CONCEPREA I PRODUCEREA EMISIUNILOR N

AUDIOVIZUAL

CONCEPTUL DE AUDIOVIZUAL

Termenul este relativ nou n industria presei i este

determinat de apariia n categoria mijloacelor de comunicare a
radiourilor i telviziunii n dezvoltare numeric de mas i ceea ce ii este
specific, este dat de norma de reglementare.
Pentru a obine o licen pentru un post radio sau tv
managerul respectivei instituii de pres trebuie s prezinte Consiliului
Naional al Audiovizualului o gril de programe specific orientrii pe
care acesta vrea s o dea postului radio sau tv (generalist sau specializat).
Grila de programe prezentat la CNA are spaii orare n
interiorul crora se concep i se realizeaz emisiuni. CNA reglementeaz,
normeaz, intervine, sancioneaz respectarea grilei de programe i
coninutul acestei grile n msurqa n care nu sunt aduse atacuri la
persoane, la demnitate, la dreptul la imagine, protecia copilului,
respectarea unor norme de publicitate.
Consiliul Naional al Audiovizualului este autoritatea
naional care supravegheaz. Coordoneaz, normeaz spaiul
audiovizual. Acesta este constituit din totalitatea frecvenelor de radio i
televiziune de pe teritoriul unei ri.
La Bruxelles funcioneaz o comisie care reglementeaz
spaiul audiovizual din Uniunea European, iar normele i reglementrile
acestei comisii sunt preluate de autoritile naionale.
n Romnia, CnA i precizeaz jurnalistului regulile pe care
trebuie s le respecte. De exemplu: ntre anumite ore nu se pot aduce n
discuie anumite teme, sau ntr-un interval orar precizat programele i
emisiunile tv nu pot fi difuzate dect cu sigle de avertizare ori c anumite
produse comerciale nu pot s fac obiectul unor spoturi publicitare.
CNA este constituit i n ideea de a produce prin aceste
norme, recomandri i sanciuni comportamente civice att din partea
radiodifuzorilor (posturile de radio i telviziune) ct i din partea
radioasculttorilor i telespectatorilor.
Dup anii 90 explozia informaional pe plan modial a
obligat jurnalistul s selecteze informaiile dup anumite criterii. n
Romnia spaiul audiovizual a fost att de mult amplificat ca numr de

1
staii de radio i televiziune nct capacitatea de reglementare a CnA
uneori nu reuete sp fac fa.
Dup obinerea licenei de emisie modalitatea general de
lucru este aceiai: scoaterea proiectelor pentru emisiuni la licitaii. Acest
tip de licitaii se desfoar ca modalitate tehnic identic att la canalele
audiovizuale private, comerciale, ct i la cele publice, dar din punct de
vedre al coninutului cererile de ofert sunt diferite.
Canalele de radio i televiziune se clasific dup anumiote
criterii:
1. teritoriu ( suprafata de acoperire prin difuzare ):
locale;
zonale;
naionale;
regionale;
internaionale.
2. coninutul programelor:
canale radio tv generaliste cum ar fi serviciile
publice de radio i televiziune la care sa adaug posturilr comerciale
Antena 1i Pro Tv;
canale radio tv specializate sau canalele de ni care
s-au multiplicat n ultimii ani, ele au fost create dup rezultatele
cercetrilor sociologice, n funcie de interesul publicului. Exemple:
- canale specializate n filme documentare
Discovery;
- muzic MTV, VH1, Atomic Tv;
- tiri: CNN, Realitatea tv, Antena 3, N24;
- sport: Telesport, Eurosport, etc;
- desene animate: Cartoon Network, Jetix;
Canalele de radio i televiziune specializate au influenat
prin modul de susinere n mod deosebit al tirilor conceperea i
realizarea tirilor de la celelalte canale. Exemplu modelul CNN preluat de
tirile Pro TV.
3. tipul de proprietate:
private reprezenate de firme comerciale;
publice.
Posturile de radio i televiziune publice funcioneaz dup
legi organice de reglementare care impun anumite norme i proceduri de
selecie a conducerii. n lege sunt cuprinse obligaiile serviciilor publice
din punct devedere editorial de a informa publicul desprea ctivitatea
puterilor statului, puterii care este la guvernare i opoziiei n procente
stabilite in functie de numrul de parlamentari.
Este nevoie de acest cadru normativ deoarece jurnalismul
audiovizual dei, din punct de vedere al concepiei i creaiei n mintea

2
celui care gndete materialul jurnalistic este asemntor cu cel din presa
scris, totusi din punct de vedere al capacitilor pe care le au mijloacele
de comunicare prin care ajung la destinatar, la radioasculttor, la
telespectator, ele sunt total diferite.

Audiovizualul n Romnia

n conformitate cu prevederile Legii audiovizualului nr.504/2002,

difuzarea unui serviciu de programe de ctre un radiodifuzor aflat n
jurisdicia Romniei se poate face numai n baza licenei audiovizuale i,
dup caz, i a licenei de emisie.
Licena audiovizual se elibereaz fie n baza unui concurs, n
cazul unui serviciu de programe difuzat pe cale radioelectric terestr, fie
n baza unei decizii a Consiliului, n cazul unui serviciu de programe
difuzat prin orice alte mijloace de telecomunicaii.
Licena audiovizual se acord pentru o perioad de 9 ani, att n
domeniul radiodifuziunii sonore, ct i n cel al televiziunii. Termenul
curge de la data obinerii autorizaiei tehnice de funcionare, n cazul
difuzrii pe cale radioelectric terestr; de la data obinerii deciziei de
autorizare audiovizual, n cazul difuzrii prin orice alte mijloace de
telecomunicaii. Licena poate fi prelungit pentru o perioad de nc 9
ani, n condiiile stabilite de Consiliu.
Consiliul Naional al Audiovizualului s-a preocupat s dezvolte,
prin acordarea de licene i decizii de autorizare audiovizuale pentru
operatorii de radio i televiziune i avize de retransmisie pentru
televiziunea prin cablu, o pia audiovizual liber, pluralist i
concurenial n Romnia.

Televiziune

Pn n prezent*, pe teritoriul Romniei exist un numr de 349

licene audiovizuale acordate pentru difuzarea programelor de televiziune
(338 pentru radiodifuzorii de drept privat i 11 pentru radiodifuzorul de
drept public Societatea Romn de Televiziune).
Dintre cele 338 licene audiovizuale acordate radiodifuzorilor de
drept privat, un numr de 257 licene sunt pentru difuzarea pe cale
radioelectric terestr (218 de putere mic i 39 de putere mare) iar 81
pentru difuzarea programelor prin satelit.
Referitor la emisia terestr, este de menionat c cinci dintre
societile private titulare de licene audiovizuale, dein un numr cuprins
ntre 17 i 38 licene fiecare, constituindu-se astfel 5 reele cu acoperire
naional.
* Revista Forum nr.4/2006

3
 Exist 5 programe de televiziune care sunt difuzate att pe cale
radioelectric terestr, ct i prin satelit, societile titulare deinnd
ambele tipuri de licene audiovizuale pentru un singur program.
Serviciile de programe de televiziune cu emisie terestr, ofer
telespectatorilor numai programe generaliste, spre deosebire de cele cu
emisie prin satelit ale cror programe sunt diversificate dup cum
urmeaz: 31 generaliste, 16 de film (1 pentru copii), 11 de muzic, 4 de
tiri i 4 de sport, cte 3 de teleshopping, business respectiv cu tematic
religioas, 2 culturale, 2 universitare, 2 utilitare i cte unul dedicat
copiilor, femeilor, turismului respectiv pentru meteo.
Dintre cele 11 licene audiovizuale pe care le deine Societatea
Romn de Televiziune, 4 sunt cu emisie pe satelit (3 generaliste i 1
cultural) i 7 cu emisie terestr, 5 fiind cu acoperire regional, acordate
Studiourilor teritoriale.

Radiodifuziune

Consiliul Naional al Audiovizualului a acordat pn n prezent

629 licene audiovizuale pentru difuzarea pe cale radioelectric terestr a
serviciilor de programe de radiodifuziune i 31 licene audiovizuale
pentru difuzarea serviciilor de programe de radiodifuziune prin
intermediul satelitului.
Radiodifuzorii de drept privat dein un numr de 612 licene
audiovizuale pentru difuzare radioelectric terestr n FM i AM (16
licene n AM) i 29 licene audiovizuale pentru difuzarea prin
intermediul satelitului.
n aceste condiii se pot evidenia urmtoarele aspecte:
Au fost acordate dou reele n FM cu acoperire
naional alctuite din 44, respectiv 37 de staii de emisie
Exist un numr de 97 licene audiovizuale acordate
pentru posturi confesionale (4 licene audiovizuale pentru difuzarea
prin satelit), dintre care Biserica Ortodox Romn deine 37
licene audiovizuale (una pentru difuzarea programelor
audiovizuale prin intermediul satelitului)
9 societi comerciale dein peste 20 de licene
audiovizuale, respectiv 54, 42, 40, 27, 25, 23, 22, 21, putnd fi
considerate reele cu acoperire regional sau chiar naional
O atenie deosebit a fost acordat recepiei serviciilor
de programe de radiodifuziune strine, astfel c Radio France
International este retransmis de un radiodifuzor care deine 5
licene audiovizuale (una pentru satelit), BBC este retransmis de un
radiodifuzor care deine 2 licene audiovizuale, Deutsche Welle

4
 este retransmis de un radiodifuzor care deine o licen
audiovizual
Consiliul Naional al Audiovizualului a acordat 6
licene audiovizuale destinate difuzrii terestre a serviciilor de
programe n principalele centre universitare din Romnia:
Bucureti (2), Cluj-Napoca, Galai, Timioara i Trgu Mure.
Societatea Romn de Radiodifuziune radiodifuzorul de
drept public deine 17 licene audiovizuale pentru difuzarea terestr
i 2 licene audiovizuale pentru difuzarea prin intermediul satelitului a
serviciilor publice de radiodifuziune.
Dintre acestea, 2 licene audiovizuale sunt destinate celor dou
reele n FM cu acoperire naional alctuite din 65, respectiv 51 de
staii de emisie, celelalte fiind acordate pentru difuzarea serviciilor
publice de radiodifuziune (programele studiourilor teritoriale) prin
reelele regionale sau staiile locale n AM i FM.

Avize de retransmisie

n conformitate cu prevederile Legii audiovizualului nr.

504/2002, un distribuitor de servicii de programe are dreptul de
retransmisie printr-o reea de telecomunicaii specificat a unor
servicii de programe de radiodifuziune sonor i sau televiziune numai
pe baza avizului de retransmisie.
Pn n prezent pe teritoriul Romniei exist 4865 de avize de
retransmisie a programelor de televiziune care deservesc 9639 de
localiti. Au solicitat i primit aviz de retransmisie n sistem DTH un
numr de 6 societi.
Distribuitorii care retransmit servicii de programe prin reele
de telecomunicaii au obligaia de a include i de a retransmite
programele Societii Romne de Televiziune: TVR1, TVR2, TVR
Cultural. Programele radiodifuzorilor privai, aflai sub jurisdicia
Romniei, a cror retransmisie este obligatorie n limita a 25% din
totalul programelor retransmise, se stabilesc n ordinea descresctoare
a audienei (rating). Principalele servicii de programe, care se
retransmit n reelele de telecomunicaii, n afara celor romneti sunt:
Discovery Channel, Animal Planet, National Geographic, CNN,
Euronews, Eurosport, Cartoon Network, Jetix.

Televiziune prin reele de telecomunicaii

n conformitate cu prevederile Legii audiovizualului nr.

504/2002, difuzarea unui serviciu de programe de ctre un
radiodifuzor aflat sub jurisdicia Romniei se poate face numai n baza

5
licenei audiovizualului. Licena audiovizual, n cazul unui serviciu
de programe difuzat prin reele de telecomunicaii, se elibereaz n
baza unei decizii a Consiliului.
Pn n prezent exist un numr de 282 licene audiovizuale
acordate pentru difuzarea unor servicii de programe de tip videotext
sau generalist prin reele de telecomunicaii.

Implementarea deciziei politice n audiovizual

1. Decizia politic
n Raportul Comisiei Europene pentru Romnia, pentru anul
2003 se menioneaz: n ceea ce privete politicile audiovizuale,
Convenia European asupra Televiziunii Transfrontiere a fost
ratificat iar protocolul su de amendare a fost semnat n februarie
2003. Consiliul Naional al Audiovizualului (CNA), autoritate de
reglementare n doemniu, a continuat s adopte decizii n aplicarea
Legii Audiovizualului. n urma adoptrii Legii Audiovizualului n iulie
2002, legislaia romneasc este n cea mai mare parte aliniat cu
Acquis-ul.
Negocierile la Capitolul 20 Cultura i politici audiovizuale
deschise n cadrul Consiliului Uniunii Europene n data de 24
octombrie 2000 s-au finalizat n cadrul Conferinei
Interguvernamentale de Aderare a Romniei la UE, desfurate la
Bruxelles n data de 20 decembrie 2002.
Astfel, decizia politic de recunoatere i aderare la Convenia
European asupra Televiziunii Transfrontiere, precum i cea de
armonizare a legislaiei n domeniu cu legislaia european, a fost
adoptat de Parlamentul i Guvernul Romniei.

2. Implementarea deciziei politice

n cadrul instituit prin Legea Audiovizualului nr. 504/2002,
modificat i completat prin Legea nr. 402/2003, CNA este
"autoritatea unic de reglementare n domeniul serviciilor de programe
audiovizuale", deinnd rolul principal n asigurarea implementrii
predictibile, transparente i efective cadrului legislativ.
CNA asigur:
respectarea exprimrii pluraliste de idei i de opinii n
programele transmise de radiodifuzrii aflai n jurisdicia
Romniei
pluralismul surselor de informare i liber concuren
n domeniul audiovizual
protejarea culturii i a limbii romne, a culturii i
limbilor minoritilor naionale

6
 un raport echilibrat ntre serviciile naionale de
radiodifuziune i televiziune i serviciile locale, regionale sau
tematice
protejarea minorilor
aprarea demnitii umane
transparena mijloacelor comunicrii n mas n
sectorul audiovizual.

CNA este abilitat s emit n aplicarea legii:

norme cu privire la publicitatea audiovizual i
teleshopping
norme cu privire la programele i emisiunile privind
campaniile electorale
norme cu privire la responsabilitile culturale ale
radiodifuzorilor.

3. Structura reelei de implementare a deciziei politice n

audiovizual
n Raportul periodic din 2004 asupra progreselor nregistrate de
Romnia n vederea aderrii la UE, elaborat de Comisia Comunitilor
Europene de la Bruxelles, se menioneaz progresele nregistrate la
Capitolul 20 "Cultura i politici audiovizuale".
"Legea cadru a Romniei pentru acest sector a fost revizuit n
octombrie 2003. Legislaia de implementare continu s fie adoptat
n mod corespunztor."
Consiliul Naional al Audiovizualului (CNA) n calitate de
autoritate naional de reglementare, este veriga central n reeaua de
implementare a deciziei politice n acest domeniu.
Activitatea CNA s-a concentrat n principal pe continuarea
procesului de integrare a Romniei n Uniunea European pentru
sectorul audiovizual, n sensul ntririi capacitii instituionale de a
aplica i de a verifica modul n care sunt implementate reglementrile
europene i de a sanciona nerespectarea acestora.
Acest lucru a fost asigurat i prin derularea Proiectului Phare
Adoptarea acquis-ului n domeniul audiovizualului i implemntarea
lui n Romnia mbuntirea elaborrii politicilor i dezvoltarea
capacitii administrative cofinanat din fonduri nerambursabile
acordate de Uniunea European.
n urma finalizrii acestui proiect a crescut capacitatea de
monitorizare a CNA att n capital ct i n teritoriu, prin sistemul
modern de monitorizare implementat nregistrndu-se simultan 20 de
canale de televiziune i 10 posturi de radio timp de 24 de ore.

7
 Astfel, s-a consolidat legtura cu alte trei verigi prezente n
reeaua de implementare a deciziei politice n audiovizual i anume, pe
de o parte Societatea Romn de Radiofuziune (SRR) i Societatea
Romn de Televiziune (SRTV) care sunt posturile publice de radio i
televiziune, iar pe de alt parte cu posturile private de radio i
televiziune (PPRTV).
n reeaua de implementare a deciziei politice n audiovizual se
pot identifica diferene de interese ntre CNA i celelalte verigi (SRR,
SRTV, PPRTV) n sensul c CNA este interesat n implementarea
reglementrilor UE n doemniu, n spe Directiva European
reflectat n Legea audiovizualului, n timp ce posturile publice i
private de radio i televiziune urmresc obinerea unei ct mai mari
audiene (interese comerciale).
n situaia n care interesele entitilor enumerate tind s se
transforme n diferende, sunt activate de ctre CNA alte dou entiti
i anume: Asociaia Romn de Comunicaii Audiovizuale (ARCA)
care reunete reprezentanii posturilor private de radio i televiziune i
Asociaia de Comunicaii prin Cablu (ACC).
Aceste dou entiti sunt urmtoarele dou verigi n reeaua de
implementare a deciziei politice n audiovizual cu rol important n
rezonarea intereselor comerciale ale PPRTV, SRR i SRTV cu cele de
reglementare ale CNA.
Conform Legii audiovizualului nr. 504/2002, CNA este
autoritate public autonom sub control parlamentar, autoritate unic
de reglementare n domeniul serviciilor de programe audiovizuale i
garant al interesului public. Aceast ultim calitate s-a materializat n
Proiectul Phare, Adoptarea acquis-ului n domeniul audiovizualului
i implemntarea lui n Romnia mbuntirea elaborrii politicilor i
dezvoltarea capacitii administrative prin care CNA a solicitat
realizarea a patru studii asupra situaiei pieei audiovizuale din
Romnia, cu urmtoarele teme:
- utilizare, atitudini i ateptri ale consumatorilor
de radio i televiziune, realizat de IMAS
- expunerea copiilor la programe de radio i
televiziune, realizat de Gallup Romnia i Metromedia
Transilvania
- influena mass-media asupra comportamentului
civic i electorat, realizat de Curs
- studiu comparativ despre situaia diversitii
culturale n statele membre ale UE i n Romnia, realizat de
PIN Consult.
Aceste studii au dat posibilitatea CNA s testeze impactul
implementrii deciziei politice asupra publicului din Romnia innd cont

8
de comportamentele, obiceiurile i tradiiile lui i au fost supuse
dezbaterii publice cu participarea Clubului Romn de Pres, Centrul
pentru Jurnalism Independent, Agenia de Monitorizare a Presei, Institutul
pentru Politici Publice, Asociaia Pro Democraia (ONG-uri), verigi
importante ale implementrii deciziei politice n audiovizual.
n urma dezbaterilor publice desfurate cu aceste ONG-uri, dar i
cu ARCA, PPRTV, SRR i SRTV, CNA a readaptat strategia de
implementare a deciziilor politice n audiovizual, innd cont de resursele
existente i impactul programelor audiovizuale asupra publicului
consumator.
n structura de reea exist dou verigi care se afl ntr-o strns
legtur de interdependen cu CNA-ul i anume Ministerul
Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei (MCTI) i Inspectoratul
General de Comunicaii i Tehnologia Informaiei (IGCTI), prima entitate
are ca obiect principal de activitate elaborarea strategiei de repartizare a
pachetelor de frecvene din spectrul de frecvene al Romniei, iar a doua
entitate pe lng alte responsabiliti, nominalizeaz frecvenele destinate
difuzrii programelor de radio i televiziune.
Fr repartizarea acestor frecvene CNA nu ar putea acorda
licene audiovizuale i fr aceste licene cele dou entiti (MCTI i
IGCTI) n uar putea acorda licene de emisie.
Acesta este doar un exemplu deoarece interdependena dintre
CNA ca autoritate unic de reglementare n domeniul serviciilor de
programe audiovizuale i cele dou verigi menionate este mult mai
profund, mai ales n domeniul legislativ i informaional.
Societatea Naional de Radiocomunicaii (SNRC) este o alt
entitate prezent n reea datorit rolului su de a pune la dispoziia SRR
SRTV infrastructura de transmisie i retransmisie a programelor difuzate
de aceste dou societi, dup ce au obinut acordul CNA.

4.Concluzii
Analiznd reeaua de implementare a deciziei politice n
audiovizual, prevzut n anex, se poate observa c prezint cele trei
caracteristici ale structurilor de reea:
- multiformitate prin prezena unor entiti ca de
exemplu PPRTV i mai ales SRR i SRTV care reacioneaz
diferit la actele normative emise de CNA
De asemenea, ntre posturile private de radio i
televiziune (PPRTV) precum i ntre acestea i posturile
publice de radio i televiziune (SRR i SRTV) se identific
diferene de interese care pot degenera n conflicte
- izolare, datorit faptului c att entiti ca
MCTI, ARCA, ACC ct i posturile de radio i televiziune

9
 private (PPRTV) au o mare autonomie. Cu toate acestea ele
devin deosebit de cooperante atunci cnd reglementrile
CNA rezoneaz cu sistemele lor de referin
- interdependen, creat de procesul permanent
de cooperare i negociere dintre verigile reelei. Reelaia de
interdependen existent n structura de reea este
determinat att de scopurile comune ctre care converg
entitile componente ale reelei, ct i de divergenele care
apar n anumite situaii.
Entitatea CNA este sub controlul Parlamentului Romniei prin
intermediul Comisiilor de Cultur, Culte, Arte i Mijloace de Informare n
Mas, anual prezentndu-se un Raport de activitate supus dezbaterii
parlamentarilor fr a exista posibilitatea destituirii membrilor CNA de
ctre factorul politic.
Dac am ncerca s definim un anumit model de funcionare a
relaiei CNA Stat, consider c ne aflm ntr-un model anglo-saxon n
care CNA este o instituie puternic definit conform Legii nr. 504/2002
ca autoritate public autonom, care nu este afectat politic i astfel nici
strategia de implementare a deciziei politice n audiovizual nu este
influenat de factorul politic.
Modelul anglo-saxon const n existena n interiorul aceluiai stat
a ct mai multor instituii autonome care nu pot fi influenate de factorul
politic, instituii eficiente, funcionale i, deci, puternice, capabile s
favorizeze existena unui stat puternic.

10
11
 Peisaj audiovizual european

Cu ocazia celei de-a 12-a ediii, Anuarul Observatorului

European al Audiovizualului a publicat un volum n care sunt descrise
peisajele televizuale din 36 de state membre ale Observatorului.
V prezentm o selecie reprezentativ pentru audiovizualul
european, aa cum arat el la finele anului 2006*.

Germania

Germania deine cea mai mare pia de televiziune din Europa,

n decembrie 2005 avnd 37 de milioane de cmine, dintre care 57%
recepioneaz programele TV prin cablu, aproximativ 40% prin satelit
i mai puin de 5% prin mijloace terestre. De asemenea, este o pia
extrem de competititv, cu un numr mare de posturi free-to-air
(posturi digitale necodate), care i mpart venituri din publicitate n
stagnare. Totui, anul 2005 este marcat de o uoar redresare a
investiiilor brute n publicitate, de 19,6 miliarde euro, reprezentnd o
cretere de 5,3% n raport cu 2004. n 2005 televiziunea a rmas
principalul mijloc de informare n mas, durata zilnic de vizionare a
indivizilor n vrst de 3 ani i peste fiind de 3 ore i 31 de minute, cu
un minut mai mult dect n 2004.
n ultimii 5 ani, creterea numrului de posturi TV a avut ca
rezultat declinul constant al audienei radiodifuzorilor. Totui, cota de
pia care revine celor doi mari operatori privai canalele RTL i
ProSiebenSat 1 a rmas, mai mult sau mai puin stabil n 2005
(aproximativ 25% pentru grupul RTL, comparativ cu 22% pentru
grupul ProSiebenSat.1).
Autoritile din domeniul concurenei au lansat o investigaie
pentru a determina dac cele dou companii ocup o poziie
dominant pe piaa de televiziune. ntr-un mod similar s-au opus n
prealabil prelurii ProSiebenSat.1 de ctre Axel Springer cu scopul de
a preveni consolidarea poziiei de mari grupuri de media.
Pentru a evita erodarea inevitabil a audienei i a veniturilor
din publicitate, companiile de televiziune au pus un accent deosebit pe
strategiile de diversificare a surselor de venituri; astfel, de exemplu, n
primvara lui 2006, ProSiebenSat.1 a lansat un pachet de programe
digitale pltite, transmise prin cablu i un portal video la cerere.
Radiodifuzorii publici ARD i ZDF ocup n continuare un loc
de frunte n peisajul audiovizual, fiecare avnd n 2005 o audien de
13,5%, iar ARD III 13,6%.

*Informatii furnizate de Directia de Comunicare CNA

12
 n noiembrie 2005, radiodifuzorul ARD depunea la Curtea
Constituional Federal o plngere mpotriva fixrii unei taxe de
licen audiovizual.* ARD considera c cea mai recent
procedur de stabilire a taxei de licen i nclca libertatea de
radiodifuzare. Parlamentele Regionale aprobaser creterea taxei cu
0,88 euro. ARD susinea c aceasta era cu 0,21 euro mai mic fa de
creterea recomandat de Comitetul pentru Stabilirea Nevoilor
Financiare ale Autoritilor de Reglementare din Domeniul
Audiovizualului. Mai mult, finanarea serviciilor publice de
radiodifuziune din Germania este n prezent supus unei anchete
realizate de ctre Direcia General a Concurenei din cadrul Comisiei
Europene, ndeosebi n privina pachetelor digitale de programe,
noile servicii media i a cumprrii i utilizrii drepturilor de
difuzare a evenimentelor sportive.
n Germania, televiziunea pltit este nc relativ nedezvoltat
datorit, n mare msur, numrului considerabil de posturi necodate
care satisfac cererea majoritii consumatorilor germani. La sfritul
lunii martie 2006, 3,44 milioane cmine din Germania erau abonate la
pachetul de programe TV pltite, denumite Premiere, distribuit prin
satelit i cablu.
n decembrie 2005, drepturile de difuzare a evenimentelor din
Bundesliga au fost achiziionate de Arena, filial a operatorului de
cablu Unity Media, n timp ce Premiere, vechiul deintor al acestor
drepturi, a fost complet deposedat. O prim tentativ de alian ntre
Premiere i Deutsche Telekom a fost abandonat atunci cnd s-a
stabilit c drepturile achiziionate de Deutsche Telekom nu i permit s
distribuie semnal IP prin cablu sau satelit. n cele din urm, n iulie
2006, s-a ncheiat un acord de asociere ntre Arena, Unity Media i
Premiere pentru distribuirea emisiunilor i marketingul canalului
Arena.
Cablul este cel mai important mijloc de distribuie TV, ns
procesul de digitalizare a reelei este n plin dezvoltare: n iunie 2006,
Kabel Deutschland, principalul operator german de cablu, avea peste
9,7 milioane de abonai, dintre care, mai mult de 500.000, abonai la
reelele digitale. n septembrie 2004, Kabel Deutschland renuna la
achiziionarea a trei operatori regionali (Ish, Iesy i Kabel Baden-
Wurttemberg) datorit condiiilor impuse de Oficiul Concurenei,
condiii considerate excesiv de restrictive. Cu toate acestea, sectorul a
continuat s se dezvolte odat cu constituirea Unity Media, prin
fuzionarea operatorilor Ish, Iesy, Tele-Columbus i Arena. Grupul
Kabel Deutschland era achiziionat n 2005 de ctre Providence Equity
Partners (SUA).

13
 Ca urmare a rezultatelor ncurajatoare obinute la Berlin, unde
semnalul analog a fost ntrerupt, televiziunea terestr digital (DTT)
este acum disponibil ntr-un numr mare de regiuni. Pn la sfritul
anului 2005 se vnduser mai mult de 3 milioane de decodoare. Dup
o perioad de tranziie, pn la sfritul lui 2008 este programat
ntreruperea tuturor transmisiilor analogice.
Amplasarea reelei DTT era subvenionat de ctre autoritile
locale. Ca urmare a unor plngeri venite din partea operatorilor de
cablu, Comisia European anuna, n 9 noiembrie 2005, c subvenia
n valoare de aproximativ 4 milioane de euro acordat de Organismul
de Reglementare Media pentru Berlin-Brandenburg radiodifuzorilor
comerciali pentru folosirea reelei de televiziune terestr digital
contravine legislaiei Comisiei Europene. Comisia decidea c aceste
subvenii nu respect regulile Tratatului UE n ceea ce privete
ajutorul de stat, deoarece puteau afecta libera concuren, mai ales
prin favorizarea indirect a reelei DTT. Ca urmare, subveniile
acordate deja fr notificarea Comisiei (aproximativ jumtate din
sum) vor trebui restituite de radiodifuzorii respectivi. Efectul deciziei
luate de Comisia European se extinde mult dincolo de regiunea
Berlin-Brandenbug, ntruct subvenii similare fuseser acordate i n
alte landuri germane. n consecin, n iulie 2006, Comisia a deschis o
anchet n landurile Bavaria i Renania de Nord-Westphalia.
Deutsche Telekom (T-Online) planificase s intre n vara lui
2006 pe piaa IPTV (televiziunea bazat pe Internet Protocol) cu 100
de posturi, disponibile n 10 orae germane. Dezvoltarea la nivel
naional a televiziunii handheld (dispozitive portabile multimedia)
bazat pe standardele DVB-H i DMB1 a demarat prin lansarea unor
proiecte pilot, la Hamburg i Berlin. Organismele de Reglementare
Media din landurile implicate au invitat companiile s liciteze n
vederea obinerii capacitii de transmisie pentru DVB-H la Berlin,
respectiv DMB la Hamburg.
n domeniul reglementrii, la sfritul anului 2004, guvernul
federal i landurile au stabilit maniera de revizuire a legislaiei media
germane. n viitor, dispoziiile referitoare la media, indiferent de
mijloacele de transmitere, vor trebui simplificate i structurate astfel
nct s permit o nou dezvoltare. Responsabilitile continu s fie

1
N.tr. DVB-H este o soluie de transmisie pentru terminalele mobile ce folosesc
tehnologia DVB-T, standardul de transmisie pentru recepia digital terestr. DMB,
sau Digital Media Broadcasting, este o tehnologie ce permite utilizatorului s
urmreasc programele TV pe telefon.

14
definite mai degrab n funcie de obiectivele concrete ale
dispoziiilor, i nu n funcie de tehnologie sau modul de transmitere.
n 14 iunie 2006, guvernul a aprobat proiectul de lege iniiat de
Ministerul Economiei cu scopul de a standardiza dispoziiile
referitoare la anumite servicii de informaii i comunicaii. Principala
component a pachetului legislativ este considerat noua lege a
Telemedia (Telemedien). Conceptul telemedia include ambele
servicii, tele i media, care, n prealabil, erau reglementate separat.
Renunarea la distincia ntre aceste servicii, care dateaz din
momentul unui compromis legislativ ntre guvernul federal i landuri
din 1996, s-a fcut innd cont de convergena media. Serviciile tele
sunt servicii de infromaii specifice destinate uzului personal, n timp
ce serviciile media se adreseaz publicului general i, ca regul,
difer de servicile tele prin faptul c sunt produse de jurnaliti. Cu
toate acestea, pentru telemedia i radiodifuzare se vor aplica n
continuare dispoziii separate, avnd n vedere faptul c ndeplinesc
funcii diferite n ceea ce privete formarea opiniilor.

Marea Britanie

Postul BBC1 rmne cel mai vizionat n ansamblul cminelor,

cu o cot de audien de 23,2% n anul 2005, urmat de postul ITV1, cu
un procent de 21,5%. Cu toate acestea, ambele posturi pierd progresiv
din cota de audien, pe msur ce crete rata penetrrii televiziunii
multichannel (72,8% n primul trimestru al anului 2006). n primul
semestru al anului 2006, n cminele dotate cu platforme digitale
terestre Freeview, timpul alocat vizionrii posturilor digitale a fost mai
mare dect cel acordat celor cinci posturi principale, BBC1, BBC2,
ITV1, Channel4 i Channel 5.
ncercnd s contracareze declinul cotelor de audien ale
propriilor posturi principale, BBC, ITV i Channel 4 au continuat s-i
extind portofoliile de posturi digitale. Astfel, Channel 4 a lansat
More4 i Quitz Call, pentru a completa E4 i Film Four, n timp ce
ITV a lansat ITV4, CITV i ITV Play, pentru a suplimenta ITV2 i
ITV3. Pe de alt parte, postul ITV News a fost nchis n decembrie
2005. Dup preluarea controlului total al Channel 5 de ctre RTL, i
acest post pare s se dezvolte ambiios n domeniul digitalizrii, dup
cum o demonstreaz achiziionarea postului Top Up TV, n noiembrie
2005.
Conform ultimului raport al Ofcom (autoritatea de
reglementare n comunicaii) privind situaia pieei comunicaiilor, n

15
anul 2005 autoritatea a acordat 168 de licene noi pentru posturi sau
servicii de coninut.
Reforma de mare anvergur a serviciului public de
radiodifuziune, iniiat n anul 2003, a intrat n faza final. Dup
publicarea de ctre guvern, n martie 2005, a Crii Verzi privind
viitorul BBC, n octombrie compania de televiziune public a redactat
un raport n care se argumenteaz necesitatea creterii taxei de licen,
astfel nct veniturile s poat fi suplimentate cu 5,5 miliarde lire
sterline n primii apte ani ai noii Carte. Principalul su argument este
acela c are nevoie de aceste venituri pentru a satisface exigenele
impuse de ctre guvern.
n martie 2006 guvernul a publicat Cartea Alb privind viitorul
BBC, care include toate propunerile formulate anterior n Cartea
Verde. Acest document va servi drept baz a noii Carte Regale a
companiei, a crei valabilitate se va extinde de la nceputul anului
2007 pn la sfritul anului 2016; n paralel cu Cartea Alb au fost
publicate proiectul de Carte i acordul-cadru cu ministrul. Pentru
prima dat, Cartea se va referi la controlul judiciar al aplicrii
dispoziiilor sale i ale celor din acordul-cadru.
Cartea Alb confer BBC-ului ase noi obiective de interes
public: susinerea ceteniei i a societii civile, promovarea educaiei
i nvmntului, stimularea creativitii i a excelenei culturale
(inclusiv a cinematografiei), reprezentarea naionalitilor, regiunilor
i comunitilor din Regatul Unit, cunoaterea Regatului Unit n lume
i a lumii n Regatul Unit, precum i crearea Marii Britanii digitale.
Cartea Alb definete, de asemenea, cinci caracteristici referitoare la
coninutul BBC: postul trebuie s fie de calitate nalt, stimulant,
original, inovator i atractiv.
Principala modificare const n nlocuirea Consiliului de
administraie (Board of Governors) al BBC (care a fost aspru criticat
pentru confuzia dintre reglementare i promovarea companiei) cu
dou instane noi: Fundaia BBC (BBC Trust) i Consiliul Executiv
(Executive Board). BBC Trust va rspunde de reprezentarea
intereselor contribuabililor care pltesc taxele i va supraveghea
activitile desfurate de ctre Executive Board, cruia i va fi
ncredinat conducerea companiei. De asemenea, va fi stabilit un nou
cadru comercial, care s previn concurena neloial a BBC n
furnizarea serviciilor comerciale. Cartea Alb a fost nsoit de
prezentarea de ctre directorul general al BBC a strategiei Creative
Future, care stabilete strategia editorial pe care compania
intenioneaz s o adopte n vederea atingerii acestor noi obiective.
Marea Britanie are una dintre ratele cele mai mari de
ptrundere a digitalizrii din Europa. Conform estimrilor Ofcom, n

16
iunie 2006 aceast rat se ridica la 70,2% din ansamblul cminelor. n
septembrie 2005, Secretarul de Stat pentru Cultur, Media i Sport a
confirmat data fixat pentru 2012 de dispariie a analogicului. Acest
proces se va derula n etape, ncepnd din 2008 cu regiunile frontaliere
i se va extinde i n celelalte regiuni n urmtorii patru ani. A fost
lansat o ampl campanie de publicitate menit s atrag cminele
neechipate i se realizeaz sondaje regulate despre gradul de
popularitate i de nelegere a procesului de digitalizare n rndul
populaiei.
n octombrie 2005, ITV i Channel 4 au achiziionat fiecare
cte o cot de 20% din platforma digital terestr Freeview. n martie
2006, Freeview, care ofer peste 30 de posturi de televiziune i peste
20 de staii de radio, era prezent n 7,1 milioane de cmine.
BskyB rmne nc principalul actor pe piaa distribuiei
multichannel. La 30 iunie 2006, operatorul avea 8,176 milioane de
abonai (cu 389000 mai muli fa de anul precedent). De asemenea,
acesta nregistreaz un succes considerabil cu video recorderul
personal Sky+, acceptat de cca 20% dintre abonai. n plus, datorit
achiziionrii Easynet, furnizor de servicii Internet, BskyB i-a lansat
propria ofert de Internet de mare vitez, soluia ADSL (Asymetric
Digital Subscriber Line), denumit Sky by Broadband. n sfrit,
pachetul de programe BskyB include acum trei posturi care ofer
servicii de televiziune de nalt definiie. (High Definition HD).
n ceea ce privete vnzarea drepturilor sportive, Comisia
European a adoptat o decizie prin care angajamentele din Premier
League devin obligatorii, din punct de vedere juridic. Decizia are n
vedere punerea la dispoziie a unui numr sporit de drepturi, inclusiv
pentru televiziune, telefonie mobil i internet, prin garantarea
vnzrii acestor drepturi n cadrul unei proceduri de licitaie, deschise
i concureniale, care este supus controlului de ctre un organism
independent. Drepturile de retransmisie televizat n direct vor fi
vndute n ase pachete, mai mici i mai echilibrate dect anterior,
fiecare dintre acestea coninnd 23 de meciuri. Niciun cumprtor nu
va fi autorizat s cumpere mai mult de cinci pachete.
n plus, BBC i ITV i-au anunat intenia de a lansa o
platform digital gratuit de distribuie prin satelit, care se va adresa
n special unui procent de 27% dintre cminele britanice care nc nu
pot avea acces la o ofert digital fr abonament (prin Freeview).
Consolidarea sectorului de cablu a fost completat prin
fuziunea Ntl cu Telewest, care a creat o entitate cu 3,32 milioane de
abonai. n decembrie 2005, Telewest a lansat un serviciu cu nalt
definiie. De asemenea, noua entitate a achiziionat i Virgin Mobile,
ceea ce i-a permis s anune comercializarea primului pachet 4-play

17
din Marea Britanie (televiziune, Internet de mare vitez, telefonie fix
i mobil).
Tendina de convergen a pieelor se accentueaz tot mai mult
odat cu anunul de lansare a unui serviciu IPTV (televiziune bazat
pe Internet Protocol), de ctre BT Group, la sfritul anului 2006, dup
ce, n iulie 2006, avnd n vedere aceast nou activitate, BT Group
lansase un serviciu de video la cerere. n fine, Orange, noul nume al
broadband-ului de la France Telecom, a comunicat intenia sa de a
lansa un serviciu IPTV concurent n toamna anului 2006.

Frana

n perioada 2005-2006, peisajul audiovizual francez s-a

caracterizat printr-o nmulire a ofertei de coninuturi, datorate n bun
parte crerii noilor platforme i sporirii puterii noilor actori, ceea ce a
dus la o profund restructurare a sectorului.
Guvernul a stabilit calendarul renunrii la transmisiile
analogice, precum si data limit, i anume 2011. Un comitet strategic
pentru transmisia digital se ocup de strategia perioadei de tranziie.
Etap important n acest proces, televiziunea terestr (TNT) a fost
lansat la 31 martie 2005. La 15 iunie 2006, procentul de acoperire a
populaiei era de 58%. Se prevede o dezvoltare ulterioar a acestei
acoperiri pe etape. La sfritul anului 2005, cele 18 canale digitale
gratuite i 11 cu plat au fost adoptate de 7% din populaie.
Cu cele noi 8 canele TNT, i 19 noi canale satelit, supuse de
cele mai multe ori regimului declarativ adic neintrnd sub
incidena CSA (Consiliul Superior al Audiovizualului), numrul
canalelor a crescut semnificativ n anul 2005. Audiena lor, n special
cea a noilor canale TNT ncepe s creasc, provocnd un fel de
erodare a ariei marilor canale care, n conformitate cu Mediametrie, nu
reprezint dect 74% din TNT (de comparat cu cele 88% pri de pia
globale pe ansamblul abvonailor luai n calcul). Aceast cretere se
face ns i n detrimentul anumitor canale tematice care nu se afl pe
aceast platform.
Dar fenomenul cel mai n msur s aib efecte pe termen lung
asupra industriei franceze a audiovizualului este fr nicio ndoial
apariia operatorilor sectorului de telecomunicaii i Internet pe piaa
de televiziune. Frana este n anul 2006 ara n care ptrunderea
transmisiilor prin ADSL este cea mai ridicat. n conformitate cu un
studiu al cabinetului Gartner, pn n 2010, aproape 5 milioane de
francezi vor folosi sistemul ADSL pentru receptoarele TV. Strategiile
unui numr important de noi actori (France Telecom Maligne TV,

18
Telecom Italia, Aice Box, Deutsche Telekom Club Internet TV, Free-
Free Box TV, Neuf Cegetel Neuf TV i AOL) repun n discuie
modelele economice ale sectorului i impulsioneaz ntreprinderile
tradiionale din audiovizual s evolueze rapid. Audienele acestor noi
moduri de recepionare ncep s fie luate n consideraie: ca urmare a
unui acord cu France Telecom, Mediametrie va include n cadrul
msurilor sale de apreciere a audienei abonai care folosesc pentru
recepia programelor tv, decodorul Ma Ligne TV.
n acest context de concuren acerb ntre diferitele platforme,
sectorul de cablu i continu consolidarea.
Dup cumprarea reelelor de cablu din France Telecom (FT
Cablu) i Canal + (NC Digicablu), fondurile de investiii Civen i
cablo-operatorul Altice au anunat semnarea unei scrisori de intenie
pentru cumprarea wactivitii lui UPC FRANCE (Noos), deinut de
Liberty Global.
Concurena exercitat de reelele terestre, n special de ADSL,
a avut de asemenea drept consecin accelerarea apropierii de TPS i
Canal Sat (respectiv 1,75 milioane i 3,19 milioane de abonai la
sfritul anului 2005).
Fuziunea celor dou entiti, implicnd cele patru grupuri
audiovizuale private (TF1, Canal +, M6 i Lagardere) care sunt
acionarii acestora, va alinia structura pieei franceze la aceea a altor
piee europene, dar ridic multe semne de ntrebare, referitoare la
oferta de canale sau la finanarea cinematogrfului i sportului.
Sub conducerea noului preedinte, Patrick de Carolis, grupul
public France Television a intrat de asemenea ntr-un proces de
adaptare la noile modaliti de transmisie n particular TNT
(televiziune digital cu transmisie terestr). Acest plan de aciune
determinat precede un important proiect de restructurare a canalelor
grupului, precum i o cretere a investiiilor n producie i creaie.
Noul contract de obiective i de mijloace pentru perioada 2006-2011
se afl n curs de elaborare.
n conformitate cu proiectul de lege al bugetului pe 2006,
dotarea audiovizualului public va crete cu 3% n vreme ce suma
redevenei va rmne neschimbat (116 euro). Veniturile suplimentare
ar trebui s provin ntr-adevr din consolidarea reformei redevenei
care s duc la creterea randamentului su (o colectare mai eficient a
taxelor i o reducere a evaziunii fiscale). n ceea ce privete veniturile
de publicitate n televiziune, ele nregistreaz o cretere de 1,3% n
anul 2005, atingnd 5,8 miliarde de euro (din care 0,57 miliarde euro
pentru canalele de cablu i satelit i 0.043 miliarde euro pentru
canalele TNT). Canalele naionale hertziene capteaz partea esenial
a acestor venituri cu 5,217 miliarde euro, o cifr n uoar cretere

19
(+0,3%) n raport cu anul 2004. Dac rezultatele canalelor tematice
rmn mai curnd modeste, ele beneficiaz totui de o cretere de
11,6%. Pentru nceputul anului 2006 (din ianuarie pn n mai),
tendina general este una de cretere:+10,1% n raport cu aceeai
perioad n anul 2005. Urmtoarea etap, ateptat cu nerbdare de
operatori, deschiderea n 2007 a publicitii la televiziune n sectorul
distribuiei, ar putea s provoace o cretere important a veniturilor
din publicitate.
n anul 2005, durata de urmrire a programelor de televiziune
francez a atins un nou record: 3 h 27 pe zi pentru persoanele de peste
4 ani, ceea ce nseamna 3 minute suplimentare n raport cu anul 2004.
Toi operatorii caut de atlfel noi ci de cretere precum i
videoul la cerere, TV mobil sau de nalt definiie. Oferte comerciale
TVHD (tv de nalt definiie) au fost de asemenea lansate de TPS
(televiziune prin satelit) i Canalsat, numeroase servicii VOD (video la
cerere) au aprut (lansate n special de ctre Canal+, TF1, France2,
ARTE i INA) n vreme ce, patru grupuri de ntreprinderi au fost
autorizate s treac la experimentarea televiziunii mobile, n formatul
DVB-H, n scopul de a reglementa dezvoltarea lui TVHD i a TV
Mobil, guvernul francez prezentnd un amendament la legea din 1986.
Tot pe plan legislativ, Parlamentul a adoptat n luna iunie 2006
legea privind drepturile de autor i drepturile conexe n societatea
informaional (DADVDSI), care declanase o vie polemic ntre
partizanii licenei globale, permind transmiterea nelimitat de date tv
contra cost i aprtorii drepturilor de autor. Textul abandoneaz n
cele din urm noiunea de licen global i prevede amenzi n
situaii de punere la dispoziia publicului, neautorizat de creaii sau
de difuzare de programe care ar permite eludarea msurilor tehnice de
protecie a operelor audiovizuale. Producia audiovizual care a
obinut o susinere financiar a CNC (Consiliul Naional al
Cinematografiei), i anume 3978 ore de program de flux, a nregistrat
o uoar cretere n anul 2005 (de 49 de ore), dup doi ani consecutivi
de scdere. n 2005, canalele heriene naionale au comandat 844 ore
de ficiune contra 665 n anul 2004. Ele acoper 98,9% din aportul
ansamblului difuzorilor n domeniul ficiunii.
n fine, la sfritul anului 2005 s-a introdus proiectul canalului
francez de informaii internaionale, rebotezat France 24, ca urmare a
semnrii unei convenii ntre Prim Ministru, TF1 i France Television,
prevzndu-se crearea sa nainte de sfritul anului 2006.
Complementar pentru dispozitivul audiovizual internaional (TV5,
RFI, AFP), canalul se strduiete s ofere informaie pluralist
referitoare la actualitatea mondial i o deschidere ctre cultura
francez i dezbaterile sociale.

20
 Italia

Cei doi radiodifuzori importani din Italia, RAI televiziune

de stat i RTI (Mediaset) televiziune comercial, joac un rol cheie
pe scena audiovizual. Psoturile lor, RAI Uno, RAI Due, RAI Tre i
respectiv Canale5, Italia1, Rete4, au continuat s dein o cot de
audien de peste 85% n 2005. n ciuda unei uoare creteri, impactul
celorlalte canale este nc limitat. De exemplu, La Sette, post deinut
de Telecom Italia, a nregistrat o cretere a cotei de audien pn la
3% n prima jumtate a lui 2006.
Aceast situaie a determinat autoritatea italian de
reglementare n domeniul concurenei (AGCM) s analizeze pieele de
televiziune i publicitate. n raportul publicat pe 16.11.2004 erau
evideniate problemele cauzate de prezena unor operatori cu mare
putere pe pia, cum ar fi cele legate de accesul la reele i coninut,
comportamentul comercial al ageniilor de vnzri, proprietatea
ncruciat.
Pe 2.03.2005, autoritatea italian de reglementare n
comunicaii (AGCOM) a ncheiat analiza pieelor de televiziune i
publicitate i a descoperit c acestea erau caracterizate de o structur
polarizat, n care ageniile de vnzri RAI, RTI i Publitalia deineau
o poziie ce putea pune n pericol pluralismul. De aceea, autoritatea a
decis s introduc msuri de corecie n vederea restabilirii
echilibrului.
n iulie 2006 Comisia European a adresat Italiei o scrisoare de
notificare oficial cernd informaii despre compatibilitatea legislaiei
sale n domeniu cu regulile UE asupra concurenei pe pieele reelelor
i serviciilor de comunicaii electronice i cu noul cadru de
reglementare al UE pentru comunicaii electronice.
Comisia European este preocupat de faptul c legislaia
italian nu ndeplinete obligaiile stabilite de regulile UE privitoare la
competiie, ct vreme introduce restricii nejustificate la furnizarea de
servicii de televiziune i d avantaje nejustificate operatorilor analogi
existeni. O scrisoare de notificare oficial este prima etap a
procedurii de infringement, conform Art. 226 al Tratatului. Decizia
Comisiei Europene de a trimite o astfel de scrisoare urmeaz unei
plngeri din partea asociaiei consumatorilor italieni, Altroconsumo.
Piaa italian se mai caracterizeaz i prin relativ slaba
dezvoltare a platformelor multi-channel (n 2006 aproximativ 30%
dintre cmine aveau acces la televiziunea digital) fapt datorat parial
slabei prezene a reelelor de televiziune prin cablu.

21
 Dar singura platform satelitar a Italiei, Sky Italia, proprietate
a News Corp, a avut o revenire rapid dup fuziunea dintre Stream i
Telepiu din 2003, avnd 3,9 miloane de abonai n martie 2006.
Monopolul Sky Italia asupra pieei pay-tv este ameninat de noi
operatori care folosesc protocolul Internet (IP) sau televiziunea
terestr digital (DTT). Principalul operator IPTV este e.Biscom
(Fastweb), urmat de operatorul din proprietatea Telecom Italia (Alice).
Nu s-a ajuns nc la numrul maxim de operatori ce se ateapt
s apar ca urmare dezvoltrii noii platforme de televiziune terestr
digital. Exist totui operatori aprui recen i alii care i-au ntrit
prezena pe scena audiovizualului. De exemplu, Telecom Italia, care
deine un pachet de aciuni care i asigur controlul asupra canalului
La Sette i 51% din aciunile MTV Italia, a lansat noi servicii DTT iar
noul canal Sport italia a fost lansat de omul de afaceri tunisian Tarak
ben Ammar i canalul francez TF1. n ciuda acestor schimbri,
principalii operatori, RAI i RTI, dein nc o poziie puternic.
Principalul radiodifuzor terestru, Mediaset, a devenit un
juctor important pe piaa televiziunii terestre digitale cu plat oferind
meciuri de fotbal i filme prin intermediul unui sistem de carduri
prepltite care a avut un succes rapid. Posturile DTT i pay-tv sunt
disponibile utiliznd un decodor special care poate citi cartelele
prepltite.
Conform unei cercetri realizate de GFK Eurisko, pn n iulie
2006 s-au vndut 4 milioane de decodoare DTT mai mult de
jumtate din ele cu ajutorul subveniei guvernamentale din 2004-2005.
Comisia European a lansat o anchet asupra acestor subvenii, n
valoare de 200 milioane euro, oferite de Italia n 2004-2005, pentru a
da consumatorilor posibilitatea de a cumpra sau nchiria decodoare
pentru programe transmise cu ajutorul tehnologiei terestre digitale.
Aceast subvenie nu e neutr fa de diversele tehnologii deoarece,
dei este disponibil i pentru decodoare folosind tehnologia prin
cablu, ea exclude decodoarele pentru transmisiile prin satelit. Comisia
European va analiza efectele subveniilor asupra concurenei.
Dei tehnologia DTT a crescut rapid, amnarea termenului
pentru trecerea de la semnalul analog la cel digital, iniial planificat
pentru 2006, nu a putut fi evitat. Noul guvern intenioneaz s amne
trecerea la televiziunea digital pentru o dat aflat ntre 2010 i 2012.
Procesul va ncepe n Sardinia pe 1.03.2008 i n Vale dAosta pe
1.10.2008, i nu n 2006.
n iunie 2006, 3Italia a lansat primul serviciu de televiziune
mobil comercial folosind formatul DVB-H (Digital Video
Broadcasting Handheld: specificaie tehnic pentru vizionarea
serviciilor de televiziune pe receptoare portabile), care a atras 111.000

22
clieni n primele 6 saptmni de operare. Imediat dup aceea,
Telecom Italia Media a lansat propriul su serviciu DVB-H.
Schimbarea de guvern din aprilie 2006 a adus schimbri ale
reglementrilor pentru vnzarea de drepturi de difuzare a
evenimentelor sportive: o nou lege care introduce un sistem
centralizat de vnzare a drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal
va intra n vigoare n iulie 2007. Liga Italian de fotbal va deine
drepturile, pe care le va vinde diferitelor platforme de difuzare n
pachete separate. Cumprtorii vor fi capabili s difuzeze meciurile i
nu li se va permite s vnd drepturile altor grupuri media.
n iulie 2006 s-a ncheiat o consultare public reprezentnd
primul pas al rennoirii contractului de trei ani dintre RAI i Ministerul
Comunicaiilor. RAI ar urma s fie reorganizat n trei entiti: una ar
avea accentuate obligaii de serviciu public, a doua ar fi mai
comercial i a treia s-ar ocupa de operaiuni de reea.

Pentru informaii suplimentare: www.agcom.it;

http://merlin.obs.coe.int; www.key4biz.it

Spania
Peisajul audiovizual spaniol traverseaz o operioad de
profunde transformri, marcat n special de restructurarea
audiovizualului public i de demararea procesului de digitalizare.
n mai 2006, urmare a raportului Consiliului naional pentru
refreforma posturilor publice, Parlamentul a aprobat legea cu privire la
reforma televiziunii publice.
Fosta Ente Publico RTVE a devenit Corporaia spaniol de
radio i de televiziune. Noul statut are ca efect interzicerea oricrei
ndatorri excesive, dispoziie ce deriv dintr-o decizie a Comisiei
europene. n cadrul acestui plan de asanare, postul a semnat un acord
cu sindicatele pentru disponibilizarea unui numr de 4150 angajai.
n 2005, pentru al aselea an consecutiv, canalul privat
Telecinco se afl n fruntea audienelor (22,3%), naintea Antenei 3
(21,3%) care, n primul trimestru al lui 2006, a nregistrat un uor
avantaj.
Audiena i rezultatele financiare ale lui Telecinco se
datoreaz n mare parte strategiei sale editoriale: proporia
programelor produse n Spania crete continuu (80% din grila anului
2005 fa de o medie de 50% pentru celelalte posturi private
europene).
Pentru a profita deplin de o pia publicitar a crei cretere
este cea mai rapid din Europa occidental, guvernul a suprimat limita

23
numrului de posturi naionale analogice (limitat la 3 licene din
1998). Aceast reform a permis lui Canal+ (grupul Sogecablu) s
devin un post transparent, difuzat sub numele de Cuatro. Pn n
prezent, audiena sa plafonat la aproximativ 4,5% nu a avut un
impact semnificativ asupra Telecinco sau Antenei 3.
n martie 2006, lansarea de ctre un consoriu hispano-
mexican (Televisa i societatea de producie spaniol Grupo
audiovisual de Medios de produccion) a celui de-al cincilea post -
Sexta - introduce un nivel de concuren suplimentar. n materie de
coninut, Sexta ar putea beneficia de un atu important: societatea de
producie spaniol Gupo audiovisual de Medios de produccion
regrupeaz grupul Arbol i casele de producie Bainet, Drive, El Terrat
i Mediapro, crend astfel una din cele mai mari structuri de producie
din Europa.
Mai mult, guvernul a iniiat un program energic de relansare a
televiziunii numerice terestre (TNT), trei ani dup eecul platformei
Quiero.
n aceast perspectiv, ara s-a dotat n iulie 2005 cu un nou
cadru de reglementare i data trecerii la televiziunea numeric a fost
devansat cu 2 ani (2010 n loc de 2012), cu excepia posturilor locale
care vor bascula nainte de 2008. n iulie 2006, TNT este prezent n
2,5 milioane de gospodrii.
n ce privete televiziunea cu plat, Spania este una din cele
mai puin mature piee din Europa occidental. Penetrarea nu
reprezint dect 30% la sfritul lui 2005. Exist, deci, un veritabil
potenial de cretere pentru aceast industrie. cu scopul de a o
dinamiza, guvernul a micorat TVA pentru serviciile de televiziune
numeric de la 16% la 7%.
Platforma satelit a lui Sogecablu, Digital+, reia creterea dup
o dificil perioad post-fuziune. La sfritul lui 2005 numra aproape
2 milioane de abonai, cu 15% mai muli fa de nceputul anului.
Pentru a-i spori ptrunderea pe pia i a contracara att ofensiva
TNT ct i pe cea a televiziunii prin Internet, Digital+ a restructurat
profund oferta sa.
Printre altele, operatorul de telecomunicaii Telefonica a lansat
o platform IPTV Imagenio. Ea a devenit un actor de frunte pe piaa
televiziunii spaniole (200.000 abonai la finele lui 2005) i unul din cei
mai importani operatori IPTV din Europa. Imagenio i propune s
ajung la un milon de abonai n 2008.
Totui, apariia noilor servicii IPTV - pe de o parte - i
consolidarea sectorului de cablu prin fuziunea celor mai mari
operatori, Ono i Aunacablu - pe de alt parte, contrabalanseaz
ascensiunea n for a Telefonicii.

24
 n sfrit, din iulie 2004, noile reglementri impun
radiodifuzorilor o investiie obligatorie n prefinanarea filmelor de
cinema i de televiziune - europene i spaniole - care se ridic la 5%
din venitul de difuzare obinut n anul precedent. Aceast obligaie
figura deja n legea care transpunea Directiva "TFF" n legislaia
spaniol, numai c aplicarea sa se dovedise foarte dificil n practic".

Belgia

Cele trei comuniti care exist n Belgia, respectiv cea

flamand, francez i germanofon au, potrivit reglementrilor n
vigoare competene n comunicarea audiovizual i formeaz piee
separate a cror caracteristic comun este faptul c, de mai bine de
trei decenii funcioneaz o reea puternic de distribuie prin cablu
care permite recepionarea programelor din rile vecine. Fiecare
comunitate are un sistem propriu de reglementare a pieei audiovizuale
precum i propriile servicii publice, respectiv VRT, RTBF i BRF.
Comunitatea germanofon care numr o populaie de
aproximativ 70.000 de mii de locuitori, urmrete cu prioritate
canalele de televiziune germane. Pentru comunitatea francofon
rmne foarte important prezena canalelor de limb francez care,
aa cum demonstreaz studiile acoper un sfert din audiena de pia,
n ciuda unei oferte locale din ce n ce mai puternice. Aceeai tendin
se regsete, dei ntr-o msur mai mic n cadrul comunitii
flamande, ai crui locuitori apreciaz pe de o parte oferta neerlandez
iar pe de alt parte nu rmn indifereni nici la oferta propus de
canalele olandeze i britanice.
n comunitile francez i flamand exist o concuren
acerb ntre canalele publice VRT i RTBF i rivalele lor private. n
comunitatea flamand principalul canal privat VTM a pierdut, n
cursul ultimilor ani, cote importante din pia n favoarea primului
canal public rebotezat Een i canalele grupului SBS Broadcasting VT4
i Vijf continu s mreasc distana fa de Kanaal 2, al doilea canal
din grupul VMMA.
n comunitatea francez RTL TV1 i menin audiena la
nivelul stabilit dup 2003, 17,9%. TV1 a decis s nu mai solicite
renoirea autorizaiei care i-a fost acordat de ctre guvernul
comunitii franceze n 1996 pentru serviciile RTL TV1 i club RTL
i care i-au ncetat activitatea la 31 decembrie 2005 s-a destrmat.
Acest eveniment a provocat un seism n sectorul audiovizual
francofon. Dup 1 ianuarie 2006, aa cum precizeaz TV1,
responsabilitatea editorial a acestor 3 servicii este asigurat de

25
societatea de drept luxemburghez CLT UFA RTL Group.
Concesiunea acordat pentru CLT-UFA de ctre guvernul
luxemburghez vizeaz, ntr-adevr, de mult vreme alte programe cu
aria de acoperire internaional, RTL-TV1 i Club RTL. Consiliul
Superior al Audiovizualului al comunitii franceze nu a fost totui
convins de aceast argumentaie. La 1 februarie 2006 el a notificat
TV1 i CLT-UFA a naintat o plngere contra tv pentru c retransmite
cele 2 posturi club RTL-TV1 i Club RTL fr aviz de retransmisie.
A fost instituit, n mod oficial, o nou autoritate de
reglementare flamad n data de 10 februarie 2006. Aceasta reunete
competenele fostei autoriti flamande pentru media Vlaamse
Commissariaat voor de Media i a fostului Consiliu Flamand pentru
litigii radio-tv Vlaamse Geschillenraad voor Radio and Televisie
precum i al fostului Consiliu Flamand al Monitorizrii Coninutului
Audiovizual Vlaamse Kijk en Luisteraad.
n iulie 2006 dup mai multe sptmni de negociere, marcate
de puternice tensiuni a fost adoptat un nou contract de management al
serviciilor publice flamande de radio/tv pentru perioada 2007-2021. n
acelai moment, Comisia European a cerut clarificri autoritilor
belgiene privind misiunea serviciului public precum i despre
finanarea VRT. Comisia estima, cu titlu preliminar, c sistemul actual
de finanare nu este compatibil cu dispoziiile privind ajutorul de stat
din tratatul CE.
Anul 2005 marcheaz, de asemenea, nceputul erei digitale n
Belgia.
Primele servicii numerice ce sunt disponibile pe de o parte la
nivel naional via platforma iptv a Belgacom i, pe de alt parte, n
comunitatea flamand via oferta digital cablat a telenet lansarea unei
platforme iptv de ctre operatorul Teelcom Belgacom continu prin
achiziionarea drepturilor exclusive de transmitere a campionatului
naional de fotbal pn n 2008.
n iulie 2006 Belgacom tv nregistra mai mult de 70.000 de
abonai.
n ceea ce privete tv numeric terestr n comunitatea
francez guvernul ncepe negocieri n vederea identificrii
modalitilor de tranziie n perioada 2012-2015 comunitatea flamand
este deja n ntregime acoperit prin reeaua TNT i ar putea s treac
la digitalizare ncepnd cu 2010.
n sfrit, n privina recepiei prin satelit, TV Vlaanderen a
lansat n iunie 2006, n asociere cu Canal Digital din Olanda, prin
satelit, o nou platform avnd ca int comunitatea flamand. Toate
canalele private neerlandeze sunt incluse n acest pachet care devine
astfel un nou concurent pentru cablu numeric i IPTV.

26
 Republica Ceh

Dup o perioad marcat de turbulene, mai ales de criza

serviciilor publice i de lupta acerb pentru proprietatea TV Nova,
industria audiovizual ceh a intrat ntr-o faz de evoluie rapid.
Revenirea la un climat mai calm a avut drept consecin
ncurajarea investiiilor strine. Astfel, n 2005, Modern Times Group
(MTG) a devenit proprietarul canalului Prima TV. Mai mult, societatea
Central European Media Enterprises (CME), aparinnd
antreprenorului nord american Roland Lauder, a renceput s
investeasc pe piaa ceh. CME deinea deja, mai dinainte, cote pri
din canalul privat TV Nova. Dup ce a obinut ctig de cauz ntr-un
litigiu mpotriva deintorului licenei de exploatare a canalului
respectiv, CME a dobndit majoritatea participaiilor n grupul Nova,
care exploateaz TV Nova. n 2005, Nova TV pstreaz un avans
considerabil asupra altor canale, cu 41,1% cot de pia, dar
performanele sale au totui tendina de scdere lent, n profitul
rivalei sale Prima TV, ale crei cote de pia au evoluat de la 17,1%, n
2001, la 22,9%, n 2005.
Ct despre cele dou canale publice, Czech TV1 i Czech
TV2, ele i menin poziiile, cu cote de pia care se situeaz n 2005
la 22,9% i respectiv, 7,9%. n plus, radiodifuzorul public a lansat
dou noi canale, unul de informare i unul de sport i intenioneaz s
lanseze un al cincilea canal.
n lunile urmtoare, sectorul public al radiodifuziunii va suferi
schimbri importante. Parlamentul Republicii Cehe a adoptat, n
sfrit, o nou lege care prevede o cretere a redevenei. n
contrapartid, televiziuena public va trebui s renune aproape n
ntregime la reetele publicitare.
n prezent, redevena se ridic la 75 de coroane cehe pe lun
(2,6 euro). ntr-o prim etap, ea va trebui s ajung la 100 de coroane
cehe pe lun, apoi, ncepnd cu 1 ianuarie 2007 la 120 coroane cehe i
la 135 coroane cehe pe lun, dup 1 ianuarie 2008. Publicitatea
difuzat de canalele de televiziune publice nu poate s depeasc,
actualmente, 1% din timpul de emisie zilnic. Cumulat cu spoturile de
tele-achat, durata publicitii poate atinge 10% pe yi. ntre orele 19 i
22, publicitatea nu trebuie s depeasc 6 minute pe or. ncepnd cu
1 ianuarie 2007, spoturile publicitare nu trebuie s depeasc 0,5%
din durata zilnic de emisie, cu o posibil extensie p'n la 5%
incluznd i tele-achatul. Cu ncepere de la 1 ianuarie 2008,
publicitatea nu va putea fi difuzat pe canalele publice dect n cadrul
evenimentelor culturale sau sportive majore (nainte i dup eveniment

27
sau n timpul pauzelor) dac achiziionarea drepturilor de retransmisie
a evenimentelor respective se subordoneaz obligaiilor de difuzare a
publicitii.
Sistemul de colectare a redevenelor a devenit, deja, mult mai
strict.
UPC Direct, controlat de gigantul media Liberty Global, este
unicul operator satelitar i numr 113.000 de abonai la sfritul
anului 2005. Spre deosebire de cei aproape o sut de cablo-operatori
existeni pe piaa ceh. Printre acetia, acelai Liberty Global care
deine, prin intermediul filialei UPC Czech, majoritatea abonailor la
tv cablu. Karneval, nscut prin fuziunea dintre Karneval Media, TES
Media i Central European Cable Holdings n 2004, este un alt
operator important pe piaa de tv cablu. n februarie, Karneval a fost
primul operator care a lansat cablo-distribuia numeric la Praga i n
Boemia de nord. De altfel, principalul operator telecom O2 Czech
Republic, filiala grupului spaniol Telefonica, a nceput experimentarea
distribuiei printr-o platform IPTV. Serviciul trebuie s devin
operaional pe piaa ceh n toamna lui 2006.
Trecerea de la analogic la digital a devenit o prioritate pentru
politica audiovizual a rii.
n ceea ce privete televiziunea digital terestr, un prim
multiplex a permis nceperea, la 21 octombrie 2005, difuzarea de
programe regulate de radio i de televiziune digitale, care include trei
canale ale televiziunii publice i un canal privat (TV Nova), precum i
mai multe staii de radio. n noiembrie 2005, consiliul naional de
televiziune (RRTV) a autorizat transmisia canalului Prima TV prin
reele numerice terestre. n aprilie 2006, autoritile au atribuit ase
licene de televiziune numeric terestr (Y1, RTA, TV Pohoda, Ocko,
FebioTV i TV Barrandov), imediat anulate printr-o decizie n justiie.
Pentru a permite trecerea la digitalizare, Parlamentul a adoptat, n
aprilie 2006, o decizie n justiie. Noua lege redefinete unii termeni
precum "Canal generalist", "EPG", "reea de comunicare electronic"
i "servicii relative la radiodifuziune".
Televiziune pe Internet nu este considerat de aceast lege ca
fiind televiziune propriu-zis. Au fost stabilite noi principii cu scopul
de a reglementa concentrarea n sectorul televiziunii numerice.
Difuzorului care va restitui frecvena analog conform planului de
restructurare i va fi remis o licen numeric suplimentar. Legea
prevede, de asemenea, o nou repartizare a competenelor ntre
Consiliul audiovizualului i autoritatea din telecomunicaii, cu scopul
separrii complete a reglementrilor coninutului de cele ale
transmisiei. Oficiul ceh al telecomunicaiilor a fixat ca dat de
finalizare a trecerii la transmisia digital 10 octombrie 2010.

28
 Ungaria

Ungaria are una dintre cele mai dezvoltate piee de televiziune

din Europa Central.
La finele anului 2005, nivelul de ptrundere a pachetelor
multi-channel depea 65%. Acest procent este constituit n cea mai
mare parte de serviciile de distribuie prin cablu, care formeaz o parte
important a piii, cu un procent de 55,1%. Acest sector este constituit
dintr-o multitudine de cablo-operatori locali i regionali (aproximativ
600) i din civa operatori de anvergur mai important (UPC
Ungaria, Fibernet, T-Kabel). UPC Ungaria avea, la nceputul anului
2006, mai mult de 730.000 abonai.
UPC deine i UPC Direct, unica platform satelitar din ar,
care avea 180.000 de abonai la nceputul anului 2006.
Ca urmare a apariiei televiziunii private n 1997, audienele
celor dou posturi publice de televiziune, MTV1 i MTV2, au
cunoscut o scdere brutal. Din acel moment, primul post, MTV1, a
izbutit s menin o audien de peste 10%. Audiena sa a urcat chiar
peste 15% doi ani la rnd, n 2003 i 2004, pentru ca apoi s scad din
nou n 2005, cu o cot de pia de 13,8%.
n iunie 2005, MTV a procedat la notificarea unui nou post
naional de televiziune, numit "m3". Aceast notificare a fost pe urm
acceptat de Comisia Naional pentru Radio i Televiziune - ORTT),
care a nscris noul post de televiziune n registrul oficial. Potrivit
proiectelor MTV Rt., este vorba de un post de tiri distribuit prin
satelit. n septembrie 2005, trei operatori de cablu locali au formulat
un recurs mpotriva acestei decizii, susinnd c, potrivit interpretrii
lor, Legea privind radiodifuziunea nu permite radiodifuzorilor
serviciului public s lanseze noi posturi din proprie iniiativ.
Duna TV, al treilea post public de televiziune, a nceput s fie
distribuit pe satelit n 1992. Publicul int: minoritile de naionalitate
ungar care triesc n afara granielor rii. n 2006 i s-a alturat un al
doilea post, Autonomia TV (cunoscut i sub numele de Duna TV2).
Una din cele dou frecvene hertziene naionale atribuite
televiziunilor private a fost acordat lui RTL Klub - deinut de RTL
Group - care emite din octombrie 1997 i care a realizat, n 2005, un
procent de 29,1% audien naional. Scandinavian Broadasting
System a beneficiat de cealalt frecven naional, care a fost utilizat
pentru difuzarea postului de televiziune TV2, ncepnd cu 1997;
aceasta a realizat un procent de 26,3% audien naional n 2005. n
timp ce cele dou posturi de televiziune lupt, de regul, pentru
ocuparea primului loc, tendina general indic o cretere a audienei
medii pentru RTL Klub i o scdere pentru TV2. Din 2004, SBS

29
administreaz, de asemenea, un post de televiziune tematic, Irisz TV,
difuzat din Olanda sub licen olandez.
n 2005, conform datelor publicate de Asociaia Ungar de
Publicitate (MRSZ), televiziunea a reprezentat 41,8% din piaa de
publicitate, totaliznd aproximativ 625 milioane de euro.
Guvernul ungar dorete s fac trecerea la televiziunea digital
n 2012. Cu toate acetea, pentru moment, reelele de cablu nu sunt
dect foarte slab digitalizate. Societatea de transmisie Antenna
Hungaria a efectuat teste pentru televiziune terestr digital n
Budapesta i n regiunea Kabhegy, dar lansarea la nivel naional a fost
amnat din cauza lipsei cadrului juridic corespunztor. n prezent,
guvernul lucreaz la elaborarea unui astfel de cadru juridic. Pn cnd
acesta va fi adoptat, ORTT va putea s acorde licene de exploatare a
multiplexurilor.
n ianuarie 2006, guvernul a depus la Parlament un proiect de
lege "cu privire la regulile radiodifuziunii digitale". Principalele
dispoziii ale textului sunt urmtoarele: o definiie a statutului juridic
al furnizorilor de servicii de tip multiplex; un ansamblu de reguli
elementare cu privire la interoperabilitatea reelelor i a aparatelor
utilizate pentru transmisia sau recepionarea serviciilor digitalizate;
transpunerea dispoziiilor referitoare la sistemele de acces condiionat
din Directiva "Acces"; un ansamblu de reguli elementare referitoare la
serviciile ghidului electronic de programe; dispoziii detaliate privind
problemele de atribuire a frecvenelor pentru serviciile de
radiodifuziune digital; renunarea la sistemul analogic de
radiodifuziune n Ungaria, n anul 2012.
Totui, procedura legislativ s-ar putea dovedi relativ lung,
datorit dezacordurilor persistente ntre guvern i ORTT asupra
gradului corespunztor de liberalizare a regulilor cu privire la coninut.
n sfrit, T-Online, filial a operatorului naional de
telecomunicaii Magyar Telekom, a iniiat o experimentare a IPTV, la
nceputul anului 2006. Operatorul TVNet a anunat, de asemenea,
lansarea unei platforme IPTV n 2006.

Federaia Rus

Ultimii cinci ani au pus n eviden numeroase tendine de pe

piaa rus a mijloacelor de comunicare n mas. Pe de o parte, toate
canalele naionale sunt de acum ncolo proprietatea statului, sau a
grupurilor industriale, care sunt controlate fie de ctre Stat, fie sunt
legate de guvern. Pe de alt parte, concurena s-a intensificat, publicul

30
s-a segmentat, noi proiecte de televiziune au aprut i noi tehnologii
de difuzare au fost puse la punct.
n 2003, Ministerul nsrcinat cu probleme de media i de
pres a anunat c circa 6000 de autorizaii de difuzare fuseser
acordate n cursul ultimilor cinci ani. Un raport al Ageniei Federale
pentru pres i comunicare n mas din 1 martie 2006 recenza, la 1
ianuarie 2006, 66.931 ntreprinderi media din care 14290 de
radiodifuziune. Doar pentru anul 2005, Serviciul de reglementare
privind autorizarea n radiodifuziune a atribuit 529 de licene. Aceste
cifre pot fi inexacte, deoarece Ministerul i organismul nsrcinat cu
autorizrile pentru radiodifuziune nu anuleaz automat licenele
societilor media care i-au ntrerupt activitatea. O foarte puternic
cretere a numrului de societi de radiodifuziune a fost cu toate
acestea nregistrat n perioada 2003-2005.
Societile de televiziune naional au trecut din nou n
controlul exercitat de Stat. Numirea proprietarilor marilor societi
media, ndeosebi n sectorul televiziunii, este n general un act efectuat
de Stat sau aprobat de acesta; societile strine intenionnd s-i
dobndeasc ntreprinderi media sunt obligate ca mai nti s
negocieze cu autoritile. n perioada de pn n anul 2006,
ntreprinderea de stat Gazprom, care deine monopolul gazului natural,
a sporit numrul de ntreprinderi de media pe care le deine. Acionarii
i conductorii unui alt mare monopol cheie, RAO, EES, (Sistem
electric unificat al Rusiei) au hotrt s renune la aciunile lor n
reeaua de televiziune comercial REN-TV. Prin urmare, 70% din
capitalul social deinut de RAO, EES a fost revndut ctre dou
societi cunoscute pentru fidelitatea lor fa de guvernul actual i
anume grupul Severstal i societatea petrolier Surgutneftegaz. Restul
de 30%, care aparinea familiei Lesnevsky, au fost cumprate de ctre
grupul RTL. n luna noiembrie 2005, radiodifuzorul Channel 5, cu
sediul la Saint-Petersburg i-a schimbat proprietarii. Acetia, n numr
de trei, sunt grupul Seveerstal, Societatea de Media Volna i o filial
din PETERSBURG a Bncii Rusiei. Puin timp dup asta, noii
proprietari au achiziionat 41 de noi frecvene de la Serviciul de
reglementare privitor la autorizrile de radiodifuziune. Obiectivul lor
este de a face din Canal 5 un nou canal naional.
La ora actual, principalii actori sunt, pe de o parte,
radiodifuzorii de stat sau cu finanare mixt Pervyi Kanal (primul
post), Rossijia (Rossia), i, pe de alt parte, canalele comerciale NTV,
REN TV, CTC i TNT.
n termeni de audien, Pervzi Kanal este pe primul loc cu o
parte de pia de 23% n 2005, urmat de Rossija cu 22,5%. Pervyi
Kanal ine de asemenea i ntietatea pe piaa de publicitate de

31
televiziune. Kanal Rosjia este principalul canal naional controlat de
stat; el difuzeaz n ntreaga Rusie acoperind 99% din populaie.
Societatea NTV care face parte din holdingul Media Most
(controlat de Gazpromback), exploateaz cel mai vizionat canal
comercial, precum i unul din cele dou transmisii de satelit din
Federaia Rus, sub denumirea de NTV Plus. Reeaua de
radiodifuziune regional TNT aparine de asemenea lui Media-Most.
CTC reprezint reeaua de televiziune care nregistreazt
creterea cea mai rapid n Rusia. n termenii audienei, ea se apropie
de NTV: n anul 2005, partea sa de pia a crescut pn la 10,3% fa
de 11,2% pentru NTV. Canalul tematic Domashny, al doilea canal al
CTC, a fost lansat n luna martie 2005 i se adreseaz n principal unui
public feminin.
Reeaua REN-TV este implicat n 410 de societi (n Rusia i
n rile din CEI Comunitatea Statelor Independente): 197 de staii
de radiodifuziune, 31 de parteneri n CEI i rile baltice, precum i
182 de oepratori din reelele de cablu, REN-TV Media Holding are
staii de televiziune la Ekaterinburg, Rostov pe Don, Briansk,
Tcheliabinskk, Magnitogorsk i Volgograd.
n fiecare din republicile i regiunile care formeaz Federaia
Rus, exist de asemenea un mare numr de canale regionale 1500,
potrivit unor estimri.
De altfel, reprezentanii armatei i ai Bisericii Ortodoxe au
nceput s joace un rol activ n respectivul sector. Ministerul Aprrii
particip din plin la finanarea unui nou canal patriotic, Zvezda, lansat
n luna februarie 2005,. Luna iulie 2005 a fost aceea a lansrii lui
Spas, canalul rus ortodox. n luna decembrie 2005, guvernul a mai
creat un nou post, cu difuzare n limba englez, Russia Today TV, a
crui misiune este aceea de a contribui la crearea unei imagini
pozitive a Rusiei contemporane n lume.
Anul 2005 a fost marcat de dezbateri privind crearea unei
televiziuni de serviciu public n Rusia. Ca replic la ngrijorarea
exprimat cu prilejul sesiunii din 2005 a Adunrii Parlamentare a
Consiliului Europei, eful delegaiei ruse la Strasburg, a admis ideea
de a crea o societate de radiodifuziune independent i a confirmat
faptul c o lege federal era n curs de elaborare n vederea
transformrii media de stat n media ale serviciului public.
n anul 2005, Ministerul rus al Culturii i Comunicrii de mas
a publicat un document de referin privind evoluia radiodifuziunii
pe perioada 2006-2015. Acest document, elaborat de Departamentul
Ministerului care se ocup de Comunicarea de mas, este format din
dou pri principale prima juridic, cealalt tehnic. El subliniaz
absena unei baze juridice care s reglementeze radiodifuziunea n

32
Rusia i sugereaz umplerea acestui gol prin proiecte de lege care s
se concretizeze prin legi federale privind radiodifuziunea public,
crearea unei comisii federale de eliberare a autorizaiilor de
radiodifuziune i televiziunii prin cablu.
Partea tehnic a documentului de referin se concentreaz pe
situaia radiodifuziunii n Rusia i pe msurile care ar putea permite
modernizarea sa, punnd accentul pe difuzarea digital (la 25 mai
2004, guvernul a aprobat o rezoluie n vederea adoptrii standardului
european DVB pentru televiziunea digital n Rusia). Documentul de
referin propune etape concrete n aceast etap de tranziie, de
exemplu stoparea atribuirii licenelor pentru radiodifuzorii analogici
ncepnd din 2008, stoparea vnzrii i fabricrii posturilor de
televiziune fr decodor digital pn n anul 2010 etc. Costul trecerii
la televiziunea digital este evaluat, n cadrul acestui document la
30,85 miliarde de ruble, adic aproximativ 900 milioane de euro.
Aceste sume ar putea proveni din bugetele federale i locale, precum
i de la investitorii privai.
De doi ani, piaa de televiziune de cablu se dezvolt activ.
Numrul de abonai nu nceteaz s creasc n marile orae (ndeosebi
la Moscova). Astfel, aproximativ 270.000 de moscovii sunt abonai la
televiziunea cu plat (adic 7,2% din totalul locuinelor moscovite).
Piaa regional de cablu cuprinde doi actori principali, UCN i NKS,
care acoper 16 i respectiv 7 regiuni. n privina televiziunii prin
satelit , principala schimbare o constituie lansarea comercial, n luna
noiembrie 2005 a proiectului de difuzare prin satelit Tricolore-Tv.
Acest serviciu ofer acces la un grup de canale transmise prin satelit
fr plata vreunui abonament. Principala contribuie a
telespectatorului const n achiziionarea dreptului de conectare, care
cost aproximativ 160 de euro.
Un nou proiect de televiziune digital botezat Stream TV a fost
lansat n luna mai 2005, prin ADSLD, propunnd 100 de canele de
satelit, din care patru canale proprii. Stream TV este primul exemplu
de investiie substanial pe piaa de televiziune cu plat non satelit din
Rusia.

Polonia

Sectorul audiovizual din Polonia are un potenial considerabil

pentru dezvoltare. Digitalizarea se afl nc n fa incipient, dar
juctorii din acest sector au avantajul unei creteri economice
viguroase i a unei piee de publicitate plin de via pentru a lansa
posturi noi i platforme de distribuie. Dei s-a remarcat o uoar

33
stagnare n a doua jumtate a anului 2005, piaa de publicitate
nregistreaz o cretere de 10%, iar televiziunea continu s reprezinte
mijlocul de comunicare cel mai important pentru publicitate.
Datorit schimbrii guvernului n toamna anului 2005 i a
conflictului politic din primvara anului 2006, activitatea autoritii de
reglementare audiovizual KRRiT a ncetat pentru cteva luni.
Noua lege a audiovizualului, aprobat n decembrie 2005, a modificat
alctuirea KRRiT, reducnd numrul membrilor de la 9 la 5. Apoi, n
martie 2006, Tribunalul Constituional a contestat puterea
preedintelui Republicii de a numi membri i l-a concediat pe
preedintele KRRiT. Numai cnd legea a fost amendat ceilali
membri au putut s-l confirme ca preedinte pe domnul Elzbieta Kruk.
Legea din decembrie 2005 asociaz schimbrile
organizaionale cu domeniul de activitate mult mai limitat pentru
KKRiT; activitile sale se vor limita la acordarea de concesiuni i la
supravegherea media publice. De alocarea de frecvene audiovizuale i
multiplexe (dispozitive utilizate pentru combinarea mai multor fluxuri
de date ntr-un singur semnal) pentur televiziunea terestr digital
(DTT) se va ocupa o autoritate nou pentru comunicaii electronice
(UKE), care nlocuiete autoritatea pentru pot i telecomunicaii
(URTiP).
Polonia are unul dintre cele mai robuste sectoare publice
audiovizuale din Europa central i de est. n ciuda influenei
crescnde a competitorilor privai, audiena postului TVP1 pare s fie
stabil. A fost cel mai urmrit post n 2005, avnd, n medie, o
audien de 24,6%. TVP a lansat, de asemenea, primul su post
tematic, TVP Kultura, i a solicitat licene suplimentare (pentru TVP
Sport, TVP Rozrywka i TVP Film n special).
Cota de audien a difuzorului privat TVN crete n mod
constant, atingnd o medie naional de 16,4% n primul trimestru al
anului 2006. TVN a creat ase posturi tematice din 2001, cel mai
recent fiind TVN Gra (jocuri). Grupul ITI i-a anunat, de asemenea,
intenia de a crea o platform de televiziune digital nou (planificat
pentru toamna anului 2006), oferind o serie de posturi noi i altele deja
existente distribuite prin internet i prin satelit.
De la nceputul anului 2005, cota de audien a postului TVN a
fost depit n mod regulat de ali difuzori privai naionali, Polsat
aflndu-se pe locul doi dup TVP1. Grupul Polsat deine pachetul de
satelit Cyfrowy Polsat. Baza sa de abonai (700.000) a crescut n 2005,
fiind aproape de cea a competitorului su Cyfra Plus (cu aproape
800.000 de abonai). Avnd mai mult de 1,5 milioane de abonai sau
mai mult de 10% din gospodrii, sectorul de satelit polonez este cel
mai mare din regiune.

34
 Operatorul de cablu Multimedia Polska a lansat primul
Protocol polonez pentru internet pentru serviciile de televiziune
(IPTV). Cel mai influent operator telecom, TPSA, a lansat, de
asemenea, un serviciu IPTV n 2006, iar cellalt mare operator,
Telefonia Dialog, i-a anunat planurile pentru aceast zon pentru
toamna anului 2006. Mai mult, TP EmiTel, un auxiliar al TPSA, i-a
nceput testarea televiziunii mobile prin utilizarea unui format DVB-
H.
Guvernul a adoptat strategia sa pentru trecerea la semnalul
digital n 2005, prevznd renunarea la semnalul analog regiune cu
regiune pn n 2014 cel mai trziu, urmnd s fie asigurat o
transmitere simultan n fiecare zon pentru 6 sau 12 luni. Dou
multiplexe vor fi lansate n timpul fazei iniiale, permind
transmiterea digital a 8-10 servicii de programe de televiziune.
Dendat ce toate frecvenele analoge au fost eliberate, platforma DTT
ar trebui s fie capabil s susin apte multiplexe sau treizeci de
posturi.
n aprilie 2005, Polsat i TVN au semnat o nelegere privind
formarea unui consoriu nou, Polsky Operator Telewizyjny, cu scopul
de a crea o platform naional DTT utiliznd un format MPEG-4. n
cele din urm, s-a dovedit a fi imposibil s se ajung la o nelegere cu
operatorul de stat TVP, care ncepuse deja testarea DTT i sprijinirea
standardelor MPEG-2.
O dezvoltare semnificativ a avut loc pentru sprijinirea
produciei de film. O lege nou a fost promulgat care solicit
radiodifuzorilor, operatorilor de platform digital, operatorilor de
televiziune prin cablu, proprietarilor de cinematografe i
distribuitorilor s contribuie cu 1,5% din veniturile lor pentru
dezvoltarea industriei de film a rii. Aceste contribuii trebuie pltite
ctre Institutul nou polonez pentru art i film. Legea, care a intrat n
vigoare la 1 ianuarie 2006, se opune industriei de televiziune.

CONSTITUIREA OFERTEI JURNALISTICE: GENURI DE

PRESA, CONCEPTE SI MODALITATI DE UTILIZARE A
ACESTORA.

In conceperea si realizarea emisiunilor de radio si televiziune

genul publicistic ales este determinat de formatul emisiunii.
Formatul emisiunii reprezinta acea structura constituita la
fiecare editie de difuzare din elemente comunecare ii dau caracter de serie
dar si din elemente de noutate jurnalistica care ii confera un grad de
creativitate.

35
 Cererea de ofert pentru realizarea unei emisiuni cuprinde
elemente fundamentale obligatorii de identificare a acelei emisiuni:
1. durata;
2. ora de difuzare;
3. tema, coninutul;
4. publicul int;
5. ratingul cerut;
6. bugetul care cuprinde:
o resursele financiare;
o resursele tehnice;
o resursele umane.
Bugetul cuprinde totalitatea factorilor constitutivi, financiari,
tehnici, umani, care se investete n producerea acelei emisiuni. Cnd un
jurnalist ncepe s conceap un proiect de emisiune se gndete n primul
rnd latehnica pe care o va folosi, care determin i valoare financiar.
Partea tehnic est foarte important n conceperea unui program de
televiziune. Partea financiar poate fi susinut prin atragerea unor
sponsori, cofinanri, coproductori, sau din resurse interne ale canalului
respectiv.
Resursele umane se iaudin interiorul canalului, se
achiziioneaz din exterior sau se pregtesc pentru perioade determinate
de durata programului de televiziune.n funcie de genul publicistic, de
tipul deemisiune, se folosesc de regul toate variantele. De exemplu: un
jurnal de tiri are echip fix: prezentatori + echipa tehnic dar pentru
partea redacional se poate apela la colaboratori, la specialiti n anumite
domenii: traductori, analiti economici, politici, militari, etc.
Ratingul sau audiena. Punctul de ratring este determinat la
negocierile cu ageniile de publicitate. Regula n audiovizual este
urmtoare: cu ct un post radio sau tv are mai multe puncte de audien
cuatt cantitatea de publicitate este mai mare.
CNA a reglementat numrul de minute de publicitate n
funcie de tipul de proprietate: televiziunile private au dreptul la 12minute
de publicitate la o or de emisie iar serviciile publice au 8 minute de
publicitate. La aceasta seadaug cteva precitzri: serviciile publice nu
audreptul s fragmenteze ora iarserviciile comerciale da, dar nu mai
puin de 20 de minute din program. Diferna deminute de publicitate s-a
considerat c este acoperit la serviciile publice de radio-tv prin taxa
deaudiovizual care este suportat de populaie. Preul punctului de rating
la publicitate se negociaz, este acceptat convenional, poate crete sau
poate scdea n funcie de importana evenimentului. Aceast audien
creeaz premizele unei negocieri viitoare.
Exemple de elemente comune: generic, linia grafica,
elemente de grafica, muzica, durata.

36
 * genericele intermediare reprezinta o parte din genericul
initial al emisiunii care face trecerea ori spre spatiul de publicitate ori spre
o alta rubrica. In denumirea uzuala aceste generice intermediare mai au
denumirea de jingle (semnalul care atrage atentia asupra ceva);
* suportul muzical insoteste genericul si pregateste intrarea
sau iesirea din emisiune.
Genericele au capacitatea sa produca in mintea
radioascultatorului asocierea cu moderatorul, vedeta, personajul care este
asociat emisiunii.
In momentul intrarii in productie a unei emisiuni se cunoaste
ora de difuzare in grila de program, durata emisiunii si publicul tinta.In
conventia de productie sunt stabiliti indicatorii de audienta care sunt
urmariti in timpul difuzarii si dupa difuzarea emisiunii.
* Rating-ul reprezinta numarul mediu de telespectatori pe
minut sau intervalul orar al unei emisiuni difuzat de o statie tv.Ratingul
sau audienta poate fi exprimat in cifre absolute in mii de telespectatori
sau in procente (un numar de procente din targetul analizat).
* Cota de piata (de apreciere, market share) este raportul
procentual dintre numarul mediu de telespectatori ai unei emisiuni ( sau
interbval orar) a unei statii tv si numar mediu de telespectatori de pe toate
statile tv calculat pe acelasi interval orara sau emisiune.
Se mai folosesc in analiza aprecierii emisiunilor si alte
modalitati de cercetare a publicului:
* reach-ul se calculeaza ca numar de telespectatori diferiti
care au vizionat cel putin un minut dintr-o emisiune tv. El se poate
cuantifica in mii de telespectatori sau in procent.
* afinitate (TgAfin) este raportul dintre audienta targetului
analizat si audienta unui target de referinta si se inmulteste cu 100.
Indexul TgAfin se interpreteaza astfel: daca rezultatul este peste 100
inseamna ca interesul audientei in targetul analizat este mai mare decat in
cel de referinta.
* time bands index este raportul dintre share-ul emisiunii si
share-ul mediu al statiei tv pe toata ziua. Acesta este important pentru ca
semnifica contributia pe care a avut-o emisiunea in atragerea
telespectatorilor catre canalul respectiv. Daca valoarea acestui indicator
este peste 100 inseamna ca emisiunea a reusit sa atraga un numar de
telespectatori mai mare decat a reusit intreaga statie tv in medie pe toata
ziua.
* structura de public reprezinta elementul de la care se
pleaca in toate analizele indicatorilor de audienta, consta in repartitia
audientei epe categorii socio-demografice adica gen, studii, grupa de
varsta.

37
 Batalia pentru realizarea unei emisiuni care sa capteze
audienta este determinata de obtinerea unui numar cat mai mare de
puncte de audienta.
Punctul de audienta este folosit la negocierea care se duce cu
agentiile de publicitate. Agentiile de publicitate cauta sa ofere publicitate
deregula canalelor deteleviziune care au cel mai mare numar de puncte de
publicitate. In Romania aceasta negociere pentru spatiile de publicitate
din anul urmator are loc de regula anual in lunile octombrie noiembrie,
ulterior emisiunile sunt plasate in grila de program in asa fel incat
intervalul orar sa corespunda si cererilor agentiilor de publicitate.
Jurnalismul audiovizual are pe langa caracteristicile
genurilor jurnalistice specifice presei scrise ( stirea, reportajul,
comentariul editorialul, interviul) elemente de redactare, de construire a
genului publicistic specifice canalelor de difuzare. Exemplu: intr-o
emisiune deradio elementele care tin de zona video a imaginii nu au cum
sa fie folosite deoarece mijlocul de comunicare nu permite.
In acelasi timp, zona emisiunilor din spatiul video se pot
dispensa de elementele esentiale ale radioului: sunete, zgomote, pentru ca
in spatiul video una dintre caracteristici este linistea. Ea este exprimata
jurnalistic prin planuri de imagine in care vorbitorul priveste, gandeste,
tace cu subinteles, comunica cu gesturi nonverbale.
Genurile publicistice specifice audiovizualululuis e impart
in doua mari categrorii: informative si comentative.
Genurile informative au ca sarcina principala difuzare
informatiei. In jurnalism informatie trebuie sa raspunda la cei cinci W,
insa la o analiza in detaliu a evolutiei jurnalismului audiovizual din
ultimii ani, se constata faptul cagenul informativ fundamental stirea
raspunde doar la intrebarile cine?, ce?, cand?, unde? si din ce in
ce mai rara la intrebarile de ce? si cum?. Pe aceste intrebari de ce?
si cum? sunt construite de regula emisiuni care se difuzeaza dupa
buletinele informative, dearece la astfel de intrebari raspund emisiunile
care intra in categoria genurilor comentative.
Dintre genurile publicistice care se utilizeaza in construirea
unei emisiuni, reportajul poate figura si intre genurile informative.
Reportajul a devenit parte componenta a emisiunilor de stiri,
particularitatea acestuia fiind implicarea reporterului in eveniment. De
exemplu: relatarile de la fata locului ale reporterilor care se plaseaza in
zone turistice sau in detalierea unor evenimente care tin de fapt divers.
Din pacate elementele informative ale reportajului in audiovizual incep sa
tina din ce in ce mai mult de venimente din clasa faptului divers.
Mijloacele literar-artistice sunt mai degraba folosite in
genericele din cadrul stirilor care preced reportajul desre evenimentul
respectiv.

38
 In presa scrisa imaginea a devenit din ce in ce mai dominanta
astfelincat pagina de reportaj devine un foto-montaj cu comentarii si
explicatii. O explicatie ar fio ca atat presa scrisa, radioul cat si
televiziunea se confrunta cu lipsa de interes a publicului pentru citit.
In constructie emisiunilo indiferent de genul publicistic s-a
produs o translare, o mutare, inclinare a prezentei jurnalistului si
inlocuirea lui cu oameni din realitate, care devin ei insisi protagonistii
acelei emisiuni. Exemplu: Tablou de nunta, 95-95, Din dragoste,
Surprize-surprize, toate aceste emisiuni sunt construite pe marturisirea
unor trairi si intra in categoria emisiunilor in care reporterul aproape ca
dispare din imagine iar productia este aidoma unui film prin montaj
cinematografic.
Majoritate emisiunilor in spatiul audiovizual sunt concepute
si elaborate pentru a raspunde interesului categoriilor de varsta tinere si
categoriilorde public inclusa in rubrica public activ adica cel care este
incadrat intr-o activitate remunerata.
Genurile publicistice in jurnalismul audiovizual functioneaza
caun sistem in care lementele pot interfera. In practica se intalnesc
emisiuni in care se foloseste reportajul-ancheta, reportajul-interviu,
reportajul-eseu, interviul-pamflet, ancheta-pamflet, articolul-comentariu,
etc. Aceasta combinare de genuri publicistice ofera jurnalistului
capacitatea de a se manifesta jurnalistic nefiind incorsetata de un anumit
gen.
Exista totodata si in audiovizual elemente specifice pentru
presa scrisa, de exemplu in construirea stirii in presa scrisa inceputul
reprezinta raspunsul la intrebarea cand?, pe cand la radio sau la
televiziuneinceputul stirii este raspunsul la intrebarea ce s-a intamplat?.
Marele avantaj al comunicarii radio si tv este simultaneitatea,
posibilitatea transmiterii evenimentului in direct.

LANSAREA IN PRODUCTIE

1. SCEANRIUL DE TELEVIZIUNE;
2. CONSTRUCTIE GENURILOR PUBLICISTICE IN
IMAGINI SI SUNETE
In jurnalismul audiovizual se foloseste sintagma lansarea in
productie asemanatoare cu lansarea in productie din fluxul industrial
alunui produs. Bugetele formatelor de emisiuni, numarul de editii pe
aceiasi tema si intinderea pe grila presupun costuri uneori uriase, pentru
ca includ si salarizarea personalului de creatie, de executie, care de multe
ori este foarte numeros.

39
 In prezent in structura canalelor de radio si televiziune mari
(regionale, nationale, internationale) s-a introdus metoda achizitionarii de
servicii. Astfel se achizitioneaza servicii pentru:
Servicii de creatie: achizitii de idei, scenarii, proiecte,
adaptari, etc, semnale muzicale pentru genrice, generice video care se
executa la alte firme de productie, toate aceste pentru degrevarea
personalului din canalul tv respectiv;
Inchirieri de aparatura si utilaje tehnice necesare pe
perioada inregistrarii productiei sau difuzarii emisiunii in direct;
Intrarea in productie se programeaza in functie de planificare
facuta in baza scenariului.
Scenariul reprezinta un gen publicistic care are capacitatea
de a cuprinde evolutia ideilor mesajului, continutului emisiunii pe un
timp dat.
Un scenariu se elaboreaza, redacteaza pe principiul clasic al
unei compuneri: inceput, cuprins si incheiere. In aceste trei parti trebuie
sa se constituie un liant de imagini si sunete care sa duca la aparitia unei
opere artistice.
Atunci cand se concepe un scenariu pentru o emisiune in
audiovizual componentele de imagine si de sunet insotesc redactarea
textului. Din experienta scenariul si decupajul se produc de cele mai
multe ori simultan. Ulterior dupa lectura intervine decupajul regizoral si
dupa inregistrarea emisiunii sau in timpul ei intervin modificari uneori
atat la scenariu cat si la decupaj in functie de evenimentele desfasurate.
Daca scenariul este o poveste intr-o cursivitate ce starneste
interes, decupajul reprezinta aceiasi poveste pusa in tipuri deplanuri de
filmare si cu explicatiile de decor, de sunet, de ambianta, de descriere de
personaje.
Tipurile de planuri de filmare sunt in general aceleasi ca si
cele din cinematografie si ele sunt folosite intr-o succesiune care sa evite
asa numita saritura, adica o disfunctionalitate tehnica creata de lipsa de
logica in miscare.
Planuri fixe: prim plan, gros-plan, plan detaliu si plan
general.
Planuri miscate:
- panoramare (se filmeaza de la stanga la dreapta);
- traveling (obiectul de filmat ramane fix, se misca
camera in jurul lui);
- racoursi ( se filmeaza de jos in sus);
- plongee (se filmeaza de sus in jos).
In domeniul radioului scenariul reprezinta aceiasi forma de
creatie ca si in televiziune, dar decupajul are in vedere recrearea realitatii

40
cu ajutorul sunetului: vocea umana, ilustratia muzicala, ambianta,
sonorizarile, zgomotele.
Zgomotul face parte din viata, la radio el nu este folosit ca un
element perturbator al inregistrarii, ci este folosit pentru crearea unei
secvente sonore veridice.
Cu ajutorul sunetelor se decupeaza din realitate sunetele care
creaza realitatea transmisa prin radio.
In orice post de radio exista banca de sunete, unde de-a
lungul vremii aufost inregistrate diferite sunete, si ele se gasesc descrise
dupa actiuen pe care o sugereaza, de exeplu: apa de munte care curge cu
viteza mare sau vant care trece prin frunzis cu zgomot.

PARTICULARITATILE EMISIUNILOR DE STIRI,

DIVERTISMENT SI EDUCATIVE

Programele de stiri sunt realizate toate in regim de transmisie

in direct insa interiorul programului etse impanat cu fragmente
inregistrate.
Particularitatea acestor emisiuni este data in peisajul
audiovizual romanesc de notorietatea si celebriatatea dobandita in mod
paradoxal in comparatie cu alte spatii de transmisie traditionale (de
exemplu America, Franta) de vedetismul prezentatoarelor si
prezentatorilor.
Pentru prima data in peisajul audiovizual romanesc dupa
1990 la televiziune publica ua disparut din spatiul de prezentare crainicele
iar spatiul de interes s-a mutat catre crainicii de stiri. Odata cu infiintarea
postului PRO TV in 1995, la anuntul de deschiderepentru prima data in
Romania, numel crainicei a intratpe picior de egalitate cu numele
capitalei, tarii si canalului de televiziune. Din acest moment in Romania
s-a produs un fenomen care nu este inregistrat intr-o istori relativ noua de
televiziune.
De regula la canalele americane sau britanice, germane,
franceze, italiene, prezentatorii de stiri se recrutau din randul reporterilor
cu vechime de 20 de ani. Accentul se punea pe credibilitatea mesajului
transmis, si se considera ca o tanara frumoasa, machiata, pieptanata nu ar
produce o impresie credibila stirilor politice, sportive, etc.
In Romania fenomenul Stirilor PRO TV a generat o
miscare de imitatie siaua aparut pe banda stiriste a caror singura
aparitie se presupunea ca ar atrage publicul.
Folosirea imaginii spectacol a coincis catre sfarsitul
deceniului al noualea cu transformarea programului de stirri intr-un

41
program de stiri-spectacol, unde informatia este folosita pentru a strarni
emotia.
Informatia mass-media nu mai este un vector de noutate in
programul de stiri ci un element de spectacol. Aspectul de spectacol
genrat de pozitionarea stirilor in program cu titluri socante, generice
impresionante, fundaluri de studiouri ultramoderne cu aspect gen NASA,
in final creaza un sentiment de artificial al programului de stiri, si chiar
elementele care sunt informatii majore cu implicatii asupravietii
ascultatorului / telespectatorului printr-o astfel de prezentare devin
derizorii, superficiale.
Prin aceste tehnici de realizare a emisiunilor de stiri: cadre
scurte, povestiri socante si toate celelalte maniere de realizare a
emisiunilor educative sau de divertisment au suferit mutatii: grotescul,
persiflarea, mistocareala, limbajul si gestica cu dublu inteles, au dus la
crearea unor emisiuni de succes la public dar de insucces in raport cu
valorile traditionale.
Atitudinea de indiferenta noncombata, de neparticiparela
viata sociala este data si in buna masura de absenta aproape totala a
emisiunilor care tin de educarea publicului pentru a se manifesta fata de
autoritati.

In conceperea emisiunilor culturale si de divertisment se

respecta metodologia clasica pentru o emisiune in audiovizual.
Elementele de particularizare intervin in momentul intrarii in specificul
cerintei ofertei de program.
De regula, desi la prima vedere pare ca emisiunile culturale
si de divertisment ar putea fi emisiuni la poli diferiti, totusi ele se inscriu
in tendinta generala a jurnalismului audiovizual contemporan care
impune utilizarea elementelor de spectacol, de fastuos, de exorbitant, de
maretie.
Atunci cand nu sunt realizate intr-un decor meschin, inchis
tip camera, emisiunile culturale si de divertisment utilizeaza informatia ca
vector pentru educatie, valorile de limbaj, comportament si gestica ca
vector modelator pentru instructie, cele doua tipuri de emisiuni folosind
capacitatea omului, pentru emisiunile culturale de a se concentra pe
domeniul cultural si pentru emisiunile de divertisment de a se concentra
pe elementul de buna dispozitie.

42
 PRODUCTIA EMISUNILOR INFORMATIVE

Productia emisiunilor informative in direct a unui eveniment care

poate fi si politic, sportiv, spectacol, o festivitate de premiere, eveniment
religios. Deoarece prin intermediul acestor transmisii in direct
telespectatorii si radioascultatorii pot fi martorii oricarui eveniment care
are loc in orice punct al globului, deci in spatiul terestru dar tehnica de
transmitere in direct a evoluat atat de mult incit se poate transmite in
direct din spatiul extraterestru ( submarin, oriunde poate fi amplasat un
emitator ).
Daca la inceputul radio-lui si al tv- lui emisiunile informative erau
transmise de regula la inceputul zilei, primul buletin informativ ( ora
7,00) si la sfirsitul zilei ( ultimul ora 22,00) in prezent prin
ultraspecializarea canalelor fluxul informativ a devenit non-stop la
canalele specializate pe stiri si la un interval orar de minim 2 ore la
canalele generaliste ( ex:Antena 1 ).
Cele mai obisnuite emisiuni informative sunt jurnalele de stiri , in
cadrul acestora se disting 2 rubrici : cu un mare impact la public : meteo
si sport. Aceste rubrici care altadata inchideau un buletin de stiri , astazi
au ajuns sa il deschida.
Din punct de vedere al orei de plasare in grila , jurnalele de stiri au
un continut specializat care le particularizeaza in fluxul informativ al zilei
.Jurnalul de dimineata contine informatii , note, reportaje, un mini
documentar din toate domeniile vietii sociale care sunt de interes in
momentul respectiv,evenimentele noptii petrecute de la ultimul buletin
informativ pana dimineata , corespondentele de la corespondentii locali,
teritoriali, internationali.
Tinand cont de ora de difuzare , jurnalul de dimineata are menirea
sa faca si prezentarea evenimentelor zilei. Tonul , vocea, lectura trebuie
sa fie fonic, in forta, dinamic.
Continutul informatiei este determinat de realitatea zilei de
evenimentele care sunt in desfasurare , dar in acest jurnal se pot include
si informatiile care sunt general valorice din domeniul utilitar pentru
public. Ex: intrerupere de energie electrica, lucrari de drumuri pentru o
anumita perioada, prestari servicii pentru populatie, programul de lucru
cu publicul.
Motivatia editoriala a plasarii unor astfel de informatii este si faptul
ca la prima ora a diminetii radioascultatorul si telespectatorul fidelizat si
obisnuit cu faptul ca ceea ce si doreste la inceputul fiecarei dimineti este
acel jurnal. Urmatorul buletin de stiri depinde de specificul si grila de
programe a postului respectiv. In ultima perioada , ultimii 5 ani
informatia care tine de zona de actualitate stirile la zi se transmit si prin

43
reteaua internet si prin reteaua de tv mobila si prin ofertele de servicii ale
retelelor de telefonie mobila.
Emisiunile informative contin atat secvente inregistrate cat si
secvente transmise in direct . Emisiunile informative sunt de regula
realizate de ziaristi specializati in relatari de evenimente politice, de fapt
divers sau sportive constituiti de regula intr-o redactie de sine statatoare
organizata in functie de locul unde se intimpla evenimentul, in redactia de
stiri , sectia interne, sectia externe, sectia sportiva. In unele posturi
redactia sportiva poate sa fie un departament separat. La elaborarea unui
fluxinformativ audiovizual contribuie urmatoarele persoane cu atributiile
lor generale in cadrul echipei de productie:
- producatorul : persoana care are responsabilitatea integrala
realizarii si difuzarii jurnalului. El este mandatat de catre directorul sau
redactorul sef sa repartizeze activitatea personalului din subordine si are
autoritate de decizie pentru toate problemele de creatie si estetica si care
trebuie sa supravegheze permanent relatiile din cadrul echipei de
productie editorial si tehnic. Lucreaza in program de tura 12 cu 24 ore .
- prezentatorul jurnalului : persoana cea mai vizibila este varful de
lance, figura, personalitatea care imprima trasaturi individuale si face ca
jurnalul respectiv sa fie asociat cu postul respectiv. Ex: Andeea Esca
,proTv., Lucian Mandruta ,Antena 1, Razvan Dumitrescu, Realitatea.
Prezentatorul stirilor reprezinta o alta modalitate de a fideliza publicul.
De regula pentru jurnalul de dimineata echipa de redactare este
culeasa cu masinile in jurul orei 2,00, prezentatorul soseste la ora 5,00
pentru a intra la ora 7,00.
Pentru stirile de la ora 19,00 prezenta este necesara in redactie dupa
ora 15,00, activitate: machiajul, lectura tuturor informatiilor, realizarea
conformului intre prezentator si regizor, desfasuratorul final al emisiunii
cu timpii in care intra fiecare material,vizionare inregistrari, timpii de
intrare in legatura cu invitatii prin telefon sau legaturi cu un alt car de
reportaj.
Oamenii de baza in redactarea unui flux informational sunt:
reporterii de teren, redactorii, cei care se deplaseaza pentru colectarea
,redactarea sau transmiterea stirilor care le-au fost repartizate la sedinta
de sumar al zilei.
- regizorul de montaj : are un loc principal in procesul de pregatire,
productie, difuzare a emisiunii. El poate sa solicite inainte de plecare la
filmare pe teren, unghiul de filmare, planuri de filmare in functie de
modul in care si-a conceput regizorul formatul jurnalului respectiv.
In televiziune notiunea de platou defineste o portiune dintr-o
imagine filmata inca nemontata . Ea mai poarta si numele de material brut
, imagine bruta.

44
 Caseta de filmare care n-a mai fost inregistrata niciodata se
numeste in termeni uzuali : caseta cruda.
In tv tipurile de planuri sunt clasificate in functie de distanta care se
afla intre pozitia camerei de filmat si obiectul pe care il ai de filmat:
planul lung sau planul larg este imaginea in care obiectul pe care il avem ,
filmat in intregime, planul mediu, prim plan.
Alte planuri intermediare: plan american ( pina la genunchi ) ,
planul detaliu, grosplan , plan de ansamblu ( mai multi oameni ), planul
general. In toate aceste planuri camera este fixata.
Cand camera incepe sa se miste , cu roti montate pe o sina sau
portabila, cind camera este portabila mai pot fi realizate unele planuri de
filmare , travelling presupune ca obiectul pe care il vrem sa-l filmam nu
se misca, in schimb camera se misca in jurul obiectului si transfocarea
care presupune o miscare de obiectiv de camera de la detaliu la plan
general.
Unghiurile de filmare sunt de regula 3: normal atunci cind camera
se afla la acelasi nivel cu subiectul filmarii si nivelul este dat de nivelul
ochilor, cind imaginea este de sus in jos , se numeste contra plonjeu, iar
atunci cind privim de sus si ne uitam catre nivelul ochilor , jos, iar camera
de filmat se afla deasupra nivelului ochilor acest unghi se numeste :
plonjeu. La acesea se mai adauga notiunile de plan contra plan care
inseamna punerea fata in fata a doua personaje.
-regizorul tehnic: este de regula inginer sau bun cunoscator al
pupitrului tehnic din studioul de emisie. El asista regizorul de montaj , de
emisie si intervine in procesul de difuzare al buletinului de stiri pentru
rezolvarea caror probleme tehnice care il depasesc pe regizor si preia
functiile regizorului. El este ajutat de mai multi tehnicieni care au in grija
buna efectuare a legaturilor telefonice, functionarea promterului ( aparat
in interiorul caruia se introduce o discheta sau un CD ).
In interiorul studioului de emisie la tv apar operatori de imagine, la
radio sunt operatori de sunet. Operatorii de sunet au obligatia de a asigura
derularea inregistrarilor in conformitate cu anuntul prezentat la buletinul
de stiri de la tv operatorul de imagine asigura captarea imaginilor in
conformitate cu indicatiile pe care le primeste de la regizorul de emisie
sau montaj .
Toate instructiunile care se primesc in timp ce se difuzeaza buletinul
de stiri se fac prin intermediul unei instalatii de intercomunicatie la casca.
Singurii care in timpul emisiunii au microfoane si pot comunica sunt
regizorul de emisie care primeste instructiuni de la regizorul de montaj si
cameramanii care primesc in casti instructiuni de la regizorul de montaj.
Echipele de teren dupa ce au adus informatii si au montat
informatiile iau legatura cu ilustratorul muzical care asigura muzica si
efectele sonore in functie de continutul informatiilor si succesiunea lor.

45
In presa moderna audiovizuala anumite momente ( inundatii, viscole )
sunt informatiile care se prezinta cu generice anume pregatite, care au ca
scop de a sensibiliza opinia publica la reportajele si transmisiunile care
urmeaza .
In specialitatea anglo-saxona se consemneaza ca fiind primul
reportaj in direct transmis ca eveniment de stiri : ceremonia de incoronare
a reginei Elisabeta in anul 1953.
Toreticienii genurilor de presa sustin insa ca in realitate acesta nu a
fost un reportaj ci mai degraba un eveniment imprevizibil si delimitat in
timp si spatiu. Un reportaj in direct ar putea fi considerat razboiul din
Golf 1991 si 11 septembrie 2001.
Ca gen publicistic reportajul in direct este utilizat in buletinele de
stiri din zonele fierbinti ale globului unde astazi poate fi folosit si
videofonul ca mijloc de transmisii, alaturi de relatarea telefonica, dar a
fost aproape minimalizat prin supralicitare a transmisiilor in direct de la
evenimentul local.
Buletinul de stiri a inceput sa aiba aspect de divertisment cu
conotatii de amuzament si sa fie axat pe informatia - spectacol si pe
informatia - emotie.
Incarcatura de imagine pe ecranul din timpul unei emisiuni de stiri
a plecat de la un crainic cu fundal neutru si apoi au fost doi prezentatori ,
a aparut apoi crainicul cu banda de stiri, cu fundal , apoi crainicul
fundalul si legaturile. In acesta avalansa informationala solutia este
protectia la supraabundenta informationala.
Pentru un ziarist selectarea informatiei care-i sunt necesare in
dezvoltarea carierei pentru un public teleascultator , selectarea unor
inform. care ii sunt necesare pentru practicarea profesiei pentru
desfasurarea vietii .
Ca prima solutie identific domeniul jurnalistic de specializare.
Specialistul este acela care stie foarte multe despre : viitorul este acela al
presei specializate.
Tehnicile de redactare de radio si tv sunt in primul rand axate pe
oralitatea textului . Textul este scris pentru a fi auzit.
Fata de presa scrisa unde introducerea publicului in materialul
jurnalistic este facuta prin titlu , subtitlu, scheme grafice, pentru a atrage
atentia cit asupra reportajului , informatiei, in interiorul buletinului de
stiri de la radio si tv, prezentatorul de stiri are menirea ca inaintea fiecarei
secvente sa aibe la dispozitie un text scris de redactor de teren asa
numitul cap video care trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari
jurnalistice: cine , cind, unde ? celelalte intrebari jurnalistice : de ce,
pentru ce, intrind in obligatia redactarii textului sa le contina . De cele
mai multe ori insa informatiile prezentate de crainic se reiau si in
secventa inregistrata sau transmisa in direct.

46
 Alaturi de cei numiti pina acum in interiorul echipei de constructie
se mai afla scenograful care este un om de creatie care asigura proiectarea
decorului si de sigla dupa ce au fost difuzate primele buletine de stiri in
acelasi decor scenograful nu mai are obligatia sa fie prezent la emisie.
Machiorul isi face treaba inainte de intrarea in emisie si daca este
necesar in pauze poate revenii cu retusuri la prezentator sau invitatul in
direct.
Mai sunt folositi :tehnicianul de lumini si tehnicianul de sunet .
Acesta este echipa care asigura productia unei emisiuni nu numai de
stiri in spatiul audiovizual. In concluzie fazele procesului de productie si
de difuzare ale emisiunilor informative pot fi impartite in trei etape
distincte:
1. pregatirea emisiunii
2. emisia propriu zisa
3. post emisia

Pregatirea emisiei: procesele informatiilor in aceasta etapa sunt

pentru o emisiune de stiri lista cu evenimentele care se desfasoara in acea
zi care dintre ele se filmeaza pentru difuzare in ziua respectiva si care in
zilele urmatoare .
Nominalizarea redactorilor respectivi pentru realizarea
inregistrarilor a reporterilor care urmeaza sa faca transmisiile in direct,
sedinta de sumar care este prima reuniune a echipei din ziua respectiva si
care are loc pina in ora 10,00 pentru jurnalul de la ora 19,00 ; pentru
jurnalul de pranz ea are loc si mai devreme .
Echipele intr-o statie de radio sau tv sunt echipe fixe impartite dupa
ora sau programul la care lucreaza Ex: pentru ora 19,00 echipele pentru
22 sedinta de sumar ajuta si la pozitionarea importantei evenimentului pe
de o parte, pe de alta parte editorialul se si nominalizeaza genul
reportericesc prin care se aduce o informatie in atentia opiniei publice.
Ex: se face desfasuratorul filmarilor si se stabileste din care loc se
transmite in direct , care informatii se aduc cu ajutorul unor invitati in
direct , ce comentariu se introduce,cine face un sondaj de opinie pe
strada, cine un reportaj.
Paginarea unui buletin de stiri incepe din primele ore ale diminetii si
se incheie odata cu difuzarea lui pe post deoarece chiar in timpul
difuzarii se intimpla ca sa se schimbe ordinea materialelor inregistrate in
functie de desfasurarea evenimentelor.
Plecarea pe teren a echipelor de inregistrare video sau sunet la radio
este coordonata de seful de productie sau administratorul de productie
care odata cu nominalizarea echipei tehnice face si programarea
echipamentelor necesare: camera de luat vederi pentru tv, pentru radio
reporterii, redactorii sunt dotati cu cite un aparat de inregistrare.

47
 La transmisii complexe se adauga pentru radio echipa de sunet.,
pentru tv echipamentul tehnologic de lumina plus mijloacele de transport
care pot fi simple sau specializate ( care de reportaj ).
Pentru emisiunile care se transmit zilnic comenzile de necesar
uman si tehnic pentru realizarea productiilor se fac la inceputul intrarii
programului in productie si ele se asigura dupa aceea automat.
La post emisie se procedeaza la preluarea casetei pe care a fost
inregistrat buletinul de stiri in direct pentru ca chiar daca emisiunea este
in direct legislatia romana si europeana obliga la inregistrarea acesteia fie
la reluarea pe un alt program ( ex: un buletin de stiri de pe un canal
national se retaransmite pe un canal international si in vederea arhivarii
pentru stocare in cadrul emisiunilor de arhiva si pentru acordarea
dreptului la replica care in conformitate cu normele CNA se acorda in
termen de 7 zile de la data emisiei.
Scriptul emisiunii informative si cu desfasuratorul emisiunii se
introduce in caseta de arhiva si ea urmeaza fluxul firesc al documentelor
arhivate.
Desfasuratorul emisiunii cuprinde titlul , jurnalul de dimineata, ziua,
data , ora transmiterii si in ordine time-codurile ( ora , minutul si secunda
unde se afla inregistrat pe caseta toate secventele difuzate in jurnalul
respectiv inclusiv rubricile meteo si sport in asa fel incit peste un anumit
timp jurnalul arhivat sa constituie un document video al zilei respective.
Oare evenimentele difuzate reprezinta ziua respectiva pentru posteritate ?.

RIGORILE PRODUCTIEI IN AUDIOVIZUAL

Intr-o perfecta caracterizare de globalizare, digitalizare,

multiplicare, a serviciilor de televiziune, audiovizualul romanesc a avut o
dezvoltare spectaculoasa in special in ultimii 4,5 ani atit in vedera
armonizarii legislatiei romanesti , in ceea ce priveste functiile radiourilor
si telev. cu legislatia europeana, atit in ceea ce priveste proliferare
canalelor de televiziune si a posturilor de radio , cit si diversificarea
programelor si a emisiunilor .
Asistam , la o redimensionare a pietei de radio si televiziune. In
momentul de fata in Romania functioneaza aproximativ 120 de posturi tv
centrale si locale din care 30 sunt difuzate pe satelit.
Numai televiziunea publica dispune de 4 canale nationale toate pe
satelit, dintre care 2 : tvrl si tvr 2 au si difuzare pe statii terestre.
( transmisiunea terestra se face prin mijloace tip analog, transmisiunea
prin satelit se face prin mijloace tip digital ). Alaturi exista si alte 4
canale teritoriale care pot fi incluse in categoria televiziunilor locale:
Iasi, Cluji, Timisoara, Craiova.

48
 Astfel televiziunile comerciale si-au construit in jurnalele de stiri
spatii pentru corespondentii locali (vezi ProTV , Antena 1,prima ) unde in
anumite localitati se da legatura la corespondentul postului tv, iar pe
fundal se sugereaza ca exista un canal de televiziune locala care apartine
televiziunii mame .(ProTV Brasov,Cluj,Timisoara ).
Peisajul televizual este completat de o vasta retea de operatori de
cablu care acopera tot teritoriulo tarii ( urban si rural ) iar mai nou alte
forme de multiplicare a semnalului ofera posibilitati cu usurinta chiar si
in zone rurale dificile.
La nivel European peisajul audiovizual este grupat pe
considerente de marime si de dispozitie geografica ( ex: piata vest-
europeana de categorie mare : M.Britanie, germania, Franta,Iitalia si
Spania .
- marime medie: Olanda,Belgia ,Grecia, Austria, Portugalia, Elvetia,
Irlanda
- piata mica: Monaco, San Marino, Luxemburg.
Pietele central si est-europene de marime mare : Polonia si Romania.
- marime medie: Cehia,Slovacia,Bulgaria,Ungaria
- marime mica: Albania, Bosnia-Hertegovina, Slovenia,Croatia
Piata audiovizualului CSI: Ucraina, Rusia, la nivel mediu : Belarus si
Moldova
Piata audiovizualului din tarile mediteraneene:
- mari: Egiptul
- medii: Maroc , Tunisia
- mici: Cipru, Malta, Israel,Iordania, Liban
In ceea ce priveste radioul in Romania exista in functiune peste 310
posturi de radio locale si 14 difuzate prin satelit. Societatea publica de
radio cuprinde un numar considerabil de canale ,posturi: Radio-Romania
Actualitati, Radio- Romania Cultural, Radio-Romania Tineret, Radio
Romania Muzical care dispun de retele nationale si 10 studiouri teritoriale
(locale).
In piata nationala de radio din Romania exista si o retea comerciala:
Europa FM care are 30 statii locale.
La nivel european cea mai densa retea de radio se gaseste in Spania
si Germania. Retea de televiziune : Germania si Spania. Din punctul de
vedere al dotarilor familiilor cu echipamente de televiziune, la nivel
european Germania detine locul 1 urmata de Marea Britanie.Franta,Italia,
Suedia, . Romania figureaza cu 8 mil. De gospodarii cu televizoare la o
populatie de 22mil de locuitori, din punct de vedere numeric este
superioara Poloniei.
Mai este important in conceperea si elaborarea unei emisiuni de
luat in calcul nu numai dimensiunea cantitativa dar si cea calitativa. S-a
constatat ca in medie in Romania 88% sunt televizoare color 81% au

49
telecomanda, 59% au teletext, 37% au sunet stereo, 11% au ecran plat ,
dar la nivelul tarii statiile de cablu au patruns 65-70%, zona urbana 95%,
zona rurala 30% . TVR1 singura televiziune care acopera cel mai mult
teritoriu national ,TVR2 80%, ProTv 70%Antena 70%.
La nivel radio-ului in prezent mai mult de jumatate din gospodariile
din Romania detin un aparat de radio, iar 28% nu au nici un fel de aparat
de radio, zona urbana este cea mai densa ca numar de radio si
televizoare.
O emisiune audiovizuala urmeaza sa intre in productie in functie de
toate aceste elemente analizate
- tipul mijloc audiovizual
- specificul canalului national , local, international, daca este
specializat sau generalist
- daca emisiunea este programata in grila de programe sa fie
difuzata intr-un spatiu orar de dimineata , prinz, seara si daca emisiunea
este un program propriu cu mijloace de productie autohtone , o
coproductie, programul la care isi pot aduce diferite forme de
contributieintelectuala , financiara sau tehnica mai multi parteneri.
Procesul de productie al unei emisiuni in spatiul audiovizual este
de mai multe feluri in functie de genul programului , durata emisiunii,
modalitatea de difuzare , sursa de obtinere a acesteia.
Din punct de vedere al modalitatii de difuzare emisiunile sunt:
Directe sau inregistrate. In functie de genul de emisiune avem: emisiuni
de coplexitate mica, care pot fi numite chiar simple interviuri de scurta
durata in zona emisiunilor formative, in zona divertismentului acele
monoloage sau anunturi.
Emisiuni de complexitate medie: dezbaterile, talk-show-uri,
reportajul si documentarul. Emisiuni de complexitate mare: cu public,
filmele, radiofonic, buletine de stiri si editiile speciale. Acestea reflecta
un fapt in zona jurnalismului audiovizual: trasmiterile informative in
spectacol si tintirea mesajului spre receptarea afectiva.
Din punct de vedere al sursei de obtinere , programele pot fi :
- proprii: in cadrul canalelor respective
- achizitionate : nu se exercita decit activitatea de traducere, titrare,
comprimare ( scurtare, dimensiuni pe spoturi , presupune existenta
unui nr. de redactori). Din punct de vedere al normelor europene in
categoria jurnalistilor de radio sau televiziune se incadreaza numai
acele persoane care contribuie in mod direct la mediatizarea unui
eveniment, al unuifapt, ziaristul care produce stirea. Din punct de
vedere al duratei : emisiunile de televiziune , de radio sunt
impartite in standarde europene care admit durate de pina la 15
minute in categoria de emisiune scurta, 60 minute emisiune cu
duirata medie si emisiuni cu durata de peste 60 minute , emisiuni

50
 lungi si de lunga durata: artistice, filme, teatru, eveniment special
( vizita papei in Romania ).
Orice productie audiovizuala urmeaza sa fie realizata in
urma unei cereri de oferta . Cererea de oferta presupune titlul emisiunii,
urmat de precizarea pozitiei in grila . In interiorul cererii este exprimata
intentia, pe ce durata se intinde difuzarea ei, frecventa, publicul tinta,
matricea format si bugetul. Ex: TVR1

CERERE DE OFERTA
Eclipsa `99

1. Pozitia in grila: marti , ora 22,30 , durata: 30 minute

2. Intentia: (subiectul) Eclipsa din 1999 ofera Romaniei oportunitatea
de a se situa pentru o zi in punctul maxim de interes al planetei, cu toate
avantajele ce decurg de aici. Emisiunea coopteaza interesul publicului.
3. Durata proiectului: 13.041999 29.06.1999
4. Frecventa: saptaminal
5. Publicul tinta: eterogene, cu virsta cuprinsa intre 12-50 ani, aceste
limite cuprind majoritatea publicului vizat, dar exista si virfuri
superioare si inferioare acestor limite . Nivelul de pregatire al tintei ,
vizeaza intre mediu si superior , fiind exclusi specialistii. Accesibilitatea
si atractivitatea programului sunt cele doua cerinte pentru a copta publicul
tinta.

6. Audienta: aceasta cerere de oferta , fiind lansata pe piata pentru

un program special : eclipsa de soare , fenomen rar a impus plasarea ei in
spatiul de seara care se incadreaza in categoria prime-time care, intra in
contradictie cu modul de realizare a unei astfel de emisiuni , fiind mai
putin importanta abordarea subiectului cu mijloace la nivelul stiintei
popularizate , ci scopul acesteia este cointeresarea agentiilor de turism
care sa-si promoveze programele speciale legate de acest eveniment. Cota
de audienta prognozata: 10,12 %
7. Matrice-format: rubrici permanente care sa dinamizeze fluxul
de informatie mult mai usor de receptat si in formele grafice atractive ;
comentariu dinamic ; concentrare asupra dezbaterii subiectului ,
concentrare asupra dezbaterii subiectului , ilustrarea cu imagini
spectaculoase si punerea in valoare a spatiului romanesc implicat in acest
eveniment turistic, includerea in format ale unui concurs interactiv ale
carui premii sa fie oferite de agentii de turism
8. Bugetul : profilul cu totul special al emisiunii permite finantarea
integrala a cheltuielilor de realizare ; fiind posibila obtinerea unor
beneficii substantiale din partea agentiilor de turism cointeresate. In

51
productia de jurnalism audiovizual , obtinerea unei emisiuni in urma
concursului de cerere de oferta coincide cu lansarea in productie a unei
emisiuni; fiecare faza a compunerii si producerii unei emisiuni, de la
ideea initiala cuprinsa in cererea de oferta pina la transmiterea , difuzarea,
pina in fata telespectatorului, drumul presupune si luarea unor hotariri
imediate dar si altele foarte elaborate mai presupune si constringerea de
(timp,vreme) sau tehnica avuta la dispozitie care obliga realizatorul sa
aibe capacitatea de a se adapta si comunica permanent.
Toate emisiunile sau programele in audiovizual incep cu o idee.
Aceasta idee poate veni din interiorul postului de radio sau tv sau din
exteriorul ei. Exista companii independente care produc astfel de
programe . Scoaterea la licitatie a cererii de oferta poate modifica ideea
initiala. Dar scopul si continutul emisiunii ramin aceleasi.

Fazele de productie sunt:

1. predocumentarea
2. documentarea
3. productia
Etapa a doua : inregistrarea sau transmiterea in direct a
productiei si post productia care inseamna elemente de activitate de
arhivare si stocare pentru emisiunile care s-au transmis in direct si altele
pentru cele care au fost inregistrate .
In cadrul primei faze , de regula un ziarist de radio sau tv are
cunostinte despre domeniul in care doreste sa-si realizeze emisiunea si de
regula una din fazele obligatorii in audiovizual, prospectia care
presupune deplasarea la fata locului doar sa vezi. In mod uzual pentru
emisiunile informative pentru reportajele mici nu se mai practica .
In schimb prospectia este obligatorie la emisiunile complexe , la
transmisiile in direct din locuri care chiar daca sunt cunoscute este posibil
sa creeze anumite dificultati , transmiterea in direct a unui spectacol
sportiv , meci de fotbal. In timpul prospectiei se urmareste daca locul
respectiv este potrivit unei transmisii in direct sau inregistrate. Daca se
poate asigura un sunet inteligibil, daca se pot realiza imagini clare si se
poate asigura loc de amplasare a carelor de reportaj.
Asistenta de la locul de amplasare a carelor de reportaj pina la locul
unde se amplaseaza camerele de filmare sau pupitrul de sunet la radio
este foarte important deoarece colectarea acestora se face cu cabluri .
In conditiile unei productii care se desfasoara in studio prospectia
nu mai este necesara, ea se transforma in intilnirea de lucru intre toti cei
care participa la filmarea din studiou, masinistii sunt persoanele care

52
asigura mutarea obiectelor, scaune, birouri ; scenografii persoane care
au creat scenografia, in care se filmeaza la realizarea acestei scenografii,
participa timplari , croitori,vopsitori ; regizorul de studiou cel care tine
legatura in timpul emisiunii cu regizorul emisiunii.
Regizorul de platou nu pleaca de pe platoul de inregistrare pina la
incheierea emisiunii ; asistentii de camera si cameramanii, electricienii si
sunetistii, redactorii , realizatorii si moderatorul emisiunii.
In programul de productie exista un spatiu bine determinat intre
anumite ore in care se face montarea de decor inaintea inregistrarii sau
transmitere in direct a emisiunii si un spatiu , la fel de bine delimitat de
montare : 11 -14 inregistrare, 14-17 de montare.
Ceea ce ramine este inregistrarea pe suportul audiovizual , pentru
radio banda audio, pentru tv audio-video. Pentru emisiunile informative
din cadrul posturilor generaliste sau pentru emisiunile informative de la
canalele specializate , decorul , scenografia , dominanta de culoare e
sunetul brand-lui, genericul muzical , logoul sunt permanente , ele fac
parte din imaginea de marca a postului.
Decorurile permanente fidelizeaza publicul radio ascultator si ii
urmeaza un sentiment de familiaritate care il determina sa urmareasca
permanent emisiunea. Schimbarea acestor elemente se produc foarte rar
la posturile care sunt bine pozitionate pe piata ( postul ProTV) .
Studiourile fixe sunt cele care de regula apartin emisiunilor care sunt in
grila de programe cu aceeasi emisiune pe distante, de timp foarte lungi si
au durate mari ( Surprize-surprize)
Notiunea de transmisie exterioara este folosita atunci cind
filmarile au loc in studiouri sau in alte locuri care sunt in afara studioului
canalului de radio sau televiziune: meci de fotbal, parada, teatru, filmat in
interiorul teatrului.
Prospectia presupune luarea in contact cu toate elementele ce
asigura realizarea filmarii inclusiv obtinerea aprobarilor de la autoritati
pentru filmarile in anumite locuri sau acreditari pentru fimari la anumite
evenimente pina la asigurarea in timpul filmarilor care ar putea sa dureze
mai mult timp.
Simultan cu prospectia se desfasoara predocumentarea care
presupune stocarea adunarea tuturor datelor elementare informative
despre subiectul care constitue tema inregistrarii. Documentarea propriu
zisa este asigurata de documentaristi de profesie, dar ea este si un atribut
al jurnalistului inainte de a elabora scenariul .
Majoritatea emisiunilor in audiovizual se realizeaza in regim de
planificare, cu exceptia evenimentelor politice, majoritatea emisiunilor in
audiovizual se desfasoara dupa un scenariu prestabilit convenit, exceptind
emisiunea de evenimente si a fluxului de evenimente la zi.

53
 GRILA DE PROGRAME TIPOLOGIE SI CLASIFICARE

Constructia unei emisiuni de radio si tv in audiovizual porneste de la

citeva elemente care particularizeaza jurnalismul audiovizual Spre
deosebire de presa scrisa licenta de emisie obliga o grila de programe care
sa contina emisiuni cu doua personalitati : caracteristica , specificul
canalului respectiv. In ansamblul mediilor de comunicare jurnalismul
audiovizual este obligat prin norme, unele chiar de expresie in ceea ce
priveste vorbirea corecta a limbii romane ( doc.CNA ).
Structura mesajului este construita in acelasi timp prin grila de
programe prin spatiile de difuzare. Orele matinale ( care ar corespunde in
presa scrisa cu editia de dimineata) iar in conceperea emisiunilor spatiul
orar in care se difuzeaza o emisiune este determinat , deoarece in acest
spatiu exista un public bine determinat sociologic.
Publicul de dimineata este de regula publicul virstei mici sau peste
50 ani la care se adauga posibilul grup tranzitoriu ( publicul care se uita la
tv in timpul unei alte activitati, asculta radio ). Cunoasterea publicului
obliga pe realizatorul de emisiuni in audiovizual sa tina cont in gradarea
rubricilor si in acelasi timp si folosirea limbii adecvate .
Elementul cu totul special al capacitatii jurnalistice audiovizuale este
simultaneitatea cu evenimentul . Chiar si aceasta caracteristica
determinata de capacitati tehnice care desi prin natura evenimentului ar
parea ca este lasata la libera desfasurare a a evenimentului in sine, totusi
si aceasta transmisie in direct presupune elaborare, conceptie si pregatirea
unei emisiuni de3 rezerva in caz ca evenimentul nu mai are loc sau
defectiuni tehnice.
Programul national in grila de programe de regula tinde sa mearga
pina inspre orele 10,00-11,00 cind se produce spatiul de cos comercial
teleshopping.
Considerentele difuzarii : sunt determinate de capacitatea
manipulatorie ale copiilor asupra parintilor si invers. Spatiul emisiunilor
de prinz este de regula consacrat si presupune o conceptie rationala,
logica , coerenta in care factorul emotiv este mai putin prezent deoarece
din punct de vedere biologic capacitatea de reactie la emotii este mai
mica si este de preferat folosirea argumentului rational.
In spatiul audiovizual se dezbat emisiuni de tip caleidoscop care sa
contina pe linga informatie si argument si o doza de divertisment. Dupa
ora 12,00 de regula intre 13,00 si 14,00 primul tronson info. La canale
generaliste.
Perioada dupa amiezii , intre 14,00 si 17,00 este plasata grila
program emisiunilor cu ritmicitate (telenovele) ,reluari sau cu interes de
nisa ( minoritati) . Ora 17,00 este inceputul perioadei de audienta
crescuta si pregatirea publicului pentru plasarea evenimentului tip

54
informatie emotionala. Inceperea fluxului inform. Presupune
condensarea tuturor informatiilor in functie de specificul canalului
audiovizual.
Posturile publice de radio si televiziune dupa criterii care sunt
normate prin lege ( legi de organizare si functionare se indica si ordinea
inform. Care tin de organizare si functionare ).Dupa ora 18,00 spatiul de
prima marime , prime time. Este cel mai vinat de agentiile de
publicitate, se difuzeaza cu mult succes publicitatea tip videoclip de
produs , de marca realizat pe imagini rapide , pentru publicul dinamic
care se presupune ca se afla ca spectator.
Studiile sociologice au demonstrat ca pe spatiul cuprins intre orele
18:00 si 22:00 se atinge capacitatea maxima de obtinere a audientei.
Acest spatiu se intinde pina la ora 22,00. In unele tarii occidentale chiar
spatiul de 23,00 este asimilat orei de prime time atunci cind se incearca
marirea de telespectatori sau fidelizarea unui public de nivel mediu ridicat
la telenovela care au specific generalist.
Ora 24,00 este prin grila clasica consacrata emisiunilor de nisa
( inform. Culturale. Dupa ora 2,00 noaptea pina la primul tronson inform.
al zilei 7,00 are loc reluarea pe canale de televiziune, iar pe canale de
radio program de dialog cu radioascultatorul in emisiuni interactive de
dialoguri.
Programul de seara din spatiul de prime time generos prin
prezenta atestata stiintific , sociologic majoritatea categoriilor de virsta si
profesionale este vinat si supus presiunilor politice si intereselor
economice .
Negocierile pentru calupurile de publicitate din acest spatiu fiind ca
pret cele mai mari. Pe o zi de lucru , spatiul de sambata si duminica este
un spatiu care in grila de program este abordat separat , iar spatiul
evenimentului sportiv , cultural,politic (gen campanii) sunt pregatite si
negociate cu mult timp inainte de desfasurarea lor, raminind la rezolvarea
in functie de capacitatea de mobilizare, organizare si jurnalistica numai
evenimente care sunt imprevizibile; desi in jurnalismul modern ziarele au
editii scrise , culese, si stocate in caz ca se produce decesul unui sef de
stat sau evenimente de larg inreres.
Radioul are stocate benzi inregistrate cu documentare radio cu
acelesi subiecte iar televiziunea documentare filmate , inregistrate care
pot fi oricind transmise in caz ca se produce un eveniment din zona cea
mai larga de interes. In zona de interes , dupa transmiterea buletinului
informativ de maxima audienta de regula se pun in dezbatere publica la
canalele generaliste teme de larg interes si actualitate imediata.
Posturile comerciale folosesc acest spatiu pentru difuzarea
filmelor de actiune , comedii, desi aparent jurnalistul de televiziune si de
radio in scheletul de constructie al grilei de programe pare a nici nu se

55
mai regasi totusi este prezent de la secunda 0 a deschiderii de canal
inclusiv la rubricile de la schoping, in toate celelalte productii
audiovizuale sp.jurnal. audiovizual.in comparatie cu cel de presa scrisa
este ca in radio si televiziune activitatea de productie jurnalistica propune
rigoare, ordine, disciplina, programe de flux industrial si activitate
inclusiv la redactarea unui simplu desfasurator.
Ex: caseta de teleshop este preluata de la firma care a produs-o, se
stabilesc detaliile tehnice se fac fisete de difuzare in asa fel incit prin
norma CNA se poate reface oricind sursa mesajului difuzat ,iar timp de 7
zile , cine se simte indreptatit are dreptul la replica.
Replica audiovizuala este normata prin lege . In presa
contemporana moderna, atit presa scrisa si radio , tv la mat., doc. care tin
de anchete sociale. Se angajeaza cabinete de avocatura sau avocati
specializati care sa protejeze canale de televiziune sau jurnalistul de
posibile derapaje. Ex: chiar emisiuni gen farsa se fac cu semnatura si
acceptul celor care sunt implicati in aceasta .
Dreptul la libera exprimare este permanent avut in vedere iar
corelatia directa cu abuzul de opinie. Aceasta ar presupune ca s-ar putea
face deturnari ale mesajului publicistic catre un mesaj publicitar sau de alt
interes .
In concluzie in ansamblul mediilor de comunicare radioul si
televiziunea reprezinta 2 instrumente mediatice in care vocea ca
instrument de comunicare , sunetul, muzica, ambianta, ca element de
personalizare si imaginea ca element de identificare , reconstruiesc
realitatea prin valentele creative ale jurnalistului. Cu o singura conditie sa
se inscrie in cerintele grilei de programe.

PARTICULARITATILE PRODUCTIEI DE TELEVIZIUNE

Emisiunile informative de divertisment sunt dominante in peisajul

audiovizualului romanesc. Oferta de tv este compusa in principal din
canale generaliste , dar in ultimii ani au aparut canale specializate ce fac
din productia de informatii de stiri un spectacol pentru cooptarea
publicului si pentru a domina piata de publicitate tv ( Pro Tv, Antena
1,Tvr 1). In sectorul productiei de tv sunt cuprinse aproximativ 40
societati / firme de tv ce asigura 13 mii de ore de productie pe an.
Cea mai importanta societate Media Vision , are afaceri economice
de 4,5 mil euro si produce : Teo show, Vacanta Mare, Alege Asia, Dansez
pentru tine. Aceste programe - produse de consum adresate unui public
tinta pe o perioada determinata de filmare , conceputa si realizata in flux
iud. Se urmareste grila posturilor concurente, se stabileste publicul posibil
de fidelizare si se creeaza programul.

56
 A doua firma : Intact Avertising - Antena 1 - ( Tuca Show , Canal
Tv, Vedetele contraataca)
A treia : Creative Vision ( Prima Tv ) : Copuii spun lucruri trasnite,
Da si nu.
A patra: PTWB Valeriu Lazarov Iarta-ma , Ploaia de stele,
Surprize-surprize.
Compania Sagitarius Din dragoste ,Babilonia.
Fiind productii pe baza de contract se supun regulilor comerciale
sunt lansate si retrase de pe piata . devin programe de flux cand audienta
confirma necesitatea prelungirii contractului. Din productiile tv de tip
serial s-au inregistrat in peisajul audiovizual romanesc doua premiere: La
bloc ( Pro Tv ) , si In familie ( Prima Tv ) acestea constituie adaptarea
unui serial englez, unde se schimba doar locul de filmare.
Conceptul , naratiunea , dialogul sunt furnizate de o societate
engleza. Cu aceste seriale posturile tv au inceput sa impuna investitiei
pentru propria imagine si pentru audienta obtinuta din productia de tv , de
fictiune. In productia de stiri ce constituie fluxul informativ avem o
furnizare de realitate.
Cadrul juridic al com . audiovizual.
Se refera in mod deosebit la serviciul public audiovizual.
Principiile sunt:
- universalitatea trebuie sa fie accesibila oricarui cetatean din
tara.
- diversitatea programe adresate unui public diferit si sa reflecte
diversitatea intereselor publicului.
- independenta emisiuni fara presiuni politice si comerciale
- dinstinctivitatea sa se particularizeze emisiuni oferite de
serviciul public fata de cele comerciale.
V.E. a analizat spatiul audiovizual si prin tratatul de la Amsterdam
(1998) stabileste un standard general de performanta pentru fiecare
membru . Atrage atentia asupra competitiei si transparentei statelor,
posibilitatea ca fiecare sa organizeze tv publica dupa specificul statului
respectiv.
Daca in productia de fictiune nevoia de modele duce la
identificarea unor persoane din emisiuni difuzate cu o parte din nazuintele
telespectatorilor, productia de emisiuni informative obliga la respectarea
unor valori editoriale.
In crearea unei emisiuni prima valoare editoriala ce trebuie
respectata este :
- impartialitatea atitudinea jurnalistului de a nu tine cu nici una
din parti atitudine deschisa , credibila , de respect pentru
adevar, comportament ce duce la crearea unor informatii - stiri,
emisiuni, obiective cu credibilitate la public.

57
 - Corectitudine se obtine prin exactitatea relatarii construirii
stirei si informatiei prin verificarea ( 3 surse ) a informatiei si
stirilor , gradul de profesionalizare a echipei.

- Integritate editoriala si independenta publicul trebuie sa aiba

incredere in stirile difuzate , emisiuni ce se produc in fata sa si sa
nu creeze sentimentul ca ce se difuzeaza e urmarea unui interes.

- Respectarea vietii private orice amestec in viata privata

trebuie justificata de o cauza publica sau de prezenta unui
personaj public.

- Ofensarea publica prin emisiune capcana.

- Respectarea standardelor de decenta si de gusturi evitarea

comportamentului antisocial si criminal - prin emisiunea
prezentata sa nu se creeze senzatia care incurajeaza actele de
intimidare.

- Independenta fata de interesele comerciale .

GENURILE PUBLICISTICE N TELEVIZIUNE

TIREA

58
 Emisiunea de tiri este copilul-vedet al oricrui post de
televiziune, din cel puin dou motive:
1. coninutul i modul de abordare a informaiilor indic
marca editorial a postului (care divulg, care este relaia
cu puterea politic, cu instituiile i cu societatea civil);
2. activitatea de tiri reprezint un punct culminant al muncii
de televiziune, deoarece condiiile speciale n care se
desfoar munca de tiri de tv (mai ales presiunile de timp i de
spaiu) fac ca aceast specializare s fie admirat, respectat i,
de cele mai multe ori, evitat de ctre cei mai comozi dintre
jurnaliti.
Muli autori au ncercat s dea o definiie a tirii ntr-un paragraf
sau ntr-o propoziie. Acest tip de delimitri este aproape inutil, pentru c
nu se poate da o definiie complex i cuprinztoare acestui termen.
Definiia acceptat de jurnaliti este aceea conform creia tirea
este orice text de actualitate interesant care are o anumit
semnificaie pentru viaa telespectatorului.
Din acest punct de vedere, cea mai bun tire este informaia sau
suma de informaii care poate trezi cel mai mare grad de interes posibil i
care are o semnificaie profund pentru cel mai mare numr de oameni.

CONINUTUL TIRILOR
Un clasament general al ordinii prioritilor n difuzarea informaiei
n cadrul emisiunilor de tiri ar putea fi urmtorul:
1. tiri referitoare la sntatea i securitatea imediat a publicului
2. tiri legate de desfurarea normal a activitii
3. tiri care anticipeaz evenimente apropiate ce afecteaz viaa
cotidian

59
 4. tiri ce aduc informaii specializate (agricultur, industrie etc.)
5. tiri care anun evenimente importante
6. tiri care nu afecteaz viaa majoritii oamenilor, dar i
intereseaz pe toi (de ex. moartea prinesei Diana)
7. tiri de divertisment
n plus, mai exist dou reguli de baz care pot fi aplicate pentru
ierarhizarea n cadrul buletinelor de tiri:
- jurnalul se deschide cu reperele cele mai importante
ale momentului legate de marile titluri i ntmplri
ale actualitii
- cea de-a doua regul se refer la succesiunea
evenimentelor n jurnal: aceasta trebuie s fie logic,
s aib un fir rou pe care telespectatorul s-l urmeze
i nu trebuie s fie o nlnuire forat a unor subiecte
disparate.
n compoziia buletinului de tiri trebuie s existe un echilibru ntre
reportajele nregistrate (beta), tirile off (voiceover), dialogurile cu
invitaii n studio i transmisiile n direct.
Script-ul (textul) trebuie s aib n mod evident legtur cu
imaginea i, obligatoriu, trebuie s fie ct mai consistent posibil din punct
de vedere informativ. Tot ca regul general, trebuie evitat repetarea
acelorai imagini n interiorul aceleiai tiri deoarece creeaz redundan
vizual.
Exist mai mutle moduri de construcie a subiectelor i punct de
vedere al posibilitilor de combinare a surselor video cu cele audio:
1. video prezentator plus beta
2. video prezentator plus voiceover prezentator
3. video prezentator plus reporter direct plus beta direct
4. video prezentator plus direct plus beta

60
 5. video prezentator
6. video prezentator plus interviu n platou.

POZIII PRINCIPALE I ATRIBUII FUNDAMENTALE N

PRODUCIA DE TIRI

Personalul de producie a tirilor reprezint o categorie ceva mai

special, dat fiind modul de elaborare a unui program de tiri de
televiziune. Schema principala de personal i de funcii ale acestuia n
elaborarea unui program de tiri este urmtoarea:
1. Director de tiri coordoneaz toate activitile legate de
programele de tiri
2. Productor este direct responsabil de modul n care sunt
selectate informaiile i de modul n care acestea sunt ierarhizate
n alctuirea jurnalului
3. Editor (aasignment editor) se asigur c reporterii i
operatorii de imagine s fie prezeni la evenimentele dorite n
structura jurnalului de tiri; supervizeaz forma i coninutul
informaiilor
4. Reporter colecteaz informaia din teren; uneori transmite
informaia n direct
5. Operator de imagine (videographer) manevreaz camera de
luat vederi i nregistreaz informaiile necesare de la un
eveniment
6. Redactor (writer) este cel care redacteaz informaia n
forma final pentru prezentator; organizarea informaiilor se
bazeaz, de regul, pe notiele reporterului i pe informaiile
coninute n imaginea surprins de camera de luat vederi.

61
 7. Editor de montaj (videotape editor) editeaz banda plecnd
de la notiele reporterului, de la script, supervizat de editor i
innd cont de instruciunile productorului
8. Prezentator (anchor) este faa jurnalului; este cel care
prezint, de regul din studio, informaiile zilei
9. Prezentatorul informaiilor meteo (weathercaster) este cel
care d via prediciilor despre vreme; este mai degrab un om
de spectacol dect o fa sobr
10.Prezentatorul de sport (sportscaster) cel care aduce
informaiile din sport i comentarii legate de aceste evenimente.

ELEMENTE SPECIFICE DE REDACTARE A TIRII

Unul dintre cei mai importani pai n redactarea subiectelor este

nceputul LEAD-ul deoarece are funcia de a atrage atenia asupra
subiectului. n general, lead-ul nu trebuie s conin o informaie
esenial, ci s rspund la una sau dou din cele cinci ntrebri cunoscute
pentru a da posibilitatea dezvoltrii informaiei n corpul tirii.
Unde se petrece aciunea? alturi de cine?, este ntrebarea la
care se rspunde cel mai frecvent n lead, avnd n vedere c
publicul este terogen, este dispersat geografic, iar unul din criteriile
de evaluare a informaiei este proximitatea ntmplrii.
Rspunsul la ntrebarea Ce? n lead poate avea un efect
semnificativ dac subliniaz efectul evenimentului asupra
publicului, deoarece, implicnd direct telespectatorii, cresc ansele
de a atrage atenia asupra tirii.
Rspunsul la ntrebarea Cine? nu trebuie s figureze n lansare
(lead) dect dac este vorba despre celebriti. Numele persoanelor
care apar n tire sunt menionate diferit fa de presa scris: un

62
 lead nu ncepe niciodat cu un citat, orict de ocant ar fi acesta; n
menionarea sursei, mai nti se precizeaz sursa, apoi informaia
care i este atribuit (Traian Bsescu, Preedintele Romniei,)
Cum? Ct?: informaiile circumstaniale i, respectiv, cantitative
trebuie evitate, deoarece ngreuneaz textul n majoritatea
situaiilor. Cifrele se plaseaz la finalul lansrii i trebuie s dea
doar o informaie calitativ sau cantitativ.
Cnd?: deoarece se presupune c ceea ce este relatat seara la
buletinul de tiri s-a petrecut n aceeai zi, n lead apare foarte rar
precizarea datei. Redactarea textului la timpul prezent este cea mai
utilizat i recomandat, iar dac trebuie precizat un moment
trecut, se utilizeaz perfectul compus.
Rspunsul la ntrebarea De ce? nu trebuie s apar niciodat n
lead, deoarece presupune explicaii, iar lansarea devine prea lung
i nu-i mai atinge scopul (de a introduce ct mai rapid i ct mai
interesant un subiect).
n lansare trebuie evitate: cifrele, numele necunoscuilor, datele i
orele exacte, excesul de apoziii, verbele la diateza pasiv, propoziiile i
frazele lungi, nceputurile imprecise i interogative.

REPORTAJUL DE TIRI
CTEVA REGULI PARTICULARE DE REDACTARE
Dup Garvey i Rivers, exist 6 reguli de aur valabile doar
pentru emisiunile de tiri TV:
1.Multe cuvinte pentru prezentator i puine pentru banda
video. Prezentatorul domin ecranul cu prezena sa, fiind cel care ine
legtura cu publicul, avnd rolul de a-l controla prin vocea, mimica,
expresivitatea inutei sale.

63
 2.Vizionarea benzii nainte de scrierea textului. Contrariul este
riscant, deoarece ideile pe care se bazeaz textul s-ar putea s nu aib
coeren alturi de imagini.
3.Imaginile trebuie s vorbeasc de la sine. Cel mai bun
ambasador al jurnalismului de televiziune este imaginea, care este i
elementul-vedet al pachetului informativ. Comentariul trebuie doar s
completeze imaginile sau s clarifice aspectele care nu sunt evidente, nu
trebuie nici s rezume imaginile, nici s le dubleze din punct de vedere al
informaiei.
4.Sunetul trebuie s fie original. Orice sunet natural poate fi
utilizat n locul comentariului pentru un impact mai mare al acestuia, dac
este reprodus n condiii tehnice de calitate.
5.Cteva cuvinte inutile nu stric nimnui. Nu este nevoie ca
fiecare cuvnt din jurnal s fie indispensabil nelegerii subiectului, dar
trebuie s existe acolo cu un motiv.
6.Textul trebuie s urmeze logica vizual. Acest lucru poate fi
atins n colaborare cu operatorul de montaj, astfel nct naraiunea vizual
s nu intre n contradicie cu naraiunea jurnalistic.
Structura tirii de televiziune

tirea de televiziune are patru pri, fiecare cu rolul su bine

determinat. Caracteristica materialelor de televiziune este c sunt mult
mai concise dect cele din presa scris i sunt dependente de imaginile
disponibile la montaj. Exist posturi de televiziune din Occident unde
reporterii i pot redacta materialele numai dup ce vizioneaz n
ntregime caseta cu filmrile i, eventual, i secvenele de arhiv legate de
subiectul respectiv. n Vest, extrem de rar un reporter lucreaz la mai mult
de un subiect pe zi iar atunci cnd subiectul este mai complex, el poate s
lucreze cte dou-trei zile la un reportaj. Acest lucru nu se prea ntmpl

64
n Romnia. n primul rnd deoarece proprietarii posturilor TV vor s
reduc la minim costurile, inclusiv cele salariale. Mai puini reporteri,
mai puine salarii de pltit, aceasta pare s fie filosofia 2 dup care se
ghideaz patronii televiziunilor romneti. Astfel c fiecare reporter
lucreaz zilnic la mai multe subiecte i nu mai are timp s parcurg
ntregul material filmat. Acest lucru are ns i aspecte bune. Foarte multe
echipe de filmare se neleg perfect pe teren pentru c doar astfel pot s
trateze subiectul ntr-un mod cel puin acceptabil.
Dincolo de greuti sau de avantaje, tirea de televiziune are
patru pri.
A: Capul video care se mai poate numi i Intro, Lead, Head
sau Prezentare, n funcie de limbajul caracteristic fiecrui post de
televiziune. Acesta ar fi echivalentul Chapeaului din presa scris, sau al
Introducerii din radio. n televiziune, lead-ul este textul pe care
prezentatorul l citete de pe prompter, este textul care anun tirea.
Durata acestui text este cuprins ntre 5 i 15 secunde, caracteristica lui
de baz fiind aceea c este un text prezentat n direct din studioul de tiri
i mai este recunoscut n desfurtorul de emisie i sub denumirea de
video sau intro3. n dou-trei fraze se concentreaz esena ntregii
tiri. Coninutul su nu trebuie s aib niciun detaliu crucial, i asta
pentru c publicul nu va acorda o atenie deosebit primelor cuvinte din
text, curiozitatea i capacitatea lui de receptare se mresc abia ctre
finalul materialului. n general lansarea nu trebuie s conin o informaie
esenial, ci s rspund la una sau dou din cele cinci ntrebri
cunoscute, pentru a da posibilitatea dezvoltrii informaiei n corpul 4
reportajului.
2
Pdurean Claudiu Structura tirii de televiziune,
http://www.mediaobservercluj.ro/articole/editare.htm aa cum a fost nregistrata n
cache de G o o g l e pe data de 17 Aug 2006 17:43:09 GMT
3
Zeca Buzura Daniela Jurnalismul de televiziune, Ed. Polirom, Iai, 2005, pag 39

65
 Capul video reprezint de fapt crligul cu care se aga
atenia publicului. Dac prezentarea tirii este interesant, cu siguran c
publicul va urmri materialul cu pricina. Dac acest lucru nu se va
ntmpla, dac introul va fi plictisitor, atunci cu siguran nimeni nu va fi
interesat s urmreasc materialul difuzat
B. Corpul tirii. Acesta este Story-ul propriu-zis i reprezint
de fapt subiectul tirii dezvoltat i tratat de reporter. Practic, cu acesta
ncepe tirea montat propriu-zis, n care vocea este suprapus de
imagini.
C. Sincronul sau interviul este o specie a vorbirii directe care
este utilizat n televiziune. Sursa principal sau personajul principal este
intervievat adic ntrebat i nregistrat de reporter. El aduce o completare
textului scris n corpul tirii sau detaliaz cel mai important amnunt. Pot
fi mai multe sincroane ntr-o singur tire. n unele cazuri, atunci cnd
este vorba despre relatri contradictorii, este de preferat s fie sincroane
de la toate prile implicate. ns, n ciuda prerii anumitor editori, nu este
obligatoriu5 s fie nregistrate toate sincroanele, mai ales c exist surse
ce refuz s se lase intervievate. n aceste cazuri, reporterul poate s redea
cu cuvintele sale poziia sau atitudinea sursei respective ori s menioneze
faptul c ea nu a putut s fie contactat ori nu a dorit s fac vreo
declaraie.
D. Background-ul sau punerea n context este ultima parte a
tirii de televiziune. Aceast parte aaz tirea ntr-o relaie mai larg cu
evenimentele care s-au produs sau care sunt n curs de producere. Prin
intermediul background-ului, telespectatorul trebuie s neleag de ce
este important tirea respectiva.

4
Blescu Mdlina Manual de producie se televiziune, Ed. Polirom, Iai, 2003,
pag 79
5
Pdurean Claudiu Op.cit.

66
 Bineneles, n unele tiri pot s apar elemente suplimentare,
care se completeaz cu cele menionate deja. Aa ar fi de pilda Extroul.
Acesta este un text fr montaj citit de prezentator i care se adaug de
obicei cnd un lucru s-a ntmplat cu puin timp n urm i care schimb
sau completeaz oarecum datele tirii montate. Aa este de pild cazul
unui accident de avion cnd dup ce este montat tirea, chiar nainte de
intrarea n emisie, se mai descoper un amnunt semnificativ, care trebuie
menionat neaprat dar nu mai exist timpul necesar pentru a realiza un
nou montaj.
De asemenea, tot n aceast categorie mai intr i aa-numita
punte de text care se introduce ntre sincroane, atunci cnd redactarea
tirii impune acest lucru. Un al treilea element ar fi stand-up-ul adic
secvena din tire n care reporterul povestete o anumit situaie atunci
cnd nu exist suficiente cadre pentru a acoperi astfel situaia respectiv
sau cnd red o poziie a unei oficialiti care nu dorete s stea de vorb
cu presa. Stand-up-ul mai poate fi folosit i n situaia n care este filmat
un eveniment deosebit, pentru a da autenticitate ntregii poveti (de
exemplu, cazul reporterilor de rzboi) sau cnd stand-up ar da un element
de culoare (cazul reporterului care realizeaz un material despre
obiceiurile anumitor comuniti i care i ia pe el o hain semnificativ
pentru cultura respectiv).

Model de sumar
Jurnalul de la ora 09:00, Realitatea TV, 18 octombrie 2006

1. Vizit de lmurire
2. Stoica, cu stoicism
3. Excluderi din PNL

67
 4. Excluderi de toamn
5. Bsescu l laud pe Stolojan
6. Romnul arestata n Nigeria a fost eliberat
7. Linitea de dup furtun
8. Prognoza meteo
9. Se amn deschiderea traficului n nordul capitalei
10. coli din secolul XIX
11. Flori cu TVA i bon fiscal
12. Inundaii n Grecia
13. Casa Alb susine Croaia
14. Impas la ONU
15. O nou enciclopedie on-line
16. Ioan Paul al II lea prietenul umanitii
17. Agenda zilei
18. Steaua - Real Madrid 1-4
19. Vor s joace n cupa UEFA
20. Liga Campionilor
21. Grupele Ligii Campionilor
22. Precauie n Giuleti
23. Meteo
24. Sinteza presei de astzi

Exemplu de script pentru tiri:

Excluderi din PNL6
Intro: n ultimele dou luni, rnd pe rnd mai muli liberali
cu notorietate au fost exclui din diferite motive. [PG EL]n toate cazurile
ns s-a speculat c cei eliminai au fost indezirabili conducerii partidului.
/
6
www.realitateatv.ro

68
 MATERIAL:
[ Pe 2 septembrie, Mona Musc i Ioan Ghie au fost dai afar pe motiv
c au colaborat cu Securitatea. Dup ce n urm cu o lun delegaia
permanent a Partidului Liberal a decis excluderea deputailor Mona
Musc i Ioan Ghie, ieri a venit rndul colegilor Raluca Turcan i
Cristian Boureanu s fie ndeprtai pe motiv de indisciplin. Cei doi
aveau la activ mai multe avertismente, Boureanu fiind chiar suspendat
din partid nc din decembrie anul trecut. n urm cu o lun, la
Constana, la edina delegaiei permanente a PNL, s-a decis excluderea
deputailor Mona Musc i Ioan Ghie. Motivul invocat n cazul ambilor
parlamentari a fost colaborarea cu Securitatea. Aproape o lun mai
trziu a venit rndul deputailor Raluca Turcan i Cristian Boureanu s
fie scoi din rndul liberalilor. Purttorul de cuvnt al PNL, Varujan
Vosganian, declara atunci c decizia Delegaiei permanente a venit ca
urmare a afirmaiilor critice repetate fcute de cei doi la adresa
partidului, fapt care a prejudiciat imaginea PNL. ntre timp, partidul i-a
mai sancionat pe Dinu Patriciu pentru c a sponsorizat n campania
electoral adversarul politic al partidului, pe Mircea Cintez, Sebastian
Vldescu i Mihai Rzvan Ungureanu pentru c nu au susinut retragerea
din Irak a trupelor. Titu Gheorghiof i Mircea Ionescu Quintus s-au
retras singuri din demnitile din partid pentru c au colaborat cu
Securitatea, iar Aleodor Frncu a plecat din PNL din aceleai motive. n
fine, pe 10 octombrie a fost dat afar i fostul preedinte al partidului,
Teodor Stolojan, dup ce ar fi ncalcat n mod grav si repetat statutul
partidului.

Machetarea ecranului

69
 Din dorina de a nu-i plictisi telespectatorii, tot mai muli
editori coordonatori ai jurnalelor de tiri din Romnia au adoptat tehnica
machetrii ecranului dup structura unei pagini de ziar. n fond, tendina
ziarelor de a imita televiziunea exist deja de ceva vreme, aa c era
normal s adopte i televiziunea cte ceva din tehnica presei scrise.
Giovani Sartori, un reputat profesor, celebru pentru studiile
sale despre telviziune i efectele acesteia scria despre tendina ziarelor de
a imita televiziunea: ziarele se debaraseaz7 de coninuturile serioase,
umfl n mod exagerat i trmbieaz evenimente emoionale, exagereaz
culoarea sau confecioneaz tiri n pacheele pentru telejurnal.
i acum s vedem ce se ntmpl cu imaginea de televiziune.
nceputurile utilizrii acestei tehnici n editarea tirilor de televiziune are
o motivaie ct se poate de justificat. Atunci cnd pe parcursul
prezentrii unui jurnal, apreau informaii de ultim or (breaking news)
pentru care nu existau imagini, editorii recurgeau la urmtoarea metod:
jurnalul i urma cursul firesc de derulare, prezentatorul anuna tirea,
intra caseta cu reportajul filmat (beta) i pentru a nu ntrerupe jurnalul
brusc, se inserau n partea superioar sau inferioar a ecranului
informaiile de ultim or legate fie de o catastrof, fie o lovitur de stat
sau o declaraie de maxim importan a unui oficial. Dup ce se termina
reportajul, prezentatorul relua sau completa informaiile care curseser pe
ecran i de obicei promitea c va reveni cu informaii sau dac era ceva
ce nu suporta amnare, urma un interviu telefonic cu unul dintre
personajele implicate n eveniment.
Menionm c aceast practic nu se utilizeaz n jurnalele
de tiri ale televiziunilor romneti dect n situaii foarte rare.
Bineneles c este practicat i astzi iar logica ei ntr-un program de tiri

7
Sartori Giovani Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune i post gndirea,
Ed. Humantitas, Bucureti, 2005, pag 124

70
nu poate fi contestat de nimeni. Este poate o metod de a-i determina pe
cei obinuii n zappingul tv s nu schimbe canalul pentru c doar
urmrind acele tiri vor afla mai multe informaii despre ceva ce i
intereseaz.
Tehnica modern a permis specialitilor din televiziunile
romneti s utilizeze diferite instrumente pentru personalizarea imaginii
redate pe ecranul televizorului. A devenit aproape o regul ca orice jurnal
de tiri s aib cteva elemente comune:
- sigla postului de televiziune, de cele mai multe ori
poziionat n colul drept al ecranului fie n partea superioar, fie n cea
inferioar;
- logo-ul emisiunii de tiri (Jurnal, tirile PRO TV,
Observator) aflat n partea inferioar a ecranului, de cele mai multe ori n
stnga;
- titlul fiecrui reportaj, numele realizatorilor, tot ceea ce
intr n aa cum este denumit n jargonul de televiziune manon sau
manet.
Aceste trei elemente sigla, logo-ul i manonul constituie
elementele de baz care nu pot lipsi din nici un program de tiri. Urmnd
modelul tirilor CNN ns, coordonatorii tirilor tv din ara noastr s-au
gndit c este loc suficient i pe ecranele romnilor pentru alte tipuri de
informaii care cu siguran i intereseaz i astfel s-au nscut deja
binecunoscutele newsbar-uri.
Astfel, ei au reconfigurat structura ecranului care dintr-o dat
s-a dovedit a fi ncptor i pentru alte informaii: or, curs valutar,
meteo, tiri naionale, tiri internaionale, numerele de telefon ale
diferitelor servicii publice, numrul de telefon al redaciei, adresa de e-
mail, numrul la care telespectatorii pot trimite SMS, i multe altele.
Toate acestea ajung n anumite situaii s acapareze aproape 30% din

71
suprafaa ecranului. Imaginea este astfel ncadrat de textul care o sufoc,
i tirbete din expresivitate i chiar i alung pe telespectatori. Iar n
televiziune totul depinde de imagine. Pentru telespectatori lucrurile
nfiate prin imagini nseamn i cntresc mai mult dect lucrurile
spuse prin cuvinte sau cele scrise.
Care este efectul aglomerrii ecranului cu toate aceste
rnduri curgtoare? Telespectatorului i se va solicita o atenie
distributiv, el va afla n foarte scurt timp mult mai multe informaii dect
ar avea nevoie, i va ncerca s cuprind totul. Evident c atunci cnd se
va strdui s citeasc rndul cu tiri naionale de exemplu, atenia se va
concentra exclusiv asupra acestuia iar jurnalul de tiri n sine i vocea
prezentatorului va deveni doar un zgomot de fond. i n acest caz quid
prodest?
Practica descris ceva mai sus este utilizat n mod frecvent
de ctre televiziunile specializate n tiri: Realitatea TV, Antena 3, N24,
dar o regsim i la anumite emisiuni informative, de dezbatere, etc. Dar
unde se poate ajunge prin nghesuirea tuturor informaiilor pe ecranul tv?
La o emisiune a lui Dan Diaconescu n Direct de pe OTV, de exemplu, pe
ecranul televizorului se puteau citi urmtoarele:
nmormntarea celor 4 eroi ai echipajului prbuit la Iai
n partea de sus a ecranului;
n partea inferioar a ecranului erau ngrmdite urmtoarele
rnduri:
Urmeaz Gigi Becali;
Numrul de telefon al redaciei, tariful pentru apeluri,
tariful pentru SMS;
tiri naionale;
Telefonul ceteanului, telefon pentru apeluri de urgen,
etc.

72
 Ai sesizat cu siguran grotescul imaginii. Realizatorii
acestei emisiuni au dorit cu orice pre s i anune urmtorul invitat,
numai c au uitat probabil c textul se suprapunea pe imaginile de la o
nmormntare. Este cunoscut faptul c Dan Diaconescu a promovat
mereu senzaionalul n programele pe care le realizez, dar de aici i pn
la a crede c ntre primele dou rnduri a fost o intenie ascuns e cale
lung. Imaginea de mai jos nu necesit nici un fel de comentariu.

Imaginea prezentatorului de tiri din Romnia

73
 Aproape 90% dintre romni se informeaz de la televizor, n
timp ce doar 4 % folosesc radioul ca surs de informaii i tot patru
procente, presa scris, potrivit unui studiu realizat de CURS la solicitatea
Consiliului Naional al Audiovizualului (CNA ) i dat publicitii pe 15
august 2006. Cu toate acestea tirile de la
noi sint departe, in mod evident, si de modelul european, si de cel
american. Acolo nu gasesti stiri despre prietena nu stiu carui fotbalist sau
reporteri afectati cum sint cei romani, care isi regizeaza propriile
transmisii. Altfel spus, noua ne lipseste relatarea sobra a faptelor si sintem
impinsi mai mult catre relatarea opiniilor, spune Ralu Filip preedintele
Consiliului Naional al Audiovizualului.
Criteriul de selectare a informaiilor
sau dintre informaii este foarte important n televiziune. Informaia care
conteaz este cea mai filmabil, i dac nu exist filmare nu exist nici
tire, adic tireanu se d, nu este demn de micul ecran. Se poate
spune c fora televiziunii, fora vorbirii prin imagini este i ghiuleaua 8 ei
legat de picior. Ziarele i radioul nu au problema de a fi pe post.
Televiziunea o are, bineneles n anumite limite. Nu este vorba dect de
faptul c fiecare tire trebuie s aib neaprat o filmare ca suport.
tirile Pro TV au cel mai mare succes,
fiind preferate de 31% dintre repondenii studiului. Urmeaz
Observatorul Antenei 1, cu 29%, Jurnalul TVR, cu 14% i emisiunile
informative de la Realitatea TV, preferate de 10% dintre romni. De
asemenea, Pro TV i Antena 1 prezint cele mai corecte tiri politice, cu
21% fiecare, urmate de Realitatea TV, cu 16 procente.
Look-ul prezentatorilor de tiri este considerat
un ingredient important9 pentru imaginea unui post de televiziune. A
8
Sartori Giovanni Ibidem, pag 63
9
Blagu Bety Freza i rujul au procent din rating, www.cotidianul.ro, 28.04.2006

74
devenit un brand, ntreinut cu strnicie de televiziuni.
Aezarea
prezentatorilor de tiri printre marile vedete de televiziune a fost fireasc,
judecnd dup rolul important pe care l-au avut acetia dup
liberalizarea presei. Ei au devenit cei mai importani comunicatori n
faa publicului, dup renunarea la modelul prezentrii de tiri cu crainice.
i astfel, n condiiile n care, la mai bine de 16 ani de la Revoluie, 80%
dintre romni recunosc c se informeaz de la televizor, jurnalele au fost
de la nceput emisiuni cu un rating constant foarte mare, iar prezentatorii
acestora imagini-emblem ale posturilor unde lucrau. Cartea de vizit a
televiziunilor sunt tiritii lor, prin urmare nu este ntmpltor faptul c
imaginea acestor prezentatori este atent construit i strunit.
Ecranele au fost invadate de o armat de fete i biei, cu vrste
depind rar 25 de ani, alei n primul rnd pentru c dau bine pe ecran.
Metoda televiziunilor occidentale, unde prezentatorii sunt alei dup ce
dobndesc o experien de cel puin 20 de ani n munca efectiv de pres,
nu a fost luat n seam. Iar efectul pe termen mediu a fost catalogarea
tiritilor drept cititori de prompter. Dicie perfect, cultur general
peste medie i o prezen ct se poate de agreabil au fost criteriile care
au determinat, ani la rnd, apariia prezentatorilor de tiri.
Iar pn la formarea unei generaii de jurnaliti noi, cu experien i
cu nsuirile necesare unui prezentator, soluia a fost munca asidu la
crearea imaginii vedetelor momentului.
Abia apariia televiziunilor de tiri a reuit
s anime piaa. Reporterii, redactorii i editorii de pn atunci au ajuns
pe sticl. Nevoia de a dinamiza buletinele de tiri a impus formatul cu
invitai n studio, iar intervievarea acestora nu putea fi realizat dect de
oameni care nu au nevoie s li se opteasc ntrebrile n casc.

75
 Prezentatorii jurnalelor sunt printre cele mai vizibile vedete ale
televiziunilor din Romnia. Majoritatea au devenit n timp cele mai
cunoscute nume ale posturilor pe care le reprezint. Sondajul realizat
pentru Antena 1 n luna februarie 2006 a artat c, printre primele zece
persoane care vin n mintea romnilor cnd se gndesc la o televiziune,
cel puin dou sunt de la tiri. (vezi figura 1).
Jurnalele de tiri, ca emisiuni de sine stttoare, dei se afl printre
primele trei ca vizibilitate, au, n cazul marilor televiziuni, o recunoatere
mai mic deci a vedetelor care le prezint. (vezi figura 2)

Figura 1: Topul celor mai cunoscui jurnaliti din Romnia

76
Figua 2: Cele mai cunoscute emisiuni de televiziune din Romnia
Procesul de depersonalizare acioneaz, de asemenea, n
ambele sensuri. tirile nu au o int anume, fiind destinate tuturor i
nimnui n particular, dar n acelai timp moderatorii i reporterii sunt
percepui ca nite corpuri electronice, fr substan, aparent capabile de
a trece dincolo de limitrile impuse de condiia lor uman i garantnd
astfel obiectivitatea tirilor. Aceste efecte necesare, dar care pot duce la
depersonalizarea prezentatorilor i reporterilor de tiri, sunt atenuate de
tehnica numelor, cu ajutorul creia acetia ncearc s-i pun n eviden
personalitatea singular i s apar n faa telespectatorilor ca persoane
familiare, de ncredere, cu care oricine se poate identifica cu uurin.
Un aspect interesant al tirilor de televiziune este c par n
acelai timp construite i naturale10. Producerea tirilor necesit timp i
efort (n concluzie, nu pot reprezenta un fenomen natural), dar frecvena
buletinelor de tiri i accentul pe realitatea imediat dau impresia
accesului natural la evenimentele prezentate ca atare, fr intervenia
marcat a editorilor de tiri.
Rmne de vzut care va fi rezultatul acestui rzboi al
mijloacelor de comunicaie. Semnificativ este importana din ce n ce
10
Drghici Laura Televiziunea - mijloc de (re)configurare a realitii, nr 192,
www.observatorcultural.ro

77
mai mare a mijloacelor de informare transnaionale, care au subminat
noiunea de comunitate naional i semnificaia serviciilor publice,
deschiznd drumul ctre apariia unor identiti multiculturale
democratice. Tehnologiile i mijloacele de informare contemporane au
restructurat o mare parte din experiena generic a lumii de azi.
Tehnologia video, televiziunea prin cablu, satelitul i Internetul au
schimbat geografia produciei culturale.
ntr-o suit istoric mai mult sau mai puin didactic,
televiziunea succede, ca putere de comunicator dominant, pe de o parte
radioului i pe de alta filmului.
Televiziunea de calitate adic, repet: televiziunea-standard
este film al crui scenariu este actualitatea i care, deopotriv, stabilete
scenariul11 agendei noastre de zi cu zi.
Lumea romneasc, aa cum se vede ea n toate jurnalele TV,
are un inconfundabil aer de blci ieftin, zgomotos, sclipicios i
promiscuu. Epopeea frailor Cmtaru sau, mai nou, a lui Genic Boeric,
vorbele de duh ale lui Gigi Becali, filozofia de via a lui Dinel Staicu fac
parte din viaa noastr. Nu s-a terminat bine un scandal, c altul i ia
locul: i mai muli bani, i mai mult opulen, interioare ncrcate,
canapele din piele i sticle de butur aezate peste tot ca la expoziie.
n aceast paradigm neao12, faptul c unul dintre
subiectele tirilor de sear de la PRO TV era c Adrian Minune i-a
schimbat numele n Adrian de Vito nu mai poate dect s ne amuze.
Chiar daca sunt posesori de palate, grdini zoologice sau
kilograme de bijuterii, visul de aur al oricrui mafiot naional este s i se
descrie i latura uman.

11
Ghiu Bogdan - Pentru o televiziune suveran, nr 226, www.observatorcultural.ro
12
Sandu Ana Maria Micul ecran. Caliti de personaj media, nr 242,
www.observatorcultural.ro

78
i chiar asta are grij s fac media? S ne descrie preferinele culinare,
cercul de prieteni i cam cum se leag lucrurile la o cumetrie adevrat.
Dei respins ca prob n dosarul frailor Cmtaru, imagini de pe caseta
video filmat la nunta unuia dintre ei au fost difuzate la jurnalul de sear.
Telespectatorii au avut parte de puin spectacol, i-au vzut pe capii mafiei
benchetuind alturi de maneliti vestii precum Vali Vijelie sau de
niscaiva oameni politici. Dincolo de uile securizate ale lumii interlope se
perind i nume de politicieni sau de efi ai Poliiei. Circul nu se oprete
aici, infractorii vor tam-tam i mai mare, cer audieri n senatul Romniei,
ei nu sunt vinovai, s vin presa s constate c au fost btui n arest i s
li se fac dreptate. Nu au nimic, e o nscenare, averile nu sunt ale lor ci
ale nevestelor sau rudelor, i dac, totui, au agonisit ceva e doar din bani
cinstii. n lumea interlop legturile se fac pe prietenii i pe trafic de
influen. Cu ct atrag pe lng ei mai muli oameni cu funcii, cu att
sunt mai puternici, aa c li se cuvine i atenia presei i, mai ales, s
scape de orice pedeaps.

Televiziune Internet simultaneitate i concuren

Dac la nceputurile ei, televiziunea emitea imagini alb-

negru, astzi nu numai c vedem imagini color, dar putem viziona
programe TV digitale i sunet 3D surround. Mai exact, televiziunea emite
acum imagine de nalt definiie, claritate, luminozitate i rezoluie. De la
televizoarele cu tub catodic (care emiteau radiaii periculoase pentru ochi)
s-a trecut la televizoare i monitoare cu cristale lichide (LCD) i la cele
cu plasm. Acestea nu emit radiaii, iar rezoluia imaginii este optim.
Culorile, luminozitatea, claritatea imaginii i durata de via mai lung a
acestor noi tipuri de televizoare transform total modul de percepie a
realitii.

79
 Dimensiunea redus a tubului permite ca acest nou televizor
s fie agat de perete, asemuindu-se cu un tablou. Pe de alt parte,
televizoarele cu plasm pot avea i dimensiuni magnifice echivalnd cu
mrimea unui ecran de cinematograf. Totui, prea puini romni i pot
permite achiziionarea unui astfel de televizor deoarece pretul este
incredibil de mare. Un televizor cu plasm cost n Romnia ct un
apartament cu 3 camere! Dac adugm la noul televizor digital un sistem
Home cinema cu boxe-satelii care emit sunete 3D Surround, aezate n
cte un col al camerei, ne vom transmforma camera proprie ntr-un
adevrat cinema virtual. Tehnologia nu se oprete aici: specialitii susin
c viitorul aparine ecranelor polimerice!
La ora actual, n ntreaga lume, asistm la o explozie a
numrului de televiziuni i, totodat, a fenomenului Internet. De fapt,
Internetul vine rapid din spate i tinde s nlocuiasc n curnd,
televiziunea. Internetul reprezint o reea mondial de calculatoare, legate
ntre ele. Conform unui studiu13 recent efectuat n SUA s-a constatat c
publicul migreaz ctre Internet, abandonnd TV. Astfel, mai mult de
60% dintre subiecii unui sondaj al Content Intelligence Group au indicat
Internetul ca principal surs n ceea ce privete culegerea de informaii
de interes personal sau special. Un alt sondaj (National Internet Study by
Scarborough Research, 2001) n SUA a artat nc o dat c Internet-ul
tinde s schimbe obiceiurile publicului i rpete din audiena
televiziunii, radioului, ziarelor i revistelor. Datele oferite de aceste
sondaje ofer un motiv puternic i pentru migrarea publicitarilor ctre
Internet. Un studiu american analizeaz rata de adoptare a Internetului n
contrast cu celelalte media. Dac radioului i-au trebuit 38 de ani pentru a
ajunge la maturitate, televiziunii i-au trebuit 13 ani. n schimb, pentru

13
Ionu Marcu - Televiziunea n mileniul al III lea, http://www.junona.4t.com/articole/tvIII.html asa
cum a fost nregistrata n cache de G o o g l e pe data de 24 Sep 2006 01:59:22 GMT.

80
web aceast perioad s-a redus la numai 5 ani, ceea ce justific sintagma
care calific Internetul ca fiind mediul de comunicare cu cea mai rapid
cretere din istorie. Ce urmeaz?
Avnd n vedere faptul c pe Internet, utilizatorul se poate
distra, informa, educa, oricnd dorete i, n plus, poate comunica i poate
face cumprturi, i c Internetul mbin textul cu imaginea video i cu
sunetul, este clar c acesta va fi preferat de oameni, n detrimentul
celorlalte media tradiionale. n plus, pe Internet putem intra pe site-ul
unei televiziuni i putem viziona programe sau putem asculta un anume
post de radio care emite pe alt continent (al crui semnal fizic nu ajunge
pe calea undelor pn n locul n care ne aflm), la o calitate excelent a
sunetului i a imaginii. Consumatorul de media are astzi nu mai are de
ales numai ntre posturile de radio pe care le poate capta aparatul radio
sau ntre cele 30-40 de canale TV difuzate de reeaua de TV prin cablu la
care s-a abonat. Pe Internet poate alege orice post de radio/TV, din orice
zon geografic i poate viziona programe de TV care nu sunt preluate de
reeaua lui de TV prin cablu. Aadar, este foarte probabil c Internetul va
domina celelalte media clasice n viitorul apropiat. n SUA ocup deja
primul loc.
n viitor, cel mai plauzibil scenariu ar putea fi mariajul
televiziunii cu radioul i cu presa scris pe Internet. Astfel, televiziunea
mileniului al III-lea va emite n special pe Internet. Deja au aprut
numeroase posturi de TV care emit doar pe Internet. Viitorul, ns, ne va
rezerva multe surprize. Japonezii au ncercat un experiment: crearea unor
crainici robot care s prezinte telejurnalul. Cnd privim la televizor ne
deranjeaz anumite defecte fizice minore ale unui crainic. Tehnologia
vine s rezolve aceasta problem: se construiete un portret digital ale
unui personaj feminin cu trsturi fizice ideale. Telespectatorii vor fi mult
mai atrai s priveasc telejurnalul prezentat de o femeie virtual

81
frumoas, fr nici un defect. Prin urmare, crainicul uman ar putea fi
nlocuit n viitor de unul robot. ntrebarea ar fi: ci oameni ar accepta ca
tirile s le fie prezentate de un robot?
n viitor vom putea privi programele de TV nu doar pe
ecranul monitorului sau al televizorului, ci i pe telefonul mobil sau chiar
pe ceasul de la mn! Deja se comercializeaz n SUA i Japonia
telefoane mobile pe care se pot vizualiza tiri cu imagini, videoclipuri i
ceasuri pe care se pot citi diverse informaii legate de vreme, sport, burs,
etc.
Conceptul de televiziune pe Internet este un pic diferit fa
de televiziunea clasic. Televiziunea pe Internet difuzeaz programe la
cerere, iar feedbackul publicului este foarte uor i rapid. Publicul poate
selecta filmul sau emisiunea ori tirea care l intereseaz pentru vizionare.
n mijlocul filmului, telespectatorul poate selecta varianta final a
acestuia.
Giovani Sartori n lucrarea Homo videns, Imbecilizarea prin
televiziune i post-gndirea anuna c am intrat ntr-e er
multimedial14. Prin multimedialitate de nelege, din punct de vedere
conceptual, unificarea ntr-un singur mediu a cuvntului scris i vorbit, a
sunetului i a imaginii. n aceast multimedialitate convieuiesc multe
media iar televiziunea nu mai este regina acestora de ceva vreme. Noul
suveran este de acum calculatorul. Prin intermediul acestuia asistm la
procesul de digitalizare a tuturor media. Personal-computerul nu numai c
unific cuvntul, sunetul, imaginile, caracteristic specific televiziunii,
dar introduce n rndul celor vizibile realiti simulate, realiti virtuale.
Televiziunea ne face s vedem imagini ale unor lucruri reale, este
fotografia i cinematografia celor existente. n schimb calculatorul ne
face s vedem imagini imaginare.
14
Giovani Sartori Ibidem, pag 24

82
 Noile frontiere sunt Internetul i cyberspaiul, iar noul cuvnt
de ordine este s devenim digitali. Saltul este substanial dar acest lucru
nu nseamn ca omul obinuit se va arunca asupra calculatorului personal
abandonnd tele-vederea. Aa cum radioul nu a fost ucis de televizor, nu
exist nici un motiv s presupunem c televiziunea va fi ucis de Internet.
ntruct aceste instrumente ofer produse diferite, e limpede c se pot
aduga unul altuia. Problema nu este cea a depirii ci a centralitii15.
Dac internetul este divetrisment, utilizat pentru
divertisment, atunci nu mai e att desigur c televiziune va fi nvins.
Partea slab a televiziunii pe care o cunoatem e aceea c e generalist,
n sensul c nu ofer produse ndeajuns de difereniate. n msura n care
Internetul constituie un divertisment, o disctracie, televiziunea va nvinge
n rnduriele celor trndavi sau al celor obosii care prefer s stea s
priveasc, n timp ce internetul va nvinge n rndurile celor activi, ale
celor crora le place s dialogheze i s caute.

Senzaionalul n tirile tv (exemple)

Un prezentator de tiri tv, la un jurnal de tiri obinuit

deschide programul de tiri cu o figur apocaliptic 16, anunndu-i
telespectatorii c ntr-o parcare din capitala unui stat oriental fuseser
detonate dou bombe i c e posibil ca cel puin doi oameni s fie rnii.
Pentru a-i ilustra i mai bine tirea, prezentatorul intr n legtur cu un
ghid al unei agenii de turism romneti aflat chiar n preajma locului n
care se produsese deflagraia.

15
Giovani Sartori Ibidem, pag 39
16
Andronache Gabriela Antrenat pentru spectacol,
www.romanialibera.com/articole/23.08.2005

83
 Dialogul care a urmat se prezint n linii mari astfel: Avem
informaii c au fost detonate dou bombe n zona unei parcri din I. i c
cel puin doi oameni au fost rnii, dintre care unul grav. Ah, nu, nu pot
zice c au fost dou bombe, ci mai mult dou petarde. Nu a fost rnit
nimeni. i totui avem informaii c s-au auzit bubuituri puternice n
zon. Nu, stai linitit, au fost mai mult nite pocnituri care au speriat
oamenii din acea zon, dar nu s-a ntmplat nimic. Acolo se afl muli
romni pentru comer sau n vacan. Exact. Dar nu s-a ntmplat
nimic, totul e n ordine. Mici pocnituri cum au fost i anul trecut n
staiunea Cimbirlik, dar turitii romni pot veni fr nici o grij aici, e
soare, e o zon sigur, s nu-i fac probleme, agenia noastr le st la
dispoziie, avem autocare elegante...
Aici legtura a fost ntrerupt iar prezentatorul tv i-a reluat
figura sumbr, repetnd tirea, scrnind din dini: Dou bombe au fost
detonate ntr-o pia din I, rnind cel puin doi oameni.
Ascultnd dialogul celor doi am avut imaginea exact a
felului n care terorismul a ajuns o pine bun de mncat pentru tiriti i
o pisic moart pentru operatorii turistici care nu tiu cum s mai scape
de hoitul ei. Cele dou personaje i aprau profesia cu o ndrjire de
invidiat. Prezentatorul spumega de furie c acel ghid nu i confirma tirea
de senzaie, iar ghidul transpira din greu minimaliznd totul, pentru a nu-
i duce de rp afacerile din zona sigur.
Un alt exemplu de fabricare a senzaionalului din lucruri
comune l regsim ntr-una din tirile de la PROTV, de la nceputul
acestui an. Subiectul acesteia era transmisiunea n direct a momentului n
care sosea la Institutul Matei Bal primul pacient suspect de grip aviar
din Romnia.
Unul dintre reporterii Pro Tv aflat n faa institutului,
comenta alturi de un invitat sosirea ambulanei. Se vedea ambulana

84
trgnd n faa rampei. Nimic mai simplu. ns pentru ochii experimentai
ai comentatorilor, momentul trebuia consemnat cu savante explicaii de
genul ...vedem acum cum ambulana face un mic ocol i se oprete n
dreptul rampei de acces n spital... - comentariu spus n stil semi-CNN,
cu vocea uor grav i optit, de parc se pregtete ceva mre, gen
nlarea unui steag sau decorarea unui atlet. Comentariile savante
continu. n ambulan vedem medici.
Apoi observm jurnalitii agitai cum i fac loc n dreptul
uii ambulanei pentru a fotografia/intervieva bolnavul. Ua se deschide,
targa este cobort, individul are faa acoperit cu un cearaf. Civa
reporteri ns insist s nfig n dreptul cearafului inert un microfon i
s ntrebe ceva. Nu se tie ce, cei de la ProTV au avut decena s nu
transmit n direct bolboroselile reporterilor. Probabil ar fi fost o ntrebare
de genul: Suntei bolnav de grip aviar? . Omul de pe targ nu s-a
obosit s rspund. Comentariul din studio nu a ntrziat: bolnavul este
cu siguran sedat, pentru a nu rspunde ntrebrilor!
Adevaratele tiri senzaionale sunt n alt parte, se atrage, n
mod voit, atenia populaiei de la adevratele realiti, acum cnd mai
sunt puine zile pn la aderarea la UE.

85
 INTERVIUL DE TELEVIZIUNE

Interviul este o conversaie n cadrul creia un jurnalist sau

mai muli pun ntrebri unei persoane sau mai multor persoane
pentru a afla informaii, opinii, explicaii, care permit cunoaterea i
nelegerea unui fapt sau a unei situaii.
Interviul nu este nici interogatoriu nici schimb de idei, nici
controvers, nici negociere, nici persuasiune asupra intervievatului pentru
a accepta opiniile jurnalistului. Prin urmare, cuvntul eu ar trebui s
lipseasc din vocabularul celui care intervieveaz.
Specificul interviului de televiziune
Mediul audio-vizual ofer interviului o serie de particulariti:
unele constituie o ans n plus, altele fac mai dificil munca jurnalistului.
Informaia vizual: persoana intervievat este vzut i
caracterizat de gesturile pe care le face, de expresia chipului, de modul
n care este mbrcat, de eventualele accesorii; toate acestea reprezint
un discurs ce se suprapune celui verbal, ntrindu-l sau, dimpotriv,
contrazicndu-l. Locul unde se desfoar interviul, prin ambiana sa,
poate fi interesant sau nu, adecvat sau nu temei discutate; bine ales, el
mrete gradul de interes i ofer un plus de autenticitate.
Informaia auditiv neverbal: sensurile afirmaiilor cuprinse ntr-
un interviu sunt nuanate semnificativ de intonaie, de ritmul n care se
vorbete, de fora pe care o transmite vocea, de eventualele ezitri i
pauze; ambiana sonor d amprenta specific unui anumit loc.
Tehnica de televiziune: echipa de filmare, video camera i toate
celelalte elemente ce in de tehnic creeaz un cadru artificial pentru
dialog; el afecteaz ntr-o anumit msur firescul comunicrii cei
intervievai vor fi mai puin naturali (fac excepie persoanele publice cu
experien ntr-ale televiziunii).

86
 Prelucrarea limitat a nregistrrii: spre deosebire de presa scris,
interviul de televiziune nu poate fi redactat dect ntr-o mic msur,
prin fonotecare, adic prin scurtarea lui. Nu sunt posibile reformulri
ale unei idei, nu este posibil ca intervievatul s revad forma final a
interviului i s fac eventuale modificri pentru a completa, corecta sa
nuana o afirmaie.

Etapele realizrii unui interviu de televiziune

1.Decizia de a lua interviul
Aceasta este etapa iniial n care se stabilesc: a)tema subiectului
viitorului interviu, b)scopul pentru care se ia, c)persoana care va fi
intervievat, d)modul n care se va lua interviul, e)formatul de difuzare,
f)durata lui aproximativ.
2.Pregtirea
n general, pregtirea unui interviu presupune:
a) obinerea acordului persoanei stabilite, fie, dac este cazul,
gsirea unei alte persoane, n situaia in care prima nu este disponibil sau
refuz
b) o documentare asupra temei sau subiectului abordat
c) o documentare privind persoana ce va fi intervievat
d) definirea strategiei de urmat i redactarea ntrebrilor.
Exist dou moduri de documentare unul punctual, pentru un
anumit subiect, i un altul, general i continuu, ce presupune s fii la
curent cu actualitatea unui domeniu mai larg. O bun documentare este
prima condie a unui interviu reuit, ea asigur nelegerea subiectului,
permite formularea ntrebrilor, precum i stabilirea dialogului.
n cazul interviurilor ntmpltoare nu este timp pentru o
documentare special, ele se bazeaz pe experiena acumulat de
jurnalist.

87
 3.Luarea interviului
n funcie de modul n care se realizeaz ntlnirea dintre echipa de
televiziune i persoana intervievat, exist urmtoarele variante:
Interviu planificat are loc fie n studio, fie pe teren, n urma
unei nelegeri prealabile ntre jurnalist i persoana intervievat privind
tematica abordat;
Interviul n ateptare se desfoar cu persoane publice, pe
care jurnalitii le-au ateptat, de ex, la sfritul unei edinte importante,
pentru a le chestiona n legtur cu ce s-a discutat ori s-a hotrt n cadrul
reuniunii respective. Dialogul are loc pe culoare sau pe scrile de la
intrare, sub presiunea timpului. n general, nu se pun dect dou trei
ntrebri, direct la subiect;
Interviul neplanificat se solicit i se realizeaz pe loc cu
ocazia unor evenimente i n legtur cu ele (de ex: premiere, vernisaje,
expoziii, greve, proteste etc);
Interviul ntmpltor este luat la locul unui accident, incendiu,
etc. celor implicai direct sau martorilor;
Interviul smuls reporterul, secondat de operator (eventual i de
sunetist), abordeaz direct persoana pe care dorete s o intervieveze i
despre care presupune sau tie c nu accept s rspund la ntrebri.
Dac, de ex, cel vizat iese dintr-o cldire i nu se opreste, reporterul l va
urma, ncercnd in felul acesta s-l foreze s vorbeasc. Uneori chiar i
tcerea poate fi un rspuns, secvena filmat urmnd s fie prezentat ca
atare (rmne de discutat dac i cnd o asemenea practic nu ncalc
drepturile fundamentale ale omului, pentru c oricine are dreptul de a
refuza s dea un interviu)
Interviul cu camera mascat este o variant a celui anterior,
de data aceasta nu se filmeaz la vedere; camera este fie ascuns, de ex

88
ntr-o saco, fie este inut n mn, ca i cum nu ar funciona (i de
aici se pun probleme de deontologie. Fiecare persoan are dreptul la
propria imagine. Dar, n acelai timp, i publicul are dreptul s tie cine i
de ce obstrucioneaz, s zicem o anchet care urmrete clarificarea unei
situaii de interes general. Pentru a nclina ntr-o parte sau alta trebuie
luate n considerare datele concrete ale fiecrui caz n parte).

Formate de difuzare
Aspectul final al unui interviu, aa cum ajunge el la spectatori, fie
c este transmis n direct fie c este nregistrat, constituie ceea ce se
numete formatul de difuzare. Iat cele mai frecvente formate de
interviuri:
Interviu scurt, nregistrat pe teren, integrat ntr-un material
mai mare utilizat ndeosebi la telejurnale;
Interviu scurt, cu un invitat n studio, intervievat direct de
crainic sau crainicul emisiunii de tiri (ca tehnic posibil, dar utilizat
rar, doar cnd persoana intervievat nu este disponibil la ora difuzrii,
varianta n care interviul se nregistreaz naintea emisiunii n absena
unei menionri explicite pe ecran)
Interviu scurt, realizat n direct, prin legtur video, de ctre
crainica sau crainicul emisiunii de tiri (cei doi interlocutori apar pe ecran
n dou ferestre, cu treceri succesive n prim-plan)
Interviu telefonic realizat n direct sau nregistrat se
utilizeaz mai ales n cadrul telejurnalelor
Pseudo-intervievarea de ctre crainic() a reporterului care
relateaz n direct de pe teren (coresponden) se utilizeaz la
telejurnale i la transmisiile n direct de la diferite evenimente

89
 Interviuri ample, n direct sau nregistrate, ce ocup n
totalitate sau cea mai mare parte a spaiului unei emisiuni, caracterul
interviului fiind determinat de genul emisiunii
Interviuri ample, fragmentate i reordonate conform logicii
documentarului, reportajului, anchetei etc de televiziune; este posibil s
se pstreze doar rspunsurile, nu i ntrebrile unui interviu, alternndu-le
cu fragmente de comentariu; aceast formul mut accentul de pe dialog
pe rememorarea unor situaii i ntmplri
Vox populi.
Tipologia interviurilor de televiziune
Dup scopul imediat sau funcia interviului se contureaz
urmtoarele variante:
a) interviul de informaie: ofer date, informaii, relatri, precizri,
descrieri etc obinute de la cei implicai n evenimente, de la cei
ce le fac sau de la martori; ceea ce se urmrete sunt faptele,
datele concrete
b) interviul de interpretare: un specialist sau un comentator
specializat, explic i interpreteaz un fapt, ncadrndu-l n
context, prezint fapte similare. Specialistul nu-i prezint
propriile sale opinii, ci ofer doar acea informaie pe care ar
putea s o furnizeze oricare alt specialist din domeniu, astfel ca
publicul s neleag despre ce este vorba i s-i formeze singur
o opinie. Acolo unde exist puncte de vedere diferite, el le va
prezenta corect pe toate, fr s-i exprime propria opiune
c) interviul de opinie i comentariul: spre deosebire de interviul
anterior, aici tocmai opinia i poziia personal sunt evideniate
d) interviul emoional: arat starea de spirit a celui intervievat
bucuria cuiva care a ctigat un concurs, spaima celui care a

90
 trecut printr-un accident, furia sau revolta generat de un
conflict etc
e) interviul de atmosfer: caracterizeaz un eveniment, un loc sau
o comunitate prin felul n care vorbete cel intervievat, prin felul
n care este mbrcat sau prin mimica sa; ceea ce spune este mai
puin important; se aseamn cu genul anterior, ambele putnd
fi considerate, cel puin n parte interviuri de coloratur
f) interviul de promovare: are ca el atragerea ateniei publicului
asupra unui eveniment cultural, sportiv, social etc
g) interviul portret: specificul acestui tip de interviu, cnd nu se
transform ntr-un talk-show, rezid n faptul c subiectul
dialogului este legat chiar de persoana intervievat, urmrindu-
se conturarea personalitii sale..
Un alt criteriu de clasificare este numrul participanilor la
interviu. Pe baza lui se disting urmtoarele tipuri de interviu:
a) un jurnalist, un intervievat formula obinuit, cea mai des
ntlnit
b) un jurnalist, mai muli intervievai varianta utilizat n studio,
dar i pe teren
c) mai muli jurnaliti, un singur intervievat pe lng
conferinele de pres transmise ca atare, nregistrate sau n
direct, la aceast formul se recurge atunci cnd se
intenioneaz s se dea o anumit not protocolar ntlnirii cu o
personalitate
d) mai muli jurnaliti, mai muli intervievai aceast formul
descrie conferinele de pres cu mai muli respondeni; este
utilizat rar din cauza caracterului ei formal accentuat; poate fi
folosit pentru organizarea unei confruntri televizate ntre
susintorii unor poziii diferite.

91
 Un alt criteriu de clasificare este lungimea interviului:
a) interviuri foarte scurte inserturi de la cteva secunde la cteva
zeci de secunde
b) interviuri scurte dou trei minute
c) interviuri medii 4-5 minute
d) interviuri lungi 28 de minute i peste
Msura n care un interviu este sau nu protocolar reprezint un alt
criteriu:
a) interviul neprotocolar cu oameni obinuii
b) interviul semi-protocolar cu lideri politici, cu oameni de
afaceri, cu funcionari superiori, cu directori etc (totui, exist
cu asemenea persoane i interviuri lipsite de formalism foarte
interesante tocmai din aceast cauz)
c) interviul protocolar realizat cu efi de state, de guverne sau cu
conductori ai unor importante organizaii internaionale (ONU,
NATO etc)

Pregtirea interviului de televiziune

Scopul interviului jurnalistul trebuie s-i precizeze foarte clar
scopul pentru care urmeaz s ia interviul. Va stabili cu precizie de
fiecare dat ce anume dorete s obin de la cel intervievat.
Alegerea persoanei intervievate criteriul de baz care motiveaz
opiunea poate fi enunat astfel: oricine are ceva de spus, datorit
competenei sale, pentru c ocup o anumit funcie, pentru c a fost
martor la un eveniment. n cazul interviurilor de televiziune, apare o
exigen suplimentar, exist persoane a cror competen a fost
recunoscut dar care nu sunt buni vorbitori.
Obinuiii casei jurnalistul i chiar echipa redacional din care
face parte ajunge la un moment dat la o formul comod i sigur pentru

92
alegerea persoanei care s vorbeasc despre o anumit tem. Pentru
chestiuni medicale se apeleaz la doctorul X, pentru finane la domnul
Y Aceast soluie a fost criticat de unii autori pentru c i face pe
jurnaliti s nu-i mai caute pe cei care ar avea cu adevrat ceva de spus
Intervievaii i instituiile persoanele intervievate fac parte dintr-
una din urmtoarele trei categorii:
conductori, reprezentani autorizai, precum i experi
recunoscui ai unor instituii, organizaii sau fime
cei care, integrai unei instituii, organizaii sau firme, nu
ocup o poziie nalt n ierarhia intern, ci una de baz, dar
care asigur funcionarea sistemului
cei care nu fac parte din firma, instituia sau organizaia n
cauz, dar o cunosc i pot vorbi despre ea.

REPORTAJUL DE TELEVIZIUNE
Definiie
Din punct de vedere etimologic, un reportaj este un raport, dac punctul
comun al celor dou categorii de texte este calitatea de a fi vectori ai
informaiei, diferena este dat, la nivelul coninutului, de finalitatea i
scopurile informaiei. Astfel, raportul este o unealt de comunicare ntre
iniiai, deintori unui anumit cod de lectur, n timp ce reportajul este
un mod de comunicare ce descrie spectacolul unui eveniment pentru
un public vast.

Principii generale ale reportajului audio-vizual

Specificul mesajului audio-vizual deriv dintr-o sum de constrngeri
care stau la baza oricrui proces de producie audio-vizual:
a) mesajul este perceput n timp real, este liniar, fiind fixat de
jurnaliti fr posibilitatea interveniei publicului. Un mesaj bine

93
 construit i lipsit de ambiguitate la cele trei niveluri (imagine,
sunet, cuvnt) este cel mai bun argument pentru atragerea i
meninerea ateniei.
b) Publicul are o atenie fragil. Aceasta este premisa pentru crearea
unui mesaj dens i concis (ca structur, coninut i semnificaie)
c) Mesajul este construit n echip, n baza unui obiectiv comun. Nu
trebuie uitat c echipa care produce un reportaj nu este o asociere
ntmpltoare a unor persoane, ci este un corp profeisonal comun
avnd acelai limbaj, care lucreaz n baza unor constrngeri date
Informaia audio-vizual este determinat, la rndul ei, de
constrngerile de timp i de capacitatea redus de absorbie a
publicului. Pentru obinerea conciziei, primul pas l reprezint
eliminarea detaliilor nesemnificative i extragerea esenialului la
nivelul factual.
Informaia audio-vizual nu este altceva dect raportarea n timp util
a faptelor i opiniilor care intereseaz un numr mare de persoane, n
conformitate cu limitele de timp impuse de specificul canalului de
comunicare i de capacitatea de absorbie redus a publicului
Funcii ale reportajului
nelegerea evenimentului
Aducerea n atenie a unei informaii personalizate
Restituirea unei realiti date, ntr-o manier original
Informaie n defavoarea spectacolului
Stabilirea unei legturi ntre jurnalist i public
Sensibilizarea publicului, complementar informrii
Semnificarea evenimentului relatat i concretizarea
semnificaiei printr-o presupus legtur cu viaa publicului

94
 Prezentarea unui element, considerat surpriz fa de un anumit
nivel al informaiei, reperat de jurnalist ca fiind cunoscut de
public
Seducie
Persuasiune.
Tipologii ale reportajului de televiziune
Dup criteriul actualitii evenimentului (relaia dintre producerea
evenimentului i momentul realizrii reportajului), Jean-
Dominique Boucher identific:
1. reportaj cald are drept coninut evenimente neprevzute de
genul accidentelor, catastrofelor, faptelor diverse sau
evenimentele previzibile, transmise n direct
2. reportaj rece vorbete despre evenimentele prevzute ce
preced acelai tip de evenimente; de ex poate fi un reportaj la o
conferin de pres care precede deschiderea Jocurilor Olimpice
3. reportaj magazin care nu este inspirat din realitatea
imediat, dar are o anumit legtur cu aceasta
4. reportaj atemporal care este consacrat de obicei unui subiect
ct se poate de cunoscut cu un potenial permanent de interes
(rasismul, sida, creterea inflaiei)
5. reportaj de urmrire ajut la stabilirea unor concluzii asupra
unui eveniment produs recent (de la cteva luni la civa ani);
de ex concluziile anchetei privind catastrofa de la Baloteti
6. reportaj relocalizat este consacrat unui eveniment de
actualitate, n care se regsesc personaje implicate n alte
evenimente de amploare din trecut.
Pierre Ganz identific n plus patru tipuri de reportaje,
organizndu-le n jurul a dou criterii diferite:

95
 a) dup suportul transmisiei, reportajele sunt: directe (colectarea,
difuzarea informaiei sunt simultane cu producerea
evenimentului); i nregistrate (cele trei momente de organizare
sunt distincte, separate prin intervale de timp inegale)
b) dup formatul emisiunii, exist:
- reportajul de tiri colectarea, tratamentul, difuzarea
informaiei se situeaz la distane relativ mici n timp
n raport cu ncheierea evenimentului. Caracteristica
principal este viteza. Este difuzat n emisiunile
informative specializate
- reportajul-magazin caracterizat de cele mai multe ori
printr-o distan temporal mare fa de eveniment.
Cele trei etape de producie sunt de asemenea
distincte.
Dup domeniul de activitate din contextul creia se extrage
subiectul: reportaj politic, social, economic, cultural, reportaj de fapt
divers, sportiv.
Dup zona geografic de producere a evenimentului n raport cu
comunitatea naional, exist reportaje locale, regionale, naionale i
internaionale.
Dup interesul unui anumit public:
- reportaj de interes general
- reportaj de interes regional
- reportaj de interes naional
- reportaj de interes local.
O alt distincie este fcut de Daniel Garvey i William Rivers:
- Reportajul de actualitate corespunde formei
tradiionale a reportajului, are ca obiect un eveniment actual. De regul
este reportajul despre ceea ce se ntmpl astzi. Formula dup care

96
poate fi recunoscut: n aceast diminea, n aceast dup-amiaz etc.
acest tip de reportaj are i dezavantaje, unul dintre acestea poate fi
superficialitatea.
- Reportajul de profunzime ar putea fi consecina logic
a reportajului de actualitate, aducnd n plus perspectiva care restituie
contextul evenimentului. Acesta aduce i rspunsul la ntrebrile de
ce?, cu ce efecte?, n afara celor absolut obligatorii din reportajul de
actualitate (cine, ce, unde, cnd, cum?). Formele de prezentare sunt
multiple: emisiune unitar, consacrat unui singur subiect, documentar,
dosar sau raport restrns. Regula de aur n acest tip de reportaj este
echilibrarea balanei informaiei pro i contra.
- Reportajul de interpretare (analitic) ocup un loc
nedefinit n audio-vizual. Scopul reportajului analitic este de a rspunde
la ntrebarea de ce?.
- Reportajul-anchet n cadrul acestui tip de reportaj
un loc important l are etapa de pregtire a materialului, care coincide cu
strngerea dovezilor. Anchetele reuite sunt cele care au o finalitate n
sala de tribunal.

Unghiul de abordare
Termen normativ, acest termen poate fi definit mai ales prin
elemente de sprijin i de comparaie: este diferit de subiectul materialului,
este un punct de vedere personal asupra evenimentului, urmeaz logica
firului rou, ajut la nelegerea fondului problemei n dezbatere.
Unghiul de abordare este un singur aspect al subiectului care
poate fi abordat avnd ca scop lmurirea fondului problemei.

Producia reportajului

97
 Pentru ndeplinirea condiiilor ideale de producie a reportajului
trebuie ndeplinite patru exigene:
1) Familiarizarea cu subiectul presupune o rapid evaluare a
informaiei, din punctul de vedere al importanei sale i al
interesului potenial al publicului, verificarea veridicitii
informaiei iniiale, disocierea datelor convergente de cele
divergente n raport cu evenimentul.
2) Localizarea evenimentului este o faz pregtitoare, n care se
stabilete contacutl cu actorii evenimentului, care sunt, eventual
avizai asupra inteniei de a face un reportaj i crora li se cere
eventual, acordul. Este ns de dorit ca jurnalistul s evite
contactele oficiale.
3) Documentarea asupra evenimentului scopul fiind obinerea
unui maxim de informaie despre actorii, cadrul i contextul
evenimentului. Sursele de documentare cele mai la ndemn
sunt: presa scris, baza de date personal, sursele academice,
reportaje pe aceeai tem, arhiva de informaii a redaciei.
4) Pregtirea instrumentelor necesare filmrii.Este o etapa ce ,
prin meticulozitatea abordarii ei, ajuta in mod direct la
realizarea filmarii , doarece , prin timpii castigati, se beneficiaza
de o reflectie creativa importanta si , mai totdeauna
necesara.Nimicuri, un simplu cablu, o blenda sau o caseta in
minus pot crea adevarate dezastre in timpul flmarilor...
5) Alaturi de resursa tehnica sa nu uitam niciodata resursa umana

Televiziunea n spaiul mediatic

98
 Spaiul e termenul utilizat n producia de TV. Spaiul e noiunea
care reprezint durata, spaiul e noiunea care reprezint plasarea n gril,
spaiul reprezint noiunea de producie. Spaiul e fragmentul de realitate.
Acest spaiu de realitate a devenit spaiul de manifestare public.
Expresia am vzut la TV devine argument, iar aceast expresie conduce
spre elementul determinant al TV care e simultaneitatea cu evenimentul.
Simultaneitatea cu evenimentul se poate efectua n producia de TV prin
transmisia n direct.
Toate celelalte emisiuni care presupun modaliti de nregistrare se
supun acelorai rigori ca i la o transmisie n direct, n schimb
posibilitile de a interveni n desfurarea evenimentului prin tehnica de
montaj sunt cu totul i cu totul deosebite. TV n ansamblul mediilor de
comunicare alturi de radio, reprezint singurele canale mediatice ce
activeaz ntr-un mediu normal.
Reglementarea spaiului audiovizual n Romnia este atributul
Consiliului Naional Audiovizual. Licena de emisie n baza creia
funcioneaz un post de radio sau TV cuprinde obligatoriu grila de
programe.
Grila de programe constituie totalitatea emisiunilor difuzate n
spaiul de emisie pe ore i zile, planificate i ordonate n funcie de
politica editorial.
CNA-ul acord licena de emisie, nu are drept de intervenie n
politica editorial dect n msura n care pe parcursul derulrii
programelor se produc anumite nclcri ale reglementrilor. Este
sancionat limbajul, violena, dreptul la imagine, trebuie asigurat dreptul
la replic.

99
 Nevoia de a fi ct mai reprezentativ pentru fragmentul de via
transmis pe micul ecran, a determinat apariia n mod deosebit n ultimii
10-15 ani a unor canale TV super specializate.

Dac n anii 70-80 erau la mare cutare posturile generaliste, n

prezent piaa mediatic din Romnia i din lume se confrunt cu o cerin
de ni.
Fenomenul acesta s-a produs n urma constatrii studiilor
sociologice pe baza crora se construiau programele TV.
S-a constatat c interesul publicului se ndreapt ctre tiri (meteo,
utilitare) i sport. Ulterior venind interesul ctre film, muzic,
divertisment, educaie.
Dac posturile publice de radio i TV funcioneaz pe baza unei
legi organice n care sunt reglementate cerinele i ndatoririle posturilor,
canalele de TV comerciale funcioneaz pe baza legii societilor
comerciale.
Aceast ntrebare legat de cine are prioritate n stabilirea de
programe, interesul publicului sau interesul canalului de TV?
n ultimii ani ca efect al avalanei de informaii publicul s-a
orientat i s-a fidelizat n funcie de vrst, preocupri, studii i chiar sex.
Acest interes al publicului rezultat n urma sondajelor a dus la
crearea unor canale de TV specializate pe tiri, naionale sau
internaionale.
Gen de TV tirea a creat un canal specializat pe tiri
- comentariul sportiv se gsete n canale specializate pe
sport
- documentarele au creat TV specializate
n spaiul de programe existena spaiului publicitar determin
programarea unor emisiuni construite pe un anume spaiu de interes.

100
mprirea unui tronson de 24 de ore din spaiul unei TV are ca prim
interes spaiul cu cea mai mare audien.
Ageniile de publictate urmresc tocmai acest spaiu. n afar de
spaiul numit prime time (18-23), mai sunt urmrite cu interes emisiunile
speciale, evenimentele culturale, sportive sau emisiunile de interes politic
i cultural.

Emisiunile care sunt propuse n spaiile convenite prin gril decurg

dintr-o cerere de ofert n care sunt cuprinse solicitrile canalului: tipul de
program, ziua i ora de difuzare, publicul int, audiena solicitat i
bugetul.
Fr construcia bugetului nu se poate porni n construcia unei
emisuni. Bugetul cuprinde cheltuieli materiale: valoarea aparaturii
utilizate pe numr de ore planificate pentru fiecare procedeu din fluxul de
TV, nregistrare, montaj, difuzare, arhivare sau pentru transmisia n direct,
nregistrare, difuzare i arhivare.
Al doilea tip de cheltuieli sunt cu personalul, cu celelalte resurse
utilizate n realizarea emisiunii.
Ex: drepturi de autor, de achiziie de idei, de scenarii, drepturi
conexe, utilizarea vocii e un capitol care trebuie cuprins n buget.
n fapt un program de TV, o emisiune sau transmiterea unei simple
tiri se face baza unui flux industrial, iar aspectul artistic i crearea
impactului ctre publicul telespectator reprezint fora motrice ce d
Televiziunii acest miraj al fragmentului de realitate.
Funciile TV ca mijloc de comunicare n mas sunt de informare,
deformare i de divertisment. Toate acestea se regsesc ntr-un canal
generalist sau fiecare n parte se regsete n canale specializate.

101
 Grila de programe

Tipurile de emisiuni

n practicarea jurnalismului de TV genurile informative sunt att de

vizibie nct ele au dus la specializri de canale n sine. De regul n
cosntruirea tirii ca gen publicistic n TV, elementele componente care
dau echilibru, corectitudine, acuratee redacional sunt ntrebrile Cine?
Ce? Unde? Cnd? n momentul n care adugm ntrebrile Cum? i De
ce? ele oblig la rspunsuri completative, oblig la argumentare, la
opinie, ies din sfera tirii i intr n genurile comentative.
Opera ziarist combin att aspectul estetic ct i cel tiinific.
Despre acelai eveniment se poate scrie diferite genuri publicistice: tire,
reportaj, anchet, eseu, pamflet. Coninutul este acelai, difer
prezentarea. Prezentarea presupune (Atenie: Prezentarea nu n form de
simpl lectur) forma extern a tirii, a construciei ei, a structurii ei i
forma intern care e alctuit din stil, ton, personalitate, atitudine
reportericeasc, raportare la fapte i la idei.
tirea e n centrul genului informativ. tirea aduce noutate. Aceast
noutate e luat de reporter din realitate. n cadrul acestei realiti vede un
fragment. Reporterul de TV ca mijloc de comunicare are camera de
filmat, aparatul care aduce din fragmentul de realitate alt fragment de
realitate. Fragmentul de realitate al reporterului intr ntr-o comunicare
reprezentativ i expresiv cu ajutorul aparatului de filmat n momentul n
care ntre fragmentul de realitate al reporterului i fragmentul de realitate
al obiectului se produce o interferen, o comunicare. Cuvntul poate lega
sau nu aceste dou realiti, dar reproducerea realitii prin sonorizri,

102
ambian, diverse zgomote, accente muzicale, ilustraie muzical, duc la
asocieri mult mai aproape de imaginea real.
Reportajul ca gen publicistic se ncadreaz n genurile informative.
Interviul, cel mai adesea cel clasic. Genurile publicistice, reportaj,
interviu, ies din zona informativ cnd devin aglomerate, cosntruite pe
elementele comentative, analistice, i n loc s transmit fapte, transmit
opinii.
n interiorul fiecrui gen publicistic putem gsi diferite mpriri,
categorisiri ale fiecruia n funcie de domeniul pe care l abordeaz, tiri
politice, culturale, sociale, sportive, economice, mondene, it.
n practica jurnalismului de TV se ntlnesc din ce n ce mai des
metoda mbinrii, interferenei dintre genurile publicistice (reportajul
anchet, interviul pamflet, ancheta pamflet, tirea spre relatare. Toat
aceast mbinare duce la construcia unui jurnal televizat care are
capacitatea s informeze, emoioneze i s distreze.
Din presa scris n ultimii 5 ani, TV a preluat ceea ce se numete
machetarea ecranului. Desfurndu-i activitatea ntr-un mediu
componenial dur, ntr-o explozie a canalelor de TV. n 17 ani Romnia a
ajuns la capacitatea de a oferi publicului sute, chiar mii de programe. n
fiecare an apar alte programe bazate pe studiul de pia care a
fundamentat structura niei, super specializate. Din aceast explozie de
canale TV a rezultat personalizarea emisiei, cu o anumit sigl, cu un
anumit spectru de culori.
Studiile sociologice de la sfritul anilor 80 constatau c omul ca
fiin raional putea sta n faa TV fr s mite, s simt nevoia unei
modificri de coninut n interiorul programului 5-6 minute. Curba de
interes n anumite genuri de emisiuni ajungea pn la 10 minute.

103
 Fluxul informativ

n construirea fluxului informativ al zilei se are n vedere totdeauna

tipul de canal de TV pentru care el se creaz. n programarea i
planificarea programelor de TV el se numete pachetul zilnic. Sub
presiunea televiziunilor specializate numai pe programe informative, gen
CNN, programele de tiri ale televiziunilor generaliste s-au adaptat
acestui ritm (ex: clasicele telejurnale) apelnd la metodologia de lucru a
televiziunilor specializate.
Programarea emisiunilor de tiri este fcut totdeauna n funcie de
publicul stabil al postului. Dac pn n 1990 regula era ca toate forele
reportericeti s fie canalizate pentru jurnalul din ora de maxim
audien, astzi sub aceast presiune a canalelor de tiri specializate s-au
creat fluxuri informaionale pentru ore care au determinat i o
personalizare a modului de editare a jurnalelor televizate respective.
Difuzarea pe anumite tronsoane orare oblig la construirea unui
buletin de tiri televizat corespunztor publicului din studiile sociologice
care au demonstrat c majoritatea privitorilor au anume caracteristici de
vrst, profesie. n construirea jurnalului de diminea:
- trebuie s existe dinamism
- optimism
- trebuie s informeze asupra evenimentelor din timpul
nopii
- informaiile zilei
Jurnalul de prnz:
- evenimentul zilei

104
 - tirile care se adreseaz unui anumit segment de public
(fidelizat)
Jurnalul dup amiezii:
- tiri informative
- tiri comentative
Jurnalul de sear:
- este cel mai important jurnal
Jurnalul nopii:
- coada publicului
Aceste fluxuri orare se supun din punct de vedere jurnalistic legilor
proximitii. Prin proximitate se nelege relaia care se stabilete ntre
telespectator i tire.
Proximitatea spaial se refer la faptul c evenimentele care se
succed pe ecran fac parte din spaiul de interes al telespectatorului, iar
informaiile cuprinse n aceste tiri l afecteaz pe telespectator sau
telespectatorul poate interveni n derularea lor (ex: tiri despre viaa
parlamentar). tirile din proximitatea spaial se plaseaz n organizarea
sumarului n primele tiri difuzate.
Legea temporal pe telespectator l intereseaz ce se ntmpl
acum i aici. Evenimentele mai ndeprtate l pot interesa n msura n
care desfurarea lor l afecteaz direct.
Proximitatea social de regul ea funcioneaz prin racordarea la
staiile locale. n aceast lege a proximitii sociale, regsim tirile
specializate, care se adreseaz unui anumit segment al populaiei (ex:
pentru copi, omeri, pensionari, pescari)
Proximitatea psihoafectiv care e specific vieii fiecrui
telespectator. Aici sunt cuprinse tirile care fac referire la evenimente ce
in de ritualuri (ex: Dragobete, 1 Martie) i care sub presiunea ageniilor
de marketing devin evenimente psihoafective create.

105
 Proximitatea ideologic se refer la raportul care exist ntre tirile
politice, de partid i politica editorial a postului respectiv. Dei toate
canalele de televiziune i declar imparialitatea, obiectivitatea,
neutralitatea, totui printr-o analiz de coninut, de-a lungul unui timp se
poate remarca atitudinea partizan. Din aceast cauz n spaiul
audiovizual CNA a reglementat coninutul tirilor impunnd un procent
de 60% pentru putere, 40% pentru opoziie la serviciul public. n spaiul
audiovizual normele CNA se aplic la toate posturile.
Proximitatea mediatic aici se ncadreaz tirile despre
personaliti, din diferite domenii de activitate sau simple personaje cu
notorietate care dau senzaia c ne sunt familiare.
tirea de TV are patru pri. Indiferent de modalitatea de
poziionare a tirii n interiorul unui jurnal, scriitura jurnalistului de TV
trebuie s aib urmtoarele caliti:
1. Exactitate
2. Verificarea informaiei din cel puin 3 surse, mai nou sunt
canale care verific din 5 surse pentru c s-au multiplicat
canalele de informaie fr a li se cunoate originea, mai ales
informaiile venite pe suport electornic, unde cu greu se poate
verifica sursa real.
3. Nevoia de obiectivitate n scriitura pentru un buletin
informativ, obiectivitatea se realizeaz atunci cnd reporterul nu
prezint trunchiat realitatea. Ca regul este de preferat scrierea
tirii n tehnica de opoziie. Se precizeaz c exist 2 sau mai
multe preri i se expun toate.
4. Concizia un reporter dup scrierea tirii trebuie s aib
capacitatea s-i elimine cuvintele de prisos, detaliile inutile,
redundanele. La transmisia n direct, stilul oral, frazarea,
respiraia, privirea, timpul acordat relatrii de la faa locului, l

106
 oblig la fraze scurte, ntr-o simplitate lingvistic cu subliniere
i accentuarea cuvintelor n mod corect.
5. Expresivitatea marca jurnalistului. Ea se ctig n tirea TV
prin imaginea reporterului care dialogheaz direct cu
telespectatorul, i transmite siguran, stpnirea domeniului din
care face parte tirea, familiarizare, unghiul de filmare care s
dinamizeze expresiile lingvistice i utilizeaz limbajul verbal i
non verbal. n scrierea textului sunt utilizate 3 feluri de cuvinte:
- cuvinte funcionale uneltele gramaticale (ex:
prepoziiile, conjunciile, adverbele)
- cuvinte cheie cele care rspund la ntrebrile
fundamentale ale tirii
- cuvinte de ncrctur ele sunt suportul cuvintelor
cheie. Reporterul i pune amprenta pentru c poate
folosi elemente care in de strlucirea limbii (epitetele,
comparaii)
6. Coerena capacitatea de a relata sau redacta un eveniment sau
un fapt care s aib un impact de nelegere asupra
telespectatorului. Coerena oblig la respectarea claritii. n TV
culoarea nu se refer la culorile componente n cadru ci la
modalitatea de compunere, de scriitur a tirii
7. Credibilitatea cerinele scriiturii jurnalistice de TV sunt 6 (cei
6 C):
1. Corectitudine
2. Concizie
3. Claritate
4. Coeren
5. Culoare
6. Credibilitate

107
 n constuirea tirii i n construirea fiecrui flux informativ al zilei
se are n vedere obligatoriu folosirea unor structuri semantice i sintactice
de nivel mediu. Orice abstractizare risc s schimbe sensul. Pentru
publicul specializat s-au inventat televiziunile de ni.
Adaptarea stilului potrivit ine de mentalitatea populaiei creia se
adreseaz reporterul i de prejudecile de acceptare ale publicului.
n final important este asigurarea unui echilibru ntre regulile
scriiturii jurnalistice i legile proximitii. La toate acestea se adaug
imaginea prezentatorului de tiri care a devenit un fel de instituie n
sine i este considerat un ingredient important pentru post, un brand, s-
au transformat n nite comunicatori, sunt vedetele care asigur legtura
postului cu publicul i sunt promovate cu insisten de fiecare post n
parte.
n jurnalistica de TV, n fluxul informativ al zilei, alturi de legile
proximitii, regulile scriiturii, prezentatorul de tiri, un rol important l
are marketingul canalului de TV deoarece emisiunea de tiri e un produs
care vinde i cumpr i cu care se asociaz imaginea postului respectiv
de TV.

Formatul de emisiune

n publicistica de tv termenii uzuali de emisie, transmisie i

emisiune definesc procedee tehnice diferite, dar n acelai timp specifice
muncii de tv. Emisia reprezint activitatea prin care producia de
programe a unui post, a unui canal, a unei staii se duce ctre
telespectatori. Imaginea optic se convertete ntr-o imagine
corespondent i se transmite prin radiodifuzie. Pentru ca semnalul de la
staia de emisie s poat fi transmis n toate zonele rii n sistemul de
transmisie analog, acest semnal este ridicat de radioreleele terestre.

108
 Primele emisiuni de tv au fost i primele emisiuni de divertisment.
Televiziunea anilor 60 a nsemnat ncercarea de a aduce imaginea color n
interiorul televizoarelor, aceasta se produce pe un principiu: se
descompune imaginea n albastru, verde i rou i se produce un alt
proces tehnic n interiorul tubului catodic n aa fel nct imaginea alb-
negru se face color. Anii 70 se particularizeaz prin introducerea tv prin
cablu, prin satelit n America i Europa Central. n anii 80 se ncearc i
n Romnia introducerea emisiunii color i emisia color. n aceast
perioad ncepe s se produc o ofert de programe realizat de companii
specializate pe emisiuni de tv. n anii 90 se produce o diversificare a
programelor i tv, concomitent cu perfecionarea tehnicilor de transmitere
a informaiilor. nceputul mileniului 3 gsete Televiziunea n topul
preferinelor de divertisment a populaiei. Divertismentul de televiziune a
preluat cuvntul din presa scris i literatura de divertisment, a aprut
dup divertismentul de radio dar se folosete de sunetul din
divertismentul de radio i a preluat imaginea din cinematografie i se
folosete de experiena din domeniul divertismentului. Apariia
internetului i a capacitii de a crea imagine virtual a dus la utilizarea
acesteia n emisiunile de divertisment. Se pot realiza studiouri virtuale, cu
decoruri virtuale. Efectele clasice au fost augmentate, multiplicate cu cele
electronice.
Emisiunile clasice de divertisment aveau o continuitate lung cu
telespectatorii, se vizionau ntr-un cadru familial i asemntor unui
ritual. Noua er din zilele noastre se difereniaz printr-o tensiune
crescut asupra telespectatorului, solicitai fr ntrerupere de animatorii
programelor de divertisment. Dac n urm cu 20 de ani se utiliza
cuvntul telespectatori i n acest cuvnt erau cuprinse categorii diverse
de public ca vrste, preocupri, intelect, sex, dup anul 2000 conceperea
i realizarea emisiunilor de divertisment se face utiliznd todeauna un

109
focus, o tehnic de sondaj, realizat pe publicul int. Vizionarea emisiunii
de divertisment nu se mai produce ntr-un cadru de familie, de ritual
casnic. Ofertele vieii moderne fac din fiecare membru al familiei, un alt
membru int i n majoritatea oraelor cu peste 200.000 locuitori din
Romnia exist i al doilea televizor ntr-o gospodrie.
Decorurile emisiunilor de divertisment de la amploarea teatral,
spectaculosul grandios, baletul de tip Hollywood, costumaia opulent s-
au transformat n decoruri adesea construite dup modelul interioarelor
telespectatorilor, moderatorul cu ton familiar, solicit n permanen
publicul s fie participant la modul complice n emisiuni compoziie, n
car se amestec n mod nedistinct informaia cu divertismentul.
Din punctul de vedere al publicului care vizioneaz emisiuni de tv,
privitul divertismentului la tv este cel mai ieftin. n schimb pentru
productorul unei emisiuni de divertisment costurile unei astfel de
producii nu sunt ieftine.
Se poate spune c accesul la divertisment este facil, convenabil
financiar pentru publicul int, dar greu de realizat pentru o producie
curent.
Producia unei emisiuni de divertisment se obine n urma unei
licitaii de programe constituit de ctre un canal sau o staie, pe baza
unei cereri de ofert. Aceast cerere de ofert are o construcie obligatorie
prin care se ofer celui care intenioneaz s realizeze un astfel de
program elementele constitutive ale proiectului de tv. n ultimii ani
proiectul de emisiune este adesea asimilat cu formatul emisiunii.
Formatul emisiunii este alctuit din acele elemente care sunt repetitive n
interiorul emisiunii, pe baza crora se poate caracteriza emisiunea, lsnd
exprimrii artistice, publicistice, posibilitatea ca la fiecare ediie s fie
adus cantitatea de creaie i de originalitate. Elementele componente ale
formatului sunt:

110
1. Titlul programului
2. Descrierea formatului
3. Durata
4. Frecvena si numrul de ediii
5. Poziia n gril (ziua i ora)
6. Publicul int: se stabilete:
Vrsta
Rezidena
Nivelul de instruire
Audiena scontat (dup primele 4 ediii)
7. Motivaia editorial i artistic
8. Coninutul care trebuie s aib sinopsisul (povestea pe scurt a
emisiunii), concepia regizoral asupra ei i modalitile
regizorale
9. Personajele principale (Moderatori, invitai)
10.Locul de filmare
11.Regimul produciei:
- curent
- de portofoliu
- ocazional
- eveniment
12.Resurse de producie necesare:
- umane
- artistice
- tehnice
13.Desfurtorul cadru
14.Elemente care in de valenele i oportunitile emisiunii
(valoarea artistic, documentar, inedit, patrimoniu, costurile

111
mici, medii, mari, foarte mari, durata produciei, difuzarea i
bugetul).

112
 Relatia dintre imagine si cuvant in genurile de televiziune

Orice tip de emisiune TV se dorete a fi un fragment de realitate

sau cu corespondene n realitate. Pentru c nu ntotdeauna imaginea
surprins prin intermediul aparatului de filmat conine elemente n
micare iar constana sau imobilismul lor crend impresia de monotonie
se poate obine aceast reconstrucie a realitii cu senzaia de micare, de
dinamism prin schimbarea ncadraturilor i micrilor de camer. Prin
tipurile de ncadratur, prin micarea lor i prin micri de camer se pot
crea telespectatorului care s influeneze percepia elementelor prezentate
i n final s se obin reacia dorit de realizator.
Ca i n cazul redactrii tirilor i la filmarea i montarea unui
material publicistic de TV majoritatea ncadraturilor i micrilor camerei
se fac n funcie de subiectul filmat innd cont de criterii estetice i mai
puin de intenia operatorului sau a editorului de montaj. Ziaristul de TV
este un component al echipei de filmare dar n acelai timp decidentul ce
anume filmeaz cameramanul, i solicit tipul de cadru de filmare,
ncadratur, iar el este acelai care n relaie direct cu echipa de montaj,
indic succesiunea ncadraturilor n aa fel nct ele s se ncadreze
genului publicistic pentru care a fost elaborat materialul filmat.
Efectele de studio obinute n urma poziionrii fascicolelor de
lumin sunt utilizate n emisiuni care necesit fragmentarea discursului
publicistic, oprirea ntr-un anumit punct al acestuia i realizarea unei
introspecii pentru un element care s aduc un plus de veridicitate
scenariului.
Realizarea unei emisiuni:
- utilizarea ncadraturilor

113
 - trecerea de la un cadru la altul
- montajul
- sunetul
- valoarea culorii

ncadraturile
ncadratura se caracterizeaz prin distana aparent dintre camera
de filmare i subiect i implicit prin diferena dintre cantitile de
informaii despre subiect care apar n cadru. n funcie de planul folosit la
ncadrarea subiectului putem transmite telespectatorilor senzaia
receptrii unor mesaje suplimentare. Din motive tehnice de standardizare
i estetice se folosesc 4 tipuri de ncadraturi. n arta expermiental sunt
folosite i alte tipuri. Cele patru ncadraturi sunt: gros-planul, prim-
planul, planul mediu (plan american) i planul general. Trecerea de la o
imagine la alta se face prin micare de camer sau de obiectiv de camer
i acestea duc la dou metode: panoramarea (stanga, dreapta) i
transfocarea. n filmrile mai complexe se folosesc macaraua i traveling
(deplasarea camerei n jurul subiectului filmat).
Gros-planul e ncadratura foarte de aproape a subiectului, astfel
nct s fie vizibile detaliile care n mod normal nu ar fi observate. Gros-
planul este utilizat pentru a ntri, pentru a contrazice o afirmaie fcut
de un anume personaj, pentru a afirma/infirma. Cele mai des gros-planuri
utilizate la o fiin uman sunt ochii i minile. Exist o convingere
popular ntrit de studiile psihologilor care au fcut din micrile
corpului uman i spun c ochii i minile trdeaz, reprezint elementul
corpului uman care pot fi foarte greu controlate, astfel nct prin
observarea lor se pot trage concluzii prin care se devoaleaz inteniile,
gndurile personajului respectiv. Utilizarea gros-planurilor ofer
realizatorului TV posibilitatea de a transmite informaii, senzaii,

114
sentimente, cu reacie sigur (ex. prezentarea unor ochi frumoi, limpezi,
mari d o senzaie de sinceritate, inocen, credibilitate, capteaz atenie,
bunvoin; ochii mici, care se mic necontenit transmit o senzaie de
nesiguran, neadevr, creaz sentimentul c vor s ascund ceva i chiar
rutate). Ochii mbtrnii, cu o privire blnd, folosii n prim-plan dau
senzaia de nelepciune. Minile folosite n gros-plan frumoase, cu
degete lungi, ngrijite dau personajului o not de inut, au darul de a
ntri afirmaiile susinute de vorbitor sau daca sunt filmate n micare
induc telespectatorului sentimentul c vorbitorul este o fire dinamic.
Minile filmate cnd se strng, se freac, creaz o senzaie de nelinite,
frmntare, team. Minile care sunt aezate calm dau un sentiment de
simplitate i profunzime. Minile care se agit prin aer dau senzaia unui
personaj expansiv care vrea s spun mai mult, pot fi utilizate n
caracterizarea unor personaje care au i o idee insuficient de bine
exprimat n cuvinte.
Aceste gros-planuri au capacitatea de a convinge telespectatorul iar
mecanismul aproape subliminal prin care ele conving telespectatorul este
uimitor. De regul este recomandat s fie folosite pe linite (fragmentul
de realitate utilizat n emisiunile TV, singura descoperire a TV). Cuvntul
aparine presei scrise, sunetul cinematografiei, linitea, televiziunii.
Prim-planul e ncadrarea care prezint subiectul de la torace n
sus, fr s i se vad minile. Folosirea acestui cadru are drept scop
sublinierea afirmaiilor acestei persoane prin transmiterea ideii c
persoana aflat n prim-plan transmite un mesaj foarte important. O
declaraie luat pe strad are un mai mare impact dac e filmat n prim-
plan dect ceilali. D senzaia de apropiere, ca i cnd ar fi un
interlocutor. Sunt folosite la momentul solo al interpretului, iar orchestra
n plan general. n emisiuni de divertisment n momente de dialog sau
monolog se folosete pentru dinamica succesiunii ncadraturilor, n

115
emisiuni gen reality, talk-show, pentru crearea senzaiei de confruntare,
miz, conflict, dinamism, atracie. La filmri ambiana are mai puin
importan, decorul e important att ct se vede n fundal. Este folosit
atunci cnd informaiile sunt interesante sau foarte importante. Se
recomand utilizarea planurilor medii atunci cnd sunt difuzate crime,
catastrofe, dezastre. Oamenii tind s asocieze chipul pe care l vd cu
informaiile transmise. De regul chipul unui personaj cu ct e mai
utilizat cu att pare mai credibil. Aducerea n faa telespectatorului i
micrile tipice ale capului, dau senzaia c pot transmite anumite gnduri
(acceptarea/respingerea unei idei poate fi fcut prin filmarea doar a
capului; expresii de nencredere, surprindere sau amuzament sunt filmate
ridicarea sprncenelor, micarea buzelor).
Planul mediu cuprinde toat partea de deasupra taliei, inclusiv
minile i palmele. Varianta de plan american se afl deasupra
genunchilor. Un rol important l au hainele, decorul, culorile, amploarea
gesturilor utilizate. n cazul n care personajele sunt aezate pe scaun,
corpul se vede de la nceputul genunchiului. E foarte important cum sunt
aezai genunchii (ex: dac sunt lipii strni sugereaz c persoana caut
s se apere, caut un punct de sprijin, e nesigur; dac genunchii sunt
deprtai persoana e relaxat, sigur pe sine, uor neglijent). Acest plan
are rolul de a transmite o stare de linite, calm, de diminuare a
contradiciilor. n general talk-show-urile care doresc s transmit o
senzaie de emisiune detaat, folosesc metoda aezrii invitailor pe
fotolii sau canapele. Aceast aezare permite efectuarea de ncadraturi
medii sau planuri americane. n alte emisiuni de acelai gen se aeaz
invitaii pe scaun, la mas sau n jurul mesei pentru a putea fi folosite
prim-planurile i pentru ca telespectatorul sp nu fie furat i de alte
elemente care pot aprea n cadru. Un mesaj important se transmite la
prim-plan (PP), o informaie dintr-o tire poate fi spus pe un plan mediu

116
n condiiile n care e ajuttoare la informaiile primordiale. Prim-planul
creaz telespectatorului sentimentul c ceea ce vede el e foarte important.
Planul mediu creaz senzaia c spusele celui din plan mediu se
diminueaz.
Planul general ne permite s vedem tot decorul n care se
desfoar aciunea, peisajul sau ambiana filmrii. El e folosit ca un
cadru de legtur, avnd scopul de a detensiona pentru o clip atmosfera.
E utilizat n tirea din teren pentru plasarea geografic a evenimentului,
dar n prezent tirile de TV utilizeaz tot mai des prim-planul i gros-
planul. El d senzaia de lentoare, de trecere de timp, exprim o detaare,
dar i o stare de pasivitate. De multe ori folosirea acestor planuri generale
sunt utilizate i pentru a surprinde fragmentul de spectacol la care
publicul particip alturi de invitaii din spectacol. La un talk-show,
planul general i d posibilitatea s realizezi i mprirea importanei
invitailor. Invitatul important va sta n stnga moderatorului, ceea ce
nseamn n dreapta ecranului. Cel mai puin important e aezat n dreapta
moderatorului. Folosirea unor scaune diferite sunt utilizate cu succes i cu
expresivitate ca fiind componente i purttoare de informaii n
documentare.
Pentru un jurnalist TV utilizarea ncadraturilor cu valorile de
expresie ale acestora permit realizarea tuturor genurilor publicistice cu
elemente specifice de transmitere a informaiei sau de spectaculos.

117
 Planurile de trecere sunt panoramarea i transfocarea. Panoramarea
presupune micarea camerei de la stnga la dreapta sau invers ce confer
emisiunii posibilitatea de a descrie din punct de vedere al imaginii locul
filmrii i este de obicei utilizat ca suport pentru comentariile
descriptive. Lungimea acestor planuri oferind posibilitatea de a introduce
telespectatorul n poveste, n nceperea aciunii sau atunci cnd se dorete
o temporizare, o linitire a discursului publicistic ntre 2 momente de
aciune dinamic.
Transfocatorul este n fapt un accesoriu al aparatului de filmat care
are capacitatea de a apropia sau ndeprta subiectul fa de privitor.
Substantivul a creat vorba i aceast micare folosit n viteze diferite
(lin, sacadat, rapid) poate avea valori estetice diferite.
Aceste tipuri de planuri n emisiunile de divertisment, folosite pe
decoruri ample, cu micri de personaje diverse, n secvene de balet,
dans, creaz dinamism, spectacol numai n condiiile n care prin tietura
de montaj n timpul nregistrrii sau ulterior la editarea video micrile de
camer, ncadraturile, planurile corespund ca durat i semnificaie
ritmului, se ncadreaz n cursivitatea muzical a secvenei. Cel mai mare
spectacol bine gndit, repetat, ansamblat n decor, risc s ajung un
fiasco dac succesiunea de planuri nu comunic n sincron cu mesajul
artistic.
Exist posibilitatea de a utiliza camere de filmare n micare i care
creaz n funcie de unghiul pe care l face camera fa de subiect expresii
artistice pe msura solicitrii scenariului. Unghiul paralel normal este cel
n care camera se afl la nivelul ochilor. Atunci cnd camera e aezat
deasupra subiectului iar obiectivul camerei e ndreptat ctre subiect,
unghiul de filmare se numete plonjeu. Astfel de imagini nu sunt

118
recomandate pentru a fi utilizate dect la anumii subieci pentru c au
capacitatea de a mri, de a ngroa dimensiunea personajului.
Exist un unghi n care camera e poziionat cu obiectivul de jos n
sus spre subiect i se numete racursi sau contraplonjeu. Acest unghi de
filmare ofer mreie, lungete subiectul i este de regul utilizat atunci
cnd subiectul respectiv comunic un mesaj dominator.
Timpul, durata acestor unghiuri de filmare e n medie de 3 secunde.
Emisiunea de divertisment modern e realizat din planuri montate n
sistem aproapte mtvist, de videoclip. Nu toate tipurile de emisiuni se
preteaz la astfel de montaje.

Emisiunea de divertisment

Emisiunea de divertisment e un program complex de tv ce

presupune moblizare de resurse tehnice, artistice, umane deosebite, unde
alturi de rigoarea execuiei tehnice a decorurilor, a montrii lor n platoul
de filmare, poziionarea camerelor de filmat i ncadraturile se construiesc
pe un scenariu i un desfurtor laborios, minuios fcute pe secunde i
minute, dar care n final aduc recompensa meritat. Dup emisiunile
informative, emisiunile de divertisment sunt printre primele preferine.
Pentru canalul tv care le produce, emisiunea de divertisment poate fi
plasat n gril cu multe reluri, ceea ce n final duce la amortizarea ei.
Emisiunea de divertisment are capacitatea de a intra pe schimburile
internaionale mult mai uor i rapid dect un reportaj, talk-show sau
anchet. Ele sunt producii care aparin de obicei posturilor comerciale i
n spaiul audiovizual romnesc formatul acestora e achiziionat din
strintate.

119
 Formatul reprezint elementele cadru pe care se construiete o
emisiune, elemente ce au repetabilitate n toate celelalte ediii,
particularizeaz emisiunea i o fac s fie identificabil. Acestea sunt un
fel de matri i dau pecetea, specificul, particularitatea emisunii: zona
social din care se iau subiectele, vrsta personajelor, tipul de dialog,
tipurile de filmri, publicul folosit, intenta exprimat, genericul,
sonorizrile, dominanta de culoare sau tipul de prezentare.

Vocea

n construcia genurilor publicistice de tv alturi de text cu

ncrctura lui stilistic, imagine cu ncrctura ei estetic, vocea
omeneasc are capacitatea s transmit un mesaj la fel de puternic prin
poziionarea ei sau dac ea nu ebine articulat s duc la respingerea
mesajului.
Vocea are posiblitatea s urce i s coboare tonul n vorbire, iar
unele tonuri se amplific n funcie de expansiunea sunetului n cavitate i
nlimea lui. n voce se disting trei registre:
- registrul de piept (grav)
- registrul mediu (mijlociu)
- registrul de cap (nalt)
Registrul de piept este cel mai ntrebuinat la microfon. n acest
registru vocea sun cald i puternic. O voce n registru de piept exprim
sentimente profunde, sincere, dramatice, ea oblig la ascultare, la atenie.
La vibraiile vocii pe piept particip ntreaga cutie toracic. Acest lucru se
poate constata innd mna n dreptul sternului atunci cnd se emit sunete
grave ale vocii pe piept.
Registrul mediu este cel mai des folosit n publicistica de radio i tv
pentru c este la ndemn. Este cel de trecere dinspre registrul grav i

120
nalt. Poziia capului favorizeaz tot timpul la microfon poziia de unghi
drept fa de microfonul folosit, mai ales daca este de tip unidirecional.
Capul ridicat cu brbia n sus e poziia care favorizeaz vocea nalt.
Aceast voce e utilizat atunci cnd se fac citate din anumite personaje,
din anumite fraze care denumesc anumite personaje. Poziia capului
plecat, cu brbia n piept, uor, duce la obinerea unei voc cu rezonan
care creaz telespectatorului o perceie de o anumit sobrietate i
solemnitate. Ca s ctige timbru i amploare vocea trebuie s se propage,
s se dezvolte i s se desvreasc n cavitile de rezonan. Toate
poziionrile sunt determinate de ntrebuinarea aerului expirat pentru a se
produce vocea, pentru c nu se vorbete atunci cnd se inspir.
Calitile vocii sunt date de acest produs care se obine n vibraia
coardelor vocale i a aerului expirat.
Vocea are aceleai caliti ca orice sunet: nlime, intensitate,
timbru, la care se adaug caliti specifice vocii: ntinderea, estura i
rezistena.
nlimea e una dintre nsuirile principale ale sunetului i e
rezultatul numarului frecvenei ale vibraiilor unui corp sonor. Cu ct se
produc mai multe vibraii ntr-o durat de timp cu att sunetul este.
nlimea sunetului vocii umane depinde de numrul de contracii
efectuate de coardele vocale. Numrul acestor vibraii produse de
coardele vocale depinde n primul rnd de influxurile care sunt transmise
prin comanda nervoas de encefal.
Intensitatea e tria unui sunet i e determinat de amplitudinea
vibraiilor. Amplitudinea nu influeneaz nlimea sunetului. Intensitatea
e i gradul de for a vocii umane fr ca aceasta s se surmeneze. n
momentul n care intensitatea ajunge la limita de surmenaj, apare vocea
cu caracter de ipt, piigial, obositoare, care transmite o stare de
respingere. Dac vocea e bine pozat nseamn c se realizeaz un

121
consum de aer raional i cu att intensitatea depinde i de distan. n
publicistica de TV distana ntre locul unde se produce un sunet i locul
unde e perceput nu e un impediment tehnic. Captarea sunetului de voce se
poate face cu aparatur super performant. n publicistica de tv se
folosete vocea medie, iar emisiunile de divertisment fiind utilizate mai
multe tipuri de voce: oapta timbrat (uor, pianissimo), semivoce
(piano), vocea forte i vocea puternic (fortissimo).
Timbrul e culoarea, caracterul unui sunet, e particularitatea vocii. E
amprenta vocal pentru c timbrul e determinat de: natura coardelor
vocale i cutia toracic; capacitatea laringelui de a amplifica i elementele
armonice, personale care n final dau vocii umane culoare, relief i
personalitate.
ntinderea unei voci e totalitatea sunetelor care pot fi emise fr
efort. Nu se recomand niciodat forarea vocii fr o minim nclzire
sau nceperea lecturii unui text la microfon fr un exerciiu vocal i de
mobilitate a maxilarului.
estura e partea care tine de claviatur, care i d posibilitatea de
a o utiliza ca un instrument. Ea ofer posibilitatea jurnalistului de tv n
genuri ca reportajul, documentarul s utilizeze aceste esturi ale vocii pe
diferite texte n care nuanele exprimate s creeze n mintea
telespectatorului fragmentul de realitate. Rezistena e facultatea pe care o
are vocea de a lucra mult, fr s oboseasc i ine att de igiena vocii ct
i de tipul de via general pe care l duce ziaristul. Exist posibilitatea
ca prin exerciii vocea s fie format, prin exerciii chiar defectele s fie
corectate, prin frazare ziaristul s pun n eviden anumite cuvinte dintr-
o propoziie pentru a transmite mesajul mai intens. n lectura textului
pentru tv virgula marcheaz grafic pauze scurte, dar i ridicri de ton i
impune un anumit ritm al vorbirii i o anumit intonaie. Publicistica

122
modern a impus n jurnalismul de TV n prezent o emisie vocal fr
pauze, fr o frazare n care s se disting clar elemente de sintax.

123
 Documentarul

Este genul publicistic n tv n care nelesul intelectual se combin

cu cel emoional. Ca gen cinematograf a avut perioade de ascensiune n
1920, coala cinematografic s-a fcut cunoscut. Primul documentar se
consider a fi un film despre eschimoi i aparine unui documentarist
canadian. La nceput documentarul se ocupa de aspecte exotice,
pescreti, ele incluznd o naraiune, o non-ficiune prin care o realitate
era adus n atenia opiniei publice. Ca gen artistic documentarul n
perioada rzboiului e folosit n interesul propagandei de rzboi. Dup cel
de-al doilea rzboi mondial documentarul intrase ntr-un stadiu de declin.
Apariia tv n anii 50 n SUA i generalizat n 56, 57 n Europa, a nceput
relansarea documentarului. Muli ani n Romnia naintea filmelor
artistice se difuzau jurnalele de actualiti i cte un documentar. Prin anii
60 s-au scos jurnalele de actualiti. S-au incetenit difuzrile de
documentare produse de coala romneasc (Studioul Sahia). n acest
moment n Romnia vorbeti de televiziune. Dup anii 60 se poate vorbi
de relansarea documentarului ca gen publicistic n tv.
n raportul pe care l are tv n raport cu documentarul are 3 etape:
- anii de nceput de documentaristic n tv cnd modul
de realizare a documentarului era aidoma unei lecii de
coal; parc telespectatorul era un elev care i lua
notie. Acesta e documentarul clasic realizat prin
tehnic de montaj, prin compilaia diferitelor surse de
informaie, prin fotografii, prin documente din diferite
izvoare i printr-o naraiune scolastic cu nceput,
cuprins i sfrit.

124
 - n a doua etap se remarc atitudinea productorilor i
realizatorilor de a transforma orice produs ntr-unul de
consum de mas. Producia de documentar ncepe s
aib ca prezentatori actori, oameni celebri n diferite
domenii (ex. Karl Gagar)
- Anii 90 n aceast etap de dezvoltare a tv pe care o
numesc tv de comunicare, pentru productorii de
documentare personajele care compun un film ncep s
se diversifice alturi de fotografie, document,
naraiune, celebritate, intr ca personaj n interiorul
documentarului echipa de filmare, camera i n felul
acesta apare documentarul cu 2 aparate de filmat (unul
l filmeaz pe cellalt). Aceast diversificare a
personajelor din interiorul construciei documentarului
creaz sentimentul c telespectatorul e un individ n
dificultate de nelegere, explicaiile sunt clare,
folosindu-se reconstituirea istoriei cu figuraie.
Dup anii 90 ca rspuns la cerina publicului apar canalele
specializate pe tipuri de documentare.
Globaliyarea informaiei, a comunicaiei, abundena informaional
a produs un bombardament agresiv asupra telespectatorului care ntr-un
instinct de conservare i-a cutat nia, canalul de tv care i corespunde
aspiraiilor, intereselor sau care i satisface cerinele imediate. n felul
acesta s-au creat canale specializate pe producia de documentar.
Documentarul de tv e un gen publicistic costisitor. n Romnia nc
nu a aprut un canal specializat pe producia de documentar ns
majoritatea canalelor specializate pe documentar de tiin, istorie etc. O
echip pentru realizarea unui documentar e alctuit din cel puin 5
persoane: 2 obligatoriu pe teren, un realizator i un cameraman, 3 n

125
producia intern, realizatorul de producie, editorul i consultantul
tiinific. Dac la nceput documentarul avea aspect de sine verit,
acum are aspect de docudrama. Celelalte echipe pot fi chiar zeci de
persoane angajate temporar, figurani, consultani pe diferite domenii i
specialiti. Pentru un singur documentar se pot utiliza zeci sau chiar 100
de piste de sunet. Ex: un sunet care e vocea naratorului, n timp ce vntul
bate, zgomotul pailor, mediu ambiant.
Fa de tire documentarul are analiz. Fa de reportaj
documentarul are naraiune, are poveste, care permite nelegerea
subiectului; reportajul oblig la o raportare imediat cu evenimentul, iar
reporterul e tot timpul presat de timp. Fa de dezbatere documentarul nu
e n contradicie, el le are incluse prin definiie. Interviurile prin tehnica
de montaj pot fi puse ntr-un dialog direct, cteodat conflictual, cu
replic obinut tot prin tietura de montaj. Aceast metod creaz
dinamism i conduce la un interes crescnd a publicului. Pentru realizarea
unui documentar se pornete de la script. Scriptul e enunul ideii la care
se adaug i inteniile autorului. Scenariul cuprinde i decupajul regizoral.
Ca tehnic jurnalistic orice gen publicistic n tv are aceeai cursivitate n
desfurare:
- predocumentarea presupune identificarea domeniului,
a problematicii i justificarea interesului. n urma
acestei etape fiecare productor se gndete dac
merit sau nu
- documentarea include: sursele tiinifice (bibliografie,
biografie surs direct, uman, personaje care pot
depune mrturie despre domeniul care ne intereseaz,
presupune cutri, se realizeaz de documentarist),
planificarea traseului pentru filmare, planificarea
interviurilor, planificarea timpului pentru secvenele

126
 curpinse n decupaj, necesare localizrii
documentarului, planificarea timpului pentru lucrurile
neprevzute, toate se planific pe un buget (resurse
financiare, tehnice, umane). Planificarea pentru
filmare trebuie s aib n vedere aceste resurse i
ncadrarea n ele. De regul subiectului
documentarului de tv se desfoar n locuri unde se
ajunge greu. Orice lucru care nu a fost luat n calcul
risc s nu mai poat fi filmat.
- Filmarea propriu-zis se ncadreaz n programul
convenit sau se remediaz la faa locului orice
necesitate zilnic, altfel n cabina de montaj s fie prea
trziu.
- Montajul propriu-zis ncepe prin vizionarea
materialului filmat, apoi se mparte materialul filmat
pe casete de lucru (ex: una interviul, alta ilustraia)

Definitiile principalilor indicatori de audienta

- Rating(RTG%) reprezinta numarul mediu de

telespectatori pe minut ai unei emisiuni (sau interval
orar) difuzara de o statie TV. Ratingul poate fi
exprimat in cifre absolute (mii telespectatori) sau ca
procent din targetul analizat.
- Market Share(Cota de piata SHR%) reprezinta
raportul procentual dintre numarul mediu de
telespectatori (RTG%) ai unei emisiuni(sau interval
orar) a unei statii TV si numarul mediu de

127
 telespectatori de pe TOATE statiile TV, calculat pentru
acelasi interval orar (sau emisiune).
- Reach(RCH%) reprezinta numarul de telespectatori
DIFERITI care au vizionat cel putin un minut dintr-o
emisiune TV sau interval orar analizat. La fel ca si in
cazul indicatorului Rating, RCH% poate fi exprimat
prin cifre absolute(mii telespectatori) sau ca procent
din targetul analizat.
- Afinitate (TgAfin) este raportul dintre RTG% al
targetului analizat si RTG% unui target de referinta x
100 (targetul de referinta trebuie sa includa targetul
analizat pentru ca valoarea indicatorului sa aiba sens.)
Afinitatea este un index, iar daca valoarea rezultata
este peste 100 inseamna ca penetrarea (interesul)
audientei in targetul analizat este mai mare decat
targetul de referinta.
- Time Brands Index(TBIndex) reprezinta raportul
dintre share-ul emisiunii si share-ul mediu al statiei pe
toata ziua, semnificand contributia pe care a avut-o
emisiunea in atragerea telespectatorilor catre
respectivul canal pe durata difuzarii ei. Daca valoarea
acestui indicator este de peste 100 inseamna ca
emisiunea a reusit sa atraga un numar de telespectatori
mai mare decat a reusit canalul in medie pe intreaga zi.
- Structura de public(TgSat%) reprezinta repartitia
audientei pe categorii socio-
demografice(genuri,studii,grupe de vartsa, etc).

128
Razboiul audientelor

Ziarele se fac frate cu Internetul pentru bani Teatrul radiofonic traieste!

Banii TVR (si ai nostri) se duc pe muzica Povesti despre tine insuti
Antena 3 vs. Realitatea TV Radiourile reincep scoala Trash TV, pe
romaneste Radio pentru devoratorii de publicitate Televiziune la 35 C
Rockul da tare Radiourile online au lipici Birfa de pe sticla Radiourile nu
birfesc Vara la televizor Maestrul de vorbe Romanii au slabiciune pentru
brazilieni Sprit de vara Circotasii l-au batut pe Mugur Mihaescu
Insomniacii ramin pe frecventa Topul face muzica Fotbalul nu covirseste
show-ul si telenovela Surprize in clasamentul audientelor Nonvedetele de
televiziune Publicitatea sare in aer Televiziunile au frati de hirtie
Spectacolul vorbelor Identitate cu vedete Publicul prins la nisa Campionii
urechelilor Actele la control! Seriale cu repetitie Ce vinde cel mai bine
stirile? Insurati cu radioul, in pat cu televiziunea Rating fara concurenta
Suprematia radiourilor se oglindeste in teritoriu Freza si rujul au procent
din rating Muzica sau vorbe la volan? Cit costa o televiziune Ce post de
radio ati ascultat ieri? Dilema succesului in televiziune: copiez sau
inventez? RFI Romania fara Delta Cei sase care au schimbat fata presei
din Romania Bataie pe orase cu arme diferite: Formula Pro vs A1
Radiourile stau in umbra televiziunii

Look-ul prezentatorilor de Stiri este considerat un ingredient important

pentru imaginea unui post de televiziune. A devenit brand, intretinut cu
strasnicie de televiziuni.

Asezarea prezentatorilor de stiri printre

marile vedete de televiziune a fost fireasca,
judecind dupa rolul important pe care l-au
avut acestia dupa liberalizarea presei. Ei
au devenit cei mai importanti
comunicatori in fata publicului, dupa
renuntarea la modelul cu crainice. Si astfel,
in conditiile in care, la mai bine de 16 ani
de la Revolutie, 80% dintre romani
recunosc ca se informeaza de la televizor,

129
jurnalele au fost de la inceput emisiuni cu un rating constant foarte mare,
iar prezentatorii acestora imagini-emblema ale posturilor unde lucrau.
Cartea de vizita a televiziunilor sint stiristii lor, prin urmare nu este
intimplator faptul ca imaginea acestor prezentatori este atent construita si
strunita.

Brandul Esca

Aspectul prafuit si obosit al fetelor care, inainte de 89, laudau in stinga

si-n dreapta, a devenit istorie odata cu vestitele propozitii: Buna seara,
Romania. Buna seara, Bucuresti. Sint Andreea Esca. Pro TV te saluta.
Numele prezentatoarei, mentionat de la bun inceput in fata titulaturii
postului, a insemnat nasterea unui brand. In urmatorii ani s-a vorbit
despre zimbetul Esca, intonatia Esca si, cel mai mult, despre frizura
Esca (pe care femeile ajunsesera sa o ceara constant la coafor).

La zece ani de la lansarea Pro TV, Esca inca mai declara ca optiunea
legata de modul in care ii arata parul este 100% a sa: Eu asa am venit
tunsa, nu mi-a impus nimeni nimic. Aveam parul mai lung, dar ma
intorsesem din SUA si un coafor american m-a convins sa-mi scurtez
parul pentru ca, spunea el, da mai bine in televiziune.

Modelul controversat

Cu toate acestea, in primii cinci ani de existenta ai televiziunii din Pache

Protopopescu, toate prezentatoarele de stiri ale postului ajunsesera sa fie
tunse pe acelasi model. Zvonuri ca Sirbu instituise obligatia frizurii
Esca au aparut foarte repede, dar au fost tot timpul infirmate oficial.

Cind am vazut ca am avut succes cu acea imagine, am decis ca nu are

rost s-o schimb. Dar nici vorba de clauze din contract, nici de vreo
presiune a cuiva ca si alte prezentatoare sa fie tunse ca Esca, a declarat
in luna decembrie cea mai cunoscuta prezentatoare de stiri a televiziunii
moderne.

In ciuda tuturor declaratiilor ferme, birfele au continuat sa circule si

exista o tot mai mare siguranta ca longevitatea tunsorii Andreei Esca se
datoreaza unei prevederi contractuale. Aceleasi voci mai spun ca
purtatoarea renumitei tunsori este din ce in ce mai nemultumita de linia
pe care a adoptat-o si ca acum o considera depasita, batrinicioasa. In
ultimii ani, infatisarea Escai s-a schimbat, totusi. In lipsa vreunei
alternative legate de tunsoare, vedeta a reusit sa-si schimbe culoarea. De
la castaniul inchis pe care l-a purtat in primii ani, la un saten suvitat,
nuanta care deschide si intinereste chipul.

130
 Frumosi si multi

Andreea Esca este prima dintr-un sir lung

de prezentatori deveniti vedete pentru
simplul fapt ca se afla la pupitrul unui
studio de stiri. Trendul in crearea imaginii
impus o data cu ea a fost urmat si de restul
televiziunilor. Ecranele au fost invadate de
o armata de fete si baieti, cu virste depasind rar 25 de ani, alesi in primul
rind pentru ca dau bine pe ecran. Metoda televiziunilor occidentale,
unde prezentatorii sint alesi dupa ce dobindesc o experienta de cel putin
20 de ani in munca efectiva de presa, nu a fost luata in seama. Iar efectul
pe termen mediu a fost catalogarea stiristilor drept cititori de prompter.
Dictie perfecta, cultura generala peste medie si o prezenta cit se poate de
agreabila au fost criteriile care au determinat, ani la rind, aparitia
prezentatorilor de stiri.

Iar pina la formarea unei generatii de jurnalisti noi, cu experienta si cu

insusirile necesare unui prezentator, solutia a fost munca asidua la crearea
imaginii vedetelor momentului.

Presiunea concurentei

Abia aparitia televiziunilor de stiri a reusit sa anime piata. Reporterii,

redactorii si editorii de pina atunci au ajuns pe sticla. Nevoia de a
dinamiza buletinele de stiri a impus formatul cu invitati in studio, iar
intervievarea acestora nu putea fi realizata decit de oameni care nu au
nevoie sa li se sopteasca intrebarile in casca.

Pro TV a ales sa inmulteasca numarul de corespondente de la fata locului

si sa aduca in Bucuresti o parte din corespondentele blonde ale postului, a
caror priza la public fusese deja demonstrata. Antena 1 a importat stiristi
de la Pro si a renuntat la mustata lui Cosarca (destinata unui public mai
in virsta), pentru bretonul lui Mindruta (coafat astfel pentru a se marca
faptul ca stiristul e acum intr-o alta barca si pentru a atrage publicul
tinar). Iar in cazul Antenei 3, pentru ca imaginea de pe sticla trebuia sa
se potriveasca perfect cu cea data de ritmul activitatii intr-un asemenea
post, s-a ales sa promoveze un look tinar si activ, astfel ca echipa sa
feminina este compusa exclusiv din fete tunse scurt.

Succese si insuccese

Singurul post de televiziune care nu intentioneaza sa renunte la modelul

prezentatorului-vedeta este Pro TV. Producatorul general al stirilor, Sorin

131
Diaconescu, este de parere ca un prezentator-jurnalist ar reprezenta o
situatie ideala.

Conform datelor de audienta ale TNS-AGB, facute publice de Pro TV si

Antena 1, televiziunea condusa de Adrian Sirbu nici nu are de ce sa-si
schimbe stilul, cel putin deocamdata. In cursul anului 2005, stirile
prezentate de Andreea Esca au avut cel mai mare rating mediu, cu 9,5
puncte in mediul urban.

Dinamizarea Observatorului prezentat de trei ani de cuplul Lucian

Mindruta si Alessandra Stoicescu este si el in crestere, urcind pe locul doi
in topul audientelor, cu 8,3 puncte. Urmatoarele trei locuri in acelasi
clasament sint ocupate tot de jurnale ale celor mai mari televiziuni
comerciale: Stirile Pro TV de la ora 17.00, Observatorul de weekend si
Stirile Pro TV de la ora 23.00.

Celelalte doua mari televiziuni, TVR 1 si Prima TV, nu au investit la fel

de mult in imaginea vedetelor care prezinta jurnale de stiri. Cu toate ca
cea mai cunoscuta vedeta de la Prima TV este Cristina Topescu, ea
prezinta jurnalul de seara, de la ora 23.00. Audienta ei depaseste rar 2,5
puncte, dar, paradoxal, este in general egala sau chiar mai mare decit cea
a principalului buletin de stiri, de la ora 18.00.

Tendinte 2006

Noutatea anului in materie de imagine a unui post de televiziune vine

dinspre televiziunea publica. Desi Dana Razboiu este una dintre vedetele
cel mai des asociate cu TVR 1, aceasta a fost inlocuita la Jurnal cu
Cosmin Prelipceanu. Departe de imaginea statica a prezentatorului-
model, Prelipceanu are sansa de a fi primul barbat care devine cu
adevarat imaginea unei televiziuni mari.

Incercarile anterioare nu avut niciodata ca scop inlocuirea femeilor de pe

ecran. Fie au fost solutii temporare pentru perioada in care vedetele
principale erau in concediu de maternitate, cum e cazul inlocuirii cu Cristi
Tabara a Andreei Esca si folosirea lui Mihai Constantin in locul Danei
Razboiu, fie au fost doar completari ale echipei feminine, cum este cazul
lui Adrian Bucur la Prima TV.

Rateuri de imagine

Incercarile de a gasi pentru prezentatori o imagine cit mai atragatoare s-

au soldat uneori cu esecuri lamentabile, care au provocat chiar disperarea
celor ciopirtiti.

132
Si toate privesc femeile, avind in vedere ca look-ul unui stirist-barbat e
schimbat manual prin modelarea bretonului si natural prin pierderea
parului. Tunderea Adinei Gorita dupa modelul Esca, pe vremea cind
prezenta jurnalul de seara al Pro TV cu Lucian Mindruta, cea a Magdei
Vasiliu (foto) acum doi ani si schimbarea de anul acesta a frizurii
Alessandrei Stoicescu sint printre cele mai cunoscute exemple.

Stiristii au notorietate mai mare decit vedetele din entertainment

Prezentatorii jurnalelor sint printre cele mai vizibile vedete ale

televiziunilor din Romania. Majoritatea au devenit in timp cele mai
cunoscute nume ale posturilor pe care le reprezinta. Sondajul realizat
pentru Antena 1 in luna februarie a aratat ca, printre primele zece
persoane care vin in mintea romanilor cind se gindesc la o televiziune, cel
putin doua sint de la stiri.

Emisiunile, mai putin cunoscute decit prezentatorii

Jurnalele de Stiri, ca emisiuni de sine statatoare, desi se afla printre

primele trei ca vizibilitate, au, in cazul marilor televiziuni, o recunoastere
mai mica decit a vedetelor care le prezinta.

Stiriste profitabile

In anul 2004, cinci prezentatoare de televiziune au adus posturilor la care

lucreaza 100 de milioane de euro venituri din publicitate, conform rate-
card-ului.

PRODUCIA DE TELEVIZIUNE

Etapele fundamentale care trebuie parcurse n managementul

produciei de televiziune sunt:
- Pre-producia planificarea (ideea, propunerea, bugetul, prezentarea
propunerii) i coordonarea (recrutarea personalului, organizarea
efectiv a activitii, identificarea factorilor complementari)
- Producia efectiv organizarea de edine, comunicarea, repetiia,
nregistrarea etc.

133
- Post-producia editarea, feedback-ul, evaluarea produsului,
arhivarea.
A. PRE-PRODUCIA
Planificarea este o etap foarte important de ale crei detalii depinde
desfurarea efectiv a activitii. n general, este de preferat ca
planificarea s se fac pe bugete ct mai mici i, dac se poate, cu o zi
nainte. Aspectele care trebuie avute n vedere ca fiind decisive sunt:
ideea, modul de producie i propunerea de buget.
Sursele ideilor: dac este posibil, ideea trebuie s fie genial,
spontan, simpl i ct mai puin costisitoare. Un mijloc de a produce idei
este metoda brainstorming, n care mai muli participani (un numr
relativ mic) spun tot ce le trece prin minte; regula jocului presupune ca
toate aceste gnduri, orict de banale, stupide sau copilreti ar prea, s
nu fie criticate i s fie notate. Dup aceea, trebuie fcut o selecie
atent, n conformitate cu obiectivele ntlnirii i dezvoltarea.
Un alt mod de a genera idei este aa-numita tehnic clustering, care
este tot un fel de brainstorming, n care fiecare participant la ntlnire
pune pe hrtie un cuvnt-cheie (detergent, conflict etc), l
ncercuiete i apoi adaug pe aceeai list orice cuvnt ce i se poate
asocia. Toate cuvintele trebuie scrise pe aceeai foaie de hrtie.
Dup naterea ideii,trebuie create detaliile legate de ideea major,
lucru care se face n echip. Fiecare membru al echipei poate alctui liste
tematice, care s conin un singur aspect al problemei.
MODELE DE PRODUCIE
Un model de producie este un mod de a descrie fluxul activitilor
care trebuie prestate pentru ca o idee s ajung o producie de cteva zeci
de minute sau de cteva ore. Exist dou moduri extrem de utilizate de
organizare, care au la baz acelai principiu al determinrii:
1. Modelul cauz-efect presupune urmtoarea configuraie:

134
- un expert genereaz o idee, care este transmis unei echipe, care
ncearc s o aplice prin crearea unui program coerent, de impact
(cauza);
- programul este apoi distribuit ctre audien, iar reacia acesteia
reprezint efectul. Feedback-ul merge ctre expertul de coninut i nu
ctre echipa de producie. Expertul este, n general, responsabil de
integritatea ideii originale, iar productorul rspunde de mijloacele de
producie prin care ideea prinde via.
2. Modelul efect-cauz are la baz o idee major, care nu trece prin
procesul de producie, ci se transmite direct audienei (emisiuni de
tip reality-show), iar efectul asupra ideii se datoreaz chiar
audienei (efect denumit process message). Productorul trebuie s
tie exact ceea ce trebuie s obin de la audien nainte de a ti la
ce tehnici trebuie s apeleze pentru a obine un asemenea efect.
(Din dragoste, Iart-m, Surprize, surprize).
TIPURI DE PRODUCII
Produciile se grupeaz dup cteva categorii majore:
a) Dup loc:
- producii de teren
- producii de studio
b) Dup modul de distribuire:
- producii n direct
- producii nregistrate
- producii care simuleaz transmisia n direct (live-on-
videotape), realizate n condiii de transmisie n direct, dar
difuzate ulterior
c) Dup metoda de producie (echipamente necesare):
- producii cu o camer
- producii cu mai multe camere

135
 d) Dup coninut:
- producii de informare(tiri, dezbateri, documentare etc)
- producii de divertisment (show-uri, emisiuni-magazin,
comedii, emisiuni de umor etc)
- producii intermediare (talk-show, emisiuni de diminea etc)
n care se dezvolt genuri majore care presupun formate de
producie speciale: interviu, reportaj, dezbatere etc.
Criteriul cel mai utilizat pentru definirea unei producii este cel
legat de modul n care se realizeaz producia:
Produciile n studio (multicamera production) au la baz
urmtorul principiu: mai multe camere trebuie s acopere un
eveniment, o discuie, un personaj etc. din perspective vizuale diferite, cu
ajutorul tehnicilor de nregistrare i de comutare simultane cu producia.
Acesta era modul de producie fundamental al anilor 50. De atunci i
pn n zilele noastre modul de producie i mijloacele tehnice s-au
dezvoltat considerabil, dar au crescut, treptat, i costurile de producie.
Produciile cu o singur camer (single-camera production) au
aprut pentru prima dat la nceputul anilor 70 n cinematografie i s-au
dezvoltat rapid i n televiziune datorit avantajelor pe care le presupune
o astfel de filmare. n primul rnd, permite controlul mare asupra
produciei (aranjarea pentru fiecare cadru n parte a luminilor,
microfoanelor etc) ceea ce nu fusese posibil pn atunci n produciile cu
camere multiple. Primele experimente de filmare cu o singur camer au
fost fcute n dramele tv difuzate n prime time-ul programelor
televiziunilor americane din anii 70.
Dezvoltarea mijloacelor tehnice i tehnologice a permis utilizarea
unui nou mod de producie: ENG (Electronic New Gathering), care a
permis reducerea costurilor o dat cu reducerea dimensiunii obiectelor,
dar i dezvoltarea unor elemente complementare care au permis, o dat cu

136
nregistrarea imaginilor, chiar editarea i difuzarea informaiilor aproape
simultan cu producerea evenimentului.
Programul denumete n general o singur producie, este un
termen echivalent cu cel de emisiune de televiziune (Herbert Zettl).
Pentru ca aceasta s prind via, trebuie fcut propunerea de program,
care este un document scris ce trebuie s dea suficiente informaii despre
Formatul Programului, definit ca:
a) structura unei producii de televiziune; acele elemente
care se repet n fiecare ediie, dndu-i identitate i
deosebind-o de alte emisiuni cu tematic similar (Lucian
Ionic);
b) tip de script de televiziune care indic cu exactitate paii
care se fac n programarea unei producii: n general,
conine un script complet, inclusiv cu elemente care
descriu deschiderea i nchiderea programului (Herbert
Zettl).
n general, n propunerea de program sunt explicate, pe scurt, dar
cuprinztor, elementele procesului de producie i aspectele majore
ale formei finale de prezentare a emisiunii. Nu exist un format
standard de propunere, dar exist coordonate obligatorii care
trebuie s fie detaliate. Cele mai importante sunt:
1. Titlul trebuie s fie scurt, uor de reinut, ct mai inspirat
2. Obiectivul programului trebuie s fie o explicaie a ceea ce
constituie scopul programului
3. Publicul-int trebuie s defineasc principalul segment de
public cruia i se adreseaz emisiunea
4. Realizarea programului trebuie s fie o scurt descriere,
narativ, a filmului produciei, care ar putea s conin chiar

137
 i ilustraii. Modul de redactare a propunerii de program trebuie
s reflecte n general stilul emisiunii
5. Formatul difuzrii (timpi de difuzare, zi, frecven etc)
trebuie s dea indicaii despre intervalul orar n care se
desfoar emisiunea
6. Bugetul pn la suma total sunt necesare cifrele exacte
pentru toate tipurile de servicii i mijloace de producie folosite
n producie. Trebuie s conin suma total care s includ
plata prezentatorilor, a echipei de producie, a locaiei, a editrii
post-producie, a benzilor, transportului, cazrii etc.
- pentru produciile in-house (difuzate n interiorul postului de
care sunt produse) personalul de producie i studioul nu se
pltesc, dar pot aprea costuri speciale de producie.
- Dac producia se face pentru un client, bugetul trebuie fcut
astfel nct s cuprind costuri pentru toate fazele de
realizare a emisiunii.
Prezentarea bugetului se poate face n dou moduri:
a) pentru fiecare faz de producie n parte (pre-producie: script i
vedete; producie: personal non-tehnic, studio, echip tehnic;
post-producie: efecte etc)
b) pe tipul above-the-line (ATL), reprezentnd costurile pentru
personalul creativ (scenariti, directori, directori artistici,
vedete) i below-the-line (BTL) nsemnnd costurile pentru
echipa de producie efectiv, care lucreaz n studio.
Prezentarea propunerii este important, deoarece poate fi un
moment esenial n acceptarea sau respingerea acesteia. n prezentarea
final trebuie s se in cont de personalitatea clientului care finaeaz
emisiunea i de formatul emisiunii.

138
 Coordonarea pre-produciei presupune decizii i activiti care
in de concordana dintre idee i formatul n care intr.
Personalul de producie non-tehnic (above-the-line) include
toate persoanele implicate n activiti non-tehnice: scenariti, directori
artistici, vedete, asisteni de producie, productor, editor, coregraf,
muzician, dirijor, designer etc. Toi aceti oameni sunt plasai n categoria
personalului creativ.
Personalul de producie tehnic (below-the-line) include toate
persoanele care opereaz cu echipamentele i supervizeaz activitile
tehnice: director de studio, director tehnic, operator de camer, tehnician
video, tehnician audio, director de lumini etc.
Calendarul activitilor ar trebui s indice fiecrui membru al
echipei ce, cnd, cum i unde are de fcut activitatea n care este implicat.
Toate aceste informaii sunt coninute n aa-numitul sinopsis (fi
tehnic a propunerii de program), schi care comprim toate datele pe
maximum dou pagini.

B. PROCESUL DE PRODUCIE
Dup ce toate celelalte lucruri au fost puse la punct, se poate trece
la realizarea efectiv a emisiunii. Este nevoie de mai multe faze de
producie pentru realizarea produsului final emisiunea de televiziune.
edina de producie se realizeaz ntre productor, asistent
productor, scenarist, director artistic, vedet i coordonator tehnic. La
finalul edinei trebuie bifate ca realizate: deadline-ul pentru script,
deadline-ul pentru decor, lista tehnic, lista vedetelor, echipa de producie
i echipa de supervizare tehnic.
edina de scenariu este important, de asemenea, deoarece poate
ajuta la definirea conceptului emisiunii; cu ct este mai bine neles, cu
att mai mult va ajuta la gsirea celei mai eficiente strategii de lucru.

139
 edina de stabilire a calendarului este esenial, deoarece aduce
la acelai numitor prile implicate: deadline-urile. Dup stabilirea
agendei de lucru, trebuie fcut o copie i expediat pe reeaua intern
pentru ca toate prile implicate n procesul de producie s tie ce au de
fcut. Informarea se poate face i prin telefon.
Lista tehnic trebuie s conin toate echipamentele din lista de
producie; uneori trebuie s conin i elementele de decor i costume.
Este o fi tehnic a emisiunii deoarece, pe lng echipamente, mai sunt
consemnate: data i momentul repetiiei, edinele de filmare, intervalul
de difuzare, titlul, numele productorului/directorului; toate facilitile
tehnice: camere, microfoane, lumini, decoruri, grafice, costume, machiaj,
nregistrarea, detalii de post-producie, controlul din studio, locaia
filmrii exterioare etc.
Desfurtorul parial indic anumite elemente (de ex. nceputul
i finalul unui dialog) i poate fi aplicat n interviuri, varieti sau orice
emisiune care presupune discuii.
Show format-ul conine ordinea segmentelor show-ului (interviu
de la Bucureti, reclam, monolog etc); sunt precizate cu aproximaie
zonele n care se petrece aciunea i timpul alocat. Uneori se utilizeaz
doar schie (fact/rundown sheet) n care se listeaz ceea ce trebuie s se
vad prin camer i se menioneaz vag ceea ce se va spune.
Fia de emisie cuprinde: canalul, redacia, redactorul-ef,
productorul, titlul, data, coduri tehnice marcnd nceputul i sfritul
imaginii i sunetului, tipul de suport tehnic, realizatorul, data etc.
Publicitatea i promovarea se realizeaz pentru a atrage atenia cu
ajutorul Departamentului de Promo i Publicitate. Emisiunea trebuie
coninut ntr-un spot care s o descrie i s atrag ct mai multe
persoane.

140
 Tot n faza de producie se poate face o repetiie n care eful este
directorul de program, productorul ncheindu-i misiunea n acest
moment. Directorul de program trebuie s fie familiarizat cu toate
instrumentele TV (camer, sistem de lumini, sisteme audio, echipament
de editare), dar i cu nevoile membrilor echipei, pentru a-i putea
coordona eficient. n munca sa, directorul de program este ajutat de o
ntreag echip:
- regizorul de platou are atribuii legate de filmare i de
modul de derulare a produciei, avnd ca funcie principal
de a coordona toate activitile din platou, fcnd legtura
ntre directorul de program i vedet
- director asociat este o slujb a crei principal atribuie
este asistarea directorului n faza de producie
- asistent de producie are o varietate de atribuii: duplicarea,
distribuirea script-ului, telefoanele, ntmpinarea vedetelor,
taxi, cafea, notie etc
- manager de producie, secretar de producie etc

C. POST-PRODUCIA
Este faza n care se combin elementele rezultate n timpul etapelor
anterioare. Cei trei pai care se fac n aceast etap sunt: editarea,
feedback-ul, arhivarea programului.
Editarea (montajul) se face, n general, de ctre directorul de
program, ntr-un spaiu determinat. n post-producie, directorul de
program coordoneaz editarea imaginilor, fiind responsabil cu decizia
final; este asistat de editorul de imagine i, eventual, de productor.
Feedback-ul i evaluarea presupun vizionarea produsului nainte
de difuzare, pentru a identifica eventualele greeli.

141
 Prin arhivare se creeaz baza de date, martorul peste timp al
unor momente mai mult sau mai puin semnificative. n general, arhivarea
presupune att stocarea imaginilor, ct i a informaiei adunate n timpul
produciei. n scopul arhivrii, trebuie completate o serie de formulare
standard (fie de arhivare a emisiunii), care conin informaii relevante
despre producia respectiv: cuvinte-cheie nume regizor, scenograf,
director de imagine, gen de emisiune, personaliti, subiect, locuri i
imagini semnificative etc.

142
143
144
145
146
147
148
149
150
 SPATIUL AUDIOVIZUAL SI ROLUL LUI IN SOCIETATE

Elementele de tehnica de ultima generatie care produc efecte asupra

modului de a concepe si de a realiza emisiuni in spatiul audiovizual

Tehnologiile din mass-media cunosc un ritm de dezvoltare

extrem de rapid in mod deosebit in domeniul jurnalismului audiovizual,
ritmul de modernizare este atat de rapid incat se poate spune ca
tehnologia mai ales dar si tehnicile de redactare jurnalistica au suferit
profunde schimbari. In ultimii zece ani au aparut : tv prin cablu , tv prin
satelit, emisiunile on-line, teletextul , tv interactiva si es-ron. Tv prin
cablu si cea prin satelit au elemente comune , dar si trasaturi care le
diferentiaza.
Tv prin cablu prezinta o dominanta de concentrare pe un public
specializat , de regula public local. Tv prin satelit este cea care are un
program ce se regaseste intr-un mare numar de canale puse la dispozitia
telespectatorului . Ex: MTV,Atomic.
Atunci cand se concepe o emisiune aidoma unui produs ce se
adreseaza publicului, etapa primordiala este identificarea tintei ( cui ma
adresez?).
Studiile sociologice au demonstrat ca tehnologiile moderne au
creat un nou cititor de media. Acesta este publicul cu acces la tehnologiile
moderne care pun baza pe utilizarea calculatorului.
Utilizatorii de calculator reprezinta publicul tinta pentru emisiunile
specializate in care informatia circula cu viteza si care au posibilitatea sa
transmita mesaje prin posta electronica.
Pe toate pietele de productie audiovizuala din lume exista o
tendinta de a se creea corporatii prin concentrare de capital ce presupune
disparitia micilor companii. Industria mass-media nu face nici ea
exceptie, face parte din acest mecanism.
In cadrul industriei mass-media canalele audiovizuale reprezinta
exemplul cel mai elocvent. Ex: conglomeratul Media Pro, Antena 1,
Realitatea Tv. Ca analiza a fenomenului din Romania in ultimii 14 ani
presa scrisa cunoaste o stagnare , atat la nivelul tirajelor , cat si la cel al
calitatii informatiei, cu exceptia ziarului Libertatea care este considerat un
ziar de bulevard, fara greutate in analiza fenomenului economic si social,
dar care are un tiraj de 350 mii.
Toate celelalte mari cotidiene din Romania nu depasesc impreuna
tirajul cotidianului : Nepsabadzag din Ungaria , 450 mii exemplare intr-o
populatie de locuitori la jumatate din populatia Romaniei. In schimb
radiourile si tv din Romania au crescut constant ca numar si forta de
penetrare in randul opiniei publice este data de forta imaginii si a
cuvintului.

151
 Multiplicarea canalelor audiovizuale este determinat de
multiplicarea aparaturii de inregistrare si de transmitere a informatiei
audio-vizuale. Ex: accesul publicului la camere video, aparatura de
redare, capacitatea relativ usoara de a produce emisiuni cu costuri foarte
mici. Ex: radio amplasat intr-o singura camera sau posturi de tv amplasate
intr-un apartament : OTV.
Tendinta mondiala este de a achizitiona productii audiovizuale
deoarece permanent se pune problema costurilor pentru aceasta productie.
Daca genurile publicistice, stirea , buletinul de stiri, declaratiile,
dezbaterile in direct se pot realiza cu costuri foarte mici, programele de
divertisment solicita investitii financiare deosebite. Ex: Dansez pentru
tine- Pro Tv- reprezinta investitie pentru fastuos cu decor deosebit,
amplu, scenografie in trepte, orhestra transmite un sentiment de viata in
direct la o ora de maxima audienta, fiind aproape tot timpul lider de piata.
In prezent acesta concentrare de capital se manifesta si in
concentrarea informatiei. Ex: la nivel mondial sunt 4 agentii occidentale
care furnizeaza 90% din stirile care alcatuiesc paginile informative
externe , atat din presa scrisa, cat si din radiou-rile si tv din intreaga lume.
Din aceasta cauza avem sentimentul straniu ca desi ne aflam cu
telecomanda pe canale diferite, imaginile sunt identice.
Aceste agentii sunt France Press, Reuters, United International UPI.
Acestia isi au sediul in Occident si tot o realitate este faptul ca 2/3 din
corespondentii acestor agentii isi au sediul tot in Occident.
Stirile internationale la nivelul televiziunilor mai sunt furnizate si de
canale specializate de stiri . Ex: CNN,BBC-Service TV corespunde
intereselor americane sau britanice oriunde in lume. In 1991 in timpul
razboiului din Irak siguranta jurnalistilor care au ramas in Bagdad
protejati de ambele armate aflate in conflict au fost cei de la CNN.
Razboiul mediatic. In domeniul inregistrarilor muzicale controlul este
la nivel global detinut de 5 companii : Sony Poligrom, Time Werner, Emy
si Bertelsmon.
Consecinte: mecanismul de putere mediatica se bazeaza in mod
direct pe mecanismul de putere financiara care coincide cu centrul de
interes. Productia de film artistic din lume este dominata de studiourile
care sunt detinute de MGM, Dissney, Universal, Time Werner...
Aceasta concentrare determina un anume gen de program de film
artistic in functie de compania prin care se face distributia. Daca inainte
se negocia pentru cumpararea unui singur film , astazi se negociaza la
pachet uneori zeci de filme alaturi de cele artistice , filme documentare,
desene animate.
Acest lucru a fost posibil pentru ca tehnologia de inregistrarea
imaginii de pe pelicula s-a mutat pe caseta video, iar de pe caseta video
pe CD-rom si acum pe DVD.

152
 Noua tehnologie electronica si in mod deosebit defuzarea
informatiei cu sunet si imagine pe internet produce si o mai mare
diferentiere intre cei bogati si cei saraci , atat la nivelul unei societati cat
si la nivelul global.
Romania face parte dintre tarile in care media electronica s-a
dezvoltat foarte rapid pe segmentul de populatie tanara, dar la analiza
intregii societati romanesti , populatia tanara reprezinta sub 1/3 din
intreaga populatie a Romaniei. Diferenta dintre posibilitatile cititorului de
media din spatiul rural si cele ale cititorului de media din spatiul urban
sunt foarte mari. Consecinte pentru conceperea si elaborarea emisiunilor
in spatiul audiovizual.
Serviciul public de radio si tv care acopera peste 90 % din
suprafata tarii produce emisiuni in care sa se regaseasca atat varsta a treia
( ex: in Romania sunt peste 6 mil de pensionari) decat 4.200.000 la o
populatie , iar ca populatie activa 18-50 ani , care inseamna salaraiati , la
o populatie totala de 22 mil.
In domeniul emisiunilor inregistrate si puse la dispozitia publicului
7 servicii oferite de Webcast program pe internet prin care o emisiune
poate fi pozitionata de la momentul difuzarii timp de 7 zile la dispozitia
utilizatorului. La aceasta nu intra jurnalele de stiri ci numai emisiunile
care au o perenitate. Programul acesta a fost special pentru publicul care
este cuprins in activitate economica si socialae diverse si nu este in fata tv
la ora difuzarii emisiunii.
Modul de accesare pe internet este afisat pe site-ul fiecarui canal de
radio sau tv . Aparitia web-lui a insemnat un flux de informatii crescut , in
care se regasesc atat emisiuni de radio , tv cat si imagini documentare ,
desene animate , filme . Ex: informatii despre caricaturile din Danemarca
cuprinzand imagini cu reprezentari din Coran au fost difuzate pe internet
prin pagina de web. Ele devin surse pentru ziaristi.
Sustinatorii web-lui spun ca aceasta tehnica electronica reprezinta
o noua epoca de democratizare pentru ca le ofera oamenilor obisnuiti
posibilitatea de a afla informatii si divertisment din lumea intreaga.
Pericolul pentru jurnalist al informatiei difuzate in pagina web este
mare deoarece el risca sa fie intoxicat , manipulat, dirijat, dezinformat.
Capacitatea de veridicitate a acestor informatii este uriasa , iar daca nu se
procedeaza la verificarea informatiei prin minimum 2 surse sunt ziare ,
canale radio, tv, agentii de presa care verifica informatia chiar si din 5
surse.
Abundenta informatiilor il obliga pe ziarist la extreme de mult
discernamant, retinere in folosirea unei informatii care la prima vedere ar
putea fi o bomba de presa. Desi , pare usor de accesat web-ul este inca
departe de a fi la indemana multor populatii din lume. Ex: in Africa de
Sud se intalneste unul dintre cele mai mari ritmuri de achizitionare de

153
echipamente de telecomunicatii: tv, radio, internet, telefon, mobil, dar nici
macar 1 la 1000 din populatiea de culoare nu are macar un telefon mobil.
In Romania mai sunt inca localitati in care nu exista curent electric.: zona
muntilor Apuseni.

SPATIUL AUDIOVIZUALA SI ROLUL LUI IN SOCIETATEA

ROMANEASCA

Spatiul audiovizuala romanesc poarta amprenta fenomenului

de televiziune al carui inceput s-a produs in zilele lui decembrie 1989.
Am avut prima revolutie transmisa in direct, ulterior vom avea prin CNN
si primul razboi transmis in direct, apoi prima debarcare militara
transmisa in direct, la sfarsitul lui 2006 prima executie prin spanzurare
transmisa in direct, si continuata cutoate celelalte evenimente politice,
sociale transmise in direct care au marcat toate componentele societatii.
Ca prima remarca se poate constata ca transmisia in direct
care inainte de 1989 era apanajul evenimentelor sportive, culturale, a
devenit un nod de a transa politic anumite atitudini sau interese.
Un alt fenomen care a marcat perioada din 1990 pana in
prezent este multiplicarea vectorilor de comunicare televizuala, aparitia a
numeroase posturi de televiziuen si de radio si titluri de presa scrisa. In
aceiasi perioada si numarul canalelor de radio s-a marit dar impactul
asupra publicului nu a gasit aceiasi rezonanta.
Manat parca de biblica zicere sa vezi si sa crezi publicul s-
a aruncat practic in mrejele emisiunilor de televiziune iar cauzele ar fi
urmatoarele:
1. perioada epocii Ceausescu in care programul de televiziune fusese
limitat la 2 ore pe zi;
2. nevoia de lectura fireasca numaruld e ziare fusese limitat in
comunism;
3. existenta unor subiecte despre care altadata nu se indraznea a se
vorbi in public la care se adauga o strategie de marketing nascocita
pentru a intretine gustul publicului spre senzational, derizoriu,
superficial, evident ca in toata aceasta harta a programelor,
emisiunile de promovare a unor elemente care tin de cultura si
civilizatie au iesit din grila poasturilor de radio si tv si s-au
transformat in canale de sine statatoare. Exemplu: emisiunile care
tineau de enciclopedie s-au restrans la postul tv Discovery, pe
spatiul romanesc SRT si-a creat un canal propriu TVR Cultural.
Aceasta oferta de programe poate parea la pria vedere
satisfacatoare daca analizam publicul din zonele urbane, dar trebuie sa

154
remarcam ca 46% din populatia tarii locuieste in zona rurala si nu are
acces decat la TVR 1.
Elementul care caracterizeaza spatiul audiovizual romanesc
este ceea ce in presa scrisa se numeste tabloidizare (fenomen nascut in
1992 odat cu Evenimentul Zilei), in televiziune este un fenomen care a
inceput sa cuprinda chiar si spatiul de televiziune publica. El a fost
preluat din presa scrisa si s-a manifestat in doua tiprui de emisiuni: in cele
informative unde au fost avantajate stirile despre fapte diverse ridicate la
rangul de informatii nationale si in emisiunile de divertisment, emisiuni
construite pe un comic facil, de limbaj cu dublu inteles sau cu subinteles,
pe un comic de situatie situat la limita decentei si pe o racordare la
realitatea romaneasca de periferie. Chiar si lumea satului este ridiculizata
in schema relatiilor preot primar politist, fiind favorizate elementele
marginale din lumea satului.
Astfel emisiunile educative nu au mai reusit sa-si gaseasca
un registru de interes general. Sursele de informatie multiplicandu-se
interesul publicului s-a canalizat.
Influentarea rostirii limbii romane.
Modelul promovat de televiziunile particulare in care
accesntuarea sacadata cu elemente de frazare preluatre din jurnalismul
anglofon au deformat rostirea clasica a limbii romane, mergand pana laun
enunt canta, legat in care cu greu se distinge practic mesajul.
De regula posturuile de radio comerciale au transformat
prezentatorii in prezentatori de discoteca DJ.
Transformarea personalitatilor si personajelor politice in
nume uzuale in personaje care sunt la indemana publicului este un alt
element al comunicarii audiovizuale caracteristic mass-mediei romanesti.
Exemplu: Basescu s-a intalnit aseara cu Tariceanu, astfel informatia
aduce la nivelul telespectatorului imaginea personajul politic simplificata.
Pana la un anumit punct aceasta redactare face parte din caracteristicile
vietii democratice. Utilizarea ei in exces duce insa la masificare, iar
masificarea este periculoasa deoarece nu mai are repere valorice.
Toate vedetele de radio romanesti au intrat in constiinta
publica consacrate fiind de televiziune. In prezent observam ca aceiasi
gazetari vedeta, formatori de opinie sunt plimbati pe toate canalele de
televiziune cu toate elementele de constituie, de creare, de constructie a
unei vedete.
Se incearca de cel putin zece ani sise reuseste construirea
vedetei politice prin televiziune, ultima vedeta politica tip rock fiind
Traian Basescu.
Spatiul audiovizual a fost ocupat masiv de manifestarile
zilnice ale politicii iar prezentarearealitatii si a informatiilor necesare
publicului sunt sufocate de presiunile informationale ale acestor interese

155
care sunt vizibil exprimate pentru ca in buna masura patronii posturilor
fac ei insisi politica.
Emisiunile de sport s-a transformat in campanii care tin
seama de evenimentele sportive sau sunt dominate de un singur sport
pentru ca si aici a interventi aparitia posturilor de nisa.
De reamarcat ca si in presa sportiva de radio sau de
televiziune se pozitioneaza vedeta comentator alaturi de vedeta de sport
insa la vedeta de sport aflam din ce in ce mai putine lucruri despre sport
si din ce in ce mai multe lucruri despre accesoriile vedetei.
Institutia purtatorului de cuvant lucreaza practic cu tehnicile
PR-ului si in final difuzarea unei informatii tine de politica de marketing.
Aceasta politica de cele mai multe ori primeaza fata de politica editoriala.
Cel care decide in final este ascultatorul sau telespectatorul.

CONCLUZII

Jurnalismul audiovizual are ca forma generala de exprimare in

emisiunile informative : stirea, relatarea, comentariul este foarte scurt si
strict determinat , aceste emisiuni au un format fix cu ore fixe de
difuzare ; in emisiunile sportive transmisiile in direct se bazeaza pe genul
publicistic combinat intre stire, relatare si comentariu iar celelalte tipuri
de emisiuni se construiesc pe baza scenariului elaborat de regula dupa
efectuarea predocumentarii si documentarii.
Scenariul este urmat de decupaj care contine succesiunea
secventelor ce urmeaza sa fie montate in forma finala a emisiunii . In
reportajele, documentarele de actualitate intre scenariul elaborat si
filmarile din teren pot exista modificari determinate de elementele
intilnite la locul filmarii .
Genurile care contin elemente de filosofie, retorica, asocieri
conceptuale , comentarii sunt de regula insotite in succesiunea
decupajului de montaj de ceea ce in jurnalismul audiovizual se numeste
liniste. Daca la inceputul cinematografiei valoarea de impact asupra
privitorului a dat-o apropierea , miscarea,prim-planul fratilor La
Lumiere. Televiziunea nu mai avea ce sa descopere din punct de vedere
cinematografic.
La inceput a fost filmul mut, apoi a fost marea capodopera
cinematografica sonora si dupa 1950 micul gigant a inceput sa domine
lumea impresionind-o prin planurile imaginile care nu mai contineau nici
un fel de expresie verbala.
In tehnica de montaj de radio si tv termenul de liniste care se
cuantifica intr-un numar de secunde , iar aceasta liniste este marcata in
interiorul spirelor de banda pe care se inregistreaza emisiunea cu o banda

156
cruda neinregistrata care se lipeste intre ultimul cuvint al ultimului
vorbitor si primul cuvant al aceluias sau altuia.
Banda de liniste are valoare de inceput, atrage atentia
ascultatorului , il pune pe ganduri , permite operatorului in camera de
emisie sa faca anumite comutari. In timp aceasta liniste a ajuns sa
constituie pentru radio moment de combinatie sonora iar la tv a adus la
crearea unor rubrici cunoscute sub titulatura no coment.
Cand imaginea vorbeste si sonorizarea este de la fata locului.
Asemuita cu elemente din presa scrisa linistea din radio si tv este albul
din pagina de ziar.
Abundenta de cuvinte, rostirea sacadata, prea multe comentarii
indeparteaza si radioascultatorii si telespectatorii de mesajul jurnalistic.
Echilibrul intre imagine si cuvant, muzica, sonorizare se creeaza si din
respir, artistica, linistea care daca este prea mare risca sa duca la pierderea
atentiei redioascultatorului sau telespectatorului. Daca este prea mica
risca sa nu fie bagata in seama si sa nu aibe efect.
In concluzie jurnalismul audiovizual in toate formele de
emisiuni difera pe grila tuturor tipurilor de canale ; este constituit din
cuvinte si imagini , secvente sonore, muzica si liniste folosite in armonie
cu genul publicistic urmarit in asa fel incat sa se recomnstruiasca
realitatea .
Realitatea exista, informatia se creeaza.

157
 BIBLOGRAFIE

1. Balasescu M Manual de productie de televiziune, Ed.Polirom,

Iasi, 2003

2. Coman M Manual de jurnalism vol.2 Ed.Polirom , Iasi 1999

Coman M. - Mass-media, mit si ritual Ed. Polirom.2003

3. Bucheru I, Fenomenul televiziune -Fund. Romania de Miine. 1995

4. Chatala, Henry Pierre Epoca dezinformarii Ed. Militara 1991.

5. Gross Peter Colosul cu picioare de lut Ed. Polirom 1999

6. Joanescu Irene Radioul modern .Tratarea informatiei si

principalele genuri informative. Ed.All, Bucurestii 1999

7. Popescu Grosu E. Jurnalism radio . Specificul radiofonic.

Ed.Teora , Bucuresti 1998 ( Colectia Caietele audiovizualului)

8. Popescu Grosu E. Jurnalism TV . Specificul telegenic.

Ed.Teora , Bucuresti 1998 ( Colectia Caietele audiovizualului)

9. Prutianu Stefan Antrenamentul abilitatilor de comunicare vol.1

Ed.Polirom Iasi 2004

10.Sartori G. Homo videns.Imbecilizarea prin televiziune si post

gandirea.Ed.Humanitas,2005

11. Tudor Dona Manipularea opiniei publice in conflicte armate

Ed.Dacia, Cluj-Napoca 2000
Tudor Dona Note de curs

12.Zeca Buzura D. Jurnalismul de televiziune Ed.Polirom Iasi

2005
Zeca Buzura D. Televiziunea dupa Big brother Ed.Polirom
Iasi 2007

158
159