oroduselor traditionale din lemn. Umiditatea de echilibru in exploatare este in jur de
l0%, fiind cu 2o/o mai micd decdt a lemnului masiv, iar varialiile dimensionale in
func{ie de umiditate sunt mult reduse. Densitatea caracteristicd a produselor din lemn
stratificat este in jur de 500 kg/m3, iar valoarea medie este p'=520 kg/m3.
La ora acuald produc{ia mondiali de lemn stratificat e in continui cregtere. In
i 9g3 se produceau 440000 m3 de lemn stratificat numai in Statele Unite ale
Americii, 51000 m3 gi 40000 in restul lumii. Principalele produse din lemn lamelat
incleiat sunt :
. Micro-Lam (LVL) - produs in S.U.A. giin Finlanda, sub denumirea de Kerto-
LVL. Aicetuit din furnire cie g - 4mm cjin moiid, late de 2 m, suprapuse cu
fibrele paralele gi presate la cald. Adezivui folosit pentru incleiere este de tip
formaldehidi.
o Parallam - s-a dezvoltat in Canada in anii '70 -'80 9i este un produs
aseminitor unei grinzi alcituie din benzi lungi de furnire, paralele, cu grosimi
de 2 - 3mm gi lungimi de 2400 mm. secliunea maximd disponibild este 285
mm x 480 mm. Uzual se fabricd grinzi cu secliuni pdtrate 180 x 180 mm'
o Intrallam se fabrici din panouri de 300 x 30 mm. Furnirele sunt incleiate,
-
dupi uscare cu un adeziv poliuretanic. Produsul finit este un panou cu
dimensiuni mari 2,44 x 10,16 m care se taie la dimensiunile cerute.
Lemnul multistrat permite realizarea de grinzi, buiandrugi, pl5ci, bare pentru
elemente cu zibrele, cupole, cofraje, podine de egafodaje, case preJabricate etc. Se
de asemenea, in cazul sdlilor cu deschideri mari. Produsele din lemn
=releaz6,
stratificat prezinti numeroase avantaje. Au un aspect arhitectural pldcut 9i o
:ezistenti bund la actiunea focului iar tehnicile de asamblare pentru elementele
secundare sunt foarte simple.

29
Clase de ale lemnului dinn elemente in c leiate tabelul 1.19
Caracteristica Condi!iipentru: Clase de rezistentd
GL2O GL24 GL28 GL32 GL36
Elemente omogene Toaie scAndurile c18" c22 c27 c35 c40
Elemente neomogene -ScAnduri externe
(1/6 din indl{imea
elementului la fala
superioard 9i
inferioard c22 c24 c30 c35 c40
-Scinduri interne c16 c18 -aa -eE

trn EUROCODE 5 se iau in considerare valorile din tab. 1.18 aplicate la

elemente cu:
-inilfime 9i iilime egaid cu 600mm pentru incovoiere giintindere paraieie cu fibrele;
-volum de refilrinld de 0,01m3, pentru intindere perpendiculari pe fibre.
Lemnul siratificat sau lamelat este un produs alcituit prin incleierea mai
multor furnire oblinute prin derularea bilelor din lemn brut. Se elimind astfel o serie de
neajunsuri aie maieriaiului lemnos, iegate de prezenia defecteior, care scad
reziitenlele mecanice ale acestuia de 2...4 ori. Foile de furnir, cu grosimi de 1'..5 mm
sunt incleiate, fiind suprapLlse eu orientarea fibrelor paralele 9i presate la o
iemperatui"S de 150'C.
Aceste produse au caracteristici mecanice superioare 9i durabilitate
comparabila cu a lemnului natural. Rezisten{a la tracliune este mai mare decAt a
produselor tradi{ionale din lemn. Umiditatea de echilibru in exploatare este in jur de
iO"Z". tiinO cu do/, mai micd decdt a lemnului masiv, iar varialiile dimensionale in
func{ie de umiditate sunt mult reduse. Densitatea caracteristici a produselor din lemn
stratificat este in jur de 500 kg/m3, iar valoarea medie este p'=520 kg/m3.
La ora acuali produc{ia mondialS de lemn stratificat e in continud creftere. ln
1993 se produceau 44000b m3 de lemn stratificat numai in Statele Unite ale
Americii, 51000 m3 9i 40000 in restul lumii. Principalele produse din lemn lamelat
incleiat sunt :
. Micro-Lam (LVL) - produs in S.U.A. giin Finlanda, sub denumirea de Kerto-
LVt. nicetuit din furnire de 3 - 4mm cjin moiid, late de 2 m, suprapuse cu
tinree paralele gi presate la cald. Adezivui folosit pentru tncleiere este de tip
formaldehidd.
r Parallam - s-a dezvoltat in Canada Tn anii '70 -'80 9i este un produs
asemanetor unei grinzi alcituie din benzi lungi de furnire, paralele, cu grosimi
de 2 - 3mm gi lungimi de 2400 mm. Secliunea maximd disponibilS este 285
mm x 480 mm. Uzual se fabricd grinzi cu secliuni pdtrate 180 x 180 mm.
o lntrallam - se fabricd din panouri de 300 x 30 mm. Furnirele sunt incleiate'
dupd uscare cu un adeziv poliuretanic. Produsul finit este un panou cu
dimensiuni mari2,44 x 10,16 m care se taie la dimensiunile cerute.
Lemnul multistrat permite realizarea de grinzi, buiandrugi, pldci, bare pentru
elemente cu zdbrele, cupole, cofraje, podine de egafodaje, case prefabricate etc. Se
preteazd, de asemenea, in cazul sdlilcr cu deschider"i mari. Produsele din lemn
stratificat prezinti numeroase avantaje. Au un aspect arhitectural plicut 9i o
rezistentd bund la acliunea focului iar tehnicile de asamblare pentru elementele
secundare sunt foarte simple.

29
 Rezistenla la incovoiere a lemnului stratificat e aproape dubld fali de - tipulA cu fibrele oriente
rezistenla medib a lemnului masiv. ln figura 5 sunt prezentete trei secliuni din lemn . - tipul B cu grupe de
masiv, Tncleiat gi stratificat, avAnd aceeiagi capacitate de rezisten|d la incovoiere. onentate paralel cu una din
perpendicular pe aceeagi laturi
- tipulC cu stratuiife alih
,120
r,t Lemnul stratiflcat neden
i,l 10...40 mm din 5 in 5 mm, cu
lemnul densificat (STAS tOOii-
c

r-r
mm cu dimensiuni de 1250 x92

- ffi
bJ

Fi9.1.11: Trei secliuni cu aceeias,i capacitate de rezistenld la lncovoiere

a) lemn masiv(C24); b) lemn incleiat (GL2 ); c) lemn stratiflcat LVL.

Valorile caracteristice lemn laminat Kreto - LVL tabelul 1.20

Caracteristica Notalie Valoare [N/rnm']

Rezistenla la incovoiere [Nimm']

-pe cant fm,g,r< 51
-pe suprafa{5 48
Rezistenla la intindere [N/mm']
-paraleld cu fibrele ft,o,r 42
-perpendiculard pe fibre fronu 0,6 nezistenla-a tra4iuG
Relstenla la compresiune [N/mm']
-paraleld cu fibrele
-perpendiculard pe fi bre fc,o,k 42
. ll la planul de incleiere fc,go,r 9
. f la olanul de lncleiere 6 Panouri pe bazi de lemn
Rezisten{a la forfecare [N/mm']
-pe cant fv,o,r 5,1 ptacajete (STAS
3,0 124S90) :
-pe suprafa!5 fv,90,k impar (minim trei) dd
-intre pldci, din incovoiere cu 1,5 ^un,nuler ;
fr,t Inctetate prin presare la cald la
incircare perpendiculard pe o
suorafatd
ooln pnn derulare longitudinald a tr
exterioare sunt dispuse in acelas
Modululdeelasticitate lN/mm1
-mediu Eo,me,r
atternative simetric fa[d de axa med
-minim Eo,os,r 12400
14000
tvloduiul de elasticitate [N/mm']
-mediu Go,os 820
-minim G^-.r',, 960

in Romdnia lemnul lamelar ?ncleiat, denumit lemn stratificat, se obline prin

incleierea furnirelor tehnice de fag. Dupi gradul de presare se Tmparte in: euS,,:s*atu;
- lemn stratificat nedensificlt GSN), cu densiiatea de 800 kg/rp3;
- lemn stratificat densificat (Lgp.), cu densitatea de 12C0 kgimt. Fiq.1.12
Dupd modul de orientare..Afibrelor straturilor de furnire tehnice, lemnul laminat
se ?mparte in trei tipuri:
 - tipul A cu fibrele orientate paralel cu una din laturi;
tipul B cu grupe de zece straturi respectiv cinci pand la zece, la LSD
-
orientate paralel cu una din laturi, altern6nd cu un strat cu fibrele orientate
perpendicular pe aceeagi laturS;
tipul C cu straturile aldturate orientate perpendicular.
Lemnul stratificat nedensificat (STAS 10031-80) se produce cu grosimi de
10...40 mm din 5 in 5 mm, cu dimensiuni de 1250 x 920 mm 9i 2000 x 920 mm, iar
lemnul densificat (STAS 10032-80) se produce cu grosimi de 10...50 mm din 5 in 5
mm cu dimensiuni de 1250 x920 mm,1250 x 2000 mm gi 1250 x2220 mm.

Caracteri sticile lemnului stratifi cat tn Rominia tabelul{.21

Caracteristica Lemn nedensificat Lemn densificat
Tio A Tip B Tip C Tio A Tio B Tio C
Umiditatea la livrare 8 8
lo/o1

Densitatea aparentd Lglcm:L 6 1.2

Absoblia de apd dupd24 ore de la 14
imersie

Rezistenta la compresiune ll cu 70 80 cc 140 130 100

fi brele straturilor exterioare
IN/mm2l
Rezistenla la incovoiere statici 100 100 80 180 130 100
perpen-diculard pe straturi

Rezistenla la trac[iune ll cu fibrele 220 200 100

straturilor exterioare
INimm2l

Panouri pe bazi de lemn

Pfacajele (STAS 124*90, sunt panouri de diferite dimensiuni, realizate dintr-

un numdr impar (minim trei) de foi de furnir agezate alternativ cu fibrele la 90",
lncleiate prin presare la cald la o temperaturi de 90'C...150'C' Foile de furnir se
oblin prin derulare longitudinali a trunchiului gi au grosimg dg 1...4 mm. Fibrele foilor
exterioare sunt dispuse in acelagi sens, iar fibrele foilor intermediare in sensuri
arternative simetric fald de axa medianS.

eu,$ts,ifatuii

Fiq.1.12: Structuri de placaie

31
 Agezarea alternantd a furnirelor limiteazd variafiile dimensionale 9i umflarea Principafele caracteristici ft
asigur6nd proprietdfi egale dupd direcliile principale Tn planul produselor. Fald de date in tabetut 1.22.
lemnul din care sunt ob[inute, placajele au proprietdliimbundtilite. Varialia umiditd{ii
cu umiditatea mediului ambiant este mai redusd. Placajele au o densitate mai mare
dec6t a lemnului masiv gi o deformalie de curgere lenti mai mare. Garacteristicife fizico-mecanice
Comportarea elastomecanici este condilionatd de direc{ia fibrelor 9i depinde r

de unghiul fald de orientarea fibrelor foilor exterioare.

Durabilitatea placajelor este influenfatd de grosimea foilor, compozilia
panoului (cdnd se utilizeazd furnire provenind din mai multe specii de lemn),
cantitatea gi calitd{ile adezivului folosit la incleiere.
Caracteristicile placajelor sunt influenlate de parametrii geometrici Densitatea
(dimensiuni, compozifie, numdrul gi grosimea furnirelor), materialul lemnos (esen!a,
tipul, gradul de umiditate), cleiurile utilizate (tipul, calitatea gi cantitatea) gi condifiile de elasticitate fa inctvoEET
de solicitare (dkec{ia eforturilor fald de direclia fibrelor elementelor de fa!i, durata de p,:?:!d19rlgrd pe straturi, axa tonsitu
acliune a Tncircdrii, etc). La solicitarea de Tncovoiere se ia in considerare incovoierea rrno paratetd cu direc{ia fibrelor stltu
dupi fala perpendiculari pe planul panoului gi cea dupd cant paraleld cu planul
panoului. -in stare uscatd (U=7%l
-in stare umedd (dupd 24 h imersie
Placajele se impart Tn: in
- placaje de uz qeneral , cele obignuite, folosite in industria mobilei; Modutu-t oe erasticiEte lEE6voiGta
- placaje &-gXtgIQI, care sunt placaje cu utiliziri speciale, folosite in ry$ cu straturite, axa tongituJi;aE
paralelS cu direcfia fibrelor
construc{ii, aviafie, construcliide nave etc. (STAS 1245-90,STAS 7004-86): straturilor e
-placaj melaminat, acoperit cu unul sau mai multe straturi de hdrtie impregnatd -in sfare uscatd (U=7o/o)
cu rdgini melaminicS; -rn stare umedd (dupd24 h imersie
-placaj emailat, acoperit cu unul sau mai multe straturi de email sau rigini in i
Rezistenla ta compreGGE paEteuE
sintetice, prin turnare sau pulverizare; pngtrudinald a epruvetei
-azoplacaj, acoperit cu azbociment pe una sau pe ambele fe!e; fiind paraleli r
fibrelor straturitoi eXerioare
-placaj decorativ, care are primul strat o foaie din furnir estetic sau acoperit cu
hirtie decorativi, iar in interior furnire tehnice; -in stare uscatd (U=7o/o)
-placaj armat acoperit pe una sau pe ambele fele cu fesdturi din fibre de sticl6, -fn srare umedd (dupd24 h imersie
in i
imersatd in solulie de rdgind fenolicd sau folosind ca adeziv rdgini fenolicd sub formi
de fibre; Rezisten{ala@
-placaj acoperit cu rdgind fenolici sub formi de fibre pe una sau pe ambele pe straturi, axa tonsitrJi
fe!e, pentru a-icregte rezistenla la umiditate. F,9T:i9l?ljgrd
fiind paraleld cu direcfia fibrelorct.ituril
Placajele au grosimi de 2.20 mm gi sunt impdrlite, dupd defectele furnirului
tehnic utilizat la fabricarea lor, in 5 categorii (A, B, C, D, E) gi, dupi categoria -in stare uscatd (U=7%)
' -in stare umedd (dupd 24 h imersie
straturifor exterioare, in 5 clase de calitate (A/B, B/C, ClD, DlD, EIE). in a
Placajele de exterior au grosimi de 6, B, 10,12,15 mm sunt formate din 3, 5,
7, 9 straturi 9i dimensiuni uzuale de 1000 x 122Amm,1220 x 222omm, 2000 x 1faturite,
axa tongitudinan a epruveG'n
1250mm. sau perpendiculard pe direcfia hOretor
st
exterioare
Notarea placajelor se face prin indicarea speciei, clasa de calitate, formatul gi
grosimea, de exemplu: -in stare uscati (U=To/o)
placaj de fag NB 2000 x 1250 x tq SIAS 1245-86. -in stare umedd (dupd 24 h imersie
Placajele utilizate in construclii conform STAS 1245-BO gi STAS 7004-86 in a;
bebuie sd indeplineascd inafara condiliilor de formd, dmensiuni, aspect etc. gi l"z.gt1t"1"tra@
longitudinald a epruvetei fiind:
anumite condilii privind: rezistenla incleierii la forfecare, rezistenla la compresiune,
Tncovoiere, trac{iune etc. fuscati (U=7o/o)
qleli ."Ldjrecfia straturiior exterioare,
Placajele de exterior au o largd utilizare gi la realizarea unor elemente de -perpendiculard pe direcfia straturilor
ertr
i'ezisien{d, fie sub foniia unoi' panouri de peiete sau acopei'ig, fie sub foi'ma unoi' srere uscati (U=7o/a)'
grinzi de diferite tipuri pentru acoperiguri la construcfii cu caracter permanent sau
provizoriu.
 Principalele caracteristici fizico-mecanice ale placajelor din furnir de fag, sunt
date in tabelul 1.22.

Garacteristicile fizico-mecanice ale placajelor de exterior din furnir de fag

tabelul1.22.
Caracteristica Tioulde olacai
F (incleiat cu S (incleiat cu
filme de rdgind ;olulie de rdgini
formaidehidicS) form airlehidir-:i)
Densitatea min.680 650-740
Conductibilitatea termicd 0,20 0,20
Modulul de elasticitate la incovoiere la incdrcare
perpendiculard pe straturi, axa longitudinald a epruvetei
fiind paraleli cu direcfia fibrelor straturilor exterioare
[N/mm2]
-in stare uscatd (U=7%) 7700 8370
-in stare umedd (dupd 24 h imersie in apd) 4600 5000
Modulul de elasticitate la Tncovoiere la inc5rcare
paraleld cu straturile, axa longitudinald a epruvetei fiind
paraleld cu direclia fibrelor straturilor exterioare
IN/mm2]
-in stare uscatd (U=7o/o) 11100
-in stare umedi (dupi 24 h imersie in api) 2897
Rezistenfa la compresiune paralelS cu straturile, axa
longitudinald a epruvetei fiind paralelS cu direclia
f ibrelor straturilor exterioare

IN/mm2]
-in stare uscatd (U=7o/o) 40,0 43,5
-in stare umede @up624 h imersiein apd) 12,0 15,5

Rezistenla la incovoiere slaticd la incdrcare

perpendiculard pe straturi, axa longitudinald a epruvetei
fiind paratetd cu direclia fibretor straturitor
"o"lfril;r,
-in stare uscatd (U=7%) 73,0 78,0
-in stare umedd (dupd 24 h imersie in api) 39.5 43.0
Rezistenfa la incovoiere staticd la incdrcare paralelS cu
straturile, axa longitudinald a epruvetei fiind paralelS
sau perpendiculard pe direciia fibrelor straturilor
exterioare
lNimm2l
-in stare uscatS (U=7o/o) 56,0
-in stare umedi (dupi 24 h imersie in apd) 32.5-36,0
Rezistenla la tracfiune paraleld cu straturile,axa
longitudinalS a epruveteifiind: [N/mm']
-paralelS cu ciirec{ia siraturiior exterioare, in stare
uscatd (U=7%) 43,5 57,0
- perpendiculard pe direc{ia straturilor exterioare, ln
qfara r recafi tl l=7o/^\ 24tr AEA
 tabelul 1.22, - continuare in general la realjzarea bardcik
Rezistenla la forfecare perpendicular pe straturi, cu 9i perefidespd(itorisau la cdpti
direcliafo(ei: [Nlmm2]
-paraleli cu direclia flbrelor straturilor exterioare, ln start 11,5
. . r _Plicile de interior anfrs
taonca In trei clase de calitate
umedi dimensiunide 3660 x 1830 mm
- perpendiculard pe direclia fibrelor straturilor 14,0 mecanice ale plicilor de interior
exterioare. ln stare umedi

Panelul (STAS 1575-BB) este un semifabricat de lemn constituit dintr-o placi

cu miez de ,sipci sau scinduri, acoperit cu doud foi de furnir agezate cu fibrele
transversal fa{i de fibrele miezului. Panelul este utilizat in industria lemnului gi a
tdmpldriei.

Direclia de rezistenld principald se considerd

dupi orientarea fibrelor gipcilor din lemn.
$ipcile sunt Tncleiate Tntre ele. In RomAnia se - pldcide 8 -12 mm
fabricd panel av6nd grosimi de : 16, 18, 19, - piSei de 16 -18 mm
22 gi 25 mm gi formate, lungime x ldfime de :
122O x2204 mm
122Ox244Omm
Fig.1,13: Panel 1250 x2000 mm. r Pldcjle de exterior pAL_C(
1-foaie de furnir 2-miez din sioci de lemn produc in doui tipuri:
- | 100, cu incleiere rezistentd
Panouri din agchii de lemn (PAL) sunt semiprefabricate oblinute prin -| 100, cu incleiere rezistet
insectelor.
aglomerarea agchiilor din lemn cu ajutorul unui adeziv, sub influenla presiunii gi -
Pldcile de exterior au gros
temperaturii. Agchiile pot fi: fine, normale (lungime maximd 20 mm) gi mari (lungime
2500 x 1220 mm 9i 3000 x lZiO n
minimd 32 mm). in masa panoului se poate utiliza un singur tip de agchii sau agchii
avdnd dimensiuni variabile, cazin care particulele mariformeazd partea centrald a OSB (Oriented Strand B
panourilor, iar spre suprafafa lui se folosesc agchii din ce in ce mai fine. Orientarea incleiate cu rdgini sintetice. Liantu
onentarea particulelor este aleator
lor este aleatorie.
Lianlii folosi[i pentru aglomerarea particulelor sunt rSgini sintetice. Liantul In S.U.A., la fabricarea
rectangulard av6nd latura de 75
reprezinti 11% din masa totald pentru straturile exterioare gi 5% pentru zona
lamelecu secliune rectangulari de
centrali. Presarea panourilor se poate face perpendicular pe fefe sau paralel cu
fetele.'in
?n cazul extruddrii.
Panourile se reatiieazi di
' func{ie de destinafie, panourile se livreazd cu suprafala exterioari grosime, au lamelefe orientate par
prelucrat5 (glefuitd) sau neprelucrati (neglefuitd). Pentru ridicarea calitativi, felele reprezinti aproximativ 50% din
panourilor pot fi acoperite cu diverse substanle (ba(uri, emailuri), furniruri, melamini, fungimea panoufui. Grosimea unt
vainzd intre 550...750 kg/m3. Fege
lesituri; pot fi cagerate, armate, acoperite cu foi din mase plastice etc. h realizarea pere{iior structuraii.i
ln Romdnia se produc plici din agchii de lemn clasificate, in fun{ie de
astereala garpantelor etc.
densitate conform (STAS 6769-80) in:
-ugoare, cu densitatea sub 400 kg/m";^ In Europa, panourile OSB
-s6migrele, cu densitatea de 400 kg/m3... 800 kg/m3; condiliile de utilizare, sunt urmatoal
-
grele, cu densitatea peste 800 kg/m'. 9982, de uz general utitizate in n
- OSB3, utilizate la interior gi exterk
Dupi materia primi folositi sunt pldci de rdginoase, plici de foioase moi, plici
- OSB4, utilizate ca elemente shuct
de foioase tari, pldci de agchii amestecate.
Plieile din agehii dc lemn sc pot utiliza in interior gi exterior, in industria ln RomAnia se utilizeazd fti
IGONOPOL. principaieie .caracie,
mobilei, Tn construclii, fie sub forma unor elemente portante sau autoportante, folosite
clate in tabelul 1.24.
in general la realizarea bardcilor, fie ca elemente de finsajtencuieli uscate, lambriuri
cSrSmidd etc'
fi iereli despdrlitori sau la cdptugirea perelilor din beton armat 9i
. Fticite de interior antiseotizate gi ionifugale. PAL:AI (qTAS 10146-80) se
tauricaffi,Ccugrosimide8,10,12,16,1B,22mm9i.
Principalele caracteristicifizico-
dimensiunide 3660 x 1830 mm gi 1830 x 1830 mm.
mecanice ale pldcilor de interior, sunt date in tabelul 1'23'

Caracteristicile fizico-mecan[ce gle de interior tabelul 1.23.

Caracteristica

Umiditatea la livrare
Densitatea aparentd

Umflarea in grosime dupit2 ore de imersie in

la incovoiere staticd
pentru: ldaN/cmzl
- oldci de 8 -12 mm
- pldcide 16 -18 mrrr
de22mm

. ptdcile de exterior PAL-CON (STAS 10371-86),incleiate cu r5gini fenolice, se

produc in doud tiPuri:
- | 100, cu incleiere rezistenti la fierbere in apd;
-| 100, cu incleiere rezistentd la fierbere in apd, la atacul ciupercilor 9i al
insectelor.
PlScile de exterior au grosimi de B, 12,16,18,22,25 mm 9i dimensiuni de:
2500 x 1220 mm gi 3000 x1220 mm.
OSB (Oriented Strand Board) sunt semiprefabricate realizate din lamele
'incleiate cu rdgini sintetice. Liantul reprezintd 2...4Yo din masa totald a panoului, iar
orientarea particulelor este aleatorie.
in b.U.n.. la fabricarea OSB se utilizeazl lamele mari cu secliune
rectangulard avf;nd latura de 75 mm 9i grosime de 0,4...C,6 mm, iar in Europa'
lamelicu secliune rectangulari de lungime 50.'.70-mm gildlime de 20 mm...30 mm'
panourile se realiieazn din trei straturi. Straturile exterioare, cu aceeiagi
panoului, iar stratul interior, care
3rosime, au lamelele orientate paralel cu lungimea
:eprezinia aproximativ 50% din volum, are lamelele orientate perpendicular pe
:.tngimea panoului. Grosimea unui panou este de 5.'.25 mm, iar masa volumicd
;ariaz1intre 550...750 kg/m3. Felele pot fi glefuite sau nu. Plicile OSB se ulilizeazd
a realizarea pereliior stilcturaii,i grinziior cu inimi plind sau cu goluri,a plSciloi',la
astereala saroantelor etc.
Tn Europa, panourile OSB sunt produse de grupul elvelian KRONO. Dupi
:ondiliile de utilizare, sunt urmatoarele sortimente:
- OSB2, de uz general utilizate in mediu uscat ;
- osB3, utilizate ia interior Ei exterior ?n meciiu cu umiditate moderaid ;
- OSB4, utilizate ca elemen-te structurale in medii cu umiditate ridicatS.
Tn RomAnia se utilizeazi frecvent pldci OSB produse ln Polonia, denumite
KRONOPOL. Principaieie caractei'isiiei fizieo-meeaniee aie aeestor- pr-oduse, suni
late in tabelul 1.24.

35
{

Panouri lemn-ciment sunt semiprefabricate realizate din agchii fine sau

particule din lemn legate cu ciment. Particulele au orientare aleatorie. Raportul procedeul uscat
particule: apd:ciment este 3:1:1. Se pot adduga substanfe acceleratoare de prizd. folose
masd gi tehnologia presirii.
densitate de 600...1100 kg/m3.
Caracteristicile fizico-mecanice ale KRONOPOL tabelul I ,24. Fabricarea panourilor
Caracteristica Tipul produsului inferioare 9i degeurile de la pi
osB2 OSB3 OSB| sau rdmigife de la debitarea d
Grosime lmml 6-1( t0-18 18-25 6-10 10-18 I 18-25 6-10t10-18 8-2t
In RomAnia ptdcile din I
Densitatea aparentd [kg/cm'] stucturd omogend, dintr_un sir
62C 600 580 68C 660 640 700 b9u 68(
Rezistenla la incovoiere compusd dintr-un miez cu doui
-longitudinal [Nlmm2] 22 20 18 22 20 18 301 28 26 Procedeele fofosite la f:
-transversal [N/mm'l 11 10 9 11 10 I 16t 15 14 uscat gi semiuscat.
Rezisienta la intindere IN/mm 0,3 0,3i 0,3( 0,341 0.3i 0,30t 0.5( 0.43 Pldcile fibrolemnoase re
Modulul de elasticitate in:
-longitudinal [N/mm2] 3500 3500 4800 fldci poroase, nepresate (STl
-transversal [N/mm'] 1400 1400 1900 fiabricate in trei sortimente (stan
Umflarea in grosime dupd 24 ore pldcisemidure, presate, cu den
de imersie ln aod lohl 20 15 12
#act ctu!.e, presate, cu densitatr
#id fiirolemnoase extradure, r

Panourile au in mod uzual trei straturi. Pasta compusd din lemn, api gi ciment _ Toate plicile fibrolemnoa
Pldcile semidure sau cu densil
se toarnd in cofraj 9i se preseazil, apoi se usucd la o temperaturd de 70...80"C timp
de 6...8 ore, dupi care se taie la dimensiuni gi se lasi 12...18 zile pentru intdrirea 3lft9 4,P gi C avAnd grosin
tungimi de 2440,22S0,
cimentului. Grosimea panourilor este de 6...40 mm iar densitatea de aproximativ 3050 mn
lil. iar pldcile extradure intr_o
1200kg/m3. sino
Panouri din fibre de lemn (PFL) sunt semiprefabricate din lemn, constituite
din fibre izolate, din fascicule de fibre de lemn sau din alte materiale lignocelulozice
Formatuf
ob[inute prin defibrarea mecanicd sau chimico-mecanicd, impdslite gi incleiate intre
ele, formdnd pldci sub{iri 9i rigide. Coeziunea fibrelor se realizeazd fie prin presare la
1830 x 1220 X
cald sau uscare, fie datoriti proprietililor adezive proprii sau addugare de lianfi. ln
2440 x 1220 0
scopul modificdrii unor proprietdli se pot adduga anumite substanle ca: adezivi, 2750 x 1220 X
ignifuganli, antiseptizanfi, hidrofuganfi etc. 3050 x1220 0
La nivel mondial se fabricd, prin procedeu umed sau uscat, gapte tipuri de 3660 x 1220 X
panouri, diferenliate Tn funclie de densitatea gi proprietdlile lor. Acestea sunt date in 550O x 1220 X
tabeluf 1 .25. Prin procedeul umed, firi a folosi presarea, se pot realiza:
-panouri izolante, cu grosime de 9...25 mm gi densitatea de 200...400 kg/m3; @ = Dmensiuni curente ; x = Dinre
-panouri semidure, cu grosimi de 6...13 mm 9i densitatea de 400...900 !g/m";
-panouri dure, cu grosimi de 3...8 mm qi densitatea de 900...1100 kg/m".
Panourile semidure gi dure se oblin prin presare la temperaturd de
160...180"C. Se pct fabrica gi panouri extra-dure din panourile dure, prin tratare Formatul
intr-o baie de huil6 caldd cu amelioratori de rezistentd sub formi de risini.
1830 x 1700 X
de panouri din fibre de lemn tabelul1.25. 2150x 84S
Procedeul de Densitatea 2745xfiAj X
obtinere scizutd(<4O0kg/m")l medie(400-900k9/m") mare(<400kg/m') 3350 x 1700

lzgiit se mediu 3600 x 1700 ;

dur HB X1 x
densitate scizutd MLE
Umed
mediu
lmpregnat SBI extra-dur MBI IB = Dimensiuni curenie
densitate mare MLH ; x = Dinr
Uscat MDF ffici cfure.
 Procedeul uscat folosegte ca gi lianfi rdgini sintetice, in propo(ie deJ0% din
masd gi tehnologia presdrii.^ Panourile obfinute au grosimi de pdni la 40 mm 9i
densitate de 600,..1100 kg/m".
Fabricarea panourilor folosegte ca materie primd sortimentele lemnoase
inferioare gi degeurile de la prelucrarea lemnului sub formd de lemn rotund sub{ire
sau rimdsite de Ia debitarea cherestelei.
ln Romdnia pldcile din fibre de lemn PFL (STAS 69B6-88) pot fi realizate cu
structuri omogend, dintr-un singur strat sau cu structurd stratificatd (STAS 8561-80)
compusd dintr-un miez cu doud straturi exterioare.
Procedeele folosite la fabricarea PFL sunt conform (STAS 6964-88): umed,
uscat 9i semiuscat.
'Pldcile
fibrolemnoase realizate in RomAnia se impart, in func{ie de densitate,
In:
-pldci poroase, nepresate (STAS 784A-78), cu densitate mai mici de 350 kg/m",
fabricate in trei sortimente (standard -S, bitumate -B, antiseptizate - Bn);
-pldcisemidure, presate, cu densitate de 550...750 kg/m.";
-pfdci dur-e, presate, cr: densitate mai mare de 800 kg/mo; .. .
-pHci fiUroiernnoase extradure, cu densitate mai mare de 950 kg/m3'
Toate plicile fibrolemnoase poroase se fabrici in doui clase de calitate I 9i ll.
Piicile semidure sau cu densitate medie (PFL DM) se prociuc in trei ciase de
-
calitate A, B gi c avand grosimi de 12, 14, 16 9i 18 mm, ldtimea de 1220 mm 9!
lungimi de 2440,2750, 3050 mm. Pldcile dure se fabricd in doud clase de calitate I 9i
ll, iar pldcile extradure intr-o singuri clasd de calitate.

Dimensiunile fibrolemnoase tabelul1.26.

Formatul Grosimea pldcii si abaterea lmml
810,4 10*0,5 12,5r0,6 1610,8 20!1,0
X 0 0 n
1830 x 1220 X
2440x1220 0 0 0 0 I

2750 x1220 X X X 0
3050 x 1220 0 0 0 u U
X X 0 0 X
3660 x 1220
X X X x 0
5504 x122O

0 = Dimensiunicurente :x = Dimensiunide comandd.

Dimensiunile fibrolemnoase dure extradure tabelul 1.27.

Formatul Grosimea plScii gi abaterea lmml
2,5* 3.2 4 o
1830 x 1700 X 0 TJ 0 X
2150x 845 X X 0 X
X 0 0 n
2745 x 1700 X
3350 x 1700 X X 0 X

3600 x 1 700 U U x X
5500 x 1 700 x u 0 X

*
0 = Dimensiuni curenie : x = Dimensiuni cie eomancid; = Dimensiuni numai peniru
cldci dure.
 ln tabelul 1.28. sunt date proprietd[ile fizico-mecanice mai importante pentru pldcile innobilate,
ernailal
pldcile fibrolemnoase. cdptugeli speciale pentru holuri, r

Utilizarea PFL in construcfii estefoarte variatS: la pardoseli, perefi despdrfitori, pldcile poroase
bitumate
Fptugeli interioare, tavane, acoperiguri, cofraje etc. ln construcfiile moderne plbcib utilizeazd cu succes la realizarea
fibrolemnoase se utilizeazd tot mai mult la realizarea perefilbr despdrfitori gi a pardoseli peste subsol.
tencuielilor uscate, care se pot aplica pe orice fel de perete inierior sau exterioi de pldcile dure gi exhadurr
cdrimidd, piatrd sau lemn. asigurdnd suprafele ferfect ne&
cherestea. Utilizarba pldcilor di
Carqc@rfsticile fizico-mecanice ale plicilor d ure si extradure tabelul 1.28. elemente de construclii portante
Caracteristica Pldci dure standard gi cu pasti Pliciextradure acoperig etc.
mecanice uleiate pldcile innobilate,
emailatr
Calitatea I Calitatea a-ll-a cdptugelispeciale pentru holuri, s
Densitrateaaparentd tkclcml min.850 min.850 min.850 pldcile poroase
bitumate s
Rezistenla la rupere la utilizeazl cu succes la realizarei
incovoiere staticd [daN/cm2] min.400 min300 min.600 pardoseli peste subsol.
Relstenfa de rupere la 265 la grosimea dt pldcile dure gi extradure
compresiune paraleld cu planul 4mm 340 asigurdnd suprafefe perfect neta
olScii tdaN/cmzl
cherestea. Utilizarea pldcilor dur
Rezistenla de rupere la intinden
paralelS suprafata plScii
elemente de construclii portante j
^cu acoperig etc.
fdaN/cm'l min.150 min.130 min.300

2. Structuri de rezistenfi pe
.grinzi,reazeme pentru poduri
schele si esafodaje 2.1. Concepfia structurilor
piloti

baza-panel,placi celulare etc

. Rolul inginerului proiectanl
evaluarea tuturor sarcinilor exte*
interioara etc. unor ipoteze de calcul, determina
tehnice-placaje,lemn stratifl cat,produse speciale
stabilitd{ii 9i siguran{ei elementelor,
scanduri Arhitectul este cet care stab
grinzi gont dq cerin{ele temei de proiect
rigle Fqap de amplasament, de destinar
sipci in teritoriu.
margini lnginerul gi arhitectul trebuie
punct de vedere estetic, economic, .

Proiecterea inqepe cu analiz

necesar, amplasamentul. Gabaritul
hald pentru depozitare, sald de ex
microclimatul interior, iluminatul nail
Alegerea structurii trebuie s
cu adezivi organici considerente legale, cum sunt stjal
cu adezivi minerali pnund volumul constructiei, regimu
servitufi de u""inatagi, "proL
cu adezivi organici Tl!:",
asupra mediului inconjuritor btc.
cu adezivi minerali
, Trebuie apoi stuOiat amplasar
accese, orientare, condifiile topografi
electrice, de apd gicanaiizare. '
. .
Alegerea tramei structurafe e
Fiq.1.14: Produse din lemn modului de utilizare in exploatare, c
 lambriuri decorative sau
Placile innobilate, emailate, melaminate pot servi ca
spitale, laboratoare etc'
cdptugelispeciale p"niiu nofrri, tatiOe receplie, biblioteci, (PFLm-BA)'.se
pldcite poro""""Oitu*"t" gi mai ales liitumate- 9i antiseptizate
at6t la acoperiguri ugoare' cAt 9i la
utilizeazdcu succes taiianzirei izolaliei termice,
pardoseli Peste subsol.
plicile Oure extradure sunt utile la realizarea cofrajelor de inventar'
9i economie importanti de
asigur6nd suprafele berfect netede, plane sau curbe 9i.o
cherestea. Utitizarea ;E;il;; ;G'giextradure se pietea asemenea 9i la
-ze .d7 pane, panouri de
giinzi, cdpriori,
elemente de construciiip"tt""t" Ei autoportante, ca
acoperig etc.
decorative sau
Pldcile innobilate, emailate, melaminate pot servi ca lambriuri
p"ntru holuri, sdtiOe recepJie, biblioteci, spitale,laboratoare etc'
captuEetGpe"i"i" (PFLm-BA)'.se
ptdcite poro"r" Oitumite gi mai ales tiitumate 9i antiseptizate
ugoare' cdt 9i la
utilizeazi cu succes ta riitilrired izolaliei termice, atAt la acoperiguri
pardoseli Peste subsoi.
pldcile oure gi extradure sunt utlle la realizarea cofrajelor de inventa,r'
asigurAnd suprafele perfeit netede, plane sau curbe 9i
o economie importantd de
pieteazi la
cherestea. Utilizarea pialifo1- dure gi extradure se .,de asemenea 9i
grinzi, cdpriori, pane, panouri de
elemente de construcliipott""t" gi autoportante, ca
acoperig etc.

2. Structuri de rezistente pentru Gonstruclii din lernn

2.1. GoncePlia structurilor

portante presupune
Rolul inginerului proiectant in conceperea stru_cturilor
evaluarea tuturor Lit"rioare 9i interioare aplicate construcliei' stabilirea
"ut"iniioi
unoiipoi"r" oe car"ui,-oeterminarea eiorturilor M, N, T 9i verificarea rezistenfei'
stabilitilii gi siguranlei elementelor structurale'
Arhitectul e"te'c"r itJnitegte forma gi functionalitatea construcliei, linand
cont de cerinlele t"*"i O"
"aie
pioi""t t i gi d-e o 6erie de factori legali de prevederile
cie incadrare in zoni 9i
egale de amptasamen-t, J" i"tii""ti" pievizutd, de condifiile
--
in" teritoriu.
optime' din
lnginerulgiarhitectultrebuie sd colaboreze pentru gisirea soluliei
cunctde-vedereestetic,economic,funcfionalgistructural'
funcliunea'
Proiecterea incepe cu analizarea'cerinfblor beneficiarului, -gabaritul
(locuinfi,
-ecesar, amptasamentlt. cauaritul este impls de funcliunea.. prevdzutd
,ati pentru oepozitaie, tuia o" expozilii), care implicd anumite exigenle legate de
nirxoclimatul interior, iluminatul natural, ventilare, acusticd etc'
Alegerea structuiii trebuie sd linn seama de o serie de
factori impuqi din
prescripfiile Tn.vigoare
:onsiderente tegate,-6rJm sunt standbrdele, normativele 9i
de indllime, suprafala construibili' aliniamente
s.Mnd volumul "protectie
rnpuse, servituli"on.t*"iLiiebimuf
O" u""inatbti, acusticd, siguranla la foc, impactul ecologic
siJpra mediului inconjuritor etc.
Trebuie disponibit, rggyl9.g parcelare a terenului,
gigeologice, posibilitdlile de racord la relelele
"poi "iilJi"i "mptasamentut
acese, orientare,
"";iiiil;l;i;giance
rlotri"", de aPi gicanaiizare
Alegerea tt"rn""i este influenlatd de funcliunea construcliei qi a
nodului de utilizare in "t*"irrale dar Ei de condiliile geotehnice defavorabile sau
"ipio"t"t",
eterogene. Uneori, datoritd anumitor cerinle arhitecturale, este necesar si fle lisate pentru a forma o grindd contjnr
goluri mari in fafadd sau este intezisd amplasarea stdlpilor in interiorul unui volum trpuride grinzi: masive, din lemr
util. cu zdbrele (ferme) etc.
Trebuie sd se {ini cont gi de condi{iile impuse structurii de mijloacele gi Grinzile formeazd, imprer
soluliile de fabricafie gi asamblare gi de posibilitifile gabaritice de transport gi montaj, sau cu trei articulafii.
de tipul inchiderilor gi finisajelor etc. Pe mdsurd ce spafiul libe
Se face apoi o evaluare a sarcinilor aplicate, incdrcdri proprii, incirciri utifizarea sistemelor artiiulate
c
datorate exploatdrii, Tncdrciri datorate factorilor climatici (vdnt, zipadd, diferenle de sisteme sunt impingerile mari ori
temperaturd), incdrcdri datorate unor factori invecinali (trepidafii, gocuri) gi acliunea
seismului.
Tn urma analizeijudicioase a factorilor enumerali mai sus gi in concordanld cu
acegtia se alege forma, modelul, stilul construcliei 9i schema staticd cea mai potrivitd
pentru viitoarea structurd.
Se decid materialele adecvate (lemn rotund, brut, ecarisat, incleiat etc.) gi mai
multe solulii de asamblare, urmAnd ca ulterior si fie aleasd varianta optimd.
Caracteristic pentru construcliile din lemn este necesitatea, dar gi
oportunitatea realizdrii unor structuri aparente atdt la exterior, cAt gi la interior,
motivdnd cerinlele de ordin arhitectural gi siguranlei structurale. ln acest sens, se vor
evita plafoanele suspendate, spa[iile lnchise, in special ln zona imbindrilor, a
reazemelor, zone in care se pot produce degradiri ale elementelor structurale in
urma unor agresiuni insectofungice, greu de controlat 9i de combdtut gi cu efecte din
cele mai grave.

2.2. Alcituirea 9i calculul structurilor

Alcdtuirea structurilor presupune stabilirea unui sistem portant principal gi a

unui sistem portant secundar, precum gi a unui sistem de contravdnture gi rigidizare
a intregii structuri.
Proiec{ia in plan a construcfiei determind tipul sisfemului poftant principal,
deschiderile, traveile, pozilia reazemelor, tipul fundaliilor, corelate cu necesitilile
impuse de tipul elementelor de inchidere, iluminarea naturali, ventilare etc.
Sistemul portant secundar completeazd forma acoperigului, a perelilor,
inchiderilor, fiind conceput conform gabaritelor impuse construcfiei gi cerinlelor
arhitecturale.
Modul de comportare, sub acliunea incdrcirilor, a sistemului portant principal
ln construcliile din lemn depinde in mare mdsuri de elementele de rigidizgre gi
contravdntuire. Comportarea reald a structurilor este adesea mult diferiti de cea
ideali, din cauza imposibilitilii respectdrii absolut fidele a geometriei schemelor
statice adoptate, a toleranlelor admise, datoriti eforturilor excentrice, Tncastr.drilor
parliale, defeetelor de execulie precum gi din alte cauze neprevdzute de proiectant.

2.2.1. Sistem portant

Sistemul portant este alcdtuit din elemente principale gi elemente secundare.

{-} sislem porlan
slslem porlan
Sistemele portante au evoluat de la cel mai simplu: grinda rezematd, la sisteme
structurale hiperstatice dintre cele mai complexe. Fig.2.1: Exemple de tan
Grinda simplu rezemati reprezintd un domeniu esenlial al construcliilor din sistemeie portafi
lemn. Grinzile pot fi simplu rezemate, cu sau fdri contrafige sau asamblate intre ele
pentru a forma o grinde continud (grinzi de tip Gerber). Exlstd o mare varietate de
iipuri de grinzi: maiive, din lemn ecarisat, din lemn incleiat, imbinate cu tije metalice,
cu zdbrele (ferme) etc.
Grinzile formeazd, Tmpreund cu stdlpii, cadre, care pot fi la rdndul lor cu doud^
sau cu trei articulalii.
pe mdsurd be spaliul liber interior s-a dorit mai mare, a sporit interesul pentru
utilizarea sistemelor artiiulate de tipul fermelor 9i arcelor. Particularitdfile acestor
sisteme sunt impingerile mari orizontale, preluate la nivelul articulaliilor din reazeme.

{dD sislem portant princiPal

# slstem portant *acundar

Fig.2.1: Exemple de trame, in plan 9i transmiterea eforturilor pentru

sistemele portante principaie 9i secunciare.

41
 Grinzile simple, grinzile cu zibrele, cadrele, arcele gi sistemele articulate se Cf asifi carea construcliilor in funr
pot dezvolta spafial oblindndu-se grile cu grinzi sau structuri radiale cu semicadre gi
arce.
Pentru fiecare sistem portant trebuie specificate:
Durata de viaplnr
- domeniulde utilizare ;
- limitele aplicabilitflii ;
- principiile,de calcul gi verificare ;
- aspecte specifice de studiat.
Forma secliunii transversale a elementelor unui sistem portant principal sau
secundar este condilionatd de momentul de inerfie (care intervine, de exemplu, Tn Dupd determinarea eforturilo
cazul secliunii rectangulare cu puterea a treia a valoriiind$imii secfiunii) astfel incAt se verifici dacd toate eforturile s
ci valorile admisibite.
se poate afirma rigiditatea este determinatd intr-o misurd preponderentd de
inSltimea sectiunii.
'ln consecinld, toate sistemele portante pot fi optimizate prin modelarea pentru std4_Jimiti
u[ire
rigiditdfii, adaptAnd indl[imea secliunii la curba momentelor, utilizdnd eficient pozilia ui'mdtoarea ret$ce calcut :
gi tipul reazemelor, pozi{ia articulafiilor, mdrimea deschiderilor, schemele statice
adoptate, tipul gi modul de manifestare a incdrcirilor etc. So <&
Contrafigele gi tiranlii constituie solulii simple 9i avantajoase de sporire a
rigiditslii. unde: 56 - este valoarea de cafcut a
Uneori, alegerea materialului lemnos poate influenla substanlialrigiditatea, dar de acfiuni;
are gi efecte deosebite, benefice sau nu, in ceea ce privegte capacitatea de izolare & - este capacitatea de rezisl
termicd gi fonicd, rezistenla la foc etc. Astfel, sunt diferente mari intre modul de depinzdnd de rezistenfa -m
comportare al lemnului brut, rotund, al celui ecarisat sau Tncleiat, precum gi a caracteristicife geometrice ale
I
elementelor realizate din lemn gi produse superioare pe bazd de lemn (placaje, PAL)
respectiv al unor structuri mixte (lemn-beton, lemn-metal) sau lemn armat. stdrite limitd de exotoal
r^^- ^.Pe?ty
tace cu relalia:
ln figura 2.1. sunt date cAteva exemple de sisteme portante principale gi
secundare, fiind aritat modul de transmitere gi preluare alincircirilor.
E6 SC6
2.2.2. Principii de bazi pentru calculul structural
unde: E6 - este efectul de calcul al ac
acfiuni;
Normativul NP 005-03, pentru calculul gi alcdtuirea elementelor de construcfii
din lemn gi EUROCODE 5 prevdd calculul gi dimensionarea elementelor structurale
Co - este o vafoare limitd preso
din lemn pe baza metodei stirilor limitd, luind Tn considerare doui tipuri de stdri
sau o valoare de calcul prbprili
limitd:
considerate. "
. Calculul static, eforturile de
calc_ulatoarelor util2dnd prdsrame
- stiri limitd ultime care presupun epuizarea capacitdtii portante, pierderea verificarea siguranfei nn'e*pioatare'5'
sD
stabilitifii formei sau a echilibrului static gi iegirea din lucru a elementelor prin garpanlg, acoperiguri, pere{i, plansee.
deformatii excesive, datoritd deformaliilor remanente foarte mari. Structura se c
rrementele solicitate in priircipj
transformi in mecanism. verifici la :
- stiri limiti
de exploatare normali care pot fi vibrafii, deformalii sau deteriordri ale
r flambaj. simplu sau la compresiur
excentric, sldbiri ale secfiunii,'solicit
structurii gi materialului lemnos, care afecteazd exploatarea in condilii optime a pentru elementele'soticitate-'i
construcliei gi confortul interior.
efectueazd:
ln funcfie de durata de exploatare prevdzutS, conform NP 005-03, consirucfiile
o calculul eforturilor de dimensionar
pot fi permanente 9i provizorii (egafodaje, susfineri, cofraje, construclii demontabile, asimetrice din zdpadi,"u t;;i;;
cu durata, de exploatare sub 2 ani). Normativul european CEB 1980 lmparte r verificarea eforturilor unitare
t""g;;ti
construeiiiic iR 4 eia6e, Tn fune[ie cie durata de viafd.
r verificarea la torsiune Oatorita
u-neil
elementului etc.;
' verifica.rea sdgefii, care va
seam
oe contragere a lemnului, afineflexibilitdt
Clasificarea construcfiilorin funcfie de durata de viali dupi CEB1980
tabelul2.{.
Clasa Durata de via[d [anij Tipuride construcfii
1 1 .,.5 Structuri temporare
25 Elemente structurale demontabile
3 50 Construclii gi structuri curente
4 100 Poduri si alte constructii de artd

in elemente, se impune secliunea 9i

Dupd determinarea eforturilor interioare
se verificd dacd toate eforturile qi deformatiile determinate sunt mai mici decit
valorile admisibile.

Pentru stdrile limiti ultime, dimensionarea sau verificarea se face cu

ui"mdtoarea relalie de calcul :

So <&
unde: Sc - este valoarea de calcul a solicitdrii (N, M, T etc), rezultati din combinalii
de ac{iuni;
R6 * este capacitatea de rezistenli de calcul corespunzdtoare a unui element,
depinzAnd de rezistenla materialului, de modul de deformalie gi de
caracteristicile geometrice ale secliunii.

Pentru stdrile limiti de exploatare normali, dimensionarea sau verificarea se

face cu relatia:

Eo <Cc

unde: Eo este efectul de calcul al acfiunilor, determinat pe baza unei combina{ii de

-
acliuni;
C6 - este o valoare limitd prescrisi in funclie de destinalia gi tipul elementului
sau o valoare de calcul a proprietdlilor materialelor relativ la efectele acliunii
considerate.
Calculul static, eforturile de dimensionare, se determini cu ajutorul
calculatoarelor utilizdnd prdgrame speciale de calcul. Dimensionarea sec{iunilor 9i
'rerificarea siguranlei in exploatare a structurilor din lemn privesc cel mai adesea
sarpante, acoperiguri, pereli, plangee, grinzi secundare etc.
Elementele solicitate in principal la compresiune (stdlpi, contrafige, arce) se
rcrificd la:
. fiambaj simplu sau ia compresiune excentrici (daci suni incdi-ciri aplicaie
excentric, slibiri ale secliunii, solicitdri probabile accidentale etc. );
Pentru elementele solicitate in principal la incovoiere (tip grindd) se
efectueazd:
. calculul eforturilor de dimensionare, lindnd seama de eventualele incdrciri
asimetrice din zipadd sau vdnt, efectul smuigerii ciatoriti vintului;
r verificarea eforturilor unitare tangenliale in zona vecind reazemelor;
. verificarea la torsiune datoritd unei'sarcini excentrice fa{i de axa longitudinald a
elementului etc.;
r verificarea sdgefii, care va line seama 9i de efectultasirii reazemelor, a efectului
de contragere a lemnului, a flexibilitSliiimbinirilor;
 r

. verificarea Tmbindrilor ?n cAmp gi a reazemelor. Roful contrafo(ifor este aceli

Pentru elementele din bare incdrcate Tn noduri sau Tntre noduri (grinzi cu transmit incdrcdrile dirbct h baza
zdbrele, cadre cu zdbrele, arce cu zdbrele etc.) se efectueazd: sta
r calculul eforturilor de dimensionare in ipoteza barelor articulate sau pa(ial
Diagonalele se utilizeazd la r[
incastrate in noduri; 2.2.3.2. Contravdntuiri verticafe. oeru
. verificdri ale barelor, in funclie de modul de incdrcare, fie la eforturi axiale, de
Tntindere sau compresiune cu flambaj, fie la intindere sau compresiune cu construcfiile cu deschideri
incovoiere; se vor lua ln calcul eventualele incdrciri orizontale; u_gt gt terestre, se realizeazd
. verificarea Tmbindrilor ?n noduri, lin0nd seama de excentricitdfi, slibiri ale gg.Z.3 Etementete portalelor
in planul
pot nl
secfiunii, fenomene de contragere etc.; ).or pentru
-t
rigidizarea shuctu
verificarea sigefilor lindnd seama de flexibilitatea mare a imbinirilor gi sistemelor rncarcante orizontale sd poatd fi prelui
in ansamblu (de reguli se prevede o contrasdgeatd la astfelde sisteme); rigid centrat (frg.2.a.)
verificarea stabilitd{ii generale, ludnd in calcul elementele secundare de rezistenti
9i sistemul de contravdntuiri 9i rigidizare adoptat.

2.2.3. Sisteme de contravdntuire structurali

Acoperigurile obignuite in doud
s
Structurile portante realizate din elemente plane se calculeazi, in general, otn temn obignuit, acfionate !a intindere
penhu Tncdrcdri a ciror direclie de ac{ionare coincide cu planul structurii. Pentru se pot utiliza, de asemenea, sisl
preluarea incircirilor orizontale provenlte din vAnt, seism sau alte incircdri a ciror ^

nW
direclie nu coincide cu planul structurii se impune prevederea unui sistem de ::iilfl?lrt
oe
acoperisutui. in Rnexi
contraventuiri realizate in zona 1n
acop
contravdntuire longitudinal5, care lmpreuni cu elementele structurii portante si
formeze un sistem pa(ial rigid. Astfel, existd mai multe sisteme de contravdnturi, 2.2.3.4. Contravdntuiri orin plici
riqide
aplicate Tn planul structurii, sau perpendicular pe acesta, in pereli sau Tn zona
acoperigului, din sc6ndurisau din pldcirigide etc. Astereala obisnuiti din gipci fix
rigiditate.suficienti pentru a puida
n'cc
oar o astereald din scdnduri incrucisatr
maride ptacaj de construcfiiO" tipi
te

a. b.

c.

Fig,2.2: Sisteme statice.a) contrafige ; b) contrafo4i ;c) diagonale.

2.2.3.1. Contrantuiri simple ?n planul struc'turii (contrafige. contrafo4i. diaoonale) Ftg.2.3: Portale de contravdntuire
in pereli longitudinalicu goluri
Contrafigele reduc deschiderea de ealcul a grinzilor qi asigurd o mai bund pentru u9i ferestre.
9i
rQiditate imbindrii grindd-stdlp, fiind elemente de stabilizare orizontali pentru
incdrcirile care aclioneazdin axa grinzii.
 Rolul contrafo(ilor este acelagi ca al contrafigelor, cu diferenfa cd acegtia
transmit incdrcdrile direct la baza st6lpului'
Diagonalele se utilizeazi la rigidizarea perelilor 9i a acoperigurilor.

2.2.g.2. Contravdntuiri verticale. perpendiculare pe sistemul oortant principal

La construcliile cu deschideri gi travei mari, necesare pentru amplasarea de

u9i gi ferestre, se realizeazd in planulperelilor longitudinali portale de contravAntuire
g
tn'g.2 l. Elementele portalelor
pot fi din lemn masiv. lemn Tncleiat sau din metal.
Tot pentru rigidizarea structurii, se pot dispune pere[i rigizi, astfei TncAt
incdrcdrile orizontale sd poatd fi preluate in lungul perelilor gi eventual de un element
rigid central (tig.2.a.\

2.2.9.3. Contravantuiri ale sistemului oortant orizontal siinclinat 6n zona

acooerisului)

Acoperigurile obignuite ?n doud sau patru ape se pot contravdntui cu diagonale

din lemn cbignuit, aclionate la Tntindere sau la intindere/compresiune.
Se poi utiliza, de asernenea, sisteme sub formd de grinzi cu zdbrele orizontale
sau in planul acoperigului. in Anexd (fig. 1, 2, 3 9i 4) se prezinti mai multe scheme
de contravdntuiri realizate ?n zona acoperigurilor.

2.2.3.4. ContravAntuiri prin pldci riqide

Astereala obignuitd din gipci fixate prin cuie de cdpriori sau pane nu are o
rigiditate suficientd pentru a putea fi consideratd un sistem de contravdntuire sigur,
dir o astereald din scdnduri Tncrucigate bitute in cuie din plici OSB sau din plici
mari de placaj de construclii de tip F poate juca acest rol'

$
'i
1

Fig.2.3: Portale de contravintuire Fig.2.4: Contravdntuiri prin pereli

in perefi longitudinali cu goluri rigizi amplasali simetric.
pentru u9i gi ferestre.
2.3. Etapele proiectirii structurale materialului lemnos, compatibilr
elementelor constructive, in' ateliei
Proiectarea unei structuri presupune parcurgerea mai multor etape structurilor mixte din lemn qi me
preliminare, in care se discutd mai multe solufii, se fac evaluiri gi verificiri, urmdnd produselor superioare din lemn:
ot
pentru evitarea
ca in etapa de definitivare si se execute documentalia necesard aprobdrii solufiei unor soliciti
optime din punct de vedere economic, structural estetic gi funclional. pe cdt posibil axial, conditie oblio
Pentru inginerul proiectant, prima etapd a proiectirii unei structuri consti in legdturilor (guruburi, cuie, butoanJ
definirea cu claritate a sarcinilor care ii revin si care trebuie si rezulte din tema de cu axa elementului.
proiectare: La efementele comprimate
- condiliile restrictive impuse structurii; 3c]is9, av6nd tungimea egatd cu
- ipotezele de incdrcare ; Hnnoerea lor se face constructiv
- condiliile de fundare a construcliei ; pieselor este mai micd sau mai
ma
- condifii de exploatare a construc{iei. sec{iuni diferite.
In unndtoarea etapd, se presupune colaborarea intre inginer gi arhitect pentru
a stabili:
- conceplia de alcdtuire a structuriigielemente geometrice impuse; 3.2. Acliuni gi grupiri de acfi
- propuneri pentru alegerea materialelor;
- ^^ri-^- ^ uvDtut[vI
EDutttatEa ^^-+.,-il^- . 3.2.1. Aeliuni gi grupiride acfiuni
Urmitoarea etapd presupune:
- alegerea varianteiapreciatd optimd ;
. llfgnc{ie
.fncirciri de durata de acliun
- calculul static exact; - pernnanente, cere actioi
- intocmirea planurilor de ansamblu ; cu durata de 10...50 de ani, c,
o int
- ob{inerea verificdrilor 9i avizelor necsare ; - incirciri de fungi Auraia, avanJ
- memoriu tehnic privind descrierea structurii proiectate, note de calcul, alte (rncArcdri din zdpadd, v6nt, incdrcdri
specificaliitehnice ; - tncdrciri de scurti durati, ce ac
- devizul detaliat al lucrdrilor (materiale, manoperd, utilaje etc.) necesare realizdrii pulin de 7 zile consecutive sau
cumi
structurii proiectate. seismul, gocurietc.)
In cazulgarpantelor din lemn s
o
lpoteza l: ?ncircdri permanentr
3. Calculul elementelor structurale din lemn o
lpoteza il: incdrcdri permanenl
.
pot9................ia
I I | | : Tn c6 rcd ri perm
aner
3.1. Reguli generale de proiectare pozitia in care produce cea
ipotezd nu se apiicd la calcuiul
ln proiectarea construc{iilor din lemn se vor respecta toate cerinfele impuse prin .
jBgza lV: Tncdrcdri permane
Legea nr.10i1995 privind calitatea ln construc(ii, adoptdnd solufii constructive eficiente interioare);aceastd ipoteza esi
-
urupante
gi mdsuri de protec{ie a lemnului lmpotriva focului, ciupercilor gi insectelor pentru o de Tncdrcdri se stabilesc in r
bund conservare in timp a materialului.
Structurile din lemn se utilizeazd numaiin cazulTn care condiliile de exploatare 3.2.2. Acliuni gi grupiri de acfiuni r
limiteazi temperatura inconjurdtoare la 55 'C.
Lemnul utilizat in construcfii trebuie sd fie uscat. ln cazulin eare acesta are o jn fylcfie de durata de acliune
umiditate necorespunzdtoare, se vor adopta solu$i construgfive la care uscarea ,r. ,_hcirciri_
permanente,
1

cu durate
lemnului nu duce la deformafii periculoase sau eforturi unitare guplimentare datorate proprie a elementelor de construcfie)
fenomenului de contragere. 2. lncirciri variabile
ln cazul structurilor din lemn situate in medii cu agresivitate chimici, se vor - incErcdri de lungi Curatii
alege solulii constructive in care se evitd utilizarea pieselor metalice, deoarece ,c
etc)
proteclia acestora este dificild 9i costisitoare. Acolo unde nu este posibild evitarea - incirciri de durati medie
pieselor metalice, se vor folosi oleluri inoxidabile. exploatare, zipadi ln anumite
Pentru asigurarea eficientei tehnico-economice a constructiilor din lemn se vor =nn" ",t
- incirciri de scurti durati r
utiliza sisteme constructive ce permit folosirea ralional5 gi valorificarea superioard a (zdpadd, vdnt)
materialului lemnos, compatibile Tn acelaqi timp cu o execufie mecanizati a
elementelor constructive, in ateliere sau fabrici specializate. Se recomandi proiectarea
structurilor mixte din lemn gi metal sau a structurilor din lemn ?ncleiat 9i folosirea
produselor superioare din lemn: placaje de construcfii, PFL. d.ur etc.
pentru evitarea unor solicitdri suplimentare in ?mbindri, eforturile vor fi transmise
pe cet posibil axial, condilie obligatorie pentru elementele intinse. Astfel, dispunerea
iegdturiior (guruburi, cuie, buloane etc.) ?ntr-o imbinare trebuie si fie simetricd ln raport
cu axa elementului.
La elementele comprimate innddirea pieselor se va realiza cu ajutorul a dgua
eclise, av6nd lungimea egald cu cei pufin de trei ori grosimea pieselor ?nnidite'
Prinderea lor se iace conltructiv cu doui sau patru guruburi (dupd cum ldlimea
pieselor este mai micd sau mai mare de 16 cm), agezate de fiecare parte a rostului, in
sec!iuni diferite.

3.2. Acliuni 9i gruPiri de acfiuni

3.2.1. Acliuni gigrupiride acliuni conform NP 005-03

ln func{ie de durata de acfiune incircdrile se clasificd ?n:

- incirciripermanente, care aclioneazd continuu pe toatd perioada de exploatare,
cu durata de 10...50 de ani, cu o intensitate constantd;
- incirciri de lungi durati, avind duratia de ac[ionare cumulati de 7 zile...1O ani
(incdrciri din zipadd, vdnt, incdrciri utile)
- incirciri de scurti durati, ce ac{ioneazi asupra elementelor de construcfie mai
pulin de 7 zile consecutive sau cumuiate (intensitatea maximd a zdpezii sau vdntului,
seismul, $ocurietc.)
in bazul garpantelor din lemn se consideri ipoteze specifice de incdrcare:

:. i:i#.ii' ii:1#l'X"#*"#i"1i'i1,"#::ffiflK3::il" din zipadi;3 +4 b vd"t

incdrciri
lpoteza ttt: fo(d
permanente gi o concentratd P=100 daN (dplicatd in
poz[ia in care produce cea mai defavorabili stare de solicitare); aceasti
ipotezd nu se aplicd la calculul gipcilor'
.
lpoteza lV: incdrcdri permanente 9i inidrcarea din vdnt (cu efectul presiunii
interioare); aceastd ipotezi este specificd acoperigurilor ugoare.
Grupirile de Tncircdri se stabilesc Tn conformitate cu CR 0 - 2005.

! r z. Acliuni 9i grupiri de acfiuni conform EUROCODE 1 9i EUROGODE

5

ln funclie de durata de acfiune incircirile se clasifici in:

l. lncirciri permanente, cu ilurata de acfiune mai mare de 10 ani (greutatea
proprie a elementelor de corlstrucfie)
2. hcirciri variabile
- ?ncirciri de lungi durati , care aclion eazl 6 luni. . .1 0 ani. (mobilier, utilaje,
m)'
- incirciri de duratii medie ce aclioneazd 7 zile...6 luni (tncdrciri din

" - incirciri
4*oatare, zdpadiln anumite zone ete.)
de scurti durati cu acliune pe o perioadi mai micd de 7 zile
znedd, vdnt)
3. incirciriaccidentale, cu acliune instantanee. .Acegti coeficien{i tin sea,T
Valorile caracteristice ale incircdrilor permanente (Gr., Qx) sunt in general, incdrcdrii, de modelarei imprecisa
valorile medii (G'"u). acfiunilor.
Pentru acliunile variabile valorile caracteristice depind de perioada de revenire Valorile reduse ale coeficiei
consideratd (N Tn ani). EUROCODE 1 calculeazd, in general, valorile caracteristice construc{ii cu un singur nivel ocupa
agricole etc.)
pentru ac{iunile variabile (Qr,) pentru N = 50 ani, cu o probabilitate p=*=O,OZ. pentru
N stirile limiti ale cap
Pentru alte probabilitEli se dau relalii de calcul ale valorilor caracteristice, in funcfie este:
de coeficientul de variatie alincdrcdrii variabile.
in cplcule acliunile variabile se introduc findnd cont de: IYn'iG*,, +To,,Q,,,+I
- valoarea de combinalie ryoQ*;
- valoarea frecvenlei ry,Q* care depagegte durata de 5% din timpul de unde:
actiune; Qu,, - este valoarea caracterisl
- valorile cvasi-permanente \r2Qk, corespunzdtoare unei valori medii in timp. Qn,, - sunt valori caracteristice
Valorile coeficienlilor Vo,V'Vz sunt date in tabelul 3.1' G*,, - sunt valori caracteristice
1

Pentru combina{ia de bazd se

Coeficienfii tp tabelul3.l.
Ac{iunea Vo Vr Ve
ITn,;G*., +1,5Q*,, +f 1
incircdri din exploatare in:
- locuin{e, birouri, sdlide clasi, spitale; o,7 0,5 0,3 Pentru construclii de lemn de
- construclii pentru comer! gi magazine mari, teatre, sin-gur nivel ocupate ocazionaf, conl
restaurante, sdli de conferinfd, parcaje; defavorabili dintre urmitoarele com bi
- depozite, arhive. 0,7 0,7 0,6 -o singuri acfiune variabild (pra
1,0 0.9 0.8
Tncircarea din zipadd 0,7 0.2 0
lncdrcarea din vdnt 0,6 0.5 0 ITn,;G*', +1'5Q*,,

Valorile de calcul ale diferitelor acliuni (F6) se determind in funcfie de stdrile

- maimulteacfiunivariabile
limiti in care se face calculul, ludnd in considerare valorile caracteristice ale
acliunilor (Fk) gi coeficienlii pa(iali de siguranli pentru ac[iunile permanente (yn), IYn,;G*,,+1,35IQk,i
respectiv pentru ac{iunile variabile (yn ), daliin tabelul 3.2.
ln cazul ln care se ia in calcul gi o ad
va fi:
Coeficienfii pa4iali de siguranta pentru acliuni tabelul3.2.
Modul de cedare / Tipul acfiunii Coeficient Valoarea coeficientului
NormalS Redusd f Yn,^G*,1tAo +rY,,,Qr., +

Cedare prin pierderea eghilibrului static

- 1,10 1,10 Pentru stiirile limitii de exploa
ac{iuni permanente defavorabile Yc,"up
sunt:
- acliuni permanente favorabile Te'* 0,s0 0,90 - combinafia de bazi:
- acfiuni variabile defavorabile To 1,50 1,35
IGr,i +en,.,+lv,;e*;
Cedare prin atingerea rezistenlei
materialului
Ye,.up
1,35
1,2Q
- combinaiiacvasi-permanentd:
acfiuni permanente defavorabile 1,00
Ye,i^r 1,00
acliuni pernnanente favorabile
Yo 1,50
1,35 f,G*,; +!.v.,,e*,
acliu ni variabile defavorabile

48

t
 Acegti coeficienfi {in seama de posibilitatea varialiilor defavorabile ale
incircdrii, de modelarea imprecisd a ac{iunii 9i de incertitudinea evolu[iei efectelor
'
acfiunilor.
Valorile reduse ale coeficienlilor pa(iali de siguranld se pot folosi pentru'
construcfii cu un singur nivel ocupate doar ocazional (depozite, hangare, construclii
agricole etc.)
- Pentru stirile limiti ale capacitifii portante combina{ia de bazd a acliunilor
este:

IT6,;G*,, * Yo,tQr,t + f Yo'iVo'iQr'r

unde:
Qn.,, - este valoarea caracteristicd a acliuniivariabile de bazd (predominantd);
Q*,, - sunt valori caracteristice pentru celelalte acliuni variabile;
G*,, - sunt valori caracteristice pentru acliunile permanente
Pentru combinalia de bazi se utilizeazS, in general urmdtoarea formul|:

IYn,iG*.i + 1,5Q*,'' + | 1,srYo,,Q*,

Pentru construclii de lemn de importanli redusd (construcfii de locuit cu un

singur nivel ocupate ocazional, construclii agricole etc.) se ia ln calcul cea mai
defavorabild dintre urmdtoarele combinafii:
-
o singurd actiune variabild (predominanti)

lYo';G*'i +1'5Q*''

- mai multe acliunivariabile

Q*.,
lTn,1G*'i+1'35f

[n cazul 1n care se ia in calcul gi o ac[iune accidentali (fu), combinalia de incdrcdri

"ra fi:

IYo,oG*,i +Ao +ty.,1Q6, +lVr,iQt,q, ufldo Te,r =

1,0

Pentru stirile limitii de exploatare normali combinafiile de acliuni utilizate

sunt:
- combinafia de bazd:

lG*,,+en,, +lv,,,e*l
- combinafia cvasi-permanenti:

Sc
L-R,j'
-r-Srrr-.O..
lJYzj-&l

49
 _ Combina{iile de incdrcdri cele mai defavorabile rezulti din grupdrile de acfiuni
astfel:
3.4.1. Rezistenfele lemnufui
con
. incdrcdri permanente gi incircdri din exploatare - pentru calculul elementelor Rezistenfa de catcul(Ri) penhu
plangeelor; o
e Tncdrcdri permanente 9i incdrciri din zdpadd - pentru calculul elementelor
garpantei; Ri" = .*0., .&
. incdrcdri permanente, incdrcdri din vOnt gijumdtate din ?ncdrcarea din zipadd rTlu,i
Ti
- pentru calculul structurii.
unde: R, - este rezistenfa
caracteri
mu,, _coeficienfii condi{iitor dt
3.3. Principii generale de calcul a elementelor de construclie
mo,,_ coeficienfii condifiilor
Calculul eforturilor gi deformatiilor Tn elementele structurilor din lemn se face in
acfionare a solicitdrilor;
conform itate cu metodele staticii construclii lor.
Se neglijeazi eJorturile suplimentare care pot apdrea din cauza varialiilor de y -coeficienfi parfiati de sigur
temperaturi gidaloritd fenomenelor de contragere gi umflare a lemnului, precum
9i ln tabeluf 3.3 sunt date rezisr
efectul favorabil al frecdrii.
ln cazul in care frecarea dintre elemente conduce la aparilia unor eforturi peltru umiditatea de echifibru de ii
suplimentare sau la cregterea unghiului dintre direclia eforturilor de strivire gi direc{ia 3.3 se majoreazdcu rs
l",lajilt"ll
fibrelor, efectul defavorabil al acesteia se ia in calcui.
Calcului bareior supuse la eforturi alternante gi a prinderilor acestora ln noduri caracteristica lemr
se face pentru 1,3 ori efortul maxim (de ?ntindere sau compresiune) din bari, dacd Molid, brad,-
acesta nu provine numaidin Tncircdritemporare (zdpadi, v6nt). Rezistenfa larice pin
Elementele de rezistenfi ale constpcliilor din lemn cu secliune simpli
trebuie sd aibi aria netd de minim 40 cmz 9i cel pu{in jumitate din aria bruti a
secliunii. De asemenea, grosimea secliunii slibite trebuie sd fie de minim 3 cm, iar ll ltl I
grosimea secfiunii brute de minim 6 cm.
lncovoieri
staticd IRJ 240 168 96 200
Elementele de rezistenfd ale construcliilor din lemn cu secfiune compusi, tilUnqere ln
realizate din scdnduri bitute ln cuie, trebuie sd aibi aria secliunii transversale de cel lungul 144 86
pulin 14 cm 2. Grosimea minimd a unei piese (scdnduri) va fi ile 2,4 cm. fibrelor IRJ
43 210
Calculul de rezistenfd gi stabilitate se face prin metoda stdrilor limiti, conform compresiune
noilor norme in vigoare. in lungul 150 12A 45 138
fibrelor IR,,1
rutltpreStUflO
I

3.4. Rezistenfele caracteristice gi de calcul ale lemnului normalS pe 33 30

I 32
-!Ee [R.'1
ilecare [n
Rezistenfele caracteristice ale lemnului natural se determini pe piese fdrd lungul 30 27 27
defecte pentru o umiditate de echilibru de 12 % gi o durati de ac{ionare a lncdrcdrilor elor [R.1fl
de cel mult 3 rninute, urmdnd ca aceste valori's5'fie corectate i;'i funclie de influenfa rorreclre lh
eventualelor defecte asupra comportdrii la diferite solicitiri a lemnului. plan normal 20 I 10s 1U a
Reziste.nfele de calcul ale lemnului se determind pe baza rezistenfelor JRrrl
caracteristice ludnd ln considerare:

- coeficienlii parliali de siguranld pentru diferite proprietdli mecanice ale materialului; Coeficienfii condifiilor de
fucru ffiu; gi m
- influenfa umiditilii gi a duratei de ac{iune a incdrcdrii asupra caracteristicilor
mecanice.
3.4.1. Rezistenfele lemnului conform NP 005'03

Rezistenfa de calcul (Ri ) pentru o solicitare "i", Se determind cu ajutorul formulei:

Rl =ffiu,i't0,,'9
T,

unde: R, - este rezistenfa caracteristicd la solicitarea "i';

mu.i- coeficien{ii condi[iilor de lucru care introduc ln calcul clasa de exploatare
a elementelor de construcfie gi influenfa umidititii de echilibru a materialului;
mo.,- coeficienlii condiliilor de lucru care iau in considerare durata de
ac(ionare a solicitdrilor;
1 -coeficien{i parliali de siguranli (tabelul 3.6.)'
ln tabelul 3.3 sunt date rezistenfele caracteristice ale lemnului natural masiv
gentru umiditatea de echilibru de 12 o/o. Pentru lemnul rotund rezisten{ele din tabelul
3.3 se majoreazl cu 15 o/o,la toate speciile'
f
caracteristice ale lemnului natural Itabetul 3.3.

Rezistenla
Clase de calitate

lungul

in lungul
&relor [R
Cornpresiune
rrrmald pe

Fqfecare in
lungul
ffior
ln
gl normal

rl6oeficienlii condiliilor de lucru rnu,; gi m6; sunt dali ln tabelul 3.4',.respectiv tabelul
,s.5.

51
 ilor de lucru tabelul3.4.
Valorile pentru clasa de
Solicitarea Simbol Esen{a exoloatare:
lemnului .l
I 2 3
staticd Rdsinoase
ffiu,i 0,75
Foioase
ere in lungul Risinoase
fibrelor ffir,t 0,90
Foioase
Compresiune in Rdsinoase n 7E,

lunqul fibrelor ffiu,ctl

Foioase 0,70 Rezistenla de calculla compn
Compresiune normale Risinoase
oe fibre ffiu,c-t-
Foioase 1,00 0,90 0,70
iare Tn lungul
ffiu,flt
Rdsinoase
n F,n
ru =_rar8l,,r_
fibrelor Foioase 1+l:dl-11t'no
Forfecare in plan
ffiu,fr
Rdsinoase
0,80
\Kit )
normal pe fibre Foioase
Modulde elasticitate Rdginoase unde: Rl,,,Rl.,_ - rezistenfele de
la ?ncovoiere staticd 0,90 perpendiculari pe fibrele lemnr
ffiu,E Foioase

3.4.2. Rezistenlele lemnului confon

cond de lucru tabelul3.5.
Valorile pentru esentele: Rezisten[a de calcu] pQ) se det
Solicitarea Clasa de duratd a Simbol RSginoase, Foioase tari
acliunilor foioase moi
uoiere staticd, Permanente 0.55 0.60 Xo =k,*&
Lunqd duratd 0.65 Tu
forfecare ffio,i 0,70
Scurtd duratd 1.00
Compresiune Permanente 0.80 0,85 unde: k,* -coeficient ce {ine seama d
Lunod duratd ffi0," 0.85 0,90 cu umiditatea elementului (tabe
Scurtd duratd 1,00 Xj - rezistenla caracteristicd a I
ntindere Permanente 0,90 0,95 yr- coeficient pa(ialde siguran
Lunod duratd fro.t 0,95 1.0
Scurtd duratd 1 0
Modulde elasticitate
Toate clasele
. Rezistenfele caracteristice pen
clase de rezistenld) gi lemn masiv de fi
ffio,e 1,0
date in tabelele 3.8. 9i respectiv 3.9.

Noti:'rdginoase: molid, brad, larice, pin; Goeficienfii k,*

- foioase moi : plop;
- foioase tari : stejar, gorun, cer, salcam, fag, mesteacdn, frasin, carpen.

Goeficienli parfiali de siguranfi y, tabelul3.6.

Solicitarea Simbol Valorile coeficienfilor
incovoiere tl
t, tu
in sectiuni fdri sldbiri 1,20
Tntindere ln sectiuni cu sldbiri Tt 1.40

52
 tabelul 3.6. - continuare
Compresiune in lungul fibrelor 9i
fibre
Forfecare in
fibrelor
Forfecare in plan normal pe direclia
fibrelor

Rezistenta de calcul la compresiune sub un unghiq,se determind cu relalia:

Xlrr
n; =---
r *l'-lL -rlrino
-
[R:-. )

.-rnde: Rl,,,Rl,-- rezistenlele de calcul la compresiune paraleld, respectiv

perpendiculari pe fi brele lemnului'

3,4.2. Rezistenfele lemnului conform EUROCODE 5

Rezistenla de calcul (&) se determind cu o relalie de forma:

Xo =k.*3 IM

_;nde: k.oo-coeficient ce line seama de varialia rezistenlei cu durata de incircare Ei

cu umiditatea elementului (tabel 3'7');
X1 - rezisten{a caracteristicd a materialului;
y"- coeficient pa(ialde siguran{d pentru lemn'

Rezisten[ele caracteristice pentru lemn masiv de rdginoase (clasat in noud

:jase de rezistenld) gi lemn masiv de foioase (clasat in gase clase de rezistenfd) sunt
rate in tabelele 3.8. gi respectiv 3.9'

Coeficienfii k,* tabelul3.7.

Vaioriie coeficien{iior pentru
Clasa de duratd a Durata incdrcdrii clasa de exploatare
incircdrii 1 si2 3
Permanente Peste 10 ani 0,60 0,50
duratd 6luni...10 ani 0,70 0,55
Duratd medie 7 zile...6 luni 0,80 0,65
Scurtd durat5 Sub 7 zile 0,90 0,70
Instantanee 1,00 0,90

53
 Rezistenfele caracteristice ale lemnului masiv de riginoase [N/mmz] 3.5. Calcuful gi alcdtuirea eler
tabelul3.8.
Solicitarea Simbol .*="<" Clase de calitate 3.5.1. Elemente solicitate la ?ntindr
Cra Cre Cre Czz Cza Czt Cso Ccs Cao
Tncovoiere j 14 16 18j 22 24 27 30 35 40
' m.k
3.5.1.1. Galculul elementelor sofici
lntindere paralele (It,o,k
cu fibrele 8 10 11 13 14 16 18 21 24 Verificarea elementelor intinsr
Intinclere perpen-
diculard pe fibre f,,no,* 0,3 0,3 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4 0,4 4,4
NST,
Compresiune
paraleld cu fibrele fc.o,t 16 17 18 20 21 22 23 25 26
Solicitarea de calcul axiald t
Compresiune capacitatea portantd a elementului (T
perpendiculard fc,eo,k 4,3 4,6 4,8 5,1 5,3 5,6 5,7 6,0 6,3
oe fibre
T, =Ri.A*r.ffir,t
Forfecare ( 1,7 1,8 2,A 2.4 2.5 2,8 3,0 3,4 3,8
unde: Ri- rezisten{a de calcul a lemr
A*,- aria neti a sec{iunii trans
Rezistenfele caracteristice ale lemnului masiv de foioase [N/mm2t sldbirilor cumulate pe maximun
tabelul3.9. coficient ce line seama
Clase de calitate ^F!1,1-
Intinderea perpendiculard pe fil
Solicitarea Simbol
Dgo Dss Dao Dso Doo Dzo
lncovoiere 4
lm,k 30 35 40 50 60 70 N<T.
lntindere paraleld cu fibrele f,,0,* 18 21 24 30 36 42
Tntindere perpendiculard pe fibre f,,no,* 0,6 0,6 0.6 0,6 4,7 0,9
unde: I =Ri-.An*.ffir.,
Gompresiune paraleld cu fibrele fc,o,r 23 25 26 29 32 34
Coeficient de tratare a lemnufui
Compresiune perpendiculard pe 3
lc.90,k 8,0 8,4 8,8 9,7 10,5 13.5
fibre
Forfecare fu,r 3,0 3,4 3,8 4,6 5,3 6,0
Lemn tratat
Lemn tratat in mas5 Moduide
Coeficientul pa4ial de siguranld al materialului (y") ia valori in funclie de max.10 cm grosime,
stdrile limitd la care se face calculul, astfel:

- Tr,r= 1,3la stirile limiti ultime pentru combinatia fundamentald, pentrufemn gi

produse derivate din lemn;
3.5.1.2.Galculul elementelor solicitat
- ^{u=1,1 la stdrile limitd ultime pentru combinatia fundamentald, pentru
Verificarea elementelor din lemn mi
elementele metalice utilizate la imbindri; axiald se face cu relafia:

- yrur =1,0 la stdrile limitd ultime in combina[ia accidentale;

olo,o s f,,o,o

- Tru=1,0la stdrile limitd de exploatare normali. unde: o,.o.o - este efortul normal de cak
3.5. Calculul 9i alcituirea elementelor cu secfiune simpli
3.5.1. Elemente solicitate la intindere axiali

3.5.1.1, Catculul elementetor solicitate la ?ntindere axiali conform NP 005'03

Verificarea elementelor Tntinse axial se face cu rela{ia:

N<T.

Solicitarea de calcul axiald (N) trebuie si fie mai mici sau egald decfit
capacitatea portanti a elementului (T), determinatd cu relafia:

T, =Ri'A*t'ffir,r

unde: Ri- rezistenfa de calcul a lemnului la intindere axiald;

An",- aria neti a secliuniitransversale, deierminati scdzAnd din ai'ia brutd aria
sldbirilor cumulate pe maximum 200 mm;
mr.t- coeficient ce line seama de modul de tratare a lemnului {tabe! 3.10.);
lntinderea perpencliculard pe fibre se verificd prin ui'mdtoarea reiafie:

N <T.

.;nde : T, =Rf''Anut 'lllr.t

Coeficient de tratare a lemnului tabelul3.10.

Procedeul de tratare

Lemn netratat
Lemn tratat
Lemn iratat in masd
max.10 cm grosime,

l-emn i

3.5.1.2.Calculul elementelor solicitate la intindere axiali conform EUROCODE 5

Verificarea elementelor din lemn masiv gi lemn incleiat solicitate la intindere

axiali se face cu rela,tia:

olo.o 3 ft.o,o

unde: oro,o - este efortul normal de calcul la intindere paralel cu fibrele:

oqo,o ="&#rI"
55
 - este rezistenla de calcul a lemnului la intindere paraleld cu fibrele.
f,,o,o - pentru ),,>75
Fo,Fo-sunt forlele axiale din ac[iuni permanente (G), respectiv variabile (Q);
3100
Te,To - coeficienlipa(ialide siguranld pentru acliuni; (0^ =--t;_
^2
An-aria netd a secfiunii elementului.
- pentru 7\<75

3.5.2. Elemente solicitate la compresiune axiali

3.5.2.1. Calculul elementelor solicitate la compresiune axiali conform NP005-03

*" -t-0,8ffi
a) Compresiune paraleli cu fibrele
Verificarea la compresiune se face compardnd efortul de calcul la Valorile coeficientului de flambaj
compresiune paraleld cu fibrele (N) cu valoarea capacitilii portante a elementului
(c):
0,999
NsC, 0,986
0,958
unde: C, = R}r 'Aoro ' (Po 'ffir," 0,913
R!,,- rezisten{a de calcul a iemnului ia compresiune axiald, paralel cu fibrele; 0,852
4,775
A*,"- aria de calcul a elementului, lin6nd cont de sldbiri 9i de pozilia lor in
secfiune;
mr,"- coeficient ce line seama de modul de tratare a lemnului (tabelul 3.10.);
g"- coeficient de flambaj, in funclie de zveltelea barelor (tabelul 3.11.) 0,358
0,292
0,243
Coeficientul de zveltete I maxim este egal cu raportul dintre lungimea de flambaj a
barei (|1) (tabelul 1 - Anexa) gi raza minimd de gira{ie ( i'6): 0,205
0,1 75
0,152
i =* < t"o, (tabel. 2 - Anexd) 0,1
o,117
0,1c4
180 0,093 ,

190 0,0s3 |

200
l*, l, - momentele de inerlie al secliunii fald de axele x-x respectiv y-y;
A - aria sectiunii.

- pentru sec{iune pdtratd i'in= b) Compresiune perpendieulari pe I

Verificarea la compresiune
Coeficientul de flambai g" este egal cu raportul dintre efortul critic (o.,) 9i efortulde compresiune perpendiculari pe fibr
elementutui(e):
rupere a lemnului (o, ):
N<Q.
o^. nt.E
Yc=-=-
(D^
o, h2 .o, unde: Q, =Rlr .A" .ffir." .rn,
Ri, - este rezistenfa de calcul a
Experimental s-a determinat valoarea raportului H o,=312. Astfel, coeficientul
pe fibre;
de flambaj se determind cu urmdtoarele relafii de calcul stabilite experimental:
- Pentru ?,'>75

3100
(D^ = -------:-
t
- pentru ?,,<75

q" =1_0,8(#)

Valorile coeficientului de flambaj g"in funcfie de coeficientul de zveltele l.

tabelul 3.11.
t,A 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 1,000 1,000 1,000 0,999 0,999 0,998 0,997 0,996 0,995 0,993
10 0,992 0,990 0,988 0,986 0,984 0,982 0,979 0,977 0,974 0,971
0,968 0,965 0,961 0,958 0,954 n oan 0,946 0,942 0,937 0,933
20
130 o,928 0,922 0,918 0,913 0,908 0,902 0,896 0,891 u,665 0,878
i4A 0,872 0,866 0,859 0,852 0,845 0,838 0,831 0,823 0,816 0,808
50 0,800 o,792 0,784 4,775 0.767 0,758 0,749 0,740 0,731 0,722
60 0,712 0,702 0,693 a,682 0,672 0,662 0,651 0,641 0,630 0,619
70 0,608 0,597 0,585 0,574 0,562 0,550 0,537 0,523 0,509 0,496
BO 0,484 0,472 0,461 0,450 0,439 0,429 0,419 0,409 0,400 0,391
90 0,383 0,374 0,366 0,358 0,351 0,343 0,336 0,329 0,323 0,316
100 0,310 0,304 0,298 0,292 4,287 0,28',1 0,276 0,271 0,266 0,261
110 0,256 0,252 0,248 0,243 0,239 o,2u 0,230 0,226 o,223 o,219
120 o,215 0,212 0,208 0,205 0,201 0,198 0,196 0,193 0,189 0,186
130 0,193 0,181 4178 o,175 0,172 0,170 0,167 0,165 0,163 0,160
140 0,158 0,156 a154 0,152 0,149 0,147 0,145 0,143 0,14'l 0,140
150 0,138 0,136 a,1u aJ32 0,131 0,'t29 0,127 0,126 o,125 a,123
160 0,121 4,120 0,118 o,117 0,115 aj14 0,112 0,111 0,110 0,109
174 0,107 0,106 0,105 0,104 0,102 0,101 0,100 0,099 U,UV6 0,097
180 0,096 0,095 0,094 0,093 0,092 0,091 0,090 0,089 0,088 0,087
190 0,086 0,085 0,084 0,083 0'?82 0,081 0,080 0,080 0,079 0,078
200 o,477

b) Compresiune perpendiculari pe fibre

Verificarea la compresiune se face compar6nd efortul de calcul la
compresiune perpendiculari pe fibre (N) cu valoarea capacite$i portante a
elementului(Q):

N<Q,

unde: Q, = Rl, .A" .ffir." .ffi,

R!, - este rezistenta de calcul a iemnuiui ia compresiune axialS perpendicuiar
pe fibre;

57
 A"- aria de contact dintre elemente; unde: C. - este capacitatea portant
mr," - coeficient ce line seama de modul de tratare a lemnului (tabelul 3.10.); o _ unghiul dintre direcfia for
m. - coeficient de reazem. R|- rezistenfa de calcut la o
A"- aria de strivire;
mr - coeficient ce {ine seama

!:-1..2 4, Catcutut etementetor soticr

EUROCODE 5

a) Gompresiune paraleli cu fibrele

Elementele comprimate cenf
relafiile de maijos:
lbi lbl fa,[ rlatr - cdnd nu este pericol de flabaj:
(1,," :
b
o",o,o S f",o.o

- cind intervine flambajul :

O.n^
____-=*:__
< 1,0
k" . f",o,a

unde: o",o,o - este efortul normal de cal

de
Fig.3.1: Elemente solicitate la compresiune perpendicular pe fibre.

Coeficientul de reazem se stabilegte in funclie de relafia dintre dimensiunile

elementului de reazem gi a elementului comprimat 9i are urmdtoarele valori: f",o,o - este rezistenfa de calcuf
ffi, = 1.0 - la elemente la care aria de contact este egald cu aria i
Fe,Fo- fo(ele axiale din lncircdl
elementului comprimat (fi9.3.1.a) sau la Tmbiniri cu chertiri laterale (fig.
3.1.b).
yo,yo - coeficienfi de siguran,ti
i
ffi,=1.6 - pentru piesele de rezemare cu a>h gi a>1p(fi9.3.1.c), An - aria netd a secfiunii elemer
imbindri cu pene prismatice cu fibrele perpendicular pe fibrele elementelor k" - coeficient ce fine seama de
imbinate (fi9. 3.1.d) sau la suprafelele de reazem a elgmentelor din
lemn. k"=--L
k+./k,
ffi, =2.O - la striviri sub gaibi (fig. 3.1.e). -Afu

c) Gompresiune oblici (strivire oblici) k = 0,5. F + g" (A*,

- 0,5)+ Af, ]
Solicitarea la compresiune, cdnd fo(a face un unghi o cu direclia
fibrelor
lemnoase, se compard cu valoarea capacitdlii portante (N) determinatd cu una dintre
rela!lile:
B" - coeficient ce fine seama de i
F" = 0,2 - pentru lemn ma
't
ru- =-j&-
C,sin'u+Qrcos2c Fn = 0,1 - la elemente din r

4.,- zveltelea relativd a elementul

N, =RL'A*'ffi,

58
unde: C. - este capacitatea portantd la compresiune (Ao6=A"t iuir");
o - unghiul dintre direcfia fo(ei de compresiune 9i direclia fibrelor;
R|- rezistenla de calcul la compresiune sub un unghia;
A"- aria de strivire;
m, - coeficient ce tine seama de modul de tratare a lemnului (tabel 3.10.).

3.5.2.2. ealcutul etementelor solicitate la compresiune axiali confotm

EUROCODE 5

a) Gompresiune paraleli cu fibrele

' Elementele comprimate centric paralel cu fibrele, se verificd folosind una din
relaliile de maijos:
- cdnd nu este pericol de flabaj: (i,d < 0,5 )

oo'o'o 3 f",o,o

- cind intervine flambajul :

Oo,o,o
41.g
k" 'f".o,o

unde: o",o,o- este efortul normal de calcul la compresiune paraleli cu fibrele:

vnFo +'ynFo
oc,o,d = '"-A*

f",o,o - este rezistenla de calcul a lemnului la compresiune paralelS cu fibrele;

Fc,Fo- forlele axiale din lncdrcdri permanente (G), respectiv variabile (V);
Te ,To - coeficienti de siguranfd
aiTncdrcdrilor;
An - aria netd a secliuniielementului;
k" - coeficient ce line seama de flambaj:

"=--=l-
k^
t<+.,/t, -1fu

k = 0,5. h +9"(tr*' -0,5)+r[,]

B" - coeficient ce fine seama de imperfec{iunea elementului:

F" = 0,2 - Pentru lemn masiv ;

Fn = 0,1 - la elemente din scindurilncleiate;

A,",- zveltelea relativi a elementului:

59
 @fasticitate
Clasa D30 D35
Modulul
= /-l'er- Eo,r"o 10 10
^-, 1lo"'.,t 8,0 7
-EoBu
Ego,r"o 0,64 0,69
o"-n- efortul critic de compresiune: Gmeo 0,60 65

-2-
lL Enn<'
r
I P* 530 560
oc,"'t = --n-
b) Gompresiune perpendiculari p
Eo,* - modulde elasticitate minim, conform tabelului3.12.; etementele din femn soliciit
| - momentul de ine(ie a sectiunii; verifici utilizdnd relaf ia:
l,- lungimea de flambaj a elementului.
Oc,go,d -{ kc,so .fc.so.o

unde: k"* - este un coeficient q

Valorile caracteristice ale modulul ui de elasticitate tabelul3.12.
Modulul de elasticitate , cornpresiunii(tabel3.1l
Modulul de elasticitate
Specia paralel cu direclia fibrelor la transversal
f",*o-rezistenfa de calcuila cor
limita de propo{ionalitate [N/mm21
lN/mm'l
Eo,os E Go,os G
Molid. brad. larice. pin 9000 11300
Plop 8000 10000 4000 5000
Steiar. oorun. cer. salc6m 9500 1 1500
8000 1 0000 150 > 1> 1Smm
Fag, mesteacdn, frasin, 12000 14300
carDen

ln tabele 3.13. gi 3.14. se dau valorile medii gi valorile caracteristice ale

modului de elasticitate gi ale modulului deformafiilor transversale, pentru clasele de
rezistenle a lemnului din EN 338 pentru raginoase, respectiv foioase. c) Compresiune obtici
Relafia de verificare la compres

Valorile modulului de elastieitate tabelul3.13.

Clasa c14 c16 c18 c22 c24 c27 c30 c35 g0 o",od = ' fqo.o

Eo...a 7 8
Modulul de elasticitate fKN/mm
I 'i0 11 tz 12 13 t1 +s{.inr;;i
fono,o
Eo.os 4.7 5.4 6.0 6.7 7.4 8.0 8.0 8,7 9.4
Eoo -oa 0,23 0,27 0,30 0.33 0.37 0.40 0.40 0,43 0.47 unde: oc,qd - este efortul normat de calc
G-"4 0,44 0,50 0,56 0,63 0.69 0.75 0.75 0,81 0,88
Densitatea aparente [kg/m' rezisten{ele de cal
fc,o,o,fc,so,o-
tfrn 310 320 340 2An a7n 380 400 420 respectiv perpendiculari pe fibre
V alorile modulului de elasticitate foioase tabelul3.14.
Clasa D30 D35 D40 D50 D60 D70
Modulul de elasticitate [KN/mm']
Eo.r"o 10 10 11 14 17 20
Eo.os 8.0 8,7 9.4 11.8 14.3 16,8
Ego,meo 0,64 0,69 0,75 0,93 1,13 1,33
G-oa 0,60 0,65 0,70 0.88 1,06 1,25
Densitatea aparente [kg/m"]
Pt< 530 560 590 650 700 900

b) Compresiune perpendiculari pe fibre

Elementele din lemn solicitate la compresiune perpendiculard pe flbre se
verifice utilizdnd relatia:

oc,go,o ( kc,so .fc,go,o

unde: kc,e' - este un coeficient ce variazd in funclie de modul de realizare al

compresiunii (tabel 3.1 5.);
f"no.o-rezistenta de calcul la eompresiune perpendicuiari pe fibre.

Valorile coefi cientului k".eo tabelul3.15.

l. < 150mm
l, < 150mm a 2100mm a < 100mm
l> 150mm 1,0 1,0 1,0
150 > 1> 15mm 1,0 ..150-l a(150-1)
t+-
174
",
'--1760 -
1Smm > 1,0 1,8 a
1
1+
125

c) Compresiune oblici
Relafia de verificare la compresiune oblice este:

oc,dd =T___14d__
-"'o'd sin2o + cos2o
'c.90.d

unde: o",o,o- este efortul normal de calcul la compresiune oblici;

rezistenlele de calcul ale lemnului
fco,o,fc,go,o- la compresiune paralele,
respecti\,, perpendiculari pe fibre.

61
3.5.3. Elemente solicitate la incovoiere

3.5.3.1. Galculul elementelor solicitate la incovoiere conform NP 005-03

a) incovoiere simpli
1. Calculul la starea limiti de rezistenld
Verificarea elementelor la st6ri limitd de rezistenld constd in compararea
momentului incovoietor maxim rezultat din combinalia de incdrcdri cea mai
defavorabild (M), cu valoarea capacititii portante a elementelor (M'):

l/|, = Ri .Wo. .ffir.i

Rigle gistalpTta p6@

unde: Ri- este rezisten[a de calcul a lemnului la lncovoiere;

Wo,"- modul de rezistenld axialln secliunea in care se face calculul;
grinzi cu inimd plind:
Woi" = W*,- cdnd elementul nu prezintd slibiri in secfiune;
W*r" = Wn* - c6nd elementul are sldbiri'
m, - coeficient ce line seama de modul de tratare al lemnului (tabel 3.10.).
Observatje:
Formula precedentd nu ia in considerare posibilitatea apari{iei flambajului
Sdgeata maximd finald se determind
lateral. c
Pentru asigurarea impotriva acestui fenomen trebuie respectate condiliile
prezentate in tabelul 3.16. fma,qfinat = f ', +f , +f , -f
"
de asiqurare la flambai lateral tabelul3.16. unde: fr - sigeata din incdrcdrile pem
Condilii de asigurare la flambaj lateral Raportul maxim fz- sdgeata din incircdrife iemn
h/b
.fi - sdgeata provenitd din I
Cind nu existd reazeme intermediare pe latura comprimatd oererminate ?n func{ie de tipulimbindri
4t1
r"- contrasdgeata inifiald a griru
Cdnd se asigurd rigidizarea laturiicomprimate cu pene sau tiranli
5t1
Cdnd se asigurd rlgidizarea laturiicomprimate prin platelajul Sigeti maxime ate imbinirilor fi
6t1 -Ti-puttnbineri----
elementuluide planseu
Cind se asigurd rigidizarea elementuluiin planulflambajului at6t
9t1
in zona comorimati cdt siin zona lntinsd

2. Calculul la starea limitd de deformatie

Condilia de verificare a elementelor simplu incovoiate,la stiri limiti de
deformalie este:
-
d diametrut tijei;
L - efortul care revine tijei;
f*,,,nnat S fadt
Lcap - capacitatea portant5 q tijei.

unde: f,"*,0*, - este deformalia maximi finalS la incovoiere; Contrasdgefile iniliale se iau in
f"o, - sdgeata maximd admisibild. pTpls? sau ta grinzi cu zdbrete Qiau v
mcarcanb permanente
Valorile sEgefilcr maxirne admisibile (tabelul 3.17.) se determind ?n functie de 9i jumdtate
gnnzllor. cu zibrele fdri'tavan
d
tipul elementului, de deschiderile de calcul Qi de caracterul construcliilor {definitive ;""p".
sau provizorii). deschiderea de calcuf a grinzii.

62
 maxrme admisibile la solicitarea de incovoiele tabelul3.l7
Valorile deformaliilor maxime f" pentru
Elementul de constructie elemente de constructii cu caracter:
Definitiv Provizoriu
rzile plangeelor cu finisai din lemn
dintre etaje: cu finisaj din tencuialS l"l25o l.l20o
de garpantd: asterealS Ei giPci l. /150
pane gicipriori l.l2oo L /150
pane la dolii lc /400 l" /300
Rigle gi stdlPi la Pereli: cu finisaj din lemn l"l25o l"l2oo
cu finisaj din tencuialS lc 1300 1.1250

Sprosurile l"l2oo
Ferme din lemn,cu cu imbindri cu tije lcl4oa l" /350
grinzi cu inimi plind:
cu alte tipuri de
imbindri l" /500 lc /400
Grinziincleiate l" /5oo

Sdgeata maximi finali se determind cu relalia:

fmax.finar = f, +f , +f, -f o

unde: f1- sigeata din incdrcdrile permanente;

f2 - sigeata din incircdrile temporare;
f1 - sigeata provenitd din curgerea lentd a imbinirilor (tabelul 3.18.)
determinatd in funclie de tipulimbindrilor;
f"- contrasdgeata iniliald a grinzii nelncircate'

maxime ale imbinirilor tabelul3.18.

Tipul?mbindrii Deformalia maximd [mm]

lmbindriorin chertare 1.5

Tmbindri cu tije cilindrice cule 0.5 d (uL."") >_2.0
buloane 0.1 d+1>2.0
guruburi 0.1 d >2,0
mbiniricu 3,0

d - diametrul tijei;
L - efortul care revine tijei;
Lcap - capacitatea portantd q tijei.

Contrasdgefile iniliale se iau in calcul, de regul6, la grinzile cu secliune

compusi sau la grinzi cu zdbrele giau valoarea egald cu sdgelile care ar provenidin
inceicerite permanente 9i jumdiate din incdrcdrile cvasi-permanente. Tn cazul
grinzilor cu zibrele fir"5'tavan suspendat, eontrasdgeata va fi minim 1/200 din
deschiderea de calcul a grinzii.
 unde: fjo,o*ra ,
Sbge1ile f., luAnd in
$i fa,,se determind considerAnd incircdrile normate 9i - s6ge{ile ma
friax,nnara

considerare sdgeata eiasticd'instantanee f,n", gi sdgeata dezvoltati in timp datoritd f*,- sdgeata maximi admis
bnomenului de fluaj gia moduluide exploatare (umiditatea de echilibru) cu relalia:

f = [no(1+ ko* ) 3.5.3.2. Calcutul elementelor sotici

a) incovoiere simpli
Valorile coeficientului ko" sunt date in tabelul 3'19' 1. Catqulutta starel limiti de rezister

Coeficientul ko"t tabelul3.19. elementului, se face cu rela{ia:

Valorile coeficientului pentru clasa de
Clasa de durati a incdrcirii exploatare or,o S fr,a
1 qi2 3
Permanente 0,50 1,00 unde: o,,o - este efortut unitar din mo
Lungi durati o,25 0,50
f,,- rezistenfa de catcut la inc
Scurtd duratd 0,00 0,00

fr,o = kmoo .k", .k," .kn &

b) lncovoiere oblici Tu
1. Calculul la starea limiti de rezistentd
Relatia de verificare a elementelor solicitate la incovoiere oblici este: unde: kroo - coeficient ce {ine seama
cu umiditatea elemenfuh
f,,* - rezistenfa caracteristicd I
-Ml +Mi
oML -M: <t.o
- '- ko- coeficient care ia in consi
k," - coeficient care ia in cor
unde: Mlr,Mlr- sunt momentele incovoietoare dupi axele y-y, respectiv z-z (uzual se portante;
considerd x-x axa barei); ^In
mod uzal kr" are valoarea
Ml,Mi - capacitdfi portante pe direcfiile y, respectiv z' individual ci sunt legate cu alte elern
solicitare (de ex. fa planseele unde t
efectul favorabil este luat brintr_un oei
kn - coeficient de ind[ime;
Considerdnd "h' lnd{imea grin
- pentru elemente din lemn rb"i* ---l

ftrso)o'
kn =min{(' h J
l,,s

- pentru elementele din lemn lndebt

Fig.3.2: Bard solicitatd la incovoiere oblicS.
[f ooo)o'
2.CalculUl la starea limiti de deformatie r'' =min{{. n J
Verificarea la starea limiti de deformafie se face cu rala[ia: l.1,1

fma,,"nmb =ffi=f"o,n yu- coeficient parfial de siguranl

unde: fj*,on at , fiu.nna^- sdgefile maxime finale dupd axele y-y, respectiv z-z;
f*,- sigeata maximi admisibili'

3.5.3.2. Galculul elementelor solicitate la incovoiere conform EUROCODE 5

a) lncovoiere simpli
1. Calculul la starea limitd de rezistentd
Venercarea li incovoiere simpli, cdnd nu este pericol de instabiliiate laterali a
elementului, se face cu relalia:

or,o ( fr,o

unde: o,.o - este efortul unitar din momentul de calcul;

f*.0- rezistenla de calcul la incovoiere a lemnului:

fr,o = kroo 'k", 'k," kn fu

'Ir'.r

unde: k*oo - coeficient ce line seama de varialia rezistenlei cu durata de incircare 9i

cu umiditatea elementului (tabelul 3'7.);
f*.* - rezistenla caracteristicd la incovoiere;
ko- coeficient care ia in considerare fenomenul de instabilitate;
k,"- coeficient care ia in considerare efectul sistemutui asupra capacitSlii
portante;
ln' mod uzal ks are valoarea 1,0. Dacd elementele Tncovoiate nu lucreazi
individual ci sunt legate cu alte elemente asffel incdt se produce o redistribuire de
solicitare (de ex. la plangeele unde grinzile sunt solidarizate intre ele cu panouri)
efectul favorabil este luat printr-un coeficient k'=1,1'
kn- coeficient de tndlfime;
Considerdnd "h" indllimea grinzii, valorile coeficientului kn se vor alege astfel:
- pentru elemente din lemn masiv:

flrsoln'
k, =minj[ h J
u,3

- pentru elementele din lemn incleiat:

[f ooo)o'
il-l
rn =mrnl\ h /
Ir.r

yr- coeficient par[ial de siguran[d pentru lemn.

65
 Cdnd existd pericolul instabilitdfii laterale a elementului, verificarea se face cu recomandd ca atunci
acliuni cu duratd diferitd,
relatia:
( deformafia totatd gisd se
,t ;;
or.o k", .fr,o utilizeze

Coeficientuf ko*
unde: o,,o - este efortul unitar din momentul de calcul;
Materialul
k., - coeficient ce line seama de reducerea rezistenfei datoriti instabilitd[ii
laterale:
Lemn masiv
k", = 1,0 pentru l*r,, < 0,75 Lemn incleiat
k", =1,56-0,75'lor,, pentru 0,75<X*r,, <1,4
,1
k", =ffi Pentru Xor., >1,4 Ptacaj

Zveltelea relativi 1,,",,* se determini cu formula: -

Panouri din particule
Panouri OSB
fr,t
on,crt
Panouri din fibre
(panouri dure)
f*.* - rezistenla caracteristicd la incovoiere; -_--
o,."n- efortul critic determinat pentru E = Eo,os gi lindnd cont de factorul de
Panouri din fibre
transformare a momentului realin moment echivalent "m" (fig. 3.3.); (panouri medii)
f..o - rezistenfa de calcul la ?ncovoiere.
Efortul critic pentru o secliune dreptunghiulard (bxh) se determini cu relafia;

b) fncovoiere obtici

vcr -
E.n.b2. Ic
l-. /l-oS3.o/h
l-
Efementefe supuse la ?ncovoier
t, .h 1l e 11 1-b2 th2
k, +{s+fuq.1.0
Tm,o fr,a
Vafoarea radicalului de mai sus variazi de la 0,94...1,5 pentru blh=0,1."0,7.
Considerdnd valoarea 0,94 Si modulul deforma{iei transversale'G=E/l8, se obfine
efortulcritic:
*a * t, 9=.e- . r.o
Im,o "' f ..o

unde: or,y,o, or",o- eforturi unitiare

o* = 0,7559 dt
h'1" w.;
f,,o - rezistenfa de calcul
in@
la
2. Calculul la starea limitd de deformatie km - factoruf de combinae
Calculul sdgetii finale se face cu relalia: considerare efectul incovoierl
t
kr= 0,7 penhu sectiuni re
uon = u,nr, (1 + ko", ) k, = 1,0 pentru alte seclftr

uRde: u,no - deformaiia insiantanee eaieuiaii eu un modul de eiasiieiiate mediu

ko" - coeficient care ia in considerare deformalia in funclie de timp sub efectul
fluajului gi umiditdlii (tabelul 3.20.)

66
 Se recomandi ca atunci cdnd combinalia de incdrciri este compusd din
acfiuni cu durati diferitd, sd se calcu]eze separat contribulia fiecdrei acliuni la
deformalia totali gi sd se utilizeze tabelul 3.20.

Goeficientul ko* tabelul3.20.

Materialul Durata de incdrcare Clasa de serviciu
1 2 3
Permanenti 0.60 0.80 2.00
Lemn masiv Lunod durat6 0,50 0.50 1,50
Lemn incleiat Durati medie 0,20 0.25 0.75
Scurtd durati 0 0 0.30
Permanentd 0,80 1,00 2.50
Placaj Lunoi duratd 0.50 0,60 1,80
Duratd medie 4.25 0,30 0,90
Scurtd duratd 0 0 0,40
Permanentd 1.CU 2.25
Panouri din particule Lungd durat6 1.00 1.50
PanouriOSB Durati medie 0,50 0.75
ScurtS durati 0 0.30
Permanenti 2,25 3,00
Panouri din fibre Lunod duratd 1.50 2.00
(panouri dure) Duratd medie 0.75 1.00
Scurti duratd 0 0.40
Permanentd 1,50
Panouri din fibre Lungd duratd 1.00
(panourimedii) Duratd medie 0.50
Scurtd durat6 0

b) lncovoierE oblici
Elementele supuse la incovoiere oblici se verificd prin urmdtoarele relafii:

Om,y,o Om.z,o
1_ * 41,g
"' fr,o f.,o
or"o
94*t.
fr,o "' ft,a
<1,0

unde: om,yd, 6m,zd- eforturi unitare de calcul din momentele Mv 9i Mt pentru Wt 9i

W=l
f,,o - rezistenla de calcul la lncovoiere
G- factorul de combinare a rezislentelor la incovoiere care ia Tn

considerare efectul Tncovoierii biaxiale'

k*= 0,7 pentru secliuni rectangulare;
k,= '1,0 pentru alte secliuni transversale'

67
 F,
TV ;i !.P._a.-2. Ca lcu
EUROCODE 5
f ul elementef o r soti

@ Verificarea elementelor solk

@
condi{iilor:
@ me-.*sl @
ot,o,a or,y,o g!!rl
* *k
-^t
Y--
YT ,:l T",
.OJ'J,
t*+
ft,o.a
or,o,o
fr,y.a
E
om,,
tk *****"7
^
*;,_ 9m,v.o
m Ir,o.a "' fr,y.o* f^^
unde: or,od- efortul unitar de intindr
F=q-t?-l @ I'n=or?] 0v!d)
om,yd,om,zd - eforturi unitare d
z-z;
f,,o,o- rezistenla de calcut ta i
f',r,o = f*.o - rezistenfele de
c
k, - coeficient ce {ine seanri
k, = 0,2 pentru sec$un
k, = t0 pentru celelalte
Fig.3.3: Factorul m de transformare a momentului real
ln moment echivalent.

|".!.qJ. Gatcutut elementetor sotirjl

NP 005- 03
3.5.4. Elemente solicitate la intindere si incovoiere

3.5.4,1. Calculul el6mentelor solicitate la intindere si incovoiere conform NP .

este:
Relafia de verificare penbu de
005- 03

Relalia de verificare a elementelor solicitate la intindere excentrici ut-

qr
si
incovoiere este:
--9=r* M:s1'o
T-. M^.
+'er +"-er <10 unde: C,,M, - sunt capacitiitile portan
-I -M, -''- C", - efortulaxialdin bard;
M!- momentul incovoietor rn:
unde: T,,M,- sunt capacitdfile portante ale barei la intindere centricd giincovoiere;
Momentul lncovoietor maxim
T*,M*- fo(a de Tntindere, respectiv momentul incovoietor din ?ncircirile ^
incovoiere a for{ei axiale,
1
'
l'"f"ta,"
exterioare. ",
Calculul se face in secliunea cu fioment ?ncovoietor maxirn 9i modul de Ml =-!L!-
rigiditate aferent, precum gi in secliunea cu modul de rigiditate minim gi moment .C*
'-
incovoietor aferent. ca

unde: M", - momentulincovoietor din

?r
C.- forla criticd de flambaj pe di
3.5.4.2. Calculul elementelor solicitate la intindere giincovoiere conform
EUROCODE 5

Verificarea elementelor solicitate la intindere gilncovoiere se face cu ajutorul -

condi{iilor:

+*..,' +* + r-
f,,o.o ft,v.o
9.ees <
rm,z'd
1,0

ot,o,o q 1,g
'-' 9m,v,o *
*;a_
f*,r.0
9m,z,o
ft'..o
t,o.o

rJnde: oro.d - efortul unitar de intindere;

om,yd,om,zd - eforturi unitare de calcul din incovoiere dupe axele y-y, respectiv
z-z;
f,.o.o - rezisten[a de calcul la Tntindere paraleli cu fibrele;
f,,r,o = f,.o - rezisten[ele de calcul la incovoiere dupd axele y-y, respectiv z-z;
k, - coeficient ce line seama de forma secliunii:
k, =0,7 pentru sec[iuni rectangulare;
k* = 1,0 Pentru celelalte secliuni'

3.5.5. Elemente solicitate la compresiune siincovoiere

3.S.5.i. Calculul elementelor solicitate la compresiune 9i incovoiere conform

ilP 005- 03

Relalia de verificare pentru elementele solicitate la compresiune cu incovoiere

este:

-9t*!L
c, M, =
r.o

unde: C,,M, - sunt capacitilile portante ale barei la compresiune 9i incovoiere;

Co - efortulaxialdin bari;
M! - momentul incovoietor maxim final'
Momentul incovoietor maxim final se determind linind cont de efectul de
incovoiere a fo(ei axiale, cu,rela{ia:

M! =-&-
c*
1-
cE

unde: M", - momentullncovoietor din incdrcdrile externe;

Cr- forla critici de flambaj pe direclia de aplicare a momentuluiincovoietor:
 Ce n2' Eo,*' m",r' tr,r'*
k^=--L
' k+Jk'?
= -I'z*l

Eo,* - modulde elasticitate minim, conform tabelului3.12.;

t< = 0,5. h + Fo (1,*, -0,5)+l
!Tlu,s,fn1,g- coeficienti ai modului de lucru, respectiv ai modului de tratare a
B"- coeficient ce fine sean
lemnului (tab. 3.4,respectiv 3.1 0);
l- momentul de inertie al sectiunii; 0o = 0,2 - Pentru lex
l,- lungimea de flambaj a elementului. F. = 0,1 - la elemen
1,,u,- zveltefea relativd a el

3,5.5.2. Calculul elementelor solicitate la compresiune gi incovoiere conform

EUROCODE 5 ^m
tutat =.1*
V
o"'*
o Cdnd nu se ia in considerare femonenul de flambaj (areltefea dupd cele doui
direcfii este mai mici sau egald cu 0,5), relafiile de verificare sunt: o",*- efortul critic de comp
rt2

f+*l *i*r*r,,?-=,,0 o^^* =

t2Eo'ou 'l
\'c,0d I 'm,yd 'm,zd t:
t;2
t+* I *r' ?''v'o *
rm,yd ?''''o
.1s Eo,* - modulde elasticitak
I f",o,o
J 'm,z.d
l- momentulde inerlie alx
l,- lungimea de flambaj a el
unde: oo,o,o - este efortul unitar de compresiune;
6m,yd,6m,zd- eforturi unitare de calcul din incovoiere dupd axele y-y, respectiv
z_zi 3.5.6. Elemente solicitate la forft
f".0, - rezistenla de calcul la compresiune paraleld cu fibrele;
fr,y,o = f*,,o - rezistenfele de calcul la Tncovoiere lncovoiere paraleli cu fibrele 3.5.6.1. Calculul elementelor sol
dupd axele y-y, respectiv z-z;
a) Forfecare perpendiculari pe t
k, - coeficient ce line seama de forma secfiunii: Verificarea la forfi tiie{en
k, = 0,7 pentru secfiuni rectangulare; de Tncdrcdri mari sau de forte
k. = 10 Pentru celelalte secfiuni. forfecare rezultatd din aqiunile
poftante la forfecare (V.) a barei.
o Cind se ia in considerare femonenul de flambaj, verificarea se face cu
rela!iile: V = Ri, .Ai .ffir.r

oc,o,o unde: RL- este rezistenla de calc

* + t*
9m,y,o
k",yf"o,o fr,y,o "' fn:{
< t,O
tm,r,o A, - aria secfiunii forfecate;
octo'd mr, - coeficient ce line sea
+ k- f9$- + ?''''o < 1'o
k",rf"o,o
' "' fr,y,o f.,r,o
b) Forfecare in lungul fibrelor
Verificarea la fortd tdietoan
undc: k",r,k",.- suRt eoefieien{i ee lin seama de fiambajul dupi axa y-v, iespectiv portanti la forfecare (F,) :
vz:

70
 k^=--L
" r+.,1r'?-1'z*,
k = 0,5' h + F" (I*, - 0,5)+),f",J

B"- coeficient ce line seama de imperfec[iunea elementului;

9o =0,2 - Pentru lemn masiv ;
F" = 0,1 - la elemente din scdnduriincleiate;
i,, - zveltelea relativd a elementului:

l*t = IlL
0^ ^"

o".ci- efortul critic de compresiune:

n'E^^,.1
6","rt =
-A;-
Eo,ou - modulde elasticitate minim, conform tabelului3.12';
l- momentul de inerlie al secliunii;
lr- lungimea de flambaj a elementului'

3.5.6. Elemente solicitate la forfecare

3.5.6.1. Galculul elementelor solicitate ta forfecare conform NP 005.03

a) Forfecare perpendiculari pe direcfia

- fibrelor
Verificarea la fo(d tdietoare se impune la grinzile scurte Tncovoiate, acfionate
de Tncirciri mari sau de forle concentrate in apropierea reazemelor. Forla de
forfecare rezultatd din acliunile exterioare, se compard cu valoarea capacitdlii
portante la forfecare (V,) a barei.

V = Rit 'Ar 'ffir,r

unde: Rfr- este rezisten{a de calcul a lemnului la forfecare perpendiculard pe fibre;

A, - aria sec{iunii forfecate;
mr,, - coeficient ce line seama de modul de tratare al lemnului.

b)- Forfecare in lungul fibrelor

Verificarea la fo(6 tdietoare in lungul fibrelor ia ln considerare capacitatea
portantd la forfecare (Fr) :
 Efortul de forfecare maxim rdm var
F, = Ri, ' !1rr
'Ar'mf
V
to, = 1,5f pentru sec{iuni c
A
unde: Rfi,- este rezistenfa de calcul a lemnului la forfecare paraleld cu fibrele; 4.V
ro, =3]T pentru secfiuni c
A, - aria sec[iunii forfecate;
mr,, - coeficient ce line seama de modul de tratare a lemnului;
m, - coeficient de forfecare: 3.5.7. Elemente solicitate.la torsir
I
m, .e=1+Fa 3.5.7.1. Calcuful elementelor solk
p - coeficient Tn funclie de tipulforfecirii (figura 3.4.): Torsiunea purd apare rareo
con{in prevederi referitoare la calcu
F = 0,25 pentru forfecare unilaterald;
Pentru verificarea la torsiune
F =0,125 pentru forfecare bilaterald.
l,- lungimea pragului de forfecare limitati superior la 10 h" gi 2h (h" - ttor,d -( fu.c
addncimea de chertare);
e - excentricitatea de aplicare a forlei de forfecare fald de planul de forfecare. unde: T,or,o - este efortul de calcul k
fu,o- este rezistenfa de calcul
Pentru o soiicitare compusd
datd de M6hler 9i Hemmer:

/ t2
Tt-,0
r[tu,o I < 1,0
f.,,0'(f",oJ

unde: f",,0 - rezistenfa de calcul la tor

lrnbinEre prin chertare trantala lmbinare su Fsne prisrna{ice
fudacsre unilderal*| fforfecere bila$ralal
3.6. Calculut 9i alcituirea eler
Fig.3.4: Solicitarea de forfecare la imbindri.

Elementele din lemn cu secti

multe elemenete (scdnduri, dulapi, ri
3.5.6.2. Calculul elementelor solicitate la forfecare conform EUROCODE 5 diferite procedee de imbinare (solidar
Toate mijloacele de imbinare
?n timp ducAnd la reducerea rigiditi
Condilia pentru efortultangenlialde calcul (co) este:
acestora se va {ine seama de deform
Calculul capaciti{ii portante e
xo = (ynTo +yoro)ji s r",o
pentru barele cu secfiune simpld, dar
u'It inerfie, modulul de rezistenfd,' coefici
solidarizirilor.
unde: To,To- sunt fo(e tdietoaredin incdrcdri permanente, respectiv variabile; ln cazul barelor cu secliune c
neuniformi a incircdrilor pe element
S,,1,- momentul static, respectiv momentul de inerlie al secliunii transversale
portante se introduce coeficientulde r
in raport cu axa neutrd;
- ldfimea secliunii transversale; ffin = 0,9 pentru incovoiere, fc
b
ye ,To - coeficien[i de siguranli ai?ncdrcdrilor;
Tn iungulfibreior;
ffin = 1,0 pentru alte solicitiri.
fu,o- este rezistenla de calcul a lemnului la forfecare.
Efortul de forfecare maxim 'co* variazdin funclie de forma secliunii astfel:
V
rn- = 1,5* pentru sectiuni dreptunghiulare;
-A
4-V
ro, = pentru secfiuni circulare.
ii

3.5.7. Elemente solicita

3.5.7.{. Catculul elementelor solicitate la torsiune conform EUROCODE 5

Torsiunea purd apare rareori in practicd 9i de aceea normele romAnegti nu
confin prevederi referitoare la calculul la torsiune sau la torsiune cu forfecare'
' pentru verificarea la torsiune, EUROCODE 5 dd urmdtoarea relatie de calcul:

Tro,,o S fu,o

unde: trror.d - este efortul de calcul la torsiune;

calcula lemnuluila forfecare'
fu,o- este rezistenfa de
pentru o soiicitare compusd de torsiune cu forfecare se poate folosi relalia
datd de M6hler gi Hemmer:

rro,,o
r.'2
*[ I_g I < 10
f,o,,o I t.. J

unde: f,o,,o - rezistenfa de calcul la torsiune'

3.6. Calculul gi alcatuirea elementelor cu sectiune compuse

Elementele din lemn cu sec{iunea compusd sunt alcituite din doud sau mai
prin
multe elemenete (sc6nduri, dulapi, iigle, grinzi) solidarizate longitudinalintre ele
diferite procedee de imbinare (solidarizare mecanicd, solidarizare prin incleiere).
ioate mijloacele de imbinare folosite, cu excep{ia incleierilor, se deformeazd
in timp ducand la reducerea rigiditalii elementelor compuse. De aceea, la calculul
acestora se va [ine seama de deformirea gi de posibilitatea de cedare a ?mbindrilor'
calculul capacitalii portante a barelor eompuse se face asemanator cu cel
pentru barele cu secliunb simpld, dar folosind valori echivalente pentru momentul de
inerlie, modulul de rezistenfd,'coeficientul de zveltele etc. ce lin cont de deformaliile
solidarizirilor.
ln cazul barelor cu secliune compusd poate apirea fenomenul de repartilie
neuniformi a incircirilor pe elemente componente. De aceea, !a calculul capacitilii
ponante se introduce coeficientul de repartilie al incircdrilor mR cu valoriie:
ffin = 0,g pentru incovoiere, forfecare longitudinald, compresiune 9i intindere
Tn iungulfibreior;
mn = 1,0 pentru alte solicitdri'

73
3.6.1. Bare compuse solicitate la intinderegxiali 3.6.2. Bare compuse solicitate la r

3.6.1.1. Calculul elementelor compuse solicitate la intindere axiald conform 3.6.2.1. Calculul elementelor com;
NP 005-03 NP 00543

Pentru barele compuse solicitate la intindere centricd este necesard Elementele compuse supus
verificarea : sub formi de:
- bare oachet (fi9.3.5.a) la care toate
. capacitilii portante a fiecdrui element component "i'la intindere centricS:
- bare cu fururi continue (fig.3.S.b)
Tt,' Sl,' elementele pricipale sunt legate d
extremitdfi. Fururile si eclisele nu r
unde: T",., - este fo(a efectivd de intindere ce revine elementului "i"; mdresc rigiditatea baiei si constituie r

1,, - este capacitatea portantd a elementului"i". - bare cu fururi scurte (fig.3.s.d) la

oarecare distan!6 unele fa{d de altr
Forla T*, se determind prin repartizarea fo(ei axiale totale (T"r) care izolate;
aclioneazd pe bara compusd, propo(ional cu sec$iunea brutd a barelor componente
(A"", - bare cu zdbrete (fi9.3.5.e);
) cu rela{ia:
- bare cu perete plin (fig.3.S.f) la can
T,u,,, _ T"t'Ao.r,i printr-un perete din doud straturi de s
IAo*,,,
Barele compuse comprimate
Capacitatea portantd 1,, se calculeazd cu formula: folosind coeficienfi de flambaj determi
Rela{ia generali de verificare e
T,., = Ri 'An",,, 'mr,, 'm*
c* Sc,
unde: Ri - rezistenla de calcul a lemnului la intindere axiali; unde: C"- este solicitarea de comprex
An*,- aria netd a secfiunii transversale, determinati scdz6nd din aria bruti C, - capacitatea portantd la cor
aria slibirilor cumulate pe maximum 200 mm; respectiv y-y (C. ).
mr,- coeficient ce line seama de modul de tratare a lemnului (tabelul 3.10.);
m* - coeficient ce {ine cont de posibilitatea repartiliei neuniforme a incdrcirilor a) Bare pachet
Pe bare, ffin = 0,9. Barele pachet se realizeazd q.r
cu grosimiegale sau diferite, rigidizate
. capacitdtii portante a bareicompuse: Capacitatea portantd (C^) in n
determini ca gipentru o bard cu secfir.
T* <T,
Co = Rlu .A.a" .go .ffir."
unde: f,,- este capacitatea portantd a barei compuse:
unde: R!,,- rezistenfa de calcul a lemn
T, = IT,,' Ao,"- aria de calcul a element
sec{iune;
m,,^ - coeficient ce tine seama d
go - coeficient de flambaj, tn fur

74
3.6.2. Bare compuse soticitate la compresiune axiali

3.6.2.1.Calculul elementelor compuse solicitate la compresiune axiali conform

NP 00543

Elementele compuse supuse la compresiune axiali (de reguld stdlpi) pot fi

sub formi de:
- bare oachet (fig.3.S.a) la care toate elementele sunt aclionate la extremitdli;

- bare cu fururi continue (fig.3.s.b) 9i cu eclise continue {fi-9.3'5'c) la care numai

"r@t.|egatede-structuraderezisten!59isuntactionate-la
extremitali. Fururile 9i eclisele nu sunt legate 9i nici aclionate la extremitdli. Ele
mdresc riliditatea barei 9i constituie elemente secundare'

- bare cu fururi scurte (fig.3.s.d) la care elementele principale sunt agezate la o

o@.ra1aoea|te|e9iasamb|ateintreeleprinfururiscurte9i
izolate;

- bare cu zdbrele (fig.3.5.e);

- bare cu perete nlin (fi-q.3.s.f) la care elementele principale sunt asamblate intre ele
piinlr-un perete din doui straturi de scdnduri'

Barele compuse comprimate se calculeazi in raport cu axele x-x 9i y-y

folosind coeficien{i de flambaj determinali pe baza coeficienlilor de zveltefe'
Relalia generali de verificare este:

C"t ( C,

unde: C",- este solicitarea de compresiune maximd;

C, - capacitatea portantd la compresiune in raport cu axa x-x ( C* ),

respectiv y-y (C, ).

a)' Bare pachet

Barele pachet se realizeazd cr.l secfiune transversald simetricd, din eiemente
cu grosimi egale sau diferite, rigidizate intre ele cu tije cilindrice.
- Capacitatea portantd (C^) in raport cu axa x-x, perpendiculari pe rosturi, se
determini ca gi pentru o bard cu secliune plini cu relafia:

Co = Rl,r 'A*t" '9"" 'ffir,"

unde; R!,,- rezistenfa de calcul a lemnului la compresiune axiali, paralel cu fibrele;

A*,"- aria de calcul a elementului, lindnd cont de sldbiri 9i de pozilia lor in
sec!iune;
m''"- coeficient ce tine seama de modul de tratare a |emnu|ui;
go - coeficient de flambaj, in funclie de zveltelea barelor (tabel 3.11.)
 ll{' Itl'
lt!l
ffi k - coeficient ce
fine cont de
b, h - dimensiunile sec,tiunii b

ffi
I-l respectiv perpendiculari pe
r - numdrul de rosturi;
l,- lungimea de flambaj a bal
r

J n, - numdrul efectiv de sec{iu

l
bardln fiecare rost.

lflfi
str b) Bare cu fururi lungi
lu l*, lu fu, In l,r,
9i bare cu e
Fururile gi eclisefe cont

H
L!-+
I ffii *1
,L-!-J *+
W3
r.-!.J
r={*it
r_i-J
e.
ffi3&E
l--tr
legdturi flexibile, drept pentru care r
portante, cu relatia:

a. b. c. d. f. Co =R!,, .Ao.go,trtr,.
Fig. 3.5: Tipuri de elemente (bare) cu secliune compusd solicitate la compresiune cu Co = R5, .Ao .rp, .mr,o
flambaj: a - bare pachet; b - bare cu fururi continue; c - bare cu eclise continue;
d - bare cu fururi scurte; e - bare cu zdbrele; f - bare cu inimd plind.
unde : Ao- aria elementelor principak
Restul termenilor au semnifical
Capacitatea portantd (Co ) in raport cu axa y-y se determind cu rela{ia:
lf
Co = Rlu .A*r" .g"y .ITrr,"
E;
unde: R!,, ,A*,",rT11."- au aceiagi semnificalie ca mai sus. 1r
Coeficientul de flambaj (9", ) se stabilegte pe baza unui coeficient de zveltefe
fansformat al barei (li): c) Bare cu fururi scurte
Capacitatea portantd ln raport
barelor pachet, considerAnd A"a"=fu :
ili =p.1",
Co =R1,, .Ao.g*.lrlr,"
unde: l,r- coeficientul de zveltefe determinat ca pentru o bard cu sec[iune plini;
p - coeficient de majorare a areltefei barei.
g* calculat pentru :
^ J/l- +e
iar t._ =
lr = 1,0 in cazul barelor cu legdturi rigide;
p > 1,0 in cazul barelor cu alte tipuri de legdturi: I

YA
 ,**b.h.r.106

k - coeficient ce line cont de tipul legdturilor (tabel 3'21');

b, h - dimensiunile secfiunii transversale, paraleld cu rosturile,
respectiv perpendiculard Pe rost;
r- numdrulde rosturi;
l,- lungimea de flambaj a barei;
n, - numdrul efectiv de secliuni de forfecare distribuite
pe 1,0 m lungime de
bard ?n fiecare rost.

Coeficientul k in de diametrul d tabelul3.21

Tipuitijelor Valorile k pentru :
Comnresiune Compresiune si incovoiere
1110 d' 1t5 d'
Cuie
Dornuri. suruburi, buloane 1t3 d' 111,5 d"

Dornuricie stejar 1t15 d' 1t10 d'

b) Bare cu fururi lungi 9i bare cu eclise continue

Fururile !i |clisele continue sunt Tmbinate cu elementele principale prin
legdturi flexibile, drepi pentru care se va lua in calcul doar pa(ial capacitatea lor
portantS, cu relalia:

Co = Rlu ' Ao '9", 'lrlr,"

Co = Rl,, .Ao .9", .m1,"

unde : Ao- aria elementelor principale.

Restul termenilor au semnificaliile de mai sus.

.1-
.' ,v., -
lr

' flou +1""

l-
lAo

e) Bare cu fururi scurte

Capacitatea portantd in raport cu axa x-x (C*) se stabilegte ca 9i in cazul
barelor pachet, considerdnd &a6=Apl

Co =Ri,' 'Ao'9*'ffir."

iar g"" calculat pentru : 1,. = j7 '

lu^ + 0,5.1--

\
f

1/

77
 unde: oc,o,d - este efortul normal de
- pentru ?,", > 75; q* - 19
L,,
c

- pentru l" . 75 , g.* = 1- 0,8f+)'

'\100/
oc,od=*ff
+ loFo
^voFo

f".oo - este rezistenla de calcr

Capacitatea portantd in raport cu axa y-y ( Co ):
FG,F0 - forlele axiale din incfu

Co =Ri,.Ao.g*.m1," Tc,yo - coeficienfi de siguran

An - aria netd a secfiuniieler
Coeficientul de flambaj (g"r) se stabilegte pe baza unui coeficient de zveltele k" - coeficient ce fine seama
echivalent {1,"r). Coeficientul de zveltefe echivalent se determina funclie de Coeficientul ce line seama r

echivalenti care diferd in functie de

coeficientul de zveltefe transformat (1"'i) gifunclie de coeficientul de zveltele al unui - elemente formate prin imbindrima
- elemente cu fururi (gusee) cu dois
element izolat principal(i,r =Il.u
hp'
relalia :
- elemente cu antretoaze (traverse) r

- elemente sub formd de grinzi cu zi

Capacitatea portanti a stdlpi
I", ='/F
F "" x:
X'rl +nV cu suma capaciti{ilor portante a elet
Tmbinirile se realizeazd cu ai
Tncleiere.
unde: p - coeficient de majorare a aelte{ei barei.
F = 1,0 Tn cazul barelor cu legituri rigide;
a) StAlpi din elemente cu imbin
F.> 1,0 in cazul barelor cu alte tipuri de legdturi.
Calculul elementelor formate
n - numdrul de elemente principale; axiald se face lindnd seama de efec
For[a critici de flambaj este:
,,
** b.t.r.106
No' = ?I2 lEh
t?

^t,
' -!
1. = - coeficientul de zveltete a unui element izolat;
I r, unde: El., -rigiditatea echivalentd:
trA
l,- distanla dintre fururi.
et* =l(e,1, +E,A,af )

a- distan{a de la centrul de g
3.6.2.2. Calculul elementelor compuse solicitate la compresiune axiali conform transversale;
EUROCODE 5 l- momentul de ine(ie a se$
l, - lungimea de flambaj a elel
EUROCODE 5 cuprinde doar recomandiri informative cu privire la calculul Rigiditatea axiald a elementul
elementelor compuse solicitate la compresiune axiald. eforturi normale, este:
Verificarea capacitdlii portante se face cu relalia:
El" = )E,A,
Oc,o,d 7 ,1 6
:------;-=tv
Kc ' Tc.o.o Zveltelea stdlpului compus este ca ;

78
unde: oc,od - este efortul normal de calcul la compresiune paralelS cu fibrele:

voFo + loFo
6c.o.d=*ff

f",0, - este rezistenla de calcula lemnului la compresiune paraleld cu fibrele;

F6,Fq- forlele axiale din incdrcdri permanente (G), respectiv variabile (V);
yc,yo - coeficien{i de siguranld aiincdrcirilor;
An - aria netd a secliuniielementului;
k" - coeficient ce line seama de flambaj.
Coeficientul ce line seama de flambaj (k") se determind pentru o zveltele
echivalenti care diferd in functie de tipul elementelor comprimate. Acestea pot fi:
- elemente formate prin ?mbindri mecanice;
- elemente cu fururi (gusee) cu doi sau trei montanli (figura 3'6.a);
- elemente cu antretoaze (traverse) cu doisau treimontanli(figura 3.6.b);
- elemente sub formi de grinzi cu zfibrele ?n N (figura 3.6.c) sau in V (figura 3.6.d ).
Capacitatea portantd a stAlpilor dupd axa y-y, paraleli cu rosturile este egald
cu suma capacitd{ilor portante a elementelor principale.
Tmbindrile se realizeazi cu ajutorul cuielor, dornurilor, buloanelor etc. sau prin
Tncleiere.

a) St&lpi din elemente cu imbiniri mecanice

Calculul elementelor formate prin imbindri mecanice supuse la compresiune
axiald se face findnd seama de efectele flambajului gi de efectele de ordinul doi.
Forla criticd de flambaj este:

No ='tr2 15k
t?

unde: El", -rigiditatea echivalentd:

El* =l(e,I,+E,A,af )

a- distan{a de la centrul de greutate al tdlpii la centrul de greutate al sec{iunii

transversale;
l- momentul de iner{ie a sectiunii;
l, - lungimea de flambaj a elementului.
Rigiditatea axiald a elementului compus, in cazulln care imbinirile nu transmit
eforturi normale, este:

El* = lE,A,
Zveltelea stdlpului compus este ca giin cazulstdlpilor masivi:
 La
H
IL

I* =l'
tl
IL
tl
unoe: ref =
IGi); tl
{@-r ti
l--
| _ (Et)*
E
tr
tl
Zveltetea relativa pentru calculul coeficientului de flambaj este:
il
_1
lr ., il
1
'vret
I 'c,o,K,l
- "dl1l nZg
| .' -0.05,i il_
- rezistenla caracteristici la compresiune a elementului 'i"; H---
f",o.*,
il--
tl
Daci elementul este solicitat gi la incovoiere, relalia generale de verificare va tl
l!
+

"fr
6c,o,o,i
*Om,i a1
kc,i 'f",o,o,l fm,o,i
v
in elementul "i" @
oc,o.oj, om,i- efortul axial din compresiune, respectiv incovoiere

"E
rY

f".s.6, , f,,6,;- rezistenta de calcul la compresiune, respectiv la incovoiere a

elementului "i"
k",,- coeficientul de flambaj a elementului "i"
Eo.*,,- modululde elasticitate minim a elementului"i". @
Efortul de compresiune in elementul "i" va fi egal cu: Fig. 3.6: Tipuri de dernente (ba
flambaj: a - bare ol fururi(gus
formd de grinzi ol zibrde in
F.,oE,
6c,o,d,i =
(enL,
Capacitatea.portant5 a st
determind considerdnd coeficisrh
b) Stdlpi cu fururigicu antretoaze
Verificarea capacitd{ii portante se face cu rela[ia:
f*=
O",o,o
-A 19
k" 'f"'o,o IA
unde: l,= l..l+-
lot
coeficientulde
Capacitatea portante a stdlpilor dupd axa y-y, paralele cu rosturile este egali Y
cu suma capacitetilor portante a elementelor BrineiPale. q- coeficient ce ia in co
imbinare (tabelut3.22.)
n - numirul elementelor pr

80
 "-m-"m^
x
'Tlo@ ;*_-l
Fig. 3.6: Tipuri de elenrente (bare) cu secliune compusd solicitate la.compresiune cu
flambaj: a - bare cu fururi(gusee); b - bare cu traverse(antretoaze); c - bare sub
lormd oe grinzi cu zdbrele ln N; d - bare sub form6 de grinzi cu zabrele in v'

Capacitatea portantd a stdlpilor dupd axa x-x, perpendiculard pe rosturi se

determind consider6nd coeficientul k" pentru o zveltele egali cu:

f,t +'n.n{

IA
unde: l, = 1."/+ - coeficientul de zveltele a montanlilor cu valoarea'minim 30;
ll l,ot

11- coeficient ce ia ln considerare tipul tncircirii 9i tipul elementelor de

tmbinare (tabelul3.22.)
n - numirul elementelor principale (montan!i);

B1
 tt
)", = -zveltefea elementului principal ;
vn
^112.] - pentru stdlpi cu elemente de I
l- lungimea totali a elementului;
ajutorulcuielor:
A,o, - aria totald a elementelor principale;
l,o,- momentulde ine(ie a pachetului;
^
e..A,l;
/r'\2
1.,- distanfa dintre fururi, respectiv antretoaze; I

h - grosimea elementelor principale. $=--.Vi!

't.
Goeficientul t1 tabelul3.22.
E - modulul de elasticitatr
Stdlpi cu antretoaze imbinali Stdlpi cu gusee imbinafi
Durata ?ncdrcdrii orin: orin: A, -aria tdlpii grinzii cu zi
lncleiere Cuie Buloane Incleiere Cuie n - numdrulde cuie de 5
4 3,5 3 6 lr- momentulde ine(ie e
Permanent sau lungd 1
durati sa;
Scurtd sau lunqi durati 1 3 2,5 2 4.5 K - rigiditatea la forfecan
0 - unghiul de lnclinare i

Momentul de ine(ie total pentru stdlpi cu doui, respectiv trei elemente

principale, se determind cu rela{iile: 3.5.3. Bare compuse soticitate

, --- ufizn+a)'-"'l
'rcr
12
3.6.3.1. Galculul elementelor
conform NP 005{}3
cr

,
Itot -
nkerr +
=:
za)' - (rr + zaf
p
+ nt l Barele compuse incovoi
alcdtuite din elemente suprapus(
Caoacitatea portanti a gr
cu refafia:
c) Stilpi sub formi de grinzi cu zibrele
Capacitatea portantd a stAlpilor dupd axa y-y, (paraleld cu rosturile) este egale M, =Rl.Wl".m'
cu suma capacite$lor portante ale elementelor principale.
Capacitatea portante a stalpilor dupd axa x-x, se determind considerdnd unde: Rf - este rezistenla de cak
zveltelea l,*: Wl," - modulul de reziste
solicitatd a grinzii:
l* = maxkl.,", ffi1;(t,os. tr,", il
I
Wiu,"'= k' 'Wo
unde: ),,o, = 2+ - zveltefea unui stdlp cu secliune simpld de aceeaqi lungime 9i
n k, - coeficient de reducere
indllime h;
urmdtoarele valori:
p - coeficient care ia in considerare tipul diagonalelor gi modul de prindere a
- k* = 0,8 pentru grinzi formate di
lor 9i se determini cu relaliile:
- pentru stAlpi cu elemente de legiturd in V incleiate, respectiv prinse cu ajutorul - k* = 0,9 pentru grinzi formate di
cuielor - k* = 0,6 pentru grinzi formate di
Wn* - modulul de relster

A-a2 o (!)' secliune simpli, imbin5rib

.
^'[ rJ 25'h.E .A. mn - coeficieni ce iine sear
tl- ' *-
'tt--
12.n.K.sin20 m.- coeficient de stabilita
condifiile din tabelul 3.16.
- pentru stilpi cu elemente de legiturd in N cu elemente incleiate, respectiv prinse cu
ajutorul cuielor:

o,[.+l'
p- "'--t'-;tt=
50.h.E.A.
F . 11.l(. srn 20

unde: E - modulul de elasticitate mediu al lemnului;

A, -aria tdlpii grinzii cu zdbrele;
n - numdrulde cuie de prindere a unei diagonale;
l, - momentul de inerlie al elementului tdlpii grinzii cu zibrele in raport cu axa
sa;
K - rigiditatea la forfecare a unui cui;
0 - unghiul de inclinare a diagonalelor.

3.5.3. Bare compuse solicitate la incovoiere

3.6.3.{. Galculul elementelor compuse solicitate la incovoiere

conform NP 005-03

Barele compuse incovoiate se pot realiza sub forma unor grinzi-pachet

alcdiuite din elemente suprapuse, cu sau fdrd interspaliiintre ele'
Canacitatea portantd a grinzilor compuse solicitate la incovoiere se determind
cu relalia:

M. =Rl'W$,"'mrl 'm.

unde: Ri- este rezisten{a de calcul a lemnului la incovoiere;

W|," - modulul de rezistenli corectat, determinat pentru secliunea cea mai
solicitatd a grinzii:

Wl," = k* 'Wn",

k* - coeficient de reducere ce line seama de defcrrnabilitatea imbinirii ce are

urmdtoarele valori:
- k* = 0,8 pentru grinzi formate din doui elemente dispuse cu sau fdri interspalii;
- k, = 0,9 pentru grinzi formlrte din trei elemente dispuse fdrd interspaliiintre
ele;
- k* = 0,6 pentru gr-inzi formate elin trei elemente dispuse cu interspaliiintre ele;
wn* - modulul de rezisten[i ai secliunii nete a barei, considerdnd-o ca o
sec{iune simplS, irnbinirile fiind considerate nedeformabile;
m'- coeficient ce line seama cie mocjui cie traiai-e a iemnuiui;
mr- coeficient de stabilitate laterald cu valoarea 1,0, dac6 se indeplinesc
conditiile din tabelul 3.16.

83
 Verificarea sdqetii grinzilor compuse solicitate la incovoiere se face ca Si in 3.6.4. Bare compuse solicitat
cazul grinzilor cu secfiune simpld, cu relafia:
3.6.4.1. Galculul elementelor <

fr-.nnut 3 frot conform NP 005-03

Verificarea rezistentei ?n
unde: fm*nnar - este deformafia maximd finald la incovoiere;
elementele compuse solicitate l
f** - sdgeata maximd admisibili. - pentru Tncovoiere in rapo
9i folosind Tn calcule un moment de ine(ie corectat : l" = k, .10.,
unde: k, - reducere a momentului de ine(ie, lindnd cont de
coeficient de C* a ML* .19
- Co-Mr".* -'-
deformabilitatea imbindrilor (ki = 0,7 )'
lo., - momentul de inererlie al sec{iunii brute, considerdnd grinda cu secfiune
simpli gi legiturile nedeformabile.
- pentru incovoiere in rapo

Verificarea la fortd tiietoare ia in considerare lunecdrile la care trebuie sd _ C, * M1,,, .19

reziste fiecare element. c,y Mi.,
Rela[ia de calculeste:
unde: C*- incircarea axiald de
Lr < L,;
Co,Co - capacitili portar
unde: L,- este fo(a de lunecare totali pentru jumdtate din lungimea grinzii: Co =Ri* .Ao'go.
Co = Rlu 'Ao '9o -i
, S'A, R!,, -rezisten[a de calcul
L.
't
--

Ao-aria de calcula elem

S- momentul static al jumdtdlii de sec{iune in raport cu axa neutri, mr," - coeficient ce tine s
perpendiculard pe planul de ac{iune alTncircirilor;
9"" - coeficient de fianbe
Ar- suprafa{a diagramei de for{i tiietoare de la extremitatea barei gi pAnd la
mijlocul acesteia;
| - momentul de ine(ie brut al secliuniiin raport cu axa neutri, perpendiculari ^1.=Fil
A*
, po planul de ac{iune aiincdrcdrilor, /u"p
L,,,- capacitatea portantd la lunecare a elementelor de imbinare, distribuite pe
jumdtate din lungimea grinzii: ML,,,ML,'- momente in
x-x, respectiv y-y (perpr
Lr,, = f, 'n'L"
Md
Ml, =
{ - factorul de distribulie a forfei de lunecare pe elemente de Tmbinare;
"Co
cE
I
f, =
'1.5' pentru distribulie uniformi pe lungime a eFmentelor de imbinare;

f, =1,0 dacd pentru distribulia elementelor se imparte suprafala diagramei de M"- momentulincovoid
forli tdietoare Tn pdrli egale gi se dispune cdte un element de imbinare la C.- forfa critici de flamt
extremitaiea dinspre reazem a fiecdreifracliuni de suprafald;
n - numdrul de elemente de imbinare dispuse pe jumdtate din lungimea Ce = rcz 'Ee* 'ffi*
e!ementului;
L" - capacitatea portantd la lunecarera unui element de imbinare.
Eo,* - modul de elasticit
 3.6.4. Bare compuse solicitate la Compresiune giincovoiere

3.6.4.1. Calculul elementelor compuse solicitate la compresiune 9i la

incovoiere
conform NP 005'03
pentru
elementele compuse soifliilte ta compresiune cu Tncovoiere se face:
- pentru Tncovoiere in raport cu zona x-x' cu rela[ia:

C* tlf'" .
de
- , r,o
co M:,-

- pentru Tncovoiere in raport cu zona y-y, cu rela[ia:

C* Ml,,
_ 1 .1,9
c,v Mi'v

unde: C.r- ?ncircarea axiald de calcul;

Co, Co - capacitili portante la compresiune;
Co = Rl, 'Ao '9"* 'frlr,"
Co = Riu 'Ao 'rP* 'mt,"
R!,,-rezistenla de calcul a lemnului la compresiune axiala, paralel cu fibrele;
Ao-aria de calcul a elementelor principale;
a, mr,"-coeficientcelineseamademoduldeiratarealemnului;
g"* - coeficient de flambaj, calculat in funclie de zveltelea l'":
la

nl,
A* =F_i__
L'1P

ML,.,M!,r- mornente incovoietoare maxime finale stabilite in raport cu axele

x.x,respectivy-y(perpendicu|arepedirecliadeacliuneafo(elor):

M"t
M:t =-j-F-
vef
'-q
a

unde: M" - momentul incovoietor din incircirile externe;

e
a Cr- forfa criticd de flambaj pe direclia de aplicare a momentuluilncovoietor:

C= = n2 'Eo,ou 'm",, 'mr', '*

rf

Eo,ou - modulde elasticitate minim, conform tabelului3'12';

85
 mu,E,mr,E-coeficienli ai modului de lucru, respectiv ai modului de tratare a 4. Calculul 9i execulia ?mb
lemnului (tab.3.4, respectiv 3.1 0);
l- momentul de inerlie al secliunii; 4.1. Considerafii generale
l, - lungimea de flambaj a elementului;

Mi"- capacitatea portanti a barei la incovoiere in raport cu axa x-x: O imbinare reprezinti asan
sistem constructiv, astfel inc6t si
Materialul lemnos se liweaz
Mi' =Ri'w1,"'ffir,, aceea, in practici, apare nevt
solidarizare a elementelor. De a
Mlr- capacitatea portanti corectata a barei la incovoiere in raport cu axa y-y: imbiniri?ntre doud sau mai mulb
O Tmbinare este demontabili
componente (imbindri cu guruburi
Ml,, =k''Rf 'W],"'mt,' pieselor lmbinate nu se poate fao
Posibilitd{ile de realizare i
k*- coeficient de reducere a modulului de rezistenld; comportirii lor qi dimensionars
k* = 0,9 pentru bare cu un rost de lunecare; detaliilor de imbinare. princr'pafii fi
k* = 0,8 pentru bare cu doud sau mai multe rosturi de lunecare; conceperea unei imbindri, sunt
r tipul secfiunii elementebr
wj," - modulul de rezisten{i Tn raport cu axa y-y, determinat pentru secliunea compusd etc.)
cea rnaisolicitatd a grinzii. r tipul 9i intensitatea efo.br
Conditia de stabilitate in afara pianului de actiune a momentului incovoietor tra{iune, incovoiere, forftr
dupd axa x-x, respectiv y-y se verificd la: . schema staticd gi geffnet
- siabilitate in raport cu axa x-x gi la incovoiere dupd axa y-y,cu relafiile: formeazd un unghi drept st
o mediul de exploatare 0nm
Co = Rl,, 'A*. '9* 'ffir." condens etc.)
Co = Rlu 'A** .goy 'ffir," . exigenle - de montaj (pr#d
- estetice (inrbffi
- stabilitateTn raport cu axa y-y gi la incovoiere dupd axa x-x conform cap. 3.6.2.1.
- de sigura.tli h fo
Clasificarea Tmbindrilor se m
punctul a), pentru bare pachet, princtul b), pentru bare cu fururi lungi 9i bare cu eclise
natura solicitirilor gi dupa fipdd'd
gi punctul c), pentru bare cu fururi scurte.
Lunecirea in lungul unui rost se verifici pe po(iunea de la extremitatea barei
Dupi rolul pe care il inder*r
pAni in sec[iunea de moment maxim conform cap. 3.6'3.1.
- imbindri de prelungtoe;
Verificarea la flambai a unui element izolat se face la incovoiere in raport cu
- imbindri de soliriarizare:
axa y-y, cu relalia:
- Tmbiniri in noduri.
Dupd tipulimbinirii, a@ !
- imbiniri at ctrertare (cl
-9.rUL='^, forfecare, laterali, dupa lt
c. M: 'u/ - ?mbindricu pene (din lenrl
- imbiniri cu tije cilindrice si I
unde: C",- incdrcarea axiali de calcul; - imbiniriincleiate ;
C, - capacitatea portantd la compresiune Tn raport cu axa y-y ;
- Tmbindri cu piese metatbe
siguranfd (buloane, scoabe
Mi - capacitatea portantd a barei la incovoiere; Dupi natura solicitirii, sunt ir
M! - momentul incovoietor maxim flnal; - compresiune sau lntindere t
g",- coeficientul de flambaj calculat funclie de zvetelea unui element izolat' - incovoiere (imbindri cu tije r
considerAnd lungimea de flambaj dintre doud elemente de imbinare - intindere (imbindricu piese
- fcdccare (imbinirile ?nc!e!a!
invecinate. - strivire giforfecare (imbiniri
Dupd modul de execu$ie, se d
4. Calculul gi execufia imbinirilor

4.1. Gonsideralii generale

O imbinare reprezinti asamblarea rigidd a elementelor conrponente ale unui

sistem constructiv, astfelinc6t sd se poati transmite eforturi de la un element la altul'
Materialul lemnos se livreazd in sortimente limitate ca lungime 9i sec{iune, de
aceea, in practici, apare nevoia realizirii unor imbindri, de continuizare sau
solidarizare a elementelor. De asemenea, la execu{ia consirucliilor din iemn, apar
imbindri intre doud sau mai multe elemente care se ?ntdlnesc formdnd noduri.
O imbinare este demontabild daci se poate desface fdri deteriorarea pieselor
componente (imbiniri cu guruburi) gi nedemontabild, Tn caz contrar, cdnd desfacerea
pieselor imbinate nu se poate face firi distrugerea pieselor (?mbiniri incleiate).
posibilitdlile de realizare a imbinirilor sunt foarte variate. Cunoagterea
comportirii 6r gi dimensionarea corectd sunt foarte importante la proiectarea
detaiiitor de imbinare. Principalii factori de care trebuie sd se lini cont la alegerea 9i
conceperea unei imbiniri, sunt:
. tipul secfiunii elementelor care se imbind (secliune rectangulard, rotundi,
compusd etc.)
. tipul gi intensitatea eforturilor care se transmit (incdrcdri statice, dinamice,
tracliu ne, incovoiere, forfecare, strivire etc. )
. schema statici 9i geometria elementelor imbinate (bare coaxiale, bare care
formeazd un unghi drept sau ascufit, ansambluri spaliale etc.)
. mediul de exploatare (interior, exterior, agresiv cu produse chimice, apa de
condens etc.)
. exigente - de montai (prefabricare, acces etc')
- estetice (imbindriascunse, vdzute etc.)
- de sigura{d la foc (relative ia rezistenfa impotriva incendiilor)
Clasificarea ?mbindrilor se poate face dupd rolul lor, dupd tipul imbindrii, dupd
natura solicitdrilor gi dupd modul de execufie'
Dupi rolul pe care il indeplinesc, se diferenfiazd:
- imbindride prelungire ;
- imbindride solidarizare ;
- imbindriin noduri.
Dupd tipul imbindrii, acestea se impart Tn :

- imbiniri cu chertare (ortogonald, dupd perpendiculara la suprafala de

forfecare, laterald, dupd bisectoare etc');
- imbindricu pene (din lemn, metalice, cu dinli, inelare, cu gheare etc');
- imbiniricu tije cilindrice 9i lamelare ;

- imbiniriTncleiate ;
- imbini6 cu piese metalice (uguri, tiranfi, plicu{e, articulafii), cu legituri de
siguranti (buloane, gcoabe, cuie).
Dupi natura solicitirii, sunt Tmbindri supuse la :
- compresiune sau tntindere (imbindrile de prelungire);
- incovoiere (imbindri cu tije cilindrice 9i lamelare);
- intindere (imbindricu piese metalice);
= fo#ecare(imbindrileincleiate);
- strivire giforfecare (imbinirile cu chertare 9i cu pene).
Dupd modul de executie, se disting:
 - imbindri executate in fabrici sau ateliere specializate, pe baza unor tehnologii Cedarea lentd, cu defo
moderne (imbindrile incleiate); legdturile sunt elastice (tije), fiir
- imbiniriexecutate pe gantier (imbindrile cu chertare, cu buloane, cuie etc') strivire. Legdturile elastice asigt
accidental, pe o durati scurtd de
Legdturite cu rigiditi[i dif
rigide supraincdrcdndu-se, existj
succesive,,in lan!", se impune ct
aceleagi caracteristici.

.ffiffi
Agezarea legdturilor ?nbo
elementului, evitAnd suprasol
incovoietoare, determinate de ba

H$il
Calculul imbindrilor se fat

w Efortul efectiv din imbinare sau ?

portantd a pieselor imbinate.
Calculul pornegte de la ipro,
,1,

W
proporfional cu numdrul capacit,
9i
Deformafiile imbinirilor ?n c
in tabelul4.1.

Valorile de calcul

rmDtnafl cu pragurisau innidiri c

lmbindricu tije de toate tipurile
lmbindri cu p'ene Oe ioate tipurile
ffiffi lmbindricu cloluri

Fig. 1: Moduri de imbinare: . Acfiqnea favorabitd a for{ei r

a - de Prelungire; la care echilibrul este asigurat pnln
a elementelor imbindrii giin caa.rrit
3-,X""="lllflo*"' Coeficientul de frecare se ia
in EUROCODE 5 sunt definite trei tipuri de imbindri: - f = 0,3ln cazulfrecirii pe s
o tipul A - Tmbiniri prin contact lemn pe lemn, numite imbindri traditionale: - f = 0,2'ln cazul frerii pe fe
. tipul B - imbindri cu elemente de legituri sub formi,de tije cilindrice (cuie,
guruburi, buloane, dornuri), elemente de, (pene inelare, CAnd fo(ele de frecare con
-
-dsamblare
crampoane) gi conectori cu dinli, denumite imbinari mecanice ; efofturi suplimentare in elementefe
. tipul G - imbiniri incleiate. frecirii consider6nd coeficientul de 1

in proiectarea construcliilor din lemn se va line cont fgRtul cd sub acfiunea

de-
solicitdrilor, imbindrile cedeazd in timp prin apari{ia unor deformatii suplimenta.re
relativ mari, de naturi elastici, dar gi deformalii remanente datorate celor inifiale. 4.2. imbiniri de tip A (tradigo
Mirimea deformaliilor depinde de tipuiimbindrii 9i de valoarea incircirii.
4.2.1.Glasificare 9i principii genen
Modul de cbdare a Tmbindrilor este determinat de felul legiturilor.
Cedarea bi.usc6, fdrd deforma{ii plastice, caracterizeazd imbindrile cu legituri
rigide. Ea este specifici imbinirilor s6ficitate la forfecare sau Tn cazul acelor imbindri Cele mai utilizate imbiniri badit
cfre conduc la despicarea sau ruperea lemnului in secfiuni cu sldbiri. Cedarea r lmbiniri prin chertare:
brusci duce la suprasolicitarea celorlalte imbindri, periclitind capacitatea portantd - frontald _ ortogonat-
sau stabilitatea construcliei in ansamblu' rezemare);
- dupd bisectoare:

88
 Cedarea lenti, cu deforma{ii plastice, este specificd imbindrilor la care
legdturile sunt elastice (tije), fiind iolicitate la incovoiere, iar piesele din lemn
la
buni a imbindrii^9i^atunci cdnd'
siiivire. Legdturile elastii;6 isiguri o comportare
?mbinare.
accidental,"pe o durati scurti de timp, se depigegte efortul admisibilin
Legdturile cu rigiditdli diferiti nu permit uniformizarea eforturilor, cele mai
existand astfel riscul de cedare' Pentru evitarea ceddrilor
rigide sup-raincdrcdndrise,
siccesiu! ,in lant", se impune ca legdturile intr-o Tmbinare si fie de acelaqi tip 9i cu
--- -
aceleagi caracteristici.
Ag"r"rea legiturilor intr-o imbinare trebuie si fie simetricd Tn raport cu axa
elementului, evitAid suprasolicitarea imbindrilor prin aparitia momentelor
incovoietoare, determinate de transmiterea excentrici a eforturilor'
Calculul imbinirilor se face pentru capacitatea portanti a barei respective'
Efortul efectiv din lmbinare sau in legdturi trebuie sd fie mai mic decAt capacitatea
portantd a pieselor ?mbinate.
' Calculul pornegte de la ipoteza cd repartizarea eforturilor din imbinare se face
propo(ional cu numirul gi capacitatea portanti a legSturilor utilizate'
beforma{iile Tmbin'driloi in cazul epuizirii totale a capacitdlii porlante sunt date
in tabelul 4.1.

de calcul tabelul4.l.
TipulTmbindrii Deformafia tmq]-
ffiidiricaplacap 1,5
2
Tmbindri cu tije de toate tiPurile
imbindricu pene de toate tiPurile 3
imbindricu clofuri 4

Ac{iunea favorabild a forlei de frecare se ia in considerare numai la sistemele

permanente
la care einitiUrut este asigurat irin frecare, in condi[iile unei comprimeri
a elementelor imbinirii giin cazurile cdnd sarcinile au un caracter dinamic'
Coeficientul de frecare se ia:

- f = 0,3Tn cazul frecirii pe suprafele frontale;

A
- t = 0,2in cazul frecirii pe felele laterale'

e, cand forlele de frecare conduc la inriutilirea condiliilor de lucru, provocand

efofturi suplimeniare in elementele construcliei, se impune luarea in considerare
a
frecirii considerdnd coeficientul de frecare f = 0,6.
3a
re
le.
4.2.lmbindri de tip A (tradifionale, prin chertare)
4.2.{.Glasificare gi principii generale
url
dri Cele mai utilizate Tmbindri tradi{ionale se pot grupa in:
ea r lmbindri prin chertare:
nti - frontaid-- ortogonai- (cu prag simpiu, dubiu, cu 3 suprafele de
rezemare);
- dupd bisectoare;
 - normale la suprafa{a de forfecare; Modul de realizare a cherti
- lateralS. cele cu prag in spate necesite o I
. imbindri cu cep; Dac6 unghiuf pe care fl I
. imbiniri cu lambd gi uluc; considerare numai suprafafa fru
. imbinirila m'rjlocul lemnului; pornind de la ldlimea efectivi a g
. lmbiniriincdlecate.

'*'/V:'
ioP
9'*4

Fig. 4.1 : Chertare frontald ortogonalS.

Fig.4.2: Chertare dupi bisecioare.

Fig.4.5: Ctr

Pentru o mai bund disfiifutie

-
func[ie de unghiulq dintre ceb d;
- pentru q < 30" tdierea se f;acr
- pentru q >30' tdierea se faq
Fig.4.3: Chertare dupd normala doui piese ce se Tmbind.
la suprafala de forfecare. ln cazul Tmbindrii cr.r prag
axa longitudinald a elementuluf coFr
r*12
Fig.4.4: Chertare lateralS.
bFd u
lmbindrile prin chertare asigurd transmiterea eforturilor prin contact pe suprafa{a sanrrl
ftontald intre doui piese, dintre e,are una este inclinati dupi un unghi dat. Aceste
tipuri de Tmbiniri au ?nci o largi utilizare gi sunt singurele imbindri dulgheregti cirora -
li se poate calcula cu precizie capacitatea portantd, Se folosesc in cazul fermelor
triunghiulare, la diagonalele comprimate ale fermelor cu zibrele, la rezemarea
cdpriorilor pe pane cosoroabe sau a grinzilor pe stdlpi, la contravdntuiri etc.
Tmbindrile prin chertare se caracterizeazh in general prin deforma{ii mari, mai
ales in prima tazd a incircdrii, pdnd la realizarea unui contact perfect intre
suprafefele care transmit efortul, incadrindu-se in categoria imbindrilor prin pdsuire.
ln faza a doua a incdrcdrii, dupd realizarea contactului intre suprafelele care transmit
efortul, deformafiile au in general valori reduse, iar imbindrile pot fi considerate rigide.
Pe l6ngd eforturile de compresiune, apar adesea forfecdri, preluate de
elementele suplimentare de iegdtura, care asiguri totocjaii si stabiiitatea iateraii a
imbindrii. Pentru pozilionarea corectd a pieselor in Tmbinare se prevdd cepuri, Frg.4.6: Chel
scoabe, tije, cuie, buloane de siguran{i, gusee laterale prinse in cuie.
 Modul de realizare a chertirii este foarte important. Chertirile cu prag dublu 9i
cele cu prag in spate necesitd o tdiere foarte precisd'
Daci unghiul pe care il face piesa inclinatd e intre 30' 9i 60" se ia in
considerare numai suprafa{a frontald de contact, iar aria acesteia se poate calcula
pornind de la li{imea efectivd a grinzii ber 9i de la adAncimea de tdiere h".

Fig.4.5: Chertare cu Prag simPlu.

Pentru o mai bund distribu[ie e eforturilor, tdierea pragurilor se realizeazi in

functie de unghiul q dintre cele doui elemente, astfel:
- pentru q < 30' tdierea se face perpendicular pe elementul comprimat;
r , pentru q >30' tdierea se face dupd bisectoarea unghiului exterior g dintre cele
doud piese ce se imbind.
i ln cazul imbindrii cu prag in spate, tdierea se realizeazi perpendicular pe
axa longitudinald a elementului comprimat.
2

rta
rte
ra
lor
ea

nai
be
re.
mit
ile.
de
ia Fig.4.6: Chertare cu Prag dublu.
uri,

91
 in cazul chertirii frontale ortogonald, pragul fiind tdiat perpendicular pe
direclia forlei de compresiune N., forla de strivire N. este identicd cu cea de
compresiune (N"=Nr). ln
comoresiune (N^=N.). Tn acest caz, componenta verticali (V=1',1"s;no),
(V=1',1"";no), exercitd
exercit o
apisare asupra pragului Tn zona eforturilor maxime de forfecare r, influenldnd
favorabil comportarea pragului de forfecare, determinati de componenta orizontalS
(NFNscoso=N). Chertarea frontalS ortogonald este tipul de chertare cel mai indicat
de utilizat in practicd, din toate punctele de vedere.
ln cazul chertdrii pragului dupd bisectoare, for{a de compresiune N" se
descompune ?n componentele N" gi N" corespunzitoare celor dou5 suprafefe de
strivire (1-2) qi (2-3). Strivirea pragului se produce numai sub acliunea componentei
N'", care face unghiuri egale cu fibrele celor doui elemente (c6 = o/2), adicd cele
doud elemente (talpa superioard gi inferioard) lucreazi cu rezistenle egale la strivire.
Dacd se descompune,N' intr-o componenti orizontald N1 9i una verticald Nu, se
observi cd in acest GrZ N1>N1, iar V'<V. Rezultd cd o imbinare cu tiietura pragului
dupi bisectoare este solicitatd intotdeauna mai defavorabil la forfecare decdt o
imbinare cu chertare frontald ortogonali, datoritd fo(ei de forfecare Ni mai mari 9i a Fig.4.7:Cherl
fo(ei de apdsare V' mdi mici. a. cadru de b
Chertarea pragului dupi normali la suprafa{a de fofrecare prezinti un mare b. fermi o.r td
dezavantaj, deoarece in acest caz lipsegte acliunea favorabili a forlei de apdsare,
componenta verticali V descdrcdndu-se nu pe prag, ci pe suprafala 2-3'. De
asemenea, la o micgorare a unghiului q, Tn urma deformdrii generale a slstemului, La acest tip de imbinare ed
piesa comprimatd lucreazd ca o pArghie asupra pragului, ducdnd la apari{ia unor dupd^bisectoarea unghiului, offir
eforturi de intindere normal pe fibre (de smulgere) la baza pragului, ugurind in acest
fel forfecarea lui.
. . lmbindrite cu cep men.tin (h
deplasdrile laterale ale lor. Se f
|n cazulTmbindrii prin chertare laterald componenta verticali V solicitd pragul diago^nalelor, la ?mbinarea capr.,r
la forfecare sub un unghi st = B = o. 9i prin aparifia momentelor incovoietoare lmbindrile cu lambi + urr
suplimentare y=(N"r2)e, din cauza aplicdrii excentrice a forfelor No/2. stdlpilor gi popilor pe grinzi s rEf
lmbindrile folosite in mod curent cu chertare frontald ortogonali, cu prag clrntre cele doui elemente se fu
simplu sau cu prag dublu se utiliteazd Tn mod frecvent la imbindrile din noduri ale la grindd, talpd, sufurindd efic- d i
fermelor dulgheregti. Pentru asigurarea stabilitdfii gi siguranlei este necesar sd se
respecte anumite condifiide ordin constructiv. Astfel:
r iniltimea oraqului (addncimea chertdrii) h", la imbindri cu prag simplu 9i
h"r la imbiniri cu prag dublu, trebuie sd fie :
-minim 2 cmla grinzile ecarisate;
)^
-minim 3 cm la grinzile din lemn rotund; \
-maxim hii3 la nodurile de reazem ale grinzilor cu zdbrele;
-maxim h/4 la nodurile intermediare ale grinzilor cu zdbrele gi la elemente cu
grosime mai mici de 8 cm.
o indltimea celui de-al doilea oraq h"z trebuie si fie:
-minim h"t+2cm;
-maxim h/3;
-maxim hi/4 in condiliile de la chertarea cu prag simplu'
o Lungimea reald a pragurilori de forfecare lpr, respectiv lp2 trebuie sd fie:
- lpr>1Oha ; lp2>10hczi 2h ; 20cm.

imbinirile frontale cu trei suprafele de strivire sunt utilizate in cazul intersecliei

intr-un nod a trei piese comprimate (cazul cadrelor din lemn -fi9.4.7a.), precum gi in Fig.
cazul intersec{iei a doui piese comprimate sub un unghimai mare de 40" (cazultdlpii a. cu cep ascuns si umir;
superioare frdnte a fermelor poligonale fig.4.7b.) c. cu cep stipuns 9i bulon;
- e. cu umdr drepf gi cepuri rotu
pe
de

nd
rld
;at

se
Ao
ilei
ale
e.
SC b.
.t..:
ltu I

:o
;i a Fig.4.7: Chertare cu 3 suprafele de rezemare:
a. cadru de lemn;
1U b. fermi cu talpa superioard frdntS.
fe,
De
lui, La acest tip de imbinare este ralional ca suprafelele de contact si fie reaiizate
nor dupd bisectoarea unghiului, ob[in6nd astfelo imbinare de egali rezistenla la strivire.
est lmbindrile cu cep menfin doud piese de lemn in poziliile respective, impiedicdnd
deplasdrile laterale ale lor. Se folosesc pentru fixarea elementelor comprimate, a
gul diagonalelor, la imbinarea cdpriorilor pe coamd etc.
are lmbindrile cu lambi gi uluc sunt utilizate la fixarea pieselor comprimate, a
st6lpitor gi popilor pe grinzi gi t6lpi. Transmiterea eforturilor pe suprafala de contact
nag dintre cel'e doud elemente se face prin compresiune perpendiculard pe fibre (strivire)
ale la grindd, talpd, subgrindi etc. giin lungul fibrelor la stAlpi gi la popi.
se

rgi

b.

v7-'-l
;t*t
?iar {
?17t/
tu
|

fie: ffi
sF
e.
c
L

{iei Fig.4.8: imbiniri cu cep:

;i in
a. cu cep ascuns gi umdr;
ilpii
c. cu cep strdpuns 9i bulon;
e. cu umdr drept gi cePuri rotunde;
b. prin suprapunere 9i cep ascuns;
d. cu cep plat inclinat
f. cu umdrinclinat gi cepuri rotunde.

93
 Datoritd faptului ci aria de rezemare este diminuatd prin practicarea golului
pentru uluc, uneori este necesard prevederea unor elemente suplimentare (eclise din
lemn sau metal, corniere de olel etc.) pentru fixarea laterali a imbindrii. o",",o a___!
lmbinirile la mijlocul lemnului gi incSlecate sunt imbindri a doui elemente din
lemn situate in acelagi plan. Eforturile de compresiune sunt transmise prin contact #o otn,
rc.f).d

direct sau prin intermediul mijloacelor de asamblare suplimentare (cuie), necesare

pentru a prelua eforturile slabe de tracfiune ce apar ln lmbinare. La ora actuald, unde:
aceste tipuri de imbindri sunt adesea simplificate gi combinate cu plScufe metalice Gc.o.d - efortul de cornpres
pnnse Tn cuie sau cuie bitute oblic. fc,o,ui fc,eo,d -
rezisterile
perpendiculard pe fibre :
^o -
unghiul pe care fl fao
4.2.2.Calculul imbindrilor prin chertare ln cazul in care cf,rfe
compresiune pe suprafafa de cu
Modul de concep{ie al unei imbindri prin chei'tare rezultd din verificarea la
capacitatea de rezistenld a suprafelelor solicitate gi depinde de: unghiul o , de
adincimea de tdiere h" ( tu) 9i de lungimea pragului de forfecare lo ( lu). F" mtE
Calculul
- verificarea
Tmbindrilor prin chertare cuprinde:
capacitiiiiportante la strivire pe suprafa{a de contact;
o"".0 =jo.t'
- verificarea capacit5lii portante la forfecare a pragului;
- verificarea capaciti[ii portante a elementului intins in zona chertdrii;
- verificarea buloanelor de solidarizare.
in cazul chertirii perperrft
1) Verificarea capacitdtii portante la strivire pe suprafat? de contact
Calculul capacitdfii portante la strivire, conform NP 005-03, se face cu rela{ia:
oc,od
Fo eF
=
G,Q, bo 't-
N,=
C, sin2 tl+Q, cos2 c[ unde :

oc.c.d - efortul de cornpreglr

unde:
-
N,- capacitatea portantd la strivire a Tmbinirii; !o forla axiald de cdnft
Cr = RcrrcApn lnrc - capacitatea portantd a zonei comprimate, paralel cu direclia
-
B unghiuldinbe ceb dqr
ber, L - ldfimea, respecfi, e
fibrelor;
Ap1 - proieclia ariei pragului pe direclia paralel5 cu fibrele piesei care se
2) Verifipqrea papacititiioqHrb I
strivegte ;
Rorc - rezistenla de calcul a lemnului la compresiune paraleli cu fibrele; - Catcutut capacrteg@
Tace cu relafia:
Q, = RJ Ao-u m16m1 - capacitatea portantd a zonei comprimate, perpendicular
pe direclia fibrelor;
Apr - proiecJia ariei pragului pe direcfia perpendiculari pe fibrele piesei care _ Ri, .A, .mr..
.--=--;;-
se strivegte ;
R+" - rezistenla de calcul a lemnului la compresiune perpendicular pe fibre;
m, = 1,6 - coeficient de rezemare; unde:
c - unghiul pe care il face pragul cu direc{ia fibrelor piesei ce se strivegte. R;",,, - rezistenla de calcul h I
ln cazul imbindrilor cu prag dublu, capacitatea portantd totald la strivire este
suma capacitd-tilor portante ale pragurilor:
pc mrj 'ffi.; 'R,
-
N| =N.,'+N,,,

Calculul capacitilii portante la strivire, conform EUROCODE 5, se face cu unde: mu,, - coeficient care inhoduc
relalia:

94
ll
n fc.o,a
O^-n ( t'c'o'd
.sin2 (t+cos2 d
r'l frc,90,d
c
e
unde:
E
^, dc.o.d - efortul de compresiune pe suprafala de contact;
-
rezistentele de calcul la compresiune paralelS, respectiv
fc,o,ci fc,s0,a
perpendiculard Pe fibre ;
q unghiul pe care il face pragul cu directia fibrelor piesei ce se strivegte.
-
ln cazul in care chertarea se face dupi bisectoarea unghiului B, efortul de
compresiune pe suprafata de contact,oo.o.d se determini cu relatia :
la
h
F,cos'E
oc.o.d =
"2
b"t 't,

Tn cazul chertdrii perpendiculare pe axa elementuluiinclinat:

Fo cosB
Oc,o,d =l;*

unde :

oc.a.d - efortulde compresiune pe suprafata de contact;

F6 - fo(a axiali de compresiune;
B - unghiuldintre cele doui Piese;
4ia ber, tr - litimea, respectiv addncimea pragului de forfecare.

SE 2) Verificarea capacitdlii oortante la forfecare a praqului

' Catcutut capaciia$i portante la forfecare a pragului, conform NP-005/03,
face cu relalia:
rlar

-'m,Ri" 'A, 'ffi','

unde:
R!,,, - rezistenla de calcul la forfecare paraleli cu fibrele a lemnului:

ffi''i 'iilo'i 'Ri

P"
,'f,lr --
It

unde: mu, - coeficient care introduce umiditatea de echilibru a materialului lemnos;

95
 - N^-..A
-
md,i coeficienli ai condiliilor de lucru in funclie de durata de acfiune a N".ur.z
' =;99L]!1 -solicita
Asl +As2
solicitdrii;
R, - rezistenla caracteristicd la solicitarea"i";
a - unghiuldintre cele dou
y, - coeficienli pa(iali de siguranfd;
A",,;A", - ariile de strMre a
A, - aria de forfecare;
mr,, - coeficient de tratare a lemnului; 3) VerlficArea capacitdlii oortante i
m, - coeficient de forfecare a lemnului. Verificarea capacitdlii porta
NP-005/03, se face cu rehfia:
Verificarea la forfecare a pragului, conform EUROCODE 5, se face cu relafia:
I = Ri .Anu, .frr.,
to S fu,o

unde: Ri - rezistenfa de calcula l

. F,cosB
unde: t" =:-s-:::I este efortul de forfecare dat de forla de compresiune; A* - aria netd a sediuniifi
- D"t 'lu mr., - coeficient de tratare a
fu,o - rezistenla de calcul la forfecare a lemnului;
b",,lu -lifimea, respectiv lungimea pragului de forfecare.
ln cazul imbinirii frontale cu prag dublu, se stabilegte capacitatea portanti tkr$<ro
-! -ru, p
pentru fiecare prag ln parte :

O,7Riil .Ar..r .ffir,,

unde: l, M, -capacitdfile portanb
rr.r = ____fr,r_
_ T"r, M"r - forla de intinden
exterioare.
- _
.,., __dl_
Ri,,' 'At,, 'ffir,t Nodul de imbinare a celq
greutate a secliunii nete.
r

4) Verificarea buloanelor de sofidai

unde: A,,,, = b'lp,r, Ar,z = b'10,, sunt ariile de forfecare ale celor doui praguri;
R,",, - rezistenla de calcul la forfecare paraleli cu fibrele a lemnului ; Verificarea buloanelor de sol
mr,, - coeficient de tratare a lemnului;
mr - coeficient de forfecare a lemnului. ,
Net,buton < no 'N.-o*
Forlele de forfecare sunt proiec[iile for[elor de strivire pe direcfia pragurilor de
forfecare gi se determini cu relaliile:
unde: N",,ou,o" = N" .tg(60" -.,) - e*
- pentru imbinarea frontald cu prag simplu: Ncap,uutm = Ana 'Ro., 'mo - esil
solidarizare;
F"r =N"."i'cosc[ A* - aria netd a bulonuluiin
- pentru Tmbinarea frontali cu prag dublu:
Ro,, - rezistenla de calcula
{
no - numdrulde buloane;
Fer,r = Nc,ei,r .coscl, mo = 0,6 - coeficient de lucnr
Fei,e = N",er,e . cos c[
ln cazul unui nod marginal, d
din lemn (cosoroabd), prin interme
unde: N".", - solicitarea de calcul ce aclioneazi perpendicular pe prag: acestor ?mbiniri cuprinde:

N^^..4- - verificarea la strivire pe suprafafa

N^-,, = '-'c'er '-'s1 - solicitarea de calcul aferent6 primului prag; dr
A"'' +A"

96
 N^^..A,
N . ^ = --:r:-91 - solicitarea de calcul aferenti pragului al doilea;
' 'c'et'z
A"., + A.,

cr - unghiul dintre cele doud piese imbinate;

A",;A", - ariile de strivire ale celor doud praguri'

$) Verifi carea caoacitdtii portante a elementului intins.?n. zona chertdrii

,@anteae|ementu|uiintinsinzonachertdrii,conform
NP-005/03, se face cu relalia:

I = Ri 'An"t 'ffir,t pentru elemente intinse centric

unde: Ri - rezistenfa de calcul a lemnului la lntindere axialS;

A*, - aria netd a secliuniitransversale;
mr., - coeficient de tratare a lemnului;

T.. M
t+t+<10 pentru elementeintinse excentric
lvlr
I r

unde: T., M, -capacitdfile portante ale elementului la intindere centricd 9i incovoiere;

T"r, M* - fo(a de intindere, respectiv momentul incovoietor din incdrcdrile
exterioare.
Nodul de imbinare a celor doud elemente este centrat pe linia centrului de
greutate a sec$iunii nete.

4) Verificarea buloanelor de solidarizare

Verificarea buloanelor de solidarizare, conform NP 005-03, se face cu relalia:

Nef .ouron 3 no 'N*o,ou,on

unde: N",.ou,o" = N" 'tg(60' - este efortul activ din bulonul de solidarizare;
-")
Ncap,bu|on
.
= An", ,Ro,, 'ffio este capacitatea
portanti a bu|onu|ui de
solidarizare;
An", - aria netd a bulonuluiin zona filetatd;
Ro,, - rezistenla de calcul a otelului la intindere (STAS 10108-94);
no - numdrulde buloane;
mo = 0,6 - coeficient de lucru al bulonului ?n imbinare'

ln cazul unui nod marginai, descdrcarea tilpii se face pe o piesd-de Ie?ze.q

din lemn (cosoroabi), prin i-ntermediul unei subgrinzi (fig'4'5 9i fig 4'6). Calculul
acestor Tmbiniri cuprinde:

- verificarea la strivire pe suprafafa de contact;

97
- stabilirea numirului de cuie necesare prinderii subgrinzii de talp6. 4.3.1. imbiniri cu pene prir
1) Verificarea la strivire pe suprafata de contact
Verificarea la strivire pe suprafafa de contact se face cu rela{ia: Tmbinirile cu pene prismati
provizoriu 9i numaiin cazuri exct
V", ( Q, Dupd direclia fibrelor pend
penele prismatice din lemn pot f
longitudinale inclinate (oblice).
unde: V", - este reacliunea verticali din Tmbinare;
Q, = Rl, .A" .ffir," .mr - este capacitatea portante h strivire perpendiculard pe
fibre;
R!, - rezistenla de calcul a lemnuluila compresiune axial6, perpendiculard pe
fibre;
A" - aria de contact dintre elemente;
mr,o - coeficient de tratare a lemnului;
m. - coeficient de reazem;

2) Stabilirea numaruluide cuie

Numdrul de cuie necesar prinderii subgrinzii de talpi se determind cu relalia:

L Fig.4.9: [,lodr.rl
n=-1,2.L^
imbinirile cu pene prisrnatic
unde: L=Ner,buronsina - este componenta orizontald a efortului din bulonul de piesele ce se imbini (imbiniriar t
solidarizare; Penele prismatice transversal
L" - capacitatea portantd minimd a uneitije. avdnd lungimea maimare cu 2...3
de direc{ia normald pe imbinare. o

4.3. Tmbindri cu pene

Penele sunt piese de asamblare (prismatice, rectangulare, rotunde sau inelare)

realizate din lemn sau metal, solicitate la compresiune giforfecare, care se monteazd
in locaguri amenajate in prealabil in elementele de lemn ce se imbini, impiedicdnd
deplasarea reciprocd a acestora. Penele se utilizeazd la imbiniri lemn-lemn sau
lemn-metal, la realizarea unor elemente cu secliune compusi soljgitate la incovoiere
gi la imbindri de prelungire.
Clasificarea penelor se poate face in func{ie de:
- materialuldin care sunt realizate: lemn, o[el, mase plastice;
- modul de realizare a imbinirii: pene care se introduc in locaguri pregdtite in s
I
prealabil, pene care se introduc prin presare.
- forma lor - prismatice din lemn (transversale reglabile, longitudinale orizontale sau Fig.4. 1 0: Pene prismatice transversa
oblice) duble.
- circulare (inelare netede, inelare cu din[isau cu ghiare, crampoane cu
o fa!6 sau cu doud fele etc.) Penele prismatice longitudinale
- lamelare flexibile. direcfia fibrelor pieselor Tmbinate si
Toate tipurile de imbindri cu pene dau imoingeri transversale. Pentru preluarea Capacitatea port-anti a ?mbini
acestora 9i pentru a impiedica tendinfa de rotire a penelor se previd buloane de legnnrlui, addncimea de chertare (h
strdngere. Buloanele se amplaseazi intre pene in cazul penelor prismatice sau ?n diryfre pene (a).
centrul penelor, ?n cazul celor inelare. Tmbindrile cu pene sunt demontabile.

98
 4.3.1. imbiniricu pene prismatice din lemn

imbindrile cu pene prismatice din lemn se utilizeazi la construclii cu caracter

provizoriu gi numaiin cazuri excepfionale la restul construc$ilor: -
Dupd direclia fibrelor penelor, in raport cu direclia fibrelor pieselor imbinate,
penele prismatice din lemn pot fi: transversale, longitudinale drepte (orizontale) sau
longitudinale inclinate (oblice).

1-'^lY:

-1"--{

Fig. 4.9: Modul de lucru al unei pene prismatice'

imbindrile cu pene prismatice se pot realiza cu interspalii de 3...4 cm Tntre

piesele ce se imbind (imbindri cu cloluri) sau cu contact direct lntre piese.
Penefe prismatice transversale sunt reglabile gise realizeazd din doui elemente
avdnd lungimea mai mare cu 2...3 cm decdt piesele imbinate 9i o fa!6 tdiatd oblic fald
de direc{ia normald pe imbinare, cu o pantd de 116...1110'

I
-"i?f
tv

Fig.4.1 0; Pene prismatice transversale Fi9.4.11:, Pene prismatice transversale cu

duble. bulon.

Penele prismatice longitudinale drepte gi oblice au fibrele orientate paralel cu

direcfia fibrelor pieselor imbinate gi se realizeazi dintr-o singurd bucatd.
Capacitatea portantd a ?mbinirilor eu pene prismatiee depinde de: rezistenlele
lemnului, addncimea de chertare (h"), lungimea penei (lo), raportul ll
h" 9i de distanla
dilitre pene (a).

99
 a.
Fi9.4.15:'l
a. in formE
b. inel incfr
c. inel cu ti
Fi9.4.13: Utilizarea Penelor:
a. Tnnidire cu Pene transversale;
b. grindi compusd cu pene transversale. Penele inelare netede cu tiir
cele simple in formd de disc sau r

penelor inelare cu tiieturi sbi'ri

Pentru o proiectare judicioasi a imbindrilor cu pene prismatice, trebuie
interioard (miezut) c6t 9i pe parte
respectate anumite condilii constructive:
tipuri de pene strivirea sau forfuca
- 2cm < h" < h/5 pentru grinzi ecarisate; Penele inelare netede cu ti
- 3cm < h. < dl 4 pentru grinzi rotunde; interior do=10...18 cm, prin indo
- raportully' h" >5; 6o=0,3-..0,4cm 9i ldfimea bo=O,2 r
- a>lpl dispozitiv special.
- lungimea de forfecare a pragului trebuie si fie mai micd decit 10h..

Fig.4.14: Pene longitudinale oblice. Fig.4.1 |ongfluomale drepte'

5: Pene longitudinale
Fi9.4.15: orepte'

Slibirea
4.3.2. imbiniri cu Pene circulare
lmbindrile cu pene circulare se folosesc la realizarea imbinirilor de prelungire a
elementelor ?ntinse sau la grinzile compuse lncovoiate. De asemenea, se pot utiliza
in cazulimbinirilor lemn-metal sau la prinderea pieselor,de lenrn in noduri.
Conform EUROCODE 5, Tmbindiile cu pene circulare sunt denumite ?mbindri
rnecanice, ?neadrate in tiBul "B" de imbindri'
penele circulare se realizeazd din o!el, fontd, aliaje de aluminiu etc. sub formi
Normele europene EN 912 "El
de disc, inel cu margini netede, inel cu tiieturi, inel cu marginidinlate sau cu gheare lemn" clasificd penele circulare
(crampoane) pe o fali sau pe ambele fe!e' ne

100
 *,i@t*'i=@E *'E#FE.
N1 N1
---flN1
-r

Fig.4.',|5: Tipuri de pene metalice inelare:

a. in formi de disc (din fontd);
b. inelinchis;
c. inel cu tdieturd.

penele inelare netede cu tdieturd, fiind mai elastice, se comporti mai bine dec6t
cele simple ln formd de disc sau penele inelare fdrd tdieturi care sunt rigide. Tn cazul
penelor inelare cu tiieturd strivirea gi forfecarea lemnului se face atdt pe partea
interioard (miezul) cdt 9i pe partea exterioard a inelului, in timp ce la celelaite doud
de pene strivirea sau forfecarea apar numai pe una din pd(i.
' penele
tipuri
inelare netede cu tiieturi, la noi in !ard, se realizeazl cu diametrul
interior do=10...18 cm, prin indoire la rece a unei benzi de olel avdnd grosimea
6o=0,3...0,4cm gi ld[imeabr=0,2 do, iar locagurile in piesele de lemn cu ajutorul unui
dispozitiv special,

ri de inelare netede tabelul4.2.

Caracteristicile penei Tiouride oene
Pu P.tt Prn

a
Prn Pra
Diametrulinterior do 180 160 140 124 100
lmml
lnillimea penei bp 35 30 25 25 20
lmml
- 3
l-J Grosimea inelului to 4 3,5 3 3
Imml
Perimetrulpenei 568 505 442 380 317
Epte. tmml
Greutatea pe bucatd tKgI
nA1 0.41 0.24 0,20 0.15
100
Sldbirea secfiunii dulapului produsd 3300 2500 1800 1600 1

de o^pand
lmmzl
gire a Dimensiunile Latura pdtratului [mm] 60 60 60 60 50
i
utiliza saibei Grosimea [mm] A
I 4 4 +t

rbiniri
Dimensiuni Grosimea lmml 6B 68 5B 58 58
Min. dulapi Ldtimea lmml 220 200 180 160 140

formi Normele europene EN 912 "Elemente de lmbinare. Conectori pentru structuri de

;heare lemn" clasificd penele circulare netede in pene simple (tip A), folosite la imbiniri

101
 lemn-lemn gi pene cu placi (tip B), folosite la imbiniri metal-lemn. Diametrele

ffiW
acestora variazd intre 60...260 mm.

Tlp Apol tnr ofllbete Appel lcu o porte ,F

l:

W
p6ft gs(ul.rlel Trp Appel 1,gni nr
osR4ltq)

.t
neryuil)
t+

lHrrll Er-:d
L-*.d"*-J I Fi9.4.17: Tipuri cte p

tl
rftR
,a:\\

\\.\*jstz
I

r.tt-.-tt'.-.dt-
f
| -r.f
tt
rfiR
\l/n \+:ruz t-J
Trp lfubbr
Trp Barer
Ttp Turhvfrers

Fi9.4.16: Tipuri de pene inelare.

Penele cu gheare (crampoane) utilizate la Tmbindrile lemnului cu densitate mai

mici sau egald cu 500k9/m" pot avea gheare pe ambele fe{e, dacd imbinarea este
lemn-lemn sau pe o singuri fa!6 pentru imbinarile lemn-metal. Penele cu gheare se
fabrice avdnd diametre cuprinse intre 38...165 mm.
Ghearele pot avea formd triunghiulard, pdtrati sau ovald. Norma europeand
EN 912 imparte penele cu gheare ln 11 tipuri notate Cr...Crr.
lmbindrile cu pene circulare sunt solidarizate cu buloane, dispuse ln centrul
fiecdrei pene. Agezarea penelor in locagurile speciale se face prin presare, cu
tdietura orientati perpendicular pe direcfia efortului.
Realizarea imbinirilor cu pene inelare trebuie ficutd cu respectarea anumitor
condilii privind dispunerea penelor gi dimensiunile minime necesare pentru piesele
de lemn folosite. Astfel:
- distanla dintre centrele a doud pene consecutive va fi : sr *dp;
- distanla ?ntre capdtul elementelorimbinate tdiat drept gi centrul primei pene va fi:
- )dps2 --+ la elemente comprimate;
- i >1,5 dp --* la elemente intinse;

Fi9.4.18: Inele Appet gi Rigl

142
--T

Bulldog
circular

:T'I b
ffi
iffi +,
Bulldog
p5trat

,ryH+'
a. Crampoane

"ri\
("9 *)*,-ruuoon
/fr\
Le -'o- eJ'-
\*.L3l arcurar \oo?;;?rsemr-Geka

b. Semi - crampoane

Fig.4.17:Tipuri de pene cu din(i sau ghiare (crampoane)'

ilf$:1,
lo"l
F--------:-------1
t=*

inel Appel din

aluminis, ftire
dietut:

ai ffi.Hf,y,Hn,,".
b b
ie r1
1l
ne

rul
cu

tor
Ble

Fig.4'18: lne|e Appe| 9i Rig|ing: a. alcStuire; b. montaju| semi.ine|e|or.

103
- distanla intre capdtul elementelor imbinate tiiat oblic 9i centrul primei
pene va fi:
- sz )0,75dp *
,la elemente comprimate ;
- sr )1,25-+ la elemente lntinse;
do
- inb-o imbinare se folosesc pene de acelagi tip, av6nd aceleagi dimensiuni;
- iaii*"" elementelor ce se ihbine bo trebr.iie si fie cu minim 40 mm mai mare decdt
diametrul interior al Penelor;
- jrosimea minimd a elementelorimbinate va fiminim 58 mm sau bo+30 mm.
penele metalice au o comportare mai bund in exploatare 9i capacitdfi portante
mai mari dec6t cele din lemn. La ora actuali existd 9i pene din materiale ceramice
;, Ji" mase plastice armate cu fibre de sticli, folosite la construc,tii speciale,
scufundate in apa sau cu medii corozive (depozite de sare).. Buloanele necesare
prinderii penelor sunt realizate din metale inoxidabile rezistente la coroziune.

4.3.3. lmbiniri cu pene (tije) lamelare flexibile

lmbinirile cu pene (tije) lamelare flexibile se folosesc la realizarea gdnzilor cu
sectiune compusi, solicitate la Tncovoiere sau la incovoiere cu compresiune, cu Fig"4.19:imbindri ar
de a impiedica deplasarea reciproci a elementelor Tn sens longitudinal. a. rd H
l

"*brf
Datbrit6 rigiditelii lor mai reduse gi a unei execulii mecanizate, imbinirile cu
pene
b. cand q
lamelare Ju o comportare mai bund sub acliunea lncdrcdrilor decdt cele cu pene
prismatice.
piesele solidarizate lucreazd la forfecare gi strivire in lungul fibrelor, iar penele
1) Verificarea la strivire pe suordet
din lemn, la incovoiere, strivire gi forfecare normal pe fibre' Verificarea la strivire pe $ry
Penele lamelare sunt pldbule din lemn de esentd tiare sau din o!el' ce se
monteazi transversal pe piesele imbinate' in locaguri executate mecanizat' L"r,p ( L*0,"
penele se dispun petoati lilimea grinzii, daci aceasta este mai micd sau egald
cu 15 cm sau alternativ de o parte gi de alta a grinzii, dacd grinda este mai latd de 15
clTl. Capacitatea portanti a uind 1

Distanlele dintre pene (s) in lungul grinzii se 91999^i1..lulc!ie de 91osime1 - pentru pene transversale $ irngi
penelor (60 sau to), fiinci minim 9 6o gi mai mari decdt dublulTndl{imii penelor. In cazul
penelor metalice s >25...3060 L*o." =R:'Ar.ffi-.'il
Penele din lemn au grbsimi 6o cuprinse intre 10".15 mm. Daci penele sunt
dispuse pe intreaga ldlime a grinzii, se recomandi ca dimensiunile lor sd respecte
*ri,Ji1iii"l dp=12 mh; ho=4,5 6o; bp=b,. Penele dispuse altemativ de o parte 9i de alta
a grin2iitrebuie sd aibi lilimea: bp= 0,5 b+0,3 hp' - pentru pene oblice:
Penele metalice air grosinii 6p= 4...6 mm, inillimi ho= (10"'12) 6o 9i ldlimi
bp=b. pentru fixarea pachetutui de piese imbinate sunt necesare buloane de tL=-t
p'rinOere, iar grinzile solidarizate cu tije lamelare se realizeazd fdri rosturi intre
-cap,s .cost P+l
Ljuo,"
elementele comPonente.

unde: Ri - este rezistenla de ca

4.3.4. Calculul imbinirilor cu pene dispuse longitudinal) sau
transversal);
. Calcululimbinirilor cu pene prismatice cuprinde: A" = b'ho - este aria de stir
- verificarea penelor gi a elementelor imbinate la strivire pe suprafe[ele de contact; _
- u"rifi""r"" ia forfecire a peneior gi a elementelor imbinate, pe porliunea clintre ciou6 h" - adncirnea de chef.are;
pane sau dintre ultima pand gicapdtulelementelor; b - ldfimea de strivire;
- dimensionarea buloanelor de strAngere' mr." - coeficient Tn funclie de
 nrrth
+

@W I
dr.! hr'4t cn
il
t a. dprl2,,,16cn

W hp=\5
sau 5,1J,?cn
$
ile
0e S*gdOsstt
h, S'.2 hp
re
v*h
hr. a,l cn
$hr*
tr.!,Atno
cu
cu
|al.
Fis 4 1 e:'T'HlJ':f;:: I em n de stejar:
$ii:)'li3?5frjTi:g%gi
ne b. cOnd ldlimea grinzii este mai mare de 15 cm.
ne

ele
1) Verificarea la strivire pe suprafetelg de gontact
' verificarea la strivire pe suprafata de contact se face cu relalia:
se

pla L4,o ( Lop,"

'15
Capacitatea portanti a uneipene se determind:
Dea - pentru pene transversale 9i longitudinale drepte:
Eul
L*o." = R: 'A" 'ffir,. 'ffi,
;unt
)cte
alta
- pentru pene oblice:
Smi
de
fLo,.'Lt"o,.
nhe
-cap,s =-
- tt,o," 'cos' P + L'!0," 'sin2 P

unde: R! - este rezistenta de calcul la compresiune paralelS cu fibrele (la pene

dispuse|ongitudinal)sauperpendicu|aripefibre(lapenedispuse
transversal);
F A" = b'ho - este aria de strivire a penei;
bu6 h" - adncimea de chertare;
b - ldfimea de strivire;
m,^ - coeficient in funclie de modul de tratare;

105
 m" - coeficient de rezemare = 1,0 pentru pene longitudinale; b - ld{imea grinzii;
mr,, - coeficient ce line cc
= 1,6 Pentru Pene transversale;
fl.o,"giLlo,. - capacitdli portante la strivire ale penei paralel cu fibrele, portante la forfecare;
m, - coeficient de forfecar
respectiv perpendicular Pe fibre;
Lungimea de forfecare a I
F - unghiul de inclinare a laturii scurte a penei oblice' - lumina dintre pene, la pen
Observalie:
in'cazul penelor oblice, suprafafa de strivire fiind Tnclinatd, va fi egali cu:
- distanfa dintre capitul un
longitudinale oblice;
- maximum 10 h".
A"
at=
cosp 3) Dimensionarea buloanelor de r

Dimensionarea buloanebr
2) Verificarea la forfecare a penelor 9i a elementelor imbin.ate
' Verifrcarea la forfecare a pehelor, pe porliunea dintre doud pene sau dintre
ultima pani gi capdtul elementelor se face cu relalia: ng =Inr'al
m.'R;
L"r,p s LLp,r
unde: k", =1,25 - coeficieni ce ti
Qo - efortuldin bulon;
Capacitatea portanti a unei pene Lp""e,1,se determind cu relalia:
mo = 0,9 - coeficient de hr
R[ - rezistenla de catol I
Lkp,t =ni A,'H Efortul din bulon va fi egd r

q. L",,0(h" +c)= L-o -,

unde: Rf - rezistenla la forfecare paraleld cu fibrele (pene longitudinale) sau "let
=
perpendiculard pe fibre (pene transversale);
Ar = lo 'bo - este aria de forfecare a penei;
unde: L",o - efortul de luneae d
lp,bp - lungimea, respectiv lilimea penei;
h" - adAncimea de cfiertm
mr., - coeficient ce line cont de influenla modului de tratare asupra capacitdlii
c - interspaliuldinte edern
portante la forfecare ; eo - distanla dintre reanb
m, - coeficient de forfecare, pentru forfcare bilaterald.
lo - lungimea pend.
Verificarea la forfecare a oieselor imbinate se face prin compararea efortului
de lunecare care aclioneazd pe porfiunea dintre locagurile penelol (L"r,s) cu
capacitatea portanti la forfecare a grinzii'pe porliunea dintre doud pene (Lscurf):
. Calculul imbindrilor cs pcfi.
L"r,s s LLp,,
a) Calcululimbinirilor cu oerp

Capacitatea portantd la forfecare Lsor,r se determind cu relalia: - verificarea la strivire sau forfeca

- verificarea capacitd[ii portante a

Le*',, =Ri''Al'H cea mai sldbitd (considerind d
bulonuluiin aceeagi secliune bans

unde: Rr".,, - rezisten[a de calcu] la forfecare paraleld cu flbrele a lemnului din

ealeulul imbindrilor cu pen
elementele Tmbinate; se face la fel ca pentru penele nd
Af = a'b - aria de forfecare a elementelor imbinate; produc6tor sau poate fi considerat
a - lungimea de forfecare a elementelor Tmbinate;

106
 b - ldlimea grinzii;
mr,, - coeficient ce line cont de influenla modului de tratare asupra capacitd[ii
rele, portante la forfecare;
m, - coeficient de forfecare, pentru forfecare bilaterald'
Lungimea de forfecare a pieselor imbinate trebuie si fie :
- lumina dintre pene, la pene transversale 9i longitudinale drepte;
- distanfa dintre capdtul unei pene 9i mijlocul penei urmdtoare, ?n cazul penelor
longitudinale oblice;
- maximum 10 h".

3) Dimensionarea buloanelor de stringere

Dirnensionirea buloanelor de strdngere se face cu relafia:

k'r'Qo
Alll =
m' 'Rl

unde: k", =1,2S * coeficient ce line seama de sldbirile din zona fiietetd a buionului;
Qo - efortuldin bulon;
mo = 0,9 - coeficient de iucru al buionului;
Ri, - rezistenla de calcul la intindere a olelului (STAS 10108-94);
Efortul din bulon va fi egal cu:

L",,o (h" + c) L"r,p ' ep

oo =---T-=- L
Pf

unde: L",.o - efortul de lunecare efectiv care aclioneazd asupre penei;

h" - ad6ncimea de chertare;
cilalii
c - interspa{iul dintre elementele imbinate;
eo - distanla dintre rezultantele luneeirilor;
lo - lungimea Penei.
rtului
r) cu

. Calculul imbinirilor cu pene circulare

a; Calcululimbindrilor cu pene circulare nei . conform NP 005-03 cuprinde:

- verificarea la strivire sau forfecare;

- verificarea capacit5lii portahte a barelor imbinate, solicitate la intindere Tn sec{iunea

cea mai slaUiid (cohsiderAnd sldbirile determinate de locaqul penelor 9i gaura
bulonuiui in aceeagi secliune transversalS).

ui din Oaleulul imbindrilor cu pene inelare sau cu gheare la strivire sau la forfecare
se face la fel ca pentru penele netede, iar capacitatea portantd se stabilegte de cdtre
producdtor sau poate fi considerati av6nd valoarea 200 dp'

107
 1) Verificarea la strivire sau forfecare
Verificarea la strivire sau forfecare se face cu rela{ia: Numdrul necesar de
solicitarea maximd, Ntot"rdin in
Lur,p S Ll"o Llp,,in, determinatd din condilii

unde: L*,0 - efortul efectiv din pani; nY'=I"n'

Lpoo - capacitatea portanti minimd, care se stabilegte din condifia de strivire " Ltrp,rin

sau din condilia de forfecare cu rele[iile:

.mro .mu .ko b) Calcululimbinirilor cu pene

L?"0." = R1,,, . A, c
Capacitatea de rezister
I P . - Ri" 'A' 'mt,, 'ko determind cu retafia:
-cap,r mf
Rio,* =R",",* +l'R
unde: Rl,, ; Riu - rezistente la compresiune,respectiv forfecare paralel cu fibrele;
A" = do 'bo - este aria de strivire a penei; unde: R",o,* - rezistenta caracteri

2n.d?. de direcfia fibrelor:

At = --;l - aria de forfecare;
'4
R"&
mr,o - coeficient ce line cont de influenla modului de tratare asupra capacitilii R- ..- - k*
portante la strivire; sin2 c+,
mr,r - coeficient ce fine cont de influenfa modului de tratare asupra capacitdlii
R",0,* - rezistenfa caracter!
portante la forfecare;
mu =0,8 - coeficient de utilizare a miezului de lemn din interiorul penei;
ko - coeficient de reducere a capacititii portante cdnd efortul actioneazi cu Rc,o,r =ki.k2.k, _k,

un unghi o fafi de direclia fibrelor pieselor;

kno = 1,3 +0,0O1'd,
m, - coeficient de forfecare:
k. - coeficientin funeb d
hr =1*P'L (
tt , L
e k.=minlt'15h. .u=51
(.
unde: B -coeficient de neuniformitate a distribuliei eforturilor unitare tangenliale pe
suprafata de forfecare ; h" - lndl{imea penei de tir /
F= 0,125 pentru imbindri care transmit eforturi de compresiune k, - coeficient ce line sea
P = 0,25 pentru irnbindri care transmit eforturi de intindere. elementului (ar., ):
l, = dp - lungimea pragului de forfecare;
e - lungimea bralului de pdrghie a cuplului de forfecare, considerat in
funcfie
de grosimea elementului de imbinat (a ): k. =minfres,ftu
e=0,25.a -pentru dulapicu pene pe o singuri parte;
e = 0,50'a -pentru dulapi cu pene inelare pe ambele pd(i.
k 3 - coeficient in fun{ie d
aloarea coeficientului tabelul4.3.
0" 28" 40" 60" 90'
lG 1.0 0.9 0.7 0.5 o.4
. '35u
k. = min(1,75;S)

p* - densitatea lemnului;
 Numdrul necesar de pene intr-o imbinare se determind in func{ie de
solicitarea maxima, Ntotur din imbinare 9i de capacitatea portanti minimi a unei pene
LLp,,in, determinatd din condifia de strivire sau de forfecare a lemnului cu rela{ia:

Ntotal
n;--=rp
-cao.min

b) Calcululimbindrilor cu pene circulare 9i pene cu qheare conform EUROCODE 5

capacitatea de rezistenfd a imbindrii pentru o pane inelard, R1,o,r., s

determind cu relatia:

Rj,o,* = R",oo +n' Ro,o,r,

unde: Rc,o,k - rezistenla caracteristicd a penei pentru o solicitare dupd un unghio fald
de directia fibrelor:

Rc.o.t
R".o.t
itii kno sin2 cr, + cosz c[

itii R".0.* - rezistenla caracteristicd a penei pentru o solicitare paraleld cu fibrele:

Rc.o.r = ki 'k2 'k3 'ro '(esolt )

cu kso =1'3+0'001'd"

k, - coeficient in func[ie de grosimile pieselor ce se Tmbind:

r<-=minfr
" "''[ "
t' ,-!-l
t,sn" ' 2,5h"
)
pe
h" - indllimea penei de tip A sau dublul indllimii de tip B;
k, - coeficient ce line seama de distanla de la centrul penei pdni la capdtul
elementului (a.., ):

$e k,-\ZQ')
=min(\zs;i*;r,so.l

k 3 - coeficient in funclie de lemnul utilizat:

3.
I
t<" = min(1,75;**)
-1 35U'
J
p* - densitatea lemnului;

109
 dr - diametrul penei inelare. o Calculuf imbinirilor cu
k o - coeficient ce line seama de tipullmbindrii: I
k+ = 1,0 pentru imbindri lemnjemn; Capacitatea portanti
kr =1,1 pentru imbindri lemn-metal. vafoarea minimd rezuftat5
d[
condi{ia de incovoiere(L*,
Ro,o,* - rezistenfa caracteristici a bulonului pentru planul de forfecare gi pentru ) c

un efort transmis dupd un unghi a fald de direclia fibrelor;

q - coeficient egal cu 1,0 pentru eforturi de compresiune gi 0 pentru celelalte Loo," = R:i 'bF .l
cazuri. L."0,, =R,"'bo't=

Capacitatea portantd a imbindrii pentru o pani inelari cu gheare, R1,o,xs unde: Ri. - rezistenfa de
cah
determini cu relalia: Ri _
rezistenla de cah
bp, hp, tp - caracteristi*
R;,*r = R".r +I'Ru,o.r,
hr,",frr,i _ coeficied
unde: R".* - rezistenla caracteristici a unei pene: rezistentelor ft
ffi" = 0,6 - coeficient ce
Ro,r = kr 'k, 'k3(18d15) pentru pene de tip cr'..Cg; !
rI|, = Q5 - coeficient ce
R,.r = kr 'k, 'k3(30d;15) pentru pene de tip Cro 9i Crr;
iniliimea pene
dc - diametrul penei inelare cu gheare ;
k,' - coeficient in funclie de grosimile pieselor ce se imbini: Capacitatea portanti a
stabilegte din condifia de
stir
k" =
t' , t'
minft'1,5h"
'] imbinate:
'2,5h"
t )
L*0," =Rf,, 'b, '\ -
h" -inilfimea penei de tip A sau dubluliniltimii de tip B;
unde: R!,, _ rezisten{a de cabj
k, - coeficient ce fine seama de distanfa de la centrul penei pdnd la capdtul a

elementului (ar., ): bo,ho_ caracterisffi gco

m.,"_ coeficient ce
(o\
lire *
lemnului;
k, =min[1,0;Ct"-J' cu a.,, )max(d";7du;80mm) m",,' = 0,3 - coeficient ce
strivire pe inilfimea penei
k 3 - coeficient in funcfie de lemnul utilizat:
4.4. imbiniri cu tije (irmbini
Pk )
'-r= min(1.5:
k. " ""' ''-'
3so' 4.4.1.P^rincipi i generale
fmbindrile cu tije cilindrir
h" - indllimea crampoanelor pentru pene cu cmpoane pe o fald sau dublul speciale care au rolut de i;pk
inillimii crampoanelor pentru pene cu crampoane pe ambele fe{e. "
Tijele s^e folosesc in cazulimbindri
p* -
densitatea lemnului; tmbinArile cu tije circulare
d^ - diametrul bulonului. - au oetormafii mici in prima or
ft
rransmttere a eforturilor fiind perfec
- au cieformalii mari Tn iazaa'cioua

110
 o Calculul imbinirilor cu pene (tije) lamelare flexibile

Gapacitatea portantd a unei pene lamelare flexibile din lemn se considerd

valoarea minimd rezultati din condilia de strivire a lemnului din pani (L*0,") 9i din
condilia de incovoiere( L.uo,, ) determinate cu relaliile:
FU
L""p," = Rl, .bo 'ho 'mr," 'm"
Ite L""p,1 =Ri'be'tp'ffir,i'ffii

unde: Ri_, - rezistenla de calcul a lemnului la compresiune perpendicular pe fibre;

SE
Ri - rezistenta de calcul a lemnului la incovoiere;
be,hp,tp- caracteristicile geometrice ale penei;
ffir.",hr,i - coeficienli ce fin seama de influenla tratamentului asupra
rezistenfelor lemnului;
ffi" = 0,6 - coeficieni ce line seama de varia[ia efortului de strivire;
ffii = 0,5 - coeficient ce line seama de varialia efortului de incovoiere pe
Tndllimea penei.

Capacitatea portanti a unei pene lamelare flexibile din otel (L-0,") se

stabiles.te din condi[ia de strivire, paraleld cu fibrele, a lemnului din elementele
imbinate:

L*o," =Riu'bo'ho'mr,.'m",,

unde: R!,, - rezistenla de calcul a lemnului la compresiune paraleld cu fibrele;

Etul
bp, hp- caracteristicile geometrice ale penei;

m.."- coeficient ce fine seama de influenla tratamentului asupra rezistenfelor

lemnului:
m'u = 0,3 - coeficient ce line seama de variafia distribufiei eforturilor de
strivire pe indl[imea penei.

4.4. Tmbiniri cu tije (imbiniri mecanice de tip B)

4.4.l.Principii generale
imbindrile cu tije cilindrice se realizeazd utilizdnd elemente de imbinare
lublul speciale care au rolul de a impiedica lunecarea reciproci dintre piesele imbinate.
- se folosesc in cazulimbinirilor
Tiiele lemn-lemn sau lemn-metal'
imbinirile cu tije circulare prezintd anumite particularitdli, gi artume:
- au deformalii mici in prima fazd a lncircdrii, contactul dintre suprafelele de
transmitere a eforturilor fiind perfect, considerdndu-se imbiniri pdsuite;
- au ciefbrmatii mari in iaza a cioua a fncii.eirii, eonsidcrf,ndu-se 9i imbindri eiastiee.
 Datoritd elasticitilii gi deformaliilor mari pe care le poate lua ?mbinarea,
eforturile se repartizeazd uniform Tntre elementele de ?mbinare, modul de lucru al
pieselor fiind conform ipotezelor de calcul.
ln func[ie de numdrul pieselor imbinate gidupd modul de solicitare (deformare) a
tijei, imbinirile pot fi: simetrice sau nesimetrice.
Dupd modul de execulie, imbindrile cu tije cilindrice se impart ?n:
-J-
W
- imbindri la care tijele se introduc
(buloane-guruburi uzuale, dornuri, gtifturi);
in locaguri sau gduri in
- imbindri la care tijele se introduc ?n lemn prin batere (cuie) sau prin ingurubare
prealabil pregitite
t-
tr'
(guruburipentru lemn).
Dupi numirul planurilor de lunecare pot fi imbiniri cu o sec{iune de forfecare,
cdnd deplasarea Tntre elementele imbinate se produce de-a lungul unui singur plan gi
imbiniri cu doud sau mai multe sec{iuni de forfecare, e,6nd au loc deplasdri de-a
lungul a doud, respectiv a mai multor planuri,
Distrugerea unei imbiniri cu tije se poate produce prin forfecarea tijei, dacd
aceasta este realizati dintr-un materialcu rezistenfi slabi (dornuri din lemn) sau prin
w
#r
.wF*M
forfecarea 9i despicarea lemnului pieselor ?mbinate, dacd tijele sunt prea rigide sau
sunt dispuse la distanle mici.
Astfel, este recomandat sd se respecte distan{ele minime admise intre tije.
E4
Experimental, s-a constatat ca modul de lucru gi caracterul distrugerii unei imbindri
depinde in mare mdsurd de rigiditatea (elasticitatea) tijei.
Fi1.4.21: IrAchr l
ln general, tijele sunt piese cilindrice metalice realizate din o[el, dar pot fi gi a. cedare fin cbped
domuri din lemn sau tije din poliesteri armati cu fibre de sticld. Tipurile de tije folosite b. cedare prin depq*
la imbiniri sunt: c. cedare prin forlran
- cuie: cu secliune rotundd - tip Ar sau cu secliune pdtratd - tip Az (STAS 2111- d. cedare prin furnan
e0);
- guruburi pentru lemnr cu cap pitrat (STAS1455-80), cu cap hexagonal (STAS a) Cuie
1454-80), cu cap bombat crestat (STAS 1451-80), cu cap Tnecat crestat (STAS 1451- Cuiele folosite in Ron*rh a
80), cu cap semiinecat (STAS 14530); 30...250 mm. Capulcuiului are L
- buloane; de 1,8...2 ori diametrul ti!d"
- dornuri(brose). inglobate in suprafala tenrntrnru.
Sc
t
pe suprafafd sau cu forn6 hr$
lt It IF IF fF lzF lF fF lF lF
pulele utilizate in exear.tia corlsf
in STAS 1989-62.
| Il
|
tl lt
il-il
I'f
rt-
tt t
ilI t-] de cr lie utilizate -rn er il
lt| Lungime Cuie tip Ar I
w.*F
tt tl
tl I tlt
lmml Diametruld
UI
-tfi"
I
t:t ll I

l:l --l-lrl
Ir
| 30
t- 35 1,8
ltt t' lF 4A
IT 1T lF 30
40 2,0

ry tTip
ry, ffi IF
45
45
a. b. 50 2,25
Fig.4.20: imbindri cu tije 60
a. simetriee b. nesimetrice.
rea,
ro'_.11
ual
e)a ril
ru
r-f _J-f
tfl ,ll
itite
lrl tl
t-T t '$*
t-f,
J-L
'are +F lr *r
are,
mgi
de-a
td* n"rTm n-m
ilqTTrnt[Ih
Itlrrrr
l.lTTTl

[j ffi %
lacd w *@* a @ 0 &a
prin
sau

trje.
-qfimM **'@
xqlw
M
% M M** P,
w

indri
Fig. 4.21: Modul de cedare a unei lmbindri cu tije cilindrice:
rfigi a. cedare prin depdgirea presiunii pe gaurd lntr-o piesd;
osite b. cedare prin depdgirea presiunii pe gaurd in ambe,le piese;
c. cedare prin formarea unei articulalii plastice irn tije in dreptul unei piese;
t111- d. cedare prin formarea unei articulalii plastice in tijd in dreptul ambelor piese;

iTAS a) Guie
451- Cuiele folosite Tn Romdnia au diametre cuprinse intre 1,8...8,0 mm 9i lungimi de
30...250 mm. Capul cuiului are lungimea de minim 0,6 din diameirultijei 9i diametrul
de 1,8...2 ori diametrul tijei. Se mai pot folosi cuie cu cap Tngropat, care.s.u1f
ingfobate Tn suprafala lemnului. Cuiele se realizeazd cu suprafald netedi, cu striviri
pi suprafa!6 sau cu formd torsionati 9i pot fi tratate sau nu impotriva coroziunii.
Cuiele utilizate in executia construcliilor trebuie sd indeplineasci cerinlele
previzute
in STAS 1989-62.

Tiouri de cuie utilizate in constructii (SfA21 -90 tabelul4:4.

Lungime Cuie tip Ar (sectiune rotq49[!l Cuie tio Ar (sectiune Patrata)
Diametruld Masa Diametruld Masa
lmml
lmml Iko/1000buc.1 lmml fko/1000buc..|
30 0,61 0,77
35 1,8 0,71 1,8 0,90
4A 0.81 1.02
30 0,88 0,94
40 2,0 1,01 2,Q 1,?B
45 i,13 1,43
45 1,32
50 2,25 1,58
60 1,89
 tabelul 4.4. - continuare
50 2,40 l?": gupa pregdtirea locaguritor
cu 0,9 dindiametrultfieid;;;
55 2,5 2,65 pentru a evita
60
despicarea
2,90 corelarea diametrufui cuielor
50 2,13 cl
care trebuie sd fie maimare
55 2,65 2,35 OJ
60 2.57 - , Determinarea lungimii de ;
vdrfut ascufit at cuiulii) d;-
50 h,
2,44 3,09 strdbitut..Lungimea cuielor
60 2,80 2,93 2,80 3,75 grosimea lui sau poate fr
65 3.18 4.03
fi mai mt
uontorm Np 005_03 un cui
60 3,39 ptanuluip" oJur&
65 2,25 ryiesq yegin5
3,66 consideri cd nu fucreazd).
70 3,95 EUROCODE5impuneoa
80 4,50 nefe!9 9i minim 6d pe;hu c{rL-
cuiului depdgegte grosimea
60
oad
4,88 constdera maimicd cu 1,5d
65
d&ri
3,20 5,27
70 5,68 b) $uruburi pentru lemn
BO 6,48
80
.$uruburile pentru lemn se
pentru imbindri lemnJemn H
3,50 6,15
sar
90 6.90 tmpune mai ales in cazuf in ge
80 3,60 8,24 metalice sau fa prinderea Oiferltei
90 9,24 uet mai des se folosesc gr
80 6,93 8,80 lungimi de 25...300 mm. gnrdri
90 3,75 7,80 3,75 9,93 capuluiin:
100 8.67 '11,03 guruburi cu cap pdtrat (STAS
100 4,00 9,90 4,00 12,57 -
110
ryrupurjcu cap nexagdnaf; {E
- guruburi
10.90 13.84 cu cap semiine.a n
120 4,50 15,45 4,50 19,62 - .suruburi cu celp inecat
130 16.70 21.12 ;gurybuiicu cap bombat",r=$;
cresr
120 5,00 18,57 5,00 23,58 ^--.VuruDurile se realizeaze q.l c
150 2334 29,58 I,ungj1"g toratd a ur* u"
997"_9j"
oe.apioximativ
140 5,50 26,20 5,50 33,27 T0o/o O;n dwrd
160 29.90 37.97 variazd intre 0, 1 2bd...0,5d_
180 6,00 40.91 6,00 51.95 __ Pentru-categoriile de _srn.&ri
r.nm.inmm intre 2...6 mm giCr
200 76,23
210 de la,8^...120 mm, cu pas de Z ru
7,00 80,06
ou... tuu mm cu pas de 10
2 rn
225 85.79 mm.
200 61,98 Lungimea pdr{ii netede a gr
210 grosimea piesei situate
7,10 65,09 suu caprf'l
planulde lunecare trebuie
225 69,75 tJel
mm se introduc prin ingurubare
"e Arrg;
230 7,60 81,86 7,60 104,29
254 88.98 113.35
c) Buloane
230 8,00 92,39 9,60 117,32
250 98.60 125.20 . Bufoanele
^ se reafizeazd e,t d
strdngere de formd hexagonald sau r
de grosimea pachetului0""
Baterea cuielor se poate facc manua! seu cu ciocanu! pneumatic. in cazul
mm. Buioaneie se introduc "t
anffi'
foioaselor moi sau riginoaselor, baterea cuielor cu diametrul d <0,6 cm, se poate f" ga";;
mare dec6t diametrul bulonului.
face fird executarea prealabild a locagurilor. ln celelalte cazuri, baterea cuieior se
 cu diametrul egal
face dupd pregdtirea locagurilor. Acestea. se realizeazd, de regula,
O,g din Oi"'i"ttultijei cdre urmeazi a fi introdusd
in locag.'
"u pentru a evita d;$;;;; ;ementelor datoritd baterii cuielor, se recomandi
pieselor de lemn din imbinare'
corelarea diametrului cuietor cu grosimea minimd a
care trebuie si fie mai mare dec6t 4d'
(reprezentdnd
Determinare" frnSi*ii-d" calcul a cuielor se face scdzdnd 1,5d
v6rful isculit al cuiul"uij oin- tungimea cuielor 9i cdte 2 tT
pentru fiecare rost
poat! ti egal6 cu irosimea pachetului, poate dep6gi
stribitut. Lungimea
"ri"f"i
grosimea lui sau Poate fi mai mici.
Conform NP 005:03 un cui lucreazi intr-un plan de lun99a1e daci
pdtrunde Tn
1'5d care se
piesa vecina planului pl-o lungime de minim 3,5d (scdzand virful cuiului
consideri ci nu lucreazi)'
EUROCODE S impune o adancime de pitrundere de.minim
8d pentru cuie
CAnd lungimea
nete$ gi minim Oo pef,tiu cuie cu secliune pdtrati sau.torsionate'
piese care se lmbind se
cuiului depdgegte gtoii;"u pachetului, grosimea ultimei
din piesd'
consideri mai mic6 cu 1,5d datoritd ruperiiflbrelor la ieqirea cuiului

-' $uruburi
b) Pentru lemn
' guruburite pentru Gmn se folosesc Tn cazul cdnd tija este solicitatd la smulgere
pentrl imbindri lemn-lemn sau lemn-ofel' Utilizarea guruburilor pentru lemn
se
prin intermediul ecliselor
i*pun" mai ales in cazul in care imbinarea se realizeazd
r6tuti"" sau la prinderea diferitelor panouricu lemnul'
Cel mai des se f"d;;; guruUuri de ancorare cu diametre de 6"'20 mm 9i
lungimi de 25...300 **.lurunurile produse la noi in lari se impart dupd forma
capuluiin:
- guruburi cu cap pdtrat (STAS 1455-80);
- $uruburicu cap hexagonal(S-TAS '1454-80);
- $uruburicu cap semiinecat (SATS.1a53-80);
- iuruburi cu cap inecat crestat (STAS1452-82);
- $uruburi cu cap bombat crestat (STAS 1451-80)'
parte netedd 9i.una filetatS care este aproximativ
$uruburile se realizeazi cu o
60% din tungimea totafa aiUei. Diametrul gurubuiui minim (d1) in partea llgtatet e.9t1
J" uJr"*i*"tiv Too/o din dfumetrul din zcna netedd (d). A.ddncimea filetului
(h1)

-
variazA intre 0, 1 25d.'.0,5d.
Fentru categoriib Je guruburi de m-ai sus, diametrul pirlii netede
variazd dim
qi
mm in mm intre 2...0 mm Oin Z ** in 2 mm, intre 6..'12 mm. Lungimea total6 este
de la 8...120 mm, tu p"i O" i m , de la 20"'50 mm cu pas de 5 mm 9i de la
--
50...100 mm cu Pas de 10 mm.
a gurunului,trebuie sd fie mai mare sau egalS cu
Lungime" iatii-n"GJe
grorir"i piesei sitla#-rul liti, iar lungimea. de..pdtrundere a gurubului peste
fie de minim 4dl-$uruburile cu,diametrul mai mare de 5
planul de lunecare tre6rie si "up,it
trn introduc prin ingurubare in giuri pregdtite in prealabil'
"e
c) Buloane
Buloanele se realizeaza cu diametre de 12..'30 mm, cu
cap 9i piulila de
se alege in funclie
stranger; de formd r'*"g""in sau pdtrati. Diametrul buloanelor de 12
de grosimea pacnetuiu'ii'e flind cuprins intre^l/3o'--l/40, dar minim
azu! l- Ajuri pi'e'gatite anierior, avind diameii'ul cu 1 mm mai
mm. Buioancie se ;#dre "ttang"t"'tfl,
)ate mare decAt diametrul bulonului.
rse
 Tntre piuli!5 gi piesa de lemn se recomandi plasarea unei gaibe cu grosimea pentru guruburi,
minimd de 0,3d gicu diametrulmaimare decAt 3d. ,. distantr
otametre de maximum g mm
Grosimea minimi a pieselorimbinate va fi de 30 mm la elementele laterale gide s
maimaride
tt B mm.

iTlff5flliiJil:i:l"fil'"" recomandd in cazur construcliiror sensibire ra

deformarea lmbinirilor in exploatare.

d) Dornuri (brose)
Domurile se realizeazd din ofel-beton, cu diametru minim de 6 mm avdnd
form6 cilindrici sau ganf cu vrful asculit pentru a pdtrunde mai ugor ln piesele din
lemn. Dornurile se introduc in locaguri pregdtite in prealabil, cu diametrul mai mic
decit diametrultijeisau maimare cu maxim 1 mm,ln piesele metalice.
Men{inerea pachetului de piese imbinate cu domuri Tn pozilie se face cu
ajutorul buloanelor.
Fixarea distantei minime dintre tije, pentru a se evita despicarea lemnului,
constituie o condifie constructivi importantd pentru rea]izarea acestor Tmbindri. La
fixarea acesteidistanle se va fine seama de:
- modul de introducere a tijelor (gdurire prealabii, batere etc.); Fig.4.22: Numdr pn s-t
- valoarea maximd a efortului de strivire unitar ?n elementele de lemn ale lmbinirii;
- direc{ia de introducere a tijelor (drept sau oblic fald de piesele imbinate).
ln cazul baterii ?ncruci.sate a cuielor dacd capetele lor pitrund Tn piesa centrali
pe o addncime mai mare de ?3 din grosimea scAndurii, distanfele minime se
determini lindnd cont de cuiele de pe ambele pdrli ale pachetului. Dacd pitrunderea
este mai micd, distanla minimd se stabilegte independent pe cele doud fe!e.
Cuiele nu se utilizeazd pentru ?mbindri de prelungire la elementele intinse.
Distan{ele minime de amplasare a buloanelor, guruburilor gi dornurilor,
conform normei NP 005-03, sunt date in tabelul4.5.

Distanlele minime de amplasare a buloanelor, guruburilor 9i domurilor

tabel4.5. Fig.a2t Dc
Elemente de imbinare
Caracteristici Buloane, guruburi gi Dornuri de
dornuri de otel steiar
Grosimea pachetului lo >10d <0d >10d <0d
lntre axele tiielor Sr 7d 6d 5d 4d
Distanle minime in
)in axa tijei extreme
lungul pachetului S2 7d 6d 5d 4d
la maroinea oiesei
lntre axele tiielor Sg 3,5d 3d .3d 2,5d
Distantele minime
transversal pe fibre )in axa tijei extreme
2,5d 2,5d
Sa 3d 2,5d
la marqinea piesei
i9.4.24: Dispr.rnerea
F
ffi
Tijele se dispun pe un numdr par de rdnduri, iar agezarea lor in zig-zag se
admite numaiin cazul cuielor gi buloanelor.
Norma EUROCODE 5 stabilegte distanfele minime de amplasare a cuielor ln
func{ie de densitatea lemnului, modul cum sunt bdtute cuiele (cu sau firigauri
prealabile), unghiul pe care ?lface efortul cu directia fibrelor (o) gi diametrul cuiului.
Pentru imbindriie eu buloane gi cu domuri distanfele minime pentru
amplasarea tijelor sunt date in tabelul 4.6. Unghiul q de inclinare a direc[iei solicitdrii
fald de direclia fibrelor gi distanlele minime sunt date Tn tabelul 4.7.
 pentru
tea Pentru guruburi, distanfele minime de amplasare sunt cele de la cuie,
de la buloane, pentru diametre ale pd(ii netede
diametre de maximum B mm ii cele
de maimaride B mm.

la

ind
din
mic

cu

rlui,
La
Fig.4.Z2:Numdrparsauimparderdnduri(a'inzig-zag;b'indiagonal6)'

ra,lit
se
vea

ilor,

Fig.4.23: Distanle minime de agezare a tijelor'

1,5.

__l
=
ftl
dl
1l
5dl
1l Fig.4.24: Dispunerea tijeior pe un numdr par de rdnduri longitueiinale'

Cuie bdtute f6rd

or in
puri
ri.
xitru
itdrii

117
 I

tabelul 4.6. - continuare

lntre axele tiielor Sq 4d 3d uistanla p6nd la marginea incaE
Distan{e minime preset (a4t)
)in axa tijei extreme la
lransversal pe fibre S4 4d 6d(5d) 0' <o <180.
maroinea oiesei
cu Distanla pana ta margfi;;;em
Intre axele tiielor Sr 10d 15d 10d 15d piesei(a+)
Distanle minime in
fin axa tijei extreme la
lungulfibrelor S2 10d 10d
maroinea oiesei
lntre axele tiielor Sr 4d 3d 4.4.2.Calcutul imbiniritor cu ti[
Distanle minime
transversal pe fibre
)in axa tijei extreme la
S4 4d 6d(5d)
- Caic_ulul irnbindritor cu tiie
a) s#
maroinea oiesei uapacftatea portantii a ]r
capacitatea portantd la incowrhr
Notd: Pentru valorile c cuprinse Tntre 10d 9i 4d valorile q se interpoleaze. elementelor imbinate.
Valorile din paranteze se referd la lemn de fag gi stejar.
- looteze
- eforturile
simplificatoare de r
de strivire in sens ran
Pentru imbindrile panourilor cu lemnul sau otel-lemn distan[ele de amplasare pe o suprafafd cilindricd *nt
a cuielor pot fi reduse cu 0,BS respectiv 0,7. drametrald:
Pentru imbindrile placaj-lemn distan{ele minime pdnd la marginea neTncdrcatd - eforturile de strivire sunt clisilrl
sunt de 3d gi (3+4 sino)d pdni la marginea incircati. varialie este liniard, considerdLnd
c
Capacitatea portanti a .fndi
Distanlele minime de amplasare a cuielor, in funclie de diametru 9i
de unqhiul dintre efort si directia fibrelor q tabelul4.7.
Distanle Fdri oSurire prealabi16 Cu gdurire Lop,i =Y'L^r.r'f,. -fl*
or420ko/m' 420<pk<500ko/m' orealabild
Distanla intre tije paralel cu d<5mm I 10d
(4+3 cosa) d
unde: L,,n,, - capacitatea portanfra
fibrele (ar) d5mm | 12d 15d ltl

Distan[a intre tije transversal 1 - coeficient partialde ry

oe fibre (ar) 5d 5d (3+sino) d ac{iunii;
Distanla pdnd la capdtul
(10+5 cosq) d (15+5 cosq) d (7+5 coso) d Valorile coeficientului
incdrcat al piesei (agr) r
Distanla pdnd la capdtul Tipulincdrcirii
neincircat al oiesei (a*) 10d 15d 7d
Permanente
Distanfa pAni la marginea Lungd duratd
incdrcatd a oiesei (aaJ (5+5 sino) d (7+5 sind) d (3+4 sino) d
Distanfa p6ni la marginea
neincdrcati a piesei (aa") 5d 7d 3d

n,- numdrulde tiFfofosb b

Distanlele minime de amplasare a buloanelor 9i dornurilor, in funclie n, - numdrul sectiuniilcr de fol|
de diametru si de unghiul dintre efol q
fibrelor q tabelul 4.8. mu -coeficienfu I condtlb
Distanfe Valoarea minimd a Cistantelor pentru:
@
lmbindri cu buloane Tmbindri cu domuri
(4+3 cosq) d (3+4 cosq) d Valorile coeficienfului m
Distanta intre tiie paralel cu fibrele (ar)
Distanta lntre tiie transversal pe fibre (az) 4d 3d
Distanfa pdnd la capdtulincdrcat al
piesei(ast) Max (7d ; 80mm) Max (7d ; 80mm)
-90"<q <90'
Distanla pdnd la capitul nelnc6rcat al
piesei(a3")
4d 3d
150' <q <210"
90'< q < 150'
Max [(1+6 sino)d ; 3d] Max (aa/ sina; 4d) m,- coeficient e 6ne ms
210" <s<270' Tncircirilor pe tjie;
 tal rclul 4.8. - continuare

I
rel Distanla pAni la marginea incdrcatd a
piesei (a41)
0" <o <180'
Maxl(2+2 sino)d; 3dl Maxl(2+2 sino)d;3dl

rl
I

bistanta pdnd la marginea neincdrcatd a 3d 3d

oiesei {a,.)

I--l
5dl

4.4.2.Calculul imbinirilor cu tije

l ii' Caieulul imOindrilor

capacitatea portantl
elementelor imbinate.
h incovoiere a
cu tiie soiicitat-e la forfecare conform.NP 005-03
lor cu tije se determini-lu0nd in considerare
tijei gi capacitatea portantd la strivire a lemnului

lpoteze simplificatoare de calcul:

- efortuiile de strivire in sens transversal pe axa tijei distribuite in realitate neuniform
lsare pe suprarald cilindricd sunt considerate distribuite uniform pe o suprafald
o
diametrald;
eforturile de strivire sunt distribuite pe intreaga lungime a tijei iar diagrama
de
rcate -
varialie este liniar|, considerind ci axa tijeieste rectilinie, nu deformatd'
capacitatea portantS a imbindrii (L*p,i) se stabilegte cu rela{ia:

Lo"p,i = Y'Lmin,t 'nr 'nf 'mT 'ffi, 'ffi,

unde: capacitatea portanti minimd a uneitije, intr-o secliune de forfecare;

Lmin,t-
in funclie de tipul tijei 9i durata
1 - coeficient parlial de siguranld, determinat
ac{iunii;

Valorile coeficientului tabelul4.9.

1
Tipulincdrcdrii Valorile coeficientului "Y Pentru:
Permanente u.tv
Lunod duratd 0.85 0.70
Seurtd durata t.vu 0,85

n,- numdrul de tije folosite la ?mbinare;

n,. numdru| secliuni|or de forfecare (|unecare) in care |ucreazd tue|e;
ul4.8. mu -coeficientul condiliilor de lucru, in funclie de clasa de exploatare'
Ll
rnun I Valorile coeficientului m,, tabelul4.10.
dl Coeficientul m,
Clasa de exPloatare
1
1,00
ffn)l 0.85 2
= 0.75 3

- de posibilitatea repartiliei neuniforme a

1l coeficient ce [ine seama

I
m,
Tncircdrilor pe tije;

119
 cu dornuri sau buloane Elementele imbinate sol
mr = 0,9 pentru imbinari cu cuie, guruburi 9i imbinari maxime.
pe rdnd;
dispuse pe doud rdnduri, cu minim doud buloane
dornuri pe patru randuri cu mimin trei
m, = 0,8 pentru tmbindri cu buloane sau b) Calcglulimbindrilor cu tiie ta
tije Pe un rind. Conform EUROCODE 5
de forfecare (L''n.t) se
capacitatea portantd minimi a uneitije, intr-o sec{iune se produce, fie ?n urma strivirii
determina pentru rdginoase ca valoarea minimi capaciti[ilor portante a lemnului gi formdrii unei articulal
Modul de rupere este d
(L,"o,r;Loor;Loo,* ) date in tabelul 4'11'
elementelor componente din iml
de forfecare tabelul4.lt Relaliile de calcul s-au r
a unel o plasticd a materialului, consideri
Caoacitatea portante a fiJelq(l\)-penggl --
Buloane, guruburi Dornuri de forfecare. Experimental, s-a con
Tipulimbindrii Conditia de calcul Cuie
si domuride otel steiar inferioard rezistenlelor unitare,di
toleranfelor de fabrica{ie, varia.tie
Strivirea elementelor 2d
centrale (L*o.")
4d 4cd EUROCODE 5 recomand
i lmbindri
seama de distribulia neuniformd
i simetrice Strivirea elementelor
5ad 5ad 3ad
in linie, numdrul efectiv de eferne
I marqinale (Loo.')
trMrea elementelor zcd
ln cazul?mbindrilor cu si.r
3cd
centrale (L-'") 3cd mm, calculul se face in mod asr
I imbindri - Strivirea elementelor mare se aplicd regulile de la bufo
I nesimetrice
marqinale (L*".*)
5ad 5ad 3ad

2od2 5d2
. i) imbjndri lemn-lemn cil trt s
Tncovoierea tijei (L6ap,r',c) 30d2
simetrice gi In EUROCODE 5 se defr
nesimetrice singur plan de lunecare:

imnullesc cu coeficientul
- modelul I - ruperea se
Pentru alte specii de lemn valorile din tabelul 4'11 se
I
ambele piese ale imbindrii:
k" pentru solicitirile L"p,"9i hap,m $icu k!2 pentru solicitarea Lcap'tnc'
- modelul 2 - ruperea sr
tabelul4.12. formdrii articulafiei plastice ?n gi i

Valorile coeficientuluik" pentru speciile de lemn:

-modelul 3-ruperea
articuia{iei plastice in tijd in ambd

Rezistenfa de calcul la r
rezisten{elor oblinute lu6nd in sr
tabelul4.13. cu un singur plan de lunecare.
Valorile coeficienlului ko
pentru tij" din otel Valorile pentru
Unghiulo V"l"rile dornurile de
Relafiile de calculdiferd pe
"oefici"ntuluik" 12 16 20 25 -pentru modul de cedare 1;
r1 6,5 8,5 10 stejar
1.00 1,00 1.00 1,00 1.00 1.00 1.00 a) c6nd ruperea se produce cu ce
0"
0.95 0,95 0.90 0.90 0.90 1.00
30" 1.00 0.98
0.90 0.80 0,75 0.70 0.65 0.60 0.80
60' 1.00
90" 1,00 0.85 0,75 0.70 0.60 0.55 0.50 0.80
Ro = fn.ro -t, .d
i--
{u.u
Pentruso|icitSrisubununghiofalddedirecliilefibre|ore|emente|orimbinate'
vaioriie capacitdliior portante din iabelul 4.t i se corecteazd
cu coeficientui ko peniru

solicitdrile L66p,cgi L."p,'9i cu k!2 pentru solicitarea Lcap,inc'

120
 T

Elementele imbinate solicitate la intindere se verificd Tn secliunea cu slibiri

maxime.

b)Calcululimbindrilor cu tije la forfecare conform EUROCODE 5 '

' area unei imbindri cu tije solicitate la forfecare,
se produce, fie Tn urma strivirii lemnului, fie in urma plasticizdrii la compresiune a
te lemnului giformdrii unei articula[ii plastice in tija incovoi"t?' . . - ..
VtdOul de rupere este d'eterminat de geometria imbindrii gi de proprietilile
elementelor componente din imbinare'
Relafiile d'e calcul s-au stabilit pe baza ipotezei comportirii perfecte rigidd-
plasticd a materialului, consider6nd o tijd ce lucreazd intr-unul sau in doud planuri de
iorfecare. Experimental, s-a constatat ca rezistenla imbindrilor cu. mai multe tije este
inferioard rezistenlelor unitare,datoriti deformaliilor plastice.a imbinirii, curgerii lente'
ioleranfelor de fabiicaiie, varia[iei efoft-deformalie de la o tijd la alta etc.
IUnOCOOE S'recomandh calaimbinirile cu domuri 9i cu buloane sd se lind
seama de distribulia neuniformd a eforlurilor pe !ile. Daci existi mai mult de gase tije
in linie, numdrulefectiv de elemente se considerd n6=6+2(n-6/3'
in cazulimbindirilor cu guruburi sau ti#oane, dacd diametrul este mai mic de 8
mm, calculul se face in mod asemindtor ca 9i la cuie, iar daci diametrul este mai
mare se aplicd regulile de la buloane 9i dornuri.

o i)' imbindri lemn-lemn cu un sinqur plan de lunepare

ffic trei modele de rupere pentru imbindrile cu un
singur plan de lunecare:

- modelul 1 - ruperea se produce datoriti cedirii lemnuluiintr-o piesi sau in

ntul
ambele piese ale imbindrii;

- modelul 2 - ruperea se produce datoritd ceddrii lemnului intr-o piesd 9i

.12. formdrii articulaliei plastice in tijd intr'o pies5;

--l I
- modelul 3- ruperea se produce datoritd ceddrii lemnului 9i formirii
articuia{iei piastice in tijd ?n ambele piese.
I

- Rezistenfa de calcul la o tijd, se considerd ca fiind valoarea minimd a

rezistenlelor obiinute ludnd in considerare modurile de cedare posibile ale imbindrilor
cu un singur plan de lunecare.

Relaliile de calculdiferd pentru fiecare mod de cedare, astfel:

-pentru modui de cedare 1:
dy canO ruperea se produce cu cedarea lemnuluidin ambele
piese:

Ro = fn,',,.

inate,
pniru
 Ro = 1,1 . fh,1.d .t: .d

b) nd ruperea se pn
grosimea t1:

Ro = 1,1.fn.ro . t, .d

-?enlru Eedut de cedare 3_

Modul cle cedare lacu cedaEe Modul de cedare tb cu cedarca M0dul de cedarE 1 b cu cedaEa ptastice ln ambele piese:
lemnului In amhele piese lemnulul In piesa de grosime tl lemnului In piesa de grcsime t2

*o =1r,@-15
r
l*' lJ1+p
T

unde: tr,tz -sunt grosimile etenx

Tn elementul imbinat (ad
netedd giminim 6d la ctde
fi',r,a , fn,z,o
f
- rezisteqte de

F=#A
Tt.t.o
- raportulrezis

d - diametrultijei;
My,o - lnotnntul plastic d

t'je.
1,1 - coeficient de maix

MBdJI de cedare 2a cu cmomert Modul de cedare 2b cu cmoment ModU de cedare 3 cu moment Rezisten{ele de calcuth d
plasfic ln piesa de grfflme h t!
plasflc In piesa de gmslme plastic in amhde plese rezistenfele caracteristice ale bn
383 "Structuri de lemn. ilkbd
Fig.4.25: Modulde cedare la imbin6rile de tip lemn{emn cu tije cu un singur
rezistenfa locald la elemente Trnti
plan de forfecare.
Pentru imbindri curente
- pentru imbindri la placajedru
b) cdnd ruperea se produce cu cedarea lemnului din piesa cu grosimea t1, fn,* =0,1 1.p*.d*
respectiv t2 : - pentru imbiniri la panori d
f,',r =30'6-o3 '1-o's
.t, . d
Ro = fn.r.6
- pentru imbindri la placaje rn
Ra = fr,r,o .tr .d.F fi,r. = 0,1 1. (t _O,oto).
- pentru imbiniri din lenrn uE
-pentru modul de cedare 2: fn,* =0,082.p*.d*
o\ nAnr{ nrnarae ca nrnrftrna nrr fnrmaraa artir:rrlafiai nlacfiea in niac.a ntI
s, vs,.v

grosimea t2:
I sl,e, eq ev F, vvsvv - peniru Tmbindri utiiizand ctji
introduse in locaguri pregati
fn,* =0,082 (t-O,OIO)
 Ro = 1,1 'fn,,.o ' t', .a@@_B
b) cdnd ruperea se produce cu formarea articulafiei plastice in piesa cu
grosimea tr:

(r + o)+ op(, * p)#d, - p

Ro = 1,1 'f,,,1,0 ' t2

1zp'
1+2p

-pentru modul de cedare 3 - c6nd ruperea se produce cu formarea articula{iei

rea plastice in ambele piese:

w FM;T;;
a12

Ro = 1,1
11.p
unde: tr,tz -sunt grosimile elementelorimbinate sau addncimea de pitrundere a tijei
in elemeniul fmbinat (adAncimea minimd fiind de 8d la cuie cu suprafala
netedd gi minim 6d la cuie cu sec{iunea pitratd sau lorsionate);
fn,r,o , fi,,z,o - rezistenle de calcul la strivire locald a pieselor imbinate;

L ' *a
0=
j

fn.r.o
- raportul rezistenlelor elementelor imbinate;

d diametrul tijei;
-
i My,o - rllofllntul plastic de calcul alimbindrii cu tije metalice;
1,i'- coeficient d'e majorare a capacitd{ii portante datoriti efortului axial din
trje.
1
Rezistenlele de calcul la strivire locali (fn,r,o , fr.,,z,o) se calculeazd pornind de_la
!enI
rezistenfele caracteristice ale lemnului (fn,r,r , f6,2,p)_determinate conform normei EN
383 "Structuri de lemn. Metode de incercare. Determinarea caracteristicilor 9i
rezistenla locald la elemente imbinate cu tije'"
Pentru imbindri curente ele au valorile:
- pentru imbindri la placaje utilizind cuie:
fn,* = 0,1 1'P* 'd-o'u
tr,
- pentru imbindri la panouri din fibre dure utiliz6nd cuie:
fn,t = 30'd-o'3 't{'6
- pentru imbiniri la plabaje utilizdnd dornuri 9i buloane:
fn,* = 0,1 t' (t -o,oto)' P*
- pentru Tmbindri din lemn utilizdnd cuie (d <8 mm):
fn.r. = 0,082'P. 'dt'u
cu - peniru imbiniri uiiiizand euie, 'ouioane gi dornuri (eii diametrui maxim 30 mm)
introduse in locaguri pregdtite inilialin lemn:
fn.r = 0,082' (1 -0'01d)' P*

123
unde: pk - densitatea caracteristicd a lemnului tkg/m3l Valorile f, gi f,.* pentru h
d - diametrul tijei cilindrice [mm].

cazul imbindrilor cu cuie valorile pentru rezisten{ele caracteristice sunt

|n
independente de direcfia eforturilor in raport cu direclia fibrelor lemnului.
' in cazulimbinirilor cu buloane gidornuri, rezistenfa la compresiune localS se
determind lindnd cont de unghiul dintre efort 9i direclia fibrelor (o), cu relalia:
La imbindrile cu gunlh
fn,o,* lungime de minim 4d , nrorne
,'h'''k - pentru buloane gi dornuri.
keo .sin2 cr + cos2 cr

- rezistenla la compresiune paraleld cu fibrele;

. ii) inrbindrilemn-lemn qJ d
unde: fn,o*
Capacitatea portanti-
k* - coeficient avdnd urmitoarele valori: determind lu6nd in consideran
kee='1,$$+Q,015 d - pentru lemn de riginoase cu un singur plan de lunecare,
kgo = 0,90+0,015 d - pentru lemn de foioase'
- pentru cedarea la wq
Momentul plastic de calcul (Mv,o) se determind in fucfie de momentul plastic
caracteristic (Mv,*) Ei de coeficientul parlial de siguranli (trti1) cu relafia: Rd = fn,,.o .t., .d

lvl - pentru cedarea la cq

M.,,
t!e
=a TM
Rd=0,5.fr,.u -tz -r
Momentul plastic caracteristic al imbidrii tijei metalice, determinat
- pentru cedarea dupi rn
experimental, exprimat in Nmm, este dat ln EN 409 "structuri de lemn. Metode de
?niercare. Determinarea momentului plastic a elementelor de lmbinare de tip tiji" 9i
are valorile:

Mr,1 =180.d2'6 - pentru imbiniricu cuie rotunde cu suprafafd netedi; Rd=1,1.fhrd t, -d

Mrp =270'd2'6- pentru cuie cu sec{iune pitrat6;
- pentru cedarea du$.qr
Mr,* = 0,8'fu,- - pentru buloane 9i dornuri;
?
Rd=1.1 ItP . -
Mrx = 0,583 r,,* *b - pentru guruburi de lemn'
|t+P rz
unde: d - diametrul tijei (mm) , latura pdtratului la cuiele cu sec[iune pitratd'
respectiv diametrulin zona netedi la guruburi ; . .
unde: tr - valoarea minirE I

fr,1* rezistenfa caracteristicd la Tntindere a elementului de lmbinare. pdtrundere a tijei;

tz - grosimea piesd cent:
$,1.6 - rezistenta de ed^rl
fu,* pentru buloane obignuite tabelul4.14. d- diamebut q"i (rr-j
Valorile fu 9i respectiv diametrulln zq
Clasa bulonului 4.6 4.8 5.6 5.8 6.8
400 480
My,o - momenfulphslicd
f, [N/mm'l 240 320 300
f,, r [N/mm'] 400 400 500 500 600 Rezistenfa totiaH a'rmt*ne

124
 Valorile f, 9i fu,r pentru bare din olel obignuit tabelul4.15.
Clasa bulonului Fe 366 Fe 430 Fe 510
f, [N/mm'] 244 320 300
fu,r [N/mmz] 400 400 500

La lmbindrile cu guruburi, cnd partea netedi pdtrunde in a doua piesd pe o

lungime de minim 4d , momentul plastic se poate determina cu relalia de mai sus,
pentru buloane gi dornuri.

. ii)- imbindri lemn-lemn cu doud planuride lunecare

portanti a imbinirilor simetrice cu doui planuri de lunecare se
determini lu6nd in
-CapaCitatea considerare modurile de rupere similare ca giin cazulimbindrilor
cu un singur plan de lunecare, astfel:

- pentru cedarea la compresiune in piesele laterale (modul 1a):

E
Rd = fr,,r,o 'tr 'd

- pentru cedarea la compresiune in piesa centrali (modull b):

Rd = 0,5.fn,r,o .t, .d.9

at
- pentru cedarea dupd modul 2 de rupere:
de

-. M',
si
l-zB.1z+81*4BB(*B) -l
Rd = 1,1.fn,,,a .t, .0, I
r;ft -P.1

- pentru cedarea dupd modul 3 de rupere:

rtd,
unde: t1 - valoarea minimd dintre grosimea piesei laterale 9i adincimea de
pitrundere a tijei;
t2 grosimea Piesei centrale;
-
fn,r,c-rezistenla de calcul la strivire localS a piesei laterale;

14.
d'- diametrui tilei (mm), latura pStratului la cuiele cu sec[iune pitratd,
respectiv diametrulin zona netedi la guruburi;
My,6 - momentul plastic de calcul alimbinirii cu tije metalice; '

:l= Rezisten[a totali a imbinirii pentru o tiji este egald cu 2 Rd'

o iii) imbiniri lemn-metal cu un sinqur plan de lunecare Rd=1,1

Capacitatea portantd a imbindrilor lemn-metal cu un singur plan de lunecare Pentru grosimi ale pldcilor
depinde atdt de caracteristicile lemnului 9i a elementelor de lmbinare, cAt gi de determind prin interpolare iiniari i
grosimea pldcilor metalice'
o iv) lmbindri lemn-metalcu doui

tr' Capacitatea portanti a ?mbi

are valoarea minimd ob(inutd cu n
- pentru moduf de cedare 1l

Rd = fn,r,* .t, .d

- pentru modul de cedare 2:

fr*r Rd = 1,1.fn,'.. ,, O ,.
lil,odui dq rupere zicu Modf rl .dertupere,3,*u Madul de rupere.te 'ltilpdul:ds,ruesle ?qr _l
mc*nent h.fttaplaoli mqmg*!ataia pladi sIeedar-eelcmnului lnneflr{!!ihelelnentul'
sre*alice fiddtice $i ih'.lerifi' de.lenin, - pentru modul de cedare 3:

Fig.4.26: Moduri de cedare la imbindrile de tip lemn-metal cu un singur plan de forfecare'

- a) - placd metalici groasd (tH); b) - placd metalicd subfire (ts'sd)
Rd=l,sf;;;--
.. il cazul pldcitor latenab g
in cazul plScilor metalice groase (t > d), rezistenta imbindrii pentru o tij6 este rezistenfa imbindriieste egald or
egald cu valoarea minimd determinate din relaliile:
fr
- pentru modulde cedare 1k
- pentru modul de cedare 2:
Rd = 0,5. fhzd -tz.d
;@_,1
fh,1,d.ti.d - pentru modulde cedae 3:
-l

- pentru modul de cedare 3: Rd = t,str!Y;16;;

Rd = 1,1J2My,a'fn,r,a' d in cazul pldcilor rnetab sl
rezistenla imbindrii se corx*lera egd

Pentru pl6ci metalice sub{iri (t <d), cedarea se poate realiza dupd modul 1a
respdctiv 2, iar rezislen{a imbinirii pentru o tij6, este valoarea minimd determinati cu
- pentru modul de cedre ltr
rela[iile:
Rd = 0,5.fr:, "t, .C
- pentru modulde cedare 1a:
pentru modul de ce&e A
Rd = 0,4.fr.r,o .1., .d
B6=1,5n@,{*J
- pentru modulde cedare 2:

126
 Rd = 1,1

re Pentru grosimi ale pldcilor intermediare (0,5d < t < d) capacitatea portantd se
te determini prin interpolare liniard intre cele douS situaliide maisus.

o iv) imbindri lemn-metal cu doud planuri de lunecare

Capacitatea portanti a imbindrii cu placd centrald 9i elemente de lemn laterale

are valoarea minimd obiinutd cu relafiile:

- pentru modul de cedare 1b:

Rd = frr,r,r. 'tr 'd

- pentru modulde cedare 2:

Rd = 1 ,1 .fn,,,o
l- i- 4-M-- II
.t, .d .l ,.J2 +;--{j-
'ti 'd
I

L\l th'1'd
-l

- pentru modulde cedare 3:

in cazul plicilor laterale groase (t > d) cu elementul central din lemn'

ste rezistenla Tmbindrii este egald cu valoarea minimd dintre relaliile urmdtoare:

- pentru modul de cedare 1b:

Rd = 0,5.fn,2.0 .t, 'd

- pentru modulde cedare 3:

Rd = 1,5J2Mv,o'fr,,z,o' d

ln cazul pldcilor metalice subliri (t < 0,5d) -si elementul central din lemn,
rezistenla imbin*rii se considerd egali cu valoarea minimd dintre relaliile:

l1a - pentru modul de cedare 1b:

lcu
Rd = 0,5.fh,2,d .t2 .d

pentru modulde cedare 3:

no = t,s12Mr, in;

127
. v) lmbiniri cu planuri ultiple Condilii ionstructive:
Rezistenfa totald a imbindrilor cu mai mult de doud planuri de lunecare se - respectarea distanfelor mlnir
poate determina prin lnsumarea rezistenlei minime din fiecare plan, considerdnd ci gi evitarea dispunerii
acesta face parte dintr-o imbinare de trei elemente. "e",*,
elementelor in care se incasfia
- lungimea de incastrare :
c) Calculul Tmbindrilor cu tiie solicitate la smulqere conform NP 005-03 l" >10d gi f" >2a la cuie
Tmbindrile cu tije solicitate axial se utilizeazi in general la tavane suspendate
pe o refea de grinzi din lemn. Densitatea lemnului gi schimbdrile umiditd{ii lui l, > 0,61 la guruburi(l<
afecteazi rezistenla imbindrii gi reduce capacitatea de rezistenfd la smulgere a - grosimea elementuf ui su{inrt
cuielor lise. - guruburile se monteazd pnn
fit
Pentru imbundtilirea comportirii la smulgere cuiele netede pot fi inlocuite cu
cuie avdnd suprafafa striatd, cuie torsionate sau guruburide lemn. Capacitatea portanti b s
Cedarea ?mbinirilor cu tije solicitate la ?ntindere se poate produce prin - pentru lmbiniri cu cuh:
smulgerea tijei din piesa de lemn sau prin perforarea elementului de sub capul tijei.
n.d" .l- .S
t1
rl
Noo,. =

- pentru imbindriqr grn.fr

N*0," = tt.d" _1, _

(
unde: d"- diametrul cuiului (per.rrh
ia d.= Smm);
d"- diametrulgurubr*.*
l" - lungimea de incastr-ae
l" - lungimea de incasffiac
I
fitetatd;
I
I Ri- rezisten{a la vnftemc
lmbinari or tije solicitate la vnulgere exploatare a lemnufuf i, rd
a) | mbinare at tije perpendiculare pe fibre;
mr,, _ coeficient de hda
a

d) Calcul.ulimbindritor q, Uie h rr
Co nd ili i co n sbuctiveT-
-.lungimea db incasfare a
de lunecare in cazul pnnCeridehr
fi
ls>10d a. srrr
ls22a I>1Zd pentru cub r*cE
c) conditii Eonstrudive
8d penhu cel* furi d
- cilstanleie minime cie aryiasau
impuse la imbindrite
Fi9.4.27: lmbindri cu tije solicitate la smulgere solcilai t hnl
 Condilii constructive:
- respectared distanletor minime prevdzute la imbindrile cu tije solicitate la fodecare
gi evitarea dispuneiii elementelor de imbinare in zona centrali longitudinald a
6lementelor Tn care se incastrazd tijele;
- lungimea de incastrare :
l" >10d gi l" >2a la cuie;
P l" > 0,61 la guruburi (l-este lungimea tijei gurubului)'
ui
- grosimea elementului suslinut a> 4d, cdnd nu se folosesc gaibe sub capul tijei;
a
- guruburile se monteazi prin filetare ginu prin batere'
il
Capacitatea portanti la smulgere a unei tije (Noo," ) se calculeazi cu relafiile:
h - pentru imbindri cu cuie:

N*0,. = n' d" '1" 'Rl 'mt't

- pentru imbindri cu guruburi:

N""p," = n'd" '1" 'R! 'mt't

unde: d"- diametrul cuiului (pentru cuie cu diametru mai mare de 5 mm in calcule se
ia d"= 5mm);
d"- diametrul gurubului;
l" - lungimea de incastrare a tijei;
l" - lungimea de incastrare a tijei la guruburi fiind consideratd numai porliunea
filetatd;
Ri- rezistenla la smulgere in funclie de tipul tijei, specia de lemn 9i clasa de
exploatare a lemnului (tabel 4.14.)
m., - coeficient de tratare a lemnului solicitat la intindere'

Valorile rezistentei la re cilindrice tabelul4.14.

Esen[a lemnului Clasa de exPloatare Valorile Ri [N/mm2] pentru:
a construcliei Cuie $uruburi
1E
0.5
Rdsinoase 2si3 0.2 a.7
I 0.7 2.0
Foioase 2si3 u.+ 1.0

d) calculullmbindrilor cu tiie la smulqere conform EUROCODE 5

Condilii constructive:
- lungimea de Tncastrare a tijelor trebuie sd respecte valorile date pentru solicitdrile
de lunecare in cazui prinderii cu guruburi 9i si fie:
l>12d pentru cuie netede;
| > 8d pentru celelalte tipuri de cuie;
- distanlele minime Ce ampidsare a tfieior trebuie si respeete disianfeie minime
impuse la imbindrile solicitate la lunecare.
 Capacitatea portantd a imbindrii cu cuie netede se determind ca valoarea e) Calc.ulul TmQindrilor cu tiiE
tn cazul imbindrilorE
b
minimi oblinutd din condifiile urmitoare:
- smulgerea cuiuluidin lemn: verificare sunt urmdtoareb:

Ro = fr'o 'd'l - pentru imbindri fulostd

- perforarea lemnului sub capul cuiului:

Ro = f,r.o 'd'h + fr,o'd'

*.#=,
unde: d- diametrul cuiului [mm];
h- grosimea lemnuluide sub capulcuiului [mm];
fro;fr.o= rezisten{e de calcul ale pieselor imbinate la srnulgere respectiv la - pentru imbjniri a.l a.b I
perforare.

Dacd adAncimea de pitrundere a gurubuluiin lemn este mai mare de 10d se fs*J' *(r-'
(.R*,oJ '[R."
,' ,
recomandi verificarea eforturilor de Tntindere ln partea filetatd a gurubului'
.; '
Pentru cuie cu secliune pdtrati sau torsionatd relalia ce line seama de unde: F*,0; - solicitarea axld
F,r,o
perforarea lemnului sub capul cuiului este:
R"",oiRu,a- capacitata d
Ra = fz,o 'd2 lunecare.

Relafia de mai sus poate fi neglijati in cazul cuielor netede cu diametrul

capuluide minim 2d.
Rezistenlele caracteristice ale pieselor imbinate se oblin cu relaliile:

f,. =(10,104).pf
f2,k = (300,10{ )'pi
Capacitatea portantd pentru imbindrile cu guruburi se determind cu relafia:

Ro =fr,o(14 -d)
unde: f..o-rezistenla de calcul la smulgere [N/mm2];
l"- lungimea pdrliifiletate ancorate ?n elementulimbinat [mm];
d- diametrul cuiului [mm].

Rezisten[a caracteristici la smulgere se determind in funclie de densitatea

lemnului gi diametrul tijei:

fu,n =(1,5+0,6d)dp*

in cazulimbindrilor cu buloane solicitate la Tntindere, capacitatea portantd se

deternnini ca fiind valoarea mlnimi dinlre rezistenfa la lntindere a bulonului gi Fig.4.4: frrt*rfrriryl
rezistenla la compresiune sub gaibi. Compresiunea sub gaibi nu trebuie sd
depdgeascd 1,8 fc,go,c.

130
 e) Calculul imbindrilor cu tijgta smulqere 9i forfecale conform EUROCODE 5
lrea ' licitate la forfecare cu smulgere, relafiile de
verificare sunt urmitoarele:

- pentru ?mbindrifolosind cuie netede:

Fo,o Fr",o
* a1g
Rr,.d R,",0

- pentru imbindri cu cuie pitrate' torsionate sau guruburi:

vla
/- 12 //F \2
lI"4l *[ rr''o | <to
dse IR*,0 J IR"'o J

rde unde: F",.0;F,".0- solicitarea axiali, respectiv de lunecare ln imbinare;

R"*.0;R,".0- capacitatea de rezisten[i a ?mbinirii la smulgere, respectiv la

lunecare.

1-1
etrul
a4c d2', a4ri

]l_l
.l -ll
ll l-r
il u ltd
itatea

rti se
t;ll-il-lF
)--+
ll+l

Fig.4.28: lmbindricu tije solicitate la smulgere giforfecare

rlui 9i
rie si

131
 (1:5 ; 1:8 ; 1:12), au ardtat
4.4. imbiniri de tip G- imbiniri incleiate. ci
imbindri nu prezintd difererrtr
avantajut unei lungimi de i
imbindrile incleiate se utilizezd pentru prelungirea pieselor din lemn sau la Kezistentele medii obfinute pr
imbinarea a doui sau mai multe elemente gi alcdtuirea unui element care se gi 97% din valoarea rezistenie
comporti ca gi cdnd ar avea structurd unicd. De asemenea s_a @r
Pentru realizarea imbindrilor se folosesc adezivi-curenfi g! adezivi pentru
imbinarea elementelor de rezistenli (adezivi structurali). Adezivii structurali utilizali?n i1]ll1* de 1:20, se poare
control.
{
mod curent la ?mbinirile din lemn sunt:
- adezivi pebazd de rezorcin-formaldehide (RF) gifenol-rezorcin-formaldehide;
- adezivi pe bazi de fenol-formaldehide (PF) cu lntirire la cald; il.{ %
r.{t* t t
- adezivi pe bazi de fenol-formaldehide (PF) cu intirire la rece;
- adezivi pe bazd de uree-formaldehide (UF);
- adezivi pe bazd melam ini-uree-formaldehidn (MU F);
rlru
- adezivipe bazd de caseind.
Jtlv%
Recent au apdrut noi tipuri de adezivi care sunt utiliza{i la structurile din lemn: lHl
- adeziviepoxidici; \\')--l
'l
rl

- adezivi pe bazi de poliuretan cu doud componente PU-2K;

- adezivi pof iuretanici monocomponen[i PU-1K;
- emulsii de polimeri izocianali (EPl).
imbindrile incleiate lucreazd, in general la forfecare in lungul rosturilor fdrd tl
i{c*
slibire locali a elementelor imbinate. Nu se admit imbindri solicitate la intindere
perpendicular5 pe direcfia fibrelor.
Calculul elementelor lncleiate se face similar cu cu al elementelor cu
secfiunea simpli din lemn. in plus, la elementele Tncleiate se face gi verificarea MM
eforturilor unitare la forfecare in rosturi. IJ H
Elementele de construclii ?ncleiate se realizeazi de obicei din lemn ecarisat %
(scdnduri, dulapi, rigle etc.). Alegerea categoriei de cherestea gi dispunerea
materialului lemnos de diferite categorii pe 1n5llimea secfiunii transversale a
elementului se face ln functie de destinafia piesei gi in raport cu natura gi mdrimea
solicitdrilor (fig. 4.29).

Categoria pieselor din lemn utilizate la realizarea construcfiilorincleiate

tabelul4.15.
Categoria pieselor 9i
elementelor de lemn Solicitarea gi destina{ia pieselor gi elementelor incleiate
Piese lntinse la un efort unitar >70%o din rezistenla de calcul,
I precum 9i ln zonele lntinse ale pieselor lncovoiate pe o -
indltime de minim 1/15h,
a) Zonele periferice ale pieselor comprimate gi aie celor
?ncovoiate exceptdnd zona lntinsd;
tl b) Piesefe intinse cu un efort unitar de cel mult 7O o/o din
rezistenta de calcul.
Zona din treimea mijlocie a sec[iunii transversale a pieselor
ill comorimate si lncovoiate.

Elementele din,lemn incleiat pot alcdtui structuri variate cu grinzi drepte sau
nrrrha qrna
etvvt
nqrlra
vsvrvt fama afn
Cercetirile experimentale efectuate pe un numir mai mare de grinzi Tncleiate
(cu 8, 11 gi 17 rAnduri de scAnduri), supuse la incovoiere, la care imbinarea Fi9.4.30: lmbinarea scfuf.rlfur pn
scAndurilor din zona intinsd s-a fdcut in formi de din[i pani 9i dupd suprafele tegite {ErgEl

132
 (1:5 ; 1 ;8 ; 1:12), au ardtat cd din punctul de vedere al rezistenlei cele doud tipuri de
imbindri nu prezinti diferenfe prea mari. Imbinarea in formi de dinli prezintd insd
avantajul unei lungimi de imbinare mai reduse gi al unei siguran{e mai mari.
Rezistenfele medii obfinute pe cele doui tipuri de grinzi incercate, variafilntre 84o/o
gi 97o/o din valoarea rezisten{elor obfinute pe epruvetele de control.
' De asemenea s-a constatat cd Tn cazul imbindrilor pe suprafe[e tegite cu
inclinare de 1:20, se poate ajunge la 95o/o din rezistenfa oblinutd pe epruvetele de
control.

N.* *,ffi,1
|-g-J

tw'4-T
,-H.r-lI
lll }--lllJJl I

lm'd_l Fig. 4.29: Alcdtuirea constructivi a

elementelor incleiate gi dispunerea
l-!-J
cherestelei de diferite categorii de

i N,
)

u
}\'{ tl [,| I
a I
, n [l
I
) In
il I

a
a
a

tr:-
t.
-l N?- =yt FG
l I
re
r*silJ
I I

I
w?4<7<4
F::::-l
--l I
ffis
__l *--L<i-l_l
Elu

ate
rea Fig.4.30: imbinarea scdndurilor pe indllimea secliunii transversale 9i in lungul elementelor
incovoiate (la grinzi respectiv la arce).
Fite
 controlate, sector de ambabr
ln
general, imbinarea pe suprafele tegite se utilizeazi pentru realizarea posibilitd{ide reatkare a eterner
elementelor intinse sau ?n zonele intinse ale elementelor incovoiate gi respectiv Elementele de rezbtenti
comprimate-incovoiate, pe o
indl{ime de 0,10-0,15 din indllimea secliunii Speciife foioase se admit nwna
fansversale gi trebuie sd cuprindd cel pufin doud rinduri de scdnduri sau dulapi (fig. ?mpotriva putrezirii, avAnd un rq
4.30).
Suprafelele ?ncleiate beh
Tn cazul elementelor curbe ale arcelor se recomandd ca imbinarea scAndurilor etc. cu cel mult 12 ore inainte de
si se realizeze ?n formi de dinfi-pand sau pe suprafele tegite pe o addncime de Dupd 5-10 minute de b i
minim 0,1 h in ambele zone marginale, iar restulimbinirilor cap la cap (fi9.4.30). asamblarea g! presarea etenenil
La grinzi tegirea se face cu o pantd de a/l =1/10, iar la arce cu panta de a/l la terminarea operafiilor de htru
=116 (a - grosimea scdndurii, iar l- lungimea tegiturii). de maxim 20 minute (dar
Distanla dintre Tmbinirile cap la cap tnvecinate trebuie si fie de cel pulin 20 9ii,n fu
de grosimi de scdndurd (20a), iar dintre axele imbindrilor tegite de minim 10 grosimi .Presarea pieselor se pr
hidraulice), cu prese manuab
de scdndurd (10a). is
anumite distan{e intre ele. prresi
Ld[imea elementelor de lemn incleiate care se intretaie sub un unghi de c = intre piesele incleiate, pe bdi
90" trebuie si fie : necesare se face lin6nd seana
- b < 8 cm c6nd se folosegte clei de cazeind; calitatea de prelucrare a f4ehr c
- b < 10 cm pentru utilizarea cleiului de fenol sau rezorcind-formaldehidici. fie asiguratd o presiune de
in cazul unghiurilor de o <45", li[imea elementelor poate fi de 12 sau 15 cm, Durata minimi de presae
in funclie de natura cleiului (de cazeind sau pe bazd de formaldehidi). de tipul (forma) elementuld" frn c
Modul de {esere pe l5lime si ?ndllime precum si modul de realizare a 10 ore, iar in cazul elementerbr or
pachetefor de scdnduriincleiate sunt prezentate in fig. 4.31 gi fig.4.32-
Condif ionarea, preluuarea
Calculul elementelor incleiate la care innddirea scdndurilor se realizeazd pe un anumit intervalde timp (20" S0
suprafele tegite, se face prin corectarea rezisten{elor de calcul cu coeficienlii de Cheresteaua folqEE sr$
coreclie : k = 0,9 pentru panta a/l >1/10 9i k = 0,8 pentru panta a/l < 1110. depdgeascd grosimea maxind d
din raza de curburd, in cazd ehm

lmbiniri cu gaibe nredcl

ffi
.. $aiba reprezintd o prfu,rti
dispusd de reguti cenbat, -rnkn
unui adeziv rezistent la api
{pe U
C = Efortul intr-o asenrere h

ffi ffi
tl tl iniermediul unei eclise nretafrce I
- g
metalici, de unde se transnfu ,rra
de lemn.
pelicula de clei6fs
$dr gali
pe^rost (smulgere), moW penru
W
tl"r 1L r

r"d'-1
Fi9.4.31: Modul de lesere ln li{ime gi pe Fi9.4.32: Modul de realizare a pachetelor
strangere (presare).
Calculul imbindrilor cu S=l
c

indltime a pieselor in cazul elementelor de scinduri Tncleiate cu agezarea alternantd

rostului incfeiat.
lncleiate cu ldfimea secliunii transversale (incorecti) a inelelor anuale gi agezarea Suprafafa necesari permu g
> 14 cm. convergenti (corectd) a inelelor anuale.
A* -+
Execufia elementelor lncleiate se face, de reguli in fabrici 9i ateliere
specializate Tnzestrate cu amenajiri speciale pentru uscarea si condilionarea
lemnului gi cu utilajele necesare prelucrdrii lui, pregitirii solu{iilor de clei gi executarea
unde: r" - este rezistenF arffibie
lucririlor de Tncleiere. Execu{ia lor presupune folosirea unui personal calificat gi seama de unghiut c pe ca;e i
existenla unor sectoare cu instalafiile speciale necesare (sector de pregitire a
pieselor, atelier unde temperatura gi umiditatea pot fi menlinute intre anumite limite gi
 controlate, sector de ambalare a pieselor, sector cu instalalii de incleiere, cu
fea posibilitdli de realizare a elementelor drepte sau curbe etc)'
ctiv
' Elbmentete de rezistenla din lemn incleiat trebuie si fie de esenfd riginoasi'
unii Speciile foioase se admit numai in cazul in care au fost luate mdsurlle de proteclie
impotriva putrezirii, av6nd un regim special de ?ncleiere'
lfi9. ' Suprafelele incleiate trebuie date la rindea 9i curd{ate de praf, pete de ulei, lac
rilor etc. cu cel mult 12 are Tnainte de lncleiere.
rde Dupd 5-10 minute de la aplicarea cleiului pe suprafe{ele pieselor, se trece la
pdna
asamblarea gi presarea elementelor incleiate. Timpul de la lnceputul asambldrii
> all la terminarea operaliilor de introducere in presd trebuie sd fie de cel pulin.5 minute 9i
de maxim 20 mjnutd (dar giin funclie de indicaliile producdtorului de adeziv).
r20 Presarea pieselor' se poate realiza cu prese speciale (pneumatice sau
simi hidraulice), cu prese manuale (sub formd de jug) sau prin cuie de montaj dispuse la
anumite ii"tanie ?ntre ele. Presiunea aplicati trebuie sd asigure un contact perfect
g= intre piesele incleiate, pe toatd ldlimea gi lungimea lor. Stabilirea presiunii _optime
n"""""r" se face lindnd seama O6 inillimea secJiunii, de grosimea scdndurilor, de
cal1atea de preluciare a fe{elor etc. Pentru cazurile de incleiere obignuite, trebuie sd
fie asigurati o presiune de 5-7 daN/crn''
GlTl, burata minimd de presare depinde de tipul cleiului, de temperatura Tncdperiigi
de tipul (forma) elementului. in cazul grinzilor drepte aceastd duratd variazd intre 6-
rea 10 oie, iar in cazul elementelor eurbe (cadre, arce etc') intre 16 9i 24 de ore.
Condi{ionarea, prelucrarea sau transportul elementelor incleiate se face dupd
dpe un anumit int'erval de timp (20..,60 ore) 9i depinde de aceiagifactori.
ii de Cheresteaua folosiid sub formd de scAnduri sau dulapi nu trebuie sd
depigeascd grosimea maximd admisd (de 5 cm, ln cazul elementelor drepte 9i 1/300
din raza de curburd, in cazul elementelor curbe).

lmbiniri cu gaibe metalice incleiate

cu o gaurd pentru bulon,
$aiba reprezintd o pldcu{i metalici (sau mangon)
-4n dispusd de reguli central, incleiati de elementele de lemn sau placaj, cu ajutorul
e'
*
unui adeziv rezistent la apd (pe bazi de epoxid).
Efortul intr-o asemenea imbinare se transmite de la o piesd la alta prin
/i intermediul unei eclise metalice gi a unui bulon, care la r'ndul lui solicitd gaiba
>i metalicd, de unde se transmite mdi departe prin intermediul peliculei de clei la
piesa
>l de lemn.
e pelicula de clei de sub gaibd lucreazdlaforfecare 9i parlial la intindere normal
pe rost (smulgere), motiv peniru care gaibele se previd la capetele cu guruburi de
strAngere (presare).
-
Calculul ?mbindrilor cu gaibe ?ncleiate se face din condilia de forfecare a
etelor rostuiui ineieiat.
nant6 suprafala necesard pentru gaiba metalicS se determinS din condilia ca :
rea
ale.
A.o
') !a
teliere
narea unde: r" - este rezistenla admisibili la forfecare a lemnului, care se determind linAnd
utarea
Eeanne de unghiul q pe care ?lface dir"ec{ia for+rei cu direclia flbrelor lennnului'
kxt gi
itire a
mite gi
 Fi9.4.33: lmbindri cu gaibe metalice
?ncleiate:
a. lmbinare de prelungire;
b. imbinare de nod;
1 - eclise;
b-b 2 - guruburi de lemn;
3 - gaibe (pldcu{e).

w-
JWfleFX

5. $arpante pentru acoperigurile clidirilor

5.1. Gonsideralii generale

$arpanta denumegte ln special scheletul de rezistenld al unui acoperig cu pantd

mare sau medie, folosit la clddirile civile, dar poate denumi gi lntreaga structuri a
unei cfidiri din lemn. Aceasta se poate realiza din lemn rotund, ecarisat sau din lemn
incleiat. 5.2. Alcituirea garpanftf
in funclie de forma tn plan gi de destinafia construcfiei, acoperigurile cu ac
garpantd, utilizate la clddirile civile, pot avea diverse alcituiri constructive. Forma ln
plan gi in elevafie a unui acoperig cu garpantd este determinat de forma in plan a ^ garpantele
inclinate),
din lemn pot fi *
flind cunoscute sub den
dadirii gi de cerinfele de plastici gi compozilie arhitecturald date de tipul de
amlasament. . Modul de alcituire, ,"*ffi
fl-e^s-tigerii.gi
de modur de
luansversale 9i longitudinafra)-
dfr
Elementele caracteristice ale unuiacoperig cu garpantd sunt urmdtoarele:
Cel mdi simptu sd*
dispugi ta distanle Oe m'axrn
- @, reprezinti linia orizontali de vdrf, rezultati din intersectia a doui
Yar:pantele cu cdoriori se folosesc
E
planuri inclinate longitudinale ale acoperigului;
vananta fdrd,tirant gi de maxlm g
(t
rn ambele variante, stabifitati
- muchia inclinati, sau glellgb , rezultatd din interseclia a doui planurilnclinate .
verticale gi orizontaie se rcaltaa
ale acoperigului dispuse in sens longitudinal gi transversal; Kezemarea gi fixarea cdpriorilor
gnnz (pane de streagind), b
- dolie sau muchie intrdndd, rezultati din intersecfia a doud planurilnclinate a]e sau af r.u
acoperigului; . ltil introducerea fi;n,titor, ;
deschiderea de calcul a cdpri<xiior
r

- elemente, care se prirx

streagina sau corniga, reprezinti partea cu care planurile inclinate ale :3l_dgud
uneori, pentru
acoperigului depigesc linia conturului perelilor exteriori. Aceasta are rolul de a cregterea riniditdtii s
pe ,santier, se executd ferme
proteja pere{ii exteriori prin indepartarea apelor cie pe acoperig, prin intermeciiui unor eciise
pri#
(d;t

136
*alice

,rre;

Fig. 5.1" Elemente geometrice ale

acoperigurilor:
1 -creasta;
2-coama;
3 * dolie ;
4 - streagina ;
5 - conturul peretilor exteriori.

1te
ia
mn
5.2. Alcituirea garpantei acoperigului
cu
bare (verticale, orizontale,
rin $arpanteie din lemn pot fi alcdtuite dintr-un sistem de
na inclinate), fiind cunoscute sub denumirea de garpante pe scaune' -
rla Modul de alcdtuire, respectiv tipul garpantei se stabilegte in funclie de mdrimea
deschiderii $i de modui de dispunere'a elementelor verticale portante ale clSdirii
(transversale gi longitudinale).
. del mdi simplu sistem constructiv este format din perechi de cdpriori,
dispugi la distanle de maxim 80 cm, cu sau fird tiranli orizontali de rigidizare.
oud gaipantele cu cdrjriori se folosesc in cazul deschiderilor relativ mici de maxim 6 m, in
ffiZfriffil"J de maxim 8 (9) m, in varianta cu tirant (pentru mansarde)'
in ambele variinte, stabilitatea generalS a acoperigului sub acliunea incircirilor
mte verticale gi orizontale se reaiizeazd prin intermeciiui coniravdntuiriior iongiiuciinale.
Rezemarea 9i fixarea.cipriorilor la nivelulpl.angeului :e po.t face prin intermediul unei
grinzi (pane ie strefiginni, sau al unei tilpi din lemn 9i centu.ridin beton armat'
r ale
- piin introducerea tiranfilor, micgordndu-se momentul incovoietor, se reduce
deschiderea de calcul a cdpiiorilor 9i iectiunea necesard. Tiranlii se executd din unul
sau doud elemente, care se prind cu ilutorui cuieior sau buloaneior cie cdpriori-
ale Uneori, pentru creqterea rigiditefi garpaniei la incdrciri orizontale 9i a productivitSlii
dea pe gantier, se exeiutd tenie prbtdbricate la care Tmbindrile in noduri se realizeazd
prin'intermeciiui,unor eciise (gusee) ciin PnL sau piacaj cie construclie.
 elemente inclinate {ci
Fig. 5.2. Alc6tuirea garpantei cu cdpriori: 70-90 cm, care reiuen
1-Cdprior;2-CoardS; elemente orizonlale r
3 - Contravdntuiri. dreptul popilor 9i asigu
a). Distribulia eforturilor in elemente; bare Tnclinate de conh
b). Rigiditate la incircdri laterale;
c). Rigidizarea cdpriorilor cu distanlieri.

1P

/ I\ -*n
/'-_+,
a).
rc-///h>,

b).
a).

. in cazul acoperigurilor cu deschideri mai mari gi cu gabarit liber (fird Fig.5.4. Sdl
a). $arpantd cu scaune per!trrl u
mansardi), se utilizeaze unuldin tipurile de garpante pe scaune'
b). garpanti or 2 ri

$arpantele pe scaurTe s
in funclie de pozi{ia peretfr
ptangeu sd se facd prin inbrrne
(transversali sau longifudrdf
Stabilitatea spi"g"e a a
gi longitudinal), s aslEtrii
transversale gi longitudinab. cr
lmbinarea dintre cisili
cuielor, iar intre popi, rahd co
fl
Pana de streagirrd {cu
centura de beton armat cu aif
beton.
Din punct de vedse cql
simplu, cu scaun dubfu sat ou r

central gi doud scaune lncinq

scaun dublu giarbalefiieri e"
Solufia construotitr5 FS
destina{ia ctddirii.
Cdpriorii se pd rF{?e d
Fig. 5.3. Elementele componente ale unei garpante: sau din lemn rotuM ql drnnrl
1-Talpd;2-Pop;3-Panadecoam6;4-PandintermediarS;5-Cosoroabd;6-clegti; !ryate sau din doui hrcfli. ctn
7 - Contrafige; 8 - CiPriori. Cdpriorii se dispun pe ttu*a de m
cm.

Tn general, garpantele pe scaune, care formeazi sisteme spafiale, sunt

alcdtuite din:
- bare verticale (popi), pe care reazeme eiemente orizontale-longiiudinale (pane
de cimp sau Pane curente);

138
 elemente inclinate (cdpriori) dispuse dupi panta acoperigului la intervale de
ofl: 70-90 cm, care reazemd pe pane (de cdmp, reazem 9i coamd);
elemente orizontale de rigidizare transversald (clegti), care se dispun in
dreptul popilor 9i asigurd imbinarea dintre popi, pane 9i cipriori;
bare inclinate de contrav6ntuire transversald gi longitudinali (contrafige).

ri.

b).
a).
Fig. 5.4. Scheme de principiu la garpante cu scaune:
Erd a). $arpantd cu scaune pentru un acoperig cu 2 pante, cu reazem intermediar, longitudinal;
b). $arpantd cu 2 rAnduri de reazeme intermediare longitudinale'

(5) m,
$arpantele pe scaune se dispun in lungul clidirii la intervale de 3,5-4,5
in funclie de pozifia perelilor portanli.Se recomandi ca descarcarea popilor pe
ptangeu si se faci prin inteimediul unor tdlpi gi pe cdt posibil direct pe pere{ii portanti
(transversali sau longitudinali).
Stabilitatea spaliali
' a acoperigului cu garpantd pe scaune (in sens transversal
9i longitudinal), so asiguri prin prevederea contravAntuirilor (contrafigelor)
iransversale Qi longitudinale, care rigidizeazd popii, panele giclegtii'
imbinaiea dintre cdpriori, pane, popi 9i clegti, se realizeazd prin intermediul

r cuielor, iar intre popi, talpi 9i contrafige, prin chertare 9i scoabe.

Pana de sheagini (cosoroaba) gi talpa de repartilie se ancoreazd in placa sau
centura cje beton armai, cu ajutorul bdloanelor de aneoraj sau al mustdfiior din o!el-
beton.
Din punct de vedere constructiv, garpantele pe scaune se pot realiza cu scaun
simplu, cu scaun dublu sau cu mai multe scaune, cu scaune oblice, cu scaun drept
ceniral gi doud scaune lncinate, cu un reazem intermediar sau cu doud reazeme' cu
scaun dublu gi arbaletrieri etc.
Solutid constructivi este dictatd de dimensiunile in plan gi elevalie 9i de
destinafia clddirii.
Cdpriorii se pot realiza din lemn ecarisat (rigle cu sec{iune dreptunghiulari),
sau din lemn rotund cu diametrul de 10...12 cm.Se confeclioneazi dintr-o singuri
leqti; bucatd sau din doui bucili, cAnd imbinarea se face prin chertare in dreptul panelor.
Cipriorii se dispun pe linia'de panti - perpendicular pe coamd, la distanla de 70."90
cm.

sunt

(pane
 1

1 - Talps scurtd; 2
- PoE ft:
Fig.5.5. $arpantd cu scaun simPlu: 6-Cfu
1 - Talpd scurt6; 2 * Pop; 3 - CosoroabS; 4 - Pand de c-oam5;
5 - Cdprior; 6 - Cleqti; 7 - Contrafigd
a). Schema de rezemare cdPriori.

t'7
Y i

Fi9.5.8. $arpantd cu sc:nrrp

drr,F.n,,try-
l:
Varianta
: -Tatp.t;2_pop-nnc&{
^-_uosoroabd:4 _prErb srt
.r
5-pan6interm.;6_Cfufu
Fig. 5.6. $arpantd cu doud scaune: 7 _ Chs{i:
a). Schema de rezernarec#bi
1 - Talpd scurti; 2 - Pop; 3 - Cosoroabd; 4 - Pand de coamd; ,
b). Schema statici^rn
5 - Pani interm.; 6 - Cdprior; 7 - Contrafig5; 8 - Glegti; dESf iE ffi
a). Schema de rezemare cdpriori;
b). Schema staticd in dreptul fermei.
140
 Fig. 5.7. $arPantd cu 6 scaune:
1 - Talpi scurtd; 2 - Pop;3 --Cosor6aba; 4 - Pand de coamd; 5 - Pane intermediare;
6 - CdPrior; -
7 Contrafige; I - Clegti;

,{\
l\
a),,
'v''\ \.t
t"
I

Fig.5.8. $arpantd cu scaune duble oblice. Fig.5.9. $arpantd cu sune duble oblice'
Varianta l: Varianta ll:
1 - TalPd; 2-PoP inclinat; 1 -Talp5; 2 - PoP Tnclinat;
3 - Cosoroabd; 4 - Pand de coamd; 3 - CosoroabS; 4 - PanE de eoami;
5 - Pani interm.; 6 - Cdprior; 5 - Pani interm.; 6 - Ciprior;
7 - Olegti;
7 - CleSti;
a). Schema de rezemare ciPriori; a). Schema de rezemare cdPriori;
b). Schema statici in dreptul fermei. b)- Schema staticih dreptulfermei

141
 Elementele verticale
15x15...2Aye0 cm sau dinr le
d
popilor pe ptangeu se hce prl

r Sarpantete qJ m
sau cu mansarde.

r in cazul dd&la
grinzi?ncleiate sau garpante pc

6 - Pand interm.; 7 - Cdprior; 8- Clegti;

a). Schema de rezemare cipriori;

Panele din cdmp curent, de coami gi de streagind, se executd din lemn

ecarisat (10x12...20x25 cm). Deschiderea panelor se ia egali cu distanfa dintre popi,
respectiv ferme, gi variazi lntre 3,5...4,5 m. Tmbinarea panelor de streagind se face
cap la cap, iar a panelor de cdmp gi de coami prin chertare 9i buloane de strdngere
in dreptul reazemelor (popilor).

- Fi9.5.13-: grprE
-Ancoraj+bulon:2--U
!

rt
/n\ ,/\
/\./\ ,t\
.1 \ '\
,/\
/a\
,/
A\
e)'
a)"

Fig. 5.11.: $arpantd cu macaz simplu:
1 -Coardd; 2 - Cdprior; 3 - Arbaletrier;
4 - Cosoroab5; 5 - Pand de coamd;
6 - Montant; 7 - Contrafisd; 8 -lmbinare
montant - coardS:
a). Schema de rezemare cdpriori;
b). Schema staticd in dreptulfermei.
Fig. 5.12.: $arpantd cu macaz dublu:
1 - CoardS; 2 - Cdprior; 3 -Arbaletrier;
4 - Cosoroabd; 5 - Pand intermediard;
6 - Montant; 7 - Contrafigi; I - lmb.
montani - coardS; 9 - Bari transversaie;
10 - Clegti;
a). Schema de rezemare c6priori;
.1. -Tatpe
inrerioar* rHt
b). Schema staticd in dreptulfermei. ^rmotnare ln nod centat _ ?# 11
 Elementele verticale ale garpantei - popii, se pot r9ah7 d.in lemn ecarisat de
15x15...2Ax20 cm sau din lemn rotUnd cu diametrul de 12...17 cm' Rezemarea
popilor pe plangeu se face prin intermediul unor talpi de reparti{ie.

r S_arpantele cu macaz se utilizeazi pentru clddiri cu deschideri mai mari

sau cu mansarde.

. in cazul clddirilor cu deschideri foarte mari se executd garpante din

grinzi incleiate sau garpante pe ferme din lemn'

nn
pi,
oe
re

Fig. 5.13.: $arpantd la acoperig cu 2 ape, din grinzi incleiate: .

1 _Ancoraji bulon; 2_'tapasuperioare; 3-Talpd inferioard; 4- Diagonale;
5-Ancoraj+buloane

iii;
Fig. 5.14.: $arpantd pe ferme din lemn:
1-Talpdinferioard;2-Aparatdereazem;3-Diagonale;4-.Montan{i;5-Piesdde-.
imbinare ln nod centrat; O -fatpa superioard; 7 - Pane; 8 -invelitoare; 9 - Pand de capdt'

143
6. Exemple de calcul
6.1. Galcuful elementeforl

Si se dimensioneze elementele unei garpante din lemn avAnd urmdtoarele 6.1.1. Dimensionarea
9i r
caracteristici:
r clasa de calitate a lemnului: I A. Calculut la starea limitii de n
. clasa de exPloatare: 2
o modul de tratare a lemnului: ignifugat Relafa de verificare eS:
. date geometrice:- deschiderea: L= 7,0 m
- inillimea: H= 3,5 m
. amplasament 'zonade acliune azdpezii:sor= 1,5 KN/m2 9*5=,,0
MI M: _''
- zona de acliune a vAntuluj : P = 0,5 KPa.
o lnvelitoarea :ligld din beton (9rnu=50 daN/mz)' $ipca se va considera o gi
distanla dintre axele capriorfor-
Calculele se vor efectua conform Normativului NP 005-2003 9i EUROCODE 5'
G
$ipcile sunt supuse la -nm

Valoarea caracteristicd a Tncircdrii din zipadd pe acoperig se calculeazd DistanJa dintre gipci (interax)
conform CR 1-1-3-2006: atege.in funclie de tipirlde
-t'r
Egfi
-
(specificatd de producdtor|'
Q = 1,6' 1,0' 1,0' 1 50 = 240daN I m2 Se va considera:
s=30cm
presiunea vdntului la inal[imea z=1om deasupra terenului se calculeazi Distan{a dintre axele ciprirrkr
confonn NP 082-2004 9i se consideri pe zona H cu valoarea: alege:
c=70cm
w(to)= 0,4KPa = 40daN/m2
Determinarea unqhiului c :
lpoteze de lncdrcare conform CR 0-2005:
E."=lrDo=#.i
t-.1

ta?.o, + 1,5' Q*,, * i1,S' ryo,, .Q*- pentru calculul la starea limitd de rezisten[i (A);

2=3,5

tn cazul unui acoPerig ac[ionat predominant de efeetele zilpezii, rela{ia se

o = arctg
- 7,0
= arElgfl -e=
scrie:
Fortple se proiecteazi dpe ducf
n..1
ISSiC*, +1,5,2*+1,05. (V"sayt() - pentru calculul la starea limiti de rezistenld (A);
Pv
coso--s '-s
P"-trr=pr-oG,E
Vo; = 0,7 conform CR 0-2005
.Pz
sincr
- p. = p_ sira
- -_r
P"s
.eo - pentru calculul la starea limiti de serviciu (starea limitd de
i6ft
F'l
* n*,' * iV,
i=2

expfoatare normald) (B)

Valoarea densiff lemilrla a
conform tabelutui 3. din Ars*
(omul cu uneltele
Observalie: in cazul gipcilor nu se iau fn calcullncdrcirile utile Ux
po.ss = 4BOKgi m3
sale).

144
 6.1. Galculul elementelor garpantei conform NP 005'2003

le 6.1.1. Dimensionarea 9i verificarea gipcilor

A. Calculul la starea limiti de rezistenti

Relafa de verificare este:

!!&. *UL
MJ Mi =,.0

"c'f, egald
$ipca se va considera o grindS simplu rezematd cu deschiderea
d istanla dintre axele cdpriorilor (c=60.'.90cm).
'$ipcile
5. sunt supuse la incovoiere pe doui direclii (incovoiere oblicd).

rA
Distanla dintre gipci (interax),,s" se
alege in funciie de tiPitl de [igld
(specificatd de producdtor).
Se va considera:
s=30cm
za Distan{a dintre axele cdpriorilor se va
alege:
c=70cm
Determinarea unghiului a :

.
lg(J-=
H (f, =
.2,H
arctg
\);
Ll2$ L

. 2.3.5 r ro Fig. 1: Proieclia forlei dupi axele y-y 9i z'z'

0 =arctgl#= arctgl + cl =45o
se

Fo(ele se proiecteazi dupi direcliile axelor y-y, respectiv z-z (Fig. 1)

tA);
coscr=S=PJ -P"'cosa
R
Ptz
sina=*3p"2 =P.'sincl
P.

ide pra ginci

Determ inarga incarcerilor permanente care aclioneaze asu i :

Vaioarea densitilii lemnului de brad pentru stabilirea greutSlii gipcilor este

conform tabelului3. din Anexd:
Itele
Po.ss =480Kgim3

145
 Dimensiunile gipcilor se aleg conform tabelului 1 .1 5:
b" =S8mm M;=Pi"-'lt)'ct*Pa
"'8
h" =38mm
12,6.0]2
9i.p,iu = b"' h"' 9i.p,t" = 0,058' 0,038' 480 = 1,06daN/m :1,30+33
Po,nu = 8
Mir = 5,02daNm
lnvelitoarea este din {igl6 de beton: gfio,i" =50daN/m2
incdrcarea din lnvelitoare care li revine unei gipci este:

o"u
ninv
-98*u.r= 5o .0.3=21.21daNim
En @
coscx, cos45 ( MI =Rf 'wj"'m,,
incdrcarea totald ce aclioneazi pe gipcd este: . -\' h x2
P3"* = g3'ol" + g!' = 196 + 21,21 = 22,27 daN I m 3,8'58t
w"5" =&$=
66
lncdrcarea totald de calcul ee aclioneazi pe gipcd este:
Pj*'" = 1,35'22,27 =30,06daN/m Rl =m,,, 'm._, - (ftGF .!
Componentele dupd axele y-y gi z-z vor fi:
unde: R, - este rezistjnF ea
P!erm'c(v) = Pj*''" .coscr = 30,06.cos45 = 21,26daN/m
conform tabetului 3-3 perl
pems(z)
= tj*o .sing = 30,06.sin45 = 21,26daN/m mr,, = 0,9 - coeficient aS cu
rdginoase, clasa de enS
Determinarea lncdrcdrilor temoorare (de lunod duratd) date de zdpada care staticd;
aclioneazi asupra sipcilor: mo,, -coeficient in functb
cl
lncircarea din zdpadd care ii revine unei gipci este: 3.5;
perm . 0,55 + brrgrr
Pio = s.'coso's = 240'cos45. 0,3 = 50,91daNlm m .. _
!t|i._-

incdrcarea din zdpadd, de calcul care li revine unei gipci este:

perm+Enpll
P3o'" = 1,5' 50,91 = 76,37daN/m ,,.o"_ 21,26. 0,i5 * 541). flt
Componentele dupd axele y-y gi z-z vor fi: 2126*s1fr_-
prac'c1r, p"-o'" . COS cr 7 6,37 . COS 45 54,0daN 1 m T. =1,10 - coefi<jern pa$d
= = =
pae'c(z)
= 'sino = 76,37 ' sin45 = 54,0daN/m
solicitarea delrwi
"{o'" =+Ri =0,9.e6!..39=p1
Determinarea lncdrcdrilor temoorare (de scurtd durati) date de vdntul care {tu
ffi1,, = 0,9 conf. tabet"*j
aclioneazd asupra gipcilor: 3.1
=+ Mf = 12LTS.Z1B1-O9=i
lncdrcarea din vdnt, care Ti revine unei gipci (numai pe direclia axei y-y) este: Ml
P.uant1" = w(1 0)' s = 40' 0,3 = 12,0daN/m
=Ri'Wa.m-.
b"'h3
lncdrcarea din vdnt, de calcul care Ti revine unei gipci este: wj,
--ic =18'38t
P"vant'c1t' = 1,5'voi'P"d(v) =1,5'0,7'12,0 = 12,6daN/m
=
6 ---T-=l
Ri = 240daN/cnr2
.momentelor
Determ ina rea lncovoietoare efectiy,g Ml gi M} ffiu,i = 0,9

M5 =
:-s
ppom'c(z) .C2
--:_*.
pap'c(zl

?
.C2
=
21,26.0,72 . 54,0.O,72
=?+::!:_ = 1,30 + 3,31
ffid,i =
perm.0F5+
pernr*Erqafl
MIr = 4,61daNm ffio,i _ 2126.0,55+3*O-0"65
21fr-.5{"3-12
ffir,i = 0,9
 r,,=#.ry*#= 2'1,33. 0,72
B8
. s4,o' o,T'

.*#:\30+3,31+o,TT -+
Mi = 5,02daNm

Mf gi Mi

,
MI = Rf 'wi'" 'mt,'
3,8'5,8'
*, =h.--
"mrc66 =21.s1cms
R
Rf = ffiu,r 'mo,'] (rezisten[a de calcul la incovoiere)
/li
unde: R, - este rezistenta caracteristicd a lemnului la incovoierei Ri=240 daN/cmz,
conform tabelului3.3 pentru lernn de brad, calitatea l;
m,,, = 0,g - coeficient al condiliilor de lucru conform tabelului 3.4 pentru lemn de
rdqinoase, clasa de exploatare 2ln eazul elementelor solicitate la incovoiere
\
)

care staticd;
mo,,-coeficient in funclie de durata de ac{iune a incdrcdrii, conform tabelului
3.5:
, perm'0,55+temp.lunga.durata'0,65
Perm. + temP.lunga.durata
_ 21,26. 0,5S +54,0. 0,65
"'d'' 21,26+54,o=gE = 0,62
__.
75,26
yi = 1,10 - coeficient pa(ial de siguranli conform tabelului 3.6 pentru
solicitarea de incovoiere;
+ Rf =0,9'0,62 '#=121,75daNlcmz

care mr,, = 0,9 conf. tabelului 3.10 pentru lemn ignifugat 9i clasa de exploatare 2;
+ Mf = 121,75'21,31'0,9 =23A,28daNcm = 23,34daNm
ste: Mi =Ri'w3,"'mr;
b, 'h3 5,8'-3,82
w,,*
-'@rc = - 6
= 13,96cm3
6
R, =240daN/cm2
rilu'' = 0'9

-- perm ' 0,55 + temp.lunga'durata '0,65 + temp'scurta'durata' ' 1,0

m..-'
"'d'i- perm.+temp.lunga.durata.+temp.scurta'durata'
_ 21,26'0,55+54,0'0,65+12,6'1,0 59'39
"'dj - - = 0.68
21,26+54,0+12,6 87,86
tTlr,, = 0,9
 Rl = 0,9' 0,6 8

Mi = 1 33,53
#=
t,10
.1
1 33,53daN/cm2

3,96 0,9 = 1 677,67 daNcm = 1 6,78daNm

.
a",".ffi
=
Relafia de verificare este: rY - 5 Pzc{ri'"r
'*o -5&-'-EL,-(1-
MI"* . M'^^t -" pzaP(Y)
- p"zao .@sa = SoJ
MJ Mi:
\1.0
Kza.r = 0,25 conbrm
-+ duratd gi clasa de erphe
tr
* =0,52<1,0
23,U 16,78
=nq1t '5i18= 36,0-10-r
-'E=--_5
=sfv :

3s4 m2q
B. Galculul la starEa limitd de serviciu (starea limiti de exploatare normali) r;, =Uft P.*'1.c1r-r
Se verificd daci sigeata maximd din tncovoierea oblici este mai micd decdt p"ap(z)
- p.an . sin0
= 50,91
sigeata admisibild, dati in tabelul 3.17.
fz 5 36,0'10-2 -7
--'ap
fr"xn*u 3 f"ot 3s4 gooooGli
, _1"
- ffi
tadm

l" =c-70cm
3 f'o,rinaru = a/{f#o,o^ )' + (f;*,nn )2 < f"d' ry 5 Vor 'PrirY'-c'
".',-33J---_-Fl----
Calculul siqetii dati de incdrcarea oermanentd dupi cele doui axe v-v gi z-z :
& O -:
Vo; =0,7- conform
Kza"r =0 conform tabef*i
r:^
'pem=
g. Pr:'',]
"' (1+ K,oo ) giclasa de expfoabre 2.
394 E.l, 5 .0,7'12-0'10-
+fJ.., =384
P3"nntt' = Pl"* . 45' = 1 5,75daN / m
cos G = 22,27. cos
eoooc0oocE
E = Eo,* - 9000N/mm2 = 90000daN/cm2, conform tabelului 3.12.
Sdgeata maxirnd finaldi m
b"'13 5'8'?'83 fr
-z
t- =
12 - =26,52cma
K,r0"1
12
=0,5 conform tabelului 3.19. pentru Tncircdri permanente gi clasa de
f'",0*, =ff+{ffi.
exploatare 2
,
$f'*,nna r-
=1io,os*opoQ
s lg!g!91J!(1+0,5)=o,o3cm
= lj* = 384 goooo .26,s2 ,cG70
'aom =ffi=19-=Q47cnr

'Pem= +.
r:^ tr:' '"- (1 + K,0", )
fma,rnar
= 0,1 lcrn < f*" = 0,47c
3u t.t,]
P!orm(z) - P3"- . sin cr = 22,27 . sin 45 = 1 5,75daN/m
6.1.2. Dimensionarea rqi
h" 'b3 3,8'5,83 S
t'v=
12 - 12
= .lzgcma

+ ro1- =,* t?i;*:jli8' (1 +0,5)= o,o1cm

Relafia de verificare este:
k =
,
 Calculul seqetii datd de incdrcarea temporard de lungd duratd (zipada) duod
cel laua-axc-yjy-9lzz :

P.'":(,,l'c4
'ap
fr" =+
394 E.l.
(1+Kro",)

pap(y) - p"'"p . Coso 50,91. coS45" = 36,0daN/m

=
Kza"r = 0,25 conform tabelului 3.19. pentru incdrcdri temporare de lungd
durati,siclasa de exploatare 2'
'aP=384.99!:*
5
Uji70' (1+0,25)= 0,06cm
=' fr-- 90000-26,52 '
5 .P, d'''no
tz =
'-o - 3s4
'- E . l-(1+ Kto"' )

p"an(.) - Pf,p .sinu = 50,91.sin45' = 36,0daN/m

cat
> .? 5 ' 30,0.10-'z.704(1+0,25)=0,03cm
ti"p = gocoo.61,79
gga

Catculul seqetii datd de incdrcarea te-mpcrard de icqta duratd,(vnntul) du9e

3.xa vjf:

t, , =-!-.1&i{'"''"0
'vant -
(1+Krou,)
384 E.l.
Vo,i = 0,7 - conform CR 0 - 2005
z: Kza"r =0conform tabelului 3.19. pentru incdrcdri temporare de scurti duratd
gi clasa de exploatare 2.
.v 5
*TJ"nr =
oJg:!:g(1+o)=o,o1cm
384'- 90000 .26,52

Sdgeata maximd finald va f!:

fma,nnal = f{6* * t;o + fJ,n, )t + (f[* +f i"o)'

loe i
0*
3 fma,,nnar = ./1o,oa + 0,06 + 0,01)'? + (0,01 + 0,03;2 =
.,/0,01 + 1,6' 1 = 0,1 1cm
G
f ,- =150-!150 -o.47cm

= 0,1 1cm ( f"o, = 0,47cm

fma,finar
-

6.1.2. Dimensionarea 9i verificarea cipriorilor

A. Calculul la starea limit* de rezistenli

Relatia de verificare este: Yo=to

M.
 Determinarea incdrcil
aclioneazeasupracaprioaor--

incdrcarea din zipada,r

P"=o =S*.COSO.C=2{O
incdrcarea din zApadi" r
PJo'" = 1,5 . PJ+ 1F-t fl
=

. - cele date de sarcita,t|

grinzii), considerati ca nif g,E
P"o'=100daN

lncdrcarea de cah.d ddl

P"ot'" = 1,5.V0,i .p = tS1
- cele date de vdrfirt cre
- greutatea Proprie a Tnvelitorii: Acfiunea din vdnt n r
(M:l*) dat de incircarea rln r
gfJ 5o micd dec6t momentul incarcH
q,:" = cosd,." =coscl .0,7 = 49,5daN/m
sale):

- greutatea ProPrie a unui ciPrior: y*" = (w(10).cj.mcil-!

I
Dimensiunile secliuniitransversale se aleg conform tabelului 1.16 (multiplu de 11e _ Po'.dr=a 100"tl5
1

cm) din condifia de dsigurare la flambaj lateral conform tabelului 3.16.

gi -41
M5"' . M!,
b" =10cm
h" =12cm
0'10'0'1?:480
vc
o!,p,
coscr-
-L-!"-90.9r cos45
=g,1bdaN/m M-=PJ"-'"'d2*F
"' 8
dF
--g -
M* =f45,95daNm
- greutatea ProPrie a giPcilor:

b"' hs' Po,gs-' nl'buG /m 0,058' 0'039j 480' 3

P.eterminarea ca--ruu
- .
- . 0,70 = 3,14daN/ m M, =Rl.W*.rn*
nsnci
coscr " cos45

incircarea permanenti totali care aclioneazd pe un ciprior este:

**,"=+=!#=,
Pj* = gy + g:'" + glF = 49,5 + 8,1 5 + 3,14 = 60,79daN/m Rf =ffiu,i 'r*.?
Ri=240daN/cr#
lncdrcarea permanenti de calcul care acfioneazd pe un ciprior este:
Pj*'" :1,35.Py- = 1,35'60,79 = 82,07daN/m mu,, = 0,9
Yt=\10
 Determinarea Tncdrcirilor temporare (de lunqi duratd) dalgj-ZapAdA care
actioneaza asupra ciPt'iorilor:

incdrcarea din zdpadd,care ?i revine unui cdprior este:

Pf;o = s*' coscr' c = 240' cos45' 0,7 =1 18,79daN/m
incdrcarea din zdpadd, de calcul care ii revine unui cdprior este:
Pf;o'" = 1,5'Pfe = 1,5' 1 18,79 =1 79,1 9daN/m

Determinarea Tncdrcirilor temporare (de scurtd durat4) -

- cele date de sarcina utild, aplicatd ?n pozilia cea mai defavorabild (la mijlocul
grinzii), considerati ca fiind greutatea unui om cu uneltele:
P"'* = 100daN

incircarea de calcul datd de sarcina util5 va fi:

Poot'" =1,5'Vo;'P"ot = 1'5'0'7 '100=105daN

- cele date de v6ntul care actioneazi asupra cdprioriior:

in
considerare deoarece momentul incovoietor
Acliunea din vAnt nu se !a
a acesteia) are valoare mai
(M:?",) dat de Tncircarea din vdnt (proiecfia verticaid
micd decgt momentul incovoietor (M1) dat de incircarea utili (omul cu uneltele
sale):
(w(10)'cI'coscr]'d'? (+o'o,z)' cgs+s]'t'zs'z
M:;* - 88 - = 7,58daNm

e1 Po' 'd 100'1,75

M1
--er=
4
- 4
= 43,75daNm

M:i"t . M:,

Determinarea momentului lncovoietor efectiv M*

ppem,c.d2 pap'c .d2
M"r=--T-*--g * P^"*o.d
4
82,07.1,752
=----g--- .179,19.1,752 ,105.1,75
g - 4
M* =145,95daNm

Determinarea capacitdlii portante Mt

M, =Rl'W*r"'ffiri
b" .h:
w
"carc_ 6 _10.122 = 24ocm3
6

Rf = ffiu,i rto,, '*

Ii
Ri = 240daN/cm2
mu,' = 0,9

Yi = 1'10

151
 p"rr.- i-.0,55+temp.1.6.
9,65+temp.s.d.'1,0
Calculul sdoetii datd -u

-3- uneltele)
tn' = . Vn, 'P^*d3
_i_:::__:__
L_ - /1 _ K
P"tt" *ro cos., 48'E'l \"t;'r
j,I-?=. l4' 0,65 * 05 Ke,o"r =0 conformetC
82,02 . o,ss * 1 79,1 9 - 1 . 1,0
_ _
"'d'i- = T?,9 = 6,67 +f 0,7.100.n75t
82,07.#fo*tte,1e'{+105 751'6 48.90000 14{

mr,, = 0,9 fnurRnata = f*- + f- - f* ,

240
= Rf = 0,9. 0,67 ffi =131,6daN/cm2 fmax,fina,a
=0,29crn (f , :
M, = 131,6' 240'0,9 =28417,7idarurf $lA e- 2 84,t# & if 'w
M-"
6.{.3. Dimensionarn
M. = 111'?? =0,51< 1,0
2U1B f
A" Galculuf la starea limiti &r
B. Calculul la starea limiti de serviciu (starea limitd de exploatare normali) Panele se considerd grin
se determind scizdnd dsfarta,l
Se verifici dacd sdgeata maximi din lncovoierea simpld este mai mic6 decdt datoritd prezenf ei conraftef lil
sdgeata admisibild, datd ?n tabelul 3.17 t=5.c=5.0,7=3.Srn
t-c =3,5-0,7 =zgm
ft"xnnrt" S f"ot
+ l" =2,8m
.t^
?-..5
'adm- 200
l" =d-175cm
fmax,tinala =fo"- +foo +fot

Calculul sSoelii datd de incircarea permanentd

f'perm= 5.Pj"-'d4.(1+K",-)
il'us' '
384 E,l
l=
b" 'hl
12 -10'123
12
=144ocma
Kr.o"r = 0,5 conform tabelului 3'19'
E = 90000daN/cm2, conform tabelului 3.12.

t'pm 5 6o,t?,'1.9-2, -t,'-ue '(1+ 0,5) = 0,09cm

- =384 90000'1440
Calculul segetii datd de incircarea temoorard de lunoi duratd {zdedd}
t"1'd'
'ap=*.
t,,"
384 E.l
. (1+Kr.o", )

Kz.o"r =0,25 conform tabelului 3'19'

5 118,79.1A-2.1754
'(1+0,25) = 0,14cm
=t fop = 384 90000.1440
.

,/
 Calculul sdqetii dati cle incdrcarea temporard de scurtd duratd (omul cu
uneltele)
- l,[^, 'P^otd3
_ _r-y:t___e__
'om
f-_
4g.E.l
(1 + Kr,o", )

Kz,a* =0 conform tabelului 3'19'

. o,7' ryl]{- (1 o.o6cm1

= lo' = +g .goooo .'1440' + o) =

fma',tinala =f pem + f zap * fon' = Q'Qg 1 0'1 4 + 0'06 = 0'29cm

fmax,nnara =0,29cm ( fuor =

#=0,88cm

6.1.3. Dimensionarea 9i verificarea panelor

A. Galculul la starea limiti de rezistenfi

panele se considerd grinzisimplu rezemate pe popi. Deschiderea de calcul"l""
popi,
se determind scdzdnd distaila "c" dintre doi cipriori din distanla totali,,t" dintre
datoriti prezentei contrafigelor montate la 45''
t=5.c=5.0,7=3,5m
t-c = 3,5-0,7 =2,8m
+ l^ =2,8m

153
 Determinarea incirciri
Pana curentd este solicitatd la incovoiere oblicS. Se va neglija efectul torsiunii. acuoneazd asuora paneiEil

Relafia de verificare este:

Po*P = (s* . cos o) . cos c .

!L*!L. to PTos - 1,5.pp=e =\S.N

MJ M:

Determinarea Tncircdrilor permanente care actioneazd asuora panei prin intermediul Peterminarea incircdrlc
asupra panei. date de un mr q
cdpriorilor
Poo' = 100daN
- greutatea proprie a invelitorii:
Poo''" = 1,0s. pe* - tl
1os _

sfio j9-.
o cosd= f-
(cos45 ' ) "o"+s. -]19-
ey" = [ s,z).
[cosa".]J "o"*. -9-
. .
cos45 i, Acfiunea din vdnt nu sr
(M5") dat de incdrcarea din r
Pil" = 86,62daN *: micd dect momentul irrcornrie
Pf,n'" =1,35'P;* =135.86,62=116,94daN # sale):

- greutatea proprie a gipcilor: d'.l(

llw(101'-_
nrr't _ L\ @Sg
o
.'.ef----__T_-
p^",*,
=[0"'n"'oo,nu .nr.buc."]."oro.
d =
"tcosclm/coscr M:, =
P*'1"
4 =]-oo'z6
--J-=l "
.+so ",
.
_ [o,osa o,ogs . 3.0.70).co"4s . 1,75
Mll* . Ml
I cos45 ) cos45
Po"'* = 5'5daN
Determinarea nrqnerhh
Po"'*''" - 1,35'Pp"'e"i = 1,35 '5,5 = 7,43daN
% =PJ*'" +p* +fl" +
- greutatea proprie a cdpriorilor: pJt) po cosc =,1SS,47-o
p*p, d _(Irc.0,1?:4go').cos+s._12!_=
_l'b"'h"'po,gsl."o*o.
= .

uIcoscrJcosa\cos45/cos45 PJ', =%.sinc=456,42-i

Po*o' = 14'26daN
|fpj".+)
"I l'ct.t- iw$
I
Po""o"o = 1,g5'Ptrv = 1,35' 14,26= 19,25daN Ml=\ '" / -( zfl
- greutatea proprie a panei:
"'8
Dimensiunile secliunii transversale a panelor se alege conf.qrm tabelului 1.16
si';
9i tabelului
bP
3.16.
=15cm
M; = r:
. "t ,"
-{
hP = 20cm

5 gfp = bo'ho'Po,ss =0'15'0'20'480 = 14'4daNim .(W),*' 8

9f*'" =1,35' gi'o = 1,35''14,4= 19,44daN/m Mi = 543,45daNrn
 Determinarea incircdrilor temporare de lunoi duratd (din zdpadd) care
actioneaze asuora panei prin intermediul capriorilor

.d
pflp = (s* .cosd).coscx . *= (240.cos45).cos45'0,7}'ffft=207,9daN

Pj"P'" = 1,5' Pfl = 1,5' 207,9 = 31 1,85daN

Determinarea lncircdrilor temporare de scurtd durati (utile) ce actioneazd

asuDra panei. date de un om cu uneltele sale

PJ'=100daN
Poo''" = 1,05' P;' = 1,05' 1 00 = 105daN

Acliunea din vdnt nu se ia in considerare deoarece momentul incovoietor

(MF") dat de incdrcarea din vint (proiecfia verticaE a acesteia) are valoare mai
mici dec6t momentul incovoietor (M]) dat de ?ncdrcarea utiH (omul cu uneltele
sale):

P*,'lo 1ool2'8
ML
"'eI =
4
- 4
= To,odaNm

MP.Ml
Determinarea momentelor incovoietoare efective Mlr 9i Mlt
Po = Pil"'" * Posirclc * Pocr'c + Pflo = 11 6,93 + 7,43 + 1 9,25 + 31 1,85 = 455'47daN

PJt) =Po'coscr =455,,47 'cos45 =322,07daN

PJ" = %,sin cr = 455,47'sin45 = 322,07daN

6p,.ps .12 or,," ," '3 -1s,44.2,82- 105.2,8 *

M:, =:L,-A "'--4 -[E=J
8 E:*--:*
(322,07.4\.2.80
"'
,\'8 2,Bo /
Mi = 543,45daNm

155
 S-a aproximat incircarea datd de cele 4 for{e concentrate Po printr-o incdrcare (pinv,c(y)
\P +' p!*D
'p
g3.o'..1" +
rP-.4\
uniform distribuitd pe mlde pani l-- |

\rp ) =19,44.2,s + (t 16,9t +

Determinarea capacitdfilor portante ale panei pe cele doui direclii Migi Mi - incircarea temporard
MI =Ri'WJ,"'ffir., trap'c(v)
Pf,o'c.69'9g'z
'p -
xx2
Irp 'up
"mrc66
Wf^,^ = -zu'-!c- = 750cm3 _ 460,65.0,55+88.
P 460,65 +
Rl =ffiui 'm0,,'T ltlr., = 0,9
unde: R, - este rezistenla caracteristicd a lemnului; R,=249 daN/cm2, conform Rl =0,9 '0,64'24o t2
tabelului 3.3 pentru lemn de brad ?n cazul elementelor solicitate la incovoiere 1r,6=
staticd; .+ Mf = 125,67.10O0 .0,
m,. = 0,9 - coeficient al condiliilor de lucru conform tabelului 3.4 pentru lemn Relafia de verificare estt
de rdginoase, clasa de exploatare 2 in cazul elementelor solicitate' la
incovoiere staticd; !L*!!i- r.o
mo,,-coeficient in func$ie de durata de acfiune a incdrcdrii conf. tabelului 3.5.
MJ M: =
- incdrcarea permanentd:
Ph'"(') + Psipci'c(z) + Poer'eiz) = 11 6,94 . sin 45 + 7,43. sin 45 + 1 9,25 . sin 45 = ffi.ffi=,*
= 101,55daN
- incircarea temporari de lungd durati (zipada): B. Galculul la starea limiGi de
Pzap'c(z) = Pfo'' 'sin o = 311,85.sin45 = 220,51daN
_ inc.perm .0,55 + temp.lunga.durata'0,65 Se verifici daci s5greaE
tt td,t - sdgeata admisibild, datii in bbr
101,55 '0,55 + 220,51 .0,65 199,18 n fr"xnnrt, ( f"ot
lTl_, =-=-=u,oz ^^
'101,55+220,51 322,00 fmaxnmra =1m +fL +ft
y, =1jA conform tabelului 3.6 pentru solicitarea de incovoiere;
h =#=#=14ocr
mr: = 0,9 conf. tabelului 3.10 pentru lemn ignifugat gi clasa de exploatare 2; l" =t-c=350-70=28{
:+ Ri = g,g' 9,62'4= 121,75daN/cm2
1,10 Calculul sdqelii dati de incAc
Mf = 121,75'750.0,9 = 81675daNcm = 816,75daNm
= Momentele de ine(ie ale sec$ul
Mi =Ri'wi"'m','
bo'hi - 15'202 ;- =1520t =loooocrn'
'12
w:' =
66 =1ooocm3
.l' =t20.153 = 5625crna
Rr = 240daN/cm2
mr., = 0,9 I fP*tt:
inc.perm 0,55 + temp.lunga.durata 0,65 + inc.utile '1,0
. . lgf*+'P
iyvL _M.--.-
^
t t,o,, = ,**
- incdrcarea permanenti: -
rvcL - lu,a.1o-2 +l
'ou* -352-'--

156
 g!'o'"'1"+..e+ 'e i: +
(pinv,c(v) p-sipci,c(y) Pcapt,c(v) i. 4
'L=
= 19,44.2,8 + (116,9 4 +7,43 +19,25)'cosa5]'4 = 460,65daN
- Tncdrcarea temporard de lungd duratd (zdpada):
-
p-=p'" .coso .4 | _311,85.cos45.4 2.g = BB2.04daN
Po=n'"tvt=- .t"==3,8-'-'v----s--l .

t
931,68
"'d'i
460,65'0,55+882,04'0,65+105'1,0
- - na, = =._.
._.+

460,65+882,04+105 1447,68
mr,' = 0,9
-
24o
Ri =09.0,04.i,10 =125.67daN/cm2
+ Mi = 125,67' 1000' 0,9 = 1 13103daNcm = 1 131'03daNm
Relafia de verificare este:
UL*UL=to
MJ Mi
450,9 543,45
+ =103=1.0
816,75 1131,03

B. Galculul la starea tiniti de serviciu (starea limiti-de exploatare normal5l

Se verificd daci sdgeata maximd din ?ncovoierea oblici este mai micd dec6t
sdgeata admisibili, dati in tabelul 3.17.
f."",fin"t" ( f"dt

fmaxnnau = J(fl- + flo + fl, )2 + (ffi- +fi.J'

l" 280
L40cm
'dm=
f-,-
200= 200 =
conform tabel 3'17.

l" =t-c=350-70=280cm
Calculul sdoetii datd de incircarea oermanentd

Momentele de inerlie ale secliunii dupd cele doui axe:

. 15.203
=-=
t_ r0000Cma
'12
1 =2o'15'=5625cma
'12
+ Posioo{v) + Poe'(v) )' 4

(1+K,o*)

157
 Kro"r =0,5 conform tabelului 3'19. pentru Tncdrcdri permanente gi clasa de
;, - Vo,' 'Poo''f"t rr*,' Ka
exploatare 2. 4g.E.l- ''
= fj"* = 0,16cm K2,a* =0 conform tabetr
p0"""(:' +r 0'7'rc}'2ffi3
* *ry""(')).+].,o
48.90000.10m
.25
lpr- [(pJ*') (1+K,'o*)
=
ffi E.l, Sdgeta efectivi este:

[(ao,oz + s,s + 14,26)sin45. 4l oo,.,+

- I
280 J fmax,iinara
=m +% +f t
'pem= _?, .1
,,- (1+0,5)
394 90000 .5625 fmar'nara = lml 6; op3 + o--
Kra.r =0,5 conform tabelului 3.19. pentru incirciri permanente gi clasa de
+ fma(,nnah ( f*
= 0,8cm =
exploatare 2.
+ ff"* = 0,25cm
6.1.4. Dimensionarea g t
Calculul sdqetii datd de incdrcarea temporard de lunqi duraii (zdpacia) dupd
cefe doud axe v-v si z-z: A Galculut la starea limiti de n

-;'auw
Refafia de verificare este: .

Se va dimensiona popr.rlde
Pap{v) -Po=p . coscr = 207,9. cos45' = 147,0daN
- indlfimea poputui este
de
- dimensiunile sectiunli ban
(1+0,25) b* >bo;hooo
'
=b
= 0,23cm
bpop = 15cm
=fLo h*o =15cm
Kro4 =0,25 conform tabelului 3.19. pentru incdrcdri temporare de lungi
duratd gi clasa de exploatare 2. - caracteristicile geomefice
, 15.153
'= --Tr- = 4218'8qna
A=15.15=Z25qn2

Determ inarea incircdrilor

Pooo(') - Poop . sinc[' = 2o7,9. sin45' = 147,0daN oe
( 147.0.4\
I t-2804 - greutatea proprie a Tnvelitor
fz
-ap_ 5 .( 280 / glllo =50daN/m2
goooo.uu* (1+o'25)
384
Krorl=A,25 conform tabelului 3.19. pentru incdrcdri temporare de lungi g[i = vP'P
^inv
'
durati gi clasa de exploatare 2. cosc, @s0 cos4l
+fl,o =O,42cm =+g|lo =61Z5daN
9ffi = 1,3S' gr* = 135. 612.5
Calculu! sigetii dati de ?ncdrcar"ea tempsrari de seurti duratd (omul eu
uneltele) - greutatea proprie a gipcifon
te voj=Pil,' t"g (1+ K.o,
'om
fJ, =
48'E.l-
)

Kz,o* = 0 conform tabelului 3.1 9. pentru incircdri temporare de scurtd durati

3 .To' = 0,7.100.2903 (1+0)=0.04cm

gg6gg.1oooo '
ag-.
Sigeta efectivd este:

fma,nnara = J(fJ"- + flo + fi, ;2 + (ffi- +fir)'

fmax.nnaa = = 0'Bcm
de * f.oinar" = 0,8cm ( f"o, = l,{gg'1

6.{.4. Dimensionarea 9i verificarea popilor

[9A A. Calculul la starea limiti de rezistenti

Relalia de verificare e"te: FLrr < 10

Se va dimensiona popul de sub pana curentd:

- inillimea popului este de H*o =f; =98=175*
- dimensiunile secliunii transversale se stabilesc astfel:
b*o >bo;h*o =b*o
bpop = 15cm
h*o =1Scm
mg6 - caracteristicile geometrice :

15
1 = -15t = 421l,Bcmo
12
A = 15'15 =225cmz

Determinarea lncdrcdrilor oermanente care actioneazi asuora pooului

- greutatea proPrie a lnvelitorii:

gilo =s0daN/m'

or-"-=9fi0. d .t= 50, . 17?='3,s

Lrngi vPoP
coscl cosd cos45 cos45
+g[:'o =612'5daN
9ilJ = 1,35' g'#o = 1,35' 612.5= 826,9daN
ul eu
- greutatea proPrie a giPcilor:
 br'h"'Po,gs nr.buc.
- coscr . m -
0.058'0,03-8'480.3 unde: Ao" = b*o .hpop
= 15. j
vY'vY
o,inoi
cos45
= 4,4gdaN/m2
lnr," = 0,9 conform tiabr
i_. 1,75 .g.s
Ypop - "* cosoct=4.4g.cos45 -''
o$p"i =o"rpo._
[^t.
= --r-- zveltetea
lmin
+ gffi = 38'9daN
{ungimea de flambaj :
giff'" = 1,35' gffi = 1,35' 38,9 = 52,5daN
I

- greutatea proprie a cdpriorilor: - raza de girafie: int

=m
b"'h" 'Po,gs . nr'buc' 0,10'0,12'480. 1
vPrcP
oon,,o, - cosg m
- cos45 ' " rvsr I
0,7=11.4daN/mt
31= lZtr
gfrlno' = gff;* .+ -' t = tt,+. cos45
cosd, :111,;.3,5 = 98,75daN 4,33
=40,4<A.-.-
/t
g. - 1_0,9.1 ,' )' - coe
9ffi1''" = 1,35.9S!*' = 1,35.98,75 = 133,32daN
\1ooJ
- greutatea proprie a paneicurentd:
gl3l" = bo' ho' Po,gs' t = 0,1 5' 0'20' 480' 3'5 = 50,4daN
e" = 1- o,B f**J'
\100/
= *
9ffii"'" = 1,35' gfi" = 1,35' 50,4 = 68,04daN Rlr =ffiu"rr 'to" .&- - ro
T"
- greutate proprie pop:
Duc' =Q9 conform ffiur
gli"f = bpop' hpop' Po,nu' H*o = 0'1 5' 0'1 5' 480' 1'7 5 = 1 B'9daN
R" =150daN/crn2 confun
93ff'" = 1'35' glff = 1,35' 19,9 = 25,52daN
T" =1,25 conform tabefub
Determinarea incdrcirilor temporare de lunqd durati (din zdoadi) care
actioneazd asupra popului
''G
_ perm..0,8+tenplun
perm+tenpl
Oill = s* . cos cr. -g-. t = 240. cos a5. JIL. 3,5 = 1 470,0daN
cosd cos45
gfi!'" = 1,5' gfiB = 1,5'1470,0 = 2205,0daN (826,9 +525+143,3
Dd" =
8269+525r
Determ i narea incircirilor tem oorare de scurtd d uraG fu An0-eatea4i= neazd
asuora popului
** =###=0,85
glSl' = lwfr ol
I 4-].
coscr,/
"o,
o. t =( +o -lJ9-l 3,5 245daN
1 cos45/ "os45. =
=+ Rlu =
g,9. g,g5.1!9 = 91
g$n'" = 1,05' gff = 1,05' 245 = 257,25daN

+ C* =gf"";" *g;llf'' +9;300" +gffi;"" +gffi'" +g;:fo +gffi'o = C, =91,8.225.087.0,9 = lt

C * = 826,9 + 52,5 + 1 33,32 + 68,04 + 25, 52 + 2205,0 + 257,25 = 3568,53da N

Capacitatea portanti a popului la compresiune: =::=#Hg =o,z<rl

C, =Rlu'A"""'9"'[1t."
 unde: A""r" =bpop'hpop =15'15 =225cm"
ffir," = 0,9 conform tabelului 3'10.

l, = :-L- zveltetea
lmin

-fungimea de flambaj : l, = H*o =1,75m conform tabel 1 Anexa

- raza de girafie: i,in = rTlin(i",i, =i=

)
E,=W=4,33cm
17=? = 40,4( I**
= I = 4.33 = 120 conform tabel 2 Anexa

/r \2
e" = 1-0,8 - coeficientul de flambaj, calculat pentru I95
tiifuJ
' (M\'=0,87
ro^ =1-o,B
[1001
FI
Rlrr = ffiu"rr 't* .* - rezistenta de calcul la compresiune in lungul fibrelor

ffiucr = 0,g conforni tabelului 3.4.

R" =1 50daN/crn2 conform tabelului 3.3.

T" =1,25 conform tabelului 3.6.

te

ffido =
perm + temp.lunga.durata + temp.scurta.durata

(826,9 + 52,5 + 1 33,32 + 68,04 + 25,52)' 0,8 + 2205,0' 0'85 + 257'25' 10

ffid" =
826,9 + 52,5 + 1 33,32 + 68,0 4 + 25,52 + 2205'0 + 257,25

&
'* =#H#=0,85

Rh = 0,9. 0,85. = 91,8daN/cm2

=+
l,s
C, = 91,8 .225 '0,87 ' 0,9 = 1 61 72,9daN

c" -:-:--:=::-:
+ -:: 3568,53 Avrz2
a,
<1r0
= =

161
 5 Kroo 'fr.r
-
'm,zd-'....'....-
6.2. Galculul elementelor garpantei conform EUROCODE 5 Tu

6-- 0,6'Pf-'"{ti+(
Clasa de calitate a lemnului: C 24 = p!em.c{z} +F
Clasa de serviciu: 1
Combinatia de bazd pentru calcululla stdri limiti ale capacitdtii oortante este: ef,..,a =Y#'
Kroo 'fr*
|'',r,0-l-
135. IGk,j +1,5. Q*,, +115. vo,i. Q",, -
i-{

Pentru calculul elementelor garpantei, combinalia de incdrcdri este: 6-- = o'6'Pf-'{t'+q,

Plemr{y) +P
n
135.IGk,j +1,5.Q^,,
:+ ftr,y,d_0,74.24,0 = l:
- ,r-
M'
Yc,; = To,*p = 1,35 conform tabelului 3.2. O--, =
|I|t'vWz

Combinalia de bazi pentru calculul la stiri limiti de exoloatare normali este: _ (PJ"-'"'(Y) +P4!'1,c'
tvt_:--
^, 8
n

lc.,+e*.,
j=t
+1V.,,,.e^,, ,i
M. = 4,61- 104N.nrn

w_-66- 58.38. _
=!s_.h3 =
Pentru calculul elementelor garpantei, combinalia de incdrcdri este:
4,61'10"
le*, +e*,, - u^."0 --
=)o---
1397; -=3
M..
or,t,o =d
6.2.1. Dimensionarea 9i verificarea gipcilor (Pi"*"{') +ry^*}-
Mu
-8=
A" Galculul la starea limiti de rezistenti
M, =d61.10.N.nm
.;
Rela{iile de verificare sunt:
w, =
h"-.b3-= $
K*.o',.,a
'-m f^,i +?r,r,o Sl,0 '66 ^S' =z
fr,r,o
_^ 4,61.10.
- o',y,d _= 2151;Or =?tt
1'r,o --m .T'"'o < 1,0
*K,^
f I
'm,zd 'm,yd
- relafiile de verificare ded
K, - factorul de combinare a rezistenlelor la incovoiere care ia in considerare
efectul lncovoierii biaxiale (Kr=0,7 pentru secliuni rectangulare)
e163
,.m,o K* 'ft,*
I i=-
' 13,66 ' 13,66
o,z.E3o2+
-"^
=o.3o<
^,,M
unde: K,* = 0,6 pentru incdrciri permanente, conform tabelului 3.7. =ois<
K-oa = 0,8 pentru inedredri de duratd medie, conform tabelului 3'7.
ffi*o,z.3lE
yu = 1,3- la stdri limitd ultime pentru combinalia fundamentali
f',r. = 24,0N/mm2, conform tabelului 3'8.

162
tt=- K.oo 'ft,t
'm,z,o
^,
IM

V - 0,6'PJm'c'(z) + 0,8 ' Pzap'c'(z) - 0,6. 21,26'1f nA,8' 549.Jf O.ll

Rmod=@- =
--x,za.to-\u,ulo-t
.
if.,,,o 0,74.24,0 /
T=13,66N/mm2
Ktoo 'ft,r
"|'m'Y'd
.=
Trr,r

0,6 ' Plem'cly) + 0,8 ' P"zaP'c'(Yl 0,6. 2\26. 10-2 + 0,8. 54,0' 1 0-2
K -
' 'mod - =4,74
plem,c,(v) * prap,c,(y) 2'1,26. 1O-2 + 54,0 .1 0-2

.
if,,y,o
0,74.24,4
=ff=13,66N/mm2
M.
6r,t,o =ffi
1pru,,i,"lr, +p.ao,c,(v)).s, +54,0.10-, ).7002
t*r=T=T 121,26.10-2

M, =4,61'100N'mm
b" 58'-382
--z=
w-
6.h3 - 6
= 13,96.103mm3

* om"z,o =
*## = 3,302N/mm2

Mu
ot,y,o =
W,
1prem,c,(z) +Pzp'c'(z)). c, 121,26. 10-2 +54,0 .10-2).7002
---r=T= g
M, =4'61'104N'mm
h".b3 38'-582
w'
"v66
= - =21,31.103mm3

4,61.104
* G,,y,o = ffi;s = 2,1 63N/mm2

- relaliile de verificare devin:

o,?
' ?'19? 13,66
. ?f 9: = 0,33 < 1,0
13,66

*o.r ?l-99= 0,35

?19? < 1,0
13,66 13,66

163
B. Calculul la starea limiti de deformatje Ko",
=0,2 conform tah
u!:h = 0,2'(1+0,2)=e;
uon = u,*(1+Ko" )
_
$ u'", =V(uHi" +u3;;
Se calculeazi sigeata dati de incdrcdrile permancntg dupi cele doui axe y- |
y giz-z ur"r=1,2mma
5 Ptem(Y).c4
150=71r
,.(y)
uc,inst _ffi
E t
6.2.2.Dimensionarea
E = Eo.* = 7400Ni mm2 conform tabelului 3.13. i
b.'hl 5B'383 A. Galcutuf la starea limiti
'z= 12 -
l-
12
=26.s2.1oommo dr
/ur 5
u6'in"' =
15,75'10-2 .700:.
0.25mm
or,o ( fr.o
sga' 7oo . 26,s2.10" =
unde: o-, =-l{
ufih =u$"",1t+ro*; W
Ka* = 0,6 conform tabelului 3.20. ;r4=
(Piu-'" +P"a').d _
u8.1" = 0,25. (1 + 0,6) = 0,4mm 8-:
M = 100,01.101N.nrn
,,(zt 5 Plem(z)'c4
uc,insr _
3M Et w =g.h:__J00.120s
^
h"'b3 38'583
o6
-v
1=
12 - 12 =6179.1oamma e 109:01'-10'
om.c =
24.10
-= -{f
5 15,75.10-2.7004 0,1 1mm
lt\ V lsrtV- lV -rVV
-u'rnst =
3U 7400.61,79.104 fr,a =Koro.K*.K" a !
u!1*" =u!'l"*(t+K*; !
Koa = 0,6 conform tabelului 3.20. l,u., =-,i-!ul
o.'otV
, mEo.l
uLlk = 0,1 1' (1+0,6) = 0,1Bmm
9l! 'Er4!-:bt
oo* = =
Qll
Se calcuieazi sdgeata datd de incdrcirile de durati medie {zipada) dupd h.l-
cefe doud axey-y giz-z
.,(y) 5 P"*ntv)."+
' 1 _ [24.Ofi
Lret.m =
qQ,inst
- 384 Et V76lg =O.B
eK* *100-coeficientcr
36,0.10-, .7001 K," = t0- coeficierilcrc
ugl^-_ =_!_. = o.6mm irl
3U 740A.26,52.1A' portante
,8h =u$i"o1t+xo*; r,
Ka* = 0,2 conform tabelului 3.20.
K' =minl[PJ*fr
h,' l( -!
ufih = 0,6. (1+0,2) = 0,7mm
- K. = fOS - ooenrierl<bf
6 pzap(z) . C4
rr(z) - v .'s lly: se detetrniri Pr lird;
(tab. 3.7)
384 E.l,
.k\ 5 36,0 .10-2 .7004 n a_*
ub'inst =
3s4 ?40o61,?9. 1oT=u'zmtrl K*o = o'6'fl'-or-ry"
_
PeFr +P4j
u[lh =u[J""*1t+x0",;
 Ko", =0,2 conform tabelului3'20'
u[l],^ = O,Z . (1 + 0,2)= 0,3mm

iu*,=m=@=!2mm
v- u,"" =1,2mm <#=# =4,7mm

6.2.2.Dimensionarea 9i verificarea cdpriorilor

A. Galculul la starea limiti de rezistenfi

or,o ( fr,o
.M
UflOl Or,o =
-
j2
,=-_T:=(prem,c +p^'up," ). (S2,OT .10-z +17g,19. 10-r).1750,

M = 100,01'10oN'mm

yy = b" 'h3
66 -1oo'1202 =24.10amm3
1oo,o1. 104
36,,0 =_8.1o" = 4.167N/mm2

fr,a = Kroo 'K"rr 'Kr. .Kr ''t'k'

IM

"
Arer,m =
lt- ""
,,_
m=0,88 conform figurii 3.3.
{
0,75.E0,05.b2 _0,75.740t0_.j_0}2
6 ._
'm'crt =264,2gNImmz
h'1., 120.1750

3 K",t = 1,00 - coeficient care ia ?n considerare fenomenul de instabilitate

K," = 1,0- coeficient care ia in considerare efectul sistemului asupra capacitdlii
portante

1,@)o' f$lo''
"""1[h )'"-l - Ih,r = \120)
K- = min[f1qg)'''r.ul =,,,0u

=+ Kn = 1,05 - coeficient de in6l[ime

Kmoo - se detetmind in funclie de ponderea incdrcdrilor 9i de incircarea totali
(tab. 3.7)

0.6' P:"*'o + 0.8' P3p'" 0.6' 82'07' 1 0-2 + 0,8' 1 79,1 9' 1 0-2
- ^ -,
''mod - prem,c + pap,c 82,06 .10-, + 179,19.10-.

165
 t*,0 = 0,7 4' 1,0' 1,0' 1,05'+=
1,3
14,345N / mm2
nprop,c
ry
vP 't" 12

o,,o = 4,167N/mmz < f*,0 = 14,345N/mmz '8=

;11- *-

B. Calculul la starea limiti de serviciu {starea limiti de exoloatare normal6} _19,44.10-2.N

uon = u,n* (1 + Kou, )
I
M, =469,95.lOnil-t
bo 'hp' 150-e
Calculul sdgelii datd de Tncdrcdrile permanente
-6
YY =
5 Plu* 'd4
Uc,in"t =
3g4 - E. +A _ 46gg5.XO
I
-- 10.ld
h:- 1oo'1203
| =L-'12 - = 14.4.106mma
frr,a = Kroo 'K*
12 'K. -N

ll^,--. =
5 60.79. 10-2 .17504
= U./lTllTl
3U 7400.14.4.10" ^ =./-,
E;.m tm=(
uc.nn = uo.,n", (1 + Kou, ) ; Ko* = 0,6 conform tabelului 3'20' ^retrn
ll o.'ot
* Ue.nn = 0,7 '(1+ 0,6) = 1,1mm
vm,crr _ o,75.Eoe"bl
-
h--
Calculul sdgelii datd de incircdrile de durati medie (zdpada)
5 P3p.d4 +1 _F6
-116-
-,vrel,m
vo,inst - 3g4 E.l
5 118.79.10-2.17504 +K"n ={0
uo,in"t =l[{- ?4OOfiArc- =1'4mm K,' = 1,0
ue,nn = uo,m, (1+ Ko", ); Ko* = 0,2 conform tabelului 3'20'

= uqsn = 1,4. (1 + 0,2) = 1,7mm

^,='"i(#,**.il
ufin = Uc.frn * Uq,fn ='|',1+1,7 = 2,Bmm +Kn=Qg4
Kmoa - se d@[ririlLr
unn =2,8mm.* =#=8,75mm (tab. 3.7)
K _ 0,6.P-=m *a
..mod--TF;
6.2.3. Dimensionarea 9i verificarea panelor
$ Kroc = 0,73
A Calculul la starea limitd de rezistenfi ppem,c(y) (1 16'5-7I
v -
K-. 9''''o * 9''v'o .'t,O
''' Tm,z,d Tr,r,o : ----E-
l,S-l$-q
pap.ciy) 31

Om.z,o f',.,0 = 0,73 -- 10 -'!0

tlm,z,d*6_.6t,Y,d
.''m s
tm,y.d
<1,0 .
Elt
$t,
M. (l-.., = ---Z-
"\r,u W,
Or,.,a =
fr
 (Pj"'"tv l * Potip"i't(v) + Ppepr'c(v) + Ppae'c(v) )' 4

M,=?*
olq'".11 l"

32J,U:101.28002
19,44.10-2 '28002 * ZAOO --"- =19,05.10a +450,9.104
BB
M. =469,95'100N'mm
.hi
w bo _ 150.200'? = 1o.1osmm3
"z66
=

469,95'100
* om,.,d =
tfrOr- = 4,7N/mm2

frr,o =Kroo'K"rt'Kr. Kn fu

I*,- = -lt'*
'* , m = 0,88 conform figurii 3.3.
o,,",t
\f
.ivm.crt, _- 0,75.E0,05.b2 _A,75.74qq.J90'z =222,g9Nlmmz
h.l" 200.2800

?^ A*r,, =
Wo'88
=..r,o
{ ,rq*
+ K"n - 1,0

K'." = 1,0
so
=''{(T)"r,.] = (+)-' _ 1r\2ool)o'' = o,e4
^,
+Kn =Q,94
('oo - se detetmini in funclie de ponderea lncdrcirilor 9i de incircarea totald
(tab. 3.7)
0,6'Pj'"*'"tv) * o,t'to-o'"t' 0,6' (19,44' 1o-: +145)+0,8' 3,15 0.73
v -- --e*mEpo^0,.1r, - =
^mod 19,44.1A-2 +145+3,15

* Kroa = 0,73
(1 16,96 +7,43+19,25)'10' cos45'4
pcem.c(v)
'P - 28oo
= {4bN/mm

1,85' 10' cos45' 4

pzp,c(y)
'p - 31 2800
= 3,15N/mm

f,,..d = 0,73' 1,0' 1,0' 0,94'#= Q,67Nt mm'

M"
or,v,o =4

167
 (Pinv'c(z) + Ppsira'c(z) + Pppr'c(z) + Ppapp(z) ) . 4 322,07.10.4 .28002 B. Calculul fa starea limiGi
. t2 r
l^ ----'t" 2800
Mr=
6 Uon = u,n.,(1 +K*)
Mv =450,9'104N'mm
Calcufuf sdgefiiddii &
ho b3 2oo '-1502
"v66
w.. = - .
= 75 1oamm3

450.9.104 lQo+'-
iry,
e6',y,0 =ffi=6,012N/mm2 ,.{v}
ud,insr
^ 's-...--
C I
=
3g4
f.,y,o = Kroa .K"rt .Kr" Kn .k [- ,o
u lt+,+.10-2.itQ
=38+.'-l
^m.m
Aer' =
i "r* =+ u$,i.o = 13mm

m = 0,BB conform figurii 3.3.

uEi" =uElo(l+K-l: tL
+ ug,*,, = 13. (1 +0,6) =41
0,75.E0.0s.h2 O1S.T4OO.2002
=- b.l*
-m'cn 150.2900
=528,57N/mmz
-
IBT'-E
l......'............-
uLl*, =5fu.
^ Eo.BB
ir*r,,={urrF=0,20
fiao,oz.s;irrs+q
+ K"n = 1,0 5l.---------.---
=3fi.-_l
*.=,,"[(T) x'3]r(#)" =(1#)"=,',0 u[l* = ?tnm
=+
u[1]" =ufl*1r+r*];
K,," = 1,0 {-,
K.oa se determind in funcfie de ponderea incdrcdrilor si de incircarea totali
-
(tab. 3.7)
=+ u!:1" = 2.1. (1 + 0.6) = lfr
0,6 .Pr*'"t') * 0,8 . Pooo'"tt) 0,6 .1,45 + 0,8 . 3,15 Calcutut sngres ddi eNilr
''mod - pper'!,c(z)rpap,c(z) =0,74
'p "p 1,45 + 3,15

=) Knod =0,74 fft'" "*

,n
5 L t
p!m,c(z)
= = 1,45N/mm
',(v) -Sen -lI-=
"G,,n$

31 1'85']9: 9in45' 4 + u{i"o =Zlnrn

pap'(z\ - = 3,15N/ mm
" 2800 u$h =u[L(r*x_,i; (_
=
f,,y,o = 0,74' 1,0' 1,0' 1,0' =l 3,OOtlltt' = u8l" =43.$--aA=?fi
#
Fo-r
Verifi carea relaliilor: ,,(z) 5 -L-(
uQ,insr =

0,, .##*ffi= o,7o < 1,0

3S4'-EL =
=eufiL = 4,ftrrn
!!*s,7
12.67 ^1A.j=
13,66
0,68 < 1,0 u8[ =u['l(t+r*); t(-,
=q
 (starea limitd de exploatare nonnale)
B. Calculul la starea limit5 de serviciu

uon = u,n.,(1 + Ko"t )

y-y 9i z-z:
calculul sdge{ii datd de incdrcirile permanente dupS cele douS axe

l-_ . (pi""tvr*posiFci(v) *pflllEl f.

"(v)
- .LlQo+
b
- 384
uc,inst -
lqo*Tl''"_
E,I,
(86,62 cos 45 + 5,5'
. cq1{?+ 1 4,26' cos 45)' 1 0' 4 .28000
1 4,4. 1o-z* 2800
7400.1 00.106
+ u$l"o = 1,3mm
u8il = u$,1"",11+ Ko", ); Ko", = 0'6 conform tabelului 3'20'
ugl" = 1,3'(1+ 0,6) = 2,1mm
=

E.l,
+ s,s. sin +5 + 14,20' sin 4s)' t 0' +"l . zaoou
[(a6,02 sin +s
.

5 .L t=, '
=384 ?,8,00--=
7400'56,25'10"
+ u[l"o = 2,1mm
uL1I" = u$,1"",11+ Ko", ) ; Ko* = 0'6 conform tabelului 3'20'
- u[l. = 2,1. (1+ 0,6) = 3,4mm

Calculul sdgelii dati de Tncdrcdrile de durati medie (zipada)

Pfe,o)'4 .( 207,9. 10' cos45' 4 . 2800o

vo,inst -
,,(v) 5 .J''-''" =384
5
- 3g4 E.l.
+ u[l,o = 2,3mm
u8.i," =u$|"i1+K0",1; Ko", =0'2 conform tabelului3'20'
3 u8.|, = 2,3. (1 + 0,2) = 2,8mm
P;'ee) '4 207.9.10.sin45'4 'zB00a
'(
''"= ^,
,,(z) -- 5.-L 2800
q
,
"o.insr 3g4 E.l, 384 7400 .56,25'10'

+ u[)"o = 4,0mm
u8.|" = u!')0"11 + Ko",;; Kot = 0'2 conform tabetului 3'20'

169
 + u5.}" = 4,0 . (1 + 0,2) = 5,0mm % = g[J +g#,," +gff,

Fn =(926,g+52,5+133J
:* u,a, = 9,7mm . = 14mm
h=ffi9
Fo =gffif'" =22050,0rt

6.2.4. Dimensionarea 9i verificarea popilor

_11062,8+22ffi
A" Galculul la starea limiti de rezistenti u5.101
Se va verifica dacd intervine flambajul:
K"=--L K+,,1K2 -7r2*

fr",=ffi K = 0,5 .[1+ B" (1,"

- 0F) +
fo.o.n = 21,0N/mmz, conform tabelului 3.8. F. =A,2, pentru fernn rnas
*2.8
o^^, = '" -:o'05
L' K =Q5.fi+02.(0,69-oS)
Eo,os = 7400N/mm2, conform tabelului 3.13. :=K =
^t
lv=* 0,26+{0,262 _0,e
I

11 = l= 1,75m= 1750mm , conform tabel 1 Anex6. K'noo 'f",or

. F =1617-
WJsB'Io' =43'3mm
f..o.o =
Tu

'={o
,| = =;-
b.h3 150.1503 !""0 - se detenfila h furr
=:td:- = 42,1 88. 1 06 mm
a (tab.3.7)

A =b.h = 150'150 =2,25'10amm2 Kmoo = 0,6 pentr.r -nrc-rcfnip

=?'=1750 =40.4 K,oo = 0,8 penfll frrcicfii r

43,3
n2 .T4oo , , ---., ,
*o.,"n =-ff=44,75N1mm2
- v _ 0.6-110628*0t_
1106?g_n4
?r* = 0,69 > 0,5 = intervine flambajul
lffi=
Se verificd relafia:
*f",o,a =9ff1q-ifivr
6c,o.o Verificarea ret4id:
4l.Q
Kr 'f*o-c 1.47
q93-Tf92 =0'13<!O
F^ +F^
6"ro =l1l

4, = A ='iu.1oamm2

174
Fn = gilo" *gffi''" +gfr!'' +933i"'" +gil"J"""

Fn = (826,9+ 52,5+133,32+68,04+25,52)'10 = 11062,8N

Fn =9fi1'" =22050,0N

_11062,8+22050,0
vc,0,d = 1,47N/mm2
- 2.25.104

K-
"=--=F1-
t<+.,1x'-{,

K = 0,5'[1+F"(l"d -0,5)+I?"t]

F" = 0,2, Pentru lemn masiv

K = 0,5. [1 +0,2' (0,69 - 0,5)+0,692] = 0,76

. -c=---L=
1
-x .
0,76 + J0,762 - 0,692 1'08
=0.g3

.l^^/ Kmoo 'fc.o.t

=-
IM

Knoo - se determind in funclie de ponderea incdrcirilor 9i de incdrcarea

total|
(tab. 3.7)

K,oa = 0,6 pentru incdrciri permanente

K,od = 0,8 pentru incdrcdri de duratd medie

.,,
?Amod=@-v'te
0,6.11062,8+0,8'220501,0
-.rr"

. = 0,73.2',1,0
r f",o,o = 1 1,792N/mm2
ff
Verificarea relaliei:
1'47 =0.13<1.0
0.93.11.792

171
 6.3. Calculul imbinirilor
7,0,0 =0,7t?9 =1Zoz
6.3.1. Exemplul1
fc,go,o =0,71ff=3,@.ll
Verificarea conform EUROCODE 5 a imbinirii cu prag simplu la care se
cunosc:
-elementele imbinate au secliunile 120x100 mm gi respectiv 120x160 mm (bxh);
f",o = 0,71ff= 153t!/rn
-lemnul este de rdginoase din clasa C27;
-solicitarea in elementul inclinat este compreslunea Fo=3,8x104 N rezultati din Verificarea fa strivire
incdrcdrile permanente (1,8x104 N) gicele de duratd medie (2,0x104 N);
-unghiul dintre cele doud elemente este a=40oi

FocostE l
occ.a =-=- 2- 38-10
D"r 't, 12
DEectoare
f",o,o

*",n,oll{
c,90d

_12,02
=lA_=6,92N/mm: >c
Verificarea la forfecare

to S fn,u

t'-=Fg'c9s0-38'1or-cq
Garacteristicile lemnului
b".lu 1M
+elsten{e caracteristice (cf. tab. 3.8)
f",0,* = 22,0N/mm2 6.3.2. Exemplut 2
fc,go,r = 5,6N/mm2
Calculul unei imbirEri
f',r = 2'8N/mm? fh d
+ezistenfe de calcul:
X,- = k-^,&
"'""
Trrr

0,6 . inc.perm. + 0,8 . inc.d.medie

kroo =
inc.perm. + inc.d.medie
k,*=0,6 - Tncdrciri pennanente (cf. tab. 3.7)
kn* =0,8 - incdrciri de durati medie (cf. tab. 3.7)
Tu =1,3 - la stdri limite ultime pentru combinalia fundamentald

u _ 0,6'1,8'10a+0,8.2,0.10a _nrn
^r'd-@=u', 1
 f
"'o'a
= o'7 1ff- 1 2'o2N I mm2

fc,go,o = 0,71# = 3,06N /mm2

\'a = a'71ff= 1'53N / mm2

Verificarea la strivire
oc'c'd(6*:""*
frc.90'd
rt

"
Fo cos2
f,
z. 3.g .1 04 . cos 20o
= 7,44N/mm2 pt. chertarea dupd
o- _., =
-cq.o h ..i =.Ll--jj--t-tjij-
na.40
"ef 'r
bisectoare
fc,o,a 12,02

!ed-
fc,m'o
sin2 crc +eos, cr ffi.sin2 20o +cost 20o

=':t:? = 8,97N/ mm2 ) o",o,d

1,34

Verificarea la forfecare

to S fu.o

F,.cosB 3.8 ' 104 . cos 40o (

-o = 0,97Nlmm2 fu.o = 1,53N/mm2
b* 'lu fto.250

6.3.2. Exemplul2

Calculul uneiTmbindri prin chertare cu prag frontal dublu la care se cunosc:

173
dementele imbinate au sec{iunea 17x27 cm (bxh); Verificarea la strivire
bmnulde brad este de calitatea | 9i nu este tratat; c,Q,
solicitarea in elementul inclinat este compresiunea rezultati din incdrcdrile
N-
' - Crsin,c+e.@s:c
rerrnanente cu valoare de calcul (N"=4600 daN); -primulprag:
unghiuf dintre cele doui elemente este cr:23o
dasa de exploatare 1.
C,,, = R3,u .Ap11 .m="
= $ -

mrc =1,0 (cf. tab 3.i0)

laracteristicile lemnului Qr,, = R!+ . Ap,11 .tTl1, - IR. =
rezistenlele caracteristice (cf. tab. 3.3) m, =1,6
R",, =33 daNlcm'
Nr,r =
11421.17g|
R.,,,=150 daN/cm2
11424sin2 23'+12fi
Rrl,=30 daN/cm2 -aldoilea prag:
rezistenlele de caicul vor fi: C,,, =Rll .Aes2,tr\. =$_
R.
Rl = ffiu; 'mo; ',.,, mr" =1,0 (cf. tab 3.10)
Q,,. = R3,, 'Aor, .m,. -lrt. =
mr,o,,=1,0; tu,"rlr,o' mu,rr=1,0 (cf. tab. 3.4)
m, =1 ,6
mr," =0.8; mo,, =0,55 (cf. tab. 3.5)
r\r __ 14699.21X
Y"=1,25; T,x=1,25 (cf. tab.3.6) 1468gsin2 23" +l,llg
R"
c'r= 1,0.0,8.9
1.25
= 21,12daNl crrtz Nj =N,,', +N,.,

14
Nl = 6't t 1,2 + 78619= tIffS
cil = 1,0. 0,8. +9 = 96daN/cm2
Rl,,
'|,.25
Verificarea la forfecare
J9 {ungimea de calcul la forfucae a g
r'il= {0. g,55. 1.25 = 13,20daN/cm2
Rf,,
.tO
1r,.,=80 cm > .h.1
lr,.=80 cm > 10.h."
bracteristicile chertirilor
-ariile de forfecare:
addncimea de chertare:
Ar,, = b. lr,., = 17 -fl) = l380Cn
h".,, =7 cm; h",r=9 cm
ariile de strivire pe suprafala de contact: A,,e = b .lt.z = 17.100 ='l?Ul

-A^.- . b =l .-17^* =12g,28cm2

' 'u'
'p;t'a= h.,
-capacitatea portanti la forfucae a;
-primulprag:
cos cl cos 23o

' 17 =166.21cm2 'At,' 'mtr

6 0,7R;J
Ap,z.o = h", ' Fr.r =
*io -=7 cos23o ffir.,'
proiecfiile suprafelelor pragurilor pe direciie pai'aleld cu fibrele piesei care se p,., o'7-13,30'1so-!
tivegte: = =11
Ap,',r = Ap,r,, 'coscr =129,28'cos23o =119cm2
Apjt,2 = Ae,z,o 'cos Q, = 166,21' cos 23o = 153cm2
mr,', = 1ap-lrr- = lag25 !9 =6
proiecliile suprafefelor pragurilor pe direclie perpendiculardcu fibrele piesei care se F=0,25 pentru forfecare rniamraE
frivegte:
trt-z-........- 'A,, 'G.'
Ap,r,r = Ao,1o 'sincr' =129,28 'sin23o = 50,5cm' - fi"
lTli:
Ap,r,z = Ap,e,o 'sincr = 166,21'sin23o = 65cm2
F., = lt'2ojroo 10 = 3(xEt
-

725

174
 Verificarea la strivire
f,t _
c-Q-
| |

' 'r C, sin2 cl + Q, cos2 c

-primulprag:
C,,, = Rl,u'Ap;1,1'mr" = 96' 1 19'1'0 = 11424daN
mr" =1,0 (cf' tab 3' 10)
Q,'r=Rl,r'Ap,r,r'ffit''ffi'=21'12'50'5'1'0'1'6=1706'5dal{
mr =1'6

Nr,r =
JIJIJ! ffi= ffirgq = 61 1 1,2daN

-aldoilea prag:
C,,, = Rll'4011,2'mr" = 96'153'{0 = 14688daN
rrlt" =1'0 (cf' tab 3'10)
Qr,e = Rll' Ap,1z' mr"' lrt, = 21'12' 65' 1'0' 1'6 = 21 96'5daN
m' =1 ,6
14688.2196,5
- -92262192 = 7861.9daN
'"'z 14g88sinz 23o +2196,5, cos2 23o 4103,6

Nj =N,,,+N,,,
Nj = 611 1,2+7861,9 = 13973daN ) N" = 4600daN

Verificarea la foffecare
-lungimea de calcul la forfecare a pragurilor:
1,,,,=B0 cm > 10'h",1
lr,, =80 cm > 10 ' h"',

-ariile de forfecare:
Ar., = b '11.', =17 '80 = 1360cm2
A,., = b'1,,, = 17' 100 = 1700cm2
-capacitatea portante h forfecare a pragurilor:
-primul prag:
0,7R;, .A,,, .ffir,,
-
?-"=-
ffit,r
0,7. 13,20' 1360' 1,0
.r,, =---6.71 = 1B72,BdaN

._.r,r
m-. = 1+Bb = 14
g,25$ = 6,71
3,5
se 13 =O,25 pentru forfecare unilaterald
'A,,, 'mt,t
-l.z --
R!,',
fri.z
13,20.17_00 1,0
tr
,,,, _
= ____i-.25 = 3095,2daN

175
 m,,, = 1+Fb = r+0,25$ -rezistenfe de calcul:
=7,25
v
Xo =kr*3
Tu
-solicitdrile de compresiune aferente primului prag:
N^*.A^" k _ 0,6.incpenn_0
--mm-F
Nc,*'t =ffii A"t =Ap'l'oi A"z =Ap'z'o IncrDetfn r,i
4600.129.28
k,oo =0,6 - inffi, pc
Nc.et.t
129,28+166
= 2014daN k,* =0,9 _ incdrc*i *
N.-.A
"c'et "s2
, Tu=1,3-lastiiritrr
I\l
''c,ef,2 -- A", +A", k_---_ _ 0,6.0290.10'. -l
4600'166 0,290_ld *l
N^^.. - 129,28+166 =2586daN _E7
= 3,'! ll/r
fc,go,a = 0,71::
13
-solicitirile de forfecare aferente fiecdrui prag: f",o=0,719f=164N,ntr
F"r,r = Nc,er,r 'cosct 13
F*.r =2O14 'cos23o = 1B53,9daN < F,,r = 1872,BdaN Verificarea la compreciim g
Fur.z = N","r,e .coscl

F*.2 = 2586'cos23o = 23B0daN 1F,,2 =3095,2daN V

oc,eo.d=#<t
-T .rLh
D.l
% _ 0,65s.ld
6.3.3. Exemplul3 b.l--20OSO =O5{ril
k",no =1,0 (cf. H- 3-ffi1
Calculul conform EUROCODE 5 a uneiimbiniri cu lambi la care se cunosc:
-secliunea piesei care se imbine 150x200 mm (bxh); 0,546N/mm..10-&f t=t
-lemnul este de raFinoase din clasa C30;
Verificarea ta forfecrr
-reacfiunea pe element ste V6=Q,655x104 N rezultati din incdrcdrile permanente FF
(0,280x104 N) gicele de duratd medie (0,375x104 N);
-clasa de exploatare 2. co ( ku .f".0
\/Y:
T- = r,.S- HIFJ ierrr
D'hr

,o = t,s
o'rH'1d
150_80 =o8?g

tt-
{d

Garacteristicile lemnului
razicfanfa
I e rerv,,!e
aqrqnlaricfina /eJ fqh ? R\
fc,so.r = 5,7N/mm2
fu.r. = 3,0N/mmz ff=2$=ott
176
-rezistenle de calcul:
Y
Xo = k,oo 3IM
. 0,6.inc.Perm.+0,8'inc.d'medie
''mod inc.Perm. + inc.d.medie
k,oo =0,6 - incdrcdri permanente (cf' tab' 3'7)
k** =0,8 - incdrcdri de duratd medie (cf' tab' 3'7)
yr,,r =1,3 la stiri linniie ultime pentru combinatia fundamentali
-
,-: 0,6'0,280'10a+0,8'0,975'104 -^74
'\mod - +0,375'1oo
0,280'104
q7
fc,go,o = o'7 1#= 3'1 1N/mm2

?n
t".o =0,71#=1,64N/mm?

Verificarea la compresiune perpendiculari pe fibre

V,
= < k",eo' fc,eo,d
oc,so'd
fr
vd _ 0,655.104
=0.546N/mm2
b.l 200.60
k",no =1 ,0 (cf. tab. 3.1 3)
0,546N/mm2 < 1,0. 3,1 1 = 3,1 1N/mm2

Verificarea la forfecare perpendiculari pe fibre

to S ku 'fu,o
\/
pentru secfiuni dreptunghiulare;
- =1,5-i!-
rn
D.n^

a 10,655. 104
ro =r,c-iE6-.8o = o.g19N/mm2

t"(' ?).0,8
x

x= 3o
h 200
=0.15
 h 200
=1,1 0 (penfu forfecu
h" 80
T 11

h" Bo Ri,rr=1,0.0,a.fr=se
h = 200 =0.4
Ril=10'0,55' s
k"= =t:
125-"
J200 tJofn:oO- + 0,8 . 0,1 slEF - 0,4' ) t +,t +' (0,+s + o,e' 0. 1 5' 1,53)
R;r =1,0'g,55' Jn
k" = 0,525 =15
ua
to = 0,819Ni mm2 < ku .fu.o = 0,525.1,64 = 0,861N/mm2
Caricteristicile cherriibr
-addncimea de chertare: i
6.3.4. Exemplul4 . hr=3,S cm > 2 crn; [h{N
-lungimea panei:
calculul imbinirii unei grinzi folosind pene prismatice gi cunosc6nd lo=25 cm > Sfr.=i2"5 cn
urmitoarele:
grinda este compusd din doui elemente cu secfiunea 17y22 cm; Verificarea pe o pani
-interspaliul este c=5 cm; -efortulde lunecare asrp,.a E
-lemnulde brad este de calitatea lgi nu este tratat; L"r..
=3550.1O-.feS+S
grinda este ac{ionatd de incdrcarea Q=3550 daN/m gi solicitati la incovoiere; -capacitatea portanti la sffirfr!
4eschiderea grinziieste L=3,5 m; L*0," = Ri,rrA" .nh, -mf
-clasa de exploatare 1.
A" =b.c=17.3F=5lJ
mr," =1 (cf. tab. 3.10k
mr=1,0 (pentru perehtry
96.59S.1S"{o=]
L""0," =
-capacitatea portantii h fficr

I4"p,r =&1l.49,
rr.r
Ar =lo.b=2i.17 =4ZSq

m, =1+F[ =1*q125 E
e 1J5
k=lo=25 cm
e=hJ2=3,512=1,75 cm:
rilr,r=1,0 (cf. tab. g.!0rl

Caracteristicile lemnului
B=0,125 (penfu rbrfucil
-rezisten{ele caracteristice (cf. tab. 3.3) L?up,r = tS,O.+25-$=2g
R",,, =150 daN/cm2
R,,,, =30 daN/cm2
-capacitatea portanE g ffiru
-rezistenlele de calcul vor fi: LL., = Rlu-Af
,{r,,t\,
4' t
R
Ki = lTlu,i.mo,r .i Al =a.b=35.17=$lSom
a=10'h" =10-3F=36dm
mu,",,=1,0; tcr. #n, a.+l
m*" =0.8; mo., =0,55 (cf. tab. 3.5) mr =1+9lt -1+oeF E
y,,r,=1 ,25 (pentru forfecare unilaterald);
e
175
=
^7"--1 ,25; e=hJ2=3,8t2=1,75 crn
F=0,25 (penbu tortucre rrf
178
 *11=1,10 (pentru forfecare bilaterald) (cf. tab. 3.6)
1'^
Rl, ''"
eilr= 1.0.0.8. 1,25 = 96daN/cm2

Jn
Ri,, = t0 . 6,55 . = 1 3,20daN / cm2 (pentru forfecare unilateral6);
1,25

Rit = 1,0 '0,55'* = 15,0daN / cm2 (pentru forfecare bilaterald);

t,tu

Caracteristicile chertiirilor gi penelor

-ad0ncimea de chertare:
hc=3,5 cm> 2 cm; h"<h/5=2215=4,4 cm
-lungimea panei:
lo=25 cm > 5h"=17,5
"t
Verificarea pe o pani
-efortul de lunecare asupra panei
L*," = 3550. 1o{(25+ 35) = 213odaN
-capacitatea portanti la strivire a panei
L""p," = R|,lrA. .ffir," .ffi,
A. = b . c = 17. 3,5 = 59,5cm2
fr.," =1 (cf. tab. 3.10);
m;1,0 (pentru pene longitudinale)
L""p,. = 96' 59,5' 1,0' 1,0 = 57 12daN > L"r,p = 21 30daN
-capacitatea portantd la forfecare a penelor
Ll=.r =Riu'ArIE,
'{r ' m,
A, =lp .b=25.17 =425cm2
lt
e=l+ol2l31,75 =2,Tg
m, = 1+0

It=lp=25 cm
e=hJ2=3,512=1,75 cm
Illr,r=1,0 (cf. tab. 3.10)
P =0,125 (pentru forfecare bilaterald)

Lt"p,r = 15,0' 425#= 22M,9daN > L*,0 = 2130daN ;

-capacitatea portante la forfecare a pieselor lmbinate

Le-",
sp,, =Ri,,
,,1 'ffIU-'
,mf

Af = a.b =35.17 = 595cm2

a=10.h" =10.3,5=35Cm
m, =1+Bf
e=lae.25p=6
1.75
e=hJ2=3,512=1,75 cm
F =0,25 (pentru forfecare unilaterald)

179
 -lemnul de brad este de calfrtae
Ls*p,r = 13,2'595+ = 1309daN ) Ler,s = 3550.10+.35 = 1242,5daN -grinda este ac{ionatd de inc*(
-clasa de exploatare 2_
ilumirul necesar de pene
Garacteristicile lemnuk*
+ezisten{ele caracteristice (cf- t
nr=#= 3550.10-2.350 2284,9
= 5,4buc. (,,,=150 daN/cm2
R', =33 daN/cm2
-pentru agezarea uniforme a penelor avem: R,,,,=30 daN/cm2
nir =1,5'5,4=8buc. -rezistenfele de calcul vw fr
distanla lntre axele penelor va fi: Rl =ffi*i.t.,,.?
d=350/9=38,9 cm < lo+q=!g+gg=60 cm
din condilia ca ,,a" sd fie cel pufin egal cu ulo" adicd d=lg+lg=gg cm gi avSnd un mu,",,=1,0; (cf. tab. 3.4)
numdr de pene egal cu 7 (35O150=7) rezulti distanla finalS intre pene:
mo," =0.8; mo,, =0,55 (cf. tab- 3-5il
d6n=$$Qil=$9 sm Y"=1,25; Tr,x =1,25 (perfrr tr
+ecalcularea capacitdlii portante la forfecare a pieselor imbinate:
Tq1=I,1 0 (pentru forfese th
Ri.ri = 1,0 . 0,8 .* = 96Sd*{;.cr
1,25
LLp,r = 13,2'4254^=1137,9daN t L*,n =976,3daN
4.93 Rf., = 1,0.0,8.* = 2l14r: s
A? = a.b = (SO -ZS).t I = 42'cm2; a=27,5 cm
1,25

m- =1+0L =I+o2s47E =4.93

R:' = 1,0.0,S5 *1.25 = l3?r{,3;
e 175
L",,n = 3550 '10-2 '27,5 = 976,3daN Rlrr = 1,0. 0,5S.
*110 = lSIldaF{, or

6.3.5. Exemplul5
Caracteristicite imt*nri
-ad6ncimea de chertarer
h"=4,5 cm < h/S=24rrS4I oml
eabulul ?mbindrii unei grinzi folosind pene prismatice oblice 9i cunoscdnd -lungimea panei:
urmdtoarele: lo=25 cm
grinda este compusd din doud elemente cu secliunea 16v24 cm; -lumina Tntl.e pene:
': s=l$+lglt=37,S cm > le=Zs qrmr
[6fiTF -inclinarea panei:
h^ 4.5
tgP=i=E= 0,18;$=tt+

V"rin""r" ta sfuivire
L*,0 s Lojk,
L",o = (25+2s). 39s_ to-I : ngf,U
-capacitatea portantr h stiuie a g
lll -r-
-Pr Lar
f1'1"-
qP's=
Llo,".eoszF;EES
4"0," = Ri,1 'A",rr .mr.rn

180
 -lemnulde brad este de calitatea l9i nu este tratat;
-grinda este aclionatd de incdrcarea permanentd Q=3900 daN/m ;
-clasa de exploatare 2.

Caracteristicile lemnului
-rezistenfele caracteristice (c,f. tab. 3.3)
R",,,=150 daNlcm2
R"., =33 daN/cm2
R,,,,=30 daN/cm2
-rezisten{ele de calcul vor fi:
P
Rf =ffir,i.m0,,.?

mr,",,=1,0; tcf. taO. g.+l

mo," =0.8; mo,, =0,55 (cf. tab. 3.S)
y =1,25; 1,25 {pentru forfecare un ilatera la);
T q1 =
"
Yr,n=1,10 (pentru forfecare bilaterala) (cf. tab.3.6)

Ri.r
w{,= 1,0' 0,8' g = 96,0daN/cmz
1,25

R!.' =1,0'9,6'
JX
=21,12daNlcm2
1.25

Rfu = 1,0.0,55
'{'| *1.25 = 13,2daN/ cm2 (pentru forfecare unilateral6);
Rir = 1,0' 0,55'
",1 *1,10 = 1 5,0daN / cm2 (pentru forfecare bilateralS);

Caracteristicile im bi nari i
-addncimea de chertare:
h"=4,5 cm < hl5=2415=4.8 cm
-lungimea panei:
lp=25 cm
-lumina Tntre pene:
s=lg+lgll=37,5 cm > lp=25 cm
-inclinarea panei:
tgp=F =#=0,18; g=1g,2o
lD z5

Verificarea la strivire
L*,0 S LoJl'"
L*.0 = (2S+25). 3900. 1 0-, = 1 9SOdaN
-capacitatea portante h strivire a panei dispuse oblic:
I oblic _
-cap.s -
L'o',, 'eos2 F + i.lLo.. sin2
. p
lLo,. = R|,,, 'A",rr .ffir .ffi,

181
 b.h"
^
O*u =ffi=ffi 16.4,5
=73,1cm2
6.3.6. Exemptuf 6

rnr=1,0 (cf' tab.3'10) Calculul capacitdfii porfits- |

m,=1,0 (pentru pene longitudinale) dintre doui piese de lerrr qrr
LL." = 96 '73,1'1,0 '1,0 = 7017,6daN -fmbinarea se realizea-r:i o
h"=20mm, agezate pe h6 rl
Llo," = R!,r.A"r'ffir'ffi.. -elementele imbinate a, gtrEi
-lemnul este din clasa @{ cul
= b' h"' sinp = 16' 4,5' 0,1 74 = 12,53cm2
A",L-

LL.. = 21,12' 12,53'1,0' 1,0 = 264'6daN

7017,6.264,6 1856857
r obf,c
t= =-256+211,6 = 3971daN

rqf-
-6p,s 264,6 . cosz 100 +7017 ,6. sin2 100

I---T-
Ls,p = 1950daN < Lo#" = 3941daN

#+.rc, IH *S
l+t
Verifi carea la forfecare
L*p 3 fop,r

qt = R:,
LP-, .A,,, .tt't
,{t

Ar',, = b. to =
'il,
m,

16'25= 400cm2
I "$_
nhl=1,0 (cf. tab. 3.10)
t
1+Bt =r*O,rrU
25
".*:. $-- Hr+;
nri =
,,rU
=2.39

0 =0,1 2S (pentru forfecare bilaterald)

i#
e=4,512=2,25 cm
f-p,r = 1 5,0' 400'
1n
= 251 0,5daN > L",,0 = 1 950daN
tib
t:
-*_i

Distanfe (cf. figurii 5 rfrr Annaill

Verificarea la forfecare a pieselorTmbinate a=0o
Ln*o,t > L*,n
a1=2dc=18grrun-
L*,s = 39oo.1o-2 475 = 1462,5daN ?2=1,2dq=lffipq CdE|
-capacitatea portanti a pieselor imbinate: fu1=1,Sds=f ffi1sq c{

.Ag
mr'r aa6=0,7d"=63rm; * ql
wy't = R:,
Le-^. ,,il :
m,
Capacitatea portantii a -mffitil
Af = b'l = 16.37,5= 600cm2 [o' R",o,n = 8. 3,74 -.16|$ =g
ITlr,t=1,0 (cf. tab. 3.10)

m, =1+Ffr =1+0,25 ^W*=5,2

e 2,25
Ro,o,r = R".o.r = lq - tz -q -t
(t
F =0,25 (pentru forfecare unilaterald) k,=minl h t, ,-
t'15'tL'25-\,i'
10 t
LL,r = 13,2'600f;= 1523daN > L*,s = 1462,5daN; kr=1'0

k.=minlqft1,fr
kz=1,25
6.3.6. Exemplul6

Calculul capacitilii portante, conform EUROCODE 5, a unei Tmbindri de prelungire

dintre doud piese de lemn cunosc6nd urmdtoarele:
-Tmbinarea se realizeazd cu 8 pene inelare cu diametrul d"=$gp* gi TnSllimea
h"=20mm, agezate pe doui rdnduri longitudinale;
-elementele imbinate au grosimea 70mm iar eclisele de imbinare 55mm;
-femnuf este din clasaC24 cu pk=350k9/mJ.

,__-{!r.

I 'lgq 'J

Distan{e (cf. figurii5 din Anexi) minime din condiliicostructive:

a=0o
ai=2dc=1Bomm'
a2=j,l("=1g8mm; se alege a2=1 20mm'
a31=1,5ds=135mm; se alege a31=1 5gpp'
a4c=0,7dc=63mm; se alege aa"=9966.

Capacitatea portantd a imbindrii

[o . R",o,n = 8' 3,74' 104 = 29.88. 104N

Ro,o,r =Ro,o,r = kr . kz . k, . ko(35. dy)

t, t, t1
"""[''1,s.h"'z,s.h. ], 1,5.h.=-i!-=183:
k.=minft
"1 ' )' 25.h"=.!0.,=1.4
1,5'20 "--' =+ 25.20
kr=1'0
fr.').l;dg, 150 :a7^
k, =minl' 125;f$ - 2.20 -
#F=#=i,,,
4.d.)'24-
\
kz=1,25
 min[1,75'#)'
k. =
ah =
# = to fn,o,o =kr*ff
l<g=1'o
ka=1,0 (pentru imbinare lemn-lemn) kn o =
o'6 'Perm * of d
R..o.r, = 1,0' 1,25' 1,0' 1,0' 35' 901'5 = 3,74' 1 04N perm+dmed
l
kmoc=0,6 - penbr.l incAron
kmoo=0,8 - penbtl ^ilrrE*ce
_
6.3.7. Exemplul T Tn=1,3 la stdri limihi di
knoa=O,714
Calculul conform EUROCODE 5 a uneiimbiniri de prelungire pentru talpa inferioari 2757
a uneigrinzicu zibrele la care se cunosc urmitoarele: fr,o,o = 0,7 1 4' = tatr
.
1J
{alpa este realizati din doud elemente din lemn lncleiat clasa GL28 cu secliunea
L'ansversali 1 40x300mnn: Calculuf imbindrii
-imbinarea se realizeazi cu buloane 018 clasa 4.6 gi placd metalicd centrali cu Momentul ptastic de cafoJ
grosimea t=20mm;
dil
dasa de serviciu 1:
i, _-
,".v,0
Mr,*
l,_ Itti
-efortul de intindeie caracteristic din talpi este Fk=28x104N prov.enit din adiunile
permanente (Gr=12x104N) gi acliunile variabile de duratd medie (Q6=16x104N). '
Mr.1 =0,8 f.,_$ (pertut

* +++++
:+tr- trl-r-;t
+ + +- + + -Fl* 7u=1,1
Mr,1

-
=o,8.4oog=31?o
la stdri limitr u([nm
b

+++++ -
tr

metalice folosite in imbrrn*i

-t:,'
,
*__L_L_-l_t _ *_j
ir =-31,10 .101
rvf,n
=8,27.a
11

Capacitatea minimi a unri

-pentru modulde cedare
hfrn1
tb:
*, = [,r* 't1 'd = 151d - t411-
-pentru modul2 de cedaer

Ro = 1,1 .fn,ro .,, .0.j 4

,i, {,,
r/ l-
Efortulde calcul Ro = t1 . 15,14 .1q .$ .
Fa = 1,35 .12.104 + 1,5.16 .104 = 40,2.'t04N r{2'
yo = 1,35 (acfiuni permanente) (cf. tab. 3.2) Ro=20,446.103N
pentru modul3 de cedare:
yo = 1,5 (acfiuni variabile) (cf. tab. 3.2) :: ,
Ro =t5.1"2+41.fr..o.o=rI
Caracteristicile materialelor
Ro = 18,620.103N
+ezisten{a caracteristicd pentru olelfu,k=400 N/mm2 (.cf . tab.4.14\
Rezistenfa minimd de catad pentu
+ezistenla caracteristicd a lemnuluif1,s,s,l=21,0 N/mm2 (cf. tab. 1.18) I
+ezistenta caracteristicd la strivire localS a lemnului: Ro =2.1B,620.103 _ g72.JF -
fr,,r = 0,082(1 - 0,01 . d)o* ; pr=41 0Kg/m3; d=1 Bmm
Numruf de buloane:
f,,.r = 0,082(1 - 0,01. 1B)410 = 27,57N I mmz
+ezistenfa de calcul la strivire locald: n=fr=#]#=10'7e;
 fn,o,o = kr- b
Yu

k,oo =
0,6 'Perm.+ 0,8 .d.m _ 0,6. 12. 10a + 0,8. 16 . 10a
perm. + d.medie 12.104 + 16 10a .

froo=!,6 - pentru incdrcdri permanente (cf. tab. 3.7)

k66,6=0,8 - pentru incdrcdri de duratd medie (cf.
tab. e.Zy
7u=1,3 ' ra stdri rimitii ultime pentru combina{ia fundamentard
kna=O,714
)7 F7
fn,o.o=0,714 = 15,14N/mm3
da
Calculul imbinirii
Momentul plastic de calcul alimbindrii:
i, Mv,t
,,,y,d _
- ll_
IM

Mr,1 = 0,8 f, - (pentru bufoane gi dornuri)

*
Mr,1 = 0,8' 4009 = 31,10. 104N. mm
tt
7u=1,1 - la stiri limitd ultime pentru combina{ia fundamentali pentru
elemente
metalice folosite in imbiniri

M,,o = {*4 = 28,27. 1o4N.mm

''e 11

capacitatea minimd a unui buron pentru doui pranuride

lunecare
-pentru modulde cedare 1b:
Ra = fr,,r,r . t1 . d = 15,14. 140. 1g= 3g,153. 103N
-pentru modul2 de cedare:

;ffii )
Ra=1,1 .1s,14.140.1sl-lr,.l'rBe* |- -l\
t v 15,14'1W16-1,J=41e65'oa'\'!i+o'zn
Ro =20,446.103N
pentru modul3 de cedare:
Ro=t5 =1,5.ffi
Ro = 18,620'103N
Rezistenfa minimd de carcur pentru un buron gi doud secfiuni
de forfecare
Ro = 2 . 18,62A. 103 = 32,239. 103N

l\.,lum6i"ul de buloane:

n=-1-
Rd=i92'too
37,239i0t =10'79;se aleg 12 buloane

195
 -efortul de calcul de conpresi
Distanle (cf. figurii 5 din Anexi) minime de amplasare (cf. tab. 4.8) permanente si f 2,0xldN &r:
a=0o
distan{a intre tije paralel cu fibrele:
FErdl
ar {4+3)d=126mm; se alege ar=130mm;

{istan[a intre tije transversal la fibre

a2X.d=7 2mm; se alege a2=75mm;

{istanfa pdnd la capetullncircat

a31Jd=126mm sia31$0mm; se alege ?st=130mm;

distanla pdni la marginea neincdrcati

ar=3d=54mm; se alege a4s=55mm.

Verificarea elementelor imbinate ln sec{iunea slebite

F,
6t.o.a =;-,
An
Fa=40'2'104N;
Caracteristicile materialebr
Ao, =2 '140'300 = 8,40'10amm2 +ezistenla caracterisfice palul
M = 2. 2. 120. 1 I = 0,864. 10amm2 -rezisten[a caracteristii
ienrr I
-densitatea caracteri$ica a
An = A* - AA = 8,40 . 104 - 0,864 .104 =7,54.10amm2
-rezisten{a caracteris,tbi b
h
40.2.104 il,ffi
o,,o,o =*fffi=5,33N/mm2 fn,* = Q082(1 _ 001_ dil,.&;,
f fr,x = 0,082(1 _0o1 - 2*il*,1
t.o,o =kroo# -rezistenfa de calcul h stirnBh
,M
r filt
Tnri='!,3 - la stdri limitd ultime pentru combinatia fundamentald 'tr,o,O -t
- ^npO
kn6=0,714 il
u _ 0,6.penn+Og_rh
f, n n ' 144!=
= 0,7
1.3
1 1,47N/mm2
psrn+dmffi
6t,o,d =5,33N/mm2 <ft,o.o = 11,47N1mm2 h*=9,6 - penbu inc&sfl
irrimf
lenoa=0,8 - peflfrJ i

Tu=1,3 - la stiii fuilf ,rf

6.3.8. Exemplul8 hnoo=O,71

Calculul conform EUROCODE 5 a imbindrii unui stdlp in fundalie la care se

fn,s.6
'134P-= t?,tr|r
= 0,7 1.
cunosc: -rezistenfa de calctrla bnm*i nr
-stilpul este realizat din lemn masiv de riginoase clasa c3s gi are sec[iunea f
200x200mm; f",o,a =k*S
-imbinarea se reaiizeaze eu buioaRc 024 eiasa 4.6 qi eu pif,ei metaiiee iateraie eu Tr
grosimea 12mm; , _ 0,6.penn+O"g.dnp
perm+d.merle
-eforluf de calcul de compresiune din stdlp este de 22,8x104N (10,8x104N din ac{iuni
permanente gi 12,0x104N din acliunide durati medie).

s=2?'8i10-[l

Caracteristicile materialelor
-rezistenla caracteristicd pentru olelul din buloane fu,t=400N/mm' (d. tab.4.14)
-rezistenfa caracteristicd pentru lemn masiv fc,o,r=25N/mm'(cf. tab' 3.8)
-densitatea caracteristicd a lemnuluipl=400Kg/m3 1ct' tau' s'te';
-rezistenla caracteristicd la strivire locali a lemnului:
fr,* = 0,082(1 - 0,01 . d)'p* I pr=4OOKg/m3; d=1 8mm
fr* = 0,082(1 -0,01'24)'400 = 24,93N/mm2
-rezisten{a de calcul la strivire locald:
f..
fn,o,a = k'oo #Itt't
n 0,6'perm.+0,8'dmedie 0,6'10,8'101+0,8'12,Q'104
.-
"mod perm.+d.medie - 10,8'10'+12,0'10"
k'oa=0,6 - pentru incdrciri permanente (cf' tab' 3.7)
kmoa=O,8 - pentru incircdri de durati medie (cf. tab. 3.7)
7u=1,3- la stdri limitd ultime pentru combinalia fundamentalS
kmoo=O,71
)4q4
= 0,71 13'62N/mm'
fn,o,o
T=
-rezisten[a de calcul a lemnului masiv:
t
L^, =k-^^S
"'"- Tr,l

,- 0,6.pernlagg.d.rngge * 0,6'10,8'101 +0,8'12,Q.'101

''mod perm.+d.medie
K-^a=-
10,8'104 +12,0'104
 Anexi
kmoo=0,6 - pentru incirciri
permanente (cf. tab. 3.7)
Knoa=O,8 - pentru incdrcdri de duratd medie (cf. tab. 3.7)
Tabelul1.
7u=1,3 - la stSri limiti ultime pentru combinalia fundamentald
kmoo=0,71
t^ LUNGIMi E ,Fr4!ililffi
f",o,o = 0,71' = 13'6SN/mm'
fr
Tip.r+ ds n'dqsrrnrilm

Calculul imbindrii
{nomentul plastic al imbinirii:
M..,
Mr,o =^i 'TrAiisldi{rsi lwi illrrrtp
IM
,la,.6mbete efikffifiailffi
/'13
Mr,r = 0,8 t,* (pentru buloane gi dornuri)
?
.Tr.Xislutie mwEur4g
Mr3 = 0,8 . 4oo+- =73,73' 104N' mm dxu'emitatj. rdlre r-{Fd
.eXtr,-fnitafia
7u=1,1 - la stdri limitd ultime pentru combina,tia fundamentald pentru
elemente metalice folosite in imbindri
2222,.1n'4
v'u=jv',+'j:- = 67,03.,104N. mm
M..,
1.1 JrAnsiatie lnqiodmr
rlihera
Capacitatea de rezistenld a unui bulon pentru o secliune de lunecare pentru
la arnixte rosrr
pl6ci metalice subfiri (t=12mm=0,5d=12mm)

-pentru modulde cedare 1b: ttaifsrace s rftr!@nwn

Ro = 0,5'fh.2.d 't2 'd extremrtate.tBegdfrfr
Ro = 0,5' 13,62' 2OO' 24 = 32,69' 103N
impiedicaa !e Cd&
-pentru modul3 de cedare:
Ro {E:4T;A
=1,5 ,Ifa{-r$are s ffi* "lmmnU;

pxtremitae-rmsffruffiliS
Ro=1,5 ffi=31,40.10sN
Rezisten{a minimd im doui secliuni de lunecare
Pl@blacsffi ffi
Ro,',' = 2'31,40 '103 = 62,8'103N .Tirinil ar+e f mp-iedi cata s
la o: axtrern itate,f dr sld,
Numdrulde buloane rotire impiddicda la cd
N 22.8.104
n = --ji- - --'" '"= = 3.6: se aleq 4 buloane Q24 .6,S,FF.niE!e..
Rd,,n 62,8.10"
Tra4sJatie,si rshre impiex
Dbtanle (cf. figurii 5 din Anexi) minime de amplasare a buloanelor (cf. tab. 4.8): exFemitatb,translatie si r
&=0o $.ffidta extre4itate
a1 {4+3)d=168mm; se alege ar=170mm;

a2!d=96mm; se alege az=100mm;

a*31-72mrn; se alege a+c=75mm.

Anexi
Tabelul 1.

LUNSIFd| DEi iFLAMEA,J, LA BAR.E:'C-OMP'RI.h4ATE ,:AX Al-

NIr Tipul derezemarE IunEimide

flar'nh.qJ
gft.,

Tiafi st6t lel 61.i. i1616,ffi ieo,iibia lr*0,65

t, '
['
la ambele exlremtafi

rl*'

h_::
9", li!;l

fiai:if fdri'6 si teti re, ifipiediitatd{a:o

.4. .xtremit6te,tra.n slatie li bera si.roti[e, lt:.1;EOJ.
inlniedi'uata ta ciialalta,extFemitdte

5: lte.rti' ,[

H tr=.4.0.s.i

t.. tt=i*0.0'1,

189
Tabelul2.
de maxtml A
Nr. Coeficientii de zveltete maximi admisi
crt. Denumirea elementelor Construcfii Construcfii provizorii
definitive
1 Grinzi cu zdbrele gi arce:
tdlpi,diagonale gi montanfi de 150 175
reazem; 175 200
-celelalte elemente
2 StAlpi principali 120 150

3 Stdlpi secundari (la

pereli,luminatoare, etc.) gi
zibrelele st6lpilor cu secliune 150 175
comousS
4 Contravdntuiri 200 20c

Figura 2.
Tabelul3. Scheme de principiu pit'nlr
Valor!le densititii remnului pentru stabilirea qreutitii elementelor de elemente portante ptm;
Specia Densitatea fkq/mrl Specia Densitatea [kq/m'
9o.os 0o-ss Oo os On qs
Brad 400 480 Fag 630 750
Larice 500 600 Mesteac6n 600 700
Molid 375 440 Paltin 510 600
Pin neoru 520 750 Ploo 310 550
Pin silvestru 430 560 Salc6m 710 840
Carpen 775 900 Cer.qorun.steiar 640 780

Figura 1.
Modul de dispunere a contravdntuirilor la construcfii realizate din elemente
portante plane

/\
a,
\/\/
b.
w
v . v

Figura 3.
Gontravdntuiri odmrdc h q

190
 ><ffi
lj
Figura 2.
SJtreme de principiu privind contravintuirea spaliali a structurilor realizate din
elemente portante Plane
iii
F
-

=
=

Figura 3.
Gontravintuiri orizontale la construclii cu schelet portant

191
 -> .-i;
+
l**_
$-*$a
-

r-i
Irr I l-
I
/
.t.

\
/\
\,1 l#f' l#nir
ll'tt
t

.1\ l"=! tl
re<l'f #!
\r/1
/\
E7 -ffi :t
f" /{\
a. b.
Figura 4.
Gontravintuiri inclinate la construclii cu schelet portant

Figura 5.
Amplatarea elementclor de imbinare la imbiniri mecanice:
a) distanfa intre elementele de imbinare paralel gi perpendicular pe fibrele
elementelor imbinate;
b) distanle pini la marginea elementelorimbinate

192
 f-i r- i

lffi+t#f #'
tk* ja*
te&*r.gd- ,gp*e+# &:$f. rtskri#
Efi'rai&F Brt{ffi i$ff&tq 'ff#ti{i,
#ti-diffi,: :
s'eb# rss4trU.ffi'

F
 Bibliografie
1. ANDREICA, H.- A., Proiectarea elementelor structurale ale construcliilor din lemn,
U.T. Cluj-Napoca, 1996
2. ASTM (a). (2002). Standard Test Method for Integrity of Adhesive Joints in Structural
Laminated Wood Products for Exterior Use. ASTM D 1 10 1 Baltimore, MD: American
Sociel.v for Testing and Materials
3. ASTM (b). (2002). Standard Speclfications for Adhesives for Structural Laminated
Wood Products for Use Under Exterior (Wet Use) Exposure Conditions. ASTM D2559,
Baltimore, MD: American Society for Testing and Materials
4. CAIRONI, M.; BONERA, L.: ll legno lamellare il calcolo, Edolo, 1989
5. COSMOS/M ver 2.5, prirudnici, SRAC Los Angeles, California, 1999
6. COTA, N., L., CURTU, 1., SERBU, A., Elemente de construclie gi case prefabricate
din lemn, Ed. Tehnicd, Bucuregti, 1990
7. Forest Products Lab, (1999). Wood Handbook Wood as an Engineering Material,
Madison, Wi: Forest Products Lab.
L FURDUI, C. - Construcfii din lemn gi elemente de calcul, Ed. Politehnica, Timigoara,
2005
L GLIESE, R., Sanierug von Brettsichtholztrdgem mit Epoxidhaz, Bauen mit Holz,
7/1980
10. GOTZ, K.H.,HOOR, D., MOHLER, K., NATTERER , J. - Construire en bois, Presses
Polytechnique et Universitaire Romandes, Lausanne, Suisse 1995
11. Informationsdienst HOLZ, Holzbauwerke ECS, Step 1-5, Diisseldorf, 1995
12. Manuel de calcul des charpentes en bois. Canadian Wood Council, Ottawa, 1991
13. MARUSCIAC, D., ANDREICA, H., A., Construcfiidin lemn, U.T. Cluj-Napoca, 1994
14. NATTERER, J., SANDOZ, J. L., REY, M. - Construction en bois, Presses
Polytechnique et Universitaire Romandes, Lausanne, Suisse 1999
15. NATTERER, J.: HOLZBAU ATLAS Zwei, Holzwirtschaftlicher Verlag der
Arbeitsgemeinschaft Holz Dtisseldorf, 1 990
16. NEUHAUS, H.: Lehrbuch des lngenieurholzbaus; Stuttgart Teubner, 1994
17. NISIFOR, C,, g.d., Consolidarea gi intrefinerea construcliilor, Ed. Tehnici Bucuregti,
1 991

18. PAUL, O., Zur Reparatur Feilzerstorten Konstruktionsholzer, Bauen.mit Holz, 11/1989
19. RICHARDSON, B.A. -Wood preservation, second edition London, E & FN Spon 1993
20. STMD lllprirudnik, R.E.l. Califomia USA,1996
21 . Structures en bois aux 6tats limites. Introduction d I'Eurocode 5 - Mat6riaux et bases
de calcul, Ed. Eyrolles, Paris, 1996

195
22. Structures en bois aux 6tats limites. Introduction d I'Eurocode 5 - Calcul de structure.
Ed. Eyrolles, Paris, 1996
23. ZRCnn Z.: Proradunavanje konstrukcija radunalom, Zagreb, 1993

STANpARDE 9t NORMATTVE
1. Lemnul - materlal & cur
1.1. Introducere...-.._._***'*.-_,,*
24. ,,Cod de proiectare. Bazele proiectSrii gi acliuni asupra construcliilor. Acfiunea 1.2. Caraeteristici fzb f
dd
vdntului" NP-082-04 1.2.1. Masa wfmfri lffi
1.2.2. UmidiDam_
25. ,,Cod de proiectare. Evaluarea acfiunii zdpezii asupra construcliilof CR 1-1-3-2005
1 .2.3, Condr.rctfuileh Hn
26. ,,Cod de proiectare. Bazele proiectdrii structurilor ?n construc[ii" CR 0-2005 1,2.4. CorductitffuE m!
27. Cod pentru calculul 9i alcdtuirea elementelor de constructii din lemn. NP 005-2003.
. 1.2.5. Conductirffioh
1 .2.6. Dilatarea bfijmiEf-_
Buletinul Construcfiilor. Vol. 12, Bucuregti, 2003
28.
1.2.7. Compodarm b {
Eurocode 1 - Basis of design and actions on structures, 1995 1.2.8. Comportam [r (
n. .2.9. Putrezirea hrrrtti
Eurocode 1 - Basis of design and actions on structures. Part 2.2 - Actions on
1

1.2.10.Compor@e h
structures exposed to fire, ENV '1991-2-2 1.3. Proprieti$ mecaiu l
30. Eurocode 5, Calcul des structures en bois, part 1.1. Rfules g6n6rales et r6gles pour 1 .3.1 . Rezistenta brnrmrufriu

les bAtiments. Norme P21-711, Ed. Eyrolles, Paris

1.3.2. Rezisterf bm'mirflu i

1 .3.3. Rezisbnta krmmmu{uri

31. Eurocode 5 - Design of Timber Structures. Part. 1 .2 - General rules supplementary 1 .3.4. Rezistenta hmnlllrir

rules for structuralfire design. ENV 1995-1-2 1 .3.5. Rezistenta bnrlrrq4l

1.4, Defectele lenrn*rd ildftrC

32. Normativ privind proiectarea construcfiilor din lemn NP 0'18-2003 (revizuire NP 005- 1.5. Protec.tia impotiur rr@
s6) 1 .6. Clasificarea rn&fihbtlrd I
33. Normativ privind calculul structurilo de rezisten!6 din lemn amplasate ln zone
seismice NP 019-2003 (Completare P100)
2. Structuri de rezisGdl,N
Conceptia s[rrlrnihr:*
2.'1 .
U. SR EN 335-1,2-1997 - ,,Durabilitatea lemnului gi a materialelor derivate din lemn. 2.2. Alcdtuirea gi calir',rlr4l lfiU!
Deflnirea claselor de risc de atac biologic' 2.2.1. Sisl,a'n FnEil.**
35. SR EN 336 - ,,Lemn de construclii. R6ginoase 9i plop. Dimensiuni gi abateri
2.2.2.pnrcifi#@m
e cunfn{
2.2.3. Ststerne
admisibile" 2.2.9.1_Cail,n&ntd
36. SR EN 518-1998 -,,Lemn pentru construclii. Clasificare. Condilii pentru standardeld (cont@e_orm
de clasificare vizuald dupd rezistenld"
2.2.32-Coffimrd
sistemrJgffiffi
37 . SR EN 599-1 ,2-1998 - ,,Durabilitatea lemnului gi a materialelor derivate din lemn" 2.2.3.3-Cmmnfrilri
2.2.9.4" Grrrmft
2.3. Etapete pr*|cll'fr illlrotm
3. Calculul elemenEhr stitfr
3.1. Reguli generab grrul e
3.2. Acliuni 9i gn.Ftu tb dnn
3.2.1, Ac,tiuna S gn.$ca
3.2,2, Acfuru $ gn4llr d0 t
3.3. Principii generah & cdrll
3.4. Rezistenfete crffihe
3.4.1. RezisEntsb hmmli

196

{
Ure, Cuprins

1. Lemnul- material de construc{ie .........' ......"""'5

1.1. lntroducere.............. """"'c
1.2. Caracteristici fizice gi chimice ale lemnului utilizat in construclii..............".'."'6
1.2.1. Masa volumici (densitatea). """"6
1.2.2. Umiditatea............ ...."..."""""""'6
1.2.3' Conductivitatea termicS'..'..'. '.'.'.""""""""""'7
1,2.4. Conductivitatea acustici."... """"8
. 1.2.5. Conductivitatea electrici...". .."'.'......:.'..'. """"8
003. '1.2.6. Dilatarea termici.. '...""""""""""8
1.2.7. Comportarea la acliunea agenlilor chimici".".." """"""""'9
1.2.8.Comportarealaaciiuneaagenlilorbiologici....... """"""""'9
1.2.9. Putrezirea 1emnu1ut................... '.'.""'..'.'.."""10
;on 1.2.1O.Comportarea lemnului la temperaturiinalte gi la foc"""""""""""""' 10
1.3. Proprietifi mecanice ale lemnului utilizat in construc[ii."."."""""""""""""'1'l
t.S.i. Rezisten,ta lemnului la compresiune......'...... """"""""""'12
1.3.2. Rezistenia lemnului la intindere """"""""""'12
1.3.3. Rezistenla lemnului la incovoiere..'.....'......." """"""""""13
frary 1.3.4. Rezistenia lemnului la forfecare """"""""""13
1.3.5. Rezistenlb lemnului la torsiune. """"""""""'14
1.4, Defectele lemnului utilizat in construclii.........'.....'... """""""""14
1.5. Protectia impotriva insectelor, ciupercilor gi ignifugarea""""""""" """""""21
1.6. Clasifiiarea materialului lemnos - sortimente """"22

2. Structuri de rezistenld pentru constructii din lemn... ."""""39

2.1. Conceplia structuri1or.......,........." """39
2.2. Alcdtuirda gicalculul structurilor'.. """40
2.2.1. Sistem portant........ .'.."""""""'40
2.2.2.Principiidebazapentrucalcululstructural..... """""""""'42
2.2.3. Sisteme de contravAntuire structurali'.'.....""" """"""""'44
2.2.3.1.Contravdntuiri simple in planul structurii
(contrafige,contraforfi,diagonale)..'..."','..":'.""""" """""44
dele
2.2.3.2.Contravdntui ri ve rticale pe rpendiculare pe
principal'."..
sistemul portant """"""""""""45
2.2.3.3.ContravAntuiri ale sistemului portant orizontal 9i inclinat'......"'45
2.2.g.4.Contravdntuiriprin plici rigide" """'45
2.3. Etapele proiectirii structurale'..

3. Calculul elementelor itructurale...'.'...."... """"'46

3.1. Reguli generale de proiectare..,...."'."..... """""""46
3.e. ncliunigi gruPdride acliuni
005-03"
3.2.i. Acfiuni gi grupiri cie acliuni conform NP """""""47
3.2.2. Aciiuni ii 6rubari ce aefiuni eonform Euroesde 1 9i5"""""' ^"""""""'.47
3.3. Principiigen6rite de calcul..".. """""'50
lemnului
3.4. Rezisienfele caracteristice side calcul ale """""""""50
3.4.l.RezistentelelemnuluiconformNP005'03" """""""""51

197
 3.4.2. Rezistentete lemnului conform EUROCODE 5..........,.... .......Sa
4. Calculul gi executia iryltfr
3.5. Calculul 9i alcituirea elementelor cu secliune simpli......... .......S5
. Consideraf, geneaak
3.5.1,Elementeso|icitate|aintindeieaxia|d...'....'. 4. 1

3.5.1.1. Calculul elementelor solicitate la intindere axiald 4.2.imbindn de tip A ,tra

conform NP 005-09.. .............5S 4.2.1. Gasfuaneg
3.5. 1 .2.calculul elementelor solicitate la intindere axiald conform 4.2.2. Cah,.tu ,:,mnnt
EUROCODE 5............... ......5s 4.3. imbiniricrr wre *.---
3.5.2. Elemente solicitate la compresiune axiald..... ....................56 4.3.1. infrt.lfim qu
3.5.2.1. Calculul elementelor solicitate la compresiune axiali 4.3.2- lrnb*'rftrr ru I
conform NP 005-09.. .............56 +.g.9. ft?fiinnrnio.u t
3.5.2.2. Calculul elementelor solicitate la compresiune axiali 4.3.4. Cabfir,rliffi
conform EUROCODE S........,...... ...........S9 4.4. imbindri al tfe fl-nmtitrr
3.5.3. Elemente solicitate laincovoiere ...................62 4.4.1. frrcc* gun
3.5.3.1. Calculul elementelor soticitate ta incovoiere 4.42. Cabrrilud lm$i
conform NP 005-09.. .............62 4.4.imbin6neffi6*;hil
3.5.3.2. Calculul elementelor solicitate la incovoiere
conform EUROCODE S............... ...........65 5. $arpante pentru cirffimu**
incovoiere
3.5.4. Elemente soticitate la intindere gi .............,.......6g 5.1. ConsiJeraffi gurrmffi
3.5.4.1. catculul elementeror soricitate ra intindere gi incovoiere 5.2. Abetuira Srprrob
conform NP 005- 09............. ........69
3'5,4.2. calculul erementelor solicitate la intindere giincovoiere 6. Exemplu de calx.d-.****
conform EUHOCODE 5............... ...........69 6. 1 . Calculd ehrfirlqilffibur1
3.5.5. Elemente solicitate la compresiune giincovoiere........................,.........69 o.i.i. Drnglroru
3.5.5.1. calculul elementelor solicitate la compresiune gi incovoiere 6.1.2. Dfu.nnmnurnl
conform NP 00S- 09............. ................,.........69 o.i.o. Dngrmrn
3.5.5.2, calculul elementelor solicitate la compresiune gi incovoiere o.i.+_ Drna]3rrrf
conform EUROCODE S............... ........70 6.2. Calculul ebrnnorrrehn g
3.5.6. Elemente solicitate la torfecare.. ....................71 6.2.i. tliruluurrrr
3.5.6,1. Calculul elementelor solicitate la forfecare 6.2.2. tXmmmrm
conform NP 005- 03............. ........,.........71 o.2.o. Drqennorrn
3.5.6.2. Calculul elementelor solicitate la forfecare 6.2.a" Dm,nnmmumm
conform EUROCODE S......,....,,.. ...........72 6.3. Calcuhd lr.qffiilihr*
3.5.7. Elemente solicitate la torsiune... ......,......,......79 6.3.1. bcmffitlrll It*
3.5.7.1. Calculul elementelor solicitate la torsiune 6.3.2. Ere@udie -
conform EUROCODE S............... ..,.....,.......79 6.3.3. Esmdlrdlm.,
compusi.....
3.6. Calculul gi alcituirea elementelor cu secfiune ....'.Tg 6.4.4. Eenrulrr l,-
3.6.1. Bare compuse solicitate la intindereaxia|d.......... .........,,.,74 6.3.5" Eem'mnnlri b*.-
3.6.1.'1. calculul elementelor compuse solicitate la intindere axiali 6.a.6. Eremrdlil6._
conform NP 005-03.. ...........74 6.3.7. FrermlffitirttrT*
3.6.2. Bare compuse solicitate la compresiune axiald..... ............7S 6.4.8. Esmntul &
3.6'2.1. Calculul elementelor compuse solicitate la compresiune axiali Anexd
conform NP 005-03. Bibliografie
3'6.2.2. Calculul elementelor cornpuse solicitate la compresiune axiald Cuprins
conform EUROCODE S...,........... ...........79
incovoiere
3.6.3. Bare compuse solicitate la ...........99
3.6.3.1. Calculul elementelor compuse solicitate la incovoiere
conform NP 005-09.. ....,.....,.99
3.6.4. Bare compuse solicitate la compresiune gi incovoiere.,..,..,..................9s
3,6.4.1. Calculul elementelor compuse solicitate la compresiune
gi la incovoiere conform NP 005-09.. .........9b

198
4. Calculul 9i executia imbinirilor '...."..87
4.1. Consideralii generale ..'.."'...."."'..87
4.2.imbindride tip A (tradifionale,prin chertare)..... ..';.....'...".'...'89
4.2.1. Clasiticare 9i principii generale ..."..".89
4.2.2. Calcululimbinirilor prin chertare......'...'."'.' ....."""94
4.3. imbiniricu pene .....'98
4.3.1. imbindri cu pene prismatice din lemn...'.. ......."'..'.99
4.3.2. imbindricu pene circulare'...'. '.'.......'100
4.3.3. imbiniricu pene (tije) lamelare flexibile"."". "".".1A4
4.3.4. Calcululimbindrilor cu pene..'.. -."'..'iA4
4.4. imbindricu tije (imbinirimecanice-tip B)'............'.. ."...".'.'111
4.4.1. Principii generale. "."'...111
4.4.2. Calculul imbinirilor cu tije"'....' ....'.."119
4.4. imbindride tip C - imbiniriincleiate'..". '..'--...132

-
5. $arpante pentru c15diri........ ...'.'..."136
5.1. Consideralii generale... ....."........136
lemn..
5.2. Alcdtuirea garpantelor din .'.."'..."'.'..."137

6. Exemplu de calcul,.. ...'..144

6.'1. Calculul elementelor garpantei conform NP 005-2003'..'....."..'.....'..'....145
"'..'.
6. l . l . Dimensionarea gi verificarea gipcilor'.'..... " "' 1 45
6.1.2, Dimensionarea 9i verificarea cdpriorilor".. ,...'.'.""149
6.l .3. Dimensionarea gi verificarea panelor'....... '."."""'153
6.1.4.Dimensionarea9iverificareapopilor......... ..'...'..."159
6.2. Calcululelementelor garpanteiconform EUROCODE 5."'.'."......'.. '."."162
6.2.1.Dimensionareagiverificareagipcilor."."... """""'162
6.2.2. Dimensionarea giverificarea cdpriorilor.". ..'..."""165
6.2.3. Dimensionarea giverificarea panelor.......' ."""""'166
6.2.4. Dimensionarea giverificarea popilor'.......' .'..""""170
Calcululimbinirilor.
6.3. ".'.."'.-"..'-".172
6.3.1. Exemplul 1.........'. .."""'172
6.3.2. Exemplul2".."."'. """"'173
6,3.3. Exemplul 3........... """"'176
6.4.4. Exemplul4...'..'.'.. """"'178
6.3^5. ExemplulS'.."...... """"'180
6.4.6. Exemplul6.....'.'." """"'183
6.3.7. ExemplulT.'....'...' """"'184
6.4.8. Exemiluta........... """"'186
Anexd.,....... ....................189
Bibliografie.. .'.'."""""""195
Cuprins,...... ."""""""""197

199
 )-
I

-i
-l
+
!

So
=
Y---
.{>
_(J
=(./)
t_
!

iF
I
I

cl T

I
:

+I
I

>i
-l
i

+I

-i
N]
I

+I

!
i

^i
<I
:

+!

=i I

+
 t

I
t

<I
<lr)
uJq{
--
=
F9
'<)c.r,
l4J
(t

\
 a

a a

a
Eio
,.cr g!=
AE Ei=

fFt r-
-3-
gs
,;2
(e
arl E
\ol E
.=lo 4tr
EIE=
rllO oto
lx 6le
l-

oi
gl
8l
ola
lB
ctl
el
a
{o
:-="
o
6o
11 <J-,

E
oE
r*

n
Cft .-

-Z-

EA

aa

a/

<O
.=._
*ci(/)
-
 g
=
-.E
d
g
4E -=
c,rt-
r+ e
i =
=
i-
!
=
_ql:=
st6

Or-
=--
E8
-

::
=
:=
:-
::

i'l*
&f*

sl F
.91
-gt E
rDto
El-

lE
=1-
c),^, I

E
fic>
,^r(f,)
//
ol =/
El-

EIE EIg -s)

lE
gt
blO
.etE

lF
 I
o
(\.1

c)-
-= <)
Eu-,
c)
c-r1

F-
:

-O
o..
c)-
= ,;
EU)
<l)
ct1
EDITURA U.T.PRESS
slr.Observqtorului nr.34
c.P.42, O,P. 2
400775 Clui-Nopoco
e-mqil: utp.ess@biblio.utclui.ro

tsBN 978-973-662-341-7 ililllilLllililLilllillr