Culegere de Intrebari Farmacie PDF

ASISTENI MEDICALI DE FARMACIE
CULEGERE DE NTREBRI PENTRU EXAMENELE DE TRECERE DE LA

DEBUTANT LA BAZ - ASISTENII MEDICALI DE FARMACIE
BIBLIOGRAFIE:
1. Memomed, Ed. Minesan, Bucureti 2008
2. Farmacologie, M .Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu, Ed. Universul,
Bucureti 1996
3. Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D., Ed. Medicala, Bucureti 1989
4. Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D., Ed. Medicala, Bucureti 1989
5. Tehnica farmaceutic, Sanda Voiculescu, Zenaida Bezdadea, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti 1978
6. Tehnic Farmaceutic pentru cadre medii; Cornelia Fica, Editura Medical,
Bucureti 1977
1.Comprimatele sunt preparate farmaceutice:

a. solide, in forma de discuri sau diverse forme, obinute prin comprimarea
substanelor medicamentoase, cu sau fr inscripii sau alte semne;
b. solide, sub diverse forme, obinute prin comprimarea substanelor
adjuvante, cu sau fr inscripii sau alte semne;
c. solide, n form de discuri sau alte forme, obinute prin comprimarea
substanelor medicamentoase, ca atare sau asociate cu substane ajuttoare, cu sau
fr inscripii sau alte semne.
2. Printre avantajele comprimatelor in raport cu alte forme farmaceutice, se numara:

a. gustul si mirosul unor medicamente nu poate fi mascat sau atenuat prin
adaugarea de corectori sau prin drajefiere;
b. prin drajefierea lor se evita descompunerea substantelor active in contact
cu mediul stomacal sau actiunea iritanta a altor medicamente;
c. sunt bine tolerate de catre copii datorita formei lor si modului in care sunt
colorate.
3. Printre dezavantajele comprimatelor in raport cu, celelalte forme farmaceutice, se

numara:
a. dificultate la inghitire, mai ales in cazul copiilor;
b. dezagregare rapida in prezenta luminii solare;
c. dozarea destul de riguroasa a substantelor medicamentoase.
4. In cazul comprimatelor, amidonul este un:

a. diluant
b. dezagragant
c. lubrifiant.
1 CULEGERE DE NTREBRI ASISTENI MEDICALI DE FARMACIE
1
5.Care sunt substantele medicamentoase ce pot fi comprimate direct:

a. substantele lichide
b. substantele delicvescente
c. substantele chimice cu structura cristalina.
6.Comprimatele contin circa 80% din greutatea lor substante medicamentoase,

facand exceptie cele care contin:
a. substante medicamentoase toxice
b. substante volatile
c. pulberi vegetale.
7. Timpul de dezagragare al unui comprimat( sub actiunea apei sau a scurilor

gastrice), depinde de:
a. forma comprimatului
b. compozitia si duritatea lui
c. intervalul de timp dintre administrari.
8. Care este timpul maxim de dezagragare pentru comprimate:

a. 15 minute
b. 30 minute
c. 60 minute.
9. Sunt faze obligatorii in prepararea comprimatelor:

a. diluarea, aglutinarea
b. obtinerea pulberii, cernerea, amestecarea
c. distilarea, sterilizarea, dizolvarea.
10. Comform FRX, comprimatele sublinguale trebuie sa se dezagrage sau sa se

dizolve in apa, in cel mult:
a. 1 minut
b. 2 minute
c. 3 minute.
11. Comform FRX, comprimatele perorale trebuie sa se dezagrage sau sa se dizolve

in apa, in cel mult:
a. 15 minute
b. 20 minute
c. 25 minute
12. Comform FRX, comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrage sau sa se

dizolve in apa, in cel mult:
a. 3 minute
b. 5 minute
c. 8 minute
2
13. Comform FRX, comprimatele vaginale trebuie sa se dezagrage in cel mult 2

minute in solutie de:
a. acid citric-lactat de calciu
b. acid acetic-lactat de calciu
c. acid lactic- lactat de calciu.
14.In grupul comprimatelor de uz special intra comprimatele, cu exceptia celor :

a. subcutane
b. orale
c. hipodermice.
15. Granularea (operatia premergatoare comprimarii), se poate realiza prin

procedeele, cu excepatia:
a. pe cale orala
b. pe cale umeda
c. pe cale semiuscata.
16. Comprimatele vaginale pot avea forma de:

a. cilindri plati sau usor bombati
b. cilindri, fara capete rotunjite
c. discuri, mici si subtiri cu diametrul de aproximativ 3 mm.
17. Prepararea comprimatelor efervescente comporta conditii speciale de preparare,

cu exceptia:
a. uscarea subsantei active la temperatura pe care o suporta fiecare
b. umiditate normala in spatiile de preparare
c. executarea operatiilor de granulare, comprimare, in spatii cu umiditate
redusa.
18. Comprimatele subcutane se pot folosi mai ales pentru administrarea:

a. antiinflamatoare
b. cardiotonice
c. hormoni.
19. Operatia foarte importanta, dupa cernere, pentru obtinerea de comprimate bine
dozate si cu aspect uniform, este:
a. amestecarea
b. granularea uscata
c. comprimarea
20. Solutiile medicamentoase pot fi administrate numai:

a. intern, extern
b. parenteral
c. intern, extern sau parenteral.
3
21. Solutiile ocupa un volum apreciabil in practica medicala pentru ca:

a. sunt preparate perfect dozabile, se absorb si actioneaza destul de prompt
b. rezista timp indelungat la o conservare in prezenta luminii si a caldurii
c. sunt usor de administrat datorita culorii deosebit de placute.
22. Componentele unei solutii sunt :

a. solvantul si dizolvantul
b. solvantul si solventul
c. solventul si solutul.
23. Daca mai multe componente ale unei solutii sunt lichide, care dintre ele este
considerata solvent :
a. cea care are concentratia cea mai mare
b. cea care are dilutia cea mai mare
c. cea care are volumul cel mai mare
24.Cand este considerata o solutie ca fiind saturata:

a. cand substanta solida din componenta ei este in exces
b. cand substanta ce constituie solvantul este in exces
c. cand substanta solida din componenta ei este in cantitate suficienta.
25.Dupa natura substantei dizolvate se deosebesc urmatoarele feluri de solutii:

a. solutii de lichide in gaze; solutii de lichide in solide; solutii de lichide in
lichide
b. solutii de gaze in lichide; solutii de lichide in lichide; solutii de solide in
lichide
c. solutii de lichid in gaz si solutii de lichid in lichid.
26.Solubilitatea gazelor in lichid variaza dupa:

a. temperatura lichidului
b. culoarea lichidului
c. natura lichidului
27. Care este conditia necesara pentru ca doua sau mai multe lichide sa dea o solutie:
a. sa fie miscibile sau partial miscibile
b. sa fie nemiscibile
c. sa fie hidrofobe
28. In cazul amestecurilor binare de lichide, miscibilitatea depinde de:

a. sterilitate
b. temperatura
c. culoare
4
29. Prepararea solutiilor este in mod normal foarte simpla, fiind suficienta:
a. fierberea componentelor
b. diluarea componentelor
c. amestecarea (agitarea) componentelor.
30. Solubilitatea substantelor solode in lichide depinde de:

a. sterilitatea solidului si a lichidului
b. culoarea solidului si transparenta lichidului
c. structura solidului si a lichidului.
31. Solutiile medicamentoasa se pot clasiifca dupa natura dizolvantului, in:

a. solutii simple si compuse
b. solutii apoase, alcoolice, hidroalcoolice, uleioase etc
c. solutii obtinute prin dizolvare, extractie, distilare.
32. Dupa compozitie, solutiile se pot clasifica in:

a. solutii apoase, alcoolice, hidroalcoolice, uleioase etc
b. solutii obtinute prin dizolvare, extractie, distilare.
c. solutii simple si compuse.
33. Dupa modul de preparare, solutiile medicamentoase se pot clasifica in:

a. solutii obtinute prin dizolvare simpla, extractie, distilare
b. solutii apoase, alcoolice, hidroalcoolice, uleioase etc
34. Solutiile medicamentoase se pot clasifica dupa natura dizolvantului in, cu

exceptia:
a. solutii apoase, alcoolice
b. soluti hidroalcoolice, uleioase
35. Care este operatia pe care o necesita in plus, solutiile injectabile si colirele,
pentru a putea fi administrate fara riscuri de infectie sau contaminare:
a. sterilizarea
b. diluarea
c. amestacarea
36. Care sunt componentele de baza ale solutiilor?

a. lubrifiantii si diluantii
b. substantele acyive si solvantii
c. numai substante solide si lichide.
5
37. In cazul unei solutii, vehiculul este constituit din:
a. substante solide
b. numai substante care contribuie la ameliorarea preparatului
c. solvantul propriu-zis si alte componente ( ex. siropuri adaugate pentru
indulcire)
38. Ce substante constituie de obicei faza dispersata a unei solutii:

a. substante active solide
b. substante active lichide
c. solventii
39. Solventii folositi in practica farmaceutica pot fi impartiti dupa proprietatile lor
polare, in:
a. 4 grupe
b. 3 grupe
c. 2 grupe.
40. Ca solvent, apa este miscibila cu:

a. alcoolul etilic, alcoolul metilic, glicerina
b. acetona, cloroformul, alcoolul amilic, eterul acetic, eterul etilic.
c. benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina, ulei de parafina
41. Alcoolul etilic este miscilbil cu:

a. apa, alcoolul metilic, glicerina
b. acetona, cloroformul, alcoolul amilic, eterul acetic, eterul etilic
42. Alcoolul etilic este partial miscibil cu:

b. acetona, cloroformul, alcoolul amilic, eterul acetic, eterul etilic
c. benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina, ulei de parafina.
43. Alcoolul etilic nu este miscibil cu:

b. benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina, ulei de parafina
c. acetona, cloroformul, alcoolul amilic, eterul acetic, eterul etilic
44. Glicerina este miscibila cu:

a. alcoolul metilic, apa, alcoolul etilic
b. benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina
45. Glicerina este partial miscibila cu:

a. acetona, cloroformul, alcoolul amilic, eterul acetic, eterul etilic
6
b. alcoolul metilic, apa, alcoolul etilic
46. Glicerina nu este miscibila cu:

a. benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina, ulei de parafina
b. alcoolul metilic, apa, alcoolul etilic
47. Apa nu este miscibila cu:

a. benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina, ulei de parafina
b. alcoolul metilic, glicerina, alcoolul etilic
48. Acetona este miscibila cu:

a. cloroformul, alcoolul amilic, eterul acetic, eterul etilic
b. alcoolul metilic, glicerina, alcoolul etilic
c. . benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina, ulei de parafina
49. Acetona este partial miscibila cu:

a. cloroformul, alcoolul amilic
b. eterul acetic, eterul etilic
c. alcoolul metilic, benzen, ulei de terebentina, ulei de parafina
50. Alcoolul metilic este miscibil cu:

a. apa, alcoolul etilic, glicerina
b. eterul acetic, eterul etilic
c. alcoolul metilic, benzen, ulei de terebentina, ulei de parafina
51. Solubilitatea substantelor active in solventi depinde de:

a. polaritatea acestora si de asemanarea lor cu dizolvantul
b. culoare
c. sterilitate si conditiile riguroase de dezinfectie in momentul prepararii.
52. Substantele polare, alcatiute din atomi individuali sau grupe de atomi, care au
diferente de potential intre molecule, sunt dizolvate de:
a. solventi nepolari
b. solventi polari ( cei din prima grupa)
c. solvanti polari ( cei din grupa a doua).
53. Substantele nepolare, constituite din atomi si grupe de atomi care nu poseda forte
de echilibru reciproce, sunt dizolvate de :
a. solventi polari
b. apa si glicerina
c. solventi nepolari (cei din grupa a treia).
7
54. O lingurita contine:
a. 5g apa, 6.50g sirop, 4.50 ulei
b. 10g apa, 13g sirop, 9g ulei
c. 15g apa, 20g sirop, 13.30g ulei.
55. O lingura contine:

a. 5g apa, 6.50g sirop, 4.50 ulei
b. 15g apa, 20g sirop, 13.30g ulei.
c. 10g apa, 13g sirop, 9g ulei
56. Solutiile stoc sau solutiile de rezerva, sunt folosite :

a. pentru a fi administrate si eliberate ca atare
b. pentru ca sunt stabile in conditii obisniute de pastrare
c. la prepararea mai expeditiva a o serie de prescriptii.
57. Toate medicamentele lichide trebuie expediate sub forma de:

a. solutii clare
b. solutii supernatante
c. cu precipitate.
58. Solutio aethacridini lactici unu la mie, contine:

a. iod si kaliu iodat
b. rivanol si apa distilata
c. rivanol si apa oxigenata
59. Solutio hydrogenii peroxydi concentrata este o solutie:

a. neiritanta si netoxica, indicata in piodermite
b. colorata, limpede, caustica
c. limpede, incolora, caustica
60. Unguentele sunt preparate farmaceutice de consistenta moale, destinate

administararii:
a. pe piele si mucoase, in scop terapeutic
b. subcutane, in scopul unei mai bune difuzari in tesut
c. oral, datorita gustului si mirosului placut.
61. Unguentele epidermice:

a. pun in libertate medicamentul dupa ce au patruns prin piele
b. actioneaza la suprafata pielii, au o penetratie slaba si produc un efect local
c. pot vehicula substantele active mai profund
62. Unguentele endodermice:

a. actioneaza la suprafata pielii, au o penetratie slaba si produc un efect local
b. pot vehicula substantele active mai profund
c. pun in libertate medicamentul dupa ce au patruns prin piele
8
63. Unguentele suspensii:

a. au faza dispersata constituita din pulberi insolubile in excipient
b. sunt constituite din doua faza nemiscibile, o faza apoasa si o alta uleioasa.
c. sunt constituite din substante medicamentoase dispersate molecular in
bazele de unguent.
64. Unguentele solutii:

a. sunt constituite din substante medicamentoase dispersate molecular in
bazele de unguent.
b. sunt constituite din doua faza nemiscibile, o faza apoasa si o alta uleioasa
c. au faza dispersata constituita din pulberi insolubile in excipient
65. Unguentele emulsii:

a. sunt constituite din doua faza nemiscibile, o faza apoasa si o alta uleioasa
b. au faza dispersata constituita din pulberi insolubile in excipient
c. sunt constituite din substante medicamentoase dispersate molecular in
bazele de unguent.
66. Dupa sistemul de dispersie unguentele pot fi:

a. unguente endodermice, epidermice
b. unguente diadermice, polidermice
c. unguente-solutii, unguente-emulsii, unguente-suspensii si unguente
polifazice.
67. Dupa structura coloidala, unguentele se impart in:

a. hidrofobe si lipofile
b. hidrofile si lipofile
c. hidrofile si hidrofobe
68. Unguentele hidrofile au capacitatea de a:

a. incorpora cantitati apreciabile de apa
b. incorpora cantitati apreciabile de ulei
c. nu incorporeaza apa
69. Fata de unguentele hidrofobe, cele hidrofile, au consistenta:

a. mai tare
b. mai moale
c. nu are nicio importanta
70. Pentru a corespunde cerintelor terapeutice, unguentele trebuie sa indeplineasca o

serie de conditii. Printre acestea se numara:
a. nu trebuie sa aiba actiune sensibilizanta asupra pielii
b. trebuie sa modifice pH-ul pielii care are un pH acid
c. sa reactioneze cu componentele active cu care se asociaza.
9
71. Pentru a corespunde cerintelor terapeutice, excipientii unguentelor trebuie sa

indeplineasca o serie de conditii, printre care enumeram:
a. trebuie sa aiba actiune sensibilizanta asupra pielii
b. nu trebuie sa modifice pH-ul pielii care are un pH acid
c. sa reactioneze cu componentele active cu care se asociaza.
72. Care este temperatura la care unguentele au voie sa se fluidifice:

a. 30C
b. 40C
c. 50C
73. Alegerea bazei de unguent se face in functie de:

a. localizarea si stadiul afectiunii, tipul de piele, proprietatiile fizico-chimice
ale substantelor medicamentoase
b. stabilitatea la actiunea aerului si a apei
c. punct de topire.
74. Pentru a nu manifesta fenomene de rancezire sau colorare inadecvata, unguentele

si costitiuentii lor trebuie sa:
a. fie stabile la actiunea aerului si luminii
b. sa aibe un punct de topire foarte scazut
c. sa aibe o aplicare usoara pe tegument
75. Care este dezavantajul vaselinei ca excipient al unguentelor:

a. are un punct de topire scazut
b. are un punct de topire ridicat
c. nu se topeste
76. Prin apilcarea in strat mai gros a vaselinei pe tegument se :

a. astupa porii favorizandu-se infectiile si supuratiile
b. permite respiratia prin piele
c. are afinitati fata de grasimea din epiderm
77. Parafina este obtinuta din:

a. petrol
b. fenol
c. toluen
78. Parafina este un amestec de:

a. hidrocarburi solide
b. hidrocarburi lichide
c. hidrocarburi solide si lichide
79. Unguentul de parafina este constituit din :

10
a. o parte parafina si trei parti ulei de parafina
b. doua parti parafina si trei parti ulei de parafina
c. trei parti parafina si trei parti ulei de parafina
80. Unguentum simplex contine:

a. vaselina si lanolina
b. numai lanolina
c. numai vaselina
81. Cantitatile de lanolina si vaselina din unguentul simplu pentru100g produs final,
sunt:
a. 90g vaselina si 10g lanolina
b. 10g vaselina si 90g lanolina
c. 99g vaselina si 1g lanolina
82. Supozitoarele sunt preparate farmaceutice de diferite dimensiuni, destinate

administrarii pe cale:
a. orala
b. rectala
c. i.v.
83. Dupa locul de administrare, supozitoarele se numesc:

a. rectale, vaginale, uretrale
b. magistrale, per orale
c. colire.
84. Supozitoarele vaginale se mai numesc si ovule datorita:

a. formei
b. culorii
c. compozitiei
85. Utilizarea supozitoarelor rectale prezinta o serie de avantaje, cu exceptia:

a. nu ocolesc bariera hepatica
b. asigura o usoara administrare a medicamentelor la copii
c. pot produce o actiune locala in cazul anumitor medicamente.
86. Intre calitatiile pe care trebuie sa le indeplineasca excipientii supozitoarelor,

enumeram:
a. sa nu fie inerti din punct de vedere farmacodinamic
b. sa aiba compatibilitate cu medicamentele cu care se asociaza
c. sa nu fie stabile din punct de vedere fizic
87. Intre calitatiile pe care trebuie sa le indeplineasca excipientii supozitoarelor,

enumeram, cu exceptia:
a. sa fie inerti din punct de vedere farmacodinamic
11
b. sa aiba compatibilitate cu medicamentele cu care se asociaza
c. punctul de topire sa nu fie in jurul temperaturii corpului
88. Prepararea supozitoarelor se face prin mai multe procedee, cu exceptia:

a. modelare manuala
b. triturare la mojar
c. presarea masei solide in presa speciala de supozitoare.
89. Supozitoarele cu glicerina contin:

a. glicerol, carbonat de sodiu, acid stearic
b. sulfat de chinidina, sulfatiazol
c. glicerol, sulfat de chinidina , acid stearic
90. Emulsiile sunt preparate farmaceutice obtinute din:

a. 2 lichide nemiscibile, dispersate si stabilizate cu ajutorul emulgatorilor
b. un lichid nemiscibil si celalalt miscibil, dispersate si stabilizate cu ajutorul
emulgatorilor.
c. 2 lichide miscibile, dispersate si stabilizate cu ajutorul emulgatorilor.
91. Dupa modul de intrebuintare, emulsiile se pot clasifica in :

a. emulsii pentru uz intren, pentru uz extern si emulsii parenterale.
b. emulsii naturale si emulsii artificiale
c. emulsii de tip U/A si A/U.
92. Dupa structura dispersiei se deosebesc emulsii:

a. emulsii de tip U/A si A/U.
b. emulsii pentru uz intren, pentru uz extern si emulsii parenterale
c. emulsii naturale si emulsii artificiale
93. In cazul emulsiilor, particulele de lichid divizate fin si repartizate uniform in

cealalta faza , constituie faza dispersata, numita si:
a. faza discontinua
b. faza continua
c. faza externa
94. Alegerea emulgatorilor este depententa de:

a. culoarea emulsiei ce va fi obtinuta
b. tipul de emulsie care se prepara
c. temperatura de topire
95. Dupa provenienta, emulgatorii pot fi:

a. tip A/U si U/A
b. naturali, produse naturale modificate si produse de sinteza
c. anioniactivi, cationiactive, neionogeni si amfoteri.
12
96. Dupa tipul de emulsie pe care il determina, emulgatori pot fi:
a. tip A/U si U/A
c. anioniactivi, cationiactive, neionogeni si amfoteri.
97. Dupa structura chimica, emulgatorii pot fi:

a. naturali, produse naturale modificate si produse de sinteza
b. anioniactivi, cationiactive, neionogeni si amfoteri
c. hidrati de carbon, alcooli, acizi, esteri, compusi cuaternari de amoniu
98. Dupa provenienta, emulgatorii pot fi, cu exceptia:

a. tip A/U si U/A
b. naturali, produse naturale modificate
c. produse de sinteza
99. Dupa tipul de emulsie pe care il determina, emulgatori pot fi, cu exceptia:
a. tip A/U
c. tip U/A.
100. Dupa structura chimica, emulgatorii pot fi, cu exceptia:

a. naturali, produse naturale modificate si produse de sinteza
b. compusi cuaternari de amoniu
c. hidrati de carbon, alcooli, acizi, esteri.
101. Medicamentele trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

a. resorbtia si eliminarea din organism sa fie satisfacatoare;
b. sa aiba gust si miros bun;
c. sa fie divers colorate.
102. Pentru ca o substan s acioneze i s fie resorbit din organism ea trebuie s

fie:
a) activ;
b) solubil;
c) fr valoare terapeutic.
103. Factorul cel mai important care influeneaz aciunea unui medicament este:
a) forma farmaceutica;
b) condiionarea;
c) calea de administrare.
104. Cantitatea ce ami mare a unui medicament care se poate administra fara
produce simptome de intoxicare este:
a) doza letala;
b) doza maxima;
13
c) doza utile.
105. Cantitatea de medicament administrata care produce efecte farmacodinamic

favorabile se numeste:
a) doza maxima;
b) doza minima;
c) doza terapeutica.
106. Cantitatea de medicament cu care este indicat sa se inceapa tratamentul astfel ca

in scurt timp sa apara efecte favorabile in starile de urgenta este:
a) doza de atac;
b) doza de intretinere;
c) doza uzuala.
107. Medicamentele care se prepara si se elibereaza la cerere pe baza unei prescriptii

medicale se numesc:
a) specialitati farmaceutice;
b) medicamente magistrare;
c) medicamente oficinale.
108. Substantele toxice si stupefiantele se pastreaza in farmacie:

a) la Venena;
b) pe rafturi in oficina;
c) la Separanda.
109. La Separanda se pastreaza medicamentele:

a) puternic active;
b) toxice;
c) alopate.
110. Dupa modul de intrebuintare medicamentele se impart in:

a) pentru uz intern si extern;
b) medicamente simple si compuse;
c) medicamente de natura vegetala si animala.
111. Pulberile sunt preparate farmaceutice:

a) lichide;
b) solide;
c) semisolide.
112. Una din metodele de divizarea a pulberilor este:

a) divizarea simpla;
b) divizarea prin apreciere vizuala;
c) divizarea in capsule.
14
113. Pulberea alcalina este
a) oficinala;
b) magistrala;
c) industriala.
114. Dupa duritatea peretilor capsulele gelatinoase se clasifica in:

a) amilacee;
b) flexibile si rigide;
c) hartie.
115. Capsulele gelatinoase de forma sferica cu capacitate mica se numesc:

a) perle;
b) operculate;
c) gelatinoase rigide.
116. Comprimatele sublinguale se absorb prin:

a) mucoasa gastrica;
b) mucoasa intestinala;
c) mucoasa bucala.
117. Comprimatele efervescente:

a) se inghit ca atare;
b) se divizeaza;
c) se dizova in apa.
118. Excipientii lubrefianti care asigura o scurgere usoara si uniforma a amestecului

granulat se folosesc la:
a) unguente;
b) siropuri;
c) comprimate.
119. Granularea este o operatiune folosita la prepararea:

a) supozitoarelor;
b) comprimatelor;
c) unguentelor.
120. Comprimatele cu actiune prelungita se mai numesc:

a) sublinguale;
b) retard;
c) perlinguale.
121. Scopul drajefierii poate fi:

a) acoperirea substantei cu o culoare frumoasa;
b) mascarea gustului si mirosului neplacut ale medicamentelor;
c) li se da forma dorita.
15
122. Solvatul este:

a) substanta care se dizolva;
b) substanta care dizolva;
c) vehicul.
123. Solventul este:

a) substanta care se dizolva;
b) substanta care dizolva;
c) substanta auxiliara.
124. Gradul de dizolvare al unei substante se numeste:

a) dispersie;
b) dizolvant;
c) solubilitate.
125. Solventii trebuie sa fie:

a) activi din punct de vedere farmacodinamic;
b) inerti;
c) sa se dizolve cu usurinta.
126. O lingura contine:

a) 15 g. apa;
b) 20 g. apa;
c) 10 g. apa.
127. O lingurita contine:

a) 10 g. sirop;
b) 6,5 g. sirop;
c) 8 g. sirop.
128. Operatia care insoteste aproape intotdeauna prepararea solutiilor

medicamentoase este:
a) centrifugarea;
b) decantarea;
c) filtrarea.
129. Materialele filtrante folosite in farmacie sunt:

a) filtre granulate;
b) hartie de filtru, vata si tifon;
c) filtre poroase.
130. Cel mai folosit dizolvant in farmacie este:

a) apa distilata;
16
b) apa potabila;
c) apa demineralizata.
131. Apa folosita in farmacie la prepararea retetelor este:

a) apa potabila;
b) apa demineralizata;
c) apa distilata.
132. Apa distilata se prepara din apa potabila prin:

a) decantare;
b) filtrare;
c) distilare.
133. Apele aromatice sunt solutii apoase de:

a) plante aromatice;
b) uleiuri volatile;
c) solutii medicamentoase.
134. Apa oxigenata este folosita ca:
a) hemostatic local;
b) antipruriginos;
c) antiinflamator.
135. Apa de scortisoara se foloseste ca si:

a) corector de gust si miros;
b) antitusiv;
c) antiemetic.
136. Apa de flori de portocal se foloseste ca:

a) antiinflamator;
b) vehicul aromatizant;
c) antitusiv.
137. Siropurile sunt preparate lichide, dense, destinate administrarii:

a) interne;
b) externe;
c) parenterale.
138. Siropul din radacina de alteea este:

a) oficinal;
b) preparat industrial;
c) magistral.
139. Siropul de portocale este:

a) oficinal;
b) magistral;
17
c) preparat industrial.
140. Siropul simplu contine:

a) zahar 64g., apa 36g.
b) zahar 36g., apa 64g.
c) zahar 40g., apa 60g.
141. Siropul simplu se foloseste ca:

a) expectorant;
b) edulcorant;
c) aromatizant.
142. Siropul de opiu se pastreaza in farmacie la:

a) Venena;
b) Pe rafturi;
c) Separanda.
143. Pentru preparatele oficinale Farmacopeea recomanda folosirea alcoolului de:

a) 70 grade;
b) 90 grade;
c) 96 grade.
144. Alcoolul diluat este un amestec ce contine:

a) alcool 546 g. si apa distilata 436 g.;
b) alcool 675 g. si apa distilata 325 g.;
c) alcool 795 g. si apa distilata 205 g.
145. Oleum helianthi este:

a) uleiul de ricin;
b) uleiul de masline;
c) uleiul de floarea soarelui.
146. Solutiile oftalmice se numesc:

a) colire;
b) erine;
c) otoguttae.
147. Colirele sunt preparate farmaceutice:

a) nesterile;
b) sterile;
c) uleioase.
148. Colirele sunt:

a) solutii oftalmice;
b) solutii nazale;
18
c) solutii auriculare.
149. Solutiile nazale se mai numesc:

a) colire;
b) rhinoguttae;
c) otoguttae.
150. Picaturile pentru nas sunt sub forma:
a) lichida;
b) solida;
c) semisolida.
151. Solutiile pentru ureche se numesc:

a) erine;
b) colire;
c) otoguttae.
152. Vehiculul recomandat pentru picaturile de nas este:

a) uleiul de parafina;
b) uleiul de floarea soarelui neutralizat;
c) uleiul de ricin.
153. Medicamentele injectabile sunt introduse in terapeutica in secolul:

a) al XX-lea;
b) al XIX-lea;
c) al XVIII-lea.
154. Medicamentele injectabile se mai numesc preparate:

a) perfuzabile;
b) parenterale;
c) periferice.
155. Preparatele injectabile trebuie sa fie:

a) nesterile;
b) sterile;
c) neutre.
156. Apa folosita la prepararea solutiilor injectabile trebuie sa fie:

a) apa distilata;
b) apa bicarbonatata;
c) apa demineralizata.
157. Apa distilata la prepararea solutiilor injectabile trebuie sa fie:

a) apirogena;
b) pirogena;
c) antiseptica.
19
158. Pentru solutia injectabila uleioasa, FR X recomanda ca vehicul:

a) uleiul de parafina;
b) uleiul de ricin;
c) uleiul de floarea soarelui neutralizat.
159. Solutiile injectabile alcoolice sunt:

a) nedureroase;
b) dureroase;
c) produc prurit.
160. Sita I se foloseste pentru cernerea:

a) fructe, seminte;
b) radacini, rizomi, scoarte;
c) flori, frunze, ierburi.
161. Sita IV se foloseste pentru cernerea:

a. fructe, seminte;
b. radacini, rizomi, scoarte;
c. flori, frunze, ierburi.
162. Principalii dizolvanti frecvent folositi la prepararea solutiilor extractive sunt:

a. uleiul de parafina;
b. apa si alcoolul;
c. glicerolul.
163. La preparearea solutiilor extractive dizolvantul care se foloseste frecvent este:

a. apa distilata;
b. uleiul de floarea soarelui;
c. alcoolul etilic.
164. La filtrarea infunziei de ipeca prin hartia de filtru se pot pierde alcaloizi acizi:
a. 10%
b. 30%
c. 20%
165. Solutiile extractive apoase pot fi:

a. macerate, infuzii, decocturi;
b. emulsii, suspensii;
c. glicerinate, uleioase.
166. Macerarea este operatia de extractie in care produsul vegetal maruntit este:
a. fiert;
b. se pune apa calda;
c. este mentinut in contact cu solventul un timp determinat.
20
167. Infuzarea este operatia de extractie in care produsul vegetal:

a. este mentinut in contact cu apa aflata la temperatura de fierbere;
b. este fiert;
c. se lasa in contact cu solventul un timp indelungat.
168. Infuzarea se foloseste pentru:

a. rizomi, radacini;
b. scoarte sau fructe coriacee;
c. flori, frunze, ierburi.
169. Extractia produselor care contin saponine acide se face in prezenta:

a. bicarbonatului de sodiu;
b. oxidului de zinc;
c. talcului.
170. Tincturile se pastreaza:

a. 30 de zile;
b. 3 luni;
c. 2 ani.
171. Tinctura de coji de portocala este:

a. magistrala;
b. oficinala;
c. industriala.
172. Maceratul de alteea se prepara din:

a. flori;
b. radacini;
c. frunze.
173. Maceratul din radacina de alteea este:

a. calmant al tusei;
b. antidiareic;
c. antivomitiv.
174. Infuzia de flori de tei este:

a. calmant al tusei;
b. expectoranta;
c. dezinfectanta.
175. Tinctura de coji de portocala este folosita ca:

a. dezinfectant;
b. corector de gust si miros;
c. emolient.
21
176. Emulsiile sunt preparare farmaceutice obtinute din 2 lichide:

a. nemiscibile;
b. miscibile;
c. colorate.
177. Laptele este:

a. o emulsie naturala;
b. o suspensie naturala;
c. o emulsie artificiala.
178. Emulsiile artificiale se mai numesc:

a. emulsii uleioase;
b. emulsii apoase;
c. emulsii simple.
179. Factorul care intervine in formarea si stabilizarea unei emulsii este:

a. stabilizatorul;
b. emulgatorul;
c. solventul.
180. Sunt emulgatori naturali:

a. agar agarul;
b. bentonita;
c. uleiul de ricin.
181. Galbenusul de ou este:

a. emulgator de origine animala;
b. emulgator natural;
c. stabilizator.
182. Emulsiile sunt lichide:

a. limpezi;
b. opace;
c. tulburi.
183. Emulsia din seminte de dovleac are actiune:

a. antipruriginoasa;
b. antihemoragica;
c. antihelmintica.
184. Emulsia de migdale se foloseste ca:

a. antihelmintic;
b. corector de gust;
c. antiemetic.
22
185. Preparatele farmaceutice care contin substante solide, insolubile, dispersate in

apa sau ulei se numesc:
a. emulsii;
b. linimente;
c. suspensii.
186. Preparatele cu sulf se folosesc in:

a. dermatologie;
b. ortopedie;
c. radiologie.
187. Unguentele sunt preparate farmaceutice de consitenta:

a. solida;
b. semisolida;
c. moale.
188. Unguentele epidermice sunt:

a. de suprafata;
b. de profunzime;
c. de penetratie.
189. Vaselina este:

a. grasime naturala;
b. hidrocarbura;
c. amestec de hidrocarburi.
190. Eucerina este un amestec de:

a. vaselina cu colesterol;
b. vaselina cu lanolina;
c. lanolina cu colesterol.
191. Unguentul simplu are urmatoarea formula:

a. lanolina 10g.; vaselina 90g.;
b. lanolina 20g.; vaselina 80g.;
c. lanolina 90g.; vaselina 10g.
192. Lanolina este:

a. amestec de hidrocarburi;
b. hidrocarbura;
c. grasime naturala.
193. Axungia este o:

a. grasime animala;
b. grasime naturala;
23
c. un amestec de grasimi.
194. Cetaceul se obtine din grasimea aflata in cavitatile precraniene ale:

a. balenei;
b. casalotului;
c. delfinului.
195. Unguentul cu camfor este indicat ca:

a. antiinflamator;
b. in degeraduri;
c. antihistaminic.
196. Unguentul cu sulf este folosit pentru tratarea:

a. plagilor;
b. varicela;
c. scabie.
197. Unguentul gomenolat este indicat in tratamentul:

a. rinitelor;
b. rinofaringitelor;
c. rosaturi.
198. Unguentul cu ichtiol are actiune:

a. antiinflamatoare;
b. antipruriginoasa;
c. antialergica.
199. Fenilbutazona este un:

a. unguent emulsie;
b. unguent suspensie;
c. unguent solutie.
200. Pastele sunt:

a. unguente suspensii;
b. unguente emulsii;
c. unguente solutii.
201. Unguentele oftalmice se mai numesc:

a. colire;
b. colire moi;
c. otoguttate.
202. Supozitoarele sunt preparate farmaceutice:

a. lichide;
b. solide;
24
c. semisolide.
203. Supozitoarele de forma sferica sau ovoida sunt:

a. supozitoare vaginale;
b. supozitoare rectale;
c. supozitoare uretrale.
204. Bujiurile sunt:

a. supozitoare vaginale;
b. supozitoare uretrale;
c. supozitoare rectale.
205. Cel mai des folosit excipient pentru supozitoare este:

a. untul de cacao;
b. gelatina;
c. manolenul.
206. Un avantaj pe care il prezinta untul de cacao este:

a. nu emulsioneaza cu apa;
b. rancezeste greu;
c. este greu de prelucrat vara;
207. Modelarea manuala este una din metodele de preparare a:

a. comprimatelor;
b. solutiilor;
c. supozitoarelor.
208. Sampoanele sunt preparate pe baza de:

a. detergenti tensioactivi;
b. sapunuri;
c. solutii.
209. Protectia tenului gras se face cu crema pe baza de:

a. stearati;
b. cetaceu;
c. parafina.
210. Pentru ingrijirea tenului uscat este recomandata o crema:

a. nutritiva;
b. astringenta;
c. hidratanta
211. Carbonatul de calciu este un antiacid:

a) sistemic
b) partial sistemic
25
c) nesistemic
212. Comprimatul de DICARBOCALM contine:

a) carbonat de Mg
b) carbonat de Na
c) carbonat de Bi
213. Activ in gastrite hiperacide:

a) silicat de Al
b) fosfat de Al
c) fosfat de Na
214. Este antihistaminic H2

a) famotidina
b) bisacodilul
c) ulcerotratul
215. Metoclopramidul accentueaza absorbtia digestiva a urmatorului medicament:

a) digoxin
b) penicilina V
c) paracetamol
216. Care este substanta activa la HELICID:

a) pantoprazolum
b) omeprazolum
c) lansoprazolum
217. Care sunt indicatiile substantei esomeprazolum:

a) boala de reflux gastroesofagian
b) pentru inlaturarea spasmelor musculaturii netede
c) in greutate epigastrica
218. Anticolinergicele , prin scaderea tonusului si peristaltismului digestiv determina

:
a) hipermotilitatea tubului digestiv
b) constipatie
c) tulburari functionale intestinale
219. Ce substanta are in plus medicamentul PIAFEN in afara de pitofenona si

metamizol:
a) fenspirida
b) fexofenadina
c) fenpipramida
26
220. Care este D.C.I.-ul la DUSPATALIN:
a) drotaverinum
b) mebeverinum
c) simethiconum
221. Regleaza motilitatea digestiva:

a) otilonium bromidum
b) trimebutin
c) metioninum
222. Ca antivomitiv se foloseste:

a) emetiral
b) ebrantil
c) enahexal
223. Pulberea din frunze si fructe de SENNA este:

a) laxativ de volum
b) laxativ de contact
c) laxativ osmotic
224. CARBOMEDICINALIS este:

a) absorbant intestinal
b) absorbant digestiv
c) inhibitor al lipazelor digestive
225. Lipotropele pot fi utile in:

a) atonia veziculei biliare
b) colici intestinale
c) steatoza hepatica
226. Ce concentratie are tableta de LAGOSA:

a) 35mg
b) 150mg
c) 70mg
227. Are efect antitoxic:

a) silimarina
b) ornitina
c) colina
228. Care este R.a. a medicamentului ORLISTAT:

a) urticarie
b) incontinenta a fecalelor
c) constipatie cronica
27
229. Enzimele pancreatice sunt indicate in:
a) hipotonia intestinala
b) intoxicatii diverse
c) insuficienta pancreatica exocrina
230. BROMELINA este o enzima proteolitica extrasa din:

a) ficus
b) ananas
c) anason
231. Care medicament are actiune antiinflamatoare intestinala:

a) salofalk
b) ursofalk
c) endofalk
232. Stimuleaza eliberarea insulinei din pancreas:

a) norvasc
b) novalox
c) novonorm
233. Din ce clasa de medicamente face parte METFORMINUM:

a) tiazide
b) biguanide
c) sulfonamide
234. Diminuarea glicemiei se poate obtine cu substanta:

a) insulina
b) ocitocina
c) sparteina
235. Vitaminele se utilizeaza in:

a) hipervitaminoze
b) litiaza oxalica urinara
c) hipovitaminoze
236. Care este vitamina indicata in tratarea rahitismului:

a) tocoferol
b) ergocalciferol
c) retinol
237. Creste capacitatea de aparare a organului la infectii si se numeste:

a) tiamina
b) riboflavina
c) acid ascorbic
28
238. Este utilizat ca inhibitor al SNC in convulsii:
a) sulfatul de Mg
b) lactat de Ca
c) lactat de Na
239. Sunt substante folosite pentru prevenirea formarii trombusului:

a) anabolizantele
b) anticoagulantele
c) substituenti plasmatici
240. Sinonim pentru CALCIPARINA:

a) heparinat de Ca
b) heparina sodica
c) acenocumarolum
241. Care este D.C.I-ul la CLEXANE:

a) enoxaparinum
b) dalteparinum
c) nadroparinum
242. Actiunea fibrinoliticelor este mai evidenta asupra:

a) trombilor arteriali
b) trombilor din creier
c) trombilor de la nivelul membrelor
243. In surditatea brusc instalata poate avea efecte pozitive:

a) urokinaza
b) streptokinaza
c) ticlopidina
244. Care dintre urmatoarele medicamente este folosit ca hemostatic:

a) sucralfat
b) ferronat
c) estamsilat
245. Care este concentratia fiolei de VENOFER 5ml:

a) 20 mg/ml
b) 50 mg/ml
c) 24 mg/ml
246. Sunt substituenti de volum plasmatic:

a) dipeptiven
b) omegaven
29
c) dextrani
247. Medicamentul ANGIOPENT face parte din clasa de medicamente:

a) capilaroprotectoare
b) vasodilatatoare periferice
c) sulfonamide
248. In medicatia capilarelor actiunea flavonoizilor este potentata de:

a) acid ascorbic
b) moruat de sodiu
c) acid salicilic
249. Scade colesterolul si trigliceridele:

a) midazolamum
b) fenofibratum
c) metamizolum
250. Produsul comercial CADUET contine:

a) perindopril+indapamida
b) irbesartan+hidroclorotiazida
c) atorvastatina+amlodipina
251. Are actiune antiseptica si dezinfectanta:

a) carbonat de magneziu
b) peroxid de hidrogen
c) salicilat de sodium
252. La 0 grade C majoritatea dezinfectantelor sunt:

a) puternic active
b) active
c) inactive,slab active
253. Glucocorticoizii in oftalmologie au efect:

a) antiinflamator si antialergic
b) antipruriginos
c) antimicrobian
254. Argintul metalic introdus in apa,actioneaza ca:

a) dezinfectant
b) bactericid
c) toxic
30
255. Aplicate local pe tegumente unele uleiuri volatile produc:

a) efecte necrozante
b) sunt profund caustice
c) iritatii puternice
256. Absorbtia digestiva la tetraciclina este diminuata de:

a) produsele lactate
b) solutiile saline
c) preparatele vitaminice
257. Este inactivata de pH-ul acidului gastric dupa administrarea orala:

a) penicilina V
b) penicilina G
c) ampicilina
258. Are spectru si mecanism de actiune identic cu Penicilina G:

a) amoxicilina
b) fenoximetilpenicilina
c) procainpenicilina
259. Amoxicilina da concentratii mai mari in:

a) bila
b) plamani
c) rinichi
260. Produsul TAZOCIN asociaza:

a) piperacilina+tazobactam
b) amoxicilina+acidul clavulanic
c) ticarcilina+acidul clavulanic
261. Lincomicina accentueaza efectele:

a) tranchilizantelor
b) curarizantelor
c) anabolizantelor
262. Ce antibiotic face parte din clasa cefalosporinelor:

a) meronem
b) invanz
c) axetine
263. Dupa tratamentul prelungit cu aminoglicozide bacteriene pot aparea:

a) hipomagneziemie
b) insomnie sau somnolenta
c) cresterea transaminazelor
31
264. Din ce clasa de antibiotice face parte PEFLOXACINA:

a) cefalosporine
b) fluorochinolone
c) aminoglicozide
265. Este antibiotic indicat in infectii cu germeni gram pozitivi, forme grave:
a) vancomicina
b) targocid
c) colistin
266. Prezinta efecte de tip disulfiram in asociere cu alcool:

a) nitrofurantoina
b) tinidazolul
c) metronidazolul
267. CLORCHINALDOLUL are actiune antibacteriana aplicat local:

a) in plagi infectate
b) in dermatita herpetiforma
c) in inflamatii articulare
268. Se foloseste ca medicament de electie in lepra:

a) metenamina
b) salazopirina
c) dapsona
269. Care este actiunea medicamentului VIREGYT:

a) antimicotica
b) antivirotica
c) antiepileptica
270. Este activ contra virusului herpetic:

a) aciclovir
b) flagyl
c) ketoconazol
271. Indicat in tratamentul precoce al starilor gripale:

a) isoprinosine
b) oscilococcinum
c) retrovir
32
272. Care este D.C.I.-ul la medicamentul ZAVEDOS:
a) doxorubicin
b) epirubucin
c) idarubicin
273. Folosirea hidroxiclorochinei este indicata in:

a) lambliaza
b) malarie
c) aerofagie
274. Antihelminticele se administreaza :

a) dimineata pe nemancate
b) de 2 ori/zi
c) seara in doza unica
275. Care este concentratia tabletei de DUADOR:

a) 100 mg
b) 400 mg
c) 200 mg
276. Ce reactii adverse digestive apar la administreaza antihelminticelor:

a) atonie gastrointestinala
b) greturi ,vome,colici abdominale
c) enterita,flatulenta
277. Care este substanta activa la IMURAN:

a) azathioprina
b) leflunomida
c) ciclosporina
278 . Calitatile unui bun AINS sunt:

a) modifica evolutia procesului reumatic
b) efect rapid analgezic si antiinflamator
c) se poate asocia cu alt AINS
279. Ibuprofenul realizeaza concentratii sanguine maxime in:

a) 20 min
b) 2h
c) 45 min
280. AINS sunt contraindicate in :

a) ulcer gastroduodenal
b) infectii oronazale sau oftalmice
c) spondilita anchilozanta
33
281. Care este D.C.I.-ul la XEFO:
a) meloxicam
b) tenoxicam
c) lornoxicam
282. Are actiune trofica la nivelul cartilajului articular:

a) acidum niflumicum
b) glucosaminum
c) nimesulidum
283. Care este substanta activa la DYNASTAT:

a) parecoxibum
b) celecoxibum
c) etoricoxibum
284. Care sunt R.a. la combinatii antiinflamatoare cu antireumatice:

a) nervozitate
b) aritmii
c) frisoane
285. In poliartrita reumatoida juvenila se folosesc:

a) derivati de acid acetic
b) saruri de aur
c) oxicami
286. Sunt utilizate exclusiv in preparatele topice:

a) substante revulsive
b) substante antialergice
c) substante amare
287. Este miorelaxant periferic adjuvant in anestezii:

a) lioresal
b) lysthenon
c) myolastan
288. Allopurinolul prin mecanismul lui de actiune produce:

a) diminuarea cristalizarii acidului uric
b) inhibarea formarii de acid uric
c) favorizeaza eliminarea renala a antibioticelor
289. Are efect antiinflamator specific in crize acute de guta:

34
a) colchicina
b) probenecid
c) alopurinol
290. FOSAMAX are urmatorul D.C.I.:

a) acidum clodronicum
b) acidum risedronicum
c) acidum alendronicum
291. Este indicat in tratamentul epilepsiei:

a) diazepam
b) phenhydan
c) imuran
292. Nu se asociaza cu acidul valproic producand sedare profunda:

a) diazepamul
b) carbamazepina
c) clonazepamul
293. Intreruperea brusca a antiparkinsonienelor se manifesta prin:

a) iritabilitate,agresivitate
b) tulburari ale cunostintei,halucinatii
c) modificari ale personalitatii de tip paranoid
294. In tratamentul alcoolismului se administreaza:

a) diazepam
b) mianserin
c) tianeptin
295. Calea de administrare a FLUTICASONEI este:

a) orala
b) im,iv
c) inhalatorie
296. In tulburarile secretiei bronsice este indicat:

a) avandament
b) erdomed
c) glibobet
297. Sulfatul de Ba se foloseste ca:

a) mediu de contrast raze x iodate
b) mediu de contrast raze x neiodate
c) mediu de contrast pt RMN
298. Se foloseste in TBC in asociatie obligatorie cu alt antibiotic antituberculos:

35
a)kanamicina
b)streptomicina
c)neomicina
299. Actioneaza ca antidot in intoxicatii acute :

a) supozitoare cu glicerina
b) gudron mineral
c) carbunele activ
300. Durata de actiune a unui medicament este in raport cu:

a) cantitatea de medicament ingerat
b) rata de metabolizare
c) afinitatea fata de receptorii specifici
301. Cea mai rapida absorbtie are loc in cazul administrarii:

a) i.v.
b) orala
c) i.m.
302. Care din urmatoarele antibiotice sunt contraindicate la gravide:

a) eritromicina
b) oxacilina
c) tetraciclina
303. Chimioterapicele sunt substante obtinute prin:
a) fotosinteza
b) sinteza chimica
c) extractie
304. Care din urmatoarele antibiotice are proprietati inductoare enzimatice:

a) rifampicina
b) tetraciclina
c) cloramfenicolul
305. Efectele adverse produse de sulfamide includ:

a) colita pseudomembranoasa
b) sindromul cenusiu
c) anemie hemolitica
306. Care din urmatoarele substante antagonizeaza efectul antibacterian al

sulfamidelor:
a) piridoxina
b) acidul folic
c) acidul pantotenic
36
307. Sindromul cenusiu produs de cloramfenicol la nou-nascuti si prematuri se
datoreaza:
a) imaturitatii functionale hepatice
b) eliminarii renale deficitare
c) se caracterizeaza prin hipertermie
308. Nici un antibiotic din aceasta grupa nu patrunde cu usurinta in LCR:

a) aminoglicozide
b) macrolide
c) cefalosporine
309. Care din urmatoarele medicamente pot produce la copii pana la 7 ani r.a. toxice
caracteristice:
a) penicilina G
b) tetraciclina
c) ampicilina
310. Fenomenele de dismicrobism apar mai frecvent dupa utilizarea antibioticului:

a) cloramfenicol
b) amoxicilina
c) doxiciclina
311. Produce hipertensiune arteriala:

a) acetilcholina
b) noradrenalina
c) pilocarpina
312. Scade peristaltismul digestiv:

a) nicotina
b) neostigmina
c) atropina
313. Stimuleaza secretia salivara

a) pilocarpina
b) atropina
c) scopolamina
314. Produce midriaza:

a) neostimina
b) atropine
c) ergotamine
315. Poate produce hipertensiune intraoculara:

37
a) scopolamine
b) pilocarpina
c) neostimina
316. Are efect bronhodilatator :

a) noradrenalina
b) propanololul
c) adrenalina
317. Are efect histaminoeliberator:

a) atropina
b) acetilcholina
c) d-tubocurarina
318. Produc hipotensiune arteriala:

a) efedrina
b) acetilcholina
c) adrenalina
319. Produce vasoconstrictie generala si locala:

a) adrenalina
b) atropine
c) izoprenalina
320. Se utilizeaza in atonia intestinala:

a) noradrenalina
b) scopolamina
c) neostigmina
321. Stimuleaza secretiile digestive:

a) propanololul
b) pilocarpina
c) butilscopolamina
322. Morfina are efect :

a) hipnotic
b) analgezic
c) antipiretic
323. Sunt medicamente antiparkinsoniene:

a) diazepamul
38
b) fenitoina
c) bromcriptina
324. Produce stimulare intense a SNC:

a) amfetamina
b) haloperidolul
c) halotanul
325. Care din urmatoarele medicamente este util in epilepsie:

a) clorpromazina
b) acid valproic
c) amantadina
326. Morfina este contraindicata in:

a) fracturi
b) neoplasm
c) astm bronsic
327. Are potential mare de dezvoltare a dependentei:

a) cocaina
b) lidocaina
c) procaine
328. Este anestezic local de infiltratie:

a) cafeina
b) procaina
c) vincamina
329. Este indicat in tratamentul hipertiroidismului:
a) thyreotom
b) iodura de potasiu
c) meguan
330. Are actiune coleretica:

a) sulfatul de magneziu
b) sulfatul de sodium
c) saruri biliare
331. Care din urmatoarele medicamente actioneaza ca antispastic musculotrop:

a) metoclopramidul
b) papaverina
c) metamizolul
332. Se foloseste ca emetic:
a) apomorfina
b) haloperidolul
c) procaina
39
333. Care din urmatoarele diuretice poate produce surditate in caz de supradozare:
a) spironolactona
b) hidroclorotiazida
c) furosemidul
334. Ergometrina este indicata in:

a) hemoragii post-partum
b) stimularea secretiei lactate
c) toxemie gravidica
335. Care din urmatoarele medicamente protejeaza fata de raul de miscare:

a) clorpromazina
b) meclozina
c) metoclopramidul
336. Acidul nalidixic este indicat in:

a) infectii digestive
b) infectii urinare
c) infectii respiratorii
337. Are actiune numai fata de BK:

a) streptomicina
b) isoniazida
c) amikcina
338. Pot produce leziuni renale:

a) gentamicina
b) amoxicilina
c) tetraciclina
339. Se elimina prin bila in concentratii active:

a) ampicilina
b) acidul nalidixic
c) griseofulvina
340. Moldaminul este indicat:

a) in febra tifoida
b) in tratamentul sifilisului
c) in infectii urinare
341. Care din urmatoarele medicamente poate colora lacrimile in rosu:

a) rifampicina
b) cloramfenicolul
c) metronidazolul
40
342. Este activ in teniaza:

a) niclosamida
b) metronidazolul
c) piperazina
343. Care dintre urmatoarele substante sunt utile in tratamentul infectiilor urinare:
a) benzilpenicilina
b) ciprofloxacina
c) eritromicina
344. In infectii cu germeni anaerobi pot fi active:

a) cloramfenicolul
b) gentamicina
c) eritromicina
345. Care din urmatoarele antivirale pot fi active in infectiile cu HIV:

a) aciclovir
b) amantadina
c) zidovudina
346. In infectii cu Candida Albicans se administreaza:

a) griseofulvina
b) rifampicina
c) nistatin
347. Ce contine ENDOXANUL:

a) cyclofosfamida
b) methotrexat
c) doxorubicin
348. Care este indicatia medicamentului GABARAN:
a) colici renale
b) schizofrenie
c) dureri neuropate
349. Cum se administreaza DOPAMINA:

a) subcutan
b) intravenous
c) intramuscular
350. Se foloseste ca tratament in constipatia cronica:

a) fortwin
b) agapurin
c) forlax
41
351. Antihistaminicele care blocheaza receptorii histaminici de tip H1:

a) prezinta interes in tratamentul unor manifestari alergice (in rinite
vasomotorii, prurit,intepaturi de insecte etc);
b) produc o relaxare a musculaturii bronsice prin actiune directa asupra
musculaturii netede;
c) blocheaza receptorii histaminici din mucoasa gastrica,implicati in
secretia acidului clorhidric.
352. Unele medicamente antihistaminice prezinta dezavantaje prin efectele

actiunii lor anticolinergice.Printre aceste efecte se numara:
a) relaxarea sfincterelor tubului digestiv si a sfincterului vezicii urinare;
b) tulburari gastrointestinale;
c) trecerea lor in laptele matern.
353. Substante cu actiune keratolitica:

a) acid salicilic;
b) talc;
c) mentol.
354. Nu se asociaza cu sulfamidele bacteriene:

a) lidocaina
b) clorpromazina
c) procaina
355. Folosirea sulfurii de seleniu este indicata in:

a) alopecie;
b) intertrigo;
c) dermatita seboreica a pielii capului.
356. Care dintre medicamentele de mai jos este un derivat de triazol si un puternic
fungicid:
a) Diflucan;
b) Ketoconazol;
c) Griseofulvina
357. Spectrul de activitate al eritromicinei este asemanator cu cel al:

a) rifampicinei
b) streptomicinei
c) penicilinei G
358. Produsul Pimafucin este activ in :

a) candidoza;
42
b) dermite de contact;
c) dermatita seboreica a pielii capului;
359. Substantele reductoare,datorita afinitatii lor pentru oxigen,diminueaza

procesele inflamatorii cronice si tind sa normalizeze keratinizarea. Dintre substantele
cu actiune puternic reducatoare fac parte urmatoarele substante:
a) sulful;
b) calomelul;
c) dithranolul.
360. Sunt antihistaminice H1:

a) ranitidina;
b) ciproheptadina;
c) omeprazolul.
361. Efectul antihistaminic al produsului TELFAST dupa administrarea orala se

manifesta in:
a) 60 min;
b) 24 ore;
c) 45 min.
362. Ketotifenul prezinta urmatoarea reactie adversa:

a) dispnee;
b) somnolenta;
c) leucocitoza.
363. Minoxidil este un produs care:

a) este activ in acneea seboreica;
b) stimuleaza cresterea parului la bolnavi cu alopecie androgenica;
c) este eficace in dermatita de contact.
364. Este antibiotic antifungic:

a) miconazolul;
b) griseofulvina;
c) ketoconazolul.
365. Penicilinele actioneaza :

a) la nivelul celulei bacteriene
b) la nivelul membranei citoplasmatice
c) la nivelul peretelui bacterian
366. In tratamentul scabiei se recomanda:

a) rezorcina;
43
b) benzoat de benzil;
c) podofilina.
367. Ca antipruriginoase locale se folosesc:

a) mentolul
b) cloramfenicolul;
c) rezorcina.
368. Efectul keratoliticelor se manifesta prin:

a) calmarea durerilor provocate de leziuni ulcerative;
b) iritatia pielii dupa folosire;
c) indepartarea straturilor hiperkeratozice in dermatoze.
369. Care dintre urmatoarele produse contin cetirizinum?

a) alerid;
b) fenistil;
c) xyzal.
370. Pentru tratarea acneei, mai frecvent folosite sunt:

a) rifampicina;
b) eritromicina;
c) ranitidina.
371. In soc cardiogen este utila:

a) dopamina
b) nitroglicerina
c) aminofilina
372. Efectul cardiotonicelor in insuficienta cardiaca se datoreaza:

a) stimularii centrilor vasomotori
b) cresterii frecventei cardiace
c) stimularii functiilor miocardului
373. Care din urmatoarele medicamente antiaritmice este de prima alegere in

tulburarile de ritm ventricular:
a) lidocaina
b) propranololul
c) fenitoina
374. Au actiune antiaritmica:

a) propafenona
b) metoprololul
c) dobutamina
375. Care din urmatoarele medicamente are efect hipotensiv pe tensiunea sistolica si
diastolica:
44
a)verapamilul
b)diltiazemul
c)clonidina
376. Care din urmatoarele medicamente nu este indicat in tratamentul HTA:

a)captoprilul
b)enalaprilul
c)tetrazepamul
377. Propranololul:
a) blocheaza receptorii beta-adrenolitici
b) stimuleaza receptorii beta-adrenolitici
c) stimuleaza contractile uterine
378. Diuretice care economisesc potasiul:

a) furosemidul
b) spironolactona
c) hidroclorotiazida
379. Din ce clasa de madicamente face parte VASCOTEN:

a) betablocant selectiv
b) betablocant neselectiv
c) inhibitor al enzimei de conversie
380. Efectul diuretic al produsului FUROSEMID dupa administrare orala se

manifesta in:
a) 30-60 min
b) 24 ore
c) 15 min
381. Este util in criza de angina:

a) propanololul
b) verapamilul
c) nitroglicerina
382.LERIDIPUL face parte din urmatoarea clasa de medicamente:

a) blocante ale canalelor de calciu
b) vasodilatatoare
c) anticonvulsivante
383.In doze toxice cardiotonicele pot produce:

45
a) cresterea vitezei de circulatie a sangelui
b) greturi,varsaturi,dureri abdominale
c) micsoreaza volumul diastolic al inimii
384. MICARDISUL are urmatorul D.C.I.:

a) telmisartan
b) irbesartan
c) candesartan
385. Principalele indicatii terapeutice ale diureticelor sunt:

a) insuficienta respiratorie
b) edeme
c) antiagregante plachetare
386. Sunt glicozizi cardiotonici:

a) mesalazina
b) albendazol
c) digoxina
387.NITROGLICERINA in doze mici se administreaza sublingual deoarece:

a) nu se absoarbe din mucoasa gastrointestinala
b) este inactivate la prima trecere prin ficat
c) este inactivata de pH-ul gastric
388.Produsul farmaceutic PREDUCTAL este un:

a) diuretic
b) antiulceros
c) vasodilatator sistemic,cerebral,coronarian
389.Un bun coronarodilatator trebuie sa produca:

a)cresterea frecventei cardiace
b)cresterea excitabilitatii miocardice
c)cresterea debitului coronar
390.Care este substanta activa din PLAVIX:

a) clopidogrelum
b) ticlodipinum
c) triflusalum
391.Sunt stimulante psihomotorii:

a) codeina
b) benzocaina
c) cafeina
392.Se foloseste ca medicatie de urgenta:

46
a) hidrocortizon hemisuccinat
b) prednison
c) dexametazona
393. Glucocorticoizii produc efecte adverse:

a) edeme
b) hipoglicemie
c) febra
394. Se utilizeaza ca anestezic general:

a) fenobarbitalul
b) tiopentalul
c) ciclobarbital
395. Nu are actiune antiinflamatoare:

a) paracetamolul
b) celecoxibul
c) parecoxibul
396. Spironolactona poate produce ca efect advers:

a) hipopotasemie
b) hiperpotasemie
c) hipocalcemie
397. Au actiune anxiolitica:

a) diazepamul
b) paroxetinul
c) trazodonul
398.Se foloseste ca antiagregant plachetar:

a) heparina
b) ticlopidina
c) fraxiparina
399. Care din urmatoarele medicamente actioneaza ca antiacid gastric alcalinizant:

a) carbonat de magneziu
b) bicarbonat de sodiu
c) carbonat de calciu
400.Preparatele orale de fier pot produce urmatoarele reactii adverse cu exceptia:

a) febra
b) constipatie
c) diaree
47
401. Ce actiune are acetilcisteina

a) mucolitica
b) antiemetica
c) antiasmatica
402.Sucralfatul se administreaza in :
a) hiperaciditat
b) esofagita de reflux
c) la bolnavi cu nisa
403.Substanta activa din PRAMISTAR este:

a) piracetamum
b) pramiracetamum
c) piritinum
404.Vitamina B12 este contraindicata in:

a) anemie megaloblastica
b) insuficienta hepatica
c) afectiuni neoplazice
405.Produce reactii adverse toxice acustico-vestibulare:

a) gentamicina
b) ampicilina
c) rifampicina
406.Are actiune anorexigena:

a) cofeina
b) acidopepsul
c) amfetamina
407.Ce concentratie are tableta de VIREGYT:

a) 200 mg
b) 100 mg
c) 10 mg
408. Care este DCI-ul la SANDOSTATIN:

a) somatropin
b) lanreotid
c) octreotid
48
409.Ce contine in plus solutia Ringer lactat fata de solutia Ringer:

a) lactat de calciu
b) lactat de sodiu
c) lactat de potasiu
410.Antiinflamatoarele au ca scop :
a) diminuarea efectelor adverse gastrointestinale
b) suprimarea inflamatiei
c) reduce proteinuria la administrare
RSPUNSURI CORECTE
1. c pag. 151 Tehnica Farmaceutica pentru cadre medii Cornelia Fica, 1977, Editura
Medicala, Bucuresti
2. b pag. 151 Tehnica Farmaceutica pentru cadre medii Cornelia Fica, 1977, Editura
Medicala, Bucuresti
3. a pag. 152 Tehnica Farmaceutica pentru cadre medii Cornelia Fica, 1977, Editura
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
8. a pag 156 Tehnica Farmaceutica pentru cadre medii Cornelia Fica, 1977, Editura
Medicala, Bucuresti
9. b pag 160 Tehnica Farmaceutica pentru cadre medii Cornelia Fica, 1977, Editura
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
49
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
Medicala, Bucuresti
27. a pag. 188 Tehnic Farmaceutic pentru cadre medii; Cornelia Fica, 1977,
Editura Medical, Bucureti
28. b pag. 188 Tehnic Farmaceutic pentru cadre medii; Cornelia Fica, 1977,
29. c pag. 188 Tehnic Farmaceutic pentru cadre medii; Cornelia Fica, 1977,
50
51
52
101. a pag. 10 Tehnica farmaceutic; S. Voiculescu, Z. Bezdadea, 1978 Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti
102. b pag. 10 Tehnica farmaceutic; S. Voiculescu, Z. Bezdadea, 1978 Editura
103. c pag. 11 Tehnica farmaceutic; S. Voiculescu, Z. Bezdadea, 1978 Editura
53
117. c pag.94 Tehnica farmaceutic; S. Voiculescu, Z. Bezdadea, 1978 Editura
54
55
56
57
211. b pag. 20 Memomed 2008 Ed.Minesan, Bucuresti
212. a pag. 22 Memomed 2008 Ed.Minesan, Bucuresti
213. b pag.378 Farmacoterapie practica, vol.II, Dobrescu D. Ed. Medicala,
Bucureti 1989
214. a pag. 385 Farmacoterapie practica, vol.II, Dobrescu D. Ed. Medicala,
Bucureti 1989
58
215. c pag. 396 Farmacoterapie practica, vol.II, Dobrescu D. Ed. Medicala,
Bucureti 1989
219. c pag. 47 Memomed 2008 Ed.Minesan, Bucuresti
221. b pag. 51 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucuresti
224. a pag. 74 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucuresti
Bucureti 1989
227. a pag. 61 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucuresti
229. c pag. 82 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucuresti
230. b pag. 419 Farmacoterapie practica, vol.II, Dobrescu D. Ed. Medicala, Bucureti
1989
232. c pag. 101 Memomed 2008 Ed.Minesan, Bucuresti
Bucureti 1989
Bucureti 1989
237. c pag. 112 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucureti
Bucureti 1989
239. b pag. 342 Farmacoterapie practica, vol.II, Dobrescu D. Ed. Medicala,
Bucureti 1989
Bucureti 1989
241. a pag. 133 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucureti
Bucureti 1989
Bucureti 1989
244. c pag. 156 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucureti
245. a pag. 161 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucureti
Bucureti 1989
247. b pag.225 Memomed 2008 Ed.Minesan, Bucureti
59
Bucureti 1989
Bucureti 1989
250. c pag. 291 Memomed Ed.Minesan, Bucureti 2008
251. b pag.161 Farmacoterapie practica, vol.II, Dobrescu D. Ed. Medicala,
Bucureti 1989
Bucureti 1989
253. a pag. 134 Farmacologie, M. Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu - Ed.
Universul, Bucureti1996
254. b pag. 175 Farmacoterapie practica, vol. I Dobrescu D. - , Ed. Medicala,
Bucureti1989
255. c pag. 168 Farmacoterapie practica, vol. I Dobrescu D. - , Ed. Medicala,
Bucureti1989
256. a pag. 425 Memomed Ed. Minesan, Bucureti 2008
257. b pag. 434 Memomed Ed. Minesan, Bucureti 2008
258. c pag. 438 Memomed Ed. Minesan, Bucureti 2008
259. b pag. 53 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medical,
Bucureti1989
260. a pag. 444 Memomed, Ed. Minesan, Bucureti 2008
261. b pag. 65 Farmacoterapie practica, vol. I Dobrescu D., Ed. Medical,
Bucureti1989
262. c pag. 449 Memomed, Ed. Minesan, Bucureti 2008
264. b pag. 481 Memomed, Ed. Minesan, Bucureti 2008
267. a pag. 106 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D., Ed. Medical,
Bucureti1989
268. c pag. 109 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D., Ed. Medical,
Bucureti1989
269. b pag. 120 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D., Ed. Medical,
Bucureti1989
274. a pag. 150 Farmacoterapie practica, vol. I Dobrescu D., Ed. Medical,
Bucureti1989
276. b pag. 153 Farmacoterapie practica, vol. I Dobrescu D., Ed. Medical,
Bucureti1989
60
278. b pag. 137 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medical,
Bucureti 1989
279. c pag. 144 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medical,
Bucureti 1989
282. b pag.620 Memomed Ed. Minesan, Bucureti 2008
289. a pag. 314 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medical,
Bucureti 1989
292. c pag. 504 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medical,
Bucureti 1989
Bucureti 1989
Bucureti 1989
298. b pag. 114 Farmacologie, M. Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu, Ed.
Universul, Bucureti 1996
300. b pag. 30 Farmacologie, M .Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu, Ed.
301. a pag. 20 Farmacologie, M .Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu, Ed.
302. c pag. 108 Farmacologie, M .Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu, Ed.
305. c pag. 120 Farmacologie, M .Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu, Ed.
61
313. a pag. 69 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medical,
Bucureti 1989
314. b pag. 45 Memomed, Ed. Minesan, Bucureti
315. a pag. 78 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medical,
Bucureti 1989
Bucureti 1989
Bucureti 1989
Bucureti 1989
Bucureti 1989
Bucureti 1989
323. c pag. 350 Memomed 2008 , Ed. Minesan, Bucureti
Bucureti 1989
325. b pag. 690 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucureti
326. c pag. 665 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucureti
327. a pag. 398 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medicala,
Bucureti 1989
332. a pag. 399 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medicala,
Bucureti 1989
333. c pag. 312 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medicala,
Bucureti 1989
334. a pag. 347 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucureti
336. b pag. 101 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medicala,
Bucureti 1989
62
Bucureti 1989
Bucureti 1989
353. a pag. 448. Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D Ed. Medicala,
Bucureti 1989
354. c pag. 393 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medicala,
Bucureti 1989
Bucureti 1989
Bucureti 1989
360. b pag. 839 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucuresti
364. b pag.140 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medicala,
Bucureti 1989
366. b pag. 447 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medicala,
Bucureti 1989
Bucureti 1989
Bucureti 1989
Bucureti 1989
63
Bucureti 1989
Bucureti 1989
Bucureti 1989
Bucureti 1989
Bucureti 1989
391. c pag. 517 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D., Ed. Medicala,
Bucureti 1989
Bucureti 1989
Bucureti 1989
401. a pag. 197 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D., Ed. Medicala,
Bucureti 1989
403. b pag.753 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucureti
404. c pag.163 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucureti
405. a pag.475 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucureti
406. c pag. 310 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medicala,
Bucureti 1989
64
Bucureti 1989
65
NTREBRI DIN LEGISLAIE PENTRU EXAMENUL DE

TRECERE DE LA DEBUTANI LA BAZ ASISTENI MEDICALI
BIBLIOGRAFIE:
1. O.U.G.144/2008 - privind exercitarea profesiei de asistent medical

generalist, moa i asistent medical, precum i organizarea i funcionarea Ordinului
Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia.
2. Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
3. Codul de etic i deontologie profesional al asistenilor medicali
generaliti, moae i asisteni medicali din Romnia.
4. Ord. 916/2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire
i control al infeciilor nosocomiale n unitile sanitare.
1. Ce se nelege prin pacient?

a. o persoan care ngrijete bolnavul
b. o persoan sntoas sau bolnav ce utilizeaz serviciile de sntate
c. o persoan ce nu utilizeaz serviciile de sntate
2. Pacientul are dreptul de a cere i de a obine i o alta opinie medical?

a. a doua opinie medical nu este important pentru pacient n alegerea
modalitilor de ngrijire i tratament
b. da, are dreptul de a cere i de a obine i o alt opinie medical
c. are dreptul doar la o singur opinie medical
3. Pacientul are dreptul de a fi informat asupra strii sale de sntate, a

interveniilor medicale propuse, a riscurilor poteniale sau a neefecturii tratamentului
i nerespectrii recomandrilor medicale, precum i cu privire la date despre
diagnostic i prognostic?
a. da are dreptul de a fi informat asupra tuturor informaiilor privind starea
sa de sntate cat i a modalitilor de ngrijire i tratament
b. pacientul nu are dreptul de a avea acces la informaiile medicale privind
starea sa de sntate
c. are dreptul doar de a afla diagnosticul, fr a-i exprima dorina asupra
modalitii de ngrijire
4. n cazul n care furnizorii sunt obligai s recurg la selectarea

pacienilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile n numr limitat,
selectarea se face numai pe baza criteriilor:
a. materiale ale pacientului
b. pe baza criteriilor religioase
66
c. medicale
5. Interveniile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dac:

a. exist condiiile de dotare necesare i personal acreditat
b. in orice condiii
c. dac exist personal acreditat, condiiile de dotare nu sunt importante
6. Pacientul are dreptul la confidenialitate?

a. confidenialitatea nu este necesara n cazul bolnavilor n stare terminal
b. se pstreaz confidenialitatea numai asupra actului medical dar nu i
datelor despre pacient
c. informaiile cu caracter confidenial pot fi furnizate numai n cazul n
care pacientul i d consimmntul explicit sau dac legea o cere n mod expres
7. Pacienii n faze terminale au dreptul la ngrijiri medicale?

a. ingrijirile pacienilor n faze terminale se acorda numai de ctre familie
b. au dreptul la ngrijiri terminale pentru a putea muri n demnitate
c. au dreptul numai daca costul ngrijirilor nu este ridicat
8. Este necesar acordul pacientului n cazul unei intervenii chirurgicale?

a. consimmntul pacientului nu este obligatoriu n cazul participrii sale
n nvmntul medical clinic i la cercetarea tiinific
b. pacientul are dreptul s refuze sau s opreasc o intervenie medical,
asumndu-i, n scris, rspunderea pentru decizia sa
c. in cazul n care pacientul necesit o intervenie medical de urgen,
acesta nu se poate efectua fr consimmntul pacientului
9. Pacientul poate fi fotografiat sau filmat ntr-o unitate spitaliceasc?

a. da, numai cu acordul directorului unitii medicale, indiferent dac
pacientul i d sau nu acordul
b. nu poate fi fotografiat sau filmat dect dac pacientul este n faz
terminal
c. nu poate fi fotografiat sau filmat fr consimmntul su, cu excepia
cazurilor n care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului i evitrii
suspectrii unei culpe medicale
10. Pacientul are dreptul la ngrijiri medicale de urgen?

a. nu are dreptul dac pacientul nu are asigurare medical
b. are dreptul s beneficieze de asisten medical de urgen, de asisten
stomatologic de urgen i de servicii farmaceutice, n program continuu
c. are dreptul numai primele 24 de ore, apoi indiferent de starea pacientului
acesta este ncredinat familiei, dac pacientul nu are asigurare medical
11. Obiectul de activitate al OAMGMAMR este:
67
a. controlul exercitrii profesiei de asistent medical sau moa cu drept de
liber practic
b. supravegherea exercitrii profesiei de asistent medical sau moa cu
drept de liber practic
c. controlul i supravegherea exercitrii profesiei de asistent medical sau
moa cu drept de libera practic
12. Obligaiile asistentului medical /moaei decurg din:

a. numai din normele cu caracter profesional elaborate de OAMGMAMR
b. numai din prevederile contractului individual de munc
c. normele i reglementrile legale, prevederile contractului individual de
munc, regulamentele de ordine interioar
13. Constituie ncalcri ale regulilor etice:

a. avansarea profesional la locul de munc
b. blamarea i defaimarea profesional sau oricare act/fapt care poate aduce
atingere demnitii profesionale a asistentului medical /moaei
c. doar calomnierea profesional
14. Orice circumstan care poate prejudicia ngrijirea sau calitatea

tratamentelor, n special n ceea ce privete efectele asupra persoanei sau care
limiteaz exerciiul profesional al asistentului medical/moaei:
a. se aduce la cunostina persoanelor competente, autoritilor profesionale
(inclusiv OAMGMAMR)
b. nu presupune un act de intervenie din partea asistentului
medical/moaei
c. nu prezint precizari n codul de etic i deontologie profesional al
asistenilor medicali/moaelor
15. Conform dispoziiilor legale, asistentul medical/moaa nu face

discriminri privind:
a. starea de bol
b. apartenena etnic, originea naional sau social, opiunile politice
c. starea de saietate
16. Asistentul medical/moaa este obligat s raspund la chemare, chiar s-

i ofere de bun-voie serviciile de ngrijire, imediat ce a luat cunotin despre:
a. un eveniment rutier
b. un eveniment festiv
c. o calamitate natural
17. Consimmantul dat de ctre pacient cu privire la o intervenie

medical se face:
a. verbal
b. n scris
68
c. nu e necesar
18. Refuzul pacientului de a se supune unei intervenii medicale necesare

se face:
a. dup explicarea consecinelor refuzului, n scris
b. n scris sau verbal, la alegerea personalului medical
c. n scris sau verbal, la alegerea pacientului
19. Consimmantul pacientului nu e obligatoriu:

a. cnd pacientul este medic
b. cnd pacientul este orice fel de cadru medical
c. cnd pacientul nu i poate exprima voina, dar este necesar o
intervenie medical de urgen
20. Secretul medical (profesional):

a. este obligatoriu
b. nu este obligatoriu
c. prezint obligativitatea pstrrii doar cu privire la bolile incurabile
21. Secretul profesional (medical):

a. exista obligativitatea legal, etic sau moral de a ine secretul
profesional fa de medicii sau asistenii medicali neimplicai n ngrijirea unui
anumit pacient, deoarece cadrele medicale ar fi astfel blocate s mprteasca unui
alt coleg din experiena profesional acumulat
b. nu exist obligativitatea legal, etic sau moral de a ine secretul
profesional fa de medicii sau asistenii medicali neimplicai n ngrijirea unui
anumit pacient dac respectivul pacient nu a solicitat n scris acest lucru
c. se ine i fa de colegi sau alte personae din sistemul sanitar neinteresate
n tratament
22. Constituie obiect al secretului profesional:

a. tot ceea ce asistentul medical/moaa a aflat, n calitatea sa de
profesionist, despre viaa intima a pacientului
b. tot ceea ce asistentul medical/moaa a aflat, n calitatea sa de
profesionist, despre diagnostic sau tratament
c. tot ceea ce asistentul medical/moaa a aflat, n calitatea sa de amic,
despre viaa intima a pacientului sau despre diagnosticul ori tratamentul bolii acestuia
23. n cazul ncalcarii obligaiei de a pstra secretul profesional, asistentul

medical/moaa, raspunde:
a. penal
b. disciplinar
c. disciplinar i penal
69
24. Informaiile ce se constituie n secret profesional pot fi mprtite n
cazul n care:
a. asistentul medical/moaa consider c acele informaii nu sunt
importante pentru pacient
b. cand aceste informaii i sunt solicitate de catre medicul ef neimplicat n
ngrijirea medical a acelui pacient
c. cnd pacientul i-a dat consimmantul expres pentru divulgarea acestor
informaii
25. Biroul executiv al O.A.M.G.M.A.M.R. este alctuit din :

a. 1 preedinte, 2 vicepreedini, 1 secretar
b. 1 preedinte, 1 vicepreedinte, 2 secretari
c. 1 preedinte, 1 preedinte de onoare, 4 vicepreedini, 1secretar
26. Adunarea General Naional a O.A.M.G.M.A.M.R., este constituit

din reprezentani alei la nivel judeean, respectiv al Municipiului Bucureti, conform
urmtoarei norme de reprezentare:
a. 1 reprezentant, la 250 membrii
b. 1 reprezentant, la 500 membrii
c. 1 reprezentant, la 1000 membrii
27. Autorizarea exercitrii profesiei de asistent medical generalist, a

moaei i a asistentului medical, se realizeaz prin eliberarea unui certificate de
membru, de ctre:
a. Ministerul Sntii i Familiei
b. Autoritatea de Sntate Public
c. Ordinul Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor
medicali din Romnia
28. Asistenii medicali generaliti, moaele i asistenii medicali, trebuie s

realizeze numrul minim de credite, stabilit de ctre Consiliul Naional al
OAMGMAMR pe parcursul:
a. unui an
b. 3 ani
c. 5 ani
29. Biroul Consiliului Judeean, respectiv al Municipiului Bucureti al

O.A.M.G.M.A.M.R, este format din:
a. 1 preedinte, 2 vicepreedini, 1 secretar
b. 1 preedinte, 1 vicepreedinte, 1 secretar
c. 1 preedinte, 3 vicepreedini, 1 secretar
30. Consiliul Naional al O.A.M.G.M.A.M.R. este legal constituit, n

prezena a:
a. cel puin 2/3 din numrul total al membrilor consiliului
70
b. jumtate plus unu din numrul total al membrilor consiliului
c. 1/3 din numrul total al membrilor consiliului
31. Pregtirea asistenilor medicali generaliti, al moaelor i al asistenilor

medicali se realizeaz prin urmtoarele forme de nvmnt:
a. nvmnt universitar sau nvmnt sanitar postliceal
b. doar nvmnt universitar
c. doar nvmnt sanitar postliceal
32. Conform prevederilor O.U.G. 144/2008, membrii consiliului judeean

respectiv ai Municipiului Bucureti, au fost alei de Adunarea General a asistenilor
medicali generaliti, al moaelor i asistenilor medicali, prin:
a. vot secret, n prezena a cel puin 1/3 din numrul total al
reprezentanilor alei
b. vot secret cu majoritate simpl, n prezena a cel puin 2/3 din numrul
reprezentanilor alei
c. vot deschis cu majoritate simpl
33. nscrierea n Registrul Unic al asistenilor medicali generaliti, al

moaelor i asistenilor medicali, se face de ctre:
a. Ministerul Sntii i Familiei
b. Autoritatea de sntate public
c. O.A.M.G.M.A.M.R.
34. Educaia continu a asistenilor medicali generaliti, a moaelor i a

asistenilor medicali se realizeaz de furnizori acreditai cu avizul :
a. O.A.M.G.M.A.M.R.;
b. Ministerul Economiei i Comerului;
c. Ministerul Mediului
35. Atribuiile asistentei medicale n supravegherea i controlul infeciilor

nosocomiale sunt:
a. Informeaz cu promptitudine medicul de gard n legtur cu apariia
semnelor de infecie la unul dintre pacienii aflai n ngrijirea sa;
b. Raporteaz instituiilor de sntate public cazurile de infecii
nosocomiale;
c. Monitorizeaz impactul utilizrii de antibiotice i al politicilor de control
al infeciilor la nivelul spitalului.
36. Infecia nosocomial este infecia contractat n unitile sanitare cu

paturi i definiia ei se bazeaz pe:
a. Date clinice, epidemiologice i de laborator;
b. Date epidemiologice;
c. Date statistice.
71
37. Ordinul care implementeaz normele de supraveghere, prevenire i
control al infeciilor nosocomiale este:
a. Ordinul 914/2006;
b. Ordinul 916/2006
c. Ordinul 261/2004.
38. Infeciile nosocomiale la bolnavul cu spitalizare cronic sunt:

a. Infeciile intracraniene;
b. Infeciile cutanate i ale esuturilor moi;
c. Omphalita.
39. Infeciile nosocomiale ale esutului sangvin sunt:

a. Septicemia dovedit etiologic, septicemia clinic, septicemia
nosocomial prin cateterism central;
b. Septicemia nosocomial prin cateterism central, septicemia clinic;
c. Septicemia clinic, septicemia dovedit etiologic i epidemiologic.
40. nregistrarea i declararea infeciilor nosocomiale se face pe:

a. Foaia de observaie a pacientului;
b. Scrisoarea medical;
c. Fia cazului de infecie nosocomial.
41. Responsabilitatea corectitudinii datelor nregistrate n Fia cazului de

infecie nosocomial revine:
a. Medicului ef de secie;
b. Medicului epidemiolog:
c. Medicul n ngrijirea cruia se afl pacientul.
42. Fiele cazurilor de infecii nosocomiale vor fi transmise imediat:

a. Comitetului director al unitii sanitare;
b. Compartimentului de supraveghere i control al infeciilor nosocomiale;
c. Direciei de Sntate Public Judeean sau a Municipiului Bucureti.
43. Recoltarea corecta a probei de urin pentru examenul microbiologic se

efectueaz obligatoriu n condiii de asepsie, respectiv:
a. Proba de urin curat din jetul mijlociu;
b. De pe vrful de cateter urinar;
c. Proba de urin curat din primul jet.
44. Infecia plgii operatorii superficiale (de incizie) apare intr-un interval
de:
a. 30 de zile;
b. 40 de zile;
c. 50 de zile.
72
45. Infecia plgii operatorii profunde cointereseaz:
a. Organul i cavitatea instrumentat;
b. Infecia plgilor de arsuri;
c. Secreia purulent de la nivelul inciziei.
46. Nu pot fi considerate infecie a inciziei superficiale, infeciile localizate

la nivelul:
a. esutului cutanat;
b. La nivelul episiotomiei;
c. esutului subcutanat.
47. Pentru susinerea diagnosticului de pneumonie nosocomial trebuie s

existe o cretere a titrului anticorpilor IgG:
a. De cel puin 6 ori;
b. De cel puin 10 ori;
c. De cel puin 4 ori.
48. Examenul microbiologic prin culturi efectuate din secreiile expectorate

pot fi utilizate pentru:
a. Diagnosticul etiologic;
b. Evidenierea serologic a anticorpilor IgG;
c. Evaluarea sensibilitii la antibioticele chimioterapice.
49. Septicemia este:

a. Infecia nosocomial cutanat i ale esuturilor moi;
b. Infecia nosocomial a esutului sangvin;
c. Infecia nosocomial a meningelui.
50. Flebita purulent, confirmat prin cultur pozitiv din recoltarea de pe

cateterul vascular, este considerat:
a. Septicemie;
b. Pseudobacteriemie;
c. Infecie local vascular.
51. Infecia sangvin se consider nosocomial n relaie cu folosirea

cateterului, dac apare la:
a. 21 de ore;
b. 48 de ore;
c. 10 ore.
52. Rezultatul unei culturi de pe cateterul central este considerat

semnificativ pozitiv dac depisteaz un numr de:
a. 11 colonii / unitate;
b. 15 colonii / unitate;
c. 13 colonii / unitate.
73
53. Din subgrupa infeciilor nosocomiale ale pielii nu fac parte:

a. Fasceita necrozant;
b. Mastita;
c. Celulita necrozant.
54. Abcesele mamare sunt considerate infecii nosocomiale dac apar n:

a. n primele 7 zile dup natere;
b. n primele 15 zile dup natere;
c. n a 18-a zi dup natere.
74
RSPUNSURI
1. b Art. 1 lit.a. (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.

2. b Art. 11 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
3. a Art. 6 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
4. c Art. 291it l. (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
5. a Art. 30 lit. 1. (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
6. c Art. 22 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
9. c Art. 20 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.
11. c cf.art.1 din Codul de etic i deontologie profesional
13. b cf.art.18 din Codul de etic i deontologie profesional
14. a cf.art.25 din Codul de etic i deontologie profesional
25. c Articolul 55 aliniatul 2, O.U.G.144/2008
26. b Articolul 52 aliniatul 1, O.U.G.144/2008
28. a Articolul 46 aliniatul 4, O.U.G.144/2008
31. a Articolul 72 aliniatul 1, O.U.G.144/2008
33. c Articolul 40 aliniatul 1 litera L, O.U.G.144/2008
34. a Articolul 23, O.U.G.144/2008
35. a pagina 1- Ord.91/.2006;
36. a pagina 1 Ord.916/2006
37. b pagina 1 Ord.916/2006
38. b pagina 21 Ord.916/2006
39. a pagina 10 Ord. 916/2006
40. c pagina 22 Ord. 916/2006
41. c pagina 22 Ord. 916/2006
42. b pagina 22 Ord. 916/2006
43. a pagina 7 Ord. 916/2006
75
44. a pagina 8 Ord. 916/2006
45. a pagina 8 Ord. 916/2006
46. b pagina 8 Ord. 916/2006
47. c pagina 9 Ord. 916/2006
48. c pagina 10 Ord. 916/2006
49. b pagina 10 - Ord. 916/2006
50. c pagina 10 Ord. 916/2006
51. b pagina 11 Ord. 916/2006
52. b pagina 11 Ord. 916/2006
53. b pagina 12 Ord. 916/2006
54. a pagina 13 Ord. 916/2006
76

Culegere de Intrebari Farmacie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere de Intrebari Farmacie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASISTENI MEDICALI DE FARMACIE

CULEGERE DE NTREBRI PENTRU EXAMENELE DE TRECERE DE LA

1.Comprimatele sunt preparate farmaceutice:

2. Printre avantajele comprimatelor in raport cu alte forme farmaceutice, se numara:

3. Printre dezavantajele comprimatelor in raport cu, celelalte forme farmaceutice, se

4. In cazul comprimatelor, amidonul este un:

1 CULEGERE DE NTREBRI ASISTENI MEDICALI DE FARMACIE

5.Care sunt substantele medicamentoase ce pot fi comprimate direct:

6.Comprimatele contin circa 80% din greutatea lor substante medicamentoase,

7. Timpul de dezagragare al unui comprimat( sub actiunea apei sau a scurilor

8. Care este timpul maxim de dezagragare pentru comprimate:

9. Sunt faze obligatorii in prepararea comprimatelor:

10. Comform FRX, comprimatele sublinguale trebuie sa se dezagrage sau sa se

11. Comform FRX, comprimatele perorale trebuie sa se dezagrage sau sa se dizolve

12. Comform FRX, comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrage sau sa se

13. Comform FRX, comprimatele vaginale trebuie sa se dezagrage in cel mult 2

14.In grupul comprimatelor de uz special intra comprimatele, cu exceptia celor :

15. Granularea (operatia premergatoare comprimarii), se poate realiza prin

16. Comprimatele vaginale pot avea forma de:

17. Prepararea comprimatelor efervescente comporta conditii speciale de preparare,

18. Comprimatele subcutane se pot folosi mai ales pentru administrarea:

20. Solutiile medicamentoase pot fi administrate numai:

21. Solutiile ocupa un volum apreciabil in practica medicala pentru ca:

22. Componentele unei solutii sunt :

24.Cand este considerata o solutie ca fiind saturata:

25.Dupa natura substantei dizolvate se deosebesc urmatoarele feluri de solutii:

26.Solubilitatea gazelor in lichid variaza dupa:

28. In cazul amestecurilor binare de lichide, miscibilitatea depinde de:

4 CULEGERE DE NTREBRI ASISTENI MEDICALI DE FARMACIE

30. Solubilitatea substantelor solode in lichide depinde de:

31. Solutiile medicamentoasa se pot clasiifca dupa natura dizolvantului, in:

32. Dupa compozitie, solutiile se pot clasifica in:

33. Dupa modul de preparare, solutiile medicamentoase se pot clasifica in:

34. Solutiile medicamentoase se pot clasifica dupa natura dizolvantului in, cu

36. Care sunt componentele de baza ale solutiilor?

5 CULEGERE DE NTREBRI ASISTENI MEDICALI DE FARMACIE

38. Ce substante constituie de obicei faza dispersata a unei solutii:

40. Ca solvent, apa este miscibila cu:

41. Alcoolul etilic este miscilbil cu:

42. Alcoolul etilic este partial miscibil cu:

43. Alcoolul etilic nu este miscibil cu:

44. Glicerina este miscibila cu:

45. Glicerina este partial miscibila cu:

46. Glicerina nu este miscibila cu:

47. Apa nu este miscibila cu:

48. Acetona este miscibila cu:

49. Acetona este partial miscibila cu:

50. Alcoolul metilic este miscibil cu:

51. Solubilitatea substantelor active in solventi depinde de:

7 CULEGERE DE NTREBRI ASISTENI MEDICALI DE FARMACIE

55. O lingura contine:

56. Solutiile stoc sau solutiile de rezerva, sunt folosite :

57. Toate medicamentele lichide trebuie expediate sub forma de:

58. Solutio aethacridini lactici unu la mie, contine:

59. Solutio hydrogenii peroxydi concentrata este o solutie:

60. Unguentele sunt preparate farmaceutice de consistenta moale, destinate

61. Unguentele epidermice:

62. Unguentele endodermice:

63. Unguentele suspensii:

64. Unguentele solutii:

65. Unguentele emulsii:

66. Dupa sistemul de dispersie unguentele pot fi:

67. Dupa structura coloidala, unguentele se impart in: