NCICLO P E DI CA

www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR

1998

www.dacoromanica.ro
 CONSTAN TIN C. GIURESCU
Profesor la Unlversitatea din Buouresti

ISTORIA
ROMNILOR
III
PARTEA A DOUA
DELA MOARTEA LUI MIHAI
VITEAZUL PANA LA SFAR-
SITUL EPOCEI FANARIOTE
(1601-1821).
Cu 90 figuri In text si 3 iiiirii afar din text

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA

BIJCURESTI 1946

www.dacoromanica.ro
 P RE FATA
Volumul de faCei cuprinde descrierea instituOilor si a culturii
romeinesti in reistimpul dintre moartea lui Mihai Viteazul si sfar-
situl epocei fanariote. Pentru o suma din aceste instituOi si fenomene
culturale, este prima incereare de sin.tez care se face in istorio-
gratia noastra. Lipsind monografille, a trebuit irisa, in multe locuri,
sa stabilesc chiar faptele, se insist asupra detaliilor, sei precizez
intelesul termenilor, set' definesc dreettorii, dari, fornzacii militare,
etc. Dar daca' am adus o serie de contribufii noi, imi dau seanza
totusi di mai sunt multe, foarte multe chiar, de adaos, mai ales
In ce priveste Transilvania; aceasta parte a peimcintului romeinesc
ofera, sub raportul institzgional, un cmp intins de activitate istorio-
graf iei romeine.
Sper 'lusa ca am izbutit sa dau cadrul general de desvoltare, sa
fac vizibile liniile mari ale evolutiei. Voiu fi multymit daca cititorul
va putea sa-si dea seama de complexitatea adeseori nebanuita a
vechii societari romeinesti si de realizarile adeseori subestimate
ale ei, in diferitele domenii de activitate. Cateva din aceaste realizari,
ca tiparul fi istoriografia, constitue titluri de mei ndrie pentru neamul
nostru : ele ii asigura un loc de seamei in pie* culturala a S ud-
Estului Europei.

Un indreptar precios mi-au fost tot timpul studiile de caracter

social ale parintelui meu, pe care le-am republicat in 1943. M'am
folosit de asemenea, in ce priveste organizarea financiara, de o serie
de documente inedite copiate de scumpul disparut la Academia Ro-
mana si Arhivele Statului. ,,S'i m'am silit iarasi, tot timpul, sa raman
In spiritul lui, sei-i respect metoda, evita nd exagerarile sovine ca si
generalizarile pripite.

www.dacoromanica.ro
 PREP kTA

Din ilustraiiile volumului de Mil, o Ensenznatti parte mi-a lost

pusii la dispoz4ie, in nzod gratios, de urnzeitoarele institutii fi per-
soane: Ministerul Informatiilor, prin Directia Propagandei fi
O. N. T. (fig. 3, 4, 18, 39, 43, 51) ; Comisia Monumentelor Is-
torice (fig. 2, 5, 8, 9, 10, 12, 13, 15, 16, 17, 19, 21, 23 26, 35 38,
40-42 44-45, 50, 52-53, 57-58, 60-90) ; Muzeul Militar
(fig. nr. 1, 20, 22, 46-47, 49) ; Profesor universitar Tr. Vuia
(fig. nr. 14) ; Profesor C. Moisil, membru corespondent al
Academiei Romne (fig. nr. 27 34), Consilier de Ambasadil
Marcel Romanescu (fig. nr. 6, 7, 48) fi G. Nicolaiassa, dela sectia
de manuscrise a Academiei Romeine (fig. nr. 54, 55-56, 59).
Rog pe conduceitorii institutiilor amintite, pe colaboratorii acestora
-fi-mi fac o plicutei datorie amintind numele D-lor Victor BM"-
tulescu fi Anton Velcu - precum fi toate persoanele de mai sus sei
primeascei Encei data viile mele mulfumiri. Mulfumesc de asemenea
ceilduros Donznului C. Nicolaescu-Plopor, Directorul secfiei oltene
a Institutului de Istorie Nationalii din Bucurefti, pentru informa(iile
date cu privire la identificarea punctelor de ()anal numite de Mihai
Cantacuzino Ciolpanul, fi Zdegladeta precum fi Domnului G.
Ionescu, asistent universitar, pentru osteneala ce fi-a dat de a
alceitui indicele dela finele acestui volum.
Am adaos un numar de trei hri pentru localizarea faptelor
povestite.
Datele sunt dupei stilul nou, afarei de acelea ale documentelor
fi tipeiriturilor interne care au fost agate afa cum se aflei trecute
de diacii fi tipografii respectivi, tidied dupe't stilul vechiu

Bucuresti, Dechemyrie 1946. CONSTANTIN C. GlURESCU

www.dacoromanica.ro
 DONNIA
Chiar En epoca fanariotef Dom-
nul si-a pastrat Entreaga putere
En interiorul ;drii fag de su-
pusii scii.

Evolutia domniei, In veactrile XVII i XVIII, e determinata

de raporturile fag de Turci. Cu cat supunerea fata de acetia se
accentuiaza, cu atat e mai mare i amestecul lor In ce privete
chestiunile In legatura cu Domnia. In vremea Fanariotilor, acest
amestec atinge maximum, &and uneori impresia ca Domnia e
socotita doar ca o demnitate superioara turca, treapt ultima a
unui cursus honorum, cea imediat inferioara fiind demnitatea
marelui dragoman. In realitate, i In aceasta epoca de totala
Infeodare, politic' i militara, fata de Turci, Domnul Ii pastreaza
'intreaga putere in interiorul teirii, fata de supuii sai, sub raportul
administrativ, juridic i financiar; el are i dreptul de a condamna
la moarte, pentru crime (vezi vol. II, editia a patra, p. 357-365);
and e vorba sa se aplice o asemenea pedeapsa unui boier, per tru
o crimei politica', atunci e necesara Insa i aprobarea Inaltei Porti.
Alegerea i confirmarea Domnului. Numirea lui. In veacul al
XVII-lea, Domnul e Inca ales uneori, de Care boieri; acesta e
cazul, de pild, al lui Radu erban., Constantin erban .1 Con-
stantin Brancoveanu In Muntenia, al lui Miron Barnowski i Di-
mitrie Cantemir In Moldova. Alegerea are loo indatei dupd moartea
domnului precedent, Inainte ca trupul acestuia sa fie lnmormantat.
Pentru ca ea fa fie valabila Insa, pentru ca cel ales sa poata In-
Vadevar domni, e necesara confirmarea Portii. Daca aceasta o

www.dacoromanica.ro
452 DOMNIA

refuz, alegerea rmne nula: e cazul cu Dimitrie Cantemir, In

1.693, dup moartea tatlul su, sau cu Miron Barn.owski In 1633,
care nu numai cg nu e confirmat, dar, chemat la Stambul, e exe-
cutat sub Invinuirea de trdare.
Dar alegerea e o procedur exceptional In veacul al XVII-lea
i complet ieit din uz In al XVIII-lea. Procedura normal e
numirea deadreptul de ctre Poart. Pentru a o obtine, candidatul
trebue &Ai dispue de rela0i cu inaltii demnitari sau cum li se
spunea obinuit cu u meghistanii Portii, eventual chiar cu fa-
milia Sultanului, i de bani pentru a plti sumele .1 darurile pre-
vaute intr'o atare 1mprejurare; un alt element folositor dar
nu intotdeauna neaprat necesar, ca In epoca veche era inru-
direa cu fotii domni. Dintre demnitarii turci, cuvnt greu, foarte
adesea hotrltor, avea, la numire, marele vizir; insemnati erau de
asemenea loctiitorul sau che haia lui, apoi marele tefterdar sau
ministrul de final*, reis-effendi sau cancelarul, corespunznd lo-
gortului nostril, cdzlar-aga adic "pzitorul haremului, silihtarul
sail spatarul i, uneori, In veacul al XVIII-lea, capudan-bafa sau
marele amiral Din familia Sultanului, influent mai mare are
mama sa, Sultana Valide.
Numirea se face de cdtre Sultan, pe temeiul In genere a
unei propuneri serse ce i se prezint de ctre Marele Vizir. Dacd
aceast propunere este agreiat formula obinuit, Inteun
atare caz, e u ail se faca precum s'a zis mai sus atunci candidatul,
incunotiintat, se prezin.t la acesta din urm care li d sfaturi
asupra felului cum trebue EA se poarte ca Domn i 11 Imbrac5 apoi
cu un caftan de pret. Urmeaz6 o vizit la chehaia Vizirului care
11 trateag cu cafea i erbet; dui:4 aceea, clare pe un cal frumos
lmpodobit ce i-a fost adus de marele imbrohor sau pzitorul graj-
durilor imprteti, Domnul se duce la Patriarhie, in cartierul
Fanarului; Intmpinat cu solemnitate de Patriarhl el ascult
slujba, e uns cu sfntul mir i se intoarce apoi la reedinta sa din
ora unde primete feliciarile capului bisericii, acelea mai In-
totdeauna unite cu diverse rugminti i propuneri de servicii
ale rudelor i cun.otintelor sale precum i felicitrile reprezentan-
tilor diplomatici.
Dup ce a platit jurratate din pe,scheful adica darul in bani
pentru n.umire, Domnului i se trimit, cu alai mare, insemnele

www.dacoromanica.ro
 NUMIREA DOMNULUI 453

demnitatii sale adica cele dou'd tuiuri sau cozi de cal (vez; fig. 1)
precum i sangeacul sati steagul, acesta din urma adus de mira-
lem-aga, Insola de muzica turceasca, numita tabulhana. Dupa ce
-

;14..
,g

Fig. I. Tuiuri s, insemne ale puterli si ale rangului ierar-

hic la Turci. Un tutti se compune din parul unei coade de
cal fixat pe o prAjinl terminata printr'o ~tulle de metal
aura. In partea superloari, pArul e Impletit In cinc' vite ;
In partea inferloari, e liber. NumArui tuiurilor arate rangul
ierarhic al posesorului respectiv. Marele vizir avea trel
tuiuri, Domnil Munteniet si Moldovei precum si Principli
Transilvaniei Ole doul. De ad i expresia : s pasa Cu trel
vrand s lnsemne personagiu foarte important,
foarte puternic.
a platit toti banii pevchevului vi vi-a oranduit toate treburile la
Stambul, Domnul cere, prin chehaia Vizirului, s" fie primit de
Sultan, spre a Mine dela acesta voia s plece In tara. In ziva

www.dacoromanica.ro
454 DOMNIA

audientei de obiceiu Dumineca sau Martia Domnul vine la

Palat; aci muhzur-aga sau reprezentantul ienicerilor pe Inga. ma-
rele Vizir, li aseaza pe cap, cuca, o caciula de forma speciala,
Impodobita cu un. surguciu de pene de strut; marele tefterdar 11
imbraca cu un caftan de pret, dand si boierilor 27 de caftane de
valoare mai mica; apoi doi capugibuFi sau mari portan, 11 introduc
pe Domn la Sultan, tinandu-1 de brat si obligandu-1 sa se incline
de trei ori Ong la pamAnt: la pragul odaii, la al treilea si la al
saselea pas. Sultanul prin intermediul marelui Vizir spune
noului numit ce asteapta dela el si-1 Indeamna Ali faca datoria,
la care Domnul raspunde daca stie turceste direct, dac nu
prin talmaciu, fagaduind sa puje toate puterile sale in slujba Im-
paratului. Iese, apoi, cu acelasi ceremonial; Incaleca un cal arapesc
splendid impodobit, avAnd la sea, in dreapta, topuzul sau buz-
duganul (vezi fig. 2) iar in stAnga, sabia si, dupa ce pleaca mai
Intai vizirul, pe care-1 saluta, porneste, insotit de o garda de onoare
turceasca de peici* si a akkiulahlii*, spre Patriarhie. Aci, intrand
In sfAntul lacas, scoate cuca din cap ; se face din nou slujba, dupa
care Domnul, cu tot alaiul, strabate orasul, ca odinioara imparatii
bizantini, mergbd spre locuinta sa. A doua zi reis-effendi li
trimite diploma, scrisa cu aur, si-1 indeamna sa porneasca nein-
tOrziat spre tara, nefiind ingaduit sa mai zaboveasca in Stam-
bul, dupa audienta la Sultan, mai mult de o saptam&n. Plecarea
spre Bucuresti sau Iasi se face iarasi cu alai mare ; printre
insotitori sunt o serie de dregatori si soldati turci; conacele sunt
stiute; drumul dureaza destul de mult patru saptamni in
medie pentru Bucuresti, cinci pentru Iasi din cauza incetinelii
Cu care merge toata aceasta multime de demnitari, rude, prieteni,
cunoscuti ce insotesc, cu carele si bagajele lor, pe noul stpan si
familia acestuia. Pe drum, se adauga convoiului si diferiti boieri
din tara care se grabesc sa iasa inaintea Domnului. Trecerea
Dunarii cu corabii domnesti*,.dupa cum ne spune o descriere
din epoca fanariota se face de obiceiu la Giurgiu, pentru Domnii
munteni si la Galati pentru cei moldoveni. Ajlmsi in apropierea
capitalei, si anume la ,,S'anta, lAnga Iasi si la Vddirefti, deasupra
Bucurestilor, se face un popas de doua-trei zile spre a se orandui,
In toate detaliile, alaiul de intrare in capitala. Ni s'au pastrat
cateva oranduieli de acestea, din epoca fanariota; ele sunt de o

www.dacoromanica.ro
 NUMIREA DOMNULITT 455

Fig. 2. Buzduganul domnesc al lui Gheorghe Bibescu (1842-1848), aflator azi In

palatul Bibescu dela Mogosoaia. Buzduganele vechi aveau, In genere, aceeasi forma;
cateodata, voevozil bateau Cu ele pe eel vinovati.

www.dacoromanica.ro
466 DOMNIA

minutiozitate deosebita. Dupa slujba bisericeasca la Iai ea se

face la Sftuatul Nicolae Domnesc, ctitoria lui stefan cel Mare, la
Bucureti in Mewl dela Curtea Veche, ctitoria lui Mircea Ciobanul,
are loo instalarea In scaun, la Curtea domneasca. Demnitarul
turc venit dela Stambul special pentru aceasta, numit iskemne
agasi adica eprefectul tronului , Inmaneaza decretul de numire
( hiukmfermani ) lui divan-effendisi, tot turc i el, dar in slujba
Domnului, ca dregator permanent, care-1 citete cu glas tare (veli-
glas) In divan. Dupa lectur, boierii striga: sa se Implineasca
porunca Imparatului * lar iskemne-agasi imbrac pe Domn cu
caftan i-1 aeaza pe tron. In acest moment, se slobozesc tunurile
iar cei prezenti aclama. Mitropolitul tine o cuvantare ocazionala,
Cu urari i saruta mana Domnului care li raspunde in acelaqi
chip. Vin apoi pe rand episcopii, marii dregatori, cei de rangul al
doilea i al treilea, comandantii militari, negutatorii i locuitorii
mai de frunte ai capitalei; toti acetia saruta mana, iar cei din
categoriile mai joase, i haina. ()data starita ceremonia, incepe
efectiv domnia cea noua, cu onorurile i foloasele, dar nu mai
putin ou grijile, nevoile i riscurile 6. Aceste riscuri sunt, In genere,
atat de mari, In cat, nu odata, boierii pregeta sau refuza chiar sa
prinaeasca stralucita situatie. E cunoscuta, In aceasta privint,
lunga ezitare a lui Constantin Brancoveanu; Neculce povestete
ca Alexandru Mavrocordat Exaporitul, cand a aflat ea fiul sau
Nicolae, a fost nurait domn al Moldovei (1709), au i Inceput a
plangere i a-i da palme peste obraz i a-i smulge parul din cap
i din barba i a blastema pre fiul sau caci au primit domnia i
a zicere c din ceasul acesta este casa lui stinsa, de vreme ce s'au
amestecat fiul san la domnie (vezi i fig. 3). Date fiind aceste
riscuri, intelegem dece cronicile mentioneaza printre motivele care
fac pe unii boieri sa se gandeasca la domnie, i pe acela ea n'au
feciori sau coconi , deci urmai care fa le impartaeasca
eventual sfaritul ran. Cand logortul Gheorghe tef an, trimis in
solie la principele Transilvaniei, Rakoczy al II-lea, se Intelege cu
acesta ca sa-1 rastoarne din scaun pe Vasile Lupu, el o face, Intre
altele, i fiindca riscurile urmau sa-1 priveasca exclusiv. Miron
Costin o spune lanaurit: i prilejise ti sol unul ca acela care, nea-
odnd coconi, de atunci luase gdnd spre domnie . Dupa mazilirea lui
Gheorghe Duca (1673), boierii au vrut s aleaga pe Ilie Sturza ;

www.dacoromanica.ro
 NUMIREA DOMNULUI 467

acesta Ins ne area' cronica milcar cd n' au cund feciori,

n'au primit... domnia *. La noi, suprema demnitate, ca i toate
demnit4ile politice de altfel, n'au fost nicicnd lipsite de primejdii.
..,,kkkApM4.:(1.

Fig. 3.- Alexandru Mavrocordat Exaporitul. Portret contimporan In Met,

In colectla C. Gane, BucureW.

Pepheul care se plaete la numirea In domnie depinde

dupg expresia lui Dimitrie Cantemir u de l'acomia vizirului FA
de amb4ia candidatului n. Normal, el este, la Inceputul veacului
al XVIII-lea, de 300.000 lei adica 600 de pungi. La numirea
de fapt confirmarea lui Constantin BrAncoveanu care fusese
ales de tail, s'a plait, dup'd un raport francez contimporan, datat

www.dacoromanica.ro
468 DOMNIA

6 Dechemvrie 1688, suma de 400 de pungi, dintre care 200

rului, 100 tefterdarului, 50 chihaiei Vizirului, lar restul dregato-
rilor marunli si pentru cheltuielile de drum. Radu Leon zis
Stridie plateste potrivit marturiei bine informatului englez
Rycaut, autorul unei descrieri a Imperiului Otoman nu mai
putin de 800 de pungi adic. 400.000 lei.
Ca rang ierarhic real fata de Poarta, Domnul Munteniei e
superior, in veacul al XVIII-lea, Domnului Moldovei, desi formal
ambii au dreptul la -aceleasi insemne si la acelasi ceremonial. 0
relatie turceasca dela mijlocul acestui secol, echivaleazd' pe cel
dintai Cu un vizir o iar pe cel de al doilea numai cu un beyler-
bey . Diferentierea a fost se pare, determinata de situatia econo-
mica superioara a Munteniei ale carei venituri fiind mai mari,
haraciul era si el mai ridicat lar darurile mai bogate. Domnii
fanarioti transferati din Moldova in Muntenia socoteau aceasta ca
o avansare; invers, trecerea dela Bucuresti la Iasi era considerata
ca o retrogradare.
Haraciul. Una din grijile cele mai de seam ale Domnulin nou
numit este plata la timp a haraciului. Prin haraciu se intelegea
a-tat suma in bani cat i produsele in natural care se trimeteau
anual, la numite date, la Poarta. Suma variaza; ea este mai mare
pentru Tara Romaneasca decat pentru Moldova si merge, in ge-
nere, crescand. Pela 1664, cand Ii alcatuieste Rycaut scrierea,
folosindu-se in ce priveste tarile noastre, de informatiile e unei
persoane care fusese voevod mai multi ani atat la Iasi cat si la
Bucuresti banuim ea e vorba de Gheorghe Ghica Moldova
trimetea anual urmatoarele: Sultanului, 120 de pungi, 10.000 oc.
de ceara, 10.000 ea de miere, si o cantitate de piei, apoi 600 de
cantare de seu si 1330 oca de ceara pentru nevoile Arsenalului si
500 de bucati de e canava pentru hainele i camasile robilor dela
galere. Vizirul primea 10 pungi i blani de samur pentru o hain,
chihaia Vizirului i tefterdarul, cate o punga. Dar Rycaut adaoga:
sub diferite pretexte si motive, cheltuieli de calatorie, etc., Mol-
dova mai da anual incd data' /And la de cloud ori (delta. La aceiasi
data, Muntenia platea: Sultanului 260 pungi, 1.5.000 oca. de miere,
9000 oca de ceara; Marelui Vizir, 10 pungi si o haina de samur,
chihaiei acestuia i tefterdarului, cate o punga si o haina de samur,
iar lui cazlar aga 12.000 de aspri.

www.dacoromanica.ro
 HARACIUL 469

Printre o pretextele la care se refera Rycaut si care, cum

afirma el, dublau sau chiar triplau haraciul, era, in primul rand,
peschesul care se trimetea cu prilejul Bairamului sau al Pastelui
turcesc. Dimitrie Cantemir ne da pentru Moldova o lista completa
si sugestiva a sumelor ce se plateau cu acest prilej: sultanul primea
12.500 de imperiali adica de lei, talerul imperial fiind egal cu leul,
si dou Mani, una de samur, pretuind 1.500 de imperiali si alta
de ras. Sultana Valide 5.000 de imperiali si o blana de ras. Apoi,
pentru ceara lumanrilor dela palatul imparatesc 6000 de impe-
riali iar pentru seul necesar Arsenalului 12.000 de imperiali. Vi-
zirul primea 5000 de imperiali si o blan de samur foarte scumpa,
chihaia acestuia si cazlar aga cate 2500 de imperiali si o blana de
samur, tefterdarul 1500 de imperiali, reis-effendi 500 de imperiali
si amandoi, iar cate o blana de samur. Celelalte daruri care se
dau dregatorilor dela curtea Sultanului si aceea a Vizirului, daruri
cons-Land in blani de samur mai ieftine numite paced, apoi in stofe,
matasuri si bani, totalizeaza si ele q aproape 40.000 de imperiali .
Cifrele date de Cantemir par intrucatva exagerate. Inteadevar,
In ce priveste Muntenia, condica vistieriei lui Brncoveanu da
suma de 33.296 talen i pentru Bairamul din 1694 si 36.796 pentru
anul 1695; si deobiceiu, Muntenia platea, in toate Imprejurarile,
mai mult cleat, Moldova.
Alte imprejurari in care se trimeteau daruri in bani, stofe si
giuvaeruri, erau: la urcarea pe tron a unui nou Sultan, la eveni-
mentele din familia acestuia (nasterea unui fiu, circumciziunea lui,
nunta, etc.), la trecerea prin %ail a Sultanului sau a unui mare
demnitar, la intalnirea Domnului cu Sultanul sau Vizirul, etc.
In haraciu se mai cuprindea s'i un numar de cai vestiti prin
rasa lor (vezi vol. I, editia a patra, p. 7) si de pirili, acestia din
lima servind la vanatoare. 0 insemnare polona din 1532 ne spun.e
ea Domnul Moldovei da anual Sultanului si la doi mari demnitari
turci 32 de cai si anume 20 la Sfntul Gheorghe si 12 toamna.
lar un firman din 13 August 1564, adresat lui Petru voevod cel
`Mar din Tara Romaneasca, certifica aducerea a opt cal care
potrivit unui vechiu obiceiu aunt trimisi la malta Poarta.
Francezul Fourquevaulx da, pen.tru Moldova, in relatia sa de
calatorie alcatuita in 1585, numarul de 60 de cai. In ce priveste
soimii se trimeteau ,nu numai soimi propriu zisi, dar si coroi

www.dacoromanica.ro
460 DOMNIA

balabani, soiuri Inrudite cu oimii izvoarele ne indica cifre

deosebite. Insemn.area polon.6 amintita mai BUS vorbete de 16
oimi, Reichersdorff, un autor sas caruia i se datorete o descriere
a Moldovei, tiprita in 1541, de 300, ceea ce cred ca-i o exagerare,
Fourquevaulx de 50, Dimitrie Cantemir de 24, iar un ordin dom-.
nesc, din 7/18 Maiu 1792, catre vatafii de plaiuri din Muntenia,
prevede 21 de bucati In total. Dar, adauga Domnul, <(sa gaseti
oimi frumoi... s'a nu fie niscareva ciurele . Vanatoarea cu oimi,
mult pretuita In evul mediu i. chiar in epoca moderna ea exista
Inca i azi In unele parti ale Ragritului: in Arabia, in Turkestan,
In Asia Centrara se practica i de voevozii notri. Astfel, pe
ranga oimii destinati Sultanului, Mihai Sutzu cere, prin ordinul
din 7 /18 Mai 1792 i un altul posterior cu dou zile, i cativa,
deosebit, pentru trebuinta sa.
Dar In afara de ce se dadea regulat Sultanului, familiei acestuia,
Marelui Vizir i celorlarti demnitari dela Poarta, Domnii notri
mai trimeteau ocazional diferite daruri sau perheuri i altor pu-
ternici ai zilei. Astfel era, In primul rand, Hanul teiteiresc, veneau
apoi diferiti pai dela hotare, futre care cel mai influent era Paca
de Silistra.
Indatoririle militare i de aprovizionare. O alta obligatie esen-
tiara a Domnilor notri Uta de Poarta era aceea a ajutorului mili-
tar. Cand aveau loe expeditiuni in regiunile In.vecinate tarar
noastre, In Polonia, In Ungaria stapanita de Imperiali, In. Tran-
silvania sau In Bugeac, ei trebuiau sa participe cu oastea, aducan.d
fiecare cateva mii de oameni. Rycaut d cifra de 7-8000 de ostai
de domn; alte izvoare arat mai putini.
Cateodata se trimeteau cai pentru otire: aa se intampla sub
Gheorghe stefan, In Moldova; intr'un hrisov din 156, Martie 12,
domnul arat ca a primit dela Apostolache parclabul de Orhei
ase cai suri buni... cari cai i-am dat i Domnia noastra la tre-
buinta imparateasca, cand ni s'a cerut dela Imparatul otoman
Sultan Mahomet o oarecare suma de cai pentru trebuinta otirei .
Condica vistieriei lui Brancoveanu mentioneaza In mai multe rail-
duri sute de cai trimii, pentru nevoile Imparatiei, la Belgrad
la Adrian.opol. Cronica tradusa de Alexandru Amiras ne arata
ea ca in anul 1717, Turcii, facand oaste asupra Nemtilor, la
Belgrad, care cetate este scaunul Serbiei,... ci cai i-au trebuit

www.dacoromanica.ro
 INDATORIRILE MILITARE 461

de trasul puOilor, i-au luat dela Domnul Moldovei, cum 0... anul
trecut luase altele ce... au trebuit .
Tot In sarcina Domnilor erau unele lucriiri de geniu, precum
construirea de poduri peste Dunre si Nistru si reparatiunile de
cetiiti (la Oceacov, Hotin., Tighina, Adakale (vezi fig. 4), etc.),
materialele necesare fiind procurate si transportate prin mijloa-

..,.:.::.,','.:f.t",.?:.:' ,..11
-'.,.,;

Fig. 4. Ostrovul Ada-Kale .; numele Inseamna, In romineste: Insula cetatil s,

deoarece Turcii au construit ad o cetate ale carel ruine se mal pot vedea
sI astazt. In stanga, malul romInesc.

cele noastre. In sfrsit se adAuga aprovizionarea armatelor turcesti

din cettile raialelor sau aflate In expeditie In regiunile mentio-
nate mai sus; li se trimeteau cereale (grail, orz, ovz), filind, unt,
miere, aceste provizii purtau numele generic de zaherea; se tri-
meteau deasemenea cirezi de vite. Sub Brancoveanu, de pild, se
trimit In mai multe randuri care cu zaherea si cirezi de boi la
Belgrad; sub stefan Cantacuzino, urmasul Bali, se trimit o mie de
care si cal, cu capitani ispravnici, dup contemporanul Del

www.dacoromanica.ro
A62 DOMNIA

Chiaro, mai mult inert: cloud mii de care cu cdte patru boj tocmai
In Moreea sau Peloponez. O mArturie turceasc6 dela mijlocul vea-
cului al XVIII-lea evalueaz6 la peste ase mii de care , Contri-
butia ambelor Principate in ce prive0e transportul zaherelei,
munitillor i bagajelor armatei. Costul zaherelei cAt i costul ma-
terialelor necesare constructiilor sau reparatiilor militare se sceidea
In mod obinuit din cifra haraciului.
Nu mai putin insemnat era obligatia aprovizion'drii Constan-
tinopolului 0 a curtii Sultanului cu diferite produse. Dela noi
se trimeteau, in primul rnd, cite i oi; ni s'a p4strat astfel
o insemnare din 15 Mai 1.591 aratnd c6 s'a cump6rat la acea
data de catre casapii i gelepii din Moldova 41.356 de oi
630 boi i s'au ilcut formele sau, ca s intrebuingm chiar expresia
documentului, s'a luat pecetluit pentru exportul acestor can-
titati prin chela din Isaccea 0 pe la Focani . Se trimetea apoi
miere i ceard, unt, grit' ne precum i material lemnos pentru construe-
tia corniilor. Bine inIeles, toate contra plat; neexistAnd ins" o
concurent6 serioas, real, i cump5.1.6torii beneficiind de influ-
enta politic6, preturile se resimteau, fiind, in genere, sub cele
normale. CantitAtile de produse care se aduceau din Vrile noastre
erau aa de insemnate, incAt o intrerupere a exportului din
cauza rkboiului, de pild, sau a unei rscoale, cum a fost in timpul
lui Mihai Viteazul provoca serioase perturbatiuni in aprovizio-
narea Constantinopolului. Pe drept cuvilnt li se spunea
Romne, in secolele XVI-XVIII, c'd sun.t chelerul sau c6mara
de provizii* a Impailtiei.
Mucarerul mare i ce! mic. In a doua jum6tate a secolului al
XVI-lea, i ariume, potrivit arfrii cronicarilor, dup moartea
lui Ioan Vod cel Viteaz in Moldova (1574) 0 in timpul domniei
lui Mihnea Turcitul in Muntenia (1577-1583 0 1585-1591), se
introduce de &Are Turci obiceiul confirmdrii Domnilor dupd trei
ani. Pentru a obtine aceastg. confirmare numit6 mucarer ei
trebue s plsteasc6 o sum6 important, care, la inceputul veacului
al XVIII-lea, egaleazd suma pleititd la numire. Cu timpul, in afara
de confirmarea la trei ani care cap6t6 numele de mucarerul
mare se introduce 0 o confirmare anuald , mucarerul mic. Pe
vremea lui Dimitrie Cantemir, pentru obtinerea lui, se didea
25.000 de talen, In timp ce mucarerul mare costa 54.000.

www.dacoromanica.ro
 CAPICHIHAIELELE 463

Dar In afar de sumele platite pentru confirmare, se reja In

a doua junatate a veacului al XVII-lea, si indatorirea ca Domnii
s vie, cu prilejul mucarerului mare, In persoand la Poarta, 84
srute mAna Impratului*; prima dat cnd gsim mentionat
acest obiceiu e in 1551 si se refera la Moldova. Era, de fapt, un
mijloc de a se asigura de fidelitatea Domnului, un mijloc de a
preintmpina eventuale treceri de partea dusmanilor. In 1657, se
cere Domnilor s se conformeze acestei Indatoriri; att Gheorghe
tefan at si Constantin erban Basarab se tem Ina' s'o faca din
cauza leglurilor cu Gheorghe Rkoczy II (vezi vol. III, 1, editia
a doua, p. 109); urmarea e cd isi pierd amndoi scaunul. Antonie
Vod din Popesti vine la Stambul, dup trei ani, in 1672; uneori,
and Domnii, prin atitudinea lor, nu ddeau loo la nicio lAnuian.,
erau dispensati de a se mai prezenta in persoan; e cazul lui
Gheorghe Duca, in 1676. Aceast lndatorire nu s'a mentinut
mult vreme; dup 1681, ea cade In desuetudine; cand, in 1703,
BrAncoveanu e chemat, sub acest motiv, la Poarta, faptul are un
caracter exceptional si provoac mari temen.
Un alt mijloc de a se asigura de fidelitatea Domnilor, sunt
ostatecii. Se reintroduce, pe la jumatatea veacului al XVII-lea,
vechiul obicgiu de a se opri la Poart un membru al familiei Dom-
nului, deobiceiu unul din copii. Vasile Lupu avea o fiica ostaticA
la Stambul: ne-o spune un raport din 8 Iunie 1648. Nevasta lui
Radu Leon, care plecase in tar dup sotul su, e oprit pe drum
si adus indrt. Iar unul din motivele care determina numirea
In 1683. a lui Dumitrascu Cantacuzino, este &Ali avea casa 14
adica familia in Tarigrad.
Raspunzgori de actele Domnilor aunt reprezentantii sau, cu
termenul consacrat turc, cap ichihaiele acestora la Pow.* In caz
de rascoal, ei pltesc Cu viata, du de cazul and pot dovedi
nevinovtia lor. La inceput, a fost se pare un singur repre-
zentant la Poart, apoi s'a mai adaugat Ina' unul; In veacul al
XVIII-lea, Intalnim si trei, patru, chiar si sase: unul dintre acesti
reprezentan.ti poart titlul de bafcapichihaia; el e un personaj
foarte important, ateodat, ca in cazul lui Stavrache, mai im-
portant deat insusi Domnul.
Sediul capichihaielor muntene se numea Vlah-sarai i se afla
In Fanar, in cartierul Tahtaminare, lng6 metohul Sfntului Mor-
2

www.dacoromanica.ro
464 DOMNIA

mAnt (vezi i fig. 5). Acela al capichihaielor moldoVene, Bogdan-

sarai, se Osea In cartierul Duraman, spre rasdrit de Kahrie Djami,
..

.
.....u.4.71 ,,,........i. A, 214,,.....24:
IGEOGiigOra tairigtifiCK05
Y.4....F.,...k. ,.......1.......-e.;,.e..-.v.,.!: ,,,,,.......
:Ay. ,,........4.,..
'. .....,,-;.., .......,}4. f.74.e....4,,. .4. ,: .. .ri .0,e...
.....,..2q...o........,..........4.....4.....7.,
.t..,-f,.,.-i.....,..,...,:4, ....I...4.... ..,..,....:;.t:...., ..., 4..-.1.:..i..... g.....,...1...1...L3-.44,.....4...,.......3..,
.t.li:.:f;24...,,,,I,,..,,........,.: .r,..i.. 3Ze,41,....4..1.7.4.L:', if-,...........,..g.w.y.,q.?:.ig,:..,....._:.,:,t4...;,,,,:,...,
........r.,,,..p;...-,,,,:.!...o.,, 4.....3.,,3_,A..1,,,.....,- v,...t...!,..1.....
"....77.:,..........C.f.. ,..1(-I.3.tt....f,...4.....Aftv.33,04:-' 4.,,rfz,
ph,..,,,),.:A.r.r-i.,,....,4,-........,,.,: t...2,...,. .17,k,....... fxli; .V....... ......4.4 .Y.,........t.., s4,..
A -...,... 44.,if..4.d..!..y.). -2-3.,, .4: e...i.,,,..4.-,... :,,......!..,..,,,,,,....,... ....,...t.e.-X....3i.....x,...1--.....54-4
. ' . :,..., ..:- ,

il
1
.. f3..Xx..2.0.4.....y.t.:3 .4.., -4,Am' 11. ., ...,e4. .......f,,, ......,..41.. ....4:;... ...2:'33.',0;..,...-4-7,13.-,,3A7. ...'
..
tAI:".....44....... 2i.,i,`,"...,rps;..-.,. .,-.A.2.,41....-1,,f,,...:1',..,....e,.,...4, 'I
.:...e.,fi.,..s.-....,..r4f-,...4......
--....t,',..1.:,....:-....,,...........:,'... ......?.. - :"...:...4. .4..., fa....i......4A. p.... . 34-.3 3.',...,:',.3....7. .4 i
47.- .........-:-,s,-,...f.. ./......-....":..',.:j ....,,e-..f 4, ;.,:;....-:.-...,-,,,e4....1...,::,4`..,..r...e.4...,..7z:,.. i
4.',....,....,..-7........,...y../..)....f ..,.:,,...:::.....:-...:.-...f.-..-.5.:.1.....,.....,... .,..7.:,1........,....e...,. 4,-;,1 ;...........,/,..?! ,
. iar.........5,4.-..4...-'4,......,;.,..,......,......,...,...... -..::.,. 4....-...........,... ..4. ......4 ..... :.-....i.i..: ,.......,,..).:.:,.... .,...
!.........7....-.4....- ..4.,, .4..:. *I ......,1.A...., ...........,:.:...f.,.., 4,......,,..1.........0
'.3',. . ,,...74.3.... .a.3 _;,......- ,,...3....L..... ?1i...' 4.,-,;3.:..43,1-;,..W.,-7A14-9,2--.1",e,
.k3.-9..4: , . ..., 3,, f . ,.. 3,4 ,.. 342.. ,f. -,. .., ,.. 4 ..,..,:-. . ..t...3-4:,.....,..3.,,..., 3 ;1,,....-%,
/... ........ , ft....4... ...,...A...-4,....,...:. ,r,,....,.........,...r;..,:. ....:,..,,..,.............::::r....../..i.:... t p.,7,..
......,. .e.,..........:!,...,..4.C....:.,..rtz..., A ,......,...V,J....,...,..:1/..x.:-, ,..1.::,...:a..,ip....y,.......ir..44K...
ii.'15..!.:',......,,,:-....-..c.:"...44.: .,........-.1'...!,....,,:';f,....,...-...- 4 ...-x.:. -,..........,.:.....i.--, -.A.t. .

..,.....,...:76.....fq,..-4,,ir.,.. .:,,,,./.4::.-4.!......,).........,:t ,...y.--,i.,,,,-;L..y.!-..ii. - .4,-,-4,- 3-:,

' '' '''' ' ' -Y. .;,-,4...'2..
--%-;;-4,..
''.33
., -..t- .----....i7.,
:.. .i.,....f.t., ... ,,,,, .7(..4..;:-,-,..:,,,
. ,,,, .A....., ,
,-,'.._A_:4t -.no,. I... 4......, .S....,..., ....A..... ,......,:,40,7.......7 ..4:.....: ..... - ..
.
I

...4 .1. . ;,,,..1,..41..t: ,.....?:,.....i.,, .:te,..;1.;...,-.4), ..,,,-.7,-....... 1.....:

4".1.4...1:: s,,.
,,,,,:.....,. y..e./.1.4........1,.4....A.6.,-;.7:47,..-...,,,..k,. ......S....: ..,::','..... 3,,, ,-- 4.:,....,:i....;?.
!, - hy/4.4r y.43.13.1.4".t1.3,4,,,,1 Z. ...33,k. 1.413. X.,. ,,Aty. .,,,...........,..tw?... ...-....i,...., .,,..., ;i..;4_.
. ,...er4.),...,............6y:
11. .----.. ....-f-^r-r
,,.. .,,,..-:-./.., ',"7-.. i
............... .1.:......t.....
_A,. -14,:r''''..i.71-.-).. , , pI;,.' n..... ,4.....,
.17: 1.'.;. . t.'d ...'
. .: -',4.4. fit '. -, ..;' if... _?..,,,,,,....,- ....,,,!.,e_...).. ,,,r ng...,....;. - .........,m :,..
.1
n,.......

9.,,,,,,,f k,.r.e...;.-..... a 4...,...p...Z. i......' .,..,:..,,, n 3. ,3,.... ,,,,1,,....1. Wt.:A ...,..,;,1, ,

..,.........f.... t. ,,,,.,.. ,:...
-41,',
fle.#.-.1.......:L. P.. :-,,' h,,-97%!-...:4!1,.......- ' - 1.1,.:,::-. 1.Z.:1,3-.4.,".
......
,...,,..64..7.21... ,....11 t.1..........,. ...,,,, .47,, ,,...... .,., 44. ...et. .;';/1., ,.., a , ,r; - .-.. , , v. , i

1 Mill).' ' '.

'Pr)ECiffrAI 1 ' 'iFg C'e l(:;_i .. :I'

*At,
I

J. .
_
jit,"Zr
Fig. 5. Hrlsovul din 30 Nile 1798 prin care Voevodul Constantin Hangerli
Inchinl vinariciul domnesc a o suti de sate din judetele Romanati, Vlicea si Gorj
minAstirit Viah-Sarat din Tarlgrad care este si conac pentru oameni domnesti .-
(copie fotogratiol In albumul d-lui Marcel RomanescU, Urme romtMeeti:la Slambul,
damn Academiel Romane In Mal 1932).

nu departe de palatul Imp6ratului Constantin Porfirogenetul.

Astazi pe locul Bogdan-saraiului de alt dat, se mai afl numai
ruinele micii biserici de fapt o capeld cuprinse odinioara fa

www.dacoromanica.ro
 A$EZARI LA STAMBUL 06
interiorul weird, precum i ruinele unui zid puternics din pittlA
cioplit6 gi cArknid. Aci trgeau Domnii iespeotivi an.d indatoL
ririle ii aduceau la Poart6. Dar pe Inga aceste repdinte ofciale,
unii Domni mai aveau si casele lor, particuIare, qu'ate, deobiceiti;
In imprejurimi. Astfel Mavrocordatii, Nicolae i Ion, ti aveau
locuintele la o Arneiut Chioi, pe Bogaz, adicA pe Bosfor fli anumE

t Fig. 6. Casa familiel Scotian din Fanar, rcoborttoare din Mavrodordati. Cladire
din secolul al XVII-lea, Mata In 1926 pentru a se lace o stradl. (Din albumul d-lul
,Marcel Romanescu, dAruit Academiei Romane).

pe malul european, la nord ae Constantinopol; Nicolae mai avbh

un sarai sau o casa .1 in Fanar (vezi fig.6). Tot la Arn6ut Chioi
se aflau i locuiatele familiilor Sutzu, Moruzi i. Callimachi; 6
strada a acestei localitAtiYpoarta i azi numele de Sudzu . er-
ban Cantacuzino poseda un splendid palat la Curuceme, iarai p
malul european -al Bosforului, In marginea Constantinopolului. Iar
Dimitrie Cantemir ii avea palatul chiar Ing4 metohul Sfantului
e

www.dacoromanica.ro
466 DOMNIA

MorinAnt, In plin Fanar ; doar patru arcade au mai ramas din

vechea erdire (vezi fig. 7).
Principele Transilvaniei i Poarta. Principele Transilvaniei era,
In general, ales de diet, adica de reprezentanVi u staturilor sau
categoriilor cu drepturi politice ale tarii ; uneori, dieta alegea, de
hick pe candidatul propus de Poarta' (cazul lui Gabriel Bthlen
sau Mihai Apaffy 1); alteori, aceasta din urma 11 numea direct,
cum s'a intiimplat cu stefan Bocskay. data' ales, Princi'pele tre-
buia Intocmai ca si Domn.ii nostri BA' obting conf irmarea din
partea Sultanului; fara aceasta, actele lui nu erau valabile. Con-
firmarea se obtinea atunci and nu erau ratiuni politice care
s'o Impiedece platindu-se o anumita suma. Impreuna cu fir-
manul de confirmare, i se trimeteau noului Principe si insemnele
stpanirii. In 1604, Boeskay primeste un steag, o sabie, un buzdu-
gan, o diciulii domneascei, un caftan 0 doi cai; In 1685, Bunt pome-
nite aceleasi insemne, afara Ins6 de buzdugan ; se adaug6 In schimb
un u sceptru (s nu fie tot vechiul buzdugan?).
Haraciul, pltibil la Sfntul Dumitru, este, la Inceputul vea-
cului al XVII-lea, de 15.000 de galbeni de aur sau 30.000 de talen;
In 1658, el e urcat la 40.000 de galbeni sau 80.000 de talen. Pe
langa haraciu si pentru o valoare egar cu a acestuia, se dau, intoc-
mai ca si In Muntenia si Moldova, si daruri; ele constau din bani,
argint neUtut, vase de aur s'i de argint si soimi. In 1603, num6rul
oimilor este de zece perechi. Se ddeau daruri si In Imprejuari
exceptionale, astfel, de pilda, and se latareau de atre Sultan
aazisele athname sau privilegii constitutionale ; un astfel de dar
se urea, In 1636, la 40.000 de talen.
Intocmai ca si Domnii nostri, Principele Transilvaniei e obli-
gat si la ajutor militar; el trimite oastea sa alaturi de aceea a Sul-
tanului in expeditiile contra Habsburgilor, In Muntenia, In Mol-
dova si In Crimeea chiar. Pentru anii 1612 si 1617, se d cifra de
15.000 de ostasi. .
Reprezentantul Principelui la Stambul e numit, ca si acela al
Domnilor, capichihaia; el are o cancelarie, personal si un drago-
man sau interpret. Sediul reprezentantului este In cartierul Balata;
clAdirea e scutita de ddri si de obligalia incartiruirii; ea se bueur
i de dreptul de azil pentru cei urmariti sau cei scapati din Inchi-
sorile turceti.

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
le6IU nosamituou pony( pp 0413 91) 1n3gi v,s
valeognuopi aoitualnd apron mired vim relit g :relrea 'ern ITtualtren al11111MT inj trimmed aTaulnu 'L 11u
e
.'
f- ...
468 DOmNIA

N'a fost Inc. cercetata in deaproape problema rangulai ierar-

hic al Principilor Transilvaniei fa. de Domnii de lincoace de
Carpati. Se pare tug cel putin In unele cazuri ca ei erau
uor superiori acestora din urma. In lntalnirile dintre cei trei sta-
panitori, contribuia la stabilirea dreptului de preseanta i varsta
valoarea personala precum .1 imprejurarea politica in care se
aflau.
Dupa ocuparea Transilvaniei de catre Austriaci i dupa
moartea lui Mihai Apaffy (1690), titlul de Principe trece asupra
Imparatului Austriei. Mai tarziu, prin decretul din 2 Noemvrie
1765, acesta mai exact aceasta deoarece doihnea Maria The-
reza tara la rangul de Mare Principat, devenind ea
insai Mare Principe al Transilvaniei. Situatia de drept ramase
apoi neschimbata pana la revolutia din 1848.

BIBLIOGRAFIE
Domnia In veacurile XVII i XVIII. 1. CONST. GIURESCIJ, Prefala volu-
mului Documente f i regeste privitoare la Constantin Brdncoveanu, Bucuregti,
1907, L p. In 80; 2. MARCO BEZA, Urme romdnesti in rdsdritul ortodox, editia
a doua, Bucureti, 1937, 211 p. In 40; 3. CONST. C. GIURESCU, ,Rectificdri
fi precizcIri la cronologia domniilor fanariote, In Rev. Ist. Rom., X (1940),
p. 379-384; 4. H. GOLIMAS, Despre capuchehdile Moldovei gi poruncile
Porgi cdtre Moldova pdnd la 1829, Iaqi 1943, 176 p. in 8; 5. ALEXANDRU
AL. BUZESCU, Domnia in Tdrile Romdne pdnd la 1866, Buct1re0i, (1943),
336 p. in 8.
Principele Transilvaniei. 6. GEORG MDLLER, Die Tiirkenherrschaft in
Siebenbiirgen. Verfassungsrechtliches Verhltniss Siebenbiirgens zur Pforte
1541-1688, Sibiu, 1923, 148 p. in 8; 7. I. LUPAS, Osterreich iiber alles
Marele Principat Transilvan potrivnic alipirii la regatul ungar, in Studit.
Istorice, vol. IV, Sibiu, 1943, p. 163-172.

www.dacoromanica.ro
 DRE GIT O RIME
Prin reforma lui Constantin
Mavrocordat, dregdtoria, iar nu
mosia, devine criteriul nobleiii.

Evolutia dregatoriilor in veacurile XVII i XVIII prezinta

clou aspecte caracteristice: pe de o parte inmulfirea lor, fie prin
ti-datare de noi dregatorii, lie prin dublarea sau quadruplarea
celor vechi, pe de alta parte, introducerea
DregAtoriile noi. In veacul al XVII-lea, dregatoriile de seama
noi infiintate sunt In num'ar redus. In Moldova, constaam pe
.Scirdarul de Orhei i pe Ban, iar dintre slujbaii mai putin insem-
nati, pe Ciohodar; in Muntenia, pe Clucerul de arie i pe 4.5"eir-
darul de mazili. Un loe deosebit ocupa Vornicul 'de Vrancea; dei
constatat documentar In prima jumatate a secolului al XVII-lea,
se pare totui 'ca el dateaza de mai lnainte. Siirdiiria de Orhei
era o dregatorie de caracter militar. 6ardarul spune Dimitrie
Cantemir are comanda cal6r4ilor din judetele Lapunei, Or-
heiului i Sorocei i pazete teritoriul dintre Prut, Nistrn ri Ba-
sarabia (aceasta din urma tri int,elesul vechiu al cuvantului 1)
contra navillirii Tatarilor dela Cram i din Bugeac . In cali-
tatea lui de pazitor al marginei, el avea straji dealungul Nistrului
spre Bugeac, sub comanda unor hotnogi cate unul In fie-
care tinut ; dela acetia primea tiri de ceea ce se petrecea la i
peste hotare.
Sardaria .a fost infiintata In prima jumatate a veacului al
XVII-lea; probabil spre sfaritul acestei jumatati; nu putem
preciza anul, pe baza materialului documentar cunoscut pAna
Primul s'ardar de care ne vorbesc cronicile este Stefan Sardarul;
3n 1653 al panticipa la complotul impotriva lui Vasile upu. Hot-

www.dacoromanica.ro
470 D RE GILT 0 RULE

nogii, ca dregatori militari, existau de mai Inainte hula; ga'sim

astfel in 1592 pe un Marcu Bangui, hotnog ot volost (adica
judetul) Lapuna .
Cam 1n aceiai vreme ca In Moldova, dregatoria de mare
seirdar apare i In Muntenia; in 1646 Constandin ve! sardar
viitorul domn Constantin *erban Basarab ridica o biserica pe
moia sa dela Dobreni. Povestind participarea lui Matei Basarab
la campania impotriva Ttarilor Nohai, In 1637, Miron Costin
arata ea domnul muntean a venit numai pana lamarginea tarii
sale; qi de acolo au pornit un siirdar al sdu cu opti, eara el s'au
f but bolnav i s'au Intors lnapoi . Admitand ca marele cronicar
moldovean care scrie in 1675 nu a Intrebuintat aici termenul
de sardar cu un lnteles generic, de comandant de oaste, aa cura
o face In alte locuri, ci a vrut sa desemneze chiar pe dregatorul
respectiv, rezulta ca srdaria exista deci In Muntenia In 1637
ca ea avea un caracter militar. Spre sfarOtul domniei lui
ban Cantacuzino, in 1688, o descriere a tarii i a curtii, Mouth'
de calugarul catolic Del Monte, numete pe acest dregator sdr-
darul de mazili, lntrucat era mai mare peste boierii care avusesera
dregatorii. Mai lnainte adauga Del Monte era o dregatorie
de mare importanta, acuma Insa nu Insemneaza nimic . Dio nisie
Fotino, care-0 alcatuiete opera la Inceputul veacului al XIX-lea,
tarziu aa dar, afirma ea, initial, sardarul muntean avea sub
ascultarea sa o brigada de calareti precum i salahorii i carele
cu provizii ale otirii; era de asemenea mai mare peste menziluri
sau pote i Ingrijitor al conacelor ostaeti. La finale epocii fa-
nariote, sardarul ramane In* lntocmai ca multi altd dregatori,
numai cu titlul i cu veniturile, fara vreo atributie efectiva.
In Moldova Intalnim pe seirdarul de mazili, ca un dregtor
deosebit de sardar, in secolul al XVIII-lea. Dimitrie Cantemir pu-1
amintete In Descriptio Moldaviae (1.716), dei lnira o suma de
dregatori, pang. la cei din clasa a III-a. Il gasim pe vremea lui
Grigore al II-lea Ghica (1726-1733) cand, alaturi de Iordachi
sardarul, avand comanda asupra Lapunenilor, Orheienilor 1;.i So-
rocenilor, apare in cronica lui Amiras, i Lupul sardarul de ma-
zili cu toi mazilii .
Banul se constata' documentar in Moldova la Inceputul vea-
cului al XVII-lea; un document din 18/28 Noemvrie 1642 po-

www.dacoromanica.ro
 DREGATOREILE NOI 471

menete pe un Patraco banul... din zilele Ieremiei Voda

Moghila. Intr'un alt document, din 12/22 Iulie 1651, gasim pe
un lije Smucil postelnic, fe6orul lui Grigorie, nepot lui Savin
Smucil, biv ve! ban . Se poate ca dregatoria A' fi fost Infiintata
de Ieremia Moghila, dui:4 expeditia din Muntenia, Impotriva
lui Mihai Viteazul; cert este Insa ea banul moldovean nu are
nici pe departe insemnatatea celui muntean. Dregatoria catiga
In importanta abia In a doua domnie a lui Antioh Cantemir
(1705-1707); acesta-i fixeaza rangul ierarhic lndata dupa ma-
rele spatar vi-i hotarkte ca venit cate un ban de fiecare drob
de sare dela Ocnele Mari. In condica de lefi din 1776, vel banul
e trecut cu 2400 lei anual; el continua a fi inferior vel spatarului
care are 3000.
Ciohodarul era un dreg-0,0r nu de caracter public, ci personal,
dintre aceia aa dar care faceau servicii domestice Domnului.
El avea grija de inclilgimintea acestuia gi a intregii Curti. Dimi-
trie Cantemir adaoga amanuntul c ciohodarului Ii erau subor-
donati told cismarii din Iai. Documentele mentioneaza in veacul
al XVIII-lea i un corp de ciohodari, la curte; ei corespund ve-
chilor aprozi. Domnul Ii trimite sa aduca la Indeplinire diferite
hotariri sau sa le comunice celor interesati. Pentru deplasarea
lor, ei primesc o taxa corespunzand otreapadului sau ciobo-
telor de mai Inainte (vezi .1 vol. II, editia a patra, p. 391-2
qi 393-4). Ciohodarii lnsoteau pe Doinn la festivitati. Astfel In
ajunul Craciunului, cand el merge la slujba, In alaiu aunt i
ciohodarii cu baciohodar ; ei stau In biserica dinapoia ve!
armaului i a ve! uerului : amanuntele le lam din Condica de
obiceiuri alcatuita la Iai In 1762. Un Panaite Scordeli, chi-
haiaoa de cihodari adica loctiitorul gefului ciohodarilor, e amin-
tit inteun zapis din 3 Iulie 1806, referitor la doua moii din
Orhei.
Dela acest dreg5tor vine i numele darii ciohodirit pe care o
plateau cismarii (vezi mai jos p. 682).
Clucerul de arie apare, cu acest nume, in Muntenia, in a doua
jumatate a veacului al XVII-lea; mai lnainte i se spunea jig-
nicer; el avea grija de magaziile ca greine dela curtea domneasca.
Insemn.atatea lui crete; cu prilejul reformei lui Constantin Ma-
vrocordat, In noua Impartire pe care o da acesta dregatorilor,

www.dacoromanica.ro
472 DREGA.TORIILE

el este cuprins intre cei veli%i sau de clasa Intai, nousprezece

ocupand, .in ordinea erarhica, ultimul loc.
In ce privete pe qetrar, adica pe ingrijitorul corturilor sau
etrelor otirii, dei in hrisoavele domneti nu apare ca martor
decat in secolul al XVII-lea, el exista de mai inainte ; prima men-
Vune documentara cunoscuta noua este din 1523, cnd se amin-
-tete un Radu Matil fetrar din Buiceti.
Prima tire cunoscuta azi despre vornicul de Vrancea este din
timpul lui Vasile Lupu. Intr'un act rara data, dar care pare a fi
,din 1636, apare vornicul Ilie de Vrancea . Acest dregator, de
-caracter administrativ, conducea ca subaltern al starostelui de
Putna, izolata regiune a Vrancei. Nu e exclus ca el s fie o amintire,
-un ecou Intarziat, a vechilor vremuri de dinainte de intemeierea
Principatelor, cand Vrancea constituia o formaliune aparte, la
.hotarul celor trei 1,6'14 romaneti. Dimitrie Cantemir, ocupndu-se
in oDescriptio Moldaviae de republica Vrancei i de locuitorii
ei, arata c acetia din urma platesc In fiecare an domnului
un impozit anumit i hotarit, se conduc dupa legile lor i refuza
.i poruncile domnului i pe judecatorii lui . Daca afirmaVa re-
feritoare la legile speciale ale Vrancenilor e, in parte, justifi-
cata la Inceputul secolului al XIX-lea exista inc un oobiceiu
Vrancii iar locuitorii i-au pastrat pana astazi un regim pro-
priu in ce prive0e drepturile asupra moiei, deosebit de regimul
mopen.esc sau rdzaesc din restul trii, i drepturi speciale, recu-
noscute de Mon.opol, asupra ocnei dela Valea Srii in schimb
e mult exagerat cealalta afirmare asupra poruncilor i judec-
torilor domneti.
In veacul al XVIII-lea, numarul dregatoriilor crqte
Schimbndu-se prin reforma lui Constantin Mavrocordat,
-criteriul boieriei, hotrndu-se anume c boier este cel ce are o
slujba sau o dregatorie domneasca pana atunci stapanirea
mntului fusese criteriul nobleIei dndu-se apoi lefi i scutiri
acestor dregatori, se produce o adevarata naval spre slujbe.
Fiecare dorete s ajunga inteun post, spre a intra in rndul
boierilor qi a se bucura de avantajEle materiale respective.
Domnii sunt nevoiti s'a sporeasca mereu numarul dregatoriilor.
Un.ul din procedeele obinuite este imprtirea atribuVunilor: ceeace
pana atunci facea un singur dregator, acum fac doi sau trei; ei

www.dacoromanica.ro
 DUBLAREA D RE GATORIILOR 473

poara nume deosebite, in leggua cu atributia special

1imitat4 ce le revine. Astfel de pild', ceeace f'dcea, in veacurile
XVXVII, niedginiceru/ cu subalternii lui, fac, la sfArsitul vea-
.cului al XVIII-lea, trei dregAtori deosebild: Mataragiul (cel care
line ligheanu11), I brictarul (cel ce toarnd apa din ibric 1) si Pe.,-
.ehergi-bafa (cel care d Domnului peschirul sau prosopul 86 se
qtearg6).
Un alt procedeu a fost dublarea sau chiar quadruplarea dre-
gtoriilor: e cazul vorniciei i logofetiei. In sfarsit, sunt
AregAtorii cu totul noi, corespunzand unor noi nevoi, obiceiuri
sau obligatii; in aceasta categorie inte, de pild', naziria de po-
duri , apoi slujba lui ,buhurdangi-basa , a lui dutungi-basa , etc.
Dreg6toriile noi sau, in unele cazuri, numai cu nume noi,
43chimbate, functiunea existAnd si mai inainte ce se constat
in epoca, Fanariotilor (171.1-1621), aunt urmaoarele:
Caimacamul Craimi sau loctiitorul banului. IncepAnd din anul
1.761, nu se mai trimite peste Olt un ban, ci. numai un loctiitor,
.sau Cu titlul turcesc, un caimacam, titularul rdmtiriand la Curte
la Bucuresti. Treptat-treptat, prin necesithtile situatiei de fapt
,caimacamul *age la o insemn6tate reala si la yenituri mai mari
decat ale banului
Vornicul de Tara de susi Vornicul de Tara de jos. In.c6 in veacul
.al XVII-lea, constatm, %Muntenia, pentru scurte intervale, sub doi
domni difer4i, dublarea vorniciei. Prima (lath' ea are loe sub Mih-
nea al III-lea sau Mihail Radu, in 1658; inteun document din
9 Dechemvrie, apar jupan Barbul vel vornic ot gornie zemle
<al tkii de sus!) i Radul vel van% ot dolnie zemle (al t'rii de'
jos 1). data' ins' Cu scbimbarea domnului dispare i inovatia.
A doua owl, ea se produce sub erban Cantacuzino, in 1680,
cAnd domnul infiinteaza pentru Hrizea Popescu, pe care-1 scosese
din vistierie, dregnoria d Mare vornic de Tara de jos . Nici
.de data aceasta, inovatia nu prinde ; in urma executArii lui Hri-
zea, noua dregatorie se desfiinteaz.
Ideea va fi reluat in veacul al XVIII-lea; Constantin Ma-
vrocordat, la inceputul ultimei sale domnii din Muntenia, in anul
1.761, creiaz, in, locul marelui vornic dinainte, doi mari 'vornici
i-inuineste, dup61 inodelul Moldovei, de Tara de sus si de Tara
4.e jos. el dintAd spune Dionisie Fotino era guvernator

www.dacoromanica.ro
434 D RE GATO RIILE

judectitor peste cele ase judete apusene (Olt, Arge, Teleorman,

Vlaca, Ilfov i Dambovita ), cel de al doilea peste cele !lase
judete rasaritene (Focani, Buzau, Sticuieni, Prahova, Muscel i.
I alomita ).
Marele vornic al II-lea ci Marele vornic al 1V-lea. Sub Ale-
xandru Voda Moruzi (1793-1796), se mai infiinteaza Inca doi
mari vornici; acetia nu aveau jurisdictie teritoriala, ca primii
doi, ci judecau in divanul boierilor veliti purtand ca insemne
bastoane de argint i primind fiecare leaf's.' 750 de lei lunar precura
i 80 scutelnici.
In Moldova constatam, in a doua jumatate a veacului al
XVIII-lea, patru mari vornici, in locul celor doi de mai inainte.
In condica de venituri i lefi a lui Grigore Ghica, din 1776, ei sunt
trecuti catei patru, cu cate 500') lei leafa anual.
Marele vornic al obftirilor. Spre sfaritul veacului al XVIII-lea
i la inceputul celui de al XIX-lea, constatam In Bucureti, o
dregatorie numita ovel vornicia obtirilor ; ea avea In seama
ceea ce am numi astzi serviciile publice edilitare *: comunica-
tiile, podurile, canalizarile, apele; tot de ea tineau i colile 1
fondurile de ajutoare constituind cutia milelor I. Sub Alexandru
Vod6 Moruzi (1793-1796), aceasta ultim' atributie e data unui
dregator nou creiat, numit
Marele vornic de cutie. El are leafa 6000 lei pe an, 80 de sou-
telnici i face parte din Divanul boierilor veliti. Un alt mare vor-
nic, infiintat tot spre sfaritul epocei fanariote, este
Marele vornic de politie, numit la inceput i vel vornic de
Bucureti . Instituirea acestui dregtor a avut loe la 5 Martie
1794, sub Alexandru Moruzi; ca atributii i se d mai hit& stran-
gerea darilor tuturor locuitorilor din Bucureti, apoi numai:acelea
ale strainilor. In acest scop, are sub sine un same, un polcovnie
de strini i vataei sau zapcii de mahalale. Primete 250 lei lu-
nar, 60 de scutelnici, poarta baston de argint i asista la edintele
Divanului velitilor. Ne mai adaugand i pe Vornicul de harem
care era un dregator de caracter personal al Doamnei, prinaind
pentru slujba sa 1000 lei lunar, constatam aa dar la finele epocei
fanariote, nu mai putin de apte mari vornici in functie, in loe
de unul cat era In veacurile XIVXVII. Dregatoria vornicului
de harem se con stata sub Nicolae Mavrogheni (1786-170); un

www.dacoromanica.ro
 D RE GATORIILE NO I 475

Chiriac, vornic de harem al Doamnei Zoita Moruzi, e citat do-

cumentar la 1. Dechemvrie 1805.
O sporire asemanktoare constatam i In ce privete pe marele
logott. La Inceput numai unul, el e dublat in ultima jurnatate
a veacului al XVIII-lea; celui vechiu i se apune acum vel logo-
fat de tara de sus*, iar celui nou creiat ova logofat de tara de
jos*. Ii gasim pe amandoi In divanele hrisoavelor date de Ale-
xandru Ipsilanti (1774-1782).
In a doua domnie a acestui voevod (1796-1797) se Infiin-
teaza apoi anarele logokit de obiceiuri, avand ca atributiuni fi-
nerea condicei de randueli i obiceiuri locale In care se Inscriu
toate masurile i. dispozitille privind acest domeniu. Noul dre-
gator face parte din Divanul boierilor veliti, poarta baston de
.argint i catiga pan. la 12.000 lei anual. In sfarit, la Inceputul
veacului al XIX-lea i anume In primul an al domniei lui Ion
lioda Caragea, la 30 Noemvrie 1812, se Infiin.teaza. Marele lo-
got& al trebilor din afard sau al strainelor pricini* avand de
judecat, Impreuna cu doi boieri asesori, procesele dintre pamanteni
straini sau ale strainilor lntre ei. Ca rang ierarhic, vine dupa
vel vornicul de politie. Printre cei care au ocupat aceasta drega-
torie, a fost i juristul Atanasie Hristopol, unul dintre fauritorii
-principali ai Codului Caragea (vezi vol. III, 1, editia a doua, p.
332). In total existau deci la finele epocei fanariote, patru mari
logoleti In loe de unul din epoca precedenta.
Hatmanul de Divan e Infiintat tot de Ion Vocia Caragea, prin
hrisovul din 26 Dechemvrie 1812 (stil vechiu); se arata ca noul
dregator e capetenie a zapciilor Divanului cu exceptia va-
tafului de vistierie i c prin el se randuiesc judecatile la Divan
privind litigii dela 1500 talen i In sus precum i dmplinirea adica
executarea hotarlrilor. Printeun n.ou hrisov, din 8/20 Dechemvrie
1816, cifra e ridicata la 2000 de talen, litigiile sub aceasta
urmand a fi randuite prin cei cinci zapcii de divan*, subalterni
ai hatmanului i anume: vtaful de paharnicei, vataful de divan,
ceauul de aprozi, ceaupl de phdrnicei i ceauul hatmaniei.
Venitul acestui dregator se urca pana la 30.000 lei anual; are i
80 de scutelnici.
Ceiminarul era dregtorul ce strangea cameina, un impozit per-
ceput aa cum ne arata condica lui Constantin Mavrocordat

www.dacoromanica.ro
476p D RE GATO ralLE

din. 1741-1742 la vinderea unor anumite produse precum

miedul, rachiul, carnea, ceara; el se 11.1 de asemenea deis unii
meseriasi si aniline dela bra'nari i cojocari. Desi cam6na ca impo-
zit e foaite veche o intalnim din secolul al XV-lea cnd. ea
se lua numai pentru sloiurile sau pistrele de cear (Kaniork.
In slavA Inseamn.6 piatr'61), c'min.arul nu- apare totusi Intre
dreg6torii mai mari moldoveni cleat In secolul al XVII. Dimitrie:
Cantemir 11 trece ultimul dintre boierii de divan de clasa Intaia;
In condica de lefi din 1776, el figureaz" cu 2400 lei anual, Din
Moldova, dregdtoria a trecut apoi In Muntenia. Dion.isie Fotinor
care serie la Inceputul veacului al XIX-lea, spune 16murit: a-
ceast dregAtorie nu e veche; exista numai venitul care se numea
cAmingrit primea paharnicul cel mare *. C6minarul munteare.
continu Fotino ia ate cinci lei dela fiecare bute de yin.
rachiu ce se vin.de In ... orasele Trii Romanesti .
Ceipitanul de podan. N aziria de podan. In condica de lefi
din 1776, este trecut, Intre alti slujbasi, si ceipitanul de podari.
Acesta Impreun.6 cu subalternii s'Ai un ceau de podan, 20 de-
teslari, 10 toporasi, 10 pietrari, 20 de salahori are grij de-
podurile adica de pavajele de lemn ale ulitelor din Iasi, reparand
sau Inlocuind ceea ce e stricat. Tot el aleargg, Q11 oamenii
si la foc, s-1 sting6. Alexandru Moruzi (1802-1806) institue o.
dregaorie mai lnalt naziria de poduri (nazir inseamnsa, in
turceste, inspector, intendent !), dtmd titularului acesteia atri-
butiile vechiului c'pitan de podan.
Dregiltorii personali, de curte, sau edeclii . O caracteristic&
a epocei fanariote este Inmultirea considerabil a dregtorilor per-
sonali, dela curtea domneascA, numiti uneori, Cu termeni turcesti,
edeclii i orta-cusaci ; izvoarele noastre le mai spun sit boe-
rinasi . Ei aveau un rang ierarhic mai mic i, afar de unele ex-
ceptii, venituri mai modeste. Numirile acestor dreOtorii perso-
nale aunt turcesti, Imprumutate dela Curtea Sultanului. Iat pe-
cele mai insemnate:
Caftangiul acesta ingrijeste, impreun6 cu c'dm6rasul al doilea,2
de garderoba Domnului; el educe si caftanele care se dau boie-
rilor ; corespunde Umrasului din neiuntru de pe vremea lui Dimitrie
Cantemir. Babeingiul are grij de ietacul domnesc; Becerut vechiut.
Pivnicer vede de beciul In care se pgstreag ale manc6rii;

www.dacoromanica.ro
 PRE GATORII PERSONAL1 47Y

Rahtivanul numit pe vremea lui Dimitrie Cantemir Ceimeiraqul

de rafturi de harn.asamentul cailor domnesti; Ciubucci-baca,
un Manoli vel ciubucciu amintit In 1763, Dechemvrie 12, in
Moldova Narghelegi-baa, Cafegi-baca,"un cafegiu constatat
in 1713, sub.,11\Ticolae Mavrocordat, la Curtea din Iasi . 'erbegi
bap, acesta din urm' corespunzAnd Climarafului de dulcgi
din vremea lui Dimitrie Cantemir se Ingrij ese- de ciubucul, nar-
ghileaua, Cafeaua i erbeturl Domnului; In 1783 g'sim In Mun-
tenia un Tutungi-baca. Samdangi-bafa are In p6strarea sa
maiDnainte le avusese Ciimeiraful de lumini iar Bu-
hurdangiul, afumtolile. Mataragiul tine ligheanul cAnd se spal
Domnul Pe mAini, Ibrictarul toarn ap din ibric, Pephergi-baca
Ii intinde peschirul sari prosopul, Geamafirgi-baca ja socoteala ru-
felor si le d la splat. Sofragi-bafa e la sufragerie, ingrijind de
mas, Cavaz-baca st inaintea "usei, cu baStonul.in mari, Per-
degi-bafa la perdeaua din dosul usii. Un grup il formeaz6 prin
lor, Divictarul, avnd In p'strarea sa elimrile
condeiele, Mehtupciul numit i Chiesadarul adicA scriitorul i arhi-
varul tur6, subaltern al lui Divan efendisi (vezi si mal sus, p. 456)
Muhurdarul care pune pecetea pe crtile sau poruncile dom-
nesti; venitul acestuia din urm" e mai mare: peste 20.000 lei
anual. Gheorgachi, vtori logorguI, afirm in lucrarea sa Condica
ce are intru sine obiceiuri Qechii noi a pred mnd4atiior domni, al-
atuit in 1762, eh' dregtoria divictarului a fost mnfiintat de
Grigorie Vodd ; pare ea trebue s intelegem contemporanul
Grigore Callimachi (1761-1764), mai de grabd dear, Grigore al
II-lea Ghica (1735-1741 si 1747-1748).
Un alt grup 11 formeazg Gherahul sau doctorfil ourtii, Spi-
ferul cu medicamentele i Berber-bafa care rade si tunde pe Domn.
E apoi Curierul particular, bine pltit: 200 lei pe lun, Maimar-
baa sau:arhitectul curtii, Mehter-basa, eful Mehterhanalei adic6
a muzicei turcesti i Saracci-bafa, Cu ajutorul su Saracci-iamac
care poart calul de clrie al Domnului, numit i tabla-basa.
Cand se fac alaiuri domnesti, acesti dregtori personali defileaz6
ei, inteog.ordine precis stabilit.
Organizarea dregAtorilor In veacurile XVII i XVIII. Organi-
zarea dreglorilor, imp&rtirea lor pe grupe, dupg important
felul atributiunilor, n'a rmas aceeasi dela 1601 la 1821. Situatia

www.dacoromanica.ro
478 D RE GA.T 0 RULE

pe care o constatm la 1750 nu mai e la fel cu aceea din vremea

lui Dimitrie Cantemir: s'a produs fare timp reforma lui Cons-
tantin Mavrocordat. De asemenea, organizarea dela sfarBitul
epocei fanariote, aBa cum apare ea in opera lui Dionisie Fotino,
Be deosebeSte In unele privinti de aceea dela 1750: pricina o ga-
sim In creatiunile Bi schimbrile introduse de Domnii din acest
interval, in special de C. Mavrocordat In ultima sa domnie (1761
1763) Bi de Alexandru Moruzi (1793-1796 In Tara Romaneasc6
Bi 1802-1806 in Moldova).
Pe vremea lui Dimitrie Cantemir, dregnorii Bunt impartiti
In urratoarele categorii : I) Boierii de sfat sau consilierii, opt
de toti (logetul, cei doi vornici, hatmanul, postelnicul, sptarul,
paharnicul Bi vistierul) II) Boierii de digan sau ajutatori, impArtiti,
la randul lor, In trei clase: clasa IntAi, cuprinzand optsprezece
dreg6tori, de la marele stolnic pan la cArninar ; clasa a doua,
cuprinzand treisprezece dregatori, dela splarul al doilea Ora
la uBerul al doilea, Bi clasa a treia, tot cu treisprezece dregdtori,
dela postelrticul al treilea pan la vornicii de poart6. III) Dregd -
torii interni, de curte, afa zifii boierinafi , doukeci Bi Base la num6r,
dintre care cinci in serviciul sotiei Voevodului. La aceStia se a-
daugA slujitorii nobili adic6 spTreii, postelniceii, pdh6rniceii,
aprozii de divan, etc., nu mai putin de dou6 sute Baptezeci Bi opt,
In afar de uB'rei. Domnul avea prin urmare, In jurul s6u, la curte,
un corp numeros de dreg6tori, mari Bi mici, de tot felul.
Constantin Mavrocordat, prin reforma sa din anul 1739, im-
parte pe boieri sau dreg6tori termenii au devenit acum sino-
nimi in dou mari categorii: I) Boierii mari sau veliti, nou-
sprezece la num6r, dela ban pAn la clucerul de arie inclusiv ;
urmaBii acestora se numesc neamuri. II) Boierii de clasa a doua,
cuprinzAnd restul dregRorilor ; urmaBii lor se numesc mazili. Po-
trivit acestei impsrtiri, se acord6 scutirile fiscale.
La inceputul veacului al XIX-lea, pe vremea lui Dionisie
Fotino, dregatorii Bunt imprtiIi In cinci categorii sau clase:
I) De clasa intiii, aptesprezece la num6r, dela marele ban Ora
la marele aga. Toll aceStia, in Divan; poart6 Cciuli de samur
Bi bastoane de argint. II) De clasa a doua, cinci la num6r, dela
clucerul cel mare Ora la comisul ce! mare. III) De clasa a treia,
opt la numgr, dela grdarul cel mare pan la clucerul de arie.

www.dacoromanica.ro
 SALARIZAREA DREGATORILOR 479

IV) De clasa a patra, nou la numr, dela logoftul de divan pan

la portarul al II-lea. V) De clasa a cincea, zece la numr, dela
yistierul al treilea Ora la zapcii de divan. Ceila4i dregtori
dela curte sunt imprtiti In nou mari grupe, dup
(grupul diyanului sau al logofetiei, al yistieriei, al postelniciei,
al sptriei, al agiei, al armsiei, al pitriei, al comisiei i al s-
trriei). Se adaug, In sfrsit, dregtorii personali ai Domnului,
incepand cu cmrasul care este eforul curtii domnesti si
isprvind cu fustasii sau soldatii ce fac de pa* la Divan
i la harem (locuirqa Doarnneil)
In timpul epocei fanariote, unii dintre yechii dregtori cresc
In important, deci in rang ierarhic, altii, din potriv, scad. Prin-
tre cei dinti e vel climinarul care ajunge superior paharnicului,
stolnicului si comisului; de asemenea vel aga cruia Constantin
Moruzi Ii face leaf6 mare si-i d dreptul de a purta bastonul de
argint (lnceputul lui Dechemyrie 1777j. Printre cei de al doilea
sunt medelnicerul, sulgerul, pitarul; asezati 'Titre boierii
prin reforma lui Constantin Mavrocordat, ei ajung, la ln.ceputul
veacului al XIX-lea, in clasa a treia.
Din boierii de clasa intai, primii cinci erau cei mai Insem-
naIi; ei formau fruntea boierimei sau, cu termen.ul grecesc
corespunzgor, protipendada (4 nedyrn nevzg = primii cinci). Cu
timpul, acest termen Ii pierde ligelesul prim, In legAtur Cu
numrul, i ajunge s desemn.eze pe toli boierii de clasa
tntai.
Salarizarea dregatoriler. In primele veacuri ale yiqii noastre
de stat, dregAtorii n'au avut salarii sau lefuri fixe ; in locul aces-
tora, ei se bucurau de veniturile 'legate de natura dreggoriei
respective (yezi vol. II, ed. 4, p. 379-395), de o parte a gloabelor
sau amenzilor ce pronuntau in calitate de judecatori, i de darti-*
rile sau plocoanele pe care le primeau dela subalternii lor. In
yeacul al XVIII-lea, prin reforme-e sale din 1740 (Muntenia)
si 1742 (Moldova), Constantin Mayrocordat introduce salariza-
rea; el fixeaz lefuri lunare dregtorilor ; acestia continua' Insd
s beneficieze i de anumite venituri i plocoane. Abia In Yeacul
al XIX-lea, prin reformele cu caracter apusean, se desfiinteazd
acestea din urin; leafa rmne singura plat legal a dregto-
rului sau slujbasului. Zicem legalei, de oarece In afar si pe dea-

www.dacoromanica.ro
480 DREGATORTILE

supra legii, vechiul obiceiu, practicat sute de ani, se mai men-

tine cAtva timp fined; chiar i azi, din nefericire, lupta impotriva
lui DA. n'a Incetat pretutindeni.
Inainte de salarizarea introdus4 de &Are Constantin Mavro-
cordat i ca o faza premergatoare i pregatitoare a ei, constat6m,
la finele secolului al XVII-lea i Inceputul celui de al XVIII-lea,
c'd marii dregtori moldoveni primesc, in intregime sau In parte,
veniturile anumitor tinuturi sau orae ale tArii. Astfel potri-
vit celor afirmate de Miron Costin i Dimitrie Cantemir marele
logoft primea drept plata dijmele tinutului Cern6utilor ,
vornicul de tara de jos venitul tinutului Barlad, vornicul de tara
de sus pe acela al Dorohoiului, hatmanul pe al tinutului Suceava,
postelnicul venitul parchalbiei Iai1or, paharnicul venitul Cot-
narilor, medelnicerul jumatate din venitul tArgului tera'neti,
etc. Aceste venituri, legate de anumite tinuturi sau orae, repre-
zentau, In genere, cifre putin variabile; se tia cat reprezint
fiecare din ele anual; n.'a fost deci prea greu sa se treaca la Bala-
rizarea lunar din vremea lui Constantin Mavrocordat.
Nu cunoatem In detalii aceast salarizare; avem, In .schimb,
informatii asupra veniturilor legate de diferitele dregstorii pe
vremea lui Matei Ghica; ni le da insuqi voevodul in hrisovul
flu din 23 Noemvrie (stil vechiu) 1754. Aflam, de pild, a vor-
nicia mare a trii de sus va lua toatg. mortasipiia Chiinului
adicA darea pe vite i produsele vandute In piat dup hoa-
Area condicii cei mari domneti *. SpittAria mare va lua dela
Ocn ate o para de tot drobul de sane acela venit 41 va avea
i ania cea mare. a Stolniciea mare va lua din pogoraritul de
tiutiun un ban i jumatate, iar un ban din slujba aceia va lua
vel medelnicerul . In felul acesta se inir veniturile pentru
diferitele dregatorii, mari i mici.
O nou'a" rAnduial In ce privete lefile i veniturile face Gri-
gore Ghica In a doua domnie a sa din Moldova. Prin hrisovul
din 1/12 Septemvrie 1776, rupAnd i surpand toate condicile
vechi ce au fost Ong acum * el hotArate o ca de acum lnainte
dupg aceast.' nou domneasc6 condicA de veniturile boierilor i
de alte fa se urmeze a. Lefurile se vor plAti Intro
15 EA 1 al lunii urmg.toare dintr'un fond ce se va p.'stra la Mitro-
polie i va fi alimentat din venitul rAsurilor ciferturilor .1 agiu-

www.dacoromanica.ro
 SALARIZ AREA DEE GATORILOR 481

torintii, cum qi din rasura dajdiilor mazililor, negutitorilor i a

ruptailor care s'au aezat i s'au hoarit Ea se ja cate 14 parale
de tot leul riisufa *. Leafa cea mai mare o primete vel postel-
nicul: 6000 lei pe an sau 500 lunar, urmeaza apoi cei 4 vornici
mari, cu cate 5000 lei anual, sardarul ot L'Apuna Orheiu cu
4800, vel hatmanul cu 4000, vel vistiernicul cu 3600, vel logo-
flul i vel spatarul cu ate 3000, vel paharnicul, vel c'amanarul,
vel gramaticul, vel banul, vel comisul i ispravnicii celor mai
multe dintre tinuturi cu cate 2400 lei. Ceilalti dregAtori primes
mai putdn, dela 1800 lei anual sau 150 lunar (vel aga, vel stol-
nicul, vel portarul, ispravnicul de Cerauti) pAn.a la 2 lei lunar
(teslarii, pietrarii, tgetorii de lemne) i chiar un leu (fustaii de
divan). Totalul este de 242.936 lei anual sau 20.244,80 lei lunar.
Se specifica de asemenea, i chiar Inaintea lefilor, deoarece tota-
lizau sume mai importante, i uveniturile dregatorilor precum
i 4 pooloanele * pe care le primase acetia dela subalternii lor,
de obiceiu de doua ori pe an, la Sf. Gheorghe i la SI. Du-
mitru.
Domnii urmAtori alcaluesc i ei asemenea condici ; cunoa-
tem astfel o condia din 1795, din Moldova ; ea prevede, Intro
alte lefuri, i pe aceea a capuchehaiei dela Stambul, de 6500 de
lei lunar: o suma enormA, cu mult mai mult decal primea vel lo-
goratul adia primul ministru; prevecke qi lefurile capuchehaielor
dela serhaturi adica din raiele (Hotin, Render, Akerman i Chilia);
acestea primeau numai suma, foarte modic6, de 100 lei lunar.
Opera lui Dionisie Fotino ne arata lefile i veniturile pe care
le aveau dregnorii munteni, la Inceputul veacului al X.IX-lea.
Marele ban totalizeaza 48.400 lei anual, loctiitorul su, caima-
camul, ajunge trisa la peste 100.000; u iar daca' se bucur6 de fa-
voarea Domn.ului adauga Fotino capat mai Indoit *. Vor-
nicii de tara de sus i de jos ating Intre 60-70.000 anual, mar ele
logoral de tara de sus, In mod normal 50.000, iar and e schim-
bare de domnie, deci se innoiesc i hrisoavele de moie ale mana-
stirilor, aproape dublu. Logofiltul de tara de jos u pana la 30 mii
lei pe an *, vornicul de cutie aproape 70.000, i aa mai departe,
se Inira toti dreg6torii, mari i mici. 0 bung parte din venitu-
rile tarii servese la plata lor, pentru investitiile In lucrari de in-
teres public ramanan.d prea putin. Raportul dintre (< personal *
3

www.dacoromanica.ro
02 DREGATOMILE

material e catastrofal In epoca fanariota ; eel de al doilea

aproape dispare faya de cel dintai.
In Ardeal, salarizarea function.arilor se introduce In anul
1730. Pana aci, i ei aveau, ca i cei din Principate, diferite ve-
nituri, daruri i servicii dela cei pe care-i administrau. Totui,
In primele timpuri, sistemul n'a funetionat satisfacator ; un res-
cript imperial din 20 Iulie 1742 arata ca se continua eu
nedrepte i eu exactiunile; abia In 1743 se stabilete precis sala-
rizarea dregatorilor atat in comitate cat i In scaunele ,seeuie0i
partile ungure0i .

BIBLIOGRAFIE
Dreglitoriile noui. 1. L. *IINEANU, InfluenN orientald asupra limbei gi
rulturei romdne, Bucuresti, 1900, CCCXXXC + 407 + 279 p. in 8; 2.
V. A. URECHIA, lstoria Rorruinilor, vol. X, B, Bucuresti, 1902, 504 p. in 40;
2. I. C. FILITTI, Banii gi Caimacamii Craiovei, In Archivele Olteniei, III
(1924,1 p. 193-217; 5. A. SAVA, Trguli Onutul Leipugnei (formeaz intro-
ducerea la volumul Documente privitoare la tdrgul gi Onutul Lcipugnei Bucu-
resti, 1937, XXV p. in 8; 6. DAN SIMONESCU, Literatura romdneascd de
ceremonial. Condica lui Gheorgachi, 1762, Bucuresti, 1939, 334 p. in 8;
7. AUREL SAVA, Boierii mari ai Moldovei, dregatcri in finuturi, In Revista de
Drept Public, XVII (1942), nr. 3-4, p. 466-492; 8. AUREL SAVA, Tdrgul
si finutul Orheiului (formeaz6 studiul introductiv la volumul Documente.
privitoare la tdrgul gi yinutul Orheiului, Bucuresti, 1944, LV + 561 p. in 8)
V si p. nr.; 9. A. SAVA, Vornicul de Vrancea, in Mem. Seg. Ist., Acad.
Rom., t. XV (1934), p. 117-174.
Organizares salarizarea dregitoriilor. 10. PETRE RMCANU, Lefile f i
veniturile boierilor Moldovei in 1776, Iasi, 1887, CXIX + 81 p. in 80; 11. V.
A. UREcHIA., Istoria Romilnilor, vol. V, Bucuresti 1893, 565.p. in 40; 12.
EUGEN v. FRIEDENFELS, Ioseph Bedeus von Scharberg. Beitreige zur Zeit-
geschichte Siebenbiirgens im 19 Jahrhundert, vol. III, Viena, 1876-1877.
XII + 417 si X + 499 p. in 8 (vezi vol. I, Anhang., p. 197-417); 13. CONs'r.
GIURESCU, Despre boieri, in Studii de istorie social, Bucuresti, 1943, p.
221-349.

www.dacoromanica.ro
 JUDETE, TINUTURI, COMITATE, DISTRICTE
Cele mai mari prefaceri au
avut loc in Moldova: s'au des-
f iinfat patru din vechile jitzlete
Fi s'au infiintat alte opt noui.

In veacurile XVIIXVIII, ca 0 mai inainte, impartirea

administrativa a ta'rilor romAne n'a ramas neschimbata. Unele
judete, Iinuturi sau comitate au disparut ; s'au infiintat, in schimb,
altele ; limitele au variat, suprafata acestor formatiuni devenind
mai mare sau mai mica; uneori, s'au schimbat 0 reedintele.
Modificarile cele mai Insemnate au avut loe in Moldova; in Mun-
tenia au fost mult mai patine schimbari; In Transilvania, prefa-
cerea, radicala, din timpul Imp'gratului Iosif al II-lea, n'a durat,
revenin.du-se, in 1790, tot la vechea impartire.
Moldova. 0 bung parte din schimbarile pe care le constatara
In Moldova e in legatura cu un fapt de ordin politic 0 etnic:
expansiunea fi apoi retragerea aezeirilor ttre,sti dintre Prut f i
Nistru: ele au determinat o serie de formatiuni noi administra-
tive. Alta schimbari se datoresc unor cauze locale, de ordin eco-
nomic sau administrativ.
In veacul al XVII-lea, constatara disparifia cAtorva din ve-
chile tinuturi moldovene. E vorba de tinuturile Agiudului, Tro-
tufului, Bdrladului 0 Chigheciului, tuspatru din Tara de Jos.
Tinutul Agiudului exista Inca pe vremea lui Vasile Lupu; ulti-
mul document cunoscut In care apare e din 1647; nu-1 mai ga-
sim apoi in lista din 1665, Ianuarie 10, referitoare la strAngerea
gotinei de oi pe tinuturi; nu figureaza nici In lista de tinuturi
a lui Miron Costin, din 4 Cronica Tarii Moldovei 0 a Munteniei ;

www.dacoromanica.ro
484 IUDETE, TINUTURI, COMITATE

tar rezulta deci ca fusese desfiintat intre timp, in intervalul 1647

1665. Tinutul Trotuplui a fost desfiintat in a doua jumatate a
veacului al XVII-lea, i anume, s'ar parea, intre anii 1680, cand
el apare inteo carte domneasc din 21 Martie, i 1684. In lista
din 1665, Ianuarie 10, tinutul Trotu nu figureaz; figureaz5,
In schimb, Bacul. In lista urmtoare, a lui Miron Costin, din
4 Cronic , 0:aim totui tinutul Trotuplui ne mai aparand,
de data aceasta, tinutul Bacaului. O nou schimbare In cea de
a doua HBO de tinuturi a lui Miron Costin, aceea din Poema Po-
lona' (1684): reapare Bacul, lipsind In schimb Trotuu1; aceeai
situatie i in lista din Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Can-
temir care recta starea de lucruri din anul 1711. Faptul cal Tro-
tuul nu apare in lista din 1E65, care este o lista fiscal, de ca-
racter oficial, deci exacta, ne-ar indrept'ati s credem ins6 ca
desfiintarea acestui tinut a putut avea loe i mai lnainte i anume
in intervalul 1655-1665. Inteun atare caz, pomenirea lui inteun
zapis din 1670 August 5, in cartea domneasa din 1680, Martie
21, precum i in prima lista de tinuturi a lui Miron Costin nu s'ar
explica cleat prin aceea ea pentru perioada de dou, trei decenii
ce a a urmat unificrii Bacului cu Trotusul, s'a mai intreuintat
de ctre unii, in virtutea obinuintei, numele vechiului tinut,
dei acesta, oficial, nu mai avea fling legara. Rmane ca mate-
rial nou documentar sa rezolve chestiunea, pre cizand epoca sau
anul desfiintrii tinutului Trotu. Tinutul Barladului exista Inca
In 1642, potrivit unui document din acest an, dela Vasile Lupu;
el nu mai e trecut ing in lista din 1665, nici in acelea ale lui Mi-
nn Costin i Dimitrie Cantemir. Rezulta deci ca a fost desfiintat
fare 1642 i 1665. In ce privete tinutul Chigheciului, ultima
mentiune documentara a lui este in regestul unui act dela Vas le
Lupu, din anul 1644. Dupa aceea el nu mai e pomenit, nefigurnd
nici in lista fiscal din 1665. Desfiintarea lui pare a fi avut loe
ala dar, dupa toate probabilitatile, intre aceste dou date, intre
1644 i 1665.
Faptul c tuspatru judetele airintite mai sus existau inca. in
1642 i ca desfiintarea lor in oriice caz a trei din ele se
produce apoi in acelaFi interval de timp, relativ scan, circa cloud
decenii, ne lace sa baiwim ca a avut lee, in ultimii ani de domnie
a lui Vasile Lupu sau in timpul urmailor si, pbna. la Eustratie

www.dacoromanica.ro
 TINUTURILE MOLDOVEI 485

Dabija inclusiv, o reforma administrativa, o noua arondare a

tinuturilor moldovenesti, reducandu-se numrul acestora, asa
cum se va proceda si mai tarziu. Noi documente ne vor aduce,
poate, confirmarea acestei ipoteze, precizand anul reformei si
dandu-ne si alte detalii asupra ei.
In veacul al XVIII-lea, prin inaintarea asezrilor tataresti
intre Prut s'i Nistru, o parte a tinutului Upupa este cotropita.
In hrisovul din Dechemvrie 1766, dela Grigore Al. Ghica, pri-
vind organizarea invatmantului, tinutul mai figureaza inca; in
condica de venituri si lefuri a aceluiasi domn, din 1776, Septem-
vrie 1, el este contopit trusa cu Orheiul ( Upupa Orhei ), fiind
condus de sardarul de Orhei. Situatia aceasta a durat pana dupa
anexarea Basarabiei de catre Rusi, de oarece in 1815-1816 con-
statara, potrivit lucrarii manuscrise a rusului Swiniin, ca tinutul
Orhei se intindea intre Nistru fi Prut, cuprinzand si orasul Chi-
sinau.
Se pare irisa ca inainte de a se proceda la contopirea celor
doua tinuturi, s'a incercat constituirea unui tinut separat al
Chifindului. Asa cel putin rezulta din hrisovul din Dechemvrie
1.766 sus amintit, in care, alaturi de tinutul Upupa i este si
tinutul Chisinau E Se vede treaba ins c formatia aceasta
nu s'a putut mentine, de vreme ce, dupa zece ani numai, o gasim
contopita cu Orheiul.
Pentru supravegherea marginei din.spre Mari, constatara, in
partea de apus a Bugeacului doua tinuturi noi, in veacul al
XVIII-lea. Unul este tinutul Grecenilor, avand resedinta in tal.-
gul Greceni, la nord de valul lui Traian. In lista lui Dimitrie Can-
temir (1711) nu figureaza; 11 gasesc in schimb in 4 catastihul
de samile tuturor manastirilor din 1742, apoi in luisovul din
1766, in sfarsit in condica de venituri si lefuri a lui Grigore Ghica
(1776) precum si in lucrarea lui Swiniin (1815-1816). Tinutul
s'a pastrat deci si dupa ce Ttarii nu mai prezentau nici o pri-
mejdie, mai mult chiar, dupa ce fuseser evacuati din Bugeac.
Suprafata lui era mica, avand ca dimensiuni 60x35 kilometri;
il carmuia un ispravnic, in timp ce majoritatea tinuturilor celor-
lalte aveau cate doi.
La nord de Grecen.i, era tinutul Codrului, luandu-si numele
dela vechiul codru al Chigheciului. Tinutul Chigheciu, existent

www.dacoromanica.ro
486 JUDETE, TINUTI3RI, COMITATE

In veacurile XVXVII, e mentionat intr'un act din 1635, Marti@

27 dar nu mai figureaza in Descriptio Moldaviae fusese
incalcat in cea mai mare parte de catre Turci care ocupasera
Renii i satele inconjuratoare, si de &Are Mari. Portiun.ea care
ramasese Moldovei, inspre miaza noapte, era, asa cum arata
Miron Costin in Poema Polona , regiunea paduroasa codrul
de fagi aci constatam, Inca sub Nicolae Mavrocordat (1711
1716), un dregator militar, capitanul de Codru o. Nu e de mi-
rare deci, ca, atunci cand aceasta ramasita a vechiului
devine ea Insasi tinut, s i se dea tot numele de Codru. In lui-
sovul privind Invatmantul (1766) nu e trecuta; figureaza ca o
entitate administrativa deosebita, carmuit de un vel capitan,
dar facand parte tot o din tinutul Flciiului , in raspunsul scris
dat In 1769 de boierii moldoveni la ponturile unui general
rus; o gasim in sfarsit ca tinut in condica de venituri i lefuri
a lui Grigore Ghica, din 1776: intemeierea tinutului Codru cade
asa dar intre aceste doua ultime date. Cel mai mic dintre tinu-
turile cuprinse intre Prut i Nistru (dimensiunile: 40x25 kilo-
metri), el are In frunte, ca i Grecenii, un singur ispravnic.
Gaud Tatarii, In urma razboiului dintre Rusi i Turci, din
1768-1774, parsira cele dou ceasuri situate la nord de
hotarul lui Hall Pasa , atunci din teritoriul astfel parasit,
Grigore Ghica alcatui un nou tinut pe care-1 numi Hotirniceni;
actul de infiintare si de hotarnicire al acestui tinut asemenea
acte aunt foarte rare In trecutul nostru poarta data Dechem-
vrie 1775. Hotarnicenii aveau forma unei fasii lungi i inguste
(dimensiunile 100x20 kilometri); spre rasrit se marginea cu
tinutul Benderului, spre apus cu Prutul. In 1815-1816 existan
In acest tinut 21 de sate si nici un targ; toate erau proprietatea
boierului Ioan
Dupa ce Rusii ocupara Moldova dintre Prut i Nistru, ei in-
fiin.tara, in partea de miazazi, pe locul vectii Basarabii, don
tinuturi anume Tomarova (Renii) i Benderul. Cel dintai se mar-
ginea cu Dunarea la sud, Prutul la vest, tinutul Greceni la nord
tinutul Bender la eat; masura 85 de verste in lungime (90,695
km.) si 60 in latime; cuprindea, ca asezari mai importante, Isma-
lul, reimpopulat pe la 1810 de generalul Tucikof (de aceea s'a
numit, cativa ani, la inceput, Tucikof, revenind apoi

www.dacoromanica.ro
 TINEITURILE MOLDOVEI 487

la vechiul nume) i Renii sau, cum Ii spuneau Ruii, Tome,-

rove.
Tinutul Benderului, dup numele turcesc al Tighinei, era cel
mai mare judet dintre Prut i Nistru: msura in lungime 1.50 de
verste, iar in ltime 1.00. Spre rsrit, el trecea fi peste Nistru;
aa rezult din descrierea lui Swiniin care li da drept hotare, in
aceast parte o guvernmntul Herson i Nistru . La miazzi
se mrginea cu Marea Neagr i Cu Dunrea, la Apus cu tinutu-
rile Hofrniceni, Greceni i Tomarova, iar la miazg noapte Cu
tinutul Orheiu. Ca aezari mai insemnate erau Tighina (Bender),
Cetatea Alba (Akerman), Chilia i Cauanii.
In extremitatea nordic6 a provinciei ocupate, Ruii relnfiin-
ar tinut al Hotirtului, care dispruse in urma constitu-
irii raielii turceti in 1713-5. Spre rsrit, acest tinut mergea pan
la rul Ciuhur care 11 desprtea de tinuturile Soroca i Iai; spre
apus pn la hotarul Bucovinei. Tinutul Bcilti nu exista inch' ; el
a fost infiintat trziu, in 1879-80, din partea basarabean a tinu-
tului Iai i dinteo parte a tinutului Soroca, aceasta din urm5
cuprinznd i trgul insui al Bltilor.
La apus de Prut, se infiinteaza in veacul al XVIII-lea, cateva
tinuturi noi; toate aunt in partea de miag noapte a Vrii. Hrisovul
lui Grigore Ghica privitor la invtmnt mentioneag tinuturile
Cdmpulungul Suceyei, Cdmpulungul rusesc ci Botofanii; cum ele
nu apar in lista lui Dimitrie Cantemir, inseamn c tustrele au
fost intemeiate intre 1711-1766. Cdmpulungul SucePei forma o
entitate separat sub raportul fiscal inc6 din 1665. In lista go-
tinei de oi din acest an el apare separat ( Suciava bez adica
fr ampulung*); unitate administrativ devine lush' numai
In epoca fanariot. Cdmpulungul rusesc cuprindea partea de apus
a Bucovinei, vecin cu Ceremuul. Asemenea ampulungului Su-
cevei, el a continuat s existe, ca tinut aparte i dup anexarea
Bucovinei de ctre Austriaci. Tinutul Botofanilor s'a format intre
1711, data informatii cr lucrrii Descriptio Moldaviae * care nu-1
mentioneaz, i 1757 cand apare inteo list inedit de incasri asu-
pra gotinei,prin defalcarea unei prti din vechiul tinut al Hrlului ;
acesta din urma exista inc in 1833; un proect de arondare din
acest an prevede insa deshintarea lui, ceea ce se va i realiza in
epoca Regulamentului Organic. Dionisie Fotino, descriind in

www.dacoromanica.ro
488 JUDETE, TINUTURI, COMITATE

* Istoria vechii Do,cii* (1818) tinuturile Botoyani i Hrl.u, spune

despre cel dintai ca este raic iar despre cel de al doilea ea e
foarte mic E Tot e foarte mic * e calificat tinutul Cdrligeiturei
care va fi desfiintat yi el In epoca Regulamentului Organic. Ultima
creatie, In ce priveyte tinuturile, sub Fanariati, este tinutul Herpi;
el se formeaza din portitmea rmasa a tinutului Cernauti yi din
defalcarea unei p'rti a tinutului Dorohoiului; numele trage
dela targuyorul Hertel, reyedinta ispravnicului. In condica de
venituri i lefuri a lui Grigore Ghica, din 1776, acest tinut nu
figureaza; 11 gasim pomenit Insa de dare comisarul austriac pen-
tru Moldova, de Metzburg, la 12 Iunie 1788; urmeaza deci ca a
fost Infiintat Intre aceste doua date. In 1833 exista Inca; el va fi
desfiintat printeo nou arondare In epoca Regulamentului Or-'
ganic; de altfel, suprafata lui era foarte mica: un singur ocol, In
timp ce alte tinuturi aveau cate cinci sau yase.
Muntenia. Din judetele secolului al XVI-lea nu mai exista, In
secolul urmator, judetul Peidurq i acela al Briiei. Cel dintat se
contopeyte cu Muscelul; aya 11 gasim In documente pe vremea lui
Radu Mihnea. Diecii cancelariei domneyti scriu numele noii for-
matii contopite In felul urmator: sud. Muy. i Pad. o adica judetul
Muscel i Paduret o. Desfiintarea judetului Braila este consecinta
Infiinrii raielii cu acelayi nume (1542) ; ramayitele judetului se
alipesc la judetele vecine, In special la Ramnicul S'a'rat. Pe vremea
lui Matei Basarab, acesta din urma poarta chiar numele de ju-
detul Ramnicul Sant ( sudstvo Slam Rabnic i Bra-
ila * In documentul inedit din 6 Mai 1646, referitor la satul Bor-
deyti i aflator la Arbivele Statului). In timpul ocupatiunii ruseyti
din 1806-1812, judetul Braila se rein! iinteazei, avand In frunte
doi ispravnici. La 3 Februarie 1811, aceyti ispravnici erau serdarul
Scarlat Cerkez yi slugerul Iancu Fotino.
Spre deosebire de Moldova, nu constatam In Muntenia, In
intervalul 1601-1821, Infiintifai de judete noi. Constatara
unele modificari In ce priveyte hotarele y't reyedintele. Astfel,
judetul Mehedinfi cal mai mare judet, dintre Carpati yi Du-
nare lngloba, in aceasta epoca, i Calafatul ; ulterior, el va fi
trecut la judetul Dolj. Judetul Olt mrgea 'Ana in raiaua Turnu-
lui ; dupa ce ni se va restitui aceasta raia, prin tratatul dela Adria-
nopol (1829), regiunea cuprinsa 1ntre limita nordica a ei yi limita

www.dacoromanica.ro
 COMITATELE TRANSILV ANTE r 489

sudig a actualului judet, va fi anexata judetului Teleorman,

care-si va schimba i capitala, dela Rusii de Vede la Turnu MAgu-
rele. Judetul Rdnznicul Sdrat are drept capital, In a doua jumil-
tate a veacului al XVIII-lea si la inceputul veacului al XIX-lea,
Focfanii munteni, iar nu orasul RAmnicul S'rat, ca mai inainte:
ne-o spune 15.'murit eat Atanasie Comnen Ipsilante cat ci Dio-
nisie Fotino. De aceea, in epoca amintit, i se si spune judetalui
In unele izvoare, cum e de pild descrierea Valahiei si a Moldovei
de preotul Hugas Ingigian, aparuta in 1804, in dou feluri: Foc-
said sau Slam Rananic . Capitala judetului Ialomita era inc5.
Oraful de Floci, la gura Ialomitei, i, dupa distrugerea acestuia,
Urzicenii, lar nu CATrasii, care in 1819, incepeau abia s5 se ridice,
fiind numiti de Dionisie Fotino un orgsel . Capitala judetului
Vlasca era la Gilefti, Giurgiu aflandu-se Odd la 1829 In stpanirea
turceasdi, asemenea Brgilei i Turnului. De aci rezult i cg." ho-
tarul dintre judetele Vlasca i Dambovita era mai spre nord cleat
cel de azi, G6estii i chiar manstirea Cobia fcand parte din
judetul Vlasca, lar nu din Dmbovita.
Transilvania. In Transilvania, faptul esential, sub raportul
impArtirii administrative, in epoca cercetat, a fost noua arondare
promulgat de Imp6ratul Iosif al II-lea. Consecvent planului
sau de a sterge vechea stare de lucruri care facea din tinutul de
peste munti un adevarat anacronism i ca o nou mg'sur." in acest
sans, urmand decretului de concivilitate sau egara' Indreptiltire a
tuturor locuitorilor Ardealului (22 Martie 1781), aceluia de des-
fiintare a servitutii personale a iobagilor (Iunie 1783), precum
aceluia de introducere a limbii germane ca limba comun'a' (26
Aprilie 1784), hot6r6ste Iosif al II-lea, la 3 Iulie 1784, o noud
impeirtire administratiod a Transilvaniei. Nu se tinu seama de
imprtirea istoricA in 7 comitate, 7 scaune s4sesti, 5 scaune
gcuiesti si 4 districte (vezi vol. II, editia a patra, p. 414-415),
ci se alc6tuir' in totul 11 comitate, cu hotare noi, ci, la unele din
ele, si Cu nume ci resedinte noi. Se desfiintark de pilda, comitatul
Zarandului i comitatul Turdei, scaunele skuiesti ale Muresului
ci Ciucului, scaunele ssesti ale Mediasului, Orastiei, Sebesului
Sighisoarei. Districtul Bistritei fu alipit noului comitat care,
cuprinzand Dobka inferioar, o parte din comitatul Clujului
Turda Superioar, Ici stabili resedinta la Reghin. Districtul Bra-

www.dacoromanica.ro
490 JUDETE, TINUTURI. COMITATE

r}ovului, Impreund cu Trei Scaune 0 Cu prti din Alba de jos,

alditui iar4i un nou comitat cu reedinta la Sangeorzul Slcuiesc.
Scaunul Odorhei fu transformat In comitat, adugndu-i-se scau-
nele Cinc 0 Giurgeu precum 0 scaunul filial Cristur. i altele
asemenea.
Aceast radicald transformare, care izbea In attea traditii 0
mai ales In attea interese, mrturisite i nemrturisite, nu se puta
mentine. Chiar dela inceput se ridicara proteste; ele se asociar
protestelor provocate de celelalte msuri revolutionare ale lui Iosif
al II-lea. 0 nou. ell* ar fi putut incepe in Transilvania, In urma
acestor msuri; din nefericire, tot neme0i 0 privilegiatii fur mai
tari. Profitnd de starea de slbiciune 0 de deprimare in care se
gsea imparatul, ei 11 silird cu putin Inainte de a muri fa revie pria
decretul din 28 Ianuarie 1.790 ( revocatio ordinationum ), mai
asupra tuturor msurilor mate 0 s6 readucA viata constitutio-
nal 0 administrativ la ce fusese in 1780. Se reveni deci la vechea
Imprtire in comitate, Beaune 0 districte, a natiunilor privilegiate..

In secolul XVIII constatm documentar subimp6rtiri admi-

nistrative ale judetelor 0 tinuturilor. Ele se numesc ocoale in.
Moldova, pleifi i. plaiuri In Muntenia. Aceste ocoale mol-
dovene nu trebuesc ins confundate cu vechile ocoale ale targu-
rilor (vezi vol. II, editia a patra, p. 464-465). Ni s'a pstrat, in-
tr'un document inedit, din 25 Aprilie 1757, afltor la Academia
Romn, sublinprldrile tinutului Flciu. Ele sunt: # ocolul din.
mijloc *, o ocolul Prutului , ocolul Elanului *, dup valea cu ace-
la0 nume, ocolul Rosecilor (azi satul se nume0e Ro0e0i) 0
ocolul Podolenilor . Termenul muntean plasd a avut la in-
ceput, In veacul al XVII-lea, Intelesul de parte care se cuvenea
unuia sau mai multor proprietari inteo mo0e. De aceea se pome-
ne0e, de pildd, in 1623, o mo0e care cuprindea trei pl4i: plasa
popii lui Sahat , plasa Firasa 0 plasa lui Staico . Mai
trziu, termenul plas a cptat Intelesul termenului moldo-
venesc ocol . In timpul dominatiunii austriace in Oltenia
.

(1718-1739) constatm &A.' judetele din aceast regiune sunt

imprtite fiecare in ate patru pldsi ( plassa ): de sus, de jos, de
mijloc 0 de margine, conduse de ispravnici. De aci, irrip6rtirea In
pl0 se va fi generalizat apoi in Intreaga Muntenie, Meg, a se

www.dacoromanica.ro
 PLISI SI PLAIURI 49/

adopta Lisa si denumirile tip, introduse de administratia austriaca.

Pe vremea cand Dionisie Fotino isi redacta opera sa geografia-
istoric6, prin anii 1816-1817, judetele Munteniei erau Impartite
la es, In pleiyi conduse de zapcii si, In partea muntoas, In

Fig. 8. Ctitorii bisericei din Calvini (azi In judetui Buzlu): t Jupan VItatul za plaiul
jud. Slcueni t, Cu fin sai s B&nic.I. t si Nicolae t. Secolui al XVIII-lea.

plaiuri, conduse de v6tafi . Astfel, judetul Buzgu cuprindea

3 prsi si 2 plaiuri, iar tide-till Sgeuieni 5 plisi si 2 plaiuri (vezi si
fig. 8). In total, erau In Muntenia, pe acea vreme, 137 de plsi si
17 plaiuri, judetul cu cel mai mare num6r de lmprtiri admini-
strative fiind Mehedintii: 11 prsi si 1 plaiu. In Moldova termenul
a ocol * exista Inca In epoca Regulamentului Organic. Harta ma-

www.dacoromanica.ro
492 JUDETE, TINUTURI, COMITATE

nuscrisa alcatuita In 1833, potrivit proectului de arondare al

ministrului dreptatii, marele logofat i. cavaleriu Constantin
Sturza , prevede numai 10 tinuturi i 55 ocoale fa g de 16
tinuturi Eli 76 de ocoale cate erau mai inainte. Mai tarziu fli
In Moldova, termenul ocol o va fi inlocuit prin acela de
A plasa .
In ce privete carmuirea tinuturilor moldoveneti, ea se exercita,
pana la reforma lui Constantin Mavrocordat (1741), tot de catre
vechii peirceilabi, cate doi in tinuturile mai mari, unul in acelea
mai mici (vezi i vol. II, editia a patra, p. 421-424). In un.ele
tin.uturi de margine, ea Putna, ei poarta titlul de starofti; la
Tutova, li se zice vornict.
In Muntenia, inainte de aceiai reform', constatam in fruntea
judetelor, capitani mari sau vel cdpitani, mai insemnati hind cel
din Ramnicul Sarat, cu reedin.la la Focanii Munteni, i. cel din
Mehedinti, cu ieedinta la Cerneti, aa dar cei dela extremitatea
rasariteana rli apuseana a tarii.
In Mucel i in Dimbovita, nu exista vel capitani; aci autori-
tatea superioara e exercitata de vornicul de Cdmpulung rg de vor-
nicul de Tdrgovifte.
Cum au ajuns in Muntenia, vel capital:di sa ja locul parcala-
bilor de mai Inainte, nu putem deocamdata preciza. Cert este a
In veacul al XVII-lea substituirea se Meuse.
Prin reformele sale, atat in Muntenia, in domnia a treia (1740),
cat i in Moldova, in domnia a doua (1741), Constantin Mavro-
cordat luan.d conducerea judetelor, respectiv tinuturilor din mana
capitanilor i a parcalabilor, o Incredinta unor noi dregatori nu-
miti ispravnici. Erau tot cate doi ispravnici de tin.ut, afar de
Greceni, Codru, Cernauti i Carligatura care aveau numai unul.
Cei din Covurlui continua' sa poarte vechiul titlu de pdrceilabi;
cei din Putna, pe acela de storofti; la Botoani nu insa i. la
Tutova, ca mai inainte li se spune vornici. lar peste tinutul
Lapuna-Orhei este mai mare serdarul.
Toti aceti carmuitori de judete primesc o leafei fixei dela
vistierie; in condica din 1 Septemvrie 1776, a lui Grigore
Ghica, ea variaza intre 400 de lei pe lung pentru serdar i. 60
de lei pentru ispravnicul de Codru; majoritatea au 200 de lei pe
luna.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 493

BIBLIOGRAFIE
Moldova. 1. ZAMFIR C. ARBURE, Basarabia in secolul al XIX-lea, Bueureqti,
1898, 790 p. in 80; 2. I. NISTOR, Bucovina sub raportul politic fi administrativ,
Bucureqti, 1915, 16 p. in 80; 3. V. LUNGU, Tinuturile moldovenefti pdnd la
1711, in Cercet. Ist., IV, 2 (1928), p. 97-109; 4. JOAN C. BALILA., Imparlirea
administrativd a Moldovei in anul 1833, in In amintirea lui Constantin Giu-
rescu, Bucureqti, 1944, p. 139-155.
Muntenia. 5. CONsT. C. GIURESCU, Judefe dispdrute din Tara Romd-
neascd, Bucureti, 1937, 8 p. in 8. (Extras din Omagiu prof. D. Gusti); 6.
CONST. C. GIURESCU, Harta Stolnicului Constantin Cantacuzino, Bucureqti,
1942, 28 p. in 80; 7. PAUL NEGULESCU, Istoricul judefelor in Romdnia, in
Revista de drept public, XVII (1942), p. 82-105.
Transilvania. 8. I. S. PUSCARRT, Disertagune despre imparfirea politicd a
Ardealului, Sibiu, 1864, 63 p. in 80; 9. V. MERUTIU, Judefele din Ardeal fi
din Maramure, pdnd En Banat, Cluj, 1929, 239 p. in 40.
Vezi .1 bibliografia din vol. II, editia a patra, p. 425.

www.dacoromanica.ro
 ORMELE SAU TIWUIIILE. SATELE
o In starea in care se gseste
total. Tara Romdneascd, trebue
un guvern de lungd duratd
ferm, ca sci poatd aduce ara En
vechea ei straucire, sti ridice din
ruine atdtea orase ce existau din
vechime si s restaureze atdtea
sate populate, din care astclzi, la
fiecare pas, nu vede cine va decdt
niste triste rdmdsite o.
(Dionisie Fotino, Istoria ve-
chei Dacii).

Oraele sau trgurile de pe fata pmntului romnesc au

auferit 000 jud4ele schimbri In rstimpul dintre 1.601 0
1821. Unele au crescut, ca Intindere i numr de locuitori; altele
au sczut i chiar au pierit; s'au 1nfiinlat trguri noi; s'au
mutat trguri, schimbandu-0 vatra; nu putine 0-au schimbat
1nftiarea etnic. Pricinile acestor prefaceri sunt variate; rz-
boaiele, drumurile noi de negot vecidalatea Thtarilor i a
naturale (rev6rski, pojaruri), coloniz6rile, iat pe cele
mai insemnate.
Muntenia. In judetul Rmnicul Srat se ridia In acest rs-
-timp Foefanii Munteni; In a doua jumtate a secolului al XVIII-lea
,ei ajung chiar In paguba ormului Rmnicul Srat capitala
judetului: aa ne spune Atanasie Comnen Ipsilanti la 1789. Pe
vremea lui Dionisie Fotino, la 1nceputul veacului al XIX-lea,
continuAnd s fie reedinta ispravnicilor, Focanii aveau apte
mahalale, ase biserici de piatr 0 o mnstire, a Sf. loan. Harta
lui Rhigas Velestinliul (1797) arat ca trg mic In Rmnicul Srat

www.dacoromanica.ro
 TARGURILE DIN MUNTENIA 495

Cioranii, astAzi sat; nu mai avem lnsA alte stiri care ad con-
firma existenta acestui tArg. Pe de altA parte, In acte oficiale
ale vistieriei, ca, de pill:1k In acelea, privind arendarea vmilor
In anii 1792 si 1807, apare, alAturi de Focsanli Munteni i de RAm-
nic, Grad4tea. TArg i punct vamal, ea a avut o evolutie regre-
astAzi este comung. rural'. In judetul BuzAului, nu se con-
stat vreo modificare a situatiei anterioare. In schimb In ju-
detail SAcuieni apar, spre sfArsitul rAstimpului pe care-1 cercet6m,
t'Arguri noi. Sunt mai inti Mena de Munte, pe Teleajen, men-
tionati ca atare In opera lui Mihai Cantacuzino, editata de fratii
Tunusli. Un act din 20 Mai 1811, ii numeste 4 oras . Aci era re-
sedinta ispravnicilor; ei stAteau Inge la inceputul veacului al
XIX-lea si la Bucov, tot pe Teleajen. N'ar fi exclus ca Bucovul
s'e" reprezinte noul nume al SAcuienilor, vechea avezare urban din
secolul al XV-lea (Vezi si vol. II, editia a patra, p. 441). Alt targ
nou este Sleinicul, scaunul cAmArasilor care administrau ocna de
sare. Transformarea lui In tArg a avut loc lntre 1776, data redac-
frii operii lui Mihai Cantacuzin.o care n.0 mentioneag fare
tArguri decAt VAlenii de Munte, si 1815, data catagrafiei sau
statisticei oficiale, utilizate de Dionisie Fotino. Sunt apoi Ur
pe Cricov, trecuti, In.tr'un ordin al lui Constantin BrAncoveanu
referitor la ciohodrit, la olalt cu celelalte tArguri : CAmpulung,
Pitesti, TArgoviste, Fi1peti, Ploesti, Buzu, Minnie i Focsani
Stolnicul nu-1 mentioneaa Ins6 In harta sa. Pe vremea lui Fotino,
dei e pomenit sub numele de TArgul Urlatilor (T6pyou `06p-
)tci-rWo p), ajunsese totusi un simplu sat. (cf.,. mai jos, cazul cu
4 satul TArgul Gilortului ). In sfArsit, Geigenii, la rAsArit de Mizil,
apar ca tArg i punct vamal In dou acte ale visteriei, din anii
1792 si 1807. Ulterior, au Imprt.'sit soarta GrAdistei; azi ;aunt
comun.e rurale. i In judetul veoin, al Prahovei, se ridich trei
tArguri noi: Ploectii, Ceimpina i Filipegii. Ploestii lsi datoresc
inceputtl lui Mihai Viteazul care cumpArd pAmntul dala doi
boieri din BAicoi, dAndu-le In schhnb o jumatate din acest -sat.
Matei Basarab ridic aci o biseric6 domneasa. In oursul yea-
cului al XVIII-lea, vatra tArgului s'a.mutat mai.spre miazAnoapte;
asa.rezult cel putin dinteun dociunent cu dataide 2 Martio 1808
In care se spune: si.dupg curgerea vreMilor.,,trgAndu-se i ora-
sul mai Jadeal, a.ramas Sf.tBiseria (a lui Mati J) i rA de ma.,
4

www.dacoromanica.ro
496 TARGURILE ST SATELF,

halagii E Odata cu desvoltarea Ploetilor scad targurile vecine

Gherghita, Targorul i Bucovul : azi tustrele au ajuns simple
sate. Cdmpina apare ca ora in harta stolnicului Constan.tin Can-
tacuzino (1.700); tot ca ora o tie Miron Costin In 1.684, po me-
nind-o alaturi de Buzau, Gherghita, Ploeti, etc. Inca din 1663
se facea o targ aci, fara ca localitatea sa fi cpatat lima caracterul
urban. In catagrafia manuscrisa din 1810, ea e trecuta ca fiind
alcatuita din dou prti: Campina Vistierului (Parvu ?) i Cam-
pina Stolnicului (Constantin Lupoianu). Filipegii din Prahova
sunt pomeniti ca targ In lucrarea lui Mihai Cantacuzino ; in harta
Stolnicului ii ga'sim trecuti ca simplu sat; ridicarea lor a avut
loc deci In acest interval (1700-1776). Tot in judetul Prahova,
amintete Dionisie Fotino i oraul Telega, unde este ocna de
sare i scaunul camaraplui . Calificativul de ora a putut fi de-
terminat i de marimea aezarii: ea avea In 1810, 368 de case
Cu 1410 suflete. Fapt este ca celelalte izvoare, contemporane i
posterioare, nu Intrebuinteaza acest calificativ, ci o considera' ca
sat. Admitnd totui ch. Telega a fost la un moment dat, lnainte
de revolutia lui Tudor, targ sau ora, multumita exploatarii ocnei
de acolo, astazi In urma incet'arii acestei exploatgri, localitatea
a redevenit comuna' rurala; In locul vechei saline, e acum un lac
sarat, Cu proprietati curative.
In Ialomita, vechea avezare dela Floci decade, din pricina
necontenitelor rzboaie ruso-turce, purtate tocmai prin partea
locului. La Inceputul veacului al XIX-lea, ispravnicii nu-i mai
aveau reediata aci; Dionisie Fotino care in 1812 e tocmai isprav-
nic de Ialomita spune ca de abia a gasit urmele * oraplui alta
data atat de Infloritor (vezi i fig. 9). Noua reedinf e la Urziceni,
targuor cum 11 califica acelai Fotino cu o singura bi-
serica; la 1778 era Inca un simplu sat; in 1780 avea coala
cu dascal plait de stat iar in 1792, Martie 29, o porunca
domneasca se adreseaza 43 voau tutulor oraenilor lacuitorii
targoveti din Urziceni sud Ialomita... . Dupa 1778 incep
a se ridica iCeildrafii, pe locul Lichiretilor; la 1815 erau
orael nou * i schela la Dunare. Numele se
(victv xciy.67coMv)
explica prin prezenta aci, Inca din veacul al XVII-lea, a unui
steag de calarai. In Ilfov, nu apare documentar nici un targ
nou: Oltenita nu e mentionata ca orael la Dionisie Fotino. In

www.dacoromanica.ro
0 Fig. 9. -Plata de mormint la PM. a Petrii (Ialomita) provenind din vechea asezare a Orasului de Floci. E
una din putinele time ramase din acest oras, atat de lnfloritor In veacurile XV-XVII.

www.dacoromanica.ro
498 TARGURILE $I SATELE

Vlasca, gasim la 1700, o localitate mai insemnatd: Hodimaia,

trecuta ca oras in harta Stolnicului Cantacuzino ; in 1580 era
inca sat ; ea s'a ridicat in cursul veacului al XVII-lea, probabil
In legatur cu prezenta aci a unui steag de calarasi. La hice-
puttil celui de al XIX-lea, l'amasase o capitanie dar asezarea
decazuse; ea nu mai era trecuta printre trguri. Dealtfel chiar
resedinta ispravnicilor, GeieVii, este numita de Dionisie Fo-
tino sat ; observarla c in 1780 acest sat avea o scoala
Cu dascal platit de stat, incepea deci sa se ridice. Nu pare
probabil nici ca Ogreizenii de pe Arges, dela extremitatea
canalului lui Ipsilanti, sa fi fost targ, asa cum e notat pe
harta lui Rhigas Velestinliul (1797). Miron. Costin in opera
sa polona, Cronica Tarii Moldovei si a Munteniei , alcatuita
intre 1676-1683, considera drept oras localitatea Greidigea;
fie oare vorba de cea de pe Arges ? Totusi Stolnicul Constantin
Cantacuzino nu o trece, in harta sa, pe aceasta din urma printre
targuri, ci numai ca sat cu asezare boiereasca. S. fi decazut oare
asa de repede? Sau informatia marelui cronicar moldovean
priveasca ea, mai curnd, Gradistea din Ramnicul Srat ? Cert
este ca, la sfrsitul epocei fanariote, Vlasca nu mai are nici un
targ sau oras; Giurgiu continua sal fie raja turceasca.
In Teleorman, opera lui Mihai Cantacuzino pomeneste ca oras,
Riqii de Vede adica de pe raul Vedea cu dou5. biserici .
Inca in 1695, parcalabii din Rusii de Vede iau vama satelor din
jurul targului, J'ara amestecul capitanului de judet. Resedinta a
unui steag de calarasi in veacul al XVII-lea, aceasta asezare
datoreste numele, dup 1.11111 cercetatori, prezentei Odinioara
a unei colonii de Rusi, dupa a1ii, el ar fi in legaturd cu
corpul militar de tara, din care un detasament, un steag ar fi
stat aci; de aceea i denumirea -moderna: Rosiorii de Vede. In
1780 exigd aci, ca,si la Urziceni i Gaesti, o scoal cu dascal platit
de stat.
In j1idete10 Olt, Argel'i,Mitsce1 xa con.statam vreo schimbare:
sunt tot targurile vechi, de dinainte de 1601.
In Dambovita, exista, in a doua jumatate a veapului al XVII-lea,
trgul Corna(el, pe apa ; el e pomenit de Miron Costin

In opera sa polona amintita mai sus. La Cornatel, la podul de

piatra iese loan Mavrocordat, in 1717, inaintea Ttarilor

www.dacoromanica.ro
 TARGURILE DIN MUNTENIA 4991

sileste sa elibereze robii ce fcuser6 prdnd In Oltenia si In vestuI

Munteniei (vezi vol. III, 1, ed. a doua, p. 241-242). Ulterior, targul
a decazut ; Dionisie Fotino nu-1 mai aminteste ; pe acea vreme,
nu mai era cleat o simpl cApitnie si o resedint de p1as6 ;
azi e comunA rural.
TrecAnd In Oltenia, aflm, In judetul VAlcea, un tArg nou:
Ocnele Mari. El apare cu aceast6 calitate In harta Stolnicului
Cantacuzino (1700); mai tarziu, la 12 Noemvrie 1791, &im or-
dinul de numire al lui Iacov, judet adica primar la orasul
Domniei Mele Vel Ocna sud Valcea *. (Ocna Mare judetul VAlceal).
Tot In VAlcea, spre sfArsitul epocei fanariote, e pe cale de formare
dintr'un bAlciu al Episcopiei de Minnie tArgul Dragetfanilor;
la 1 Ianuarie 1791, pe timpul faboiului dintre Turci si Austriaci,
administratia acestora din urm' Int5reste episcopiei sus amin-
tite printr'un act in.c6 inedit vama dela Dr6g6sani afar
numai Mr de obor de vite ce s'ar vinde care se va lua de vamesii
obisnuiti. Venitul e mic s'i nu va pricinui pagub6 c'mArii Imp6-
r'Atesti . Mai tArziu, la 16 August 1809, se vorbeste, Intr'un act,
din nou, de zilele blciului ot ItAureni i ot Drsgsani . Nu stim
cat temeiu se poate pune pe stirea lui Miron Costin, care, In
opera sa In limba polong despre Wile romnesti, trece printre
orasele Munteniei si Cdinenii . Alte informatii nu mai avem
In aceast privint4. Harta Stolnicului Cantacuzino nu cunoaste
cleat satul aineni, In judetul Arges. In Romanati, se desvolt6
Caracalul, al e.rui Inceput ca targ, dateaz'd Intocmai ca si al
Ploestilor din vremea lui Mihai Viteazul ; In 1587 era Inch'
sat (vezi vol. II ed. IV, p. 441); In 1626, Septemvrie 6, Alexandru
Vocr serie ptirdilabilor dela Caracal s'6 bat6 si 86 pornease la
lucru niste rumni nesupusi ai mnstirii Cozia. Matei Basarab
zideste curti domnesti # la Caracal; Constantin Brancoveanu
face reparatiuni, oprindu-se uneori In acest loe, In drumurile sale
prin tail. Se desvolt de asemenea Brcincovenii, locul de bastin
al lui Matei Basarab si al lui Constantin Brncoveanu (vezi si fig.
10). La 1700, In harta Stolnicului, el apare ca oras sau tArg; tot
ca oras, alaturi de Craiova, Targu-Jiu si Ocna , 11 gdsim si In-
tr'un ordin, cu data 29 August 1733, al Administratiei Austriace
din Oltenia ; In 1776 deedzuse Ins, ne mai fiind trecut In opera
lui Mihai Cantacuzino printre tArguri. Evolutia regresivA a aces-

www.dacoromanica.ro
BOO TARGURTLE ST SATELE

-- e-
, -,
- .
. _g... - w gs 1
,h44,1',4144- ri ;-rsrisw4nAls'cl,,cuir% . I ....

I' ..111i4:111fAgflirr.
.,
i . '
ITAL4541113 3111% prOS1411,0
.: ....: . .

.4:1401k.t iittio4iit-til...,,*044.*/14,t**ittiAw.
iTT: ,,,,
,,.
" -.:,-,; .c, ,
....1 ...,.. ...
*117:1111 if eLi,,,,vri,,147: AI 1194Aalt jletWAt ivirTfi Iii52 7.
,7t, -- , .--f,
111/11111-W11i51 :TYffIC,iniAig o . ' ' .

. " 4,,
.1 "'" ,',L4 1,, '
,, 1. .43,11 Atilt, A% Ign-;3151,1,15 .
"c ' . .4. ;+ ; -
IC Ai I_ 0.1m EVAN VT% AytniAVIt +I

.- .4. s. LI !sari.r A,;i-Wliel .. AA - S

'ir ZY ryonogt,titIvi
g ..., S;-

:t;;:; ;,-ArAiA ASS A c . riS.Af 1 (MI MCI .4417,01% CA rottli/ ,TI AAOCTIOIZIAZ ,
% Ie
, qatraTmw
.. , . ,, ,,,,,,4 nirvrpios4wriil Imo MA' . MK ;KOAti-)1+1(mil,"'
.... to
1.9511TA eVAlf AB Mpg WH.C..)5 AAcr% 444( l'Iffri NI, ,cAcnatiter
;
4$itt1jTinAl.nti.604A1 Awrfitinti 4 tylfg41'001 ail fAl ,IIITTO4A1 Asir*,
f..2..Ntrinp:_triTtot Tim'iittn : c Itg.iv A. Mu 5(4 LAi f !Tpf Fif4.111.
.J'A5)1!;-_Inis
. 11,
o".
AfrOoTt fttilftlA /MS.,kgrayllialpfsrs ..-A AM 0 ?4,f11% . C5i.
, , ,,..
fqr At AA 616,1,-,05% +iF11:014A1 Jr-win-if 110 A Offr,14,-,,AAittIT ti
r: MN, 5,ortivr.letvip,...)is,N Aim& Al jA,rekka_nte....tiuti AK04174* . 3

4ssioitionti-K"iiiikaltidi hi lie a 11)L

P. ) ,- = i ' ,r'r, or ' .ar , i a , , hi4vii4,:,
s l o, "ff ; ;4;3
eViff..4(A; 4}tg
M',I ARI .' cA:r oil ims 43.4AnaTA,w,z,, li tsnAtm. Awl
Aomtvrol.,i

,.

7 144.444uP442
,
It-IKRWI! ..
ri
1: - ' - .. 7 - N
. ,,
-
_ , _.Pario,"--- . .., , _

uzia).41.0.1 Sisit rOli Ir'"?.112, ''s

,
' 3r), "..-) Z/4 ' -
A i!ipvi4'./-4y704, 4# ?:
- ;-el ''-'4'.._ tf-4.'" j--;-71" ' -
rwidl
IA.; ah h ?r t.( ',,47/(q._fr-,n 6 c ..,

4 ..f:?; \").4.1 _-. 4.. -/2 loy, -

(
-.:1.7,,, 4.4-7. ::4hp.,...ryi Al/
:,,......, ...4.--.4:. ' / ,-Le .

4i,) :

, .-
f.
Ifir frt

'

Fig. 10. Autograt al lui Constantin Brincoveanu pe o Evanghelle ferecat5. In

argidt, arulta de el mIn5stirli trAncoveni. Autograful are urnAtorul cuprins:
Aceasta stint& Evangltelle IntrumusetAndu-o cu argIntul pe denatarl dupe cum
BA veade, o am mahinat sfintei ministiri deis Brancoveani unde este hramul
Adormirea IllscatoareI de DumnezAu stApInel noastre !Auld. La It. 7199[16911
Costandin B. Voevoda i. La manstlrea Brancoveni (RomanaIi).

www.dacoromanica.ro
 TA RGURILE DIN MUNTENIA 501

tei asez5ri cred ca a inceput dupa sfarsitul nenorocit al lui Bran-

coveanu. In Dolj, nu se indica nici un centru nou mai insemnat.
In Gorj, in afar% de vechiul Targ al Jiului, constatam, la 1776,
targul Ciirbunegi; Dionisie Fotino Ii d calificativul de <t orel .
Nu este o avezare urbana noua, ci numai un nume nou pentru
Targul Bengai sau Thrgul Gilortului. La inceputul veacului
al XVII-lea, acest targ decazuse i ajunsese un simplu sat; In-
tr'un document din Ianuarie 1619 i se si spune chiar satul
Targul Gilortului (S MOIL TphruHAOpTSAOK). Prosperand din
nou i ajungand iarasi targ, el Ii schimba, pentru a doua ()ark
numele, devenind Targul Carbunesti. Astazi este iarasi comung
rurala: un caz tipic de evolutie periodic progresiva' i regresiv.
Evolutie regresiv' constatam si la Tismana. Oras la finele vea-
cului al XV-lea Vlad Voda Calugarul da porunca' la 3 Septem-
vrie 1491 tuturor celor ce in mosii de ale manastirii sa se stranga
In ores la Tismana ($ &vow S THCMI114) inaintea cinstitilor
bani ai domniei mele el apare la finele veacului al XVII-lea
ca sat, e adevarat, mare, dar sat. Dovada e hrisovul lui Con-
stantin Brancoveanu prin care intareste mada'stirii liudi 280,
case de rumani, intr'acest sat, A' fie de treaba si de poslusania
sfintei manastiri . In judetul Mehedinti In afara de vechiul
Calafat constatam trei targuri: Cernetii, resedinta ispravnicilor,
Baia de Amnia' i Cleanovul. Primele dou aunt trecute In harta
Stolnicului; in opera lui Mihai Cantacuzino i in aceea a lui Fo-
tino, Baia de Arena lipseste Insa. Ceea ce Inseamna ca decazuse
Intre timp, ajungand un simplu sat. Cauza e, dupa toate probe-
bilitatile, Incetarea exploatarilor miniere din aceasta regiune.
Cleanovul, cu nume de origine slava, apare ca targ pe vremea celei
de a treia domnii a lui Mihai Sutzu (1801-1802), cand are de
suferit pradaciunile pasvangiilor (vezi vol. III, editia a doua, p.
321). Aceste pradaciuni au contribuit la evolutia lui regresiva:
azi Cleanovul e comuna rurald'. Miron. Costin, in opera sa scrisa
In limba polona: Despre Tara Moldovei $i a Munteniei, trece
printre orasele din Muntenia i Strehaiu; ea nu figureaza task
In aceasta ipostaza, in harta, de o mare exactitate i posterioara
numai cu dou decenii, a Stolnicului Cantacuzino. De Turnul-
Severin nu poate fi vorba In epoca cercetata de noi; el se va In-
temeia abia pe vremea Regulamentului Organic.

www.dacoromanica.ro
50i1 TARGURILE $1 SATELE

Dobrogea. Pe langa avezarile mai insemnate de pe trmul marii

dealungul Dunarii, constatate documentar Inainte de 1601 vi
care-vi continua, nand mai bine, eand mai ru, existenta,
In veacurile XVIIXVIII, in Dobrogea, vi un numar de alte
targuri. E probabil, pentru unele din acestea din urma e sigur
chiar, c erau, in realitate, mai vechi; n'avem frig sau Inca
in totdeauna dovezile sigure necesare. Macinul exista pe vremea
lui Mihai Viteazul; Aron Tiranul, contemporanul i aliatul aces-
tuia, 11 ocupa in iarna anului 1595. In 1640, un sol polon, trecand
prin localitate, o numevte, in dou randuri, oravel . Ceva mai
tarziu, in 1667, un alt sol polon Ii apune primul ora v turcesc
pe calea spre Stambul. Acelavi calificativ i-1 d un al treilea sol
polon in 1700; acesta din urma adauga un amanunt important
In ce privevte popula0a ronidneascii a regiunii. Pornind dela
Macin povestevte el In drum, pe campie, o mare multime
de -tarani moldoveni au intampinat pe sol cu daruri . Mai departe,
dupa opt ceasuri de calatorie, solul ajunge la Daiakioi, avezat
pe malul Dunarii. i aci continua el Moldovenii de rit
grecesc, cu alugarii lor, au ievit din sat in intampinarea solului,
Cu multe daruri, cerand srute nana dreapt Spre sfar-
vitul secolului al XVIII-lea, se pare ca targul decade. In 1766,
solul polon Toma Alexandrovici 11 califica drept oreifel turcesc
foarte sireiccicios iar in 1780, un alt sol polon vorbevte de satul
Niacin, la vase ceasuri de drum de Galati . Numele acestei avezri
nu mi-1 pot explica in chip satisfacator ; localnicii ii spun Mecin.
Daca* in ce privevte Mcinul, izvoarele, in genere, stint de acord
in a-1 prezenta ca un oral mai mic, in schimb nand e vorba de
Defieni pe turcevte Daiakioi opiniile variaza: unii II socotese
ravel sau trg, altii sat mare. In harta lui Dimitrie Cantemir,
e infativat ca sat; in aceea a Stolnicului Constantin Cantacuzino,
ca ora. Un raport italian dela inceputul secolului al XVII-lea
ne apune &a' la Dieni locuiau mai multe mii de Romani, cu fami-
Iiile lor, fugiti din Principate din cauza tiraniei Domnilor.
Cert este ca avea un numar insemnat de locuitori, trani munteni
moldoveni. Cat era de in.semnat numrul lor rezult vi din
Imprejurarea ca au fost in stare sa bata i s distruga, in 163,
un corp de oaste munteana (vezi vol. III, p. 4). In 1766, solul
polon Toma Alexandrovici, trecand prin Dieni, 11 caracterizeaza

www.dacoromanica.ro
 TARGURILE DIN DOBROGEA 503

drept un ravel tr ruine . In aneasta localitate era un conac

al curierilor i solilor, pe drumui Galati-Starnbul. Numele ei In-
seamna: urmavii lui Daca sau Daia (cf. satele ,Daevti in Argev
Valcea, Dgivoara in Tarnava Mare, Daia i Mi.-la In Vlavcal
cf. numele vechi romnevti asemanaoare Braea sau Braia
Maia); poate BA Insemne Ins i locuitori venili din Daia ;
primii refugiali munteni aci vor fi fost din satul Daia
din Vlavca.
Mai spre miaz52i, pe ldrmul drept al Durarii, inteun loo care
domina lntinsa .cmpie munteana, este Hamm. In 1667, o solie
polon o califica' drept ravel ; In 1722, polonul Filip Orlik
inseamn: Crevtinii din oravul Harvova m'au rugat sa staruiesc
la Constantinopol sA li se permit sa cladeasca o biserica . Dei
forma numelui oravului, cu sufixul ova, denot6 o influenla'
slava, am impresia totuvi ea in rAdAcina lui se ascunde strAvechiul
nume antic: Carsium. Cu atat mai mult, cu cat ruinele avezarii
greco-romane sunt chiar pe locul Harvovei de azi.
Nedumerirea care exist' in:ce privevte caracterul Daimilor
sat mare sau targ? se refera vi la Cernavoda. In harta Stol-
nicului (vezi fig. 11), aceasta avezare e reprezentata sub forma
unui targ, asemenea Gherghilei de 'Ana Ploevti. In prefala
Slujbei Sfantului Dimitrie Basarabov, aparute la Bucurevti In
1779, se arat5. ea in timpul ralzboiului dintre Ruvi i Turci, au
fost c'alcate de cei din.tai satele de peste Dun're i rapt Cerna-
vodd . Pe de alta parte, in harta lui Rbigas Velestinliul (1797),
avezarea apare ca sat. Tot astfel o numevte i hrisovul din 21
Martie 1777, prin care Alexartdru Ipsilanti intarevte la dou. bi-
serici Insa una in casabala Babadagai, Cu hramul Sf. Dumitru
i alta In satul Cernavoda, la Bogazchioi , cu hramul Sf. Nicolae
al Miralichiei, cate 25 de talen i anual, danie movtenita dela domnii
dinainte vreme. Numele Cernavoddi, de origine slava, Inseamn6,
In. romanevte: aria neagr'. Este denumirea Milli care incepe
chiar de aci, din margin.ea avezdrii, dela malul Dudrii, vi
para. dincolo de Medgidia. Turcii i-au spus aeestei blli tot ava:
Cara-su apa neagra , Bogazchioi &lied *satul gol-
fului : balta, prin ma'rimea ei azi, din cauza terasamentului
caii ferate vi a voselei a Mai scazut ram impresia tinui golf,
unei prelungiri a_Dunarii.

www.dacoromanica.ro
 tvi

i. , -.' .......;..,,,::;:
A.Sg, ,
-
...., 1 4.
:-';:::. ---"(
1 A

.....:, .
f V fig,
34.. --.4., al......-
r ' 2.
T.t
:

'.: ;,
.'41/
'
'-'4 41 < "4'..t.4''' 4

--.4'. t'Att4 -..

1

Zn-,""C.1:i
'%*..,Z
---1-..!

- ..-, ,.._
-1,'Z' 4
,,

E
.7-001.-
1 '
- .
If "t
' I% D d tiki's-Z.:.'.' .--
,,..._,........,...2L -, ..; .
,.. -.1;;=1 -. 1.- - 4T - rA
f . o

,n-scas It.,,
..h.44,........
.. , .. . , ,,, ..Ittom Ewa,:
......m.smisari -; ', : ,..,...'.,..;,... .5.." .'... , - -.1,.
-

Fig. 11. Harta Muntenlel, de Stolnicul Constantin Cantacuzlno, imprimata la Padova (Italia), In 1700. In coltul de sus, stanga,
portretul voevodului Constantin Brincoveanu, titlul hart!! In greceste Q I stema tarli. In coltul de sus, dreapta, acelasi titlu In latineste.
In coltul din stanga, jos, indicarea dealurilor Cu podgoriile vestite ale tarn, lar In collmi din dreapta legenda, In greceste l latineste.
Origmalul la British Museum, London. 0 copie fotogratica la Academia Romana.

www.dacoromanica.ro
 TARGURTLE DIN MOLDOVA 605

Pe harta Stolnicului Cantacuzino apare ca trg sau ora, la

:sud de Cernavo" i Rasova (Pckaod-r); e singurul izvor cunoscut
mie care-i d calitatea de avezare urban. Se poate ca in jurul
1700, ea s fi avut o situatie infloritoare, ca azi
...e un simplu sat ; un alt sat, cu acelavi nume, intalnim in judetul
Gorj.
Medgidia, ca ora, dateag din secolul al XIX-lea, dupg 1821,
nu intr deci in cadrul cercetarii de fat.
Moldova. In judetul Putnei, vechiul trg al Adjudului
chimba, spre sfrvitul secolului al XVIII-lea, vatra, din cauza
revrsrilor Siretului. Noua vatr este spre sud-vest, mai aproape
-de valea Trotuvului. Au rmas totuvi o sam de locuitori vi in
vechea avezare, ava inct astzi, alturi de trgul Adjudului,
exist ca simplu sat Adjudul Vechi. Odobeftii se transform
In trg la finele epocii fanariote i in primii ani ai domniilor p-
mntene. In 1803, Aprilie 18, inteo hotrnicie, se vorbevte Inc6
de movn.enii din satul Odobevti ; in 1820-1821, transformarea
e pe cale de infptuire. In aceiavi epock Panciu apare ca un trg
infiintat de curnd ; In recensmntul fiscal din 1820, el figureag
numai Cu 48 de liude sau contribuabili, in timp ce sunt sate ca
Soveja,k-Campuri, Movilita, Vulturul, Pdureni sau Paunevti, cu
peste 200. Numele e sud-slavic, srb sau bulgar, probabil dupg
numele celui dintAi avezat aci sau a vreunui colonist de frunte.
In 1820, gsim in Focvani pe Panciul Srbu . Domneftii au
fost trg in veacul al XVII-lea; aci ii avea o avezare, o curte ,
sotia lui Eustratie Dabija, soacra lui Gheorghe Duca Vod. Astzi,
devi. !vi pstreaz6 numele de Domnevtii-TArg, aldturi sunt Dom-
nevtii sat a dechut in.s vi a ajuns o micA avezare rural.
In judetul Tecuci se ridich, in prima jumgate a veacului al
XVIII-lea, trgul Putenii, pe valea Gerului. Cronica atribuit
lui Enache Koglniceanu arat c, in a treia domnie a sa (1748-9),
Constantin Mavrocordat a scos pe negustorii turci numiti Laji
din tarh; operatia s'a fcut mai inti la Vaslui vi de acolo la
Brlad vi la Pufeni i la Focvani vi la Agiud i la Tecuoi vi la Ga-
lati . Din felul cum sunt pomeniti la o lalt cu o serie intreag6
de avezri urbane, rezult c6 Putenii izbutisera, din sat cum fu-
sesera mal inainte, s devin trg. Inflorirea se datorevte faptului
e se aflau, ca loe de popas, pe drumul cel mai scurt dintre Brlad

www.dacoromanica.ro
5C6 TAR U RT LE I SATELE

vi Pisa'', cam la jumAtatea distantei dintre aceste dou

Azi, Putenii sunt comun rural6; evolutia regresiv. se explic6
prin construirea oselil nationale care nu mai merge direct,
abate pe la Tecuci.
In Covurlui, in afara Galatilor care iau o desvoltare din ce
In ce mai mare vin corbii Ora vi din Egipt i din Barbaria
(Africa de Vest), gsim trgul Piscul. Situat pe drumul spre
Brlad, aci era primul cortac al c5.16torilor care plecau dela Du-
rare. Miron Costin, in Poema polora alatuit. In Iulie 1684,
il numevte orgvel ( miasteczko ).>); tot ava 11 numevte, in
1700, vi solul polon Rafael Leszczyriski, In timp ce Galatilor le
spuneora v ; pe harta lui Dimitrie Cantemir, el e inf6tivat ca
avezare insemnat trei turnuri cu steaguri in vrf aseme-
nea Tecuciului, Huvilor i Flciului, pe cand Focvanii de pild,
sunt redati numai printr'un turn, Mr6 steag. Azi, Piscul este
simplu sat ; se mai vkl Ins5 ruinile cldirilor trgului de odini-
oar.
In judetml Baciu, e mai IntAi de semnalat schimbarea vetrei
trgului Trotu$. C6lugrul misionar Bandini, dela care ni s'a
pAstrat o important:6 descriere a Moldovei sub Vasile Lupu (1646),
ne spune c6 vechea vatr. era cu o jum6tate de mil ungar6
mai spre rgrit ; se mai vedeau pe atunci, acolo, inc6 nivte
ruine ale bisericii catolice. La apus de Trotuv, chiar In vecin-
tatea ocnelor de sare, se ridic, in veacul al XVII-lea, rdrgn1
Ocna; pe vremea lui Bandini era Inca' sat, dar un sat mare, avnd
circa 300 de case; sub Dimitrie Cantemir devenise trg; cu acea-
st denumire apare el in Descriptio Moldaviae (1716). Dup
aceea, in veacul al XVIII-lea, Ii pstreaz6 situatia, in timp ce
Trotuvul decade ; astAzi, acesta din urm6 cu tot numele de
Targul-Trotuv pe care aidoma Domnevtilor, continu6 s6-1 poarte,
este un sat obivnuit. Avem astfel un caz tipic de evolutie pro-
gresiv6 i regresiv6 conjugat6 a dou6 localitti invecinate; in
timp ce una se ridia, cealalt decade. Tot in judetul Bac6u, la
rsarit de Siret i spre sud-est de oravul de revedinfa, constat6m,
pe vremea lui Dimitrie Cantemir, trgul Soci. Pe harta inv6ta-
tului donm moldovean, numele apare sub forma trunchiat6:
Qcze; e, de sigur, o greval la gravarea in aramil. Ast6zi, Socii.
aunt comura rura16,

www.dacoromanica.ro
 TARGURTLE DIN MOLDOVA 607

ID judetul Tutova, nu intillnim nioi o avezare insemnat nou6;

Barladul continu e fie revedinta nominald a Vornicului de Tara
de Jos j cea efectiv a celor doi vornici mai mici care-i in locul.
In judetul Floiului, al'aturi de Hui, vi mai mare dectlt acesta,
este, pe vremea lui Dimitrie Cantemir, Teirgul Feilciului. Pro-
babil ch' aci a fost reedinta vechilor paralabi; dela aceasa ave-
'are i-a luat numele vi judetul. La inceputul veacului al XIX-lea,
.c'and scrie Dionisie Fotino, ispravnicii succesorii parcglabilor
vi predecesorii prefectului stteau insa la Hui. In acest din
urm6 ora sunt aduvi colonivti bulgari pe la linele secolului al
XVIII-lea vi inceputul celui de al XIX-lea. Pierderea Basara-
in 1812, ceea ce insemna, pentru jude-tul FAlciu, pier:
clerea jumMtii r6gritene a lui d'a" o grea loviturk sub toate
raporturile, acestor dou avegri mai insemnate din dreapta Pru-
tului; in 1930, cu prilejul recengm'antului, Targul Fllciu era
comun." rural vi nu nunara nici trei mii de locuitori.
Nimio nou de semnalat, sub raportul avezgrilor urbane, in
judetul Neamt. In Vaslui se ridic6 avezarea dela Scelntela, loe
de popas pentru caTtorii care mergeau spre Iavi sau veneau de
acolo. Miron Costin, in o Poema Polon6 (1684) o calific drept
o orel ; Neculce, relatand venirea in tar a lui Nicolae Ma-
vrocordat intea intSia domnie (1709-1710) o trece hare tAr-
guri , araturi de Tecuci, BArlad vi Vaslui; se pare lag c des-
voltarea acestui cen.tru n'a continuat de oarece nu-1 mai gsim
pomenit nici in Descriptio Moldaviae (1716), nici in opera
lui Dionisie Fotino (1818) In Roman apare la 13 Apnlie 1606,
ceea ce Inseamngc exista din veacul al XVI-lea, tArgul Selzeia,
avnd voltuz vi pArgari; sub Constantin Cantemir (1685-1693)
era Inca trg, dat de domn lui Iordache Ruset vistiernicul, drept
despgubire pentru o sum6 de bani ce-i luase acestuia mai inainte;
Dimitrie Cantemir nu mai mentioneazd Ins Scheia in 4 Descriptio
Moldaviae , nici Dionisie Fotino in opera sa. Ast'Azi, nu e nici
inkar comunA rural cu prim6rie proprie, ci depinde de alt
connin.
In parica dela ra's4rit de Prut aAinutului,Iai.setintemeiazAi
In 1792, targul Falesti care poar,t5 in Lartele yrexuii, i numirale
de. o Pele,arsii .13einzeiren . La 5 August 1.794,, ,Mihai,Sutzu
44ruievta, 1iercii Glieorghe din Ilert4) vpnitul inortas4i

www.dacoromanica.ro
508 TARGURILE SI SATELE

piei trgului Fleti sau Chele ars ot tinut Iaii , iar In 1803,
recensmantul sau catastihul fiscal cunoscut sub numele de
Condica liuzilor pomenete pe trgovetii ot PAnzgreni -
apartinand vistiernicului Bal. Faptul c aezarea poart mai
multe nume nu trebue s mire: constatm o serie intrea0 de-
trguri moldoveneti care intr5 In aceast categorie. Citm ast-
fel trgul Mihileni cruia i s'a zis i Targul Nou i Vladeni,
apoi trgul Sulita zis i Sulitoaia i Drcani, tArgul lui Brnz
sau Drancenii, trgul Ciungi sau Bicaz, trgul Aspasieni sau
Hangu, etc. ; In Muntenia amintim cazul Crbunetilor din ju-
detul Gorj, numit mai Inainte rrgul Gilortului i Targul BengAL
In 1816, Swiniin pomenete trguorul Fleti apartinnd tot-
lui Bal; azi e comuna rural. Chiar In marginea oraului Iai,
Miron \Toda Barnovski (1626-1629) Intemeiaz trguorul -
Nicotina; cu vremea, el devine un cartier al capitalei moldove-
neti (vezi vol. III, editia a doua, p. 45).
In judetul Harlului, trebue notat evolutia regresiva a Cot-
narilor, alt data centru Infloritor. Pe vremea lui Dimitrie Can-
temir, targul era administrat de un pabarnic ; catolicii din loca-
litate aveau, dupg spusa domnului, biserici de piatr de o con-
structie superb . Astzi, Cotnarii sunt un sat cu circa o mie-
de locuitori. Un alt caz de evolulie regresiva ni-1 oler trgul.
.'tefnesti. Pela 1600-1625, el numra, dup spusa unui strain,,
dou mii de case, deci zece mii de suflete. Miron Costin, In Poema
Polon (1684) 11 numete ora ( miasto ). In Descrip-
tio Moldaviae e trecut ca trg; Dionisie Fotino nu-1 mai po-
menete Ins, ceea ce Inseamna c dechuse. Vstrandu-i carac-
terul de comun urbank el abia apropie astzi (9692 locuitori
In 1936) cifra populatiei dela Inceputul veacului al XVII-lea..
In actualul judet al Dorohoiului, se Infiinteaz, prin brisov-
domnesc, de catre Duca Vod, In 1672, tArgul Herpi. El apar-
sine, pn In 1775, tinutului Cernuti. Dup rpirea Bucovinei.
procedndu-se la o n.ou arondare a tinuturilor sau jude-
telor, se formeaz Intre 1776 i 1788 tinutul Hertei, avand_
drept reedint trgul cu acelai nume. Dupii desfiintarea tinu-
tului (vezi mei sus p. 488), tOrgul decade, situatia de azi
mult inferioor celei dela finele secolului al XVIII-lea. Un alt
trg din actualul tinut al Dorohoiului, Darabanii, prinde sa se

www.dacoromanica.ro
 TARGURILE DIN MOLDOVA 609

ridice la inceputul secolului al XIX-lea; in recensmAntul din

1803 figureaz' cu 74 liuzi sau contribuabili; in cel din 1820, cu
125; Dionisie Fotino nu-1 mentioneaza trig. Numele i se trage
dela vechiul corp de oaste al drdbanilor ; aci era resedinta unui
detasament (vezi cazul similar al lipcanilor moldoveni: tArgul
Lipcani in judetul Hotin si al calarafilor munteni: orasul Cal-
rasi. Cel de al treilea tArg nou din Dorohoi este tArgul Sdeeni,
pe valea Basului. Ni s'a Ostrat actul de intemeiere, din 4/16
August 1818, dela Scarlat Callimachi. El prevede tinerea a 12
iarmaroace pe an si a unei zile de tArg statmAnal; mortasipia
pe vitele vAndute va reveni proprietarei, domnita Efrosina Ma-
vrogheni ; aceasta are deja , ale ei, douAzeci de dugheni scutite
de banii agiutorirgei si de... once angrii .
tinutul sau judqul Sucevei, Dimitrie Cantemir pome-
neste, in afara de capitala, Rclautii tArg i scaun de episcop .
Pe vremea lui Stefan ce! Mare, Rddulii erau se pare inc
sat (vezi vol. II, ed. a patra, p. 449); transformarea lor in trg
trebue s fi avut loe In cursul secolului al XVI-lea. Fatieenii
nu sunt amintiti ca oras in Descriptio Moldaviae . Exista
un vechiu sat cu acest nume; pe o parte a mosiei lui ca si pe o
parte a mosiei satelor vecine Soldnesti i TAmpesti, se intemeiaz
In 1779, Iunie 28, pe loe talin , o avezare mai insemnat, cu
dugheni si case de locuit; ea este ridicat oficial la rangul de
tArg, prin hrisov domnesc, de &Are Constantin Moruzi, la 18
August 1780. La inceput tArgul s'a numit i TAmpesti i Folti-
ceni (sau Fulticeni) dar mai ales Soldnesti; hrisovul Ii spune
In acest dii urm fe!; ahia din 1826 inainte prevaleag actualul
nume. Inflorirea Flticenilor incepe dup pierderea Bucovinei.
cAnd, formAndu-se un nou judet al Sucevei, in locul celui rpit
de Austriaci, resedinta lui se fixeaa aci. Dionisie Fotino pome-
neste, in 1818, si orselul Burdujenii ; mai inainte Inca, la 9
Iulie 1808, un document dela divanul cnejiei Moldovii men-
Voneag mgnastirea Todireni din tdrgul Bordojenii tinutul
Sucivei (sic I); numele li vine dela un vechiu Borduja sau Bur-
duja. Ridicarea acestui centru, situat pe drumul cel mare care
strabiltea Moldova dela miaznoapte spre miazzi, e tot o con-
secint a rpinii Bucovinei: aci au fost asezate serviciile de vam
si de paza ale noii frontiere. Intemeierea oficial a tArgului a

www.dacoromanica.ro
510 TARGITRILE I SATELE

avut loe prin hrisovul domnesc din 1.792, Iulie 20, care intarea
invoiala facuta de tArgoveti cu egumenul mnastirei Todireni,
proprietara locului. Hrisovul prevede bezmenul sau curia pe
care urmeaza s'o plateasca locuitorii i fixeaza vase iarmaroace
pe an. Azi Burdujenii au deczut. fiind COMMA rural. Tot in
vechiul judet al Sucevei se afla i Campulungul. La inceputul
secolului al XVII-lea, el era inc. sat, dovada scrisoarea unui sluj-
bav localnic, in care se spun.e: Eu Simion deregatoriul de Cam-
pulung i preutii de acolia i batrnii satului de acolo . Devi
Dimitrie Cantemir nu-1 amintevte ca trg in textul din Des-
criptio Moldaviae , in harta sa insa tiara care e sub acest
raport mult mai completa decAt textul Campulungul figu-
reaza ca avezare urbana, asemenea Focvanilor i Vasluiului. Sub
domingia austriaca, facandu-se trziu, in veacul al XIX-lea
o noug impartire administrativa a Bucovinei, el devine reve-
dinta de judet.
Storojinetul e un simplu sat inainte de rapirea Bucovinei.
Desvoltarea lui e in legatura tot cu regimul austriac, mai ales
dupa ce, in urma impartirii administrative amintite, devine rld
el revedinta de judet. Aceleiavi impartiri i se datorevte i ridica-
rea amintim ca ea apare ca targ mic in harta lui Rhigas
Velestinliul (1797). In partea de miazanoapte a Moldovei dintre
Prut i Nistru, in tinutul Hotinului, e de semnalat, potrivit War-
tiz lui Dimitrie Cantemir, o avezare mai insemnata, nunoita Podul:
era aci un pod peste Prut; Turcii Ii spuneau Kanli '<Ora adica
Podul seingeros desigur in amintirea vreunei lupte date acolo
calificau avezarea, pela 1742-1752, drept targ debsebit
de bine construit . In cursul veacului al XVIII-lea, ea Ii schimba
numele in Lipcani: ava o g'sim in harta lui Bauer (1769-1774)
vi in aceea a lui Rbigas Velestinliul (1797). Cu acest nume i cu
calificativul de trguvor apare ea vi in descrierea din 1816
amintit' mai sus a lui Swiniin. Numele cel nou se explica
intocmai ca i acela al D'arabanilor i Calaravilor prin pre-
zenta aci a unui corp de Ttari lipcani, cu organizare,
avand in frUnte capitapi. Astazi Lipcanii, di vi-au pastrat cali-
ficativul de TArg, s'pre a se deosebi de Lipeanii-Sat,', de arturi,
sunt totuvi comuna rtral. Maximum de Inflotire 1-au avut in
prima jurnatate a veaoului al XVIII-lea; In .legatura

www.dacoromanica.ro
 TARGIIRILE DIN MOLDOVA 611

%area raielei Hotinului; pana aci, la Lipcani, suiau pe Prut vasele

incarcate cu grane i alte provizii pentru cetatea Hotinului.
Swiniin amintevte, in descrierea sa, doi 4 Capitani de targ , unul
la Lipcani, altul la Briceni; nu cla Ins acestei ultime localitati
calificativul de targuvor, cum %ruse cu prima. Totuvi Bricenii
apar ca targ in atatistica oficiala Intocmita de Austriaci in
1788, cand, in urma razboiului cu Turcii, ocupasera tinutul Ho-
tinului; tot ca targ 11 consider i raportul din 11 Iunie 1799 al
viceconsulului francez din Iavi. Astazi Bricenii-Targ alaturi
gasim Bricenii-Sat aunt i ei, ca i Lipcanii, comuna rurala.
Adaugam ca mai inainte Bricenii s'au numit Dincdu0; schim-
barea s'a produs inainte de 1589; un document din acest an,
Mai 1, relateaza faptul. Tot in tinutul Hotinului, pe apa Ghila-
vatului, a existat, in veacul al XVIII-lea, targul Novosel4a de
Jos. In harta lui Bauer (1769-1774) citim: bourg Nowoseliza
ca ravel * apare el in memoriile lui Von Raan din 1788; ca
targ, In harta lui Horia von Otzelowitz din acelavi an precum
vi in statistica oficiala austriaca alcatuita tot atunci. Apoi ave-
zarea a decazut; fapt este c in recensamantul sau catagrafia
din 1817 ea apare ca sat. Actuala Noua Sul4a mai inainte i
s'a spus Novoselita de Sus la distanIa de circa 60 km. de No-
voselita de jos, s'a transformat din sat in targuvor dup 1817,
multumita avezarii ei la frontiera cu Austria: e chiar un caz ti-
pic de Virg de frontiera, desvoltat prin traficul de marfuri
card-Lori.
In tinutul Sorocai era, pe vremea lui Dimitrie Car temir, un
singur targ: revedinta, cu acelavi mime. Un secol mai tarziu, in
1816, constatara Inca trei: MO, Otici sau Otace (Swiniin Ii spune
Atachi!), i Raoovul sau Vadul Raoului. Primul, proprietatea
sulgerului Iordache Panaitea, apare documentar la 12 Ianuarie
1782 cand domnul amintevte de 4 tArgul Baltile de la tinutul
Sorocai vi de mortasipia pe vitele ce se vor vinde i cumpara
la iarmaroacele vi la zilele de targ ce se vor face . Cum pe de
alta parte, In harta lui Bauer (1769-1774) gasim numai numele
de Bijlzij, fra vreo reprezentare de avezare omeneasca (sat sau
ora), rezulta c targul s'a intemeiat tare 1769 vi 1782, mai pro-
babil in partea ultima a acestui interval. Inflorirea Baltilor se
datorevte, pe deoparte, imprejurarii c imparatul Alexandru I
5

www.dacoromanica.ro
 612 TARGurtiLE I SATELE

-a acordat prerogativele de comuna urbana, In amintirea fap-

tului ca, pe and poposea in acest loe, In noaptea de 19 Aprilie
1818, -a sosit vestea despre nasterea nepotului tau, viitorul
Alexandru al II-lea; pe de alta parte, transformarii sale In rece-
dina judetului nou infiintat al Baltilor (vezi si mai sus, p. 487).
Otaci, apartinand familiei Cantacuzino, avea In frunte un capi-
tan de targ. La 10 Aprilie 1781, hrisovul lui Constantin Moruzi
pomeneste, in afara de Soroca, si de alte targuri di pi margine
ci sant la malul Nistrului . Ceea ce inseamna ca, la aceasta data,
existau dupa toate probabilitatile ca targuri asezarile dela
Otaci i Rascov: altfel, pluralul nu si-ar gag explicatie. Azi, sub
numele de Otaci-Targ alaturi e Otaci-Sat este comuna ru-
rala. Rascovul, proprietatea manastirei Golia, apare ca sat sub
numele de Wadu In harta lui Bauer (1769-1774). In 17S1,
era targ: o deducem din documentul cu data 10 Aprilie, citat
mai sus. In 1785, un alt document mentioneaza explicit targul
Rascovul moldovenesc, in opozitie cu Rascovul din tara le-
seasca Evolutia acestei asezari e similara evolutiei Otacilor;
sub numele de Vadu-Rascu, ea este astazi comuna rurala.
In tinutul Orheiului nu e, ca si In acela al Sorocai, pe vremea
lui Dimitrie Cantemir, deck, un singur targ: capitala, cu ace-
nume. Intr'un document din 1730, Aprilie 5 si apoi In con-
dica lui Constantin Mavrocordat (1741-1742) gasim insa amin-
tit si targul Onifcanii , jurisdictia asupra lui avand-o Sardarul;
azi Onitcanii sunt comuna rurala. O existenta efemera a avut
targul Peftera, pe Rant, Intemeiat de Ieremia Movila spre sfar-
situl domniei sale ; de aceea asezarea, decazuta repede In 1639
Noemvrie 1 i se spune sat a fost numita ci Movilova sau Mo-
yiletu. Un document din 22 Iunie 1607, dela Simeon Movila,
aminteste Ca' satul Horilcanii de pe Rant 4 au fost a nostru drept
domnesc supusi targului Movilaului . Se cunosc, pe de alta parte,
documente din anul 1617 in care apar, alaturi de Asian, 'Area-
labul Orheiului, si Dragul pa'rceilabul de Peqterd precum si col-
tuzul din aceasta ultim localitate. Swiniin, in 1816, pomeneste
ej targusorul Telenefti, al carui inceput dateaza din vremea lu
Alexandru Callimachi; aceasta 11 infiinteaza, in 1796, Dechemvrie
20, conferindu-i prin carte domneasc dreptul de a tine 6 iar-
maroace pe an O intarind conventia incheiata Cu doua luni mai

www.dacoromanica.ro
 TARGURILE DIN MOLDOVA 513

inainte, la 25 Octomvrie, filtre proprietarA, doninita Ralu Ma-

vrocordat, i locuitori.
In tinutul L'Apuvnei, apare, in epoca pe care o cercetAm, tAr-
gul Chiinclului. Eustratie Dabija voevod (1661-1665) fi mArevte
hotarul, adAogAndu-i satul Vistiernicii, luat cu sila dela Hrisos-
coleu, fost medelnicer. La 2 August 1666, Iliav Alexandru des-
pAgubevte pe acesta din tima, dAndu-i in schimb, satul Sascut
din Putna: 4 1 i 1-au luat Dabija Vod'A Mil de voia lui aratA
documentul vi 1-au dat tArgovetilor din ChivinAu pentru ca a
mAreasa hotarul trgului . Numele avearii e numele care se
d'A de popor unei aderi de ap6 vi se explia, in cazul nostru, prin-
tr'o caVere a Beicului in acest loc. Un alt Chivinu, la gura Botnei,
e amintit In documentul din 1455, Iunie 6; intealt document,
din 22 Martie 1535 i se apune # marile ChivinAu vi se precizeaa
a e situat o intre Dobra vi filtre Oale ; un al treilea e pe 't'Out:
c'un vad de moar unde se cheana la Chiveneu, in apa M'u-
tului , citim in hrisovul lui Vasile Lupu, muele vornic al Trii
de jos (c. 1630); un al patrulea e pe Cri (Chivineu-Criv), in Tran-
silvania (compaa cascada sau aderea La Piatori , dela na-
n'Astirea Tismana).
Un alt tArg in Iinutul L'Apuvnei pe atunci, la finele secolului
al XVIII-lea, tinutul Orheiului, deoarece al LApuvnei se desfiin-
tase a fost Tuzora. Era pe movia aminarului Grigore RAcanu;
acesta obtine dela Mihai Sutzu, la 28 Septemvrie 1794, un hrisov,
stabilind ziva de tArg (Joia I) Ifi dona iarmaroace pe an. Luat-am
aminte spune Domnul vi pentru tArgul Tuzora dela tinut
Orheiului... fiind acest tArg di 8 ciasuri dipArtat de Iavi vi de
trgul Chividul asemine . Tuzora, amintia Mil indicarea situ-
atiei sale era desigur sat inteun act din 1545, dela Petru
Rarev, vi-a schimbat, dup 1794, numele in Ceileirafi-(Tdre, prin-
tr'un proces similar celui din Muntenia, unde Lichiregtii au de-
venit vi ei, Clravi. Numele cel vechi a amas totuvi dat unui
sat, care depinde de comuna CAlArai-Sat.
In fostul tinut al Tighinei desfiintat prin cucerirea turceascd
din 1538 vi prin infiin.tarea raielei Ben.derului, se ridia, In veacul
al XVII-lea, targul Cau.isani. Dimitrie Cantemir 11 descrie ca oravul
triburilor t'Atare Orak-ugli vi Orumbet-ugli, iar in harta sa 11 infA-
tieaa sub forma unei aveari insemnate (trei turnwri, avAnd in
5*

www.dacoromanica.ro
514 TARGURILE SI SATELE

vrf semilunal). Dreettorul dela CAuvani, numit de Turci, purta

titlul de o voevod ; adesea el era recrutat dintre crevtini: asa ne
spune consulul francez Peyssonel, autorul unei lucritri de seam
despre negotul Kalil Negre vi al regiunilor inconjurtoare Intre
care i Bugeacul. Voevodul de Cguvani IO intindea jurisdictia vi
pe malul stting al Nistrului, la Dubeisari, unde era un caimacani;
la rAndu-i, el depindea de Seraschierul sau generalul coman-
dant al Ismailului. Sub raportul bisericesc, Cuvanii depindeau
de Mitiopolitul o Proilaviei sau Brilei (vezi vol. III, editia a
doua, p. 99-101); unul din acevti mitropoliti, Daniil, zidevte aci,
pe la 1760, o biseric6; zidurile ei, ievind putin din pmAnt (st-
pnitorii mohamedani nu tolerau o cldire inalt, impungtoare !),
sunt acoperite cu fresce frumoase. Spre sfrvitul veacului al
XVIII-lea i la inceputul celui de al XIX-lea, In legtur cu repe-
tatele rzboaie ruso-turce i cu retragerea populatiei ttrevti
peste Nistru, auvanii decad; de unde, potrivit traditiei, aveau
In vremurile de inflorire, sute de prvlii (se precizeazA vi cifra:
apte sute !) ei ajung, la 1812-1814, un sat srac. In cursul vea-
cului al XIX-lea, alAturi de aceast avezare care va apta numele
de Cauvanii Vecbi, se va Intemeia, probabil 1 cu locuitori veniti
de acolo, o alta, Caufanii Noi, care va ajunge la oarecare prospe-
ritate. E aceiavi evolutie ca vi la Adjudul Vechi i Adjudul Nou,
In Putna, sau la Chilia Veche vi Chilia Noug.
Spre sud-est de Cuvani, pe Nistru, a fost avezarea dela Ciu-
beirciu, revedintil de tinut, cu parcAlab, pe vremea lu Petru Rare
(vezi vol. II, editia a patra, p. 413-414). Sub Petru 5chiopu1
(documentul din 1589 A ugus 13) vi Aron Tiranul (documentul
din 1592, Ianuarie 3), intalnim din nou prclabi de Ciubrciu
vi hotnoghi sau comandanti militari. Din relatia unei solii polone
care trece pe aci, In 1601, se vede &A era o avezare mai
insemnata. Ea nu e pomenit In o Descriptio Moldaviae a lui
Dimitrie Cantemir, nici nu figureaz6 in harta acestuia ; figureaz
Irma ca ora' In barta lui Reicherstorf, din 1541 (vezi reproducerea
acestei hrti In vol. II, p. 349). Azi, Ciubrciu e comung rural;
un alt sat cu acelai nume se afl pe malul stAng al Nistrului.
Tot In tinutul Tighinei, se intemeiaza, pe locul satului ttrsc
pgrasit Cimili, aezarea dela Cimi4lia. In 1817 ea apare ca un sat
important, au 203 gospodrii; in catagrafia din 1824, e numit

www.dacoromanica.ro
 TARGURILE DIN MOLDOVA 516

idrg; ridicarea la acest rang are loe avadar In jurul sfirvitului

epocei pe care o cercetm, intre 1817 vi 1824.
In partea de miazzi a Moldovei dintre Prut vi Nistru, pe
tang& vechile vi cunoscutele avezri dela Clulia fi Cetatea Alba,
constaam intre 1601 vi 1821, o serie Intreag6 de trguri sau orave;

Fig. 12. Asediul cetatii Ismail In 1790 de catre Ru51. Schlta contemporana.

istoria lor e, in genere, putin cercetat5. In frunte st Ismailul

cruia Moldovenii li spuneau Smil; acesta e numele orginiar, din
care Turcii au fcut Ismail, dup cum din Braila au Meat Ibrail.
Smilul e o veche avezare; In veacul al XVI-lea era cetate puternic
intarit; Aron Tiranul o cucerevte, In Martie 1595; In veacul al
XVIII-lea, ea va juca un rol important In rzboaiele ruso-turce.
Dup asaltul memorabil din Decemvrie 1790 (vezi fig. 12), and
nu numai garnizoana dar vi intreaga populatie civila a fost trecuta
prin sabie de &Are Ruvii lui Suvarof (vezi vol. III, editia a doua,

www.dacoromanica.ro
016 TARGURILE $1 SATELE

p. 315), oravul se reface. Generalul Tucikof intemeiaza pe temeiul

unui ukaz imperial,, un nou ora, purtand numele sam, la doi kilo-
metri de cetate, colonizand aci Rui Necrasoviti (Cazaci) din
Dobrogea. In scurta vreme tusk In cativa ani, noua avezare se
contopete cu acea veche, iar numele cel nou e InMurat. In 1815,
Ismailul avea 4 biserici, 71 de case ale statului, 155 de case Nrti-
culare i. 159 de pravalii. Pentru originea numelui, compard cu
Smila, vale In Moldova.
Tot pe Durare, mai spre apus, In fata vadului dela Oblucita,
era targul vi cetatea Cartal. In a Descriptio Moldaviae , Dimitrie
Cantemir definevte aceasta localitate drept ora vi intaritura,
nu prea Insemnata . Pentru paza oravului adaoga Domnul
este pus u.umai un dizdar adica un comandant . In harta sa, Can-
temir reprezint Cartalul prin acelavi serrin grafic pe care-1 Intre-
buinteaza i pentru Ismail, Cetatea Alb', Cauvani vi Bender.
In cursul secolului al XVIII-lea, avezarea a decazut; ea nu mai
figureaza printre targuri sau rap in descrierea lui Swiniin din
1816. Astazi, e comuna rurala. Numele Cartalului, prin sufixul
su -al, indica o origine turceasca (cf. mangal, halal). Renii sunt
infativati ca ora pe harta lui Reicherstorf, din 1541. Sultanul
Osman ii anexeaza, impreuna cu cateva sate, cu prilejul expeditiei
din 1621 vi-i alipevte de teritoriul cetatii Ismail, inchin.nd veni-
turile respective mormantului lui Mohamed, la Meca. In harta lui
Dimitrie Cantemir, Renii apar ca ora, asemenea Cartalului vi
Ismailului. Swiniin le da, In 1816, calificativul de targuvor .
In preajma gurii Ialpugului, Inflorea, in 1711-1716, oravul
Tobac. Cantemir afirma ca In f ata acestuia se aflau ruinele unui
ora vechiu numit de popor Tint, recldit de tef an cel Mare i
daramat din nou complect de Turci. Ct temei se poate pune pe
afirmatiile domnului moldovean In ce privete trecutul Tintului,
e greu de spus; existenta Tobacului e fug In afar de once Indo-
ial. Pe harta lui Cantemir el e infativat ca un ora turcesc (un
turn cu semilura in varf I); pe harta lui Rhigas Velestinliul chiar
ca un ora v mare (un turn inalt vi dou scurtel); e adevarat
reprezentarile grafice In hartile vechi nu corespund In totdeauna
realitatii; ele constitue totui un indiciu. In veacul al XIX-lea,
Tobacul a deczut; cauza principala este infiintarea, chiar in
vecinatate, a oraplui Bolgrad. Astzi Tobacul, sub numele de

www.dacoromanica.ro
 TARODRILE DIN MOLDOVA 517

Tabacul-Vechiu schimbarea lui o in a s'a Wilt sub influenta

rus e un simplu sat, In judetul Ismail.
Bolgradul este orasul colonistilor bulgari, adusi in Bugeac de
ctre administratia ruseasc6; Prin ucazul imperial din 29 Dechem-
vrie 1829 pe temeiul caruia li s'a eliberat brisovul din 12 Martie
1820 Tarul arata drepturile si obligatiile acestor colonisti; la
punctul 12, la fine, se specific: cel mai de cpetenie sat Tavac,
potrivit dorintei bejenarilor Mica a colonistilor 1) BA se numeasca
Bolgrad . Tavac cred cd e tot una cu Tobac: a fost deci si aci ca
si la Chiba, Cgusani, Adjud, etc., un dublet de asezri: Tobacul
vechiu, fostul trg din vremea lui Canternir, si Tobacul nou care
si-a schimbat apoi n.umele in Bolgrad. Construirea cldirilor mai
insemnate ale acestui oras, ca si clddirea imp tuatoarei catedrale,
s'a urmat mai tArziu, dupd 1821.
In descrierea pe care o face tinutului Codru, Swiniin spune.
la 1816, ea are 22 de sate si un thrgusor , fr s dea bag numele
acestuia din urm. Tirand seam de faptul c tinutul amintit era
in nordul actualului judet Cahul, am putea identifica tArguso-
rul cu Leova. Ir 1803 era fried' sat, In tinutul Codrului: cu aceast
calificare e pomenit In Condica liuzilor . In 1813, un document
mentioneag mosia Leova cu targu, cu han, cu pivnit de piatra,
cu zece dugheni boerestiz alte dugheni strine negustoresti, care
pltesc bezmn, si cu vie pe (Musa si butura boereasca, asemenea
si aspii boeresti; pe acest targ se fac si 18 iarmaroace pe an .
In 1817 erau in targul si mahalaua Leova 297 capi de familie,
dintre cari 25 Evrei. Cgt despre ()rapt Cahul, acesta a purtat
Ong In 1840 numele semnificativ de Frumoasa. In 1817, era Inca
sat, proprietate a marelui boier Bals ; transformarea lui in tArg
are loe In intervalul 1817-1822. Frumoasa a Mcut parte din ti-
nutul Grecenilor.
Harta lui Rhigas Velestinliul, tiprit in 1797, arat, in regi-
unea Bugeacului, Inc o serie de cinci targuri; Grecenii, Traian,
S ' &curet, Burnaz 0 Palanca. Cel dint5i e reprezentat grafic chiar
ca un tArg mai mare: un turn inalt si dou mai mici. Aci stteau
ispravnicii tinutului Greceni; numele insusi al tinutului vine dela
aceast localitate. In cursul rzboaielor ruso-turce dela sfarsitul
veacului al XVIII-lea si inceputul celui de al XIX-lea, fiind Else-
zat chiar In calea ostilor, se vede e.g. a decazut ; f apt este c

www.dacoromanica.ro
518 TARGITRILE $1 SATELE

Swiniin, In 1816, n'o anainteste in randul targurilor; and descrie

tinutul Greceni spune numai ca are patruzeci de sate, fra sa po-
meneasca de resedinta lui. Astazi Grecenii aunt comuna rurala
In judetul Cahul. Traian (Tpoudv) e Infatisat pe hart ca un tArg
mic (un turn Inalt1), lng Prut, pe o valul lui Traian . In 1807,
din cauza razboiului ruso-turc, fusese pustiit; deabia mai rama-
sesera trei case ne-o spune generalul Langeron, care-0 avea
cartierul la Tobac. Azi, Traianul e si el tot comuna rurala in ju-
detail Cabul. Salcup, reprezentata grafic ca un targ de mijloc (un
turn inalt i unul mic), e situata pe Botna, la sud-vest de Tighina.
Poate ea aci era resedirzta ispravnicilor tinutului Hotarniceni,
despre care Swiniin spune totusi lamurit ca are a douazeci i unu
de sate i niciun teirgufor . Explicatia ar fi admitand, Inca
data, ca semnele grafice ale hartii lui Rhigas redau exact reali-
tatea, ceea ce ramane de dovedit ca si in cazul Salcutei ca
In cazul Grecenilor, a avut loc o decadere, din cauza razboaielor.
Aceiasi explicatie s'ar putea da si ultimelor dou targuri azi
comune rurale Burnaz i Palanca, situate amandoua in tinutul
Cettii Albe (Akerman, pe atunci I). Palanca e inflisata, aidoma
Grecenilor. ca un targ mare (un turn lnalt i cloud' micil), aproape
de Nistru, in partea nord-estica a tinutului; Burnazul ca un targ
mic (un turn inalt1), in partea de sud-vest, aproape de varsarea
Cogalnicului.
In cursul lunilor Ianuarie i Aprilie 1795, Mihai Voda Sutzu
daruieste bisericii Sf. Gheorghe din Herta, inchinate bisericii Sf.
Ioan Botezatorul dela Kurucesme (pe malul european al Bosfo-
rului, langa Stambull), mortasipia adica darea pe vitele si pe
unele produse vandute In targuri din targurile Falticeni, Doro-
hoi, Cbisinau i Stroeti. Daca In ce priveste primele trei, asezarea
lor e cunoscuta tuturor, nu tot astfel se prezinta lucrurile pentru
ultimul. In ce loe venea targul Stroesti? Rspunsul nu era limpede
nici pentru scriitorii dela cancelaria domneasca, dovada ca., in
actul din 5 Aprilie 1795, unde se vorbeste de acest targ, diacul
a lasat loe alb, cand a trebuit sa precizeze judetul: mortasipia a
targului Stroesti, ce iaste la tinut... (loe alb !). Astazi, nu exist
o comuna urbana cu acest n.ume; exista Insa sase sate, cate unul
In judetele Baia, Botosani, Hotin, Suceava,
Care din ele a fost targ spre sfarsitul epocei fanariote?

www.dacoromanica.ro
 TARGURILE DIN TRANSILVANIA 519

Transilvania. i In Transilvania au avut loe schimbari in ce

priveste viata oraselor in epoca pe care o cercetam: ele Bunt insa
mai mici deck, dincoace de munti, deck in Moldova de Oda.
Constatam mai multa statornicie, mai putine targuri noi infiin-
tate si mult mai putirte cazuri de evolutie regresiva. Explicatia
e simpla : Transilvania multumit Munteniei si Moldovei a
fost mai ferita, mai la adapost ; pe pamantul ei nu s'au purtat
atatea razboaie intre 1601-1821 cate s'au purtat la rasarit si la
miazazi de Carpati. In special, In timpul dominatiei austriace,
adica dela 1.690 inainte, ea s'a bucurat in genere de liniste, iar
gospodaria s'a urmat In spirit de continuitate. Regiuni care sufe-
risera mai mult sub Turci ca Banatul, ajung la o deosebita inflorire.
In partea de miazazi a Transilvaniei, wide stint azi judetele
Brasov, Fagaras, Sibiu, Huniedoara, nu constatam modifican
notabile. Vechile orase saseti isi duc mai departe viata lor regu-
lata; Fagarawl devine, pentru scurta vreme numai, sub Patachi
0 la inceputul pastorirei lui loan Inochentie Clain, resedinta
episcopului unit ; Petrosanii sunt Inca un sat ; desvoltarea lor va
avea loe abia in veacul al XIX-lea, In legatura cu exploatarea
minelor de carbuni din regiune.
Nici in judetele Trei Scaune si Tarnava Mare, nu avem de In-
semnat vreun targ nou. In schimb, In rarnava Mica., apar trei:
Mai, Dicio-Slin-Martin i. Iba,sfalliu (azi Dumbraveni; Saii ii spun
Elisabethstadt). Blajul este o creatie pur romdneasoa: el se dato-
reste episcopului loan Inochentie Clain si urmasilor acestuia.
Cand, la 28 Martie 1736, loan Inochentie cedeaza erariului impil-
ratese domeniul dela Gherla si cel dela Sambata de Jos, primind,
In schimb, domeniul Blajului, cu costeiul (castelul) de acolo,
fost al familiei Apaffy, Blajul era un sat modest de iobagi unguri.
Alturi de sat, in.cepe sal ridice marele episcop In 1741 cladirile
trebuincioase: o manastire cu seminar de baieti, o catedrala si o
resedinta episcopal'a' ; planurile se datorau arhitectului curtii impe-
riale, loan Martinelli. Episcopii urmatori adausera s'i ei diferite
cladiri si astfel targul crescu, devenind centrul invatturii roma-
nesti din intreg Ardealul.
Dicio-Stin-Martin era, la lnceputul veacului al XIX-lea, un
targuor unguresc. La un moment dat, pe timpul efemerei arondari
administrative a lui Iosif al II-lea (1784-1790), a fost capitala

www.dacoromanica.ro
520 TARGTIRILE ST SATELE

de judet. Desvoltarea lui se datorevte Statului maghiar care 1-a

facut iarai capitala; aa 1-am gasit noi In 1918.
Ibas faldul a Inceput sa se ridice sub Mihai Apaffy (1661-1690)
care a colonizat aci Armeni veniti din Moldova. Dupa Apaffy
tArgul a trecut in proprietatea fiscului, apoi In aceea a cancelarului
Gabriel Bethlen care 1-a vandut comunitatii armene locale. In
1790, el e ridicat la rangul de oral liher regal.
In judetul Alba, e de semnalat Abrudul. Pe vremea rascoalei
lui Horia, era un targuor, 'un mic centru administrativ. Numele
Ii vine, dupa credinta n.oastra, dela vechii Daci (Abruttus; com-
para' cu Abrittus din regiunea Getilor transdanubieni, in. fostul
Cadrilater 1).
ID judetele Turda, Ciuc, Odorhei i Mure nu constatam vreo
nou avezare urbana; vechile centre ti continua existenIa. In ju-
detul Nsaud, prinde a se ridica, dupa infiintarea celui de el doilea
regiment de graniceri romani, adica dui:4 16 Aprilie 1762, satul
Nasaud. In acest sat se stabilete reedinta colonelului comandant
Incep a se construi cladiri Infativatoare; populatia sporevte i
aezarea devine tArg. In judetul vecin al Someului In jurul vechii
cetati a Gherlei, care a jucat un rol important pe timpul lui Mihai
Viteazul, se ridica un targ nou de catre colonitii armeni, in anul
1783. Originea lui relativ recenta explica i numele pe care i 1-au
dat Un.gurii: Szamos-Ujvar adica orapl nou de pe Some .
Intelesul de lnchisoare capatat in romanete nu-i primul
caz cand un nume de localitate sau de persoana devine nume de
deci nume comun provine din faptul ca., in secolul
al XIX-lea, a fost aci inteadevr o inchisoare vestita, pentru
marii criminali. Targul Huedinului, din judetul Cluj, exista pe
vremea lui Mihai Viteazul; acesta da ordin sa fie ars, deoarece
cincizeci de soldati ai si fusesera ucivi prin surprindere de t&r-
goveti. Ungurii Ii spun acestei avezari Bnffi Hunyad: aci se
afla un castel al familiei Bnffi. Nici In judeIele Maramure i
Satul-Mare nu apare vreun ora nou dupa 1601. In Salaj, consta-
tam un caz de evolutie regresiva: e acela al localitatii Crasna.
Mult mai populata inainte, ea avut de suferit la inceputul
secolului al XVIII-lea, In legatura cu micarea lui Francisc Rd-
koczy (vezi vol. III, p. 394); astazi este comuna rurala, capitala
plaii cu acelai nume.

www.dacoromanica.ro
 TARGURILE DIN BANAT 521

Comparabil ca desvoltare i caracter Blajului, dar In proportii

mai modeste, este trgul Beiu,sului (localnicii li spun vi Beinv l)
din judetul Bihorului. El Incepe sa se ridice dupa ce imprateasa
Maria Tereza da episcopiei greco-catolice dela Oradia, lnfiintate
la 1777, domeniul, Intins i bogat, al Beiuyului. Episcopul Samuil
Vulcan (1806-1839), Intemeiaza In acest centru, In 1828, un
gimnaziu romanesc, pe care-I transforma, in 1836, in liceu. Se poate
apune deci ea i Beiuvul e, ca i Blajul, tot o creatie romiineasa
0 tot In legatura cu biserica i coala.
In judetele Arad vi Timiv-Torontal, In afara vechilor centre
urbane dela Arad, Timivoara vi Lipova, nu avem de raregistrat
vreunul nou In secolele XVII vi XVIII. In Caray, in schimb,
amndoua oravele, Oravip i Reita, aunt noi vi ele Ii datoresc
fiinta exploatrilor miniere din regiune. Austriacii, ocupand Ba-
natul, au reluat exploatarea fierului care, sub Turci, se pare ca
Incetase. Generalul Mercy imparte tinutul In patru districte mi-
niere, cu centrele la Oravita, Dognecea, Moldova v"i Boca,
aduce colonivti straini, In special Germani (Svabi). Primul cuptor
de topit minereul de fier s'a facut la Oravita, In 1718; al doilea
la Boca, In 1719; In 1721 se toarna prima placa de fonta la Re-
vita ; tot In acest an e pus In functiune al doilea cuptor la Oravita.
Exploatarea merge cand mai bine, cand mai ru, Ora In 1769;
la 1. Noemvrie acest an, Incepe constructia unei noi uzini la Re-
vita iar la 3 Iulie 1771, noile furn.ale Inalte de aci se pun In func-
tiune. Perioada urmatoare este o perioad. de Inflorire; In 1790,
un lucrator descopere la Anina i crbunii de piatra (huila) care
vor avea, In secolul urrnator, o deosebit. Insemnatate.
In judetul Severin, constatam, In rastimpul cercetat, trei
centre mai importante: Lugojul, Caransebeful i Orqova. Primul e
municipiu Inca din 1.529; In acest an gasim ca primar pe romnul
Dimitrie Luca. Pe la jumatatea secolului al XVIII-lea compa-
nia greceasca a negustorilor din Lugoj Intre ei erau, de fapt,
vi multi aromani zidesc aci o biserica. Caransebevul sau cum
i se spune In vechile texte Cavaransebevul e vi el ora y dinainte
de 1.600. Orvova, avezare straveche, poarta' in documentele mun-
ten.e numele de Ruvava; Turcii o ocupa in 1522 vi ridic aci o
cetate; ea va avea un rol important In razboaiele Cu Austriacii
din secolul al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro
522 TAEGU RILE SI SATELE

Populatia oravelor. Colonizri. Sub raportul populatiei, ora-

vele sau tilrgurile de pe intinsul pmAntului romnesc, vildesc
unele schimbgri in rastimpul dintre 1601 vi sfArvitul epocei fa-
nariote. Constatm in primul rnd o asimilare a vechilor elemente
strdine Savi, Germani galitieni i Unguri din Muntenia ttii
Moldova. Savii din Campulung unde mult vreme judetul adicti
primarul se alegea alternativ din rAndul lor i al Romnilor se
asimileaz4 complect; tot ava cei din Thrgovivte i cei mai pu-
in numerovi din Ramnicul Vlcei i Baia de Aram.. Se asi-
mileazd i Savii moldoveni din Baia, din Siret, SuCeava, din Dir-
gul Neamtului unde la 1672 e pomenit' Inca besearica ces
sseascA vi din Cotnari. Aceiavi soartg au vi elementele ungu-
revti din Cmpulungul muntean vi din oravele moldovene. Ban-
dini, misionarul catolic care strbate aceste orave pe vremea lui
Vasile Lupu, in 1646, arat ciit de avansat era procesul de asi-
milare; el constat aproape pretutindeni o scAdere catastrofala
a numrului de catolici vechea populatie strain6 sAseascA fsi
ungureascg iar In unele locuri, ca In Tecuci, disparitia com-
pieta' a ei. Astfel despre acest ultim ttirg el afirm c' ar fi avut
mai Inainte un numr apreciabil de Unguri cloud' sute de case
cu biseria i cu invt.lor dar ca in vremea vizitatiei lui ei
nu mai existau, fuseser deci
Si despre Armeni se poate afirma acelavi lucru. Numrul
scade in oravele moldovene, pe de o parte prin asimilare cu ele-
mentul bvtinav, (vezi i fig. 13) asimilare care se produce hag
intr'un tempo mai lent cleat al Savilor i Ungurilor, pe de alt
parte printr'o trecere a lor in numr important in Tran-
silvania. Faptul B'a petrecut in anul 1671, and in Moldova dom-
nea Gheorghe Duca vi a continuat i in anii urmAtori. SA fi ple-
cat ei din cauza dgrilor puse de acest voevod? Nu pare probabil.
Cert este c' n'a fost nici vreun motiv de ordin religios, vreo per-
secutie de Oda. Mai curnd trebuie s admitem un motiv eco-
nomic vi de securitate, anume conditiile grele de viat vi de negot,
In urma turburArilor interne din 1671 cand Iavii au fost jefuiti
de oamenii lui lincu i Durac (vezi vi vol. III, editia a doua,
p. 141), In urma fzboiului dintre Turci i Poloni (1.672) vi a pra-
daciunilor tlrevti (1673-4). TrecAnd peste munti, Armenii ob-
tinur dela principii Transilvaniei privilegii i locuri de avezare.

www.dacoromanica.ro
 POPULATIA TARGURILOR 623

.r.

iik +El

Fig. id. Yortret mural la Biserica SI. Ille din Botosani. Infltiseazi
pe ctitorul Ciolac, in costumul oficial de consul, la Inceputul
veacului al XIX-lea.

www.dacoromanica.ro
524 TARGIJRILE $1 SATELE

.Unii se stabilira la Ciuc-Sepviz, sat in Sacuime, In judetul Ciucului,

altii la Gheorghieni i la Remetea, iari In Ciuc, altii la Dej. Lor
li se datorete chiar intemeierea a dou targuri: lbagaldu (azi
Dumbraveni) i Gherla; Saii ti i spun acestuia din urma : Arme-
nierstadt.
Cu Grecii asistam la un fenomen deosebit. E drept ca o bung
parte din cei stabiliti in targurile noastre In veacurile XIV i
XV negustori, clerici, dregatori (vezi i vol. II, editia a pare,
p. 458) se asimilasera totui numarul lor sporete in veacul
al XVII-lea i mai ales al XVIII-lea printr'o continua. admigrare.
Pe langa cei care Insotesc pe domni i care prin atitudinea lor i prin
dorinta de hnbogatire rapida provoaca, atat in Muntenia cat
i In Moldova, repetatele reactiuni din veacul al XVII-lea, sunt
negustorii. Multi dintre gelepii care aprovizionau Constanti-
nopolul cu vite mari i cu oi erau greci: un document conclu-
dent este, de pilda, lista moldoveneasca din 1.2/22 Mai 1.591 re-
feritoare la gotina : numele celor care strangeau aceasta dij-
ma din oi sunt In mare majoritate curet greceti (vezi vol.
III, editia a doua, p. 24). Negustorii de miere i ceara, negustorii
de coloniale apartineau i ei, In buna parte, aceluiai neam. Epoca
Fanarintilor favorizeaza intr'un grad deosebit stabilirea Greci-
lor In rile noastre: multi dintre domni erau de origine greaca ;
limba alea* subtire , la curte i In biserica, era cea greaca ;
cursurile la Academiile din Blicureti .1 Iai se faceau in gre-
cete ; egumenii multor manastiri eran greci, trimii de lavrele
carora lacaurile din tara le fusesera inchinate. Nu-i de mirare,
aadar, ea numarul elementelor greceti din targurile noastre i
In special din capitale cre0e ; multe din familiile cu nume grecesc
azi total romenizate se trag din stramoi stabiliti In Prin-
cipate in veacurile XVII i XVIII; pentru unele din aceste fa-
milii asimilarea s'a produs chiar dintr'a doua generatie.
In legatura cu elementul grecesc, trebue A' se -tie seama insa
i de faptul ca adeseori, sub ac,easta firma, se inglobau i Aronzdni.
O analiza atenta a numelor i a iocului de bagind dovedete ime-
diat c avem de a face, In multe cazuri, cu frati de ai ncOri dela
miazazi de Dunare ; numai imprejurarea ea se foloseau, In rela-
tiile lor comerciale, de limba greaca, facea sa fie considerati drept
Greci. In special in companiile greceti din oraele Transilva-

www.dacoromanica.ro
 AROMANL SARBI I BTJLGARI IN TARGURI 526

niei i Ungariei, observaIia de mai BUB se poate uor verifica. Mu4i

dintre Grecii care fac negot dincolo de munp, in spec al spre
sfaritul veacului al XVIII-lea, dupa 1769, sunt In realltate Aro-
mani. La Cluj, la Braov, la Sibiu, la Timioara, la Oradia, la
Sebeul Sasesc, la Targul Secuiesc un.de acte publicate recent
arata deasemen.ea n.ume aromaneti la Beiu i In atatea alte
centre prezenl,a lor este indiscutabild. Ii constatara de ase-
menea In oraple Munteniei i ale Moldovei. Familiile de azi Phe-
rekyde, Darvari, Garoflid, Djuvara, Meitani, Valaori, etc., se
trag din Aromani stabiliti In Principate In epoca de care ne
ocupm.
Tot In aceasta epoca se constata i o sporire a elementului
sud-slavic. Poporul nostru nu facea, In genere, i nu face la
nici astazi o deosebire hotarata intre Sarbi i Bulgari,
ci Ii numete, cu un singur termen, Sdrbi. In toponimia noastra,
satele cu acest nume i cu nume derivate: Sarbeti, Sarbeni,
Bunt relativ numeroase; le lntalnim din Maramure Oda In Te-
leorman i din Arad pana In Tecucm: am numarat, dupa Di.c-
Iionarul statistic, douazeci i patru i, desigur, harta topogra-
flea va arata i alte semne ale prezenIei lor. Intr'o serie de 'male
se gasesc cartiere sau mahalale care poarta numele de Sdrbi.
Cunosc asemenea cartiere in TArgovite, Focani, Bucureti;
de sigur ca vor mai fi i In altele.
Prezen0 Sarbilor i Bulgarilor In targurile noastre i In unele
sate se explica prin coloniziiri i imigrilri. Colonizari all fost a-
cute de Mihai Viteazul care a adus i. stabilit In nampia mun-
teal* In toamna anului 1.598, asesprezece mii de 1,arani sarbi
i bulgari; cronica ungureasca a lui Szamoskiizy (IA cifra de
douasprezece mii. Era, In oarecare masura, o compensatie pentru
marele numar de robi facut de armata turceasca a lui Sinan Pava,
In 1595, i pentru pierderile sangeroase suferite de populaVa
targurilor i satelor noastre cu acest prilej. Imigrari s'au produs,
sporadic, In veacurile XVII i XVIII, din cauza situatiei grele
pe care o aveau aceti Slavi de sud sub Turci. Un numar apre-
ciabil de negustori i militari sarbi, croati .1 un raguzan
constatam la Craiova In. 1644; numele sunt caracteristice: Pavel
Giura Marki6, Petar PaluAi6, Ivan Nicola Anti6, Guosdeni Ivan
Harvatin, etc. Un grup mai important de Bulgari din Chiprovaf

www.dacoromanica.ro
526 TARGURILE SI SATELE

i Cobilovaf vin la inceputul domniei lui Constantin Brncoveanu,

adogandu-se la cei care erau mai dinainte, se pare Ina din 1638,
ca negustori, dincoace de Dundre ; In timpul dominatiei aus-
triace din Oltenia, ii gsim aezati la Craiova, Ramnicul-Vlcii i
Brddiceni; ei capt acum un Statut special. Dou sate de Bulgari,
Cu numele Caloiani, in judetul Ialomita, sunt amintite de Mihai
Cantacuzino, in opera sa aldituit In 1776; ele aveau un regim
fiscal deosebit, constituind o breasl. Un document moldovenesc
inedit, dela Grigore al III-lea Ghica (1774-1777), referitor la go-
tin, amintete de Sdrbii ce gild la (inutul Greeeni . E vorba,
de fapt, de Bulgari; o parte dintre ei aunt colonizati mai trziu
in trgul i tinutul Falciului; condica liuzilor din 1803 mentio-
neaz satul K Novacii bulgari s, al mnstirii FstAci. Un alt
grup, tot de Bulgari ateva mii de trani vin sub Alexan-
dru Moruzi (1793-1796), Impini de foamete i de raul tratament,
.1 sunt colonizati In satele din campia munteang. Un al patrulea
val mai insemnat de emigrantd, de data aceasta Sa'rbi, a atins
Principatele, In special Muntenia, eu prilejul revoltei lui Cara-
gheorghe, In 1804-1812 i mai ales dup ce acesta trebui s-i
prseasca tara, In urma tratatului incheiat la Bucureti Intre
Rui, protectorii si, i Turci. In 1815, de cAnd dateazii cata-
grafia utilizatil de Dionisie Fotino in opera so istorick geogra-
fic' i statistic, erau In Muntenia un numr de 7799 de familii
de Bulgari de fapt Srbi i Bulgari repartizati In jude-
tele: Ilfov cei mai multi: 2232 de familii Teleorman, Dolj,
Ialomita, Gorj, Romanati, Vlaca, Mehedinti, Prahova, Vlcea,
Rmnic i Buzau cei mai putini: 24 de familii. In Moldova,
acelai autor ne spune ca multi dintre strainii Srbi i Ar-
meni (Tc6XXot ix ,T6.1v Eivcov Eippcov xoci 'Apvtiov) figurau printre
cei 1500 de hrisovuliti ai vistieriei, adica printre contribua-
bilii care-i prteau darea pe temeiul unui hrisov special. In re-
censmntul fiscal din 1820-1822 al judetului Putna, gsim In
oraul Focani o serie intreag de locuitori, de origine srb sau
bulgark purtnd nume caracteristice precum Panciul Srbu,
Penu Srbu, Ra Stirbu, Lazor Srbu, Ionit Bulgaru, Velciu
Abgeriu s.
aceti Slavi de sud ca i Grecii, Saii, Armenii .1 Ungurii
au fost treptat-treptat asimilati de batinaii din targuri i

www.dacoromanica.ro
 EVREIT TN TARGURI 527

din sate. Nu socotim aceasta ca o prImejdie pentru masa noastr

etnic6. Prezenta unor elemente str6ine dad, ele nu depesc
o anumit proportie i dacii se asimileaa nu constituie o vg-
tamare a poporului care le primete; dimpotriv, poate s& in-
semne chiar o sporire in unele directii. Rase pure nu exist'; nici
una din natiunile care locuesc astazi Europa de pild&, sau Ame-
rica, nu poate sustine cg e pull sub raportul s&ngelui. Germanii
au asimilat o sum & de Slavi in teritoriul la ilsgrit de Oder
chiar la apus de acest fluviu; Slavii, o sum& de Asiatici; noi, la
rAndul nostru, o serie intreag& de elemente strAine, atat germa-
nice att i. slavice.
In ce priveqte pe &rd., nunfrul celor stabiliti in tarile noa-
stre, in epoca veche, e disparent; in Moldova, pan& la 1504, nu
exist& nici o mentiune documentar, in Tara Roma/lease:1, una
singur. i, i aceia, discutabil (vezi vol. II, editia a patra, p.
458-9). Din secolul XVI i XVII, avem unele tiri, putine Ins&
la numtir. In timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, in. 1.711,
sun.t amintite in cronica lui Nicolae Costin, mormanturile jido-
veti din marginea Iagilor, 15.ng& Bahlui. Acelaqi voevod serie
despre Evreii din Moldova a sunt obligati a pl&ti anual un
impozit Mnesc mai mare decat cel obinuit. N'au alt meserie
adaog& el deck, negustoria i cArciumria; pot avea sina-
goge, dar numai de lemn, nu de piatr . Sub Mihai Racovit
(1716-1726) se pomenesc dughenile Jidovilor din Ia0 ; se
citeag de asemenea Ovrei in satul Onitcani. Odat6 cu anexa-
rea adic6 a regiunii unde ei erau in num6r mare
de Care Austriaci (1772), incepe o coborAre spre miazAzi a ele-
mentului evreiesc. In Bucovina, inainte de rhpirea ei, era, se
pare, un numhr redus de Evrei; raportul fcut in 1.786 de auto-
ritatea militar, Generalul Enzenberg, (16 cifra de o sut apte-
zeci i cinci de faunal, deci mai putin ceva decat o mie de suflete.
In 1790, Bucovina fiind alipit administrativ de Galitia, se des-
chisel* larg, portile imigrrii. Treptat-treptat, Evreii se aeaza
In oraple sau ttirgurile Bucovinei, in CernAuti, Vijrdta, Storo-
jinet, Siret, Rad'uti, Suceava, treand apoi i in restul Moldo-
vei. Bucur&ndu-se de protectia austriack fiind supui ai pu-
ternicei impar'titii, avand i un deosebit simt pentru comert, ei
izbutir6 in curand 84 ocupe pozitii insemnate in viata economic&
6

www.dacoromanica.ro
528 TARGURILE SI SATELE

a -WI Afacerile prospertmd, alji Evrei vin din Galitia i se aeaz6

In Moldova. In felul acesta, numArul crete necontenit. Dionisie
Fotino d, In 1818, cifra de 10.000 de familii, la un total de
116.500 boierii, clerul i str6inii ne fiind cuprini in acest total.
Ceea ce Inseama. c Evreii reprezentau atunci circa 8% din
populatia Moldovei (8,58% dac6 nu tinem seama de cele trei
categorii omise din suma total6).
In Muntenia, elementul evreiesc, mai putin numeros, a venit
din dou directii: din Moldova, Galitienii coborandu-se spre
Milcov i treand i dincoace, i din Turcia. Acetia din uring
erau, In genere, Evrei spanioli, mai culi i mai evoluati decat cei
din Polonia. In 1815, num6rul celar din Bucureti, impreura cu
al tuturor strdinilor, atingea 1500 de famili; ; ei aveau o sinagog.
In Transilvania, p`trunderea elementului evreiesc se.face pa-
ralel cu aceea din Moldova i In aceeai directie, dela nord spre
sud, rezervoriul care alimenteaz6 imigratia fiind acelai pentru
ambele tgri: Galitia. Se intelege prin urmare dece proportia
Evreilor e mai mare in Maramure i Some cleat In FIgAra;
In Maramure, ei vor ajunge, In cursul veacului al XIX-lea, i
ciobani, p5sand turmele pe munti i preparand, dupg regulele
lor, harm.
Situatia RomAnilor in oraele din Transilvania, In interva-
lui dintre 1601 i 1821, este, in genere, grea. Stapanirea lui Mihai
Viteazul a produs o reactiune impotriva lor. Dup Mirislu, cAn.d
Ungurii i Basta intr, la 20 Septemvrie 1600, In Alba-Julia, ei
incep prin a ucide pe toti Romnii, Srbii, Grecii i Italienii din
ora; d6riima apoi biserica romneascA, zidit cu trei ani mai
lnainte i p6rAndu-li-se c atata nu era, se vede, de ajuns, des-
groap oasele lui Aron Vod, InmormAntat acolo, i le arunca afar5.
In cuprinsul oraelor kaseti, adica In incinta Inconjurat6 cu
ziduri, Romanii nu se pot aeza ; ei sunt ngduii numai In su-
burbii, In afara zidurilor ; cazul cel mai cunoscut i mai izbitor
e acela al cheilor Braovului. Unele municipalit.li, cum e aceea
a Turdei, expulzeaza chiar In 1.712 pe Romanii care izbu-
tiser s." se aeze In ora. Iar municipalitatea din TArgu Mure
hota'rte in 1759 c'ti Romanii n'au dreptul s cumpere nici o
bucat de pAnittnt in ora sau pe teritoriul rural depinzAnd de
acesta, iar ordenii nu trebuie sa-i sprijine In nici un fel.

www.dacoromanica.ro
 SATELE 529

Oprelivtea aceasta, oficiala, are o explicatie. Romanii alca-

tuiau majoritatea absolutd a populatiei din Transilvania i, pe
deasupra, aveau i o prolificitate mult superioara Savilor vi Un-
gurilor. Daca n'ar fi existat impiedecare de a se aveza In ora ve,
acestea ar fi devenit, cu timpul, curat romanevti. Ceea ce s'a in-
tamplat inteo suma de sate uncle elementul sasesc a fost asi-
milat de catre Romanii cu mai multi copii i cu o vitalitate mai
puternica, s'ar fi intamplat vi in orave. De aceea, Saii, Ungurii
Secuii, beneficiarii vestitei Unio trium nationum ale&
tuita i aceasta tot din cauza fricei fata de natiunea majori-
tara au reactionat, land masura pomenita mai sus. Ea n'a
putut totuvi impiedeca avezarea Romanilor in orave, mai ales
In timpul stapanirii austriace, Oka dupa 1690. In anumite re-
giuni, ca In Fagarav, in Huniedoara, In muntii Apuseni, in Banat,
ei formeaza chiar majoritatea populatiei oravenevti; Lugojul are
primar roman. in 1529. In Secuime, gasim vi Romani printre
locuitorii oravelor; astfel Targul Secuiesc are un insemnat con-
tingent multi din ei negustori cuprinvi la finele secolului al
XVIII-lea vi Inceputul celui de al XIX-lea.
Elementul maghiar sporevte in unele orave, In timpul prin-
cipilor Transilvaniei (1540-1690); astfel In Cluj el ajunge sa
intreaca, In secolul al XVI-lea, pe Germani; tot ava in Aiud, la
inceputul secolului al XIX-lea. In genere !ma, nu are majoritatea
in orao; In unele chiar, el nu reprezinta decat o infima minori-
tate. Astfel, In Timivoara, o lista a locuitorilor, alcatuita intre
1717 vi 1739, cuprinde numai 3 (trei) nume de familie ungurefti.
In Arad, o statistica din 1743 arata ca. din 289 de contribuabiIi
erau: Germani 107, Sarbi 64, Romani 58, Unguri 35, Evrei 6 vi
Divervi 19. In acelavi ora, In 1770, autoritAile inregistreaza 303
nume romanevti, 308 sarbevti (cuprinzand i unii Romani sla-
vizati 1), 198 germane, vi numai 100 ungare.
Satele raman vi in epoca moderna forma de avezare tipica
romaneasca. Ele aunt numeroase i mici; satele mari, ea, de pilda,
Tismana in Gorj, Cdmpuri i Soveja in Putna, constituie excep-
tii. Dionisie Fotino da, pe baza statisticei din 1815, numarul de
2721 (dou rnii vaptesute dougzeci j unu) de sate pentru cele
17 Adele ale Munteniei, raielele Brailei, Giurgiului i Turnului
nefiind cuprinse In acest calcul. Cele mai multe sate sunt, potri-

www.dacoromanica.ro
630 TARGURILE SI SATELE

vit aceleiasi statistici, In judetele: Mehedinti (293) e de altfel

cel mai mare judet, Gorj (230), Ilfov (208) si SAcuieni (186);
cele mai puOne In Prahova (112), Muscel (121), Romanati (124)
Ialomita (127).
Locuintele stenilor se fac, In deobste, din lemn i nuiele
lipite cu lut; acoperisul e de sindrila, batuta In cuie tot de lemn,
sau de stuf. Nu lipsesc, in multe locuri, bordeiele, sapate In pa-
mnt. Casele de piatra san caramida sunt foarte rare si apartin
boierilor: ele alcatuiesc curtile sau conacele acestora In
sate. Si bisericele se fac din lemn; extrem de numeroase In Tran-
silvania unde ajung la forme remarcabile, constituind ade-
vrate capo-d'opere ele se intalnesc, inteo proportie insem-
nata, si in satele de dincoace de munti, ha chiar in si rase; Bu-
curestii Inii aveau, pe la margini, vreo 25 de asemenea bise-
rici, in 1815: ne-o spune Dionisie Fotino.
Fiind facute din lemn i fra mare cheltuiala, casele se Ora-
seau usor, la vreme de nevoie, i tot usor se refaceau, In urma
parjoluIui. Daca razesii sau mosnenii se intorc in chip statornic
In locul undd si-au avut asezarile, landed mofia e a lor, dac asa
dar satele mosnenesti sau razasesti arata o continuitate remar-
cabila, nu tot astfel stau lucrurile cu satele de rumni, vecini
sau iobagi. Acestea din urm' se risipesc mai usor, devin mai lesne
daca proprietarul domn, boier, manastire se poarta
aspru i cere mai Inuit decat, e datina, atunci, chiar In timp de
pace, fra sa mai astepte vreo navalire sau vreun rzboi, satul
se imprastie; cu atat mai mult can.d avea loe vreo navalire. In
1628, la 16 Maiu, Alexandru Dias, judecand o pricina a rumani-
lor din Balteni, arata ea ei fusesera daruiti, pe vremea lui Mihai
Viteazul, la manastirea maicai Anghelinei monahia si tot au
sezut acolo pana in zilele r'posatului Simion Voevod. Apoi atun-
cea, inteacea vreme, continua domnul cad s'au intiimplat
rii domniei mele mullet' raotate de au ars ci meiniistirea fi satul
dupei aceia s'au risipit cu tofi rumdnii, care incotro au
putut . Asemenea cazuri se pot cita multe. Asa se face ca, In
trecutul nostru, gasim sate care, la un moment dat, dispar; nu-
marul lor e apreciabil. Astfel a disparut, de pilda, satul Oteftii,
de pe valea Racataului, din tinutul Putnei., existent in a doua
jumatate a veacului al XVII-lea, pe vremea lui Miron Costin

www.dacoromanica.ro
 SATE DISPARUTE 631

care afirm'a Ca' de aci ar fi fost de fe! stefan Torna. Au disparut,

de asemenea, satele Odmenii pomenit tot In veacul al XVII-lea
i Lopatna din Buz6u, Gabrova i Tudoria din Teleorman,
,tejcireii i Brdtafanii din Romanati, Rotunda din Dolj, Moldo-
canul din Mehedinti, Samara din Arge i atatea altele.
Gasim de asemenea, sate care Ii schimba numele. Nlniforii
din Ialomita, unde s'a dat lupta Intre Matei Basarab i Vasile
Lupu, se numesc astzi Armavevti. Intr'un act din 1672 e amintit
satul Sindia de Sus ce se chiam6 acum Darza ; Intr'altul din
1626, April;e 29, e vorba de satul Clanfa ce se cherna mai Inainte
Pklureti . Azi nu exist nici o avezare cu numele Clanta. In ti-
nutul Orhemlui, un hrisov din 1619, Mai 26, pomenevte de satul
Popovca ci sa chiama acmu Micletii ; un altul din 1633, Septem-
vrie 6, amintevte de satul domnesc Movilova care acum se nu-
mevte Petera ; In acelav tinut, satul Goldeftii vi-au schimbat
apoi numele In Trebujeni (act din 1741, Iulie 10). Stneftii, de
pe apa Cavinului, la tinutul Bacului , vi-a schimbat numele
In Cavinul: o afirm explicit un document din 1.797, Martie 17,
dela Alexandru Callimachi. Asemenea schimbgri se explica toc-
mai prin prasirea sau pustiirea satului la un moment dat i prin
reInfiintarea lui, dupa Cava timp, cu oameni veniti din alta. parte.
0 a treia categorie de sate dispar prin contopirea lor cu tar-
gurile care, marindu-se, le cuprind In raza lor. Astfel, de pilda,
Hindteftii s'au contopit cu RAmnicul-Valcei, Vindfeftii cu Odo-
bevtii, Vistiernicii cu Chivinaul, Bucurevtii au Inglobat satele
Grozdvegi, Dudefti, Veicdrefti.
Din cele 50 de nume de sate din judetul Ilfov, a mintite de
Stolnicul Constantin Cantacuzino In harta sa, 5 adic zece la
sutd, nu mai exista astazi, fie ca avezarile respective s au risipit,
au devenit adica silivti, fie ca vi-au schimbat numele. Trei din
aceste cinci i anume Cliciul, Strdmba i Tdtdrenii nu mai exista
Inca din 1815, nefiind mentionate in statistica oficiald d1 acel
an, Intrebuintat de Dion.isie Fotino ; disparitia lor s'a produs
ava dar In epoca fanariotI; celelalte doug, Flocoasa i Lipovdtul, -
apar In statistica Flocoasa sub forma Flocevti pen-
tru ca s'a le pierdem urma dupa 1815. Tot In Ilfov, satul Vdlcd-
nesti, pomenit In actul din 3 Februarie 1641, sub Matei Basarab,
nu mai e mentionat de Dionisie Fotino ; nu mai exista azi nici

www.dacoromanica.ro
632 TARGURILE $1 SATELE

satele Dinfe,sti 0 Fa'sdienii sau Fdsdifii de pe Mostite care apar

in cartea din Septemvrie 1624 a case boieri luati pe ravae dom-
neti. Situatii asemnatoare Odra 0 In celelalte judete din Mun-
tenia 0 Moldova; ele nu lipsesc nici in Ardeal, de0 intr'o pro-
portie mai redusa.
Regiunea cea mai populata ramane dealul sau podgoria; mun-
tele 10 pastreaza vechile apetri, din secolele anterioare; la ces,
satele sunt mai cu mama dealungul apelor 0 En regiunile ca pa' duri.
Stepa Baraganului are putine sate; In schimb, ele se tin lant in
lunca Dunarii 0 a Ialomitei. Indesirea populatiei in Bragan se
va produce abia in veacul al XIX-lea, dupa 1829 (tratatul dela
Adrian opol) cand, In urma libertatii negotului, deci a exportu-
lui, aceasta manoasa campie va incepe sa se transforme in granar.
Bugeacul, locuit pe margini, dealungul Prutului 0 Nistrului, de
Moldoveni 0 la mijloc de 'Mari, e parasit de acetia din urma
la finele veacului al XVIII-lea 0 la inceputul celui de al XIX-lea,
In urma razboaielor ruso-turce. Pe locul Pant liber, statul rus
intreprinde, dupii 1812, o colonizare sistematica, aducand, in
afara, bine inteles, de Rui 0 Ruteni, tot felul de elemente etnipe,
Germani, Bulgari, Graguzi, Poloni, pang i Elvetieni 0 Francezi.
Sunt colonizati 0 ceva Moldoveni dar Intel) proportie redusa
fata de totalul populatiei alogene (vezi, pentru detalii, vol. IV).
0 mentiune speciala, in legatura cu populatia satelor noas-
tre din aceasta vreme, merita aa ziii Ungureni . Prin acest
nume se intelegeau Romanii ardeleni care, trecand muntii, ve-
neau sa se aeze In satele din Muntenia 0 din Moldova. Unii eran
pastori sau mocani li se mai spunea dupa regiunea de unde
proveneau, 0 barsani (din tara Barsei 1), tutuieni (tare FAgara
0 Sibiu!) i moroieni (regiunea Branuluil) ; tot coborand cu
turmele, in fiecare toarn.a, la miazazi 0 la rasarit de Carp*
dela o vreme s'au aezat statornic in aceste parti. Altii veneau
ca s'a' scape de serviciul militar austriac lung 0 greu. 0 a treia
categorie era formata din iobagii care, fugind de regimul apasa-
tor din Transilvania, &eau dincoace conditii de viat mai ware
0, in primul rand, zile de claca la boier mult mai putine. In sfar-
it, unii veneau dintr'un scrupul de contiint, nevoind BA' se faca
a uniti . Numarul acestor Ungureni printre care se aflau
cateodata 0 Secui crete necontenit in veacul al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro
 BIBI TO GRA FTE 523

Ei formeag sate intregi, unele din ele purtAnd chiar acest nume
sau adogandu-1 la numele satului vecin. Asemenea sate se In-
tAlnesc mai ales in Muntenia, din Mehedinti p'an6 in RAmnicul
SArat; ele nu lipsesc insa nici In Moldova, din Putna pAn6 in Su-
ceava. In fostul judet al Scuienilor, Intalnim nu mai putin de
28 de sate aldituite, In total sau In parte, din Ungureni ; iat6
numele atorva din ele: Ungureni, Popeti-Ungureni, Teiani-
Ungureni, Homorici-Ungureni, M'Aneciu-Ungureni, Ungurenii ot
Poiana Mierlii, Valea St&lpului-Ungureni, Pose0i-Ungureni, apoi
Tohani, Calvini, Sibiciu, Unguriu, Valea Anii-Ungureni, etc.
Dup statistica lui Dionisie Fotino, se aflau In Muntenia 4056
de familii de Ungureni, judetul cu cel mai mare num'ar (1110 fa-
milii) fiind Ilfovul. loan Vod Caragea infiinteaza chiar In 1813,
ispravnicia d'd Ungureni , ispravnicul respectiv, ajutat de
zapcii cei oranduiti asupra Ungurenilor , avAnd s se ocupe
de aqezarea In sate a acestor imigranti. Li se acorda scutire de
impozite pentru primele 6 luni; dup aceea prteau pe temei
de ruptoare, o uoar dajdie... In trei catiuri anuale (vezi
mai jo, p. 584).

BIBLIOGRAFIE
Orasele sau Tfirgurile. I. Mantena : 1. IOAN MORUZI, Spicuiri istorice
din Prahova f i fondarea oragului Ploegti, Bucureti, 1906, $7 p. in 80; 2. STOICA
THEODORESCU, Monografia oragului Cdmpina. Istoric f i documente, CArnpina
1924, 208 p. in 8; 3. STOICA THEODORESCU, Monografia comunei Telega,
Cknpina 1926, 287 p in 80; 4 PETRE STROESCU, Oragul Rogiorii-de-Vede,
Alexandria,. 1933, 118 p. in 80; 5. M. SEVASTOS, Monografia oragului Ploegti.
Bucureti 1937, 907 p. in 4.
Dobrogea: 6. CONSTANTIN C. GIURESCU, Harta Stolnicului Constantin
Cantacuzino, Bucureti, 1943, 28 p. in 8.
Moldova: 7. ZAMFIR ARBORE Basarabia En secolul al XIX-lea. Bucu-
reti, 1898, 790 p. in 80; 8. D. FuRTuNA, Infiiniarea tdrgului Selveni, In Rev.
Ist., I (1915), p. 129-134; 9. *TEFAN CIOBANU, ()raffle din imprejurimile
Bolgradului, In Rev. Ist., V (1919), p. 80-89; 10. DIMITRIE URZICA, Sate
gi tdrguri de pe inaltul podig al Dorohoiului, Bucureti, 1928, 70 p. in 8; 11.
M. COSTICH.ESCU, Satul tdrgul Telinegtii din Idnutul Orheiului, Iai, 1930,
80 p. in 80; 12. ELENA COSTACHE GAINARIU, Monografia comunei Burdujeni
plasa Bosancea, judetul Suceava, Bucureti, 1936, 132 p. in 80; 13. CONSTANTIN
C. GIURESCU, Din trecutul judefului Putna, Focani, 1937, 26 p. in 80; 14.

www.dacoromanica.ro
534 TARGURILE I SATELE

ARTUR GOROVEI, Folticenii. Cercetdri istoriee asupra orasului, Flticeni.

1938, 279 p. in 40; 15. V. TUFESCU, Tdrgugoarele din Moldova f i importanya
lor economicd, In Bul. Soc. Geogr., LX (1941), p. 91-141; 16. CONSTANTIN
C. GIURESCU, Tdrgul Soei, in Reo, Ist. Rom., XIII (1943), p. 97-98; 17.
OH. I. NASTASE, In chestiunea tdrgurilor gi tdrgugoarelor din Basarabia ( Puneri
la punct f i contribuyiuni), In Viaya Basarabiei, XII (1943), p. 507-518 si
737-746 si XIII (1944) p. 95-117.
IV. Transilvania: 18. PETRU E. PAPP, Din trecutul Beiugului, Beius.
1928 274 p. in 80; 19. ST. MANCIULEA, Die Stddte Siebenbiirgens, In Sieben-
biirgen I, Bucuresti. 1943, p. 137-153; 20. CAIUS JIGA, Insemndri din tre-
cutul oraselor Transilvaniei: Sagii f i Ungurii la Cluj, in Rey. 1st. Rom., XIII
(1943), p. 67-71; 21. EMIL MICU, Contribuyiuni la istoricul regimentului
grdniceresc intdi valah, Bucuresti, 1943, 117 p. in 80; 22. MARIA NEGREANU,
Ronuinii din Tg.-Sdcuesc f i satele invecinate Bucuresti, 1943, 112 p. in 80.
Vezi si p. 631, nr. 11.
Populatia oraselor. Colonizri. 23. H. DI. SIRUNI, Armenii in vieaya eco-
nomiclt a Tdrilor Romline, In Balcania, IIIII (1939-1940), p. 107-197;
24. CONSTANTIN C. GIURESCU, Populayia judeyului Putna la 1820, pe temeiul
unui recensdrndnt fiscal inedit, Bucuresti, 1941, 40 p. in 8. (Extras din Bul.
Soc. Geogr.. XIL, 1940); 26. ION NISTOR, Agezdrile bulgare si gaga* din
Basarabia, in Mem. Sed. 1st. Acad. Rom., S. 3, t. XXVI, 1943 44 , p.
l55-393.
Satele. 25. ECATERINA ZAIIARESCU, Vechiul judey al Saacului in lumina
istoricd gi antropograficd, In Bul. Soc. Geogr. t. XLI (1922), p. 147-173;
Dr. A. VERESS, Pristoritul Ardelenilor in Moldova gi Tara Romdneascd
(pdnd la 1821), In Acad. Rom., Mem. Secy. 1st., t. VII (1927), p. 127-230;
CONSTANTIN C. GIURESCU, Vechimea agezdrilor romdnesti dintre Prut
Nistru, Bucuresti, 1941, 14 p. si o hart in 8; 28. AUREL SAVA, Documente
privitoare la tdrgul i yinutul Orheiului, Bucuresti, 1944, LV + 561 p. in 80;
29. GEORGE D. FLORESCU, Vintild I din Cornerleni. n. C. 1480/1490 C.
1553, In In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 201-248.
Vezi si bibliografia din vol. II, editia a patra. p. 467-468.

www.dacoromanica.ro
 OR GANIZAREA JUDECATOREASCA
In yeacurile XVII gi XVIII
cad,e tnceputul evolutiei care va
duce la separarea puterii jude-
cdtoresti de cea executiyd f i la
independenta celei dintdiu.

Liniile mari ale organizarii judecatoreti, In rastimpul dintre

1601 0 1821, rman acelea0 ca 0 In secolele precedente (vezi
vol. II, ed. 4, p. 486-502). Domnul continua fa fie judecatorul
cel mai inalt, dregatorii continua sa aiba i dreptul de a judeca;
pedepsele raman ace1ea0, cu aceia0 predilectie pentru amend&
sau gloaba. Izvoarele dreptului sunt tot cele vechi: obiceiul pa-
mntului 0 textele serse bizantine (nomocanoanele).
Se produc totu0, In acest rastimp 0 mai ales In epoca fana-
riota, o serie de fapte noi care Inseamna lnceputul evoluldei ce
va duce la noua conceptie, revolutionara, a veacului al XIX-lea,
total diferita de cea precedenta. In primul rand trebue mentio-
nata Enfaigarea judecatorilor mari speciali, avand ca atributie ex-
clusivia judecata iar ca remuneratie nu o cota parte din amenzile
pronuntate, ci un salariu fix. Sunt cele cloud aspecte noi care
vor duce la principiul separara puterii judecatoreti de cea exe-
cutiva qi la independenta celei dintai. Pe de alta parte, trebuie
subliniata fixarea, prin tipar, a unor texte de legi precise, In locul
textelor manuscrise anterioare. In starlit, e aparitia influenfei
apusene, exercitata prin codurile care servesc ca exemple sau ca
izvoare legiuitorilor notri.
Domnul 10 pastreaza vechile drepturi. In epoca fanariota, mai
ales In a doua jumtate a ei, observam Insa ca, in cazurile de pe-
deapsa cu moartea, el cauta sali acopere rspunderea, obtinand

www.dacoromanica.ro
636 ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

un firman In acest sens dela Poartd. Aa procedeaz6 Constantin

Moruzi In Moldova (1777-1782), Inainte de a decapita pe cei
doi mari boieri, fruntaii opozitiei: Manolache Bogdan vornicul i
Ioan. Cuza, biv vel sp6tar. Precautia era necesard, de oarece Dom-
nii fanarioti, nuraiti pe termen scurt, spati de necontenite in-
trigi i la discretia meghistanilor din Stambul, putean fi altfel
fdculd rspunzkori, suferind consecintele.
Judecdtori speciali existaser i mai lnainte, In veacurile
i XVI. Erau, de pild5, vornicii de poartd care judecau la poarta
curtii domneti; erau .1 judecgtorii din orae, cum e, de pildd,
Stoica logadtul Ludescul care poart, la 1. Octomvrie 1681, tit-
lul de judeatoriul dela Scaunul TArgovitii , sau Bunea biv-
vel comis Grditeanul care, la 2 Iulie 1706, e judecatoriu aici
la Scaunul Craiovii . Acetia Insa judecau numai unele pricini,
cele mai Insemnate fiind rezervate marilor dregRori, divanului
domnesc i Domnului insui. Erau aa dar judeatori cu compe-
tent limitat.
In veacul al XVIII-lea se introduc, pentru tutAia dat, Jude-
ditori mari speciali, recrutati dintre fruntaii, fdrd slujbe, ai boie-
rimii. Inceputul 11 face Constantin Mavrocordat care, prin aez-
mntul su din 7/18 Februarie 1740, hotrdte In articolul 5, sd
fie alei boieri veliti mazili spre a cerceta pricini i lmprti drep-
tate, primind, In schimb, leafd anuald dela vistierie. Alexandru
Ipsilanti, In prima sa domnie din Tara Romneasa, In Septembrie
1775, Infiinteag, pentru judecarea pricinilor, patru departa-
menturi i anume unul pertru judecdtile P cri r inalion iar
celelalte pentru pricinile de lucruri i datori (Cu terminologa
de azi, ar fi deci o sectie penald. i trei civilo-comerciale I). Jude-
cdtorii erau recrutati tot dintre boierii mazili, incepnd cu cei
mari din treapta IntAia * pentru unul din departamenturi i
continuAnd cu ceilalti pentru rest. Hrisovul specific:A foarte am-
nunit felul cum se vor tine edintele i Indatoririle judeato-
rilor. Acetia trebuie s se strng6 la Departamenturi de di-
mineat, s' judece i ad facd alegere a pricinilor ce vor veni,
cu tot felul de nevoin14, cercetare i luare aminte, urmand
dpelelor pravilei i ardtndu-se spre cei ce se judecrt cu dulceat,
Mr' de nici un fel de pismuire i cu desdv5rit neprtenire la
nici o parte . Ei trebuie 686 asculte cu bund luare aminte, far'

www.dacoromanica.ro
 PRAVILELE TIPARTTE 537

de mAhnire, toate cuvintele celor ce se judea i s nu cuteze

vreunul a lnjura pe cinevagi sau s4-1 opreasc5 de a-vi arta toat
curgerea pricinei lui, once fel ar fi, fiimdc'et de vor face vreunul
vreuna dintr'acestea, se va pedepsi . Un alt judecator special
de rang Shalt: Marele logofiit al strdinelor pricini, s'a infiintat de
&Are Ion Vod Caragea, la 30 Noemvrie 1812. Ajutat de doi
boieri asesori, el avea s judece procesele dintre ptimanteni
straini sau ale strrdnilor Intre ei.
La Craiova, pe vremea lui Dionisie Fotino (1815-1817) eran
sub pregedintia Caimacamului, gase judecAtori mari, numiti dea-
dreptul de voevod i primind lefuri care variau intre 500 si 200
de lei pe luna.
In leg6turg cu viata judecatoreasca la noi in r6stimpul cercetat,
stau douh' expresii care, cu 1nteles intrucatva schimbat, s'au
trat pana In zilele noastre. E vorba de a a-vi aprinde paie In cap 1,
gi de jalb5 in protap Ambele se referti la procedeele extraor-
dinate intrebuintate de cei ce ne puteau ajunge pe &di normale
la judecata instantei supreme. CAM vreun Impricinat se credea
nedrepatit gi nu putea s." strabata Ora la Domn, fie din cauza
anturajului, fie din alte cauze, atunci iegea In calea acestuia, cu
prilejul vreunei plimb6ri sau ceremonii, tinanduli jaiba inteun
protap adic6 1ntr'o prjin" lung6, aga ca s se vada din deprtare.
In felul acesta hrtia era luat gi se acea judecata.
Altii aprindeau paie in cap , spre a atrage atentia voe-
vodului. Un obicei similar exista la Turci ; acegtia Ii aprindeau
rogojini in cap, iegind in fata sultanului sau a marelui vizir. Fiindca
lucrul putea da nagtere Ins adeseori la urmAri neplbute pentru
reclamaat, acesta fiind pedepsit, In caz de neizbanda, chiar de
instanta superioar, i avut in vedere, in once caz, de functionarii
sau judecatorii impotriva ciirora se ridicase, de aceea expresia
a-gi aprinde paie In cap a a ajuns s Lag In romanegte un Inteles
de nepl6cere i chiar de primej die.
Pravilele tipilrite tet manuserise. In veacul al XVII-lea apar
primele pravile sau texte de legi romAnesti tipdrite. Inceputul
11 face Matei Basarab cu Pravila dela Govora, din 1640. Aceast
legiuire i se mai spune, potrivit formatului, Pravila cea
mica este, asemenea celor din veacurile anterioare, un e no-
mocanon , cuprinde adica elemente de drept laic gi elemente de

www.dacoromanica.ro
538 ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

drept bisericesc (vezi i vol. II, editia a patra, p. 490), cele din
urmA fiind chiar precumpAnitoare. Ea prevede sanctiunile ce se
vor aplica preotilor, calugArilor i mirenilor in caz de greqear.
Cetim, de pild, In leggtur cu preotii: Popa ce va bea la carcium,
sau va juca, sau va cnta mirenete, BO se goneasca din popie
Pravila dela Govora nu e o lucrare original6, ci o traducere, M-
elia de cAluggrul oltean Moxa sau Moxalie, a unui nomocanon
slavon care, la randu-i, reda un nomocanon bizantin, de tipul
aceluia al lui Emanuel Malaxos, din veacul al XVI-lea, la care se
adOogase ir s i nomocanonul patriarhului Constantinopolului Ioan
Nesteutes. Pravila dela Govora a apArut In dou editii: una
pentru Muntenia, cu o prefatO iscAlit de Teofil, mitropolitul
tOrii ; alta, pentru Romnii de peste muntdi, prefata identicA
aproape celeilalte fiind iscOlitO de Ghenadie, mitropolitul Ar-
dealului. Nici aceast prefat comun6 nu e Ins6 originar: ea
reproduce, cu unele adaosuri i omisiuni, prefata lui Petru
dela Inceputul nomocanonului tipArit la Chiev, In 1629. Editia
ardeleand a Pravilei dela Govora e cea dintai Incercare de uni-
ficare legislativ4 din trecutul nostru ; ea este totdeodat ti una
din manifestArile interesului i solicitudinii arAtate de Matei Ba-
sarab fratilor notri de peste munti (vezi i mai jos, p. 540).
De o deosebit InsemnOtate, sub raportul influentei exercitate
sub acela al izvoarelor, este Pravila lui Vasile Lupu care apare
la Iaqi, In 1646, Mai 4, sub titlul: Carte romneascO de Invg-
taturri dela pravilele Imp5rOteti i dela alte giudete Ea
cuprinde cloud pArti distincte: prima impArtit in 16 capitole
253 de paragrafe, se refer la delicte In legOtur4 cu viata agri-
cola qi pastoralh (semnturi, livezi, iezturi, mori, pscutul tur-
melor, etc.); ea e tradus6 din grecete de &Are Eustratie treti
logortul dup 1N6[Lot. yecopymoi, o colectie de legi agrare bizan-
tine din veacul al VIII-lea, alcOtuit din ordinul ImpOratilor Leon
i Constantin Isaurianul. Partea cea de a doua a Pravilei lui Va-
sile Lupu, cuprinzAnd 78 de capitole i 1160 de paragrafe, se re-
fer la delicte i crime de caracter penal (sudalma, furtul, uciderea,
bigamia, falsificarea de bani, etc.). Iat, de pilda, una din sane-
tiunile aplicate bigamilor: Pre unii ca acetia cari iau dou
mueri, poarta-i pre ulite Cu pialia, edzand calare pre magariu, vi-i
tot bat cu doad furci ce tore muerile. A0jdere i pre mueri...

www.dacoromanica.ro
 PRAVILELE TTPXRITE 589

Aceast a doua parte e tradus5 din opera Praxis et Theorice

criminalis a marelui jurist italian Prosper Farinacci, aprutg.
la Lyon In 1616 i, In a doua editie, la Anvers, in 1620. E prima
influent occidentald exercitat la noi In domeniul textelor de
legi; ei ii vor urma, In secolele XVIIIXIX, o serie intreag.
In alcauirea i publicarea acestei Ceiri romdnegi de inveiPturd
facut, potrivit titlului, cu dzisa adic6 porunca cu toat
cheltuiala lui Vasile Lupu, un rol important a jucat Eustratie
treti logoffitul. Bun cunosator al limbei grecesti si slavonesti
insi dregtoria sa la cancelaria domneasca impunea cunoasterea
acestor dou limbi prieten cu cronicarul Grigore Ureche, Eu-
stratie avea gata tradus, Inc6 din 1632, o oPravil alea* scoas6
tocmitd, i dentru multe sAnte scripturi cercat i gsita ,
asertan Atoare celei dela Govora. Cand apare Insd, In 1640, aceasta
din urmil, ambitiosul Domn al Moldovei hotrdste s tip'greasc5
un codice de legi mai amplu, mai bun, care s. Intreac4 pe acela
din Muntenia. Renunt deci a mai tipdri traducerea din 1632 a
lui Eustratie ea ni s'a pAstrat inteun manuscris al Bibliotecii
din Blaj insrcineaz' un comitet de cunoscAtori, In frunte
log tot cu Eustratie, s pregteascA viitoarea pravila. Ne-o
spune insusi Eustratie In prefata tiOriturii din 1646: S'au nevoit
Maria Sa... de au gAsit oameni ca aceia, dascli si filosofi, de
au scos din crti elinesti i ltinesti toate tocmelile... . In titlul
cartile lAtinesti nu mai stint amintite; se specificti
numai c lucrarea a fost den multe scripturi tllmcit den limba
ileneascd (greac !) pre limba romneasc6 . Ceea ce ar putea
insemna i Ca' traducerea, operii lui Farinacci nu s'a fcut direct,
de pe originalul latin, ci de pe un intermediar grecesc. Chestiunea
nu e Inca' lamurit. AcEst codice de legi al lui Vasile Lupu s'a
intrebuintat pang la inceputul veacului al XIX-lea ; Dimitrie
Cantemir 11 considera pe vremea cand alcltuia Descriptio Mol-
daviae (1716), drept norma de a judeca drept In Moldova .
De fapt, el a slujit nu numai In Moldova, dar si dincoace de Milcov,
in Tara Ro mneasc, deoarece o buna parte a lui a intrat in alc-
tuirea celui de al doilea codice al lui Matei Basarab. Acest de al
doilea codice, purtAn dtitlul de Indreptarea legii , a apdrut la
Thrgoviste in 1652, Martie 20. E o carte voluminoasd, cuprin-
zand dou prti: Prima reprezinta traducerea, nu tocmai gro-

www.dacoromanica.ro
540 ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

zava, fcut de Daniil Andrian Panonianul a unui nomocanon

grec de tipul Emanuel Malaxos; ea este intretesut fr s se
spuie insd Cu numeroase pri luate din Pravila lui Vasile
Lupu. Partea a doua e o traducere dup nomocanon.ul diaconului
Alexios Aristines dala Patriarhia din Constantinopol, alctuit
veacul al XIII-lea. Prefaia, iscAlit6 de mitropolitul Stefan al
Ungrovlahiei, nu e nici ea original, ci reprezint traducerea,
adaptat, a unei prefete a invlatului teolog grec Vlastaris.
Prin numeroasele Imprumuturi fcute Pravilei lui Vasile Lupu,
Indreptarea legii e a doua in.cercare de unificare legislativ
din trecutul nostru, de data aceasta intre Muntenia si Moldova
(vezi i mai sus, p. 538). Vrednic de semnalat este si faptul c
aceast a doua legiuire a lui Matei Basarab a fost tradus
In latineste, in 1722, de ctre Petru Dobra: textul iiimas ma-
nuscris era trebuincios administratiei austriace din Oltenia.
Situatia, sub raportul pravilelor, a rdmas apoi neschimbata in
Muntenia timp de peste un veac. Ceca ce ar insemn.a ea' legiuirea
barnului i gospodarului domn corespun.dea nevoilor i astep-
Vrilor societtii. De fapt ins, pe Ing6 legiuirea tiprit a Vrii,
se intrebuinIau de ctre mitropolit i boieri, In unele cazuri,
direct legiuirile bizantine, anume: 1. Vasilicalele (editia din
1647 a lui Anibal Fabrotus, 7 volume, in greceste i latineste)
2. Syntagma lui Mihail Vlastares, juristul bizantin din veacul
al XIV-lea (editia din 1672 a lui Beveregius 2 volume) 3. Cele-
brul manual( Hexabiblos, al lui Constantin Armenopol, tot din
veacul al XIV-lea si utilizat in intreaga lume balcania (editia
greaca modern a lui Alexios Spanos, Xenetia, 1.744 sau una din
editiile urmtoare: 1766, 1793, 1805). Abia pe vremea lui Stefan
Racovi0 (1764-1765), se intocmeste, din porunca domnului, de
dare biv ve! paharnicul Mihail Fotinopol (sau Fotino) din Hios,
un cod intemeiat, asa cum spun.e hrisovul de promulgare, pe
toate poruncile legale precum si pe obiceiurile pm&ntului care
sunt in uz Oda' acum . Codicele e intitulat Manual de legi
(Now,xv np6xet.pov); i se mai apune, chiar in titlu, i Anto-
logia legilor imprtest i canoanelor bisericesti ; scris in limba
greac'd popular., e imprtit in trei crti ni s'a pstrat intr'o
serie de copii manuscrise. Nu s'a tiprit. Sub Alexandru Ipsilanta
(1774-1782), se alcAtuieste un nou codice de legi. El e de fapt

www.dacoromanica.ro
 PRAVILELE TIPARITE 641

un rezumat cuprinzAnd esentialul din legile serse anterioare

din dispozitiile obiceiului pmntului precum i unele jurispru-
dente determinate de pricinile cercetate in timpul domniei Ti-
prit in dou6 limbi, greceate i romne0e, in tipografia Mitro-
poliei din Bucure0i, acest codice a aprut in Septemvrie 1780 0
poarta titlul numai in greceate de # Mic manual de legi des-
pre buna orAnduial i datoria fieareia din instantele rOL din sluj-
bele Principatului Valahiei, privitoare la armuire n. Motivul pen-
tru care a alatuit codicele sdu, e explicat de Alexandru Ipsilanti
In prefat. El arat c Muntemi, avAnd drept n.orm juridia
pravilele, dar 0 obiceiul pmntului, o nici pravilele pururea in-
tr'un chip pzea, nici vechimea obiceiurilor nezmintit tinea ci
and cu pravilele strica obiceiurile, and iargi cu obiceaiurile
impotrivia pravililor . De aceea se hotdr4te s le sintetizeze
intr'un nou codice care e Manualul u su.
Pentru Romnii de dincolo de Carpati, supu0, dup paces
dela Carlovitz, stpnirii austnace, se tipAreqte la Viena, in 1787,
o # RAnduial judeatoreasca de obte ; ea este, de fapt, un cod
de procedura penal, tradus dup codul penal austriac aparut,
cu un an mai inainte, in latine0e, sub titlul Nemesis Theresiana
(In aminirea imp6r6tesei Maria Theresa!). In 1788, se public,
tot la Viena, o Pravil de obte asupra faptelor reale 0 a pedep-
sirii lor adia insu0 codul penal. 0 aka' editie a coduhn penal,
In data prti, se publig la Cernuti, in 1807, cu chirilice, sub
titlul Carte de pravil ce cuprinde legile asupra faptelor rZile
0 a alarilor grele de politie . In sfnit, in 1812, apare, tot la
Cern6uti, in 3 volume, Cartea legilor pravililor de ob0e parg-
re0i : e traducerea, fAcut. de loan Budai Deleanu, a codului
civil austriac care se aplica incejAnd dela 1 Ianuarie a acelui an.
In prefata isalit de impratul Francisc, e amintit i Codul co-
mercial: pravilile osibite de neguttorie 0 de vexel (schimbl);
nu tim 84 se fi tiprit in romAnete. Din codul civil, s'a tipArit,
in schimb, 0 sub form de extras, Pravila sau lege a astoriel ,
la Cernuti, in 1816.
In Moldova, dup un veac i jumgate de aplicare a pravi-
lilor lui Vasile Lupu, care intre timp, deveniseri rare, in unele
cazuri se consultau ins, ca in Muntenia, fd textele bizantine
se simte nevoia alctuirii unui nou codice. Alexan dru Mavrocor-

www.dacoromanica.ro
642 ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

dat da, ce e drept, in 1785 S'obornicescul hrisov al sau cuprin-

zand dispozitiuni de drept civil (vanzari, schimburi, danii, regimul
Tiganilor), dar acesta nu e suficiert. Pentru a remedia lipsa.
paharnicul Toma Carra, traduce In romnete manualul de legi
bizantino al lui Constantin Armenopol. La 13/25 Junio 1804,
voevodul Alexandru Moruzi scrie mitropolitului larii i marilor
boieri sa cerceteze anteproectul lui Carra i sa-1 completeze cu
dispozitiile din obiceiul pamantului. Lucrarea n'a ajuns lug pana
la sfarit, nu tim sa fi fost promulgata. Nici a doua incercare
de a se alcatui, In 1806, tot cu ajutorul lui Carra, un codice
i penal, nu are mai mult succes. Abia in 1814, izbutete invatatul
integrul boier moldovean Andronache Donici sii tipkeasca la
Iai, in tipografia Mitropoliei, o Adunare cuprinzatoare in scurt
din cartile imparatetilor pral ile spre inlesnirea celor ce sa inde-
letnicesc intru invAatura lor... ; lucrarea e dedicata mitropo-
litului Veniamin Costachi. Ea a adus servicii i dupa ce a aparut
Codicele lui Callimachi (1816-1817), mai ales ca traducerea ro-
maneasca a acestuia din urma s'a tiparit abia in 1833. Costache
Negruzzi care reediteaza In 1858 opera lui Donici apune ca. ea
e i acum bussola judecatorilor in Basarabia ; adauga ling in-
data: nu mai putin e trebuitoare i la noi , adia In dreapta
Prutului.
Cel mai important codice de legi alcatuit In epoca Fanarioti-
lor este, fara indoiala, Codicele lui Scarlat Callimachi. Aparut la
Iai, in grecete, In 4 volume, in anii 1816-1817, el poarta tit-
lul: Codul civil al Principatului Moldovei i se datorete mai
ales colaborrii a doi juriti de seama: Christian Flechtenmacher
i Ananias Kouzanos. Col dintAi era sas de origine, din Braov,
venise in Iara In 1813; cel de al doilea era grec. Dupa o mund
sustinuta, in care lui Flechtenmacher li revine, in special, fondul
i anume in primul rand utilizarea izvorului princ pal, codul civil
austriac, iar lui Kouzanos forma, redactarea in limba greack
manuscrisul e dat la tipar. Circa opt zecimi din cuprinsul codului
Callimachi sunt luate din codul civil austriac, cu mici modificari,
ici i colo ; circa doua zecimi provin din texte bizantine, schimbate
In unele puncte; patruzeci .71 opt de dispozitii sunt aratate ca fiind
luate din obiceiul pamantului ; lii sfarit, articolele 947 i. 948,
referitoare la copiii nelegitimi, sunt luate dupa codul civil francez

www.dacoromanica.ro
 PEDEPSELE 543

al lui Napoleon. Codicele lui Callimachi s'a aplicat Incepand dela

1. Octomvrie 1817.
Cam In aceiasi vreme se alcatuia In Muntenia Legiuirea * lui
Caragea. Plecand dela constatarea pe care o Meuse, cu dteva
decenii mai Inainte, si Alexandru Ipsilanti anurne ea multipli-
citatea izvoarelor de drept obiceiul pamantului, pravilile scrise
ale tarii si legiuirile bizantine produce confuzie i favorizeaza
arbitrariul, iar pe de alta parte nefiind, se vede, multumit
Manualul rezumat al predecesorului su, loan Voda. Caragea
ja hotrArea sa alcatuiasca un nou codice de legi. La 1.4 Octom-
vrie 1816, el Insarcineaza pe Atanasie Hristopol logofatul prici-
nilor straine pe clucerul Nestor a boieri cu stiinta si cu praxis
la ale pravililor * care lntocmisera fiecare ate un anteproect,
se Intruneasca i cu alti boieri, si sa alcatuiasca, pe baza acestor
anteproecte, un text de legi definitiv. Lucrarea dureaza mai mult
timp, trece prin mai multe forme, fiind cercetata si de divan,
pana cand, la 9/21 Iunie 1818, ea e lnaintata domnului care In-
cuviinteag tiparirea. Legiuirea s'a tiprit In greceste la Viena si
In romaneste la Bucuresti (unele stiri contemporane afirm" totusi
ca editia romana', In ciuda indicatiei precise de pe coperta, s'ar
it la Braov!), s'a promulgat la 21 August 1818 si s'a aplicat
Incepand dela 1 Septemvrie acelasi an.
Ultima legiuire romaneasca, In epoca pe care o cercetam, a
fost Procedura penala moldoveneasd, apruta la Iasi, In 1820,
sub titlul: Partea Intsi a condicii criminalicesti . Codul penal
Insusi sau partea a doua a Condicii s'a tiparit mai tarziu, in
1826.
Pedepsele nu difera, In linii generale, de cele constatate In
epoca anterioara. Pedeapsa cu moartea se aplica Intocmai ca si
lnainte ; constatara de asemenea aceiasi preferinta acordata amenzii
sau gloabei. Documentele ne dau Insa unele detalii necunoscute
despre acestea din urma. Astfel, In ce priveste dusegubina pentru
Impreunarea nelegiuita, un ordin domnesc din 1741-2, transcris
In condica lui Constantin Mavrocordat, o numeste gloaba pan-
tecelui * si precizeaza ca va fi pltita de barbatul vinovat ; fata
sau femeia respectiva va da numai ciobotele vornicilor adica
taxa pentru deplasarea agentilor care percep gloaba. Aceasta
taxa este de 2 ughi sau galbeni ; ea reprezinta circa a saptea parte,

www.dacoromanica.ro
6'4 ORGANIZAREA JO DECATOREASCA

respectiv a patra parte din gloaba, dupa cum e vorba de o fata

mare sau de o nevast.
Cand se face moarte de om i ucigaul nu poate fi gdsit, gloaba
ciobotele vor fi pltite de 12 sate dup'imprejurul mortu-
lui potrivit obiceiului : qtirea ne-o da acela ordin dela Con-
stantin Mavrocordat.
Dintre pedepsele corporale, se folosete adeseori bdtaia i in
special bdtaia la tdlpi. Ea se aplica vinovatului 0 In temnit, dar
de obiceiu, In public, fie la scara domneasca sau la poarta
curtii gospod , fie pe ulita sau In targ. De aceea, uneori In acte,
se 0 Intrebuinteaza expresia de a pedepsi cu trgul sau cu
ulita . In acest caz, bataia era Insotit i de purtatul vinovatului
pe ulif, prin targ, sa-1 vad toat lumea. Bataia la talpi s'a apli-
cat pentru tot felul de delicte: pentru calomnie, plastografie,
curvie, ba chiar i pentru incercare de omor. Nici boierii
mari nu scap de aceast pedeaps. Astfel patesc Cantacuzinii, in
1672, sub Grigore I Ghica; cronica povestete ea au fost obligati
s' plateasca sume mari, dar cu batae pre talpe i cu legaturi
Sub Constantin Brancoveanu, sufer aceestil pedeapsii
Staico paharnicul i Preda cApitanul Proroceanul, fiind Inchi0 in
mAnstirea Snagov.
0 alta pedeaps6 corporalii a fost fintuirea cu urechea de stdlp
sau de zz.A. O Intrebuinta In Moldova Alexandru Mavrocordat,
poreclit Deli-bey (1782-1785); cronicarul Manolache Dragbici
relateaza: iar care din casapi sau pitan i (brutari!) indrgznea sA
vanda lips, pedeapsa lui era tiut, batd cu ureehea la stdlp,
unde statea cate o zi intreaga... i cei multi rman zaluzi
smintiti de minte in toga viata t. In Muntenia, aceast pedeapsa
s'a aplicat de Nicolae Mavrogheni (1786-1790) 0 de Ion Vodrt
Caragea (1812-1818).
Pentru vini sau grepli In legaturrt cu biserica, era pedeapsa
jugului . Ea consta In aceea ca vinovatul era pus asemenea
vitelor Intr'un jug de lemn, langa biserica, s6-1 vaz6 credin-
cio0i. Sub Vasile Lupu, un aluggr catolic, avand legaturi nein-
gaduite cu o fat a fost pus drept pedeaps6 la jug, ImpreunA cu
complicea lui : tirea ne-o da rnisionarul Bandini. Sub Alexandru
Ipsilanti, In Muntenia, se da, la 5 lithe 1775, un ordin ca Ore.&
labii de sate 85 faca un jug la biserica ; 0 cine dintre poporeni

www.dacoromanica.ro
 PE DE P SELE 545

nu va mearge s asculte sfAnta liturghie, i s d preotului la

mAna, (35 aibg voe i puteare srt-1 pue In jug ; cine se va opune,
va fi trimis la Domnie re ja mai mare pedeapse Acelaq ordin
se repet sub Nicolae Caragea, In 1783, i sub urmagul acestuia,
Mihail Sutzu.
Uneori criminalilor i hiclenilor Aka celor ce se ridicau
Impotriva domniei, pe lAnga pedeapsa principalC li se aplica
infierarea ca fierul ropoz. Cunoatem In Muntenia cazul unor hi-
cleni it sub Constantin Brancoveanu; doi dinire ei au fost spAn-
zurati, potrivit pravilei, In furci mai Inalte cu un cot deck, ale
altor oameni proti ; ear 5. pre Milcoveanul, pre lasca qi pre
Hatag i-au Infierat i i-au dat prin tArg i i-au dus la
.
In Moldova, deoarece fierul avea forma unui cap de bour,
pedeapsa purta i acest nume; In 1800, se aplic unui talhar
recidivist *bour In frlinte , dupa care e trimis la oca.
In a doua jumtate a veacului al XVIII-lea i la Inceputul
celui de al XIX-lea, constatam tot mai des pedeapsa surghiunului
la meinelstire. Ea se aplica pentru o serie intreaga de delicte, uneori
chiar pentru crime. Se aplica de asemenea boierilor, In cazuri de
turburtiri politice i de fazvatire. Inceputul 11 face neasttimpa-
ratul Niculae Dudescu, trimis de &are Grigore al II-lea Ghica
(1748-1752) sa reflecteze In linitea Snagovului, a Cotrocenilor
V'cAretilor. In 1785 gasim apoi pe Toni-VA Otetelianu surghiunit
la mnastire.
Ca o curiozitate mention6m faptul ca voevodul Moldovei
Alexandru Mavrocordat Firaris (Fugarul I) a lnliintat In 1786,
Mai 1, o condica a giretilor adicI a acelora care cu Ora' ne-
dreapfa au umblat cu viclepg asupra altora c sa ele i s'a aouce
moii, vii, livezi, %igani, dugheni, bani i alt6 once, fra a... avea
pic de dreptate . Unii ca aceOia, 136Vandu-se cu toegi la poarta
curtii gospod, s se treac6 numele acelor vicleni i irei Intea-
acesta domneasca a divanului condia., cu aratarea pricinii i a
vicleugului lor metaherisire, ca dupa aceia s" fie cunoscuti
tiuti de ireti, &a nu li se mai deje ascultare jalbii lor i ziselor
lor .

www.dacoromanica.ro
646 ORGANIZAREA JUDECATOREASCA

BIBLIOGRAFIE
Organizarea judeclitoreascli. I. ION PERETZ, Frac' ila d,ela Govora, Bucu-
resti, 1911, 40 p. in 4; 2. S. G. LONGINESCLT, Pdrerile d-lor N. lorga f i I.
Peretz despre Pravda lui Vasile Lupu, Bucuresti, 1915, 31 p. in 40; 3. ANDREI
RADULESCU, Doi praviligti ronulni, Logoftitul Nestor Craiovescu, Andronache
Donici, Craiova, 1923, 52 p. in 80; 4. CoNsT. C. GIURESCU, Legiuirea lui Ca-
ragea, Un anteproect necunoscut, Bucuresti, 1923, 32 p. in 8; 5. ST. BERECHET,
Condica criminaliceascd cu procedura ei din Moldova (1820-1826), ChisinAu,
1928, L 63 p. in 80; 6. GR. UNGUREANU, Pedepsele En Moldova la sfdrgitul
secolului al XVI I I-lea gi Enceputul secolului al XIX-lea, Iasi, 1931, V -I- 34 p. in
8; 7. G. D. TRIANTAPHYLLOPULOS, Sur les sources du Code Callimaque, Bucu-
resti 1931, 20 p. in 80; 8. A. SAVA, Departamentul criminalicesc f i normele de
procedurd penald la Enceputul secolului al XIX-lea, Bucuresti, 1933, 26 p. in 80;
9. ST. BERECHET, Legatura dintre dreptul bizantin gi ronulnesc, I, Izvoadele,
Vaslui, 1937, 376 p. in 80; 10. I. C. FILITTI, Organizarea judecdtoreasca In
Romania, in Enciclopedia Romaniei, I, Bucuresti, 1938, p. 327-338; 11.
I. C. FILITTI, Legislatia penald, ibidem, p. 397-402; 12. C. A. SPULBER,
Etudes de droit byzantin, VI. Indreptarea legii. Le code valaque de 1652, Bucu-
resti, 1938, 4 + L p. in 40; 13. I. IONESCU-DOLI, Contribuguni la istoria
luptei duse de domnitorii romani In contra introducerii gi aplicdrii regimului
capitulafiunilor In Principate. Raportul lui Coronini cdtre I mpilratul Fr. Iosef
pentru desfiinfarea capitulafiunilor, in Mem. Acad. Rom., Sec;. Ist., s. 3, t.
XXII (1939-1940), p. 317-358; 14. D. M. KAOUCHANSKY, L'e Hexabiblos
byzantin dans les pays balkaniques, In La Rpublique (Istanbul), cu data 6
Noemvrie 1945.
Vezi i bibliografia indicata In vol. II, editia a patra, p. 502.

www.dacoromanica.ro
 VIEATA ECONOMIC/I
In rlistimpul dintre 1601 gi
1821 se introduc En fdrile noastre:
porumbul, tutunul, cartoful gi o
varietate noud de fasole; tus patru
sunt daruri ale Americei.

Caracteristicile fundamentale ale vietii economice in 'raffle

Romneti in epoca dintre 1601-1821 raman aceleai ca i In
epoca precedenta. Temeiul 11 formeazii tot agricultura, cu dife-
ritele ei ramuri, i crefterea vitelor, aceste indeletniciri de cape-
tenie determinand In mare masura comertul. Persista de asemenea
i impartirea In dou'a mail arii, deoparte Muntenia i Moldova, de
partea cealalta Transilvania, unde activitatea industriala va lua
din ce in ce mai multa desvoltare (vezi vol. II, 2, editia a patra,
p. 540-541).
Agricultura. Fertilitatea pamantului romanesc continua sa fie
atat de mare, varietatea i buntatea produselor lui atat de in-
semnata incat ea este relevata aproape In mod unanim de card-
torii straini i de Invatatii care s'au ocupat de tarile noastre in
veacurile XVII i XVIII (vezi i fig. 14). Misionarul italian Ban-
dini, de pe vremea lui Vasile Lupu, spune ca On ce nu vede
cineva cu ochii, nu poate sa cread 5 cat e de mare abundenta pro-
duselor i bunatatea pamntului moldovenesc . Un alt Italian,
Panzini, care a fost in slujba lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782),
afirma, cu admiratie, ca. in Muntenia grnele, branza, untul,
carnea sunt de intaia calitate; vinurile, dupa patru-cinci ani,
biruie pe ale Italiei; nucii formeaza paduri . Dimitrie Cantemir
arata ca, in anii cei buni, grail] da de douazeci i patru de ori
samnta, secara de treizeci de ori, orzul de asezeci de ori iar

www.dacoromanica.ro
648 VIEATA ECONOMICA

meiul ceeEtAice nu-i de crezut cuiva care n'a vzut el Insugi

de trei sute de ori . Cat despre vita de vie un singar pogon
adesea patru sute 0 cinci sute de masuri de vin fapt pe care-I
pot certifica personal pentru regiunea Odobe0ilor. Francezul
Carra afirma i marturia lui e reprodusa de Sulzer c a vizi-
tat aproape toate tArile Europei dar ca n'a gasit niciuna unde

:.)r,...-
.))
9

..",
'11 .,..
_,:...,.-z.- i

,;- ..
....:
... !: ,,-.7.4...--4111......---
--' .... .,,.. '060,11:M''''S-'- '. it:4i!
, t-it,"
0"' .
.
---- 4.;04-5,k _- _
- --- .1..,.t-,..,,,,,tit.,..,--,...--
.
w.,"
,.
t _.,..- ...
-
-
--- ' " ' ' '-;.4
,..par---''''''''''
..- --
._
0.'-'r 'C'494..1164:Soilettlt,-.',;414
st:,..,,..i.,:,,, .

A....-.,,t...,---..-4,...,-...,,-.....4.-- r .1,.
.7 '.... ,

Fig. 14. Araturi In terase, la o trial/Me de 800-1200 m., In Muntli Apuseni,

comuna Magurl (jud. Cluj). Iluntele din fund e acoperit de padure.

repartitia cAmpiilor, colinelor 0 a muntilor pentru agriculturd

priveli0ea sa fie mai minunata deck In Muntenia 0 In Moldova.
Profesorul Laxmann, dela St. Petersburg, trecand pela noi, In
timpul razboiului din 1768-1774, scrie ca Moldova e o o tara, pe
langa care cele mai bune tari ale noastre par copii vitregi ai naturii .

Un alt dilator, naturalistul Hacquet, strabkand Moldova pe la

1789-1790, o califica drept gradina roditoare i bine sddita ;
Lady Craven, strabatAnd Muntenia, In 1786, scrie textual: Ar
fi foarte greu sa afli pe lume un colt mai agreabil deck acesta ;
tara, dup.' parerea ei, este un diamant rdu montat ( un dia-
mant mal enchass ).

www.dacoromanica.ro
 PORUMBUL 54c1

In agricultur trebue relevata introducerea, In aceasta epoca,

a catorva importante plante noi: porumbul, tutunul, cartoful i
o varietate nota de fasole; tus patru aunt daruri ale Americei.
Porumbul a ajuns In tarile noastre, venind din spre miazazi, In
secolul al XVII-lea. Mihai Cantacuzino banul, in opera sa alca-
tuita in 1776 i editata mai tarziu de fratdi Tunusli, atribuie intro-
ducerea porumbului In Muntenia lui Serban Cantacuzino (1678-
1688) ; e posibil !ma' ca el sa fi fost cultivat aci mai dinain,te, Inca
dela Inceputul secolului. Un sat Cucuruzi , Cocoruz apare In
1646-1648 In judetul Vlaca; documentele, inedite, referitoare
la el, la roii ot Ruceni i spatareii ot Cucuruzi , se afla la
Academia Romana. Fapt este eh' pe vremea lui Brancoveanu,
cultivarea porumbului luase o mare extindere; secretarul italian
al voevodului, Del Chiaro, 11 amintete sub numele de o forinen-
tone sau gran turco laolalta cu graul, meiul i. vita de vie.
In Moldova, prima tire documentara dateaza din domnia lui
Constantin Duca (1693-1695); cronicarul Ion Neculce arata ca
acest voevod a pus o dare nou de un zlot pe pogonul de parng
i de o popupiu , ce-1 facea oamenii cu sapele prin curaturi,
sa nu moard de foame . Din felul cum se vorbete de cultivarea
acestei plante cu sapele, prin curaturi, sa nu moara de foame ,
rezulta ca ea avea un caracter secundar, de expedient, ca n'ar fi
fost deci de mult inradacinata ; pe de alta parte MBA., ea luase
totufli o oarecare extensiune, de vreme ce se putea pune o dare
pe 4 pogonul * de popuriu. Cu prilejul expeditiei polone din 1686,
se amintete in Moldova satul Cucuruzeni .
IL Transilvania, 4 cucuruzul cuvntul apare sub o forma
asemanatoare, cocoriza in Sardinia era cunoscut deasemenea
In veacul al XVII-lea; In al XVIII-lea, el e foarte raspandit iar
4 mamAliga ajunge sa fie alimentul de predilectie al taranilor
romni, aa cum observa calatorii strini care strabat In acea
vreme tinuturile de peste munti.
Cu privire la termenul cucuruz , observrn ea el se da la noi
nu numai tiuletehii de porumb dar i conului de brad; e foarte
probabil ca prin asemanarea cu acesta din urma, sa se fi numit
tfi. tiuletele de porumb la fel. S'ar putea deci ca diferitele numiri
de Cucuruzi, Cucuruzeni ce se rat/dines dincoace de munti In
secolul al XVII-lea sa provie nu deia noua planta, ci direct

www.dacoromanica.ro
650 VIEATA ECONOMICA

sau indirect dela binecunoscutele fructe de brad. Rspandirea

extraordinar a acestei plante americane originare din Mexic
pe intreaga fat a pmntului romnesc azi ea intrece cu mult
ca suprafat5 cultivat grAul se datoregte faptului c nAmliga
de porumb e superioar ca gust mgmAligei de meiu pe care o mn.-
cau de milenii strmogii nogtri. Aga se explia dece n.umele vechiu
romnesc al meiului, o mlaiul lui Mihai Viteazul Sagii r;d Se-
cuii li spuneau ironic gi e Mlaiu-Voda a ajuns ra treac' asupra
finei de porumb, fcand s dispara azi din limb5 intelesul prim.
Tutunul, introdus in Europa in 1.560 de atre Nicot, ambasa-
dorul Frantei la Lisabona (de aci nicotina I), e cultivat in tariie
noastre in veacul al XVII-lea. Prima mentiune documentar cu-
noscut nou este tot din timpul domniei lui Constantin Duca
(1693-1695) ; el pune un impozit de patru lei pe pogonul de tutun.
Ceea ce inseamn a suprafata cultivat cu aceast plant ajunsese
destul de intinsii ; nu e exclus ca primele insmAntri s dateze
din intAia jumtate a veacului XVII. Cuvrintul tutun (in Mol-
dova o tiutiun *: 4( IA aibil a lua de a zece din... grdini cu tiutiun *
inteun act din 1718, Ianuarie 11, Iagi) e Imprumutat dela Turci
(tiitrin).
Cartoful, originar din Chile (America de Sud), a fost adus in
Europa de atre Spanioli, pe la finale veacului al XVI-lea. Ajunge
In Transilvania in veacul al XVIII-lea, iar de aci trece in Prin.
cipate la inceputul veacului al XIX-lea. Cronicarul Manolache
Dr5ghici ne spune s in Moldova s'a introdus sub Scarlat Calli-
machi (1812-1819). e i s'au intrebuintat adaug el mare
silint din partea guvernului pia au induplecat pe steni de a
BA da la aceast muna. E i la noi deci, ca gi in Franta, trnimea
a fost nein.crezatoare la inceput fat5 de noua planta alimentar.
Tocmai pen.tru a ajuta la rispilndirea cultiv5rii acestei noi plante,
se publica la Iagi, in 1818, traducerea romneasa, fcut de
Alexandru Beldiman dup5. un intermediar grecesc, a lucrrii lui
G. Christian Albert Ruckert despre smnatul, lucrarea gi pti-
strarea * cartoflelor * precum gi despre pregAtirea pAinii, a fAinei
gi a grigului ( hrisi ) de cartofi. Cu trei ani mai inainte, la 12
Iulie 1815, apruse, in Ardeal sau la Buda locul nu e precizat
o foaie volantii, in romnegte, cu invtturi despre cultivarea
acestei plante.

www.dacoromanica.ro
 CARTOFUL, OREZUL, BUMBACUL 661

Termenul cartof este de origine germanti (Kartoffel); de aceeai

origine, dar ajuns la noi prin filierA ungar i sari* este cellalt
termen crump, crumpen, crumpir, intrebuintat In unele prti ale
tArii (germ. Grundbirne>ung. krumpli, srb. krumpir). Dialectalul
baraboi, barabule, frecvent in Moldova, vine din ruteang: bara-
bolya; celAlalt dialectal picioicd, picheucd, Intrebuintat In Nordul
Munteniei, derivA din ungurescul pityoka.
Nu tiu precis la ce se referg. preotul armean Hugas Ingigian,
cAnd in descrierea tgrilor noastre, aprtrut In 1804, spune cg. la
noi s existA un fel special de cartofi (ierelmasi) i sparanghel, mai
ales In insulele din Dunare, unde creso In mod spontan *. SA fie
pita tAtArascg* de care se vorbete Inteo tipAriturA din Ardeal,
dupA 1800?
O varietate de fasole a fost cultivatA la noi Inca din vremea
daco-romang.: dovadA numele insui, care e de origing
(faseolus); actualele varietAti Insg. sunt americane; fiind supe-
rioare, ele au lnlocuit pe cea veche, dupA cum mtimAliga de po-
rumb a inlocuit pe cea de meiu.
Tabloul plantelor noi introduse In agricultura romilneascA
!titre 1601-1821 n'ar fi complect dacA n'am adAuga orezul, bum-
bacul, nautul i anasonul. Orezul, originar din Asia, a fost introdus
In Banat de cAtre Austriaci, In secolul al XVIII. Din descrierea
lui Grisellini, alcAtuit In 1.777, aflAm ea erau climpuri de orez
In comunele Giroda i Omor i cs. se producea atAt de mult Inck
revenea mai ieftin decAt In Italia. Fr. I. Sulzer, In a sa Geschichte
des transalpinischen Daciens, apgruta In 1781, se lntreabg dece
n'ar reui orezal tot aa de bine dacti nu mai bine Inca cleat
In Banat In MOM Dunrii dintre Orfom ci Braila; se tie cti
viitorul i-a dat, In privinta aceasta, depling dreptate.
Tot In Banat a Inceput sa se cultive, in primii ani ai veacului
al XIX-lea, bumbacul. Pentru a deprinde pe locuitori cu aceastg
nou plant, s'a tipArit la Buda, In 1810, In patru limbi ger-
mank ungarA, romAng. i sArb broura 4 InvAtAtura lui Carol
Filibert de Lastririe (Lastryrie I) despre sAdirea bumbacului .
Cat despre ?taut i anason, iat ce citim In prefata lucrArii Oare-
care secreturi ale lucrgrii pAmAntului* apgrut la Bucureti, in
1796, fg.r4 nume de autor i de traducAtor: Noi 11100 aici In tara
noastra nu tiiam mai nainte ce feliu era porumbul, nici nautul.

www.dacoromanica.ro
662 VIEATA ECONOMICA

nici anasonul, nici alte eta-tea roduri i poame, pre care nate
ocul nostru In zioa de astzi i sporeafte mai bine deceit alte locuri .
Care erau celelalte 4 roduri i poame * noi introduse i care reueau
ma de bine, nu putem Inch' preciza; s'ar putea s fie vorba, Intre
altele, de caise, avnd nume turcesc ; introducerea nutului i
anasonului trebuie pug neapArat In leg'tura cu influenta tur-
ceased ; ea pare a fi avut loc Inainte de 1750; odat Cu plantele,
am Imprumutat i termenii respectivi. Tot dela Turci am luat
plitlgelele vinete i roii (turc: patlican. citete patligean 1),
bamele (turc: bamia) i colectivul zarzavat (turc: zarzavat).
Asupra viilor, avem un ele tiri interesante In izvoarele epocii.
Productia din Muntenia atinge dui:4 Sulzer inteun an bun,
peste cinci milioane de gleti, gleata fiind de zece oca. Vinul de
Greaca adaugA acela autor e eel mai timpuriu; nu dureaz4
ins nici pang. In vara viitoare, In timp ce vinul de deal tine multi
ani. Viile dela Piteti vestite se ingroapa iarna ; celelalte nu,
dei, uneori, sufera de ger. Strugurii se pstreaz In vin Ora la
Pati. In Moldova cea dinti podgorie potrivit prerii lui Di-
mitrie Cantemir este cea dela Cotnari; vinul de aci e e cel mai
de seam i pel mai ales din toate vinurile Europei, socotind i
vinul de Tokai o. Dacil se tine trei ani inteo pivnit adnc6 de
piatr, cum se obinuete la noi adaog6 Dornnul dobndete
Intr.'s.' patrulea an ataa trie inat ja foc . (Faptul 1-am expe-
rimentat pentru alte soiuri de vinuri ci 1-am g'sit exact ; o constata
i francezul Joppecourt, la Inceputul veacului al XVII-lea, pentru
vinurile de Vasluil). A doua podgorie, calitativ, tot dup' Cantemir,
e cea dela Hufi; a treia cea dela Odobefti; urmeazg apoi podgoriile
dela Nicorefti (Tecuci), Greceni (Tutova) i Costefti (tot Tutova).
Mai Bunt ci altele, numeroase, dar mai proaste n. In Transilvania,
cap't o deosebit fairra vinurile de pe Trnave ; corespunztor
cotnarului moldovenesc, ca acezarela limita nordicAi calitate,
e vinul de la Heidendorf, de 15110 Bistrita, ala zisul Steininger;
el reprezint soiul cel mai alcoolic ci mai aromat al Ardealului.
PAdurile continua 86 ocupe o suprafat considerabil, In re-
giunea dealurilor ci la ces, spre a nu mai vorbi de regiunea mun-
toasii. Constantin. Cantacuzino mentioneaz in harta sa, tiprit
la Padova In 1700, nu mai putin de doucizeci fi mud de masive
pduroase importante, In afar de cele continai i de pdurile

www.dacoromanica.ro
 PADURILE, BOGATIILE ANIMALE 653

mai mici din Carpati. La trei din ele d i numele : masivul

Grofi, la sudvest de Pitqti; masivul Lumini, In partea de rdsrit
a judetului Olt, i Plopii Rumtine,stilor, In judetail Dilmbovita.
Dimitrie Cantemir, plecAnd dela considerente istorice, nu
economice, citeazd Codrul Cotnarului, crescut din gbinda semd-
nat pe locul arat de prizonierii lei, pe vremea lui . tefan ce]
Mare, i Codrul Tigheciului, constituind o blind apArare impotriva
Ttarilor din Bugeac. Un raport francez din 1798, Iunie 11, arat
bask sub raportul economic, al lemnului de constructie de tot
felul, patru pduri sau codri imeni ; Codrul Bdcului, Codrul
lafului ( Kodrou Yassoub sic !), Codrul Helei i Codrul din
imprejurimile Pie trei. -

In Intinsele pduri ale trilor noastre aa de pilda, codrul

Vellenilor, In Prahova cu stejari seculari, avea treizeci de ceasuri
lungime i cincilase ceasuri ltime doug varietati de copaci au
atras atentia cunosctorilor: bradul alb ( Cu coaja alb4 cum li
spune Sulzer I) care (16 cele mai bune catarge pentru corbiile
de mare i stejarul moldopenesc, rezistent la cari i superior tuturor
esentelor dupg Cantemir pentru lucrul acelorai corlii;
dureaz4 peste o sut de ani .
Din cauza tierilor fr socoteard fAcute In unele regiuni
de pild in Covurlui i in Soroca tieri explicabile i prin n.ece-
sag-tile exportului dar mai ales prin Mmultirea populatiei se
simte nevoia a se trece, spre sfAritul epocii fanariote, la nasuri
de reglementare a dreptului de folosint i totodat de protectie
a pdurii. Prima hotrire in acest sens o ja, In Moldova, Alexandru
Moruzi, la 28 Noemvrie 1792, iar in Muntenia acela voevod la
20 Martie 1793. In Transilvania, regulamentul referitor la pduri,
promulgat de ImpArat, la Viena, la 30 Mai 1781, se tipArete In
romanete la Sibiu, in 1789; el cuprinde i desenul a cloud pduri
model. Pentru Bucovina, el apare In 1786
BogAtille animale ocup un loe foarte insemnat primul loc
In economia Principatelor, In epoca cercetat. Oile, boii, caii,
porcii, albinele i petele sunt produsele principale. Muntenia
exceleaz6 In turmele de oi i de porci; Moldova In cirezile de vite
cornute i In prisdci.
Izvoarele bine informate din a doua jumtate a veacului al
XVIII-lea (Sulzer. Raicevich) dau pentru ambele tri cifra de

www.dacoromanica.ro
654 VIEATA ECONOMICA

4 nailioane oi, dintre care 2.500.000 in Muntenia. In acest din

urma loe sunt trei soiuri: lignite, cu lana scurta cjii fina soiul ca-
racteristic al tarii o ( die eigentliche Landesart ), lurcanele, cu
Ulna foarte lung5, dar aspra, putin fina, .1 soiul taleireisc, interme-
diar intre prirnele doug. In Moldova, Cantemir amintete tot trei
soiuri: de munte, foarte pretuite de Turci pentru carne, de So-
roca 0 oile slilbatice.
Din carnea vitelor mari se preg5tete pastrama; din seul lor,
fiert la un loe cu oasele .1 o parte din carne, cerviful; acesta din
urrna, pastrat in burdufe, formeaza un articol cautat la export,
peste Duriare.
Caii moldoveneti sunt de dou feluri: de munte, mai mici
la trup, dar puternici rii rezistenti, 0 de fes, mai mari, iuti,
falnici la infatiare i de asemenea rezistenti. Dimitrie Cantemir,
care le da aceste calificative, adaoga i amanuntul ca ultimii
sunt pretuiti nu numai de Poloni i Unguri, dar i de Turci
care intrebuinteaza des proverbul: Un tartar persan i un cal
moldovean Bunt mai laudati deck, toti ceilalti . El vorbete qi
de hergheliile de cai salbatici, ce ratacesc in stepa Bugeacului.
In Muntenia, locul de iernare al hergheliilor i al turmelor co-
borne din Transilvania, e mai ales regiunea dintre Urziceni i
Braila.
Sulzer afirma ca nu e gospodarie in Muntenia care A' n'aiba
patru 'Ana la zece porci. Explicatia sta in multimea padurilor
de fag i de stejar .1 in intinderea baltilor dela Dunare, unde
hrana se gasete de asemenea din belpg.
In mod deosebit a impresionat pe caltitorii din veacurile XVII
i XVIII bogatia in pete a tarilor noastre. Calugarul italian
Niccolo Barsi da Lucca, trecand pe la Chilia, in vremea lui Vasile
Lupu, apune ca in vecinatatea acestui port, la departare de o
mila, se Old locurile de pescuit .1 ea nu e dimineata in care BA nu
se aduca pe mal o mie pang la dou mii de moruni r;ti sturioni de
tot felul; pretul lor e din cele mai reduse: pentru patru aspri
se putea capata un sturion de treizeci de libre (circa opt kilograme).
Bogatia i ieftinatatea petelui la Galati de data aceasta
este subliniata i de calatorul englez Robert Bargrave, in 1652.
Del Chiaro, care a trait la curtea lui Brancoveanu, arata bogatia
In pete a Munteniei, amintete de pstravii din apele de munte,

www.dacoromanica.ro
 PESCUITUL. BOGATIILE MINERALE 555

de pestele adus la Bucuresti dela Dunkre (In special cega 1), de

icrele negre si de multirnea elesteelor, caci adaoga el, nu e avezare
boiereasca la tara, care s'a nu-si aiba helesteul, din care se scoate
pestele in zilele de post *. Sulzer vorbeste si el de cantitatile uriase
de peste din Tara Romaneasca. Locurile cele mai vestite pentru
prinsul morunilor aunt Braila si Galata, iar, in partea de Apus,
Poi.* de Fier. Crapul se prinde peste tot, in baltile Dunrii,
dar mai ales la Greaca; care intregi cu crap &drat pleaca de aci
spre interiorul tarii. Oricine plateste o mica taxa, Ira jaritul, poate
prinde cat peste vrea; pentru un car cu sare, se ja un car cu crap
srat. Dionisie Fotino aminteste de tlostrita care se gaseste In
raurile de munte din Tara Romneasca azi a ramas numai In
Bistrita Moldovei i de anihalOi din cele de sea. i el lauda
baggtia In peste a Dunarii morun mare, pstruga, nisetru,
viza, cega, somn, salu, crap si soiul special de scrumbii *; in
regiunea luncii fluviului, afirma ca aunt 93 de balti *iar in restul
trii, 150 de helestaie , pline de peste.
multimea prisacilor a impresionat pe cei care au trecut
prin frile noastre. Un stup &A in Muntenia, dup marturia lui
Sulzer care era el insusi apicultor, cel putin trei roiuri, de obiceiu
cinci sau sase si, late anumit regiune dintre Bucuresti
Tare, chiar zece. Personal. el a obtinut la Bucuresti, inteun an,
din zece stupi, patruzeci i patru. In Moldova, unul din marii
boieri, Cantacuzino-Deleanul, avea, inainte de razboiul ruso-turc
din 1768-1774, Oda la treisprezece mii de stupi.
BogAtiile minerale prezinta in Principate, sub raportul exploa-
tarii, aceleasi caracteristici ca i In epoca precedenta. Se exploa-
teaza adica' bine sarea, o parte a acestui produs mergand la export,
iar inteo msur redusa celelalte bogtii minerale, inclusiv 'cura.
In Transilvania, In secolul al XVIII-lea, dominatia austriaa
aduce o intensificare a exploatarii aurului si a fierului.
Sarea continua s se scoat. In Muntenia dela Ocnele Mari,
dela Ocna Midi de MAO Targoviste, dela Telega i Ghitioara:
aceasta din urm se astupase adica nu se mai exploata
pe vremea lui Nicolae Caragea; ne-o apune interesantul hrisov
inedit din August 1782 prin care domnul acorda manastirii Cal-
darusani vinriciul din sud. Saac, dupa popoarale Valea Meilor,
Valea Larga i Valea Negovanilor in locul vinariciului din orasul

www.dacoromanica.ro
566 VIEATA ECONOMICA

de Floci unde viile s'au paraginit, precum 0 200 de bolovani

de Bare din ocna Telega, in local celei dela Ghitioara. Sub Bran-
coveanu, Incepe exploatarea oen,-4 Sldnic; se reja i aceea a ocnei
Teifani (azi judetul Prahova, pe atunci judetul Sacuieni) care
fusese parasita sub predecesorul sau, erban Cantacuzino. Pe
langa acestea erau i malurile de sere din judetele Ramnicul
Sarat, Buzau 0 Scuieni; exploatarea lor era Ingaduit Insa
numai localnicilor din imediata apropiere i aa cum ne spune
un hrisov din 1784 numai ca traista, pentru trebuin.ta caselor
lor . In Moldova, ocnele de lng' Targul Trotuq produc meren
'cantitati Insemnate de sare gema, excelenta. Calatorul englez
Bargrave afirm despre ea In 1652 ca este cea mai buna pe care
a vazut-o sau a gustat-o vreodata, atat In privinta ginga0ei co-
loarei ct i prin finetea, curatenia i gustul ei .
Sarea se I:Ala In drobi mari i drobi mici li se mai spu-
nea i bolovani de o anumita greutate; astfel bolovanul mare
cantarea dela o suta pang la o suta douazeci de oca; aa ne in-
formeaza un act oficial muntean din 1807, Noemvrie 11. 0 uni-
tate de masura era 0 cumpdna : la 25 August 1763, Grigore
Callimachi acorda manastirii Dragomirna Intre altele, un mertic
anual de 15 lei din ocna gospod pentru a se cumpara caluga-
rilor cojoace, sucmane i ciobote; de asemenea 40 cumpene de
sare ; documentul, inedit, se afla la Academia Romana. In ce
prive0e munca In ocne, ea se facea uneori 0 de &Are condamnatii
de drept comun sau ocna0 dar, In genere, de catre tarani care
se tocmeau s taie sarea cu ciocanele, fiind numiti, din pricina
aceasta, i ciocdrzai . Ce ramanea dupa obtinerea, prin cioca-
nire, a drobilor sau bolovanilor, constituia sarea marunta sau
praful i lospele adica achiile sau franturile.
Productia de Bare a Munteniei e evaluata In 1775 la douazeci
cinci de milioane ocale sau treizeci 0 una de mii doug sute cinci-
zeci de tone.
Aurul se strange In Prin.cipate din nisipul raurilor de catre
Tiganii zlatari sau rudari, care sunt obligati sa dea anual Doamnei
o cantitate de metal pretios. In Muntenia, pe vremea lui Matei
Basarab, aceasta cantitate echivala cu 1000 de ducati: kitirea
ne-o da Paul de Alep. Pe vremea lui Brancoveanu, trebuiau
dea, potrivit afirmatiei lui Del Chiaro, circa cincisprezece libre de

www.dacoromanica.ro
 AURUL 667

aur adica 3,900 kg, o vadr (12,5 1.) avand, dupa acelas izvor,
48 de libre; pentru anul 1768 se indica cifra de 1254 dramuri
adica 3,91875 kg, dramul fiind egal cu 3,125 grame sail a patru
suta parte dinteo oca (1,250 kg). In Moldova, sub Dimitrie
Cantemir, dkleau patru ocale... care fac 1600 dramuri
In eat% de tigani, mai exista in judetul Valcea si un corp de
Masi romani o sut la nutria'. avand in frunte doi vatafi
de baiasi aurari. Acesti Masi erau obligati sa dea fiecare anual,
la Sf. Maria Mica, birul de aur constand din 4 dramuri de aur
netopit i, In plus, 60 de bani ispravnicului zapciu si 30 de bani
logofatului puscariei. tim aceste detalii din actul dat baiasilor
la 22 Martie 1797 de catre Alexandru Ipsilanti, care-i apark de
4 ploconul nedrept ce se incerca s li se ceara, plocon pe care
spune Domnul nu-1 dau nici iganii rudari .
In timpul ocupatiei austriace a Olteniei, se Infiinteaza de cal-
tre generalul comandant, contele Steinville, o societate pentru
exploatarea aurului din rtiul Olt si afluentii sai de munte Lotru,
Ruddreasa i Apa ultimele doua nume arata existenta
unor mai vechi exploatari in regiune. Societatea producea aur
In valoare de o mie de galbeni anual ; potrivit afirmatiei lui Sulzer,
acest aur era mult mai curat si mai frumos deck cel din Transil-
vania. Dupa moartea intemeietorului, societatea, nemai fiind susti-
nuta, a lichidat. O incercare de exploatare a facut in Muntenia
si mare boier Constantin Dudescu, In tovarasia unui tehnician
german, pe vremea lui Mihai Racovita (1741-1744) ; stirea ne-o
(IA cunoscatorul In chestii economice, francezul Peyssonel, in lu-
crarea sa, Trait sur le commerce de la Mer Noire, aparuta In 1787.
Un raport austriac, din 1728, Iulie 12, arata c firisoare de
aur se gkesc nu numai in Olt, dar si In Dunke, intre Vodita
Pristol, precum i In unele rauri de munte ca Ramnicul, Jiul,
Bistrita, Gilortul, etc. Intr'un alt raport cetim ca, in Olt, spa-
latorii de aur gasesc uneori graunte de metal curat de marimea
unor boabe mari de mazare.
In Transilvania, in timpul imparatesei Maria Theresa, se fac
progrese importante in ce priveste extragerea aurului si a meta-
lelor In genere. Pentru prelucrarea sulfurilor aurifere ca si a mine-
reurilor complexe de cupru, zinc si plumb se construesc mai multe
topitorii, la Sactiramb, Capnic, Strambu_si_Rodna Veche. In 1773,

www.dacoromanica.ro
668 VIEATA ECONOMICA

statutul mineritului din Abrud capta aprobarea curtii impara-

teti care infiinteaza, In acelai timp, la Zlatna, un tribunal mi-
nier. Se reglementeaza tehnica exploatarilor i se preeizeaza drep-
turile particularilor; asupra acestora, statul exercita, in domeniul
minier, tutela sa.
Fierul se exploata In Oltenia, la Baia de Fier (Gorj) pe vremea
lui Matei Basarab; locul figureaza cu legenda a minereuri de fier
(pi-ccOaa. maiwou), In harta Stolnicului Constantin Cantacuzino
Pe vremea ocupatiei austriace ins (1718-1739), mina nu mai
lucra. Nu tim daca s'a exploatat zacamantul din judetul Arge,
dela satul Bunetii-de-hier : ca existau aci minereuri, o dove-
dete chiar forma aceasta a numelui, cu adaosul caracteristic.
Notam ca alaturi de o Bunetii de hier se afla satul Buneti;
aman.doua aezarile apar inteun act din 22 Martie 1643.
Un mare avant a dat exploatarii fierului In Banat dominatia
austriaca. Se construesc acum mai multe cuptoare pentru topit
minereurile: primul la Oravita, In 1718, al doilea la Boca, In
1719. Ele aunt dublate in 1721, respectiv 1722; in 1723, se con-
struete un altul la Dognecea. Cativa ani mai tarziu, in 1726,
se descopereau minereurile de fier dela Doman i dela Tilf a Tapu-
lui, ulterior .1 cele dela Ocna de Fier. Constructia uzinelor dela
Reita incepe la 1 Noemvrie 1769, cu munca gratuita a t,a-
ranilor romani din satele de prin prejur; la 3 Iulie 1771, noile
furnale de aci erau puse In functiune. In 1778, fonta obtinuta
era prelucrata in 5 cuptoare reverbere sau, cum li se spunea ve-
tre de foc ; se obtinea astfel fier forjat i fier lamin.at.
Cuptoare Inalte, pentru topitul minereurilor de fier, s'au mai
construit i in regiunea Huniedoarei: la Ghelar, la Toplip (in
1750), Cu o capacitate de 1200 tone anual i la Goveildia (In 1806),
cu o capacitate de numai 640 ton.? anual. Minereuri mai existau
la Teliuc (Huniedoara), unde dreptul de exploatare se da In 1685
unui Barcsay i la Bobtilna. (tot Huniedoara) semnalate Inteo
calatorie din 1796.
Dimitrie Cantemir amintete de minereuri de fier langa Hotin.
lata pasagiul respectiv din Descriptio Moldaviae a: In ctimpia
Hotinului, nu departe de oral}, se &en pe malurile Nistrului
un fel de globuri de fier rotunzite aa bine de natura Meat
a le mai lucra, s'ar putea intrebuinta ca ghiulele, dar materialul

www.dacoromanica.ro
 ARAMA. PACTJRA 669

lor e atat de pimitiv bleat nu se poate folosi la ceva daca nu se

topete In foc. Pana' nu s'a parasit Hotinul adic pilna In 1713
se trimeteau cu gramada la Camenita, astazi insa (In 17161) nu-mi
vine sa cred ea ar ingadui Turcii ca Polonii sa Intrebuinteze acest
material de razboi contra lor . Intr'o descriere a Moldovei,
tuita de preotul armean Hugas Ingigian i aparuta in 1804, se
spune: In prezent se extrage fier din regiunea de Nord a Mol-
dovei, care este sub dominatia ImpAratului . E vorba deci de Bu-
covina, si anumedupa toate probabilittile de regiunea Rodnei.
Arama se scotea de multa vreme avem documente dela
Mircea cel Baran In regiunea Beiii de Aramei. Intrerupta apoi,
din motive pe care nu le cunoastem, exploatarea e reluata In
preajma anului 1641 de Matei Basarab care-i da o desvoltare
remarcabila. Stim faptul din hrisovul, inedit, pe care, la 3 Dechem-
vrie 1644, voevodul 11 acorda lui Giura cpitanul dela Baia de
Anima i lui Poznan si lui Stoian i tuturor baiasilor ca s dea
anual cate 1000 de talen i la vremea haraciului ; asa platisera
pang atunci timp de 2,3 ai (ani1); acuma domnia mea le-am
ertat vama aramii dela toate vadurile sa fie in pace de van*
nimic bantuiala sa n'aiba., &Ace aceasta nu iaste In seama vamilor
t5rai, el mai denainte n'au lost, ce domnia mea am rdicat aceastii
bae (Vezi si fig. 15). Arama produsa aci era, dui:4 parerea siria-
nului Paul de Alep care viziteaza mina si descrie amanuqit
prelucrarea minereului, foarte frumoasa )). Lucrul continua In
proporlii mai reduse, sub Brancoveanu si in timpul dominaIiei
Austriacilor; acestia din urma concesioneaza exploatarea. In 1728,
pentru suma de o mie de florini anual.
Si In Banat fusesera unele bai de amnia, In regiunea Mora-
pita-Dognecea. Austriacii redeschid minele Simion i Jada i le
dau o nousa desvoltare. Tot in veacul al XVIII-lea trebue in afarsit
puse si lncercarile facute de Turci la Allan Tepe (In romaneste:
Dealul de Aur, din cauza culorii aurii a minereuluil), in nordul
Dobrogei.
In Bucovina, la mina ArAa de larva Iacobeni, incepe, In
1784, exploatarea manganului.
Pdcura a fost cunoscuta In tinuturile romanesti din cele mai
vechi timpuri: cuvantul e de origine latina (piculal) i dovedeste
prezenta noastra neintrerupta In stanga Dunarii (In dreapta ei

www.dacoromanica.ro
 !(...1 i

. .

b.

.. .,
'

7!.' q Vt.,' '

.'/- 1 .
.... ...' ,..
1',1"!! .:
.. r ':),',. '

11
li.! .7
. ..'''' ,,,...
'.;
1
I 1;......,....

.*..........
,.....$,.... -- .1, '
- o ..,
.,,,
..;,INT:4-4; I 1,-rR:,-". , - -. ^.. , `0,-
.. ,.-..' yA: ..,. ,
'...211.Hv,
' i'- ry --"'- .- -,.......:,,',*---.44,,,e,., .:'-
.

".6--_-_,...-...4.14..-. ..!.r ,:4. - .....11il ..._...... ,,,....-:r

www.dacoromanica.ro
-

Fig. 15. Iw Matei Basarab Voevod I gospojda ego (si doamna lui) Ellna *, ca ctltori al MAnistlril Arnota ; el
Bunt lraltisati tinAnd pe main', potrivlt obiceiulul, blserica mAnAst1rII. PlcturA din veacul al XVII-lea.
 PACURA. SILITRA 561

nu exista puturi de pacural). Prima mentiune documentara este

din Moldova, din anul 1440. Octomvrie 4, cand voevozii Meg
Stefan Intaresc mnastirii Bistrita dania fcuta de boierul
Oana anume satul Lucketii, pe Tazrul cel sarat, mai drept
Pacur (irk nog /K1 nidapx). In 1442, Dechemvrie 16, se
aminte0e, tot acolo, fantana cea neagra a Pacurei * (KrkIIHU,A
(IONIA nloo(poi). Fantartile de pacura de pe Tazlau In judetul
Bacu apar i mai tarziu, In veacurile XVI-XVIII; Dimi-
trie Cantemir le pomen.e0e In Descriptio Moldaviae. Naturalistul
Hacquet, trecand prin Moldova, pela 1789-1790, semnaleaza
pcura din Imprejurimile Vicovului, In Bucovina, si din judetul
Neamt, la satul Banofeni, dupa cate se pare. La 1786, Iulie 18,
Nicolae Mavrogheni interzicea, prin pitac domn.esc, intrarea In
Muntenia a pa'curei din Moldova, desigur pentru a nu aduce pre-
judicii exploatarilor de dincoace de Milcov.
In Muntenia, puturile de pacura sunt amintite, pentru intaia
oarti, la 1640, sub Matei Basarab, de rnisionarul slay Bacici,
care viziteaza tara. In 1697, Mai 4, Lamba din Campina vinde
feciorilor lui Vasile Postelnicu o parte din moia lu din camp,
din apa, din piicuri, din livezi de fan, din livezi de pomi, din si-
litea satului.. . In secolul urm5tor, la 20 Octomvrie 1753,
Constantin Racovita Intareqte mnstirii Mrgineni toate proprie-
tatile ei lntre care partea lui Pang Filinescu biv vel atrar, din
muntele Floreaiul ot sud. Prahova, i partea lui de peicurei dupli
moiia Dreigeineasca ot sud. Dtinzbovita, &Amite de acesta
cu zece ani mai inainte, la 25 Mai 1743. Sulzer amintete
de asemenea, in lucrarea lui apruta In 1781, de titeiul din regiunea
Campinei, unde el izvorte adesea din pmnt In mijlocul campu-
lui. Adaoga apoi faptul important c'd localnicii, spre a-i da con-
sistenta n.ecesar pentru ungerea osiilor, nrelucreaza acest titeiu
In anumite fabrici ( in besonderen Fabriken ), facandu-1
piarda apa pe care o mai contine ; astfel Ingroat, 11 duc apoi cu
butoaiele la targuri van.d cu un galben gleata. Doua asemenea
fabrici se gsesc lang6 ocna de Bare Telega, nu departe de Campina.
In timpul razboiului ruso-turc din 1806-1812, se dadca taranilor
1 taler de vadra de pcura.
Silitra sau azotatul de potasiu a fost de asemenea unul din
produsele minerale exploatate la noi In epoca cercetatd. Ea se

www.dacoromanica.ro
662 VIEATA ECONOMICA.

ggsea, amestecat5. cu pilmantul negru, In numeroase locuri in

Moldova, dup afirmatiile lui Dimitrie Cantemir. Pe la juma-
tatea veacului al XVIII-lea, se Intrebuintau pentru strangerea
ei nu mai putin de trei mii de oameni ; ei aveau dreptul s. sape
oriunde gi nu plAteau Domnului nici o dare: ne-o apune un Turc
arturar care a znovit mai mult vreme la Hotin. Un centru al
exploatArii silitrei era la Soroca ; un altul, foarte important, la
Movila Rtibiliei, In ; aci lucra pe vremea lui Mihai Raco-
viVa" (1716-1726) 4 un laz anume Mustafa Aga silitrarul . 4 Ca-
rele povestete cronica lui Amiras fiind om obraznic, arg-
tAndu-se nelAgaor in seamg poruncilor domnului, i-au aprins
casele de i-au ars cu toate magefugurile lui. Un al doilea centru
era la Focanii munteni ; pe vremea lui Brancoveanu, In 1702, se tri-
mit zece boi f4i cinci care la silitrarii ce face (sic!) selitra la Foc-
ani . Poate la acest ultim centru se refer vestitul &AM-tor turc
EvliyA Celebi (1661-1664), cruld amintete, la r6s6rit de Ramnicul
Sgrat, minele de silitet ; el adaugg i explicatia c acest produs pro-
vine din trupurile acoperite de pgmnt ale celor azuti in lupt.
Procedeul obtinerii silitrei ne este descris de Turcul dela Ho-
tin, amintit mai sus. El ne spune anume c pm'antul cuprinzand
silitra este pus in couri i In butoaie care se ageaz51 deasupra unui
jghiab de lemn ; peste p6mant se toarn6 ap fierbinte care
dizolvAnd silitra curge prin jghiab byte cad unde continua
s fiarba. In cad se fixeaza bete de lemn pe care silitra se depune:
In cursul un.ei nopii depozitul are grosimea unui deget. Opera-
tiunea trebue repetat de mai multe ori. Nici otarg." adaog6
el nu produce o silitrA mai buna ca Moldova . La 31 Mai 1626,
Miron Vod'a." Barnowski serie la slugile noastre aprozii care
scorniti meterii i botnarii s mearg6 s fac c6dzi de silitr6 ,
A' nu supere pe me0erii Sf. Episcopii a Romanului.
Sulful e pomenit in Muntenia, la 1585, de c616torul francez
Jacob Bongars. Pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino, din
1700, minereurile de sulf (pl-raXXa Oaccopou) aunt trecute In
judetul Buz6u, intre rtturile Slanic i Recele, la nord-est de
mnstirea Ttircov. Tot in Buzgu, In regiunea Colti, se gAsete
chihlimbarul; Raicevich, In lucrarea sa Osservazzioni storich,e, na-
turali e politich,e intorna la Valachia e Moldavia, aprut In 1788,
ti amintete. Dintre rocele de constructie, se exploata calcarul de

www.dacoromanica.ro
 INDUSTRIA 563

Albe.Fti. In condica vistieriei lui Constantin BrAncoveanu g'sim

o suing data pietrarilor dela Alb eti . In Moldova, trebuie amin-
tit roca dur dela Deleni, si dela Maxut, in tinutul HArlau, (azi
judetul Botoani) din care se fAceau pietrele de moarA, i calcarul
numit cochilet din valea Nistrului (la FOureti, in Orhei, la Mi-
letii Mici i Cricova, in Lapuana, etc.) din care s'a zidit o mare
parte a cetAtilor Soroca, Tighina i Cetatea Alb6.
Industria. Algturi de continuarea vechilor i modestelor *forme
de industrie, a meOeugurilor mai bine zis, din epoca precedent,
legate aproape exclusiv de viata agricol a tOrii (vol. II, editia
a patra, p. 542-6), perioada cuprins6 intro 1.601 i 1.821 vede,
In Priricipate, i intemeierea primelor fabrici, cu lucrAtori numeroi,
In clOdiri mai mari El.i cu produse de alt natur6 cleat cea strict
agricol. In Transilvania, pe lAng6 desvoltarea industriilor ante-
rioare, are loo, in veacul al XVIII-lea, i intemeierea industriei
grele, etapA esentiala in procesul de industrializare. AvAntul pe
care il ja regiunea dela vest de Carpati se explia nu numai prin
prezenta aci a unor zOcAminte mai bogate i mai numeroase
de fier, dar i prin liniftea indelungatei de care s'a bucurat aceastA
regiune, in timp ce Principatele au fost aproape continuu teatru
de operatiuni militare. In nici un caz nu poate fi vorba de o lips
de inclinare a locuitorilor din Muntenia i Moldova spre astfel
de indeletniciri. DimpotrivO, ei se caracterizeaza printr'o mare
IndemAnare in aceast directie: nu e tehnica oricAt de complicat
i de grea pe care sA nu vi-o poatA insuqi in smith' vreme. 0 ob-
servase, Inca' de pe vremea lui BrAncoveanu, secretarul italian
al acestuia, Del Chiaro, scriind: In ce privete capacitatea inge-
nioasa a RomAnilor trebuie sa.. spun CA ei tiu sri imite once fel
de manufactur, nu numai dup moda turceascA, dar .1 dupg
cea italianO, germanA, francezA, etc. . lar in alt parte: 4 reuesc
admirabil in mecanic s.
Vom indica industriile mai insemnate din Principate pe ma-
sura aparitiei lor in documente, urmOrind una i aceeaqi indus-
trie in tustrele trile.
Indu stria sticlei se constat documentar in Muntenia in 1622.
Printre martorii unui documen.t din acest an, Aprilie 23, relativ
la intemeierea schitului Vlcanii pe moia data' de monenii din
BrAneti, figureaz6 ca martori Pavel sticlaru tl.i Stan sti-

www.dacoromanica.ro
 664 VIE ATA ECONOMICA.

clariu *. Ei nu pot fi cleat fabrican0 de stied, Inteo regiune

unde pan trziu se va produce acest articol i unde exista o
traditie a acestui mestesug, transmis din generatie In generatie.
Inteadevar, i Vlcanii i Brnestii sunt la nord de Targoviste,
In plasa Pucioasa, aproape de otanga unde vom gag, la finale
secolului al XVIII-lea, o fabrica de sticla. Pe vremea lui Matoi
Basarab, exista o atare fabrica, apartinnd Domniei; ea Ii adu-
cea materia prima, pamantul silicios din Transilvania i an.ume
din olatul adica din tinutul cettii Brasovului. Nu se preci-
zeazg asezarea acestei stielarii carea iaste de treaba Mariei
Sale , dar probabil e vorba tot de regiunea Targovistei. Del
Chiaro precizeaza ca In timpul sederii lui In Muntenia (1710-1.717),
exista o fabric de Aida, la doul mile bune italiene departare
de Targoviste ; sticla produsa. de culoarea azurului, era destul
de limpede si neteda, superioarei celei aduse din Polonia. In anii
1782-3 se cerceteaza, In doua randuri, jalba dat lui Vod. de
6 pAmanteni steclari ot rargoviste . Ei aunt sticlari dom-
nesti scutiti cu pecetluit gospod adica nu pltesc dari ; In schimb,
dau sticle de trebuinta curtei . Fiind pamanteni cu stiirrta
acestui mestesug, ce le-au coboreit dela peirintii fi moqii tor, bo-
ierii Bunt de parere s li se aprobe jaiba, deci sa li se dea voie
cu a lor cheltuiala, prefaca cherhaneaua adica fabrica
unde au fost dinceput , neaducandu-se prin aceasta vreun pre-
judiciu fabricii de sticl a lui Mina Cuiumgiu (pe turceste: Mina
Argintarul l), care fusese initial asociat cu cei sase sticlari. In
1791, se aminteste din nou fabrica de stied a lu Mina Cuumgiu,
asociat acum cu Savu Coman din Thrgoviste. Tariful vamal
din 1 Ianuarie 1792 taxeaza sticlele care vin din Trgoviste,
de car, 40 bani . Taxa e foarte 'nick In comparatie cu aceea
de 220 bani pltita" pentru povara de sticle aduse din teara un-
gureascA i din teara leseasca dat fiind i faptul c lute
povarg intra mai patina marr decat Intr'un car. Un nou act
din 1793, Aprilie 26, ne arata ca exista o sticlarie la qo tti ng a, in
Dambovita ; Domnul care ispravnicilor judetului sa-i trimita, prin
protomesterul fabricii, probe de toate felurile de sticle ce lu-
creaza *. In sfarsit, In Istoria Tara Rom'nefti, editata de fratii
Tunusli 11311806, se afirma ca se lucreaz. sticla la satul Diicesti
de fapt Doicesti din Dambovita .

www.dacoromanica.ro
 INDUSTRIA STTCLEI SI HARTIEI 566

In legatur& cu industria sticlei, se planuia Infiintarea, In 1786,

a unei industrii de oglinzi. Austriacii rasa o impiedicd: tirea ne-o
da un document din acest an.
In Moldova, constatm un centru de fabricarea sticlei la Ciz'-
lugdra, In judetul Bacau. Acolo se wzasera 12 liude (contri-
buabili1) sticlari, care au eit den Teara Ungureasd . Domnul
face cu ei Invoiala, la 20 Noemvrie 1740, ca BA dea anual 500
table de sticle (geamuri I) i 100 sticle de cealelalte, pentru treaba
Domnii . Ce vor da mai mult, se va plati, cate doao parala
de sticla . Le acorda apoi unele avantagii fiscale precum i drep-
tul de a taia lemne din paduri. Peste cateva decenii gsim, In
alta parte a tarii, o adevarata fabrica, avand lucratori multi,
straini, i instalatii mai mari. La 15 Mai 1.786, Alexandru Ma-
vrocordat d anume o porunca pentru fabrica de sticle ce este
aice In teara, la tinutul Hdrldului, care mai Inainte tinandu-se
de &Are un Jidov, i pe urm de un Petre Mazi, Neamtu, au ra-
mas la cea mai de pe urma de se sine qi pang acum de &titre Saber $
(e vorba de francezul Chabert1). Domnul Ii scute0e o suta de
oameni straini, de peste hotar, pentru lucrarea la aceasta fa-
brica ; intre ei va fi i un jidov anume Boroh care se ocupa
cu aducerea materialului din tara leeasc ce trebuete la lu-
crarea sticlelor cum i pentru alte trebuinte a fabricei . Nu tim
care a fost soarta unei noi fabrici de Aida i de cristal, Incercata
de un ceb pare-se evreu Simon Kohani, In Moldova, la
finele secolului al XVIII-lea.
In Transilvania, au fost de timpuriu fabrici de sticla saseti.
In 1727, Episcopia romano-catolica ridica o fabrica la Beliu, In
judetul Bihor ; ea a continuat sa functioneze, sub diferite nume,
pang In vremea noastra.
Hdrtia s'a fabricat pentru Intaia oara in Muntenia pe vremea
lui Matei Basarab. Un document din 4 Aprilie 1646 ne arata c
fabrica era situat pe valea Oltului, In regiunea Calimanetilor,
poate chiar In Calimanesti; ca materie prima se Intebuintau
resturi de carpe; locuitorii satelor erau obligati, printre alte dari,
.1 la aceasta, a carpei . Hartia fabricata era de Mina calitate;
ea avea ca marca stema Tarii Romneti, acvila cruciata .
Tot pe valea Oltului, pe malul drept, lnga Wamnicul VAlcei,
a existat In 1673, sub Grigore Ghica, o alta moard de hdrtie ;

www.dacoromanica.ro
666 VJFATA ECONOMICA

o mentioneag un document in legtur Cu schitul Fedeles-

In aceeasi regiune, pe lnga satul
ciori. azi dispgrut al
Rudgnestilor, era, la 5 Mai 1.694, iarsi o moar de hrtie ;
poate 86 fi fost una si aceeasi cu cea din vremea lui GTigore
Ghica.
In veacul al XVIII-lea, dup ce fabricile Incetaser de mult
vreme a functiona, disprnd chiar amintirea lor, intlnim
dou noi harturghii sau fabrici de htirtie: una, in 1768, la
Fundeni, pe apa Colentinii, deci aproape de Bucuresti, alta, in
1776, la Bati,stea, in Prahova, pe apa Leuta. In hrisovul pe care
d amndurora, In August 1776. Alexandru Ipsilanti, dup5
ce arat, in general, folosul industriei: s6 fie de cinste i podoabg
politiei si a doua s6 nu ail:A trebuint a aduce
din str5inAtate acest fel de lucru , hotarste dreptul de mono-
pol pentru cele dou fabrici, regimul fiscal al celor 40 de lucr-
tori strlni intrebuintati i scutirea de d'Ari a prvliei din Bu-
curesti in care se va desface hrtia. Cmara domneascA va primi
anual gratuit ate 20 topuri . Materia prima sunt tot restu-
rile de cArpe ce se afl pe la norod ; ele vor fi pltite cu bani.
Senmificativ pentru proportiile crdirilor In care functionau fa-
bricile de hrtie este faptul c4 termenul grecesc intrebuintat
spre a designa aceste fabrici harturghie a dat romtmeste
hardughie adic magazie sau cldire mare, luting. O ase-
menea hardughie infiinteaz s't Alexandru Moruzi In 1796,
pe apa Sabarului, In Ilfov, dnd-o apoi in seama Mitropolitului
fiindc are Sf. Mitropolie i tipografia sa care lucreaz i tip-
reste crtile trebuincioase obstei ; din textul hrisovului pe ca-
re-1 acord Dornnul rezult c6 celelalte dou fabrici nu mai func-
tionau. In harta lui Rhigas din Velestin, aprut5. in 1797, figu-
reaz5 pe Sabar satul Moara de hrtie (Mpc xocpstoc).
In Moldova, nu cunoastem vreo fahric de hrtie in veacurile
XVII si XVIII. Intr'un raport al consulului austriac Raab din
datat 5 Iulie 1813, se vorbeste de proiectul unei atari fabrici
la Deleni; din lipsa fondurilor si a mesterilor necesari, proectul
nu s'a realizat.
In Transilvania, existau fabrici de hrtie inch' din veacul al
XVI-lea, la Sibiu (c. 1539) si la Brasov (1.546) (vezi vol. II, edi-
-Oa a patra, p. 546); ele au continuat s fun.ctioneze i in vea-

www.dacoromanica.ro
 POTASA. CONSTRUCTIILE NAVALE 667

curile urmaloare; moara de hartie * de langa Brapv devine

celebra i prin btliile care au avut loc In apropierea ei Intre
armatele lui Radu erban i acelea ale lui Moise Szekely it Ga-
briel Bathory. Intr'o lista de ma'rfuri trimise din Brapv la Cam-
pelung, In 1809-1314, se specifica Intre altele: 2 tocuri
de Brafov albei 2 tocuri hdrtie albei de Fgeiray . Ceea ce in-
seamn.6 ca exista, pe atunci, o fabrica de hartie i In acest ultim
ora. 0 alta se afla la Beiuf; clericul transilvnean Corneli scriind
In 1804 lui Gheorghe Sincai li spune cA nu-i poate trimite hartie
din aceasta fabrica, deoarece e sugatoare , deci nepotrivita
pentru imprimat.
Potasa eausticii sau, cum Ii spuneau Moldovenii, potapil *
se fabrica in veacul al XVII-lea, In padurile Moldovei, din cenua
unui anumit soi de stejar. Unul din centrele de fabricatie era
langa Dreigani (judetul Botoani). Pe aci trece In 1652 calato-
rul englez Robert Bargrave care descrie felul cum se fabrica' aceasta
potash', prin arderea copacilor, obtinandu-se doua calitli, una
mai blind, care expusa la aer rece, se topete dela sine Inteo ora,
alta inferioara., numita, In englezeOe rich ashe adica cenua
bogata . Fabricantii erau mai toti Scotieni ; ce! dela Dracqani
se numea Black. Producerea potasei a contin.uat i In veacul al
XVII-lea; spre sfaritul lui, In 1798, numarul cuptoarelor face
un salt brusc: dela unul cat ramsese, la treizeci: cauza sta
rentabilitatea sporita a acestui produs ce se exporta spre Danzig.
Domnul, caruia locuitorii i se plansesera ea proprietarii de paduri
nu le mai dau voie s taie lemne transformarea acestora In
potasa era mai avantajoasa intervine atunci; se atepta fi un
firman turcesc de interzicere a cuptoarelor. In Muntenia qi In
Transilvania n'am hitlnit aceasta industrie, dei se poate &a' fi
existat.
Constructiile de vase fluviale se constata documentar In Mun-
tenia, spre sfaritul veacului al XVII-lea. Cronicarul Ion Ne-
culce, artand pregatirile mari militare ale lui *erban Canta-
cuzino (1678-1688), spune ca acesta Meuse, lntre altele,
diteva vase, feice, la Argeq, cu zaherea, de stau gata BA se co-
boare pe Dunre . S'ar putea interpreta acest pasagiu qi in
sensul cA Domnul a strans numai proviziile, n'ar fi lucrat i va-
sele ; cert este Insa ca sub Brancovean.0 (1688-1714), constructia

www.dacoromanica.ro
668 VIEATA ECONOMICA.

de diferite vase fluviale e una din obligatiile de seam6 ale Dom-

niei. Acesta trebuie s'a" inzestreze flotila turceasa de DunAre
dela Cladova Ora' la Tulcea Cu vase noi i s repare pe
cele vechi. Condica oficial de socoteli amin.tete In numeroase
r'anduri, In anii 1694-1697, de icile , caicile i ustua-
cile (un fel de lepuri, fdra punte) ce se construiau la Giurgiu,
sub privegherea lui Ali Par de acolo. Printre birurile pe care le
plAtete tara, este i unul In leg6turd cu aceastd obligatie a Dom-
niei; el figureaz6 In condic6 sub numele de birul Ali-Paii ce
s'au scos pe judete la birnici i la bresle ; suma lui, la 20 Ianu-
arie 1695, este de 19.925 talen.
La inceputul razboiului dintre Rui i Turci, pe cnd domnea
In Tara Romneasca Grigorie Ghica Vod (28 Oct. 1768-16 Nov.
1769), acesta a dat ordin marelui vistier Mihai Cantacuzino
asigure facerea de 24 eici, fa fie gata cAnd va sosi marele
vizir la Isaccea.
In timpul rzboiului turco-austriac terminat prin pacea dela
Sitov, exista un antier naval in comuna Cdscioarele, din judetul
Ilfov. La 23 Februarie 1790, Divanul raporteaza Principelui de
Saxa Coburg Ca' In zisa comun6 se fac 6ici cu feru adus dela
Roman la Focani i c6 mai trebuiesc lemne, sCariduri, funii
precum i 220 lopAtari, ce urmeaz a se recruta din Vlara i
Ilfov. La 20 Martie acelai an, aflm c pentru construirea po-
dului pe vase de peste Arge, la Herti, s'au Intrebuintat opt
tumbazuri sau dubase lucrate la' Uscioare; se mai cer inc
patru pentru ca s se cuprind apa dinteun mal In cellalt. Ase-
menea dubase sau pontoane, ca i de altfel, Intreaga lemndrie,
se pro'curau de domnii notri ori deate ori se construia vreun pod
peste Durare, In legatur cu expeditiile militare turceti. Construgia
podurilor ne revenea tot nou'a; un crturar turc care a zdbovit
cAtava vreme la Hotin, sub Mihai Racovit (1716-1726), i
care ne-a 16sat o descriere a Orilor noastre, arat cum se pro-
ceda. El spune c pontoanele se fixau nu prin ancore de fier, ci
prin cutii de lemn, in patru colturi, umplute cu piatrd i ldsate In
albia DunArii; In loe de cabluri de 001, se Intrebuintau atunci
odgoane din curpeni de vita risuciti, lungi de 120-150 de start-
jeni. Interesant e faptul c i Nicolae Costin amintete In Leto-
pise%ul sau acela proceden de fixare: Romanii lui Domitian,

www.dacoromanica.ro
 CONSTRUCTIILE NAVALE 569

In campania Impotriva Dacilor Indata facura pod pe vase le-

gate ea cofuri pline de piatrei peste Durare .
Foarte important sub raportul con.structiilor navale e hri-
sovul pentru corabiile tarii ce Bunt a umbla pe Dunare dat
de Alexandru Moruzi la 23 Noemvrie 1793. Domnul arata
pentru implinirea poruncilor in ce privqte caratul zaherelelor
ei cherestelei, iar pe de alta parte pentru inlesnirea negotului
i aflarea meteugurilor , a cerut voie dela malta Poarta
a obtinut 4 ca s 1)0(20 Valahia a face fi a avea bolozane,
caice $i, de toate vasele pe apa Dunrii, In euprinderea rii, carele
sa nu fie bantuite niciodata de &are veri cine, privileghiu ce din
vremile batrn.e, de multi ani, fost pierdut tara aceasta,
cu toate c hotarele ei aunt matca Durarii; deci dupa primirea
acestei slobozenii, In grab cautnd, am feicut i am gsit acum
Intaiali data cate un vas pentru trebuinta fietecaruia judet al
tarii . De sigur aceste vase s'au construit tot la Giurgiu i Gas-
cioare. (Pentru organizarea flotilei romaneq.ti de Durare ksi
pendenta ei de marele spatar, vezi mai departe, la capitolul
Organizarea militar I).
Pe Olt, erau luntre, lucrate de meteri localnici, care trans-
portau sarea dela Ocnele Mari. Cunoatem, in privinta aceasta,
un in.teresant document inedit, din 1 Mai 1662, aflator la Arhi-
vele Statului, In care e vorba de doi asemenea megteri ce aveau
moie In hotarul Jiblea al marastirii Cozia. Ei se tocmisera
carnarapl dela Ocnele Mari ca sa-i faca mai multe lun.tri de
sare sau ncivreifi , luntrea cate 3 talen, i luasera, avnd
cheza, banii Inainte. Iara ei, deaca au luat banii citirn In
document nu s'au apucat de navrati, ci au fugit In tara.
ateptand dinnnealui icarnarau1/ lun,trile Inc peste soroc multa
vreme, au trimis pargari cu treapad ci au 1nchis o la gros * pe
cheza. Acesta gasete In cele din urma pe fugan i i le ja zdlog
moia. Interesant e vechiul termen romanesc nQri ; banu-
esc c prima parte a lui deriva din cuvantul latin navis.
Merita 85 fie subliniat faptul ca, alturi de vase comerciale,
s'au construit i vase de razboiu. In 1776, Poarta a dat ordin
celor doi Domni, Alexandru Ipsilanti c Grigore Ghica, sa faca
fiecare cate un gallon de 41% coti lungime (circa 25 rnetri)
ei sa-1 In.armeze cu tunuri, ancore ci cele necesare. Ordinul s'a

www.dacoromanica.ro
670 viEATA EcONomicit

executat; g'sim In Moldova in acest an, 14 liude sau contri-

buabili scutiti de dgri care lucrau, In schimb, In tinutul Covur-
luiului *la galionu ; In 1780, un cTtor polon vedea, la gura
Siretului, cele dou vase de rzboi.
Peste cAtiva ani, la 24 Octomvrie 1786 francezul Le Roy,
expert In constructii navale, scria din Constantinopol minis-
trului afacerilor str6ine la Paris: Nu cunosc stadiul lucrului
celor dou fregate care se executa la Galati dup planurile mele
i dupg gabariturile (modelele 1) pe care le-am desenat .1 executat
aci; n'am mai primit tiri dela 11 Iulie ; la acea data' se aeza
puntea fals6 ( le faux-pont ). Putin timp dup declararea rz-
boiului Intre Turci i Rukii, la 11 Octomvrie 1787, acelai expert
anunta la Paris cg In afar de o bom,bardele 50 la numAr
care se construiesc la Constantinopol, In Marea de Marmara, in
Arhipelag F,si in Marea Neagrd, Principii Moldovei i Munteniei
au cerut s construiasc6 i ei un num'r la Galati, pe Dunare.
Am remis planurile, care au i plecat de cincisprezece zile
Mai tarziu, in 1795, Iulie 10, un raport constantinopolitan
ne arat c6 fostul domn al Moldovei, Mihai Sutzu (Ianuarie
1793-6 Mai 1795) o a construit In ultimul timp al stapanirii
sale, zece bitrci canoniere, mari frumoase, care au i sosit In por-
tul acestei capitale . Se fceau deci, pe lArig5 galioane, i fre-
gate, bombarde i barci canoniere, In antierul dela Galati; pe
Dungre i apoi pe mare, ele erau trimise la Stambul.
Caice i ici mari mici pluteau pe Prut .1 pe
Siret ; caice chiar i pe Jijia ; In 1786, sub Alexandru Mavrocordat
Firaris, se amintete de meremetul adic4 reparatia cai-
cului gospod ot Jijie Aa dar a existat i In Moldova un van-
tier naval ; constructia de vase, civile i de rAzboi, 114 tArile noas-
tre, are o vechime mult mai mare decat se bAnuia.
Posta v ordinar s'a fabricat din vechi timpuri in trile noas-
tre; el era un articol obinuit de export al Sailor din Transil-
vania la 1400; Romanii aveau i ei In multe locuri piue ,
dfirste i gAvane . In Moldova, documente din prima ju-
mltate a veacului al XV-lea amintesc de piuele de baut su-
mane din orapl Baia i din tinutul Covurluiului: In acest din
urm' tinut, g4sim, In harta lui Dimitrie Cantemir (171.6), satul
Torcatory (toratori 1), al cgrui nume arat Indeletnicirea locui-

www.dacoromanica.ro
 INDUSTRTA POSTAVULUT 671

torilor; el apare sub forma Torcesti In harta lui Rhigas (1797);

In Muntenia, numele localitatii Piva Petrii, la gura Ialomitei,
arata prezenta, odinioara, a unei asemenea instalatii langa Du-
dare (vezi si vol. II, editia a patra, p. 543-4). Inteun document
din 1695, Aprilie 28, Constantin Brancoveanu aminteste de # o
roata de moara cu o darsta din satul Hurezi; In acest sat traia
Gheorghe Darstariul cu 2 feciori . Amintirea postavarilor
de tara , a fabricantilor modesti de postav taran.esc, e pastrat
Inca de numele unor asezri rurale (Un sat Postavari, In Ilfov,
tare Popestii Leordeni si Frumusani, un altul In Dambovita,
pomenit In 1793, Aprilie 8, etc.). 0 carte domneasca din 25 Apri-
lie 1784, referitoare la venitul podurilor sau podaritul din
Craiova, prevede c taxa va fi de 240 de bani pentru carul de
marfa cu lipscanie s't numai de 45 de bani pentru carul de pos-
tayuri ronulnegi. Intre Prut si Nistru, pe apa Vaticiului, In Id-
nutul Orhei, exista, la Inceputul veacului al XIX-lea, o moara
ci sa numeste a Mariutii, cu iaz... cu fanat In coada iazului, cu
o piatra umbland pi farina, ca doao gcivanuri de sucmani kii doao
gavanuri de pasat . Matei Basarab care luase atatea initiative
In domeniul industrial, n'a lnfiintat Insa si o fabrica' de postav;
el a ramas, In privinta aceasta, tributar Sasilor din Brasov care
ajunsesera acum sa faca si postav fin. In Muntenia, prima lncer-
care de a fabrica postav superior se datoreste, se pare, lui erban
Cantacuzino (1678-1688); asa ne spune cel putin Mihai Canta-
cuzino In opera sa editata de fratii Tunusli, atribuindu-i Infiin-
tarea unei fabrici la Alumatii din Ilfov (vezi si fig. 16).
In veacul urmator, pe la jumatatea lui, exista o atare fabricd
In Bucluesti. 0 descriere turceasca a tarilor noastre, alcatuita
Intre 1742 si 1752, arata ca aceasta fabric Infiintata de cu-
rand , se aproviziona In mare masura cu lana ieftina din
Bugeac; lucra un postav bun o de coloare albastra; pentru a-1
vopsi In rosu, era trimis la istov. Noul produs costa numai 30
de parale adica 90 de bani cotul ; un metru revenea deci la
aproximativ 150 de bani sau 1 leu 6 30 de bani. Ceva mai tar-
ziu, sub Alexandru Ghica (12 Dech. 1766-28 Oct. 17681 cons-
tatam o nou fabrica la Pociovaliftea din Ilfov; ea era proprie-
tatea boierului Radu Slatineanu, fiind facuta chiar pe mosia
acestuia. Domnul Ii acorda un hrisov; alte hrisoave cap ata. dela

www.dacoromanica.ro
 572 vrE AT A ECONOMIC k

..rs
i.tql8i '

ixkg ;.-. -

tToirtgli
r plOilf9,0,. !flirt IL:,
u A 4.iirgi12] ii\;Pf ; fi."
L

Fig. 16. Usa de intrare si pisania, In romAneste, a blsericil dela Afumati (Illoy), ctitoria
din 1696 a stolnicului Constantin Cantacuzino. Deasupra plsaniei, sterna famine': vulturul
bicefal al Cantacuzinilor Imperiali din Constantinopol.

www.dacoromanica.ro
 INDU STRIA P O STAVULUI 673

domnii urmatori Grigore Ghica, Alexandru Ipsilanti, Nicolae

Caragea si Constantin. Sutzu. Acesta din urma precizeazg, la 6
Februarie 1784, toate drepturile de care se va bucura Intreprin-
derea. Mesterii adusi din strinatate s cincizeci de Iucrtori
strini , de fapt localnici, dar neprovenind dintre contri-
buabilii trii, lucrtori care s fie pieptkatori de l'all., Ies-
tori, vopsitori, tunzatori, lemnari, covaci si facatori de pive n
sunt scutiti complet de dari; all,i o sut, iar 4 strini , torcatori,
vor plati cate 8 talen i pe an. Pentru lana indigena necesar fa-
bricei, nu se vor prati taxe fiscale; la cumprarea ei exista' drept
de protimisis adic6 de preferirla fat de postvarii de tara .
Se vor aduce Irisa si dou mii de oi din strainatate pentru Imbu-
ntatirea calitatii lanei. La vanzarea cu ridicata (en gros) a
postavului fabricat, impozitul va fi de 2%; la export, potrivit
tarifului vernal, plus o para de cot pentru orfanotrofie (azilul
de orfani!). In fiecare Duminec, se va face targ la Pociovaliste.
La 9 Aprilie 1785, printr'un nou act, Domnul botara ca postavul
s aiba ltirnea de un cot, cinc' rupi si un grefu . Cotul muntean
msura 0,666 m. (cel moldovean 0,637 m.); el se ImpArtea In 8
u rupi iar rupul In 2 grefi ; laIimea postavului era deci de
de 1423 m. Fabrica dela Pociovaliste merge cand mai bine, cand
mai rlu; lasafa in prsire dela o vreme, ea e ref6cuta si repus
In functiune de Alexandru Moruzi care aduce mesteri strini
cu stiinta mestesugului a felurimilor de postavuri si-i acord
un nou hrisov, la 18 August 1794. Din el affam cal fabrica avea
acum 243 postvari, cu 6 vatafi si 1 sptar, plus 90 de alti lucr-
tori, deci 340 in totul: Intreprinderea era considerabila. Ea se
bucura de privilegiu la cumpararea a 40.000 oca.' de lada sup-
tire din judetele Ialomita, Ilfov, Teleorman, Vlasca si Olt, pana
la 1 Iulie a fiecarui an. Pentru aceasta fabrica', Moruzi obtine si
-un firman din partea Sultanului. In timpul razboiului din 1806
1812, In cradirile ei se instaleaza un spital; reparaOile fcute In
acest scop, costa, la 25 Aprilie 1810, 3999,20 talen. O alt fabrica'
de postav se constata' In a doua domnie a lui Alexandru Ipsilanti.
Acesta acord, In 1797, fabricei ce este aici, lang. orasul Dom-
niei rnele Bucuresti, pe apa Dmbovitei, facuta inteadins mai
mult pentru folosul acestui oras , dou salase de tigani dom-
nesti fierari.

www.dacoromanica.ro
574 VIEATA ECONOMICA

In Moldova, prima intreprin.dere amintita documentar este

aceea dela Filipeni, pe Nistru, in tinutul Cernautilor; aci se sta-
bilisera meteri postavari, protestauti, refugiati din motive de
asuprire religioasa din Polonia, dela Zalescyk, unde contele
Ponyatowski facuse mai inainte o fabric de postav. La 1/12
Tillie 1.759 loan Teodor Callimachi acorda acestor refugiati drep-
turi intinse. Peste cativa ani, Grigore Ghica (29 Martie 1764
inceputul lui Februarie 1767), Intemeiaza la Chipereti # uncle
intr Bahluiul in Jijia , o fabrica insemnata de postav, mutnd
aci pe meterii postavari dela Filipeni; de aceea Chiperetilor li
s'a mai zis apoi i. Filipenii Noi. Fabrica producea, aa cum ne
apune cronica, fel de fel de postav ; un bal o prea frumos s'a
trimis .1 Sultanului la Constantinopol, ca sa vula ce odor s'au
facut acestui pamant .
In acela0 domeniu al tesaturilor, trebuiesc amintite i alte
cateva initiative, spre sfaritul epocei fanariote. In 1809, un
Stanuta. sin Tudorache Tarigradeanu face la Marcuta, Una Bu-
cureti, o fabrica de testemele, bohcele, macaturi, perne, plapome,
brdne , cu dreptul de monopol pe 15 ani, prelungit apoi pe Inca
doi ani .1 jumtate. Hrisovul poarta data 28 Mai 1800. In 1819,
fabrica lucra inch' ; proprietar, cu japca, era acum Manole Baleanu.
0 altil fabrica de tesaturi de matase insa intemeiaza
Grigore Ghica, vel vornicul obatirilor. La 1.3/25 Ianuarie 1803,
Domnul, Constantin Ipsilanti, li elibereaza un hrisov in care,
dupa ce arata rostul fabricei: producerea de ghermesituri, qa-
luri i. alte cumauri ce se lucreaza de m'atase i fir i mintene cum
i prefacerea matasurilor de aici i din teara turceasca a le aduce
In fiinta matasurilor Tarigradului , ii acorda drept de monopol,
precum i. unele privilegii: 158 de lucratori i meseriai scutiti
de dari, dreptul de judecator asupra lor avandu-1 proprietarul
fabricei; o pravalie de boiangerie in Bucureti de asemenea scu-
tita: in schimb, fabrica va da anual manastirei Marcuta 400 de
talen i iar camarii domneti cPte o 25 coti aliu vargat rii # 25
coti ghermesituri indoit sadea . Ghermesiturile eran stofe de
matase sau atlaz; cumaprile roii sau albastre erau stofe
de bumbac i de matase.
Mentionam In sfarit, planul infiintarii unei filaturi de bum-
bac pentru care doi asociati, franeezul Honor Gaudin i grecul

www.dacoromanica.ro
 INDUSTRIA. ERA:VIDA. SI ALTMENTARA 576

loan Papa Polizoe, capT, la 24 Aprilie 1805, un privilegiu dela

Constantin Ipsilanti. Aratand c se introduce un nou meqte-
ug, dup Englezilor tertip, adica metepgul de torsul bum-
bacului , domnul le da dreptul de monopol pe 20 de ani r}i anu-
mite scutiri, Vor da In schimb la Cmara' anual ate 25 suluri
de tors subtire f;li bun, de cel mai de frunte .
In domeniul ceramicei, constat6m Infiintarea unei fabrici de
f arfurii In Muntenia, tot spre finele epocei fanariote. La 3 Au-
gust 1806. Constantin Ipsilanti acord fostului mare vistier Con-
stantin Filipescu, autorul unei asemenea fabrici, dreptul de mo-
nopol pe Zece am i scutire pentru douazeci de lucratori. Nu se
precizeaza unde era situat Intreprinderea.
Industria alimentar, In formele stravechi ale moraritului
povernelor de tuica, a continuat s se desvolte. Pe lang'a acestea
din urm6-, apar hug, dela o vreme, introduse mai ales de catre
Evreii galitieni, i velniple de rachiu. Ele Intrebuintau ca materie
prim granele, zahereaua o cum se spunea pe atunci i anume
nu numai zahereaua ucr adidi granele umede, Incinse, inuti-
lizabile altfel, dar i cea buda care s'ar fi putut Intrebuinta pen-
tru pnificare. La 8 Noemvrie 1756, Constantin Racovit &Ind
Episcopiei de Hui o bucat" din locul domnesc deja Soroca, arata
ea' acest loo merge araturea cn hotarul targului Sorocii, pe din
sus de targ, pe -un.parAut ce sant velnitele jiclovefti
In'Muntenia,
la 12 August 1785, se (laded un ordin domnesc lui vel &Amara
sa permit" functionarea pan6 la 1 Februarie, a povernei Ian-
cului avreiu care fusese Inchisa; ea va prelucra zaherea.
tirea acestor velnite, mai ales in Moldova, a avut un fau efect
asupra pAturei tr'ne0i, atat sub raportul sdnataldi cat i sub
acela al strii economice.
Berea era cunoscuta i fabricaa ID Transilvania din cele mai
vechi timpUri, ea fiind bautura nationara a Sailor. Aceqtia, lm-
preua Cu Germanii galitieni, au introdus-o i In Moldova unde
ea e amintit la Inceputul veacului al XV-lea Intr'un brisov din
1408 (vezi vol. II, editia a patra, p. 544). Atat Alexandru L'a-
puneanu cat i Vasile Lupu pretuiau aceasta bautura. Despre
ultimul, Paul de Alep, descriind un banchet la curte, ne spune
fiecare trei sau patru pahare cu yin... mai lua i ate
unul cu bere, fiind rece i r'coritoare Totui nu putem spune
9

www.dacoromanica.ro
676 VIEATA ECONOMICA

a ea ar fi fost prea raspandita In MoldoNa papa la sfarsitul vea-

cului al XVIII-lea. In 1740-1, Grigore Voda Gbica da un act
pentru Frantii si Ion care au venit acum den Tara Ungureasca
si sant mesteri barari . La 1 August 1786, medicul saxon Herlet
care se stabilise de mai multi ani la Iasi, capata dreptul de a des-
chide nu numai o spiterie, dar pe locul lui langa Bahlui di
la vale de cismeaua lui Pacurar s'i o o fabrica de berarii, rasa
fara multa' stricaciune de orzu, unde sa lucreze Indestulare de
bere pentru cei ce vor fi diprinsi cu acest feliu de b'utura E Be-
raria prospereaza; dupa moartea lui Herlet, ea ajunge In mana
dumneaei giupttneasa Tudora Mihailovna si al d-sale fii Panaite
Miler si Elisabeta ; gustul pentru aceasta bautura se raspan-
deste, asa Incat, la 20 Ianuarie 1803, capata voie s'd deschida
berarie si # Leiba jltdovu . La Roman se facea poate bere,
In once caz se vindea, In 1798; in 1814, constatam aci o fabrica,
a grecului Constantin Petradi, avand monopolul productiei. In
1816, face totusi berarie si Episcopia; drept de a Infiinta a o treia
capata, Ir acelas an, si austriacul Al. Dos: se vede ca berea placea
locuitorilor din Roman. In Muntenia, aflrun inteun raport aus-
triac, ca prima fabrica de bere s'a fintemeiat In 1809, In timpul
ocupatiunii straine, de catre un german, Johann Timpel de Gotha.
In 1815, un supus austriac vrea s5 faca si el una, dar nu reuseste
de oarece Timpel obtinuse dreptul de monopol. In 1821, fabrica
acestuia din urma, situata In margin ea Bucurestilor, e anti de
catre panduri.
Tot spre finele epocei fanariote Incep sa apara si alte fabrici
de produse alimentare. In 1792, la 26 Februarie, Mihai Sutzu da
un privilegiu boierului Scarlat Greceanu pentru fabrica sa de
arpdca,s. Instalatiile sau morile pentru obtinerea acestui produs
erau in doua locuri: la Argeiti, In Ilfov, si la Cornefti, In Dambo-
vita. Domnul acorda scutiri atat pentru lucratori cat si pentru
magazia din Bucuresti care va avea exclusivitatea vanzarii; vama
se va plati numai la cantitatile exportate In Moldova sau Turcia.
Mai tarziu, sub loan Caragea exista In Bucuresti o fabrica de
paste fdinoase: fidea, macaroane, critarachia , a ostrachia ,
4 chipriotica (paste ca In Creta, Cipru si In insule!). In Decem-
vrie 1815, Domnul, &and proprietarului, Hagi Ion Mustacov, unele
privilegii, lauda produsele fabricei acestuia, aratand ca aunt su-

www.dacoromanica.ro
 ME*TE$UGURILE 677

perioare acelora ale fabricei din Galati exista deci si In Mol-

dova o asemenea intreprindere si egale cu produsele de Adria-
nopole.
Mestesugurile. AlAturi de Incercirile si de realiztirile de indus-
trie mare, Isi continua existenta str&veche sumedenia de mege-
mari, lucrilnd fiecare In atelierul lui, singur sau avAnd putine
ajutoare. Se constata Ins In intervalul 1601-1821 dou fapte
ce merit a fi relevate: Pe de o parte, diferentierea In launtrul
aceluiai mestesug; se creiaz ramuri noui, se ajunge la o specia-
lizare din ce in ce mai mare. Astfel, de pild, In domeniul cism5riei
Int&Inim, spre sfArsitul veacului al XVIII-lea, pe ciubotari, cei ce
fceau ciubote sau cisme, pe cavafi, care faceau lnaltmintea
ordinal* pe pantofari sau condurari, fabricantii de pantofi sau
conduri, pe papucari sau papugii, fabricantii de papuci, In sfArsit,
pe iminigii, pe cei ce lucrau adica imineii, pantofii boiereti, fini,
de marochin galben. Ala dar, cinci categorii de cismari, lucriind
fiecare un anumit fel de marra. De asemenea, In domeniul croito-
riei, gsim, tot spre sfArsitul veacului al XVIII-lea, pe croitori,
pe zaunari, cei ce lucrau abunele adicil hainele de iarif, vtuite,
cu maneci, precum si e antereiele voinicesti ; pe falvaragii, care
lucrau nu numai salvari, dar si dulami haine de postav, lungi,
pling la alchie mintene, giubele iarasi un fel de haine lungi,
de postav, purtate deasupra antereului si t iamurluce s (mi-alai
de ploaie); pe ibrifingii, care lucrau cu ibriin sau mlase rgsucit,
i pe abageri, fabricantii si vanziltorii de haine de aba. Deci tot
cinci categorii deosebite.
Al doilea fapt ce merit a fi relevat e ivirea de meftefuguri noui,
rezultat al unor nevoi noui, a sporirii nivelului general, a unor noui
descoperiri sau a introducerii In tara de noui produse. In aceast
categorie intr ceo.sornicarii care apar documentar In veacul al
XVII-lea, In Moldova un Petre ceasornicar pomenit In hri-
sovul din 22 Februarie 1649 me,sterii de o roate sau 4 dulapuri #
de tras borangicul, constatati ht Bucuresti In 1813; o teleacii s sau
masseurii dela feredeul Trisfetitelor din Iasi, In 1716; scriitorii-
corespunzAnd birourilor de seria i copiat din zilele noastre amin-
titi tot In Iai, In 1754, Octomvrie 7, cfind un Lupu biv vel sta-
roste de scriitori apare ca martor ; telalii care strigau la mezat
Vanzrile, dar erau totdeauna i samsari sau mijlocitori un
o

www.dacoromanica.ro
678 VMATA ECONOMICA,

otefalbasa din targul Chisinaului , pomenit la 27 Noemvrie 1812,

urm,eaza sa scoata la mezat mosia Cogalnicenii etc.
Numarul mestesugurilor creste deci, dupa cum creste si nu-
mrul mestesugarilor, urmand sporul populatiei. Creste totdeo-
data si numAnd breslelor, a caror organizare, In a doua jurnatate
a epocii fanariote, se resimte din ce In ce mai mult de influenta
constantinopolitana. Pe langa termenul vechiu de breaslif, se In-
trebuinteaza acum, din ce In ce mai mult, termenii rufet (turceste:
rufet) i isnar (araba: esnaf) care au exact acelas Inteles. Statutele
breslelor se numesc,-spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, o niza-
murile o lor, cuvintul fiind de asemenea turcesc. Alexandru Ipsi-
lanti (1774-1782), gospodarul domn fan.ariot, sub care tara s'a
simtit bine, s'a ocupat de aproape de aceste bresle, a constituit
miele noui i le-a dat statute precise, specificandu-le drepturile
indatoririle.
Breslele se pot imprti In vremea pe care o cercetam, In trei
eategorii: 1. Bresle-de caracter economic industriale i comerciale
cnprinztind marea majoritate a acestor organizatiuni; 2. Bresle
de amide, social (cioclii si 3. Bresle de caracter etnic (ArT
Jidovii i strainii In genere).
, In breslele de caract-er economic intra toate breslele de mefte-
fugari, Incepand cu Cei din ramura constructii, trecand la cei
din ltabracaminte,' inctiltminte, alimentatie, obiecte casnice
isPravind c-u cei din ramura podoabelor (argintari sau cuiumgii
termenfil ultim e turc i zlatari sau aurari). Importante, prin
multimea i bogalia membrilor, i numeroase, eran mai ales bres-
fele de tabeicari. (vezi i fig. 17). Ele se Intalneau In multe din
targurile noastre, gat In Muntenia cat i In Moldova si in Tran-
silvania, si au dat numele de Tabacari la cartiere intregi (asa, de
pild, In Focsani, In Valenii-de-Munte, In Iasi, unde purta numele
de tlpglari, etc.).
Importante erau, de agemenea, breslele de cojocari. Cea din
Buctresti cuprindea, potrivit hrisovului de organizare dat de
Alexandru Ipsilanti In 1779, doua categorii: cojocarii grosi
cojocarii o subtiri . Cojocaria subtire lucrtmd piei fine,
argasite In mod special, ajunsese o specialitate a Bucurestilor,
bine cunoscuta In tot Rasaritul i chiar In Apus. i bldnarii
aveau o deosebita Insemnatate; mai cunoscuta e breasla celor

www.dacoromanica.ro
 M E$TESU GARTT 679

din Botosani; cei din Iasi sunt amintiid pentru 1ntAia datA In
1641.
Iclicarii sau calpaccii f6ceau i1icele sau calpacele, acele caciuli
- -
r. ti'

.. ... VI; , , ' u7 . , '

...
".
... .
..(/

K
.7g1.,?..1. Ho. .14,..,414

.. / ,
...,.,
..
:N 4*7,... 0 : . ,.,,, ,,,, 1 ,j ." : ' i
i tyroa-rn11,74. VP!. ^ ,pin fit ..i..10
....,,,....-V,...,,..y.......
z ..n. 7v
.
,..q..yil.:qtr.t"")7.""1 "u".14

(s.r.....2 Jut ....+11,111.V.1(974.-,le,..s.1

4,...

i
, ... ,
.1..",.. .Z.R$95.rt, ir rill .9.0inj A Y....* t. . 4;y0.94..
..4.,00.001,40 0 .e,
- ......" 01/1."A.,..f/ ..if. -Th''',-/a"y
.. '',

.T. 0,:),,-....... ,atV!. . Ill

--, .,. . .7. .......
.
..,..4. ... i
r fl.g....r......6....,..,,._,,,,.7...4.,.,,,. -0leil:,,,V . If e - Y
t,t 1
j-Tni, . ,...fsriii....t.,:;.t-1*,fr.,. 17..#1:+:7/.444 A. y:/1,.1/ fle,......A
(,/-'343

Z"1"11:",."14`.71."'''''..ry It" ' -,:".'hinxe.y,4---'?.--.''. ?y,

`14!" =zi:-./:.-Via..=Y, .7.:,-9---11,f,--!:4-yti-1...4tit.. ..
....4-3,--;,..,;,. . :au ,
...L.-y,f 4197,4, 4.4-4.2.ais.0,,,,i,,,,Vir,1701 H. -,...,* #i------m.:
. ,---- J-47.....--*..........;..............t, .i.,......,--,,...
. 4. LP. ,N
e-rry!":1-noy,,, C g....IaastC*1-.rri-*r.:09,64 .'N?AA el I. ...st 71..e.,....._
Tn. 01.0,,,,......... ver.S..00;0r;ff1; .0 .1,
k... i....r.".1 ,14-1-,M , ..V.: T , .? ..." kg.I "N""
.....x. ....-n-,..71,6/.
:'.." ' 7,,,,,..%
,m.31451,
... A
,y-u.,,,,,, 7.001,-r. 1:..1
- ,...4,111
...,
F.
.

-,, ..
"' 4:-Lii.,

.10 N
%;-. -
N
CT /77

r. t,
.0

t
w
j..1....WPO
.4
c , t
I eusii

Fig. 17. Act din 1668, Iunie 12, dat de Dragotl judetul cu 12 pirgari den oras
den Bucurestl, Cu preotii 1 cu bAtrinii orasului s, pentru un loc de casi cumplrat de
Marco tabacul acne& tAblcarul dela Badea ChlvArariul (cel ce face chivere 1), loe
din care la rindu-1 Marco vinde o parte, acea dinspre s Cirstea Teleleul s, lui Neagul
vatahul za tabact adich starostelui de Linear'. (Arh1vele Statulul, Bucuresti).

aferice sau patrate, cu fundul mare, cu atAt mai mare cu cilt bo-
ierul fanariot care le purta avea un rang mai Walt. In Foe4a4i,

www.dacoromanica.ro
6140 VIEATA ECONOMICA

In 1820, erau cinci calpaccii. Dintre diferitele categorii de croitori

numiti in Moldova i craveli mentioara pe bilibdritcarii
ieeni care faceau, potrivit nartului din 1792, anterie o brba-
teti i femeieti, de alagea cu naatasa .1 cu furnituri de miltasil,
at'a sau astar. Astarul era o ptuiza groasa de captuit hainele;
astaragii ormau o grupa separata intre croitorii bucureteni. Se-
parati erau si gditdnarii, fabricantii i negustorii de gaitane, adica
de ireturi sau galoane de lank matase, bumbac sau fir, imple-
tite sau rasucite. Bogasierii vindeau bogasii, tesaturi de bumbac,
apretate i lustruite, de coloare in special roie i albastra.
In ramura alimentatiei, semnalam pe vechii pitan i sau brutari,
pe mai nouii jdmblari o # carte de oranduire vatafului de jam-
blari * la Bucureti, intre 1802-1820 pe britgari sau brez'hari
(numiti cu un cuvant turcesc i bozagii, dela boza, braga. Un Gri-
gore Bozagiul e aratat ca vame in Iai, la 1711). Tot in Iai,
gasim pe un Dumitru braharul la 1697; exista i o # ulita a bra-
hariei *, in 1733. In Muntenia aflara o breasla a bragarilor, cu un
vataf, In 1780, la Bucureti; materia prima era meiul. Pentru
vechimea acestei bauturi In tarile noastre, e caracteristic numele
de Io Braga Voevod o care i se mai dadea lui Vlad Vintila dela
Slatina (1532-1535). Vutcarii unul la Focani in 1820 Mean
vuta (din polona : wodka); cojetarii, cofeturi (din italianul con-
fetti); documentele mention eaza pe un Savin cofetarul la Iai,
In 1722-1723.
In ramura articole casnice, insemnam mai Intaiu pe lumd-
ndrari; li se mai spunea, spre finele epocei fanariote, cu un termen
turcesc, i mumgii: ei faceau lumaarile de seu i cele de ceara
e alb * i roie . Intreprinderi mai mari aveau cateodata Domnul
astfel, de pilda, Brancoveanu, ai carui lumanarari apar des in
condica vistieriei de obiceiu insa Mitropolia, episcopiile i chiar
unele din biserici. In Bucureti, In 1796, lumanarile de seu erau
fabricate, cu drept de monopol, de 1.4 lumanrari. Pentru cele
de ceara # alba * ceara se Inalbea avea monopolul Biserica
Patruzeci de Sfinti 4 ca una ce ctitorii acestei biserici cu osardie
i cu cheltuial s'au silit de s'au inceput acest meteug aici in
-Wag*. In Moldova intalnim pe fdclieri; In 1681, intr'un zapis
apare t Andrei faclaer de Boteni ; In 1693, Ianuarie 20, cu pri-
lejul vanzarii unei vii la Odobeti, Intre martori este i o Palade

www.dacoromanica.ro
 BRESLELE 681

faclierul . 0 mentiune merita i pacornicerii adica cei ce faceau

pacornite sau vase de ars 'Acura ; un asemenea pacornicear
din Roman, al Episcopiei de acolo, e pomenit, Impreuna cu alti
apte meteugari, In hrisovul, inedit, din 8 Iulie 1624, al lui Radu
Mihnea. Siipunarii sau soponarii. vechi meteugari, se aflau In
toate targurile. Printre cei ale caror meteuguri au disparut sau
i-au schimbat numele, amintim pe sclheiidet'cari 0 pe mahali. Coi
dintiu eran fabricanli de sahaidace &lick' de tolbe de sageti sau
teci de arme ; ultimii, corespunzand butarilor din Muntenia, co-
borau butile In pivnite i. le cercuiau, la nevoie.
O grupa aparte, formand trecerea spre breslele de caracter
social, o formeaza leiutarii i beirbierii. Ambele aunt vechi in tar-
gurile noastre. La 1.7 Februarie 1795, breasla lautarilor din Hui
ci reinnoia catastihul, ceea ce arata existenta ei cu mult Inainte ;
In preambulul noului catastif se .1 spune de altfel lamurit: breasla
meterilor scripcaii iaste breasla veche dintru Inceput cu staroste
i. cu catastev ... Bresle de lautari mai erau, potrivit docu-
mentelor, In Iai Botoani Chiinau. Barbierii nu aveau numai
atributiile cunoscute de astazi, dar erau i doftori i dentiti,
puneau lipitori i, uneori, erau i masseuri sau, cum se spunea
atunci, teleaci *. La 20 Februarie 1716, Mihai Racovita acorda
Manastirii Trisfetitelor din Iai, scutiri Intre altele, i pentru
trei teleaci care sant de treaba splatului , la feredeul de
acolo.
Breslele de caracter social, erau: 1. Mifeii sau, In Muntenia,
cal icii 0 2. Cioclii. Cei dintaiu cuprindeau, aa cum Ii arata i
numele, pe estropiati (de aci Intelesul expresiunii: a calici * o
vita, un cal de pilda !) pe paralitici, pe neputincioi, In genere pe
cei care nu erau Intregi sub raportul fizic. Bresle de miei sau
calici se aflau In oraele mai Insemnate ca Iaii, Bucuretii, Cam-
pulungul Mucelului, etc. La 21 Ianuarie 1704, episcopul de Ro-
man, Lavrentie, da o Intaritura breslei mieilor din acest targ;
la 1. Septemvrie 1735, Mitropolitul Antonie intarete catastiful
breslei mieilor din ; aunt pomeniti: Vasile Streachie staros-
tele schiop, Pascal orbul, Simion ciuntul, Gligorie fulgeratul, Baba
Ioana, Savin ologul, Antimia surda, Toader gur stricata ot Bi-
volarie, Gavril beteag, Toader gura putitea (sic !), Nichita nevol-
nicul, Andrei stricatu, Grigore ce are acea nevoia i alti 29 de

www.dacoromanica.ro
682 VIEnk ECONOMICk

miei. In IntAritura pe care o mieilor din Iaqi, la 23 Iulie

1791, in timpul ocupatiei ruseti, Mitropolitul Ambrozie speci-
tia regulile acestei bresle. In Tara RomneascA li se spunea
In Bucureti ieise, in ironie, vorba: mai mare peste cei
mici i staroste de calici .
Breasla cioclilor e una din vechile bresle moldoveneti. O
gAsim in Iai, in Botoani, In Roman, In Focani, i, in genere,
In toate oraele de seamA. In 1674, Dositeiu, Patriarhul Ierusali-
mului, d'A cate o intAriturA breslelor de ciocli din Iai i Focqani.
Cei din capitalA erau ImpArtiti pe cete, dupA biserici. La Roman,
numgrul lor se ridica la 30, potrivit hrisovului lui Antioh Can-
temir din 22 Martie 1700. La Botoani, breasla se IntemeiazA
sub Matei Ghica, prin hrisovul din 25 Septemvrie 1755. Cioclii
aveau dreptul exclusiv de a Ingropa pe cei morti, primind pentru
aceasta o anumitA sum.. Starostele breslei putea sA-'i recruteze
membrii din toate celelalte bresle ale trgului: ne-o spune limpede
hrisovul din 10 Septemvrie 1730 al lui Grigore Ghica, IntArind
cioclilor din Focani privilegiul lor din veac . Evreii 1i aveau,
separat, breslele lor de ciocli. La 1729, Iunie 17, Apostol blAnariu
sotia sa vnd dumnilor sali starotilor de ciocli jidovelti anum
Ursul star i Avram n.epotul lui Haim qi Borohu, ficiorul lui Si-
mon , o cas In Iai. In 1794, exista o breas16 de ciocli jidovi la
Telineti, In judetul Orhei.
Breslele de caracter etnic cuprind pe Armeni, pe Chiproviceni,
pe Evrei i pe ceilalti strei ini In genere. Un loe deosebit II ocupa
breslele de Bra,yoveni, Brdileni, Darstoreni i Almcljeni.
Armenii alctuiau incg.din veacurile XIV rtii XV grupuri apre-
ciabile In oraele moldovene; in Suceava ei 1i aveau qi un a voit
sau un oltuz al lor, alAturi de qoltuzul romn (vezi vol. II, editia
IV, p. 461). La Inceputul veacului al XVIII-lea r}i probabil
fuseser In aceiarli situatie In veacul dinainte Ii gAsim organi-
Mi In bresle, In centrele mai importante. La Iai, la i Martie
1713, Ivan Armeanul ce-au fost staroste* cumpAra o cas. La
1 Decemvrie 1716, arhimandritul armean Nerses dela Locurile
Sfinte trimite binecuvntarea sa asupra Intregei bresle boto-
Anene pomenind 3i pe vAtafii de bresle . La Roman era o
breas14 a negustorilor armeni , cu aezAmnt In.tArit de Gri-
gore Ghica In Octomvrie 1764. Mai erau bresle de Armeni la Chi-

www.dacoromanica.ro
 B RE Si.Ett 583

shall, la Bucuresti, unde in 1694, sub BrAncoveanu, au darea lor

speciala la visterie, apoi In Transilvania, In diferitele centre colo-
nizate de ei (vezi mai sus, p. 522-4). La Gherla, de pilda, mesterii
tabacari i pielari armeni aveau un statut al lor, 1ntarit de Im-
paratul Carol al VI-lea la 24 Mai 1706.
Chiprovicenii erau Bulgari catolici din Chiprova i Cobilovat,
doua localitati din regiunea izvoarelor raului Ogost, la Vest- de
Ferdinandovo. De origine saseasca, asimilati de populatia lncon-
juratoare in decursul veactrrilor, dar pastrAndu-si vechea credinta,
acesti Chiproviceni se. rscoala impotriva stapArtirii turcesti in
anul 1688; Infranti, ei aunt nevoiti sa .se refugieze In Muntenia,
la Inceputul domniei lui BrAncoveanu; Inca mai 1nainte, sub
erban Cantacuzino, eran de altfel dincoace de Durare peste o
Rita de negustori chipoviceni: ne-o spune misionarul catolic Del
Monte. Cea dintai emigrare a acestui element la noi pare s da.
tez din 1638. In timpul ocupatiei austriace In Oltenia (1718-1739)
gasim asezati pe Chiproviceni, 4n trei locuri In aceasta provincie
anume la Craiovd, la Baranio si la Bradiceni. Indeletnicindu-se
mai ales cu negotul, ei formau o breasla, avind fixata o d are spe-
cialg la vistierie. Astfel, la 3 Dechemvrie 1693, contributia Chipro-
vicenilor la vel sean a * este de 250 de ughi sau galbeni ; spre
comparatie, precizam c orasul Bucuresti ktea la aceiasi vel
seama o 3.200 de ughi.
Primele bresle de Evrei le constatam documentar la sfArsitul
veacului al XVII-lea. In Bucuresti, sub BrAncoveanu, in 1694,
e Jidovii 'platesc, ca breasla, la a poclonul Hanului o suma de
100 ughi, la fel cu Armenii o. La 28 Ianuarie 1.739, Constantin
Mavrocordat Intareste pe Marco al lui Lazar ca t staroste de
jidovi In tArgul Barlad. In Iasi, breasla Intreaga da un act
la 24 Septemvrie 1741 Adeca noi capitanii breslei cairn. in
act i 1mpreuna cu toata breasla noastra (Lehr mic 'Ana la
mare, am socotit toti Pentru Bucuresti, mentionra si cartea
domneasca, din 7. Octomvrie 1783 pe care Mihai Sutzu o da lui
Iosif Simoni pe care 1-am facut Domnia mea staroste de Evrei
Acestia vor avea ruptoare o la cmara domneasca, adic vor
plati ca dare anual o suma fixata prin huna Intelegere. Ei vor
continua SA' tie i povernele ce le-au av-ut facute cu c heltu-
iala lor In Bucuresti pe locul ce li e.'au dat de Domnie... o.

www.dacoromanica.ro
684 VIEATA ECONOMICk

Breslele de strgini cuprindeau pe toti ceilalti straini, in afarg

de Armeni, de Evrei, de Chiproviceni i de cei care faceau parte
din breslele Brailenilor I arstorenilor i Almgjenilor . In
Moldova, un staroste de straini e pomenit In aezamantul finan-
ciar al lui Grigore Ghica din Septemvrie 1776; un a Tanasie
ztaroste de streini din Iai apare inteun act din 1788, Apri-
lie 1.
Brafovenii erau Romtmi din Scheii Bralovului, care faceau
in Muntenia negotul de braovenie ; unii din.tre ei aveau aci
i locuinte stabile, erau, cum spune luisovul pe care 11-1 dg Bran-
coveanu, la 8 Ianuarie 1701, rizatori cu case. Aveau rup-
toare dela Vistierie adica plateau o sumg fixata prin bung
intelegere Inc mai dinainte, d' la alti rgposati domni*. Bran-
coveanu le face i el ruptoare noug, hotarandu-le sa plgteasca
1.000 talen i anual, in patru catiuri; la sfAritul actului se adaogg:
Aijderea, de se-ar intampla, de mare nevoe, ca sa mai iask
niscai negutatori dan Schiai, cu casele lor i ar veni aici in taarti
i aceia, facand tire Domnii meale,... Ea fie i aceia legati tot
la aceastg suma
Brilenii eran negustori veniti din raiaua Brailei Turci,
Greci, Romani, etc. care faceau* de asemenea negot in Mun-
tenia i plateau, ca i Braovenii, tot pe temeiu de t ruptoare
o suma anual vistieriei. Numgrul lor intrecea cu putin pe al Chi-
provicenilor, daca e sa judecam dupii contributia pe care o var-
sau: In timp ce acetia din urma dadeau la a poclonul Hanului *
250 de ughi, Brgilenii dadeau 270, iar Armenii i Jidovii numai
cate 100. 0 breasla de negustori brileni, platind darea deosebit,
era i in Iai, pe vremea lui Eustratie Dabija. Un document al
acestuia, din 1662, Aprilie 5, privind pe un negustor rus din 'ar-
horod (Ucraina polonezg), stabilit in Moldova, arata ca arhoro-
deanul va plati cu ruptul, dajde pre an, osabit de alta targ,
precum pat' esc fi Bra' ileanii din lafic
Ddrstorenii erau de asemenea negustori, de origine etnica
diferita, veniti din Darstor sau Silistra i care fgceau negot in
Muntenia. Istoria editatg de fratii Tunusli Ii prezinta ca fugani
din cauza Turcilor E Se pare ea aceastg breasla relativ recenta
nu figureaza in Condica Vistieriei lui Brtmcoveanu n'a avut
insemnatatea Chiprovicenilor.

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA BRESLELOR 685

Alma jenii apar ca o breasIa aparte, asemeni Brasovenilor

Brilenilor, in Condica SUB amintit. Erau, foarte probabil, lo-
cuitori veniti, dup plugarie sau negot, din Banat, de pe Valea
Almljului (plasa Bozovici, judetal Caras). JudecAnd dup eon-
tribulia pe care o dau la poclonul ImpAratului*, in 1695, No-
emvrie 1, i anume de 133 de ughi faVa' de 100 a Armenilor, 100
a Evreilor si 100 a Brasovenilor, rezult6 cA erau mai numerosi
dealt fiecare din acestia din urma. Se stabilisera in judetul Mehe-
dini,i; de aceea, eand, la 20 Ianuarie 1694, se insir, in sus men-
tionata Condica, sumele platite de fiecare judet la birul Ali-
Pasei (birul pentru construcIiile navale !), dupg judet,u1 Gorj,
aunt treculi Mehedirgii i In legdtura cu ei trebue
sA stea numele localitdtilor de azi Almdj i Ain:hid din judetele
Dolj i Mehedinti.
Breslele de caracter etnic repartizau intre membrii lor impo-
zitele ce trebuiau platite domniei; tot pria ele se comunican
dispozitiunile speciale de ordin administrativ sau judeatoresc.
Starostele breslei reprezenta pe conn.ationali faVal de autoritti.
Organizarea breslelor. Breslele erau alctuite din meVeri san
jupdni, din calfe i ucenici; unele, ca breasla ciubotarilor din Iasi
din Botosani, aveau i simbriagi.
Ucenicii invatau mestesugul, timp de cAtiva ani, pe 'Lie.
un meter; in rastimpul cAt dura invlatura nu primeau simbrie,
ci numai intrqinere; la inceput, ctuad se tocmeau, trebuia sA
plgteasca starostelui breslei o tax5." numit merul sau mearul; ea
era, la breasla ciubotarilor din Botosani, de un ort.
Prin simbriasi se inIelegeau cei care, ispevindu-si ucenicia,
slujeau cu simbrie o jumtate de an la mesterii care-i invg-
taser6; simbria era de trei lei . Calfele sau, cum am zice azi,
4 lucr6torii calificati lucran cu plat la mesteri, n'aveau insa
drept s ja parte la conducerea breslei. Mesterii sau jupanii
adic st6pAnii de ateliere aveau toate drepturile in breasla, ei
alegeau pe staroste i puteau fi alesi la rndul lor. CAnd intrau
in breasl, adica ii deschideau atelier propriu, trebuiau sA dea
potrivit obiceiului t din veac un poclon* starostelui; el
era la Roman, in 1724, de doi lei si jumgate; cAnd feciorul mos-
tenea atelierul tatlui, atunci pltea o tax5. mai Tina numai
un leu numia brbtinta p. Ihi fruntea breslei era starostele;

www.dacoromanica.ro
686 VTHATA ECONOMICA.

In Muntenia i se spune i vdtal ; el conduce pe breslai..Mitropo-

litul Veniamirt Costachi 11 definete drept purtatoriu de grij.
i povatuitor a tuturor randuielilor lor i a obiceiurilor ci au avut
dintru inceput . Starostele era ales pe timp de un an; mandatul
lui se putea prelungi rasa, prin realegere, ani de-a-randul. La
unele bresle din Iai, precum aceea a cioclilor (1751), a barbierilor
(1755) i a ciubotarilor (1801) constatam uneori ate doi staroti
In acelai timp. In secolul al XVIII-lea, sub in.fluenta Stambu-
lului, starotii capata nume formate din substantivul baya, pre-
cedat de numele turcesc al indeletnicirii respective. Astfei staros-
telui de bacani i se spune Bacalbafa (de aci numele farniliei I),
starostelui de croitori, Terzibaya, starostelui de cojocari Chiur-
cibaga, starostelui de argintari, Cuiumgibafa, etc. Starostele era
Intarit in Muntenia de Domn ; In Moldova, Im epoca veche, de
Inaltii ierarhi, In oraele lor de reedinta ; In epoca mai noted, In
a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, uneori de Domn. dar
de obiceiu de diver* dregatori; alezamantul lui Grigore Ghica,
din 1776, acorda Cu unele exceptii acest drept lui ve! aga.
Starostele era ajutat in conducerea breslei de 12 beitrdni, bres-
lai de frunte, purtand i titlul le protomefteri; era ajutat de ase-
menea, de doi proestofi In MUntenia, de un vdtaf 0 de unul pang
Ia ase epitropi In Moldova, alei, bineInteles, tot dintre breslai.
Vataful moldovean poate fi considerat drept vicestaroste. Fiecare
breasla avea i cate un ceauf, slujba platit, care strangea darile,
transmitea breslailor hotaririle luate, era, Werra cuvant,,, agentul
executiv al starostelui. Adunarea generala a membrilor unei
,bresle sau, cum se spunea In vechime cu un termen foarte sugestiv,
a fratilor , purta num ele de longe; cuvantul e de origine
(loggia), venit Insa la noi prin intermediul limbii turceti uncle
are Intelesul de loe sau camera in care se string meterii E Tot
din turca.' se Imprumuta, in veacul al XVIII-lea, termenii de rufet
isnaf pentru breasla, precum i aceea de nizam i nart Insemnand
respectiv art, norma, regulament i pret fixat, pret maximal.
Pentru pastrarea hrisoavelor, a catastifului membrilor i a su-
melor care se strangeau din taxe, amenzi i daruri, breslele aveau
cate o cutie; cuvantul a ajuns cu vremea sa Insernn,e i fondul
banese al breslei. Ni s'au pastrat cteva exemplare de asemenea
cutii, cum e, de Oda, cutia breslei ciubotarilor din Suce ava, la

www.dacoromanica.ro
 ORO ANTZAREA BRBSLELOR 687

camera de munc51 a acestui oras, sau cutia cojocarilor din Lugoj,

afltoare actualmente In Muzeul judetului Severin. Ele aveau
de obiceiu dou apace, In spaiul dintre acestea pstrndu-se,
In mod obisnuit, scriptele. Se deschideau odata pe an, cu prilejul
praznicului, In fata t'uturor breslasilor.
Fiecare breasla avea ca patron protector un sfrit la a crui
zi se fcea slujba mare si praznie la o biserie an.ume hotrit.
Astfel, In Bucuresti, t.bdcarii sau tabacii a.veau pe Sfntul Nicolae
fceau slujba la biserica Sf. Nicolae Tabacu din Calea Victoriei,
biserica refcut In 1.710 de popa Cozma i Dima tabacul; cojo-
caril i csrt4asii aveau pe Sf. lije, iar ca biseria St. Gheorghe
Nou.; argintarii pe Sf. Ierarh Spiridon, cel ce a prefaout un sarpe
In drug de aur ; praznicul era .1a biserica Spirea Veche cldrarii
aveau pe Sfintii Atartasie i Chiril, la biserica Popa Soare; cure-
larii, pe Sf. Visarion, la biserica Sfintilor ; grdinarii pe Sf. Tribu,
eel ce gonete ldeustele, omizile isoarecii, la biserica Man.0 Cavafu,
etc. In ziva praznicului, breslasii mergeau cu to-tdi la biseric, In
frunte cu starostele, -136trnii i proestosii; praporul sau steagul
breslei, cusut eu fir si mtase, era purtat ln.ainte; dup ascultarea
slujbei, urnia osptul, frig cuviincios, fr excese, cei ce-si ddeau
in petec Wand cunostint5 cu toegele si eu cutia . In bisericti
se pstra i fclia breslei, de cear curat si de dimensiuni impre-
sionante. O fclie de 16 oca este amintit la Roman In 1756;
Melia ThlpAlarilor din Iasi, pstrat. 011 azi la biserica Tlplari,
cntreste 42 de kilograme, are 1,80 m InglOme, ,65 centimetri
circonferint la baz5. si 52 la vrf. Aceste faelii, simboluri ale bres-
lelor, se purtau pe umeri la ceremoniile funerare ale membrilor.
Cellalt simbol, praporul sau steagul, se pare c s'a introdus mal
trziu, neIntalnindu-se In Moldova Inainte de veacul al XIX-lea.
Unele bresle ajung s-si aib biserica lor proprie, ridicat de
breslasi sau de un staroste nnai chiabur. In Iasi este biserica Curd-
lari, Ingl%at de aceast breasl in 1675; biserica Vulpe, In acelasi
oras, se pare c a fost zidit de breasla brharilor, Inainte de 1781.
In Bucuresti, amintim biserica Otetari, ai crei ctitori, In 1681,
au f ost, dui:4 cAt se pare, Mrgrit starostele i Nicolae cup4u1.
Biserica Manea Brutarul se datoreste lui Manea, starostele bruta-
rilor (1.777); tot nigte brutari au ref kut din zid, In 1764, si bise-
rica Stejarul. Biserica Sf. Nicolae,,Selari e rezidit de erban Can-

www.dacoromanica.ro
688 VIEATA ECONOMICA

tacuzino, nepotul voievodului cu acelai nume, i de negustorii

Iorgu starostele i Apostol Lazar. Tot rezidita a fost i biserica
Olteni, In 1722; drept noi ctitori se pomenesc Nicolae, protopopul
Bucuretilor, Constantin Vataful i enoriaii. Biserica Pitar M0p,
datan.d din 1795, pastreaza amintirea lui Mo Sarbul pitarul
&tia' brutarul; biserica Zitarilor, aceea a giuvaergiilor, a mete-
ugarilor oare lucrau aurul (zlat, In slavonete I). La 'M'Ud,
breasla blanarilor ridica impreuna cu protopopul Ioan Chiril
biserica S/. lije, ramannd din 1795 Inainte, numai ea singura
ctitora; In acelai ora, breasla abagerilor reface complect bise-
rica SI. Gheorghe. La Focani, biserica Sapunaru a fost zidita in
1783 de Dinu Sapunaru, Ioni Margo i Ioni Blanaru . La
Botoani, breasla blanarilor a ridicat biserica cea veche cu hra-
mul Sf. Ilie (vezi i fig. 12) i pe cea noua, Inceputa in 1837. La
Moscopole, strlucitul centru aromanesc din veacul al XVIII-lea
(vezi vol. III, editia 2-a, p. 419-427), breasla armarilor a inaltat
biserica Sfintii Apostoli; cea mai mare parte de astfel a nume-
roaselor biserici din acest centru se datoresc breslelor care spri-
jina i Intreaga vieag culturala a oraplui. Lista se poate lungi
mult; exemplele de mai sus cred ea ajung Irisa pentru a arata
In mod convingator legatura stransa ce exista i pe aceasta cale
intre breasl i biserica.
Breslele 1i aveau randuielile adica statutele lor, cu dispo-
z4ii precise privind pe ucenici, calfe i meteri, alegerea staroste-
lui i drepturile lui, inerea dughenilor, praznicele, etc. Cea mai
veche randuiala de breada pstrata pana azi este aceea comuna
a blanarilor, croitorilor, brbierilor, abagerilor i cojocarilor din
Roman, rein.noita. la 28 Dechemvrie 1724, dupa cea veche Inta-
rita de episcopul Venedict (1641-2) i care, poate, la ran.dul ei,
reproducea una i mai veche. In aceasta randuiald, praznicul e
hotarit In ziva de Sf. Mihail i Gavril, aratandu-se i aspectul de
rnilostenie al lui: s'A ospteze saracii i mieii i strainii i sa-i
adapc, s zica Boga da prosti, s'A fie primit pentru sufletili mor-
. sa dea la praznic adaoga randuiala
toi fratii adica. breslaii cate un ortu btut .1 cate o ara
ceara i cate patru colaci . Randuiala tabacarilor romani din
n'Ora dateaza din 28 Martie 1643; ea imit pe aceea a taba-
carilor din Migrad (Alba-Julia). Ni s'a pastrat i stema am zice

www.dacoromanica.ro
 B RE SLELE 689

mai bine firma celor din Fagara: Infatieaza doi me0eri cu

plete lungi care rad pieile pe o masa; poarta data 1643.
Breslele au avut In trecutul nostru o deosebita insemntate.
Ele erau, evident, In primul rAnd, organisme de caracter economic,
avand ca scop productia, In bune conditiuni ifail concurenta
neleala, a marfulilor. Dar alturi de caracterul economic, funda-
mental, ele aveau i un caracter religios, moral tfi militar. Carac-
terul religios e Invederat prin stransa legatura dintre breasla
biserica, prin patronul i praznicul breslei, prin ajutorarea
unde se face praznicul, biaerica ridicata uneori chiar de bres-
1a0 sau de starostele lor, In sfar0t prin respectarea repaosului
duminical, potrivit prescriptlilor bisericii. Caracterul moral se face
simtit pe doua planuri: unul social, prin regulile de cuviinta, res-
pect reciproc i ajutorare reciproca pe care o randuiala* le stabi-
le0e lntre membrii breslei precum 0 prin atitudinea acestora fatA
de public; unul economic prin faptul ca marfa trebue s fie
de buna calitate, bine lucrata' i cinstit cantarita. Caracterul
militar consta In obligatia pe care o aveau breslele de a da fiecare
un numAr de 4 oameni de oaste* adica de a lnarma 0 a Intretin.e
fiecare o suma de osta0 precum 0 de a apara o portiune din zidul
Inconjurator al oraplui pe care-1 locuiau. La 7 Mai 1665 breasla
butnarilor de Maratai (Piatra Neamt, I) vinde ni0e locuri ale
ei mAnastirii Bisericani spre a putea face, cu banii lua%i, oameni
de oaste ceruti de Eustratie Dabija. In Ardeal, atat la Sibiu
cat 0 la Braov, la Bistrita i In celelalte rap, breslele aveau
spre aparare fiecare cate o poqiune din zidul inconjurator, cu
turnul respectiv. De aceea i pana astAzi, turnurile poarta numele
acestor bresle; astfel la Sibiu exista Inca turnul olarilor, al fiera-
rilor, al dulgherilor, etc. (vezi fig. 18).
Prin acest Impatrit caracter al lor, economic, religios, moral
0 militar, breslele erau organisme n4ionale, puternice 0 solidare.
Ele constituiau, ca i vechile noastre sate, adevarate ceteiti In
care nu se putea patrunde decat cu greutate i numai In anu-
mite condilduni. Cine nu era cre0in, de pilda, nu putea intra
In breasla, trebuind sa ramaie In breasla strainilor sau a Ovreilor.
Cine Incerca s faca In mod neleal concurenta, vanzand ieftin
marfa de calitate inferioara, era exclus din breasla. Solidaritatea
fare membrii breslei, hare frati , intemeiata pe contiinta

www.dacoromanica.ro
590 VIEATA gcorroma.

propriului interest dar tli pe reguli de caracter etic, era o puternia'

realitate. Cind aceast aolidaritate va eltibi, and elemento alo.

Fig. 18. TreI din turnurile zIdului de aparare care;Inconjura alta data ce-
tatea SIbiului. FIecare turn purta numele breslei at carel membri erau datorl
si-I apere In vreme de razboiu.

gene, supuse puterilor vecine (suditi 1) vor incepe sa plitrund

tot mai numeroase In vieata econommia, Maud o concurenta

www.dacoromanica.ro
 B RESLELII 591

deseori n.eleala, &And Statul, In urma presiunilor strAine, nu va

mai putea acorda suficient protectie alor si, cAnd, in sfr0t
noua mod6, apusean, 0 mai ales principiile noui, revolution.are,
de libertate 0 egalitate, vor influenta societatea roman.easc,
atun.ci va lncepe decaden.ta breslelor. Primele simptome apar
spre sfar0tul secolului XVIII; ele se accen.tuiaz6 la Inceputul
celui de al XIX-lea, spre a duce, treptat, treptat, la desfiintarea
de fapt a acestor organisme, cdreia II va urma, ca o con.sacrare,
0 desfiintarea de drept (legea din 1873). Vtrunderea elementelor
alogene, supuse puterilor vecine, se produce dup tratatul dela
Kiuciuk Kainargi care prevede infiintarea consulatelor strin.e
la noi. 0 sum de n,egustori 0 meseria0 strini, mai ales Ovrei,
supu0 austriaci, bucurn.du-se deci de protectia consulului res-
pectiv, se aeaz6 In t'rile romne0i, In special in Moldova. Inca
pe timpul lui Alexan.dru Mavrocordat I (Deli Bey) comertul
acestora ja o aft de mare desvoltare IncAt produce ingrijorarea
localnicilor care Incep s reactioneze. Atunci consulul austriac
trimite un raport la Viena, la 26 Iunie 1784, cerand ca protectia
impArgeasc s se fac simtit intar; inteun atare caz spunea
el negustorii no0ri vor pun.e mria pe aproape tot comertal
acestor regiuni . Tratatul dela itov, Incheiat la 4 August 1791,
le (16 un nou sprijin., li face deci 0 mai indrzneti. InteadeVr
prin articolul IX al acestui tratat se prevede c negustorii strini
au 0 dreptul de a reclama In toate cazurile asistenta tribune-
lelor 0 guvernelor respective, care, la rndul lor, vor face FA li se
dea dreptate, In mod prompt 0 impartial. In asemenea Impre-
jur'ri, nu e de mirare c' ofensiva suditilor se intete0e. In 1804,
croitorii bucure0eni se plng Domniei impotriva acestor suditi
care, nepltind birurile 0 angaralele la care sunt supu0 pmn-
tenii, le fac o concurent neleal, ha le mai smomesc 0 calfele.
Domnul trimite plngerea lui Vel AO', cu rezolutia urmiltoare:
o croitorii ce lucreazA aci in politie (in ora I), nu cunoa0em de
suditi ; cum indrznesc dar unii ca aceia a se Impotrivi la rnduie-
lile breslei croitorilor 0 a nu fi supu0 la cele care aunt acestui
isnaf ? Ci dar poruncim s cercetezi jaiba aceasta 0 fiind aratarea
lor adevrat, vericine va fi acela care nu se supune la rnduiala
isnafului, s-i pecetluie0i Dumneata prvlia *. Totu0 curentul
de minare, de destrmare a breslelor nu poate fi oprit. Contribue
10

www.dacoromanica.ro
592 VIEATA ECONOMICA

a aceasta i introducerea modei apusene in imbracaminte, in mobi-

lier, In tinerea caselor; transformarea a fost favorizata in gradul
cel mai limit de ocupatiunea rusa din anii 1806-1812. lata ce
ne spune, in privinta aceasta, generalul Langeron, In Memo-
riile sale : In 1806 mai gasiram Inca multe dintre aceste doamne
(moldovene l) In costum oriental, casele lor fara mobile 0 barbatii
foarte gelo0. Dar revolutia ce se Wu atunci la Ia0, apoi la Bucu-
reti 0 in provincie, fu pe cat de rapida pe atAt de complecta:
dupa un an toate doamnele moldovence 0 muntence adoptar
costumul european. Din toate prtile sosira In ambele capitale
negustori de mode, croitorese, croitori 0 magazinele din Viena
0 Paris se desfacura de toate vechiturile care parura foarte noi
la Ia0 0 se platira foarte scump. Se vazura, de asemenea, curAnd,
In toate casele, m,obile cam vechi, aduse dela Viena cu mari chel-
tueli... Casele se populara cu servitori straini, buatari fran-
tuzi 0, in saloane, nu se mai vorbea decAt frantuzete... Petru I
nu schimba mai iute fata imperiului au deck schirnba sosirea
noastra pe aceea a Moldovei . Dar toti aceti meteugari 0 ne-
gustori straini concureaza pe cei autohtoni care nu fac produse
atAt de reuite. Puterea breslelor sla'bete din ce in ce. Me0eu-
garii romAni incep sa imite pe cei straini 0 nu vor sa se mai su-
pun regulilor stricte de odinioara. Individualismul 10 face drum;
el va fi, in cele din urma, biruitor.
Importul 0 exportul. In intervalul 1601-1821 constatAm, In
general, aceleafi caracteristice ea 0 in epoca precedenta in ce pri-
vete marfurile importate 0 exportate. Continuam a import am
stofe, tesaturi, blanuri scumpe, metale 0 articole feroase, colo-
niale 0 diverse produse manufacturate; continuam sa exportam,
in primul rand, animale qi materii prime adica vite mari, oi, lAn5,
piei, grAne, sare, miere 0 ceara, pete, lemne 0 vin. Evident,
atAt la import cAt 0 la export se adaoga o EWA' de produse noi,
aparute intre timp. Dar daca in ce privete mrfurile, deosebirile
nu aunt mari fata de epoca precedenta, constatam, in chimb, In
alte privinte, o serie de fapte noi. Primul 0 cel mai insemnat
este sporirea considerabild , atAt ca volum CA Etii. ca valoare, a
schimburilor cu imperiul turcesc, statul suzeran. Produsele noastre
iau, In mare parte, drumul Constantinopolului care se aprovizio-
neaza din ce in ce mai mult din Muntenia 0 Moldova, ajunse

www.dacoromanica.ro
 IMPORTUL SI EXPORTUL 593

chelerul adic6 magazia ImpAr6tiei. Pentru unele produse pre-

cum greinele, oile Eli, se pare, qi lemnul de construc0e, se ajunge chiar,
In veacul al XVIII-lea, la un adevrat monopol de desfacere ; ele
nu pot fi vandute In alt parte, decdt dupd ce aprovizionarea impe-
riului e asiguratil. Prin hrisovul, inedit, din 11 Martie 1749, afrator
la Academia RomAn'a*, Grigore Ghica, rAspunzAnd la plAngerile
unor mocani barseni, precizeaz: din porunca impa'rAteascs, toti
alti negustori sunt oprii, nimeni sd nu cumpere o, 'And nu se va
implini suma oilor care iaste a s cumpdra pentru treaba
teased . Evident, mai eran i vfinz6rile pe ascuns, prin contrabandti,
totui cea mai mare parte a granelor i oilor disponibile a fost su-
pug regimului de monopol. Printr'un firman din 1792, sultanul
desfiinteazil formal acest monopol, numit mucaiesea sau mucaieseln;
In realitate ins, el continua', desfiintat famanand numai numele.
Iat inteadevgr ce se specific in firmanul amintit: zahereaua
adicA granele ce se va strange impreura i dobitoacele, ducan-
du-se la schele i vanzandu-se dupe" preful hotdrt, s se trimitg
la Tarigrad prin inadins coraii a capanului (a oficiului de apro-
vizionare turcesc 1) i Entr' altd parte sei nu se dee . Aceast livrare
obligatorie a produselor, dei mucaieseaua se desrddcinase *, a
continuat On la tratatul dela Adrianopol (1829), cand ea a fost
ridicat.
Al doilea fapt nou, ap6rut tot in veacul al XVIII-lea, este apro-
vizionarea negustorilor romani direct din marele targ al Europei
centrale, dela Leipzig. Negustorii notri, d'anduli seama de marele
atig ce pot realiza, incep 86 evite pe intermediarii sai, germani
sau poloni, ksi se duc deadreptul la Lipsca de unde yin cu marf6
de lipscAnie . Lipscanii ajung din ce in ce mai numeroi; ei
dan numele lor unei strazi din Bucureti, in plin centru comercial.
Del Chiaro, secretarul lui Brncoveanu i al lui stefan Cantacu-
zino (1710-1717), amintete pe negustorii care vin de dou ori
pe an dela Lipsca, aducnd cristaluri de Boemia i tot soiul
de alte mrfuri , Bra 86 precizeze dac ei aunt romani sau strini.
Intr'un raport din Viena, datat 28 Dechemvrie 1737, se spune
ins6 l'amurit ca" in cateva zile se va deschide targul din Leipzig
unde vin o multime de Poloni... ; vin de asemenea Munteni
( Valacchi ) i Transilvsneni . Inteadevr, un act oficial din 16
August 1726 arat ca In acel an, negustorii bucureteni au adus,
10.

www.dacoromanica.ro
694 VIEATA ECONOMIGA

dela targul de primavara din Lipsca, opt care cu marfa, In timp

ce braovenii numai dou'd. In condica de porunci a lui Constantin
Mavrocordat e vorba de un pastport care s'au dat la Dumitru
Duca 0 la Hristofor, negutitori, mergand la Lipttca Iar ur raport
din 11. Iunie 1798, al viceconsulului francez din Ia0 arata c negus-
torii din capitala Moldovei 4 se duc de doua, trei ori pe an la Leip-
zig, la targurile care se tin acolo ; transportul marfurilor este asi-
gurat de catre Evrei.
Al treilea fapt nou este formarea In tarile noastre in acest
rastimp de asociafii de negustori; sunt aa zisele companii
bresle alcatuite dupa criteriul naionalitii, limbii, supueniei
sau locului de origine 0 functionand pe temeiul unor 4 privilegii
date de domni sau principi. Astfel sunt companiile grecefti, reunind
pe negustorii greci fi aromdni (vezi 0 vol. III, edi-tia a doua, p.
427 430); ele iau o desvoltare deosebita In Transilvania unde
gasim pe companitii greci la Sibiu, Braov, Oradia, Beiu, etc.
Cel mai vechiu privilegiu al lor dateaza din 8 Iulie 1636; urmeaza
acela din 29 Dechemvrie 1641; ambele sunt date de Gheorghe
Rakoczy I 0 se refera la compani0ii din Sibiu. Acetia au dreptul
aleaga ca organ con.ducator un sfat alcatuit dinteun staroste
0 12 jurati ; sfatul va judeca pricinile dintre negustori; va repartiza
Intro compani0i suma globala la care au fost impu0 de catre vis-
terie ; va strange cota fiecaruia prin haragherii companiei. Pri-
mul sfat este ales In Ian.uarie 1639; In Iulie 1640, Grecii din
Sibiu 10 au 0 preotul lor, pe Serafim din manastirea Ivir (Mun-
tele Athos). Sub stapanirea austriaca, ei platesc anual, potrivit
noului privilegiu din 12 Septemvrie 1701, suma de 1.000 florini
renani. Cu vremea, intra in compania din Sibiu 0 o suma de
uegustori romani; astfel, in 1710, faceau parte din ea Ion. Popla-
ceanul, Dinaitrie Moldoveanul, Antonio din Ramnic, Gheorghe
Cucul i altii. Aceast companie va dura pana In 1854. Grecii
din Braov cap ata i ei un privilegiu, la 4 Noernvrie 1678; potrivit
lui, urmau sa plateasca 300 de talen i anual ; In 1768 companitii
aveau aci nu mai putin de 80 de firme mari. In afara de compa-
niile grece0i o asemenea companie constatam 0 la Craiova In
a doua jumatate a veacului al XVIII-lea mai erau in Muntenia
diverse alte companii precum i breslele de Chiproviceni , de
Braoveni , de Braileni 0 de Darstoreni , analizate mai

www.dacoromanica.ro
 IMPCIRTIII, 696

lnainte (vezi p. 582). La 1 August 1803 Constantin Ipsilante dfi

starostelui i epitropilor dela cumpania Chiprovetilor din Olte-
nia, un hrisov, hotrind s' plteasc anual 1.296 de talen, membrii
companiei cisluindu-se intre ei. In Craiova, pe 14110 vechea com-
panie, se mai infiinteag inca una nouii creia i se acord de cAlre
domnie, la 28 August 1803, un hrisov, specificAnd contributia
total, de 4.558,60 talen i anual, negustorii companisti avAnd iarsi
dreptul sd se cisluiasc6 intre ei. In Caracal exista de asemenea
In 1813 o companie a streinilor , alatuit din 44 negustori,
pltind anual 1.452 de talen. O alt companie a streinilor era
in Bucuresti; hrisovul ce li se acorda, din 26 Martie 1815, afirm
c acesti strini erau de fel dela Alvanitohorul recte Arvani-
tohoril (Bulgaria).
Pentru cunoasterea mrfarilor importate i exportate ne sunt
de un deosebit folos, ca si in epoca precedent, tarif ele vamale.
Ni s'au pstrat cAteva asemenea tarife din veacurile XVII 0
XVIII. Astfel e tariful vamal din 1676, dat de Duca Vod vame-
silor dela CAineni ; el e valabil si sub BrAncoveanu, in 1691. E apoi
tariful lui BrAncoveartu, tot pentru vamesii deba CAineni, tradus
mai tfirziu, in 1.717, din romAneste in latineste. E tariful pentru
vama dela Wean i TArgul Jiu ; el poart data 1717, Februarie 1 ( ?).
Foarte amnuntit, cuprinzAnd o mare varietate de produse, pe cate-
gorii, este tariful maximal alatuit de Austriaci pentru Oltenia, la
18 Iunie 1727 si publicat recent. El arat In mod limpede at de
vie era miscarea comercial a vremii, ce mare numr de articole
incepuse s se importe si sd se exporte.
Printre mrfurile importate, testurile ocup, ca i In trecut,
primul loc. Aduceam postavuri de pretutindeni: din Olanda, foarte
scump o varietate de postav olandez numit mahut e trecut
In tariful maximal din 1727, pentru Oltenia, cu 300 florini balul
de 60 de coti din Anglia, din Franfa; aceste categorii de pos-
tavuri ne soseau mai ales prin intermediul Lipsci ; din Italia
postavul de Venetia si de Padova din Austria aunt specifi-
cate In tariful sus amintit nu mai putin de noud varietli de pos-
tav de Moravia intre care cel de Neuhaus, Trebisch, Iglau, Me-
seritsch, Brunn, precum i cinci varietti de Bratislava din
Germania, din Polonia postavul de Danzig i, bine Inteles,
din Transilvania (postavul de Sibiu si de Brasov). Cel mai scump

www.dacoromanica.ro
596 VIEATA ECONOMICA.

era postavul rou Inchis, aa. zisul arlat (ecarlat); un bal de

50 de coi e trecut in tariful din 1727 Cu 360 de florini, ceea ce
revine la 7,20 florini cotul. Tes'turile de bumbac apretate
vopsite: bogasiile, sau mai groase, pentru captuea15.: astarul
ne veneau mai ales din diferitele provincii ale Turciei din Mo-
sul, Tokat, Urfa, Borla, Brusa, Adrianopol, Rumelia din
Persia; veneau Ins. i din apus. Tot din Turcia importam o buna
parte a fesiiturilor de mtase; o alt parte ne venea prin Venetia,
care ii Meuse o specialitate din aceste produse. Tariful din 1727
prevede, sub rubrica mrfuri venetiene * o serie intreag6 de ase-
menea testuri dintre car.e citm patru varietti de brocard de
mtase, cu flori de aur i mtas, dou din ele purtnd In popor
numele de obelacoass (bella cosa), apoi atlasuri cu flori
taffetas, damaschin, mtas moarata i nemoarat, ciorapi de
mtas. i cingtori din aceiai materie. Unele testuri de mtas
ne veneau 0. din Franta, dela Lyon.. Din rsrit aduceam fesdturi
de ceimilei, mohairuri teiteirefti, unele (eseituri de cnep f}i. diverse
pdnzeturi. Majoritatea pAnzeturilor ne veneau Ina din Europa
central. i apusean. Vestita pnz. de Olanda din in apare
In tariful din 1727; tot acolo se mentioneaz panzeturile de Si-
lezia unsprezece varietti de Linz, mai scumpe, balul de 50
de coti revenind la 12 florini, de Polonia, de Ungaria (vezi i
fi 19.)
Pe MO testuri, importam i diverse articole de Imbrac6-
minte .1 casnice confection.ate din asemen.ea testuri. In afar de
cingtorile i ciorapii de mtas venqian aduceam mrmi din
Olanda, aa cum se vede din inventarul unui negustor mink).
din Braov; acesta avea in bolt adic6 In prvlia sa, in 1774,
14 mrmi de Olandiia, mari,. mici iar In 1776 6 mrmi de
Holandiia, galbene, mari . Aduceam apoi breine de mtas, dela
Brusa; In haventarul braoveanului amintit figureaz6 i. 17 bran.e
mari de Brusa, de mlase i 14 brane naramgii adic6 de cu-
loarea nramzei (un fel de portocale mici); tot el avea i. 27,2/10
testele cltuni sau ciorapi de Serez (Serres, In Tracia Occi-
dental) precum i durmele sau broboade. Aduceam, in sfarit,
faluri scumpe orientale, de mtas i de lank i camiruri. Pentru
curtea din Iai a lui Grigore Vod Callimah, se cumpraser, in
anii 1762-3 12 perini englizti... macaturi englizeti .

www.dacoromanica.ro
 IMPORTUL 697

N -
up

.,' mi. ;,v r

:.
-rf

?
. , T :., ,, ,.
1:1,4:,.. ' . ' i
.
'' -

r
,..,
-
''. - I
kata'..
-',...
'-'ff
-
' -"..-.--.

LAO ' ;,
,, -
-

---"'
1,,,,./. . C '
,,,,,
"''''.
.,
r.'' a ' .,' .1
, r. ,; - ,,
".

:7: 167:72," a .,--.: .--!--.- :: , . ,ILii-N

1
-+ ".
I '
.'
.ki;
;'':
4

411 u
,
.,'
It v''
-

i
. 3

.,_./434-- .3 .?.3- ' -t.

:,...,
z-,-
.
- .'
0,1 ''.[
.5 1 V...
,...

-1 ..,i
: ,4',-,..2:., ---....., ,. ,--air,.. ,
-,.- .

: ,......-.,,,.... :, .4,
,1,,,,-
' ..,
, ..0
..n, , ,
.., .t,`, ,,,br, _ rtlY,
4,
..37,,S-1,4 .
1 .,
33.,'31,.,..j.,_ .3 r;V
"..- a '' ' '-

fi .1': ' ' '.. ''.. .. .. :. 4 ril7;.::.... ' ',....,44,,,,V.r.

"..
/..
- Vls-, ..
'' i'.$ ,?

'".S 1 r

.4!'
. ......, .-. m , .. _i,
,, . g ,I. r . I` 4, 4. .,:. ,

0. 7.'t2:1;-,,49,490!... '
vrit.i' .1';1.. :,, .. .." -,;k,... .-v.',,-. a,

0:...;-..3'. ..' . .....,_,. ',.

t ,c.r. 3 1- ' '''er..k.',. . '''''..:,
., .,.
u"' -:i.. !

'
., ,-,
..13. ' -. ict
.'
-
. 1'
. ,..
i

...Pr

%,; 7'9

" P ,' - ,
.

0,04 -
6.1E,AW4C1rwj
Fig. 19. TesItura veche, zis Ban] lut Radu Vodi t. In partea Inferloarl, de
doll& or1 Inscriptla In Ilmba slavil: imil Grimm. (In cetatea Slutk), localitatea
poloni de unde s'a 1mportat aceast tesituri. Inceputul secolului al XVII-lea. (Co-
lectia Comlstunli Monumentelor IstorIce).

www.dacoromanica.ro
698 VIEATA EcoNowficii

Pentru articolele obilnuite de imbrkminte gi incltminte, in

afara de ce produceau megterii munteni gi moldoveni gi am
artat mai inainte, p. 577 la ce specializare remarcabil se ajun-
sese in privinta aceasta spre sfrgitul veacului al XVIII-lea
se mai aducea, dup o veche obignuint, gi din Ardeal. O insem-
nare din anii 1809-181.4 cuprinde mrfurile trimise de un ne-
gustor bragovean altuia din Cmpulung; filtre ele se ara' pldrii
inalte rumnegti , plrii mcelregti , plrii scelene , brAie,
chimire, apoi cizme brbtegti gi cizmulite pentru femei.
Tot mai mult incep s'A ptrunda la noi, de pe la sfrgitul se-
colului al XVII-lea, covoarele, chilimurile gi scoartele turcegti
In condica vistieriei lui BrAncoveanu gsim intre altele cheltuieli,
gi 292,50 talen i ce s'au dat la vel cmragu pentru covoarele gi
perdealele caselor ot Targovigte ce am cumprat dela Tarigrad .
In tariful din 1727 sunt trecute cincisprezece varietati de covoare:
de Anatolia, pentru perete, de matase cu flori de aur gi de argint,
chilimuri de Tokat, de Drusa, de Constantinopol gi de Trnova,
covoare ordinare de Sofia, covoare din pr de cal, de Anatolia
gi de Sofia. Intre mrfurile pe care le avea, la 1 Noemvrie 1774,
negustorul romn din Bragov, pomenit mai sus, figurau gi 6
chilimuri de Tarigrad gi 3 scoarte de Tokat .
De o deosebit trecere continu s se bucure blnurile stfine.
Se import din Rusia blnuri scumpe: de samur cea mai
scumpa de hermelin sau cacom, de vulpe neagra * (azi ii
zicem albastr I), de Astrahan, numite toate, cu un termen
generic blan.e de Mosc . Pe acestea le aduceau mai ales negustorii
rugi; unii din ei, originan i din arhorod, se refugiaser la noi,
In urma rscoalei Cazacilor din 1648 gi se agezasera parte in Iagi
unde gsim in a doua jumtate. a secolului al XVII-lea o ulit
ruseasc6 parte in Suceava gi Galati. In tariful din 1727 sunt
trecute gi blnile de rs din Turcia, blnile de miel negru de Ra-
guza precum gi blnile rusegti, de lup, urs gi vulpe.
Alturi de blni importm piei lucrate; din Turcia ne veneau
aga nunntele cordovane , din Rusia iuftul pellis Muscovi-
ticae vulgo Bagaria seu Iucht din Germania piei de vitel, de
miel gi de cerb gi incltminte gata.
Importul colonialelor sporegte din ce in ce. Se aduc tot felul
de mirodeniii fructe, conserve gi ingrediente din Turcia; o parte

www.dacoromanica.ro
 IMPORTUL 699

din ele Incep BA soseasc ins si prin Venetia, Triest si Fiume,

iar In Moldova, spre sfArsitul veacului al XVIII-lea, si prin Ham-
burg, mai tArziu prin Danzig. Iat, dup nartul prelarilor
precursorul preturilor maximale de azi stabilit de Alexandru
Moruzi la 24 Dechemvrie 1.792, ce se putea gsi In Iasi, pe acea
vreme, in materie de coloniale: untdelemn, orez, strafide rosii
rozane In cutie, strafide negre, strafide rosii beclerge, curmali
misir (adica de Egipt 1), migdale ... cu coaj, migdale fr coajk
fede galbani si albk masline negre, zam de al.'me, roscove
sacat, roscove proaste, chiperiu, emin cafe, cabac cafe, halva
Edirne adica de Adrianopol halva de Tarigrad, smochine In
cutie, smochine sorte, smochine nesmime, cracatit bunk cracatit
melidon, lacherdk sardele, zahar canar . Asa dar nu mai putin
de 27 de articole ; din unele produse erau, dup cum se vede, mai
multe varietti. Dar lista nu e complet; se mai aduceau miro-
denii : scortisoar, cuisoare, ghimber, nucsoare si enibahar ; fructe
zemoase: portocale, nramze, lmai, rodii ; In tariful din 1727 gsim
pomenite fistieurile, caperele, nlutul, saczul sau mastica si ser-
betul de lmie ; de asemenea ceaiul s'i socolata, ocaua costnd
respectiv 10 si 5 florini. Se importa apoi vin sudic ; c5.16torul ita-
lian. Niccolo Barsi ne spune ea In 1.633 era abundent la Chilia
de vin si de undelemn, aduse dela Trebizonda ; In 1763, Grigore
Vod Callimachi Isi aduce, pentru curtea sa din Iasi, 4 buti de vin
dela Chipru . Spre finele epocei fanariote e semnalat si importul
de sampanie fran-tuzeasc. Se aducea, In sfarsit, din Italia parmezan,
cognac si cofeturi, din Olanda brnza, din Rusia si Polonia, vute
si diverse rachiuri iar din Turcia tutun de calitate superioark tabac
pen.tru prizat, stridii, midii, licurini, icre de chef al si scrumbii.
0 alt categorie de articole al cror import sporeste sunt
metalele i obiectele de metal. Fierul brut, necesar fierarilor si
potcovarilor, se aducea din Turcia fierul de Bosnia de Nico-
F)1

pol din Germania, din Polonia dar si din Rusia. La Iasi, In

1792, se vindea 13 parale oca de fier muskicesc Sibiru . Tot
din Germania se mai aducea plumb, cositor, otel si argint viu ;
utelul venea si din Turcia ; cel de Bosnia era simlitor mai ieftin.
In privinta obiectelor de metal, Muntenia si Moldova erau
tributare dup o veche traditie Ardealului. De aci veneau
fiarele de plug late si lungi ele apar In tariful vamal din 1.717

www.dacoromanica.ro
600 VIEATA ECONOMICA.

care se aplica la Vilcan i Targu- Jiu de aci coasele, secerele.

ciocanele, cletele, cuiele i piroanele, broatele, pilele, fieras-
traele, sfredelele i toatti multimea de scule de care aveau nevoie
meteugarii. Multe
din ele i Ardelenii le
aduceau din Austria
Germania ; astf el, la
Inceputul veacului al
XIX-lea (1809-1814),
tare articolele trimise
dela Braov la Ctimpu-
lung se amintesc
200 coase de Stair n
adic6 Stiria (Steyr).
lar un raport francez
t.
din Iai, datat 11 Iunie
1798, amintete de tAr-
, .

t 4 gul celebru din Gratz,

spre Pagti, de unde se
aduceau, In capitala
Moldovei, tot soiul de
obiecte de metal ei In
special multe coase .
Odat" cu punerea In
funqiune a furnalelor
Fig. 20. SUB din secolele XVIIXVIII, Intre- tnalte din Banat qi din
buintate la no'. Cea din stanga este de origine orlen-
tall: lama poart0 o Inscriptie cu caracten. arabe. Huniedoara, fabricarea
(Muzeul Militar Bucuresti). articolelor de fier spo-
rete peste munti. Tot
din Ardeal, dar i din Turcia, aduceam tabla de fier alb, blech -ul,
cum li spuneau Ardelenii, tinicheaua, cum ti spuneau Turcii (te-
neke) ; se tie &A In limba noastr ultimul termen s'a impus. Pea-
semenea din Ardeal, dar 51 din Polonia aduceam clopotele pentru
biserici (vezi i fig. 21).
Armele tunuri, puti, pistoale i sbii veneau ata din
Austria i Polonia at i din Turcia. Ultima dddea In special s'AH
i junghere de te' foarte bun ; apoi puti ci pistoale, frumos Im-
podobite cu filde i sidef (vezi E}i fig. 20 ci 22).

www.dacoromanica.ro
 IMPORTUL 601

4,.

. 0_

Fig. 21. Clopote, la man5stirea Arnota. Cel de sus poarti data 7208 (1700), sterna
Muntenlei vulturul Cu crucea In Woe si numele lui Iw Costandin Basarab
Voevod ; cel de jos, de asemenea, stema tlrii si numele lui Brincoveanu ; data
Ins& nu e vizibill.

www.dacoromanica.ro
602 VIEATA ECONOMICA

In secolul al XVI-lea, se comandau in Ardeal si in Polonia

ra' dyanele, leagiinele i caretele de care aveau nevoie Domnii nos-
tri si marii dregltori (vezi vol. II, editia a patra, p. 545).
In veacul urmtor e aceiasi situatie. Pe vremea fanariotilor incepe
ins a se introduce obiceiul de a comanda trsuri de lux la Viena,
obiceiu care devine in curnd o adevdratd manie, ruinatoare
pentru boierimea mijlocie si mica. Lucrurile ajunseser atat de
departe incat Alexandru Moruzi, voevodul Munteniei (1793-1796)
ja o msura radicala: interzice importul de trsuri strine.
Odatd cu trsurile, incepe a se aduce si mobilier strin, dela
Viena si chiar dela Paris. Schimbarea interiorului in casele boje-

Fig. 22. Pu.5ti Cu fitil din secolele XVII si XVIII, Intrebuintate la nol.
g5site In Transilvania. Ele fac parte acum din colectiile Muzeului Militar
din Bucuresti.

resti, urmeag paralel cu schimbarea costumului ; prefacerea aceasta

formal, in sens apusean, se accentueaz considerabil in timpul
ocupatiunii rusesti din 1806-1812 (vezi si mai sus p. 592). Moda,
dupd 1812, nu mai vine dela Stambul, ci din Apus. Aceasta va
avea repercusiuni si asupra comertului nostru exterior, o serie
de articole ne mai importndu:se ca pnd acum din Turcia, ci
din Austria si chiar din Franta.
i mai inainte adusesem din apus o parte a obiectelor de podoaba,
a ettelilor. Tariful din 1727, cuprinde sub titlul generic de mrfuri
venetiene vestitele oglinzi, in patru mrimi (nr. 8, 10, 12, 14),
apoi piepteni de tildes, cercei, flori artificiale, de dou calitti ;
mai tarziu, in 1809-1814, futre mrfurile trimise dela Brasov
la ampulung, sunt trecute si cinci oca albcalii de Venetia deci
pudra san fard, precum si 2,7) litre filioar de Venetia tot
pudra, dar prinsd, probabil pe foite de hrtie, cum intrebuinteazd

www.dacoromanica.ro
 IMPORTUL
q
www.dacoromanica.ro
604 VIEATA ECONOMICA.

astazi 1n saten.cele noastre. Bijuterii sau giuvaeruri hiele,

brose, pandantive, brTri, colane, etc. se aduceau tot dela
Venetia si din FranIa, dar si din Turcia. Paftalele mai ales ajun-

Itsttrivolumuto,

r
..

Fig. 24. Ctitorii bisericei din Calvini (azi In judetul Buz1u): e Iupanita Ancuta
soaea dumnealui vitatului Tudor i cu flicele el i Maria Anghelina s: Tustrele poarta
paftale marl la cingatoarea care le cuprinde mijlocul. Secolul al XVIII-lea.

seser o specialitate turceasc: ele se fabrican In diferite pArti

ale imperiului; inteo list de mrfuri, din 1774, Noemvrie 1, afl-
toare la Brasov, g6sim trecute, Intre altele, 13 paftale de Tokat
a sase florini perechea, si paftale de Tarnovo (vezi fig. 23 si 24).
In Peninsula Balcanicd, printre fabricantii de paftale, i In genere
de podoabe de argint si de aur, veneau In locul dintai Aromaii:

www.dacoromanica.ro
 IMPORTUL 605

breslele aurarilor f;si argintarilor din Moscople erau doar in fruntea

breslelor din ora.
Prin raritatea lor, In veacul al XVI-lea, ceasornicele de san
adic de buzun.ar erau socotite asemenea giuvaerurilor. In veacul
urmator, numarul lor e Inca redus, intocmai ca i acela al orolo-
giilor de pe cladiri. Totu0 constatam prezenta ceasornicarilor
In Moldova, In epoca lui Vasile Lupu, ca 0 in Muntenia pe vremea
lui Brncoveanu. Ceasornicele se importau, In genere, din apus,
din Austria, Germania, Anglia. In socotelile din 1762-3 ale lui
Grigore Callimachi, Domnul Moldovei, 70 lei un ceasornic
de argint englezasc . O insemnare inedita din 7 August 1756,
afltoare la Academia Romna, ne arata c intre darurile facute
dum. Caftan aga al Marii sale Vizirului se all i un ciasornic
de aur cu lantuh In valoare de 80 de lei. Iar Neculce amintegte
0 el ca Turcilor ce veneau cu diferite Insarcinari In tara in
epoca 1730-1740 li se (Mewl i ceasornice de aur , pe lnga
belacoase i cal cu vele cu rafturi Se Weal' ceasornice insd
0 in Ardeal, In marile centre sase0i.
Dela Venetia aduceam unele medicamente, cum era faimoasa
teriacd un fel de magiun in compozitia caruia intra 0 opium
camforul i spirtul de camfor, vopsele, hartie find din soiul numit
tricapello , In genere produse de volum mic dar valoare mare.
E caracteristica de altfel a aproape tuturor msrfurilor pe care
le importam, invers de ce se intampla la export.
Evident, nu e locul aci s dam o lista completd a tuturor ar-
ticolelor de import in tarile noastre in intervalul dintre 1601-1821.
Am aratat mai sus categoriile principale; vom aduga numai
pentru a incheia acest capitol, ca atat numdrul articolelor cat
volumul total al importului cre0e cu cat ne apropiem de vremea
noastr. Aceasta cre0ere e naturala; ea se explica' nu numai prin
inmultirea populatiei 0 a nevoilor ei, dar 0 prin punerea in cir-
culatie a unor produse nou'a' sau Inmultirea, cu ajutorul indus-
triei, a celor care mai inainte, prin raritatea i scumpetea lor,
fusesera rezervate unei minoritati. Fenomenul se va accentua
mai mult in cursul veacului al XIX-lea.

La export, locul Intai 11 ocupa, ca i in trecut, turmele de vite

produsele animale. arduri imense de oi treceau in fiecare an

www.dacoromanica.ro
606 VIEATA ECONOMICA

DunArea pentru aprovizionarea imperiului turcesc, a Constanti-

nopolului In special; cirezi numeroase de vite mari se indreptau
spre Polonia, Austria, Germania, ajungAnd ala cum ne asigura
francezul Philippe Dupont care a fost in Moldova in 1686 i ita-
lianul Del Chiaro, secretarul lui BrAncovean.0 pang. la Strass-
burg i la Venelia. In privinta exportului de oi, Dimitrie Can.temir
ne spune c' in fiecare an mai mult de asezeci de mii de oi
de munte numite de turci kivirgik se trimit din Moldova la
Constantinopol pentru bucOtOria Sultanului . Carnea lor
adauga invatatul domn e preferita de Turci fat de oricare
alta i pentru ea are gust bun. i pentruc se mistuiete uor .
Sub Grigore Callimachi (1761-1764), diplomatul i invlatul srb
Bogkovich, strObOtand Moldova, evalueaz6 la 2-300.000 numOrul
oilor exportate anual. Un alt strOin, Raicevich, da cifra de 5
600.000 pentru ambele ri, ceeace corespunde, socotim, realitatii.
Boli se exportau in numOr mare prin Polonia la Danzig ; de
acolo se vindeau in tinuturile vecine sub numele de boj polonezi
Informatia ne-o d'a Dimitrie Cantemir care precizeaza i cifra
anuala a exportului: 40.000 de capete. Tariful din 1727 arat
c4 se vindeau multe vite mari boi, vaci, tauri, viei, bivoli i
in Austria; perechea de boi moldoveneti e socotita
la 30 de florini, in timp ce aceea din Muntenia numai la 22. Bog-
kovich d'a i el pentru Moldova, cifra anual de 40.000 boj
adOugnd Ina ea' sunt exportaIi in special in Silezia. Aceimi
directie Silezia prusiana ne-o indica i un document din 1.797,
Ianuarie 29. In sfirit, o relatie turceasc dela mijlocul veacului
al XVIII-lea, privind Vrile noastre, spune ch. in Muntenia e o
aa de extraordinara multime de vite mari i de miei, inct se
exporta din ele in Rusia, Polonia, Ungaria, Dan.zig, Boemia,
Silezia, Austria, Bosnia, chiar i la Roma .
Caii mai ales cei moldoveneti se bucurau de o faima
deosebit pretutindeni. Francezul Dupont, amintit mai sus,
calific' dintre cei mai frumoi, dintre cei mai buni din Europa .
In tariful din 1727 sunt pomenite patru soiuri, dela cei mai buni
prquiti 50 de florini bucata, pAn'a la cei ordinari care valorau
numai 12. Sub Grigore Callimachi, se exportau din Moldova
10.000 de capete, pe pretul de 20-30 de galbeni unul; pentru
sfaritul veacului se d'a cifra de 20.000, trimii in Polonia, cu

www.dacoromanica.ro
 E XPORTUL 607

toata interzicerea Portei. Tot din Moldova se mai aprovizionau

Cu cai pentru armata ksi Austriacii, platind 13-15 galbeni de cap
precum i remonta prusiana i saxona. Se mai exportau, in spe-
cial din Muntenia, porci Ingrdfati, ei figureaza i. in tariful din
1717 i in cel din 1727 apoi, In numar redus, capre i. tapi.
Dintre produsele animale amintite, in primul rAnd, pieile de yitd,
crude, neargasite, dar i. argasite, care se exportau mai ales in
Austria ; apoi pieile de miel 0 bleinurile de animale salbatice. Se
trimeteau peste hotare blani de jder, de rAs, de vulpe, de pisica
salbatica, de lup i de urs ; in epoca fanariota Weep ffa se caute
i pieile de iepure; ele se exportau in Polonia 0 Austria ; Evreii
din Brody cumparau aproape 200.000 de bucati anual, platindu-le
cu 50 de piatri suta (vezi fl.i fig. 25). Coarnele de vite mari se tri-
meteau, cu catig bun, in Germania; perechea se vindea in tark cu
3-4 parale. Una de oi avea o deosebita cautare in Austria. In
timpul ocupatiunii austriace (1718-4739) se trimeteau numai din
Oltenia in Transilvania anual o mie de saci delAn.a foarte fiat (# die
feinste Wolle ), desigur figaie. Aceasta varietate e trecuta in tariful
din 1727 sub calificativul 4 turceasca * i costa 7 florini cAntarul, in
timp ce t 'Ana obinuita din Valachia # numai 4 florini si 24 de
creitari. Dinteo corespondenta a Camerei aulice austriace, da-
tata 26 Iulie 1730, aflam &A Una noastra ajungea pAn.a la Venetia
i. in Italia. Articole cautate la export in Turcia erau pastrama,
cerviol it seul. Pastrama se facea mai ales din carne de vaca,
dar i din aceea de oaie i de mpg; un centru important de pre-
gatire era, la sfAritul veacului al XVIII-lea, la Braila, pe o in-
sula a Dunarii, in fata ormului (vezi fig. 26); un altul, la Galati.
Pe la 1760, se planuise, cu ajutorul fratilor Linchou, exportul de
pastramA moldoveneasca in Frania; se aduseser. i specialiti din
aceast tara; executarea unuia din frati, la Constantinopol, in lega-
tura cu luptele politice, impiedeca insa pun.erea in aplicare a pla-
nului. Cerviul (vezi mai sus p. 554) incarcat in burdufe, se exporta
in cantitati mari. Naturalistul Hacquet, trecA.nd prin Moldova in
1789-90, arata ca mu mai putin de 40.000 de vite se fierb pe
an pentru cerviul care se vinde la Constantinopol ; preotul
armean Hugas Ingigian da, pentru ambele tari, cifra de 4 80.000
de vite i o multime de berbeci . Adaogm, in sfarit, la lista
produselor animale, breinza i. untul. Italian.ul Niccolo Barsi ne
11

www.dacoromanica.ro
608 VIEATA ECONOMICA

apune ea' ele se exportau, In 1633, dela Galati In Turcia; le gAsim

apoi trecute printre produsele care se trimeteau,. In 1717, pe la
VAken, In Ardeal; ele figureazA i In tariful din 1727 unde can-
tarul de unt, cuprinzand 44 de oca, e socotit la 12 florini, in

Fig. 25. Biserica din Olanesti (VAlcea). Pridvorul Impodobit Cu picturi exterioare ;
pe portiunea dintre arcade e Infatisat5. o vanItoare, cu capre negre, epure
vulpi *, cocosi i, etc. Veacul al XVIII-lea.

timp ce acela de brang, numai 4 florini i 24 creitari sau chiar

2 florini i 45 de creitari, dup varietate.
Petele a fost Intotdeauna In vechime un articol cutat de
export. Misionarul Bandini descriind abundenta lui In Moldova,
pe vremea lui Vasile Lupu, adao0 ca In fiecare an se export

www.dacoromanica.ro
 ' -5 -

4.T
eoh.".
1..;
Y;W114 1

L I
. p,
,r't
2;4 9 e f.
1, ,

4'4.000
,

A
,
; -

P'
.r; J,
-
r , r
h

1. r. _

r5
',if,.
,
4
. .

liMnitra'hoNsz

Fig. 26. Planul, riclicat de Austriaci, al cetatii l ora.5ului Braila In 1788-1789, pe timpul razboiului
ruso-turcoaustriac. In tata, sub inscriptia Donau Strohm i insula Prundu i a macelarllor
(. Fleischbacker Insel Prunt .). Ad se pregatea pastrama.

www.dacoromanica.ro
610 VIEATA ECONOMICA.

mai multe mii de care in Polonia, Rusia, Ucraina Transilvania .

E vorba, bine inteles, de peste arat, si in primul and de morun
si crap. In 1633, la Chilia, erau multi negustori raguzani care
se ocupan cu aratul morunului: stirea ne-o da un alt misionar
catolic: Niccolo Barsi da Lucca. Morunii, icrele de morun icre
negre i pestele arat In genere figureaa In tariful vamal mun-
tean din 1717; sub Grigore Callimachi, pestele e trecut printre
articolele de export ale Moldovei.
Mierea i ceara au eonstituit de asemenea bog'tii eautate
peste botare, fiind de o calitate superiaoa. Intre mrfurile care
se incarc6 pe coabii staine la Galati, Dimitrie Cantemir pome-
neste, Indat dup lemn i Inaintea srii, silitrei i grului, mierea
ceara. Sub domnia lui Grigore Callimachi, c'Astigul amas de
pe urma acestor cloud articole, care se trimit pand la Venetia,
este evaluat numai pentru Moldova la o mie de pungi anual
adic6 cinci sute de mii de lei. i Del Chiaro, secretarul lui Ban-
coveanu, ne spune c. Venetia se aproviziona cu ceaa dela noi
anume din Muntenia. tirea e con.firmata de un raport austriac
cu data de 26 Iulie 1730; potrivit acestuia, mierea i ceara sunt
exportate nu numai in Ardeal i In tdrile Imparatiei austriace,
dar si la Venetia si In Italia; cAstigul e important. Raicevich d,
pentru Muntenia, cifra de 50.000 de ocale de ceaa vAndute anual.
Bine inteles, Stambulul era un client important ; mierea se stangea
de negustori turci special veniti In Principate si care se numeau
balgti.
Grdnele se trimeteau mai ales In impAratia turceasc6; In se-
coh4 al XVIII-lea se ajunsese, asa cum am aatat mai lnainte,
chiar la un adevrat monopol. Calaorul sArb Bokovich
pentru Moldova, cifra de 300.000 de chile exportate anual la
Istanbul. Sub ocupatia austriac, Oltenia trimitea adesea gau
orz In Banatul temisan care, intrat de cuand In stpnirea
Vienei, nu ajunsese Inca' ganarul ce va fi mai tArziu; trimetea,
de asemenea, In Ardeal, potrivit tarifului vamal din 1717, gau,
orz si porumb (tritico turcico).
Lemnele moldovenefti cu specificarea stejar, corn, brad
aunt trecute de Dimitrie Cantemir in fruntea listei de articole
de export ale Moldovei. i Intr'adev'ar se exportau cantitti In-
semnate prin portul Galati: trunchiuri de brad pentru catarge,

www.dacoromanica.ro
 EXPORTUL 611

cherestea intre altele i pentru casele din Stambul, ale caror

ziduri Bunt acoperite, dupa cum se tie, cu scanduri apoi ma-
terial pentru corabii i poduri, in sfarit, esente de pret pentru
mobile. 0 insemnare din 1763 ne arata c s'au trimis la Galati
100 butuci de -rig ... 13 scanduri de teiu... 100 scnduri de nuc *.
Tisa e o varietate azi foarte rara de conifer ; un exemplar se
gasea Inca in 1943 in ograda uneia din casele de lan.ga manas-
tirea Neamtului. Din lemn de tisa s'ar fi inaltat, potrivit legendei,
primul lace dela manastirea Tismana. Disparitia acestei varietati
se datorete i faptului ca ciobanii o starpesc, fiind otravitoare
pentru oi. O alta esenta reed cornul se exporta tocmai In
Egipt; el servea aa cum ne arata o relatiune turceasca dela
mijlocul veacului al XVIII-lea la confectionarea garbacelor,
toiegelor i maciucilor (mathrak, de unde francezul matraque 1).
Moldova mai mult decat Muntenia era furnizoarea Stambulului
in ce privete lemnul de constructie ; hatieriful din 4 Noemvrie
1774, dupa tratatul dela Kiuciuk Kainargi, prevede ca sumele
reprezentnd taiatul i transportul lemnului se vor scadea din
tributul pe care tare 11 platete anual portii. Un report francez,
din 11 Iunie 1798, arata c lemnul de export pentru nevoile ma-
rinei turceti se tale mai ales din marea padure din imprejuri-
mile Pietrei ; pe Bistrita i apoi pe Siret, el ajungea in Dun.are
la Galati. Tot din acest raport aflarn ca Poarta. exercita, in pri-
vinta exportului lemnului de constructie, un adevarat monopol,
neingaduind &A fie vndut in alte
Sarea se exporta, sub forma de grunji mari sau 4 drobi in
tarile din miazazi i rasarit. Dimitrie Cantemir area in Descriptio
Moldaviae ca, in afara de locuitorii batinai vin din Bugeac
i din Crimeea i din alte tinuturi mai departate ca s ja in corabii
sare in tot anul . Iar caltorul englez .Bargrave, din. vremea lui
Vasile Lupu, ne spune c se exporta in Turcia mari cantitati
de sare moldoveneasea. Inteo prangere din 20 Februarie 1673,
hatmanul Cazacilor Ivan Sarnuilovici arata ca mi Mai putin de
900 (rioua sute) de care en boj, pline cu sere, fusesera oprite im-
preura cu negustorii respectivi,. s plece din Moldova. La Iai
exista un drum al sarii ; el e pomenit in documente inainte de
1675. i in Muntenia erau asemertea drumuri ; ele mergeau dela
ocnele din regiunea deluroasa la Duran i anume dela Slanic

www.dacoromanica.ro
612 VIEATA ECONOMTPA

Telega la Braila, Silistra, Oltenita, Giurgiu i Zimnicea, i dela

Ocnele Mari la Islaz, Calafat i Orova (document din 1807, No-
emvrie 11).
Un alt produs cerut peste hotare era vinul. La inceputul vea-
oului al XVII-lea, francezul Joppecourt releva abundenta lui in
Moldova, ceea ce ingaduie ca, pe langa acoperirea consumului
intern, A' se i exporte in Podolia i In celelalte vecine .
Faptul este confirmat de Dimitrie Cantemir care precizeaza c
ieftinatatea vinului moldoven.esc aduce negustori rui, poloni,
cazaci, ardeleni i chiar unguri care transporta in tara lor canti-
ti de vin, dei nu e mai bun cleat ale lor . Siruri in.tregi
de care ale negustorilor cazaclii porneau toamna tarziu din
podgoria tarii de jos, in special dela Odobeti, uncle un cartier
intreg i o biserica inaltata in 1777 poart pang azi numele lor.
Vinul de Cotnari, vestit in Polonia Inca din veacul al XVI-lea, era
foarte iubit * f}i la Constantinopol, cu toata interzicerea re-
ligiei arla citim intr'o descriere germana, anonima, din 1800, a
tarilor noastre. In Muntenia erau vestite vin.urile de Piteti; oraqul
avea i o masura a lui vadra de Piteti Mouth* de Constan.tin
Brancoveanu: ne-o spune scrisoarea trimisa de biv ve! clucerul
Stirbey la 17 Dechemvrie 1700 judetului Braovului; aceasta
vadra diferea de vadra un.gureasca ce se intrebuinta in aceeai
vreme in Ardeal.
Pentru a incheia lista principalelor articole de export, trebue
sa amintim potasa causticd, silitra, pdcura, tutunul i scumpia.
Potasa caustica era un produs moldovenesc (vezi mai sus, p. 567)
i se exporta spre Danzig. 0 amintete sub numele de cendres
i francezul Delacroix, secretarul ambasadei franceze din Con-
stantin.opol, care trece in 1675 prin tarile noastre. Silitra se
exporta atat in Polonia cat i in .Turcia ; Raicevich, in opera sa
Osservazioni. aparuta in 1788, da cifra de 20.000 de oca expor-
tata anual la Constantinopol; aceiai cifra o &a' i preotul armean
Hugas Ingigian; ea se vindea acolo, potrivit unei relaii turceti
dela mijlocul veacului al XVIII-lea, cu 40 de aspri ocaua. ?Acura
se exporta in Turcia i Austria. Tariful din 1727 mentioneaza,
alaturi de 'Acura propriu zisa ( Pokura ) i dohotul care era
un produs din .titeiu; ambele se vindeau in vase de cate 1.0 oca,
dohotul fiind de trei ori mai scump &cat pacura. Tariful vamal

www.dacoromanica.ro
 DRUMURILE 613

muntean din 1811, Ianuarie 1., arata c se trimetea 'Acura peste

Dunare, in Turcia, cu carul; acesta cuprindea data' berbenite s
sau butoiase; se platea pentru amandou 120 de bani drept vama.
Tutunul se exporta In Ardeal; tariful din 1727 ne arata c ocaua
de tutun muntean era evaluata la 4 creitari. Un firman turcesc
inedit, din Maiu 1787, aminteste de tutunul de prizat, fabricat
atat In Muntenia cat si 1n Moldova, si pe care negustori rusi,
cumparandu-1 cu case parale ocaua, 11 exportau la Constan.tinopol,
spre a-1 vinde acolo clandestin. Scumpia, produsa de un arbust
si Intrebuintata la tabacit, se trimetea In Ardeal; tariful din 1727
evalueaza cantarul de scumpie la 45 de creitari.
Drumurile. Sub raportul comunicatiilor, nu constatam deose-
biri fundamentale fata de epoca precedenta. Se merge cu care si
radvane pe aceleasi sleauri nepietruite, trecandu-se adeseori
raurile prin. vad. Sunt Ins 0 cateva fapte noi ce merita a fi sem-
n.alate. In primul rand se deschid cloud drumuri noi spre Ardeal,
prin munti. Unul este pe valea Prahovei, dela Comarnic .In sus
si raspunde, pe la Predeal, In valea Timisului. Mai Inainte fusese
pe aci numai o poteca pentru pedestri 0 calari, drumul de care
mai lung --urmand dela Comarnic, plaiul. In timpul razboiului
turco-austriac din 1788-1791 si In legatura cu operatiunile mili-
tare purtate in munti Austriacii ocupa la Inceput manastirea
Sinaia se largeste Ina poteca existenta si se transforma In
drum de care. Aceasta va avea drept urmare parasirea progresiva
a vechiului drum de pe plaiu. Cel de al doilea drum nou este pe
valea Oltului, Intre Caineni si Jiblea. Mai inainte, el evita, Intre
aceste doua 1ocalitati, cursul apei, locurile fiind foarte grele
in unele parti nici nu era loo Intre apa si stanca muntelui ci
Intocmai ca si pe valea Prahovei, urca sus pe plaiu, trecand prin
Lovistea, prin satele Salatruc, Perisani si Titesti. In timpul ocu-
patiunii Olteniei de catre Austriaci, acestia se hotrlra sa taie o
sosea dealun.gul Oltului, spre a lega direct Cainenii de Jiblea;
lucrul fu dus la bun sfarsit, cu mari cheltueli si greutati; noul
drum capata n.umele de Via Carolina, dup numele Imparatului
Austriei, Carol al VI-lea (vezi si vol. II, editia a patra, p. 552 si
vol. III, editia a doua, p. 254). Cand, In urma tratatului dela Bel-
grad, Austriacii trebuira s restitue Oltenia, ei se temura ca noua
soma sa nu faciliteze o invazie a Ardealului de catre Turci; de aceea

www.dacoromanica.ro
614 VIEATA ECONOMICA.

fcura sa se specifice In tratat distrugerea ei. Podurile i lucrarile

de arta furd distruse inteadevar; circulatia vehiculelor inceta,
nu insa si a alaretilor i pedestrilor; abia mult mai tarziu vor
merge din nou carele i trasurile pe acest drum mai scurt;
prin Lovistea, va pierde, treptat-treptat, din importanta,
asa cum se intAmplase i cu cel de pe plaiul Prahovei.
Al doilea fapt care merita a fi relevat este inmulfirea podurilor.
Numarul lor creste continuu, ()data cu indesirea populatiei i cu
sporirea traficului. E vorba, bine inteles, de poduri simple, .de
lemn, foarte rar cate unul de piatra cum e, de pilda, acela dela
Podul Rimbnvitei (1711), cel dela Cornittel peste Ialomita sub loan
Mavrocordat (1717) sau acela dela Ceinteiliirefti, in judetul Vasluiu,
zidit de Gavril Hatmanul, fratele lui Vasile Lupu, si de sotia lui
Liliana, in anul dela facerea lumei 7144, deci, dela Hristos, 1635
sau 1636. Langa Orhei, se aminteste, in anaforaua din 1.806, Iulie
17, un pod de piatra ci esti piste pirlul Cogalnicul . Un pod
peste Jijiea, nu departe de Capul Stancei, e mentionat cu prilejul
luptei dintre Gheorghe Ghica si Constantin Serban Basarab in
1659. Langa Iai, de laturea targului, pre piriul Cacainii , exista
pe vremea lui Stefartita Lupu (1.659-1661), podia lui Stefan
Voda : pare a e vorba de Stefan ce! Mare mai degraba deat
de Stefan, Toma. Pe Bahlui, din gios de Iasi , Neculce aminteste
podul lui Bata' ; aci a poposit un corp de oaste rusa in 1711.
Un pod peste Prut, pe # dubase adia pe vase, In dreptul satului
Tabara, este amintit sub Constantin Mavrocordat (1742). In Bucu-
resti, podul raposatului Mihail Voevod , deci al lui Mihai Vi-
teazul, este amintit intr'un act inedit din 1.623, iar podul 4 erban
Voda * inteun hrisov din 1631, ceea ce inseamna a a fost
de Radu Serban (1602-1611), iar nu de Constantin Serban Ba-
sarab sau Serban Cantacuzino. Peste Prahova era un pod de
lemn la Gherghita; II aminteste Miron Costin relatand expeditia
facuta de Gheorghe Stefan in Muntenia, and cu rascoala Sei-
menilor (1655). Harta Stolnicului Cantacuzino, tiparita la Padova
In 1700, arat existenta in Muntenia, a 23 de poduri i anume:
cinci peste Ialomita, trei peste Colentina, cate doua peste Jiu,
Dambovita i Neajlov i ate unul peste Motru, Oltet, aceasta
e calificat de &Are Austriaci in 1727 drept maret, Olt, Arges,
Rastoaca, Prahova, Vanata, Mostistea i garla care leaga Dam-

www.dacoromanica.ro
 NAVIGATIA $1 POSTA 615

bovita de Colentina; desigur vor fi fost i altele, mai mici, de

oarece harta Stolnicului nu inregistreaa. totul.
Un al treilea fapt nou 11 constituie inceputurile de organizare
oficial a transporturilor pe ap. Si mai inainte avuseser6 loe
transporturi de mdrfuri i produse pe Dunre, pe Siret (mai ales
plutel) si pe Prut; ele se datorau rasa exclusiv initiativelor par-
ticulare ; vreun serviciu organizat de stat nu tim BA fi existat in
privinta aceasta ; documentele cunoscute pu acum, cel putin,
nu-1 mentioneaz. In secolele XVII-XVIII intervine i initia-
tiva oficial. Am amintit mai sus luntrile sau 4 navrAtile pentru
transportul grii pe Olt pe care le comand, In cursul anului 1661,
cAmarasul dela Ocnele Mari, deci dregeitorul sau functionarul
oficial care avea in grija sa exploatarea acestei lnsemnate avutii
miniere. Am amintit de asemenea (vezi p. 569) hrisovul domnesc
de organizare a flotilei comerciale de Dunare, din 1793, flotil
cuprinzand cAte un vas de fiecare judet al Munteniei. Adaugh'm
c Austriacii, atat in timpul ocupatiunii Olteniei cat i mai tarziu,
au facut repetate inceralri de navigatie pe Olt. In ce priveste
pe Turci, ei s'au folosit In mod obisnuit, dui:a ocuparea Camenitei
(1672) de apele Prutului pentru a transporta zahereaua i provi-
ziile necesare acestei cetAti precum i, mai tarziu, cetatii Hoti-
nului. La Tutora exista un depozit de subsistent al fiscului oto-
man ; punctul maxim pand la care puteau sui sicile pe Prut era,
dup mrturia unui Turc cArturar din Hotin, targul Podului
numit mai tarziu Lipcani iar In turceste Kanli Kpr adica Podul
sAngeros (vezi i mai jos, p. 754).
In legnura cu circulatia, trebue insemnat o inovatie a epocei
pe care o cercetam i anume Infiintarea poftei, In epoca veche era,
pentru transmiterea vetilor grabnice, institutia curierilor dom-
nesti sau a olacului cuvantul e de origine tatar (vezi si vol. II,
editia a patra, p. 567-568). In 1641, Aprilie 20 Gheorghe A-
koczy I, reglementeazA in Transilvania serviciul de poVii, ailtnd
in mod precis drepturile i indatoririle postasilor. In Principate,
constatam posta sau, cu un termen turcesc, menzilul in a doua
jumAtate a secolului al XVII-lea. In Moldova, cea dintai mentiune
este din timpul domniei lui Antonie Ruset (1675-1678). Referin-
du-se la greutatile care cazuserg asupra tarli In urma cucerirei
Camenitei de edtre Turci, greutati intre care era si asigurarea unei

www.dacoromanica.ro
616 VIEATA ECONOMICA

comunicatii rapide cu noua posesiune din Polonia, Neculce arat5.

&A Antonie Vod tinea mezilul din terneti Ora in Camenitac
Greuatile au continuat i sub Duca Voda: atunce era greu In
tearA povestete cronica pentru zaherele i meziluri, la drumul
Camenitei *. Pe timpul cat a stat Carol al XII-lea, regele Suediei,
la Varnita, lAngd Tighina, iar soldatdi lui prin diferitele tArguri
ale Moldovei de nord, acest inonarh 1i organizase un serviciu
propriu de pot6. Axinte Uricarul relateaz4 cA" vezii aveau cai
de pot la toate conacele, din Tighina Ora In Iai, i din Iai
'ARA la CernOuti i pAna la OcnO, numai pentru purtatul cArti-
lor *. Un document inedit, din 29 Mai 1696, dela Antioh Cantemir,
amintete intre obligatiile tOranilor birnici, alOturi de caii de
olac * i caii de mezAl* &lied de pota; documentul se OA la
Academia RomAng. Un al doilea document inedit, dela Grigore
Ghica, din 7 Iulie 1741 i aflOtor tot la Academia Romilnii, enu-
mera, Intre obligatiile acelorai tOrani, Mimi gospod care tre-
buie cosit i cOrat i 4 fAnul de menzil* adicA acela necesar cailor
potei. In anul urmaor, 1742, cu prilejul in.casrii sfertului*
din Mai, se amintete menzilul Chiinaului* de care trebuiau
s aiba grija tArgovetii de acolo, procurAnd caii necesari i supor-
tAnd chieltuiala musafirilor ce ar trece In sus* adicA a persoa-
n.elor oficiale care mergeau cu pota spre Iai. In Oltenia, Austri.
acii organizeaz', potrivit decretului general ImpOratesc din 22
Februarie 1719, un serviciu al potelor, cu un conduator, 20 de
post* i 80 de vtafi. Alexandru Ipsilanti (1774-1782) reorga-
nizeazli menzilub, fixAnd In amnun.timi, printr'un hrisov
special, modul de funcionare i tariful pentru transportul alit-
torilor. CAci pota la noi a fost i precursoarea diligentei sau, mai
tOrziu, a trenului. Serviciul cuprindea un nunar de statiuni, la
distante determin.ate, circa 20 de kilometri, de mide i unitatea
de masurri: o poftd ; aci se facea schimbul calor iar calAtorii,
eventual, se puteau odihni i ospAta. Una din stallunile de pota
sau de menzil 1ntre Buz6u i Ploeti a dat numele actualului t'Arg
Mizil.
Catitorii mergeau In nite arucioare joase, foarte putin con-
fortabile, dar trase cu mare iutealli de patru sau ase cal, Indem-
nati cu chiote nOprasnice de surugii. Viteza acestor vehicule a
impresionat pe told strOinii care le-au In.trebuintat; se pare cO

www.dacoromanica.ro
 CIROULATIA MONETARI 617

pota noastrd era cea mai rapid din Europa; e adevdrat cA une-
ori, din pricina rapiditatii, cdrucioarele se stricau pe drum i mai
intotdeauna pasagerii ajungeau fi-Lid de oboseala i ametiti de
zdruncinguri.
O Insemnare de cheltuieli ale curtii din Iasi, cu data 1763,
Noemvrie 29, prevede, fare altele,
174,20 <lei> liafa lui Posta Maestru
pe 6 luni . Pentru serviciul menzi-
lului moldovean s'a cheltuit In 1776
suma de lei 49.986 deci aproape o Fig. 27. $iling (e sallu o) latut de
gut& de pungi; e un capitol important Dabija Voda. Pe avers, Jos, sub el-
llret, se vede stema Moldovei: capul
din bugetul %dril. de bour.
Calendariu de Buda, pe 1815,

filtre alte informatiuni da i Cel de cspetenie al postelor curs

prin tara Ungureasca, Ardeal si Tara Romneasca s.
Circulatia monetaa. A stabili lista completa a monetelor In-
trebuintate la noi In intervalul 1601-1821 si mai ales a fixa
valoarea lor, In raport cu aceeai unitate de m'asura, este una din
problemele grele ale istoriografiei romnesti. Emeritii cerceta-
tori, d-nii G. Zane si C. Moisil, au &his o 'serie de contributii
pretioase In aceasta directie; rezolvarea definitiva a problemei
ramAne totusi in sarcina viitorului. Greutatea st mai IntAi In
faptul cd In 'drile noastre s'au Intrebuintat tot felul de monete
reale i ideale steine, turcesti, austriace In special dupa
tratatul dela Carlovitz (1699) polone,
mai ales In veacul al XVII-lea
italiene, rusesti, olandeze si, In mod excep-
tional, i romAnesti, sub Dabija \Toda si
Mihail Radu. Spunem In mod exceptio-
Fig. 28. $iling bltut de
Dabija Vodl In monearia sa nal deoarece, In urma accentuArii suzera-
dela Suceava (1661-1665). nifatii turcesti, domnii nostri n'au mai batut
moneda proprie. Sub Dabija, s'au batut, la
Suceava, sarai echivalentul moldovenesc al Schillingului*
(vezi fig. 27-29); sub Mihail Radu sau Mihnea al III-lea, In 1658,
s'au btut In Tara Romneasca, probabil la Snagov, dinari de
argint, cu legende latinesti; cea de pe verso, dnd ocol unei acvile
bicefale, are urmatorul rnndru cuprins: Si Deus nobiscum, quis
con<tra> no<s> ? (vezi fig. 30). Tot ca moflete locale, mentiona'm

www.dacoromanica.ro
618 VIEATA ECONOMICA

si pe cele batute de armata rusa de ocupatie, la Sadagura, langa

Cernauld, In rastimpul dintre 1769-1774. De anima, ele au pe avers
stemele unite ale Moldovei i Munteniei, iar pe revers valoarea, In
parale i bani rusesti (1 para = 3 denghi; 2 parale ---- 3 copeici).
O alta dificultate
a cercetarii problemei
monetare sta In Im-
prejurarea ca nu s'a
incercat 'Ana acum
se raporteze t o at
su aceasta multime de
monete la un etalon,
la galben sau ughiu de
pildd sau la florinul
Fig. 29. Silingi suedezi falsiticati In blnAria lui Dabija Imparatesc. Se adaoga
Voda din Suceava. Not le spuneam isail( . faptul ca, sub unul
acelas nume, se ascun-
deau monete diferite, din diferite tari. Astfel, ortul putea fi si
cel polon, i cel din Brandemburg, dar si ortul turcesc; gropl,
de asemenea, putea fi si cel austriac, dar si cel polon. In sfarsit,
trebue sa se tie seamd de faptul ca din una si aceeiasi moneta
erau emisiuni Cu valoare diferitei, dupa titlul lor, adica dupa can-
titatea de metal pretios pe care o cuprindeau. De aceea, se men-
tioneaza uneori in cronici i in documente daca e vorba de aspri
noi *sau aspri vechi , clef( bani
noi* sau t bani vechi*, de e lei
noi* sau i lei vechi *. Nu intra
In cadrul acestei lucrari de a
rezolva tomp et problema push'
In randurile de mai sus: ar In- Fig. 30. Monet de argint batut3 In 1658
semna sa Intocmim o monografie de Mihnea al III-lea. Pe avers, m3ndra de-
viza: Si Deus nobiscum, quia contra nos s.
detailata. Vom Incerca totusi
facem oarecare ordine In acest domeniu stufos i sa fixam o serie
de echivalente. In acest scop, vom grupa alfabetic monetele prin-
cipale pe categorii: aspri, galbeni, grosi, zloti, lei, etc. si In inte-
riorul fiecarei categorii vom enumera varietatile, specificand, de
cate ori se va putea, i valoarea lor In raport cu a altor monete,
bine cunoscute.

www.dacoromanica.ro
 CIRCULATJA MONETARA 619

Asprii, moneta mica de argin.t, intrebuintata in secolele ante-

rioare (vezi vol. II, editia a patra, p. 555), continua A circule si
In secolul al XVII-lea si chiar al XVIII-lea. Doua sute de aspri
faceau un galben sau un ughi; asa rezulta din tranzactiile vremii.
Astfel, inteun act muntean datat 7 Aprilie 1623, citim: start-
jeni 200 drept 70 galbeni, ing stanjenul cate 7 costande, fac
aspri 14.000 . Intr'alt act, din 10 Martie 1649, sub Matei Basa-
rab, gasim echivalenta: drept aspri 6600, fac ughi 33 . 0 Rita
de mii de aspri erau tot una cu o povard de aspri; asa aflam
din dou acte inedite dela Academia Romana, unul nedatat,
dar care poate fi pus in anii 1618-1620, celalalt din 1627.
Erau de asemenea tot una cu somma italiana dela sfArsitul
veacului al XVI-lea.
Banii, ca moneta, iar nu ca nume generic, stint tot una cu
asprii, sunt al doilea nume pentru aceasta mica monad curenta
de argint. Intr'un act din 1683, privind o vanzare de stanjeni, se
specified: 1200 stAnjeni cate 100 bani stanjenul fac talere 900,
fac ughi 600 , ceea ce inseamnd cd un ughi era egal cu 200 de
bani sau cu un taler si jumatate. In condica vistieriei, sub Bran-
coveanu (1700), un galben e egal cu 200 de bani. De uncle rezulta
in mod evident ea asprul era tot una cu banul, dupd cum galbenul
era tot una cu ughiul. In mod exceptional, la in.ceputul veacului
al XVII-lea, gasim si aspri care aunt mai mari decat banii. Astfel
intalnim odata echivalenta 6 aspri = 10 bani; alta data chiar 5
aspri = 10 bani. In genera insh, dupa cum am aratat, asprul era
tot una cu banul.
Copeica era o moneta de argint, de origine rush, valorand doi
bani. Cronica, povestind alianta dintre Dimitrie Cantemir si
Petru cel Mare, spune ca acesta din urma a trimis domnului Mol-
dovei cateva mii de ruble, bani de argint, tot copeice . Iar mai
departe, descriind scumpetea ce era in tail din cauza lipsei de
grAne precizeaza: <4c4 acum agilinsese sacul de Mind cAte 10
ruble, cumu-i la noi 10 ughi; eard la obuzu (la tabdra armatei
rusesti) pAnea de 60 dramuri 6 copeice adecd 12 bani.
Costanda era o moneta de argin,t, egala cu 10 aspri sau 10 bani;
ea reprezenta deci a douazecea parte dinteun galben sau un
ughiu. In 1622, Noemvrie 12, in Muntenia se valid 50 de stanjeni,
cate 4 costande stAnjenul, primindu-se in totul 2000 de aspri.

www.dacoromanica.ro
620 WEATA EC 0 NO MICA

lar In 1648, Iulie 20, la o vanzare similar, in Barboqi, langa

druani, se obtine pentru 100 stanjeni, cate data costande stan-
jenul, 1.0 ughi in totul.
Creilarul, din nemtete Kreuzer, dupa crucea care era batuta
pe una din fetele lui, reprezenta a aizecea parte dintr'un florin
austriac. Mai exista i crei(arul polon; potrivit cursului fixat de
Camera Aulick la 18 Iulie 1729, pentru Oltenia, el valora trei
sferturi din creitarul imparatesc, trebuiau deci optzeci de creitari
poloni pentru un florin..
Duca(ii erau de doua feluri: de argint i de aur. Cei dintai
continuau se pare ducatii din secolele anterioare; o mar-
turie din 1642 da echivalenta 200 bani care face 4 ducati .
erau pe vremea ocupatiei austriace in Oltenia de
trei feluri: ducatul venetian, ducatul ordinar i ducatul de Kre-
mnitz. La inceput tustrei valorau cate 4 florini i 10 creitari ; ulte-
rior, aceasta valoare a ramas numai pentru ducatul de Kremnitz;
celelalte dou fiind echivalente numai cu 4 florini i 6 creitari.
In Transilvania, principii i oraele au batut monete de aur de
10 ducati (Gheorghe Rkoczy I in 1.646, Acatiu Barcsay in 1659,
Braovul in 1612) i chiar de 100 de ducati (Mihai Apaffy in 1677).
Dutca era o moneta ruseasca, de argint, valorand dou copeici,
adica patru bani. In 1711, dupa retragerea armatelor lui Petru
ce! Mare, caimacamul de scaun din Iai, Lupu Vornicul, primise
ordin dela Vizir sa-i trimita 60 de pungi de bani. A incercat sa
execute ordinul: ce alti bard nu prea erau povestete cronica
fard cat copeice i dutce de dite patru bani i timfi de cei noi
moskiceti. Deci, cu mare nevoin.ta, deabia s'au strinsu 12 pungi
de acei bard i au trimis la urdie la Vezirul, i i-au luat tot ca scii-
dere , ceea ce inseamna ca agiul a fost ridicat, ca banii n'au fost
socotiti la valoarea nominald.
Un document din 1645, scris in Dragoslavele din Muscel,
pomenete daca a fost birie citit i o altfel de dutca, de o
valoare mai mult deck, intreita fata de cea amintita mai sus ;
citim in document: dutce pentru 24 florini, dutca de socotit in
13 bani .
Florinii, florintii sau fiorinii erau vechile monete de aur,
de origine italiana, dar care s'au batut, in secolele XVII i XVIII,
i in Austria; erau, la inceputul veacului al XVIII-lea, i monete

www.dacoromanica.ro
 CIRCULATIA Id ONETARA 621

de argint. Un florin de argint avea 60 de creitari si era egal in

valoare cu guldenul imparatesc i cu cel francez, afara de cel
batut de Ludovic al XV-lea si de ce! strasburghez. In timpul
ocupatiunii austriace a Olteniei, i zlotul romanesc a fost, la in-
ceput egal cu florinul; apoi el a fost succesiv devalorizat, ajungand
In cele din urma la 51 de creitari, deci cu 9 creiari mai putin.
Sub numele de galbeni s'au inteles
In Tarile noastre o serie de monete \! v;
'
reale, de aur, dar si o moneta ideala,
de calcul. Gasim in cronici si in docu- 0- A (-
g ;y

A
4 4'
mente diferite numiri in legatura cu
galbenii i anume: galbeni, galbeni Fig. 31. Ducat austriac, de aur,
galbeni de aur, galbeni de aur batut In 1787, de Iosif al H-lea.
unguresti, galbeni tataresti, galbeni Inca unul din solurile de galbeni
care circulau la not.
venetici, galbeni austriaci (vezi fig.
31), galbeni friederici, galbeni imparatesti, galbeni chezaricesti,
gabeni carolini, galbeni olani, galbeni zingirlii, galbeni funduclii,
galbeni turalii, galbeni olandezi (vezi fig. 32), galbeni de Crem-
nitz sau, cum le spunea poporul, crimenti, galbeni dodecari etc.
Galbenul, moneta ideala sau de calcul, intrebuinlata atat in
veacul al XVII cat si al XVIII-lea, era egal cu 200 de aspri sau
bani; era egal de asemenea cu un taler i jumatate sau un leu
jumatate; era in sfarsit tot una cu ughiul. In 1611, 66 de galbeni
fac 13.200 de aspri; in 1620, 185
64.V117- 0).
4,09p9t4t,,
de galbeni de aur echivaleaza cu
r-v1 mc):4) 37.000 bani; la 7 Aprilie 1624, se da
l !
g FM, identitatea: 70 galbeni sau 14.000
f,cci ; de aspri. In condica vistieriei, la 1700,
?ti
sub Brancoveanu, un galben e soco-
Fig. 32. Ducat olandez de aur, tit drept 200 de bani. In sfrsit, in
batut In 1770. Era unul din gal-
benii care circulau la not. 1726 (?), inteun dictionar de ter-
meni romanesti, alcaluit in Oltenia,
sub dominaVa austriaca, gasim urmatoarea definiVe: Galbin.
Moneta ideale calcolata per un talaro leonino e mezzo .
Dar alaturi de aceasta valoare constantet, gasim pomeniti in
documente si galbeni cu alte valori. Astfel, in Muntenia, intr'un
act din 1601, citim: i galbenul cate aspri 120 ; in 1698: o 12
galbini care fac 48 de zloti , ceea ce inseamnd ca un galben de

www.dacoromanica.ro
622 ViEATA, ECONowcA

acestia era egal cu patru zloti; in 1745, Octomvrie 1: galbeni

de aur 80 care fac talen i 293, bani 40 adic. 3,66 talen i pentru
un galben. Iar in Moldova, la 19 August 1617, aflArn de o 18 gal-
beni cari fac 30 talen i talerul &Ate 12 potronici i potronicul
cAte 9 salenghi (salil); de unde rezult un galben care valora
ceva mai mult cleat, cel ideal, adic ceva mai mult de un taler
jumAtate. La aceeasi concluzie ne duce documentul moldovenesc
din 1679, Iunie 5 in care se spune c.a. 12 galbeni erau egali cu 20
de lei, deci galbenul pretuia 1,66 lei. Credern c acesti galbeni de
valori att de diferite dela 120 de aspri pnd la 4 zloti co-
respundeau la monete reale de am'; astfel, de pild, galbenul de
patru zloti pare s fi fost vreun ducat venetian, ordinar, sau
de Kremnitz de oarece acestia din urma aveau o valoare ase-
mndtoare.
Numerosii galbeni reali pomeniti in actele i cronicele noastre
pot fi hnprtiti pe categorii, dup tara in care au fost Mtuti:
Sunt mai intai galbenii italieni; in aceast categorie intr galbenii
venetici adica venetieni i cei tataresti , In realitate genovezi,
numiti ins astfel, deoarece la inceput ne-au parvenit prin inter-
mediul cettilor genoveze din Crimeea, unde stpneau Ttarii
(vezi si vol. II, editia a patra, p. 557). Urmau apoi galbenii
unguresti btuti mai lnainte in Ungaria, iar In veacul al XVII-lea
In Principatul Transilvaniei. Erau galbenii turcesti , cuprinand
stambolii, galbenii funduclii, pe cei zingirlii, pe cei turalE, zar-
macupii i sultaninii Erau galbenii Imprtesti adica austriaci,
In aceast categorie intrnd i carolinii, dup numele impratului
Carol al VI-lea, dar si olandezii sau olanii, In amintirea vremii
ciind Olanda era supusti ImpAr'tiei habsburgice (de aceea, uneori,
li se spune i austro-olandezi). In grupa galbenilor germanici se
cuprindeau, in afar' de cei lmprtesti, i galbenii chezdricesti
sau bavarezi, btuti de Karl Philipp la inceputul veacului al
XVIII-lea, si fridericii btuti de Friederic cel Mare la Berlin
in 1778.
Valoarea galbenilor creste continuu fat de valoarea mone-
telor de argint, a talerilor, de pilda, sau a leilor. Spre sfarsitul
epocei fanariote, In 1814, galbenul venetic valoreaz6 13 lei, cel
olandez 12 lei si 20 de parale lar cel imprtesc 12 lei si 10 parale;
In 1819, toate aceste trei varietti au acelasi curs, de 14 lei.

www.dacoromanica.ro
 CIRCULATIA MONETARA 623

Grocii erau monete de argint, foarte rasplindite in Austria,

Polonia i alte Vri europene (vezi qi vol. II, editia a patra, p,.
556-7). La noi circula grorral imparatesc pe care Austriacii 11 echi-
valau, in timpul dominaidei lor in Oltenia, cu 3 creil,ari i groul
polon, echivalat cu 2 cre4ari i jurnatate.
Leul, moneta reala de argint, era tot una cu talerul sau talerul
leonin i valora 133 de aspri sau bani deci dota treimi dintr'un
galben sau un ughiu ; trebuia un leu i jumatate ca si faci un galhen.
I se spunea aa, deoarece, pe una din fei,e, era reprezentat un
leu; tipul acesta de moneta a fost ata de rspandit i a placut

Fig. 33. -Taler olandez din 1589 avind reprezentat atat pe revers cit
-

pe avers un leu. Talerl asemlnitorl e leonini i au fost batuti si de alte tAri.

Filnd foarte pretuiti la nol, au dat numele monetel noastre nationale.
Acela.si fenomen s'a petrecut til In Bulgaria (leva).

atlit de mult incfit numele ei a devenit numele monetei noastre

nationale (vezi i fig. 33).
Leul n'a avut tot timpul aceiai valoare ; de aceea i &ira
uneori In documente i cronici expresiile de lei vechi lei
noi i chiar lei proti . In 1587, in Tara Romineasca, un leu
valora optzeci de aspri In loe de 133, iar un galben 120 in loe de
200. In veacul al XVIII-lea constatara prezena leilor noi *;
dou documente moldoveneti, din 1742, Aprilie 2 i 1777, Iunie
4, ne arata ca un leu nou era egal cu 40 de parale, deci cu 120 de
bani; o alta lnsemnare, posterioara anului 1761, ne da lamurirea
ea un leu vechiu este acum un leu ti 4 parale ; ceea ce Inseamna
ca noua moneta era devalorizata fat de cea veche. i inteadeva.r,
o insemnare austriaca din 21 Iulie 1728, referitoare la cursul
12

www.dacoromanica.ro
624 VIEATA ECONOMICk

monetelor in circulatie din Oltenia, ne arata ea leul vechiu era

egal cu 1.00 de creitari (1.33 bani), in timp ce leul nou numai cu
90 (circa 120 bani).
Din expresia lei btuti pe care o intalnim in letopiset pentru
domnia lui Dumitrasco Cantacuzino in Moldova (1684-1.685), se
poate trage concluzia &A existau si lei 4 nebtuti adica lei de
calcul, moneta ideala, intocmai ca si galbenul. Faptul nu are nimic
exceptional, in trecutul nostru existand mai multe asemenea
monete ideale (vezi si vol. II, editia a patra, p. 554).
Cinci sute de lei alcatuiau o punga de bani, punga fiind
de obiceiu unitatea de masura in care se socotea tributul aril
catre Poart sau sumele mari, incasate din impozite si varni.
Treizeci si sase de mii de pungi alcatuiau o hazna ; termenul
e de origine turca si inseamna tezaur.
Lescaia sau rscaia, moneta de mica valoare, ce se intalneste
In a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, era intermediara
intre ban si para. Dionisie Eclesiarhul, vrand A arate ieftinatatea
din timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti in Muntenia (1774-
1782), spune, intre altele, ca ocaua de Mina de grail ajunsese o
para, cand era mai scumpa a para si o lascaie , iar Mina de po-
rumb un ban sau mult o lscaie . Din cauza micei valori a acestei
monete s'a ajuns si la expresia, semnificativa: nu dau sau nu
face nicio lascaie .
Ortul era o moneta rea%, de argint, des intrebuintata in trile
noastre; expresia a da ortul popei adica a pi:Ai preotului un
ort pentru inmormantare, e o dovada. Circulau mai multe feIuri
de orti: ortul polon egal in 1728 cu un sfert de leu vechiu, valorand
adica 25 de creitari sau 33 de bani (Cu aceasta valoare de 33 de
bani apare si in corespondenta lui Constantin Brancoveanu cu
Brasovul); ortul turcesc, egal, in Oltenia, la aceiasi data, cu un
sfert de leu nou; valora deci 22,5 creitari sau circa 30 bani; ortul
brandemburghez egalat, dupa noul tablou de cursuri din 18 Iulie
1729, cu 20 de creitari.
Faptul ea in letopiset se pomeneste si de orti batuti (ajun-
sese sub Dumitrasco Cantacuzino, in Moldova, pe vreme de foa-
mete, ocaua de unt cate doui orti batuti ) pare sa arate ca ortul
era, uneori, si o moneta de calcul, intocmai ca si galbenul (cf. mai
sus p. 624 e lei batuti ).

www.dacoromanica.ro
 CIRCULATIA MONETARA. 626

Paraua era o mica moneta turceasc de argint. Tabloul de

cursuri austriac din 21 Iulie 1728 o socoteste egala cu 4 bani
jumatate sau cu doi creitari i jumatate ceea ce nu-i in niciun
caz exact, cele dou echivalente nefiind egale Intre ele; pe de alta
parte, dictionarul italian de termeni romanesti din 1726 ( ?) o
echivaleaza cu un polturac i jumatate, deci cu doi creitari si un
sfert, polturacul imparatesc avand un creitar i jumatate. Aceste
trei echivalente nu coincid, dupa cum se vede. Fapt sigur este di
un leu nou avea 40 de parale; o afldm din doua documente moldo-
venesti, datate 2 Aprilie 1742 si 4 Iunie 1777; afa dar paraua era
egald cu trei bani; aceasta corespunde lug intocmai Cu valoarea
data de dictionarul italian. In traducerea engleza a operii lui
Dimitrie Cantemir, Istoria imperiului otoman , gasim de ase-
menea ea trei aspri fac o para.
Pitacul era o moneta de argint egala cu sapte creitari; ta-
blourile austriace de cursuri din 1728 si 1729 o numesc respectiv
septenarius Sibner .
Polturacul, moneta reala, de circulatie zilnica, corespunzand
paralei turcesti, era de doua feluri: polturacul impratesc i cel
polon. La inceput erau socotiti egali; tabloul din 1729 hotaraste
hug pentru cel dintai valoarea de un creitar i jumatate, iar pentru
cel de al doilea numai de un creitar si un sfert. E de observat de
altfel ca. Austriacii, in timpul ocupatiei Olteniei, au cautat in mod
sistematic sa devalorizeze monetele polone in raport cu cele Impa-
ratesti. Raportat la leul nou, polturacul imparatesc era egal asa
dar cu trei bani, intocmai ca i paraua.
Potronicul era o moneta reala de argint, de origine polona,
circulnd mai mult In Moldova si avand aceiasi valoare ca si co-
standa, anume zece bani. De aceea se si da in Moldova, la 3 August
1706, echivalenta 1 ughi = 20 de potrorxici. Constatam lug si
alte valori pentru potronic: astfel, inteun document moldovenesc
din 19 Aprilie 1621 citim: 750 talere, banii cate noauo bani un
potronic si tot acolo mai jos: lug potronicul cte noauo bani .
La 19 August 1617, in Iasi, talerul era socotit cate 12 potronici
potronicul &Ate 9 salenghi , de unde rezulta c banul era tot
una cu ilingu1 sau, cum ii spuneau Moldovenii, cu salaul . Pe
de alta parte, In Pravila lui Vasile Lupu se specifica: 12 aspri
carii fac 2 potronici de argint , de unde rezult ca potronicul era
le

www.dacoromanica.ro
626 VTEATA ECONOMICA.

tgal cu 6 aspri. Cum se explica aceste valori diferite ale potronicu-

lui? Pentru aceea de 9 bani sau 9 ilingi, ara putea s admitem ca
avem de-aface cu un agiu, cu un sckamant adica de zece la suta,
valoarea oficiala ramanand aceea de 10 bani. Mai greu de explicat
e pasagiul din pravila.
quftacul era o moneta polo* de argint, egala Cu patru pol,
turaci sau sase creitari: asa ne spune tabloul austriac de cursuri
din 21 Iulie 1728.
Rubia, moneta ruseasc'd per excellentiam , era egala In va-
loare cu ughiul nostru, deci cu 200 de bani. Echivalenta ne e con-
firmat de cronicarul Ion Neculce care in Letopiseful Ban spune
ca senatul rus a hotarit s i se dea lui Dimitrie Cantemir ceite
doueizeci de pungi de bani pre an care lac fase mii de ruble .
punga de 500 lei era egala asa dar cu 300 ruble, deci rubia egala
Cu un leu nou i dou'd treimi sau cu un leu vechi i jumatate. Cum
leul avea, pe vremea aceea in Moldova, 120 bani, rezult ca rubia
era tot una cu 200 bani, deci Cu ughiul. Inteo rubld intrau 100
de copeici sau 50 de dutce (vezi i mai sus, sub aceste nume 1).
S'a intrebuintat in tarile romane mai ales dupd expeditia din
1711.
sSaiii sau iiingii sunt singura monad' moldoveneasca din
intervalul 1601-1821. De aramd, av'nd un diametru de 14,5
milimetri, ei au fost MAO la Suceava, in banaria infiintata de
Dabija Voda in 1661 si care a durat parirt in 1668 (vezi si vol.
III, editia a doua, p. 138). S'au descoperit pand acum sapte tipuri
de asemenea saldi moldovenesti.
Talerul, ca i galbenul, a insemnat la noi atat o moneta de
calcul cat si o grupa intreaga de monete reale, de argint, foarte
des intrebuintate. Moneta de calcul era tot una cu leul si valora
obisn.uit dou'd treimi dintr'un galben sau un ughiu. Fiind tot una
cu leul, g'dsim, in documente, echivalenta un taler = 133 de bani
dar si un taler = 120 de bani, dupa cum e vorba de lei vechi sau
lei noi. Cate odata, in actele vremii, socoteala se face ins. i pe
132 de bani, astfel, de pilda, inteun act din 22 Octomvrie 1713,
cand 620 de stanjeni vanduti cu 66 de bani stnjenul dau suma
totala de 310 talen.
In privinta talerilor monete reale de argint, cel mai raspndit
era talerul leonin. (vezi mai sus, p. 623), a carui valoare corespunde

www.dacoromanica.ro
 CIRCULATIA MONETARA 627

Cu aceea a talerului de calcul. Alaturi tusa de acesta, mai circulan

In Tarile noastre o suma de alti talen, de valori diferite. In condica
vistieriei lui Brancoveanu, din 1700, gasim, pe Muga talerul obi-
nuit de 133 de bani, un altul de 123,5 bani i un al treilea de 138
de bani. La 25 Iunie 1641, se face o van.zare de 50 de stanjeni In
Fagarlta, lana Caldaruani, cu pretul de 44 de bani sttinjenul,
primindu-se In total 16 talen i ceea ce Inseamna ea talerul era egal
cu 137,5 bani. Iar Inteun act inedit dela Matei Basarab, din 1.2
Mai 1651, se spun.e precia: talen i 3 pol (3 i jumatate 1), taleru
cate aspri 154 . Tabloul de cursuri fixat de Camera Aulica austri-
aca, la 18 Iulie 1729, pentru Oltenia, prevede, In afara de o Lewen-
thaler -ul sau talerul leonin (leull) nu numai putin de ase feluri
de talen, plus dou subdiviziuni de taler. Erau talerul olandez,
talerul burgund i perntalerul, valorand fiecare cate un florin i
54 de creitari, fiind deci superiori cu 20 de creitari talerului leonin.
Urmau apoi talerul Imparatesc i se spunea yi imperial i
sgriptor , dupa pajura batuta pe una din fete i talerul fran.-
cez (afar de acela al lui Ludovic al XV-lea), echivalenti fiecare
Cu 2 florini. Era, In sfarit, talerul polonez, a carui valoare nu
se precizeaza. Ca subdiviziuni sunt amintite sfertul de taler bur-
gund, valoran.d 28,5 creitari i jumatatea de taler leonin, valornd
47 de creitari. Dar pe Muga varietatile de talen i porneniti In ta-
bloul Camerei Aulice, au mai circulat, in t'afile noastre i altii
precum talerii ruseti, talerii turceti, talerii venetieni carora li
se mai spunea i scuzi, talerii ioachimici, etc.
Timfii erau mollete de argint ruseti; sub numele de 43 timfi
de cei noi moskiceti sunt amintiti In cronica, In legatura cu
expeditia din 1711 a lui Petru ce! Mare.
Tultul, monea' real' de argint, era de doua feluri: turcesc i
imperial. Cel turcesc, pe vremea lui Brancoveanu i stefan Canta-
cuzin.o, era tot una cu o treime de leu sau 44 de bani; la atat
se urca vacaritul in 1.713. Inainte de fixarea cursurilor, facuta de
Austriaci In Oltenia, ambii valoran la fe! i anume o jumatate de
florin; In preajma fixrii, se propune o diferentiere in defavoarea
tultului turcsc: acesta sa fie primit numai la 28 de creitari i ju-
matate, In timp ce celalalt sa ramaie la valoarea anterioara de
30 de creitaii. Totui, cand se fixeaza cursurile, la 18 Iulie 1.729,
Camera Aulica decide sa scoata din cireulatie tultul turcese;

www.dacoromanica.ro
628 VIEATA ECONOMICA.

aceiai m'asura' se ja i pentru ortul turcesc: ambele faceau, se

vede, concurenta pe piat mon.etelor similare imeriale. Termenul
tult este de origine turceasca qi inseamna a treia parte .
Ughii erau cel de al doilea nume al galbenilor, aa Incat cele
spuse asupra acestora din urm. (vezi mai sus, p. 621), li se aplica
i. lor. Exista deci un ughiu, moneta ideala, de calcul, valorand
200 de bani sau 20 de costande sau un taler 1.i jumatate; 11 intal-
nim adeseori In tranzactiile secolului al XVII-lea. La 1 Septem-
vrie 1644, se vand 60 de stanjeni cu cate 60 de bani sta'njenul,
luandu-se In total 18 ughi, ceea ce Inseamna ca ughiul avea 200
de bani; documentul se gasete In condica manastirii Caldruqani.
In 1683, vnzandu-se 1.200 de stnjeni cu cate 1.00 de bani stanjen.ul,
suma totala este de 900 talen i sau 600 de ughi, de unde echivalen%a
un ughiu --- un taler i jumatate = 200 bani. La 18 Noemvrie
1669, se vand iarai 260 de stnjeni cu cate 60 bani, obtinandu-se
78 de ughi; ughiul e egal cu 200 de bani. In Moldova, gasim In
1.654 echivalenta: 1333 ughi = 2000 talen, deci un ughiu valora
cat un taler fl'i jumatate.
Alaturi Insa de acest ughiu, Intlnim uneori In documente
rli un altul a &Ami valoare difera de cea fixa, ara-tata mai sus.
Astfel la 6 Decemvrie 1670, Matei paharnicul d. Ion hansariul
din Schiopeni, judetul }Uranio, vand lui 'arban spatarul 370
de stanjeni, cu cate 28 de bani stanjenul, primind In totul 58 de
ughi i jumatate. De unde rezulta ca ughiul are aci numai 177,09
sau, rotund, 178 bani. In 1641, se vand 600 de stanjeni cu cate
4 costande stanjenul, primindu-se 140 de ughi. Prin urmare, un
ughiu are, In cazul acesta, 17,1. costande adica 1.71 bani, cos-
tanda valorand 1.0 bani. Avem de-a-face In cazurile de mai sus
i nu sunt singurele cu ughi a caror valoare difera, ca i. la gal-
beni, de aceea a ughiului ideal da calcul.
Numele de ughiu vine din prescurtarea paleografica ugg.
(yrr.), Intrebuintata In actele noastre vechi pentru t uggraski
(yrrnacti) --- ungureti, referitoare la galbenii ungureti, adica
florinii de aur batuti. In Ungaria qi des Intrebuintati In tranzactii.
Din t ug , la singular, s'a format pluralul t ughi , de unde apoi
s'a refacut singularul ughiu .
Zlofii ar fi trebuit s'a fie, potrivit numelui, exclusiv moflete de
aur, deoarece zlot vine din vechiul slav zlat, ruseqte zoloto, care

www.dacoromanica.ro
 CIRCULATIA MONETARA. 629

inseamna aur (cf. Zlatna!). Constatam Inteadevar ca, sub acest

nume, se 1nte1eg In actele secolelor XVII 0. XVIII mon.ete de aur;
aa, de pilda, in condica vistieriei lui BrAncoveanu, gsim adeseori
pomeniti zloti sau u zloti venetici* valor'And fiecare eke doi
talen i jumatate: 400 zloti aunt aratati ca egali Cu 1.000 talen,
1.000 zloti Cu 2.500 talen, etc.
Dar alaturi de aceste monete de aur, de valori diferite, IntAl-
nim sub numele de zloti i monete de argint, iarai de valor/ di-
ferite. O Insemnare munteana, din 1698, precizeaza 12 galbini
care fac 48 de zloti , deci patru zloti la un ga/ben. In testamen.tul
Dospin,ei StrAmbeanu, din 1. Octomvrie 1745, citim: bani de
argint, zloti 640, care fac talen i 450 , de unde rezulta ca un zlot
era egal cu 0,70 dintr'un taler sau c trebuia 1,42 zloti pentru
un taler. Dictionarul italian de termeni tehnici romAnesti, Intoc-
mit In Oltenia, In timpul dominatiei austriace, definete zlotul
drept o moneta turceasc avAnd curs In Valahia i valorAnd
66 de creitari . Un alt izvor, cam din aceimi vreme i referindu-se
tot la Oltenia, da echivalenta un zlot 44 de polturaci adica
iarai 66 de creitari, polturacul lmparatesc valorAnd un creitar
jumatate (vezi f}i. mai sus, p. 625). 0 valoare foarte apropiata
anume 67,5 creitari e indicat rate nota asupra stabilirii cursu-
lui diferitelor monete In Oltenia, din 21 Iulie 1.728. Austriacii au
dus o political monetar cu totul ostil zlotului nostru: dela cursul
de 66 sau, dup alte izvoare, 67,5 creitari cat pretuia Inainte
de ocupatie, ei 11 reduc mai IntAiu la 60 de creitari, 11 fac adica
egal cu florinul, pentru ca, mai tArziu, sa-1 scada treptat-treptat
pAna la 51. de creitari; aceasta Inseamna hisa o devalorizare de
25%, deci o paguba Insemnata pentru toti diftinatorii de zloti.
Chestiunea zlotului a iritat mult vreme spiritele In Oltenia
austriaca i le-a 1ndepartat Imperialilor multe simpatii (vezi
vol. III, editia a II-a, p. 254).
Cronica atribuita lui Nicolae Costin, povestind a doua domnie
a lui Mihai Racovita, arata. ca In vara anului 1708 s'au adaos
pogonaritul de vii... Cu un zlot mai mult peste leu, de au
dat bietii oameni cei cu viile ate un galben de pogon f;ii tare...
oftau i se vaietau . De unde rezulta ca un leu plus un zlot era
egal cu un galben. In ipoteza c ar fi vorba de lei vechi, de 133
de bani unul, zlotul ar fi deci egal cu 67 de bard, galbenul avAnd,

www.dacoromanica.ro
630 VIEATA ECONi3MICA.

dupii cum se tie, 200 de bani; dac sbcotim .in lei noui (= 120
bani), atunci zlotul are 80 de bani.
Acest zlot de argint, superior florinului, dar inferior leului
sau talerului, a fost una din monetele des intrebuintate la noi ;
In operatiunile fiscale ale secolelor XVII i XVIII el revine frec4
vent; a dat, intocmai ca i galbenul i leul, amuele untia din
dri: ; agentii care o strAngeau se numeau zlotai. Tot din
pricin cA era o monet curent a servit i ca monet de calcul,
monet ideara' intocmai ca i galbertul, leul i ortul. De aceea
intluim adesea in documente, in secolul al XVII-lea, expresiunea
de zloti btuti adic efectivi, pein, spre deosebire de zlotii
de calcul.
Dar in afar de ateste monete mai 1nsemnate, dela aspri 0116
la zlo(i, au mai circulat in
<7, Trile Romnegti, in inter-
,)
); \, )f, e valul dintre 1601 i 1821, o
,
11 suma altele. Amintim, astfel
burlincii, caragrosii, ecsilda-
viCe;)'J rii numiti uneori i eizindari,
filerii, f unduclii, greslele, gro.,
Fig. 34. Sfant (sau sorocovit) de argint, din
iele,horgrosii, irmilicii,
1783, dela Iosef al II-lea. lmp5ratul Austriei.
leitele, marghiolii,
misirii, nesf ielele, piastra, rubielele, sf anta, stambolii, tumblii
zarmacupii. Dintre acestea, unele erau monete de argint, altele de
aur.
In prima categorie intrau: grosi4a, mariasul i sf anta (dela
zwanzig; vezi fig. 34), tustrele monete austriace, valornd pe
vremea lui Alexandru Ipsilanti (1.774-1782) respectiv 2, 10 qi
13,5 parale. Intrau apoi leila, piastrul i irmilicul de origine tur-
ceasc. Cea dintAiu, inferioar zlotului, valora o jumtate de leu;
piastrul era egal, in 1719, cu 120 de aspri deci cu talerul sau leul
nou iar irmilicul cu 60 de aspri sau doudzeci de parale (yirmi in
turcete). Valoarea piastrului a mers Ins sczand necontenit, pentru
a ajunge, in 1830, la a zecea parte din ce fusese initial. Intra, ln
sfarit, horgrosul sau horgosul (hergou1), valornd 17 creitari;
termenul e de origine maghiar. (din horgas, incovoiat, strmb).
In a doua categorie, a monetelor de aur, intra bogata serie a
galbenilor: rubiaua i nesfieaua insemnnd respectiv un sfert

www.dacoromanica.ro
 MBLIOGRAPIE 631

i o o jumdtate de galben ; apoi caragroful, valornd sub BrAn-

coveLnu 14666 lei iar in 1719, 181 de aspri. In acela an, galbenii
noui 1)14 la Stambul (li s'a mai zis i stamboli) pretuiau 390 de
aspri ; zingirliii (u cu lant din cauza lantului imprimat pe dung)
li turaliii (dela tugra, stema oficial; in romnete tura, turaua)
bltuti la Cairo, 330 i 315 aspri. Un alt galben egiptean se nu-
mea misir (sau misit), dup numele turcesc al tarii. Funducliul
era galbenul b6tut de Mustafa al III-lea i urmaii si pana la
Mustafa al IV-lea (1757-1807); i se zicea astfel din cauza per-
lelor ce dau ocol monetei pe margine i carora Turcii le spuneau
d alune (findik). Zarmacupul (din turcete zer-mahbub , aur
favorit ) a fost baut incepand dela Ahmet al III-lea (1725);
era dintre monetele de aur cele mai cAutate, avand un titlul supe-
rior (24 carate).

BIBLIOGRAFIE
I. Agricultura si bogAtiile miniere. 1. N. IORGA, Anciennet de la culture du
mas en Roumanie, n Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., IX (1921), p. 185-191;
M. STAM Vi IU, Istoricul exploatarilor de sare din regiunea Sldnic- Pralwva,
In Mem. Sect yS'tiiny Acad. Rom., seria 3, t. XVIII (1942-13), p. 219-247.
T. DOBRESCU, Documente inedite privitoare la petrolul romdnesc (sub Upar).
II. Industria. 4. V. A. URECIIIA, Istoria Rorndnilor, t. /XI//, Bucuresti,
1892-1901; 5. N. IORGA, Istoria industriilor la Rorrulni, Bucuresti, 1927, 226
p. in 80; 6. FR. BABINGER, Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les pays
roumain,s du temps de Basile Lupu (1652), in Mem. Secy. Ist. Acad. Rom.,
t. XVIII (1935-1936), p. 141-189; 7. MIHAI POPESCU, Fabricile de luirtie
ale lui Matei Basarab, In Rev. Ist. Rom., VII (1937), p. 384-388; 8. CONST.
C. GIURESCU, Inceputuri de industrie En retrae Rorndnegti, Bucuresti, 1938,
13 p. in 80; 9. E. BADESCU, Metalele preyiocrse, in Enciclopedia Rorndniei, III,
Bucuresti, 1939, p. 705-728; 10. PETRE CAPRIEL, Metalele diverse, In Enci-
clopedia Romdniei, III, p. 729-754; 11. C. ORGHICAN, Industria Metalur-
gia, In Enciclopedia Romdniei, III, p. 831-870; 12. A. BUNESCU, Industria
kirtiei f i industria gratia, in Enciclopedia Romdniei, III, p. 941-966.
III. Mestesugurile. 13. N. IORGA, Breasla bldnarilor din Botogani. Catastihul
gi actele ei, in An. Acad. Rom., Mem. Secy. 1st.. s. 2, r. XXXIV (1911-1912),
p. 1-34; 14. Dr. M. A. HALEVY, Comunitetyile Evreilor din Iagi gi Bucuregti.
I. Pcind la 1821, Bucuresti, 1931, 112 -I- XVIII p. in 80; 15. CONST. C. GIU-
RESCU, Din istoricul breslelor bucuregtene, In Albumul Lunei Bucuregtilor.
Bucuresti, 1936, p. 27-35; 16. V. PAPACOSTEA, Despre corporayiile mosco-
polene, In Rev. Ist. Rom., IX (1939), p. 127-136; 17. EUGEN PAVLESCU,
Economia breslelor En Moldova, BucurWi, 1939, 639 p. in 8 (lucrare de ca-
petenie) ; 18. CONsT. C. GIURESCU, Populayia judeyului Putna la 1820, Bucu-

www.dacoromanica.ro
632 VIEATA ECONOMICk

reti, 1941, 40 p. in 8; 19. NESTOR CAMARIANO, L'organisation et l'activit

culturelle de la compagnie des marchands grecs de Sibiu, In Balcania, VI (1943),
p. 201-241.
Comertul. 20. GH.ERON NETTA, Die Handelsbeziehungen zwischen Leipzig
und Ost- und Siidosteuropa bis zum Verfall der Warenmessen, Zurich, 1920, 150
p. in 8; 21. N. IORGA, istoria comerlului rorndnesc, vol. II, Bucuresti, 1925,
210 p. in 8; 22. GHERON NETTA, Expansiunea economicd a Austriei gi explo-
rdrile ei orientale, Bucuresti, 1931, 270 p. in 8; 23. C. STOIDE, Negustorii
din sFarhorod En Moldova, In Rev. Ist. Rom., VVI (1935-1936), p. 382-387.
Drumurile. 24. GHERON NETTA, Incercdri de navigafiune pe Olt, Bucuresti:
1928,144 p. in 80; 25. I. MINEA, Podul lui sStefan cel Mare la Iagi,In Cercet. 1st.,
VIIIIX, 3 (1932-1933), p. 250; 26. ST. NIcoLA_ESCU, Comunicare despre
podul ,,S'erban-Vodd la Soc. Bucuregtii-Vechi, In Universal cu data 25 Mai
1938; 27. CONsT. C. GIURESCU, Harta Stolnicului Constantin Cantacuzino,
Bucuresti, 1943, 28 P. in 80; 28. CONST. C. GIUREScU, Constructions navales
roumaines au XV I I-e et XV II I-e sicles (sub tipar).
Cireulatia monetartl. 29. Dr. G. SEVEREANU, Monetele lui Dabija-Vodd
(1661-166.) gi ale lui Mihnea-Vodd Radul (1658-1660), In Bal. Soc. Numism.
Rom., XVIII (1923), p. 103-109; 30. N. DRAGAN, Horgog (Hergog), ibidem,
p. 97-98; 31. I. MINEA, O povard de bani,tn Cercet. Isl., 11-111 (1926-1927),
p. 256-257; 32. G. ZANE, Sisteme monetare gi ntonete principale din veacurile
trecute, In Cercet. Ise., IV, 1 (1928), p. 3-36; 33. G. ZANE, Economia de
schimb In Principatele Romitne, Bucuresti, 1930, 461 p. in 8 (lucrare de
apetenie) ; 34. FLORICA C. MOISIL, Monetele din Tara-Roma' neascd in timpul
lui Constantin Breincoveanu, Bucuresti, 1934, 8 p. in 8; 35. C. MOISIL, Mone-
tele Ronulniei, In Enciclopedia Romaniei, I, Bucuresti, 1938, P. 98-124;
36. H. Di. SIRUNI, Monetele turcegti En Wile romane, In Balcania,
(1939-1940), p. 31-82.

www.dacoromanica.ro
 OR GANIZAREA FINANCIARA
Problema financiar constitue
elementul central al organizrii
noastre de stat En veacurile XVII
gi XVIII.

Organizarea financiar a avut intotdeauna un rol de cpe-

tenie In vieata de stat, prin influenta pe care a exercitat-o asupra
tuturor domeniilor de activitate. Finante Infloritoare Inseam*
In genere, prosperitate, continuitate, creafie; invers, finante des-
organizate sunt totuna cu instabilitate, lips de continuitate,
lips de securitate. Intre politic i financiar exista un raport per-
manent iar influenta lor este reciproc.
Aceste constatri se aplia Intregii vieti istorice romAneti;
ele capt !nag un relief deosebit cAnd e vorba de epoca dintre
1601 fli 1821. Niciodat, In trecutul nostru, problema financiar
nu are atAta important ca In acest rstimp ; putem spune, fr
exagerare, c ea constituie acum elementul central, In jurul cruia
graviteaz totul, dela relatiile interne pAn la cele externe, dela
vieata satelor, tArgurilor i boierimii noastre pAn la raporturile
cu Poarta. Domnii caut s-i asigure, prin diferite mijloace, In-
casri cat mai mari, pe de o parte spre a face faf cererilor, din
ce In ce mai insemnate, ale Turcilor, pe de alt parte spre a dis-
pune, In cazul mazilirii, de un fond de rezistent care ad le In-
gaduie &A atepte momentul prielnic pentru reluarea tronului fiii,
data' acest moment sosit, s poat plti importantele sume legate
de o asemenea imprejurare. 0 constatare se impune: Domnii din
acest rstimp care tiu tali asigure printeo riguroas uneori
dull organizare financiar, resurse importante, sta. peinesc timp
indelungat: E cazul lui Radu Mihnea, Matei Basarab, Vasile Lupu,

www.dacoromanica.ro
634 ORGANIZAREA FINANCIAR

erban Cantacuzino, Constantin BrAncovean.u, Neculai si Con-

stantin Mavrocordat, Mihai Racovit, Grigore al II-lea Ghica,
Alexandru Ipsilanti; dimpotriv, cei care nu aunt in stare s'o
fac, 1i vkl timpul de stpnire scurtat ; Constantin Hangerliu,
Domnul Munteniei, 1si pierde chiar si vieata (1799), din cauza
nenorocitei sale politici fiscale.
Inlinii mari, epoca dintre 1601-1821 continu organizarea
financiar a epocii precedente. Vom gasi deci si acum, un sistem
de deiri, cuprinzAnd di/me in natur din produsere solului, biruri
In bani i lucru sau munci; vom Osi de asemenea un complex
de venituri provenind din veimi, din ocne i din amenzi, la care se
vor ad6oga veniturile extraordinare provenind din imprumuturi.
Se va mentine principiul inegalittii in repartitia impozitelor,
acela al scutirilor i sloboziilor, precum si metoda cislei in ce pri-
veste perceperea (vezi vol. II, editia IV-a, p. 559-580). Dar
arturi de aceste mosteniri. ale trecutului, apar acum si o serie
de elemente nouei, in diferite
Trebue subliniat, in primul rAnd, sporirea numeirului deirilor;
constat6m, in intervalul dintre moartea lui Mihai Viteazul si ea's-
coala lui Tudor Vladimirescu, in cele daub.' Principate, circa 90 de
nume noui de obligatii fiscale, ImbrtisAnd un domeniu foarte variat,
dela zdrenfele de ca'rpei necesare fabricei de hrtie a lui Matei Ba-
sarab pand la c birul feicilor sau coraiilor, sub BrAncoveanu,
si dela aleimul i ufurul pl6tite lui Mihai Racovit de Ttarii
bucegeni pentru terenurile pe care le inalcaserk p'an6 la birul
temnifei u i birul femeilor rete ambele infiirqate de loan Vod
Caragea. Sub Constantin Brncoveanu, contribuabilii platesc, In
anul 1696, nu mai pli4in de patruzeci i cloud de d6ri. asa
cum apar ele, pe luni, in condica oficial a vistieriei: I Ianuarie,
birul lui Ianuarie; 12 Ianuarie, seama a doua; 15 Ianuarie, birul
seicilor; 1 Februarie, birurile lui Februar; 1 Februarie, boii Bel-
gradului; 10 Februarie, dajdea cailor ; 16 Februarie, rnduiala
carelor; 1 Martie, birul lui Martie; 1 Martie, haraciul; 1 Martie,
birul slugeriei; 10 Martie, birul viilor ; 15 Martie, r'an.duiala oilor
imp rtesti ; 1 Aprilie, birurile lui Aprilie; 1 Aprilie, lipsa hara-
ciului ; 1 Mai, birurile lui Mai; 14 Mai, birul le,filor ; 18 Mai, rAn-
duiala boilor; i Iunie, birurile lui Iunie; 1. Iunie, dajdea casap-o
baii; 16 lunie, birul pentru cheltuiala vistieriei; 1 Iulie, birurile

www.dacoromanica.ro
 MULTIMEA DARILOR 635

lui Iulie; 2 Iulie, birul imprumutarii; 8 Iulie, birul salaorilor;

10 Iulie, vacile oila pentru conacele Ttarilor; 10e lulie, plo-
coanele Sultanului; 1. August, birurile pe August; August,
1_

randuiala fnului; 5 August, dajdea datoriilor; 1 Septemvrie,

birurile je Septemvrie; 1 Septemvrie, randuiala &eta ; 14 Sep-
temvrie, birul slugeriei; 14 Septemvrie, randuiala cAnepii; 25
Septemvrie, ran.duiala mierii; I Octomvrie, birul lui Octomvrie;
5 Octomvrie, birul mierii; 9 Octomvrie, dajdea mirisii; 1 Noem-
vrie, birurile lui Noemvrie; 10 Noemvrie, ploconul Hanului; 20
Noemvrie, birul zaherelii; 1 Decemvrie, birurile lui Decemvrie;
10 Decemvrie, vel searna; 24 Decemvrie, dajdea cherestelii. Aqa,
dar, in medie, cate 3-4 dari pe Lund ; in trei luni, cate 5 dri i
intr'una singur, Aprilie, numai 2. Aceiai situatie fusese
vremea lui Matei Basarab. Un document inedit al acestuia, din
12 Mai 1651, antor la Academia Romn i privind intro altele,
satul Amrkti facut danie de Domn. mnstirii Sadova, cuprinde
o informatie revelatoare. Si le-am scos hisumi domnia mea
spune blranul voievod referindu-se la slenii din Am6r6ti
din vistierie talen i 3 pol., taleru cate aspri 154 (sic!), fac aceti
talen i 3 pol. inteun an aspri 23.000 . Trei talen i jumgate a
154 aspri talerul aunt egali cu 539 aspri. Pentru ca, plecnd dela
aceast baz, considerata drept un bir s se ajung6 Intr'un an la
23.000 de aspri, inseamna c stenii au plAtit aproape 43 de biruri
In acel an (exact 42,671). Era, Inteadevr, mult; birnicii ddeau
o mare parte din venitul lor vistieriei; uneori, ddeau chiar din
avere, fiind nevoiti vanda vitele i Insui pmntul
Nu trebue s ne in.chipuim lush ca." presiunea fiscal a fost
neintreruptd In tot acest rstimp de peste dou secole. Perioadelor
de mare apdsare le-a urmat aproape intotdeauna perioade de
destindere; ele erau neap6rat necesare deoarece, altfel, satele
se risipeau i vistieria 1i vedea sczand catastrofal veniturile.
Dup Matei Basarab, a arui politic6 financiar n'a cunoscut
ezitri, a urmat o destindere sub Constantin erban Basarab;
dup Constantin Brancoveanu, unul din cei mai abili financiani
ai noqtri care, dup parerea contemporanilor, transmis prin pana
italianului Del Chiaro frtia s jupoaie oaia, f'r s'o faa ssa. tipe
sapeva pelar la gazzuolo senza farla gridare ), au urmat unele
uufri simtitoare, In special desfiintarea 4 vdcdritului. Tot ast-,

www.dacoromanica.ro
636 ORGANI7AREA FINANCIARA

fel si in Moldova, aprtsarea din a doua domnie a lui Mihai Ra-

covita (1707-1709) e compensata prin destinderea de sub ur-
masul sau Neculai Mavrocordat, dupa cum sporirea drilor sub
cei doi Callimachi loan Teodor i Grigore e urmata de sea-
derea lor sub gospodarul Grigore al III-lea Ghica. Unele dari
ap'satoare, care provocasera mari nemultumiri asa de pilda
vdcdritul i cunita, ambele privind cirezile de vite i caii sunt
desfiintate prin blestem ; nevoi urgente si considerabile aduc insa
dup catava vreme reinfiintarea lor.
Cu privire la perceperea darilor, alturi de procedeul colectiv
al cislei, constatam aplicandu-se acum, in anumite perioade,
procedeul individual al pecetluitei sau hdrtiei (azi am zice al rolu-
lui personal!). Cisla avea avantajul suma global de
plat pentru un sat repartizandu-se asupra locuitorilor lui de catre
sfatul batranilor i acestia cunosteau bine situatia materiala a
fiecarui consatean nu se comiteau abuzuri sau nedreptati: dadea
fiecare proportion.al cu averea. Sau, ca sa intrebuintam o defi-
nitie din vremea lui Constantin Mavrocordat, cisla iaste bun
ca, cine pe ce are, pe aceia d *. Prezenta Ins i un dezavantaj
pentru vistierie, deoarece ea favoriza tdinuirea birnicilor fugiti din
alte parti i asezati in sat. Inteadevar, cu cat erau mai multi
locuitori IntFun sat, peste cei pe care-i fltia vistieria i In raport
cu care fixase suma globald cu atat cota ce reven.ea individual
se micsora. Locuitorii aveau deci interes sa primeasca pe cei fugiti
din alta parte si tainuiasc. Procedeul pecetluitei sau hartiei
insemna impunerea individuald : el producea mai mult vistieriei,
deoarece evaziunea era mai dificila, satenii ne mai avand interes
ad tdinuiasca pe straini; dadea nastere Ins i la favoruri i ne-
dreptati, agentii fiscali putand impune dupa aprocierea lor,
apreciere influentata de daruri, rudenie, prietenie sau resentimente.
In Muntenia, prima impunere individuala pe care o cunosc e din
vremea lui Mihnea Turcitul (1577-1.583 si 1585-1.591). Nepotul
acestuia, Alexan.dru Coconul Intarind, la 24 Iulie 1624, o mosie
in Ciobartesti, judetul Sacueni, arata c proprietarul o stapanea
cc Inca din zilele mosului domniei mele, Mihnea Voevod, de cdnd
era birul pe nume . S'a revenit apoi la sistemul impunerii colective,
pe care Matei Basarab o parseste din nou In folosul impunerii
individuale, mai favorabila. vistieriei.

www.dacoromanica.ro
 REFORMELE FI SCALE 637

Intarind In 1645 o slugilor o sale Preda gi Udrigte din irineasa

satul Daegtii din Valcea, Cu rumanii, Voevodul arata ca acegti
rumtlai o fost-au megiagi cu toata mogia lor Inca mai denainte
vreme. Deci cand au fost acum In zilele Domnii mele, deaca m'au
adus Dumnezeu aicea In teara la cinstit scaunul stramogilor
Domnii mele, iar Domnia mea taut-au samd Virdi de i-au pus
talere, cinef pre capul lui. Deci acefti oameni ce scriu mai sus de in
allatu-s'au ci ei la sama scripturii in sat in .,Sirineasa fi
li s' au scris numele lor acolo in . irineasa cu 5 talere. Deci ei ca negte
oameni rai gi fugan, neInvatati a BA suferi cu bir dup capul lor,
n'au vrut sa gag plateasca birul gi toate dajdile unde i-au
apucat sama, ce tot au umblat fugan i de In sat In sat gi dajdile
lor au ramas In spinarea slugilor domniei mele ce scriu mai sus,
de le-au tot platit ei dela casa lor, fr voia lor, cu bani gata i cu
vite, cu vaci, cu boj, cu cai i cu oi gi cu stupi gi cu haine, pAna
gi cartile gi odajdiile besericii au luoat, de n'au ramas cu nimica,
pana s'au umplut multa sama de bani, 29.000, de au dat pen.tru
dangii, de au ramas numai cu sufletele . De aceea, Domnul le da,
In schimb, satul Daegti, proprietatea celor fugiti. Documentul
inedit, relatand cele de mai sus, se an' la Arhivele Statului; el
face parte din documentele man.astirii Dintr'un lemn. In Moldova,
impuneri individuale, pe hartii , au facut, Intre altii, Dumi-
trap Cantacuzino (1673-5) gi una din cele mai apasatoare
Gheorghe Duca, intr'a treia domnie (1678-1684).
Din cauza Inmultirii darilor, deci a greutatii Incasarii lor, la
termene prea apropiate gi de un personal prea numeros, pe de alta
parte din cauza necesitatii introducerii de noui norme, noui pro-
cedee gi noui Impartiri, In legdtura i cu schimbarile administrative,
sociale gi economice, unii domni au simIit necesitatea modificarii
organizarii financiare i au procedat la reforme fiscale. Cele mai
Insemnate din aceste reforme au avut loe, In Muntenia, sub Matei
Basarab (1632-1654), Constantin Brancoveanu (1688-1714), Ni-
colae Mavrocordat (1719-1730), Constantin Mavrocordat gi Ale-
xan.dru Ipsilanti (1774-1782), iar In Moldova sub Dumitragco
Cantacuzino (1673-1675), Antioh Cantemir (1695-1700), Cons-
tantin Mavrocordat (1741-1743) i Alexandru Moruzi (1802-1806).
Matei Basarab a urmarit o politica' fiscala riguroas. A cautat
asigure Incasari importante 0 regulate, pe de o parte spre a

www.dacoromanica.ro
638 ORGANIZAREA FINANCIARA.

putea face NA cererilor turceti, pe de alta parte spre a avea c-u ce

Intrqine oastea insemnata Cu care vi-a cucerit ,mai hit& tronul,
a respins apoi atacurile repetate ale lui Vasile Lupu i a impus
tot timpul respect Pogii. Tocmai In vederea sporirii incasarilor
fiscale, a introdus Matei Basarab aa cum am aratat mai sus
impunerea individuala cinei pre capul lui , In locul impunerii
colective a cislei. Tot In acelai scop, n'a pernais scaderi sau am&-
nari la plata darilor. Cine nu putea plati, trebuia valid&
moia ; de aceea constatam, In timpul acestui voevod, o serie de
sate de moneni care ajung ruman.i, ii valid adica pamantul
libertatea. Se poate afirma ea exista, in privinta aceasta, un para-
lelism intre politica fiscala a lui Mihai Viteazul i aceea a lui Matei
Basarab.
Domnia lui Constantin Brancoveanu are o deosebita insemna-
tate sub raportul organizarii financiare. In aceasta vreme se intro-
duce pentru intaia data o dare generala in bani asupra vitelor
mari: e vestitul i pe nedrept hulitul kidirit; tot acum se face i
prima reforma' fiscala In sensul simplificcirii, a reducerii marelui
numar de dari. Introducerea vacaritului are loe In 1689, aa dar
chiar In cursul primului an de domnie: Acest prim ari a fost Tara
indoial, cel mai greu, In ce privete finant,ele, din intreaga sta.-
panire a lui Brancoveanu. Turcii, din cauza razboiului cu Austriacii,
cer sume importante: ele sunt evaluate, In scrisoarea contemporan
din 8 Februarie 1690 a postelnicului Mihai Bajescu, la de cinci ori
haraciul obinuit adica la 1.500 de pungi. Admitand chiar o oare-
care exagerare a cifrei, fapt este ca s'a dat ca malt peste haraciul
obinuit ; numai ala se explica de ce Poarta scutete Tara Roma-
neasca de haraci pe anul urmator, 1690. Se adaog apoi contri-
butia foarte ridicata, In bani i zaherea cronica lui Radu Po-
pescu o evaluiaza la 700 de pungi ceruta de Ducele de Baden,
comandantul armatei austriace venite s ierneze In tara.. In sfrit,
ca i cum n'ar fi fost de ajuns, bantuia i ciuma, navalisera
lacustele. lute asemenea strmtorare, Bran.coveanu este nevoit
sa recurga la o dare nou ; pentruca avea nevoie de sume impor-
tante, el hotarate ca aceasta dare sa fie impusa asupra vitelor
mari boj, vaci, cai i bivoli care constituiau averea mobila
de capetenie. Nu era rimen i scutit: nici boier, nici manastire,
nici bresla: toti trebuiau sil dea Gate un ort adica 33 de bani

www.dacoromanica.ro
 VACARITUL 639

de cap de vita. Neculce afirm eri s'ar fi luat mai mult cate un
tult de vit i cate doi orti de cal, nu stim Ins cat temeiu se poate
pune pe informatia lui. Fapt este cs si mai tarziu, In 1705, cand,
dup o Intrerupere de cincisprezece ani, vAcritul se reintroduce
sub numele de seama a doua pe vite , se pltea tot numai un
ort ; in anii urmatori nu putem preciza cand, se pare MA' c'
inainte de 1710 suma sporeste Cu o treime, adic dela 33 la 44
de bani. Rspunzand, la 13 Ianuarie 1707, sfatului cettii Brasov,
care ar fi vrut ca vitele din Ord ale Brasovenilor s nu fie impuse,
Brancoveanu relev caracterul general al acestei dri, fra pri-
vilegii sau exceptii. Incepand Intai dela noi Inine spune
Domnul vitele noastre ce avem domnesti le pltim, i told
boierii cei mari i mnstirile toate i arhiereii i toti dela mare
pan la mic... nimnui mcar o vita nu se scuteste . lar In 1.713,
Dechemvrie 26, aducand la cunostinta Intregii tdri nouile obligatii
fiscale pentru anul urmtor cate 44 de bani de cap de vit dar
si o taxd fix de 66 de bani de contribuabil Bran.coveanu insistA
asupra caracterului echitabil pe care-I are vcritul, fiind propor-
tional cu averea. Pentru multele psuri ce au cAzut asupra trii
explicd el n'am putut gsi alt dajde mai cu dreptate i 86 iasd
surn de bani ca s' putem face trebile i poruncile, ci am socotit
c la aceastei dajde cine are mult del qi mai mult, cine mai are puf in,
dei ci mai puf in i ajutA cu totii, dup putint, cu dreptate . Toc-
mai din cauza cri aceast dare se aplica Mil exceptie, tuturor pro-
prietarilor de vite i in raport direct propor(ional cu n.umrul vitelor,
ccritul poate fi socotit, Entr'adeviir ca darea cea mai chibzuit
mai echitabilei din trecutul nostru, Dac totusi el a starnit atatea
nemultumiri, dac cronicile sunt pline de aprecien i extrem de defa-
vorabile Neculce 11 calific drept obiceiu ru i spurcat ,
ran f'r de leac ce se chiam lepra sau fistula In pantice
dac a fost desfiintat, In repetate randuri, atat 1ntr'o 1,ar cat
In cealalt, cu blesteme cumplite i cu afurisenie, pentru ca totusi
sub imperiul necesittdi sri se reinfiinteze, faptul se explica prin
aceea cri el lovea Alai ales In proprietarii mari boierii i mAnas-
tirile deoarece acestia aveau numeroase cirezi de vite si her-
ghelii de cai. Dar atat boierii cat i mnstirile nu erau 1nvtati
sri prteasc6 dri pa avere, fiind scutiti de ele, potrivit unei 1nde-
lungate tradi0i. De aceea, cand se rupe 4ceast6 traditie, and
13

www.dacoromanica.ro
640 OR GANIZAREA FINANCIAR

sun.t i ei impui, i Inca greu, deoarece i averea era mare, pro-

testul e natural. Daca el se face Intr'o forma mai vehementa In
Moldova, aceasta se datorete faptului ca Inteadevar aci impu-
nerea e mai ridicata. Constantin Duca, ginerele lui Brancoveanu,
introducand dupa pilda socrului sau vacaritul peste Milcov,
In toamna anului 1694, hotarate sa se plateasca de vac& i de
bou eke un zlot, iar de cal cate un leu, ceea ce inseamna cam de
trei ori mai mult decat In Muntenia. Intelegem acum de ce, cand
un domn voia 86 -i faca atmosfera buna printre boieri i clerici,
desfiinta vacritul. E ceea ce va face, Indata dupa suirea, In COR-
ditii atat de penibile, pe tron, stefan Cantacuzino, succesorul lui
Brancoveanu. Actul de desfiintare al vacaritului a fost citit la
18/29 Aprilie 1714 in biserica Mitropoliei, In fata boierilor, a cle-
rului i a n.orodului, iar catastifele cuprinzand socotelile acestei
dari au pus... de le-au ars In mijlocul Curtii domneti, de le-au
vazut toti . Bucuria a fost insa de scurta durata deoarece, in
1717, Ion Mavrocordat reinfiinteaza vacaritul. Peste un deceniu
i jumatate se ajunge chiar sa se ja cloud veicdrituri anual. Grigore
Ghica, in hrisovul din 17 Iulie 1733, spune: Mutandu-ne cu domnia
dela cinstitul scaun al "'aril Moldovii la cel de mare cuviinta scaun
al Tarn Ungrovlahiei, am gasit domnia mea un obiceiu de multa
stricaciune tarai acetia care (pentru ca sa nu defaimam) poate fi
domnii cei denaintea noastra 1-au facut de sfaturi rele, dela o
seamei de vreme incoace a fi cloud vddirituri intr'un an, care obiceiu
fiind pricina de multa paguba tarai i de saracie pamntenilor...
am socotit domnia noastra a dezradacina aceasta rea i nefolosi-
toare i de mare stricaciune rnduiala . De aceea desfiinteaza
vacaritul al doilea, lasnd numai unul pe an.
Reforma fiscala a lui Brancoveanu In ce privete reducerea
numarului mare de dari are loo In primavara anului 1701. Am
aratat mai sus, dupa condica oficiala a vistieriei, cele patruzeci
fi cloud de dari incasate In 1696: e numrul maxim pe care-1 con-
stet ; In anul preceden.t, 1695, el fusese de 38 de dari, in 1694,
de 35. In 1697 gasesc 40 de dari, in 1698, 37. Incasarea tuturor
acestor dari, la intervale atat de scurte cate 3-4 pe luna, uneori
chiar 5 insemna nu numai alergatura multa, socoteli numeroase
dar i un spor de greutate pentru contribuabili. Inteadevar, acetia
trebuiau sa plateasca, pe langa cifra impozitului, i cheltuelile de

www.dacoromanica.ro
 REFORMA LUI BRANCOVEANU 641

percepere sau reisura, apoi trebuiau sa fac diferite daruri In na-

tura' in special alimente pentru Intretinerea agentilor fiscali
ksi s-i gzduiasca. 0 reducere a numrului darilor i. o Incasare a
lor la intervale mai deprtate Insemna deci o uurare a contri-
buabililor, in special a contribuabililor de rnd din sate, aa zigii
birnici. Inteadevr acetia plteau num'drul cel mai mare de cCe, i.
In 1696 de pilda, din cele 42 de dri, birnicii plteau 40, breslele
11, iar satele cu ruptoare, oraele i sloboziile numai 5. Dar uu-
rarea pentru birnici mai provenea i. din Imprejurarea ca obliga-
tiile celelalte fiscale, in afara haraciului i a smilor, disprnd,
sumele provenind din ele inglobndu-se deci In acestea din urm,
care erau pleitite $i de bresle, rezulta, implicit, o mai just repartitie,
aa dar o scdere pentru birnicii de rnd. In timp ce in 1700, bres-
lele pltesc 151, 656 talen i iar birnicii 306, 418, raportul intre ele
fiind de 1 fat de 2,02, In 1701, in primul an al reformei, breslele
vor plti 188.016,50 talen i iar birnicii 350.851,50, raportul fiind de
1 fat de 1,86. Dei cifra global a drilor este superioar celei
anterioare ref ormei i. de sigur aceast cretere a Incasrilor
a fost unul din scopurile reformei totui repartitia lor e mai
echitabilei , sarcinile sunt repartizate mai just. Brancoveanu Intre-
prinde deci reducerea numrului drilor dup primul trimestru al
anului 1701. In timp ce In Ianuarie, Februarie i. Martie se con-
tinn cu incasarea birului mrunt de Ora, birul lunar, i a celor-
lalte obligatii fiscale Incepind din Aprilie constaam numai patru
dri principale n.umite Seama a doua (25 Aprilie), seama a treia
(10 Iulie), vel seama (1 Octomvrie) i Haraciul (12 Dechemvrie).
Toate celelalte obligatii dispar, afar de randuiala cailor * care
se incaseag la 25 Aprilie i de rnduiala untului* pug numai
pe mnstiri. In 1702, gsim aceleai dri principale, cu deosebire
c' seama a doua se incaseag In cloud' rnduri, data la 20 Februa-
rie, a doua oara la 20 Dechemvrie. Din obligatiile celelalte, mai
rmne iarkii 4 randuiala cailor i. untul*, la 1 Aprilie i una ex-
ceptionala pentru solul englezesc * dup 1.0 Mai.
Simplificarea era considerabil. Din nefericire ing, In situatia
In care se gsea -tara, cu greuttile care se iveau necontenit din
afar, cu exigent,ele tot mai mari ale Turcilor, ea n'avea A dureze
mula vreme. Chiar in 1703 se produce un fapt care Inseamn
o sporire considerabil a cheltuelilor. E vorba de chemarea lui
136

www.dacoromanica.ro
 G42. ORGANIZAREA FINANCIAR

Brancoveanu la Poart, chemare provocat in special de intrigile

adversarilor constantinopolitani; ea are drept urmare sporirea
haraciului cu 240 de pungi anual. Ceea ce insemna stricarea echi-
librului financiar existent, inmultirea i sporirea drilor. Conse-
cinta direct:6 va fi reintroducerea, la inceputul anului 1705, a
vcritului, sub numele de seama a doua pe vite . In scrisoarea
sa din 23 Ianuarie, adresat Braovenilor, Brancoveanu afirm
aceastei da/de numai estimpu va fi, iar (land Dumnezeu s mai
rsuflm den greul ce ne aflrn, alt data' aceast dajde nu
va mai ei . Ndejdea Domnului rmase ins deart; vcrituL
fu scos i In anii urrratori ha chiar mrit, dela 33 la 44 de bani
iar in 1713 i se adogase, dup cum am vzut, i o dare fix6
pe cap de contribuabil, indiferent de avere, de 66 de bani.
Trebue s addogm c nici repartizarea mai just, obtinutil
prin reforma din 1701, nu putu fi mentinut. Chiar In an.ul ur-
maor, 1702, aceast repartizare se schimb din nou In favoarea
breslelor care plAtesc 138.796 talen i in timp ce birnicii 319.768,50.
Schimbarea se accentueaz5. i mai mult in 1703. Dei condica
nu cuprinde toate ddrile impuse, din cele existente se vede c.a.,
In acest art, breslele dau 132.027,50 talen i iar birnicii 310.021.
Necesittile i interesele erau i de data aceasta mai tari deck,
intentille binevoitoare fat de mas. E un fenomen care se va
repeta In istoria financiar a Principatelor; din cauza lui, chiar
reformele cele mai 'Dune, cum vor fi de pild acelea ale lui Con-
stantin Mavrocordat, nu vor putea da rezultatele ateptate,
tprii lor inii fiind obligati s le calce.
Inc Inainte de Constantin Mavrocordat, tatal su Nicolae
reven.ise, In 1723, la msura lui Brncoveanu, hotrind ca birul
s se plteasa In 4 sferturi; el Meuse i o nou impunere pe sate,
pe temeiu de ruptoare adicd de invoiald, tinnd seam de nu-
mrul corttribuabililor i de averea lor, suma globala urmnd
a fi repartizat apoi de con.tribuabili intre ei, prin cisl. Dar In
1728, din cauza inconvenientelor legate de acest sistem (vezi
mai sus, p. 636), el trebue s revin la sisternul cellalt al pecet-
luiturilor individuale.
Constantin Mavrocordat, in cele zece domnii ale sale, a des-
fdurat o Sating activitate reformatoare i in domeniul organi-
zrii financiare. Prima msurd In acest sens o ia In, 1733, In Mol-

www.dacoromanica.ro
 RUFORMA LUI C. MAVROCORDAT 643

&Iva, cand hotdr4te scutirea manastirilor de dajde; ultima are

loc In 1758, In Muntenia, cand el unified impozitele sub numele,
transmis noud de generalul Bauer, de socoteli generale ;
romnete va fi fost poate sama obteasca . Masurile financiare
ale lui Constantin Mavrocordat se Intind deci pe un interval de
25 de ani. Cele mai Insemnate i cele mai numeroase stint luate
In a treia domnie din Muntenia (1735-1741) i anume In anul
financiar 1739-1740, cand voievodul iscalete, la 7/18 Februarie
1740, vestitul su aezamnt (vezi si vol. III, 1, editia
p. 256); de asemenea, In domnia imediat urrnatoare din Moldova
(1741-1743) cand el aplied acolo chiar dela inceput mdsurile
luate In Muntenia. Se poate vorbi, pentru aceti ani, de adeva-
rate reforme financiare.
El desfiinteaza, In primul rand multimea de ddri personald
(poclonul steagului, seama mare i cea mica sau haraciul, pe-
theul bairamului, pecetluitul, etc.), lnlocuindu-le cu o dare fixa
de zece lei pe an de cap de contribuabil, prtibila In patru sfer-
turi de &Ate doi lei i jumatate, adaogandu-se la fiecare sfert cate
zece bani In Moldova cate cinci parale, adica cincisprezece
bani drept rasura pentru strangatorii darii. Din zece trani,
unul platea pe jumatate adica numai cinci lei pe art. Facndu-se
recensamntul contribuabililor in vederea aplicarii noului sistem,
s'au gsit 147.000, afara de bresle.
Constantin Mavrocordat desfiinteaz de asemertea unele din
ddrile pe avere i anume vaceiritul i pogondritul; hotarlrea e cu-
prin.sa In articolele 9 i 10 ale aezamantului su din 1740.
In schimb, urea oieritul la 16 bani de oaie iar vinariciul dela 1
la 5 bani de vadra. Urea de asemenea, prin firman Imparatesc,
pretul sarii.
O latura Insemnata a reformei lui Constan.tin Mavrocordat
consta in precizarea scutirilor i obligatiilor fiscale ale diferitelor
categorii sociale, potrivit cu noua impartire pe care a introdus-o
el. Astfel pe boierii de clasa intai sau velii, In numar de nou-
sprezece, dela ban 'Ana la clucerul de arie, precum i pe unnaii
lor numild neamuri Ii scutete de once dare; pe boierii de clasa
a doua i pe urmaii lor mazili Ii scutete de dijmarit i de
vinarici. Manastirile i preotii stint scutiIi de dajde adica d e
clarea fix anuala; dimpotriva, se suprimd avantajiile de care se

www.dacoromanica.ro
644 ORGANIZAREA FINANCIAR

bucurau diferitele bresle de subalterni ai marilor dregatori vis-

tiernicei, etrarei, paharnicei, postelnicei, comiei, etc. alca-
tuite din locuitori ai satelor, Inglobandu-i In regimul obinuit
al contribuabililor tarani. Se poate spune c. Mavrocordat, prin.
aceasta masura, a pus, de fapt, capat existentei acestor bresle
care avuseser6 un important rol in armatura militara, adminis-
trativa" i fiscala a tarii. Desagregarea lor inseamn.' in acelai
timp desagregarea elementului de capetenie al vechilor n.oastre
armate curtenii. De altfel e foarte probabil c tocmai slabirea
puterii noastre militare, incepand dela Bran.coveanu incoace,
faptul ca, sub Fanarioti, nu mai era nevoie de o forta armata,
iniiativele In materie de politica extern.e disparand complet,
fi determinat pe Mavrocordat s ja aceasta masura care-i sporea
veniturile. In aceiai directie, trebue notata i Imputinarea slu-
jitorilor adica a soldatilor permanenti i a agentilor executivi
icioglani, arma'ei, aprozi, agiai cei suprimati fiind de ase-
menea inglobati In regimul obinuit al contribuabililor. In sfalit,
el unifica i birul rumAnilor care era mai scaut cu acela a
contribuabililor de rand, al birnicilor. Prin aceasta unificare,
vistieria, evident, catiga. Rumnii nu plates mai mult deoarece,
mai inainte, ei ddeau steipeinilor lor, sub diferite forme, diferenp
pe care o dau acum vistieriei. Cei care pierdeau prin noua masur."
fiscala erau stapanii rumnilor, adica dregatorii, manastirile i
boierii de Ora. Pentru a compensa pierderea acestora, Mavro-
cordat le acorda un numar de scutelnici, adica de tarani care nu
mai platesc dare vistieriei, in schimb le dau lor, acestor stapani,
cate 2 lei pe luna sau 24 lei pe an.. Si mai inainte fusesera scutelnici,
adica locuitori care nu plateau vistieriei, dar aceasta situatie
privilegiata a lor era urmarea serviciilor militare pe care le pres-
tau ; aa, de pilda, scutelnicii deba hotarul spre Moldova (vezi
mai jos, p. 760) Numarul scutelnicilor acordati de Mavrocordat
e in raport cu insemnaatea dregatoriei sau manastirii respec-
tive. Astfel, In Muntenia, in preajma razboiului ruso-turc din
1768-1774, vel banul, vel vornicii, vel logofatul i vel vistierul
au cate 70 de scutelnici fiecare, deci ate 140 lei lunar sau 1.680
lei anual, vel clucerul numai 50 de scutelnici, deci 100 lei lunar
sau 1.200 lei anual i aa mai departe. In Moldova, potrivit mar-
turiei lui Neculce, marii dregatori primesc cate 50-60 de scutel-

www.dacoromanica.ro
 REFORMA LIJI C. MAVROCORDAT 645

niel; ceilali, precum i mazilii, cate 20,10 sau mai putin, dupa
rangul respectiv; vaduvele boierilor primesc i ele un numar
de scutelnici, dupa dregatoriile pe care le avusesera sotii lor. In
genere, numarul scutelnicilor atarna de bunavointa domneasca.
Singurii desavantajati In urma unificarii fiscale a lui Constan-
tin Mavrocordat au fost boierii mici de tara, proprietarii rurali
care nu ajunsesera la dregatorii; lor nu li se dau, in mod obinuit,
scutelnici. De altfel, potrivit nouii conceptii a Domnului refor-
mator, boierli sunt acum numai cei ce au slujbe sau dregatorii
precum i urmaii lor.
Prin imificarea birului rumanilor cu acela al contribuabililor
de rand i prin infiintarea scuteinicilor s'a grabit .1 uurat des-
fiintarea rumaniei. i MA' reforma fiscala a lui Constantin Mavro-
cordat, ce-i dreptul, curentul era In sensul acesta; numarul ru-
mMailor era in scadere corttinua de peste trei sferturi de veac,
din vremea lui Mihrtea al III-lea (vezi mai jos, p. 721). Tranii
liberi, pe de alta parte, datoreaza i ei muncci stapanilor de moii
i. anume din ce In ce mai multa, aproape cat rumanii. Trasatura
esentiala deosebitoare se atenueaz deci tot mai mult. Aa ca
atunci and se produce unificarea fiscala i, ca o compensare,
infiintarea de scutelnici, ratiunea de a fi a rumanilor capata o
ultima lovitura. Institutia, intrata In declin in a doua jumatate
a secolului al XVII-lea, piere dela sine, f Ara convulsiuni sociale;
nu s'a pastrat cel putin nu cun.oatem pana acum niciun
protest Impotriva desfiin.tarii ei.
In sfarit, trebue notata unificarea vistieriei tezaurul sta-
tului Cu cmara tezaurul Domnului veniturile ne mai mer-
gand, ca pang.' aturtci, in dou locuri deosebite, ci strangandu-se
Impreuna; dupa efectuarea tuturor cheltuelilor, in tara ca i la
Stambul, tot ce ram'nea era al Domnului,
Mihai Cantacuzino, In lucrarea sa publicata de fratii Tunusli
i utilizata atat de Bauer cat i de Dionisie Fotino, afirma ea,
in urma reformei financiare din 1740, 4 tara a intrat In bung
randuiala, mergea spre sporire i se adunau inteinsa locuitori
de peste Dun.are i din Ungaria .
Totui, din nefericire, sub presiunea nevoilor financiare, in
special a exigentelor turceti, nici Mavrocordat insui, necuta
succesorii sai, nu putu sa respecte in tot-ul masurile pe care le

www.dacoromanica.ro
646 OREANIZARA FINAT4CIAR

luase, Astfet, trebui 85. sporeasca num'rul . sferturilor ; in dnin=

nia a cincea (1756-1.758), ele ajunsesera la 12. Tocmai de aceea;
pentru a evita o asemenea anomalie, hotarl Mavrocordat in 1758.
desfiintarea numeroaselor s-ferturi si a altor dari lnlocuirea
lor printr'un nou impozit, platibil iar de patru ori pe an si numit,
In lucrarea lui Bauer socoteli generale .
Dar nici nouile sferturi nu pot fi mentinute. Urmasul su in
scaun, Scarlat Ghica (1758-1761), rnareste numarul tor, iar Ma-
vrocordat 1nsui, in a sasea domnie (1761-1763), trebue sa calce
regulile ce stabilise, deoarece nevoile sunt tot mai mari; nitre
altele, trebue pltit, incepand din 1761, noul dar anual numit
zaigea, In valoare de 625.000 lei, dintre care 500.000 revin Sul-'
tanului iar 125.000 marelui vizir.
O nou reforma financiara face Alexandru Ipsilanti (1774
1782). El Inlocuieste sferturile, care se inmultisera iar, prin patru
sami Intocmai ca pe vremea lui Brancoveanu; una din ele e
destinata platii haraciului, celelalte trei, de cate un galben fie-
care, acoperirii cheltuielilor generale.
Pe vremea lui loan-Voda Caragea se incearca a se introduce
in codicele de legi al acestuia, aparut In 1818, dispozitiile privind
impOrtirea pe categorii a boierilor si a urmasilor lor precum
scutirile de dari de care se bucura. In.tr'un ariteproect al legiuirii
se prevede, In capitolul 8, despre liberi , ca boierii, dela ban
pana la clucerul de arie, precum i vaduvele acestora nu platese
dare, nici oierit, dijmarit i vinarici; cei dela clucerul de arie in
jos, boierinasii, neamurile precum i vaduvele lor nu platesc dare,
nici dijmarit i vinarici, plates lnsa oierit ; In sfarsit, mazilii nu
platesc dijmarit nici vinricb, platesc insa oierit precum i darea
In cruce , hotartta prin carte domneasca. Aceste dispozitiuni
n'au limas Ins n textul definitiv, promulgat de voievod, fie c'
ele se deosebeau intru Cava de situatia de fapt, fie ca nu s'a so-
cotit potrivit a se legifera situatii de ordin fiscal care puteau fi,
sub imperiul necesitatilor, schimbate de pe un an pe altul.
In Moldova, prima reforma financiara de seama din veacul
al XVII-lea are loo sub Dumitrasco Cantacuzino. Acesta, spre a
suprima evaziunea fiscala care luase, In urma campaniilor in Po-
lonia din ultimii ani, proportii considerabile, schimba, in iarna
lui 1.674-1675, sistemul de impunere, inlocuind cisla, pe sate,

www.dacoromanica.ro
 REFORMA LUI M4'11011 OANITEMIR 547

prin hartille * sau 4 pecetile individuale. Face, cu alte cuvinte,

acelasi lucru ca Matei Basarab h Muntenia (vezi mai sus, p, 637).
In acelasi timp, el unifica, In fapt daca n.0 In drept, cmara cu
vistieria. i cati bani venea din teara povesteste cronica
nu-i tramitea la Vistierie sa-i strang dui-A obiceiul %rii, ci-i
numara el singur i-i strngea in casa la dnsul . Aceiasi msura
o va lua, In secolul urmator, Constantin Mavrocordat In Mun-
tenia.
O alta reform inSemnata face Antioh Cantemir In ultimul
an de stapanire al primei sale domnii (1695-1700). Aplicand
acelas sistem al pecetilor sau pecetluiturilor , el stabileste, in
primvara lui 1700, pe baza de rupta sau intelegere, suma
globala pe care o va plti fiecare contribuabil in categoria din
care face parte, desfiintnd toate celelalte dari personale. El pro-
cedeaza deci la o simplificare si o stabilizare fiscala, asa cum va
face, mai trziu, Constantin Mavrocordat. Totdeodat, hotaraste
cu giuramnt mare ca plata sa se faca in patru sferturi ;
msura va fi imitata, In Muntenia, de Nicolae si Constantin Ma-
vrocordat. Urmrile reformei lui Antioh Can.temir nu intrziara
84 se arate: fugarii incepura a se intoarce cinei la locul su i
la mosia sa , .dup cuvantul lui Neculce. Din nefericire, Antioh
fu mazilit chiar in toamna acelui an iar urmasul sau, Constantin
Duca, nu-i respecta hotaririle: numarul sferturilor ajunse Ora
la opt intr'un an iar mazilii fura ingreunati cu dajdii grele si
dese . Rezultatul ni-1 povesteste tot Neculce: oamenii incepura
a se spariare i a fugire .
.Constan.tin Mavrocordat introduce si In Moldova reforma fi-
nanciar pe care o Meuse in Muntenia; dar si aci imprejurarile
fura mai puternice; regulile stabilite fura calcate; numrul sfer-
turilor fu sporit, ajungAnd, in urmatoarea sa domnie, la 12.
Pentru partea ultima a epocei fanariote e de semn.alat, In Mol-
dova, actiunea de sistematizare si centralizare pe care o intre-
prinde Alexandru Moruzi in a doua sa domnie (1802-1806). In
urma Intrebuin.trii tot mai frecvente a sistemului ruptei
adica a fixarii, pe bag de intelegere, a impozitului ce trebue
platit, existau, la inceputul veacului al XIX-lea, patru categorii
de atari' contribuabili: ruptasii, ruptele vistierieii ruptele cd-
mrii i mazalii ; ei plateau, cum se vede, drile lor atat la

www.dacoromanica.ro
648 ORGANIZAREA FINANCIARA.

vistierie cat i la camara. Alexandru Moruzi grupeaza toate aceste

trepte privilegiete* In.tr'un singur loe, numai la vistierie.
DArile noni. In fstimpul de peste dou secole din.tre moartea
lui Mihai Viteazul i rscoala lui Tudor Vladimirescu, documentele
i cronicile men.tioneaza circa 90 de nume de dari pe care nu le
Intalnisem In epoca an.terioara (vezi vol. II, editia IV-a, p. 56&-
571). Cele mai multe din ele aunt dri noui, despre care tim
precis c'nd i de cine au fost 1nfiintate. Se poate hag ca miele
&A fi existat i mai Inainte, fie cu nume schimbat, fie In documente
care sunt Erica inedite. Evident, aceste zeci de dari noui nu se con-
stata toate In acelai timp i In aceiai tara. Multe aunt tempo-
rare: Infiintate Inteun anumit moment, ele se desfiinteaza dupa
un interval mai scurt sau mai lung; unele apar In Muntenia,
altele In Moldova; tendirga este lima, In legatura i cu organi-
zarea foarte asemanatoare a lrilor i cu mutarea domnilor din-
tr'o parte In cealalta a Milcovului, de a se imprumuta inovatille.
Pricina Inmultirii darilor i a Ingreunarii lor trebue cautata,
primul rand, In exigentele din ce In ce mai mari ale Turcilor.
Acetia spores necontenit haraciul, 11 dubleaza apoi prin dife-
ritele daruri sau perheuri ce devin obligatorii, introduc sarcini
noui ca mucarerul mare i cel mic (vezi mai sus, p. 462), cer tot
felul de provizii, furaje i materiale de construc0e, gat pentru ar-
mata cat i pentru capitala imperiului, impun In sfarit, presta-
Iiuni de munci diverse.
Dintre drile noi, o serie Intreaga arata, chiar prin numele
lor, legatura directa' cu exigentele turceti. In aceasta categorie
numai pentru epoca lui Brancoveanu i n.umai In Munte-
nia, urmatoarele douazeci i opt: 1.. Lipsa haraciului , dare In
bani, care se lua pentru a se completa suma necesara haraciului.
In 1694, ea reprezinta 27,336 de talen i sau lei fata de 74.646 cat
era darea numita haraciu, aa dar mai bine de o treime din aceasta
din urma; In 1695, cifra e de 26771; In 1696, 27020; se platea
atat de birnici cat i de privilegiati sau bresle. 2. Adaosul hara-
ciului , care se lua dei numele e exact contrariu celui prece-
dent exact 1n acela scop. In documentul inedit din 24 Iulie
1714, aflator la Academia Romana, Stefan Cantacuzino scutete
pe preotii, diaconii i gr'maticii dela Biserica Curtii Domneti
din Bucureti de dari i slujbe i anume de haraci, de lipsa ha-

www.dacoromanica.ro
 DA.RILE CATRE TURCI 649

raciului, de adaosul haraciului, de vel seama... * 3. o Poclonul

steagului , dare luat la Inceputul domniei, and se primea stea-
gul de investitur; reprezin.t, In genere, o sum apreciabil.
4. Banii miriei (ate data banii mirisii), destin4i a plti
diferite obligatii atre fiscul imperial (In timp ce tezaurul par-
ticular al Sultanului, corespunznd cmrii noastre, se numea
hazna); darea se ridia In 1696 la 42.299,50 talen. 5. Birul sau
dajdea datoriilor care se lua In vederea achitrii datoriilor 11-
cute deobicei la Constantinopol; In 1696, el reprezinta 28.845
de talen, In 1697, numai 22.050. 6. Ploconul Impdratului
pentru darul care se fcea ill mod obligator anual Sultanului;
acest impozit pltit i de birnici i de breslai, insumeaz6 In 1695,
nu mai puIin. de 47.954,50 talen. In aceeaqi categorie intr alte
patru impozite anume. 7. o Ploconul Hanului tdaresc, 8. 4 Plo-
conul sultanilor atari, 9. Ploconul Vizirului 0 1.0. o Ploconul
chehaelii , probabil a chehaii Vizirului. Primul se Intalnete re-
gulat ; cifra lui variazA Ins: dela 21.048 de talen i In 1694, el trece
la 17.757 In 1697 pentru a sadea apoi la 6337,50 In 1.696 i la
4223 In 1697; In acest ultim an, e numit, e adefrat, ploconul
obinuit al Hanului . Inteun act din 8 Ianuarie 1701 pe care
Brftn.coveanu 11 da breslei de negustori braoveni din tar, acest
plocon apare sub numele de o poclonul (sic!) Hanului i a Sul-
tanilor adia. a Sultanilor ttari din Bugeac, ceea ce Inseamn.
i ei benefeciau de darul Domnului muntean. De altfel i in
condica Vistieriei in.taln.esc In 1696 plocoanele Sultanului, in sum*
de 5230 de talen, deosebite de ploconul Hanului. In Moldova,
darurile atre Sultani dateaza din vremea lui Ieremia Movil i
Vasile Lupu; Miron Costin n.e spune c cel dinti, In afar de
cele apte sate din Bugeac care urmau Fa hie de Calele Hanu-
lui , s'a legat o s-i dea din an In an daruri i miere (anul 1595);
despre cel de al doilea afirm c, In timpul nvlirii din 1650 a
Ttarilor uniti cu Cazacii lui Hmielnitchi, o atunci au legat Vasi-
lie Voda banii ce se dau Sultanilor den an in an .1 cabanit .
Cabanita era o haira scump domneasa, de blan; se purta la
ceremonii. Tot din timpul lui Vasile Lupu dateaz, in Moldova
i bairamldcul, pltit Portii cu prilejul srbtorii bairamului
(vezi i mai jos, p. 6871). Ploconul vizirului nu apare con-
tinuu; 11 gsesc, de pild, ha 1694 i apoi in 1697, lipsind In anii

www.dacoromanica.ro
 650 ORGANIZAREA FINA.NCiARA.

intermedian; suma e inSa mare; 55.463 de talen. prim,a (park

24.623 a doua era% Ploconul chehaii, intalnit o singura data in
condica lui Bran.coveanu, i anume in 1699, Noemvrie, nu repre-
zint' mult, cum e si normal de altfel: numai 2947,50' talen. In
1698, Mai, gasesc 11. Biru capichehaialii de oaste reprezen-
Vaud 1848, 50 talen; s'ar putea 86 fie tot una cu ploconul che,
haelii a; mai probabil lug sa fie o dare deosebita., mai ales ca in
eondic se face deosebirea intre plocon bir . 12. Dajdea_
T imiparului , mentionata In Aprilie 1700, e o dare speciala,
scasa pentru a implini poruncile turcesti in legatur cu cetatea
iii care-si avea resedinta pap de Timipara. De o natura asem.--
ratoare sunt 13. Banii V ozianilor , destin.ati cetatii dela Vozia
sau Oceakov, la gura Niprului; 14. Zahereaua Camenifei re-
prezentnd alimentele trimise in 1.695 in cetatea dela nord de-
Nistru (Karneniec-Podolsk) 15: 4( Boii Belgradului si 16. Ca-
rele Belgradului destinate puternicei cetati de pe Dunare, ale
carei aprovizionari veneau edema din. Muntenia. Tot in legatura
cu aprovizionarea cetAilor turcesti duriarene, in special a Bel-
gradului, este si 17. Birul pentru pesmed * (pesmet sau biscuit),
In valoare de 4650 de talen, scos la 15 Mai 1695. antierul naval.
turcesc din Giurgiu, unde se faceau construciiile si reparatiile
pentru flota de pe Dunare (vezi si mai sus, p. 568), beneficia
de nu mai putin de trei dari speciale: 18. Birul Ali Pafei ,
comandantul pntierului, sau birul qeicilor , KOS Cillei ani la
rand (1694-1698), din care se platea personalul conducator
lucratorii. 19. Dajdea cherestelei s numita un.eori ci Reinduiala
lemnelor lui Ali Pafa din care se procura lemnaria necesara
construirii seicilor ci celorlalte vase; in 1694, ea insumeaza 7200 de
talen. 20. Rdnduiala cdnepii pentru sfoara sau birul sforii din
care se Ikea sau se cumpara sfoara i odgoanele sau parmele
trebuincioase corbiilor; aceasta dare e trecuta in 1698 cu suma
de 8550 de talen. 21. Dajdia pentru hotarul Brdilei , scoasa:
In Februarie 1695, si reprezentnd 8845 de talen, a servit pro-
babil pentru plata cercetrii si restabilirii hotarului raielii Bra-
ilei ; se stie ca asemenea incalcari erau frecvente la toate raie-
lele dunarene.
Un grup aparte de dari 41 formau aaelea In Iegatura cu apro-
vizionarea impratiei, in special al Constantinopolului. In aceast

www.dacoromanica.ro
 DARILE CATRE TURCI 651

categorie intrau: 22. Reinduiala oilor impeireitefti n. Scoasa la

15 Martie 1696, ea prevede procurarea a 11.640 de oi, cate un
leu oaia; in acelasi an, la 1 Iunie, Conclica vistieriei mentioneaz5.
si 23, Dajdea casap-baqii adic6 a c6peteniei mdcelarilor dela
curtea Sultanului, pentru suma importana de 46.509,50 talen;
cu ea se cumpArau, probabil, restul oilor i vitelor necesare. Pen-
tru comparatie, ciam pasagiul din cronica lui Ioan Canta In
.care, relatAndu-se a doua domnie din Moldova a lui Constantin
Mavrocordat, se spune, intre altele, c in anul 1742 lui Casap-
!ow i s'au dat cAteva pungi bani, de au cump6rat oamenii lui
oi impardtesti . 24. Rdnduiala untului impeirdtesc prevede, la
25 Dechemvrie 1695, cantitatea de 444 de cantare de unt, a zece
talen i cnta.rul; la aceasta dare contribue atAt birnicii cat i bres-
lele. 25. Rinduiala mierii i cerii impeireiteVi apare regulat,
iu cursul lurid Septemvrie sau Octomvrie ; In 1694, ea este In
valoare de 621.3 talen; In 1695, mai mult cleat dublu: 13.416
talen; In 1696 scade la 5840 talen.
In afara de aprovizion.drile destinate Imp."ratului adic6
Sultanului, erau si acelea ale Hanului tat'aresc, din Crimeea.
condica vistieriei lui Brncoveanu gdsim trecut o dare de acest
lel si anume 26, Vacile $i oile Hanului sau pentru conacele
Hanului sau pentru conacele Teitarilor , in valoare total, la
1.5 Iulie 1694, de 14.616 talen i (2436 vaci a 5 lei una si 2436 oi a
1 leu una).
In leg5.tur cu transporturile si constructiile (la poduri, la
cetti, etc.) fcute in contul Turcilor, gAsim dou obligatii fis-
cale: 27. Rdnduiala carelor 0 28. Birul salahorilor . Cea
cuprindea indatorirea de a da un nurndr de care de trans-
port, gata de drum, avAnd adia si c6r5.usii respectivi. La 8 Apri-
lie 1695, rnduiala este de 241 de care, dintre care birnicii
,dau 195 iar breslele 46, In valoare tota15. de 15.665 de talen, ca-
rul complect revenin.d deci la 65 de talen i sau lei. Birul salaho-
rilor insumeaza cifre variabile, desigur dupd m'arimea lucrrilor
ce trebuiau executate. Astfel, In 1695, el este de 10.056 de talen, In
1696, de 12.815,50, in 1697 de 12,797 iar in 1698 de 17.234 talen.
Sumele pe care le iau Turcii, sub diferite forme, reprezint
pe vremea lui BrAncoveanu, circa trei sferturi din totalul venitu-
rilor Vistieriei, Astfel, In 1702, ei primesc 430.000 talen i sau lei,

www.dacoromanica.ro
652 ORGANIZAREA FINANCIAR

in timp ce pen.tru nevoile trii (1ntretin.erea otirii) Intretinerea

Curtii, cheltuielile vistieriei, solii, daruri la nuntile boierilor, etc.)
se cheltuiesc 1.17.000; in 1703, 481.000 fat de 123.000. ate
odat, proportia apropie chiar patru cin.cimi pentru Turci fat
de o cincime pen.tru tar; aceasta e situatia ill 1.701 cnd cifrele
sunt de 514.000 i 135.000 talen.

Vitele i caii, constituind o boggie principal:6 a trii, au fost

supuse, inca din primele vremuri ale organizrii de stat, la dife-
rite sarcini fiseale. Cu ajutorul lor se faceau transporturile sau
crturile pentru domnie, i anume podvezile sau podvoadele cu
boii iar crlturile sau, In slavonete, norma, cu caii, purtnd
aunare. (vezi i vol. II editia a patra, p. 567). Pentru transmite
rea grabnie a tirilor sau ordin.elor se Intrebuintau caii de olac;
pe de alta parte, satele erau obligate de a pacte caii domnefti
de a cosi fan pentru ei. Darea calului (o cal sei nu dea ) e amin-
tit in legtur Cu orgenii, cu curtenii i Cu cnejii cure mureau
Mea urma militar, lila din veacul al XV-lea. Mnstirile erau
impuse i ele la darea o calului domnesc Ne-o apune un act din
28 Aprilie 1634 prin care Matei Basarab 1ntrete lui Dragul
loget ocin In opleasatul din Prahova unde au fost btuti
Seimenii revoltati ai lui Constantin erban precum i o ti-
gana Aceasta din urma fusese a mnstirii Aninoasa, o dobn-
dise Irisa Dragul landa a plata el pe sfeinta mcInstire de calul
domnesc, cu toatei cheltuiala lui, 25 de ughi, In domnia lui Alexan-
dru Ilia voevod .
and nevoia cerea, fie In legatura cu prestatiunile fata de
Turci, fie cu nevoile otirii proprii, domnul putea impune t"rii
adica satelor i trgurilor FI procure un numr determinat de
cal buni. O informatie In sensul acesta ne-o d hrisovul, fr
data, dar dela Inceputul veacului al XVII-lea, al oraenilor din
Scheia (tin.utul Roma.n.), prin care ei se plng o de a noastre nevoi
i greutati i strAmbltli ce purure ne vin noao, pentru ni,ste cai
domnefti carile i-au aruncat pe toatcl (ara fi pe toate teirgurile
ac fi scl-i cumpere cai buni, gra# fi frumofi, sei fie de triaba Mei-
riei Sale Domnului fi a leirii Meiriei Sale . Orenii neavnd,
cumpruii un asemenea cal dela vel vistiernicul Nicoar Prjescul,
dandu-i, In schimb, o bucat din hotarul trgului.

www.dacoromanica.ro
 DARILE PE VITE 663

Pentru alimentarea curtii voevodului, exista, in sfrsit, darea

vacilor grase si a sulgiului . Unii Domni, In raomente de
stramtoare financiara, nu s'au sfiit 86 puie chiar dri foarte grele
asupra vitelor; astfel Iancu Sasu (1579-1582) a instituit zeciu-
iala boilor lar Aron Tiranul (1591-1592) a luat dela fiecare bir-
nic cdte un bou.
Nu e de mirare asa dar ca i dupa 1601, s'au infiintat o serie
de dari noi in legatura cu vitele mari (boi, vaci, bivoli) i cu caii.
Inca dela inceputul secolului al XVII-lea, con.statam, in Mun-
tenia, o dare care se lua asupra boilor. Printeun hrisov inedit,
din Septemvrie 1612, Radu Mihnea scuteste satul Calinesti al
manstirii Cozia de dari i anume de bir si de galeata si de fan
si de oierit si de oae uscata (oae seacal) si de ramatori i dijma-
ritul de stupi si de boi si de cal de olac... si de parcalabii dela
Rananic i sa fie In pace si de toate slujbele cate sun.t peste an...
Scutirea e repetata la 8 Ianuarie 1619 de &Are Gavriil Moghila,
pasagiul respectiv din formula de mai sus fiind: si de dejmrit
de ramatori, de stupi si de bou si de cal de olac... Faptul
aceasta obligatie fiscal boii este pus' ln.ga aceea a cailor
de olac sa in.semne oare ca e vorba de Indatorirea de a face pod-
vezi sau transporturi cu boli, indatorire pe care o constatara
dela Inceputurile vietii noastre de stat? E foarte probabil.
Intea doua domnie a sa din Moldova (1668-1672), Gheorghe
Duca se pare ea a scos darea numita ialopitd. Era o completare
a sulgiului, In sensul a se platea, la inceput, numai de catre curteni,
In timp ce sulgiul se plitea numai de catre taranii birnici. Mai
tarziu, e adevrat, ambele dari s'au generalizat, ne mai pastran-
du-se limitarile initiale. Motivul Infiinnii ialovitei numele, la
origine, In limba slava inseamna vaca stearpa se pare ca
e In legatur cu n.oile cereri de bani ale Turcilor la confirmarea
In' domnie din 1671 a lui Duca Vocla. and, la Inceputul lui 1684,
el e luat prizonier de un podgheaz i dus In Polonia, cronica amin-
teste reflec%ia un.ei tranci careia Duca Ii ceruse, pe drum, putin
lapte: N'avem lapte sa-ti dam ar fi spus aceasta, necunos-
candu-1 c au man.cat Duca Vod vacile dinIara., de 1-ar manca
viermii iadului cei neadormiti Iesirea aceasta violenta se re-
fera, desigur, la presiunea fiscala extraordinara din cea de a treia
domnie cand oamenii ajunsesera sa-si vanda vitele pe nimic

www.dacoromanica.ro
654 ORGANIZARFA FINANCIARA

boul doi galbeni si vaca un galben ; ea poate sa fie frig si

ecoul intarziat a,1 darii celei ni al ialovil,ei infiintate de
Duca in a doua domnie si care avusese drept urmare imputinarea
vacilor de lapte. Acelasi voevod, in cea de a treia domnie, (1678-
S4), scoate 'Inca o dare nou in legatura cu vitele, anume mor-
tasipia (prin turca din arabul: muhtesib, socotitor). Ea se per-
cepea la inceput asupra vitelor vandute in targuri; mai tarziu
s'a extins i asupra altor produse si marfuri, devenin.d un fel de
taxa asupra van.zarii. Dimitrie Cantemir In. Descriptio Molda-
viae (1716), defineste mortasipia drept taxa din tot ce se vinde
In pia cu numar sau cu masura . Hrisoyul acordat la 5 De-
phemvrie 1767 de catre Grigore Callimachi CAmpulungenilor
prevede inteadevar urmatoarele: Pentru celi ce au di vanzari
si due di \rand pre la targuri: sucmani, cergi, brai, catrint,
branza, lank s nu dea mortasipie, nici parcalabie. Iara pentru
vitili lot ci vor vinde la targuri sau ori uncle sa scuteasc morta-
sipia pi giumtate, adica numai partea lor, iara pi giumatate sa
dea cumparatorul . Prin urmare, mortasipia se platea pe din
cloud, de vanzator si de cumparator. Un document din 18 Fe-
bruarie 1797 ne arata la cat se ridica mortasipia: cate 24 bani
de toata vita: cal, iapa, bou, vaca ce s va vinde inteacel trg #
(Focsanii1); un alt document din 7 August 1818 da aceeasi cifra.
de 24 bani mi de toat vita adaogand ca ea este conforma cu
hotrarea condicli ce este in visterie cu pecete gospod . i in-
teadevar, condica oficiala de venituri i lefi din 1776, Septem-
vrie 1, prevede cifra indicata, Cu specificarea: rasa. 12 bani noi
s dea vinzatorul, si 12 bani s dea cumparatorul . Din Moldova
aceasta dare a trecut i in Muntenia. Intr'un dictionar de termeni
administrativi si de n.umiri geografice, alcatuit in Oltenia, sub
dominatia austriaca, in anul 1726, pe cat se pare, figureaza
termenul mortasipi cu explicarea, cam genetala, de n.omini
che servono alle tricesime . De fapt, mortasipia fiind o taxa
care se pltea la vanzare cumparare, poate fi considerata ca
un fel de vama (tricesima).
Similar mortasipiei moldovene este l in Muntenia, ierbeiritul
sau oluc-hacul. Il constatam documentar sub erbart Cantacu.-
zinc, care porunceste, la 19 Iulie 1.682, celor carii unablati pen-
tru oluchacul. sa aveti a lasarea in paace de oluc,hac oi 800 si

www.dacoromanica.ro
 DIRILE PE VITE C56

vite de vaci 30 (sic!) care Bantu ale priiatenului domnii mele Pater
Ian mini sd nu le bantuiti . Acest impozit se percepea asu-
ra tuturor vitelor vandute i anume aBa cum ne spun.e cartea
de oluc-hac data de Brancoveanu In 1695 de cal, de bou,
di bivol cilte bani 24 Bi di oae, di capral, di ramtor Po (cate I)
bani 8, precum leste obiceaiul . Platesc toti cei ce fac negut4-
torie de vite, inclusiv boiarii cei mari i manstirile, indife-
rent de n.ationalitate, roman au turc au tatar . Platesc, potri-
vit cartii din 1 Ianuarie 1713, Bi macelarii ce tae vite de valid
prin targuri domneSti in BucureSti 1 in TargoviBte i. prentr'alte
targuri.... pentrua i macel'arie s cheamA negustorie . Cuvan-
tul oluc-.hac este de origina turceasca i Inseam/16 suma dato-
rit .
()data cu in.troducerea poBtei, In a doua jumatate al veacului
al XVII-lea, se creiazti pen.tru birnici o nou" obligatie
fiscala: caii de menzil . Ei surd amintiti inteun document
moldovenesc inedit din 29 Mai 1696, dela Antioh Cantemir,
aldturi de o caii de olac , cunoscuti din vechi.
Condica oficial a vistieriei lui Constantin Drancoveanu arat
ca la 5 Septemvrie 1699 s'a ridicat darea numita boii curu(ilor :
ea a constat din 400 boj pretuiti la 4000 talen, cate zece taleni
bucata, Bi din 6150 talen i numerar, totul In Barcina birnicilor.
Judeand dup nume, aceast dare, Intalnia o singur4 data,
s'a perceput in leg'tura cu resturile oastei de curuti , ostaBi
unguri de sub Emeric Tkli, pretendentul la tronul Transil-
vaniei, oaste care, dupai ce luptase alaturi de Brancoveanu Bi de
Turci lmpotriva Austriacilor, la Trnegti, i apoi zabovise ca,t6va
vreme prin Muntenia, trebuise, in cele din urma, Ba fie scoaa
de prin sate uncle comitea tot felul de neorandueli i jafuri.
Pentru a plati datoriile pe care le Meuse la Constantinopol,
Cu prilejul lunii domniei de a doua In Moldova (1705-1707)
contribuind, cum spune Neculce 16comia noului vis-
tiernic Ilie Cantacuzino, scoase Antioh Cantemir o sumg de d'ri
noi Intre care corral- ritul de tot boul de negot cate un leu .
E probabil c acest corarit dubla In ce priveSte vitele, morta-
sipi care fusese infiintata de Gh, Duca.
&dare identic6 vcritului a fost cuni4a. Ea se lua tot asupra
.vitelor; fiinded insa domnul moldovean care a introdus-o, Mihai
14

www.dacoromanica.ro
656 ORGANIZAREA FINANCIARA.

Racovita, in iarna anului 1725-6, n'a vrut s..i zica tot vacarit
ar fi insemn.at ea ia aceeai dare grea de doua ori intr'un. an
a botezat-o cunif. Cuvntul e de origina' slay& i inseamn rusete:
blan'a de jder dar i impozit . La infiin.tare, cunita a fost de
4 doi orti pe vita aa ne spune cronica atribuita lui Neculai
Muste i s'a plait numai de boierime i de manastiri. Ulterior
insa ea s'a extin's i asupra celorlalte categorii fiscale. Dintr'o
socoteala de banii cunitii ot tinutu Putnii o, Cu data 6 Martie
1.751, rezulta ea aceasta dare se ridicase mult, anume la 2 lei
noi. Cnd se scotea In acelai an i vticarit .1 cunita, atunci una
din aceste dari i anume prima se incasa iarna iar cealalta vara.
O Insemnare din 1766 arata c Grigore Matei Ghica, domnul
Moldovei (1764-1767) a introdus cunita turceasca i leeasca .
De fapt, a reintrodus-o, deoarece existase i mai Inainte (document
din 16 Iunie 1734), paralel cu cunita datorit de pamnteni i
simtitor mai mica' deck, aceasta. Ea Insemna, aa cum ne spune
un act oficial moldovenesc din 1769, cunitli platita de Leii, Ar-
men.ii i alti straini din Polonia precum i de Turcii din Turcia
care-i ineau vite la pa'une In Moldova ; valoarea ei se ridica
la 40 de bani de vita vara i la 150 iarna. i In. Muntenia gasim
In a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, vite ale Turcilor din
Tuzla, Mangalia (vezi i fig. 35) i Ostrov (Dobrogea) trimise la
paune in Bragan (la Jigalia i in alte part*
Daca in Moldova cel de al doilea vacrit s'a numit cunita, in
Muntenia, darea care Inlocuete vacaritul poarta denumirea de
ajutorin(ii. Ne-o spune un document inedit, din 21 Ianuarie 1763,
aflator la Academia Roman, prin care Constantin Mavrocordat
cere ispravnicilor de Dolj sa ja masurile necesare pentru incasarea
ei In acest judet. V facem domnia mea In tire citim in docu-
ment ea iata dupa hotarlrea ce s'au facut la aezamant cu toat
stenahoria domnii mele, vacarit nu am scos, ci iata s'au scos
obicinuita dajde a ajutorinfii, ci nu cu alta Incarcatura fara de
numai dupa suma civertului lui Dichemvrie dajde indoit. Ci
luand cartea domnii mele, foarte BA dati In tire lacuitorilor ca sa
caute fietecarele adzandu-se i astimparandu-sa la satul mide
s'au aazat la dajdea aazilmntului, set* facd fiestecare sat cislile
pe dobitoace... i rnduri, randuri sa-i dea banii la dumn.eavoastra
ca i dumneavoastra sa puteti pzi soroacele sa-i istoviti la vistierie .

www.dacoromanica.ro
 DARILE PE VITE' 65V

in Moldova a existat darea numit ajutoring, pug tot In

-,,, A,.,. ,.' . ..

.' i '''i .,
...
/
-
.
r,
I

..' , -
.
I.
....
j 6...
'
)' s'
... .
,i'kt:.... .' itig.
r." ;ft.:** -4-
1

' ''
-,tr _17. -
-,.' '
,
1 It

.
ji.,'
'
-** .

' .. ,

rt ;,7

V:2
.e 5.4 _ - '
. ' ," l'"
ar3 .
,IVFA. C /
Sasit'or:,,z--
-,'N4T4-,. ,e,'-' Eil
*,
.
... - . A% N7..:7:.P-
___. , :4 --.. ''--1

r,

'.
- ......--:. ... '
.., , ^' / -.:-,4!,
-..

;
. r ..... .,.
,- .
, ...4...-,.........., -, - . ..

't r.
-
J.; -

a
.,a,.....'-'
_ -..r
-'
'Yr,

'
-.....
X5i1110"-, Z.
, :V./1e., ,.
_.r.
'I .,'S ' n i ..
7
- ...-
A'
4r,
'

IP" .. . 4 .P.
-.

Ls: -,.
- .:-
.
4:
1 IL ' t. -, .:

ir '
4*"-' . 4. --. ...-...d..- ' - .
.

:
Fig. 35. Piatra mormIntall la moscheea din Mangalia.

locul vAegritului; numai eil acolo, ea s'a aplicat nu pe vite, el

pe case, mai precis pe ogiaguri sau hornuri (vezi mai jos, p. 675-6).
1(s

www.dacoromanica.ro
1358 ORGANIZAREA FINANCIARA

Tot sub Mihai Racovita i tot intl.'a treia domnie a sa, gasim
o noua dare pe vite anume aldmul. De data aceasta insa e vorba
de o dare pe tare o platesc nu bal)tiliaii Moldoyeili, ci Tatarii
din Bugeac pentru cirezile de vite, hergheliile de cal fli turmele
de oi ce pateau in tinutul pe care-i ocupasera la Nord de hotarul
lui Hall Pap, tinut in lungime de 32 de ceasuri l lima de 2
ceaguri (vezi 9i. vol. III, editia a doua, p. 229). Cuvantul "'akim e
de origine tatara; el inseamna 4,redeventa . 0 insemnare oficiala
ne arata ca in preajma razboiului din 1.768-1744 se platea drept
alam 2 lei de 100 oi i. 6 bani de cal, iap, vaca ; de asemenea
40 bani de casa. i de stogul de fan .
In legatura cu oile, constat'ara dari noi: foldritui i. oile de
sursat. Folaritul, dupa cum arata li numele, dela foale, piele, era
delta impusa la inceput, asupra pielicelelor de miel i, de oaie;
ea se lua, dupa toate probabilitatile, in natura. Prima mentiune
cunoscuta nou este din 171.2, and, O insemnare pe un manuscris
ne arata a au venit loan eptelici biv stol.... la s. manastire
la Moldavita cu folaritul . De uncle rezulta ca aceasta dare, intal-
nita riumai in Moldova, se platea i. de manastiri. 0 carta dOm-
neasca din 23 Mai 1742 interzice fularilor sa mai ia fularit
dela satul Faraoane din judetul Bacau; ea cuprinde ii. amnuntul
ca pastorii barsani, veniti cu turmele dincoace de munte, orau
supui i. ei folaritului. 0 confirmare a acgtui ordin, din 17 Tunie
1763, dupa ce precizeaza c e vorba numai de stnile de langa
sat, nu i. de cele din munti, specifica in ce consta &mime, la aeea
epoch*, folaritul: de fiecare Ban& se dadea: # &Ate 2 ughi... li 2
pelcele negre i 2 aascavali .
Condica vistieriei lui Constantin Brancoveanu amintete, ani
dearandul, de birul sursatului, de rdnduiala sursatului sau de oile
de sursat. Aat cifrele cat i categoria de contribuabili care e supusa
darii variaza. Astf el, in 1.694 )1 1695, birul sursatului se ridica
la 7.395, respectiv 3.562, 50 talen; plates breslele. In 1697, * <Ale
de sursat reprezinta 25.514 talen; platesc birnicii. In. 1698,
randuiala sursb.tului privete tot pa lairnici ; suma tteputa.- e 4e
1.9.076,50 talen. Cuvntul sursat, de origine turceasca", inseamna
rechizitie pentru armata .
In ce privete oieritul, vechea dijma inalnit din cele dint:Ai
:vremuri ale organizatiei de stat (vezi vol. II, editia a patra, p.

www.dacoromanica.ro
 OIERITTJL 659

562-3), constatm ob.' ea nu se mai percepe In natur, ci s'a transfor.

mat, ca multe alte dijme, Inteo dare in bani. Quantumul acestei
dri, dup diferitele categorii de proprietari de turme, apoi scu-
tirile acordate precum i eventualele sanctiuni ne aunt lmurite
de o circulara oficiald a lui Constantin BrAncoveanu anume de
o Carte de oerit ce s'au vandut (i.e. s'au arendat 1) la Trgovite
la leat 7206 (1697) Noemvrie 16 . Domnul se adreseaz 4 slugilor
domnii mele... (loc alb I) oiarii ot sud (din judetul I)... (loe alb l)
ca BA fie volnici cu aceast carte... 851 umble s serie oeritul In-
teacest judet la tot omul cati vor avea oi i s aib a luare oeritul
dela toti dupre cum iaste obiceiul, afar din boiarii cei mari i
boiarii mazili i suta0i i mnistirile cele mari i jupnesele srace
ertatii cu arti isclite, slujitorii cari ajunge un nume sln.gur la
ug. 4 i cmr64i cari dau la haraci de nume ug. 8 i n.egutitorii
bucureteni i brAileni i logofetii za divan (de divan 1) i cApeteniile
de slujitori. Iar afar dinteacetea, s. aib a luarea oerit dela
tot omul, lns dela slujitori de oae Po (ate I) bani 14 0 dela bir-
nici Po bard 15 si dela barseni de oae po bani 10 0 dela oile turceti
i arbeti ce snt pre locul tri, afar din cei ce au arti s nu
dea, ci cAt vor avea mai mult din cat le va fi scriind In csrti,
ja de oae Po bani 8. i poclonul s ja dela slujitori po bani 12 i
dela birnici po bani 30. lar care dinteacetea vor spune
toate bucatele la slugile domnii mele oiarii, vor afla ficleani,
ascunznduli bucatele, s aib'd a le luarea oeritul Indoit ci mana
de slujitori po bard 300, iar dela birnici po bani 60, dup cum au
fost obiceiul 0 mai denainte. Iar c slugile domnii mele oiarii, ce
scriu mai sus, afar din ce serie In carte domnii mele, mai mult
sa nu sa tinz6 a face gracilor alt suprare, ca ver care oiar va
lua mai mult din ea serie mai sus, s ctie cii pe oiariul acela voi
trimite domnia mea de-1 va spnzura acolo In judet. Intealt
chip nu va fi, c aa iaste porunca domnii mele .
Un alt document dela Constantin Brncoveanu, o scrisoare din
15 Noemvrie 1707, adresat marelui judet al Braovului, adaoga
lmurirea c scutirile de oierit de care beneficiau categoriile ara-
tate In circulara precedent, se aplicau numai doi ani din trei,
In cel de al treilea trebuind s plteascA toat lumea ci bojar
mari e1 mici ci mnstiri s. Se poate ca aceast plata gen.erald,
s fie In legAtura Cu mucarerul mare care se trimetea la Poart

www.dacoromanica.ro
660 ORGANIZAREA FINANCIARA

tot la trei ani odata. In anul 1767, oieritul a produs in Muntenia

suma de lei 218.500.
La 30 Martie 1.747, loan Mavrocordat scuteste trunchiu de
mesernita de taiat carne al Bisericii unguresti din Iasi de ca-
mana, de bezmari, de seiu domnesc, de mortasapie 0 de toate anga-
riile cate vor fi pe alte trunchiuri ori domnesti *ori a zapciilor .
scutire similara acorda Scarlat Ghica la 10 Iunie 1758 pentru un
trunchiu al lui Ionita Cantacuzino biv ve! ag. Rezulta asa dar
ca. Intre alte obligatii ale trunchiurilor sau scaun.elor de mace-
lar era si aceea a da anual o cantitate hotarIta de seu pentru nevoile
Curtii domnesti. Ea servea In primul rand la fabricarea lurnana-
rilor domnesti ; ne-o spune Condica lui Constantin Mavrocordat,
din 1741-2, In care e trecuta si o porunca lui Pascale vel ispravnic
de curte, ca sa aiba a opri seul dela toate mesernitile dan Iai, sa
nu BA vanza la altii, far cat numai la Domnie ; s-s dea tot seul
cu pretul lui, pe bani gata, pentru treaba lumanarilor de Curtea
gospod . Aceasta obligatie fiscala se aplica nu numai targurilor
dar si satelor. Un hrisov din 11 Mai 1660, dela tefnita Lupu,
scuteste satul Hlincea al manastirii cu acelasi nume, de toate darile
muncile, precizand ea nu va avea s dea nici ceara, nici unt,
nici seiu, nici piei. Nu tim la ce anume piei se refer5. hrisovul;
se poate s fi fost piei de vite mari, necesare fabric6rii Incat-
mintei. i In Muntenia, mkelarii din Bucureti i din nrgovite
erau obligati s'd vnz'a" seul la curtea domn.easca, pentru fabricarea
lumAnarilor. Un ordin In acest sans, din 21 Martie 1698, preci-
zeaza i pretul care se va plti pe ocaua de seu de ctare lumn-
rarii domnqti: Cate opt bani.
A existat In Moldova si un bir al seiului, platit In bani.
amintit In zapisul din 19 Ianuarie 1683 prin care targovetii din
Galati valid locul i dughiana lui Mihai Cofariul ; acesta fugise,
neplatindu-si drile adica dajde birului i banii sului i banii
mezelgiului i banii napastilor . N'am Intalnit acelasi bir si la
macelarii din Bucuresti unde numele strazii Scaune pastreaza
'Ana astazi amintirea lor.
Asemanatoare randuielii untului Irnparatesc pe care o &MI
In Muntenia sub Constan,tin Brancoveanu i avand acelasi scop
(vezi mai sus, p. 651), constatrn darea euntului in Moldova,
In veacul al . In.tre scutirile pe care, la 18 Iunie 1658

www.dacoromanica.ro
 DARILE PE PESTE SI PORUMB C61

Gheorghe Ghica le acorda satenilor ce se vor aseza in silistea

Trebujenii din %inutul Orheiului, este si aceea de sulgiu si de ilis
de untu i de alte dabile . Darea apare, dupa cum am vazut,
In hrisovul dela tefanita Lupu, amintit mai sus.
Pestele era supus dijmei sau zeciuielii precum i vechii dari
a pdrpdrului (vezi vol. II, ed4ia a patra, p. 564). Un document
in.edit din vremea lui Antonie Voda (1669-1672) ne ingadue sa
precizam la cat se ridica acum aceasta dare. Intarind manastirii
Caldrusani vama din balta satului Cioranii (Ialomita), Voevodul
hotaraste s ja calugarii aceasta vama intru toti anii deplin
de navoade cate ar umbla pre cat One balta manastirii, iar sa
scoata la vad pre mosia manastirii i s ia calugarii pdrpdrul, de
car cate barti 9 si de luntre de raci cate bani 10, precum au fost
obiceiul raposatului Matei Voda si la cesti1a4i domni... . Fr.
Sulzer, in lucrarea sa Geschichte des transalpinischen Daciens *,
aparuta In 1781, afirma ea, pentru a avea dreptul s pescuiasc4
In b1iie Dunarii, pescarii trebuiau s plateasca o mica. taxa
numita mjrit (dela maja, unitatea mare de msur pentru can-
trit pestele; in documente din veacul al XVII-lea, cum e, de
pilda, acela inedit din 11 Iunie 1618, aceste taxe i se spune chiar
asa: 4 maj . Cf. numele lui Petru ma jarul sau Rares1). La cat
se ridica majaritul, Sulzer riu precizeaza. Pentru cei ce pescuiau
Cu undita in Dunare, dela Orsova la Calafat, aceast taxa, numita
havaetal undipi era de 1 galben de cap pe an: ne-o spune un
document din 5 Iunie 1813.
In domeniul agriculturii gash-a de asemenea o serie de dari noi.
Sunt mai intai darile asupra plantelor recent introduse, ca porum-
bul sau popusoiul i tutunul. Sunt Insa i dari noi privind cereale
cultivate din vechime precum parangul, graul, orzul.
Constantin. Duca, in prima sa domnie din Moldova (1693
1695), este cel care s'a gandit BA' impuna la dari speciale plantele
de curand introduse. Cronica lui Necuice povesteste c acest domn
au scornit un obiceiu nou pe fearei , de au scos de pogonul de popu-
9oiu si de paring ce-1 faceau oamenii cu sapele prin curaturi,
nu moara de foame, el le lua ate un zlot si de pogonul de tutun
cate patru lei; lucruri deserte si fara nicio socoteala sau vreun
spor, sa poata s radice nevoia . Ultima apreciere ar indreptali
concluzia ca suprafata cultivata cu aceste plante nu era prea

www.dacoromanica.ro
662 ORGANIZAREA FINANCIARA

ting de vreme ce, chiat cu o impunere apreciabila ca aceea asupra

tutunului patru lei de pogon rezultatul global era de putin'a
lnsemnatate.
Cronica atribuita lui Nicolae Costin, referindu-Se la impunerea
popusoiului, da o povestire asemanatoare: ri s'au mai scornit
alt obiceiu, cate doi ()Ili de pogon de pre popusoiu, ca acum la
oameni se Imputinase bou i saracimea oath' era In Ora se'nvatase
faceau ogoare tu sapa, prin paduri i prin siliti, pe sub
paduri, de semanau ppusoiu, i cu acea hrana se tineau; eara la
plug a nimanui n.0 vrea sa Imble. .5i mai mult pentru aceasta
pricina cu tot sfatul au socotit de s'au scos pogonaritul pe popu-
riu . Nicolae Mavrocordat, In prima sa domnie din Moldova
(1709-1710), a desfiintat darea pe popusoiu i au legat sa nu
mai fie a flout adica juramant scris sa nu se mai Infiinteze nicio-
data. Intocmai Ins ca i la vcarit i la alte dari, din cauza greu-
tatilor financiare, juramntul n'a putut fi tinut de domnii urma-
tori i impozitul pe pogonul de popusoiu s'a pus din non mai
tarziu. La fel, impozitul pe pogonul de tutun, desfiintat Stare timp,
a fost reintrodus de Constantin Mavrocordat In cea de a treia
domnie a sa (1748-1749).
In Muntenia gasim, la Inceputul veacului al XVIII-lea, tutu-
ndritul. Intr'un document inedit dela Arhivele Statului, din 7
Iulie 1702, Con.stantin Brancoveanu acorda manastirii Lipnicul
de peste Dunare* faca slobozie la satul Baneasa din Vlara,
locuitorii lui avand a fi scutiti de toate &Mile &are domnie, Intre
altele i de tutunarit . Agentii fiscali, dejmari, oiari, tutunari
n'au a se amesteca In acest sat. Dictionarul de termeni romnesti,
alcatuit in timpul ocupatiei austriace din Oltenia, poate In 1726,
explica tutunritul drept gabella di tabaco deci impozit asupra
tutunului. O descriere armeana a tairilor noastre, din epoca fana-
riota, ne arata. ca In Muntenia de fiecare pogon se plateste in
luna August 4 piastri si 16 parale; 1n. 1751, din cauza abundentei
tutunului s'a platit dublu o. Sub Mihai Sutzu, In 1784, se platea
cate 4 talen i veehi de pogon, plus *poclonul de 80 de bani de fie-
care cultivator. Tutunaritul a produs In 1767 suma de 7.950 lei.
Odata cu introducerea alamului, darea platita pentrn vitele
ce paunau In cele *32 de ceasuri* (vezi niai sus, p. 634), se Infiin-
teaza, intr'a treia domnie a lui Mihai Ratovita (1716-1726) gi

www.dacoromanica.ro
 DARILE PE GRANE 663

uprul, darea pe seman'aturile ce se fceau de atre 'Mari in amin-

titele ceasuri . Cuvantul e de- origine ture: usur i inseamn5
*dijna din produsele solului . Usurul s'a perceput tot timpul Cat
Ttarii au stp'anit regiunea dela nord de hotarul lui Hall Pap,
asa dar Ora la rAzboiul din 1768-1774. El s'a luat, cel putin in
primii ani, in naturd ; quantumul era un.ul din zece, ca si la alte
dijme. Neculce, povestind lipsa de grane ce a fost in tara de sus,
In 1732, adaoga*: 4 dear Grigore Vod5. (Ghica), avand mgai
mult la Paoli si la ChisinAu, straits din ufur, da acelor oameni
dela tinuturile de sus, cate zece potronici mera si-i astepta de
band pn toamna. In preajma rzboiului din 1.768-1774, usurul
impreun6 cu almul producea vistieriei suma de lei 8.600 anual.
Sub numele de chile se lntelegea, In veacul al XVII-lea, In Mol-
dova, o dare in bani care servea la cumprarea de fh'in5 de geau
si de orz pentru aprovizionarea armatelor sau et:501r turcesti.
In cronicele i documentele moldovene sunt pomenite uneori 4 chi-
lele Camenitei , dupg numele vestitei cetti din Podolia, ajuns6
sub stp'anirea Sultanului, intre 1672 si 1699. Un document inedit,
din lulie 1.728, afl5tor la Academia Rom'ank cuprinde sama
dumisale Manolache Costache vel c5pitan di Ticuci di banii chi-
lilor si a ialovitelor ci au stransu ot Ticuci . In sama sau soco-
teal se cuprind 261 lei 10 potronici o pi 190 mera fdin gran si
pi 207 mert5 orzu , apoi 595 lei pi 170 ialovit cate 3 lei pol di
ialovit5., pi 85 ialovite indoite in sfArsit, 21 lei 8 potronici
pe 2 ialovi51 si 11 mert5 fdin grAu si 11 mert5 orzu In vara
anului 1736, venind Vizirul cu oaste la Cartal incepuse raz-
boiul cu Rusii Neculce povesteste c esit-au grele ialovite pe
tear5... si chile de pane qi de orzu, in doua-trei rAnduri si le-au
dus la Vezirul la Cartal si la Hotin . Numele acestei d'ri vine
dela child, unitate mare de ma'sur pentru cereale, o chil5 avand
400 de oca sau 20 de banite. Se pare trig c erau si chile mici
deoarece in 1742 gAsim echivalenta: o chila 18 dimerlii, iar di-
merlia avea, potrivit condicei din 1776, Septemvrie 1, unsprezece
oc5. Cuvntul e de origine arabA (kile), ajuns la noi prin Turci.
In aceeasi ordine de idei, mentionAm c'51 mierta, potrivit tot con-
dicei din 1776, a-vea 110 ocA, asa dar 10 dimerlii.
In Muntenia gsim, la inceputul domniei lui Brncoveanu,
intr'un document inedit din 1.5 Ianuarie 1689, alaturi de a galeata

www.dacoromanica.ro
664 ORGANIZAREA FINANCIAR

cu fan *, de 2aherele , de birul untului i alta biruri, men-

tionat i birul meiului. Inteun alt document din acela an,
Martie 21, zece argati lumanrari domneti din Bucureti sunt
scutiti, in schimbul unei sume globale de 120 talen, de toate
drile i prestatiile intre care i 0 de podvoade, de meiu, qi de co-
nace, de cai, de soli, i de alte djdii i manaturi... . Restul
acestui bir, care obinuit nu apare in actele muntene, poate
fie in leg'Atura cu obligatia de a aproviziona armatele turceti
sau ttreti, pe atunci In piing campanie.
Condica vistieriei lui Brancoveanu amintete in rnai multe
randuri i birul jignifii: de dota ori In cursul anului 1697, la 25
Ianuarie qi la 20 Mai, insumand respectiv 2025 i 3178,50 talen,
i cate o dat, la 20 Mai, in anii 1699 (3035 talen) i 1700 (2148,50
talen). Era o dare in bani pentru aprovizionarea jignitei sau
jitnitei domneti adicA a magaziei de grane de sub conducerea
marelui jitnicer. In 1697, alAturi de obirul jignitei , apare, la 22
August, qi ninduiala gdletii, in sum. de 9800 talen, plAtit
tot de birnici. Ceea ce Inseamn &A pe MO vechea &eat:A sau
dijmA din grane (vezi vol. II, editia a patra, p. 561), plAtitA acum
In bani, se adAogase darea noud a jignitii, tot in bani.
Tot in legAtur cu cerealele, trebue s amintim i mordritul,
dare nou introdus. de Mihai Racovit spre sfaritul domniei
sale celei de a treia (1716-1726). Neculce, povestind acest sfarit,
spune cA domnul 0au scos i de moar cate doi ughi .1 de prisaa
cate doi ughi i tigAnit (sic!), de tot tiganul cate doi ughi .
schimb, urmaul su in scaunul Moldovei, Grigore al II-lea
Ghica (1726-1733), au scAzut tot potrivit lui Neculce i
desetina i tignritul (sic!) i morritul i prisAcritul i carciu-
mritul care le scornise Miizai Yodel, acestea iertat Grigorie
Vod de'ntaiu .
Aci ar fi locul s'A mention:Am, in sfarit, i o dare de rxatur
special de fapt un stravechiu dar sau plocon. obligatoriu
an.ume colacii, din fdin de grau, pe care oraele Ii trirneteau
Domniei de Cr'Aciun. Interpolarea privitoare la dregAtorii din
cronica lui Grigore Ureche Simion. DascAlul, ne d, In privinta
aceasta, urmtoarea lmurire: Clucer mare, ispravnic pre beciu-
rile domneti, pre unt i pre miere i pre colacii ce vin dela orao
la Miscut. Observ i rumanii sau vecinii aveau fat de sta-

www.dacoromanica.ro
 COLACUL 665

panii lor o obligatie asemntoare: le fceau un plocon la Cilciun.

Ne-o spune documentul din 4 Noemvrie 1620 referitor la rumanii
din Vldeni ai mnstirii Sf. loan din Bucureti. Drept aceia
voi rumanilor poruncete domnul in vreme ce veti vedea
cartea domniei mele, iar voi Ina cutati s dati galeata
fanul i ploconul lui Crciun i ce va trebui lucru la sfanta mn-
stire 86 ascultati de printele, i mai mult val s nu faceti, eh'
rea ruine yeti petrece de catra domnia mea
Dar cuvantul colac mai are i un alt inteles, acela de rsplat-
obligatorie dat celui ce gsete sau descoper un lucru sau
o vit pierdut, de &Are proprietarul respectiv. Iat, in privinta
aceasta, o serie de documente inedite concludente. La 29 Oc-
tomvrie 1639, Matei Basarab intrete lui Tudor logordtul din
.Doba, toat partea de moie a lui Ion bniorul pantru c au
furat Ion bniorul 2 cai ai unor drdbani de aicea de In Bucu-
reqti, anumea Oprea i Antonie. Deci au imblat aceti drbanti
.colcind in toate prtile pan s'au aflat aceti cai la casa lui Tudor
log, du*i de Ion brtiorul. Deci Ion bniorul au scdpat, iar pdgu-
baii au apucat pre Tudor log. i l-au adus aicea inaintea dom-
_rtiei mele cu caii. Deci 'au luat p'gubaii ca am dat domna
mea s5. plteascg Tudor log. colacul ce au cheltuit tot ci au zis
pgubaii cu suflete lor i a dat bani gata 2400 i treapd Inca
au dat bani 400, Mil alte cheltuiale ce au cheltuit pan s'au im-
pdcat cu pgubaii... . Tudor, In schimb, primete moia ho-
tului. Tot Matei Basarab, la 3 Dechemvrie 1640, intarete
mnstirii Panaghia mai multe sate ce-i fuseser druite de Udrea
.banul, care a i fost ingropat in acest sfnt lca. Iar dac'au
lncput egumeni strini greci la Panaghiea spune voevodul
-ei au petrebut i rsipit i au vndut i moii i bucate
tot i au ascuns i crile mnstirii, de moie. Deci le-au a-
flat alugrii, acum cu colac, ce-au venit n.ainte domniei mele
In divan de se-au citit tot pre rand pre aceste moii ce scriu mai
sus. . In sfarit, acelq voevod, la 4 Octomvrie 1646, int-
rete lu Stefan sptarul moia de cumprtoare din Mirceti
pentru care avea o carte de ocin dela Petru Cercel. Pentruca
au venit Stefan sptarul aici inainte domnii mele la conacul
dela Uricheti de au jeluit i au spus cum aceast carte de ocin
a bu Ptru Voevod, ce serie mai sus, au fost perit de candu

www.dacoromanica.ro
 C66 ORGANIZAREA FINANCIAR

ttile, iar and au fost acum in zilele domniii mele, iar aceasta
carte ja se-au aflat la Bogdan vtorii stolnic. Deci 'au cerut co-
lacul, cum iaste obiceiul, iar alalti sateani den sat, ei n'au vrut
sa dea la cheltuiala Ell rascumpere cartea, ce au aruncat chel-
tuiala numai la Stefan spatariul... . Valoarea acestui colac varia,
dupa insemnatatea lucrului pierdut. Astfel, In 1818, Ianuarie 5,
colacul pentru un une sarbesc Cu talmacire lui din velet 6961
Iunie 2, dela Alexan.dru voivod* este de cincizaci i cinci lei .
Pentru vitele gsite, colacul, revenin.d vorniciei, era, pe vremea
lui Brancoveanu, urmatorul: de cal i de vita mare cate un taler,
de ramator 40 de bani, iar de oaie i de stup, 12 bani: ne-o spune
o porunca domneasca din 1. Ianuarie 1695.
Viile i vinul sunt supuse la o serie de dari noi, in intervalul
1601-1821. Mai inainte se praise vinariciul sau dijma din vin,
reprezentnd a zecea parte din recolta; se platisera de asemenea
miele taxe, atat de &Are producatori ploconul de name fi par-
peirul cat i de catre carciumarii din rage: banii de piiheirnicie.
Aceste dari i taxe continua' in veacul al XVII-lea i al XVIII-lea;
astfel, pe vremea lui Stefan. Cantacuzino, vinariciul, platibil Inca de
multa vreme in bani, nu in natura, reprezenta in judetul Arge
i Valcea 20 de bani de vadra domneasca;* ploconul de nume
se urca la 12 bani, and producatorul era preot sau slujitor *
adica osta i la 30 de bai cand era birnic de rand ; in dealul Targo-
vitei la 33 de bani pe vremea lui Brancoveanu; parprul insemna
12 bani de bute i 6 bani de puting sau berbenita: 4 precum au
fost obiceiul Inca mai den.ainte vreme *: aa citim in hrisovul
din 15 Iulie 1715. Dar, pe lariga aceste dari motenite, constatam,
In veacul al XVII-lea, i dari noi, asupra viei in.sai, asupra
parnantului cultivat. Inceputul il face Eustratie Dabija, in Mol-
dova. Cronica atribuita lui Nicolae Costin ne spune ca. 4 In zilele
acestui Domn s'au scornit i pogoneiritul de vii; rasa numai in
doua randuri s'au luat pogonarit. Eara pre urma cu mare
blestem au legat i au lasat sa nu mai fie... . Neculce precizeaza
ca noua dare a fost de pogonul de vie cate un leu* i ea multi
Domni au aplicat-o dupa Dabija. Sub Constantin Cantemir
(1685-1693), pogonaritul se mentine la un taler adica un
leu de pogon ; el se percepea rasa nu in fiecare an3cii la doi
ani data. Mihai Baca-vita, intr'a doua domnie, It sporete, adao-

www.dacoromanica.ro
 DARILE PE VII 667

gand un zlot la pogon. Grigore al. Ghica, 11 desfiinteazd'

In anul 1729, din bunhvoia sa, nelndernnat de .boieri duprt
,cum ne arata cronica lui Amiras. Constantin Mavrocordat 11 per-
cepe din non In prima domnie. Intr'a doua Insa (1741-1743),
cu prilejul reformei fiscale pe care o face, desfiinteaza aceasta
dare Impreuna cu o serie altele.
Din Moldova, pogonaritul s'a introdus i In Muntenia. La 27
Mai 1.726, Nicolae Mavrocordat scutete lui Stefan, episcopul Bu-
zaului, de pogondrit pogoane de vie 20 ; documentul, inedit, se
afla la Academia Romana. Constantin Mavrocordat desfiinteaza
aceasta dare prin articolul zece al vestitului eau hrisov de reforme
din 7/18 Februarie 1740; necesittile fiscale aduo insa reinfiin-
tarea ei In scurta vreme. Un act inedit dela Stefan Racovita din
15 Ianuarie 1765, aflator tot la Academia Romana, ne arata ca
In ultimii ani pogonaritul nu se mai platea de atre batinai,
ti numai de catre streinii ce Want cu 6derea intealta tara
au vii aici . Scarlat Ghica (1758-1761) i-a scutit hag i pe ace-
tia din urina. Stefan Racovit, prin actul amintit mai sus, ho-
frate ca, pe viitor, cand va da tara pogonrit, vor plati 0. Bra-
ovenii care au. vii In Muntenia; altfel, nu. Pentru vinul pe care-1
vor duce acasil, vor plati vama numai 100 de bani In loo de zece
talen i ca mai Inainte; putinile cu struguri pentru cash' nu vor
da nimio, iar vierii sau chelarii pe care Braovenii aveau obiceiul
s-i aduca din tara ungureasca vor fi scutiti de toate dAjdiile. In
1767, pogonaritul se percepea iarai; el produce In acest an
suma de lei 2100.
In legatura tot cu viia, nu cu vinul, gsim, in Muntenia, o
obligatie fiscala Ilona'. Este vorba de t birul viilor sau birul
viilor domnefti* sau birul pentru lucrul viilor pe care 11 mentio,.
neaz condica vistieriei lui Constantin Brancoveanu. Era o dare
In bani, modesth (961 taleri In 1695, 338 talen i In 1696; 746,50
talen i in 1.698, etc.), suportata numai de birnici i servind cum
o arata i numele la plata lucrului viilor domneti. O singur
(lath, in Iunie 1694, aceasta dare apare In condica sub numele
de birul pentru cheltuiala caselor domnefti dela Tdrgovifte si pen-
tru lucrul viilor donznefti s; suma, 3000 talen, e mult mai mare
&cat cea obipuit4. Difereirta a servit pentru refacerea sau re-
pararea caselor domnestivamintite.

www.dacoromanica.ro
668 OR GANTZAREA FINANCIARA

Documentele mentioneaz, referitor .1a vii, i eirdurdritul.

.

Fiecare proprietar trebuia ingradeasca via cu. gard; era,

evident, interesul lui, de oarece 10 pazea recolta, dar era 0 inte-
resul domniei care lua dijma din vin. Cine nu se supunea, platea
giirdureiritul. In Moldova, proprietarul care nuli ingradea via sau
o lasa nelucrata, o pierdea, potrivit obiceiului din vechi, obiceia
intarit 0 de ordinele serse domneti. Avem, aceasta,
un interesant document in,edit, din 27 Aprilie 1.675, aflator
Academia Romana, cu urmAtorul cuprins: Adeca eu Giurge
Capra Soltuzul i Petre ce au fost pivnicer tij (de asemenea 1)
Capra td stefan pivnicerul i Francul i Mate Barcuta i Hanos
brat (fratele luil) Francul i Giurge pargar mare 0 Ion tij pargar
mare 0 Vasile Tudor 0 Toader Alei i alti oraeni dela mare
Ora la mic de targul Cotnarului, scriem F1.1 marturisim cu aceast&
scrisoare a noastr precum au vinit cinstitei carte mdrii sale lu
Dumitraifo Cantacuzino voevoda scriindu la Penitil peirceilabul pen-
tru triaba viilor intr'acest chip, care om nu-fi va ingreidi viile set
aibei a le da pentru garduri. Deci noi vazand carte Marii Sale scriind
inteacest chip 0 funda obicina nostrei fi din beitrdni fi din descei-
lecatul orafului, noi am dat o vie ce este In dialul Mandru, ce au
fost a calugarilor dela Aren Voda fiindu pustie de 4 ai i telenita
o am dat dumisale lui Druniian ca sei o ingreidiascei fi sel o pleitiascd
de talen i fi de alte cheltuele de toate, iar dumisale sa-i fie driapta
mina i mo0e in veci neclintita .
In Muntenia, grduraritul aplicabil numai in judetele de-
rasarit: Ramnicul Sarat, Buzau 0 Sdcuieni e amintit pe vremea
lui Serban. Cantacuzino; acesta scutete, la 16 Aprilie 1686, dei
preoti c doi diaconi ai episcopiei Buzaului, de diferite dri
care de vinarici, de geirdurdrie, de mertice, de conace... . La
cat se ridica aceasta dare ne spun doua porunci ale lui Branco-
veanu, din 1 0 5 Ianuarie 1695; potrivit lor, urmeaza a se plati,
pentru o vranit lasata deschisa 300 de band, iar pentru un par-
leaz 50 de bani; pentru vite ce s'ar gsi prin vii, cate 40 de bani
de bivol, cal sau bou 0 cate 20 de bani de ramator; pentru o
groap de botina o taxa fixa de un taler; dela butile de vin ce
vor vinde in dealuri , iara0 ate un taler de bute. Pe vremea
lui Mavrogheni, (1786-1790), grduraritul din Ramnicul Sarat
0 din Buzau constituia un venit al spatarului al doilea.

www.dacoromanica.ro
 DARILE PE VIN 669

Vin.ul insui, in afara de vie, este supus la noi taxe. Antioh

Cantemir, intea doua domnie (1705-1707), Infiinteaza, in urma
insistentelor marelui vistiernic Ilie Cantacuzino, vddreiritul: cte
doi bani de vadra de yin cum ne spune Neculce pltibil
frig numai de tranii, birnici, nu i de boieri. Ulterior, aceasta
dare a tot crescut Mihai Racovita intea doua domnie (t707-
1709, a ridicat-o la patru bani ajungand aa cum aflarn dintr'o
adnotare sau interpolare, i la doisprezece bani de vadra.. Tocmai
de aceea, din cauza exagerarii, hotarate Constantin Racovit
intr'a doua domnie, desfiintarea vadraritului (12 August 1756);
hrisovul solemn de desfiintare s'a -1 tiprit. Ceea ce n'a impie-
decat lug ca domnii urmatori sd-1 perceapa din nou; in Mai 1796,
Alexandru Callimachi hotarate ca banul care se lua in plus de
vadra de vin la slujba vadrritului sa se verse nu la cutia milelor
ca 'Ana atunci, ci la casa rasurilor din care se plateau lefile
dregatorilor. In 1810, Octomvrie 31, un ba vadrar intarete
o dani, constand dintr'o portiune de vie i dou poloboace de
vin, care se face schitului Frumoasa din tinutului Orheiului.
Aceasta dare se intalnete i in Muntenia; ea dureaza i din-
colo de epoca fanariota; in 1823, Grigore Ghica, pentru a putea
plati datoriile tarii, fixeaza vadrritul la 24 de aspri de fiecare
masura sau vadra. Numele darii vine dela numele unitatii de
masura, vadra; aceasta era egala cu zece oca, deci cu 12,5 litri.
Pana astazi, la tara, In regiunea de deal, producatoare de -Wick se
mai vorbete Inca de vadra veche de zece oca, spre deosebire
de vadra noud care este decalitrul.
Cdrciumdritul, o dare noua, asupra carciumelor, a fost infiin-
tata, dupa cate se pare, de Mihai RacoviV, spre sfaritul domniei
sale celei de a treia (1716-1726). Cel putirt aa rezulta din textul
lui Neculce care afirma ca. Grigore al II-lea Ghica, la inceputul
stapanirii, au ertat tiganitul i moraritul i pescaritul i car-
ciumaritul care le scornise Mihai Vodd. Mai tarziu, in a doua
domnie a sa, sub imperiul necesitatii, Grigore al II-lea Ghica
este nevoit s reinfiinteze totui carciumaritul cate cinci lei de
carciuma in toata teara; i... au stricat blastemul ce era facut
de mai in.ainte sa nu dee .
0 dare similara este pivniceritul, pe care-1 intalnim atat in
Moldova cat i in Muntenia. La inceput, el trebue sa se fi perceput,

www.dacoromanica.ro
(670 ORGANIZAREA FINANCIARA

Gum II arata numele, asupra pivnitelor de yin.; ulterior Ina, con-

steani ca se lua pe butoaiele eu vin. 11n act moldovenesc, din
1741, mentioneaza pivniceritul a dol vase cu vin. . In aceea0
vreme negutatorii care aveau vii la Odobeti plateau vel
pivnicerului dela Curtea domneasca, doi potronici de fiecare
pogon.
Prin cepeirit se lritelegea o taxa care se platea In Moldova
de fiecare vas de vin atunci cnd se punea In vanzare adica a-
tunci and i se da cep. In 1742, ea era de 6 potronici de bute
de 3 potronici de boloboc. Taxa plateau E}i. caldarile sau cazanele
de fabricat rachiu; In acelai an, ea era pentru acestea de 2 ughi
i 6 potronici de bucata.
De altfel asupra pivnitelor de vin sau arciumilor apa'sau o
serie Intreaga de oblig4ii fiscale. Unele din ele bunt de caracter
general, privesc, cu alte cuvinte, i restul pravaliilor sau dughenilor,
altele aunt hag specifice lor. La 30 Iulie 1718, Mihai Racovita
scutete de dari o pivnita a iezuitilor din Iai, (land ordin In con-
secinta &Are cei ce vor fi cu slujba camenii, bezmenul, boorul,
braniftea, local agesc ci alte deiri ce stint asupra pivni(elor de aice
din Efi *. lar la 8 Martie 1717, loan Mavrocordat scutete Bara-
tilor din Bucureti o pivnita o de cateinetrit, de fumclrit fi de vinu-
rile domnefti ce sei inparte in teirg pre la ceircime ca sa fie de treaba
vanzarii vinurilor lor . Fumaritul, carnena, bezmenul, branitea
locul agesc trebuiau platite i de alte pravalii; boorul i vinu-
rile domneti eran frig obligatii specifice carciumelon
Boorul era, se pare, darea platita de carciumile moldove-
neti pentru marcarea masurilor de capacitate, a ocalelor i
vedrelor ; aceasta marcare se facea prin imprimarea In lemn cu
fierul rou, sau in metal, prin batere, a stemei moldoveneti,
capul de bour ; o dare similara este la negustorii ce vindeau cu
cotul, cold ritul (vezi mal jos, p. 678).
ObligaIia de a desface vinurile domnefti este i ea, se pare,
anterioara veacului al XVII-lea. Ea face parte din sistemul ge-
neral medieval, care prevedea dreptul pentru seniori de a impune
supuilor consumarea, In primul rand, a bauturilor produse pe
moiile lor. In Moldova, un asemenea drept avea i marele hatman.
Printre scutirile pe care ,Constantin Mavrocordat le acorda, la
Martie 1734, calaraqilor de Braiac. (inutul ,Orheiului), este

www.dacoromanica.ro
 DARILE PE MIERE $1 CEARA. 671

gi aceea ca nici fan, nici lemne, nici orz sa nu dea, nici vin
Iteitmcinesc sd nu li se lepede*.
Pentru alte obligatii fiscale In legatura cu vin.ul, ca pdra-
labia i ortul stdrostesc, vezi mai jos, p. 680.
Mierea ai ceara fiind, alaturi de vite, oi, grane r}i vin, produse
de mama ale %aril, constatam Eli asupra lor unele dari noi. Vechea
dijm, desetina, continua, cu acelaa nume, In Moldova; In Mun-
tenia i se spune acum dijmarit; Eli inteo parte ii in cealalta, ea
nu se mai percepe ln.sa In natura, ci In bani. Pe vremea lui Bran-
coveanu, de pild, se lua, potrivit ocartii dedijmarittui ce s'au
vandut la Targoviate la leat 7204 (1696), Iulie 20 , ate 13 bani
de MIA , ea nu trebuie confun.data cu litra actual. (250 ml),
fiecare contribuabil fiind obligat sa mai plateasca fli un e poclon
de 30, respectiv 12 bani, dupa cum era birnic sau 4 slujitor &lied
breslaa. Cei ce erau prinai cu produse ascunse, nedeclarate, pla-
teau Indoit . Dijmaritul se incasa in Iulie.
In condica vistieriei lui Brancoveanu gasim trecute, de obi-
ceiu in lunile Septemvrie i Octomvrie, doua obligatii fiscale In
legatura cu mierea 0 ceara. Una este e rcInduiala mierii $i cerii
Impdreite,sti*, servind pentru aprovizionarea Inaltei Porti; ea se
ridica la 6213 talen in 1.694, 13416 in 1695, 5840 in 1696, 4641
In 1697, 3483 In 1.698 ai 3894 talen i in 1700. Cea de a doua obli-
gatie este birul mierii*, reprezentand 8265 talen i in 1694, 5595
In 1696, 9313,50 In 1697, 4272 In 1.698 i 3255 talen i In 1700. Ele
nu trebuesc se pare confundate cu dijmaritul care era o
dare deosebita.
In Moldova, Mihai Racovita, spre sfaritul domniei sale celei
de a treia (1716-1726), scoate o dare noua, pristicdritul, ate
doi unghi sau galbeni de fiecare prisaca. Urmaaul sau In scaun,
Grigore al II-lea Ghica, o desfiinteaza insa Eli aaa ramane, des-
flintata, Oa la sfraitul epocei fanariote.
Unele produse fabricate ca sapunul ai lumanarile precum ai
miele bogatii min.erale ca Iiteiul i sarea erau supuse la dari spe-
ciale.
Fabricantii de sapun plateau, Inca de pe vremea lui Branco-
veanu, sit pundritul, cate un taler anual; pe vremea lui Mihail
Sutzu (1.791-1793), aceasta dare constituia un venit al vorni-
cului de harem.
15

www.dacoromanica.ro
672 ORGANIZAREA FINANCIARA

Pentru aprovizionarea cu materie prima a fabricei de hartie

Infiintate de Matei Basarab pe valea Oltului, In regiunea Calima-
nestilor, poate chiar In Calimanesti, locuitorii satelor de prin-pre-
jur nu stiu pe ce raza erau obligati la darea cdrpei . E vorba,
desigur de carpele uzate, rupte, din gospodgria fiecaruia. Aceastg
obligatie fiscala e amin.tita In.tr'un document din 4 Aprilie 1646:
Sarea constituia un monopol al domniei; totusi In partea de
rgsarit a Rasarit a tarii, In judetele Ramnicul-Sgrat, Buzau si
-Sacuieni, localnicii potrivit un.ui vechiu privilegiu nescris,
urma poate a autonomiei locale, de dinainte de Intemeierea Mun-
teniei aveau dreptul s ja din malurile de sare - atat cat le
trebuia pentru consumul casei, nu fug i pen.tru vanzare. Domnii
au socotit, se vede, ca privilegiul era totusi prea mare, de aceea
au impus pe benefician i la o dare speciala n.umita scirdrit. O gasim
pomenita lute serie de acte dintre care citam pe acela, inedit
din 12 Ianuarie 1678 si un altul cu data 1.0 Martie 1.784. Prin cel
dintaiu, Gheorghe Duca acorda la zece manstiri din judetul
Buzau i an.ume Sfantul Pinul i Skipturile i Gvanile i Coziianii
Vornicii i Fundatura i Boguslovul i Stii Ghiorghie i Agaton i
Profir scutire de dri Intre care si de vingrici si de scirdrfe .
Prin actul din 10 Martie 1784, Mihai Sutzu arat ca locuitorii
din cele trei judete pot lua sare din malurile de Bare amintite,
Ins numai cu traista, pentru trebuinta caselor lor , nu si
carul sau cu calul . Ciobanii care vor lua sare pentru oi vor da
de fiecare turma 4 Mielul, harsie, casul s't 6 oca lana sau In lips
cate cinci talen. Pe cine va prinde furand, seau cu carul seau
Cu calul, vitele Lote sa le ia de &al* iar pe oameni, dupti obi-
ceiu,... trimit la pedeapsa ocnei . Pe vremea lui Branco-
veanu, sarritul era de 44 de bani de nume adica de locuitor.
Puturile de petrol sau titeiu -erau supuse si ele la anuinite
dari i cheltuieli . Ne-o spune documen.tul din 1 Mai 1813, prin
care loan-Voda Caragea, lrigaduind Mngstirii Sinaia i biv ve!
paharnicului Teohari deschida cate dou puturi, le lasa tot
venitul pe care 11 lua domnia fiindcei sunt scutite de deirile ci chel-
tuielile ce dau alte puturi . Acest venit era apreciabil: In 1792,
la capitolul vmi i slujbele vamilor , Valenii cu pgcurile
figureaza pentru 7.000 de talen i iar Campina cu pacurile
pentru 9.200.

www.dacoromanica.ro
 D.X.RILE PRAVALII 673,

Pravliile plteau o serie intreag6 de dari, catre domnie cele

mai multe catre diferiti dregatori care-vi exercitau autoritatea.
In targuri sau rap In sfarit, c'tre autoritatea comunal.
Pentru a ne da seam de mu4imea i diversitatea lor, citam hri-
sovul pe care Constantin Brancoveanu 41 da, la 8 Ianuarie 1701,
breslei de negustori braoveni (din Schei I), care faceau negoIul
de braovenie in Muntenia. Domnul, tinnd seama de faptul
ca aceti Braoveni aveau ruptoare adica ln. elegere prin buna
invoiala dela Vistierie mai denainte, &A la a4i raposqi domni ,
le face i el una noted. Vor avea deci s dea anual 1.000 de talen,
In patru termene, la vel mama, la haraciu, la seama a doua i a
treia. In colo, sunt scutiti de toate darile: de bir slujitoresc
de alte ornduiale ce-s pun pren taara, de schimbul banilor, de
f um &I prlii, de coarie, de covoard, de MO, de pdhard, de sur-
saturi, de zahereale, de card de oaste, de birul otii, de birul lefilor,
de seama a treia, de poclonul Hanului .1 a Sultanilor, de cai im-
prateti i domneti, de randuiala vacilor i a oilor, de podvoade,
da mertice, de conace, de cai de olac, de ccItre starostea de negu-
ptori, de cettre judol de aici den Bucurefti, de'nprumuteirile
alte cheltuiale ce dau negutatorii pentru oreinduialele cit't ci sata-
ralele ce s pun aici 'in oraf, pre mahalale ci prentr'alte arguri
sate i pentru alte toate djdii .
In.irarea de mai sus arat ca dac n.'ar fi fcut o Inteiegere
cu Vistieria pentru o cifra globala anuala, daca n'ar fi fost, cu alte
cuvinte, supui sistemului ruptoarei , negustorii braoveni ar
fi trebuit s 0'a-teased toate arile enumerate. Intre acestea sunt
insa unele care privesc i alte categorii de contribuabili ca bir-
nicii i slujitorii. Specifice pravaliilor sau lovindu-le In primul
rand ni se par n.umai cele subliniate, de ele ne vom ocupa arla dar,
adaogandu-le lnsa i o serie de dari ca bezmenul, camena i locul
agesc pltite de pravniile moldovene.
Una din cele mai vechi obligalii fiscale de acest fel din Mun-
tenia, anterioara poate chiar veacului al XVII-lea, este aceea
numita fum sau galben de fum . Primele men.Iiuni le gasesc
in doua documente inedite din anul 1632. Intr'unul din aceste
documente, din 11 Decemvrie, afltor la Academia Romana,
Matei Basarab, scutind pe preqii i diaconii dela Biserica
Domneti din Bucureti de diferite dari, se adreseaza la sfarrlif..
15 *

www.dacoromanica.ro
674 ORGANIZARA FINANCIARA

agentilor fiscali: Drept aceia si voi toate slugile domniei meale

si voi vinaricerilor si voi plibirniceilor si voi carii umblafi de fum,
Inca s6 aveti a-i lasa In }Duna pace . La 11 Ianuarie 1.659, Mihail
Radu (Mihnea al 111-lea 1) da un ordin voao fumarilor caril
scrie0 de f um acii la oraful domniei mele la Bucurevi ca sal lase
In pace pe toti poslusnicii (servitorii1) si pe toti morarii marfastirii.
Sf. Troit. Re1nnoind dispozitia Cu privire la preotii si diaconii
Curtii Domnesti, Radu Leon li scuteste, la 4 Februarie 1665 de
bir si de miiare si de ceara, de galeat i de fan, de dijma de stupi,
de ramtori, de oerie, de vidrici, de chirie, de galben de f um, de p-
harnicie si de pivnite, de schimbul banilor, de lmprumut, de pod-
voade, de mertice, de conace, de cal de olac si de car de oaste
i de alte dajdi de toate... . Acelasi ordin. (IA si Constantin Bran.-
coveanu, la 31 Ianuarie 1689; tustrele actele, citate mai sus,
Bunt inedite. Darea se punea pe fiecare pravgie, pe fumul
fiecareia; si cum privaliile constituiau majoritatea caselor In
targtui, latelegem tendinta fumarilor de a o aplica si celorlalti
locuitori, cum erau preotii, diaconii, poslusnicii mifa'stiresti,
etc.
In privinta quantumului acestei dari, tiri precise afram
cartea d fumarit din Bucuresti i &an Thrgoviste, datata 20
Noemvrie 1.724, prin care Nicolae Mavrocordat ordona fumarilor
s scrie fumaritul da la tot omul, da la call oameni s afla
cuitori Inteaceste orase. IAA la cei ce au prawalii si fac negut-
torii si la cei ce au pivnite si magazii d valid vin, du clan
bojari i mnastirile cele mari sa aiba scuti cate o pivnita,
iar alalti s dea cu totii, or ce fealiu de negutatorie ar face, or
tabac (tabacar1), or cizmariu, mAcar ver ce fealiu da om ar fi.
Insa d ve! (marel) pivnita Po talen i 5 si de pravlie mare po
talen i 5 si d pivnit'a mica Po talen i 2 pol (2 jumatatel) si da la
magazii iar po talen i 2 pol si de pravalie mica iar po talen i 2 pol
i. dela slujitorii cei ce au pravalii si valid vinuri, Po talen i 1,33,
dupa cum au fost obiceiul si mai dnnainte vreame. Asijderea
ad* aiba a-si scuti si cliseariul d' la biserica domneasca o pivnita
lar a1i popi i diiaconi i gralmtici sa de cu totii .
In epoca mai veche, aceast* dare va fi fost poate de un galben;
asa s'ar explica expresia galben de fum pe care o Intalnim In
documentele veacului al XVII-lea.

www.dacoromanica.ro
 FUMARITuL '675

Prin asimilarea cu negustorii s'a impus fumaritul i pescarilor

dela balta care-0 aveau patul sau pologul, cu inevitabilul fum
impotriva tantarilor, lnga apa. Stim aceasta din t Cartea
fumaritul dupa balta emisa de domnie intre 1718-1739, and
Oltenia se afla sub dominatia Austriacilor, carte prin care agentul
fiscal respectiv e autorizat a scrie fumiiritul din hotariul Brailii
pana la Turnu la gura Oltului i s ja fumaritul dela tot omul
vor fi lacuitori pe balta fi dela toti oamenii cei ce le vor ajunge mo-
iile ca capataiul in band, da la Loui. s ia fumaritul de pat Po (ate!)
bani 72 dupa obiceiu, au fie slujitor, au popa, au calugar, au do-
robant, au calara, au scutelnic pedestru, au calare, au saragele,
au martalogi (vezi pentru aceste doua categorii mai jos, p. 753
708), au birnic, au armeni, au chiproviceni, au tigani, au ce fel
de om o fi, da la toti s ia .
In timp ce in Muntenia, darea se aplica pe pravalii 0 pe aye-
zarile pescareti dela balta, In Moldova, o constatara, inch' de pe
vremea lui Vasile Lupu, ca o dare generala, aplicata pe once casa,
indiferent de situatia locuitorului. Cronicarul Ion Neculce poves-
tete ca Vasile Lupu, obtinind dela Poarta o amanare a birului
pe doi ani, urmand ca in al treilea sa-1 plateasca 0 pe trecut,
izbutise sa umple 4 teara de oameni . Si au scos atuncea pre
tear fumarit, cate un leu de cash' 0 au plinit atunce tustrele bi-
rurile ... i Inca au ramas i lui Vasile Voda o mie de pun.gi de bani
dobanda tefanita Lupu, fiul lui Vasile, scutand 0 el fumarit,
l-a marit la ase orti de cash' adica un galben, in loc de un leu
cat fusese mai inainte; au Incercat sa se (Tuna Cantacuzinii,
Toma vornicul i Iordache vistierul, la aceasta marire, n'au iz-
butit 1nsa. Intr'adevar, un hrisov din 11 Mai 1660, dela Stefanita
Lupu, scutind satul Hlincea de dari, Inir futre acestea, pe MO
4 ZlOtii 1 4 leii 0 galbenii de case . In a doua domnie a
Antioh-Vod. Cantemir, fumaritul era un zlot. Scoase Antioh
Voda citim in Neculce nevoi grele pe teara, oranduele multe
satarale i hartii i fumarit, ate un zlot de toata casa s. Urmaqul
Mihai Racovita, spori darea, ridicn.d-o la doi ughi de tot
hornul ; de care daca au inteles tic1oii parnanteni. scrie alt
letopiset multi qi-au stricat cascioarele de le-au rasipit din te-
melie, rasipiau hornurile de pen cascioare; cci ate hornuri
vea omul in casele lui, de tot hornul da elite 2 ughi; i mAcar ca

www.dacoromanica.ro
676 ORGANIZAREA FINANCIARA

era iarna, eara betii oameni i babele i alta sracime pustiau

casele i fugiau In lume plangnd, cu lacrimi suspinand; ca alta
cascioara nu platea nici doi orti. Eara Inca si aceia carii au cum-
parat acel fumarit dela koki-vechi (mezatl), li s'au stins a multi
casele (au ramas saraci1), ca au luat bani dela Turci de au dat
pentru slujba, s-apoi n'au putut scoate slujba la cap . Tot sub
Mihai Racovita platesc i 'Mull din cele doua ceasuri (vezi
mai sus, p. 662-3) o dare pe locuinte i anume potrivit cronicii
traduse de Amiras ate un ort de cash' pe an .
Mai tarziu, sub Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), se In-
fling, tot In Moldova, o dare similara numita ajutorin(ei.. Domnul
ar fi vrut la Inceput s puie din nou Marital; fiindca lnsa se
pusese blestem greu de catre Constantin Racovit (1756-1757)
asupra celui ce ar indrazni sa-1 reInfiinteze, boierii ajunsera In
cele din urma la solutia ajutorinpi, o reeditare a fumaritului. Ea
se lua pe ogiaguri sau hornuri si era de trei feluri, dupa ma-
rimea caselor: de unsprezece lei, de cinci lei si jumatate si de trei
lei; nimeni nu era scutit de aceasta dare. Sub fiul i urmasul lui
loan Teodor, sub Grigore Callimachi (1761-1764), ajutorinta e
eporit cu some mari dupa expresia cronicei lui Ioan Canta.
Candina era o veche dare, anterioara veacului al XVII-lea;
numele ei vine dela slavicul camen care inseamn piatra
se explica prin faptul ea, la Inceput, aceasta dare se lua pe pie-
trele de cear vandute, pietre avnd o forma si o greutate deter-
minata (vezi si vol. II, editia a patra, p. 562). Cu vremea, aceasta
taxa pe vnzare s'a aplicat si la alte produse, naturale sau in-
dustriale. Un hrisov din 1660, Mai 11, dela tefanita. Lupu, ne
arata ca ea se aplica pe bautura. Scutind satul Hlincea al m-
nastirii Hlincea, de toate darile si muncile &Are domnie, In schim-
bul unei sume de 60 de. galbeni anual, Domnul precizeaza: de
toate dabilele i angariile s fie lasati In pace, nici candinei pentru
bauturei, nici bezmn sa nil aiba a da . Condica lui Constantin
Mavrocordat, din 1341-1742, arat ea ea se lua pe cearei, pe carne
qi pe bit'uturi (vin, mied, rachiu); ea se platea de asemenea de
unii meseriasi i anume de bleinari i de cojocari, chiar si de cei
din sate. La 31 Ian.uarie 1662, Eustratie Dabija scutind pe locui-
torii ce se vtor aseza In slobozia Tignestii, de dari i slujbe timp
de 5 ani de zile, adaog1: Asijderea si un. cojocar sa hie In pace

www.dacoromanica.ro
 CAMANARITUL SI BEZMENTIL 677

de camana . 0 plateau cei ce fabricau horilca* sau rachiu;

ea era, pe vremea lui Constantin Mavrocordat (1742) de 2 galbeni
0 6 potronici de 4 caldare adica de cazan.
Camana se ridica in 1742 la 2 bani de vadra de vin sau mied;
in 1775 ea era de 2 bani i jumatate, jar pentru chorilca sau re,
chiu, t atat horilca ce vine din tara leeasca, cat i horilca ce se face
icea In tar& , de 3 bani. Cr4marii din Ia0 plateau in 1760 camana
cu rupta cate 15 ughi de pivnita, unii cate 10 0 chiar cate 8 ughi.
Ca unitate de masura pen.tru greutati, camena se Intal-,
ne0e 0 in veacul al XVIII-lea. Astfel, Intr'un hrisov din 9 Iunie
1767, Grigore Calhmachi Intarete calugarilor dela Putna drep-
tul de a lua anual t din vama cea mare in afar de gram, secara,
untdelemn, tamale , lumanari, i cate 5 camine pete moron
0 5 camine crap .
Cameineiritul muntean. i se mai spune In documente 0 di-
rand,* corespunde in parte camenii moldoveneti ; el se pia.,
tea de cei ce vindeau vin In targuri. Cu privire la camanarit ni s'a
pastrat o t carte a lui Constantin Brancoveanu, din 1 Ianuarie
1695 prin. care Domnul hotaraqte sa se ja eceasta dare dela oricine
va vinde vin In Bucure0i veri dela boiari mazili, veri dela suta0,
veri dela capitani, veri dela imzba0, veri dela calara0, veri dela
darabanti, veri dela, camraei, veri dela slujitori, veri dela sal-
meni, dela cazaci, veri dela lefegii, veri dela calugari, veri dela
popi, veri dela diiaconi, veri dela turc, veri dela tigau sau ma-
celar, te fel de om va vinde vin. Inteacest targ ; vor fi scutite
numai cate o pivnita a celor 12 boieri mari Eji a manastirilor celor
mari. Camanarii vor trebui de asemenea sa ja seama carciumarilor
pue ocale drepte ; pe cei ce i-ar prinde cu ocale mai mici ,
globeasca cu 300 de bani.
Bezmenul se platea de negustorii i targovetii care-0 faceau
pravalii sau case pe locul altuia. Era deci o chirie pentru locul
ocupat, platita proprietarului respectiv. La Galati, In 1776, bez-
penul Anual incasat de manastirea Sf. Spiridon din Ia0, proprie:
tara locului, varia 1n.tre 3 lei magaziile marl la loo bun 0 du-,
ghenile leu magaziile mici, la locuri din dos si casele
de locuit. Abatoarele sau salhanalele plateau de zece ori mai
mult ca magaziile mari, adica 30 de lei. Cuvantul bez.men este de
origine Mara..

www.dacoromanica.ro
678 ORGANIZAREA FINANCIARA

f'otdritul era darea pe care o plateau toti negustorii care yin-

deau marta cu cotul (vezi i mai sus, p. 670). Detalii asupra ei
aflam din Cartea de cotarie o pe care o da, la 19 Februarie 1699,
Constantin Brancoveanu 4 slugilor domnii me ale cotarilor anume ...
(lm alb I) ca sa fie volnici... sal umble in toata tara domnii meale
pre la toate tiirgurile sit scrie cotdria de la tot ornul cine se va afla
vdnzdnd marfd cu cotu gi s ja cotarie dela tot omul ori fie sutag,
au slujitor, au negutator, ori camarael au armean, au jidov veri
chiproviceni, au ce fel de om ar hi qi va vinde marfa cu cotu, au
ertat, au neertat, au cu cartile domnii meale iscalite, dela toti
sa aiba a luarea cotarie, de nume (de persoan.a1), po bani 142.
Iar cojocarii i matasarii s dea pre jumatate Po bani 71 dupa
obicei. Iar pre carii i-ar afla van.zand marfa cu cotul mai mic au
ascunzand cotariia, ca sa nu- dea adetul, pre unii ca aceia s-i
globeasca cu mana (a) bani 300 i sa-i fug certare dupa vina lui
dupa obicei*.
In Moldova, potrivit condicei lui Grigore Ghica, din 1 Sep-
temvrie 1776, cotaritul se lua dela fietecare dughiana ce va
vinde marfa cu cotul, atat in oraul Ia0 cat i dela celalte targuri
de pe la tinuturi *; el se platete ye! camaraului i anume nu in
fiecare an, ci n.umai la instalarea acestui dregator. i and la
fiecare dughiana cate 2 coturi * marcate cu bourul domnesc
un halep i un arqin (varietati turceqti i ruse0i ale cotului !) sa ja
dela toata dughiana cate 30 bani .
0 dare similara era cd ntdritul; ea se platea pentru marfurile
care se cantareau cu cantarul oficial, al domniei. Se intalnete
atat in Muntenia, unde, mentionata in Anatefterul* sau condica
de porunci din epoca lui Brancoveanu, ea reprezenta zece bani
de fiecare suta de ocale, cat i in Moldova. In aceasta din urma,
cantaritul constituia, la 1776, potrivit condicei lui Grigore-Voda
Ghica, unul din veniturile manastirii Sf. Spiridon din Iai. Se
platea cate gase bani de fiecare 44 de oca de marta, afara de sare
pentru care tariful era de trei bani la suta de oca, (;;i de fier care
pltea ase bani la 59 de oca.
0 grupri separata de indatoriri ale negustorilor erau acelea In
legalura cu primirea oaspetilor sau musafirilor * oficiali. In ase-
menea imprejurari, se cerea dela stapnii de pravalii s contribue
la procuratea obiectelor necesare precum covoare, pahare, ager-

www.dacoromanica.ro
 CHELTUIALA ASTERNUTURILOR 679

nuturi. De primele doua categorii de obiecte, covoarele si paharele,

face amintire chiar actul dela Brncoveanu, din 1701, Ianuarie 8,
reprodus mai sus (vezi p. 673). De cea de a treia categorie ne pome-
nete documentul inedit din 15 Ianuarie 1765, aflator la Academia
Romana, prin care stefan Voda Racovita scuteste pe negustorii
brasoveni din tail de o serie intreaga de dari; Intre ele este si
4 cheltuiala afternuturilor ce sei fac la mosafiri*. Din felul cum e for-
mulata aceasta" ultima obligatie, pare ca ea se percepea in bani;
cred ca acelasi era cazul si in ce priveste primele cloud', o covoa-
rele si u paharele . De multe ori insa ele se luau si. in natura.
In felul acesta se explica asigurarea data de Constantin Mavro-
cordat in 1741 lcuitorilor din Iasi cum ca u rtimini de nimio
din casa lui s nu-s Acuiasca, nici covor, nici scoarta, nici mindir,
nici plapoma, nici vase, nici blide, nici lighean, nici alt pret de
un ban, nici dela crestin, nici dela Armean, nici dela Jidov . lar
Nicolae Mavrocordat, inteun document Ma data dintr'a doua
domnie a sa moldoveana (1711-1716) prin care scuteste pe de-
rich armeni din Iasi de &dig si slujbe, o spune lamurit: Nici sa
aiba a le duce Turci sau Mari sau alti oamini streini la eagle
lor far de voia lor, nici afternuturile lor sii nu le ia ufirei la Turci
sau la Teitari. . . .. SA' intre si obligatia rasilor adica a blanilor
de rasi in aceeasi grupa? Sa fi fost negustorii obligati sa dea un
numr de asemenea blni pentru impodobirea caftanelor care se
ofereau de domnie dregatorilor turci de alt n.eam care veneau cu
treburi sau In trecere pe la noi? Sau sa fi servit ele pentru intoe-
mirea hainei somptuoase care potrivit informatiei lui Dimitrie
Cantemir se daruia anual Sultanului cu prilejul Bairamului?
Cert este ca asemenea obligatii existan pen.tru alte categorii de
contribuabili. Astfel, de pilda, fiecare preot moldovean, pe vremea
lui Dimitrie Cantemir, dadea anual ierarhului episcop sau mitro-
polit de care depindea, in afara de suma de 200 de aspri i. o
bland de vulpe sau de jder. Slujitorii adica ostasii supusi autoritatii
marelui sardar erau de asemenea obligati sa-i dea, la inceput, de
fiecare sat, cate o blanei de vulpe; mai pe urma, imputinandu-se
acesti slujitori, au dat nu anual, ci numai o singura data, la insta-
larea sardarului: ne-o spune un interesant document din 5 Aprilie
1.730 care preeizeaza, in acelasi timp, si atributiile acestui dregator.
Dinteun alt document, cu data de 1.8 Martie 1734, aflam ca. fli

www.dacoromanica.ro
680. ORGANIZAREA FINANCIAR

alaraii e vorba de aceia de Baraiac, In Orhei trebuiau

dea marelui hatman de care depindeau, o vulpe. Nu e de mirare
deci ca i negutatorii sal fi fost supui la darea railor . Pentru
comparatie, observrn, in sfarit, a' In Moldova, la numirea unei
nou mitropolit sau episcop, acesta, tratiandu-se Domnului, ti
trichina dup gum ne arata Condica de obiceiuri, alatuit In
1762 i oarecari obinuite pocloane adea coc'or, ri, ea/ea fi
zahcir.
O alta grup de obligatii erau acelea de caracter personal,
atre judetiul oraplui respectiv, care starostele de negut-
tori care vel aga i &Are cihodar. Documentul lui Brancoveanu
din 8 Ianuarie 1701, In care cele dintai aunt pomenite, nu ne da
alte lamuriri; probabil a era vorba de o taxA special sau o cot
parte din anumite taxe sau, in sfrit, de anumite plocoane. Ase-
menea taxe speciale erau petraleibia i ortul srdrostesc In Moldova
i ortul vatei.yesc In Muntenia. Despre primele cloud' aflm unele
lamuriri In documentul inedit din 5 Dechemvrie 1767, aflator la
Academia Romn. i privind regimul fiscal al Campulungului din
Suceava. Litre altele, domnul hotrate ca pentru produsele tur-
melor lor, adia bran* Yana, sumane, crgi, brn.e, catrinte,
Campulungenii sa nu dea mortasipie, nici pdraleibie. Aqij-
dire continua actul i pintru vinul ci -ar aduce din gios, di
la Odobeti, pi drepta vine (sic! In loc de vii) ci vor avea ei, ca
peircdlabia sau ca ortul starostesc sh nu sa' supire . De unde rezulta
ca paralabia era o taxa' ce se lua pe mrfurile vandute n targuri;
potrivit numelui, credem cA paralabii, conductorii adia ai tinui
turilor respective, beneficiau de o parte a acestei taxel de nu vor
ti primit-o chiar in Intregime. Stim exact la cat se urea paralbia
In ce privete vinul. Neculce, povestind msurile late de Con-
stantin Mavrocordat In cea de a doua domnie din Moldova.(1741--,
1743), arath cA, Intre altelep a interzis paralabilor BA mai ia cele
doua oa de yin sau rachiu de fiecare bute, oca ce adesea se trans-,
formau In patru, cinci,. ce numai sa, ieie parcalabiile drept pe
obiceiu, cate doi potronici de car, eara mai mult s nu supere
oamenii i negutitorii Aa dar, parcalabia se ridica la 20 de bani
de carul cu in sau rachiu; inainte de Mavrocordat se luau i
ate dou oa, deci un adaos In natura'. O obligatie fisee ase-
mnatoare prcalbiei era vadra domneascel -ce se ha anual dela

www.dacoromanica.ro
 DIM IN FOLOSUL UNOR DREGATORI 681

fiecare craing din Odobeti. Constantin Mavrocordat, 'plea doua

domnie a sa din Moldova (1741-1743), o desfiinteaz, dup6 cum
desfiintase i cele dou oca de vin sau rachiu ce se luau de bute.
Ortul sarostesc era o tax special'A pe vinul adus spre Wax-
zare In tArguri ; ea se percepea In folosul integral sau partial al
unui staroste, poate a starostelui de negulatori. In ce privete ortul
v6.16esc, tim ea' era taxa pe care o dkleau scaunele de carne
i pivnitele din Varguri vaafilor de macelari i vaafilor de car-
ciumari respectivi. La 25 Aprilie 1754, Constantin Racovit d
o carte preotilor, diaconilor, cntaetilor i grm'aicilor dela cele
dou biserici din Curtea domneascg 4 s tie un scaun pe care s s'd
viinz.' carne... In Bucureti i e fie acel scaun in pace i ertat
de fumarit, de vainA, de erb'grit fi de ortul vcitayesc 0 de alte angarii .
La srait, domnul adaog: Drept aceia poruncim domnia mea
dum. vel vame i voao erbarilor i viltaf de meicelari. . . toti e aveti
a v'd. feri... . De asemenea, la 15 Mai 1749, ' Grigore Ghiea, scu-
tind o pivnit ,din Craiova a m'n'a'stirii Tismana de fum'rit, de
c6m6nArit, de vam6 i de vin domnesc 0 de ortul veitlifesc i de toate
alte ornduiale i calabalkuri , se adreseaz6 dumneavoasta
boieri vamei i fumarilor i cannarilor fi f ie vitafe de carciumari i
altora ce yeti fi ornduiti de dati vin domnesc pe la arciume s
s. se fereasa de aceast6 pivnit. Documentele, inedite, se afl
la Academia Roman6.
In legaurd cu vel aga, dregaorul ingrcinat cu paza capitalei
i Cu supravegherea breslelor, sunt o serie de dai sau taxe: local
agese, pecetea ageascei i mortasipia ageascei In Moldova i vama
ageascei In. Muntenia. Primele dou'd. apar In documente, impreuna
cu alte dai ca bourul, camdna, cepAritul, plaite de pivnitele de
vin sau de eaciume. Ca exemplu, putem cita actul inedit, din 8
Fevruarie 1.762, prin -care Grigore Callimachi scutete 4 o pivnit
cu Mutur din Iai , a lui Manolache Costache biv vel logofa,
A de camgnA, de bdzinal, de braniti, de boor, de loe agescu, de

pecete agiascei 0 de toate alti dri i ang'aii or cae or fi pe alte

pivnite... . Mortasipia ageasc6 se praea de care mbiceldrii ;
dovad actul, tot inedit, din 10 Iunie 1758, privitor la un trun-
chiu de mesarnit4 de aiat carne # din tagul Iailor, apartinnd
lui Ionit Cantacuzino biv vel aga, trunchiu scutit de care voevod
de caat4n4', de bezp6n, de su, .4i de toate altea angarii... cum

www.dacoromanica.ro
682 ORGANIZAREA FINANCIAR&

i de mortasd pie agiascil , . Nu putem preciza deocamdata la cat-

se ridicau aceste trei dri.
Cat despre vama ageascd din Muntenia, ea se platea, ca i local
pecetea ageasca din Moldova, tot de pivnite. La 5 Decheinvri
1758, Scarlat Ghica scutete pe Theofilact vel cliucer za arie, dre-
gator procopsit i cu qtiinta invataturii elineti , de dif elite dad.;
Ii scutete i o pivnifa' aici tn oraul Bucureti , de fumarit, de
camanarit, de varna domneasca i ageascd, de vin domnesc, de Au/
vataesc... . Documen.tul, inedit, se afla, ca i celelalte citate mai
sus, la Academia Romana.
In sfarit, ciohodarul sau cel ce se ingrijea de incaltamintea
Voevodului i a personalului Curtii, a determinat numele darii
ciohoddritul. La 23 Iunie 1786, Nicolae Mavrogheni intarind ora-
genilor din Campulung privilegiile lor, specifica, futre altele:
iar sa fie in pace i ertali de ciohodarit, care din oraeni se vor
heard Cu meteugul cismariei, sa nu dea ciohodarit . La cat se
ridica ciohodaritul, nu putem preciza deocamdata.
De caracter edilitar e obligatia podinilor pe care o amintete
documentul din 15 Ianuarie 1765, privind pe negustorii braoveni
din Muntenia. Cred ca ea se refera la indatorirea de a intretine
podinile sau podurile care pavau ulitele (cf. Podul Mogoqoaiei ,,
azi Calea Victorieil). In acelai scop, infiinteaza Grigore al III-lea
Ghica (1764-1767) o dare nou in Iai ; ea consta dintr'o tax&
pe carele cu produse care intrau in ora. Cronica atribuita lui
Enache Kogalniceanu precizeaza: 4 cate o para de bou i cati boj
avea carul atatea parale da i oranduise oameni de treaba de still).-
geau aceti bani i cu banii acetii platea podelele i "'deeau po-
duri pe toate u1iele .
4 Schimbul banilor i f imprumuturile * nu erau oblig4ii fiq-
cale care sa priveasca exclusiv pe n.egustori; ele cuprindeau cate-
gorii mult mai largi de contribuabili; loveau insa in primul rand
In locuitorii targurilor, deoarece aici se strangea numerarul in mai
mare cantitate. Prin schimbul banilor * se intelegea indatorirea
pentru contribuabil de a primi o mon.eta in locul alteia, domnia
oprinduli un agiu. Imprumuta sau Imprumuturile eran su-
mele pe care domnul, tri momente de nevoie, le cerea cu imprumut
diferitelor categorii de contribuabili: negustorilor, preotilor, manas-
tirilor, boierilor ti chiar ina101or ierarhi. In principiu, aceste im-

www.dacoromanica.ro
 IMPRUMUTA, SATARALELE, NATANIELE 683

Trumuturi se restituiau; uneori se platea i dobanda cum e cazul

Cu cei 1.500 talen i dati de episcopia Buzaului in cursul anilor
1742-3, pentru care primete, in Ianuarie 1744, o doban.da de 210
talen. Matei Basarab, in hrisovul sail din 2 Dechemvrie 1646,
referindu-se la imprumuturile dela manstiri, spune ca domnul
este dator foarte de graba i flra nemic zabava, cu mare grija
qi cu frica lui Dumnezeu, sa. intoarca i sa pldteasc imprumuta
qi datoria ce va fi luat... o. Se intampla WA cateodata ca sumele
imprumutate sa nu mai fie restituite; astfel despre Antioh Can-
temir, intr'a doua domnie (1705-1707), Neculce ne spune ca pre
mazili ii indesia cu dajdi grele i cu imprumute dese, f i nu le mai
.da * subinteles indardt . In atari cazuri, datornicii ii puteau
valorifica drepturile la o noua domnie: e ceea ce face Preda banul
Buzescul caruia Radu Serban ii d'aruete satul domnesc Izbiceni
Tentru un imprumut de 77.000 de aspri acordat lui Mihai Viteazul
dupa infrngerea dela Teleajen i nerestituit.
Partea finala a pasajului ref eritor la obligatiile fiscale in docu-
mentul din 8 Ianuarie 1701 dat negustorilor braoveni din Mun-
tenia pomenete de alte cheltuiale ce dau negutatorii... i ordn-
duiale. . . i. satarale ce sa pun aici In ora' pre mahalale i pentr'alte
targuri i sate i alte toate dajdi . In unele documente se adaoga.
i termenul, expresiv, de meinceituri. 4 Satara de origine tur-
ceasca are intelesul de dare sau impozit exceptional care se
une sau se o arunca asupra contribuabililor; e interesant de
remarcat c acest termen s'a pastrat Oda azi in limba romana,
mai lnta'i inteo expresiun.e caracteristic6: satara-belea , apoi
yentru a designa o plasa de pescuit prevazuta cu plumbi la
partea inferioara care, Varna prin apa de doi oameni, prinde la
mijloc, in matita, petele. In ce privete cheltuelile , ele par
a fi tot una cu ncliamele de care ne pomenesc unele documente
immtene din veacurile XVIIXVIII. Astfel inteun hrisov inedit
din 30 Iunie 1682, afralor la Academia Romana, i referitor la
_preotii i diaconii din eparhia Buzaului, se spune cal de s'ar
Intampla oroanilor i altor cine ar fi lcuitori in ora niscare
cheltuiale sau naiame pentru niscare trebi domneti sau boiereti
sau pentru soli sau vence cheltuiala s'ar pune pre ora, nimeni
la nimic, prentii, diaconii sa nu-i pue . Rezulta deci ca i cheltue-
lile sau naiamele aveau tot un caracter intampltor, eran tot

www.dacoromanica.ro
684 ORGANIZAREA FINANCIARA

un fel de dari exceptionale ca tO. sataralele . Termenul

care apare in acte i sub forma aim., naima, sau naema, este, se
pare, imprumutat din slava, avAnd, In aceast. limbk lntelesul de
fiint sau lucru luat cu chirie (de aci i # a nimi ). Miamele
s'ar putea referi deci i la obiectele care se luau dela orgeni (scoarte,
covoare, vase, etc.) cAnd trebuia primit vreun dregktor turc sau
vreun sol strain. Felul generic In care aunt exprimate aceste ultime
obligatii fiscale ale oraenilor i negustorilor: alte cheltueli...
orandueli... i satarale nu ne Ingklue mai multe precizri. Reti-
nem faptul cg. In afar6 de multimea darilor analizate mai sus,
erau Inca o suma altele, cuprinse In termenii generici amiuti%i. Fis-
calitatea, atl la ora cAt i la sat, a fost o dull realitate In -pile
noastre, In intervalul 1601-1821.
Constatdm, In unele tArguri, i taxe speciale care se pun
asupra prvsliilor sau dughenelor in folosul bisericii. La Roman,
de pild, Episcopia lua de fiecare dughean6 ate doi band ;
Mihai Racovit li Int6rete acest drept, la 14 Iunie 1709, 16mu-
rind c el va servi pentru tAmAi i lumnri . Grigore Ghica 11
confirm6 i el, la 19 Ianuarie 1727, ad4ogand cte 2 bani i de
carul cu pete sau cu alte bucate, ori ce ar fi, ce aduc oamenii la
tArg s vanz5. . In. Mai 1775, Grigore al III-lea Ghica reduce pri-
vilegiul Episcopiei la un ban de dughean i de carul Cu pete
sau alt marfd.
Birul sau darea persona14. Darea esential rdmne lug i 1n
rastimpul dintre 1601 i 1821, ca i mai lnainte, birul adic impo-
zitul personal. In timp ce dijmele i diferitele taxe sunt In functie
de avere i multi dintre contribuabili n'au avere sau au prea
putirai birul se pune asupra persoanei sau, dup expresia cro-
nicelor, pe nume sau pe fagi ; quantumul lui fiind, pe de alt.' parte,
ridicat, cu tendint'd generala de sporire, e uor de lnteles de ce
birul reprezint darea cea mai In.semnat. De aceea, in actele
privin.d scutirile de impozite, el e citat, de obiceiu, in frunte. La
10 Mai 1692 Alexandru Ilia, scutind pe preotii Bisericii Curtii
Domneti din Bucureti de toate d6rile, le inir6 In urmaoarea
ordine: de bir ci de bou ci de oae seac6 i de cal i de miiare
i. de ceara 1 de galbeni i de cai de olacu i de vinarici ci de pghar-
nicie i de schimbul banilor i de gAleata cu f'n ci de unt de lemnu
i de dijm4 .1 de n4em i de lmprumutare i de toate slujbele i

www.dacoromanica.ro
 BIRUL 685

. Aceeasi ordine se pAstreaz6 In confirmArile din

14 Ianuarie 1630 si 1.1 Dechemvrie 1632 acordate respectiv de
Leon Vod i de Matei Basarab. Cand e vorba de sate de fugari,
care n.u-si prelesc ddrile, tot birul este cel menVonat In frunte,
cateodat chiar singurul mentionat. La 10 August 1642, Matei
Basarab, Infrind lui Leca comisul satul Berceni din, Vlasca,
urmdtoarea explicare: pentrucd acest sat Bercenii, ce serie mai
sus, ei ca niste oameni rdi si hitleni si fugan i de bir, s'au sculat de
fi-au piireisit mofiile fi birul fi au fugit pre vremea ceind linea judelul
Vlafca de bireirie Calotei slugerul ot Popefti. Deci Inteaceea si domnia
mea, v5.zand hitlenia lor, cum aunt tot fugan i si la a lor mosie I111-0
vin, domnia mea i-am dat boiarinului domniei meIe jupan Oprea
aga, tat1 boiarinului domniei mele Leai comisul, ca sei-i plateascei
el de bir lie pre dnsii rumni cu toat mosia lor... Deci
acum, dup moartea ag6i. Oprei, iar rumanii din Berciani ei au
venit In OA inaintea domniei mele la conacul dela Ionesti, fiind
domnia mea in primblare, cu boiarinul domniei mele Lega comisul,
zicAnd rumanii cum nu i-au fost pleitit aga Oprea de bir ; ei rmn
lng de lege i sunt scosi din divan cu rea ruine, ca nite oameni
Ili: Si Ineltori. Documentul, inedity se afl.' la Arhivele Statului,
fare acelei ale Mitropoliei din Bucuresii. Tot astfel, la 16 Februa-
rie 1643, Matei Basarab d cinstitutului deregtoriul domnii mele
jupan Stroe vel vistier... mosiile Vulpestilor judeci de pre tot
hotariul cat se ve aleage, pentrucii au fost nifte oameni hicleni de
slintu.tot fugctri de bir fi i-au tot pleitit cinstitul deregettoriul domniei
mele ce iaste mai sus scris fi-i pleitefte fi acum.
nude& birul se socotea i se platea de obiceiu In talen, de
aceea, lute suma de acte, In loe de bir se Intrebuinteaza acest
termen. La 28 Noemvrie 1640, Matei Basarab Inareste lui Sima
biv vtori vistier moia i rumanii din Kus6sti (VAlcea). Cari
rumni spune domnul ... au fost oameni rAi i fugan, n'au
vrut sel fazei sei-fi plateascei talerile fi miarea impiireiteascei, ci au
fugit . Sima, plltind In locul lor, le ia mosia. Sinonimia termenilor
taler si bir se vede si mai bine In actul inedit, din 15 Dechemvrie
1.645, af15.tor la Arhivele Statului, prin care Matei Basarab
reste pe Ursu din Pietrari (DAmbovita) s vAnzd partea lu Dra-
got de mosie dela sat dela Ghimpati, toga partea lui, WA se va
alege de preste tot hotarul ; pentruca au venit acest om Ursu

www.dacoromanica.ro
686 ORGANIZAREA FINANCIARA

spune voevodul aicea la divan inaintea domniei meIe de se-au

Aluit si au spus cum au fost la taler impreunei cu Dragotei. Deci
Dragotei el au fugit fi se-au dat in laturi, ir Ursu el se-au sculat
de fi-au vandut partea lui de mofie de au pleitit partea a lu Dragot
de bir . Pentru a se despagubi, domnul 11 autorizO s vAndO, la
rAndu-i, mosia fugarului i s-si lutoara banii. Termenii taler
bir avnd acelasi inteles, redactorul actului intrebuinteag mai lilt&
pe primul, apoi pe cel de al doilea.
E normal deci ca atunci and se procedeag la un recensOmnt
sau, cu termenul vechiu, la o sam. In vederea fixrii birului, 86
se intrebuinteze de care cancelaria domneasa expresiunea sama
talerului . In afarO de importantul document din 1645, citat mai
inainte (vezi p. 637), in care Matei Basarab declar: feicut-am samei
lanai, de i-am pus talere, cinefi pre cap al lui , iata un al doilea
document, tot inedit, care cuprinde chiar expresia pomenit mai
sus. La 1.5 Iunie 1.644, acelasi voievod se adreseag tie Jipo pos-
telnic si tie Stanciule de Vernesti, atr aceasta vO dan in stire
dumnii mea, a aici inaintea dumnii mele jlluit-au boiarinul
dumnii mele Negoit paharnecul cumu-i trageti piste slugi la bir
si yeti s le luoati viile ci trealA cu al:1*i nu aveti, c nici i-au
apucat seama talerului aciia in sat, nici au dat bir cu dinii. Derept
aceia incheie domnul de vreme ce veti vedea aceastd carte a
dumnii mele, iar voi s autati sO-i rsati slugile foarte in bung.'
pace, nimica sh' nu-i bantuiti, mai mult cu jalb6 sh' nu vie la
dumniia mea... . Documentul se afl la Arhivele Statului, intre
acelea ale Episcopiei de Bugu.
Tocmai din cauza importantei pe care o avea seama birului
sau a talerului, i se mai spune, in unele acte, si a seama cea mare E
Astfel in actul inedit din 26 Mai 1678 prin care Toader spOtarelul
din Stncesti (Buz6u) vinde lui Hrizea vel vistier mosia consa-
tenilor s'i 4 Dumitru chivOrar (mester de chivere sau coifuril),
Radu Radului crban sin NOstase. Pentruc acesti oameni,
ce scriu mai sus citim in act fostu-se-au scris la seama cea
mare, in saat In Stancesti, iar dupre ce se-au scris ei au fugit
numele lor au rOmas asupra mea . A prtit deci pentru ei
acuma, ca scoata banii, le vinde mosia marelui vistier.
acest document se af16 tot la Arhivele Statului, intre acelea ale
Episcopiei de Bugu.

www.dacoromanica.ro
 BIRIJL 687

Dela numele recensmntului seama cea mare sau, cu ter-

menul slay, vel seama s'a numit si unul din cele 4 a sferturi*
sau rate In care se pltea de obiceiu birul. In condica vistieriei
lui Brn.coveanu gsira In fiecare an t ()el seama; alte dou sfer-
turi poart numele de seama a doua i seama a treia c celui
de al patrulea sfert i se spune haraciul . Tuspatru insumeag,
In anul 1699, 228.951,50 talen i din totalul din 410.971 talen i cAt
reprezint toate drile din acest an, asa dar mai mult cleat ju-
mAtate. Acelasi raport se mentine In 1700: 232.000 de talen i din
totalul de 450.140. Se intelege i mai bine, prin urmare, dece
BrAncovean.u, in reforma pe care a Mcut-o In 1701, s'a sprijinit
pe aceste sferturi, in care s'a Inglobat marea majoritate a celor-
lalte dri. CAM, din cauza nevoilor crescAnde, el trebuie s5. spo-
reasca o sferturile la 5, cel de al cincilea poart tot numele de
seama a doua : aceasta se Incaseaz deci in dou randuri, odat
la 20 Februarie, a doua oar la 20 Dechemvrie (vezi si mai sus,
p. 641).
Sub domnii urmtori, In loc s se repete una din semi
ceea ce putea da nastere la incurcturi se infiinteaz o rat
nou nurnit 4 pocloanele bairamului. 0 Inalnim In hrisoavele
de ruptoare pe care Nicolae Mavrocordat, la 30 August 1720
si Mihai Racovit, la 10 Februarie 1731, le acord catolicilor
din Campulungul Muscelului.
In Moldova, birului i se mai spune, obisn.uit, si da/de , une-
ori da/de impareiteasca' ; ea ocup acela prim loo In documen-
tele referitoare la scutiri. Astfel, la 11 Ianuarie 1666, Gheorghe
Duca, scutind pe un negustor din Roman de o sum de obligatii
fiscale, face aceast restrictie, importantd: numai scili pia-
teased dajdea 0 zlotii si s aiba a griji tme si untudelemnu la
sfnta Episcopie . Antonie Ruset, la 23 Dechemvrie 1675, Mr-
gind scutirea acordat de Duca, hotrste ca negustorul pe ca-
re-1 va designa Episcopia sA fie in pace de da/de i. de zloti si
de galbeni si de Imprumute si de schimb si de cai de olac si de
podvoade ... Iar Antioh Cantemir scuteste, la 23 Octomvrie
1706, pe toti preotii si diacon.ii din Roman de da/die impiirei-
teased i. de zloti si de galbeni de cas sau de fum, ori pre scri-
soare si de desetina de stupi si gorstina de mascuri si de gorstina
de oi... si de cai de olac si de podvoade si de alte de toate... .
16

www.dacoromanica.ro
688 0 RGANIZAREA FINANCIARA

Alaturi de dajde, documentele moldoverie inira printre obli-

fiscale, zloii, leii, talerii, galbenii i oqii. Citam astfel
documentul din 20 Dechemvrie 1.700 prin care Constantin Duca
scutete 1.3e preotul dela biserica ungureasca din Iai. de dajde,
de zloti, de lei, de talen, de galbeni, de ili, de sulgiu etc. Aceeai
formula, cu deosebirea ca in loe de galbeni sunt ughi, revine in
actul dat de Antioh Cantemir la 10 Iunie 1705, pentru o moie
de peste Prut, din tinutul Iailor. Mai completa e formula do-
cumentului din 28 Februarie 1658 prin. care Gheorghe stefan
scutete pe toti cei ce se vor aeza in silitea Trebujeni din Orhei,
pe timp de ase ani, de toate darile: de dajde fi de zlqi qi de lei
fi de talen i fi de galbeni Fi de oqi 0 de alte dari i angherii... .
Exemplele se pot uor inmulti; ele nu ne dau explicatiuni 111E36
asupra acestor
La ce anume fiscale se refereau zlotii, leii, talerii,
galbenii i ortii? Din felul cum sunt citate, printre cele dintdi
ddri, apoi din imprejurarea ca existau corpuri de agenti
Instircinati cu strngerea lor i numiti, dupa darea respectiva,
zlotafi, leua,ci, talerafi, glbina.fi i ortafi, dupa cum altii se numeau
vindriceri, goginari, fa'nari, dsetnici,.rezulta c aceste dari aveau
insemnatate, CA nu e vorba de obligatiuni minore. Dar dad pu-
tem trage o asemenea concluzie de caracter general, e mai greu,
In schimb, sa dam, deocamdata, lamuriri asupra fiecareia In parte.
Tot aci trebuie sa mentionana i darea de cincizeci de aspri
Ieremia Moghila, intemeind slobozii in tinutul Chigheciului, ho-
tarate In 1603, ca acei ce se vor aeza in ele, nu vor OW, timp
de trei ani, nici ili, nici darea de <I cincizeci de aspri , nici go-
tina de oi sau de porci, nici sulgiu pe vaci i. pe oi, nici o anghe-
rie. Va fi fost, banuim, tot o dare personald, Dll pe avere. In afara
de impozitul personal general, birul sau dajdea, constatam o
serie de impozite personale asupra unor categorii restranse de
locuitori, cum erau rofii in Muntenia, curtenii in Moldova, ald-
rafii in ambele tari, apoi preotii i cdlugdrii, moldovenii aezati
In satele din Muntenia, In sfarit tiganii. Ca o curiozitate a sfr-
itului epocei fanariote semnalm i birurile puse asupra unor
categorii sociale declasate, ca pwariafii 1 femeile rele o.
Prin rofii se intelegeau, la inceput, breslele de slujitori sau
subalterni ai marilor dregatori, locuind in satele tarii, din Oltenia

www.dacoromanica.ro
 ROTI DE TARA 689

piira la Milcov, avand in frunte vdtafi i mari vtafi i bucu-

rAndu-se de un regim special militar, administrativ i. fiscal (vezi
i. vol. II, editia a patra, p. 504-7). Numele lor (compaa cu
actualii roiori 1) pare a se explica prin. culoarea Imbacaaintii
acestor slujitori, ei purtnd o tunica roie; se tie eh' postavul
de aceasa culoare era In deosebi pretuit, scharlat- ul (ecar-
lat-u11) costand, potrivit tarifelor vamale, mai mult cleat alte
varieati.
Documentele veacurilor XVIXVII, ne araa ci se dg.dea
numele de roii aat paharnicilor, cAt i postelnicilor, sptarilor,
logofetilor, armailor, etc. numiti adeseori, in calitatea lor de
subalterni ai marilor dregatori, i plfrnicei, postelnicei, sp.&
arei, logofetei, aring."ei, etc. Ni s'a p6strat la Academia Roma6
cartea inedia din 25 August 1625, a celor 12 jurtori olteni, luati
pe ilvae domneti, ca s cerceteze o pricin4 de moie la Ba-
neti. Ei aunt: ot Gaia Stan postelnicu i ot Desa Radul logo-
ftul i ot Paraeni Hamza banul i ot Ivancoti Barbu paharnicu
i ot Goeti Bistrean logoatul i ot Socoteni Dona vtaful i of
Nrtuleti Mihart postelnicu i ot Bibeti V15.dutul postelnicul i ot
Cernaia Iacov postelnicu . Un document inedit, posterior cu
cinci ani, din 1630, Mai 20, afldtor tot la Academia RomAn",
referindu-se la cei 12 juatori, ii numete re boeri rofii alefi. Pen-
tru extremitatea celala a Vrii, judetul Buza, s'a pstrat iari
o carte inedia, a megiailor din satul Schiopeni Intre ei i un
Dima ropl din 1646, Aprilie 23, afltoare la Arhivele Statului.
Dupg ce arat c' au fugit din sat unie pren BrAila, altie la Mol-
dova, al-V-6 pentealte pati , p6asindu-i moiele i birul , -1
c51, din cauza aceasta, dsrile lor au fost pltite de jupan Dumi-
traco stolnicul i. jupan Marco vel arma care tineau judetml
Buzeu de bir6rie , ei convin 86' Intoara acestor doi boieri suma
platia ug. 250 , in caz contrar raMnandu-le rumai i pier-
zadu-i mina. La aceasa intelegere au fost i multi bojar
rofie de judet, anume Dragomir iuzbaa ot S6rata i Saya cpitan.
ot Mgr'cinen.i i Savu lu Avram i Dragomir apitan ot lateti
i Jipa postelnic ot Verneti, Dumitru apitan ot tam i Mrcan
ceau i Lefter ot Hodobeni .
Cu vremea lush', numirea de rofii a rams alipit numai unei
singure bresle, celelalte pgstradu-0 numirile speciale de sp-
is *

www.dacoromanica.ro
690 ORGANIZAREA FINANCIAR

arm4ei, vistiernicei, postelnicei, etc. De aceea, cand cro-

nica munteana vrea sa descrie frumoasa oaste a lui Grigore Ghica,
care a participat in 1672 la asediul Camenitei, arata ca ea se al-
catuia din calarai, dorobanti, roci, vistiernicei, spatrei, pos-
telnici, stolnicei, vornicei, pa.harrticei . De aceea i ordinul, din
9 Iunie 1668 al lui Radu Leon, ca manastirea Clocociov said ja
dijma i celelalte venituri dela oricine ar lucra moiile ei i dela
boieri i dela signori, ver fie ro$, au calara, au darabant, au ma-
car ce fel de slujitor ar fi .
La sfaritul domniei lui erban Cantacuzino, mision.arul ita-
lian Del Monte, desriind Muntenia, spune despre rofii ca eran
atunci (nunc) sub conducerea marelui paharnic; din felul cum
se exprima el, rezulta, pare-se, ca., mai inainte, acest Malt dre-
gator n'ar fi avut o asemenea atributie. Roii plateau birul sub
o form speciala numita bir de rofii sau rufalei . Ter-
menii acetia apar In documentul din 25 August 1625 amintit
mai sus, privitor la pricina moiei din Braneti. Mogia fusese a
lui Stan vataful; acesta murind, copii si, 141114 mici, n'au mai
putut plati birul de roii alei , care trecuse acum asupra lor,
precum i birurile rumanilor lor. Le platete, In loe, Start logo-
fatul; platete i pentru scoaterea dala bir a copiilor; le ja, In
schimb, pamantul. Fiul lui Stan logofatul, Draghici, arata cum
au pldtit fatal bir de roii alefi a lui Stan veitaful...
birul rumnilor lui 8 napalLi Inca' In zilele raposatului Mihnea
voevod (1577-1583 i 1585-1591). i aa. zicea Draghici cum
au fost dat tata-sau Stan log. i au cheltuit pentru acel bir de
rofii i pentru acele napati boi 30 i un cal i o iapa i aspri de
argint 1.700 i Inca' zicea ca au cheltuit i. la cresteitori pe raboj,
deci strngatorii ,sau taetorii birului can.d au scos acea
acele 8 rapati, a au dat aspri de argint 900 . In Mol-
dova, birul curtenilor care corespund roilor din Muntenia,
Miron Costin &A, In letopisetul sau echivalenta: curtea ce
se zice la danii roii se numea curtenie sau dajde curte-
neasca . La 29 August 1624, Radu Mihnea intare0e diacului
Dumitrapu Fulger din Todireti nite case In sat, ale lui Gheor-
ghe, fiul lui stefan Danco. Aceasta, de oarece u au fugit Gheorghe
din casele lui i s'au lsat curtenia asupra slugei noastre ce mai
sus serie Dumitrafeu Fulger diacul; au pleitit multe del/di curte-

www.dacoromanica.ro
 BIRUL CURTENILOR 691

nevi pentru Gheorghe qi i-au perit multe bucate pentru ddnsul

Prin cedarea caselor, curtenia rmane In grija lui Fulger; iar
Gheorghe ne spune un alt act din 27 Iunie 1.625 sic' hie
slobod, numai s plateascei cisla fiireineasca . Birul de roii alei
sau rupla era destul de ridicat, dup cum se poate deduce din
cele de mai sus; el reprezenta o contributie fiscala' important.
Acela lucru se poate afirma i despre birul curtenilor. Aa se
explica' dece Miron Costin., descriind domnia lui Miron Vod'a
Barnowski arat c'd pe acei dintre curteni care, de nevoie ,
are hi ra'siit den ocinile sale la sat boieresc, la sat domnesc,
pre toti i-au adus la breslele sele i la locurile sale *. Pentru ca un
curtean s-i p6r6seasc6 moia i s'a' se mute inteun sat boieresc
sau domnesc, printre rumni, aceasta inseamra ea' apsarea fis-
cal era inteadevsr grea. Intelegem totdeodat f0. dece croni-
carul adao0 informatia c facus5. Barnowski Vod mare vol-
nicie, intai curtii aceasta inseamna- curtenilor sei deje la bir
numai ()data In an. In Moldova, sub Gheorghe Stefan, pe la
1.654, curtenii pl6teau un bir de 29.000 de ughi sau galbeni, din
totalul de 70.000 cat se strngeau din tara intreag6. In catas-
tihul de contribuabili al lui Petru Schiopul, din 20 Februarie
1591, gasim trecuti 5574 de curteni, inclusiv Vtafii; admit'and
c num'a'rul lor nu va fi sporit intre timp, rezult ea', sub Gheor-
ghe Stefan, birul unui curtean era de aproximativ 5,2 galbeni
anual. Cam aceiai trebuie s'a.' fi fost i situatia roilor In Munte-
nia. Sub BrAncoveanu, contributia breslelor la haraciu, lipsa ha-
raciului i cele trei semi a fost, In 1699, potrivit con.dicii vistie-
riei de 101.264,50 talen i faVa' de 129.995,50 di, au dat birnicii;
In 1700, de 11.4.574 fag de 141.043. Tinand seam de faptul
num'grul birnicilor intrecea cu mult pe acela al breslailor, rezult
c birul acestora din urm'a era mai mare cleat a celor dintai. Si,
inteadeVr, breslaii prteau, se pare, la aceast6 dare, cu o tre-
ime mai mult cleat birnicii de rand adic6 rumnii sau vecinii.
Erau, in schimb, avantajati la plata dijmelor oierit, dijmarit,
gotira; se ad'ugau apoi i foloasele pe care le obtineau din exer-
citarea atributiilor lore. Astfel, de pild, stolniceii aveau venituri
In leg`tuf cu dijma din pete pe care o percepeau la Milan i
In balt, in Muntenia, la Dunre, Prut i Nistru, cu lacurile lor,
In Moldova; peihdrniceii incasau banii de paharnicie dela ar-

www.dacoromanica.ro
692 ORGANIZAREA FINANCIARA.

ciumile din sate i tArguri; beiniforii i aria sea beneficiau de

unele gloabe sau amen.zi In pricinele mici pe care le judecau, etc.
In legtur6 cu impun.erea i cu perceperea birului pe vremea
lui Matei Basarab constatm o important:5." atributiune a roi-
lor, nu lipsit de grave riscuri, de altfel. stiri asupra acestei atri-
bulduni aflm, In primul rnd, intr'un document inedit din 20
Aprilie 1650, afltor la Arhivele Statului i privin.d bucatele
adica vitele i produsele mnstirii Sf. Troit sau Radu Vod
din Bucureti. Voevodul d ordin ca aceste bucate s hie In
pace... de &Ara toti birarii, nimea s: nu se ispiteasc6 a trage
bucatele mnstirii pentru birul rumAnilor mnstirii care vor
fugi, au mcar den ce sat al mrastirii, ci s cad a apuca birarii
pre rofii, care au tocmit judeatele s pleiteascli ei birul acelor
iar bucatele sfintei mnstiri s aiba bun6 pace de ctre
toti birarii... Aa dar roii tocmisera* judetele in ce privete
birul, supraveghiaser'd adicA repartizarea pe sate a sumelor fixate
de vistierie. Dar nu numai att ; ei aveau i grij6 ca aceste sate
s nu se risipeasca; erau paznici ai birului, rspunzAnd de Inca-
srea lui. Ne-o arat, in chip limpede, un alt document inedit,
din 6 Iunie 1648, afl6tor la Academia RomAn; e un zapis al
gtenilor din Drza care declar. urnagoarele: Adica noi
ot DArza anume Fiera i Ivul i Nivrap i Vasilie i Stan taal lui
Nvrap i Neagoe, dat-am zapisul nostru la mAna dumnealui
jupan Bunei vel sluger ca s se tie cAnd au fost acurn in zilele
domn,u n.ostru Io Matei Basarab veovod, iar noi am NO den sat
de bir. Deci au apucat domnu nostru pre rofii ot Rugeni fi spilt&
rei ot Cucuruzi carii au lost paznici, de ne-au pleitit de bir i ne-au
vndut moia ot DArza dumnealui jupan Bunei sluger. Dup
aceia, ei au umblat de ne-au cutat pAn." ne-au aflat i ne-au
adus acum la curte de ne-au bgat. In puarie. Inteaceia noi
am czut cu mult rugciune la jupan Bun.ea sluger de ne-au
luoat dumnealui in chizie den pucArie de cAtr domnu nos-
tru cum s dem in sat s ne prtim birul i dajdea dornnu nos-
tru. lar de vom mai fugi i s. lsm .1 pre dumnealui sulgeriul
In nevoe i In val, ma ne-am prinsu fim dumnealui rumni
Cu feciorii notri cu tot, rumani de moie ohabnici, coconilor In
veaci i s-i fac." dumnealui i carte domneasc.6 pre noi . Ni s'a
pstrat i actul de vn.zare, inedit, al moiei. din Drza la care

www.dacoromanica.ro
 BIRUL ROSILOR 693

se refer zapisul de mai sus. El poart data 1 Septemvrie 1646,

se afl la Academia Rom'an i prezint interes nu numai pentru
problema fiscara pe care o urm'rim, dar qi sub raportul topo-
nimic cuprinde numirile Cocoruz (Cucuruzi I) i Porumbrini, care
poate veni ins i dela porumbe, boabe negre precum i sub
acela al istoriei sociale, prin mazulii pe care-i mentioneaz.
Adeca noi parniceii ot Cocoruz dela judetul Vl'rei citim
In act anume Malco phrnicel i Ion paharnicel i Odor IA-
hrnicel i Stanciul mazilul i Negul mazIlul, Cernat mazilul,
Peitru rofuul i Radul mazilul i Albul pahrnicel, Manolache pa-
harnicel, Stan postelnicel ot Porurnbrini, Bale mazilul, Hurvat
Mufitu roful ot Ruiceni i pac Muii ot tam (i iari
Muii de acolo!) i Itodie sptrelul ot Rqiceni, Cazan splariul
(sic !) ot tam, scriim i mrturisim cu al nostru zapis ca s'a fie
de mari credenta la mana jupanului Ghirghi biv vtori vistier
i la maim juptin.ului Bunii biv vtori vistier, pentru sa tie c i-am
vkadut domniie lor ocina dela D'arza toat, de in hotar pra In ho-
taru derept bani gata 14.600. , . Pentru cei acesta mofii ce
strii mai sus fost-au megiefasen, iar ei s'aau sculat de au fugit fi
n'aau vrut sd-fi pleiteasen birul. lar domnu nostru Matei Beisirab
voevod ne-au pus de l-am pleitit noi birul lor fi toate deijdele lor
tru anu fi jumate (sic!) fi le-mu poruncit la dinfii ca sei fije
pleiteaseei birul fi sci-fi ;ie mofie, iar ei n'aau vrut sei viei. Deci
le vAnd moia boierilor amintiti.
Din aceste dou documente rezulta a se produsese, pe la ju-
mlatea veacului al XVII-lea, diferentierea Intre roii i celalte
bresle. Totui, primul termen Efi peistra incei infelesul sliu generic,
deoarece vedem pe stenii din D'Arza, In documentul lor din 1648,
numind rofii pe toti breslaii din Rureni, dei Intre ei erau
splrei ca Itodie i Cazan. Interesant e i titlul de mazil pe care
dan jumtate din locuitorii citati ai satului Cucuruzeni; e
incontestabil un titlu de distinctie sociala, care va fi legiferat un
secol mai tArziu, prin reforma lui Constantin Mavrocordat,
care s'a pastrat para astazi In tinuturile Orheiului, Sorocei
Lapupei.
In ce privete locul unde se strngea birul roilor .1 curtenilor,
observ'm ea' In timp ce primii 11 varsau la vistierie, ultimii 11 dkleau,
spre sfritul veacului al XVII-lea,. la vistierie i. la, &Amara. In-

www.dacoromanica.ro
694 ORGANIZAREA FINANCIARA

tr'adevar, un zapis din 1690, de pe vremea lui Constantin Can-

temir, e alcatuit In fata a apte curterxi de camara ; inteurx act
din 1696, Septemvrie 4, dela Antioh Cantemir, surd amintiti iarai
curtenii de tail i cei de &Amara . Ceea ce inseamna ea, pe l'AngA
curtenii de tara care-i plateau birul la vistierie deci la tezaurul
public, mai era Inca o categorie care-i dadeau birul la cmara,
deci la tezaurul domnesc. De and dateaza aceasta ultim cate-
gorie, nu putem preciza Inca; n'ar fi exclus ca ea s" fi fost infiin-
tata de &Are Dimitraco Cantacuzino (1673-1675) sau Gheorghe
Duca (1678-1684).
Clracii plateau i ei un bir special, numit, in Muntenia,
bir calaraesc iar In Moldova calaraasca sau dajde
calaraasca . Ea era, se pare, uneori, destul de apasatoare, ca
i a roilor, pentru ca sa determine pe calarai a fugi, a trece peste
hotar. La 7 Mai 1660, tefanita Lupu scrie tuturor agen.tilor fis-
cali din tinutul Flciiului la zlotai i la leoai i la galbanai
i la talerai i la ortai i la dajnici cab:U.6.00i i la alti slujitori
la toti sa lase in pace de dajde i de zloti i de lei i de taleni
i de orti i de da/de dildrd feascd i de alte dri i angherii de toate .
pre acefti clra.ci ci oameni carei au fugit In tara turceascd i acum
au venit de s'au aezat la slobozia ... Kn'stirei Aron-Vod, pe
valea Wanzetilor. Despre mrimea contributiei calarailor, aflarn
din documentul muntean inedit, cu data de 30 Septemvrie 1655,
emis de Andronic, capitanul ot Gherghita . Acesta intarete
vAnzarea moiei unui calara, disparut sau mort, a ca.rui sotie nu
putuse plati birul cdldretfesc de ug. 11 . Pentruca adauga
Andronic a,sa iaste cuvdntul Domnului sei fie volnic a vindere
mofia dildraplui sd dea banii Domnului . Dar calaraqii rnai
aveau obligatiuni i fata de marii dregatori de care depindeau.
Astfel, In Mun.tenia, trebuiau sa dea anual vel spatarului, de
fiecare cruce cuva ntul design.eaza unitatea fiscal a calara-
ilor, unitate cuprinzand un calara, daca e mai bogat, doi, trei
sau patru, dac sunt mai saraci ate un leu, o banita de gra.0
i una de orz, un car de fa.n. i unul de lemne : .tirea o luam din
raportul calugarului italian Del Monte are a trait la Curtea lui
5erban Cantacuzino.
Preoii n'au avut sub raportul fiscal in genere i acela al bi-
rului In special, aceimi situatie In intervalul 1601-1821. Prin.

www.dacoromanica.ro
 MEIJI PREOTILOR 696

cipial, ei erau supui obligatiilor fiscale ca i atenii i tArgovetii

peste care p6storeau; pllteau deci bir; acesta poart" Intr'un act,
inedit, din 16 Aprilie 1686, afntor la Academia RomAda", n.umele
de bir popese . Se ad"ogau apoi 1.46 de ierarhii,
episcopi sau mitropolit, de care depindeau; aveau i unele Inda-
toriri specifice cum era darea untdelemnului perxtru candele
foarte probabil amintit in hrisovul muntean din 1.0 Mai 1629
referitor la preotii Bisericii dela Curtea Domneasa din Bucureti.
Aa inat starea preotilor nu era intotdeauna de invidiat. In unele
perioade ei pltesc chiar atAtea 416ri, Inat nu ne surprinde and
IntAlnim preoti care, Orssindu-0 bisericile, fug, ii iau lumea in
cap, intocmai ca simplii birnici. Tocmai din cauza acestei
se introduce, in secolul al XVII-lea, sistemul ruptoarei i pentru
ei, Intocmai ca pentru negustorii companiti. La 1.5 Aprilie 1673,
Grigore Ghica acord o asemenea ruptoare preotilor din eparhia
Ramnicului; acetia vor avea s6 dea la vremea haraciului 750
de ughi, birul lor, iar la innoirea domniei, vor contribui la poclonul
steagului; aunt scutiti, in schimb, de seam6, cal de olac, podvoade,
mertice, 6onace, niame i. isprvnicii. La vinArici, vor da o vadr
din zece; la dijmgrit de litra de stup sau de rAm6tor ate 13 bani
iar poclonul, de nume, adic de fiecare contribuabil, cte 12 bani,
dup obiceiu. Poporenii vor face claa preotilor lor, ate 4 zile
pe an, una toamna i una prim6vara, cu plugul, una la secere i
una la coasL Cine nu va lucra, va da preotului ate un obroc
de grAu de oca 44 sau i-1 va plAti In bani, dup." pretul zilei. La
orae, preotii vor lua dela fiecare locuitor al parohiei respective
sau, cum se spunea pe atunci, dela fiecare mahalagiu tot
ate un obroc de 44 de oca de grau. O ruptoare generan, pentru
preotii din toate eparhiile muntene, d Gheorghe Duca, la 2 Mar-
tie 1674. Cnd acest voievod scoate apoi, pentru achitarea dato-
riilor predecesorilor si, un bir al datoriilor 0 impune, contrar
ruptoarei, la aceasa noua dare i. pe preqi, rezultatul e o mare
turburare intre acetia din urm6", multi dintre ei fugind chiar
de 'au n6pustit bisericile . In consecint, Gheorghe Duca
trebue s' revie asupra msurii: o face prin hrisovul din 9 Aprilie
1676. Serban Cantacuzino reinnoete, la 30 Iunie 1682, ruptoarea
preolilor i diaconilor din Eparhia Bugului, fixAndu-le birul tot
la 750 de ughi anual, pltibili la haraciu; vor pl"ti de asemenea

www.dacoromanica.ro
696 ORGANIZAREA FINANCIARA

seama cea mare i poclonul steagului, la innoirea domn.iei, la fie-

care trei ani. Toate documentele de mai sus, inedite, se 06 la
Academia Romand.
Cel care a modificat ins complet regimul fiscal al preotilor
munteni, scutindu-i de toate &mile faVi de domnie, a fost g telan
Cantacuzino. Ni s'a pstrat si in original si sub forma unei tip.-
rituri, hrisovul solemn al acestuia, din 27 Aprilie 1714, asa dar
imediat dup suirea pe tron., prin care hotrdste sa fie slobozi
de acum inainte tuti preotii si diaconii ri de toate dajdile ce
au avut ruptoare cu hrisoave dela alti domni mai dinainte si de
toate alte djdi cate vor iesi peste an dela vistierie, s n'aiba a
plati de acum n.ainte nimic, ci numai BA aiba a da in tuti anii po-
clonul cel obicinuit prea sfintitului Mitropolit si celor doi iubitori
de Dumnezeu episcopi..., pe an Po ug. 1 de preot, iar nu mai
mult ... Scutirea, explicabil si prin dorinta lui Stefan Canta-
cuzino, venit la troll in conditii penibile, de alit crea populari-
tate, e reinnoita de Nicolae Mavrocordat, in 1716, si de Ioan Ma-
vrocordat, la 21 Noemvrie 1718. Necesitatile inexorabile finan-
ciare ale epocei fanariote au f dcut WA' ca, ulterior, aceast scu-
tire generala s nu mai poata fi mentirtut si ca preotii s.
tease& din n.ou dari.
In Moldova e vrednic de semnalat ruptoarea pe care o face
Constantin Cantemir preotilor in 1692 sau primele data luni din
1.693, hotarandu-le ca s dea pre an numai cate doi ughi la bir
si la innoirea domniei iar cate doi ughi, ear alta peste an la ni-
mica sa nu dea, .. i s'au dat acel testament in vistierie con-
tinua crorkica povestirea si de atuncea au haladuit adic au
scapat preotii din cisla taranilor . Feciorul lui Constantin,
Dimitrie Cantemir, merge mai departe; el acord, la 18 Decem-
vrie 1710, o scutire generar, dar numai preotilor, diaconilor si
tarcovnicilor din lafi. Documentul, scris de Axintie Uricariul,
pare a fi foot redactat, dupa toate probabilitatile, de insui in-
vatatul domn. Formula de scutire e urmtoarea: sa fie in pace
de dajde imprteasca i domniasa si vlddiceascei 0 de colaci
vleidicefti 0 de toate drile si angheriile. Aijderile si de deseting
de stupi si de gotina de oi si de mascuri si de yin si de dejma
de paine. Nici s lucreaze noo nici un fel de lucru, nici la curte
gospod, nice la mori, nici cu targul, nici mitropplitului, nice pod-

www.dacoromanica.ro
 BIRUL PREOTILOR 697

vozi BA n.0 duc, niel caii lor de olac fa nu le ja slujitori, nici bu-
catele lor pentru darea altora oamini s nu li se trag, nici la pod-
Mitropolitului sei nu inble, nici la un fel de darea ori cat
de mic6 FA nu dea. Asijderile In casele lor fr de voe lor nim a
86 11'0)6 a gzd'alui, nici boierii, nici slujitorii, nici curtenii, nici
solii, niel alii, ori fie ce fel de limb6 ar hi, pentru &Aei ei sintu la
orasul i besericili unde este scaunul domniei noastre a Moldovei.
Deci nici la vacrit, nice la fumrit, cndu s'ari tampla, ei s nu
dea, cci slujesc in besearicile dumnezesti purure zua si noapte
s roag lui Dumnezeu pentru pravoslavnici rapaosati domni
pentru cei vii ce domnescu tara aceasta i pentru toti pravos-
lavnicii creastini . Prtile subliniate privesc Indatoriririe fat de
mitropolit: dare in bani (dajde vldiceasca), daruri obligatorii
(colaci vldicesti asemntori colacilor pe care-i trimit Domnului
orasele de Cfciun,, vezi mai sus p. 664) ksi maned (lucru i podvezi).
Constantin Mavrocordat, prin reforma sa (1741), scuti complet
de dajde adic de bir mnstirile i preotii; dar dac un preot
era nepregatit, In ce priveste Invttura, atunei el trebuia 8 pl-
teasc bir la rn.d cu tranii. Care nu putem serie ce fricg tr-
geau bietii preoti exclam un cronicar con.teinporan. a se
apucau la btrnete s Inv* carte .
Alturi de scutirile generale, acordate tuturor preotilor dintr'o
eparhie sau un oras, IntAlnim, att Inteo tara cAt si In cealalt,
scutiri individuale, de care se bucur, pentru pricini speciale,
sor de Inteles, preoti1 unei anumite biserici. As.tfel e cazul cu
scutirea, la 29 Mai 1696, a celor doi preoti, a diaconului si a tr-
covnicului bisericii din Ceucani (Tutova). Explicatia st In faptul
biserica e ctitoria lui Constantin Cantemir iar scutirea se da-
torete fiului acestuia, Antioh. IntAlnim apoi scutiri acordate
preotilor care slujeau in bisericile curtilor domne.yti: la Bucuresti,
la TArgoviste, la Iasi, precum i in bisericile episcopiilor: la Roman,
Ja Buzu, la Minnie, etc.
In afar de &Arne. obisnuite, traditionale, preotii au mai fost
supusi, In anumite momente i la &in speciale sau extraordinare.
In aceast categorie intr asa zisa mucarea a lui Grigore Ghica,
din timpul primei sale domhii In Moldova (1726-1733). Scos-au
()data' si pe preotd povesteste Neculce un bir ce-i zicea mu-
carea, de agiungea, pre preot, cat de s6rae, trei galbini; ear pre

www.dacoromanica.ro
698 ORG ANIZAREA FINANCIARA

cei mai de frunte si opt galbini i-au agiunsu . Din fericire, n'a
fost impus deat inteun singur an.
()data cu reorganizarea i extinderea invatamantului in Mol-
dova de atre Grigore al III-lea Ghica (1764-1767), se infiin-
tag i o dare n.oua. numita banii fcoalei . Ea e amintita in lui-
sovul din 5 Decemvrie 1.767 acordat Campulun.genilor; despre
preotii acestora, spune: di dajdi domneasca, di poclon vladicesc,
i di poclon vladicesc i di banii ycoalei sa nu fii suparati . Cu
toate c darea era noua, ea n'a insemnat totui un adaos la sumele
platite pana atunci de preoti; aceasta, de oarece ea s'a defalcat
din dajdia sau birul lor, care era de 4 lei noui pe an..
Calugrii nu plateau in mod obinuit bir sau dri person.ale.
Cand In 1713, Brancoveanu hot:6110,e ca, pe langa vaarit,
se plateasa i de fiecare contribuabil, indiferent de avere, ate
66 de bani anual, ordinul respectiv e formulat astfel: i sa dati
de tot numele vostru Po bani 66 i cei cu vite i cei fara vite, veri
ce fel de om va fi, atar de vel4ii bojari i calugari yi din Turci i
ligani i calici, aceytea s nu dea nimic de numele lor, numai vitele
plliteascei . Manastirile afar bine inteles de cazul and
aveau scutiri erau supuse tag la (raffle pe avere grane, oi,
vite, yin precum i la obligatia imprumutei (vezi i mai
sus, p. 682). Egumenii moldoveni, din afara capitalei, trebuiau
apoi, potrivit unui vechiu obiceiu, anterior veacului al XVIII-lea,
sa se infatieze la domnie in fiecare an, in ajunul Bobotezei. Cu
acest prilej ei aduceau daruri sau pocloane constand
cum aflam din Condica de obiceiuri alatuita in 1762 din vulpi,
jderi, pete de munte, branza de oi, smntana de bivolite i de
altele . Egumenii din Iai se infatiau a treia zi de Craciun, adu-
and ate un miel; eard carii nu pot gasi miei adauga Con-
dica aduc vitei mici, curcani, gaini .
In secolul al XVII-lea, documentele muntene mentioneaza
uneori birul moldovenesc . Astfel in hrisovul din 10 Ianuarie
1630, prin care Leon-Voda acorda Episcopiei de Buzau s.-i
fie In pace poslunicii ce sant Inprejurul sfintei Episcopii strni,
nite saraci, unii de pre in Moldova, OW de in Braila, altii de pre
intealta parte, sa aiba pace de bir i de galbenu i de osluha i
de &W judetul cu 1.2 pargari i de &Ara calarai pentru cai de
olac i de toate slujbele i manaturile... bad care va fi mol-

www.dacoromanica.ro
 BIRUL MOLDOVENESO 699

dovean, el sei aibti a-fi darea bind moldovenesc, iar care nu va fi

moldoveanu, set cad blind pace de toate, cum scrii mai sus...
Cativa ani mai tarziu, la 14 Noemvrie 1633, Matei Basarab, inga-
duind marastirii Molomoc fac6 slobozie pe ocina Maras-
tirii, la mori, din jos de Buzau, s aib a strangerea oameni
streini !Ira dajde, Moldoveni, Sarbi, Greci i Arbnai..., li scu-
tete pe viitorii coloniti de toate drile, hare came i de bir mol-
dovenescu . Face aceasta explic5. Domnul ca s poata
strange sal hie de aret prejur de aceste mori ale Sf. mkastiri sa.
nu Fa pustiiasca . La 1 Iulie 1634, Matei Basarab se adreseaza
direct voao birarilor carii umblati de galben de fum aciia In
targ la Buedu i voao carii santeti de birul moldovenescu , ar-
tandu-le cum BO procedeze cu oamenii Episcopiei. Astfel in pri-
vinta celor din satul Gd.vaneti, le hotOr4te: care va fi moldo-
vean, voi dela acela s'a luati bir moldovenescu iar celorlalti
oameni blind' pace BO le dati . Scutiri de acest bir mai acorda
Matei Basarab unor vieri din satul Carciumarii (judetul SOcuieni)
ai mrastirii Snagov i unor vecini ai mOnOstirii Bradul, tot din
judetul SOcuieni. O and' scutire sub Mihnea al 111-lea, la 4 Mai
1658, privind o slobozie a nagrastirii Mdiineni din Ramnicul-
SOrat. Rezultd deci c'd birul moldovenesc o se prtea de Moldo-
venii stabiliti In sloboziile i in satele din Muntenia, i numai de
acetia, nu i de alti coloniti. Pricina acestui tratament mai
putin favorabil poate fi in aceea c domnii n.0 aveau interesul
s'd se mute rumnii sau vecinii dintr'o tara In alta, producand
perturbOri In incasarea darilor. S'ar putea ca acest bir sd fi fost
instituit de Radu Mihnea care, domnind de cloud.' ori in Muntenia
(1611-1616 i 1620-1623) i de dou6 ori in Moldova (1616-1619
i 1623-1626), avusese prilejul s constate desavantagiile acestei
fluctuatiuni. Documentele citate mai sus Bunt toate inedite, dela
Academia RomnO i Arhivele Statului; material nou poate -sa
Mmureascg deplin rostul i. data instituirii acestui bir.
riganii nu erau supui aceluiai regim fiscal. adtarii sau ru-
darii, adica' cei ce strangeau aurul din nisipul raurilor pldteau
birul lor in aur (vezi mai sus, p. 556). Ceilalti tigani domneti
(lingurarii, ursarii, Meii) plOteau in mod obinuit bin In 1756,
el varia intre doi talen i i jumOtate i un taler de cap de om anual.
Uneori, iganii miindstireqti erau scutiti de aceast obligatie fis-

www.dacoromanica.ro
700 ORGANIZAREA FINANCIARA

card.: asa se intampla in Moldova, in 1627, pe vremea evlaviosului

Miron-Voda Barnowski. Un document din 20 August 1708 ne arata
de asemenea c tiganii mngstirii Neamtului nu d'adeau domniei
nici bani, nici cai de olac, nu faceau nici podvoade. Mai Unit',
la 10 Ianuarie 1744, g6sim pe tiganii care sedeau In cutul
adicd in satul de lang6 Suceava apartinand Mitropoliei, apgratb
de darea banii grajdului vor plti-o numai tiganii locuitori
In insusi orasul Suceava. La sfarsitul epocei fanariote,
din Muntenia pl'ateau marelui armas nu mai putin de 36.800 de
piastri sau lei dintre care vatafii de lautari dadeau 8.000 iar geam-
basii cresc6tori de cai 10.000.
In ImprejurAri dificile financiare, unii domni nu ezita sa im-
puna greu si pe tigani. Astfel, Nicolae Mavrocordat, in a doua
domnie a sa din Moldova (1711-1716) scoate Intr'un an, la o
nevoie ce all avut atuncea igiindritul, pe care apoi 11 desfiing
cu blestem. Cronica lui Amiras, din care lam aceasta stire, nu
precizeaza quantumul nouii dgri. Urmasul s6u, Mihai Racovita
(1716-1726), a scos si el, cu tot blestemul predecesorului,
Omit i anume, potrivit cronicei lui Neculce, de tot tiganul
cate doi ughi Deara apoi continua cronica de tiganit
au facia legatura deci tot blestem s nu mai dea . Ceea ce
n.0 impiedeca lug istoria se repeta pe urmasul s'au Grigore
al II-lea Ghica (1726-1733), sa scoata si el, Intr'un singur an,
# pre (igani hartii grele. Aceasta inseamna ca i-a impus indi-
vidual, pe nume, potrivit sistemului hartiilor (vezi mai sus, p. 636
iar nu colectiv.
Arghirofilia lui loan-Vod Caragea (1812-1818), a acestui
domn tipic fanariot, este pricina impunerii la bir a dou categorii
sociale declasate, la care nimeni n.0 se &Wise mai Inainte: pus-
cariasii i femeile de moravuri ware. Asupra celor dintaiu pune
ebirul temniki; asupra celorlalte birul e femeilor rele; acesta.
din urma era plnuit s produca la 100.000 de piastri anual.
Din momentul In care pe laugh' vecbiul sistem de plat,
prin venituri i pocloane legate de natura slujbei dreg6torii
au inceput sa primeasca si o leaf fixel lunard, s'a pus problema
fondurilor necesare in acest scop. SA' se fi luat din sumele pe care
le produceau diversele biruri si dijme ar fi insemnat s5. se *Kula
veniturile vistieriei. De aceea se recurse la un alt sistem i anume

www.dacoromanica.ro
 RASURA. CIOCOIT. 101

la infiinIarea unei adiVonale numite ra'surcl. De fiecare leu sau

taler incasat, se fix6 un adaos de c4iva bani; acesta servi la plata
dreg4torilor. In hrisoavele pentru dri din veacul al XVIII-lea
se mentioneaz adeseori la Cat se urc6 rsura. Astfel in hrisovul
din 28 Ian.uarie 1.737, dela Grigore Ghica, referitor la drile sa-
tului Trebe, se prevede: i vor da i rsuri pe aceti bani eke
3 parale de galbn CAM Constantin RacoviI6 scoate, in 1749,
vcritul, cb.te un leu i. jumtate adica un galben de vita', rsura
e ceva mai mare; 4 parale de vit . La inceputul celei de a doua
domnii in Moldova (174,1), Constantin Mavrocordat percepe darea
numitti banii steagului ; Neculce ne arat c6 ea a fost de tot
omul cAte o sut i cinci parale eard acele cinci parale s fie a
boierilor ce or strnge banii, eara o sut de prale s mearg la
Vistierie Concomitent cu creterea numrului dregtorilor, a
crescut i rsura; condica moldoveneasca de lefuri i venituri,
a lui Grigore'al III-lea Ghica, din 1. Septemvrie 1776, o fixeaz6 la
14 parale de tot leul .
In condica vistieriei lui BrAncoveanu gsim trecut, mai inulti
ani la and, birul lefilor. In 1696, el se ridic la 7.530 talen, in 1698
la 16.500, in 1699, luat de dou ori, in Martie i In Iulie, la 12.105,
In 1700 iar de dou ori la 13.000 iar in 1701 la 7.303,50 talen.
Dei, dup mime, s'ar putea bn.ui eh el servea la plata lefilor
dregatorilor, credem ca mai de grabh se refer la lefile soldatilor
cu platei sau lefegiilor. La aceast concluzie ne duce f#i constatarea
cti In aceeai condicA apare i birul oftii, dar numai In anii Cand
nu exist birul lefilor , adic6 in 1695 (13.093,50 talen) i In 1697
(11.412 talen).
Tot aci semnal'm i birul pentru cheltuelile vistieriei in sum de
4.815 talen, pe care-1 gsim trecut in condica la 16 Iunie 1696,
i pe care-1 amintete impreun cu alte 25 de ddri, i un hrisov
in.edit, din 19 Noemvrie 1698, afltor la Academia Romn. Care
erau aceste cheltueli nu putem preciza; poate s fi fost tot unele
lefi sau daruri.
In afar de numele speciale pe care le poart strngtorii de
biruri de prin judge zlotai, leuai, ortai, glbinai, vinriceri,
fAnari, etc. ei au i un nume generic, acela de ciocoi, cu varianta
ciocotniti, sing. ciocotnic; 11 Intalnim att in Muntenia at vi In
Moldova. Stavrinos vistierul In poemul su inchinat lui Mihai

www.dacoromanica.ro
702 OR GANIZAREA FINANCIAR

Viteazul (vezi vol. II, editia a patra, p. 589), pomen.ete, pe vremea

acestuia, pe ciocotniti (.roxx,6-rvvreq); un glosar al editiei din
Venetia, 1672, le (16 intelesul de strngtori de biruri ai voevo-
dului . Pe vremea lui Gheorghe Duca (1673-1678), In.tln.esc pe
un Oprea ciocoiul din Pleri care se judeca pentru satul Comani
cu mnstirea Tismana. In ce privete Moldova, citez documentul
din 24 Aprilie 1718, dela Mihai Racovita, in care se spune refe-
ritor la darea numit soldrit: . . . ce avea obiceiu camaraii de
ocn pn acum de lua solrit de pe o parte de loc dela tinutul
Sncevii, i o vindea acea slujb i cmraii de ocn la ciocoii
de (inut, drept 40 sau 50 de lei f i apoi acei ciocoi feicea multe supd-
rdri sdracilor, a lua dela tot omul i dela femei grace i dela
babe batrne i neputincioase tot Cate un ort de cap i borfea
pe toti sracii cu acel obiceiu... . Sub Grigore Ghica (1735
1741) povestete Neculce se imbogdfise ciocoii cci lua sluj-
bele (tidied birurilel) cu ddri (daruril) fi vite dela Greci, ear boierii
mazili nu aveau cgutare i rmsese la grcie ; fi incepuse a-i fi,
boieri pre ciocoi, e.g. se mndria socotin.d c n'a mai avea sfrit... .
Originea acestui termen nu e limpede ; spre comparatie, se ci-
teaza de obiceiu turco-persanul okadar = lacheu, cel ce poart
batista stpanului . Pria caracterul lor in.teresat i brutal, prin
mijioacele dure i, adesea, n.epermise, cu care strngeau ddrile,
lar pe de alt5. parte, prin slugrnicia fat de cei mari, de care
depindeau, ciocoii au ajun.s g In.semne categoria antipaticti de
subalterni pe care a imortalizat-o Filimon in puternicul su roman
Ciocoii vechi i noi .
Muncile. Sub raportul muncilor sau a lucrului, nu constatAm
atatea inovatii ca sub raportul drilor propriu zise. Con.tinu vechile
obligatii: lucrul domnesc la cetate, la mori, la iazuri, la poduri,
apoi lucrul pentru diferitele nevoi ale curtii domneti (cositul fnu-
lui, seceratul grnelor, tiatul lemnelor, pscutul cailor, etc.), In
sfrit transporturile, de vin, de lemne, de fan, de Bare, etc. (vezi
vol. II, editia a patra, p. 566-570). Odat cu sporirea obligatiilor
fat de Poart, sporesc i Indatoririle de munc6 sau lucru ale con-
tribuabililor. Domnii trebue g dea In repetate rnduri salahori
pentru repararea cetatilor turceti, pentru construirea de poduri
i drumuri. In condica vistieriei lui Brncoveanu, gAsim, In fie-
care an, trecut birul salahorilor ; el servea tocmai pentru plata

www.dacoromanica.ro
 MTJNCILE 703

acestor lucditori ceruti de Turci. In 1699, apar chiar dou.'

In legAtur cu ei: una la 1 Aprilie obirul carelor f i al salahorilor*
pltit atAt, de breslasi (10.341 talen) Cat, si de birnici 0 de ruptasii
din orase (22.050 talen), alta la 1.0 Mai a rdnduiala salahorilor
pilitit numai de breslasi (7.575 talen), In total pe anul 1699, contri-
buabilii pRitesc asa dar pentru salahori 0 o parte din care aproape
40.000 talen i (exact: 39.966) sau 80 de pungi de baniz o sum& con-
siderabil.
Am Intrebuintat mai sus expresia o parte din care * deoarece,
in acelasi an, condica mai mentioneaz, la 20 Iulie, i rd nduiala
carelor in sum total. de 20.542,50 talen prtit de breslasi, de
birnici si de slobozii. Indatorirea aceasta a transporturilor cu carele
revine, de altfel, in fiecare an in socotelile domniei, 0 sub diferite
forme. De obiceiu, ea e trecut sub denumirea generica amintit
rnduiala carelor ; uneori se dau ins i ldmuriri, ca, de pilda,
In 1697: Carele Belgradului sau in 1.700: birul pentru carele solului
nemtesc . In Moldova, o carte domneasca din 1 Septemvrie 1715
pomeneste, alturi de care de oaste * i carele de Hotin ; acestea
din urma erau destinate in mod special aproviziondrii cetlii de
curnd ocupate de etre Turci (vezi si vol. III, ed4ia a doua,
p. 227). Un alt document, din 20 Dechemvrie 1700, pomene0e
printre obligatiunile contribuabililor din Iasi, i carele de branifte.
Erau carele servind la transportul fnului din branistea domneasa
dela Bohotin, situat la sud-est de Iasi. In unele acte, cum e cel
din 30 Iulie 1718, aceast oblig4ie e trecute sub forma prescurtat:
a branistea . De fapt, ea nu se presta numai de Ieseni, dar 0 de
locuitorii altor targuri. La 28 Dechemvrie 1756, Constantin Ra-
covit scuteste pe poslusnicii episcopiei de Roman, care Bunt o sat
vldicesc, dara nu terg de diferite slujbe 0 de cei care-i
strang branive lu ()el comis di pre la airguri* ; documentul, inedit,
se and la Academia Romn. In cazul celorlalte tArguri i poate,
dela un moment dat, chiar i pentru Iai e probabil ca aceast
slujb6 sau mun.ca 86 se fi transformat tot inteo dare in beat:
felul in care e redactat documentul de mai sus: branistea se
strAnge , ca i birul, n.e duce la aceast concluzie. In ce prive0e
indatoririle de transport si de lucru pentru Curtea domn.easca,
ale stenilor din jurul Ia0lor o specificare interesant cuprinde
hrisovul din 20 Noemvrie 1662 acordat de Eustratie Dabija mAnds-
17

www.dacoromanica.ro
704 ORGANIZAREA F1NANCIARA

tirii Hlincea i accesibil nou numai In traducere romaneasca.

Dornnul scutete pe locuitorii satului Hlincea, din apropierea
manastirii, 4 de lucru dela Curtea n.oastra i de iezit i de bra-
nite i de ceir i de cosit fan i de carat fan i de lemn.e
de carbuni la Curtea domnii mele Iezitul era obligatia de
lucru la marele iaz din marginea iailor, fie pentru a-I Intretine
iezatura sau digul, fie pentru a-i intari malurile sau a-i curati
gura. Intr'un act anterior, din 11 Mai 1660, accesibil iar:10 numai
In traducere romaneasca, se intrebuinteaza expresia: niel sala-
hornici (sic!) la iaz sa nu lucreze . Pentru Muntenia, citez cazul
asemaator al satului Spantov din Ilfov, la Dunare, pe care Matei
Basarab pentru voia priiatinului domnii meale jupanului Hozun
Mustafa 11 scutete prin actul, inedit, din 1.3 Martie 1.643, de
lucru domnesc, de podvoade, de mertice, de cai de olac... numai
s cad a lucrurea (sic!) la zei gaz cdndu va fi lucru. E vorba probabil
de Un zgaz care inchidea garla de comunicatie Intre Dunare ti
baltile din regiunea Spantovului, poate balta numita Buldu.
Ceirul trebue sa fi fost o obligatie de munca in legatura cu tin.e-
rea cailor donmeti la ceair adica la locul de paunat. Scoaterea
la ceair a telegarilor sau cailor de trsura, a armasarilor i a
4 povodnicilor sau cailor de calarie, In frunte cu vestitul tabla-
baa , avea loo in ziva de Sfntul Gheorghe, cu un ceremonial
deosebit, descris de Iorghachi logoftul, In Condica sa de obi-
ceiuri (1762). Satenii erau obligati, probabil, sa dea un numar de
pzitori care s puneze i sa poarte ca, in.tocmai dupa cum
fceau, In secolele anterioare, i satenii din Tara Romneasca
din Serbia.
Indatorirea carbunilor poate fi inteleasa in doua feluri:
sau tn acela mai prQbabil, dui:a prerea noastra de a trans-
porta carbuni de lemu sau mangal peatru nevoile Curtii domneti,
aa cum transportau i lemne i Mn, sau In intelesul de a-i fabrica
In padurile de prin prejur. Pentru primul inteles pledeaza i com-
paratia cu documentul similar din 11 Mai 1660, referitor tot la
manastirea Hlincea, in care pasagiul respectiv, mai putin aman.un-
tit, are urmtoarea redactie: nici un lucru nou s nu ne lucreze,
nici la braniqte, nici la fan sa nu ne coseasca, nici s ne care fdn
sau lernne la curtea twastrci *. De aceeai natura pare sa fie i inda-
torirea fiscala a gunoiului amintita In cateva acte moldoveneti

www.dacoromanica.ro
 MI_TNCILE 706

din veacul al XVII-lea. La 13 Dechemvrie 1.659, Stefanita Lupu

ordona agentilor care percepeau camana i bezmen.ul sa lase In
pace o pivnita din Iai a manastirii Aron Vod; feciorul ce va fi
la acea pivnita e scutit de dajde .1 de zloti i de lei i de taliri
i de orti i de galbeni i de ghiag i de gunoiu i de fan i de lemne
i de podvoade i de cal de olac .1 de alte dari i anghirii . Privile-
giul e reInnoit de Eustratie Dabija (1661 Dech. 15), de Ilia Ale-
xandru (1666 Aug. 1), de Gheorghe Duca (1670 Fevr. 13) i de
Antonie Ruset (1675 Dech. 19): documentele respective, toate ine.
dite, se afla la Academia Romana. Prin gunoiu se Intelegea fie
1ndatorirea de a cara gunoiul dela grajdurile i Curtea domneasca
deci o podvoada ca i In cazul lemnelor, fnului, carbunilor fie o
dare pentru Intretinerea curateniei ulitelor. gland seama de starea
general edilitar. a Iailor la mijlocul veacului al XVII-lea, mai
probabila ni se pare Insa prima explicatie.
0 alta obligatie a targovetilor i a satelor de prin prejurul
targurilor era ghiata. In 1650, Vasile Lupu scutind pe locuitorii
satelor Episcopiei de Hui de dari i slujbe, se adreseaza oltuzului
i pargarilor din acest targ, poruncindu-le: Sa n.u-i Invluiti cu
targul nici la lucru, niel la podvoade, niel sa le luall cal de olac,
nici care la fan, nici la teslrie, nici la ghiatei, nici la alte lucruri
ce aunt pe targ . Urmeaza seria de acte amintite mai sus, dela
Stefanita Lupu Oa. la Antonie Ruset, prin care un pivnicer din
Iai al mrastirii Aron Vod e scutit Intre altele, i de aceasta
obligatie a ghetei. Neculae Mavrocordat, Intr'un act fra data
din a doua domnie moldoveana (1711-1716), scutegte i el pe cei
cinci preold i un diacon dela cele doua biserici armeneti din Iai,
de toate darile gi mun.cile, ei neavand sa dea nemica, nici zloti,
niel lei... nici la ghia(csi, nici la gunoi n. E vorba, credem, de obli-
gatia de a tan. i transporta ghiata necesara Curtilor Domneti i
poate i Mitropoliei i Episcopiilor. Tot locuitorii satelor mai f-
ceau i transportau, dup cum arata documentul de mai sus, din
1650, i tesleiria necesara acelorai curti i poate i reedin-
telor Inaltilor ierarhi. S'ar putea ca aceasta teslarie fa fie tot una cu
sau sa cuprinda i bilele adica grinzile, de care amintesc, ea obli-
gatii de munca, alte acte moldoveneti. Astfel, de pild, actul din
1.676, Ianuarie 12, dela Antonie Ruset, prin care scutete pe locui.
toril ce se vor strange In siligtea dela Creteti (Falciu) a episcopiei
176

www.dacoromanica.ro
706 ORGANIZAREA FINANCIARA

de Hui, de toate d6ri1e gi muncile, intre care gi # de branigte gi de

care de jold gi de bile gi de geici... . In cazul lug And tesrria
n'ar cuprinde gi aceste bile, atunci avern de a face cu Inc6 o Inda-
torire de muncli. In privinta geicilor , putem Intelege sau con-
struirea lor sau procurarea oamenilor necesari vAslitului sau
trasului la edec, aga zigii oameni de fdici; ei apar In documentul
moldovenesc din 29 Mai 1696, referitor la scutirile acordate cle-
rului bisericii din Ceucani (Tutova). Aceast expresie se referbi la
numarul de Ateni ce trebuiau dati pentru vaslit sau pentru trasul
la edec al gicilor turcegti pe Prut, poate gi pe Nistru, g'ici care
duceau provizii pentru cetatea Camenitei gi, mai trziu, a Hoti-
nului sau pentru armatele in campanie din Ucraina. Axinte Uri-
carul arat, in cronica sa, eh' lui Neculai Mavrocordat, in a doua
domnie (1711-1716) i-au venit porunc' de au trimis... salahori
ca s.lucreze la Hotin g'i alfii ca sd tragei feiicile ce veneau pe Prut
in sus ca zahere.. . . lar Neculce precizeaza c6 dupa ce s'a cure:tat
Prutul, e cu multe sute de oameni, de copaci gi plvii , geicile
au fost trase e pan. la Tutora
0 obligatie asemantitoare in Muntenia este aceea a e opeici-
nafilor pe care o intillnesc inteo serie de documente din prima
jumlate a veacului al XVII-lea. Pentru intAia oar ea apare in-
tr'un hrisov din 15 Iunie 1625 prin care Alexandru Cocon.ul scu-
tegte pe locuitorii ce se vor ageza pe un loe al mn6stirii Sf.
Troit din Bucuregti, loe lnga nfnAstire... unde iaste palanca
care o au filcut Sinan paga* de toate drile gi slujbele, I/Are care
fi de opeicinafi. 0 scutire identia acord4 Leon Voda la 6 Fev-
ruarie 1630 satului Dobrugegtii al m'n6stirii Snagovului; docu-
mentul, inedit, se aflg la Arhivele Statului. Cuvntul o opAcinagi
(onioThawY), inseamn6 cel ce trage la op6cini* sau vAsle, deci
vAslagi . Anumite sate, din apropierea lacurilor, bltilor sau a
DunArii, erau obligate aga, dar BA' dea un numAr de vslagi, dup
cum unele sate din Moldova dkleau oamen.i de g6ici .
Tot la domeniul navigatiei, se refer gi indatorirea fiscal
numit navlon. Am intAlnit-o pentru prima data In docu-
mentul inedit din 15 Ianuarie 1689, dela Constantin Haul-
coveanu, prin care satul Costegtii din Valcea al mangstirii Bis-
trita, urmeag s prteasa vistieriei anual 300 de ughi, fiind scutit
In schimb de toate d'rile gi slujbele. Adic6: e de bir slujitoresc, de

www.dacoromanica.ro
 Tik.MILE 707

bir marunt de Ora, de miere cu ceara, de galeata. cu Um, de seama

a doua i a treia, de card de caste... de poclonul hanului qi al paii,
de navlone, de birul sulgiului, de cai domneti i imparateti... etc.,
etc. In condica vistieriei lui BrAncoveanu, navlonul apare in mai
multe rAnduri: data, in 1695, cAnd se specified': 1146 taleni
s'au dat navlonul burazanilor ce au dus posmagii la Belgrad deci
navlul corabiilor nuraite obipuit bolozane ; o alta data, in acelai
an, in legatura cu tran.sportul rnierei: 500 talen i s'au dat la Balgi
bap pentru navlon . Ap dar, navlonul, care amintete prin
cina neivriiiile de pe Olt (vezi mai sus, p. 615), era un bir In vederea
transportului pe Dunare, eventual pe mare. (Compara cu termenii
tehnici moderni navlu r;ti a navlosi, in legatur cu transporturile
fluviale i maritime).
Vdmile i oenele. In linii generale, sistemul vamal al tarilor
noastre in intervalul 1601-1821 ramane tot cel din veacurile
anterioare. Se continua vamuirea la hotare, sau in apropierea
Ion, dar qi in oraele din interior, la locul de desfacere. Se observa
sporire a punctelor de yam& a schelelor cum se spune
acum, cu un termen turcesc atAt la Dunre qi la Nistru. de
fapt schel inseamna, in limba de origina, port mic, debarcader
cAt i la munte. La Dunare, de pilda, constatam ca puncte de
vama noi: 1) Ciodinegii, in judelul Ialom4a, spre nord-vest de
Silistra; anatefterul sau condica vistieriei lui BrAncoveanu fare-
gistreaza, la data de 1 Ianuarie 1695, un ordin 00,1'0 vama dela
Ciocaneti i Lichireqti (pentru aceasta din urma vezi vol. II,
editia 4 patra, pag. 572); un act din 1794, Noemvrie 25 amintete
de asemenea pe it vameii ot Ciocaneti *; 2) Oltenifa care figureaza,
impreuna cu Ciocanetii, in anatefterul vistieriei lu BrAncoveanu;
3) Zimnicea, fixat ca punct de export qi import la Dunare, de &Are
Alexandru Ipsilanti, prin actul din 6 Mai 1775, subsequent ana-
foralei veliior boieri. Localitatea e totuqi mai veche; o gasim
amintita pe vremea lui BrAncoveanu, la 3 Ian.uarie 1695. Prin
Zimnicea, Giurgiu, O1ten4a, Silistra i Braila se exporta In Turcia
sarea ocnelor dela Sallie i Telega. Ne-o spune un document
oficial din 1807, Noemvrie 11; 4) Isla; fixat, asemenea Zimnicei,
ca punct de export i import, de catre Alexandru Ipsilanti, la 6
Mai 1775; 5) Bistretul, la vest de balta Nedeia i 6) Cernetii, rever
dina judelalui Mehediut,i, trecute amAndoua In anatefterul lui

www.dacoromanica.ro
008 O R GANIZAREA FINANCIAR

Brancoveanu, la data de 1. Ianuarie 1.695; 7) Mi-yaya sau Orova,

aratata, la 1807, Noemvrie 11, ca fiind In judetul Mehedinti.
Prin Islaz, Calafat i Ruava se exporta sarea provenita dela
Ocnele Mari. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, se mai
putea trece Dunarea, potrivit operei lui Mihail Cantacuzino, editata
de fratii Tunusli, c}i prin urmatoarele schele (dela Braila In sus!):
Bertegii i Plopii, ambele pe Pasea (bratul de vest al Dunrii,
In balta Brailei 1); Stelnica Casapbafii i Timpureftii, ambele pe
Borcea; Corneitelul, Kiseletul i Spanovul, tustrele intre Cioca-
neti i Oltenita Slobozia lui Celebi-Aga i Petrulseanii, intre Giur-
giu ri Zimnicea; Celeiul, Ciobanul i Nedeia, intre Islaz i. Bistre;
rifa i Jdegla, intre Bistre i Calafat; Florentinul, Salda
Balta Verde, intre Calafat i Cerneti. Cand veneau apele mari,
o huna parte din aceste schele , cum erau, de pilda, Cornatelul,
Kiseletul i Spantovul, deveneau impracticabile. Nu e sigur
daca In tote aceste puncte de trecere existau vamei speciali
sau daca ele erau puse sub jurisdictia vamellor din schelele
principale (cele de sub Nr. 1-7 qi cele existente inca inainte de
1600).
La munte, pornind iarrti dela rasara spre apus, gasim urma-
toarele statiuni de vama sau schele noi: 1) Vlenii de Munte,
ai caror vamei sunt semnalati pe vremea lui Brancoveanu; aici
iqi desfaceau adesea rotile de caraval mocanii veniti cu turmele
din Ardeal; 2) Ctimpina, pomenita. ca 4 sera de negutatori* In-
tr'un document din 1.674; 3) In loo de Ruca'', vama se plateqte,
In veacul al XVIII-lea, la Dragoslavele; 4) De asemenea, in loe
de vama dela Valcan, constatara ca exista vama dela Telrgu- Jiu ;
zona supusa controlului acestei vmi, pe timpul lui Bramo-
veanu, era, ca ri mai Inainte, in secolele XV-XVI, muntele din
apa Oltetului pana in apa Voditai . In a doua jumatate a secolu-
lui al XVIII-lea, aflam un punct non de vama, In partea occi-
dentara' a zonei, anume la Bahna, la nord de Varciorova.
Cei insarcinati cu controlul punctelor vamale sau schelelor
1 cu incasarea vamilor se numeau schileri (de aci i numele
Schileru); pentru paza acestor puncte i pentru prinderea contra-
venientilor iveau la dispozitie corpul martalogilor In frun.te cu
capitanii de martalogi. In privinta atributiilor acestor doua cate-
gorii de slujbai, citara ordinul din 3 Ianuarie 1695 dat de Bran-

www.dacoromanica.ro
 vAnirLE 700

covean.0 schilearilor de la Caineani . Ei trebue OA a luarea

vama dela orice negustor va trece pe .acolo cu m.arfa e au Ovreai,
au Moldovean, au Un.gurean . De asemenea, ei urmeaza o a judeca
pre tot omul den satile care sant supt ascultarea schilii Caci in
jurul fiecarei schele, ca 0 in jurul oraplor mai de mama din inte-
rior unde se percepea vama, era un num'ar de sate ai caror locui-
tori depin.deau, sub raportul judecatii, de schileri. In jurul Bucu-
re0ilor erau 12 sate de acest fel, in jurul altor ()rage 8. t i sa aiba
schilearii a puni de sat cate o bute de vin, sa-1 yang, dupa obi-
ceaiu, un venit deci special al schilerilor, intocmai cum avea
dreptul sa impuna vinul lui spre vanzare i hatmanul (vezi mai sus,
p. 670-1) i sa caute i pentru vite de pripas, unde s'ar afla, sti
li ja schilearii s Ull alt venit deci. 4 voao, tuturor satelor...
sa aveti a ascultarea de toate de ce v'ar da porun.ca schilearii
pentru paza plaiului i pentru ate trebi i porunci domneti .
Voevodul se adreseaza, In acelaksi timp, 4 0 iie capitane de marta-
logi i voao, martalogilor, voi Inca sa cautati, and v'ar porunci
schilearii pentru niscari oamini ri stand impotriva a nuli da
vama, s s.ri%i srt-i .apucati sji dea vama .
Tarifele vamale suferti diferite ajustari, pe masura ce pretul
marfurilor se suie. Pe de alta parte, ele cuprind un numar din
ce in ce mai mare de articole, in raport cu creqterea nivelului de
viata al populatiei. Printre modificarile pe care le sufera sistemul
vamal muntean, o mentiune Bp; ciala merit aceea intreprinsa de
Grigore al II-lea Ghica. Acestui voevod i se datorete 4 carvasa-
raua sau cladirea vannii din Bucureti (termenul e de origine
turca: kervan serai sau kiarva.nsarai), ridicat In 1733. In anul
urmator, el spore0e taxele vamale i revizue0e totdeodata cotele
pe care le primeau manastirile, in urrna diferitelor donatii dorn-
ne0i, din aceste taxe. O noua sporire are loo la 1 Ianuarie 1792;
In actul ce-o insetek.te, voevodul Mihai Sutzu arat c sporirea
era necesara, deoarece 4 negustorii.. , din vreme in vreme au
scumpit pretul la toate feluri)e marfluilor Acest nou tarif sau
t catalog s e foarte detaliat: el cuprinde nu mai putin de cinci
sute doudzeci fi noud de articole, adaogaudu-se in incheiere ca,
pentru: articolele care nu s'au trecut in catalog s, se va plati
3%; mai eran deci i oltele. Fag de cele patruzeci iqapte de arti-
cola Ole tarifului lui Mircea cel Baran care cuprinde, ce-i

www.dacoromanica.ro
710 ORG ANIZAR.EA FINANCIARA

dreptul i unele colective ca marfurile ce vin de peste mare *

e o deosebire considerabil.
Vamile continua' sa fie un venit al camarii, deci al Domnului,
iar nu al vistieriei; incasarile sunt In functie de volumul impor-
tului i exportului ; ele creso deci in epocile de liniste, pentru a
sadea vertical in timpul razboaielor. in genere, se poate afirma
ca au o linie ascendenta In cursul veacului al XVIII-lea. Dac
Dimitrie Cantemir d, pentru Moldova, la inceputul veacului,
cifra de numai 30.000 de imperiali sau lei noi deci 60 de pungi,
ea este pe vremea lui Dionisie Fotino, In 1815-1817, de 230.000
lei. In Muntenia, dela 115.000 lei cat produceau in 1768, veniturile
Be ridica In 1815-6 la 500.000 lei lar In 1817, la 550.-000 lei,
Ocnele constituie, ca i vamile, un apanagiu al Domniei ; ve-
nitul lor merge deci la cmara ci reprezinta un coeficient important
din totalul incasarilor acesteia. In 4Descriptio Moldaviae
e. adevarat, ea salinele au produs numai 10.000 de lei ; Cantemir
adaoga Ina ea aceasta cifr reprezinta doar a sasea parte din
vechile vendturi ; scaderea se datoreste razboaielor c navalirilor.
In veacul al XVIII-lea, incasarile creso considerabil ; in 1.815
1816, ele ajung la cifra de 400.000 lei. -
In ocne lucrau, In dell de cioceincifi i ineyteri (vezi mai sus,
p. 566) si mcIglafi; acestia din urma nu lucreaza WA' zi de zi,
ci numai atunci eilnd este trebuinta *. Asa ne informeaza un act
oficial muntean din 1811, precizand totdeodata ca maglasilor
se plateste 8 parale pe zi, In timp ce ciocanasilor numai 6 parale ;
ambele categorii primesc si un mertic zilnic de zece oca de Bare
de fiecare lucrator. Denumirea de maglas vine din meiglii care
insemneaza, in romiltneasca veche, movil, gramada. S'a pastrat
pana astzi numele satului Pausesti-Maglasi, In judetail Valcea,
in apropiere de Ocnele Mari. Insemnarea fiscala pe care o da, in
1811, arendasul ocnelor muntene, arata ca la ocna Slanicului
erau 64 de lude *eau contribuabili ciocanasi, maglasi i mesteri *,
la Talega 18, iar la Ocna Mare * (Valcea) numai 3 maglasi, cio-
canalii ei fiind tigani ai mngstirii Cozia. Mai erau apoi 5 lude
la malurile * de sare din judetul Buzau, t pazitori impotriva
celor ce ar vrea s ia cantitati mari, cu carul sau cu calul ; se stie
a din aceste maluri se putea lua numai cu traista*, pentru
trebuintele casei, de CAI% localnici (vezi si mai sus, p. 556).

www.dacoromanica.ro
 REPARTITIA IMPOZITELOR. SCUTIRILE 711

Repartitia impozitelor. Scutirile. Inegalitatea fiscalk o carac-

teristia a vechii socieati. romanesti ca si a societAii europene
In genere, Inainte de revolutia franeez6 s'a mentinut In tot
astimpul dintre 1601-1821; mai mult chiar, ea s'a accentuat
considerabil prin reforma lui Constantin. Mavrocordat. Intea-
devAr, pan" In 1739, boierii, scutiti de unele ddri pe avere, pl-
tesc ins6 impozitul personal, precum si unele d6ri Iri legtitua cu
exigentele turcesti ; pe vremea lui Brncoveanu, contributia lor
este, chiar importana. Prin reform, boierii, deci dregnorii
atk, cei din clasa Int'aia si a doua cat si urmasii lor, stint scutiti si
de impozitul personal. Scutirea devine o consecint si un avantaj
al dregatoriei ; la sfArsitul epocei fanariote se ticearca chiar, ad
se introduc6 aceast scutire, impreun cu celelalte, asupra averii,
In textul legiuirii lui Caragea; alin.eatele respective, figurAnd In-
tr'unul din anteproecte, nu sunt primite hag In textul definitiv,
promulgat. Abolirea privilegiilor fiscale va avea loo la noi abia
prin _Conveutia dela Paris, (1858).
Sub raportul fiscal se constat In Principate In veacurile
XVEL-lea si XVIII-lea, o serie Intreag6 de categorii contribuabile.
Cei dintai, sub raportul num6rului si a obligatiilor, sunt birnicii,
satele de tdrani. Ei suport lntreaga mas6 a contributiunilor fiscale,
plAtind lunar cate trei sau chiar patru &Ali (vezi mai sus, p. 634-5).
fare acestia se fac Ins unele diferentieri. Astfel satele de
pleiefi, care prizeau hotarul la nunte, satele situate dealungul
drurnurilor mari sau sleaurilor, supuse deci, prin deplagrile ar-
matelor si ale diversilor dregnori, la tot felul de prestatii, rechi-
-zitii si angarale, apoi satele de miiglafi sau luciltori In ocne, In
sfArsit satele de meirginafi, la restul hotarelor, se bucura de o
red ucere la plata unor ddri. Pe vremea lui Brncoveanu, de pilda,
In 1694, satele de plgesi si cele dela drum pldtesc jumdtate din
randuiala fnului , din ((ra'nduiala gletii si din 4 randuiala
mierii si a cerii imprtesti . Reducerea era necesar fie ca o
contravaloare a serviciilor aduse, fie spre a retin.e locului pe con-
tribuabilii care, prin asezarea la granit a satelor lor, putean
usor trece 111 %ara vecin.
0 categorie deosebit o formeag satele cu ruptoare care
pltesc vistieriei pentru o serie de dtiri sau chiar pen.tru toate
darile o sum6 flack stabilit pe bazil da lntelegere sau rup d

www.dacoromanica.ro
712 ORGANIZAREA FINANCIARA

(cf. expresia: a rupe pretull). Acest sistem se va bucura de o

trecere din ce In ce mai mare. El s'a aplicat la in.ceput In mod
curent strii inilor grupati in comunitti nationale sau economice
cum erau Armenii, Ovreii, Chiprovicenii, Brilenii, Bragovenii,
Almajenii i diferitele companii (vezi i mai sus, p. 582). S'a
aplicat apoi ins i unor grupe de contribuabili nationali ; chiar
pe vremea lui Brancoveanu, In 1694, ghim satele cu ruptoare .
La finele epocei fanariote, con.statm, intr'unul din judetele mol-
dovene, In Putna, pe o ruptai , apoi o ruptele Vistieriei , pe hri-
soyuliO , In care intrau unii negustori romani, ovrei i armeni
pe o companiti , cuprinzand mai ales negustori greci i aro-
mani. E demn.6 de remarcat imprejurarea c birul ruptafilor
al ruptelor vistieriei era mai mare deat al birnicilor de rAnd ;
a fi trecut in aceste douil categorii era ins o cinste, un semn de
distincfie sociald ; faptul comporta, se pare, i scutirea de alte
obligatiuni fiscale, cum erau prestatiile de muna. De aceea cand
cineva era trecut cu birul liare ruptal sau rupte i. nu-1 putea
plti, expresia consacratai era ea' invrednicit .
O categorie fiscala deosebita au format-o twa ziii slujitori *
Julia subalternii marilor dregtori, grupati pe judete t}i avttnd
ti. o organizare militar. La drile personale (haraciul, lipsa hara-
ciului, vel seamI, poclonul Hanului, poclonul Vizirului, etc.) eran
destul de greu impui. In cursul anului 1694, ei prtesc de pild
haraciul indoit (15.000 de ughi) iar birul Vozianilor odatd fi ju-
mdtate. In schimb, li se face o reducere la drile pe (ere (oierit,
dijmrit), reducerea fiind chiar insemnat la poclonul pe care
trebuie sa-1 dea strangtorilor acestor dAri pe avere. Sub Ella-
coveanu, apsarea fiscal asupra slujitorilor * a fost con.siderabild.
Popii sau preotii de mir alctuiesc i ei o categorie fiscala
deosebit. Regimul lor e variabil: astfel de, pild, sub Banco-
veanu, sunt greu impui: majoritatea impozitelor personale, in
intervalul Dechemvrie 1693 Dechemvrie 1694, li se dubleaz,
unul din ele, vel seama, li se tripleaz6 chiar 1 Sub urmaul lui Brn-
coveanu, in schimb, sub stefan Cantacuzino, preotii sunt complet
scutiti de dari (vezi i mai sus, p. 696).
Dei inaltele fete bisericeti mitropolitul i episcopii
mnstirile sunt In principiu i printr'o indelun.gat traditie,
scutite de ddri, totui con.tribuie i ele, sub o form. oarecare, la

www.dacoromanica.ro
 BIBLIO GRA FIE 713

acoperirea greutatilor financiare. In primul rand, knit supuse

obligatiei imprumutei sau amprumutarii, ea sume adesea con-
siderabile ; uneori, aceste imprumuturi se restituie ; alteori
ele ramtin bune date. Se mai adaoga apoi un.ele contributii spe-
ciale, in legatura cu cerintele turceti. Astfel, in cursul anului
1694, inaltii ierarhi i manastirile contribuie la procurarea cailor
necesari imparatiei; de asemenea la acoperirea aursatului adica
a rechizitiilor *de oi pentru armata aceleiai imparatii. Cu acest
ultim prilej, suma raspunsa 11.30 ughi e cea mai mare dintre
sumele platite de breslele fiscale; in rndul al doilea vin a-
leii fruntai ai satelor cu 800 de ughi.
Boierii mazili, adica cei fr dregtorii, suporta o bun parte
a sarcinilor fiscale. In curs de un singur an, 1.694, ii gasim platin.d
nu mai putin de nou dri dintre care ase de caracter personal
.1 trei privind furnituri cerute de Poarta. Dintre acestea noua,

trei sunt indoite adica suma initiala prevazuta in scriptele

vistieriei se dubleaza, iar una intreita
Nici chiar boierii veliti despre care se crede in deobte ca nu
plateau dari, nu sunt scutiti de cele personale, inainte de reforma
lui Constantin. Mavrocordat. Iri acela an in care boierii mazili
plateau cum am aratat mai sus nouei dari de acest fel, ve-
litii platesc opt: intre ele, haraciul indoit poclonul Vizirului,
poclonul Hanului, birul Vozianilor i birul Ali Paei, ultimele
doua fiind iari indoite.
Haraciul e o dare atat de insemnat. i de generala hick nici
chiar Turcii afltori Intag, cu diverse treburi comerciale, nu aunt
scutiti de plata lui. La 20 Martie 1694, Ii gasim trecuti cu suma
de 593 de ughi; pentru comparatie, semnalam c darabantdi
muntelui dau 600 ughi.
In privinta sloboziilor, continua regimul existent inainte de
1600 (vezi vol. II, editia a patra, p. 579).

BIBLIOGRAFIE
Organizares tinanciarii. 1. A. D. XENOPOL, Finanisle In epoca fanario-
yilor in Rev, ist. arh. fil., I (1883), p. 45-73; 2. PETRE RA$CANU, Lefile fi
veniturile boierilor Moldovei in 1776. Document dela Grigorie A. Ghica v. v.,
Iai, 1887, CXX + 81 p. in 80; 3. C. CALMUSCHL Principalele ddri ale Mol-

www.dacoromanica.ro
714 ORGANIZARE A FINANCIARA

dovei Fi Terei Romanesei, mai ales in secolul al XVIII-lea, Vaslui, 1891, 174
p. in 80; 4. L. COLESCU, Geschichte des rumeinischen Steuerwesens in der Epoche
der Fanarioten (1711-1821), Miinchen, 1897 (tradusd In rornaneste: Sistemul
de impozite tn Romdnia in epoca FanarioOlor, In Economia Nalionald, XXII
(1898), nr. 7, p. 369-386; nr. 10, p. 561-573; nr. 12, p. 960-971 si XXIII
(1899), nr. 1, p. 61-84; 5. V. A. URECHIk, Din domnia lui loan Caragea. ..
Finantele, In An. Ac. Rom., Mem. Seq. 1st., s. II, t. XXII (1899-1900),
p. 222-300; 6. N. IORGA, Documente fi cercetdri asupra istoriei financiare
f i economice a Principatelor romdne, I, Bucuresti, 1902, 184 p. in 80; 7. CONST.
GIURESCI3. Introducerea la Documente gt regeste privitoare la Constantin Bran-
coveanu, Bucuresti, 1907, L p. in 8; 8. I. VLADESCU, Despre ddri sau impozite.
I. Birul, Bucuresti, 1925, 71 p. in 80; 9. NICOLAE LABusCA, Despre cunild,
Iasi, 1925, 71 p. in 80; 10. I. MINEA, Banii Calului, In Cercet. Ist., IIIII
(1926-1927), p. 258-259; 11. I. MINEA, Reforma lui Constantin Mavrocordat.
Generalitdti fi plireri vechi, In Cercet. Ist., 11-111 (1926-1927), p. 97-248;
12. CONST. C. GIURESCU, Organizarea financiar a Tdrii-Romilnefti in epoca
lui Mircea cel Bdtrdn, In Mem. Sect, Ist., Acad. Rom., s. 3, t. VII (1926-1927),
p. 1-58; 13. C. STOIDE, Despre sulgiu fi ialovigi, In In amihtirea lui Con-
stantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 493-502.

www.dacoromanica.ro
 CLASELE SOCIALE
La 1805, Intro Prut gi Siret
;drama fruntag avea 12 cite, mij-
locagul 8, iar ;dranul codag 4
vite.
(AezArnintul agrar al lui A-
lexandru Mortal din 3/15
Ianuarie 1805).

Istoria claselor sociale din Principate in veacurile XVII i

XVIII se caracterizeaza prin. cateva fapte esentiale. Cel dintai,
In legatura cu patura superioara, cu boierii, este inlocuirea pro-
gresiva a vechiului criteriu de noblete, mofia, prin noul criteriu
slujba domneascd, i chiar consacrarea acestui nou criteriu prin
reforma lui Constantin Mavrocordat. Al doilea fapt, In legatura
cu patura de jos, este slabirea qi in cele din urma disparitia In-
semnatei i. stravechei institutii a ruma'niei. Paralel cu aceasta,
are loe formarea unei ptuii de tarani liberi in drept, legati Ina
In fapt, prin dijma, dari r;ii clack de motiia pe care se wag. E
cel de al treilea fenomen insemnat al evolutiei noastre sociale
In rastimpul dintre moartea lui Mihai Viteazul i rascoala lui Tudor
Vladimirescu. In sfarit, ca o consecinta a acestui fenomen, e
legiferarea uyezeimintelor agrare, adica a obligativitatii pe de o
parte.pentru proprietari de a da taranilor de pe moiile lor, fanat,
i. ima, In suprafete determinate, pe de alta parte pentru sateni
de a presta munca, servicii i dijma, dupa norme iarai determinate.
Boierii. In primele veacuri ale vietii noastre de stat, criteriul
fundamental al nobletei a fost staptinirea pandintului: era boier
cine avea moie, indiferent de suprafata acesteia. De aceea erau
boieri nu numai detinatorii de mii de falci i de sate intregi, dar
i monenii sau razeii care stapaneau In Jevlmagie un singur
sat./ Evident, tot boieri, 0 foarte insemnati Inca, erau fli drega-

www.dacoromanica.ro
 71R CLASELE SOCIALE

torii domnesti, aceia care administrau Ora, care strangeau darile,

I
"
!I

,
-,7%.

'4e,144Z 1`72.*?

,- , ..
..
-, ")
C'

. P
- .-AL
,
Ir. LI:
E.n9;

r
- -
4,
, *:, t' 0'
g., ,4
.:04C t''...'rtt'4. , .4. ./..tt,
4.,, t,
'
Fig. 36. Palatul brancovenesc dela Mogosoaia (Ilfov). Fatada dinspre elesteu. Restaurat
In zilele noastre, acest palat e o adevAratA podoabl ; el ne arat& gradul de ratinament
si elegant& al Curlii Voevodului Constantin BrAncoveanu.
Impiirteau dreptatea i conduceau otirea. Accentul principal cade

www.dacoromanica.ro
 BOERII DREGATORI 717

totui In epoca veche, asupra nobletei teritoriale, asupra stiipti-

nilor de moii. Cu at trece timpul twit', Cu at organismul de stat
devine mai complex, cu cAt sarcinile fiscale cresc, In legaturd,
In primul rAnd, cu accentuarea suzeranittitii turceti, cu atat In-

Fig. 37. Rulnele palatului Cantaeuzinilor, la Magureni (jud. Prahova). Contrafortul

de pe planul Wad da impresia unel asezari maslve, fortlfleate.

sematatea dregiitorilor sporete. BucurAndu-se de favoarea dom-

neascli, de scutiri de dari 0 de veniturile legate de slujbele ce
Indeplinesc, ei ajung bogafi, posesori nu numai de numeroase
moii r}i. de asezri frumoase (vezi fig. 36 i 37) dar i de capital
mobiliar, de bani. Dregdtoria devine o tint din ce In ce rAvnitii,
un ,adev6rat titlu de noblete, care Intunecii tot mai mult pe celd-

www.dacoromanica.ro
718 CLASELE SOCIALE

lalt. Cine a fost dregator poarta titlul respectiv, precedat de par-

ticula bio, toata viata; In hrisoave and se Inira martorii, acest
titlu tine locul numelui de famile; urmaii pun pret pe faptul
ca se trag dintr'un dregator; ei tin la titlul de mazili care se dfi
acestor scobortori, f r dregatorii, ai fotilor demnitari. Aparifia
acestei categorii sociale a mazililor este un semn netclgeiduit de im-
portanp tot mai mare pe care o ja dregei toria ca criteriu de noblete.
Cea dint& mentiune documentar a lor este din 1601: Stavrinos
vistierul ne spune ca Mihai Viteazul, pe and se afla Inca pe cam-
pia Turdei, a poruncit capitanului Gheorghe Rat, BA ja catanele,
pe Mama cu mazilii (1.LoccrIpmaeg) t;ii pe Valoni i sa Inconjure ce-
tatea Fagaraplui uncle era detinut fiul sn Nicolae PatraFu.
ntlnm apoi In acte interne, cum e acela din 1 Septembrie 1646,
In care ei ale atuiesc, Impreuna cu roii, pah'rniceii i spa-141TH,
populatia de seama a satului Cocoruzi din Vlara (vezi EA mai
sus, p. 693). Aceti mazili aveau o organizare militar, asemenea
roilor i curtenilor; ei reprezentau i o elita social& Rana astazi
Inca, In ciuda tuturor prefacerilor, titlul de mazil e un titlu de
milndrie In satele razaeti din Orhei, Soroca i Lapuna. Pe
vremea lui Dimitrie Cantemir, criteriul nobletei 11 formeaza deo-
potriva slujba ca i moia: Imprtirea pe care o da Invatatul
domn boierimii moldovene dregatori, curteni, calarai, razai
tine seam de ambele. Din faptul Insa ca el Inclina totui sa con-
sidere pe razegi mai de graba ca Omni liberi deck, ca boieri
(Rezessi quos colonos liberos quam nobiles vocare mallemus) re-
zulta c cel de al doilea criteriu pierduse din valoare, ca stapa-
nirea pamantului nu mai era suficient, in toate cazurile, pentru
a conferi neaparat calitatea de boier.
Sub Constantin Mavrocordat evolutia In acest Bens e termi-
nata: boieri sunt numai aceia care defin sau au definut slujbe. Im-
partirea pe care o &A domnul boieriniii tine mama exclusiv de acest
criteriu. Sunt boieri mari sau dregatorii dela ban pana la
clucerul de arie; ceilalti aunt boieri de clasa a doua. Urmaii celor
dint& se numesc neamuri, a celorlalti mazili. Fiecare categorie
se bucura de anumite scutiri fiscale. Pentru a stabili calitatea
lor de neamuri sau mazili, solicitantii trebuiau s prezinte comi-
siilor instituite In acest scop acte din care sa rezulte ea ascen-
dentli lor imediati deci prtrintii 10. bunicii ocupasera drega-

www.dacoromanica.ro
 CATE GORTILE DE B OIE RI 719

torii. In primul an de aplicare a msurei in Moldova, In 1742,

s'au eliberat numai 27 de crti de neamuri. Nu tim numdrul
lor In Muntenia, la lnceput; pe vremea alctuirii operei lui
Dionisie Fotino Ins, aa dar la inceputul veacului al XIX-lea,
erau 765 de neamuri i 1694 de mazili, afar de cei din judetul
Mehedinti.
Spre sfritul epocei fanariote, cu prilejul alctuirii codicelui
de legi a lui Caragea, se incearc6 a se introduce in acest codice
definitiile diferitelor categorii de nobili precum i scutirile fiscale
respective. Criteriul rmnea tot slujba domn.easca; se preciza
insd c boieri erau cei nUmiti cu ca/tan domnesc lute dregtorie,
iar boiernafi cei numiti cu carte donneasca; despre neamuri se
hotra c erau nu numai fiii ci descendentii gird caftane ai celor
calteiniti, dar i cei n.umiti cu carte domneasa. In categoria aceasta .
Redactia definitiv', tiprit, a legiuirii lui Caragea a apdrut, ce e
dreptul, fr definitiunile de mai sus FA fr scutirile fiscale res-
pective; ele au continuat Ins s existe. Abia in 1858, Conventia
dela Paris, prin articolul 46, desfiinteazg diferitele categorii so-
ciale, proclamnd egalitatea tuturor cettenilor In fata legii.
Clasa noastr boiereascA n'a fost o clash' Inchis, exclusivist,
In care BA nu poat pIrunde elemente din gall. Dimpotrivd, ea
a primit, in decursul veacurilor, o sum de atari elemente, att
romneti, din ptura inferioard, cat i strine. In privinta celor
dint/Ai, cronicile ne dau o serie de cazuri. Alexandru Lpuneanu,
dup ce a tiat Intea doua domnie, cu aprobarea Turcilor de
altf el, pe boieri, au trimis i au ales din curteni de teard pre Ra-
coviteti i pre Sturzeti i pre Wlqeqti i pre altii multi i le-au
dat lor dregtoriile. Dintre acetia, unii, apartinn.d primelor doug
familii, au ajuns apoi, in. veacurile XVIII i. XIX, chiar la domnie.
Despre Moise Movil. (1630-1631 i1633-1634) afl'm de ase-
menea c multe case de gios, lipsite, a lcuitorilor trii au ridicat,
ales pe Ciogoleti . Vasile Lupu (1634-1653) face boier pe Stefan
S'Ardarul; acesta o marturisete insuqi, la judecata: Doamn.e
cine au fost mai crezut la Mdria Ta i. cinstit ca mine ftli m'ai scos
den obiale i den grac m'ai inboglit? . Constantin Cantemir
(1685-1693) a urmarit sistematic politica de ridicare In riindul
boierimei a elementelor de jos, in special a Flcienilor de unde
era de fel i a Covurluienilor. Neculce, care relateaz faptul,
18

www.dacoromanica.ro
720 CLASELE SOGIALE

adaoga trig c urmagul la domnie, Constantin Duca, n'a vrut

56 tie seamtt de aceasta actiune a predecesorului Eau, ci 4 Inceput-au
a prindere pe boiernaii lui Cantemir Vod'a, cei rdicati din nea-
muri proaste, ce zicea Cantemir Vod." a. i-a face neamuri, i In-
cepur a-i batere i a-i inchidere prin temnite 0. pe la Siimeni
vi-i s6racir, de rmaser precum le-au fost postrigul, mojici
In ce privete pe str6ini, e de ajuns SS. amintim numai pe Grecii
sau Grecizatii veniti la n.oi In cursul veacurilor XVII-XVIII
spre a ne da seama de proportia insemnat a acestor
elemente. Actualele familii Cantacuzino, Caragea, Duca, Fillitti,
Ghica, Lambrino, Mavrocordat, Moruzi, Palade, Rosetti, Sutzu,
Villara, etc. au o asemenea origin.
Pe de alt parte Ins, procesul a fost i invers. Unii dintre
descendentii boierilor, ne mai fiind numiti In dregdtorii i gr.-
cind, prin Imprtirea necontenit a patrimoniului intre urmai
prin diverse Imprejurri defavorabile, s'au scoborAt In clasa
de jos, a tranilor, ajungand uneori chiar i rumni sau vecini.
Nu odat Intalneti astzi, in lumea satelor, atat In Moldova at
i In Muntenia, nume purtate odinioar de mari dregtori. A exis-
tat ma dar un fenomen de osmoza Intre cele dou mari categorii
sociale ale noastre: dintre cei de jos s'au ridicat unii In pstura
boiereasa; din cei de sus s'au scoborit altii In ptura tklneasa.
Intreptrunderea n'a Incetat niciodat, nici chiar In epoca Fana-
riotilor, In care spiritul de clag devine totui mai puternic, In
special In boierimea inalt.
Rumanii sau vecinii vi-au v'zut considerabil sporit num6rul
lor In timpul lui Mihai Viteazul. Nu prin vestita legsgur. a
acestuia care a avut cu totul alt rost, ea Impiedeand pe proprie-
tarii ai aror rumani fugiser Inainte i in timpul expeditiei lui
Sinan Pava 55.-i mai revendice, dar prin marele numdr de sate
mopeneti, care, silite de politica financiar in.exorabil a voe-
vodului, vi-au -andut, odat cu moia, i libertatea. Zeci de ase-
menea sate aunt cumprate numai de domn i de sfetnicii lui
apropiati. Dar tocmai fiinda se vanduserd constani, in impre-
jurAri exceptionale, fotii moneni cauta rectige, cu tena-
citate, libertatea. O prim. Incercare are loc chiar sub Mihai Vod
and s'a fost ridicat toate satele din tar s se giudiceasa.
adia BA devina libere, aa cum ne spune un hrisov al lui Radu

www.dacoromanica.ro
 RUMANIT 721

Serban privitor la satul Loloiesti din Romanati (vezi vol. II,

editia a patra, p. 307. Ea nu izbuteste ; sub Radu Mihnea
(1611.-1616 si 1.620-1623), multi dintre rumni se rascumpara,
domnul favorizAnd procesul de emancipare. Matei Basarab, sub
raportul politicei financiare, a urmat, In oarecare m6sur, pilda
lui Mihai Viteazul; si sub el constat6m, de aceea, c4 o serie de
sate se vand rumani. Reacia este similar: sub urmasul s.u,
Constantin Serban Basarab (1654-1658), care imitk In privinta
aceasta, pe Radu Mihnea, riscumpArarea rumnilor are un ritm
viu, sustinut. Ea se intensific si mai mult In scurta domnie a
lui Mihnea al 111-lea sau Mihail Radu (1658-1.659): acesta, spre
all procura mijloacele financiare necesare planurilor sale mili-
tare, eliber, pe bani, satele de rumnie si nu numai pe cele dom-
nesti, dar chiar si pe cele boieresti i m6n6stiresti care puteau plti.
In Moldova, diferitele expeditii ale Turcilor Impotriva Polo-
nilor, la inceputul veacului al XVII-lea, si In special expeditia
sultanului Osman din 1621, cu luptele din jurul Hotinului, pro-
vocaser o mare perturbare printre vecini sau rumni, Intocmai
cum se Intamplase In Muntenia, cu prilejul campaniei lui Sinan
Pap. Multi fugiser, schimbAndu-si st.'panul i mutandu-se In
alte sate ; unii fuseser6 luati robi; revendic6rile fostilor stApAni
amenin.tau sa nu se mai ispeveasc6; aduceau In acelasi timp
serioase prejudicii vistieriei, de oarece birurile nu se mai puteau
Incase. regulat. De aceea,lu Miron Barnowski, la 16/26 Ianua-
rie 1628, o m6sur similar aceleia decretate de Mihai Viteazul:
hoart anume c vecinii fugiti inainte de expeditia sultanului
Osman, din 1621, vor fi liberi s se aseze unde vor ; cei fugiti
dupli , se vor readuce lug la locul lor, adic6 la vechiul stApAn,
eu cis16 cu tot.
Dintre domnii moldoveni ai veacului al XVII-lea, Constan-
tin Duca (1693-1695) a fost acela care a favorizat mai mult
eliberarea de rumnie sau vecinie. Letopisetul atribuit lui Ni-
colae Costin relateaz, In privinta aceasta, urnatoarele: Asij-
derea si la divan f6cea dreptate tutulor f i mai vIirtos celor ce se
petrau pentru vecineitate; nu-1 da fiecum la vecintate i Mr ju-
ramnt, ci mai cu deadinsul ilspundea celui ce avea nevoie de
veciatate, zicndu-i: pas de-ti caut trei-patru oameni jur5.-
tori, cum n'au fost nici tata-gu, nici mosul su vecin de mosie
18*

www.dacoromanica.ro
722 CLASELE SOCIALE

aceluia cine-1 tragea , i aa, jurand, Ii da volnicie sa fie slobod

veci de vecinatate; ea acum Meuse boierii obicei nou, de zi-
ceau: cine au ezut in sat boieresc 12 ani, BA ramna vecin .
Earl Constantin Duca Voda nu se uita acolo, 0 inca zicea: Cu
'what este sa robe0i pe frate-tau, caci pagnii li cumpar robii
pe bani i in al aptilea an li iarta, iara altii 0 mai curand le dau
slobozenie, eara tu eti cre0in i, neluandu-1 pe bani i fiind cre-
tin ca 0 tine, 0 tu vei in veci s.-1 vecine0i .
De fapt, in a doua jumatate a veacului al XVII-lea, elibe-
rarea de rumanie prin. rascumprare, iertare sau fuga se
produce pe-o scar intinsa, col/L.0nd cu mult rarile cazuri de
rumnire. Vlizarea mo0ei nu mai atrage acum in chip automat
i pierderea 1ibertii, aa cum se intampla in veacul al XVI-lea.
Schimbarea se explica prin faptul ca vistieria nu mai face res-
ponsabil pe proprietar de birul rumnilor de pe mo0a lui, ci se
adreseaza acestora direct, impunerea fiind acum individual, iar
nu colectiva. Pentru ca cineva EA' se vnza rumn, trebuie ca actul
s'o specifice acum explicit; altfel vnzarea nu se sub1i4e1ege,
cum se Intampla In veacurile anterioare. Aa se face ea la sfar-
itul veacului al XVII-lea, majoritatea taranilor fr pamnt
erau oameni liberi. De aceea desfiintarea rumniei de catre Con-
stantin Mavrocordat, la 1746 in Muntenia, la 1749 in Moldova
(vezi pentru detalii, vol. II, editia a patra, p. 264 0 278-9), n'a
intAmpinat rezistenta boerilor: era consacrarea, in drept, a unei
stari de fapt.
TAranii liberi. Aceasta 'Altura taraneasca libera incepe a se
forma de pe la sfAr0tul veacului al XVI-lea inainte; pun.ctul de
plecare este pe de o parte reforma fiscala a lui Mihnea Turcitul
(1577-1583 0 1585-1591) care introduce impunerea indivi-
dualei, in locul impunerii colective, pe de alta parte chiar yes-
tita legtura a lui Mihai Viteazul, de0 faptul ar parea la prima
vedere paradoxal. Intr'adevr Vranii care vin sa se geze pe o
mo0e dupiz' aceasta legatura 0 care pot dovedi ca nu sunt rumni
nici de mo0enire , nici de legatura , ranilin liberi, nu mai
depind personal de proprietarul respectiv. Sub raportul fiscal,
de asemenea ei nu mai depind de vechiul sat din care plecasera,
dar nici de noul sat, al noului proprietar de oarece impunerea
e acum individuala. Fiind liberi, aceasta Inseamn ea princi-

www.dacoromanica.ro
 TARANII LIBERI 728

flial nu mai datoresc ascultare, c nu mai sunt obliga%i sd lu-

creze la ce-i va pune acel proprietar. Se Oie doar ca lucrul sau
munca era obligaIia de capetenie i caracteristica rumaniei.
Dar daca rxu datoresc munca, In schimb aceti Omni liberi
trebuie sa dea dijmei din produsele recoltate pe pamintul altuia
86 plateasch suhaturi pentru vitele pe care le creso pe acela0
pamant. Dijma se da din toate produsele. Radu Leon eliberand
la 9 Iunie 1668 un lirisov manastirii Clocociovul, o lmputerni-
cete ja dijma de pre toate moqiile sfintei manastiri, den
gra'u, den meiu, den orz, den fcinuri, den in, den cliinepii, tot den
zece 1 precum este obiceiul, r;si den greidini. Aiderea sa fie volnici
sji ja dijma .1 den stupi f i den rcimeitori, den 30, 1. i den suba-
turi i de pre loo slobod, izleaz, dela tot omul sa aiba a-0 luare
calugarii dijma, venitul sfintei manastiri, fi dela bojari f i dela
slujitori, veri fie rof, au ceileiraf, au deircibant, au mil car ce fel de
slujitor ar fi, hranindu-sa i avand bucate pre moqiile sfintei
manstiri sa aiba a-i lua fiecaruia dijma den toate dupre obi-
ceiu . De asemenea, la 30 Octomvrie 1703, Constantin Branco-
veanu Imputernicete pe egumenul mnastirei Popei Robului din
judetul Dolj stranga .1 sa-i ja toata dijma i venitul de pe
moia sfintei manastiri ce sa chiama Plopul... dela tot omul,
ver fie turc sau sarb, au grec, au alti oameni streini au macar
oameni de tail, slujitori, negufatori, birnici sau macar ver ce
fel de om ar avea bucate sau suhaturi de boi au de oi, de bivoli sau
rdmiltori in pciduri pre aceastei mofie Plopul, sau meicar araturei
in greidini, dela tot omul a fie volnic peirintele egumenul ja
venitul din suhaturi f i dijma din greiu, din meiu, din orzu, din
oveis, din ceinepei, din in, tot din zece una, dupre obiceiu. Aide-
rea din feinefe fi din stupi Fi din bate bucatele ce s'ar alla la el, de
pefte, pe moia sfintei manastiri; dela tot omul s aiba a lua ca-
lugarii dijma i venitul moii
Uneori darile se plateau in naturei, cum e cazul In documen-
tul din 9 Iunie 1668, al manstirei Clocociov, citat mai sus, al-
teori in bani. Astfel, de pilda, locuitorii satului Macei din ju-
detul Dolj plateau manastirii Arnota, pentru vitele pe care le
creteau pe locul acesteia, cate 4 bard de fiecare cal, vaca sau
ramator; de asemenea, 4 bani de stup: tirea ne-o d documentul
din 17 Aprilie 1677.

www.dacoromanica.ro
724 CLASELE SOCIALE

Treptat-treptat, proprietarii izbutesc sa impuna in.sa acestor

Omni liberi i prestarea unei catimi de munc: la inceput mai
apoi din ce in ce mai mare. Cine nu se supunea era alungat
de pe moie. Un exemplu caracteristic de felul in care s'a pro-
cedat ni-1 (Ara documentul din 25 Septemvrie 1.643 adresat de
Matei Basarab voao Cernatetilor megiai, carii Adqi pe mo-
ia Glavaciocul . Domnul le face cunoseut ca aici
naintea domnii mele venit-au Dobre sluga manastirii, de au ja-
luit i au spus cum nu (Teti s dati ajutor mneistirii la lucru ne-
mica, ce ziceti di n'are treabc1 ca voi. Derept aceea de vreme ce
yeti vedea aceasta carte a domnii mele, iar (la sci cauta (i set' dati,
ajutor la lucrul sfintei meineistiri, au sei efi3O *r de pre mofia
meineistiriic
In prima jumatate a veacului al XVII-lea, Iaranii liberi au
luerat mai pqin: trei, patru zile pe an; se ajunge al:1.i, sub
Gheorghe Duca (1673-1678), la cinci, iar sub Mihai Racovita
(1741-1744), la ase. Aceasta ultima cifra este trecuta i de
Constantin Mavrocordat in hrisovul sau de desfiinIare a ruma-
niei (1746). Treptat-treptat, numarul zilelor de lucru crete apoi
pana la 12. Legiuirea lui Caragea, promulgata in 1818, prevede,
jrin articolul 4, 0, in afar de cele 12 zile de mun.c pe an, era.-
cavil e obligat sa are proprietarului o zi primavara sau toamna
gi sa-i dea i un car de lemne la Craciun, carAndu-le la moie sau
in -alt loc, a arui deparLare sa nu treaca insa de pse ceasuri.
In Moldova, numarul de zile pe care trebuie s le lucreze
Omni liberi proprietarilor pe moiile arora locuiau, e mai mare:
el ajunge, pe vremea desfiintarii rumaniei, in 1749, la 24, hriso-
vul specificand: ori la ce lucru se va pune . Cronica atribuita
lui Enache Kogalniceanu adaog amdnuntul a cele 24 de zile
de muna ele purtau i numele de claa sau boieresc
puteau fi reduse la jumatate 12. daca Iaranul respectiv pla-
tea proprietarului suma de 2 lei anual.
Fat de cat luerasera rumanii inainte, munca prestata de
ranli liberi reprezenta totui pAin pentru proprietari. Aa
acetia cauta s'o sporeasa, pedeoparte marind numerul zile-
lor de lucru, pe de alt parte fixand drept norma zilnia o catime
de muna depind pe cea obinuita. Astfel, in aezamantul pen.-
tru boieresc, din 1 Ianuarie 1766, dat de Grigore al III-lea Ghica,

www.dacoromanica.ro
 TARANII VIBERT 725

se prevede, de pild', e se vor socoti stenilor la prail 12 pr-

jini, la secere 3 cli, iar la mash o jumtate de falce drept o zi.
In realitate, un lucrator obinuit nu poate pri mai mult de 6
prjini pe zi, deci pentru suprafata de 12 prjini li trebuie 2 zile.
Iar daca se intelege praila complet, de 2 ori, i alezamtintul
nu precizeaz6 c e vorba numai de prima prai15. atunci sunt
necesare 4 zile. Cele 3 dal necesit iari In realitate 4 zile: 3 pen-
tru seceratul a 30 de prjini de pe care rezult clile i o zi pen-
tru crat i cldit. In sfarit, la coas este deasemenea nevoie
de un timp aproape dublu, un cosa obinuit facnd maximum
20 de prjini pe zi iar suprafata impusZi fiind de 36 (o jumtate
de falce). In anaforaua din Aprilie 1775, boierii din divan.ul Mol-
dovei cer aceluiai Grigore al III-lea Ghica ca tranii 486 lu-
creze la stpinii moiilor pe cari se hrnesc i se chivernisesc,
din zece zile una, &And i dijna de a zecea dup obiceiu ; dom-
nul nu admite Ina6 cererea lor.
Paralel cu sporirea obligatiilor de munch', proprietarii In-
cearc6 i o imputinare a terenului pe care trebuiau s-1 pun
la dispozitia taranilor PAn in a doua jumtate a veacului al
XVIII-lea, acetia nu erau supui, in privinta folosirii terenu-
lui, la nici o restrictie: pmnt era destul doar, iar oameni
Un rumn sau un clca putea deci ara, cosi i Intrebuinta drept
ima suprafata pe care o voia; putea de asemenea s-i ja lemne
de foc din pdure; limitarea In afar, bine Inteles de aceea
impus de in.tinderea propriettii era determinat doar de bra-
tele de munc6 de care dispunea, adica de numarul membrilor
familiei lui. and populatia Incepe ins a se lndesi, iar p'mantul
capt tot mai mult valoare, proprietarii incep a pune restric-
tii la folosirea terenului i la intrebuintarea pdurilor. Spre sfr-
itul secolului al XVIII-lea erau dese nelntelegerile .1 plngerile
la domnie In aceast. pricin. Pentru a le curma i pentru a fixa
norme precise, (la Alexandru Moruzi, la 3/15 Ianuarie 1805, un
aezmnt prin care, precizand pe de o parte obligaldile fate-
nilor in munca, dijm. i diferite servicii fat de proprietari, fi-
xeaz, pe de alt parte, suprafata de teren pe care acetia din
urma sunt datori s'o pun la dispozitia stenilor. Se hotrte
astfel ca, In ce privete fdnatul, se va da S Wei adicA 12 hec-
tare sau 24 de pogoane fruntaului (cu 16 vite), 6 flci mij-

www.dacoromanica.ro
726 CLASELE SOCIALE

locaqului (cu 12 vite) i 3 fOlci codaqului (cu 6 vite); aceasta In-

tre Nistru c Prut, unde e pAmant mai mult; suprafata se reduce
la 6, respectiv, 4 qi 2 raid intre Prut i Siret i. la 3, respectiv 2
i 1 falce intre Siret i munti, unde satele fiind mai dese, locul
e mai stramt. Pentru &nay se va da iarki cate o jumalate de falce
de vita', socotindu-se ca intre Nistru i. Prut, fruntaul are 16
vite, mijlocaul 12 iar coda,u1 6; intre Prut c Siret 12, respectiv
8 i 4 vite, iar intre Siret ci munti, numai 6, respectiv 4 i 2 vite.
Este pentru prima datd cdnd se precizeazei i se limiteazei supra-
fafa care trebuie pusei la dispozitia stenilor. RelevOm, In acela
timp, faptul, semnificativ pentru nivelul de viatO de atunci al
trnimii, e era socotit coda.y, tOranul care fare Nistru qi Prut
avea numai 6 (case) vite, iar intre Prut i Siret 4 (patru)1. .

In Muntenia unde populatia era mai deas6 i. pamant mai

putin, suprafetele pe care trebuie s'a le pun6 la dispozitie pro-
prietarii erau mai mici i ele au scrtzut mereu. Prin 1817-1818,
anteproectul legiuirii lui Caragea prevedea c acetia trebuiau
s dea fiecArui clOcaq, In primul rand loe de casa i lemne de foe;
apoi un loe de arat,ur In mgrime de doua zile, ceea ce inseamn
32 de priijini pAtrate locul de arOtur de o zi fiind socotit
egal cu 16 prOjini Wilde sau 6675 metri pittrati, deci circa
un pogon i o treime; in sfarksit, un loe de fanwt de intindere egala.
Suprafetele erau aa dar minime, ele ne putandu-se compara, nici
pe departe, cu cele din Moldova. E drept ca' aceste dispozitii
n'au rOmas In textul definitiv al legiuirii; aceasta insa nu fiindc4
ar fi fost prea defavorabile clOcailor, ci invers fiindca proprie-
tarii n'au voit s fie ingraditi printr'un text de lege.
Orenii sporesc ca numAr ci ca insemnOtate in fastimpul pe
care-1 cercetarn, In special spre sfarqitul acestui rAstimp. Targu-
rile se inmultesc, populatia lor, in genere, se mrete; cazurile
In tare se constata un regres ca, de.pild, la rargul de Floci sau
la Scheia, aunt compen.sate cu mult prin progresul restului de
centre urbane.
NumOrul i diversitatea breslelor crete; meteugarii, micii
industriai ci negustorii devin tot mai numeroi (vezi i. fig. 38 ci
39) ; cap italul mobiliar sporete ci el; spre sfaritul epocei fanariote
apar, In Principate, bancheri, dispunand de capitaluri importante
ci In legdtura cu casele similare din Viena,. Stambul, Venetia,

www.dacoromanica.ro
 GRASENII 727

etc. Un raport consular austriac, din 16 Octomvrie 1806 VW-

" a.,
.

;,,;. ',,,.!W

"

1.
.2. 'If

. . .,

Fig. 38. Orisean din Botosani la Inceputul secolului al XIX-lea. Poarta costum
de mod& turceascA.

beta de a cel dintL bancher din Iai, Andrei Pavlu ; el se afla

www.dacoromanica.ro
728 CLASELE_ SOCIALE

In relatii de tovaragie cu casa greceascii Betlis din Viena. Aceiagi

casa mai avea, tot pe atunci, un alt corespondent In Iagi, pe gre-
cul H. Maxares. In Bucuregti, oamenii de afaceri ca vornicul
Hagi-Moscu puteau lua In arena'. vamile gi diferite dari, platind,
In primii ani Iai veacului al XIX-lea, sute de mii de lei anual.
Astfel, In 1810, el plategte 386.000 de talen i sau lei; In 1807, le

Fig. 99. Casa de targovet, din prima Jumatate a veaculut al XIX-lea. Remarcabil
cerdacul Cu stalpi scuiptati. Se aril In Bucureeti, In strada Marla Rosetti, Nr. 9.

revinde cu 324.390 lei, iar In 1809 cu 444.450.

Ceea ce scade, In acest rastimp, este hotarul sau terenul
care apartine targurilor sau oragelor gi care e folosit pentru agri-
cultura, finat, pagun.at, etc. de catre orageni. Despre felul cum
se Weft Impartirea ogoarelor Intre orageni, ne da o informatie
extrem de interesanta calugarul italian Niccolo Barsi care stra-
bate Moldova pe vremea lui Vasile Lupu. El arata ca la vremea
sernanatului, goltuzul gi Cu pargarii ies pe teren gi impart dan-
purile * (campi) noi le spuneam pamanturile sau jire-
biile potrivit cu numarul sufletelor din fiecare gospodarie;
Cine avea, de pilda, opt suflete In seama, primea opt *campuri

www.dacoromanica.ro
 ROBII 729

eau paman.turi , cine numai trei, primea trei campuri. Acestea

Brau deci de aceeayi marime, fapt care se adeverete i and e
vorba de jirebiile sau delnitele din sate; erau apoi atat
de multe, hotarul targului era, in genere, atat de intin.s Incat
potrivit tot afirmatiei lui Barsi se putea face cultura prin
rotage, doi ani Inteo parte a hotarului, doi ani In cealalta parte.
Domnii bleep insa dela o vreme s daruiasca parti din hotarul
targurilor i chiar targuri intregi la diferiti partizani. tim astf el
ca. Ilia Alexandru (1666-1668) daruise lui Ursaki vistiernicul, la
nunta acestuia, targul cheia i Dracanul; Constantin Cantemir
(1685-1693) le daduse apoi lui Iordache Ruset vornicul. Nicolae
Mavrocordat in prima sa domnie din Moldova (1709-1710) era
hotarit ne spune cronica s strice daniile cele ce s'au facut
de Domnii mai de curand, cu imputin.area locurilor targurilor
domneti; ca venise jalobele dela cativa targoveti a cateva targuri,
cum n'au unde se heard *; pe urma, vazand c masura i-ar fi adus
dumania boierilor care ben.eficiasera de aceste danii, renunta la ea.
Vezi pentru oraeni i capitolul Orayele sau Ta'rgurile, mai
sus, p. 522.
Robii aunt reprezentati intre 1601 i 1821, in tarile noastre,
numai de rigani. Aezari sau salauri de robi tatari, aa cum in-
talniseram In Moldova.in veacurile XIVXV, nu mai intalnim
acum; ele au disparut intre timp, probabil cu prilejul navalirilor
i razboaielor cand unii dintre aceti robi tatari vor fi fugit sau
vor fi fost eliberati de connationalii lor ; altii, iertati de &Are sta.-
pani, se vor fi asimilat populatiei btinae. Numarul Tiganilor
crete in schimb ; i Dimitrie Cantemir in 4 Descriptio Moldaviae
amintete de # fecunzii Tigani . Ei continua a fi stapaniti de
catre Domn, boieri i mandstiri, care-i puteau pune la once fel
de munci i pedepsi dupa voie, nu le puteau Ina lua vieata. In-
cercarea care se face in antreproiectul legiuirii Caragea de a se
introduce dispozitia ea Domnul e stapart All numai pe persoana
i pe avutul Tiganilor, dar i pe vie* lor nu e admisa In redactia
definitiva: aceasta se refera, atat In ce privete pe Domn cat i
boieriii mrtnastirile, numai la persoana i avutul Tiganilor.
In Moldova, prin anaforaua din 1766, intarita de Grigore al
III-lea Ghica, se hotarate ca s nu se mai poata vinde sau (Mimi
separat membrii aceleiai familii de Tigani. Caci spune Mitro-

www.dacoromanica.ro
730 CLASELE SOCIALE

politul T'Arii i ei aunt fAcuti tot de Dumn.ezeu 0a i ceilalti oameni

este mare pcat de a fi impArtiti ea nite dobitoace m-
sura roi mai insemnatA se ja apoi prin hrisovul din 1785 al lui Ale-
xandru Mavrocordat. El prevede c' in csAtoriile mixte Tigani
Cu Moldovence sau invers sotul moldovean s fie liber de aci
inainte, BA' nu mai urmeze conditia celuilalt sot, rob, aa cum era
datina i legea pAnd atunci. De asemenea, copiii sub apte ani
precum i cei ce se vor naq,te de aci inainte din asemen.ea cgtorii,
sit fie slobozi, cei de peste apte ani urmAnd conditia printelui
rob. Putin mai tArziu, in 1793, Mihai Sutzu d un Hrisov domnesc
de aezmAn.t prin care hotrdte ca niciodat nici odinioar
cum spune actul &A nu se mai dea danie igani domneti adec
ursari i lingurari ; totdeodat'd le intArete obiceiurile K pro-
nomiile sau privilegiile lor. Prin aceste msuri din a doua
jumAtate a veaculul al XVIII-lea, se pete pe drumul care va
duce, In veacul urmAor, la desrobirea Tiganilor.
CAt despre robii moldoveni i munteni pe care-i luau Ttarii
In incursiunile lor, ei erau durfi in Crimeia; acolo cei mai de neam
sau mai bogati se rscumprau, cu bani trimii de rudele din tar
sau Imprumutati la fata locului, ceilalti erau vAnduti deseori ne-
gustorilor care-i duceau mai departe, In Asia Mica, 1n Siria, Meso-
potamia, etc. Cei care ajungeau la Stambul, dac erau descoperiti
de capichihaele adicA de reprezentantii Domnilor notri la Poart,
puteau fi rscumprati fr plat de ctre acetia i pui in
libertate: tirea ne-o d tot Dimitrie Cantemir In Descriptio
Moldaviae Alexandru Ipsilanti (1774-1782), indatA dup suirea
pe tron, a trimis s caute i s elibereze pe Muntenii robiti de
Turci In rzboiul din 1768-1774; pe unii i-a &it In Imprejuri-
mile Smirnei, pe a1ii tocmai in Mesopotamia.
In Transilvania, evolutia claselor sociale in rstimpul amintit,
prezentAnd unele trgturi similare acelora de dincoace de Carpati,
1i are totui caracteristicile ei proprii.
Nobilirnea 1i vede sporind rAndurile prin innobilrile fcute
de principii tArii, dup cum In Principate boierimea iqi ingroae
rAndurile prin ridicarea celor de jos sau prin cooptarea strinilor
(Greci in special). Cazuri ca acela al iobagului loan Helga din
Hlmagiu, ridicat in rAndul nobililor, la 18 Septemvrie 1680, de
cAtre Mihai Apaffy, nu Bunt rare. Odat cu conferirea titlului _de

www.dacoromanica.ro
 NOBILIMEA IN ARDEAL 711

noblete se preciza i sterna pe care avea s'o poarte noul nobil

(vezi fig. 40); descrierea ei face parte integrantil din diploma no-

4.-

.
, r *1,e:4
.,e4.
"
*

Fig. 40. Stema Balacenilor, acordata de Austriaci, In epoca lui BrIncoveanu.

Provine dela casa lor din Bucuresti. Pe scut un leu ;Mind o sable. In partea inferloarl,
dolt& decoratli: una crestini, In forml de cruce, cealatt turceascA, avand pe ea .tugra.
sau turaua. Aceste doul decoratil au fost adaose, se pare, ulterior.

biliara, ceea ce nu exist In Principate, unde diploma e Inlocuit

prin caftan sau carte domneascti. Evident, majoritatea celor trio-

www.dacoromanica.ro
732 CLASELE SOCIALE

bilati Bunt Unguri ; se &eau Ins printre ei i Romani, mai ales

din cei apartinnd categoriei cnezilor i voievozilor. Istoricul
ungur Ladislau Makkai afirma chiar, in recenta sa Istorie a Transit-
paniei, ca aportul romanesc, in urma innobilarii masive din vea-
cul al XVII-lea, ar fi fost important . Un fapt este sigur i anume
c nobilii romani_de origine mai veche, din secole;e anterioare,
se mentin Inca in unele regiuni ca Maramurepl (vezi i fig. 41),
Banatul Temifanei 0 Tara Feigliraplui, In timp ce in altele, ei
se asimileaza nobilimii maghiare. Aceasta a fost, de pilda, soarta
familiei Barcsai, care va da chiar i un Principe in veacul al
XVII-lea. La 3 Aprilie 1609, Gabriel Bthory confirma atat di-
ploma din 1457 a n.obililor i chinezilor romani din opt districte
banatene cat i pe aceea a nobililor romni din Lugoj, conferita
lor de Regina Isabella in 1551. Ni s'a pastrat de asemenea lista
boierilor romani din Tara Fagaraplui care iau parte, in armata
lui Apaffy, la asediul Vienei, in 1683. Aceasta list cuprinde 67 de
nume din 27 de comune, in frunte venind Venetia-de-Jos cu 7
boieri , Marginea cu 6, Seivestreni 0 Lisa cu cate 5, Dreiguf
Mdndra Cu cate 4, Scorei i Ilieni Cu cte 3, celelalte avand cate
2 sau unul singur.
Dar nobilii romni nu reprezinta decat o mica minoritate in
san.ul nobilimii transilvane, aceasta din urma insai fiind cam
a zecea parte a populatiei totale , dupa un calcul recent (vezi
fig. 42).
Grosul populatiei romaneti continua sa fie format din iobagi
.1 situatia acestora merge inrautatindu-se. Dela o zi pe sapt'mana
cat fusese robota sau munca datorita stapanului, la inceputul
veacului al XVI-lea, ea ajunge prin hotarirea Dietei din 1714
la patru zile pe sap-Lama...11A pentru iobag i la trei zile pentru jeler
adica pen.tru cultivatorul liber . Ceea ce inseamna sa primul
lucra 208 zile pe an, cel de al doilea numai 156 pentru proprie-
tarul respectiv. Regulamentul urbarial dat de Imparateasa Maria
Tereza la 12 Noemvrie 1769 mentine obligatia a patru zile pe sap-
tamana pentru iobagul care lucreaza cu palmele i o reduce la
trei zile daca intrebuiateaza i vitele sale; jelerii vor lucra dou
zile pe saptamana, daca au pmant i vite, iar daca n'au, numai
o zi. Chiar iu vremea umanitarului Iosif al II-lea, urbariile prevad
trei zile pe saptamna pentru iobagii fr vite i doua pentru cei

www.dacoromanica.ro
 .: 411)
aSSih .9*/ d .00
;,-: 'OP '

4M11111f411111,...mr,Nh , trigt11411T-Will-
)01 t
.
rd140.

Fig. 41. Pictur mural. In biserica satului Sarbi din Maramures. In rindul de sus: Evanghelistit loan si Matei
si Si. Apostol Iacov ; In randul de jos; Sf. Nicolas, Sf. loan Ziataust (guri de Aur) si Sfintul Domnul Nostru Isus
Dristos i. Sus, In dreapta, inscriptia Aceasta altariu plateat (1-au plAtit!) dot boeri calificativul de Merl* el-1 dau
In mod obisnuit descendentii vechilor maramureseni, Intocmai ca cei din tara Figarasului.

www.dacoromanica.ro
734 CLASHLE SOCTALE

care lucrau cu vitele lor. Acesta era regimul legal; trebue s. %Mena
seam& a multi dintre nobili, mai ales In secolul al XVIII-lea,
And averile lor se reduc prin continua Impartire Intre urmai,
cereau mai mutt; altii interpretau obligatia lucrului ca privind
nu numai pe capul familiei, dar i pe membrii ei, so-tie i copi..

'4

f'W

,g
...
--...."S'. ,....,.L.,,gc.
....,4, ...3. --=.. -
-1-'1- '...." .. ". .. -. _"....
..- Vi.. 7.
a
r . it:. r
... - . -F1 - --....-.PLIIrsi.a6,-.?NweIwrry
f
ii I
-
,-- ^ ! ------"..-

'..0.;.:
__
'- i ... ,...:
.,- ,_,...,,
.
o
4 ''-' n -,

'- 17,

.
4. 4
,' .a
_

"!,'
i ,, , ". . , %, - -;
' ' i' 1-r- .. 7. ., . . .-,..,,2. ...-. F
r '' 'I'. r ' '-

' ' j.t -.I

4` 4.:
-
..,21.-:
-,.

,.."' s. . -5.,:-& g 9 4, Z.,...,

i::: c1"411
- -
t' , 4_,.1 4_,.......;" ' ._ '. fi''', '''' 0, .

;"`r.49''- ....-;"''4!;=*.; .-.15* !?; . -

Fig. 42. Castelul contelui Haller, la Cetatea de Balt (judetul Tarnava

ma). Fatada dinspre pare. Secolul al XVIII-lea.

Pe de altd parte, dei erau patru zile pe saptdmand, totui repar-

titia lor nu se f6cea in mod uniform pe Intreg anul, ci stdpAnii
de moii Ingedmadeau zilele de lucru de primvara ptuid toamna,
In perioada muncilor agricole, 16sAndu-i mai liberi iarna. Rezul-
tatul era cA, adeseori, iobagii lucrau total(' sptdmilna pentru
domnii de pan-lint , nerArminndu-le lor, ciiteodat, nici Dumi-
nica. Caracteristicd este, In privinta aceasta, mlrturia din 1726
a iobagilor lui Iosif Teleki, din regiunea FIg6raului. Domnul
nostru de pilmb.nt spun aceti iobagi dup ce i-a isprvit

www.dacoromanica.ro
 IORAIIII IN ARDEAL 736

tot lucrul, spre iarna ne lash' i nona 2 zile sa ne lucrOm, dar pri-
mavara, Indatri ce Incepe lucrul, cei care avera boi, lucram and
Cu carul and cu plugul; asemenea, la strans, facem slujba sap-
tamana Intreaga ti care n'au vite, pe aceia Iti man pedestru In
fiecare zi, i astfel nouel nu me dei o singurd zi; and avem sarbh-
toare, afara de Duminica, pe toti oamenii din casa buni de lucru
li scoate la slujba *. Dar chiar i Duminica trebue sa mergem A
adunam tot pentru gospodaria domnului mere pdurete, jir, mu-
guri de arin, hamei, alune i altele, 4 cki in timpul saptamanii
n'ajungem din pricina slujbelor, fiind noi la lucrul domnului,
lar sotiile noastre tore intr'una, iarna cnepa i vara lana*. Alti
iobagi declara, in con.cluzie: o Lucrul domnesc niciodata nu se
ispravete din casa noastra, noi We parte, lar muierile noastre
torc necontenit, i e de mirare ca mai avem camae In spate sau
o bucata de paine In gura*.
La aceasta obligatie, esentiala, a robotei, trebue sa se adaoge
dijmele 0 nonele catre acelai stapan i &are biserica, similare
celor din Principate, acestea din urma platindu-se boierului .1
Domnului; In decretul din 15 Martie 1659, prin care Principele
Acatiu Barcsai scutete pe preotii romilni ardeleni 4 de toata
darea dijmelor i n.onelor *, enumerarea detaliata e urmatoarea:
u adeca de dijma graului, secarii, orzului, ovazului, meiului,
lintei, mazarii, bobului, fasolii, canepii, inului, oilor, mieilor 1 a
altor vite i marhe (produse) *. Urmeaza taxele cdtre stat, apasa-
toare i In Transilvania, mai ales sub stapanirea austriaca; unele
din ele ca taxa domorum 0 taxa capitis aunt aidoma fumeiritului
0 birului de dincoace de munti. In sfarit, trebue sa adogam la
acest bogat tablou 0 contributille militare pentru Intretinerea
armatei imperiale, precum i obligatia de incartiruire a aceleai
armate, care In.semna, de fapt, i hranirea ei, ha chiar 0 fizzes-
trarea soldatilor cu panzd pentru camai i, adeseori, i cu bani
ghiata.
Toate aceste Indatoriri fac ca situatia iobagilor din Transil-
vania sa fie foarte grea, mult mai grea deck a rumnilor, apoi a
clcailor, din Principate. Simpla comparatie, la mijlocul vea-
cului al XVIII-lea, a obligatiei principale munca de o parte
i de alta a Carpatilor, este concludenta. Iobagul cu palma lucreaza
n Transilvania 4 zile pe saptamana, deci 208 zile pe an, In timp
19

www.dacoromanica.ro
736 'CLASELE SOCIALE

ce clacaul moldovean numai 24 de zile pe an, iar cel muntean,

12; chiar cel moldovean poate fi scutit de 12 zile din cele 24, daca
da proprietarului moiei 2 lei. Aa dar iobagul ardelean lucra de
opt pna la nou ori mai mult decAt iobagul de dincoace de Car-
pati. Nu provoaca mirare deci afirmatia consulului englez Bar-
grave Wyborn, la inceputul veacului al XIX-lea, c starea ta-
ranimii din Principate, in ce privete drepturile feudale ale
boierilor , este infinit superioard (infinitely superior) aceleia
din Transilvania .
Aceasta situatie ne face sa intelegem mai bine lupta de desro-
bire sociala dusa de reprezentantii poporului romnesc din Tran-
silvania in tot veacul al XVIII-lea (vezi i vol. III, editia II-a,
p. 393-411), i explica 'impede micarea lui Horia (vezi acela
volum, p. 402-409). Ea explica in acela timp i puternicul cu-
rent de emigrare al iobagilor din Ardeal spre Muntenia fi Moldova.
Cad impotriva teoriei oficiale maghiare care cauta sa justi-
fice rnajoritatea numerica a populatiei romneti din Transilvania
printr'o imigrare a taranilor munterli i moldoveni, striviti de
birurile fanariote, realitatea este aceasta: taranii ardeleni treceau,
In grupuri mai mari sau mai mici, In fiecare an, la miazazi i la
rasrit de Carpati, unde gseau conditii de trai mult mai lesni-
cioase i in primul rnd, o robotd de opt Oa la noua ori mai mica
cleat acasa . Una din primele masuri ale Imparatului Leopold
I, indata dupa tratatul de pace dela Carlovitz, prin care-i revenea
Ardealul, a fost sa ordone, la 7 Mai 1.699, impiedecarea prin
once mod ca plebea adica iobagii sa mai fuga spre
turceti i in statele vecine ale Munteniei i Moldovei . Dar emi-
grarea nu poate fi impiedecata. In 1717, comandantul dela Rodna
comunica Bistritenilor c oamenii fug in Moldova caci ei
tiu toate potecile i ed in padure. Un nou ordin, similar ace-
luia al lui Leopold I, se &A in 1739; iobagii din cauza saraciei
o spune insai oficialitatea fugeau peste munti. In 1746, Im-
parateasa Maria Tereza trimite chiar o comisie de ancheta in Ar-
deal spre a stabili cauzele pentru care populatia emigra. Incheierea
comisiei e semnificativa: iobagilor li se stoarce ci mdduva din oase.
Nu e de mirare deci a.' Sulzer socotete numarul emigrantilor
din Muntenia la 8.000 de familii, deci circa 40.000 de suflete.
Un raport oficial austriac din 1777 constata i el ea multe

www.dacoromanica.ro
 BIBISIOGRAYIE 1 787

de familii romaneti din Transilvania au trecut atat in Mol-

&Ara cat i in... Muntenia .. Numai In anul 1800 s'au stabilit
In Muntenia dupa o statistica a consulului austriac din Bu-
eureti. 808 familil romneti, deci peste 4.000 de suflet. Exo,
dul ja, la un moment dat, aa proportii, 'neat in 1173, .locuitorii
din Princip ate puteau afirma: Tota Transilvania ad nos. venit
(4 Intreaga Transilvanie vine la noi ).

' Nu este de mirare ea intalnim deci la miazazi i la rasarit de

Carpati zegi de aezari ale acestor emigranti din- Ardeal. Ei aunt
cunoscuti indeobte sub numele de Ungureni (vezi,mai p. 532);
fill8,

de aci i dubletele de sate, unul purtand acest adaos, in timp ce

celalalt, spre diferentiere, 1i adaoga Pamanteni, adica batinai.
Spre exemplu: Maneci-Paman.teni i Mneci-Ungureni, Valea
Stalpului-Pamanteni i Valea Stalpului-Ungureni, Poseti-Pa-
manteni (vezi i fig. 25) i Poseti-Ungureni, tustrele in judetul
Prahova. Alteori, satele intemeiate de aceti Romani din Ardeal
poarta chiar numele aezarilor de unde plecasera. De aceea ga-
sim, de o parte i de alta a Carpatilor, cate un Tohani, un Corbi,
un Gale$, o Lisa, o Hobita, etc.
Dar nu emigreaza numai iobagi romani; alaturi de ei yin. i
o suma de Secui care se apaza In ormele i satele Munteniei i
Moldovei. E semnificativ ca aceti Secui se indreapta spre ver-
Bantu' estic i sudic al Carpaldlor iar nu spre pusta Ungariei unde
ar fi putut gasi totui un mediu national; faptul dovedete ea
orientarea economicli a Secuimii este spre Principate iar nu spre
campia Tisei.

BIBLIOGRAFIE
Ciaseis SOCiale. I. CONSTANTIN C. GiuuEsCU, Legiuirea lui Caragea. Un
anteproect necunoscut, Bucureti, 1923, 32 p. in 80; 2. CoNsTANTIN C. GIURESCU,
Le voyage de Niccolo Barsi en Moldavie (1633), Paris-Bucarest, 1925, 56 p.
in 80; 3. IOAN C. FILITTI, Proprietatea solului In Principatele Rornane pdnd
la 1864, Bucureti, 1935, XV + 304 p. in 80; 4. AL. CIORANESCU, Domnia
lui Mihnea III (Mihai Radu) 1658-1659, Bucureti, 1936, 181 p. in 80;
5. G. POTRA, Contribuliuni la istoricul Tiganilor din Romdnia, Bucureti,
1939, 376 p. in 80; 6. CONSTANTIN GIURESCU, Studii de istorie sociald Vechimea
rumtEniei, Despre rumilni, Despre boieri Bucureqti 1943, 351 p. in 80; 7.
19.

www.dacoromanica.ro
738 CLASELE SOMALE

I. NISTOR Clasele boieregti din Moldova gi privilegiile lor in Acad. Rom. Mem.
Sect. Ist. s. 3 t. XXVI (1943-1944); p. 511-550; 8. L. PATRAsGANu, Un
veac de framdntdri sociale, Bucuresti, 1945, 295 p. in 8.
II. 9. I. NISTOR Emigrarile de peste munti; in An. Acad. Rom. Mem.
Sect. 1st. s. 2 t. XXXVII (1914-1915),-p. 815-865; 10. ST, METES, Situatia
economicd a Romdnilor din Tara Fagdragului, I, Cluj, 1935, CXI + 489 p.
In 8; 11. I. CONEA, Tota Transilvania ad nos venit, in Geopolitica gi Geoistoria,
II (1942), p. 11-23; 12. AVRAM TODOR, Die Szekler und die rumiinischen
Farstentiimer, in Siebenbiirgen, I, Bucuresti, 1943, p. 207-225; 13. D.
PRODAN, Teoria imigratillor Romdnilor din Principatele Romdne In Transit-
vania in yea.cul al X VIII-lea. Studiu critic, Sibiu, 1944, 173 p. in,8 ; 14. LA-
DISLAS MARKAI, Histoire de Transylvanie, Paris, 1946, 382 p. in 8.

www.dacoromanica.ro
 OR GANIZAREA MILITABA
Eooluga puterii noastre mili-
tare in interoalul cuprins intre
rnoartea lui Mihaiu Viteazul fi
mifcarea lui Tudor Vladimirescu
este, in genere, regresiod.

Evolutia puterii noastre militare, In intervalul cuprins Intre

moartea lui Mihai Viteazul i micarea lui Tudor Vladimirescu
este, in genere, regresivd. Reprezentand Inca pe vremea lui Matei
Basarab, o forth' apreciabila, cu o iarga baza nationala, i capabila
de actiuni In afara hotarelor, forta pe care Turcii prefera sa n'o
provoace, ea ajunge, spre sfaritul epocei fanariote, o simpla
garda personala a domnului i un element de politie interna.
Incercarile sporadice de reorganizare ale unor domni ca Gri-
gore Ghica (1726-1733), Nicolae Mavrogheni (1726-1790)
i Constantin Ipsilanti (1802-1807) In legatura cu razboaiele
dintre Rui, Turci i Austriaci, nu pot schimba cursul general
al acestei evolutii. Factorul de capetenie care o determina este
accentuarea suzeranit fii turcefti, cu urmarile ei fireti: pe de o
parte limitarea fi, in cele din urmei, anularea inifiativelor de politicd
externel, pe de alta parte crefterea presiunii fiscale. Se adaoga la
aceasta i schimbarea armamentului, preponderen.ta tot mai accen-
tuata a armelor de foc, scumpe, greu de procurat i implicnd
prezenta ostailor de meserie, ceea ce lnseamna iarai cheltuieli
urcate, In opozitie cu cheltuielile mai reduse ale armatei secolelor
anterioare, In.zestrate cu arme albe i formate din proprietarii
de pamant.
Momentele cele mai de seama ale evolutiei militare regresive
din intervalul amintit stmt.: I.. Rascoalele repetate ale cslujitorilor f

www.dacoromanica.ro
740 ORGANIZAREA MILITARA

adica ale lefegiilor i ostasilor in scuteal si mai ales r6scoala

seimenilor si d6rAbanilor dela inceputul domniei lui Constantin
Serban Basarab (1655). 2. Sleibirea puterii economice a breslelor
militare, In urma grelelor impuneri ale lui Constantin Brnco-
veanu. 3. Desfiintarea celor mai multe din breslele militare prin
reforma fiscal a lui Constantin Mavrocordat, dup ce in prea-
labil, numrul breslasilor fusese micforat prin reforma lui Ni-
colae Mavrocordat.
AlcAtuirea oiirii. La in,ceputul ej3oaei 'pe care o cercefm,
ostirea cuprinde aceleai elemente componente ca i in veacurile
anterioare. Ea se alctuieste deci, in primul rnd, din proprietarii
de p6mAnt, mari i mici ; acestia sunt obligati sa se prezinte,
la once c.hemare a domnului, spre a ap6ra tara. In aceast mag
boiere.asc6 lacul de' frunte Il ocup dregeitorii de tot felul, cu nu-
merosii lor subalterni din sate, grupati pe bresle (vezi vol. II,
editia a patra, p. 504-507). Vin apoi lefegii sau ostasii cu
dup aceea ostayii ila0 de teirguri, in sfArsit peizitorii granitelor,
transmitatorii de ftiri Wnimea dependena de un
saptin i, in imensa ei majoritate, f5.11 pmnt, nu presteaz6
serviciu militar, ca si mai inainte, face Ina diverse munci (re-
paratii, transporturi, etc.).
SA' urmArim evolutia fiecAruia din elementele componente ale
ostirii, pe baza documentelor de care dispunem.
Daai proprietarii de pinnt datoreaa principial serviciu mi-
litar i dac6 ei, in veacul al XVII-lea, in special in prima junAtate
a lui, rAspund regulat la chemarea domnului, situatia se schimba
In epoca fanariot. Nu al s'ar fi schimbat principiul, dar oastea
fiind acum redus, iar domnii fiind in genere lipsiti de ini-
tiative politice externe, ne mai fiind deci prilej de expeditii mili-
tare, stApnii mosiilor ajung s nu mai presteze, .de fapt,
serviciul militar. Atentia lor e indreptat'a acum nu asupra armelor,
ca pe vremea lui Mircea cel BatrAn, Stefan ce! Mare si Mihai Vi-
teazul, ci asupra dreg6toriilor i favorurilor domnesti, acestea
ducAnd la acere.
Breslele boieresti Ii p6streaza, piin6 in vremea lui BrAnco-
veanu, intreaga lor insemn6tate ca element militar. Sunt pline
satele mosn.enesti i ragsesti de acesti subalterni ai marilor dre-
gatori; ei formeazii, putem spun.e, armeitura permanentei a osti-

www.dacoromanica.ro
 ALCA.TUIREA 741

rilor rnuntene si moldoven.e; grupati pe cete i avand In frunte

iuzbasi (de aci numele de familie Izbaoiu i Izbaescu I), ceaui
si stegari asa apar, de pilda, paharniceii lui Constantin erban
Basarab In 1655 ei sunt curtenn i rocii amintiti adeseori In
ceasurile de cumpan ale trecutului nostru. Marturia lox e adusa
deobiceiu In hotarnicli, In judecati, In zapisele de vanzare ale
pamantului: Bunt oamenii de In.credere ai satului. and, la 1
Noemvrie <1614 ), se vinde o parte din Samacani, In Orhei,
figureaza ca martori: Vlasie pitarelul din Morozeni, Lupul pahar-
nicelul din Verca, Hantal pitarul din Zahorna; vanzatoare este
Antemia, sotia lui Patrasco vistiernicelul. In 1603, Dechemvrie 4,
Ieremia Movila intarete slugilor noastre Ioachim i Onciul pi-
grei (ifirrkplii) din Mihaileasa mosia pe care o cumparasera
In acest sat cu 50 de talen i de argint. Acela lucru In Muntenia.
La o vanzare de mina, din 1647, Iunie 3, martori Bunt: ot Farca
Radul ca. pitanul de rofii, i ot Brateani Ghin.ea cliucerul i ot Ro-
iani Preda postelnicul i ot Flcoi Dragoi logofatul i ot Bratiani
Mihalcea sin Stoicav logolet i ot Titoi Ganda logofatul i alti multi
boieri . Iar inteo carte de judecata, fara data, pentru mosie
In Goesti, se spune: i am fost noi judecatori anume Iscrul lo-
golatul ot Gaia i Mircea armasul ot Fratostita i Lambrul postel-
nicul ot 5itoaia i Barbul postelnicul ot Negoesti i Radul ot Malaeti
i Piarvul postelnicul ot Valcaneti . O repartitie a breslelor boie-
resti pe judete gasim In Condica vistieriei lui Brancoveanu. Ara-
tand contributia lor la darea numita banii cailor , dare perceputa
In 1694, Februarie 20, aceasta condich grupeaza breslele astfel:
Rofii In judetele Buzau, Gorj i Mehedinti, Vistierniceii in Ilfov,
Teleorman si Muscel, Spataren In Scuieni si Ialomita,
niceii In Ramnicul-Sarat, Camaraen in Prahova, Portaren In
Dambovita, Mazilii In Vlasca, Stolniceii in Arges, Postelniceii in
Vorniceii In Romanati, Arma,seii in Valcea si Baniforn In
Dolj. In total deci 12 bresle repartizate in 17 judete. Cei mai
numerosi aunt, dupa cum se vede, Rosii Vistierniceii, In cate
trei judete fiecare, unneaza spatareii In doua, celorlalte bresle
revenindu-le numai cate un judet.
Aceasta repartitie nu trebuie Inteleasgt Ina in chip absolut.
Mai Intai, existau i aii breslasi boiereti In afara celor Inirati
condica astf el, de pilda, logofeteii, getraren, comieii, wren.

www.dacoromanica.ro
742 ORGANIZAREA MILITARA

Apoi breslaii nu erau con.finati exclusiv In judetul sau judetele

respective; ei se mai intalnesc i in alte judete. Gasim, bunaoara,
stolnicei In Ilfov t;ii in Dolj, roii, spatrei ci paharnicei In Vlaca
(vezi mai sus, p. 693), baniqori i armagei in Arge, postelnicei in
Gorj, etc. Ceea ce inseamna ca repartitia din Condica vistieriei
a avut in vedere, probabil, majoritatea breslailor din judetul res-
pectiv ; se mai poate deasemenea ca, la aceast dare, sa fi fost
impusa numai eke o categorie de breslai din fiecare judet, la-
sndu-le pe celelalte.
Reforma fiscala a lui Constantin Brancoveanu, din Aprilie
1701, prin care se reducea numarul mare de dari i se instituia
o noua repartitie a lor, insemna o ingreunare pentru bresrai
fata de ceilalti contribubabili. Inteadevr, de unde In 1700, bres-
lele plates 151.656 talen i iar birnicii 306.418, raportul intre ele
fiind de 1 fata de 2,02, in 1701, In primul an al reformei, breslele vor
OW 188.016 talen i iar birnicii 350.851,50, raportul fiind de 1 lath'
de 1,86. Afla dar, este i o cretere absoluta a darilor: 36.350 taleni
In plus, i o cretere relativa, In raport cu a celorlalti contribuabili.
E adevarat ca aceasta situatie n.0 va dura, ca In anii urmatori
chiar, raportul se va schimba din nou in favoarea breslailor ;
totui lnceputul fusese fcut ; breslele militare fusesera impuse
mai greu, se Meuse un prim Pas spre desfiintarea lor. De altfel
Dionisie Fotino ne spune In opera sa Istoricul vechei Dacii
roii pui sub comanda marelui paharnic s, au fost desfiintati de
Constantin Brancoveanu . Notm ca in aceasta epoca numele de
roii care la in.ceput se da tuturor breslailor militari, ramasese
alipit numai de o grupa a lor, aceea comandata de marele paharnic
(vezi ci vol. II, editia a patra, p. 507). Dac imprejurarile politice
urmatoare ar fi fost altele, daca razboaie la care oastea tarii sa
trebuiasca a participa ar fi fost de prevazut, desigur ca nu s'ar
fi continuat pe acest drum i c importanta breslelor militare
ar fi ramas aceeai sau ar fi crescut chiar ; dar cum, In urma in-
stalarii Fan.ariotilor, tarile noastre ici pierd c putina initiativa
ce le mai ramasese ci cum armata noastr nu mai e chemat
colaboreze la expeditiile militare turce0i (amintirea actiunii lui
Dimitrie Cantemir In Moldova, a lui Toma Cantacuzino in Mun-
tenia era Inca vie !), domnii care vin acum nu se mai sfiesc sa se
atinga de acqti breslai spre a spori veniturile visteriei. De aceea,

www.dacoromanica.ro
 ALCITIJIREA 0$TIRII 743

Nicolae Mavrocordat reduce numd rut lor , pe cei scoi din bresle
trectuadu-i la categoria birnicilor de rand, care, tinand mama de
toate &vile, atat cele personale at 0 cele pe avere, plateau mai
mult, iar Constantin Mavrocordat li desfiinteaza aproape Cu totul,
lasand numai un mic numar spatarului, agai fli celorlalti zabqi
(ofiteri de politie) pentru nevoile Bucuretilor E Stirile le luam
din opera lui Mihai Cantacuzino, editata de fratii Tunusli, r}i
din aceea a lui Dionisie Fotin.o. De fapt, dupa reforma lui Con-
stantin Mavrocordat, numarul breslailor militari din sate e dis-
parent ; in locul lor incep a apare tot mai des alte categorii fiscale
privilegiate i. anume ruptele, ruptaii fli e aleii , arla dar
contribuabilii care-0 platesc darea pe baza de lntelegere, de orup-
toare* cu visteria sau cu amara. Cazuri ca al lui 4 Costea sin
Stroe Baltean, ce este aezat la breasla ruptailor ot sud Mehe-
dinti 0 caruia Alexandru Moruzi ti da la 3 Martie 1793 prive-
leghiu de a fi deosebit cu dajdiile din Omni birnici duprin sate o
se Inmultesc mereu.
In Moldova, breslele militare sunt apasate sub raportul fiscal
de &Are Gheorghe Duca, In cea de a treia domnie a sa (1678-
1684). Povestind despre grelele dari care s'au luat pe acea vreme,
letopisetul atribuit lui Nicolae Costin afirma urmatoarele: Bles-
temat era boierul de pe atunce ce avea sub ascultarea lor breasla,
cumu-i la vel logofat curtenii, la vel vornic han.sarii, la hatman
calaraii, a i I,inuturile istoveau i. breslele ce aveau sub ascultarea
sa, care de atun.ce s'au stins casele boiereti mai toate... . Evo-
lutia acestor bresle a avut apoi un curs similar celui din Muntenia,
din acelea,si cauze. Mihai Racovita, In a treia domnie a sa (1716
1726, le supune 0 el la dri mai mari; Constan.tin Mavrocordat,
introduand .1 In Moldova reformele sale de dincoace de Milcov,
le &A o lovitura puternia.
In ce privete comandantii acestor breslai, daca vatafii * se
mentininteo situatie lns inferioara, q.i. In veacul al XVII-lea,
In schimb marii vatafi par a fi Inlocu4i prin apitani i emari
apitani . Cea mai veche mentiune de capitan In Moldova dateaa
din 1612. Con.stantin Cantemir, Inain.te de domnie, fusese apitan
mare r;li apoi sardar. Dimitrie Cantemir afirma a, pe vremea

lui, existau 19 capitani de mie , ate unul de Iinut ; de fapt

cum recunoate hisui nici unul nu mai avea in subordine ate

www.dacoromanica.ro
744 O R GANIZARE A MILITAR

o rnie de breslasi, ci mult mai putini. In tinutul Hotinului, dup4

ce se luase cetatea de Turci (vezi i fig, 43), dar Inainte de a se
face raia, asa dar In 17/3-/714, era potrivit cronicei 4
parcllab la Hotin, trimis de Nicolai \Toda, i cdpitan mare
cpitani mici; eard daca au luat inutu1 ,s'au rddicat to0. k. In
1762, data cu ImpuOnarea considerabil a breslasilor, rdmse-
sera 8 capitani mari sau vel cdpitani : de Iasi, de Codru, de

Fig. 43. Ruinele Hotinulut. Curtea Interioarl.

Coman, de Soroca, de Tecuciu, de Ropcea (pe Siret, In nordul

Moldovei), de Dorohoi, de Covurlui.
Lefegii sau ostasii cu leaf continu a forma o parte apreciabil
a armatelor noastre In veacul al XVII-lea; In epoca Fanario-
tilor, mai ales spre sfArsit, ei constituie chiar singura fortd mili-
tar; de fapt, sunt, tot timpul, o garda personal' a Domnului
si un corp de politie. In privinta aceasta, citdm cuvintele carac-
teristice ale lui Gheorghe stefan, domnul Moldovei: Oastea cu
simbrie serie el la 12 Iunie 1657 nu o putem trimite de
langd noi, cdci o tinem pentru apdrarea noastid. Daca* nici
aceasta n'ar fi lang noi, atunci prostimea ne-Eir alunga din

www.dacoromanica.ro
 LEFEGII 746

seamn pentru darile multe, pe care de nevoie le aruncam

asupra ei .
Recrutarea lefegiilor se facea si dintre bastinasi, dar mai ales
dintre str&ini. Neculce povesteste In cronica sa ea, spre a 8-Carpi
pe facatorii de rele, care din pricina necontenitelor razboaie si
nAvliri se Inmultisera peste m'asura, Constantin Cantemir au
inceput... a facere steaguri de lefecii in Roman si In Cosmesti
i In Targul Frumos, in Ilarlau, la Podul Iloaiei, in Iasi si au
inceput a-i biruire pe talhari i a-i prindere Ba a Inrolat chiar
si 40 de Codreni talhari care venisera de Mina voie s i se supuie;
le-a dat leaf cate 4 lei lunar si, cu ajutorul lor, a putut 86 bata
un o podghiaz adic un detasament de prada lesesc, la Piatra
Neanyt. Mai tarziu, in preajma rzboiului cu Rusii, in vara anului
1736, tot Neculce ne spune c. venind vizirul la Cartal, la Dun6re,
trimis-au bani la Grigorie \Todd' sa faca oaste Moldoveni; si au
trimis Grigorie Vod'a pe subt munte, la Suceava, la Campulung,
la Neamtu, la Baltatesti si la Grumazesti, la Bacau, la Comanbsti,
de au strans oaste tin.eri, cu sinete, ca la vre-o trei-patru sute,
de le da bani leaf qi tain, de i-au Omit la Iasi toata vara . lar
cronicarul tradus de Amiras, referindu-se la acelas voevod, amin-
teste de o slujitorii de curte si ...d6rabanti agesti si... varatorii
si... pantirii ce erau cu leafd din feard .
In deosebi Sing, recrutarea lefegiilor se facea dintre straini.
Ei apartineau In primul rand neamurilor vecine: Srbi, Bulgari,
Unguri, Poloni, 'Mari, dar si unora mai departate ca. Nemti,
Cazaci, Arai*, Greci, Turci. De asemenea, Moldoveni In Mun-
tenia si, invers, Munteni In Moldova.
Numarul lefegiilor n.'a fost acelasi In fastimpul pe care-1 cer-
cetam, ci a variat In raport cu nevoile si cu posibilitatile fiecarei
domnii, In raport de asemeni cu preferin.0 pe care o aratau unii
voevozi acestor ostasi de meserie. Cel mai mare numsr de lefegii
l-au avut, In Muntenia, Matei Basarab, urmasul sau Constantin
Serban si Serban. Cantacuzin.o ; acesta din urma intretinea chiar,
In chip secret, un insemnat corp si dincolo de Dunare,
din Bulgari si Sarbi. In Moldova, a avut lefegii multi Stefan Toma,
el insusi In tinerete lefegiu, slujind atat in apusul Europei cat si in
Asia; a avut de asemenea Vasile Lupu, urmasul su Gheorghe
Stefan si Dimitrie Cantemir. Acesta din urma", cu banii trimisi

www.dacoromanica.ro
'746 o 1( GANIZARE A MILITAR

de Tarul Petru ce! Mare, 1i injghebeaza in prip o oaste de lefegii

relativ numeroasa, dar nu tocmai bine inarmata. Neculce area
C a' se Meuse pan la aptesprezece polcovnici r;li o !Rita apt ezeci
rotmistri, cu steaguri, in cincisprezece zile ; numai steagurile Inca
tot nu apucase a se plini bine, cate o ma' de oameni la steag,
neavand cand sa se plineasca Ar fi fost deci cu terminologia
de astazi aptesprezece regimente, comandate de colonei, fie-
care regiment avand cate 10 companii, comandate de capitani.
Cum trig efectivele nu se putusera completa i cum lefegii erau
dupa expresia lui Neculce mnsui cam t de stransura * se t scri-
sesera * nu numai slujitorii, ce ki cibotarii, croitorii, blnarii, car-
ciumarii, slugile boiereti mai multi WA de arme decat cu arme a,
forta combativa a armatei lui Cantemir n'a fost mare. In ce pri-
veate devotamentul, mentionam ca numai unul singur din cei
aptesprezece polcovnici, t Ion Mirescul a, 1-a urmat pe domnul
pribeag In Rusia.
Termeriii polcovnic i rotmistru sunt luati de Neculce dela
Rui ; ei existau lug i la Poloni. In a doua jumatate a veacului
al XVIII-lea, serdarul avea, sub ordinele lui, pe polcovnicul ser-
dariei care primea o leafa de 30 lei lunar.
Niciunul din domnii noatri, blue 1601-1821, in nicio lark
n'a atin.s marele numar de lefegii ai lui Mihai Viteazul (vezi vol.
II, editia a patra, p. 509). In genere, cifra lor nu trecea de o mie,
doua, mult trei, patru mii in cazuri exceptionale. De altfel, o mesa
mare de lefegii nu se putea tine nu numai din pricina cheltuelilor
insemnate pe care le implican prin lefurile, tainurile i postavurile
ce primeau, dar i prin primejdia pe care o reprezentau in caz de
nemultumire sau de revolta. Rscoalele lefegiilor sunt un lucru
frecvent in istoria noastra militara In veacul al XVII-lea; in afar
de acelea, bine cunoscute, ale seimenilor i darabanilor dela sfaritul
domniei lui Matei Basarab i inceputul domniei lui Constantin erban
vezi vol. III, editia a doua, p. 60 i 107; vezi i fig. 44), mai amintim
pascoalele lefegiilor lui Gheorghe tefan: una, numita indulgent de
Miron Costin. zarva , la inceputul domniei, and seimenii veniti
din Muntenia se ridica asupra 4 Nemtilor , ucid o suma dinteanii
trebuesc, dui:a decapitarea catorva capeten.ii, trimii indarat
peste Milcov ; cealalta, la plecarea voevodului din scaun. Atunci,
pe cnd stefan Voda ajunsese la Podul Iloaei apune Miron

www.dacoromanica.ro
 LEFEGII 747

Costin s'au radicat s. AcueascA carele domne0i; f}i oft nu se

rj:, o
, r
.
1".

,
,
-

f,
.fskA;*,.

"r-?;* ,
Ee, A

.7 -77.,.4"40
r,
' "

-4 ,
'f - , .1vio or.-
jM- '5;,,,
,
-
.34 _ ,",""
3

,
. _
, - ,
,

- i- j!
-

- . '

...: .

9 A .
Vie
.11;2'
.
!.;
- ."3'" t`, -
_ _

Fig. 44. Orace de plate& cu trunrIptle In romineste relatind uciderea lul Papa
Brancoveanu de darabanli rasculati. Langa dealul Patrlarhiel, BucuretI.

hie prilejit Grigoracu aga, feciorul Ghictii Veda', arattuidu-le mari

www.dacoromanica.ro
 748 ORGANIZAREA MILITAR

certari, n'ar hi hladuit de aicea, ea strigau: lefe, lefe'sa ne dea I

Acea multdmita au facut atunci lui Stefan Voda slujitorii pentru
mila care nice la o domnie aa n'au avut, cum au avut dela Stefan
Voda . O alta revolta are loe in 1659, cu prilejul retragerii
Gheorghe Ghica, in fata lui Constantin. Serban care venea 86 ocupe
scaunul la Iai. Mers-au darabanii bine pana In Lapuna poves-
tete Miron Costin acolo pre loe o zi rasufland oastea. A doua
zi, agiuni darabanii de Constantin Voda cu giuruita de mila i
de lefe, dimineata s'au sculat i au apucat pucile cate erau de'n-
preuna i cu siimenii au purees inapoi, Maud mare galceava cape-
teniilor, i nice ar ramanea, cu moarte laudandu-se ; care galceava
a lor vazand boierii de cati erau, s nu-i apuce cu sila, s'au dat In
laturi; eara singur Ghica Voda au eit la danii, Cu licul a
mana, ruga.ndu-sa sa fie ingaduitori. nu mai mult de cinci ese
zile, spuindu-le adevarat de venirea Sultanului; ce n'au avut cui
zice... Ce au lupins dela puci pre Ghica Voda i au purees cu
pucile spre Iai; ear curand au luat plata deplin pentru faptele
sale... . In sfarit, o lima rascoala fac seimenii munteni ai
Grigore Ghica, pe cand se aflau, impreuna cu Domnul, la Hotin,
Insotind pe Sultan, in 1673; cari seimeni povestete Arairas
dintr'acui Indemnatura n.0 se poate i, se radicase cu galceava
asupra Domn.ului; ce Domnul cu cealalta slujitorime a tarei, ga-
tindu-se i cu tunuri, au men asupra lor. Ei, vazand oastea gata
i tunurile, au lepadat armele, i i-au prins pre toti, i pre cei mai
zurbagii, ca 80 de oameni, i-au bagat In butuci, .1 cu care i-au
trimis de i-au bagat In ocna; nil pe ceilalti i-au slobozit iarai
pe la steagurile lor, puindu-le alte capetenii .
Corpurile cele mai insemnate de lefegii care se intalnesc intarile
n.oastre hare 1601-1821 sunt, in ordine cronologica, urmatoarele:
pedestrai, lnarmati cu sinete, sunt pomeniti atat
In Moldova cat i in Muntenia; li se mai spunea i direibanti;
numele acesta din urma apare la Miron Costin, In legatura cu
lupta dela Finta, precum i la Amiras, in legatur cu domnia
lui Grigore Ghica (1726-1.733). Stefan Toma Ii pretuia mult i
le Meuse uniforme frumoase. Erau la Stefan Voda darabaniii
foarte Imbracati bine, spune Miron Costin cum ...n'au tfost
nice la o domnie grijita bine pedestrimea ; cu haine tot de
feleandra (postav scump de Flandra 1), cu nasturi i. ceprage

www.dacoromanica.ro
 DARAB ATM 749

(ceaprazuril) de argint in pilda Haiducilor de teara leeasca,' cu

pene de argint la comanace i cu table de argint la olduri pre
ladunci . La a doua domnie a lui Toma, acelai cronicar amin-
tete ca la toate birurile, din an in an se tinea la vistieria !mph.-
rateasca (sic!) cate 5.000 de galbini, lefile deirdbanilor . Sub Vasile
Lupu, &and domnul a trebuit sa fug" In fata Tatarilor i a Caza-
ciloi, In 1650, darabanii erau gata sa jacuiasc carele cele dom-
neti; eara dupa ce s'au aezat Vasilie Voda, s'au facut a le facere
cautare expresia veche romaneasca pentru modernul a-i trece
In revista! incin.s cu sabie i Nemtii ce aveau gata cu sinetele
pline. Intai au luat darabanilor armele, apoi pe toti i-au inchis
In temnita; pre unii i-au trimis In ocn.a i pre unii cu alte pedepse
i-au pedepsit .
In dal% insa de darabanii lef egii, recrutati dintre straini
letopisetul lui Grigore Ureche-Simion Dascalul amintete In 1592
de e odile * dela Curtea donmeasca ale darabanilor celor ungu-
reti mai erau darabanii batinai sau a de teard , cum
numesc uneori cronicile, recruta-ti dintre localnici i slujind in
schimbul scutirii de anumite dari sau a reducerii acestora. Unele
sate eran obligate sa dea un numar. de darabani, dupa cum
dadeau i opacinai i oameni de aici. Astfel, de pilda, la 6 Fe-
bruarie 1630, Leon Voda scutete satul Dobrueti din Ilfov, al
man.astirii Snagov, ce gilt dirvari ai sfintei manastiri*, de toate
slujbele i darile intre care i de lucru domn.esc i de haul de
judet i de dreibarti i de opacinai i de Imprumuta i de miere
i de ceard i de herbece de sulgiu... . Condica vistieriei lui
Brancoveanu amintete pe darabantii ot Cerneti* fii pe o
bantii muntelui . Acetia din urma, aezati in satele de munte,
contribue la haraciu cu suma de 600 de ughi, adica de dou ori
mai mult decat Braovenii i de trei ori cat Armenii.
Darnartii erau comandati de ceipitani cum e acel
capitan de darabani care urma s duca pe Dimitrie Cantemir
dela Stanileti la Iai, In. 1711; comandantul intiegului corp era,
In Moldova, vel aga. In Muntenia, potrivit unui izvor din epoca
fanariota descrierea preotului Hugas Ingigian drdbanii erau
parte sub comanda Agai, parte sub aceea a capitanului de &ail-
bani. Scindarea ar fi faeut-o Serban Cantacuzino, reducand tot-
deodata cu mult numarul acestor lefegii.

www.dacoromanica.ro
760 OR GANIZ AREA MILITAR

Termenul daraban este de origine germana: Trabant*, venit

la noi Ins prin intermediul Ungurilor: 4 darabEult uncle avea
acelai inteles Dela aceti lefegii a ramas numele
bani din judetul Dorohoi, aproape de Prut; aci era una din ree-
dintele lor, intocmai cum la Lipcani i la C&I'drai erau reedinte
ale altor categorii de ostai.
Seimenii, ca i derabanii, erau tot pedestrai i inarmati cu
sinete. Alcdtuiau, att in Muntenia cAt i In Moldova, temeiul
grzii voevodului; aveau oddile lor chiar la curte. Despre Grigore
Ghica, domnul Moldovei, letopisetu ne spun.e c6, In primavara
anului 1727, au mai prefacut ()dale seimenilor, precum i portul
lor le-au schimbat, o sam tot cu haine verzi, altii roii, ear in
capul lor chivere negre, i era curtea impodobita*. Un Hariton
Cazacul, seimen de curte, fece nite Insemnari pe o evanghelie
la I*, in 1744. Un.eori, and un boier rAmanea dator vistieriei i
se arata indaratnic In ce privete plata, Domn.ul hotara ca el sti.
Verse suma seimenilor, in contul lefilor ce urmau sa primeasca
aceti mercenari; 11 da deci pe mfina lor. Aa a palit, de pilda,
Gheorghe vel vistiernicul, In timpul staptmirii din 1709-1710 a
lui Nicolae Mavrocordat. Letopisetul arat& c 1-au aruncat la
Siimeni, la lefe, de l-au inchis la odaile seale... Tinutu-l-au Sii-
menii la oclaile seale inchis pentru lefile seale; au dat de nevoe,
vaandu-se de nite oameni, peste poroncii, pedepsit. 0 seam&
de bani au dat pe la steagmi siimeneti la carii era oranduit; i
atunce I-au slobozit siimenii, ctind au nemerit mazilia lui Nicolai
Voda*.
CAnd Alexandru Ilia este silit s plece din Moldova, In Apri-
lie 1633, boierii, spre a-1 apara, pun 4 siimeni cu sin.ete gata pre
langa dnsul*. Mihai Racovitrii in expeditia impotriva mangstirii
Cainului un.de se adapostisera catanele, are cu el 4 ca la o mie
seimeni cu sinete*.
Del Chiaro, secretarul italian al lui Brn.coveanu, ne spune
ca la curtea acstuia era un corp de seimeni clri, imbrAcati
rou .1 alcatuind garda personala a voevodului; adaoga i am&-
nuntul ca erau platiti de cdtre Sultan din banii haraciului
muntean.
In afar& de seimenii domneti sau * de curte *, mai erau, In
Moldova, In a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat (1711

www.dacoromanica.ro
 L'EVENTII $I 1'tlFrA$I1 761

1716), i u seimeni hatmanesti i seimeni agesti b pui sub cos

manda vel hatmanului, respectiv vel agi. La curtea Hanului
tatarasc sunt pomeniti u seimenii harteti .
Seimenii domnesti erau Impartiti pe steaguri , comandate de
bulucbasi : termenul e turcesc si Inseamna: comandant de deta-
sament, de companie ; In fruntea tuturor era un u basbulucba o:
dalle acestor capetenii erau tot la curte. Si In Transilvania eran
seimeni la Curtea Principelui. Astfel, Mihai Apaffi avea si seimeni
romd ni; ni s'a pastrat juramntul de credinta a zece dintre acestia,
depus la 22 Mai 1.686, In limba romana s transcris cu caractere
latine, cu ortografia maghiara.
Seimen este cuvant de origine turceasca: seymen , insemnand
soldat din anumite regimente de ieniceri ; uneori se mai 1ntrebuinta.
i termen.ul segban, tot turcesc.
Leven0i (levintii, liventii) slujeau In armata lui Matei Basarab ;
cronica li amintete pen.tru prima ara. In 1637, apoi cu prilejul
luptei dela Finta, hl 1653, gi dupa aceea. In ajutorul acordat de
Matei lui Gheorghe Stefan spre a scoate din domnie pe Vasile
Lupu erau darbani, seimeni 4 1 den livent o seama b. Miron
Costin li definete drept u calari de ai nostri moldoveni, acolo
raer/ti In leafa . Ei sunt numerosi In armata turceasca; In faz-
boiul cu Rusii din 1736-1739, se aminteste de cei 4 esezeci de
mii de oeste levinti * trimisi de Poarta agiutoriu Ttarilor s. Nu-
mele e de origina turca: u levent * i laseamna, 1n aceast limba,
4 soldat voluntar , In special in flota'.
De mentionat ca Ungurii, dupa razboiul din 1914-1918, au
dat numele de u leventi* unei formatii paramilitare a lor.
Fuftafii, amintiti documentar In veacul al XVII-lea un 4Radul
iuzbaga za futai i Inteun act muntean inedit din 5 Iulie 1654
se Intalnesc mai ales la cerem,oniile dela Curte In vea cul urmator. Ei
lsi trag numele "dele latinul fustis adica sulita; erau soldati pedestri,
purtand Inteadevar sulite cu varful de fier ; In epoca veche, acestor
-suliti li se spunea 4 frlti. (cuvantul s'a pastrat azi numai in aro-
mana cu Intelesul de bataie *); pe vremea Fanariotilor se mai
lntrebuinta si termenul u darda (compara cu francezul dard 1).
Condica de obiceiuri, descriind ceremoniile din preajma Craciunului,
-apune va In seara dinaintea ajunului, se face Instiintare, cu
,fugayii, mitropolitului Viril, episcopiilor si tuturor loierilor celor
20

www.dacoromanica.ro
762 ORGANIZ'AREA MILITARA

mari i al doilea ca sti vie la biserica la atAtea ceasuril CA va sa

iasti domnul Iar and Domnul vine la biserica, In ajun, atunci,
In spatele iragurilor de alai stau fuvaFii cu dardele a wind,
pe amAndoua partile dela ua divan.ului celui mare 'Ana la up
bisericei . Erau deci, i prin armament i prin rosturi; soldati de
parada, nu de lupta. Dimitrie Cantemir d, pentru vremea sa
(1711), numarul de 24 futai la curte . Acelai caracter 11 aveau
sattirii, alt corp de ostai de ceremonial. In slujba din ajun.ul Cra-
ciunului asist i ei In biserica cu zapcii lor, pe rAnduiala
.Drganii apar numai In Moldova, in veacul al XVII-lea; la 5
Iulie 1667 gasesc pe un Stoica ce-au fost izbai de dragani ;
Inteo lista a dregatorilor militari din 1757, precum i in condica
de obiceiuri (Iai, 1.762), e mentionat, alaturi de capitanul de
darabani, i cpitanul de dragani . Aveau sinete, dupti modelul
dragonilor neinti i rui ; nu putem preciza in.sa daca erau calareti,
ca dragunii moscali pomeniti de Neculce In legatura cu razboiul
dela Prut (1711), sau pedestrai cum par a fi fost cele ase mii
de dragani lei care aparau Camenita 411 1672i Miron. Costin
amintete de draganimea nemteasca o a lui Constantin erban
Basarab venit sa ocupe tronul Moldovei; In batalia dela Capul
StAncei ea u era In frunte tocmita... cu focu . .
Peicii (paicii) erau un corp de pedegtri, imitai dupti aceia
dala curtea sultanului; li intAlnim atAt in. Muntenia cat i In Mol-
dova. La Finta, arid a fost ranit la picior viteazul domn muntean.,
cronica povestete c l-au. priceput indata un peicu i au nva-
lit la scara lui Matei Vod s nu cumva caza Matei fug 1-a
gonit cu sudalma . La lintalnirea lui Nicolae Mavrocordat,
domnul Moldovei, cu Iosif Potdcki, voevodul de Halic.z, .acesta
din urmil a venit cu alaiu domnesc, siimni, paici, pang la curte *.
Con.dica de ceremonial, alcatiiita de Gheorgachi logofatul la
In 1762 precizeaza c atunci &and merge Domnul la biserica, In
ajun.ul Craciunului, participa la alaiu i paicii cu satArbau pe
-randuiala . AtAt numele peicilor sau paicilor eat i acela al cape-
teniei satarbaa sunt de origine turceasca.
Nemtii se IntAlnesc ea lefegii mai ales in Moldova. Vasile Lupu
avea un detaament de o sutti asemenea ostai, inarmati cu sin*
sub comanda unui capitan ; cu ajutorul lor dezarmeaza pe &Ara-
banii care eran sa prade carele donuteti In 1650. (vezi mi sus.,

www.dacoromanica.ro
 CAZAMI, BELII, SARAGE/LELE 763

p. 749). La Finta, povesteste Miron Costin, <I au pierit i apitanul

eel de nemtd a lui Vasile Vod, un otean dirept, de neamul Eau
leav adica la celelalte detasamente de lefegii, numele
nu indica numaidecat si origiriea etnica. Astfel, intro Levi erau
Mq1doveni, dup cum hitre belii puteau fi si balcanici care tiau
turceste, etc.
Cazacii formau detasamente de lefegii atat In Muntenia cat
si in Moldova. Aceia ai lui Brncoveanu au contribuit In chip
insemn.at la biruinta dela ZOrnesti, din. 1690: ne-o apune
Neculce care adaog, cu satisfactie, I. aveau drept comandant
un moldovan anume Costiri cOpitanul de Focsani, feciorul Nenu-
lui . Dimitriq Cantemir afirma GA in Moldova erau,_pe timpul
patru cOpitani de cazaci avand fiecare cate 40-50 de soldati; intreg
detaamentul cuprindea deci intre 160 si 200 de oameni. Condica
de obiceiuri alcaluitO la Iai In 1762 nu mai amintete cleat un
sotnie de cazaci .
Unii domni au avut sic cate un corp de Le,si sau Poloni lefegii.
Astfel In oastea lui Matei Basarab se aflau in. 1637, Lesi'cOlOri *;
voevodul tinea pururea cate 200 : qtirea ne-o d Miron Costin
care arata prezenta lor i in lupta dala Finta.
Beclii erau detasarnent de Turci Mari, sub comanda
unui besliagasi sa-u, agO al besliilor care ajuta pe domn and era
vorba de judecarea i sanctionarea Turcilor din tOrile naastrei
Mircea Ciobanul, In domnia sa de a doua (1558-9), era apOrat de
o gard Je beslii ; COlOtorul italian Niccolo Barsi, ne apune ca Va-
Bile Lupu avea o garda de 150 de Turci; pe vremea lui Dimitrie
Cantemir, existau numai ciucizeci de beslii in Moldova. Dela
numele comandantului lor a rmas In limba noastra termen.ul de
besleag6 , avand un 1nteles pejorativ, de om bOtran, n.eputincios.
Saragelele erau in Muntenia un corp de crreti, fOcut dup
modelul regimentelor de chianti anatolieni numiti sariga (dela
sari -= galbeit, culoarea uniformelor sau steagurilor). Pe vremea
lui Constantin Cantemir, In 1686, erban Cantactizino trimite 14
Moldova pre Mandilc1 capitanul cu saragele, BO pring pro giu-
paneasa lui Iordal4 Ruset aceasta scap6 cu fuga, eara ;(3.Ita
ce au avut agrlac (bagaje!) povesteste cronica i-au 1u0
tot saragele, i peste noapte s'au ln.tors saragele peste munte
tara mun.teneascii .
20*

www.dacoromanica.ro
754 onGANIZAIMA 'MILITAIt

Lipcanii erau calreti ttari: in cea de a treia domnie a lu

Gheorghe Duca, fugind de rul drilor i a purtrii Domnului
civa boieri in Polonia, Neculce povestete c i-au ajuns gonaii
lipcani in codrul Hertii -i s'au bdtut cu danii i nu le-au putut
strica nimica*. Atunci cand a fost prin.s la Domueti, in Ianuarie
1684, acela Duca Vod avea cu sine dou steaguri de lipcani,
insumnd optzeci de oameni, sub comanda cpitanului Muha-
reciko. Dimitrie Cantemir afirm c, pe vremea lui, ar fi existat
patru atari apitani cifra ni se pare exagerat comandnd
in totul o sut de oameni. Dar Neculce nu tie cleat de un singur
capitan; povestind lupta dela St6ni1eti, din 1711, el spune fare
altele: acole prinser de viu pe cdpitanul de lipcani, de lege tare
deci unul singur ; acesta pristnise adicA abjurase
a tinea cu cretinii; i duckndu-1 la Vezirul, indat i-au tiat
capul . Dela aceti lefegii atari vine numele localitatii Lipcani
mai inain.te Podul Lipcanilor in judetul Hotin, pe Prut.
In Muntenia constatm, pe vremea lui Brncoveanu Ili a lui Con-
stan.tin Mavrocordat, un steag de lipcani; futre ei se aflau i b.&
tinai.
Talpo$ii erau un corp de ostai pedetri care faceau serviciul
la curtea domneascil. Ii Intlnim in 'Muntenia, pe vremea lui
Brfincoveanu E)1, dup aceea, sub Constantin Mavrocordat (1735-
1741). Acesta din urma avia un steag de 59 de oameni., cu un ca-
pitan i doi zapcii sau gradati. Origin.ea talpoilor este
N

croat; noi i-am imprumutat prin intermediul curtii din Transil-

vania. Francezul Carra, preceptorul copiilor lui Grigore Ghica
(1774-4777) atribuie nu tim pe ce temei infiin.tarea tal-
poilor luierban Cantacuzino.
Neculai Mavrocordat, in cea de a doua domnie a sa din Mol-
dova (1711-1716), ii face un steag de o catane u, alatuit tot din
sarbi*, sub comanda unui cpitan; edeau la curtea
domneascd; acest steag e amintit i pe vremea lui Grigore Ghica
(1.726-1733). Termenul catan e de origine maghiar (katona);
el s'a intrebuintat la inceput in Ardeal pentru a desemna pe sol-
adti In genere; de aci a trecut i in Moldova ; Miron Costin, refe-
rindu-se la domnul muntean Mihnea al IIJ-teai spune ca Gheor-
ghe Rkoczy al II-lea i-a dat in 1659 o o seam de Nemti ai si
i catane*.

www.dacoromanica.ro
 VANATORII 5I PANTIRII 750

In Muntenia, un corp de eatane (xcc-iiivot) e amintit sub Mihai

Viteazul de catre Stavrinos vistierul, in lucrarea sa asupra vite-
jiilor o voevodului. In 1776, intre elementele militare ale jude
tului Olt erau i e catanele Slatinei iar in judetul Roman4
4 catanele Calarailor *.
Alte dou creatiuni noi au loe in Moldova sub domnia lui
Grigore Ghica (1726-1733), voevodul care, urmand pilda stra-
moului sau din veacul al XVII-lea, a dat o atentie deosebita
chestiunilor militare. El infiinteaza doua steaguri de vdniltori,
insumand tn totul pima' la o suta de oameni 0 doua steaguri
de roq1i, Cu acela efectiv, Existase, ce-i dreptul, i mai inainte,
un corp de vanatori, sub un vataf ; ei nu erau lefegii lug i nu
edeau la curte, ci la tara, in satul Vanatori de Una' Cetatea
Neamtului ; aveau grija in schimbul scutirii de bir sa alimen-
teze cu vanat buctaria domneasca; faceau de asemenea de paza
la cetatea amintita. Lefegii lui Grigore Ghica nu trebuie deci
confundati cu acesti omonimi ai lor, dupa cum i roii moldoveni,
infiintati tot acum, stunt altceva cleat roii din Muntenia. Aceste
poi steaguri de lefegii primeau de Pate e postavuri groase o dele
domine; confectionarea uniformelor i a a comanacelor o sau
0 baratelor o silica a capelelor se ram prin ingrijirea vol agai.
Cronicarul Amiras precizeaza .ca vanatorii aveau port unguresc
i barate n.egre de pasla o iar roii o port arnautese * .1 o barate
roii de postav . Condica de obiceiuri a lui Gheorgachi logofatul
adaoga detaliul ea fietecare comanac avea cate o slova 1nsem-
nata, care de ce steag este Steagurile de vansatori erau comandate
de epitani, acelea de roii de un polcovnic o sau colonel Amintim
ca un upolcomic de Lunca Mare (in nordul judetului Putna!) apate
In condica de lefuri moldovene din 1795; el se mentinea i In 1818.
Tot sub Grigore Ghica i anume cu prilejul participarii la inabu-
irea rascoalei Tatarilor din Bugeac, in iarna lui 1727-8, intalnim
In Moldova corpul de oaste al pan(irilor ce eran cu leafa din
teara . Numele le vine din germanicul Panzer (zea, zale, cui-
ra.sa) ajuns la noi fie direct, fie mai curand prin, intermediul polon.
Dar pe &and la Poloni, pantdrii erau inzaoati * sau cu zale o
dupa cum arata atilt Miron Costin cat i Amiras, la noi ei n'au
avut asemenea uniforma grea, cel putin in veacul al XVIII-lea.
In condica de oran.duieli din 1775 a lui Grigore Ghica, gasim tre-

www.dacoromanica.ro
766 0 RGANnARE A MILItARA.

cuti pe cgpitanul de clgrai mezilgii (adicg postail) ot Lpuna,

cu 80 de pantiri, apoi pe vel .egpitanul de 1.4puna cu 30 de pan-
Ori i pe cgpitanul de Orhei eu 30 dejai4iri, deci 140 de pantiri
In totul, intrebuintati in leggturg 6u paza granitei i cu transmi-
terea tirilor i corespondentei. Aceti soldati existau in Moldova
i in preajma anului 1821.
Constantin Mavrocordat instituie un nou corp de lefegii. In
ca de-a.doua domnie a sa din Moldova (1741-1743) el infiinteaza
steagul Arnautilor sau Albartezilor alcgtuit din aceti aspri
i credincioi descendenti ai Illyrilor de odinioarg. Tocmai din
pauza caracterului lor devotat, ajung Arngutii la slujbele cele
mai de trebuintg a Domnike dupg sugestiva expresie a Con-
dicei de obiCeiuri . Ei stau la Curte; in 1757 e amintit, printre
cumandantii militari de aci, cgpitanul de Arnguti depinzand
ierarhie de marele hatmanf el li d acestuia, In fiecare an, un
pldcon. de 30 lei. Bine Inteles, fiind garda personalg a voevozilor,
pamenii lor de credintg, arngutii au uniforme foarte frumoase,
Inwodobite cu fir; au qi arme foarte butte. Din aceast pricing,
ei starnesc adesea invidia celorlalti slujitori i hisgi a Turcilor ;
la incepfitul igzboiului din 1768, se ajunge chiar la un conflict
serios 'cu acetia din urmg; drept urmare, arautii lui Grigore
Callimechi tree la Rui (vezi .1 fig. 45).
In Muntenia, gard de Arnguti apare, tot sub Constantin
Mavrocordat, In timpul domniei a treia (1735-4741).
Pandurii apar documentar pentru lntia erg Inteun doeu-
Ment inedit din 1607, Ian.uarie 12, dela Radu erban, in care se
vorbet de o pradd i un jaf fcute de panduri i Turci (nanA8
pIHH t8pu,114). Din context rezultg ln.sace vPrba mai curAnd
de ostai straini, balcanici, deck, de un corp de oaste munteart.
Un 1nte1es similar reiese i din documentui cu data 18 Dechemvrie
1.616 pin care Alexandru Vodd Ilia scutete satul Tismana de
toate dgrile, rtumai s pgzeascg mgngstirea. Pentruc sfnta
mgngstire adaogg voevodul este departe la rnarginea tgrii
Domniei Mele i de multe ori au venit talharii i pandurii (rAkrapTh
nanMpin)... 0 au prgdat-o i au jefuit-o *....
Intglnim P e panduri i in Slovacia, in prima juungtate a
veacului al XVIII-lea, alcgtuin.d un corp de oaste ; remarcandu-se
prin vitejie, organizatia pandurilor se introduce i in celelalte

www.dacoromanica.ro
 ARNAUT/I 767

i
t

& r ." "'"

. t
4;:-.:,. -01/., ,.......,.
.4.-,- -- ----. --,..-
..;:, ' ''''', r :';::+4%.*''.2:N...,4.,
....

_..6:
,....t.:
'
vq...
....k...
1:.:,.":.-:2Z-
:.:',',4'...-

,---g.,..T'Zz.:,,,,.,
.et...,..........

,. ".41- ,, .-
.,* , .. .' -. 4-z.,
..,....*.AL,,...:::,,
.,,.110)4, I,
..

'ir
,,..

...ks:, Ira,- : . i 5 ' .4.-.

- ""..,.._ 'ditr . ''', 40""
.
fa , ...
k .... .
_
",...
sit ' 3 .; f.,1e...
.--
.1- // .
r f,r 1 f ir.1141 a /4,,,
- - . ,
.
-../; /
/A/ 1.4m .6.1( -
1
_
--(
,7m.../..ir- -
,1-t, ir. 7 ;--
y.4.i.
4. t. -,t ''.41`. 'W.,/ , ''' '44.., 't.',' 4,-A
wilr.i'r, ;_: f(r;b;',.;:, Y (44.-L4ii4.
"; : , . '.'i4.. -,;,..eAA.!A., V
,.. e-.1 /: lye PI .1,
u f:,y/y47 - Y , ..L . .I.
0.
.... ..........
,
-........,-,
j .),./y,,,...., ...........-. ,s,-T.ve:,,,,T
.., , ,....L... , ....4. r ...i,.. .,
.....
-...

Fig. 45. Colonel de arnauti din armata turca; a trecut impreina Cu 50

dintre oamenii sal, in Iulie 1788, de partea Ru5ilor, la Hotta.

www.dacoromanica.ro
768 ORGANIZAREA MILITARA

tapanite de Austriaci, intre altele i In Banat, de unde se pare ca

trece apoi in Tara Rom,aneasca. Mihai Cantacuzino enumera In
1776 cApitgniile i elementele militare ale judetului Arge
astfel: Lovitea, Pitetii, Vtmatorii .1 Pandurii judetului ; cat
despre acelea ale judetului Ialomita, ele erau, la aceiai data:
Lichireti, Stelnica, Oraul de Floci, Garbovii, Slobozia i Pan-
durul . (vezi fig. 46). In Oltenia, gasim un corp dp panduri
romani in frunte cu Tudor Vladimirescu, servind in oastea rusk
In tirnpul razboiului din 1806-1812. Proectul rus de organizare
a armatei muntene, din Iulie 1812, prevedea, intre altele Infiin-
tarea unui corp de 5000 de panduri In Oltenia (vezi i mai jos p. 768).
Termenul de pandur este Imprumutat de noi din maghiara
(pandur); 11 au, In aceeai forma (pandur), i Sarbii i Slovenii.
Pazitorii grani(elor sunt aceiai ca i In epoca precedenta adic
strajerii i clracii (vezi vol. II, editia a patra, p. 509-
511) ; Ii se mai adaoga Ins acum martalogii i scutelnicii. Unii
dintre plaei In Moldova dintre strajeri poarta, In veacul al
XVII-lea, numele de timiri sau (imirasi ; acetia erau calauze
i insotitori oficiali ai calatorilor de seama, dela hotare p'na la
curtea domneasca. Purtau ca insemn al functiunii lor o plac de
argint cu sterna aveau grija ca, la popasuri, calatorii pe
care-i Insoteau s &ma de Indata locuinta, mancare i mijloace
de transport. Cu privire la strajeri, Miron Costin ne d informatia
ca ei depind, spre sfaritul veacului al XVII-lea, de cei doi mari
vornici. Despre calarai, care erau nu numai pazitori ai granitei,
dar i purtatori de veti Matei Basarab li trimitea tot la dou
saptamani la Tarigrad i uneori chiar saptamanal avem o
serie de informatii noi. Aflam astfel c ei erau obligati, la 'nee-
putul veacului al XVII-lea, sa vie la cautare adica spre a fi
trecuti In revista periodic de domn. Acesta Iinea un catastiv
In care erau lnsemnate numele tutur.or, pentru control. Pe vremea
lui Gheorghe Duca (1678-1684), cdlaraii ascultau de marele
hatman, dup cum curtenii ascultau de marele logort iar hansarii
de marele vornic. Comandanti mai mici erau capitanii i hotnogii
adica locotenentii. Ambele categorii apar in actul din 19 August
(c. 1639>, dat In Orhei i privind cumpararea unui tigan. In veacul
al XVIII-lea se ajunge la o diferentdere a calarailor ; condica de
ornduieli din 1775 a lui Grigore Ghica precizeaza ea erau cinci

www.dacoromanica.ro
 PANDURII 759

Fig. 46. Pandur, inarinat cu pu.sca Cu cremene, sable, pistoale si hanger.

Secolul al XVIII-lea. Copie depe desenul In colori arlAtor In colectiile
Marelui Stat Major din Paris.

www.dacoromanica.ro
760, ORGANIZAkEA MILITARA

sute.de asemenea pazitori ai marginei i cureni repartizat astfel:

o sut zece sub cApitanul de clravi mezilgii (postavi I) ot Wraiac;
o sutd zece sub cpitanul de cTravi mezilgii ot Chivindu; optzeci
sub cpitanul de cTravi mezilgii ot Gangura; o suta cincizeci
sub chitanul de c.lravi srdrevti i cincizeci sub cpitanul de
Jora. In Tara Romneasca, erau, In 1699, cpitnii de cAlravi
la margine*, In Siam-Rcimnic adicA In judetul Ramnicul
Sarat, spre granita cu Moldova; apoi dealungul Dunrii: la Oraful
de Floci, la Lichirepi care-vi va vi sclaimba ulterior numele In
Calarafi i la Cioceinefti; tot spre Dunre, dar pe o linie mai
retras, la Ceilugreni, la Odivoaia, la Rufii de Vede i la Caracal;
In sfrvit, la Ploefti.
Tot In legAtura cu paza hotarelor trebuiesc amintiti vi marta-
logii sau pzitorii trechtorilor i vadurilor, avnd in frunte
cpitan. Ei ajutau pe vamevi sau pe schileri (dela schel1),
silind pe cei recalcitranti s-vi plteasa vama. Din porunca dat,
la 3 Ianuarie 1695, schilerilor dela CAineni, aflm de pild, c
martalogii prindeau pe oierii care nu voiau s plteasa vama
de bun voie pentru turmele lor. In 1699 e amintit, in condica
vistieriei lui BrAncoveanu, un Leonard, cpitan za martalogi
ot Bistrita . Termenul martalog vine din turcescul martoloz care
Inseamn pzitori ai granitelor, ai fortretelor, dar vi corsari de
Dunre (vezi vi mai sus, p. 708).
O ultim categorie de phitori ai granitei, la finele veacului
al XVII lea, sunt seutelnicii fi &ira, sub comanda cte unui
c'pitan, In Rmnicul Srat vi la Zimnicea; In acest din urm
loe intlnim, in 1699, pe un Mivca cApitan za scutelnici .
Dup cum in Moldova paza hotarului spre Nistru era hiere-
dintat vel srdarului, tot ava in Muntenia, spre Milcov, era In
acelav scop un vd dipitan de margine . Cnd In Ian.uarie 1716,
Nicolae Mavrocordat, strmutat dela Iavi la Bucurevti, se apropie
de Focvani, Ii iese inainte la grlele Putnei, Vintil vel cpitan
de margine, cu toat slujitorimea i cu steagurile cte sunt pe
margine : vtirea ne-o d Axinte Uricarul. Ni s'a pstrat vi un act,
din 9 Martie 1705, dela Don.i vel cpitan za margine prin care,
imitnd pe domn, autoriz6 mn'stirea Mxineni (sud. Rmnicul
Srat) s strng6 oameni strini Moldoveni, Ungureni, Sarbi ,
a Mr de bir i fr de glceava , In satul i, fgaduin.du-le scutire

www.dacoromanica.ro
 FLOTtLk TYE DUNARE 761

de dajdi a multa vreme i o cautare din partea sa la 4 toate

pasurile si greul lor .
0 deosebit grija de paza marginei a era-tat Antioh Can.temir,
la sfaritul primei sale domnii, In 1.700. Eara Antioh Voda
povesteste Neculce de primavara... au mutat slujitorii de
pin Piatra si din Roman. i de pin toate targurile ce erau pin mij-
locul tarii aezati, si i-au mutat pe la marginile tarii, pe la vaduri,
pe Nistru i pe Prut ii aeza .
Flotila de Dundre. Pe vremea lui Stefan ce! Mare, and Mol-
dova stapanea Chilia si Cetatea Alb5., am avut cu siguranta si
vase de razboi, atat pe Dunare cat i pe mare. Dupa aceea, Turcii
ocupand intreg tarmul marii si cetatile dela Dunare, era nor-
mal ca flota de rzboi sa le apartie lor. Asa se face ca nu avem,
pentru veacul al XVI-lea i cea mai mare parte din al XVII-lea,
tiri despre existenta vreun.ei flotile romanesti. data in.sa cu
stramutarea din nou a teatrului de razboi la Dunare, ill luptele
cu Austriacii de o parte, cu Rusii de alta, constatam i prezenta
vaselor de razboi. Ele patruleaza pe Dunre, In regiunile ame-
nintate, adica in Oltenia si pe Dun:area maritima, dela Braila
hi jos.
Pe vremea ,lui Brancoveanu, condica vistieriei inseamna In
anul 1.698 cheltuielile Mute cu plata si in.tretin.erea echipajului
a cloud caice care patrulau in regiunea Rahova-Cerneti. Fie-
cere cale, prevazut cu un tun, avea 28 de vaslai ( chiriccii ),
un pilot, ( dumen.giu ))) un tunar ( topciu ) si unul'sau doi ofi-
teri ( capitani ). Erau vase uoare .1 iuti cu 14 perechi de
rame capabile s5. intre in once .cotlon al Dlllarli, indiferent
de -want, un fe! de vedete rapide cum am spune azi.
Mai tarziu, pe vremea lui Alexandru Ipsilanti in Muntenia
(1774-1.782) si a lui Grigore Ghica in Moldova (1774-1777),
*He noastre construesc fiecare, pentru paza Dundrii, cate un
galion, adica un vas de razboi mai mare, inarmat cu mai multe
tunuri. Aceste vase sunt vazute la gura Siretului, In 1.780, de
catre un agent polon care mergea spre Constantinopol. Echipa-
jul galionului galiongii figureaza in alaiul domnesc, la in-
trarea lui Nicolae Mavrogheni in Bucureti (1786), mergand in
randuri de cate patru, in frunte cu capitanul lor. Mavrogheni
insui, un protejat al marelui amiral turc, era un pretuitor al

www.dacoromanica.ro
762 ORGANIZARA MILITARA

marinei. In luptele pe care le-a purtat, alaturi de Turci, impo-

triva Austriacilor, la Calafat, s'a folosit i de flotila de Dunre
(12 Aprilie i 26 Iunie 1790); dupa ce Austriacii ocupa - ara, co-
mandantul lor, principele de Saxa Coburg, desfiirrt,eaza aceasta
flotila, scoOn.d la mezat ultimul vas care mai ramsese.
E interesant de relevat ca atunci cnd, la 23 Noemvrie 1.793,
se infiiateaza o flota comerciala domneasca pe Dunare, ea este
pus sub ascultarea i ocarmuirea marelui spatar, sub obi&
duirea cdruia este paza a tuturor marginilor Probabil ca
ai flota de razboi sa fi ascultat tot de marele spatar, pe vremea
lui Brncoveanu, a lui Alexandru Ipsilanti i a lui Mavro-
gheni.
Incercari de organizare militara In epoca Fanariofilor. In ras-
timpul de peste o Rita de ani cat tine stapanirea Fanariqilor,
rastimp de decadere sub raportul militar, intalnim totuai i c-
teva incercari de organizare a oatirii. Ele se datoresc fie initiati-
vei voevozilor, fie unui impuls venit din afara: mai toate aunt
In legatura cu razboaiele dintre Turci deoparte, Ruai i Austriaci
de alta.
Grigore al II-lea Ghica, urmand pilda inaintaplui sau din
veacul al XVII-lea (vezi vol. III, editia a doua, p. 123 ai vol. II
ed4ia a patra, p. 506), izbuteate organizeze o oaste de peste
aapte mii de oameni, Infliaetoare. Cronicarul tradus de Arniras,
relatand participarea domnului la expediVa de pedeaps. contra Ta-
tarilor din Bugeac, in iarna lui 1727-1728, spune ea acesta avea
multa i frumoasa oaste, de vreme c slujitorii sai... au fost
foarte ; ce, cu slujitorii de curte ai cu darabanii ageati
cu vanatorii i cu pan-Vrii ce erau cu leafa din teara, erau trei
mii de oameni pedestrime ; aaijdere i calarime, boiednaai, copii
de cash', ce le Meuse Grigore Vocl. tuturor sul4i zugravite, cu
prapure, armaaeii, aprozii i alte rufeturi, cineai cu steagul sau
(vezi ai fig. 47, 48 ai 49); Constan.tin Costachi cu toata slujito-
rimea katmaniei i cu alti slujitori de - eara ce-i Meuse cu leafa ;
Iordachi sdrdarul de mazili cu told mazilii; i calrimea s'au facut
patru mii de oameni; eara peste tot au fost aapte mii de oameni
oastea lui Grigore Vocla, fdr de curtea gospod i far de oamenii
ce erau pe lang boierii cei mari, avand Grigorie Vod ai 12 pusce
cu scaluae .

www.dacoromanica.ro
 VOLINTIRII 763

O Incercare de aqi organiza oaste proprie face i Grigore al

III-lea Ghica (1774-1777), nepotul de frate al lui Grigore al
II-lea Ghica: traditia militar a familiei Ghica se mentine deci.
Numai cd el nu izbutegte s'o utilizeze ; dinpotrivd, ea contribuie
la pierderea celui ce .
o creiase. kite adevAr, .
un izvor grec, ocu- tare...,

pAndu-se de sfdritul I
r Wr/lr,

lui Grigore Ghic a,

aratd cd printre mo- 1P! gr-
tivele care au dus la
uciderea lui, a fost
pra boierilor cum
cd are legdturi secrete
cu Rusia i cei fi-a
leicut o oaste proprie
(xcd. 6TL xoglev tal6V
TOU aTpkreuiloc).
In timpul rdzboiu-
lui ruso-turc din 1787
1792, se alatuiegte
un corp de voluntari
moldoveni, mire Prut
fi Nistru, sub co-
manda podpolcomi-
culuideci locotenent
coloneluluiNicoriN.
AfIdm faptul din a-
deverinta eliberat. la Fig. 47. Steag ostisese dela Ieremia Moghil, Domnul
Moldwrel (1595-1606). Dui:4 un desen atlitor In colec.
7 Martie 1827, de a- title Muzeulul Militar din Bueuresti.
dunarea nobilimei b a-
sarabene, lui Timoftei Bulat, relativ la nobletea neamului acestuia.
Adeverinta citeazd In primul rAnd (ipaportul dat la anul 1790,
Iulie 12, no. 318, supt iscdlitura pod polcovnicului Nicoritd, ci
au fost comandiru cohurtei volontirefti din Basarabia, di Theodor
Bulat au fosi cadet . Cohorta cuprindea deci i cadeti sau aspi-
ranti la gradul de sublocotenent. Ea a fat, In unele priVinte, o
nnticipare a eorpului de panduri al lui Tudor Vladimireseu, din

www.dacoromanica.ro
764 ORGANIZAREA MILITARA

fzboiul ruso-turc &la 1806-1812. Ad5.ogdm c Nicorit a par-

ticipat i la acest ultim rzboi, fiind In 1808, locotenent-general.

;*.:;11.b',
..r., ;.i' ."
I

Id.

.7Z ?'"' c,

'Mr
, 7r.' q P ,
.

-' .

. IFW
,
.

e-, -...
s' r
-
fo...'1 747 ..:,,,Tn; r

1 4:4

-*at.:
.
d
.

6, )t -
., '-n. -

Fig. 48. Steagul, de matase grea, visinie, al voevodului Mihail

Radu (Mihnea al III-lea: 1658-1659). Inscriptia are urmatorul
cuprins: Io Mihail Radu, cu mila lui Dumnezeu ighemon al
Ungrovlahiel si arhiduce al pIrtllor 1nvecinate (Muzeul National
din Beograd, Jugoslavia).

Paralel cu organizarea sub auspiciile i Cu ajutorul Rui-

lor a corpului de volintiri moldoveni dintre Prut i Nistru,
are loo alatuirea din initiativa unui grup de bojen dinIai

www.dacoromanica.ro
 VOLINTIRII 766

(Aprilie 1788) i sub auspiciile austriace a unui corp similar

de volintiri moldoveni ; comandat de capitanul Viu, acest de
al doilea corp e Intrebuintat la paza Prutului.
"
d.7 .

E.7

N.a
'
e

*MI.. 09,
. 9416099,

Fig. 49. Steag ostasesc moldovean din a doua jurnitate a secolului al XVII-lea.
In coltui din stamp., sus, o inscriptle In romanegte Cu urmatorul cuprins: Vitejla
direapta sit birulasca (Muzeul Militar).

In Muntenia o primA incercare face Constantin Mavrocordat,

tu timpul rzboiului turco-austriac din, 1737-1739. El lidia un
csteag de boerime , format din 57 de reprezentanti ai familiilor
inai de seamd; Intre ei este qi Parvu Cantacuzino MAgureanu,

www.dacoromanica.ro
266 ORGANIZAIVE A MILITAR

viitorul conducator al u volintirilor din 1.769. Ridica apoi un

steag din o copiii den cas6 cei mari o, 52 cu toii, cei mici fiind
numa 8. La acetia se adaoga diferite corpuri de slujitori, tare
care mocanii apte steaguri, in partea muntelui, saragelele ,
opt steaguri, u neamtii de poarta aadar cei care pAzeau intra-
rea In curtea domneascg, un steag, slujitorii FocanlAi patru
steaguri i a1ii. In totul 2375 de oameni, ostai i capetenii.
Cu prilejul rzboiului ruso-turc din 1768-1774, se alcbitu-
iete, pentru prima data un corp de volintiri sub comanda
spgtarului Parvu Cantacuzino, amintit mai sus. Format ln.srt
din elemente disparate, el nu are o fort combativg deosebita.
Intr'o ciocnire cu Turcii, superiori In numar, langa Comana, Prvu
este ucis (1769).
O incercare mai important de a organiza o otire de tara
face Nicolae Mavrogheni, cu prilejul rkboiului din 1787-1792.
El intocmete 90 de steaguri mari i 6 steaguri mici de seimeni,
8 steaguri de scutelnici, 4 steaguri de arnauti, un steag 4 spata-
resc i unul capitanesc . In totul, zece mii trei sute cincizeci
de oameni, In afara de t slujitorii dela marginile %rii. Ostaii
primeau solda lunarg; se organiza aprovizionarea i se institu-
Ira depozite. Multumita acestei forte armate i a detaamen-
telor trimise de Turci, Mavrogheni care avea comanda suprema
in Muntenia, putu in 1788 BA' reziste Austriacilor, ba chiar Ii sili
86 se retraga din mnstirile Sinaia, Cozia i Tismana pe care
le ocupasera' la inceput (vezi i fig. 50). El avu unele succese i
In Moldova, aproape de Vaslui i in valea Trotuplui (vezi vol.
editia a doua, p. 299-300). Dar lupta dela Martineti (22
Septemvrie 1789), la care araturi de marele vizir, participa' i
Mavrogheni cu o parte din ostaii lui, inseamda o victorie hota-
ratoare pentru armata ruso-austriac6 ; voevodul muntean e silit,
putin dupa aceea, sa se retrag4 peste Dun6re.
Noi incercari de organizaiie au loe in timpul razboiului ruso-
turc urm. ator (1806-1812). Constantin Ipsilan.ti, reinstalat In
domnie de armatele ruseti, hotardte infiintarea unui corp de
oaste pmnteanai cu uniforme cazketi ; printre noii ostai
e, in Oltenia, Tudor Vladimirescu ; acesta va, ajunge, In 1810,
comandantul primului betalion* de panduri la'', In 1811 va
ecotiduoe spre Calafat un corp de u peste ase mii de. panduri

www.dacoromanica.ro
 .
, *, -4". , .
5
t. r :ag...., .

:
;..1 jrsy2N.125'
-. ,s.C.7".^" ili "" ...
.k -
44-4.,CiAlm.4 1,.41 is
I.
' gltAt11': \
' '.,i. :,..I4?:(1.11/..rirt lI'lr.011.1 ; .0!,,P I l., ,...
1
.

. ..
.
,r,LItills3,itail`M: 1.!.' .' .si ,.
..,
, -4a.
,
"--:.4.
. .
-

"
.4t ttt:
,.,111. 'f1.'s fi\ 4...4..61., : ., .
..r, '.. I :,!,..?..V.:`,..,1="%s,01\kl!..4.
ki.,...j.i. I 1.1e.* 1 , ,,.1 \ ci,( u v 1,..
.1 .'
;:.

.'s,.... '
...,.. .
,
...% ,-,L:thl- -ii
. ., - -
cn ; ..'
,..
---'
-,..,,-

r,.`
.
.

3" '-
" . - ' '-` '''''''
. .
0 '..:.,,,i,.:4,;:o u I, ... ,,..v051
.
1 J.,
'' - -7',
6,.. 7,11.1.1,0i, '9. , h;;c:-. L

. , -
...,t0
,..Z"F,.4'

. 4 ,...2,1 m ,
-.., -
- > s.i
-
1
- ; . "'-.
..
' . .- ;'- "
i. ,
'>
,, / 4,,-L.5,,
_ .., ...z,,,i,k, ..,,-,,
, ,' . ..: ..,- - *-', 1 .1 ...- .
: (...-i ; . .-
j'111.' 1 'r- ' i-
,.. Fe. .;11.. ,: ... .
.. - '1,.....::
., .
',I: 1.,
,...,
:!? -
-,,i
'' N. c'
. .

-, " -.. 4

n
o
konif'iris',4"::'41j um"...\';'..ii-I...;. 1''' ,..'""..4i's.f..:;n--'
o funi...,v.:,,s,:,,iii. `14..'74;
. .'......ilirrl:A.41,11."Niti4,PrfT.141":4;.;;;L:i:41'...it'
t:c-.-,..'
... v.,.,_ -.IA I if,,p, ,t1 !..,,pi., .0, .s .,
,. .. .

.. ... c. - ,, -.- . ...,... ........

't
, -. -. ,..1-, .
. ...
'V ."..'..
.
....
.
-01;f4
' .
a- -,,,...',
f::
o

4.,4.14' ....f,..4;: 1 '.. : ,,-;.g....:.

7:: .
; ti\ v....", '; , (1.. . _ .. .,-... .".'....j';;;. c_, 7..C- -1:', ..,' '
.. .,i. -4,-} ,:r....6 :. 7"...i.'. ,.;, '..!. '
. 5... . 4... .. . ..c -, ' , ).1,-.
t1 - .,. ,,, .- Pi...t.-t.,: ..;;', '...*:,,':.?:.'-d.: ,r ./.. , .,'.-16 5 .t:1714..kt
,,',i;k.k' ".
,-
, a'f'; S-

Fig. 50. Voevodul Mavrogheni rasplatind armatele victorioase: tablou In ulei, contemporan. La pleioarele Domnului
Bunt cativa saci Cu ban!. Dinspre dreapta, jos, se apropie ostasil 'tullid de par sau purtand In varful sulitelor capete
taiate de ale dusmanilor. Inseriptille sunt In limba greaca.

www.dacoromanica.ro
768 ORGANIZAREA MILITARA

Totdeodat se Infiinteaza pentru scurt timp ing si un corp

de dragoni moldoveni, purtand pe coifuri stema Moldovei,
precum si un pole adic6 un regimen.t de husari negri mun-
teni. Mai erau si un o pole. de arbi, numit al lui Caragheorghe,
a,vtind steagul lui deosebit, si un pole din. sub comanda maio-
rului Pangal. Cu putin inainte de a p6r6si Principatele, In vara
lui 1812, comandantul*rus, amiralul Ciceagov, trimite divanului
muntean la 10 Iulie si celui moldovean la 14 Iulie ate
un pro ect de organizare a unor armate nationale romnesti: ele
urrnau s." se opurfa" in.cerarilor austriace sau turcesti de a ocupa
Wile noastre si fa mentira, In acelasi timpt ordinea intern:a'.
Armata inun.teana urma s se alatuiasa. din militii* si garzi
ceatenesti ; militiile trebuiau BA cuprincla un corp de 0 pan-
duri 5000 de oameni, recrutati In satele Olteniei si un corp
de catane 15.000 de oameni, recrutati in satele din Mun-
tenia propriu zis. Grzile ceatenesti eran A fie recrutate ex-
clusiv din or6seni. Precipitarea retragerii armatei ruse din
cauza campaniei lui Napoleon fku gi nu se mai dea lug nici
o urmare acestui interesant proect.
Armamentul. Vechile arme ale veacurilor XV si XVI con-
tinusa a fi intrebuintate; ostasii se folosesc Inca, in veacul al
XVII-lea, de arcuri, ggeti, sulite si. topoare; se Intrebuinteaz5.
ine, In vorbirea curent si in acte, termeni In leg5.tur cu aceste
Arme ca 4 pestreala sau pistreala adiea." btaia s'getii si fr-
cusul sau teaca Mbiei; shidkarii continu ss. fac5. 4 sag-
dace adica tolbe sau, cu vechiul termen. latin, cucure pen-
tru purtatul s'Agetilor. Dar locul tat& 11 ocup4 acum armele. de
foe, tot mai numeroase, mai variate si mai perfectionate. Ele ho-
t:611s adesea soarta bbTliilor. Armata trimis6 in 1653 de Matei
Basarab la Focsani ca 86 hit:Lupine pe Vasile Lupu, trebuie 136
se retrag'a din fata acestuia, aci ne spune cronica n'avea
arme cu foc . hied In veacul anterior, btglia dela Cahul fusese
pierdut si pentrua .artileria lui loan Vocl Viteazul nu mai pu-
tuse trage, praful de pusc fiind udat de o ploaie mare, pornit5
intre timp.
Tuntirile se diferentiaz dtip6' rolul pe care au a-1 indeplini;
ele poart nume deosebite. Termenul generic eau:Lane acela vechiu
de pusca ; In cronicele moldovene se amintesc, In mai multe

www.dacoromanica.ro
 TUNURILE 769

randuri, puBcele cele mari i mici . Astfel, la prima lnscunare

a lui Dimitrie Cantemir (1693), Neculce ne spune c'd au Inceput
a slobozire puscele cele mari ; iar la un inlic adic6 la o de.
monstraide de bucurie, sub Constantin Duca Vod, in 1695, s'au
slobozit pupele cele mari i mici
Tunurile de asediu sau de cetate se numeau, cu un termen
turcesc, balimezuri sau baliemezuri ; cAnd se restituie Poloni-
lor cetatea Camenitei (1699), Antioh Cantemir merge Bi el cu oastea
acolo i cu cateva perechi de bivoli pentru rAdicarea balime.
zurilor : aa citim In cronica lui Neculce. Miron Costin amintete
de asemenea inteun loe de 60 de puri... tot de cele mari, ce
se zic baliemezuri .
Mortierele purtau numele de pie; cuvntul e, se pare, de
origine latinA (*pilla); proectilelor aruncate de aceste tunuri li se
spunea, cu un termen turcesc, cumbarale. Descriind lupta dela
Sfnileti, la care a participat ca hatman al lui Dimitrie Can-
Neculce arat cA aruncau Turcii i cumbarale de cele
mari i suindu-se sus, nu apucau sA cada jos i se spargeau;
dei cklea vreuna, cadea in laturi i AU nemerea in, obuz adic'
In formatia de lupt ruseascd. Zicea imparatul moschicesc
continu Neoulce a are i el dou cumbarale de cele mari
fcute cu alt rnetegug, cu otravk care 11 lima una ate cinci.
zeci pungi de bani (25.000 lei I) Bi se cgia c'd n'au luat mai multe...
ch. acel fel de cumbarale sunt nu numai hierele ce sunt intein-
sele s'd fie otr'vite, ce Bi mirosul pre cine agiunge, cade de moarte .
E vorba, aBa dar, de proectile cu gaze toxice. Asemenea 4 comba-.
rale cu otrav6 a intrebuintat Petru cel Mare fjii la asediul cet-
Iii Riga ; aruncnd de acel fel de combarale In cetate poves-
tete Neculce i-au lovit pre Svezi (Suedezi I) o moarte, c't
le-au cautat numai a se Inchinare, c6 se spriese c'd n'a mai 14-
manea nime dintr'inii .
Obuzierelor sau tun.urilor cu tragere curbd, li se spunea pusci
hu,snite. Cuvntul e de origine germand: Haubitze inseamn6 obu-
zier ; la noi Be pare ins. c5. a ajuns prin intermediul Cehilor sau
Polonilor (houfnice).
Tunurile mici, cu tragere direct, se mai numeau i scicillufe
sau eicalaFe (din ungurescul szakallds). and Vasile Lupu, fugind
din fata lui Gheorghe stefan, se oprise pe malul stang al Nis:
21

www.dacoromanica.ro
770 ORGANIZAREA MrLITARA

trului, targovetii din Hotin au slobozit... un sacalu. asupra

Domnului; den care sacalu adaoga Miron Costin glontul
foarte pe aproape de Vasile \Todd au lovit . lar inteun inventar
al man.astirii Tismana citim: 7 tunuri mari, 24 tacalae mai
mici .
Amintim, in sfarit, ca o curiozitate, i pugele de apd de care
s'au folosit n.ite Cazaci, Leqi i Moldoveni prdalnici, ca s stinga
fo,cul, aprins tot de ei, la manastirea Putna, sub Constantin Can-
temir (1.685-1693). Aceste tunuri, pomenite de Neculce inte o
seama de cuvinte , improcau in loe de proiectile, apa, fiind pre-
cursoarele pompelor moderne.
Termenul de tun, cu intelesul de astazi, e intrebuintat In prima
jurnatate a veacului al XVIII-lea de cronicarii Neculce i Amiras.
Cel dintai, descriin.d expeditia din 1.672 care a dus la cucerirea
Camenitei, spune: trecut-au Imparkia Dunarea i de acolo au
purees spre Prut cu multa oaste ca multe tunuri grele mari;
i la un tun puneau cate optzeci de bivoli ; unele erau i mai mici... .
Arniras, referindu-se la eampania din 1673, impotriva Hotinului,
arata ea Leii au inceput a bate din turruri, din pusce . Amandoi
termenii sunt intrebuintati aci: in intelesul lor de azi. Se tie
In veacurile XVIXVII, putilor li se spunea sinete {din vechi
slavieul sviniti = plumb), cuvantul pupa insemnand, aa cum am
arkat mai sus, tun. In afara de sineata, mai intalnim, in veacul
al XVIII-lea, i termenii /lintel' (de origine germana.': Flin.te I) i
inicerea. Neculce amintete, in legatura Cu lupta dela Stnileti,
de o flintele Moscalilor ; despre inicerce adica putile Ienicerilor
turci, spune c erau o mai lungi i de fier mai bun deck ale Mos-
ealilor.
Sinetarii sunt amintiti Inca de pe vremea lui Petru Rare
(vezi vol. II, ed. 4-a, p. 515); la inceputul veacului al XVII-lea
exista in Moldova, un corp de sinetari domneti, in frunte cu un
vkaf. Ionaco, vatav de sinetari participa la o restabilire de
hotare a moiilor Trebujeni i Oxintiia din Orhei; docurnentul
poarta data # 0. 1617 , Iulie 25; acelai personal apare i intr'un
act din 1.8 Iulie 1617.
Pistolul s'a introdus la noi, dui:4 cate se pare, in prima juma-
tate a veacului al XVII-lea; nu e exclus insa ca unii domni
precum Despot Vod care servise in armatele apusene, sau Petra

www.dacoromanica.ro
 ARMELE DE For 771

Cereal, s-1 fi cunoscut i intrebuin.tat, Inca din a doua jumdtate

veacului al XVI-lea. Intre mrfurile, lu valoare de 12.000 de
fiorini, pe care le importa, In 1646, Matei Basarab, dela Ntirem-
berg i dela Viena pentru uzul su personal i al rudelor sale, se
afl i dou perechi de pistoale (zway paar pistolen). Iar- la
moartea lui Mihnea al III-lea, in Ardeal, lntre lucrurile ce-a lsat
inventariate la 6 Aprilie 1660 figureaz6 i trei perechi i
jumltate de pistoale . Constantin erban. Basarab, cnd a bcupat,
In 1659, pentru putinA vreme, tronul Moldovei, avea i dou
steaguri de Unguri ; In lupta de lng Iai, aceste steaguri nu
s'au purtat lug de loe bine: fugeau, dela o vreme, numai de un
Ttar ; i fugind, dau inapoi den pistoale in sus, nevand undo
dau . Termenul pistol e de origine italiang, dela localitatea Pistoia,
In Toscana, uncle aceast arm s'a fabricat de predilectie. Turcii,
In campaniile purtate pe la noi, s'au folosit de tot felul de pistoale,
dela cele mai simple pAn la cele mai 1mpodobite, cu sidef, abanos,
aur sau argint; 4a s'a nscut zicala populara: 4 cum e Turcul
i pistolul .
S'au fabricat arme de foc la noi In veacul al XVII-lea? Un
raspun.s sigur e greu de dat, pentru Muntenia .1 Moldova, deoarece
n'avem suficientd informatie. Cronica muntean afirm ca Mihn.ea
al III-lea, Indat dup suirea sa pe tron (1.658), lncepu a face
steaguri multe i tunuri i erbrii multe i palanca Imprejurul
mn.stirii Radului Vod . lar Dimitrie Cantemir afirm In Istoria
Cantacuzinilor qi a lui Breincoveana c erban Cantacuzino, pre-
gAtind o oaste insemnat Impotriva Turcilor, a pus de s'au tur-
nat patruzeci de tunuri . Insearnd aceasta oare c s'au turnat
tunurile in farei, ap cum Meuse, In veacul al XVI-lea, Petru Car,
cel? Sau i le-au procurat, pe bani, de peste hotare2 Cart este
numai. ca In Transilvania, oraele sseti fabricau atAt, tunuri
.c6.t i puti; de aci se aprovizionau adesea domnii n.otri. La 26
August 1641, Matei Basarab stria lui Gheorghe Rakoczy I, prin.
cipele Tran.silvaniei, rugAndu-1 s porunceasc turneitorului de
tunuri s-i toarne anul acesta clopotele coman.date. tim de-
asemenea ca Gheorghe stefan i-a Inzestrat armata cu tunurir
bune i marl, turnate la Lw6w, In. Polonia.
In ce privete Draful de puc6, este sigur &A el se lucra in tus.
&de ferile. Silitdoexista din abunden# atAt in Moldova at gi

www.dacoromanica.ro
772 ORGANIZAREA MILITAR

Muntenia (vezi mai sus, p. 561 si 612); sulful nu lipsea de ase-

menea. Se putea deci fabrica pravul sau iarba inteadevr
intalnim In documente asemen.ea mesteri pravari . In Iasi,
exista, la fin.ele veacului al XVII-lea, o ierbrie adia o fabria,
eventual un depozit de praf de pusa. Neculce spune c un sArb
mercenar anume Dimaiurucu au venit aici In tear In Moldova
de au fost basbulucbasu la Constantin Duca Voda (1693-1695
si 1700-1703) si .au pierit si el de foc impreun cu Totoescul
vel apitan, cnd s'au aprins erbeiria in laFi . Numele de o
brii * se da insa i crutelor sau chesoanelor care cuprindeau
praful de pusa si care Insoteau tun.urile In deplasrile armatei. In
acest linteles e lntrebuintat cuvntul In pasagiul de mai sus privind
pe Mihnea al III-lea; acelasi lateles are el si In cronica mun.teara
care, relatn.d revolta seimenilor Impotriva lui Matei Basarab,
afirm c acestia i-au laut tunurile i erbeiriile si le-au scos afar
den targ .
In asediul cettilor, In rzboaiele dintre Turci de o parte,
Rusi i Austriaci de alta, se Intrebuinteaz tot mai mult minele
sau, cu termenul turcesc de atunci, lagumurile.
Inmultirea armelor de foc i cresterea Insemnttii lor face s6
scad insemneitatea militar a pturii de mici proprietari i In
genere a tuturor acelor elemente care nu-si pot procura asemenea
arme. In secolul XIV, and ostasii se bteau exclusiv cu arme
albe, ca si In al XV-lea, and ele ocup Ina un Ice precumpnitor
si and micul proprietar rural poate sa-si fabrice singur sau prin
tiganii mesteri locali armamentul de care are nevoie) Insemn5.4
tatea militar a acelei pturi e considerabil ; cu ajutorul ei. as-
tig Basarab Intemeietorul, Vlaicu Vodk. Mircea cel Btrn
Stefan. cel Mare btliile lar and nevoia o cere, and se ridia
oastea cea mare , se face apel vhiar si la trnim6a fr pmfint.
Incepand Ins cu veacul al XVI-lea, mai ales din a doua jumtate
a lui lnainte, and armele de foc Weep s-si impun suprematia,
armata capAt' tot mai mult un caracter tehnic, necesitand, 'pe de o
parte, cunoscatori ai acestor arme, adevrati mestesugari ai rz-
- deci lefegii sau mercenari, pe de alta, fonduri importante
pentu plata lor i pentru cumprarea sau fabricarea noilor armel
Asa se face eh' numrul mereen,arilor oreste; armata lui Mihai
Viteazul cuprinde un contin.gent foarte tnsemnat de. asemened

www.dacoromanica.ro
 CETATILE 773

ostasi; Radu erban i Matei Basarab In Muntenia, Vasile Lupu

Gheorghe tef an In Moldova au si ei n.umerosi mercenari sau
lefegii.
Cettile. In epoca dintre 1601 si 1821 cetatile nu mai au pentru
organizarea militara romana Insemnatatea pe care o avusesera In
secolele anterioare. In primul rand, cele mai importante dintre
aceste cetati, acelea dela marginile tarilor, cunt mai toate In Walla
TurcilOr ; singura care mai ramsese Moldovei, Hotinul, este si ea
luata In. 1713, formAndu-se o Rolla raja (vezi vol. III, ed. 2-a, p. 227).
Ocuparea ei coincide cu Inceputul epocei fanariote i contribue
In chip Insemnat la an.ularea oricarei veleitati de politica externa
proprie ; Domnul Moldovei ajunge de fapt un prizonier. De acest
lucru Ii dadusera seama Petrieeicu Voda i Grigore Ghica atunci
cand, veniti cu armata tuna In 1.673 si tabariti lang Hotin, hota-
rlsera s cierne pe Levi ca s nu apuce a se aseza In cetatea Hoti-
nului Pasa, pe cum se avezase In Camenita ; c a.,sezandu-se
Hotin, de aci 'in Moldova n'are de ce mai domni Domn .
Cat despre cetatile din interior, ele ne servesc asemenea
marastirilor Intarite mai mult ca loc de adapost In vreme de
nvalire cleat ca puncte de rezistenta. De altfel, tocmai pentru
a le sc'dea valoarea ca eventuale atari puncte, ordong Turcii, In
utma rascoalei din 1673, a lui Petriceicu Voda, cand detasamente
de lefegii nemti ocupasera catva timp Suceava i Neamtul, ca aceste
cetati 1 fie stricate. Ordin.ul se execut, extinzandu-se i asupra
Hotinului ; totusi stricaciunile n.0 fura decat super4ciale, deoarece
ce,atile putura s clujeasca si mai departe ; astf el, NearquI, aparat
n.Umai de o maria de vanatori, se Impotrivi In 1691, timp de patru
zile, numeroasei ostiri a regelui polon loan Sobieski.
Acelasi lucru se intampla si In Muntenia ; dupa rasco ala lui
Mihail Radu sau Mihnea al III-lea (1659), instalndu-se noul domn
Gheorghe Ghica, ,Turcii dadura ordin si el fu adus la Indepli-
;lire ca Intariturile Targovistei sa fie daramate
In Transilvania si In Ban.at, Austriacii modernizeaza vechile
Intarituri sau fac altele nou, potrivit conceptiilor introduce de
Vauban, celebrul in.giner militar al. lui Ludovic al XIV-lea. La
Alba-Iulia, pentru ridicarea acestor noi Intarituri, se &drama in
1714, manstirea Sf. Treime, zidita de Mihai Viteazul i dtvenita
apoi resedinta episcopului unit.

www.dacoromanica.ro
774 OR G A NI ZART A MILTTA RA

Austriacii au ridicat unele intArituri i in Oltenia, in timpul

dominatiei lor acolo (1718-1739); nefiind construite in."piatr,
ele n'au durat Ins. Aceeai scut& au avut i intariturile injghebate
In 'undo puncte din Muntenia (la Perisani, la Cfimpulung, la Tar-
goviste) In timpul campaniilor contra Turcilor.
0 important& sporittt, sub raportul militar, joacti, in schimb,

,s =

10'
14

1,4.*:
9
,141.!..7.
-7'

'' - 7"
;,.! "
-
:..
.!:
,

je,'4,. ,-;;.'.,
..`
1W: , ,

Fig. 51. Minastirea Sucevita din Bucovina, ctitoria Movileetilor. Intarita Cu

ziduri puternice prevazute Cu turnuri, ea putea eery' si ca loc de adapoat,
vremuri de primeJdie.

In veacurile XVIIXVIII, meindstirile noastre. In Moldova, nan6s-

tirile Agapia, Secu i Hangu Ingduir unor detaamente polone,
lisate de Sobieski, in 1691, a reziste ani de zile; mai ttirziu, sub
Mihai Racovit, m6ntistirile Casin gi Miera adpostir &Ramie
austriace care-1 atacaser i partizanii latinasi ai acestora; tre-
buia doll& atacuri, la luni de zile interval, in 1717, pentru ca
ca cea 'dintai cadil ; domnul insusi isi gsise scaparea In mtiniis-
tirea CetAtuia (vezi i fig. 51). In Muntenia, Matei Basarah

www.dacoromanica.ro
 INFLUENT A 713 FIZE ASO. 776

sustinu in. Septemvrie 1631, un adevarat sediu in manastirep

Tismana impotriva nrm'aritorilor lui Leon Voda. Acest.
se putea de altfel bine apara; Radu erban 11 intarise cu trei
tunuri sau puri . Pen.truca aceste trei pusci spune
DomnuI in, actul de danie din 1. Iulie 1605 le-am cumparat
Domnia Mea pe banii Domniei Meale 0. le-am pus Domnia
Mea sa stea in sfnta manastire, sa-i fie de A. sa aparare de oameni
sa stea acolo in vecie . Potrivit unui inventar ulterior, Tis-i
mana avea: 7 tunuri mari i 24 tacalae mai mici ; arma-
mentul sporise deci cu timpul. In rzboiul dintre Austriaci
Turci, terminat prin pacea dela itov, cei dintai ocupara in
1788, pentru catva timp, manastirile Tismana, Cozia i Sinaia,
facand din ele puncte de spirijin. La manastirea Secul, In Mol-
dova, avu loe ultima rezistenta a lui Iordache Olimpiotul, unul
din efii micarii eteriste.
Tot ca locuri de aparare, dar pentru scurta vreme i puling
lume, au servit i culele precum i un.ele cur0 boierefti intdrite ca
ziduri. Cele dintai erau case lnalte, solid construite, cu ziduri
groase, i avn.d ferestre stramte numai la ultimul sau ultimele
etaje; tot la ultimul etaj era i un cerdac de uncle se vecleau
pana departe imprejurimile i se putea impiedeca, cu sageti sau
cu atme de foc, accesul uei de intrare. Aceasta 44, mica', solid
ferecata, prevazuta cu drugi interiori, nu putea fi uqor strioata
(vezi fig. 52 i 53). Numele culei e de origine turceasca (kule)
Inseamn.6 turn ; compar cu yedikule apte turn.uri, vestita
inchisoare din Constantin.opol. ,Forma obinuita a culelor ultene e
cea patrata sau uor dreptunghiulara; ca exemplu poate servi
cula dela Maldareti, din judetul Valcea. In ce privete curtile
boiereti intarite cu ziduri, citarn pe aceea dela Brncovenit
proprietatea Jui Matei Basarab
- Influenta tureeaseli, In terminologia militari. Creterea progre-
siva a influentei turcegti in tarile noastre, In perioada dintre 1601
i 1821, s'a manifestat, cum era natural, i in domeniul militar.
Am avut in .garda veovozilor i. intre slujitori , soldati turd .0
Mari beflii, sub befli-aga, peicii, satrii i lipcanii; am introdus
arme turceti:. sabiile incovoiate, iataganele i hangerele, am adopr
tat terminologie turceascd, fie pen.tru a desemn.a elemente noi, fie
pentru a Inlocui vechii termeni militari. Astf el, apitanilor

www.dacoromanica.ro
776 ORGANIZAREA MILITARA

apune acum bulucbafi, marii cdpitani fiind tot una cu bas buluc
bafii; hotn.ogii surtt numiti i iuzbo4i; Intre c6peteniile mari ale
otirii este serdarul, cdruia i se adaogii uneori serdarul de mazili;
Inc4 din veacul al XVI-lea exista aga.
Dintre micii comEuidanti citara pe odoba.,vi i ceau,si, inferiori
cdpitanilor ; dintre ostai, pe litng4 mai vechii seimeni sau segbani,

Fig. 52. Cula lul Duca dela Mildiresti, judetul Valen. Ferestrele dela primul
etaj nu par a fi fost dela Inceput.

pe arnduti i pe. saragele (de aci numele de familie Saragea 1),

Artileria cuprinde balimezuri, fificuri sau cartue ghiulele, cum-.
barale i geph,anaua.sau arsenalul; .lucr6rile de fortific4e mete-
rezuri, lagumuri sau mine, tabii sau bhti de pdmnt, pala' nci,
cum era aceea dela Radu-Vodli, din Bucureti ; un fel de cet4i
sunt i culele. Harnaamentul poart numele de rafturi, cortul
acela de saivan; In loe de provizii se apune zaherea. Flotila de
Duniire e alatuit cm n caice, galioane i filici; se mai Intrebuin-
teaza i ceamuri i ghimii (cf. garla Ghimiia filtre Brete Du-4
ase 1) care, ateodat, sunt trase la edec.. Muzica dornneascrt,

www.dacoromanica.ro
 INFLUENTA TU RCE A SC A 777

imitata dupa
aceea a sultanu-
luit poarta doua
nume: tabulhana
fii mehterhanea;
ea are la frunte
Un mehterbal.
Dar din toata
aceasta termino-
logie nu a ra-
Mas decat foarte
putin In limba 7.7
0
o
noastra. Intr o- S
o
dusa din cauza no
0
influentei politi-
i.4:
Co-militare, ea se a,
va.
o
mentine a t at a 8
vreme cat se
O
Ol.
O

mentine ri a- E
8
ceasta din urma. o
Pe de alta parte,
schimbarea orga- a
nizarii armatei, 'pg.
Q
dupa modele a- .1
o
pusene, ca ili o
I

schimbarea ar- c.;

ea
mamentului, a
dus la schimba- 1.4

rea termenilor
respectivi. Aa se
face ca astazi
motenirea turca
In domeniul mi-
litar e foarte re-
dusa, pe and
I n alte domenii
ea s'a pastrat
mult mai bine.

www.dacoromanica.ro
778 OR GANIZAREA MILITAR[

BIBLIOGRAFIE
Organizarea nillitarlt. I. LAZAR *XINEANU, Influenya orientald asupra
limbei i culturei ronulne, III, Bucuresti, 1900, CCCXXXV + 407 + 279.
p. in 8; Z. LOCOT-COmANDoR C. Mau, Istoria nzarinei romdne, Constanta,
1906, 392-1-VII p. in 80; 3. RADU ROsETTI, Arhiva Senatorilor dela Chisindu
ocupayia raseascd dela 1806-1812, In An. Ac. Rom., Mem. Secy. Ist., s. 2, t.
XXXI (1908-1909), p. 581-724; 4. N. IORGA, Ceva despre oeupayiunea aus-,
triactt In anii 1789-1791, In An. Ac. Rom., Mem. Sect. Ist., s. 2, t. XXXIII
(1910-1911), p. 211-265; 5. C. GIuREscU, Comentarii la Rescriptio Moladvias,
curs Jitografiat i editat de G. Janet, Bucuresti, 1915, 544 p. in 8 (cu multe
erori datorite editorului, textul nefiind corectat de autor) ; 6. N. IORGA,
Istoria armatei romdnefti, vol. II, Bucuresti, 1930, 256 p. in 8'; 7. General
R. ROSETTI, mdrunte pi note relative la istoria armamentului la noi,
Mem. Secy. Ist., Acad. Rom., t. XI (1931), p. 23-29; 8. R. ROSETTI, Evoluyia
mijloacelor f i a chipului de fdptuire a rdzboiului, dela moartea lui sS'tefan
Mare pdnit 7a a lui .Matei Basarab. I. Armamentul, in Mem. Secy. Ist., Acad.
1?om., S. III, t. XI (1931), p. 165-199; II. Organizarea, Ibidem, p. 247-280;
IV. Fortificayiunea, ILidem, t. XII (1932), p. 291-33; 9. *TEFAN CHICOS,'
Gum se fdcea aprovizionarea armatelor lui Mihai Viteazul, Matei Basarab
Mavrogheni, Bucuresti, 1939, 80 p. in 8; 10. CONST. GRECESCU, Ca-
petenide otiri moldovene la 1757, Bucuresti, 1939, 6 p. in 8. (Extras din
Bul. 1VIuzeului Militar, II, 2-3); 11, ION I. NISTOR, Prinzele incercciri de
restaurare a ostirilor pdmdntene, In Mem. Secy. Ist., Ac. Rom., s. 3, t. XXII
(1939-1940), p. 15-33; 12. ION I. NISTOR, Un proect de organizare:a ofti-
rilor pdmdntene din 1812, In Mem. Secy. Ist., Ac. Rom., s. 3, t. XXII (1939,
1940), p. 149-163.
Vt zi i p, 737 Nr.

www.dacoromanica.ro
 VIEATA CULTURALX. j
Manifestdrile culturale romd-
negti In intervalul dintre 1601 qi
1821, Entree cu mult pe cele po-
litice.

In istoria noastr, rdimpul dintre moartea lui Mihai

teazul i rAscoala lui Tudor Vladimirescu este Insemnat mai ales
prin manif estdrile sale culturale. Cele politice rAzboiee, tratate,
aliante au mai putin insemn'etate i mai putin fsunet, dei-
oarece, In aceasta privintra, Muntenia r;si Moldova atarra tot mai
mult de Turci, n.0 mai au libertatea de actiune enterioar, lar Tran-
silvania, depinzand de malta Poart In veacul al XVII-lea, ajunge,
dup 1699, sub domin.atia austriaa. Dar dec6 InsemnAtatea po-
Mich' scade, Iu schimb, lu domeniul culturii, spiritul romtmesc,
eliberat de influen.ta slavon5., 1i g6sete forme de manifestare
noui, aleas i puterrtice. Acum se ivete contiinta 'impede a ori-
,ginei noastre latine i a unitii neamului nostru; acum se scriu
eronicile In graiul rii, acum se fixeazrt limba literard, acum In-
Odleindintul se desvoltd, exten.siv i intensiv, iar arta, bisericeascd
.i laic, infloreste, &end adev6rate capo-d'opere de gust i ele-
gang.
Cultura unei epoci este rezultanta unei serii Intregi de factori.
In primal rnd vin, evident, operile originale, In literatur, tiint
art. Ele sunt dovada puterii de creafie i a originalitdfii acelei
epoci. Urmeaz6 apoi traducerile i adaptdrile care fac ac,cesibile
creatiile celorlalte neamuri i contribuie, uneori, la Ernbogd firea
limbii, Se adaog6, dup aceea, tiparul care Ingduie difuzarea
lucrgrilor, originale sau traduse, lu marile masse ale poporului,
constituind prinInsui acest fapt, un mijloc de unificare a, limbii

www.dacoromanica.ro
780 VIEATA CULTURALA.

i a mediului cultural ; in aceasta ultim priving trebue relevat

rolul periodicelor. Nu mai pulin in.semntate are $coala mij-
locul cel mai bun de ridicare a nivelului cultural i comple-
mentele ei firesti: manualul $colar qi biblioteca. Men.tionm,
sfarsit, societegile literare, viintif ice $i artistice, urmrind promo-
varea ramurei respective si difuzarea ei in cercuri cat mai largi.
In anumite perioade, fericit, toate elementele pomenite mai
sus, exist simultan, in num'r mare si bogat diversitate: sunt
perioadele de inflorire cultural. In altele, constatam numai o
parte din aceste elemente.
Irttotdeauna ins, in once epoc sau perioad, hotaritoare
rrnne personalitatea, acea intrupare reprezentativ, irizestrata
cu putere de creatie, mergand dela talent pan la geniu, capabila
s dea lumii valori noi in fond si in form. Personalitatile Bunt, in
ultim analiz, determinante pentru desvoltarea culturala a unei
epoci, cum aunt determinante i pen.tru desvoltarea politicA. Ele
creeaza seria de factori amin.tit mai sus, ele aunt garantia succe-
sului.
Tinand seam de toate acestea, putem deosebi in rstimpul
dintre 1601 si 1821 patru epoci de inflorire cultural ; este dela
sine h4eles ca. limitele cronologice ale acestor epoci fixate po-
trivit unor fapte culturale mai de seam sau caracteristice au
totusi o valoare relativei.
Epoca lui Matei Basarab $i Vasile Lupa (1620-1660).
Incepand cu cronograful roman al lui Moxalie si mergand 'Ana la
data cea mai tarzie a alcaluirii cronicii lui Simion Dasclul, aceast
epoc5. are ca personalitti reprezentative in Moldova pe croni-
carul Grigore Ureche, pe Mitropolitul Varlaam i pe Eustratie
logoldtul, in Muntenia, pe invtatul boier Udrifte Nsturel, cum-
natul lui Matei Basarab, in Transilvania, pe Mitropolitul Simion
tefan. Tot in aceast epock trieste, in afara hotarelor, la Kiev,
vestitul Mitropolit Petra Movild , din familia domn.itoare a Moldovei.
Epoca lui yS'erb an Cantacuzino, Constantin Brancoveanu $i
Dimitrie Cantemir (1673-1729) ; ea incepe cu tipriturile Mitro-
politului moldovean. Dosolteiu si se incheie cu moartea cronica-
rului muntean Rada Po pesca. Celelalte personalitti reprezentative
sunt: in Moldova, cronicarii Miron Costin si fiul Eau Nicolae pre-
cum si istoricul Dimitrie Cantemir; in Muntenia Mitropolitul

www.dacoromanica.ro
 INFLUENTELE &MAINE 781

Antim Ivireanul, Episcopul Damaschin, eronicarii Stoica Ludescu

Rada Greceanu i istoricul Constantin Cantacuzino. Un loe deo-
sebit ocup moldoveanul Nicolae Milescu, a carui activitate culturala
s'a desfsurat, In mare parte, dincolo de hotare i anume in Rusia.
Epoca lui Constantin Mavrocordat in Principate, a lui Ino-
chentie Clain in Transilvania (1730-1769). Incheiatd Cu moartea
voievodului iubitor de cultur, aceast epoch' are ca persona-
liti pe cronicarul loan Neculce In Moldova si
pe lnsusi Inochentie Clain In Transilvania.
Epoca i 'coalei Ardelene (1780-1821), caracterizat prin acti-
vitatea celor trei reprezentanti de seam a acestei scoale: Samuil
Clain, Gheorghe ,,S'incai i Petra Maior; In Moldova, personalitti
proeminente sunt mitropolitu. lacov Stamate, i Gheorghe Asaki; In
Mun.tenia, cronicarul Mihail Cantacuzino apoi poetul i cronicarul
lanache Vet-di rescul, iar, la sfrsitul epocei, profesorul Gheorghe
Lazar.
Activitatea cultural n'a fost egal rspandit 1n aceste epoci,
In tustrele trile romAnesti; ea n'a avut pretutindeni aceeasi
intensitate. In prima epoch', locul de frunte 11 -tine Moldova, dup
care vine Muntenia
-
si apoi Transilvania. In cea de a doua, se
poate afirma ca Muntenia egaleag Moldova. In cea de a treia,
Moldova detine iar intAietatea, Muntenia si Transilvania avAnd
cam aceiasi important. In sfrsit, In epoca a patra, Transilvania
vine In primul rn.d, urmat de Muntenia iar aceasta de Moldova.
In genera frig, se poate spun.e &A, In domeniul culturii, In rstimpul
amintit, Moldova e aceea care deline locul Inti.
Influentele cultural stain. Dar pentru Intelegerea desvoltrii
culturale romanesti este nevoie A* se arate, In prealabil, care au
fost influentele striiine exercitate asupra spiritului nostru. C6ci
si la noi, ca si la toate celelalte popoare, fenomenele culturale nu
s'au produs i desvoltat In mod izolat, prin generatie spontanee;
ele au fost, dimpotriv., In strns legtura cu fenomenele similare
strine, fiind uneori influentate de acestea, alteori exercitnd ele
o asemenea actiune. Influentele strine pot fi socotite foarte adesea
ca adevrati fermenfi, provocAnd reactiuni, determinAnd noi pro-
cese de creatie trite mash' etnic preggit. In acest scop.
In veacul al XVII-lea, al XVIII-lea si Inceputul celui de al
XIX-lea, pana la miscarea lui Tudor Vladimirescu, s'au exercitat

www.dacoromanica.ro
782 VIE ATA CULTU RAW,.

asupra noastra mai multe influente culturale care pot fi reduse,

In ultima analiz, la doua: influenta occidentalci i influenta orien-
taki. Cea dintai, avand ca elemente componente prin.cipale spi-
.ritul critic, de cercetare tiintificA, trezit de Renastere, apoi limba
-Latina, mai tarziu cea france:d, i catolicismul, a ajuns la noi pe
mai multe cai: prin Polonia, prin catolice din tara,
colile
prin Italia si prin colile uni%ilor, continuate de acelea dela Viena
si Roma. Aceasta influenta occidentala a dat rezultate mai ales
In domeniul operelor originale i, pre sfarsitul epocei pe care o
-cercetam, in fcoal i in complementele acesteia: in manualele
scolare i in bibliotecci.
Influenta orientala, avand ca elemente componente principale
traditia, limba greacei i ortodoxisrnul, s'a exercitat prin interme-
diul si al Rusiei. Rezultatele s'au facut simtite mai ales
traducerilor, al tiparului, al artei, 0, pana spre sfarsitul
rastimpului cercetat, al scoalei. Ca un element secundar, subsidiar,
,al influentei orientale, putem adauga elemental turcesc; el apare
in ,unele domenii ale artei, nai ales in arhitectura civil.
Nu trebuie sa se creada insa c intre aceste doua grupe de
influente: cea occidentala i cea oHentala ar fi fost o separare
completa, o lipsa total de contact. Cercetarea amanuntita dove-
de4te, dimpotriva,. ca influenta occidentala s'a exercitat la noi
0 indirect, pe calea ocolita, prin unii invatati greci care au studiat
In. apus, prin unii dascali i tipografi rusi veniti dela Chiev ca
prin ()Merit rusi in timpul ocupatfilor militare.
In Polonia. au stat i inv6tat reprezentantii a trei generatii
d carturari moldoveni: prima generatie, pe vremea Movilestilor,
ei li apartine Grigore Ureche ; cea de a doua, pe vremea lui
Vasile Lupu din ea face parte Miron Costin.; cea de a treia, spre
sfarsitul secolului al XVII-lea, avnd ca element reprezentativ
pe Neculae Costin, fiul lui Miron. Se poate afirma prin urmare
lin capul locului cA istoriografia rnoldoveneasca, in epoca ei de
in.florire, se desvolta sub in.fluenta polona, deci sub influenta
occidentala.
Swine latine din Moldova veacului al XVII-lea, se datoresc
ealugarilor catolici; atari scoli erau la Iasi, la Cotnari i la Galati.
Vasile Lupu dat chiar pe fiul sau loan sA invete in scoala
Jezuitilor din Iasi; mai tarziu, in 1647, le-a daruit un teren intins

www.dacoromanica.ro
 INFLUFNT APUSEANA 783

gi bine agezat, spre a face a noua cladire. La Cotnari exista, prin

1665, o gcoala-seminar pentru pregatirea viitorilor preoti catolici
din satele de Ciangai. La Galati era o gcoala asemartatoare. Spre
finele veacului al XVII-lea, invatatura. In limba latina, In gcolile
catolice din Moldova Meuse progrese ; chiar daca nu, e s credein
In intregime scrisoarea jezuitului Francesco Renzi, din 24 Iulie
1693, in care se afirma astzi toata floarea nobilimii vorbegte
latinegte gi multi dintre dngii chiar sunt foarte Invatati*, cert
este ea exista o serie de cunoscatori ai limbii i culturii latine,
In fruntea lor stand chiar tanarul voevod Constantin Duca (1693
1695).
Daca In Muntenia nu g'sim asemenea gcoli, constatam, In
schimb, c fiii de boieri de aci sunt trimii chiar la izvorul Inva-
taturii latine, in Italia. In afara de cazul binecunoscut al lui Con-
stantin. Cantacuzino, viitorul stolnic, care a studiat la Padova gi
Venetia, gi de acela al lui Gheorghe din Trapezunt, bursierul lui
Constantin Brancoveanu, care vi-a luat tot la Padova doctoratul
laureat In medicina, avem marturia banului Mihai Cantacuzino
pentru cei 12 tineri, fii de boieri rnunteni, care au lost trimi,si la
studii la Venetia, de ceitre Constantin Mavrocordat. Dupa ce au
stat acolo, trei ani, i-a rechemat, In urma unui ordin formal al
Portii, preven.ita de un adversar al voevodului.
Ct privegte colile Uiitior, primele s'au deschis la Blaj, In
ziva de 11 Octomvrie 1754: erau gcoala cea de obgte gcoala
latineasc i cea de preotie . Absolventii care se distingeau
erau trimigi mai departe, la Viena gi la Roma.
Pe o cale sau alta, se poate spune deci ca poporul nostru n'a
pierdut contactul cu invkatura apusului. Daca aceasta Invatd-
tura nu s'a putut impune deck tarziu, dupa migcarea lui Tudor
Vladimirescu, este ca a avut in fata ei puternica influent. orientala,
In special cea de forma greceasca, ajutata pe de o parte de tra-
ditie, pe de alta de identitatea confesiunii.
In.fluenta greaca s'a exercitat asupra noastra pe mai multe &Ai:
In primul rand prin ccolile superioare, cu limba de predare greaca,
din Constantinopol, Bucuregti i Iai. Avnd ca profesori Invkatii
cei mai de seama ai lumii orientale, aceste gcoli au fost adevarate
centre de creiare i difuzare a culturii grecegti, In timp ce Elada
insagi nu dispunea de nici o institutie similara. La Academia cea
22

www.dacoromanica.ro
784 VIEATA CULTITRALA

mare din Constantinopol, in cartierul Fanarului, aproape de Patri-

arhie, au invAtat o sum dintre viitorii dregtori, clerici si pro-
fesori ai Trilor Romane ; ba chiar i unii dintre viitorii domni
tot aci au cAp6tat elementele de cultur6 superioar; e cazul lui
Nicolae Mavrocordat.
Desi venit la tron in urma unei reactiuni a bAstinasilor impo-
triva elementului grecesc, Vasile Lupu ajunge el insusi un spri-
jinitor al acestui element: in divanul domnesc din 1652, din cei
zece boieri mari, sapte erau greci i trei romani. coala supe-
rioar, infiintata de el la Iasi, dup o prim6 perioad6, in care
influenta Chievului lui Petru Movil, deci indirect si a apu-
sului, este preponderents, cun.oaste o a doua, de caracter pre-
cumpa'nitor grecesc. In catedrala domneasc6 din capitala trii,
acelas voevod hotdraste ca o parte a serviciului religios s fie
ilcuta" in greceste ; hi mngstirile cele mari se primesc monahi
greci cari invatd pe fiii de boieri limba i scrierea greac. Un alt
sprijinitor al culturii grecesti a fost Gheorghe Duca: sub el se in-
fiiateaz, in 1680, prima tipografie speciald greac6 din cele
sapte care au existat la noi in intervalul 1601-1821.
O alt cale de influent a fost prin na4ii ierarhi rdsdriteni
care s'au stabilit in tarile n.oastre, ajungAnd unii din ei
chiar conducatori ai bisericii romnesti. La inceputul secolului
al XVII-lea, intalnim figura lui Luca, mai intai episcop de Buz'u,
apoi mitropolit al Ungrovlahiei; el era grec, originar din
Cipru.
Cam in aceiasi vreme, un mitropolit al Monembasiei se afl la
curtea munteara i piere ucis in miscarea lui Lupu Mehedinteanul
(1618). Deosebit de insemnat este figura lui Matei, mitropolit
al Mirelor ; dup ce zhoveste cAtva timp la Moscova (1595-1597)
In Polonia, el se stabileste, incepand din 1602, in Muntenia ;
egumen al mn'astirii Dealul, uncle a si murit, in 1624, Matei e
autorul a cloud povestiri istorice origin.ale privind Tara RomAneasca
si a slujbelor sfantului Grigore Decapolitul i Sfintei Paraschiva,
ambele avAnd de asemenea leg6tur cu noi. In epoca lui Branco-
veanu, stau la Bucuresti si Iai strhiciti ierarhi greci precum
Dositeiu, patriarhul Ierusalimului, i nepotul i urmasul acestuia
In scaun, Hrisant Notara. Tot la curtea lui BrAncoveanu se afl,
ca predicator , Athanasie, fostul patriarh al Antiohiei; sub

www.dacoromanica.ro
 INFLUENTA RUSA 786

ingrijirea acestuia se tipareste la Snagov, In 1701, Liturghierul

greco-arab, dupa cum sub Ingrijirea i cu cheltuiala lui Auxentie,
fostul mitropolit al Sofiei, se tipareste la Bucuresti Explicarea
serviciul la sfintirea bisericei , In greceste. Nu e cu putinta
a Insira aci pe toti Inaltii ierarhi i cu atat mai putin pe
clericii greci de rang mai mic, care au trait In -pride noastre In
rastimpul cercetat ; numrul lor este foarte mare. Actiunea con-
jugata a acestor clerici pe de o parte, a scolilor pe de alta de
altfel sferele lor de actiune erau secante fac ca in.fluenta greaca
sa rnearga crescAnd: punctul maxim este atins spre sfrsitul epocei
fanariote, In anii 1790-1812. Tocmai aceasta crestere provoaca
bag i reactiunea care se va produce, atat In domeniul cultural
eAt si In cel politic, la In.ceputul veacului al XIX-lea.
In ce priveste influenta rusa, trebue 1nsemnat, In ordine cro-
nologica, momentul, foarte important, din prima perioada, aceea
a lui Matei Basarab i Vasile Lupu. Exponen.tul muntean al acestei
influente este 11113ui cumnatul voevodului, Invatatul boier Udrifte
Neisturel, traducatorul In limba sfnta slavona cum o califica
el Insusi, a Imitatiei lui Isus Hristos . Pentru fiul sau Radu,
Udriste aduce profesor dela Chiev; sub raportul tipariturilor, el
publica la Govora In 1642 o Evanghelie infatatoare scoasa
primenita de pre limba ruseasca pre limba rumneasca . i In
cancelaria voevodului se face sinrtit curentul rusesc: explicatia
sta., In faptul ca vtori logofatul Udriste era, de fapt, condu-
catorul ei. Un rol asemanator joaca In Moldova, In aceeasi vreme,
mitropolitul Varlaam. El se duce la Moscova ca arhimandrit, In
1629, trimis de Miron Voda Barnovski care voia sa-si procure de
acolo icoane pentru ctitoriile sale. Mai tarziu, In 1637, ajuns p5.stor
sufletesc al Moldovei, Varlaam serie Tarului, aratnd ea a tradus
si are gata de tipar cartea Sf. Calist, cuvAntarile la Sf. Evan-
ghelie, ca s'o ceteasca preotii In biserica,spre Invatatura Romnilor
credinciosi cere totdeodata ajutorul spre a o putea tip ari ;
nu cun.oastem ce raspuns i s'a dat. Dar chiar daca el a fost negativ,
un fapt e sigur: In cursul veacului al XVII-lea, tiparul romanesc
are strnse legaturi cu cel din Rusia. Reintroducerea lui In Munte-
nia, sub Matei Basarab ca i introducerea lui In Moldova, sub
Vasile Lupu, se face cu ajutorul mitropolitului Chievului Petru
Movild (vezi mai jos, p. 895). Dupa ce tipografia moldoveneasca
22

www.dacoromanica.ro
786 VIEATA CULTURALA

se vlesfiinteaz, instalarea alteia n.ou, sub Gheorghe Duca (1679)

se lace iar'i Cu ajutorul patriarhului Moscovei loachim. 0 suma
de tipografi, In cursul acestui veac, vin. din Ucraina; tot de acolo
vin t)i modele, In ce privete crtile de tiprit, gravurile i orna-
mentele.
In veacul al XVIII-lea, o serie Intreaga de inalti ierarhi romni
au legatur. cu Rusia 0 sunt influentati de noua viatei monahalei
de acolo. Inceputul 11 face Pahomie, egumenul de Neamt, care
prin 1703-1704, se duce la Chiev, atras de faima clugrului
Dimitrie de Rostov din mnstirea Pecerska, Intemeietorul noii
vieti monahale amintite. Dupi ce st lan.g6 Dimitrie cativa ani,
Insotindu-I chiar In cAltoriile de propovduire, se Intoarce In
tar, unde Mihai Racovit 11 face episcop de Roman. El introduce
In mnstirile moldovene noile norme ale schivniciei; aduce i.
diferite crti in limba dal* Intre altele, celebra oper a maestrului
su Dirnitrie, o Rostul de aur care s'a rspandit In trile noastre.
Pahomie s'a Intors spre sf'ritul vietii la Chiev, la mnstirea
Pecerska; aci a i. murit, In 1724. Mitropolitul Moldovei, Gheorghe,
urmaul lui Ghedeon care primise pe Tarul Petru cel Mare la
Tutora, aduce i el crti bisericeti din Rusia i an.ume, aa cum
ne arat o 1n.semnare din 24 Dechemvrie 1729, o 12 Mineie mos-
chiceti, cu dou trioade i liturghii canonice, de toate trebile
arhiereti . Mai trziu, In a doua jumatate a veacului al XVIII-lea,
exponenti ai influentii ruseti sunt egumenul dela Putna, Varto-
lomeiu Meizeireanu i egumenul dela Dragomirna, Secul i Neamt,
,Paisie Velicicovski. Cel dinti calatorete In doug rnduri In Rusia,
In 1757 i 1769; aduce de acolo crti, icoane, ocljdii, traduce de
asemenea din rusete texte religioase i. laice ca Itica sau leropo-
litica, dup o editie aprut la Chiev In 1712, apoi calendare,
letopisete, etc. Paisie, ucrainian din Pultava, a stat o bucat de
vreme la mnstirile Poiana Mdnilui i ViirzeireVi din Muntenia
(judetul Rmnicul Srat), apoi a fost la Muntele Athos, In cele
din urm s'a stabilit In mnstirile moldovene pomenite mai sus,
unde a desvoltat o remarcabil activitate, &And o nou inflorire
rnonahismului, potrivit cu InvVtura lui Dimitrie din Rostov.
Ultimul dintre clerici care, In rstimpul cercetat, stabilesc leglura
cu lum.ea ruseasc, este Mihail Strilbi(ki, personaj interesant, cu
0 activitate complex: traductor, tipograf, gravor, administrator
Itt

www.dacoromanica.ro
 ISTORIO GRAFIA 787

bisericesc, el ja, la un moment dat, in 1789, pomposul titlu

de <<protopopul Moldovei, Munteniei i Basarabiei . I se dato-
resc o serie de tiparituri bisericeti i laice, la Iai, Dubasari i
Movilau.
Mult mai putin Insemnata a fost, in domeniul cultural, influ-
enta turceasc. Ea se manifest numai In arta .1 anume In special
In arhitectura in felul cum se construesc unele pa.rti ale
locuintelor boiereti (sacnacsiul !) i In mobilierul acestora, apoi
in constructia hanurilor, cimelelor i havuzelor.
Isteriegratia. Dintre operile originale alcatuite in rastimpul
1601-1821, locul cel dinti 41 ocupa, fara indoiala, cele de caracter
istoric. Ele Intrec cu mult, atilt calitativ cat i cantitativ, pe cele-
lalte. S'au scris, in rastimpul amintit, peste cincizeci de lucrari
originale de acest fel, marea majoritate in proz, cateva
versuri.
Niel una nu s' a tipeirit de catre autorul respectiv; nu se poate
apune c n'ar fi interesat: dovada con.trara o formeaza marele
numr de manuscrise ale lor care au circulat din letopisetul
lui Miron Costin, de Oda, se cunosc pAna acum nu mai putin de
49 de manuscrise, dintre care trei hi limbi straine (latina, greaca
i franceza). Explicatia trebuie cautata mai curnd in faptul ca
autorii se temeau ca, prin publicare, sa nu aiba neplaceri pe deo-
parte cu Turcii, puterea suzeran, pe de alta parte cu descendentii
personagiilor batinae descrise.
In ordinea insemnttii, istorigrafia moldoveana e cea
urmeaza, apoi, la mica distanta, istoriografia munteana, cea tran-
silvaneana venind mult in urma acestor
Istoriografia moldoveanii. In veacul al XV-lea i al XVI-lea,
cronicele sau letopisetelet'arii se scriseser In limba slavei ; in veacul
al XVII-lea apar primele cronici in limba roman& Dupa toate
probabilitatile, acela care a tradus pentru intaia oara vechile
letopisete In romanete i a alcatuit o cronica mergnd pAna la
Vasile Lupu, a fost Eustratie treti logof tit, un boier invatat, cunos-
ea-tor al limbii greceti i caruia i se datorete i intocmirea Pra-
vilelor Imprtefti, tiparite la Iai, in 1646 (vezi mai sus, p. 593).
Din nefericire, cronica sau letopisetal lui Istratie logofdtul nu
ni s'a pastrat (sau n'a fost Inca descoperit !) cert este numai ca
de el s'au folosit mai 'Mai Grigore Ureche acesta cunotea o

www.dacoromanica.ro
 788 VIEATA CULTU RALA.

redactie mergand numai Oda. la Petru chiopul apoi Simion

Dascalul, care a avut redactia completa, pana la Vasile Lupu,
In sfarsit Ion Neculce care a luat din el o parte a traditiilor ce
figureaza In 0 seamd de cuvinte.
Primul letopiset moldoven.esc In limba romn ajuns pana In
zilele noastre este acela al lui Grigore Ureche f i Simion Dasaul.
Intrebuintam aceasta titulatura deoarece letopisetul lui Grigore
Ureche nu ni s'a pastrat in forma originalii, asa cum a fost scris
de Invatatul boier moldovean, In intervalul dintre Inceputul anului
1643 si Aprilie 1647, ci numai in forma prelucratd, amplificata,
a lu Simion Dasalul, alcatuita Intre 1654 si 1660. 0 separare a
adaoselor lui Simion Dascalul nu e cu putinta, de aceea cronica
trebuie 1nfatisata sub numele amandurora.
Grigore Ureche, fiu al marelui logofat deci, am zice azi, al
primului ministru Nestor Ureche, din vremea lui Aron Tiranul,
a Invatat carte in Polonia, poate la Liov; stia limba latin.a, polona
i vechea slava bisericeasca. Cariera inceput-o, se pare, sub
Miron Vocla Barnowski, cand 11 intalnim, la 20 Dechemvrie 1628,
ca treti logo ft, dregatorie care nu putea fi ocupata decat de un.
carturar i un om de credinta. Sub domnii urmatori, el Inainteaza
pe scara demnitatilor: vel spatar in Noemvrie 1631, Ici pastreaza
aceasta dregatorie si sub Vasile Lupu. La inceputul lui Ianuarie
1643, Grigore Ureche e o vel vornic al trii de jos * ; pentru
ultima oara e pomenit cu acest titlu la 8 Aprilie 1647. Data
mortii nu se stie in mod precis; nu e exclus ca sa fi trait bash' si
dup. 3 Mai 1647, data la care se serie actul de Imparteala a
averii lui.
In ce priveste pe Simion Dascalul, orn de conditie sociala mai
modesta, el pare sa fi fost din Ardeal, poate din Maramures; stia
ungureste, leseste, latineste ci vechea slava.; cunostea amanunte
din viata Ungurilor. A fost identificat i faptul pare probabil
cu Simion Dascalul din satul Rosiaci, care iscaleste 1n.tre martorii
unui zapis la 8 Iulie 1669, si cu Simion. Dascalul din targul
Focsanilor, amin.tit In doua rnduri In anul 1676.
Cronica lui Grigore Ureche i Simion Dascalul povesteste
rstimpul din.tre intemeierea Moldovei ci domnia a doua a lui
Aron Tiranul (1.359-1595); e o lucrare netermin.ata, incheindu-se
printr'un titlu de capitol. Ca izvoare principale ale ei au servit:

www.dacoromanica.ro
 MIRON COSTIN 789

letopise(ul moldovenesc alctuit de Eustratie logonitul, letopisetul

lapse care e dupg.' toate probabilittile cronica polona a lui
Ioachim Bielski, i. letopise(ul latinesc, un izvor, se pare, intern,
scris latinete. La acestea se adaog6 Cateva izvoare secundare
i anume: o cosmografie latinei, cronica lui Al. Guagnin In tradu-
cerea polon a lui Martin Paszkowski, aparut In 1.611, i un
letopisef unguresc, din care s'a scos vestitul capitol De ijderenia
Moldovenilor cuprinzAnd legenda infamant a descendentii RomA-
nilor din tAlhari. Ultimele doua izvoare au fost utilizate numai
de Simion Dasalul, al c6rui simt patriotic, era, dup: cum se
vede, redus. Din potriv6, Grigore Ureche este patriot, dar i om
de partid.
Cronica lui Grigore Ureche i Simion Dascalul nu este numai
cea dinttii cronicei originalei in liniba romeinei, din ate cun.oatem
astbi; ea cuprinde i prima afirmare rormineascei despre unitatea
neamului nostru fi originea lui latimi. In Predoslovia desalearii
a Trii Moldovei citim: Noi aflAm c5. Moldova s'au desclecat
mai pre urni i. Muntenii mai dintai, meicar c s'au tras d,ela un
izvor, Muntenii nti iar Moldovenii mai pre urma . Iar In alt loe:
Rom'anii ati se afl 16cuitori la tara Ungureasca i la Ardeal
i la Maramure, dela un loc stint cu Moldovenii ci toti dela Rim
se trag . Tema va fi reluat i amplificata de Miron Costin.
Ca izvor istoric, cronica lui Grigore Ureche i. Simion DascMul
prezin.t Insematate mai ales pentru epoca 1574-1595; pentru
acest interval ea formeaz6 singura povestire cunoscut azi i se
in.temeiag pe tradifia raid transmis6 lui Grigore Ureche de tatal
sau Nestor.
Adaosele pe care le face cronicei, Intre 1660-1667, un Misail
Ceilugeirul, adaose In bun6 parte de caracter bisericesc, n'au valoare
istoric6; ele sunt, mai toate, rezultatul unor confuzii sau informatii
greite.
Miron Costin, cel mai mare din.tre cronicarii romni, s'a n'a'scut
In 1633, ca fiu al vel hatmanului, apoi vel postelnicului Iancu
Costin. Refugiat in Polonia, din cauza luptelor politice, Iancu
trimite pe fiul su la colegiul iezuit din Bar ; aci Miron Invat
temeinic latinete i. leete. Intors In .tar5.* spre sralitul domniei
iui Vasile Lupu, el face o frumoasa carier5., ajungAnd, in cele din
urnf, vel logof6t, aa dar al doilea personal dupa domn (vezi

www.dacoromanica.ro
790 VIEATA CULTURALA

fig. 54).ef al partidului polon, Miron intra in conflict cu Constan-

tin Cantemir (1685-1693); acesta, descoperind un complot la care
. 240.1-7.
1- Zitz' ky/P ', 7,1(i&IThe
.-
...
....
.
.. l , Jit..,..tt . ,
',4.?.,.? fit lvdt--1 . _. .

"? ,..-.% .. , - ,./ _ /11.p,

i1 AO:r. tia en. e ir ef 7 :SIAM 1,111.31,,,I R, .,./. .,,,. - (2- 0,0 .,,,
,? ; P` <",# Al_ie
',J.! ,,V7f,,,,p, I,.
(, ...., ' S.' d'. m c-. --P'
.me, ,4, s'.'7dry., I, n at . Mel c,..,...i. r icit..74 '61.4411TINME ,.

`I P d I p P i744 (.- ,-,u ,P

4?
,
."F,
A_frel
b tif......010.4i inarryn namf fort me!, 074 1:74 .,,....m, .
C-''' 10' J- ti N
1
el, .41
, 7. +.1- ..fri rt..trto le e..f,00, p",!,-,r T......4.11.4 'iv-30114,44 yolfiver fir:74447ft
RI J
, kb k
Fl, , It+.
c-cruptrf fa,
m'c''''' A-
,.. t -
- A-r.,P n t/ . .....14.1pf t ',II*4
" ,4:3-0 r ,1:44,,,,,,
A. i 5-
'
7,,L.. t'SLI

J " Al,
JN:- , ., L.

...Inv iy./Arrirp f it inviii 0, .potanne..:jft ite ( ,1;.ir mimilh2.

4 V ,I, x,
4,r-1/4
,;nr,j, re e fa,:f rt (Yetr r tc d,,.1441,1, ,urtti.41 fgr'''',A,' idnyhtly
"'
7.1ri ?A61,Ar.i'
. AY fr, yeti in, .. A,. It Mlle sr.P .44 iijn4
: c4-. '''' ,f4q,,,,q,k,
P irk Z2d
e u .! ,-
c_ .' ' 11-
,.,- i ,.(76 j filet-4-n
' . 11.17.AM . j, qr.) dn. 44 os, Tfiget i neto7inonr(h.v..7,4( _Arlin (47,
. 0i ,.., ,- P u kl. J AZ x1 2-J
,. u i r:. fmr, /NA 7N,114 taAc. 4,4 .oro 4,1,4 'net,0%, ;:,,,,r. C. Ast)tilloste,
J,..,..
-I, P.._..,c .ir . 4.-
,.,..,, )2,,,,,41 Xo tom, ..,.
Auk Al o711,5. r .74 teCs 1 ty ,a4V ,b, .
.., , 6 b. ,..1 /''' ...2- l'c' F 4* al21
ayofrri frret TrI/e4+
...'
p mg Tx, r.15 ,4 6,1 jyyt ci ,,,j'A ,,,,,r, ja,.
n',. ,-1
141'
o t i r,,,o1.,o,".. ....., ,mfrilley21.4)kit II r7/444.1 .......1
,,",A vev il f....Cci 2, ra f layrd
.0 ,
.., . - -,' i- r, 16., ,i' (1 , //k
- ll

r2

Fig. 54. Act autograf din 30 Septemvrie 1668 prin care a Miron Costin vel
dvornic al Tarn de jos cumpira o parte din satul Micliusani, pe Prut, In tinutul
Iasilor, dela Apostol Voroavi, glnerele lui Carp s i altii, Cu spatruzeci de let
batuti a. Jos, In stanga, iscAlitura: Miron vel vor(nic) iscal s. (Biblioteca Acade-
mid Routine, sectia manuscrise).

participase Velicico Costin, nu insii i Miron, fiind pe deasupra

atAtat de adversarii politici i personali ai Costinetilor, (Mu

www.dacoromanica.ro
 MIRON COSTIN 791

ordin s'a fie executati amandoi fratii. Sentina se aduse la Impli-

nire in Imprejurari dramatice: luat de langa sicriul sotiei sale, la
tail, la Barboci, Miron fu dus pana In targul Romanului i aci,
sosind o nou confirmare a poruncii domnecti, i se taie capul
(Dechemvrie 1691). Avea 58 de ani.
Opera istorica a lui Miron Costin se alcatuiecte dinteo lucrare
asupra originei noastre latine, purtand titlul sugestiv: De neamul
Moldovenilor, din ce (aril au iefit strdmofii tor, apoi din Letopiseful
Tdrii Moldovei 0 din cloud scrieri in limba polond, una In proza,
alta In versuri. Cea mai de seama dintre lucrrile sale este Leto-
Scris In Iaci, In 1675, el povestecte evenimentele dintre
anii 1595 unde se oprise cronica lui Grigore Ureche i Simion
Dasclul i 1661, moartea lui tefaniVa" Lupu. Pentru prima
parte a povestirii, se folosecte de izvoare polone, In special de
cronica episcopului Piasecki (1587-1648) ci de cronicile in versuri
ale lui Otwinowski i Twardowski; pentru partea ultima, de ceea
ce vazuse i auzise el Insuci. Intrebuin-teaza i unele marturii
de caracter arheologic; nu dispretuiecte nici tradifille orale trans,
mise din gen.eratie In generaIie. Letopise-tul a fost tradus: In lati-
nefte, probabil de un tanar boier roman aflat la studii in Polonia;
In grecefte de oatre Alexandru Amiras (lucrul incepe In Februarie
1729, la Iaci) i In fran(uzefte de atre Nicolas Genier, la Ankara,
In 1741.
In De neamul Moldopenilor, Miron Costin, dupa ce combate
ocara basna cu descendenta din talhari, arat originea
latina a poporului nostru, nu numai a Moldovenilor, dar ci a Mun-
tenilor i Ardelenilor. Biruit-a gandul spune marele cronicar
s ma apue de aceasta truda, s5 scot lumii la vedere felul neamului,
din ce izvor i semiatie ant lacuitorii rii noastre Moldovei
Trii Muntenecti ci Romanii din Irile Ungurecti... ea tot un
neam odata descalecall aunt n. i Miron aduce la indeplinire
gandul su, aratand, cu mijloacele ctiintifice ale vremii, cum s'au
luptat Dacii cu Romanii sub 4 Traian, imparatul Ramului*, cum
a fost colonizata Dacia, care e numele neamului nostru, portul
i credinta lui.
De neamul Moldoyenilor ni s'a pastrat in doua redactiuni: una
In cinci capitole, alta In capte, ultimele doua fiind adaose ulterior
de unul din fiii lui Miron, mai probabil Nicolae. Data alcatuirii

www.dacoromanica.ro
792 VIEATA CULTURAL/.

acestei lucrari este nesigura: aunt cercetatori care se pronunta

pentru anii 1.673 1674, altii cred ca a fost scrisa spre sfaritul
vietii, dupa 1685.
Cele dou lucrari In limba polon.5. una In proza, intitulata
Cronica Trii Moldovei ci a Munteniei i fara indicarea datei
la care a fost scrisa, cealalta, In versuri, cu titlul Istorie In versuri
polone despre Moldova fi Tara Romneascei, alcatuita in Polonia,
la Daszow, In Iulie 1684, In urma dorintii regelui Ioan Sobieski,
trateaza aceia tema: originea romana i unitatea poporului roman,
explicarea numelui sau i lntemeierea sau descalecatul celor dou
tari ; la Braila i mai mult In prima decat in cea de a doua, se
adaoga date asupra limbii, religiei, geografiei .1 organizarii admi-
nistrative romneti.
In afara de opera istorica, Miron Costin ne-a lasat i o incercare
de poem filozofic: Viata lumii. Scrisa inainte de 1673, ea des-
volta, in 84 de versuri, tema precaritatii vietii, aidoma unui fir
subtire care se rupe uor. Toate aunt deertaciuni; singura fapta
bun.a d linite i multumire. 4 Predoslovia adic prefata acestui
poem este cel dintdi tratat de versificatie romeineascd, aratan.d ce
sunt stihurile , ce conditii trebuie s Indeplineasca ele. Poemul
Insui a fost scris citim In Predoslovie mai mult sa se
Arada ca poate i in limba noastra a fi acest feliu de scrisoare ce
se chiama stihuri .
Calificativul de cel mai mare cronicar roman.* pe care 1-am
dat lui Miron. Costin se justifica intru totul. El intrunete In opera
sa istorica insuirile corespunzatoare: informatie bogata i variata,
simt superior al obiectivitatii, remarcabil talent literar. Cunotea,
din proprie experienta, asemenea lui Eminescu, intreg pamantul
i neamul romanesc ; strabatuse Ardealul i Muntenia, cunoscuse
pe Maramureeni, vazuse podul lu Traian, la Dunare. Era drept
lu aprecien i .1 judecati: cuvntul pe care-1 rostete, in legatura
cu povestirea razboiului dintre Vasile Lupu i Gheorghe Stefan:
nimica nu stria' credinta celor ce scriu leatopisetele, ca ftaria,
cand veghe voea unuia i pogoara lucrul cu hula' altuia , el 1-a
i aplicat. In sfarit, tie s inftieze cu talent, inteo limba plina
de miez, colorata i armonioasa, oameni i intmplari. O seama
din portretele sale, acela al lui Gheorghe Stefan, al lui Stefan para.-
labul de Soroca, ale lui Toma, Barnowski, Radu Mihnea, redate

www.dacoromanica.ro
 NICOLAE COSTIN 79

atat de expresiv vi concis, au devenit clasice in literatura roma-

neasca.
hmadele continuatorilor lui Miron Costin. Letopisetail ma-
relui cronicar a fost continuat epigonic de o serie lntreaga de
a izvoade adica de naratiuni istorice cel putin ase la numar
care porn.eau toate dela Dabija "Voda (1661), unde se oprise Miron,
vi mergeau pana spre finele secolului al XVII-lea sau inceputul
celui de al XVIII-lea. Cel mai ln.semnat dintre aceste izvoade
este acela care povestevte rastimpul dintre Dabija vi a doua domnie
a lui An.tioh Cantemir (1661-1705); el a servit ca izvor atat
Cronicii Racovitene atribuite lui Neculai Muste (vezi mai jos)
cat vi lui Neculce. Un alt 4 izvod scris in 1694 de un copist din
anturajul marelui logofat Teodosie Dubau, cuprinde dupa o confuza
predoslovie In versuri vi proza, expunerea, foarte sumara, a domniilor
dela Dabija pana la Constantin Cantemir. Daca un al treilea
izvod cu autor necunoscut se referea la evenimente din
iarn.a anilor 1673-1674, nu vtim in schimb ce rastimp cuprindea
,cel de al patrulea, alcatuit de Vasile Damian., ce-au fost treti
logofat . Al cincilea izvod expune evenimentele din rgstimpul
1678-1711 In mod favorabil boierilor GavrilitA. vi Lupu Costachi,
poate fi deci numit izvodul Costachevtilor . A fost scris, dupa
toate probabilitgtile, de un om de casa al acestora, tefan p'clure,
In 1712. Despre cel de al vaselea izvod n'avem informatii precise.
Utilizate de marile cronici serse in prima jumatate a secolului
al XVIII-lea, 4 izvoadele continuatorilor lui Miron Costin, au
fost scoase din circulatie de acestea, dupa cum letopisetul moldo-
venesc al lui Eustratie logofatul, in diferitele lui redactiuni,
fusese scos de cronica lui Grigore Ureche vi Simion Dascalul, la
cArei alcatuire contribuise in chip Insemnat.
Nicolae Costin, fiul n.ascut pela 1660 al lui Miron, a
invatat intai In Iavi, cu un talentat calugar jezuit, apoi, ca vi fatal
sdu, In Polonia. Multumita acestei invatturi, adaugandu-se .1
faptul ca a luat de sotie pe sora voevodului vi colegului sau de
vcoala, Constantin Duca (1693-1695), el a facut ca i tata-
said o frumoasa carier, ajungand la urma, sub Dimitrie Cante-
mir (1710-1711) vi sub Neculai Mavrocordat (1711-1716), vel
logofat. A murit in Septemvrie 1712, la Ord, unde se dusese ea-0
cercete Ze averea.

www.dacoromanica.ro
794 VIEATA CULTIJRALA

Nicolae Costin 1i pusese in gAnd BA serie un letopiset incepAnd,

dupa moda bizantin, imitata 0 de Poloni, cu facerea lumii
ducAnd povestirea pAna In zilele sale. Dar acest ambitios plan
n'a fost realizat In 1ntregime. El a ajuns cu naratiun.ea pAn la
anul 1601 apoi, cedAnd dorintei lui Neculai Mavrocordat care
voia s'a." vada mai de graba cronica domniilor lui (1709-1710 0
1711-1716), a intrerupt-o 0 a redactat partea privind eveni-
mentele contemporane, intre 14/25 Octombrie 1709 0 7 /18 Octom-
brie 1711. Moartea 1-a surprins In plin lucru, lr sa fi avut timpul
nu &a termine opera planuita, dar nici macar sa transcrie pe curat
partea ultima.
Nicolae Costin este tipul cronicarului erudit. El 10 aduna
tirile din toate izvoarele pe care le cunoate; nu vrea sa-i scape
nimio, i daca, prin aceasta, povestirea devine greoaie, dispro-
portionata, cu digresiunj care, neIntregindu-se organic, supara.
Chiar In capitolul IntAi Pentru ridicarea lumii i pentru impar-
tirea lirnbilor i pentru neamurile oamenilor i desclecarea trilor
sunt citati nu mai putin de 27 de autori romani, greci i evrei, dela
Thales din Milet 0 Homer pAna la Cicero 0 dala Plato 0 Aristo-
teles pAna la Diogene Laertius. Pentru descalecatul dinti, temeiul
11 formeaza scrierea Cu at mai unitara i armonioasl a
parintelui sau ; pentru epoca dela descalecatul al doilea pAna la
Aron Voda, cronica lui Grigore Ureche i Simion Dascalul. La
acestea, Nicolae Costin adaoga toate tirile, interne 0 externe,
pe care le-a putut aduna.
Superioara prin unjtate arhitectonica i caracterul ei de m6r-
turie directa, este povestirea celor dou domnii din anii 1709
1711. Cu rezerve fata de Dimitrie Canternir, total elogioasa fag
de Nicolae Mavrocordat, aceasta povestire, opera unui curtean,
arata totu0 ca Nicolae Costin motenise o parte din talentul
parin,telui sau. In nici un caz ea nu justifica aprecierile atat de
severe pe care le-au formulat unii istorici literari cu privire la
Intreaga sa opera istoriografica.
Tot lui Nicolae Costin i se datorete traducerea din latinete
prelucrarea sub titlul Ceasornicul Domnilor a celebrului
roman spaniol Il libro aureo... de Antonio de Guevara. E
viata romantata a Imparatului filosof Marcu Aureliu, Intretesuta
cu norme 0 sfaturi privind tineretul, familia 0 statul. Limba

www.dacoromanica.ro
 NICOLAE MILE SCU 795

traducerii romaneti e limpede i pstreaza ceva din ritmul frazei

latine.
Nicolae Milescu este primul dintre carturarii romani care
desfaprat o insemnata activitate literara In afara hotarelor.
Nascut in 1636 la Mileti, in tinutul Vasluiului tat-sau era
insa grec din Peloponez el a invatat carte mai intai in tara,
iapoi la coala cea mare din Constan.tinopol. Poliglot, bogat, iu-
_bind fastul, bucur'ndu-se de prietenia voevodului Stefanig Lupu
(1659-1661), era sortit unei rapide ascensiuni; ambitia sa nema-
-surata sfarma Ins acest Inceput plin de fagaduinti i dadu un
alt curs vietii sale. Participand la un complot impotriva dom-
nului i prietenului alti cercetatori cred socotim cu mai
putin. temeiu c impotriva lui Ilia Alexandru (1666-1668)
Milescu fu descoperit i suferi pedeapsa infamanta a aerii ne-
sului , trebuind s renun.te astfel la o cariera politia in Moldova.
Dupa ativa ani In slujba domnului muntean Grigore Ghica
i dui:4 o lunga calatorie in apusul i nordul Europei a stat
i in preajma i in slujba pribeagului Gheorghe Stefan, la Stettin
(1666-1668) el ajunse, in. 1671, prin recomandarea calduroasa a
lui Dositeiu, patriarhul Ierusalimului, ef al corpului de talmaci
sau dragomani de pe langa Consiliul diplomatic (Posolski Pricaz)
din Moscova. In slujba Tarului ramase el apoi pang la moarte,
In 1708.
In activitatea literara a lui Nicolae Milescu, deosebim o prima
faza, in care el serie in romiinefte i o a doua, mult mai lunga,
In care serie In rusefte; intre ambele se situeaza mica sa lucrare
in limba latin intitulata Enchiridion . Scrierile din faza Intai
sunt traducen. In.ceputulil face lstoria despre sfeinta icoanei, Ma-
toare de min.uni, a Maicei Domnului, dela manastirea Neamt,
istorie redactata in 1655, la varsta de 19 ani. E, foarte probabil,
traducerea in romanete a unui text slav pastrat In manastire,
asupra originei bizantin.e a amintitei icoane ; aceasta ar fi fost
trimisa lui Alexan.dru cel Bun de catre imparatul loan Paleologu.
Urmeaza, In 1.661, o Carte ca multe intrebeiri foarte de folos pentru
multe trebi ale credinfei noastre; ea cuprinde traducerea, din gre-
cete, a unei serii de raspunsuri alatuite de Atanasie, patriarhul
Alexandriei, privind credinta cretina. Foarte interesanta e ob-
servatia asupra latinittii noastre, pe care o adaoga. Milescu la

www.dacoromanica.ro
796 VIEATA CULTURALA

rspunsul despre numele lui Dumnezeu: Dumnezeu s zice pre-

limba greceasa teos, iar pre limba leteneasa deus, iar runui-
nefte sii chiamei Dumnezeu, care nume iaste luat dela letinie in ce.
chip fi mai jumeitate de limba rumdneascli luat dela Letini .
Nu ni s'a pstrat nici in original, nici in copie traducerea.
In romnefte, din greceVe, a Vechiului Testament, fcut de Nicolae
Milescu, la Con.stantinopol, pe and era capichehaia a lui Grigore-
Ghica, deci prin anii 1.661-1664. Ea a fost intrebuintat ins
de autorii (fratii Greceanu?) sau autorul muntean al unei noi tra-
ducen, aflate in manuscrisul 4389 al Academiei Romne; in cu-
vntul &are cititori, acest autor, deplngnd faptul c Vechiuli
Testament nu fusese tradus pn atunci, amintegte de un izvod,
scris cu mfina, care l-au fost prepus Nicolae speitariul moldovan,
(lased ci invalat in limba elineasa, care l-au izvodit de pre izvodut
elinesc, ce se-au fost tipeirit la Frangolort... (Frankfurt)); acest
izvod adaog6 el fiind prepus cu mult prip, are ins
gregeli. In sfrgit, tot lui Milescu i se datoregte traducerea atorva
Rugii ciuni de searei, pstrate in codicele miscelaneu ce a apartinut
odirtioara pribeagului Gheorghe Stefan i care se afl azi in bi-
blioteca arhidiecezan din Blaj.
Mica lucrare in latinegte 'ErzetpiaLov sive Stella orien-
talis occidentali splendens... , alatuit la Stokholm in iarna
din 1666-1667, la cererea ambasadorului francez, e o expunere
asupra dogmei transsubstantierii, aga cum o inteleg ortodocgii.
A fost tiprit la Paris, in 1669 gi apoi, Intel) nou ed4ie, in 1704.
In perioada a doua a vietii sale, aceea petrecut in Rusia,
Milescu a alatuit o serie intreag6 de lucrri de caracter istoric,
religios, educativ i filologic; multe dintre ele sunt simple traduceni
gi nu au o valoare deosebit. Cu att mai importante ne apar
in schimb lucreirile originale in legtur cu misiunea sa in China,
efectuat din ordinul Tarului, in rstimpul 4 Martie 1675-1.6
Ianuarie 1678. Aceste lucrAri sunt in numr de trei. E, in primul
ran.d, Itinerarul siberian, cuprinzand jurnalul drumului, dela
Tobolsk land la Peking gi indrdt la Moscova. Milescu descrie
amn.untit, exact gi cu talent locurile i oamenii ; face totdeodat
o hartei a regiunilor strltute. Itinerarul e o adevrat min
de informatii pentru istoric, geograf i etnograf ; dup aprecierea
invtatului englez John Baddeley (Londra 1919), el nu are

www.dacoromanica.ro
 DIMITRIE CANTEMIR 797

pentru Siberia comparalie nu numai in literatura rus, dar

chiar in aceea a lumii. A doua lucrare este Descrierea Chinei, ce-i
fusese cerutO de Ministrul afacerilor striline din Moscova. Cum
in.s4 Milescu nu vOzuse decat o parte din acest 4 celest imperiu ,
aceea situata intre granita siberian5. 0 Peking, pentru rest s'a
folosit de lucrarea jezuitului Martini, Novus Atlas Sinensis,
adaog cAteva capitole noi i foarte numeroase observa-
-tiuni personale. Unul din manuscrisele cele mai mai vechi 0 mai
importante ale Descrierii Chinei se pAstreaz6 la Biblioteca Natio-
n.al din Paris. Cea de a treia lucrare determinat de misiunea In
China e cun.oscut In deob0e sub n.umele ei rusesc de Stateini
Spisok i descrie 1ng.0 aceastO misiune la curtea Imp'O'ratului din
Peking. Nu exist panO asazi, o edifie completa', in romkte0e,
a operelor Sptarului; realizarea ei este o datorie a forurilor noastre
culturale; ea va fi 0 un omagiu adus uneia din min.tile cele mai
luminate pe care le-a dat poporul dela Dunre i Carpati.
Aceleia0 categorii a marilor crturari cari ne-au fOcut cu-
noscuti, prin scrierile lor, peste hotare, apartine i Dimitrie Can-
temir; viata lui prezint de altfel, un oarecare paralelism cu viata
lui Milescu.
Fiu al voevodului Constantin Cantemir, Dimitrie, nOscut la
26 Octomvrie st. v. 1673, a InvOtat intAi In Moldova, avAnd ca
dascal pe doctul calugOr cretan Ieremia Cacavela. Trimis apoi
la Constantinopol, chez'60e & pArintele sOu nu va trece de partea
cre0ini1or era vremea unor astfel de conversiuni tnOrul
beizadea Ii imbog5ti cuno0inte1e, luAnd lecii cu profesorii cei
mai de seamd ai Stambulului cre0ini i turci ; InvT6 apoi
limbile turcO, persanA, arab4 i italiang tia de acasa greaca
0 slava veche; Ii creig, in sfar0t, numeroase 0 importante re-
latii, gra-tie mintii sale agere, talentului sOu muzical remarcabil
farmecului personal n.eobinuit cu care era Inzestrat. Reedinta
sa din Istambul avea un minunat palat la Ortakii, cumpsrat
In 1692 0 mai tOrziu, dup 1700, un al doilea pe colina Sangiakdar
Jokuvz, deasupra Cornului de Aur, dela socrul sOu Serban Canta-
cuzino deveni In curnd centrul vietii intelectuale i mondene
a capitalei turceti. Meghistanii Portii socoteau pe Dimitrie Can-
temir complect devotat impOrAtiei; de aceea, cAnd fu vorba de
de a supraveghea pe diplomatul Brancoveariu i eventual

www.dacoromanica.ro
798 VIEATA CIJLTURALA

de a-1 prinde, alegerea se opri in mod firesc asupra lui. Dimitrie cu-
nostea ins, din experienta celor cloud' decenii petrecute pe t6r-
murile. Bosforului i racilele adnci care minau ImpArAtia; vAzuse,
fiind In suita marelui Vizir, dezastrul dela Zenta (1697); Isi Inchi-
puia deci eh' sfrsitul st6pAnirii otoman.e se apropie si spera ca,
atturandu-se crestinilor, s6-si poat rotunji hotarele, prin ocupa-
rea raielelor turcesti dela Dunre si Mare, si statornicease
dinastia In Moldova. Asa se explie dece, atunci and izbucni
razboiul intre Rusi si Turci, el, In loe s" execute planul initial
de prindere a lui Brncoveanu, trecu de partea lui Petru cel Mare.
LUpta nenorocit dela Stanilesti (1711) puse cap't nu numai nd-
dejdilor sale, dar i domniei. Insotind pe Tar, trecu el Nistrul
In Rusia si acolo ramase pn" la moarte (1723, Septemvrie 1 stil
vechi). Marele Eau aliat li dklu mosii intinse 50 de sate cu 15.000
de oameni numi consilier intim f5.cea parte din consiliul de
trei. si-i ar6ta tot timpul o deosebit pretaire.
Activitatea literar a lui Dimitrie Cantemir cuprinde, ca
aceea a lui Milescu, dou6 faze: prima, mai putin insemnat, pAnd
la plecarea In Rusia, cea de a doua, esential, dup stabilirea
sa In aceasta tail. Din prima fag dateag unele incercAri filoso-
fice, # Divanul 41storiu Inceputul 11 face un mic
tratat de logicti, primul la noi, intitulat oCompendiolum universae
logices institutionis, In latineste. Ii urmeaz, tot In latineste, un
elogiu un encomium, cum se spunea atunci adus medicului
si filosofului belgian Van Helmont (1577-1.644), a &Anti oper5.,
antiscolastick asupra constitutiei materiei si facerii lumii, era
discutat nu numai In Occident dar si In Orient, in cercurile con-
stantinopolitane. Mai tarziu Cantemir va alatui, plecAnd tot
dela sistemul lui Van Helmont, o alta lucrare filosofic6 sub im-
puniitorul titlu: o Sacrosanctae scientiae'indepingibile imago. Aceste
Incerc6ri filosofice, autorul nu le-a tiparit ; a tip4rit Ins, In schimb,
o Divanul sau gdlceava inteleptului culumea sau giudetul sufletului
cu trupul . Este o oper6 de tinerete, o compilatie filosofico-teo-
logick argAnd superioritatea spiritului asupra materiei; are o
sintax6 nenatural, cu intercalri nefiresti, care face lectura grea,
obositoare. S'a sfarsit de tip6rit In Iasi, la 30 August 1698, In ro-
mneste si greceste, pe &And domnea fratele sau Antioh Cantemir
cruia i se dedic6, de altfel, cartea. Mult mai Insemnat, si ca va-

www.dacoromanica.ro
 DIMITRIE CANTEMIR 799

loare literar i ca substa41, este 4 Istoria ierograficti En dooaspra-

prazece par0 imparOta, afijderea cu 760 de sententii frumos im-
podobita . Alctuit Intre Mai 1704 i Octomvrie 1705, ea Ina-
tieaza alegoric societatea romneasc din vremea sa, In special
lupta i intrigile dintre Cantemireti deoparte, Constantin. BrAnco-
veanu i Cantacuzino de alta. Personagiile au nume de animale
aa de pilda, corbul Inchipuie pe voevodul mun.tean, mreana pe
fiica acestuia Maria, camila pe Mihai Racovit.; pentru identifi-
carea lor, se intrebuinteaza iruri de cifre, fiecAreia din acestea
corespunzndu-i o liter; de aci i numele de u Istorie ierogli-
fic6 . Sententiile redau, ateodat In form lapidar, cuge-
reflexiuni i proverbe; unele constituie excelente 4 MOttO
In faza a doua a activit4ii sale de scriitor, accentul a cazut
pe lucrarile de caracter istoric; ele i-au adus faima de mare In.vdtat
i. au f but ca numele su BA fie cunoscut In Intreg Apusul. Mate-
rialul pentru unele din aceste lucrri, Cantemir a Inceput sa-1
strng6 de timpuriu, Inch' de pe cnd studia la Constantinopol;
la redactare n'a pgit Ing cleat dup ce s'a stabilit In Rusia.
A scris aci In latinete, dup 1.714 i Inainte de 1716, biografia
printelui s.u: Vita Constantini Cantemyrii. E o lucrare de ca-
racter panegiric, cu defectele inerente genului i cu unele inad-
vertente cronologice; nici afirm4ia despre originea ttrasca a
familiei nu e convingltoare. Tradus In rusete, aceasta biografie
s'a tiprit la Moscova In 1783.
Ca s rspunda un.ui deziderat al Academiei din Berlin care-1
proclamase membru al ei (11 Iulie 171.4) alcatuiete Dimitrie Can-
temir tot In latinete, lucrarea eDescriptio Moldaviaer, Insotind-o
de o hart foarte amnun.tit a tdrii. Terminat In 1716, pe and
domnea Mihai Racovit, aceast opera e o adevratd enciclopedie
a Moldovei, descriind-o sub raportul fizic, administrativ, politic,
militar, economic, social, al obiceiurilor, religiei i al limbii. Nici
aci nu lipsesc unele inexactitAi i chiar unele naivit4; aa
de pild tirea c apa Prutului e cu 30% mai wail decAt a celor-
lalte ruri ; privit In genere Ins i Inland seam i de harta
aceast are nu mai puIin de 978 de elemente, din.tre care 654
de sate i 182 de ape o putem considera drept una din cele
mai valoroase scrieri ale trecutului nostru; ea a i avut o circu-
iatie european. A fost tradus In nemtefte i tipdrit In 2 editii
23

www.dacoromanica.ro
800 VIEATA CULTURALA

(1769 0 1771), apoi in ruseve si tipArita la Moscova (1789) In srarsit

In greceste, In 1819. Prima traducere in romAneste s'a tip'rit In
1823, ultima in 1935; nici una nu red in chip absolut fidel textul
latin. Dar opera care s'a bucurat de cea mai mare pretuire din
partea lumii intelectuale europene si care a avut i cea mai mare
circulatie a fost, fara indoial, Historia incrementorum atque decre-
mentorum Aulae Othomanicae sau in traducerea inssi a autorului,
Istoria pentru creafterea ci descreayterea cur(ii aliosmeinefti. Scris.
In latineste, In diferite epoci ultimul fapt povestit incidental,
bite notd, e din 1716 ea cuprinde istoria turceasa dela Soli-
man sah, tatl zice Cantemir al lui Ertogrul (1214) Oa la
inapoierea lui Petru cel Mare in Rusia, dupg In.frangerea dela
Stnileti (1711). Momentul culmin.an.t al cresterii este cucerirea
Camenitei (1672); dup aceea vine scdderea. Ideea aceasta a evo-
lutiei progresive si regresive era In atmosfera stiintific a vremii ;
au intrebuin.tat-o, dupa Cantemir, i contele Marsigli (1732) i
Montesquieu (1734), in titlurile operelor lor de cApetenie. Daca
textul latin. al Istoriei cresterii i descresterii Curtii Otomane
nu s'a publicat nici pan azi, au aparut, in schimb, dou editii
ale traducerii engleze (1734 si 1756), alte dou ale traducerii
franceze (ambele in 1743), o editie a traducerii germane (1745)
si una a celei romnesti (1876-1878). S'a tradus si in ruseste,
fa'ra a se tipari. Tot in legaturd cu Poarta Otomana a mai alcguit
Dimitrie Cantemir, in latinete, lucrarea intitulat s De statu
politico aulae othomanicae >> ; man.uscrisul ei s'a pierdut ins cu pri-
lejul expeditiei In Persia, inteun naufragiu din Marea Caspic6
(1722). Cu prilejul aceleasi expeditii a scris el un Catehism persan
si diverse fragmente privind tecutul Persiei si unele regiuni
ale ei.
Cantemir plnuise s infatiseze istoria poporului roman.esc, de
pretutindeni, in cloud tomuri : primul incepand cu vremile
cele mai vechi pand la descalecatul lui Drago Vod si al lui
4 Radu Vod Negrul ; cel de al doilea, dela aceste descAlecaturi
'Ana la vremile noastre . Imprejurrile nu i-au ingAduit in.s
nici 86 termine lucrarea n'a scris decat primul tom nici
s'o tipareasc. Dar ci asa, neterminat, Hronicul vechimei a Romano-
Moldo-Vlahilor este o adevrata demonstratie bine inteles cu
mijloacele stiintifice ale vremii a celor dou idei care au for-

www.dacoromanica.ro
 AXINTE URICARUL 801

mat apoi temelia istoriografiei romaneti moderne: romanitatea

noastr if.i continuitatea nostr'. Ele sunt desbatute sau numai
atinse in treizeci de pasagii din Hronic. Nu ni s'a pastrat textul
latin al acestei opere; traducerea romaneasca, Mouth' de Insusi
Cantemir, s'a inceput la Petersburg, in 1.717, si s'a tiparit pentru
prima ()ail, la Iasi, 1I1 1835-6.
Ultima lucrare a lui Cantemir in legatura cu noi a fost e Istoria
Cantacuzinilor f i a Brcincoveanului. Seris. In romnete dupa
1718 cuprinde pasagii Intregi din lucrarea italianului Del Chiaro
aparuta In acest an ea Infatieaza, pe scurt, rastimpul dintre
execulia postelnicului Constantin Cantacuzino i pribegia soliei
voevodului stefan Cantacuzino. A fost tradusa in ruseste r}i in
nernIete; aromanul Ioan. Zavira din Siatistea a tradus-o In greaca
moderna i a tiparit-o In 1795.
Cu aceasta, tabloul activitatii culturale a lui Dimitrie Can.temir
nu e complet Inca; pentru a-1 desaviri, trebuie sa amintim de
lucrarile sale teologice, dintre care una, intitulata sli Cartea sistemei
sau despre starea religiunei mahometano), a fost tiparita in ruseste
la Petersburg, in 1722; trebuie sa amintim si de lucrrile sale
asupra muzicii turcefti, Cantemir fiind si descoperitorul unui
sistem nou de notatie muzicala; trebuie, in sfarit, sa amintim
de desenele i picturile sale, dintre care o parte poate portretele
care impodobesc traducerea engleza a Istoriei Imperiului Otoman
se pastrau In 1735 la Academia de tiinte din Petersburg. A fost
o personalitate foarte complexa, dintre cele mai puternice pe care
le-a dat neamul nostru; minte cuprinzatoare, curiozitate n.esfarita,
talent multiplu, Can.temir poate fi socotit nu numai ca primul
nostru istoric, in acceptiunea moderna a. termenului, dar i ea
unul dintre cei dintai enciclopediti europeni; pe buna dreptate,
numele sau sta inscris alaturi de acele vestite ale umanitatii pe
zidul de piatra al bibliotecii Sainte-Genevive din Paris.
Axinte Uricariul. In afara de Dimitrie Cantemir, domnul
care s'a aratat mai grijuliu de judecata posteritatii a fost Nicolae
Mavrocordat. El a pus, In scaun fiind, sa se alcatuiasca cronica
domniilor lui. Pen.tru cea dint& din Moldova, rolul acesta 1-a
avut Nicolae Costin (vezi mai sus, p. 793 ); pentru cea de a
doua, Axinte Uricarul; In Muntenia, ambele domnii (1716 si 1719
1730) au fost descrise de Rada Popescu (vezi mai jos, p. 816).
23 *

www.dacoromanica.ro
802 VIEATA CULTURAL/I

Dar in afar de aceasta preocupare interesat, Nicolae Mavro-

cordat a fost 0 un pretuitor al istoriografiei pentru ea 111E40.
Deaceea, el a dispus, iar60 pentru ambele tri, transcrierea in
continuare a cronicelor anterioare, spre a forma un singar corp.
Operatiunea i-a reven.it tot lui Axinte Uricarul.
De origine modest, r'zeasc, din Scanteia Vasluiului, acest
function.ar al cancelariei domne0i 0 subaltern al lui Nicolae
Costin, cruia-i poart admiratie, a inceput s serie, potrivit
porun.cii, dup ce se impliniser trei ani din domnia cea de a doua
a lui Nicolae Mavrocordat, aa dar dui:a 6 Octomvrie 1714. El
poveste0e detailat 0 documentat evenimentele cuprinse intre 25
Dechemvrie st. v. 1710 0 22 Ianuarie st. v. 1716. Voevodul e
prezentat, evident, in lumina cea mai favorabil; stilul este pia-
cut, smltat cu neologisme apusene 0 cu turcisme; uneori face
apel 0 la locutii populare sau proverbe.
In corpul de cronici pe care-1 a1ctuie0e corp cuprins in
manuscrisele 2591 0 5367 ale Academiei Romne Axinte nu
s'a mrginit Sing numai la transcrierea simpl a textelor ante-
rioare, ci a adaos 0 unele informatii proprii cptate din hri-
soave, manuscrise sau dela boieri btrni, cum Bunt acelea refe-
ritoare la fiii lui Roman. I, in Moldova, sau la domniile lui Mihnea
al III-lea, Gheorghe 0 Grigore Ghica, in Muntenia.
Cronica lui Nicolae Chiparissa, Cronica Racovipanti fi Cro-
nica tradusei de Alexandru Amiras. Cea dinti cronic6 in limba
greacel privind istoria Moldovei este aceea alatuit de Nicolae
Chiparissa, sub titlul: o Povestirea celor intdmplate in Moldova in
anal 1716, in a treia domnie a prea indlfatului... domn... Ioan
Mihai Racovip Voevod v. Ea cuprinde descrierea amnun%it a
luptelor i biruintelor repurtate in 1716-1717 impotriva cAta-
n.elor adic. a Nemtilor. E o cronicd de caracter oficial, ludand
mult pe domn 0 mai ales pe postelnicul acestuia Constantin.
Ipsilanti. Textul grecesc a fost tradus inca in veacul al XVIII-lea
In romkn.ete; aceast traducere veche, pstrat in ms. 157 al
Academiei Romne, e superioard traducerilor moderne.
Koglniceanu 0 Blcescu au publicat o cronic6 povestind
evenimentele din Moldova intre 1661 0 1729; unul din manus-
crisele folosite se datoteqte copistului Nicolae Muste, o star diac
de divan , adica fcnd parte dintre scriitorii o blrani sau

www.dacoromanica.ro
 CRONICA RACOVITEANA. 803

calificati ai cancelariei. Autorul cronicei n.'a fost identificat lila;

el este, dup6 toate probabilitAtile, unul din boierii voevodului
Mihai Racovit4; domnia acestuia e povestit amnuntit Cu
r;4.1

simpatie. Deaceea, In lipsa numelui autorului, cronicei i se apune

Indeobte Cronica Racoviteand . Pen.tru prima parte a povestirii,
redactat prin. 1719-1720, autorul s'a folosit de Letopisetul Pi rii
M oldovei dintre 1661 1705 (vezi mai sus, p. 793) pe care, cu
modificri, II reproduce aproape In lntregime. Pentru rest, re-
dactat dup 1723, paralel cu evenimentele, au fost puse la con-
tributie amintirile personale, eventual qi ale celorlalti boieri.
O alt cronic povestind acelaq rstimp: 1661-1729 ulti-
mile rnduri relatand foarte pe scurt sfritul domniei lu Gri-
gore Ghica: 1729-1733, sunt un adaos ulterior a inceput a
fi tradusd In grecete din ordin domn.esc, In Iai, la anul 1729,
Februarie de catre biv vel sulgerul Alexandru Amiras din
Smyrna. Acum Mihai Racovit, In ultima sa domnie, e criticat;
In schimb se laud initiatorul alctuirii cronicei fti a traducerii
ei, Grigore Ghica (1726-1733), acest domn vrednic de venicil
pomenire >>. Si autorul acestei cronici e necunoscut; n'ar fi exclus
ca el s fie dhiar traductorul Amiras; stilul arat totui mai
degrab un pmantean deat un grec. Ca i In cronica racovi-
tean, deosebim qi aici dou prti: o prima parte, pnl la domnia
a doua a lui Duculet (1661-1703); ea cuprinde unul din izvoa-
dele ce continuau pe Miron Costin, cu informatii noi, precise qi
ample, asupra rscoalei lui 1-Incu fli Durac, din 1671-1672 (vezi
vol. III, editia a doua, p. 140-142) precum i. asupra prinderii
lui Gheorghe Duca la Domneti (4 Ianuarie 1684); o a doua parte,
finar', (1703-1729), se datorete autorului, cine va fi fost el,
biv vel sulgerul Amiras sau alt boier. Alctuirea acestei cronici
a avut loe in intervalul Iulie 1725fin.ele lui 1729, cnd se ter-
min6 traducerea In grecete. Aceast traducere, pstrat Inteun
manuscris al Bibliotecii Nationale din Paris, a fost, la rindu-i,
tradus In frantuzete de Nicolae Genier, la Ankara, In 1741.
Intre Cronica Racovitean i aceea tradus de Amiras sunt
o sum de asernnri; In genere, povestirea ultimei e mult mai
rezumat.
Tot lui Amiras i se datorete qi o Istorie autentica a celor
5 ani i 3 luni petrecuti de Carol al XII-lea, regele Suediei, in

www.dacoromanica.ro
804 VIEATA CULTURALA

[Furcia, cea mai mare parte la Varnita, lAnga Tighina; In acest

.rastimp, Amiras i-a servit de interpret; originalul grec al
nu e cunoscut pan acum; ni s'a pastrat Irma o traducere
italiana continuata a ei, in Biblioteca Arhivelor din Viena. Poves,
,tirea lui Amiras reda punctul de vedere suedez. Cel turcesc se
gasegte exprimat trite lucrare similara, aceea a grecului Afen-
duli clucerul, reprezentantul lui Brancoveanu pe lang Paga de
Tighina. Opera lui, scrisa tot in grecegte i intitulata Istoria
partiald a celor Intilmplate regelui suedez Carol cuprinde rastimpul
Ianuarie 1711Octomvrie 1714 gi e mai mult o culegere de do-
cumente oficiale &cat o expunere a evenimen.telor.
loan Neculce s'a nascut in 1672 ca fiu al sulgerului, apoi via-
tierului Ianaki Neculce; prin maica-sa Alexandra, poreclita
,fMuta era descendent direct din Cantacuzini. Dupa ce Ad,
.copil orfan fiind, patru ani in Muntenia, dus de bunica-sa vis-
gerniceasca Iordachioaia , de raid Legilor (era vremea ra-
loaelor dintre Poloni i Turci), el se intoarce in Moldova gi-gi
incepe cariera boiereasca sub Duculet, in 1693, ca postelnicel.
Vataf de aprozi sub Antioh Cantemir In 1699, apoi vel aga, Ne-
culce ajunge la a doua doranie a acestuia, In 1705, vel sulger
apoi ve! spatar. Aceasta ultima dregatorie o pastreaza gi sub
Dimitrie Cantemir, cand devine cel mai influent boier al divanu-
lui. Dupa InIrtingerea dela Stanilegti, la care participa In cali-
tate de hatman &lic de comandan.t al ogtirii, el Ii insotegte
domnul In pribegie, stand in preajma acestuia, in Rusia, doi am.
Trece apoi In Polonia, unde abovegte alti gapte, pentru ca sa se
Feintoarck in sfargit, In 1719, Mdarat acasa. Ii reia
ir domnul urmator Grigore Ghica 11 face vel vornic al tarii de
sus. Spre sfargitul vietii, in 1741, Constantin Mavrocordat 1-a
numit judecator inalt, in Iai, cu leafa lunara. A murit in cursul
anului 1745, dupa 25 Februarie;. la 12 Ianuarie 1746, fiul
Jlie 11 arata ca raposat (vezi gi fig. 55).
loan. Neculce este autorul uneia din cele mai 1nsemnate rea-
lizari istoriografice i literare romanegti; se poate spune,
exagerare, ca. letopisetul su, Impreuna cu acela al lui Miron
Costin In Moldova gi al lui Radu Pope scu in Muntenia, repre-
zinta cele trei capod'opete ale genului la noi. A Inceput s redac-
tezp la batranete, ca biv vel vornic, arid 1mplinise 60 de ani;

www.dacoromanica.ro
 JOAN NECIJLCE 805

prima indicaVe sigurd In acest sens se referd la anul 1733, ultima

la un eveniment dela mijlocul anului 1744 (numirea lui Constan-
-
tl-'11L1,:e4 4. VuLTri :.rcue-iF

444 pi;"iiir.ii
;pyr.
1.;

rut
CI) 0.404, tt/ 114 e

-r /4,44:7"C\reAue4r n( r.

rfln 7Anu 4

Fig. 55. Autograf al WI Ion Neculae. Ultimul and de Jos e isc.111-

tura lul: Ion blv. vel batman . (Academia Romani, sectia manu-
scrise).

tin Mavrocordat ca domn al Munteniei). Redactarea istoriei din

ultimii 11 am s'a fdcut deci progresiv, paralel cu evenimen-
tele.

www.dacoromanica.ro
806 VIEATA CULTURALA

Letopisepil Moldovei cuprinde rastimpul dintre 1661

1nceputul domniei lui Eustratie Dabija Bi 1743 mazilirea lui
Constantin Mavrocordat; ultimul fapt amintit, din 1744, se re-
fell, cum am aratat, la istoria munteana. Ca izvoare, Neculce
afirma ca s'a folosit, pan..' la domnia lui Duca Voda ce! batrn.
(1678-1684) de o niBte izvoade ce am aflat la unii i altii (vezi
mai sus p. 793) Bi din auzitele celor batrani boieri ; de acolo
inainte, am scris singur dintru a mea Btiinta cate s'au tamplat
de au fost in viata mea . Observ lug ca la sfarBitul domniei lui
Gheorghe Duca, Neculce n'avea deck 12 ani ! Oricum, partea
cea mai mare a letopisetului poarta pecetea martorului ocular.
DeBi amestecat direct in evenimentele pe care le povestete, el
cauta BA pastreze totuBi obiectivitatea. SA nu ganditi se
adreseaz el cititorilor ca doara, pe voia cuiva sau In pizma
cuiva... s'au scris ci, intru adevar . De fapt, in genere, el
reuBeSte sa fie impartial; pe alocuri Ina' se vede partizanul
boierul; in acele locuri, seninatatea ri bonomia sunt numai apa-
rente. Fat.' de o singura categorie nu-vi poate stavili Neculce
resentimentul i chiar indign.area: fata. de Greci sau, mai bine zis
fata de dregdtorii greci, concurentii la posturi, deci la on.oruri
venituri, ai boierilor pamanteni.
Valoarea Letopisetului ca izvor istoric e remarcabila pen-
tru epoca dela 1.685 inainte: o suma de fapte i detalii le aflam
numai la el; In special, povestirea sa e pretioasa pen.tru domnia
lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), apoi pentru domnia lui Mihai
Racovita (1716-1723) Bi cele urmatoare.
Dar Bi mai mare este valoarea iterar a Letopisetului. Ne-
culce e un scriitor de mare talent. Are darul observatiei, Btie sa
redea, in cateva trasaturi caracteristice, oameni i ImprejurOri;
portretele sale sunt, pe drept cuvant, clasice. lata, de pilda, pe
acela al lui Constantin Cantemir -c.roevod: carte nu Btia, ce nu-
mai isc'litura invatase de o ram; practica buna avea; la vo-
roava era san.atos; manca bine i .bea bine. Semn.e multe avea
pe trup dela razboaie, In cap i la mni, de pe cand fusese sluji-
tor In teara leBeasca. La stat n.0 era mare; era gros, burduhos,
ruman la fata, buzat; barba Ii era alba ca zapada. Cu boierii
traia bine pang la o vreme, pentru ca era om de teara vi-i Btia pre
toti, tot anume, pre carele cum era; i nu era mandru, nici facea
cheltuiala tarei, ca era un moBneag, fara doamna .

www.dacoromanica.ro
 IOAN NECULCE 807

Limba lui Neculce este o limbd vie, colorat, savuroas5.; ade-

seori se folosete de expresii sau locutii populare 0 de proverbe ;
nu dispretuie0e Insd nici neologismele, atunci and relatarea eve-
nimentelor , mai ales a celor din trile strdine, o impune. Cilci
Impotriva pdrerii curente, care vede In Neculce numai tipul
boierului de tard, necarturar (G. alinescu), sau cu
gere populard (P. P. Panaitescu), pot afirma c a fost 0 un om
de culturd, tiind cdteva limbi (rush', polon, greacd, poate
turcd) i avAnd un orizont istoric larg, nemdrginindu-se deci
numai la evenimentelerii sale. 0 blind parte a Letopisetului
este rezervat faptelor din Wile vecine i chiar din tdri mai
deprtate ca acelea din apusul Europei (Franta, Spania, Anglia
0 Germania), din n.ordul ei (Suedia) sau din Orient (Persia).
Neculce este cronicarul romfin care a dat mai multd impor-
tantd tradifiilor transmise prin viu graiu, din generatie In ge-
neratie. Gdsise se pare o sumd de asemenea traditii con-
semnate In letopisetul moldovenesc alcdtuit de Eustratie logo-
fdtul (vezi mai sus, p. 787) ; altele i le spuseserd Cantacuzinii,
rudele i protectorii sdi, precum i unii boieri bdtrni ; In sfdr0t,
adunase cdteva 0 din popor, dela trgoveti, sdteni, preoti i cd-
lugdri. El se hotar4te s le pund In scris pe toate 42 la numdr
0 le aeazd la Inceputul letopisetului, inainte de domnia lui Dabija,
sub titlul: O seamci de cuvinte, ce aunt auzite din om In om, de
oameni vechi i bdtrani... . Critica modernd constatd cd o serie
ln.treagd din aceste traditii corespund unui adevr istoric: astfel
sunt traditiile despre aprodul Purice i despre tirul artileriei din
cet atea Neamfului, asediatd de Turci, confirmate ambele prin
cronica moldoveneascd In limba germand descoperit nu de mult
la Miinchen. De asemenea traditia despre Petru Rare$ pescar 0
despre calul lui Miron Yodel' Barnowski. Cred c. i acelea In
legdturd cu Vasile Lupu, Gheorghe Stefan, Ghica Vod itef-
ni corespun.d adevdrului ; de altfel, In tineretea cronica-
rului trdiau hied boieri bdtrani care puteau sa certifice faptele.
Neculce a scris, la cererea lui Constantin Mavrocordat, In
1741, 0 un tratat un treitaz cum spune el de istorie
card', cuprinzAnd d.rile vechi i noi scoase de diferiti Domni. Din
nef ericire, aceastd lucrare prima In genul ei In Prin.cipate
nu ni s'a pdstrat.

www.dacoromanica.ro
808 VIEATA CULTURALA

Cronica Ghiculeftilor. Asemanatoare cronicei alcatuite din po-

run.ca lui Grigore Ghica i tradusa in grecete de Alexandru Ami-
ras (vezi mai sus p. 803) exista o a doua cronica alcatuita i tra-
dusa de asemen.ea in grecete din porunca lui Matei Ghica, fiul
lui Grigore (1753-1756). Ea cuprinde povestirea evenimentelor
din Moldova intre 1.695 i 1754 i ni s'a pastrat inteun singur
manuscris (nr. 38) in biblioteca Metohului Sfn.tului Mormant
din Constantin.opol. Inceputul i sf'ritul manuscrisului care
ne-ar fi putut da, potrivit obiceiului, in.dicatiuni despre nUmele
autorului cronicei, eventual al traducatorului, lipsesc; aa Moat,
acest autor a ramas, cel putin pana acum, anonim. El este un
apropiat, un om de cash' al Ghiculetilor; detaliile i aprecierile
superlative la adresa lui Grigore al II-lea Ghica i a lui Matei
Ghica abunda; deaceea cronica i poarta n.umele de Cronica
Ghiculegtilor. Partea intai a ei, intre 1.695 i 1734, este o compi-
latie dupa letopisetul atribuit lui Nicolae Costin., dupa acela al
lui Axinte Uricarul, dui:4 letopisetul Tarii Moldovei intre 1661
1.705 i dupa cronica tradusa de Alexandru Amiras. Partea cea
de a doua (1730-1754) cuprinde 11114 o povestire originala .1
importanta, cu detalii noi i precise.
Cronica lui Canta 0 Cronica atribuitii lui Enache
ceanu. Cea mai scurta dintre povestirile istorice moldoveneti
In acela timp, i cea cu mai putine date este aceea a lui ToniN
Canta (prescurtare din Cantacuzino). Autorul, cumnat Cu Gri-
gore Al. Ghica i posesor al unei averi intinse, ocupase drega-
toria de mare spatar, era deci biv vel sptar, cand a in.ceput sa
serie, prin 1769. Rastimpul povestit cuprinde anii 1741-1769.
Fara un simt, critic deosebit, Canta nu observa, chiar la prima
domnie, aceea a lui Constantin Mavrocordat, contrazicerea
tre izvoarele intrebuintate; se pare ea el s'a folosit i de un izvor
rusesc din care a luat unele date precise. Nici cronica lui Canta
nu ni s'a pastrat complet, fie c' autorul n'a terminat-o, fie ea
man.uscrisele cunoscute azi sun.t lacunare.
Intocmai dupa cum Nicolae Muste nu fusese cleat copistul
unei cronici alcatuite de altcineva, tot aai Enache Kogiilniceanu
copiaz numai, intre 1.789 i 1795, o cronica alcatuita de un ano-
nim in 1774 i cuprinzand rastimpul 1733-1774. Argumentele
invocate in favoarea paternitatii lui Enache, se intorc, la o exa-

www.dacoromanica.ro
 POVESTIRILE ISTORICE IN VERSITRI 809

minare amnuntit, impotriva lui. i in primul Mild pasagiul,

aparent peremptoriu, din cronica in care se spune: ... instiin-
tAndu-se domnul dela mine Enachi Koglniceanul, ce eram comis
al doile atunce... n. In realitate, in manuscrise, acest pasagiu e
la persoana a treia, nu la intia: instiintAn.du-s Domnul
din Enachi Koglnicean, ce era vtori comis atunce... . Modifi-
carea se datoreste editorului, lui Mihail Koglniceanu, care dorea
s facd din strmosul su om cult, iubitor de istorie, bibliofil,
cu tot dinadinsul si un cronicar.
Condica de obiceiuri a lui Gheorgache vtori logof (it. Un loe deo-
sebit In vechea noastr istoriografie ocup Condica ce are intru
sine obiceiuri vechi fi nod a prea indltafilor domni. .. . E vorba
de o lucrare de ceremonial similar celor bizantine alc-
tuit la Iasi in 1762 s'a termin.at la 5 Noemvrie din ordinul
voevodului Grigore Callimachi, de &Are Gheorgache vtori logo-
VA . Ea descrie amnuntit si exact ceremoniile care au loe la
luarea domniei, la darea boieriilor, la mucarer, la srbtitorile in-
semnate de peste an, la trecerea solilor prin Iasi, la intalnirea
Domnului cu Pasii cu trei tuiuri sau cu Hanul Ttarilor, etc.
Numele de familie al autorului n'a putut fi identificat pAn acum;
el nu este lug, in nici un caz, Sutzu, asa cum s'a afirmat de Are
Nicolae Iorga. Condica ni s'a pstrat inteun singur manuscris,
copia pe curat a originalului, cu unele locuri albe in text care
trebuiau s" fie completate de autor; acesta n'a mai facut-o,
fie c5.' a murit curand dup Noemvrie 1762, fe din alt pri-
cinA.
Povestirile istorice in versuri. Un gen care cunoaste o deosebita
favoare i in.florire in veacul al XVIII-lea este povestirea istoricd
In versuri. Ina in veacul anterior, aprusera unele manifestsri
do acest fel; ele formau lush' rari exceptii. Astfel este Cronologia
In versuri a Mitropolitului Dosoftei, tiprit indata dup prefata
Molitvenicului din 1.681 si reprodus6 In Parimiile de preste an
din 1683. Ea insira, in 136 de versuri, pe toti domnii Moldovei
dela descAlecat pAn la Gheorghe Duca (1678-1684); la unii din
ei se indich i sutiile, de asemenea ctitoriile )i anii de domnie
Tonul e, in genere, apologetic; se gsesc cuvinte de lauda pAna
si pentru Ilia si stefan, feciorii ucigasi ai lui Alexandru cel Bun
sau pentru Ilias Rare care i-a prsit credinta, turcindu-se.

www.dacoromanica.ro
810 VIEATA CULTURALA

Valoarea poetic& a acestei cronologii este, cum se poate lesne

foarte redusa, ca sa nu zicem irxexistenta.
Ceva mai reuita sub raportul literar ni se Infatieaza Istoria
In versuri pe care o seama de slugi din tara, sosite la Istambul
Cu Domnii i boierii mazili, au facut-o pe la inceputul anului 1774,
stapanilor lor ajun.i in stranatorare. Cuprinzand 134 de versuri
de factura populara, rimand dou cate doua, aceasta Istorie
a fost adaosa la finele cronicei atribuite pe nedrept lui
Enache Kogalniceanu. Ea inf4ieaza regretele celor care au car-
muit odinioara Moldova i care acum, lipsiti de ban.i, aunt avizati
la indeletniciri prozaice.
Si mai insemn.ate sub raportul istoric sunt cele data povestiri
istorice in versuri, provocate, una de omorirea lui Grigore al
III-lea Ghica (vezi .1 mai jos, p. 831) iar cealalta de executarea
celor doi boieri haini, Manolachi Bogdan ve! vornicul i loan
Cuza biv ve! spatarul. Cea dintai, avand 274 de versuri, ni s'a
pastrat in nu mai putin de patrusprezece versiuni plus una In
proza dovada a impresiei adnci produse asupra contempo-
ranilor de asasinarea lui Ghica. Autorul nu e cunoscut ; n.0 pare
a fi fost boier ; mai degraba vreun dascal dela colile de care voe-
vodul avusese atata grija. El a scris indata dupa omorirea acestuia
(12 Octomvrie 1.777). Cea de a doua povestire are 618 versuri i
a fost alcatuita i ea la scurt interval dupa executarea boierilor
haini (29 August 1778). Nici autorul acesteia nu e cunoscut ;
n'ar fi exclus sa fie unul i acelai cu autorul stihurilor asupra
uciderii lui Ghica. Mihail Kogalniceanu atribuia ambele povestiri
stramoului sau Enache Kogalniceanu; nu exista in.sa nicio do-
vada In sprijinul parerii sale.
Valoarea literara a celor dou bucati este redusa. Versurile,
de factura popular, nu impresioneaza nici prin imagini, nici prin
rima. Sub raportul istoric, ele ne dau Ins cateva detalii care nu
figureaza in celelalte izvoare.
In sfarit, mentionam Ceintecul lui Potemchin, o povestire in
versuri relatand, fara talent, moartea acestui general rus pe pa-
mantul Moldovei (1791).
Istoriografia munteancl. Matei al Mirelor. In Muntenia, primele
opere istoriografice originale din veacul al XVII-lea exceptie
Wand acelea privitoare la Mihai Viteazul, care a fost analizate an-

www.dacoromanica.ro
 MATEI AL MIRELOR 811

tenor (vezi vol. II, editia a patra, p. 589) sunt cele dou'a cronici
ale Mitropolitului Matei al Mirelor, una in proza., cealalta In ver-
suri, ambele serse In grecete. Originar din Pogoniana Epirului,
uncle a vazut lumina zilei pe la 1550, Matei, ImbratiOnd caluga-
ria, a fost Inti protosinghel i arhimandrit al Patriarhiei din
Constantinopol ; a stat apoi la Moscova (1595-1597) 0 la Lw6w
(1600), pentru ca, prin 1602, sa se stabileasca in Tara Roman.easca
unde Radu Serban 1-a primit bine 0 1-a facut egumen al manastirii
Dealul. El a 'limas aci pana la sfar0tul vietii (1624, dup' 17
Martie), de0 intre timp fusese numit (1605) Mitropolit al Mirelor,
eparhie cu foarte putini credincio0, ce-i dreptul in vechea
Lichie din sudul Asiei Mici. Cronica In proz, intitulata Povestire
pe scurt... Infatieaza, cu detalii numeroase i noi, n.avalirea lui
Gabriel Bthory in Tara Romaneasca (finele lui Dechemvrie 1.610),
fuga 0 apoi reintoarcerea lui Radu Serban, precum i primii ani
de domnie ai lui Radu Mihnea. Alcatuit, dupa toate probabili-
tatile, in iarn.a din 1613-1614, aceast. Povestire nu e decat
amplificarea Introducerii la Slujba sfintului Grigore Decapolitul,
scrisa tot de Matei, introducere In care se povestete aceea0
navlire i fuga. Cea de a doua opera, In versuri, poarta titlul,
rezumativ: Istoria celor petrecute in Tara Romdneascd dela
,Ferban Vodd pand la Gavrild Vodd care domneste acum deci:
1602-1618 0 e inchinata boierului Ioan. Catargi. A fost scrisa
dui:4 executarea pe care o amintete a rasculatului Lupu
Mehedinteanu, aa dar dupa Noemvrie 1618, mai probabil In
iarna ce a urmat. Constituind singurul izvor narativ pentru im-
prejurarile munten.e din primele dou decen.ii ale veacului al
XVII-lea, Istoria lui Matei al Mirelor a fost utilizata de cei doi
cronicari dela sfar0tul acestui veac, de Stoica Ludescu i Radu
Popescu ; ultimul 11 citeaz: cum spune un istoric Vladica an.ume
Maftei dela Mira . Tot Matei a alcatuit, In timpul domniei lui
Alexandru I1ia (1616-1618), t Cdteva sfaturi... catre acest
voevod, Indemandu-1 sa judece dupa pravila imparateasca i dupa
legea tarii i sa faca coli, deoarece nici clericii, nici miren.ii n'au
uncle Invata. I se datoreqte, de asemenea, in grecete, t Slujba
sfintei Parascheva; (vezi mai jos p. 857). Regretatul Russo
atribuie i traducerea In grecete a un.ui alt text slay, a faimoa-
selor Invataturi ale lui Neagoe Basarab. In sfar0t adaogam

www.dacoromanica.ro
812 VIEATA CULTURALA.

c Matei al Mirelor a fost i un harnici caligraf : manuscrise copiate

de el se Intalnesc, In numar apreciabil, in intreg orientul cregtin.
Cronica lui Matei Basarab. Cineva din preajma lui Matei
Basarab a notat cu grij i amanuntit toate evenimentele din
momentul In care acesta ajutat de boierii olteni s'a ridicat
impotriva lui Leon Valk la 17/27 Octomvrie 1629 gi pana &and
s'a tutors dela Tarigrad la Bucuregti, ca Doran al tarn, la 5/1.6
Noemvrie 1633. Datele sunt precis indicate, cu luna gi ziva anului,
n,umele boierilor sun.t trecute toate pe ran.d; se vede bine ca este
un conternporan i un martor ocular cel ce Insemneaza aceste
fapte. Nu tot aga se prezinta povestirea even.imentelor ulterioare,
adica a razboaielor dintre Matei i Vasile Lupu: nicio
cronologica, niciun nume de boier; autorul acestei prti este,
evident, o alta persoana. Cronica in.ceputurilor lui Matei Basarab
nu ni s'a pastra ca o entitate separata; o cunoagtem numai din
Cronica lui Stoica Ludescu In alcatuirea careia ea a intrat ca un
element constitutiv.
Cronica lui Stoica Ludescu sau a Cantacuzinilor. Apriga lupta
politica intre cele doua partide boieregti muntene, intre Canta-
cuzin.i, condugi de batranul postelnic, apoi de fiii acestuia, de o
parte, i Bleni, avand In frunte pe ban.ul Gheorghe Baleanu
ca element activ pe Stroe Leurdeanu, de alta, a influentat
domeniul istoriografiei. Fiecare din cele doua tabere alcatuit
ate, o cronica in care fazele luptei politice aunt prezen.tate favo-
rabil pentru tabara respectiva i defavorabil pentru cealalta.
Cantacuzinii au avut drept istoric pe batranul lor om de credinO,
Stoica Ludescu, iar Balen.ii pe Radu Popescu, fiul lui Hrizea, al
uneia deci din numeroasele victime ale acestei indarjite lupte.
Stoica Ludescu a impartagit In totul vicisitudinile familiei pe
care o slujea. De origine din satul Ludefti (Dmbovi0), unde a
ridicat cu ajutorul lui erban Cantacuzino o frumoasa biserica
In 1682, el e trimis la ocna, atunci and, in vara anului 1672,
urgia se deslarguise iari impotriva stapanilor &di; st litchis
acolo un an gi zece luni. In schimb, sub erban Cantacuzino,
ajunge judecator al scaunului Targovigtei, dregatorie in.semnata:
aga 11 gasim inteun act din 1 Octomvrie 1681. El redacteaza
actele mai de mama ale familiei: astfel catastiful averii lui erban
Cantacuzirto, din timpul boieriei acestuia, apoi testamentul cel de

www.dacoromanica.ro
 CRONICA LUI STOICA LUDE SCU 813

al doilea al Elenei, sot,ia postelnicului. Dar opera cea mai de seamh

a lui Stoica Ludescu este cronica ce-i poart numele, cronich zis,
tocmai din cauza c reprezinta punctul de vedere al familiei,
a Cantacuziailor.
Ea cuprinde rdstimpul dintre lntemeierea Trii Romneti
eveniment pe care-1 explic printeun desceilecat din Ardeal
0-1 fixeaz In anul 1290 i sfar0tul domniei lui Serban. Canta-
cuzin.o, ultimul eveniment povestit fiin.d retragerea trupelor aus-
triace ale generalului Veterani peste mun%i, In 1688. Nu e o lucrare
unitarh ca informalie i Insemnatate: alaturi de parti amanun-
lite 0 precise, In care datele cronologice sunt exacte, iar boierii
celelalte personagii stint pomeniti nominal, gasim parti cu cro-
nologie vagh sau gre0th i fail amanunte. Partea cea mai slabh
este aceea dela Inceput: dela deschlecat pan.4 la domnia lui
Radu cel Mare (1290-1495); nu numai c succesiunea domnilor
este inexacta dar 0 anii de stapanire ce li se atribue nu corespund
Pentru aceasta epoch', Stoica Ludescu sau n'a avut
anale, In gen.ul celor moldoven.eti, sau dach ele au existat, au
fost de calitate inferioara, atat sub raportul cronologiei cat t;4i
al faptelor. Pentru domniile lui Radu cel Mare, Mihnea, Vladu
Neagoe Basarab, (1495-1521) Ludescu s'a folosit de Vic/4a
Sfiintului Nifon, o lucrare hagiografica-istorich, favorabilh. Cra-
iovetilor i lui Neagoe, (vezi 0 vol. II, ed4ia a patra, p. 587),
pe care, omitan.du-i Inceputul i sfailitul, o intercaleaza aproape
cu totul, reproducand multe pasagii cuvant cu cuvant. Pentru
epoca urmatoare, pana la Mihai Viteazul (1521-1.593), informatia
a fost luata, duph toate probabilitatile, din nite anale interne,
care nu ni s'au pastrat lush ea o entitate separata, cum e eazul
cu cele moldovene. Tot ala nu ni s'a pastrat separath nici cronica
Buzetilor (vezi vol. II, editia a patra, p. 588) care a intrat In com-
pil4ia lui Ludescu pentru epoca lui Mihai Viteazul. La domniile
urmatoare, 'Ana la Gavril Moghila (1618-1620), s'a utilizat
cronica lui Matei al Mirelor (vezi mai sus, p. 811), apoi pentru
Inceputul domniei lui Matei Basarab, cronica acestuia, (vezi, de
asemenea, mai sus, p. 812). Din timpul lui Matei Basarab In.cep,
in sfar0t, i amintirile personale ale lui Ludescu Insu0 precum
acelea ale Postelnicului Cantacuzino 0, eventual, ale boierilor mai
batran.i. Utilizand toate aceste izvoare narative, poate i altele

www.dacoromanica.ro
814 VIEATA _CULTURALA

pe care nu le curioatem, utilizand o povestire greaca in versuri

despre uciderea Postelnicului, adaognd apoi citate i comparatii
biblice precum i ate un document bisericesc In felul calla lui
Teofan, patriarhul Ierusalimului, din 1635, Ii alcatuiete Stoica
Ludescu, sub form' de compilatie, cronica sa. Ca izvor istoric, ea
are o valoare in.egala, dupa valoarea diferitelor izvoare pe care le
intrebuinteaza. Dar defectul ei de capetertie, in aceasta privinta,
este partialitatea vadita pe care o arata. In partea ultima a poves-
tirii (1658-1688), familiei Cantacuzino. Stoica Ludescu, 4 sluga
batrana la casa rapsatului Costandin. Postelnicul , prezintd eve-
nimentele inteo lumin.6 favorabila acestei familii i defavorabila
Balenilor. Domnii sun.t buni sau ri dupa cum au sprijinit sau
nu interesele Cantacuzinilor.
Redactarea crorticei a avut loc In mai multe randuri. Partea
cela inceput .1 liana la sfaritul domniei lui Grigore Ghica (1664)
a fost Kris& in ultimul timp al pribegiei acestuia in impartia
austriaca, dupa ce trecuse la catolicism (1667-1671); dovada
este pasagiul din cronica In care se spune despre Ghica: ... au
fugit in Ardeal i au trecut in teara nemteasca de fade acolo fi
s'au Pieta papistas. .
0 a doua parte (1664-1679) a fost scrisa in anul 1679, Indata
dupa reintronarea mitropolitului Teodosie (26 Aprilie st. v.),
fapt povestit cu detalii precizie cron.ologica. Ultima parte
a cronicei, aceea relatnd domnia lui erban Cantacuzino (1679
1688) a fost redactata dupa retragerea armatelor lui Veterani
peste mun.ti (toamna lui 1688); judecan.d dupa un.ele pasagii,
s'ar parea chiar, ca. nu Stoica Ludescu, ci un alt partizan al Can-
tacuzinilor an.ume partizan mai mult al vaduvei postelni-
cului i a celorlalti frati cleat al lui erbarte autorul acestei parti ;
s'ar putea da insa i explicarea ca Stoica Ludescu tinea, In aceasta
ultima perioada, mai putin cu erban, fire autoritara r;si care
ajunsese, pen.tru motenirea lasata de mama-8a, In oarecare diver-
genta cu. restul farniliei.
Rada Popescu este cel mai de seama dintre cronicarii munteni,
comparabil, prin insemnatatea operii sale, cu Miron Costin.
Ion Neculce. Cronica sa este cea mai intinsd dintre cronicile roma-
neti: ea cuprinde rastimpul Intre 1290 data atribuita trite-
meierii Munteniei i 1729, penultimul an de domnie al lui

www.dacoromanica.ro
 RADII POPE SOU 815

Nicolae Mavrocordat: akia dar aproape patru veacuri i juma-

tate.
Mula vreme a fost disculie asupra paternitatii acestei cronici;
unii cercetatori, In frunte cu N. Iorga, au atribuit partea dela
lnceput i pang.' la 1.688 lui Constantin Capitanul Filipescu, luau-
du-se dupa o notita tarzie, din 1.0 Mai 1761, care arata c aceasta
carte s'au serie de Costandin Capitanul . In realitate, Constantin
Capitan.ul n'a fost deat un copist al textului, asemenea lui Neculai
Muste i lui Enache Kogalniceanu. Pornind dela analiza textului
cronicei, 1,inan.d apoi seama de lmprejurarile vieVi lui Radu Po-
pescu, de Inclinarile i opiniile acestuia, aa cum apar ele In frag-
men.tul de cronica ce nu i-a fost contestat, parintele meu a ajuns
la Incheierea c Intreaga lucrare, dela 1290 i pang la 1729
apartin.e. Cercetarile mai noi ale profesorilor Constant Grecescu
11.1 Alexandru Vasilescu au confirmat aceasta concluzie.
Radu Popescu, nascut Inainte de 1655, era fiul ve! vistierului
Hrizea, cel ucis In chinuri groaznice i spoliat de Intreaga avere
de atre Serban Cantacuzin..o. Pribeag din -tall dupa napraznica
moarte a parintelui sau, IntAmplata In 1680, toamna, Radu se
relntoarce peste ativa ani. Sub Brancoveanu are unele Insrci-
nari oficiale, pima In 1702; dela aceasta data t}i 'Ana la sfrsitul
domniei nu mai ocupa nicio dregatorie. Sub Stefan. Cantacuzino
e din nou Iri slujbe, dar lnaltarea sa la marile dregritorii are loo
abia In timpul lui Nicolae Mavrocordat, and ocup demnitatile
de vel vornic (Martie 1716) si Indata dupa aceea de ve! ban (0c-
tomvrie 1716), cea mai In.alta treapta In ierarhia boiereasa. Dupa
aceasta. satisfactie, Radu Popescu, ajuns la varsta de batranete
i de slabiciune cum singur spune socotind apoi c i ale
lumii aunt toate dearte , se retrage din lume, alugrin.du-se, la
16 August st. v. 1723, sub numele de Rafail Monahul, la MARA-
stirea Radu Voda din Bucureti. A murit, dupa at se pare, In
1729, in intervalul Martie-Octomvrie. Era un om Invatat,
latinete, turceste, grecete i probabil i vechea slava, limba in
care se citisera atata vreme textele noastre bisericeti. Putea deci
Intreprinde alatuirea unei cronici care sa raspund aceleia Intoc-
mite de Cantacuzini, duqmanii parintelui sau i ai partidului Bale-
nilor. Opera aceasta i-a luat un timp considerabil; ea n'a fost
edactata deodata, ci In mai multe randuri. Prima parte, ducand
24

www.dacoromanica.ro
816 VIEATA CULTURALA.

povestirea pana In Mai 1688, a scris-o probabil, dupa 1703, and

el nu mai ocupa dregatorii. Partea a doua, cuprinznd rastimpul
Mai 1688-1720, a fost alcatuita prin August-Septemvrie al
acestui an. Partea a treia (1720-25 Mai 1724: sfintirea mana-
stirii Vacareti) urmeaza spre finele anului 1725; a patra (25 Mai
1724-1729), a fost termin.ata dupa implinirea a zece ani de
domnie ai lui Neculai Mavrocordat, deci dupa Martie 1729. Radu
Popescu avea intentia sa-i duca povestirea mai departe, deoarece,
In ultimele rnduri ale textului pastrat astazi, el afirma: de
aicea Inainte, cu ajutorul i mila lui Dumnezeu, voi serie luce-
ptInd dela al unsprezecelea an al domniei lui Neculai Ma-
vrocordat. N'a mai apucat s'o faca Ins, moartea surprinzAn
du-l.
Pentru alcatuirea acestei intinse cronici, a avut la indem'ana
o serie intreaga de izvoare: Mai Int'ai chiar cronica adverscl a lui
Stoica Ludescu, din care ja, in special pentru epoca veche, o suma
de fapte. Apoi cronica lui Grigore Ureche-Simion Dasceilul din
care imprumuturile, privind istoria Moldovei, sunt numeroase. A
cunoscut direct i utilizat poema lui Stavrinos asupra lui Mihai
Viteazul; de asemenea, opera in versuri a lui Matei al Mirelor
pe care-1 i citeaza. Cunoa0e doua cronici bizantine: pe aceea
a lui Phrantzes ca qi o redactiune a cronicei dela 1570. Pentru
fapte privind istoria Ardealului sau a Ungariei citeaza Istoria
pira Ungurefti neidentificat pana acum, ca i un istoric
*din cetatea Fiigirasului; pentru Polonia citeaza pe un istoric
leisesc , iar6i neidentificat. A avut anale sdrbefti pentru fapto
privind viata vecinilor notri ; a avut de asemenea izvoare turcefti;
pe dou din ele le indica precis: tablele gheograficesti ale lui Na-
sirtusi , in legtura cu aezarea Tiflisului caucazian i tablele
gheografiregi ale lui Uluk bei gheograful, in legatura cu aceea a
cetatii Hemeda sau Hamadan: Se folosete i de tradiria oralei
pentru unele evenimente neconsemnate In cronici, iar, In ce pri-
vete epoca noua, dela Radu Leon incoace, de amintirile sale
pro prii i, desigur, i de acelea ale boierilor mai batrni.
Cronica. lui Radu Popescu se citete cu interes i cu placere.
Evenimentele Tarii Romneti sunt puse in legatura Cu acelea
din taiile vecine; istoria acestor tri ocupa chiar, In veacurile
XIVXVI, un loe inult mai larg deckt istoria proprie. In spe-

www.dacoromanica.ro
 CRONICA LTJI RADU GRECEANIT 817.

ojal, aunt urmArite de aproape evenimentele din ImpgrAtia tur-

ceasc6 i din Moldova.
Ceea ce d apoi o deosebit savoare cronicei este stilul sd u.
Radu Popescu are un fel personal de a se exprima, spunfind ap6sat
lucrurilor pe nume, intrand in. detalii de multe ori intime, intre-
buintAnd expresii i comparatii plastice. In special, cAnd e vorba
de adversari, nu se sfiete. Portretele ce le face Bunt vii, impre-
sionante, dar ele nu hatigeazA decAt o latur a personalittilor res-
pective. Iat, de pild, ce apune despre 5erban Cantacuzino, din ordi-
nul aruia ce-i dreptul fusese chinuit i ucis teal au: Mare
intunecat nor vi plin de fulgere i de trasnete au cAzut pre Tara
Rumneased 55.rban Voda, carele, ca cu nete trsnete, cu r6oL
tatia lui au apart fill dzradcinat n.enumarate case de boiari
de slujitori i de graci, i pre multi au omorAt cu multe feluri
de cazne i i-au grAcit cu multe feliuri de pedepse.... .
Toeing de aceea lntrebuintarea ca izvor istoric a cronicei. lui
Radu Popescu, pentru judecarea imprejurArilor fpi a oamenilor
descrii, trebuie fAcut4 cu mare prudent. Cronicarul muntean
RU se ridica nici nu Incearca BA se ridice la impartialitatea
spre care tinde Miron Costin., din care acestali face un ideal. El
e un om de partid al Bdlenilor curtean al lui Nicolae
Mavrocordat, pe care-1 laud fr rezerve. Are talent, dar n'are
abiectivitate, n'are deci prima insuire a istoricului.
Cronica lui Radu Greceanu ci Cronica Anonimd. Lunga domme
a lui Constantin Erancoveanu a fost descrisa n.0 n.umai In crnica
lui Radu Popescu, dar i in alte dou'a*: in Cronica logogiturui Rada
Greceanu i In Cronica Anonimd.
Cea dinti este o cronia oficial, de curte, aproape un jurnal,
In care se arat6 am6nuntit i inteo form" potolit., tot ceea ce
s'a petrecut in timpul sapanirii lui Brancoveanu, atilt sub raportul
relatiilor cu Turcii i cu ceilatti vecini cat i sub raportul intern..
Primul eveniment povestit este trimiterea unei solii la Viena
de &Are 5erban Cantacuzino, la 2/12 Octomvrie 1688, cu putin
in.ainte de moartea sa ; ultimul este Inapoierea lui Brancoveanu
dela Thrgovite la Bucureti, prin Potlogi i Mogoraia, In postul
Patilor din 1714, cu putin inainte de sosirea mazi1iei. Predoslovia
cronicei a fost aldituit in 1698, dup ce se redactaserd
zece ani ai domniei ; restul redactarii a urmat ulterior.!
24*

www.dacoromanica.ro
818 VIEATA CULTITRALA

Autorul cronicei, Radu Greceanu, n'a ocupat vreo dregatorie

1nnalta; a purtat toata viata titlul modest de logofat; era originar
din satul Grecii, In Dmbovita (pe atunci In Vlaca). Bun cunos-
cator al limbii greceti, el a facut i diferite traducen i 1n roma-
nete, dintre care unele In versuri.
Superioara ca obiectivitate i ca forma este Cronica Anoninul.
Ea Incepe cu alegerea ca domn a lui Brancoveanu, In Octomvrie
stil vechi 1688 i se Incheie cu data de 15/26 August 1714 can.d
Doamna lui *tefan Cantacuzino, fiind la manastirea De un lemn,
au lovit pe aceasta Doamna... nevoie, lovitura, Indracire, cat
s'au spariat toti 0. Era turburatoare coincidenta, interpretata
de contemporani i de autorul cronicii IIISU1 ca o minune dumne-
zeiasca tocmai ziva In care la Stambul cadeau, sub securea
capetele Brancovenilor. Nici aceasta cronica n'a fost
alcatuita deodata: prima parte a ei cea mai 1nsemnata ca pro-
portii e redactata In 1709, lute epoca de linite i prosperitate,
cand voevodul, 1nconjurat de numeroasa sa familie i stapanind
uriae bogatii, putea fi cu drept cuvant, considerat pe deplin
fericit. Cea de a doua parte, cuprinzand ultimii ani de stapanire,
a fost scrisa In_ vara anului 1716.
Autorul acestei cronici n'a fost identificat Inca. Ostil Canta-
cuzin lor, el nu este totui Radu Popescu, aa cum s'a crezut
mai de mult n.'ar fi avut niciun rost s redacteze doua cronici
pentru acelai rastimp ; nu este ma cum s'a propus recent
nici Teodor Corbea, unul din agentii diplomatici ai lui Branco-
veanu i partizan al Cantacuzinilor. Ceea ce putem afirma despre
el pe temeiul an.alizei cronicei este a avea o serioasa cultura.
stia mai multe limbi: latin.ete citeaza maxime ca laus
fine cadit i finis coronat opus *; Intrebuinteaza de asemen.ea
n.eologisme de aceasta origine; tia grecete; tia bine turcete,
limbh. In care reproduce propozitii i o serie Intreaga de termeni;
se pare ca avea i oarecare cunotinte de polona i rush'. Cititor
de istorie anti* deriva n.umele Cladovei dela Imparatul Claudiu
i al Severinului dela Sever (In treacat fie zis, ambele etimologii
aunt inexacte); amintete de podul lui Traian; amintete un
stih* din Aristofan poetul*; e, In genere, un spirit doritor de
a ti, curios; Intre altele, noteaza i aparitia mutelor colum-
bace it ce es primavara la Cerneti, de fac multa paguba oamenilor

www.dacoromanica.ro
 STOLNICUL CANTACTIZINO 819

In dobitoace E Tocmai aceasta bogatie i varietate de cunotinte,

unite cu talentul de a reda intr'o forma pregnantg imprejurarile
i oamenii pe care i-a cunoscut ca boier de Hama la curtea dom-
nului, fac valoarea documentara i literarg a cronicii. Unele scene
ca aceea a infatiarii, in fiare, a boierului viclean Staico i a com-
plicilor acestuia In fata lui BrAncoveanu, sau scena judecarii
clucerului Constantin tirbei, care 6 fiind cam lung la unghii
din feliul Stirbetilor it, luase t dela teara ate ceva i despre
domnie au ascuns , sunt redate in toate amanun.tele, unele pito-
reti, altele de-a-dreptul dramatice. Se noteaza schimburile de
cuvinte, in forma directA, se redg atmosfera vremii: autorul,
necunoscut Ina, al cronicii este un meter al cuvAntului, asemenea
lui Neculce, Miron Costin i Radu Popescu.
Stolnicul Constantin Cantacuzino. Asemanator lui Dimitrie
Can.temir in privinta pregatirii tiintifice i a preocupArilor istorice
i geografice, dar fall sa-1 atinga, ca numar i varietate a realiza-
rilor, a fost In Muntenia Stolnicul Con.stantin Cantacuzino. Nscut
intre 1645 i 1.650, ca fiu al treilea al celebrului Postelnic, el pleaca,
la un an dupa moartea naprasnica a parintelui sau, in. straintate,
la studii. Zabovete aproape doi ani dela 12/22 Martie 1665,
pAn.a in Ianuarie 1.667 la Adrianopol i Constantin.opol, inva-
tAnd cu dasali greci, alugari, ca Gherasim Cretanul, viitorul
Mitropolit al Filadelfiei. Porn.ete apoi, pe mare, la Venetia unde
debarca la 13/23 Martie 1667. Dupa un popas de o lung i ceva
In cetatea Dogilor, ajunge, in sfArit, la Padova, sediul uneia din
cele mai vestite universitati italiene. Aci la lectii, sArguincios,
cu profesorii ren.umiti ai locului, ca, de pilda, Albanius Albanesius,
profesorul de logia, sau Valeriano Bonvicino, profesorul de filo-
sofie i matematia. Ii cumpara in acela0 timp carti, in special
operele clasicilor greci i romani, precum i diferite gramatici,
dictionare i manuale. tim toate aceste detalii din ziarul sdu
de ceileitorie care, din fericire, ni s'a pastrat. In 1668, spre sfAritul
anului, se intoarce in tara, tot prin Venetia, aducAnd cu sine
dovezile esentiale de vinovatie ale boierului Stroe Leurdeanu,
duman.ul parintelui sau; gratie acestor dovezi, Stroe fu condamnat
In procesul care avu loe in Aprilie 1669 (vezi qi vol. III, editia
a doua, p. 120). El impartgete apoi vicisitudinile familiei, In
timpul stApanirii lui Grigore Ghica (1672-1673). Trimis in mi-

www.dacoromanica.ro
S 20 VIEATA CULTURALA

siune diplomatica In Polonia, AI 1675, sub Gheorghe Duca, el

ajunge, prin. cultura i abilitatea lui, la o deosebita influenta In
timpul domniei fratelui sau erban, pentru ca apoi sa devie cel
mai influent boier din divan sub nepotul sau Constantin Branco-
veanu. Se poate spune ca stolnicul a fost, de fapt, conducatorul
politicei externe a Tarii Romneti, timp de doua decenii i juma-
tate. Din nefericire, gelos de stralucirea i puterea casei lui Bran-
coveanu i dorind sa vada pe tron pe fiul sAu Insui, pe .5tefan
Can.tacuzinp, stolnicul duse In ultimul timp o politica de submi-
nare ; rezultatul fu mazilia i apoi cumplita executie din August
1714. stefan ocupa tron.ul, Inteadevar ; dar nu-1 putu pastra multa'
vreme. La doi ani numai dupa ce indeprtase pe Brancoveanu,
Stolnicul i fiul sAu cazura i ei victime aceluia sistem, fiind in-
chii i apoi executati la Stambul (vezi, pentru detalii, vol. III,
editia a doua, p. 205-6).
Opera Stolnicului se alcatuiete din lucrari de caracter istoric
t}i geografic i din traducen i de texte religioase. Cea mai Insemnata
dupa parerea noastra dintre lucrarile lui i aceea care
fiin.d tiparita s'a bucurat de o larga raspandire, este Harta
Trii Romac,sti. A fost imprimata la Padova, In 1700, In gre-
0ete .1 latin.ete, prin. Ingrijirea lui Hrisant Notara. Lucrare ori-
ginala, alcatuita pe temeiul observatiilor proprii, ea este cea
dinti harta detaliata a Munteniei i totdeodata, tinand seam de
epoch', o capo-d'opera a genului. Cuprinde Impartirea pe judete
raielele turceti, apoi orae, cetati, sate 61.1 aezdri boiereti i
sate obinuite; muntii de capetenie precum i dealurile cu vii
vestite; rauri, paraie, lacuri, fntani; poduri peste ape; manastiri
mari i rnici precum i schituri; bogii minerale; paduri, urme
arheologice. in total, circa 900 (nou sute) de elemen.te geogra-
fice, dintre care 526 de sate, 132 de cursuri de apa i 78 lacauri
bisericeti. Aceasta harta a fost utilizata de geografii contem-
'porani i de cei urmatori; este exclus ca Dimitrie Can.terair
,reo fi cunoscut, dei n.'o men.tioneaza niciodat.
Tot aa de vechi ca preocuparile geograf ice ale Stolnicului
Bunt i cele istorice. El voia sa. serie o Istorie a Tarii Romaneti
Incepand cu cele dintai timpuri i mergand para In vremea sa.
Strangea In acest scop material privind tustrele provinciile roma-
netL Pe temeiul acestui material poate el raspunde, la 4 Martie

www.dacoromanica.ro
 STOLNICUL CANTACITZTNO 13 21

1694, gen.eralului Marsigli care, preggtind o mare lucrare asupra

Dungrii, li pusese o serie de Intrebgri asupra geografiei i istoriei
Principatelor. Intre rspunsurile Stolnicului este i lista crono-
logicg. a Domnilor Munteniei i Moldovei, dela lntemeiere i pang
la Constantin Duca Vodg (1693-1695) care domnete acuma .
Tot pentru a-i completa materialul documentar, roagg el, In
Septemvrie 1706, s i se trimit din Transilvania istoria lui Al.
Bethlen.. Cu acest prilej, aflam cg Stolnicul voia sa compileze
Istoria Trii Romneti i ca Ii procurase, In acest scop, operile
lui Bon.finius, Istvan.fi i loan Bethlen. Redactarea istoriei
Tara Ronainevi dintru inceput are loe aa dar dup aceasta
data; Stolnicul n'a izbutit s'o duca Insd pang la sfarit ; ea a rgmas,
ca atatea alte opere ale istoriografiei romarteti, vechi i moderne,
neterminata. Istoria Trii Romineti ... se ocupa de problema
originilor noastre ; cercetarea incepe cu Dacii sau Getii i amin-
tete de marele lor rege Boerebista; trece apoi la Impratul Traian
la luptele lui cu Dacii ; precizeazg hotarele Daciei Romane i
soarta ei sub noua stapanire. Cu acest prilej explicg n.umele de
Vlahi i combate basna cu originea din talhari, scoas din leto-
pisetul unguresc de Simion Dascglul. Foarte interesant cu
argumente valabile i azi este pledoaria pentru continuitatea
elementului romanic In Dacia. De asemenea, impresionana este
proclamarea unitii ca Ream i ca origine a Romanilor, pe care
o face Stolnicul. Iarg noi... credem zice el adeverindu-ne
din mai aleqii i mai adeveritii batrni istorici... c noi Romanii
s'antem adevrati Romani i alei ROmani In credinta i In brblie,
din care Ulpie Traian i-au aezat aici, In urma lui Decheval...
i apoi i alalt tot ireagul ImparaIilor aa i-au tin.ut i i-au lgsat
aezati saki i dintr'acelor rmgit s trag pang. astzi Romanii
acetia. Insg Romanii Inteleg nu numai cetia de aici, ci i den
Ardeal, care Inca i mai neaoi sant, i Moldovenii i told cati i
latealt parte se AA i au aceast limbg, mgcar fie i cevai ose-
bita In nete cuvinte... (aluzie la Aromani1)... Pe acetia...
tot Romani li tinem, ca to# acetia dintr'o fantn au izvorat
i curg . Istoria Trii Romaneti merge din nefericire
numai pang la stapanirea Hunilor si la domnia lui Attila. Bogat
documentata, referindu-se la o serie Intreagg de clasici i moderni,
aceasta lucrare precede Hronicul lui Dimitrie Cantemir, In-

www.dacoromanica.ro
822 VIEATA CTJLTIMALA

chinat acelora probleme; se poate chiar ca Inviltatul domn al

Moldovei sk fi tiut de aceast lucrare cum a tiut i de harta
Munteniei i s fi gasa In ea un imbold In plus pentru reali-
zarea importantei sale opere.
S'a atribuit Stolnicului i o Cronologie tabelard* care cuprinde,
In 1.77 de articole, cronologia Trii Romneti, pe domni, dela
descklecat fixat 1n 1.215 panal la 1666. 0 cercetare recenta,
a profesorului Al. Vasilescu, a dovedit Ins ca ea nu poate fi opera
Stolnicului, deoarece cuprinde trimiteri la persoane care au trkit
In a doua jumktate a. veacului al XVIII-lea. Se pare c, Ihi reali-
tate, autorul este Popa Florea dascl slovenesc la coala dom-
neasc dela Sf. Gheroghe din Bucureti, i ca alte versiuni ale
Cronologiei * mergeau pnk In 1765.
In ce privete traducerile de texte religoase, Stoln.icul, emerit
cunoscator al limbii greceti i al problemelor teologice, a ajutat
cu sfatul ski pe traducatorii con.temporani pe fratii Greceanu,
de pild ; a revizuit traducerile, fiind, aa cum se apune In pre-
fga Pravoslamicei Meirturisiri tiparite la Buzan In 1691,
ajutoriu i In.direptAtoriu mai grelelor cuvinte i noime...
El Insuqi a tradus In Intregime Molitva cdtrd Dumnezeul Sa-
moth. , o rugkciune mai In.tinsk, tipkrit In Acastistul din
1746 dela Ramnic i reprodus apoi i hi alte &all bisericelti.
In sfkrit, Stolnicul este initiatorul unor traducen i sau alck-
tuiri de opere. Din Indemnul lui, traduce din bizantin In greaca
modern Hrisant Notara, Patriarhul Ierasalimului, lucrarea
Despre oficiile palatului din Constantinopol fi despre oficiile
marei biserici, atribuit pe nedrept lui Codinos Curopa-
lates. De asemenea dup6 cererea prea nobilului i lnvlatului
boier, domnul Constantin Cantacuzino i spre a rilsptinde la
Intrebkrile puse de acesta, alatuiete loan Cariofil, marele logoat
al Patriarhiei din Constantinopol, 1111 Manual despre cdteva nedu-
meriri , tiprit la Sn.agov In 1697. Istoric, geograf, teolog i filolog,
Stolnicul s'a bucurat, ca Invlat, de un prestigiu deosebit ; mkrtu-
riile conternporanilor strini i localnici, sunt, In aceast privint,
unanime
Cronica lui Mitro fan Grigoras. ReluAnd traditia lui Matei al
Mirelor, dar cu mai putin Bucees deckt acesta, alcatuiete clericul
grec Mitrofan Grigoras, In Bucureti, In primele luni ale a.nului

www.dacoromanica.ro
 MIHAI CANTACUZINO 823

1717 c}i in limba greaca veche o Istorie a Tarii Roman.eti.

Ea povestete evenimentele an.ilor 1714-1716, aratnd pe scurt
pieirea lui Brancoveanu pedeaps trimisa tarii de Dumnezeu
apoi aceea a lui stefan Cantacuzino i a Stolnicului, autorii
morali ai mortii predecesorului, i insistand asupra domniei lui
Nicolae Mavrocordat. Cu privire la acesta din urma, ne da unele
detalii n.ecunoscute celorlalte izvoare contemporane. Povestirea
se ispravete printeun elogiu hiperbolic, de eurtean solicitator,
la adresa noului domn., a lui Ioan Mavrocordat; se tie ea, in rea-
litate, sub acesta, i, in parte, din vina lui, s'a pierdut, pentru
doua , decenii, Oltenia. Mitrofan Grigoras, corector al cartilor
greceti tiparite la Bucureti, in rastimpul 1705-1715, vi-a sfartlit
zilele in tail, nu mult dupa Iulie 1730, la adanci b6tranete.
Cronica stolnicului Durnitrache. Razboiul ruso-turc, ispravit
prin pacea dela Kiuciuk-Kainargi, a fost povestit in amanuntime
de biv vel stolnicul Dumitrache numele de familie nu i se cu-
noate, trite Istorie care cuprinde rstimpul Noemvrie 1769
Februarie 1775. Stolnicul relateaza cele vazute de el personal; se
folosete lush' i de acte i lucrari oficiale precum i de informa0
orale date de diverse persoan.e. Povestete i evenimente din OH
vecine; astfel, arata Imprejurarile care au precedat prima impar-
tire a Poloniei; reproduce manifestele date de cele 3 puteri cu
prilejul ac'estei impartiri; descrie luptele dintre Turci i Rui in
Asia Mica i in Mediteran; de asemenea, tmprejurarile din Egipt.
Istoria a fost scrisa in Bucureti, inain.te de 15 Ianuarie 1782;
ea cuprinde un mare RUM 61' de grecisme. Dumitrache tia aceasta
limba, precum i. turca, poate r}i italiana. Om de credinta al Ghi-
culetilor, el e numit epitrop al Pan.telimonului, loe pe care-1
ocupa piin la moarte (1796, in.tre 12 Februarie fli 28 Martie).
A participat, impreuna cu fiul sau Rducanu, i la fixarea hota-
rului Tarii Romneti spre Transilvania, in 1792.
Mihai Cantacuzino prezint, prin viata r;ii opera sa, unele ase-
man6ri cu Dimitrie Cantemir. Invlat i poliglot ca i acesta
tia limbile greaca, turca, latina i fran.ceza, mai tarziu i
rusa a fost de asemen.ea partizan al Tarului, trebuind, la sfar-
itul razboiului din 1768-1774, s-i paraseasca tara i s se
duca la Petersburg. A alcatuit o importanta lucrare de caracter
istoric, geografic i statistic asupra tarii sale o adevarata

www.dacoromanica.ro
424 VIEATA ('IJI)rU1tAL7t,

Descriptio Valachiae , dupa cum Cantemir (Muse Descriptio

Moldaviae ; a intocmit de asemenea, o genealogie a familiei, pe
cand invatatul domn scrisese viata parintelui sau. -

Mihai Cantacuzino s'a nascut in 1723, ca fiu al lui Matei si

al Paunei; cariera sa boiereasca a fost remarcabil. Vel medelnicer
In 1747, el este vel stolnic in 1753 iar peste doi ani ve! vistier.
La patruzeci de ani e numit vel logofat iar in timpul raz-
boiului ruso-turcr in. 1770, conduce de fapt intreaga ar, cu
titlul de ve! ban: Silit sa se expatrieze, capata in Rusia sapfe
sate cu 2.000 de suflete in gubernia Moghilev, gradul de general-
maior i titlul de sfetnic de stat . A murit intre 1790 si
1793.
Inainte de a pleca din tail, alcatuieste el In limba greaca
Istoria Tara Romilnesti , terminand-o la data de 30 Ianuarie
st. v. 1776. Cuprinde o expun.ere a evenimentelor din rastimpul
1215 data fixata pentru asa zisul descalecat din Ardeal
1.774 tratatul dela Kiuciuk-Kain.argi; cuprin.de de' asemen.ea
o serie de date aman.untite, geografice i statistice: ele formeaza
partea cea mai interesanta i pretioasa a lucrarii. Aceste date
privesc hotarele tarii si ale raielelor turcesti; munii cu var-
furile din.spre Ardeal i cu potecile; apele, mari i mici; dru-
murile, cu distanta in ceasuri, podurile i trecatorile; impartirea
pe eparhii si pe judete, in fiecare judet aratandu-se orasele,
manastirile i capitaniile; se indica de asemenea punctele de
vama i tariful vamal, apoi industriile, comertul, minele. Deo-
sebit de in.semnate sunt capitolele privin.d imprtirea pe cate-
gorii sociale, darile, judecata, co1iie, spitalele, veniturile Domniei
si ale boierilor, reforma lui Con.stantin. Mavrocordat, tributul dat
Portii, etc. Avem de a face cu o adevarata enciclopedie asupra
Munteniei din a doua jumatate a .veacului al XVIII-lea. Aceasta
lucrare a lui Mihai Can.tacuzino a s'ervit atat gen.eralului Bauer
la alcatuirea operei sale Mmoires historiques et gographiques
sur la V alachie , Frankfurt si Lipsca, 1778, cat i lui Naum Ramn.i-
ceanu i lui Dionisie Fotino. (vezi mai jos, p. 826). A fost publi-
cata, fara n.ume de autor in.sa, de catre fratii Tunusli, la Viena,
In 1806, in greceste, sub titlul: Ia-copEcc BXaxtag. O blind tra-
ducere in romneste a acestui pretios text este, Inca, un deziderat
de searna al istoriografiei

www.dacoromanica.ro
 TANACHE VACA RE SCUL 825

Cea de a doua lucrare a lui Mihai Cantacuzino, Ghenealoghia

Cantacuzinilor , terminat in 1787, dupa 4/15 Mai, intereseag
prin partea ultima a ei, aceea incepa.n.d cu postelnicul Constantin
Cantacuzino; aflam aci date n.oi asupra familiei i asupra eveni-
mentelor din tarile noastre. Partea dela inceput insa, cu descen.-
denta din n.eamul de Valoa, din perii de Frantiia, in.cepandu-se
dela an.ul 800 cum citim in titlu are un caracter fantezist,
fara o baza serioasa documentara. Ghenealoghia avea ca anexe
trei condici pe limba romneasca ; ele corqineau acte, cores-
pondeng i manifeste din timpul razboiului ruso-turc (1768
1774). Din nefericire, s'au pierdut; cunoatem numai cuprinsul
celei dinti, tradus In grecete.
Ianache Vticeirescul. Cea mai pregnanta figura culturala din
Muntenia, in a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, a fost
Sara indoiala Ianache Vacarescul : aa ii spun.e in titlul lucr-
rilor sale, tiparite sau man.uscrise. Inrudit, dupa mama, cu loan
Neculce, marele cronicar al Moldovei, Ianache a fost fiul vel spa-
tarului Stefan Vacarescu, dinteo veche familie, ajunsa la noto-
rietate Inca din vremea lui Matei Basarab. A parcurs intreaga
ierarhie boiereasca, dela vel caminar in 1760, On la vel ban
In 1.792. Si-a insuit o cultura aleasa; vorbea turca, greaca
italiana, tia franceza, latina i persan.a; era un remarcabil diplo-
mat i politician. Si-a incheiat viata la 12 Iulie 1797: data se
afla in r'un manuscris dela Academia Ilomana.
Deschizator de drumuri noua in poezia i in gramatica roma-
neasca (vezi mai jos, p. 846), Ianache Vacarescul s'a remarcat
i iu domeniul istoriografiei, prin opera sa Istoriia a prea puter-
nicilor imparati otomani. Inceputa In 1788, la Nicopole, in Bul-
garia, i ispravita t la veleatul 1794 in tail, ea cuprinde o serie
de viqi ale Sultanilor 31 de toate din rastimpul 1300-1791;
fiecare viata se termina printr'o caracterizare in versuri a Sulta-
nului rspectiv. Partea dela 1300 Oda la 1757 e foarte succinta
qi se in.temeiaza pe izvoare turceti i bizantine precum i pe dife-
riti scriitori apuseni. Partea ultima, mult mai desvoltata, are
caracterul unor adevarate memorii: cuprinde fapte traite i
zute de autor. Judecata sa nu este insa imparlial; ca exemplu
pot servi pasagiile referitoare la Mavrogheni, la a carui cadere,
de altfel, a contribuit.

www.dacoromanica.ro
826 VIEATA CULTURALA.

Ceilugarii cronicari. Protosinghelul Naum RcImniceanu f i Dio-

nisie Eclesiarhul. Spre sfargitul epocei Fanariotilor, apar in isto-
riografia munteana doi calugari cronicari ; unul este Naum Ram-
niceanu, celalalt Dionisie Eclesiarhul.
Naum Ramniceanu, nascut in satul Corbi (Mucel) la 27
Noemvrie st. v. 1764, era originar, prin bunicul sau dupa tata,
din satul Jina, de langa Sibiu. Copilaria vi-o petrece in Bucureqti
unde invata temeinic grecete. Imbraca apoi rasa monahala 11
inalnim la Hurez in 1784 sta ca refugiat in Ardeal in.tre 1.788
i 1795; mai tarziu e preot i. protosinghel rang on.orific calu-
garesc In eparhia Buzaului lar spre sfaritul vietii se retrage
la maastirea Cernica unde i moare in 1839.
Naum Ramniceanu a alcatuit mai multe lucrari dintre care
relevam aci numai doua: o Cronicci a rcirii RomAnefti, in limba
greaca, povestind sobru, in stil de anale, fra explicatii cauzale,
dar cu indicatii cronologice precise, evenimentele din rastimpul
1768-1810, vi o Hronologie a Domnilor Tara Romnegi cuprin-
zand domnii dela Radu Negru pana la 1800 0 precedata de un
Cuvcint inainte. Aceasta Hron.ologie , terminatil la 9 Iunie
st. v. 1800 0 pastrata inteun man.uscris al Bibliotecii Metropo-
litane din Blaj, a fost continuata ulterior pana la Constantin
Ipsilanti (1802); ea cuprinde i o reproducere a partii descriptive,
geografice i. statistice, a operii lui Mihai Cantacuzino, atribuita
lug greit fratelui acestuia, lui Parvu.
In Cuvarit in.ainte * partea cea mai interesanta din in.treaga
sa opera Naum Ramniceanu se ocupa de problema originilor
noastre, incepand Cu Dacii din care crede ea un milion qi un
sfert au ramas in Dacia dui:4 cel de al doilea razboiu al lui Traian
fli pana la intemeierea Principatelor. Patriot in.flacarat, Naum
vrea restabilirea, in folosul poporului roman, a hotarelor vechii
Dacii; combate mincinoasa defaimare i. barfeala de nimio *
asupra descendentii noastre din talhari, pusa in circulalie de
Unguri pururea dumanii neamului nostru , i nu se da In
laturi chiar a plasmui un act, hrisovul Clocociotenilor dela
leat 1396, ca sa dovedeasc vietuirea n.ein.trerupta a Daco-roma-
nilor pe pamntul patriei.
Cateva din ideile Cuvantului inainte le-a expus Naum f}i
In limba greaca in 1.802, &And vi-a continuat Hronologia .

www.dacoromanica.ro
 DIONISIE ECLESIARHUL 827

Dionisie Eclesiarhul, originar din prtile Mehedin.tului, a fost

un alugr crturar In slujba Episcopiei Rmnicului. Caligraf
vestit i dascl slovenesc , tiind adic6 s citease i BA traducA
textele slave, el a descifrat mii de acte de proprietate ale mn-
stirilor oltene i chiar ale particularilor, transcriindu-le apoi fru-
mos, in romnete, In condici groase. In 1.819, isprvise de alcAtuit
a douzeci i eincea condica de acest fel, aceea a boierului Alm-
janu.
In acela an, Dionisie Eclesiarhul se hotarOte s. povesteasca
aunt propriile-i cuvinte ekte am auzit dela cei batrni
etite 1mi Bunt prin tiin.t In zilele strii vietii mele . Fusese
in vremea rzboiului turco-austriac din 1788-1791 0 peste
hotare, in Ardeal, impreuna cu Naum Ramn.iceanu, insotind
amAndoi pe episcopul Filaret ; strhtuse apoi Banatul i ajunsese
Ong la Buda, mide vAzuse palaturile * craiului Mateia. Citise
cAte ceva se pare CA In afar de limba slav a documentelor,
se putea descurca binior i in turcete i rusete. Dar valoarea
Cronografului Tdrii Romdnefti dela 1764 panel la 1815 * nu st
hi informatia strand aceasta, de mana a doua, e naiv redat
ci In felul bAtrAnesc, simplu i limpede, In care povestete intAm-
plrile din, locurile noastre 0 mai ales din Oltenia. Tabloul, de
pild, pe care-1 lace despre belugul i ieftiatatea din vremea lui
Alexandru Ipsilanti (1774 -1782) and oaia cu miel era un leu,
gina dou sau trei parale, oule zece de o para, fina de grau,
fasolea, lintea, mazrea, o para ocaua, vinul zece parale vadra
(12,5 Uri!) pe ales , iar icrele teseuite de morun treizeci de parale
ocaua (cele proaspete numai douzeci I) face o impresie extra-
ordinar: este imaginea Ingi a vietii ieftine i Imbelugate dela
noi, din tirnpurile de linite i prosperitate.
Se pare a. Dionisie Eclesiarhul a inchis ochii In 1820, In
once caz 1nainte de rscoala lui Tudor de care nu amintete
nimic.
Romaiei.
Sintezele In limba greacit despre istoria fi geografia
Dania Philippide $i Dionisie Fotino. Ca o Incununare a istorio-
grafiei din epoca Fanariotilor, apar, la finele acestei epoci, In
limba greac, operele lui Dania Philippide i Dionisie Fotino.
Favorabile Romnilor, ele au In vedere Intreg pop orul nostru;
de aceea i titlurile respective: 4 Istoria Romdniei* si Geografia

www.dacoromanica.ro
828 VIEATA C ULTU RAJA

Ronidniei e prima data ctuid apare acest nume Romnia

in tiint i Istoria vechii Dacii la Fotino.
la P.hilippide
Dimitrie Philippide, aseut In satul Mujas, In Tesalia, Intre
1760 i 1770, Imbracd de tnr rasa monahal, sub numele de Daniil
pleaca In Apus la studii. DupA ce peregrineazA prin Franta,
Austria, Elvetia, Italia, 11 Intalnim la Iai In 1.801. Rmn.e apoi
multi ani In TArile noastre, mai ales In Moldova, strbtn.d Intre
timp aproape Intreg pmntul romnesc ; numai Oltenia n'a cer-
cetat-o. A stat i In Bucureti: odat, se pare, In tinerete, a doua
oar sub Caragea. Asupra an.ului mortii sale exist:6 discutie: ultimul
su biograf 11 aeaz lnainte de 1826, In timp ce 1n familie s'a pg-
strat data de 7 Noemvrie 1832; saritul ar fi avut loe la o mng-
stire din judetul MO.
Ca un rezultat al interesului i simpatiei ar6tate de Daniil
Philippide neamului nostru au aprut cele dou lucrri ale sale:
Istoria Ronidniei o (Cleproptoc .r.71q `PoullouvEccq) i Geografia Ro-
nzdniei , (recoypeccptcc t ToulLouviccg), ambele formnd un singur
volum partea IntAi t;ii. a doua imprimat la Leipzig In 1816,
de Tauchnitz.
Cea dinttli Inftieazti istoria veche a t6rilor din stnga
DunArii de- jos , dela utivalirea Egiptenilor (sic!) pand la
Intemeierea Principatelor, subliniind vechimea i continuitatea
poporului Romfm In Dacia Traian ; utilizeag izvoarele vechi
greceti i cele bizan.tine precum i o istorie universala In limba
germand. In o Geografia Romaniei , alatuit aa cum afInn chiar
din titlu, ca mijloc pentru o mai bun .1 mai deplin latelegere
a istoriei ei , se face, In buila parte, pe baza celor v.zute personal,
descrierea Intregului pmnt romanesc sub raportul fizic, econ.omic
i politic ; lucrarea e Insotit de trei hrti.
Pentru aceste lucrAn, att de favorabile n.ou, Daniil Philip-
pide a avut de suferit o aspra critic din partea connationalilor
grupati In jurul organului AdyLo `Epir7N (Hermes ce]
invtitat) din Viena. El a raspurts apsat, dar nefiind sprijinit,
n'a putut continua Istoria care a rmas astfel neterminatd.
Ceca ce n'a implinit Philippide, a izbutit s dua la bun
sfrit Dionisie Fotino, cu a sa Istorie a vechii Dacii (` laTopEoc
7:44 neace. AcocEcq) In 3 volume, apdrut la Viena, In anii 1818
1819 .

www.dacoromanica.ro
 DIONISIE FOTINO 829

Flu al lui Atanasie Fotino, doctorul sultanului Abdul Hamit,

Dionisie, nascut In 1777, dupa ce-0 face studiile la Constantinopol,
vine In Tara Romaneasca. In anul 1800 0-0 gase0e un protector
In marele ban Dimitrie Ghica. Bun cunoscator al muzicei religioase
bizantin.e, el in.cepe prin a alcdtui un volum de cantari biserice0i
pe care-I dedica In 1801 vistierului Con.stantin. Filipescu. In acest
an., poarta titlul de vataf ; in 1819 0 1821 iscale0e ca serdar; a
indeplinit in 1812 0 slujba de isprav-nic al judetului Ialomita. A
murit tanar Inca', la 10 Octomvrie 1821 0 a fost Inmormantat in
biserica Sfintilor din Bucure0i; avea 44 de ani.
Fire studioasa, iubind trecutul i simtindu-se bine in mediul
nostru care l-a pretuit dela Inceput, Dionisie Fotino se hotara0e
sa alcatuiasca o mare sinteza asupra istoriei romne0i. Incepe
sa-0 stranga deci materialul documentar, se in.formeaza cu grija
0, dupa o munca de zece ani, da la tipar u Istoria vechii Dacii
adica aa cum ne lamure0e titlul Insui a Transilvaniei,
Valahiei i Moldovei . Lucrarea trateaza istoria pamantului
romnesc din cele mai vechi timpuri cu multe secole inainte
de Christos pana la 1818. Se ocup de istoria Dacilor, de
Dacia Traiana parasirea e pug In anul 275 apoi de perioada
evului mediu; cu acest prilej se analizeaza numele de Valahi,
Moldoveni i Bogdani, limba romana i alfabetul chirilic. Inteme-
ierea Principatelor se face prin descalecate din Transilvania
din Maramure. Urmeaza expunerea clomniilor On la loan Vod
Caragea i Scarlet Calimachi. La sfarit se da o descriere amanun-
tita, rizic, economica i administrativa' a Munteniei 0 una, mai
sumara, a Moldovei.
Ca izvoare, Dionisie Fotino s'a folosit de un mare numar de
cronici In primul rand cele interne, muntene i moldovene, apoi
cele polon.e Cromer, Dlugosz, Miechowki, Strikowski, etc.
cele ungare, bizantine, sarbe0i i turce0i. Utilizeaza de asemenea
acte oficiale: o hotarnicie a Tarii Romane0i din 1741, hrisoave
din sec. XVIII privind organizarea interna, o foarte importanta
statistica administrativa munteana din 1815, statistici financiare
din anii 1767-1768 0 1816-1818, hatierifuri turceti cele din
sec. XIVXV nu sunt autentice Insa manifeste ruse0i, etc.
Pentru epoca veche Intrebuinteaza izvoarele grece*ti, romane
unele bizantine dela Herodot i Tucidide Oa la Ovidius,.

www.dacoromanica.ro
830 VIEATA CULTURALA

Cassius Dio i lexicograful Suidas ; pentru epoca sa, se folosete

de experienta celor 18 ani petrecuti in tarA i de notele date de
contemporani, cum e de pilda nota autografa a lui Iacovachi
Rizo referitoare la sfaritul lui Mavrogheni. Uneori face apel la
inscriptii mormantale sau la resturi arheologice, alteori la istorii
universale i cosmografii In genul aceleia a lui Sebastian Miinster.
Intr'un cuvant, o mare multime i varietate de izvoare. Daca
astazi, sinteza lui Dionisie Fotino, scrisa inteun spirit intelegator
i de simpatie fata de neamul nostru, nu mai are valoare pentru
perioada pang' la Constantin Mavrocordat, ea vi-o pastreaza
ca izvor istoric 111E4 in ce privete rastimpul dela acest
domn pana la 1818. 0 bun traducere a ei in limba romana se
impune, aceea a lui Gheorghe Sion fiind foarte defectuoasa, cu
omisiuni, adaose i prescurtari in.admisibile.
Dionisie Fotino a mai scris inainte de 1807 i o serie
de Vie(i ale Sultanilor, dela Othman I pang la Mahomed II, lucrare
impodobita cu frumoase miniaturi, dar rmasa neterminata; a
avut de asemenea o remarcabila activitate in domeniul muzicii
biserice,sti, ca profesor i compozitor ; dela el ne-au Minas un
Nou Doxasticar *, un Triod, Nou Anastasimatar alte
lucran.
Subliniem, in sfarit, ea din indemnul prietenilor sai culti
i n.obili din Bucuretii Valahiei cum declara insui In prefata
a dat Dionisie Fotino, sub numele de Noul Erotocrit * (MK
'Epo,roxpEToq) i o prelucrare moderna in versuri variate a vechii
epopei cretane. De o insemnatate deosebita pen.tru istoria
turii greceti, ea a aparut in doua volume, la Viena, in 1818, data
cu Istoria vechii Dacii
Povestirile istorice in versuri. Ca i in Moldova, secolul al
XVIII-lea aduce i in Muntenia, moda povestirilor in versuri.
De o valoare literara redusa, cu imagini i rime in deobte banale,
aceste povestiri s'au bucurat totu probabil prin noutatea
genului de trecere in fata contemporanilor: o dovad este i
faptul ca unele din ele ni s'au pstrat in mai multe versiuni i
ca asupra aceluia eveniment s'au alcatuit mai multe asemenea
povestiri.
Inceputul 11 face 4 Ciintecul lui qtefan-Vodd cu a lui Constan-
tin-Vodd, chnd l-au tiiiat Impdratul * care este, in realitate, o cro-

www.dacoromanica.ro
 POVESTIRILE ISTORICE IN VERSURI 8M

pica rimata a cumplitei tragedii brancovenesti. Autorul, un con-

temporan anonim pare mai curand un om de mijloc, deck un
boier povesteste mazilia voevodului, apoi schimbul de cuvinte
tare acesta i stefan Cantacuzino, drumul la Tarigrad i execqia.
O suma de detalii, futre altele popasul In Giurgiu i Indemnul dat
de Brancoveanu fiilor si, In ceasul mortii, sunt confirmate de
celelalte izvoare contemporane, cum e, de pilda, relatia lui Del
Chiaro, secretarul italian al Curtii. Cantecul ni s'a pastrat In mai
multe versiuni; cele mai vechi copii sunt din 1756, 1778 si 1809.
Razboiul din 1768-1774 futre Rusi i Turci a prilejuit alca-
tuirea a doua povestiri In versuri. Una, intitulata Trambit Ro-
ma'neascd, tiparita fara nume de autor, la RAMIliC In 1769, este
un manifest lndemnand pe Romani sa se ridice Impotriva Tur-
cilor, alaturandu-se armatei rusesti eliberatoare. S'a atribuit acest
manifest lui Ianache Vacarescul; argumentele nu aunt lnsa con-
vingatoare. Cealalta povestire, cu titlul Istoria Trii Romilnefti
la leat 1769, descrie sugestiv intrarea o stupailor adica a Rusilor
si a partizartilor lor In Bucuresti; textul ni s'a pstrat In mai
multe variante; autor pare a fi un anume ,Pefan Rustineseu.
Sfarsitul naprasnic al lui Grigore Ghica a produs o adanca
i mpresie nu numai In Moldova unde s'a alcatuit asa cum am
aratat o cronica rimata pastrata In 14 versiuni si una In proza
dar si In Muntenia unde a dat nastere la o povestire In versuri
asemanatoare. Pastrata In manuscrisele romtutesti nr. 830 si 2507
ale Academiei Romane, aceasta povestire are 339 de versuri de o
valoare literara redusa. Ea d.' lush', In privinta Intrevederii
dintre domn i trimisul sultanului, o alta relatie deck cea mol-
doveana.
O scurta cronica rimat, pastrata fragmentar 109 versuri
s'a alcatuit In legatura cu fuga fiilor lui Alexandru Ipsilanti
(Dechemvrie 1781); autorul, anonim i fra talent, pare a fi bucu-
restean; el a serie Indata dupa Intamplare.
Figura atat de in.teresanta si de ciudata a lui Nicolae Mavro-
Omni, voevodul Tarii Romanesti (1786-1790), felul sau de a se
purta, reformele introduse, aterrtia pe care a dat-o armatei, orga-
nizand un corp de oaste btina i participarea sa, cu rang de
comandant, la fzboiul turco-austriad, au provocat o serie Intreaga
de povestiri istorice In versuri. Doua dintre ele sunt In limba
25

www.dacoromanica.ro
 832 VIE ATA CULTURALA

greaca: e vorba, mai IntAi, de povestirea extrem de elogioasa

un adevarat # encomion de curtean a marelui caminar Mano-
lachi Persiano, povestire din care se pot scoate totui unele tiri
utile istoricului; ea a fost tiparita la Bucureti In Fevruarie 1789-;
cealalta, numarand 168 de versuri, e, dinpotriva, un atac violent,
determinat de stoarcerile de bani la care eran supui boierii i de
alte abuzuri. Alte doua povestiri istorice In versuri Bunt adevarate
cronici rimate ale domniei lui Mavrogheni. Una din ele numarnd
nu mai pulin de 1.328 versuri i alcatuita de un autor an.onim, un
martor ocular al evenimentelor povestite, este o prezerttare, In
genere fidela, a actelor neobinuitului voievod. Ea pare a fi servit
drept model celeilalte povestiri, serse de asemenea de un martor
ocular, Pitarul Hristache. i aceasta a doua cronica rimata e destul
de lunga: cuprinde 1100 versuri i Inf4ieaza, fail patima, Intam-
plArile domniei dela Inceput pana la intrarea trupelor austriace
In Bucureti, eveniment pus In ziva de 29 Octomvrie stil vechi
1789. Pitarul este un patriot ; privelitea defil'arii armatei nationale,
alcatuita din Romanali voinici u de catre Mavrogheni, 11 face sa
gaseascii accente de deosebita satisfactie. In schimb, li critica pe
Greci care credeau ca ai notri nu pot sa fie buni pen.tru ostaie .
Ca valoare literara, povestirea lui Hristache este superioara celor
dinain.te; versurile sale, de factura populara, se citesc uor; ici
colo, fn.talnim chiar cate o rima n.oua, ca de pilda; Brava, Ma-
vroghen.i, brava! altul ca tine mai sta-va? .
0 slaba Incercare de cronica rimata mai mult o Insailare
s'a facut cu prilejul mazilirii lui Alexandru Ipsilan.ti (1796).
Pastrata fragmentar In manuscrisul nr. 1437 al Academiei Romane,
aceasta cronica are 90 de versuri i cuprinde unele detalii asupra
sosirii maziliei In Bucureti. N'are valoare literara.
Un eveniment care a impresionat adanc pe contemporani a
fost executarea de care Turci a hraparqului voevod Constantin
Hangerliu, In propriul sau palat din Bucureti (1 Martie 1799).
Dupa cum executarea lui Grigore Ghica determinase alcatuirea
In Moldova a unui cronici rimate In mai multe versiuni (vezi
mai sus, p. 810), tot aa executarea domnului din Bucureti face
sa apara aci o astfel de povestire iar6i In mai multe versiuni.
Cunoatem pana acum. cinci; nu e exclus sa se mai descopere i
altele ; a,utorul, ramas anonim, i.,apart,inand se pare paturii

www.dacoromanica.ro
 ISTORIO GRAFIA ARDELEANA. 838

de mijloc, acre curand dura moartea lui Hangerliu, probabil

chiar In 1.799; talentul lui literar este destul de modest.
Un amestec de versuri si proz4 ne ofera opera lui Zilot Romclnul:
sub acest pseudonim care inseamnA, de fapt, Romanul zeios ,
se ascunde un carturar oltean ce si-a petrecut tineretea in casa
vol vistierului Nicolae Brncoveanu. El serie mai Intai, in.tre 1812
si 1821, o Deislu.Fire In versuri, intercaland i unele explicatiuni
In proza. Este o alegorie in care, punand sa vorbeasca cinci
hiare i anume mistretul (Romanul), leul (Turcul), vulpea (Grecul)
lupul (Neamtul) i ursul (Muscalul), Zilot arata, in realitate,
lumina ultimelor razboaie, situatia noastra political Si proclama
ideile nationaliste, pe care le va sustine i Gheorghe Lazar. In
cea de a doua scriere, ID Istoria sa, iarasi un amestec de versuri
si de proza, el descrie intamplarile din Tara Romaneasca dela a
doua domnie a lui Alexandru Vod. Ipsilanti (1796-7) si Oda' la
rascoala lui Tudor Vladimirescu (1821). Zilot este un patriot cu
durere de tail ; n.0 poate suferi pe Greci; impotriva lor are accente
de revolta ; acestia au ajuns stapan.i din bunatatea cea cu pro-
stime (sic !) a Romanilor . Altfel, vrea sa fie obiectiv ; o afirma
In. Cuvantul &are cititori cj in cateva versuri care merita a fi
cunoscute: Istoric slut, n'ara frate, N'am ruda, n'am vecin,
Stapau am p'adevarul, Lui cata sa ma'nchin ! Si in aceasta lup
crare, scrisa in anii ce urmeaza rOscoalei lui Tudor, Zilot manifesta
aceleasi idei nationaliste ca cj In Daslusire . Se simte apropierea
vremurilor noi.
Istoriografia- ardeleand, spre deosebire de cea m,oldoveana
munteana, nu inregistreazd opere rem,arcabile in veacul al XVII-lea
si al XVIII-lea; doar cateva cronici locale, cu interes
In legatura cu biserica. In schimb, insa, la inceputul veacului al
XIX-lea, ea trece pe planul intaiu prin lucrrile corifeilor din
coala ardeleana n, lucfgri avand ca idei centrale romanitatea
continuitatea noastra pe pamantul Daciei Traiane.
Prima cronica din Transilvania, despre care stim a s'a seria
In limba romana, este Cronica popei Vasile dela biserica Sf. Nicolae
din cheii Brasovului. Alcatuita nu mult dup 1633, poate chiar
In acest an, ea priveste vieata bisericii amintite i unele impre-
jurari locale, din Brasov si Tara Barsei. Primul evenim,ent pomenit-
este: din 1392, cand ar fi venit Bulgarii in Brasov; ultimul
25 *

www.dacoromanica.ro
834 VIEATA CULTURALA

din 1633. E o cronica de mica intindere: 5 pagini In 40 i ni s'a

pastrat numai in traducere germana', in trei manuscrise.
La mai bine de o suta de ani dupa popa Vasile, in 1742, un alt
preot al bisericii Sf. Nicolae din chei, anume Radu Tempea,
alcatuete o Ilona cronicti a lcaplui In care slujea. El incepe prin
a rezuma opera predecesorului, far sa-1 pomeneasca Insa arata
apoi vieata tuturor slujitorilor bisericii din chei 44 la numar
neomitand chiar certurile i vrajmaiile dintre ei. Se dau i unele
fapte privind cetatea Braovului; astfel, de pilda, se descrie cum-
plita epidez-nie de ciuma, din 1718, care a secerat, In ora i In
suburbii, 17.000 de oameni, afar* de cei ce au pierit netiuti.
Radu Tempea e un adversar hotrit al Unirii cu Roma ; el insista
asupra Imprejurarilor in care a avut loc acest act, reproducand
documente oficiale ale vremii, ba intercaland chiar i o cronica
rimat, alcatuita din 112 4 stihuri *, Impotriva Vladicai Athanasie.
Ultimul eveniment povestit In Istorik besearecei .5'chei1or Bra-
govului este din 23 Mai 1742.
Tot impotriva Unirii este i Rilngerea stintei mndstiri a
Silvafului, din eparhia Hategului, din Prislop , o cronica
versuri, alcatuita de un eau& In anul 1782 sau putin dupa aceea.
ePlangereae incepe prin pomenirea lui Nicodim, intemeietorul,
dupa traditie, al manastirii din Prislop, amintete apoi de refa-
cerea, la 1520, a lcaului prin Zamfira, fiica lui Moise-Voda, amin-
tete de asemenea de Mihai Viteazul o ce vrea pe Romani sa uniascas
pentru a critica dupa aceea violent Unirea cu Roma "i pe ierarhii
uniti, in deosebi pe Petru Aaron. Nu e numai o despartire de ordin
religios, ci i una nationala, prin aceea ca se Incearca o sa ne
niasca de fratii din Tara-Romaneasca i din Tara Moldoveneasca
Visarion Sarai, calugarul propovaduitor impotriva unirii, orn prea
puternic i luminat *, este in schimb ludat. Din alta parte n'a
venit niciun ajutor In lupta contra o Blaului centrul unitilor:
Imparateasa Rusiei e prea departe, iar fratii de peste muuti nu
pot face nimic, tara lor fiind o cotropit de Turci i de Greci
jfuit i.
FatAl de aceste incercri, de im,portanta bocal i confesionala,
lucrarile istorice ale fruntailor 4 colii Ardelene * se situeaza pe
un plan national; ele nu constitue numai arme de lupta in mi-
carea de dobtuulire a drepturilor politice i sociale pentru RomOnii

www.dacoromanica.ro
 SAMUIL CLAIN 835

din Ardeal, dar aunt un izvor de incredere i de mandrie pentru

toti Romanii, de pretutindeni.
Cea dint& din aceste lucrari este aceea a lui Samuil Micu-
Clain ; purtand Istoriia fi lucrurile i intdmpleirile
nilor acum intr'acest chip afezatd fi din multi vechi fi noi scriitori
culeasd , ea a rm,as pana astazi medita; numai Inceputul
unui rezumat al ei a aparut ca anexa la Calendarele de Buda pe
1806 i 1807. Daca Imprejurarile ne vor fi favorabile, Intreaga
lucrare, pastrata In patru volum,e manuscrise la Oradea Mare, va
apare In editura Institutului de Istorie Nationala din Bucureqti.
Samuil Clain s'a nascut In satul Sad (jud. Sibiu), In Sep-
temvrie 1745; tatal sAu, protopopul, era fratele vestitului vladica
Inochentie (vezi vol. III, editia a doua, p. 395). Carte a Invatat
hit& in sat, apoi la Blaj, in cele din urm,6 la Viena, mide ajunge
cj prefect de studii al seminarului Sfanta Barbara, Intemeiat
pentru tiner romani unii. Intors la Blaj In 1783, el ramilne
aci doug decenii, lucrand c publicand. In toamna anului 1804,
din cauza unui Indelungat conflict cu m,ediocrul, interesatul qi
invidiosul episcop Bob, el pleaca la Buda, unde este numit revizor
al cartilor romaneti ce se tipareau acolo. La Buda a i murit,
dup un an ci jumatate, In ziva de 13 Mai 1806, fiind ingropat In
biserica Sarbilor catolici.
Sam,uil Clain a aratat din tinerete Insutliri de carturar. A
alcatuit i tradus o serie de carti bisericeti, a Intocmit apoi In
latineqte o gramaticd a linthii romdne, opera capitala pentru vremea
sa, In sfarclit a scris Istoria Rondlnilor, amintita mai sus, In dou
redactiuni, una desvoltata ci una rezumata. Era pe punctul de a
scoate i un Dictionar latin-roman-gerraan-ungar, precum ci un
altul roman-latin-german-ungar. In acest scop a publicat ci dou
prospecte, la Buda, In Aprilie 1806; din nefericire, moartea
surprins Inainte de realiza gandul. Totui munca lexicografica
de ani de zile a lui Samuil Clain nu s'a irosit ; manuscrisul
continuat, completat ci rem,aniat de o serie Intreaga de colabo-
ratori, tare care relevam pe Petru Maior, se va tipari In 1825,
la Buda: e vestitul Lesicon )) de Buda, care a servit decenii
Intregi carturarilor romani.
Istoria Ronzdnilor a lui Samuil Clain incepe tocmai dela Troia,
dela legendarul Aeneas qi dela lntemeierea Romei, pentru a arata

www.dacoromanica.ro
836 VIEATA CULTURAL

apoi istoria acesteia din urrn, istoria Dacilor i razboaie1e lor

cu Romanii. Odata Cu moartea lui Decebal, dispare i poporul dac ;
pamantul e dcupat, in schimb, de colonitii romani. Traian este
ssaditorul si parintele Romanilor, celor ce astazi sunt in Dachiia,
adica in Moldova, in Tara-Romaneasca, in Ardeal i in Tara Ungu-
reasca, 0114 in Tisa . Colonitii au ramas apoi in Dacia si dupa
parasirea ei oficiala de &Are Aurelian. Ungurii au gsit aa: dar
In Ardeal pe Romani motenitorii cei vechi, carii era Rom,ani
i pururea au ramas in mosiile si salasele sale *. Urmeaza, dupa
aceea, pe scurt, istoria regilor unguri despre Mateia se afirma
ca.' e originar din Tara-Romaneasca i viV de Domn * apoi
istoria Azdealului pang la dominatia austriaca. Unirii: cu Roma
i se acorda, evident, atentie; imparatul Iosif al II-lea, autorul
reforin,elor umanitare, e laudat ; Clain n'are Ina' aceeai intelegere
pentru rascoala lui Horia, Cloca i Giurgiu (Crian1), oam,eni
blastamall *1; povestfrea se incheie in timpul imparatului Francisc
I, deci dui:a 1792, semnaltmdu-se razboaiele grele pe care le poarta
cu Francezii. In ce privete pe Munteni, se expun legaturile cu
Bulgarii relevandu-se rolul jucat de Asaneti ; descalecatul
din Ardeal e fixat in anul 1259, iar pentru irul Domnilor se ur-
meaza cronicile interne si Cronologia tabelara. Pentru Moldova,
expunerea e mai redusa cleat pentru Muntenia ; se utilizeaza pe
langa cronicile lui Grigore UrecheSimion Dascalul ri Miron Costin,
i cronicile polone. Partea dela urma de mari propoqii a
Istoriei Romtmilor *, cuprinde Istoriia bisericeasca a episcopiei
romaneti din Ardeal *; intru cat neamul nostril dincolo de munti
n'a avut stapanitori politici proprii, locul lor a fost tinut de
Inalii ierarhi, de episcopi ; ei corespund Domnilor notri. Clain
le face deci biografiile atat a celor de dinainte, cat i a celor de
dupa Unire ; in special sunt pretioase tirile pe care le d despre
Inochentie, unchiul s'u, vajnicul aparator al drepturilor romaneti.
Ipovestirea se opreste in timpul pastoriei lui Grigore Maior ; ea
ni s'a pastrat i inteo forma mai prescurtata, dar cu unele inte-
resante amintiri personale, forma publicata de Timotei Cipariu,
sub titlul de Istorie eclesiasticei .
In desvoltarea istoriografiei romaneti, Samuil Clain poate fi
onsiderat drept prim,u1 sustinator al teoriei puriste, Romanii fiind
dui:4 el descendenti numai din colonistii romani; poporul

www.dacoromanica.ro
 IGHEORGHE $1NCAT 837

dac fusese nimicit In urma rzboaielor. Aceasta teorie fost inst-

atat de Gheorghe Sincaie cat i de petru Maior ; prin operele
lor Hronica Rornanilor , tiprita fragmentar in 1808-4809,
eIsforia pentru inceputul Romcirtilor in .Dachia, ap'a'ruta In 1812,
acefltia i-au asigurat o larga difuziune In opinia publica romaneasca
straina. Evident, teoria este lipsita de temeiu, deoarece Dacii
eia cum au aratat cercetarile din uItimele trei sferturi de
veac au continuat, i Inca In numar.m.are, locuiasca vechea
lor ar, aIcaluind baza etnica a nearaului nostrm._ Nu e mg putin
eadeviirat insa ca aceasta teorie s'a bucurat de o deosebita trecere,
tim,p Indelungat, i ca ea a influentat atat istoriogrEtfia, dar m,ai
ales filologia veacului al XIX-lea.
Gheorghe qincai s'a nascut ne-o spune el Insuqi la 28
Februarie 1753, sau 1754, In satul an:tsud (judetul Map, din pa-
rinti apartinand micii boierimi. A Invatat carte la colegiul
Reformatilor din Targu-Mureplui, apoi la Jezuitii din Cluj unde
a fost primul tti la Bistrita. Nurait canonic la Blaj avea 19
ani el plea dupa putin timp cu o bursa de studii la Roma,
unde 11 gasim In August 1775. Muncind sarguincios, tqi ja docto-
ratul atat In teologie, cat i in filbsofie, la 28 IarluEtria 1779. Un
nou stagiu de un an la Viena, pentru dreptul canonic, r}i apoi 11
Intalnim la Blaj, unde e numit profesor i, dui:4 cateva luni, di-
rector al ticolii 4 na-Vonale s de aci, Infiintate, ca atatea altele,
din ordinul 1mparatului filosof Iosif al II-lea. Avansat director
peste gcolile Romanilor din, Ardeal , Sincai desfasoara timp
de 13 ani o intensa activitate didactica, alcatuind, manuale
infiintand trei sute de coli noui pentru copiii de Romani. E pe-
rioada cea mai plina din vieata lui. Dupa aceea, 1ncepe epoca
grea. Temperament viu, uimitor de impulsiv nedisciplinat s,
el fusese dela inceput, din 1782 ca i Samuil Clain i Petru
Maior impotriva mediocrului episcop Bob, lutuid partea con-
tracandidatului acestuia, mult mai bine inzestratului Ignatie
Darabant. In 1794, conflictul devine acut. Sincai e destituit din
sIujba de director, mai rault chiar, e maltratat i apoi Inchis tirap
de zece luni, 1j teranita din Aiud, sub 1nvinuirea nefondata
de conjuratie contra episcopului i a trii. Ne mai avand slujba,
Sincai, pentru a-vi tine zilele, e nevoit sa intre ca preceptor la
copiii contelui Daniil Vass ; dupa ce st aci gase ani, pleaca la

www.dacoromanica.ro
838 VIBATA CIILTURALA

Buda ; in 1804, el da ajutor lui Clain la corectarea tipariturilor

rominesti. In urma mortii lui Clain, neputind lua locul vacant,
se intoarce la fostii si elevi, contii Vass, carili aveau asezarea
In satul Sinea, din Ungaria. Aci a si murit, la 2 Noemvrie 1816, cu
durerea de a nu fi izbutit saji tipareasca opera de capetenie la
care lucrase o vieata intreaga (vezi si fig. 56.
Inteadevar, tHronic-a Romiinilor fi a mai multor neamuri, a
cerut o munca de 34 de ani. 5incai a inceput s-si stranga materialul
In in 1808 cronica era gata si abia in 1812 cenzura oficiala
1774;
cerceta redactia latina a ei. Caci,"in alai% de redactia romaneascii,
pastrata in 2 manuscrise, la Oradia si la Cluj, 5incai a intocmit

Fig. 56. Isalitura autografi a lui Gheorgbe $incal, pe un act de

viinzare: Vendidi. Georg Gabriel Sinkai s (Biblioteca Academic'
Romilne, !mega manuscrlse)

si o redactie latineasca, sub titlul: Chronicon Daco-Romanorum

sive Valachorum et plurium aliarum nationum* ; aceasta din urma
nu ni s'a pastrat Ins in intregime.
Cronica incepe cu anul 86 dupa Christos si merge pana in 1739;
povestirea trebuia ad fie dug, dupti cum cetim in titlul fragmentului
publicat la Buda, pan& in anul chiar al publicarii, aka in 1808;
imprejurarile, ca de atatea ori In trecutul nostru, n'au ingaduit-4?
Irma. Intemeindu-se pe un foarte mare numar de izvoare i studii
am numarat nu mai putin de 451 asemenea izvoare citate
text cronica priveste pe Roma:Ili de pretutindeni, atilt cei din
stamp, cat i cei din dreapta Dunarii ( Cutovlahii ) ; povestirea
se face pe ani, dup sistemul vechilor anale, sistem care fragmen-
teazil frig expunerea, sclizand interesul cititorului.
Ca si Samuil Clain, 5incai sustine si el ca Romanii Bunt urm,asii
colonistilor romani adusi de Traian, colonisti cuprinzand 4nu
numai gloate miseale, ci i familii frunte . Dacii fusesera Elsa

www.dacoromanica.ro
 PETRO. MAIOR

de rau Infra*, aa de t stan0*, tat n'au ramas nici carii sa ago-

niseasca pamantul, nici carii sa lOcuiasca prin cetati i. Cand, mai
tarziu, In t anul cel Insemnat i 274 (sic!), Aurelian prasete
Dacia, s'a retras atunci num,ai armata sau leghioanele 4o
parte a coloniei i, restul &Ha' tei rnai multi dintre coloni * ra-
manand pe loc, ca unii ce se Indeletniceau cu 4 econoraia aceasta
Inseamna agricultura i creqterea vitelor.
Din cronica lui Sincai s'a publicat In timpul vietii lui, numai
Inceputul primele 80 de pagini, cuprinzand rastimpul 86 264
d. Chr. ca adaos la Calendarele de Buda pe anii 1.808 i. 1809.
In Intregim,e ea a aparut mult mai tarziu, anurae In 1853, la Iaqi.
Nici cea de a doua lucrare istorica a lui Sincai, de proportii mult
mai reduse, anume raspunsul pe care l-a dat el, In latinete, Inva-
tatului Eder la critica ce acesta din urma Mouse memoriului
iSupplez libellus Valachorum i (1791), n'a putut aparea; cenzura
n'a dat aviz favorabil..
Petru Maior este cel de al treilea corifeu al Scolii Ardelene,
i. totodata acela care, prezentand eu m,ai m,ult' logica, argumen-
tare i sistema, conceptia despre descendenta noastra numai din
Romani tall amestecul Dacilor i despre continuitatea noastra
In stanga Dunarii, i-a asigurat, prin lucrarile sale, tiparite Inca
In cursul vietii, o larga difuziune i popularitate In masa roma-
neasca.
Fiu al protopopului Gheorghe dela Caputful de Campie, Petru
Maior s'a nascut pe la 1760; ca i Gheorghe Sincai, a havatat
hit& la Targul-Mureplui, apoi la Cluj ; dela Blaj obtine rti el In
1775, o bursa pentru Roma. Paralelisraul continua: dupa o edere
de cinci ani In Cetatea Eterna, In care timp studiaza teologia ti
filosofia, el vine pentru un an la Viena ; apoi, dupa ce Ii insuete
aici dreptul canonic, se lntoarce Inc:MI.61 la Blaj, devenind profesor
de logica, metafizica i dreptul firii. In 1784 paraselte cinul calu-
Oren iar In anul urmator e numit parola i, Indata dupa aceea,
protopop de Reghin (15 August 1785). Aci pastorete el, cu exceptia
unei scurte Intreruperi de un an (1792), and preda dreptul canonic
la Blaj, m,ai bine de dou decenii, ping la 2 Septernvrie 1808.
La aceasta ultima data are loc, In urma recomandarii lui Samuil
Vulcan, episcopul de Oradea, aumirea sa ca revizor al cOrtilor
romaneti la tipografia din Buda, In locul raposatului Clain. Ii

www.dacoromanica.ro
840 VIE ATA CULTURALA

ia postul In primire In primavara urmatoare, la i8 Martie 1809

i ad i ramane apoi pang la moarte (14 Februarie 1821)
Riistimpul petrecut ca protopop la Reghin unde a cunoscut
pe istoricul Sulzer, care publicase de curand o opera defavorabila
continuittii noastre In Dacia a insemnat pentru Maior un
rastimp de pregatire, de strangere de material, de elaborare i
chiar de redactare a unor lucrari. Tipariturile sale 11 la numar
au aparut Ins toate In vremea cat a itat la Buda, deci In ultimii
doisprezece ani ai
Sub raportul istoriografiei, Petru Maior a alcatuit doua lucrari:
Istoria pentru inceputul Romailor in Dachia aparuta In 1812 i
o Istoria besearicei Romailor, ateit a cestor din coace, precum fi a
celor din colo de Duna' re s, ieita de sub teascuri In anul urrator ;
ambele In e craiasca tipografie a Universitatii Ungureti din Peta s.
Lucrarea cea dintai a fost scrisa o afMm In o Cuvantul
Inainte spre a combate minciunile t i nalucirile * unor
o streini scriitori* asupra Romanilor: e vorba de Sulzer; Eder
i Engel. 4... Dela o bucata de vreme continua Maior pre-
cum magariu pre magariu scarpina, aa unii dela altii Imprum,u-
tand defaimArile, fail de nicio cercare a adevarului de iznov le
day la stam,pa s. Trebue, prin urrnare, ea le raspunda.
De aceea nici nu serie Intreaga istorie a Romanilor, ci se mar-
ginete la # ceale ce mai vartos se in de Inceputul lor In Dachia *.
Dar mai e i un al treilea motiv de ordin educativ pentru
care se straduete, anume acela ca *vazand Romanii dizi ce vita
stralucit. Ant prsii, toti s'a' se Indeamne stramoilor sal Intru
omenie i In liuna cuviinta a le urma... *. A scris repede : n'a
avut timp nici s transcrie pe curat ; de aceea declara ca va fi
recunoscator celor ce-i vor semnala vreo sminteala
Teoria lui Maior este aceasta: Dacii au fost complet distrui,
Intocmai ca odinioara Cartaginezii, iar colonitii romani nu s'au
csatorit cu localnice dace, ci au venit cu femeile lor. De aceea
i bimba ni s'a pastrat atat de bine, fara influente straine, bar-
bare. Aurelian Im,paratul n'a putut, pe de alta parte, sil stram,ute
toga populaia au plecat numai colonitii mai noi .1 cei dela
margini. Nu se poate admite nici o revenire a celor dela sudul
Dunarii la nordul ei. Aa dar, origine curet romana i continuitate
In stinga Dunarii.

www.dacoromanica.ro
 OPERELE FILOLO GICE 841

o Istoria pentru inceputul Romnilor In Dachia a fost recen-

zata de filologul slav Kopitar ; Maior li rspunse In trei brosuri,
apgrute in 1814-1816; e inceputul unei polemici care, cu in,o-
dificArile impuse de sporirea materialului documentar si de per-
feclionarea metodei, dureag En ce privefte continuitatea pAn
In zilele noastre.
o Istoria besearecei RonAnilor scrig si ea repede, in K unspre-
zece s'aptAnIni trebuia s'a" fie, judeand dup titlu, o sintea
prima sintea asupra trecutului intregii biserici nationaie. De
fapt, ea nu trateaz6 istoria bisericei in Muntenia si in Moldova,
nici aceea a Romtmilor din dreapta Dunhrii, ci se nargineste la
trecutul bisericei ardelene, insistAnd asupra Unirii, asupra um:a"-
rilor ei i asupra ierarhilor uniti. Expunerea mergea prm4 in vremea
sa, cuprinzAnd i pAstoria lui Bob. Acesta din urna Sing, sus-
ceptibil si vanitos, nemulOmit fiind de felul in care era inf4isat,
a obtinut, prin cenzura oficial, s'a" se scoat paginile respective.
Asia incAt, in multe din exemplarele ajunse la fled, aunt rupte
zeci de pagini, iar altele retiparite.
Conflictul intre mediocrul episcop Bob si cei trei mari c6r-
turari Samuil Clain, Gheorghe Sincai i Petru Maior a Meld
mult eau culturii noastre ; vina este a lui Bob ; atitudinea lui
fatil de dei trei corifei,n'a lost asa cum bine a caracterizat-o
ultimul cercetiitor al chestiuiiii, d-1 Zenovie PtIclisanu o nici
vladiceasc, nici romtmeasc6 . Dac6 ar fi stiut s'a" si-i apropie,
dac5, nu i-ar fi silit, prin persecutiile sale, s ia calea pribegiei
cazul lui Sincai sau a instrinrii de Blaj, cultura ro-
mtmeasc6 ar fi cunoseut, de sigur, o epoc6 de inflorire excep-
tional. Dar i atata cAta" a fost, opera celor trei opera de tiin0
si de lupt in acelasi timp este suficient pentru a da numele
ei unei perioade intregi difi desvoltarea noastr istoric6 i de a
asigura Transilvaniei primatul cultural in aceast perioad.
Opere filologice. In domeniul lucrarilor originale, indat dupg
operele istoriografice vin, sub raportul importantei, in ra'stimpul
dintre 1.601-1821, operele filologice. Faptul e normal, deoarece
preocupgrile privind originea si trecutul nostru au fost impletite
cu acelea privind limba. Momentul culminant, in aceast privinO,
se situeag spre sfaritul rstirnpului amintit, atunci and se m,a-
nifest corifeii scolii ardelene.

www.dacoromanica.ro
842 VIEATA CULTURALA.

Operele de caracter filologic se pot imprti in trei categorii:

gramatici, ortografii i dictionare ; de fapt, primele dou sunt
contopite, adeseori, in una .1 aceeai lucrare.
Mai intAi apar dictionarele: slavo-romAne, latino-romAne, greco-
romAne. Din prima categorie face parte Lexiconul slavo-romiln
din 1.649 alcdtuit de clugrul Mardarie dela Cozia ; fiecdruia din
cele 4575 de cuvinte slave ii corespunde echivalentul in romAnete.
Izvorul i modelul lui Mardarie a fost Lexiconul slavo-rus, tiprit
de ieromonahul Pamvo Bercinda de origine, se zice, moldovean
la Chiev, In 1627. Alte dou dictionare slavo-romAne se alcatuiesc
In veacul al XVIII-lea In Moldova: unul in 1740, pstrat in ma-
nustrisul Nr. 31.2 al Academiei RomAne, i avAnd ca rn,odel tot
Lexiconul lui BerAnda ; cellalt, spre sfAritul veacului, cunoscut
sub nurn,ele de Pei curariu ;" autorul lui este Macarie ieromonahul
care a alcAtuit i o gramatica romAneasc. Semnal'm de ase-
menea dou dicIionare ruso-romAne: primul, al binecunoscutului
protopop Mihail Strilbitki, tiprit in tipografia acestuia din Iai
In 1789 .1 cuprinzAnd vreo 1.500 de cuvinte ; cel de al doilea, in-
tocmit dup 1812, a fmns inedit. CAt privete dictionarele la-
tino-romAne, vin, in ordinea cronologicA, dou dictionare alcg-
tuite in Banat, in a doua jumA'tate a veacului al XVII-lea. Cel
dintAi din aceste dictionare, numit a Anonymus Caransebesiensis to
autorul e necunoscut iar locul redactiei a fost Caransebeul
este un dictionar romA.n-latin, seria cu itere atine i ortografie
maghiarg, sub influenta cercurilor catolice ; cuprinde peste 5000
de termeni, dintre care unii dialectali, bnteni. Cel de al doilea
este un dictionar latino-maghiaro-romAn ; se pstreazA intre ma-
nuscrisele generalului conte Marsigli, In biblioteca Universittitii
din Bologna (Italia). La acestea se adaogA dictionarul latin-
romAn Dictiones latinae cum ealachica interpretatione al lui
Teodor Corbea, invIatul fiu al preotului loan din 5cheii Bra-
ovului ; a fost seria din indemnul i cu ajutorul material al lui
Mitrofan, episcopul Buzului (1691-1703). Urm,eaz6 apoi seria
de dictionare alcAtuite in Ardeal in veacul al XVIII-lea, care
n'au fost studiate mai de aproape ; printre ele este lexiconul ger-
mano-latino-romAn din 1792, al slujbauIui militar # Aurelius An-
tonius Praedes , care-i dateazA opera, solemn, in anul dela fun-
darea Romei 25461

www.dacoromanica.ro
 LEXICONUL DE BUDA 843

Incununarea eforturilor lexicografice trebuia sa vie tot dela

fruntagii gcoalei ardelene. Ca o ilustrare a romanitatii limbii noa-
stre, pentru a arta i celor mai nelncrezatori originea latina a
lexicului romanesc, iar pe de alta parte pentru a Infatip acest
lexic In haina, nou i straveche In acela0 timp, a literelor latine,
lucreaza Samuil Clain timp Indelungat la intocmirea unui mare
dictionar. In Aprilie 1806, m,unca fiind gata, apareau la Buda
prospectele, anuntand viitorilor subscriitori ea lucrarea se va pre-
zenta In dou redactii: Un dictionar latino-romb.no-germano-ungar,
In 2 volum,e, avand In total 110 coale 0 un al doilea, romano-
latino-germano-ungar, asenianator ca proportii. Dar moartea lui
Clain, intamplata In luna urmatoare (Mai 1806), Impiedeca rea-
lizarea operei. Planul este reluat de Vasile Kolosy, protopop de
Sacaramb, apoi de canonicul Than Corneli, In sfargit de Petra
Maior. Acesta revede nianuscrisul Ii aplica normele din a Or-
tografia sa, aparuta In 1819, adica acelea ale ortografiei italiene
iar nu maghiare sau germane, aa cum, facuser o serie de scriitori
care se foloseau de literele latine. Dar nici Maior nu are norocul
sa vada tiparit Dictionarul (vezi 0 fig. 57). Dupa moartea sa (14
Februarie 1821) 0 dupa ce manuscrisul m,ai sufere unele prefa-
ceri prin munca altor colaboratori loan Teodorovici 0 pro-
fesorul Alexandru Theodori el apare, in sfar0t, In 1825, la
Buda, ca un volum de aproape 900 de pagini in 40, sub titlul:
e Lesicon romanescu - latinescu - ungurescu - nemtescu quare de mai
multi autori, in cursul a trideci si mai multoru ani s'au lucrat. Cel
de al doilea titlu precum i toate explicaiile cuvintelor Bunt in
latinefte. Acest dictionar a adus remarcabile servicii, timp de
decenii, Intregei intelectualitati romaneti, de o parte 0 de alta
a Carpatilor.
In ce privete dictionarele greco-romane, no,erita o mentiune
speciala acela, autograf, In nou volume, pastrat in biblioteca
Universitatii din Iagi i provenind dela fosta manastire Sf. Saya
din acela0 ora. E vorba de dictionarul lui Luca Ianuleos, grec.
nascut In Constantinopol, interpret al Portii i delegat al ei pe
langa Dom.nii romani; unuia din ei nu tim caruia anume
se 0 dedica lucrarea. Alcatuit Intre 1769 0 1780, acest dictionar
inedit d echivalenta termenilor In zece limbi i patru dialecte
grece0i, limba valah5 fiind ultimar Termenii romane0i aunt

www.dacoromanica.ro
844 VIEATA CULTURALA

a .

(4.
A _
'44,411,P-

1 elf
( r

0,..47,
I 04.

);/ We.I.C..P14/2&
ehYrr ah' 007,4 *I't .Yay)L7
44-(Pe"
gytt
,e'r2e-A

eh, d'Ojvc' rrii(ki; ,,f;z

77; ws?r. /2,4T 93 - I

4.47Xcri a/Lz_
e Of .qii4" z /1)(

Fig. 57.-0 paginl din Condica lIategului, scris rornane0e Cu Iltere

Milne 81 ortografle maghiard. Anul 1787, Decemvrie 12,

www.dacoromanica.ro
 DICTIONARE SI GRAMATICI 845

scrisi ins Cu litere grecesti. Un alt dictionar neo si paleogrec

roman, tot inedit, si al crui autor e necunoscut, se pastreaz
In copie la mnastirea Neamt, avand data 4 Iulie 1796; ca izvoare
i-au servit lexiconul neogrec-latin-italian al lui Gherasim Vlahos
(1784) si acela paleogrec-neogrec,latin-italian al lui Gheorghe Con-
stantin, aprut in a doua editie la Venetia, in 1786. Mai exist
si alte diction are greco-romane inedite cum e Lexiconul mol-
dovenesc (AALX6rov ,M0X3043tx6) dela Biblioteca National din
Atena sau marele lexicon al lui Iordache Golescu, in 8 volume
(4136 pagini numerotate) dar ele n'au fost studiate Ora acum.
Nu putem incheia partea rezervat lexicografiei, fr s amintim
si de dictionarele aromtinefti, alctuite de cativa reprezentanti de
walla' ai ramurei sud-dunkene a yoporului nostru. Ne referim,
in primul rand, la Protopiria (11porroirecptcc) lui Teodor Cavaliotti,
acel dictionar greco-aromano-albanez, aparut la Venetia in 1770,
apoi la vocabularul in patru limbi (greac, aroman, bulgar,
albanez) al lui Dania din Moscopole, avand dou editii, una la
Venetia, in 1794, cealalt la Constantinopol in 1802; in sfarsit,)
la Pentagtosarul (paleogreac, neogreac, aromanA, germanii, ma-
ghiar) lui Nicolae Ianovici, gums in manuscris. (Vezi pentru
tustrele vol. III, 1, editia a doua, p. 423-4251.
Preocupdrile gramaticale fi ortografice apar in trile noastre
abia in a doua jumtate a veacului al XVIII-lea, odata cu inmul-
tirea scolilor si cresterea nivelului cultural. Cea dintai incercare
In aceast directie se datoreste lui Dimitrie Eustatievici, dascl
la scoala din Scheii Brasovului si fost student la Chiev. El termina
la 1/12 Septemvrie 1757 o gramatic romaneasa , dup modele
elinesti, slovenesti si latinesti aunt propriile-i cuvinte si o
dedic lui Constantin Mavrocordat, Lucrarea a rmas inedit ;
stint o serie de reguli, un methodos prea folositor si prea tre-
buincios, far vieuna din ideile innoitoare, revolutionare, care
caracterizeaz gramaticile de mai tarziu ale Scolii Ardelene.
Acelasi caracter tehnic 11 pstreaz si diversele gramatici alc-
tuite in Moldova. Astfel, este, de pild, gramatica lui Toader .co-
leriu, isprvit de tiprit la 8 Noemvrie 1789 4 In tipografia cea
politiceasc, -in targul Esului . Ea urmreste, ca si gramatica
ruso-romana tiparit la Chisingu in 1819, s usureze invtarea
limbii romanesti pentru Rusi si a limbii rusesti pentru Romani.

www.dacoromanica.ro
846 VIEATA CULTURALA

Niel gram,atica lui Macarie ieromonahul, alatuit' in rstimpul

1.789 1791, nici aceea ulterioar din 1809-1811, pstratil in
manuscrisul nr. 539 al Academlei Romne i al crei autor, anonim,
cunoscuse opera lui Eustatievici, nu se disting prin vreo idee nouti ;
se poate releva cel mult neobipuita terminologie tehnia Intre-
buintat ; prima din aceste douil lucrri intrebuinteaz term,eni
ca uacumnic unitoriu* i udAunAznic unitoriu*, ruggoare plecares
i. 4 neivit plecare , 4 graiu hotritoriu ptimitoriu etc., iar
cea de a doua 4 neamuri * pentru genuri, pronumele feteti
pentru cele personale, 4 dunga sau mica opritoare pentru vir-
gull:L., etc.
Cu totul alt valoare are gram,atica lui lanache Vdcdrescul,
terminat de redactat inc6 din 1.780 aa cum ne asigur Sulzer
dar care nu s'a tiprit decat in 1787 i anume in dou editii, una
la Rtunnicul Valcei, la inceputul anului, i cealalt la Viena, la
sf&ritul lui. Intitulat. modest *Observatii sau beigdri d seamd
asupra regulelor fi ordnduelelor gramaticii rumilnefti*, ea cuprinde
dou prti: in cea dint& se analizeag u ce iaste gramatica i
se arat 4 limpqeala slovelor * i prtile cuvntului cea de a
doua e. rezervat6 4 pAntru pronuntie, ortografie, Ontru consti-
tutione, adic4 syndaxis i pntru poetia sau lacere de stihuri
Ca model, la partea int.i, a avut Gramatica geograficd (Fpcy.p.onoch
yecoypocqx.xil) a preotului Gheorghe Fatea din Cerigo, tiprit in
1760 la Venetia ; la partea a doua, capitolul poetica, s'a servit de
Gramatica greacd complet .( Ppect.tticerix4) iVolvoch cixpLf3e.o-skr0 a
lui Antonio Catiforo, tiparia in 1734, iari la Venetia. Tocmai
fiinda s'a folosit de un model italian, terminologia gramaticalg
pe care o introduce Wcrescu, e fericit aleas, apropriat spiri-
tului lim.bii noastre i de aceea o m,are parte a ei s'a impus .1 a
r6mas, fiind utilizat6 i astzi in aceeai sau aproape in aceeai
form. Astfel, el zice exemplu, neutru, gherundiu, positiv, compa-
rativ, superlativ, apoi nominativd (i. e.: cdere 1, in loe de caz 1),
ghenetivii, etc., dup.' aceea nome, pronome, verbu, aciverbiu, propo-
zig.one, congiungone, interietione, partitipiu i aa mai departe.
Chiar i termenii luati din grecete prezint.' aceeai caracteristica
de fericit alegere : spunem i astzi prosodie, apostrof, pleonazm,
laconizm, metaford, exametru, etc. Cu atat mai rdu ne pare di
Vacarescu n'a izbutit s realizeze i Dicgonarul de care vorbete

www.dacoromanica.ro
 GRAMATICI 847

In prefaIa 0 Observatiilor o sale; Cu deosebitul Eau shut al limbii,

el ar fi dat la iveala, de sigur, o opera remarcabila.
In 1780, anul In care Ianache Vacarescul isprvea de redactat
Gramatica sa, ap-area la Viena o opera' de acest fel, care avea sa
exercite cea m,ai rn,are influenta asupra studiilor de Elul:A fl.i. A
determine un curent insemnat In istoria culturii rom,anetAi. Este
vorba de Gramatica lui Samuil Clain, completata de Gheorghe
incai i publicata In latinete sub titlul: 4 Elementa linguae daco-
romanae sive valachicae . Alcatuita pentru elevii romani ai cole-
giului Sfanta Barbara din Viena, aceasta lucrare cuprinde, In
prefa-g, premizele principale ale colii Ardelene: colonigtii romani
au ramas in Dacia, dupa, parsirea ei de Aurelian, sub stapanirea
barbarilor: o arata nu numai Jordanes, dar ci ase sute de istorici,
m,ai vechi i mai noui. In timpul acestei stapaniri, limba stramo-
qilor s'a corupt i procesul s'a accentuat dupa ce voevozii tarilor
romtuie au introdus, pe timpul conciliului dela Florenta, literele
chirilice qi limba davit' In biserica. Concluziile rezulta ciar, chiq
dac nu aunt form,ulate deocamdatd: limba trebue curatata de
impuritatile care i ,s'au adugat in timpul st'panirii barbarilor,
lar In locul literelor chirilice, trebue revenit la literele latine ale
stramoilor. Este ceea ce vor cauta sa faca scriitorii polii ardelene,
este ceea ce vom intalni in intregim,e sau partial In toate
lucrarile gramatici, ortografii, carti de lectura care vor apare
In rastirn,pul 1.780-1821, sub influenIa acestei coli.
Prima este gramatica oculistului roman Molnar, scrisa hill In
nemtegte limba oficiala a statului, In urma decretului lui Iosif
al II-lea i publicata la Viena in 1788, sub titlul t Deutsch-wa-
lachische Sprachlehre . Ea reproduce intocmoi impartirea grama-
ticei lui Clain$incai, precum ci toate regulele acesteia; cuvintele
romaneti sunt redate cu litere latine. Urmeaza in Dechemvrie
1797, la Sibiu, Gramatica ronuineasa, alcatuita de i Radu Tempea,
directorul coalelor neunite naIionaliceti prin marele Printipat
al Ardealului*, Scrisa cu chirilice, ea recunoate totui ca stri-
carea* i 0 InIelenirea o limbii noastre provine din epoca In care
am primit slovele * i cdrtile sloveneti . Limba nu se mai
43

poate aduce, intr'adevar, 's In curatenia qi originalul * ei, caci

poporul n'ar moi Intelege-o ; totui, ea trebue 0 curatita * de 0 ne-
ghina ce o au cuprins, afla cum, fac, prin callile lor, parintele
26

www.dacoromanica.ro
848 VIEATA CULTEEALA

Samuil Clain i doctorul Molnar. Tocmai spre a o apropia de

original , Radu Tempea scrie unele cuvinte, Oland searna de
etimologia lor latina, aa dar sore In loc de soare, omeni In loe
de oameni, duo, iar nu douii, etc. E interesant de relevat ca' autorul
acestei gramatici mi e unit, ci ortodox ; rezulta de aci ca. Entreg
Ardealul fail deosebire de confesiune participa la noul
curent. Aceeai concluzie se aplica i Banatului; dovada este cartea
Observqii de limba romineascil a lui Paul lorgovici, tiparita la
Buda, In 1.799. Dedicata episcopului de Vire, Caransebe, LugeFj
i Orova-Mehadia, aceasta lucrare insista asupra originii latine
a limbii noastre ; chiar In cuvintul catre cetitor, Iorgovici spune:
vei vedea cuvintele limbei noastre romineti ca nete rem,eiIe
a limbii unei natii care au numerat ctindva multi puternici 1m-
perati. . El li Indeamna, In acelai timp, sa mearga la o rdacina
cuvintelor spre a-i da seama de originea lor ; In acest scop; (la, In
partea a doua a &Midi sale, o serie de ecsempluri . Contemporanul
Tichindeal lauda aceasta idee i, In prefata unei traducen i din
Dositei Obradovici, spune ca. Iorgovici) a aratat 4 cum am putea
aduce limba noastra la orighinalul ei Gel adevarat .
Cel care alcatuete Ins'i pentru prima data un sistem intreg de
scriere a limbii 'Tinkle cu caractere latine este Samuil Clain.
0 prima schita daduse el la finele tipariturii sale 4 Carte de roga-
cioni* aparut la Viena In 1779. Forma completa se afla Insa In
introducerea 4 Acatistului* sau, tiparit cu caracter latine, la Sibiu
In 1801. El arata, In mod precis, cu exemple, cum trebuesc redate
diferitele sunete ; se observa ciar preocuparea de a face sa apara
etimologia latina a cuvintelor. El transcrie astfel: qvire (care),
quand (and), pament (p'mint), cuvent (Guying, me. (m), im-
perat (Imparat), etc. Totui o serie Intreaga de transcrieri ale lui
Clain, unele inspirate din italiana, au ramas pina astazi. Aa e
de pilda, semnul In cuvinte ca urlt, Hu, apoi transcrierea lui q
prin ce, ci (cine, face) iar a lui ki prin ge, gi (ger, geaman, ginere).
In 1.805 aparea la Cluj o Orto graphia latino-valachica, o broura
atribuita unui Krsi (Crian In rominete 1) i cuprinzind, aa
cum, arata titlul dela inceputul textului, Recta 'ratio litteris
latinis valachice scribendi (Calea dreapt de a scrie rominete
cu litere latine). Ortografia este cea etimologica: cuvintele aunt
serse astfel 'neat se pot observa uor originalele latine din care

www.dacoromanica.ro
 ORTOGRAFII 649

derivA. In pretaIa, se atrage de altfel atenVa ca numele de Roman

dpa ce 1-am desbraccat d'in flbccele lui Cyrilla , acuma extra-
lucesce chiar (ciar 1), inalt si sullget . In acelaqi an, 1.805,
iegea de sub teascuri, la Buda, a doua editie a Gramaticei lui Sa-
muil Clain t}i Gheorghe incai. Dar nici cel de al treilea corifeu
al 5co1ii Ardelene nu lipsete din aceast desbatere asupra orto-
grafiei romaneti. In 1819 apArea, tot la Buda, lucrarea lui Petru
Maior intitulata 4 Ortografia romana sive latino-valachica . In prefala,
autorul se ridica impotriva acelora care, scriind cu litere latine,
intrebuinIeaza ortografia ungara sau germang. El propune pe
cea ea se potrivegte cea mai bine cu limb a noastra ; de
altfel italiana i romana adaog6 Maior Bunt inrudite foarte
de aproape. Am aratat mai sus ea i Ianache Vacarescul recursese
tot la limba italian atunci cand trebuise, in Observatiile * sale,
sa creeze terminologia gra. m,aticala ; de asemenea Clain, pentru
unele din transcrierile sale. La finele lucrarii, petru Maior d un
tablou de echivalente a caracterelor chirilice cu cele latine ; trebue
relevat faptul ea, inspirandu-se din tabloul alcatuit de Clain in
Acatistul s'au, el propune insa i unele soluii noui care, fiind
practice, s'au impus tO au rmas pan'a astzi. Astfel sunt semnele
; pentru chirilicul u, pentru w. (Dela noi, semnul c a fost Iuat
-de Turci atunci and, sub Atatiirk, s'a introdus alfabetul latin
in locul celui arab 1).
In urma atator indemnuri, bleep sa apar tiprituri romaneti
Cu litere latine. 5i. mai inainte, in secolul al XVIII-lea, se im,pri-
maser, sub influen0 catolic, asemenea texte, de obiceiu cu orto-
grafie ungureasca. Citara astfel C atechismul dela Sibiu din 1709, apoi
Bucoapna dela Cluj, din 1744, dup4 aceia Evanghelia dela Kalocza,
din 1769, reeditata la Buda in 1799; citam, de asemenea diferite
de Antece religioase sau laice cum, e aceea 416* Cdntece ciimpenegi
(Kintyets Kimpenyesty) apOruta la Cluj in 1768. Cel dintaiu
text romanesc insa, care se tipOrete dupa normele qcoalei ardelene,
este * Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin a lui Samuil
Clain insui, apArut la Viena in 1779, cu un an inaintea grama-
ticei. Urmeaza apoi dou Abeced are sau Bucoavne, unul la Blaj,
altul la Sibiu, tiprite am,andoua in 1783, spre folosul scolelor
niarnului romanesc -Dintre colelalte texte, relevam o carte de
bun cuviinO, publicata sub titlul 4 Omu de jume seu sontiee
26*

www.dacoromanica.ro
I354 VIE ATA CULTURATA

_gale cuvientiei... de Care Vasile Gergely de Csokotis,

theologu absolutu din Diecesul Muncaciului... In CuvAntul
inte, acest ardelean din prtile Stnarului mrturisete Io nu
potu serie bucuria i ugiorare que aflu acum dedatu cu ortografia
aqueasta aura in limba romAnscA. .. Admite.totui ca literele
chirilice BA rmAie in textele bisericeti: e o concesie pe care Multi
adepti ai colii Ardelene au fcut-o la inceputul actiunii lor. Chiar
i In cercurile arorrulnefti, obipuite de atAta vreme ou literele
greceti, ii face drum noul curent..4a se explic6 de ce studentul
In rnedicin Gheorghe Roja, originar din Moscopole, tiprelte la
Buda in 1809 lucrarea intitulat Ileiestria ghiosirii (i. e.: citirii I )
romeinefti cu itere latinesti care Ant literele Romailor ceale vechi,
spre polirea a toatil ghinta rondineascei ceii din coace ci ceii din colo
de Duneire. Argumentele pentru care trebue s scriem cu litere
latine, iar nu chirilice sau greceti, Roja le inzlia astfel: 1, sun-
tern din sAngele Romanilor deci litere rn,ai bune 4 nu pot dealt
ceale latineti *; 2) Moldovenii pAra la 1439 au avut litere latine0i
(ideie greit luat dela uBiing*, (Biisching), comentatorul
lui Diznitrie Cantemi.r); 3) Natiunile cele invtate ale Europei acriu
cu litere latine.
Ideea fericit a scrierii cu astfel de litere i cu ortografie apro-
priatA, inspirat din latin zi italian, idee ernis de reprezentantii
colii Ardelene, va cAtiga teren, Meet, dar sigur. Ea, va strbate
dincoace de Carpati, prin invTmAntul lui Lazr, apoi al lui
Eliade Rdulescu i, in cele din urm, renuntand la unele exage-
rri inerente oricror inceputuri, va triumfa. Pornit din 1779,
btAlia va dura pAn in 1863, and prin decretul lui Alexandru
Cuza, alfabetul latin se va introduce in mod obligator in intreaga
vieat de sat.
Opere iterare. In domeniul literaturii propriu zise, dac facem
abstractie de valoarea literara a cronicelor (vezi m,ai sus, p. 806)
nu intAlnim opere demne de a fi mentionate inainte de sfArlitul
veacului al XVIII-lea. Oda de zece versuri; in limba romAn
aktuit de invtatul bAntean Mihail Halici i tiprit cu
itere latine, in 1674, nu are valoare poetic ; tot astfel . cele
80 de versuri romAne0i publicate de prietenul su, poetul sas
Valentin Frank von Frankenstein. Ca s gsim ceva acceptabil
In aceast directie, trebue BA' ajungem tocmai la lanache Vac&

www.dacoromanica.ro
 IANAGHE VACAIIESCI1L 864

rescul, personalitatea culturala aa de complexa, pe care am Intal-

nit-o 0 In domeniul istorigrafiei 0 al gram,aticei. Nu e vorba Insti
de cele opt poezii publicate In gram,atica sa din 1787 mai m.ult
exemplificari ale regulelor prosodiei nici de caracterizarile In
versuri ale sultanilor 33 la numar alcatuite In anul urn:a-tor ;
efe au o valoare poetic redusa. Ci de poeziile pastrate In manu-
scrisul Academiei Romane 0 din care cateva, i anume Urmafilor
mei VeiclireFtie, un excelent motto -4 Amcirdtei turturea de fapt
o prelucrare 0 o amplificare a poeziei populare cu acela0 titlu
0 4 Intr'o greidind , an ajuns cunoscute de Intreaga ob0e roma-
neasca: Celelalte poezii ale lui sunt de un pronuntat caracter
lirico-erotic ( Spune, inimioara, spune ; 4 Tu eti puirr canar
etc.); exceptii constitue rugaciunile In versuri, alatuite In 1795,
pentru Insanato0rea sotiei sale, 0 poeziile religioase In limha greaca,
tiprite la Venetia in 1771, August 30. Si cei doi fii ai lui Ianache,
Alecu (c. 1762 c. 1800) i Nicolae (nascut dupa 1784 mort
Inainte de 1. Oct. 1.827), din doua casatorii deosebite, an mo0enit
inclinrile poetice ale tatalui. Primul a alcatuit poezii de dragoste,
In gustul epocei pline de ohtaturi ; cel de al doilea are o not
mai barbateasca,.tratand uneori chiar cate o tema haiduceasca.
Factura, la' ambii, este acea popiilara, Intrebuintata, de obiceiu,
0 de parintele lor.
Aceeaqi temai erotica', aceea0 tratare cu ahturi, suspine
le0nuri Intalnim, 0 la boerii contem.porani moldoveni, Matei Milu
sau Milo (c. 1750-1801-2) i Costache Conachi (14/25 Oct. 1777
4/16 Febr. 1849). Dar Milu, care Invatase In Rusia, de unde se
Intoarce In 1775 cu o Intreaga biblioteca, are 0 poezii- satirice
prezentate sub forma de ghicitoare ; acestea din urma ne Infati-
eaza diferitele personaje simandicoase ale vremii. Costache Co-
nachi Ii Incepe opera poetica In '1802 printeo odd preas/dvind
pe Alexandru Moruzi care inzestrase oragele moldovene cu ci0nele ;
In poezia urmatoare, cu unele Insu0ri de descriere, Infatieaza
moartea tatalui &au (1803); in genere tug, el e preocupat de
dragostele sale pe care le canta Inteun mod care azine provoaca un
zambet. Tonul, lipsit de discretie i duio0e, e mai mult lautareso ;
cat drum dela aceste modeste Inceputuri pana la splendida sinteza
a lui Eminescul Conachi sufera, ceva mai taniu, spre sfar0tu1
epocei fanariote, influenta liricului grec Athanasie Hristopol, supra-

www.dacoromanica.ro
,...,..,
852 VIEATA CULTURALA.

numit noul Anacreon . Opera lui Hristopol tiparita la Viena,

In 1818, va influenta i pe Barbu Paris Momuleanu; noul poet
m,untean. Nascut la Slatina, In 1.794, fiu de targoveti, acesta
urm era un autodidact. 5tia grecete i frantuzete, cunotea pe
marii scriitori ai antichitatii. Broura sa u Rost de poezii adeed
stihurip aparuta In prima editie la Bucureti, in 1820, cuprinde
o serie de bucati de caracter liric, dupa modelul lui Hristopol.
Versurile au plcut, dovada ea o a doua editie apare in 1822.
Nu tim, mai de aproape tuprinsul tipariturii Poezii noo de
J. K.*, a carei hartie poarta In filigran data 1795, Posesorul cartii,
Pr. D. Furtuna din Dorohoi,, nu precizeaza dac6 e vorba de o lucrare
origin ala sau de o traducere.
i In istoriografie i filologie, Transilvania este tinutul
nesc care detine Intitietatea In literatura In aceasta vreme. Aci
apar primele opere yersificate de mari proportii ; tot unui transil-
vanean i anume lui Ioan Budai Deleanu i se datorete i ca din-
taiu realizare poetica puternica, poema eroi-comica, Tiganiada,
care pode fi push' cu cinste alaturi de operele similare ale literaturii
universale ; ea lntrece cu mult, ca valoare artistica, productia
poetica munteana i moldoveana conteinpurana.
Ioan Budai Deleanu, fecior de preot, din Cigmau (Hunedoara),
dintr'un neam de carturari, s'a nascut pe la 1760. A Invatat carte
la Blaj, apoi la Viena, luand doctoratul In teologie ; tia latina,
italiana i franceza ; cunotea de asem,enea bine literatura clasica.
Ar fi vrut sa-0 fac vieata la, Blaj ; nu s'a putut Intelege
i Clain, incai i Maior cu meschinul episcop Bob i a trebuit
s plece. Numit, prin concurs, secretar de tribunal la Lw6w In
apoi consilier, el a ramas acolo 'And' la moarte (24 August
1820).
Opera de capetenie a lui Budai Deleanu, Tiganiada, este po-
vestea, In doutisprezece cantini, a ispravilor fcute de Tiganii
din Muntenia, pe care Vlad TepeIi eliberase spre a lupta impo-
triva Turcilor. Ea s'a pastrat In doua redactii: aceea din 1800,
mai desvoltata, prin intercalarea unui episod parazitar ispravile
nemeului Becicherek Itoc de Uramhaza care-i cauta iubita
Anghelina ; cea de a doua, datat u 12 Martie 1.812 , far episodul
amintit, mai unitara i mai reuita sub raportul artistic ; niciuna
n'a fost terminata fug. Impresioneaza imediat bogatia i savoarea

www.dacoromanica.ro
 VASILE AARON. ION BARAC 853

Iexicului ; Budai Deleanu are aa cum a relevat G. alinescu

pe bun dreptate un adevrat geniu verbal ; este, In aceasta
privint, un precursor al lui Eminescu. Pe Tigani se vede a-i fi
cunoscut bine ; apucturile, lirnba i psihologia lor aunt exact
redate. Cand e vorba de lupt,/ ei se roag6 de Turci s-i ierte: 0,
iertati-ne, luna s. v ajute, Mahomed multi ani s vti trdiascA,
Hie uitate hele trecutel Duranezeu pe loc s ne trazneasc, DA
Antent noi d. vin Inteahast, Da iaca a fost pe noi o npastl
Raiul tignesc este inftiat Intr'un chip pitoresc i sugestiv:
Rauri d lapte dulce pa vale, Curg acolo i (16 unt pttrae ; Tr-
murile d mmlig4 moale, D pogace, d. pite i nalae ... 0,
ce sfiintA i bura tocmeal ; nanttnci cat vrei i bei fr ostenealal
Tiganiada, rm.asd In manuscris, a fost tipArit abia In 1875-76
i apoi, In Intreginte, cu cele 2 redactii, dup rzboiul pentru
unitatea neamului ; ea n'a putut influenta deci, aa cum s'ar fi
cuvenit, vieata literar a neamului.
Fat de opera lui Ioan Budai Deleanu, aceea a versificato-
Film; Vasile Aaron, loan Barac 0 loan Teodorovici-Nika apare
eu mult mai putin Insemnata. Vasile Aaron (1770-1822) fiu de
preot i el, cu studii la Blaj i Cluj, a fost jurat procurator la Sibiu,
Pe land traduceri Intre altele din Aeneida lui Vergilius el a
alctuit i cateva lucrri proprii In versuri. Mai cunoscute sunt
Patimile i moartea a Domnalai ci Mantaitoralai nostra Is. Hs.*,
aprute, In prima editie la Braov (1805, 432 p. in 8), Intr'a doua
la Sibiu (1808). Dei n'o spune, se pare c a avut drept model
lucrarea lui Klopstok, Der Messias. Versurile, de 7-8 silabe i
rimand "cte dota, sunt In genere corecte, dar frl vreo valoare
poetica deosebit.; ici i zolo numai, ate o imagine sau rima care
retine atentia. Acelai lucru se poate spune i despre o alt lucrare
a sa o Anal cel meinos. Bucaria lamei. Un dintec n stihari. *
(Sibiu, 1820) In care se Inftieaz, pe lang6 cele patru anotimpuri,
i diferite glume i lucruri moraliceti b.
Mai plcute aunt versurile, de factur popular, ale lui Ion
Popovici Barac (1776-1848 Iulie 11), dascl normalicesc-neunit
la Avrig, apoi la Braov, unde ocup i slujba de maghistrat-
translator al Primriei. El tiprete la Sibiu, In 1801, o e Istorie
despre Arghir cel frumos ci despre Elena cea framoasa ci pastiita
era' . E o alegorie sau, cu propriile-i cuvinte, e o Inchipuire

www.dacoromanica.ro
854 VIEATA CULTURALA

supt care se Intelege luarea tarii Ardealului prin Traian chesariul

Romaniei Lucrarea de fapt o prelucrare dup' Argirus His,
toriaja a scriitorului ungur Albert Gergey s'a bucurat imediat
de o buna primire In publicul romnesc vi s'a raspandit pretutin-
deni, piing In fundul muntilor, la ciobanii dela stne ; astazi Inca,
ea constituie una din lecturile populare preferite ; am citit-o,
copil fiind, vi am ramas adnc impresionat ; recitind-o acum,
constat ca unele pasaje vi-au pastrat farmecul. 0 a doua
a aprut la Bravov, In 1809. Cealalta opera mai Insemnata In
versuri a lui Barac* Risipirea ce de pre urmil a Ierusalimului.
tiparita la Bucurevti, In anul rascoalei lui Tudor, este de ase menea
o prelucrare, dupa povestirea scriitorului antic Josephus Flavius.
Impaitita In 9 ctuituri, ea are vi nobila ambitie citam Ins*
cuvintele autorului sa creasca cat de cAt macar maestriia
poeziei In limba romaneasca . 0 Meuse cu mult mai mult succes
Budai Deleanu. O mentiune merita vi e Ctintarea hlatuit sub
influenta ideilor lui Petru Maior a studentului loan Theodo-
royici-Nika, e despre inceputul $i starea de asteizi a Romei nilor . Tipa-
rita la Buda, in 1.813, pe doua coloane, una cu litere chirilice, cea-
lalta cu litere latine, ea nu are valoare poetica, ci numai una de
marturie a influentei exercitate de vcoala ardeleanii. In aceeavi
categorie ar putea intra i versurile romtknevti, tiparite Cu caractere
latine, la Viena, In 1808, de catre Gheorghe Lazar, In cinstea Impa-
ratului Franz I.
Daca In ce privevte poezia, Trile Romanevti se Inscriu, dela
sfrvitul veacului al XVIII-lea incolo, cu opere originale i cu
prelucrari valoroase, nu tot astfel stau lucrurile cu rOmanul, nuyela
qi :chip. Sub acest raport, nu gasim nimic: manuscrisele
tipriturile nu cuprind deck traducen i iaravi traducen i (vezi
mai jos, p. 871-877).
Opere $tiintif ice. Capitolul privind vtiinta e mai sarac In lucrari
originale deck acela referitor la istoriografie, filologie sau litera-
turd. Imprejurarile dela noi au fost mai putin favorabile creatiei
vtiintifice ; n'a existat nici mediul tehnic sau de laborator necesar.
Totuvi ne-am afirmat i In acest domeniu.
Contributia cea mai pretioasd o formeaza lucrarile de carac-
ter cartografic. Am arkat mai Inainte (p. 799 vi 820) realizarile lui
Constantin Cantacuzino Stolnicul i Dimitrie Cantemir, anume

www.dacoromanica.ro
 CART() GRAFIA 855

Harta Moldovei i Harta Trii Romaneti. E vorba de dou opere

originale, de mara valoare, alcatuite in primul rand pe baza obser-
vaiilor qi care au adus reale servicii cartografiei apusene.
0 a treia hart originala este aceea a Aromanului Rhigas din
Velestin sau Velestinliul, tiparita la Viena in 1.797. Ea inftieaza,
lute serie de plum m,ari, Peninsula BalcanicA, inclusiv Muntenia
qi Moldova. In cele doua t,ari romaneti aunt reprezentate, sub
raportul fizic, ape fluvii, rauri, lacuri i canalul de derivatie
al lui Alexandru Ipsilanti munti, i peiduri ; sub raportul
hotarul tet.rilor, hotarul judetelor ci al raialelor, apoi orav,
cetetti, sate i meineistiri ; sub raportul istoric, urme arheologice. Nu
cuprinde podurile peste ape, ca harta Stolnicului, iar
despre minerale sunt extrem de reduse. Sub acest raport, e un regres
fat de hrtile celor doi predecesori ; are, in schimb lug, un numeir
-mai mare de sate fi teirguri ; inregistreaza de asemenea schirabgrile
survenite in intinderea i numele jude%elor. Toate numirile Bunt
In grecete. O alta realizare cartografica, de valoare in.sa mai
mult didactic6 decal tiintifica, este Atlasul publicat de Gheorghe
Golescu, fiul marelui vornic Raducanu-, la Viena, in 1800. Este
de fapt o plan4 mare (93 x 120 Cm) cuprinzand 9 hrti unele
duble, apoi 20 de figuri i reprezentdri geografice i astronomice
(planetele i simbolurile lor, sistemul solar, zodiacul, zonele
rnantUlui, etc.), in sfariAt chipul lui Alexandru Moruzi, voevodul
ambelor Dacii . Intre haqi se afl, in mici dimensiuni (9 x 18,5
cm), i una a Munteniei, Ma o valoare deosebit", cuprinzand totuqi
cateva elemente interesante ; celelalte harti infatifleaza conti-
nentele c oceanele. Numirile Bunt iarqi toate In grecete.
Spre sfarOtul epocei fanariote apar ci primele teze de doctorat
susIinute de Romanir.in steinatate. Cea dintai este teza suqinuta la
Facultatea de Medicina din Paris in ziva de 25 Iulie 1815 de catre
J. Seraphin ndscut la Bucureti, in Valachia , dup toate pro.
grec de origine. Poarta drept titlu e Disertation sur
les li 'res bilieuses en gnrab); s'a tiparit in acelaqi an, avand XII
+ 126 pagini in 16. Teza e inchinata voevodului loan Caragea,
mitropolitului i marilor dreg6tori ai Munteniei, in semn de recu-
notint'a: de sigur, autorul primise o bursa de studii din partea
acestora. Interesant de semnalat e faptul c a aparut, tot In 1815,
ci o traducere greaca a tezei, efectuata de un Gheorghe Typaldos.

www.dacoromanica.ro
856 VIEATA CULTURALA

Peste doi ani, in Julie 1817, 1i trecea la Viena doctoratul In

medicina interpretul aulic de limba romana, transilvaneanul
Ladislaus Basilius Popp, cu o teza despre inmormantarea la taranii
romani (e Dissertatio inauguralis historico-medica de funeribus ple-
beys Daco-Romanorum ) in raport cu aceea a vechilor Romani.
Tiparitura, de 56 p. in 4,, e dedicata Contelui Adam Neme de
Hidvg. Autorul tezei e doctorul Vasilie Pop p, careli luase
doctoratul in filosofie, tot la Viena, in 1814, Decemvrie 24. Dela
el ne-a ramas, in romnete, i o lucrare de caracter _balneo-
medical, intitulata e Despre apele minerale dela Arpcitac, Bodoc
Covasna $i despre intrebuintarea acelorafi in deschilinite patina
(in diferite boli!). Este cea dintai lucrare tiint,ifica scrisa de
un Roman In limba materna'. Terminata de redactat In Braov
la 15 Aprilie 1820, ea s'a tiparit in anul urmator, in -acelai
ora.
In domeniul fizicei, semnalam voluminoasa 4 Fizicei experimen-
talei* (12 + 781 p. in 8), manualul lui Constantin. Vardalah,
profesor la Academia din Bucureti. &risa In grecete, ea s'a ti-
parit la Viena In 1812. Printre subscriitori figureaz nu mai
putn de 69 din Bucureti i 7 din Craiova, In marea majoritate
Romani.
Pentru a incheia acest capitol, amintim i lucrarea de caracter
filosofic aparuta, in grecete i frantuzete, la Viena, in 1787, sub
titlul 4 Refutarea tratalului lui Ocellus despre natura Universului.
Ea se datorete clucerului loan Geanet, grec de origine, din insula
Mitilene, apartinand familiei care a dat pe voevodul Tarii Roma-
neti, Manole Geani. Este o critica adusa conceptiei aa zisului
Ocel din Lucania filosof pitagoreic, dinainte de Hristos care
sw4ine c universul este venic, n'are inceput i nici sfarit.
Lucrarea e dedicata lui Nicolae Mavrogheni caruia i se aduc in
prefata mari laude ; voevodul n'a" ramas insensibil .1 a inltat pe
autor la rangul de mare logorat. G-eanet, trimitand opera sa lui
Evghenie Vulgaris, cunoscutul filosof grec contemporan, a deter-
minat un comentariu al acestuia care a fost apoi tradus in roma-
nete de dascalul Petru Stamatiadi i tiprit la Iai intre 1815 i
1819.
Opere religioase. Pe ct sunt de numero ase traducerile de opere
religioase care se fac la noi In intervalul 1601-1821, pe atat sunt

www.dacoromanica.ro
 VIETI SI SLIIIBE DE SFINTI 857

de putine cele originale. Meya vieli de sfinti, ale caror moate

se aflau in tarile romaneti, sau vieti de cell4getri de seamei, care
iara'i vi-au petrecut zilele pe meleagurile noastre ; In sfarit, cateva
lucreiri de propaganda sau lupt bisericeascei ti aceasta e totul.
Influenta greaca in primul rand, venita atat prin Patriarhia din
Constantinopol cal i prin celelalte patriarhii rasaritene, influenta
rusa in al doilea rand erau prea puternice ca fa mai ingaduie
1nflorirea unei bogate literaturi religioase autohtone.
Cele dintai opere de acest fel la noi in intervalul artat sunt
Viala Slintei Parascheva i Slujba S fa' ntului Grigore Decapolitul,
alcatuite ambele in grecete de mitropolitul Matei al Mirelor
(vezi fi mai sus, p. 811). Cea dinti a fost scrisa intre 1605-1621
cuprinde dou parti: prima e o prelucrare a unui text alcatuit
de Eftimie patriarhul Tarnovei (1375-1393); ultima este origi-
nara' i ne d'a informatii noui asupra imprejurarilor din biserica
constantinopolitana, spre sfaritul veacului al XVI-lea. In ce pri-
vete slujba Sfantului Grigore Decapolitul, ea a fost scrisa in
1611-1612; moa0ele srntului se pastreaza in manastirea Bi-
strita din Valcea. Ambele aceste texte, impreuna cu o Piara
autorul nu-I cunoatem a aceluiai Grigore Decapolitul, au
fon tiparite la Bucureti, in Iunie 1692 de catre Antim Ivireanul.
Mai tarziu, in 1753, s'a tip'a'rit la Ramnic i o traducere in roma-
nete din slavonete a vietii Decapolitului. Se pare ca
fi textul grec publicat de Antim Ivireanul e tot o traducere a
acestei redactii originare slave. O alta opera originara de acelai
fel este a Slujba cuviosului perintelui Dimitrie dela Basarabov... *
alcatuita de kir Filaret, mitropolitul Mirelor ; ea s'a tiparit in
Martie 1779, la Bucureti, fiind ostenitoriu la acest sfant lucra
Stanciul Logofatul* ; a doua editie e din 1801. Ni se povestete
vieata srntului, originar a dinteun sat din tara sarbeasca, ce s'a
chiama Basarabov (compara cu numele dinastiei noastre Basarab 1),
dupa margenea apei Lomului *. Moatele lui a incercat un voevod
al Munteniei s'a le aduca In tara, dar Janga' Rui (Rusciukl),
ele n'au mai putut fi urnite. Inapoiate in satul de batina, voevodul
a pus s'a se ridice acolo o biserica In numele cuviosului Dimitrie
Mai tarziu, In timpul razboiului ruso-turc terminat prin pacea dela
Kiuciuk-Kainargi, i anume in Iulie 1774, racla cu moa0e a putut
fi adusa In tara /4i aezata la Mitropolie ; urmarile continua

www.dacoromanica.ro
858 VIEATA CULTURALA.

povestirea s'au vazut de indat : flacara razboiului au potolit

ciuma a incetat. Pomenirea sfantului Dimitrie Basarabov,
ale carui moaste se MU astazi la Mitropolia din Bucuresti
o incercare a armatei de ocupatie bulgare in 1.918 de a le lua
n'a izbutit are loe in fiecare an In ziva de 27 Octomvrie.
O ultima lucrare in acest sens este Viafa lui Paisie Velici-
kovski, staretul reformator dela Neamt, a carui activitate in-
fluentat adanc monahismul nostru. Tiparita in 1.817 la manas-
tirea Neamt, de &Are Gherontie ieromonahut, un.ul din ucenicii
lui Paisie, ea cuprinde si o serie de scrisori ale marelui staret
catre acesti ucenici i &Are diferiti preoti, calugari sau comuni-
ti cuprinde de asemenea un reusit portret al lui
In xilografie (gravura In lemn cu data 1817.
Alaturi de descrierea vietii unor figuri de seama ale orto-
doxiei exista i descrieri de locuri sfinte san proschinitare. In acea-
st categorie intra, de pilda, Proschinitarul S fa' ntului Mantel
alcatuit in greceste de catre doctorul loan Comnen, medicul cu-
rant al lui Constantin Brancoveanu i invatatul care a determinat
pe stolnicul Constantin Cantacuzino s alcatuiasca harta Mun-
teniei. Proschinitarul s'a tiparit la Snagov, in tipografia lni Antim
Ivireanul. Prefata poarta data: Bucuresti 1701, Maiu . Printre
stampele care insotesc lucrarea, una infliseaza muntele Athos
cu numeroasele lui manistiri.
Dar daca loan Comnen, ajuns mai trziu Mitropolit
Dristrei (Silistra), a scris in greceste, un alt strain, Antim Ivi-
reanul, asimilandu-se perfect, si-a alcatuit in romneste cea
Insemnata dintre lucrari, Didahiile sau Predicile sale. Originar
din partile lberiei sau Iviriei (Caucaz), Antim a fost chemat
mirean fiind Inca si numindu-se Andrei de &Are Brancovean.u,
pentru a-1 aseza in fruntea tipografiei dela Mitropolie. Pe lnga
mestesugul tiparului, noul venit cunostea i desenul, gravura in
lemn, pare-se i broderia. Activitatea desfasurata a fost remarca-
bila (vezi mai jos, p. 898-9.), atat:In.ainte de a ajunge episcop (16/27
Martie 1705) si mitropolit (28 Ian.uarie / 8 Februarie 1708) cat
dup. aceea. Dar, temperament puternic, artandu-se pe fag
favorabil partidului crestin, Antim, dupa ce Ii pusese ()data in
cumpan scaunul sub Brancoveanu, si.-1 pierde definitiv sub
Neculai Mavrocordat. Caterisit, in conditii umilitoare (1716, Au-

www.dacoromanica.ro
 LUCRARI BISERICE$TI ORIGINAL 859

gust), i surghiunit la muntele Sinai, el este ucis pe drum, de

garda turceasca ce-1 1nso%ea, i aruncat In raul Tundja, un afluent
al Maritzei.
In .alcatuirea Didahiilor o sale, Antim s'a inspirat din
diferite modle i mai ales din didahiile celebrului predicator greet
Ilie Miniat pe care In unele parti le traduce chiar ; opera
ramne totui o opera personala, prin Intocmirea ei, prin fraza
atat de neao romaneasca i prin adaptarea la situaVile speci-
fice ale societAii noastre. Antim se ridica vehement lmpotriva
celor se mascaresc legea adica Injura de lucruri sfinte, Impo-
triva zavistnicilor , a clevetitorilor i falarnicilor, Impotriva
femeilor trandave i sulimenite, lmpotriva tuturor celo nu
pazesc poruncile Domn.ului. Fraza sa prezinta o mare varietate ;
ea trece, rand pe rand, dela indignare la persuasiune, dela
lntristare la In.demn; este vie i colorata. Predicile lui Antim Ivi-
reanul se citesc i astazi cu interes i placere.
In ce plivete lucrarile de lupta religioasa, amintim In primul
rand Rizspunsul impotriva catihismusului calvinesc* alcatuit de
.Mitropolitul Moldovei Varlaam i tiparit In anul 1645 (38 foi In 16).
Este o critica documentata, cu argumente scoase din Evanghelie,
din Faptele Apostolilor i din Epistolele acestora, a Catechiz-
mului calvin.esc, ce aparuse In romartete, cu litere chirilice, In
satul Prisaca din Arcleal, In Iulie 1642. Varlaam poate fi con-
siderat drept tip reprezentativ al 1naltului ierarh roman; el a
fost o podoaba a bisericii noastre. Nascut In satul Purceleti, dupa
altii in Cofeti (ambele In Putna), din neamul de razai Mqoc, s'a
calugarit la manastirea Secul, al carei star4 11 &inn In 1610. Ajuns
duhovnic al alesului voievod Miron. Barnowski, e trimis de acesta
In iarna anului 1628, In Rusia, pentru procurare de icoane ; cu
acest prilej vede pe Tar, la Moscova, i pe Petru Movila, la
Chiev. Gra-Ve Imsuirile sale deosebite, este Milt apoi Mitropolit
al Moldovei, la 23 Septemvrie st. v. 1632 i pastreaza scaunul
p'an6 dupa caderea lui Vasile Lupu, cand se retrage In mana-
stirea de unde plecase, la Secul. La 18/28 August 1657 1i
serie testamentul, lasand acestui laca o mare parte din averea
sa; spre sfaritul anului trece la cele venice.,
0 alta lucrare de lupta religioasa a fost t Infruntarea jidovilor,
asupra legii $i a obiceiurilor lor alcatuita de monahul Neofit, un

www.dacoromanica.ro
860 VTEATA CULTURALA

fost rabin. botezat. S'a tiparit la Taqi in 1803, in trei editii; o

traducere Ii limba greac', facuta de loan Gheorghiu, a ap'a'rut
tot la Iai, In 1818.
In sfarit, mentionam un manual practic de cronologie ecle-
siasticci alcatuit in mod ingenios de Dama,schin, episcopul de
Minnie (28 Ianuarie st. V. 1708 5/16 Decemvrie 1725) si numit
din aceasta pricina Mdna lui Dama,schin . Editorul de mai tarziu
al manualului, Ioan Halmaghi, tiparindu-1 la Sibiu, In 1793,
explica titlul prin aceea ea tot meteugul de a afla pashalia
toate rnduielile Bisericii pe mana s arata i tot cluciul (i. e.
cheia 1) pashaliei pe Juana sa socotea0e *.
Traducen. Un loo lusemnat In cultura veacurilor XVII 1;ii
XVIII au ocupat, la noi, traducerile. . Intr'o vreme cnd operele
originale aunt relativ putine i cele mai importante dintre ele
cronicile netiparin.du-se, nu au difuziunea necesara,
ducerile, religioase i laice, formeaza lectura de capetenie a
paturii noastre culte. 0 serie din.tre textele religioase, precum
Viefile 8f inilor, satisfac nu numai n.evoi de ordin religios, dar
i de ordin literar, ele lnlocuind In multe cazuri, romanul i nuvela.
De asemenea Psalmii raspund rti Inclinarilor poetice ale clericilor
laicilor notri ; iar, pe de alta parte, In imprejurarile napraz-
nice ale vremii, &Rd nu numai averea, dar si onoarea i viata
erau adesea In joc, In ceasurile grele ale razboaielor i bejeniilor,
psalmii, biblia i, In genere, car-tile de rugaciune aunt c}i fun
puternic sprijin sufletesc, o mangaiere i un Stamm.
In veacul al XVII-lea i In prima jumatate a celui de al
XVIII-lea, predomina traducerile de texte i lucrari biserice,sti,
din limbile greacIi, slaed bisericeascd i rusd; dupa 1750 lnsa In-
cepe sa sporeasc numarul traducerilor laice i anume din limbile
apusului, din francezd In primul rand, apoi din, germand, italiand ,
precum si din sdrbei , ungard, polond i Latin& Se fac i traduceni
din spaniold i engleilt, dar nu direct, ci prin intermediul unor
alte limbi mai accesibile precum rusa, greaca sau franceza..
Dupa cuprins, traducerile efectuate la noi Intre 1601 i 1821
aunt: In primul rand, opere religioase sau de caracter bisericesc,
apoi romane populare i culte lucreiri astrologice, opere isto-
rice i geograf ice, manuale fcolare, lucrri privind gospoddria, in
sf'rsit, calendare. Unele din aceste traducen i se bucura de o deo-

www.dacoromanica.ro
 TRADITCERI 861

sebita pretuire din partea cititorilor; editiile aunt numeroase

apar pretutindeni. Astfel, de pilda, Alexandria sau povestea mi-
nunata a lui Alexandru Machedon, tradusa din sarbeste, inainte
de 1620, data celui mai vechi manuscris cunoscut a fost
tiparita mai MAL in Muntenia In timpul lui Brancoveanu, poate
In 1713 (la Targoviste ?); o alta editie se datoreste preotului
Mihail Strilbitki: ea a aparut in tdrgul Moilului, la 15/26
Ianuarie 1795. 0 a treia edilie, fara indicarea locului de apa-
ritie, se constata In 1809; o a patra la Sibiu, in 1810. Din Viap
fi pildele preainfeleptului Esops, tradusa de pe un text slav una
din gravurile tipriturii din 1795 are legenda 630Wk RACHOTKOP11414
adic Esop Edca tuitorul de povesti au aparut In intervalul
1795-1816 nu mai putin de 5 editii, dintre care 4 la Sibiu.
Traducatorii se recruteaza, In genere, dintre inaltii ierarhi,
dintre boierii c'rturari i dintre dascalii scolilor superioare.
Uneori numele lor figureaza In titlul tipariturii, alteori In cu-
prinsul sau la finele cuvantului &Are cititor; ca'teodata tusk el
nu e amintit de loe sau Inlocuit prin semnificativa perifrazac
iubitoriu de neamul romanesc . Dat fiind mediul social si
cultural din care se recrutau traducatorii, nu e de mirare ca in-
talnim printre ei personalitati ca Udrifte Ndsturel, lnvatatul cum-
nat al lui Matei Basarab, i Stolnicul Constantin Cantacuzin,o,
unchiul lui Brancoveanu, fratii Greceanu, mitropolitul Antim
Ivireanul, episcopii de Minnie Damaschin, Chesarie i Filaret, in
Muntenia ; mitropolitii Varlaam, Dosoftei, lacov i Veniamin Cos-
tachi, episcopul Amfilohie Hotineanul, arhimandritul Leon Asaki,
tatal lui Gheorghe Asaki, i boierii Nicola,e Milescu spatarul,
Nicolae Costin logofatul i Alexandru Beldiman postelnicul in
Moldova ; mitropolitul Simion 'te fan, cei trei corifei ai Blajului,
Samuil Clain, Gheorghe qincai i Petru Maior, apoi doctorii L
Molnar 0 Vasilie Popp In Ardeal.
Cele mai numeroase traducen i in rastimpul dintre 1601 si 1821
s'au facut In domeniul religios. S'au tradus din nou textele
fundamentale ale bisericii, imbuntatindu-se vechile talmaciri ale
veacului al XVI-lea; s'au tradus pentru prima (gird' carti de
ritual si literatura ascetica, iar literatura apocrifa, rnult gusta-
t Inca inainte de 1600, Ii vede completatil acum traducerea
In romaneste mai a tuturor textelor.

www.dacoromanica.ro
862 VIEATA CULTU RALA

Biblia, In intregime sau In parte, s'a bucurat, cum era

normal, de mai multe traducen i i a aparut Inteo serie de editii
din care se cuvine s relevarn urmatoarele:
Noul Testament tiparit la Balgrad (Alba-Julia) In 1648 Ianua-
rie 20 st, v., din initiativa raitropolitului Simion tefan.; tradu-
cerea s'a facut potrivit titlului den izvod grecesc i slo-
venesc pre limba ruman.easca ; In predoslovie se spune totui
Ct s'au utilizat toate izvoadele cate am putut afla, greceti i
sarbeti i latineti precum i un u izvod slovenesc adica In
hraba slav." veche bisericeasca. Normativ .a fost rasa izvodul
greqesc, deoarece cuvantului Domnului s'a scris mai hit& In
aceasta limba. Cat despre felul In care s'a facut traducerea,
Simion stefan apune ca a ales ouvinte pe care s le Inteleaga
Romanii de pretutin.deni. Caci adaoga el u cuvintele trebue
06 fie ca banii, ca banii aceia sant buni carii lmbla In toate
aia i cuvintele acealea sant bune carele le luteleg toti .
Biblia tradusd de spatarul Nicolae Milescu (vezi mai sus, p. 796).
Biblia lui .,S'erban Cantacuzino, talmacita u dupre limba eli-
neasca *, cu porunca voievodului erban Cantacuzino i cu
u lndemnarea lui Costandin Brancoveanu, marele logofat , a
fost o opera colectivii . Au lucrat la traducere mai multi cu-
noscatori ai limbii greceti: arhiereul Ghermano din Nyssa Ca-
padociei, aflator la curtea munteana, apoi fratii 'erban fi Rada
Greceanu, care se pare ca au facut grosul lucrului, In sfarit
stolnicul Constantin Cantacuzino ale carui lamuriri vor fi ajutat,
ca i In alte lmprejurari, la lamurirea pasagiilor dificile sau a
termenilor tehnici. Traducalorii au avut la Indemana i talma-
cirea mai veche a spatarului Nicolae Milescu de care s'au folosit.
Tiparul a lnceput In Noemvrie 1687, sub erban Cantacuzino, i
s'a terrninat la 10/20 Noemvie 1688, la inceputul domniei lui Bran-
coveanu. In titlu se arata cal aceasta lucrare u pentru cea de
obte priinta s'au cleiruit neamului rumiinese Inteadevar,
ea a avut o larga rapandire peste ratreaga fata a pamantului
nostru, In Muntenia, In Moldova i In Ardeal ; astazi Inca se gasesc
exemplare In bisericile de sat din Muntii Apuseni i din Mara-
mure. 4, 4 Bibliea adeed dumneieeasa Scripturti a legii vechi fi a
ceii noao toate*, aparuta la Blaj, In 1797, Noemvrie 15. Traducato-
rul, Samuil Clain, a pornit dala textul Bibliei lui *erban, pe

www.dacoromanica.ro
 TRADUCERI DE CAZAN!! 863

care 1-a revdzut sub raportul stilului; el afirm. totdeodat ca.

Vechiul Testament 1-a tradus mai mult de (din!) nou dupre
cel elinesc a celor apte zeci de dascali (adicA Septuaginta,
textul stabilit de Sanhedrinul din Alexandria In sec. III II
inainte de Christos). Tiparul a durat doi ani i. cincisprezece
zile, fiind inceput la 1 Noemvrie 1793. i aceast n.ou6 traducere,
ca i cele anterioare e destinata pentru folosul Besearecii a tot
neamul romdnesc . 5. Biblia dela Petersburg, tiprit in capitala
Rusiei in 1819; ca model a servit aceea aprut In Transilva-
nie ; se pare c6 e vorba de Biblia lui Clain.
Alturi de textul insui a Bibliei, s'au tradus i tiprit o
serie de comentarii ale Evangheliilor; li se mai spune i Cazanii
sau Evanghelii cu invii(citurit : ele se citeau Dumineca i la sdrba-
torile mari de peste an. Prima lucrare de acest fel in rstimpul
cercetat este Evanghelia cu nQatur aprut. in 1641 in Ardeal,
Ja Blgrad (Alba Julia!). Tiparul se incepuse sub mitropolitul
Ghenadie i s'a isprvit sub succesorul acestuia, mitropolitul
Iorest. De fapt, se retiparete vechea Cazanie a lui Coresi, din
1581, care fusese tradus dup un exemplar defectuos, cu pagine
intregi lips, al Omiliilor patriarhului de Constantinopol, loan
Caleca.
Indat dupg aceea, in 1642, apare In Muntenia, la Govora,
la 28 Septemvrie st. v. 1642, o iEvanghelie:invdfdtoare sau Caza-
nie. scoasa i primenit de pre limba ruseasa pre limba ru-
mneasc6 de Silvestru eromonah , cu voia i cu cheltuiala
lui Matei Basarab. E Inca una din manifestrile activittii cul-
turale patronate de Udrite Nsturel; acesta e pomenit de altfel
in Cuvntul &Are cititor.
Mult mai in.semnat este lucrarea similar, datorit mitropo-
litului Moldovei Varlaam i apliruta la Iai, in 1643, sub titlul:
Carte romdneascei de inveifeiturei Dumenecele preste an fi la praz-
nice impeircitegi; e cunoscut deobte sub numele de Cazaniia
lui Varlaam . Cuprinde 74 de comentarii ale textului Evanghelii-
lor ; apoi cteva vieti de sfinti i mucenici, intre care viata Sfdn-
tului loan cel Nou, care odihnete la Suceava i Viata Sfintei
Paraschiva, ale crei moate fusesera tocmai aduse, cu doi ani mai
inainte, dela Constantinopol la Iai"(vezi vol. III, edilia a doua,
p. 102). Lucrarea citim mai departe in titlu a fost din
27

www.dacoromanica.ro
 864 VIEATA CULTURALX

multe scripturi tAlmkit, din limba sloveneasc6 >>; nu s'a desco-

perit lug Ora acum modelul slay, probabil ucrainian, dup care
s'a flcut traducerea; cert este doar Ca din acelai .model s'au tra-
dus pArti i in Cazania dela Govora. Se pare Ca' Varlaam nu s'a
multumit numai s6 almceasca textul slay, ci 1-a i prelucrat,
adaogAndu-i o .parte personal. Limba sa, in care se intAlnese
i unele muntenisme, este plkut; prin termenii latini i slavi
azi dispruti pe care-i Intrebuir4eaz, ea are un parfum
arhaic ce-i sporete farmecul; Intlnim cuvinte ca: despuitoriu
= poruncitor (lat. dispono); chiar = limpede (lat. clarus);
curser = alergar (lat. curro); a desvesti = a desbrka (lat.
devestio), apoi liubov iubire (slay. /110B0g1t) ; camene = pietre
(slay. ICAMflik) ; ciudese = minuni (slay. gomo), etc.
Un alt text slay care s'a bucurat de o deosebit trecere a foist
Psaltirea. O citeau nu numai oamenii In vArst, aproape de hota-
rul vieii, i cei in putere a fi, dar i copiii, cari, de obiceiu, la
coal, Ii lncheiau InvAtAtura cu acest text. S'au fcut cAteva
noi traducen i i multe tip6rituri ale Psalmilor lui David in vea-
curile XVII i XVIII. In 1651, ap6rea la 1361grad In Ardeal
Psaltiril (sic!) ce sit' zice dintarea a lericitului proroc imparat
David*. Titlul adaogd: izvodit cu mare socotint, den izvod
jidovesc pre limb6 rumneasc'd . De fapt, aa cum reiese i din
predoslovia catre cetitori , trad'uatorii au urmat textele greceti
intre altele Septuaginta colationndu-le cu textul evreesc
i ar6tAnd locurile unde sunt deosebiri faV6 de acesta din urma.
Valoarea literar a traddcerii e cu totul redus.
0 nou incercare, mult mai meritorie, face Dosoftei, episco-
pul de Roman i apoi mitropolitul Moldovei. Acest Dosoftei
ne spune Neculce care 1-a apucat Inca' in viat era neam de
maziI, prea Inv41,at; multe limbi tia: elinete, latinete, slavonete
i altele. Adanc din cArti gr.& i deplin cdlugr... . Nscut In
1624, a studiat in Polonia, probabil la Lw6w, la coala Frtiei
ortodoxe de acolo. Glugdr la Pobrata, In 1649, el ajunge episcop
de Hui in 1658; in an.ul urmAtor e episcop de Roman, iar in.
1671 mitropolit al Moldovei. Partizan al Polonilor ca i Miron
Costin, el se va retrage, in dou randuri, In rara prietenilor si, in
urma vicisitudinilor politice: data cu voievodul stefan Petri-
.ceicu in Dechemvrie 1673, a doua oarg, insotind pe regele So-

www.dacoromanica.ro
 PSALTIREA IN VERSURI 865

bieski, la finele campaniei din 1686. Stabilit in oraul Stryi, aproa-

pe de hotar, Dosoftei nu va mai putea EA se intoarca In Moldova:
moare acolo, In strainatate i In lipsa, la 13/23 Dechemvrie 1693.
A avut legaturi i cu Moscova, al drei patriarh 1-a ajutat sa
ref ad tipografia din Iai (vezi mai jos, p. 900).
Pe dud era episcop de Roman, prin 1668-9, a inceput Dosof-
tei sa traduca Psaltirea In versuri. Drept model i-a servit lucrarea
similara a polonului Jan Kochanowski, aparuta We serie In-
treaga de eclitii (prima la 1577); ritmica i succesiunea rimelor
e, in genere, ca la acesta. Dupa cinci ani de mund foarte
cu osardie mare cum spline titlul opera era gata; ea s'a
tiparit la Uniev, In Polonia, In 1673; manuscrisul original au-
tograf, din 1671, dedicat voievodului Gheorghe Duca, se pastreaza
astazi la Academia Roman.
Valoarea poeticii a versurilor lui Dosoftei nu e mare ; trebue
sa se tie seamd insa de greutatile inerente oridrui inceput, de
faptul ca pentru intdia data se incerca o versificare de atari
proportii. TotuO, unele pasagii sunt izbutite ; acela privind robia
babiloniana face chiar o puternica impresie, prin simplitatea lui
prin arhaicele forme lexicale Intrebuintate: La apa Vavilonu-
lui, jelind de tara Domnului, acolo ezum i plansam, la voroava
ce ne strnsam... cine te-ar putea uita-te, Ierusalime cetate... .
Dosoftei nu se sfiete s intrebuinteze, pentru a reda In roma-
nete stravechiul text, elemente locale, moldoveneti ; de aceea
In traducerea lui se vorbete de moii ce se dau cu unce , de
ocine , de # descalecarea moii , de caftane , de bucine de corn
de bour , etc. Cativa din psalmii tradui de el au patruns in
colinde i In Vicleim, cntandu-se pan azi, pe intreaga fata
a pamntului romnesc.
Traducerea In versuri a Psaltirii de &Are Dosoftei nu este
singura lucrare de acest fel. In 1697, ardeleanul loan Viski face
acelai lucru: drept model i-a servit Ins o psaltire In versmi
ungureti. De o valoare poetic reclusa, ea prezinta particularita-
tea ca e scrisa cu litere latine i cu ortografia ungureasca ob4-
nuita pe atunci. O a treia traducere in versuri se datorete
braqoveanului Teodor Corbea, vel pisariu i cantilar al prea
puternicii imperatorii moschiceti . El daruete la 10/21 Mai
1725 un exemplar manuscris din opera sa bisericii Sf. Nicolae
27*

www.dacoromanica.ro
866 VI EATA CULTU R LA

din Scheii Brasovului, unde tatal sau slujise ca preot ; astazi

acest exemplar manuscris se afla in Biblioteca Centrala din Blaj.
Superior In versificatie lui Viski, Teodor Corbea nu atinge
nivelul marelui predecesor moldovean; In genere, are o tendinta
spre repetire, spre diJuare, care devine uneori de-a-dreptul supa-
ratoare.
Mitropolitului Dosoftei nu i se datoreste numai Psaltirea In
versuri , dar si traducerea uneia din lecturile preferate ale Main-
tasilor nostri: a Viata si petrecerea svin(ilor... Aceste vieti de
sfinti In care se arata credinta puternica i minunile primilor
crestini, credinta ce-i facea s sufere cu stoicism torturi Ingro-
zitoare i apoi moartea, erau orAnduite pe luni, In fiecare zi a
lunii serbAndu-se amintirea unuia din ei. Din cauza acestei ran-
duieli, volumul care cuprinde vieile tuturor sfintilor dintr'o luna
poarta In biseria numele de Mineiul acelei luni (dela cuvntul
grecesc [rooxto = lun). Dosoftei, urmand indemnului voevozilor
tarii i boierilor, Incepe, Ina. sub Gheorghe Ghica (1658-1659),
traducerea vietilor de sfinti. Izvor principal i-a fost editia neo-
greacA a Mineelor, alatuitA de episcopul Citerei, Maxinzos Mar-
gunios (1549-1602); s'a mai folosit Ins si de mineele bizantine,
tiparite la Venetia, de cele cloud cronografe bizantine ale lui
Doroteiu din Monembasia i Matei Cigala (vezi mai jos, p. 878),
In sfrsit de unele redactii slave. Lucrul a durat mult, cloud zeci
de ani, Ora sub Antonie Voda Ruset (1675-1678), inteo epoca
plina de framantri, rAzboaie i navaliri sau ca s Intrebuintam
cuvintele insesi ale lui Dosoftei In acesti viaci grei a tarai .
Pentru traducerea expresiilor neobisnuite, a termenilor necunoscuti,
s'a slujit de lexicoane : cuvantul apare chiar In titlul cArtii.
La 27 Octomvrie st. v. 1682, Incepea, In s Arsit, In tipografia
mitropoliei din Iasi, tiprirea operei ; ea a durat pAna In Septem-
vrie 1686, and Dosoftei urmeaza pe regele Sobieski In Polonia.
Lucrarea In 4 volume in folio nu e completa: vietile sfinti-
lor din intervalul 11 Iulie 31 August nu s'au mai putut
tocmai din cauza plecarii inaltului ierarh.
Pe langa viata i petrecerea svintilor martiri i pusnici
traducerea lui Dosoftei cuprinde si o serie de capitole privind
pe Isus Hristos, familia sfAnta si pe apostoli. De asemenea
cateva legende cum e, de pilda, legenda lui Agar, toparhul 13au

www.dacoromanica.ro
 CHESARIE AL RAMNICI3LIII 867

administratorul Edesei (In Mesopotamia nordica), cel care a

primit dela Isus naframa de in cu sf.'ntul sau chip, naframa
care 11 vindeca de lepra. (De aci intelesul de amulet, talisman pe
care cuvantul avgare, e.rgave, devenit nume comun, 1-a capatat
In romanete ! (Vezi i fig. 58).
PiIda lui Dosoftei In privinta traducerii Vietilor de sfinti a
fost urmata mai tarziu, in Muntenia, de episcopul Chesarie al
Rdmnicului, una din personalitatile religioase reprezentative ale
noastre din veacul al XVIII-lea. Mai 1ntAi vicar, apoi titular al
scaunului vechii eparhii oltene (26 Dechemvrie st. v. 1773), el
incepe, In Intelegere cu mitropolitul %aril, traducerea i tiparirea
Mineelor. In 1776, ieea, de sub teascurile tipografiei din Ramnic,
Mineiul pe luna Octomvrie; in 1778, urma cel pe Noemvrie,
iar in 1779 cele urmatoare, pe lunile Decemvrie Martie. Din
prefetele acestor Minee, i in special din acelea ale lunilor Noem-
vrie, Ianuarie i Martie, Chesarie apare ca un iubitor al tre-
cutului rii, man.drindu-se cu originea romana' a neamului
limbii romneti. (Peste un an in 1780 avea sa apara la
. a lui Samuil Clain i
Viena Elementa linguae daco-romanae. .
Gheorghe Chesarie e un cititor al letopisetului tarii
i al izvoarelor vechi precum Dio Cassius i Zonaras; e, de
asemenea, un pretuitor al arheologiei. Cunoate literatura greaca
franceza; citete rusete, grecete, frantuzete i latinete.
Scrisul &au este viu i expresiv; neologismele nu-1 sperie. Murind
la 9/20 Ianuarie 1780, opera fu continuatd de urmaul sau pe
scaunul episcopal, de Filaret. Acesta colaborase de altfel la tradu-
cerea i tiparirea primelor ase volume din Minee, iar raposatul 11
rugase in ceasul mortii sa ispraveasca lucru.1 inceput. Se tiparira
deci, in 1780, i celelalte ase volume, pe lunile AprilieSeptem-
vrie. Filaret a fost i el un om de cultura, avand cunotinte
istorice i filologice. In prefata Mineiului pe Aprilie citeaza
Enchyclopediia adica Marea Enciaopedie franceza; cred ca nu
numai el dar i predecesorul sau Chesarie au cunoscut aceasta
monumentala opera; sunt chiar printre cei dintai cititori ai ei In
Muntenia, fiind precedati, In Moldova, doar cu cativa ani, de
cronicarul Ionita Canta. Interesant de relevat este pasajul refe-
ritor la unele obiceiuri populare i la un.ele srbatori babeti din
prefata pe care o serie Filaret Mineiului pe luna Mai.

www.dacoromanica.ro
 _

'df

--,

Alen -

::40fz.
ta. t
ek .
.

40114:

Fig. 58.
scriptia :
-
Pictura mural& din Biserica Mantuleasa, InfAtisand nAtrama Cu chipul M Antuitorului. Deasupra, in-
StAntul Obru t. In coltul de sus, dreapta, luda spAnzurat. os, efinpl: Dane, Paramon, Inochen tie
i Eletere (sic).
www.dacoromanica.ro
 DAMASCHIN AL RAMNICULUI 869

Cele dousprezece volume de Minee muntene au fost retiparite

la Buda, in dou'd." editii: una, in 1805, de &Are episcopul Argeului
losif, dup ce, in prealabil, s'au mai indreptat la tlmcire de
multe greale : aa citim In chiar titlul mineiului pe Septemvrie.
La retiprire a contribuit arAvna i osardia doctorului Ioan Molnar
profesor al Academiei Clujului i doftor de ochi in marele Prin-
tipat al Ardealului . Cea de a doua editie, din ami 1804-5, este
special pentru Ardeal F}i Banat ; ea poart in titlu mentiunea c
s'a dat la tipariu in zilele prea irttatului impsrat al Romanilor
i apostolicesc Crai Frantisc al doilea, cu blagoslovenia exelentii
(sic!) sale prea osfintitului dornn, 5tefan Stratimirovici, arhie-
piscopul i metropolitul bisericii rlsritului din Carlovt
In sfArit, o ultimai traducere, din slavortete, a VieOlor
sfin(ilor, aceea a lui 5tefan Ieromonahul, are loe la mnstirea
Neamtului; se vede 06 vechea traducere, in 4 volume, a lui
Dosoftei nu se mai pstra sau era socotit insuficient. Lucrul
incepe in timpul i din initiativa lui Paisie Velicicovski i se
isprvete In timpul i cu ajutorul mitropolitului Veniamin
Costachi. Prirnul volum, pe luna Septemvrie, apare la Iai
1807, Iulie 4; ultimul, pe luna August, in 1815 Martie 28;
tipritul celor 12 volume dureazd aa dar aproape opt ani de zile.
O prezentare a tuturor lucrrilor de caracter bisericesc texte
recun.oscute i texte apocrife, comentarii asupra acestora, auto-
logii sau florilegii, cArti de ritual, literatur patristic6 i bagio-
graficd, proschinitarii, c'rti de muzia bisericeasc, opere de
propaganda i contrapropagand traduse in intervalul 1601
1821, ar cere ea singur o lucrare de proportiile celei de fat.
Aa in.ct nu putem da aci cleat, un n.um6r redus de opere repre-
zentative ; nu putem de asemenea, indica cleat pe cativa din.tre
traduatorii de seamd.
O mentiune special in privinta aceasta, meritd, in Muntenia,
episcopul Damaschin al Ra'mnicului. Cunosand bine limbile gread
slavd, el a tradus o serie de texte care s'au tip6rit mai t'arziu.
Astfel Triodul tiprit In 1731, Penticostarul in 1743, Antologhionul
In 1745, Evanghelia aprut in 1746. We notild final a acestei
ultime tiprituri i se d lui Damaschin, pentru invttura lui,
calificativul de dascalul cel mare . lar Chesarie, urmaul su
de mai trziu pe scaunul eparhiei, arat, in prefata Mineiului pe

www.dacoromanica.ro
 870 VIE ATA CULTURALA

Noemvrie, c tAlm6cirea cartilor bisericeti, inceput credea

el sub Matei Basarab, a atins culmea sub Beancoveanu, prin
osardia lui Damaschin, episcopul de Rmnic .
In Moldova, dac6 Mitropolitul cgrturar lacoy (1750-1.760),
n'a tradus deck, Teirnosenia ce s'au scos de pre elinie in limba
romneascg (Iai 1752) i poate i Sinopsis adec adunare de
multe InvAtsturi , (Iai 1757), in schimb, ucenicul acestuia
Vartolomeu Meizeireanul, preface din rusete i slavonete (slava
veche bisericeasa 1) o serie intreag6 de texte bisericeti i profane.
In categoria celor dintal intra o Cuvinte din prologul moschicesc
pe noud luni , o Canoane dela papecernii pe opt glasuri apoi
loan Sceirapl sau Scarariul, Cuveintullui Ipolit, Dulce 'lily&
feiturei , dupd aceea o Ortinduiala chipului celui mare ingeresc
(Ianuarie 1768) i 4 Patimile Sf. Gheorghe, in sfarit un Panahidic
sau slujba cea mare a parastasului . Pentru textele profane, vezi
mai sus p. 786.
Cel din urma mare traduator i organizator de traducen i al
Moldovei In epoca cercetat este mitropolitul Veniamin Costachi.
De origine boiereasa. era fiul lui Grigore Negel i purtase ca
.mirean numele de Vasile el ajunge in 1792 episcop de Hui,
In Iunie 1796 episcop de Roman, iar dup6 mortea lui Iacov
Stamati (11/23 Martie 1803) arhipgstor al Intregei tgri. Fusese
ucenic al lui Paisie Velicicovski ; tia bine limbile greac6 i slava.
Din o porunca lui, doi cMugAri ai mnstirii Neanitul, Gherontie
Grigorie, talmkesc o din limba elineasc6 Intrebeirile i Reis-
punsurile lui Athanasie al Alexandriei ; ele se tipgresc cu chel-
tuiala lui Veniamin, la Iai, In 1803. In acelai an apare iargqi
cu blagoslovenia i cheltuiala lui Veniamin i Apologhia lui
Dimitrie, mitropolitul Rostovului, tradus6 din slava de iero-
diaconul Stefan din sf. inngstire Neamt, . Tot aceluiai indemn
i se datorete i falm'cirea din limba elineasc6 de &Are cei
doi, Gherontie i Grigorie, a TAlcuirii lui Teofilact, arhie-
piscopul Bulgariei (Iai 1805) precum i a lucrArii lui loan Dama-
schin Descoperire cu amanuntul a preavoslavnicii credinte
(Iai 1806).
Veniamin insui corecteaz6 vechea traducere a Lit urghiilor
Sfintilor Trei Ierarhi, comparAndu-le cu redactiile elinografi-
ceti i slavenoruseti i adoptand unele emendatiuni sau rec-

www.dacoromanica.ro
 TRADUCERI DE OPERE RELIGIOASE 871

tificri in.troduse de Gavril, mitropolitul Chigingului (a.,a, de pildg,

expresia: Cu inIelepciune, drepti ); mai mult chiar, traduce
in intregime din grecete o serie de lucrri. Mai intAi Tcilmli-
cirea celor sapte sfintite taine ale bisericii , un text scurt tiprit
la Iai in 1807, apoi lucrarea lui Papadopol Nicolau, cu titlul
Ceirticicei indendinaticli in care e vorba de 4 adevrul i. covr-
irea dumnezeeqtilor scripturi , dup aceea importanta oper a
filosofului grec Evghenie Vulgaris Adoleskia filotheos, adecli in-
deletnicire iubitoare de Dumnezeu constnd din lecturi r}i comen-
tarii biblice (t. IV, Ia0, 1815-1819), in sfarqit o Istorie a
Vechiului si Noului Testament, pe care o traduce, in 1822, refu-
giat din cauza Zaverei, in satele Colincyti qi. Bosancea din
nordul Moldovei.
In genere s'au tradus cum era i de a0,eptat lucrri
bisericeti de caracter ortodox ; dintre operele celebre ale apusului,
una singur s'a bucurat de o dubl tlmcire la noi: e vorba de
vestita Imitatiune a lui sus Hristos de Thomas a Kempis. Cel
dinti care o traduce din latinete In limba slav este insuqi
Udrite Nsturel ; traducerea sa se tiprete cu cheltuiala surorii
sale Doamna Elena, sotia lui Matei Basarab, In tipografa din
mnstirea Dealului i apare la 15 Aprilie st. v. 1647, sub
titlul: KliHrd w pi nommaiiiii (Cartea despre imitaIia lui Hristos).
A doua traducere de data aceasta in romline,ste se datorete
lui Samuil Clain ; terminat in 1803, In Mnstirea Sfintei Treimi
din Blaj, ea este tiprit in 1812 cu cheltuiala Vldic4i Ion Bob
i poart titlul: De urmarea lui Hristos *. Tot Samuil Clain
traduce din latinete .1 lucrarea englezului Beveridge (1638-1708),
Synodicon sive Pandectae canonum Apostolorum el conciliorum
ab Ecclesia graeca receptorum sub titlul Canoanele Sfintelor
Saboarti, Blaj, 1789 (pstrat in manuscris).
Opere literare. Pe lng multimea de texte i opere bisericeti,
s'au tradus la noi, In intervalul 1601 1821, o serie intreagd
de roman.e populare i culte precum qi diferite alte produse lite-
rare. In veacul al XVII-lea, traducerile se fac din slav fi din
greac6; in ce! urmtor, i. in special in a doua jumtate a lui,
ele privesc tot mai mult limbile apusen.e, franceza in primul rnd.
Incep a se ivi i traducen i din italianci, fie direct, fie prin in.ter-
mediul limbei greceti. ateva opere ale literaturii spaniole ajung

www.dacoromanica.ro
872 VIEATA CULTURALA

la noi de asemenea indirect, prin traducen i grece0i, polone sau

ruse ; acela0 procedeu se intrebuinIeazd 0 pentru o oper din
literatura englezd.
Aldturi de produsele literare apusene, trebuia meMionate insd
0 acelea ale vecinilor no0ri; eke o menVune se cuvine, in aceastd
privintd, literaturii sArbe0i qi maghiare.
Unele din aceste traducen i de texte literare au avut norocul
sd fie tipdrite 0 s'au rspandit mai upr ; altele au Minas in
manuscris 0 s'au difuzat numai prin cdpii.
a Alexandria sau romanul fabulos al lui Alexandru Machedon
circula de mult In mediul romnesc (vezi i mai sus, p. 861) cand
Udri0e Ndsturel se hotdri s traducd un alt roman popular, inti-
tulat V arlaam i loasaf. E, de, fapt, o prelucrare cre0ind a
legendei lui Budha, inf'dtiand permanenta lupt dintre trup i
suflet, dintre materie 0 spirit. Romanul a luat natere in Persia ;
de ad i a trecut la Arabi, apoi la Greci iar dela acetia la Slavi.
Textul slay pe care 1-a tradus in 1648 Udriqte este cel imprimat
la Chiev, in mdndstirea Kutneinski, in timpul lui Petru Movild,
text care, la rndu-i, pare &A provind dintr'un manuscris adus din
Moldova. Nu ni s'a pdstrat traducerea originald a lui Udri0e ;
avem insd cpii numeroase de pe aceasta, dintre care cloud din
1671 i 1673. Alte traducen, ulterioare una fdcutd in 1743 de
pe un text italian de boierul oltean Vlad Botulescu pe cand se
afla inchis de Austriaci la Milano, alta, tot din italiand, de care
Samuil Clain n'au avut rdspndire; o a treia, foarte rezumatd,
a fost intercalatd in Minee, in ziva de 19 Noemvrie. Influenta
acestui roman asupra mediului romnesc se vede nu numai din
multimea copiilor manuscrise, dar 0 din imprejurarea cd intreaga
povestire e zugrdvit pe zidurile mdndstirii Neamtului iar chipurile
celor doi eroi principali figureazd de asemeni in frescele ldcaurilor
noastre bisericeti.
Un alt roman popular care s'a bucurat de rdsp"andire la noi,
este Archirie $i, Anadan. El infdlieaz vechea tem a nerecuno-
0446 celor tineri faV de cei bdtrni 0 e intretesut cu o sumd
de maxime 0 pilde moralizatoare. Aqiunea se petrece in prti/e
Asiriei; acolo a 0 fost alcdtuit romanul, hied in veacul al VI-lea
inainte de Christos ; din rdsdrit a ajuns la Slavi iar dela acetia
1-am luat noi. Traducerea s'a fdcut in veacul al XVII-lea; cea mai

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA POAMELOR 873

veche copie pstrata astazi, e din 1717, scrisa la manastirea

Aninoasa (Muscel).
Tot din partile rasaritului, din Persia, a venit i Istoria
Sindipii filosofului; tradusa in limba greaca, ea a fost apoi
talmcita In romaneste si s'a tiparit la Sibiiu, In 1802 cu cheltu-
iala lui Simeon Pantea din satul Salcioa de pe Ariasi , acelasi
o are acoperise i costul imprimarii Alexandriei In 1794.
Cu un fond moralizator pe care se impleteste o frumoas
poveste de dragoste i aventuri, Istoria lui Sofronim, ucenicul
orfan al lui Praxitelos, a fost tradusa pentru prima oara In
Moldova de vel paharnicul Iordache Slatineanu, din limba neo-
greaca i tiparita, ca o anexa la o alta' bucata literara, la Sibiu,
in 1797. Impresionat de cuprin,sul ei, scriitorul Vasile Aaron (vezi
mai sus, p. 853) o pune in versuri de cate 12 silabe si o
publica, tot la Sibiu, In 1821. Valoarea versurilor e redusa. ;
chiar aplicandu-le recomandatia autorulni de a te opri putin la
mijlocul fiestearuia stih spre a putea gusta din dulceata lor ,
ele raman tot banale.
De alt gen satiric-alegoric este Istoria poamelor ci a
tuturor legumelor tradusa de asemenea In veacul al XVIII-lea si
care s'a raspndit i cu ajutorul scoalei. De origina bizantina,
ea Infatiseazd judecata dintre strugure de a parte, piper, chimen,
cimbru si o seama de fete deosebite de alta, In timp ce gutuia
stpanea tara. Strugurele ramane de lege si e blestemat asa:
de lemn stramb s fii spanzurat si de cutit carn taiat si de
voinici tineri &Meat ; sangele tau sa-lbea barbatii ; mintea s li se
veseleasca... ochii s li se roseasca, (din) picioare sa sovaiasca...
In tina sa se tavaleasca, barbele mscareasca... . Cea mai
veche traducere este potrivit prerii lui Gaster, primul cerce-
tator al cartilor noastre populare din 1773; ni s'au pastrat
cpii din 1781 si 1784.
Dupa atatea traducen i din slava i greaca, ajungem, In a
doua jumatate a veacului al XVIII-lea, la traducen i din limba
franceza. Inceputul II face Fnlon cu celebrul sau roman Tl-
maque ; o copie a traducerii romanesti, cuprinzand primele 5
datata. 2/13 August 1772 se afla In posesiunea boierului
francmason Iordache Darie Darmanescu, ispravnicul judetului
Neamt. O noua traducere, indirecta, dui:Ca un text intermediar

www.dacoromanica.ro
874 VIEATA CULTURALA

italian, se datorete lui Petru Maior ; ea a aprut la Buda in

1818. Tot in Moldova, in 1783, se traduce romanul Histoire-
d' Alcidalis et de Zelide de Julie d'Angennes i Vincent Voiture,
sub titlul: Istoria lui Altidalis 0 a Zelidiei , dandu-ni-se lmu-
rirea cA ea cuprinde intamplrile a doi tineri libovnici i a
este foarte frumoas i pldcutd celor amorezati . Dupa 1800
numgrul traducerilor din francez4 sporete, ajungndu-se 0 la_
tiprirea lor.
Astfel In 1817 apare la Buda in 2 volume 0 cu 24 de ilustratii
prima editie din Plutarh nou traducerea amplificata a ope-
rei lui Pierre Blanchard (Paris, 1803, 4 vol.); autorul traducerii
totodat editorul ei este mecenatul i patriotul brapvean Nico-
lau Nicolau. 0 a doua editie cartea avus ese deci succes iese-
dupa doi ani, In 1819. Din prefala prin care Nicolau dedica tra-
ducerea sa invatatului episcop de Roman, Gherasim, care studies&
la Leipzig, retinem afirmatia c limba romaneasca e una din cela
vechi ale Evropei . In Calendarul de Buda pe 1818 gsim apoi
traducerea romanului lni Jean Franois Marmontel (1723-1799)
sub titlul Adelaida sau plistorita alpiceascei . In acela0 an i loe
se isprivea imprimarea traducerii romanului Moartea luiAvel
(La mort d'Abel) de elvetianul Salomon Gessner (1730-1788).
Traductorul era marele postelnic moldovean Alexandru Beldi-
man, cel care va scrie Jalnica Tragodie , povestea rimat a
zaverei. Tot el isprvise de talmacit, In stihuri poeticeti , Inca
din vara lui 1817, Tragodia lui Orest , bin.ecunoscuta pies a
lui Voltaire. Tiprit la Buda in acela0 an, ea nu se va pune
In comer% insa decat in 1820, odat cu Moartea lui Avel ,
intrzierea pentru ambele crtd datorindu-se editorului, Zaharia
Carcalechi, care n.0 achitase complet pretail imprimarii. Fat de
cele 4 traducen i aprute la Buda, Ia0i prezint o singura tipa-
ritur din frantuzete i anume Bordeiul indienesc , in 1821;
e traducerea romanului La chaumire indienne a lui Bernardin
de Saint Pierre (1790), facut de arhimandritul Leon Asaki,
tatl lui Gheorghe. Cred c6 Leon, spirit cultivat i cunoscand.
mai multe limbi, a tradus direct din franceza iar nu dup un
intermediar rus aa cum va proceda cu Noptile lui Young
; un indiciu In acest sens II formeaza Vocabulariul neolo-
gismelor romance Intrebuintate de el, vocabular impriinat la

www.dacoromanica.ro
 TRADUCERI DIN FRANCEZA SI ITALIANA 876

finele volumului impreuna Cu un frumos o Sonet al fiului sail

Gheorghe, tratnd reinvierea limbei noastre idioma Patriei ,
- din cenua ei .
In Muntenia, ardeleanul Ladislau Erdeli, profesor la coa-
la nationala alaturi de Lazar, traduce clasica pies a lui Mo-
lire, L'avare, sub titlul Zgeircitul i tragedia lui Corneille
4 Pompeiu . Se traduc de asemeni, dar in grecete, in versuri
iambice, doua tragedii ale lui Voltaire: Merope fli Brutus. Re-
prezentate pe scena teatrului din Bucureti, la 20 Aprilie st. v.
1819 i. 17 Martie 1820, ele se tiparesc in acest din urm an, in
tipografia de curAnd intemeiata in capitala trii (vezi i mai
jos, p. 907).
Prima opera' literara italiana de care avem cunotinta ea s'a
tradus in romnete este Fiore di virtu, o culegere despre virtuti
qi vitii, alcatuita, dupa at se pare, de calugarul benedictin Tom-
maso Gozzadini, la Bologna, in veacul al XIII-lea. Extrem de
raspAndita atat in apusul Europei numai in Italia, intre 1474
0 1540 s'au tiparit vreo 40 de editii cat i in rasaritul ei, ea
a fost tradusa in romnete sub titlul sugestiv, de Floarea daru-
rilor de catre Gherman Valahul, inainte de 1592: la aceasta ulti-
ma' data' ieromonahul Veniamin Rusin o traduce, la rAndu-i, din
romanete in rusete. Din nefericire, nu ni s'a pastrat aceasta
veche tfflmacire din veacul al XVI-lea; avem, in schimb, una ceva
mai noua, indirecta, printeun intermediu slav : ea exista in
1620. 0 alta traducere, tot indirecta, printeun intermediar grec,
facuta de ieromonahul Filothei Svetagoretul (adic: din Muntele
Athos!) s'a tiparit in 1700 la manstirea Snagov, prin osArdia lui
Antim Ivireanul. Ea a avut o largd raspAndire, scotnd din
eirculatie traducerile anterioare, i. a fost retiparita in trei rAn-
duri, la Braov in 1807 i 1808, i la Sibiu in 1814.
Dupa Floarea Darurilor i se mai spunea, la noi, qi Albi-
nua o lunga pauza, 'Ana la finele veacului ai XVIII-lea,
and se tiparesc, cam in acelai timp, traducerile a doua opere
literare italiene. Cea dintAi este Ahilefs la Skiro aparuta la Sibiu,
In 1797- Traducerea operei abatelui Metastasius (1698 1782),
s'a facut indirect, printeun intermediar neogrec, de &are vel
paharnicul Iordache Sldtineanu din Bucureti, cel care traduce, ca
anexa, O. Istoria lui Sofronim (vezi mai sus, p. 873); el previne pe

www.dacoromanica.ro
876 VIEATA CULTURALA.

cititor c opera ce urmeaza arata cele doua repezi patimi, de

care se bantuete iMma omeneasca, a dragostii i a iubirii de
slava . Peste doi ani, ieea de sub teascuri, tot la Sibiu, Viafa.
lui Bertoldo a lui Bertoldino , traducerea unui romant mic
comicesc Cu a carui citire neamul italienesc se desfateazd de
mai bine de 200 de ani. E vorba de opera lui Iulius Cezar Croce
care inteadevr s'a bucurat de o mare favoare. Traductorul,
nedanduli numele, arata totki, prin prefala sa, ca era un om
citit, daca nu si umblat ; el amintete de o povestirile serse in
Sanhopanca cunokte deci pe Don Quijote al lui Cervantes
i se refera i la cantarelii podului celui nou din Paris (Pont-
Neuf !).
Mai tarziu, la sfaritul epocei fanariote, se traduc in grecete
i se tipresc, in 1820, la Bucureti dou tragedii ale lu Vittoto
Alfieri (1749-1803) ; ele fusesera reprezentate pe scerta teatrului
din capitala cam in acelki timp cu tragediile lui Voltaire i anume
Orest la 21 Noemvrie st. v. 1819 iar Filip in Mai 1820.
Traducerile din spaniol pastreaza o oarecare similitudine
cu cele din italiana. GAsim o prima traducere in jurul anului
1700, a celebrei opere Il libro aureo a lui Antonio de Guevara
(vezi mai sus, p. 794). Dupa aceea, o pauza indelungata, iarki
Ora la finele veacului al XVIII-lea, cAnd apare la Iai, In
1794, traducerea pe cale indirecta, din grecete, a lucrarii morali-
zatoare Critil Androniu,s de Balthasar Gracian ; ea se tipa-
rete cu cheltuiala mitropolitului Moldovei kir Ittoov. O mai
veche traducere, din franceza in grecete, diduse stolnicul loan
Rali, la Iai, in 1754.
Nici lucrarea pastrata inteun manuscris din 1810, la ma-
nastirea Dobrua (jud. Soroca), sub titlul Desiderie sau ceirare
celtrei dragostea lui Dumnezeu f i ctr seiveirfirea vie(ii creqtineti
nu s'a tradus direct din spaniol, ci printr'un intermediar rus ;
e vorba de textul ierodaconului Teofan, scris in anul 1688, la
Moscova. Lucrarea are un caracter moralizator ; accentul cada
pe smerenie, virtute caracteristic cretin.
Din limba engleza, avem de inregistrat traducerea Nopfilor
lui Young, facut de arhimandritul Leon Asaki inainte de 12 Au-
gust 1818, Irish' nu direct, de pe textul original, ci de pe o tradu-
cere intermediara, ruseasca.

www.dacoromanica.ro
 TRADUCERI DIN SARBA 877

Dacd trecem acum la literatura popoarelor vecine Regid,

trebue s ludm In considerare pe aceea a Sarbilor. Inca la. finele
veacului al XVI-lea sau la inceputul celui de al XVII-lea, in
once caz Inainte de 1620, data celei mai vechi copii pdstrate,
se tradusese, de pe un text sOrbesc, Alexandriia. Ea a avut o
rdspAndire extraordinard pe intreaga fatd a pdmantului romOnesc
(vezi i mai sus, p. 861). Urmeazd apoi o lungd pauzd, in ce
privete textele literare pnd and, la inceputul veacului al
XIX-lea, se innoadd iardi firul. Noua operd tradusd este cule-
gerea de fabule a invdtatului Dositeiu Obradovici care fusese
preceptor in Moldova In familiile Bal i Callimachi i insotise la
Leipzig ca obldcluitor pe doi studenti moldoveni, pe Alexandru,
nepotul mitropolitului Leon i pe diaconul Gherasim, viitorul
episcop. Aceastd culegere se talmdcete de catre bnleanul
Dimitrie Tichindeal (1775-1818), paroh in Becicherecul-Mic (Ti-
mi-Torontal), i se publicd, la Buda, In 1814, sub titlul: Filoso-
ficevi fi politicefti prin fabule moralnice inveiteituri . Textului fie-
cdrei fabule el li adaogd i comentarii sau InvTturi patrio-
tice, relevAnd, intre altele, originea latina a poporului nostru i
prevestind unirea tuturor Romanilor. Tot dupd Dositeiu Obra-
dovici, tradusese Tichindeal mai lnainte o culegere de sfaturi mo-
rale, tipdrindu-le la Buda In 1802, sub titlul: Sfaturile a
inteleajerii cei set' neitoase .
Opere privind istoria ci geografia. Dorinta de a ti ce s'a pe-
trecut i ce se petrece in jurul nostru, In timp i spatiu, este veche,
de cnd lumea i va rdmne, cAt va fi lumea. De aceea studiile
de istorie i geografie sunt printre cele dintAi pe care le retine
memoria umanitlii ; de aceea, oricate critici i s'ar aduce i ori-
cate eclipse pasagere sau in.terpretdri partiale ar suferi, cercetarea
trecutului va continua ad preocupe continuu pe toti cei ce gOn-
desc. i chiar masele mari simt instinctiv n.evoia de a gdsi un
sprijin, o justificare i o pildd in viata inaintailor.
Nu e de mirare deci daca operele care infAtiau istoria
omenirii au gdsit la strdmoii notri o bund primire dacd ni s'au
pdstrat pana astdzi zeci de manuscrise mari, in folio sau in quarto,
Cu multe sute de pagine, in care se povestete trecutul, Ince-
pandu-se Cu facerea lumii . Sunt aa. zisele cronografe texte
istorice ce-i Incep expunerea cu anul 5508 Inainte de naterea

www.dacoromanica.ro
 $78 VIEATA CULTURALA

lui Hristos, an In care, dupd conceptia bizantin, Dumnezeu a creat

lumea. Ele Infltieaz6 apoi istoria biblic, trec la Asiro-Babilo-
neni, la Per0 i rzboaiele lor cu Grecii, la Macedoneni i bine
Inteles la extraordinara figur a lui Alexandru cel Mare, dup'
aceea la diadohi, la imperiul roman, la Bizantini i incheie cu
sultanii turci. Toat aceast lung povestire e Impnat cu
diferite legende, profane sau biblice, cu extrase din vietile sfinti-
lor, cu pasagii din romanele populare In genul Alexandriei , cu
liste cronologice de Imprati i patriarhi, de dogi ai Venetiei, etc.
Cel mai vechiu cronograf In limba romn care se cunoate
astAzi este cronograful cAlugrului Moxa sau Moxalie, din mg-
nstirea Bistrita (jud. Valcea), scris in anul 1620. Indemnul
de a-1 alatui i-a venit dela Episcopul de Ramnic, Teofil: ca
izvoare i-au servit un cronograf slay i alte texte istorice ; fare
ele, 0 o cronic6 In limba s'arb. Din acest ultim izvor, a tradus
Moxa pasagiul impresionant privitor /a lupta dela Bovine, unde
nu se vedea vzduhul de multimea sgeatelor >> i se vrs
salve mult cAt era vile crunte . Ni s'a pstrat dou manuscrise
din cronograful lui Moxa.
Celelalte cronografe romne0i sunt de asemeni traducen: cele
mai multe din grecete, iar restul din slav. Astfel din cele 43
de cronografe afltoare azi In sectia manuscriselor dela Acade-
mia Romng, 35 redau modele grece0i, iar 8 modele slave.
Modelele grece0i au fost doug.: Cronograful lui Dorotei mitro-
politul Monembasiei, aprut In prima editie la Venetia In 1.631
Cronograful preotului Matei Cigala, tiprit tot la Venetia, In 1650
(de0 titlul operei poart data 16371). Ambele au un izvor comun:
aa zisa Cronicii din 1570, scrisd In bimba greac popurar
numit astfel deoarece duce povestirea pn in acest an.
Traductorii romni urmeazA In special cronograful lui Do-
rotei al Monembasiei, iau frig unele pasagii 0 din cronograful
lui Cigala, aa incat manuscrisele pe care le avem astzi 0 din
care cel mai vechi (Nr. 3517 Ac. Rom.) este din a doua jumtate a
secolului al XVII-lea, reprezint o combinalie a acestora. Cu-
noa0em numele celui care a scris cea mai veche traducere
pstrat astzi, a cronografului lui Cigala: e Peitrago Danovici,
fost logofat al treilea i gramatio de scrisoare greceasc In
Moldova ; manuscrisul lui. poart o lnsemnare din anul 1689, Iunie

www.dacoromanica.ro
 TRADUCERI DIN VOLTAIRE 879

22; e probabil ca Danovici s fie chiar traducatorul In romAnerlte

al cronografului.
Dintre operele istorice ale antichit'aii, una singur a fost
tradus6 In veacul al XVII-lea: sunt Istoriile lui Herodot.
La mingstirea Copla (jud. Botopni), s'a gdsit un manuscris
din 1816 cuprinzAnd o copie a traducerii lor. Dintr'o propozi-
tiune intercalat In text, referitoare la cetatea Candiei care nu
o pot lua Turcii acum, rezult c traducerea s'a Mcut cu pri-
lejul unuia dintre asedii, deci sau In 1645 sau In 1649 sau,
sfAr0t, In 1667-1669. Numele traduatorului nu e cunoscut: el
ar putea fi Eustratie treti logeaul In cazul cand traducerea
dateaz6 din 1645 sau Nicolae spaarul Milescu daa ea s'a
fcut In anii 1668-9, cnd acest boier se afra- iara0 In tail;
amandoi erau buni cunosatori ai limbii grece0i. Problema nu
e Famurit; de altfel nu s'a fcut inc6 o cercetare temeinica
asupra textului romnesc al Istoriilor .
Miron Costin traduce din latine0e inainte de 1675, sub titlul:
Istoria de craia ungureasei, de ciind f i cum au celzut pre =Unite
Turcilor , partea a doua a lucr6rii lui Laurentius Toppeltin,
Origines et occasus Transylvanorum (Lyon 1667), aceea in care
trateaz6 despre revolutiile din Ardeal. Traducerea este, In
general, corecfal ca fond 0 reulit: ca form6.
Din veacul al XVIII-lea, incep s- se traduc6 operele isto-
rice 0 geografice, alc6tuite de contemporani In apus. Printre cele
dintai care parund la noi sunt acelea ale lui Voltaire. Atat ge-
neralul rus Bauer care a luat parte la rdzboiul din 1768-1774
cat i francezul Carra, secretarul i bibliotecarul voievodului
Grigorie Ghica (1775-1776) afirm c operele marelui scriitor
francez erau cunoscute In 'Valle RomAne0i cel putin de tinerii
boieri. i intr'adev4r, gAsim, In manuscrisul 499 al Academiei
Romane, traducerea Mcut Mainte de Mai 1772, a dou din lucr--
rile acestuia anume: Le tocsin des Rois Traduction du pome
de Jean Plokof, conseiller de Holstein, sur les affaires prsentes.
Amn.dou aunt un indemn pentru cre0ini de a se uni contra Tur-
cilor ; ele elogiaza pe tarina Ecaterina i glorioasele armate ruseti:
au un caracter rzboinicr. Numele traducaorului este necunoscut.
Ceva mai tarziu, In 1792, 0 la Ia0, arhimandritul Gherasim tra-
duce In romane0e celebra peed a lui Voltaire Histoire de Charles
28

www.dacoromanica.ro
880 VIEATA CULTURALA

XII. i aceasta a ramas tot In manuscris (Nr. 17 al Bibliotecei

Universitlii din Ia0).
Generalul Bauer amintit mai sus a tiparit In franIuzete, la
Frankfurt i Leipzig, In 1778, o prelioasa Descriere a Munte-
niei, eu date istorice, geografice i etnografice. Lucrarea sa e
tradusa In grecete i tiparitil la Bucureti, lucrul isprvindu-se
la 17/28 lunie 1789.
In a doua jumtate a veacului al XVIII-lea, constatarn i cea
dintai traducere In limba romana a unei opere de caracter geo-
grafic. Este Geografia lui P. Cl. Bouffier tradus mai exact
prelucrat dupa o editie italian.6 ( Geografia Universale ) de
Amfilohie, episcopul Hotinului. Textul roman servea ca manual
In coala dela inanastirea Putn.a, In anul 1777-4778, 0 s'a tiparit
sub titlul De obste gheografie pe limba inoldoveneascd la Ia0,
In 1795. In Transilvania, la Ra0nari, l'anga Sibiu, preotul
Saya Popovici scria, In Martie 1.785, textul traducerii romaneti
a unei geografii ruse0.i tiparite la Petersburg In 1759. Cine e
traducatorul acestui text nu tim; s'ar putea s fie chiar preotul
Popovici. Cam In aceea0 vreme traia In Mun.tenia un alt cleric
iubitor de geografie i istorie, anume Grigore Arhinzandritul care
n.0 e tot una cu pedagogul GrigoriefiMoldoveanul, cum a crezut
N. Iorga. El tipare0e In 1798, la Bucure0i, un Triod a carui
prefa0., limpede i placut scris, dovedind o aleasa cultura 0 un
sinq al limbii deosebit, cuprinde o serie de termeni geogeafici:
planita , pol , ochianuri (oceartel), noianul atmosferii ,
meridian , ecvator metaturi , etc, Vorbete de aciasta
gradina a Tarii Romane0i care ajunsese In ultimul timp
maidan de rkboaie, zbor de o0i i acoperite cu non i de
lacrami ; afirma ca am primit dreapta credinta din zilele
marelui i sfantului Constantin Imparat ; despre Dositei mitro-
politul arata ea a fost un bun gospodar, lui datorindu-i-se, Intre
altele, i taiarea n.eiesnirii suiplui la Mitropolie adica a dru-
mului sapat care a fost apoi eta de frumos largit In zilele
noastre.
Cat eran de pretuite i urmrite operele de geografie In Vrile
.noastre se poate vedea 0 din numarul prenumeranOlor sau
subscriitorilor cari pltisera anticipat pretul traducerii Gheografia
,sau scrierea plimdatului... Europa, Asia, Africa, America, Val-

www.dacoromanica.ro
 TRAMICERI DE LIICRARI ISTORICE 881

macita de un iubitoriu de riqamul romnese i tiparita in 2 volume

la Buda, In 1814-15. Ki sunt ir numar de 486 din Muntenia,
460 din Moldova i 385 din Ardeal i Banat. Numeroi, dar nu
In aceeasi masura, sunt i prenumerantii unei alte lucrari geogra-
lice anume Descoperire.a America , alatuita de Ioann Hain-
rih Kampe , tradus din nerntqte de acelai anonim iubitoriu
de neamul romanesc i aphruta la Buda In 1816. Ei provin
din oraele: Iai, Roman, Focani, BucurWi, Fagara, Braov,
Sibiu.
In 1800 apare la Buda o 4 Istorie universaiti adecei de oboe
tradusa de medicul oculist I. Molnar din limba franceza dupa aceea
a lui signior Milot (Millot !), commembru Acadernii franceti din
Lion . Pentru a reda textul in limba noastra, Molnar afirma:
o am Imprumutat i cuvinte dela maica noastra limba lati-
neasca .
Stapnirea lui Napoleon i in special perioada dramatica dela
sfarit au provocat in Europa o multirne de scrieri dintre care o
serie Intreaga au fost traduse i In romanete i tiprite la Buda
In anii 1814-1815. Dei n.umai la una din ele i anume la # In-
tdmpleirile reizboiului Franfozilor (sic!) se precizeaza c e talmacita
de pre nemtie ne-o spunea i forma Fran.tozi cred c4
i. la celelalte Trista inteinzplare a ceteitii Dresda. , Scurtei
areitare despre luarea Parisului , Napoleon Bonaparte, ce au
fost $i ce iaste. Vreadnica de pomenire biruinte asupra
lui Napoleon In. Rusia i. Areitare stapanirei $i a caracterului lui
Alexandru I . . . suntem, daca nu la toate, dar la majoritatea
lor, tot in fata un.or atari talmaciri. Mai ales c la ultima din
ele se precizeaza i autorul: I. D. F. Rumpf .
In 1820, apare la Iai, in 2 volume, a Istoriect lui Numa Pom-
piliu, al doilea craiu al Boma, talmcita din limba frantuzeasca
de dumnealui postelnicul Alexandru Beldiman i data In tipariu
cu a dumisale cheltuiala, spre podoaba limbii romaneti i. Inde-
letnicirea patrintilor . Autorul e binecun.oscutul scriitor francez
Florian. In prefata traducatorul Beldiman spune: Inc din
cea mai frageda varst a tineretelor mele, m'ank lndeletnicit
Intru talmaciri din limba frantuzeasc intru acea romanewa, a
Patriei mele . i In,teadevar Alexandru Beldiman este unul dintre
cei mai activi traducatori ai epocei.
28 *

www.dacoromanica.ro
882 WE ATA CULTURALI

Lucreiri privind gospodeiria pi seineitatea. Spre sfarsitul seco-

lului al XVIII-lea si la in.ceputul celui urm6tor, con.stat'tim o
preocupare constantti hi ce priveste problemele de gospodeirie.
Se tipttresc indrum6ri pentru cultivarea de noi plante folosi-
toare ca burnbacul i cartoful sau pentru cultivarea in mai bune
conditiuni a celor cunoscute, pentru fabricarea din diferite sub-
stante, a zalfgrului a crui lips, In urma blocului conti.
nental , decretat de Napoleon se Meea foarte simtit pentru
o mai hula lucrare a pamntului, pentru ingrijirea vitelor, in
sfArsit pen.tru invAtarea de diferite mestesuguri. Paralel cu ridi-
carea niveluiui politic al masselor in urma revolutiei franceze
, se simte pretutindeni i nevoia ridic6rii nivelului ei economic
sanitar, in vederea unui trai mai bun. Ecourile acestei preo-
cupri ajung pAnbi in ragritul Europei, in tinuturile noastre, pro-
vocAnd traducerea sau prelucrarea in romneste a o suma de
brosuri i foi volante.
Prima lucrare in aceast directie Inc6 in.ainte de Revo-
lutie este Economiea stupilor acum Inti izvodit: i data de
loan Molnar doftorul de ochi in marele Printipat al Ardealului .
Tip6rit la Viena, in 1785, ea invat pe apicultori cum s scoata
fagurii din cosnite , frd s'd mai omoare albinele, acest obicei
far de ma' ; cuprin.de termeni tehnici luati dintealte limbi ,
ei neexistnd intr'a noasta. Ceea ce m face s6 Mnuesc Ca'
intreaga lucrare trebue sa fie o prelucrare, dac6 nu o traducere
chiar, a unei brosuri similare str6in.e. Tot Molnar public6 la Sibiu,
In 1808, o Poveituire card sporirea stupilor. In 1794, aOreau
la Lemberg, In Galiia, Mijlociri. piintru steingert; focului, de
suedezul Nils Nystrm ; textul a fost o talmcit din limba svetasc6
In nemtasc5 i moldoveneascA ; aceasta inseama ca traducerea
romnA s'a Mcut n.0 direct de pe original, ci prin intermediul
germanei.
Interesant atat prin cuprins cat i prin prefata in care se amin-
teste de introducerea porumbului, Tautului, anasonului si a dife-
rite roduri i poame in agricultura noastr, este brosura Oa-
recare secreturi ale lucreirii peimeintului $i ale mefte.Fugului
aprut la Bucuresti, In 1796, Oct. 1. Secreturile
sunt Vlmcite dintru 1:5' carte a unui dascal vestit i iscusit... *
far s i se dea Ins numele. Urmeaz6 in 1804, la 4 Liov * (Lem-

www.dacoromanica.ro
 TRADUCER' DE LUCRAR I ECONOMICE 883,

berg 1) InveiVtturd despre slim:014re inului, in nantete

romnete, textul roman fiind o traducere a celui dintai.
aceeai directie a cultivrii textilelor, apare la Buda in 1810,
Invegeitura lui Carol Filibert de Lastririe despre siz'direa bum-
bacului ; administratia ingrijete ca simultan sa se publice i
cate o editie germana, ungara i sarba a textului. In ce privete
pomicultura i viticultura, citarn cloud' bropri, tipArite ambele la
Buda. Cea dintai poarta titlul: invaleiturei pentru priisirea po-
nzilor, scrisa deHairitl Frantisc, domnul Rapacului .1 Necsingului,
a mai multe invatate i iconomiceti sotietati impreuna so t . Iar
cea de a doua: Inveiteiturii despre agonisirea vi(ei de vie fi despre
miiestria de a face vin, vinars ofet. . de abatul (abatelel) Ludo-
vicu Mitterpacher s.
Lipsa zaharului colonial, din trestie, in timpul razboaielor
napoleoniene, face pe Europeni sa caute fabricarea lui din dife-
rite plante i produse locale. Se tie ca rezultatul final a fost
extragerea zaharului din sfecla ; 'Ana' s se ajung aci Ins, s'au
incercat i diverse alte procedee. Aa se explica aparitia la Buda,
In 1812, a doua bropri, una cuprinzand o Inveitdturd de a face
sirup .5i zahar din mustul tuleilor de cucuruz, dupa ce s'au cules
cucuruzul de pre ei. Intocmita de D. Ioan Nep. Neubold , cealalta
Pentru acerca zaharului din mustureata (adica seval) de juga-
stru . Se tie ca i astazi Inca, taranii din unele regiuni paduroase
izolate intrebuinteaza acest procedeu. 0 a treia broura 28
p. in 80 in legatura cu produsul alimentar care avea
cuiasca mierea, apare in anul urmator, tot la Buda, sub titlul:
Disertafie.despre zdhar ; este traducerea lucrarii lui J. Burger.
.

Eforturile oficialitatii europene pentru in.troducerea i

pAndirea cartofului suscita de asemenea o intreaga literatura.
romanete se publica' mai intai o foaie volanta, datata 12 Iulie
1815 dar f Ara indicarea locului de aparitie, cuprinzand invataturi
despre cultura cartofilor. Ii urrneaza, in 1818 Februarie 14,
traducerea facuta de binecunoscutul boier Alexandru Beldiman,
a lucrarii germane a lui G. Christian Albert Rukert, sub titlul:
Inveigiturd sau poveituire pentru facerea pdinii cei de obfte mai
neagrit, pentru cea albil de cad , pentru fclina cea spre intrebuin-
(area bucatelor, pentru hrisi (gri1) ci altele ; din cartoaf le. Pentru
nzlinatul tor, lucrarea pastrarea lor u. Un succedaneu al cartu-

www.dacoromanica.ro
 884 'VIEAT CULTURALA.

vtemuri de foamete, era aa zisa pita tt'drasc6 . O foaie:

volant din 1815, ingr indicarea locului, o descrie, artfind
rklacina pitei are un izu dulciu i asa de hrbinitor cdt in
/realm de lips. numai Cu aceasta pot trAi oamenii
Indicam, In sfarit, opusculul almAcit dupd limba lesasa
tipArit la Bucureati, in 1806, de Gavriil Vinetchi avgi baa ,
opuscul care, potrivit titlului, cuprinde intru sine multe lucrtui
8pre folosul a toat obtea, atat oamenilor ct i dobitoacelor, cat
pentru ceia ce vor sili Cu toat inima a inv6ta vreun meOepg.
Sunt o serie de sfaturi practice, experimentale, unele de caracter
zoatehnic.
In leg6turs tot cu zootehnia, apare la Buda, in 1816, bropra
Invaleiturci pentru ferirea ci do/lonja boalelor . . . vitelor. Nu se
(IA numele autorului, nici al traducUorului ; acesta din urni e
Ins6 un adept al colii ardelene; el intrebuinteaz6 o serie de neo-
logisme, dintre care citm: sporadice i contagioase .
In domeniul seineittii publice se constat o activitate 'de
propagand6 lmbucuiltoare. Cea dintal lucrare in aceast directie,
In romne-te, este 1,19l tura adevaratd pre scurt a vindeca boala
sfrantului adic6 sifilisul, tip6rit la Sibiu, in 1803. Ii urmeaz'd,
In 1804, tot la Sibiu, un 4 Cuveint pre scurt despre _ultuirea var-
satului expliand metoda vaccinrii, descoperit nu ,de mult
de inedicul englez Jenner. Autorul este Mihail Naisteter
(Neustdter 1), protomedicul in marele Printipat al Ardealului
iar lucrarea a ap6rut mai int'ai in limba germaa. Acelasi subiect
11 trateaz6 i o foaie volantl tiparit la Sibiu In 1805, precum
gi b brour6 apruth' la Chiinu, in Februarie 1816, sub titlul:
Inveiteiturcl pentru ultuirea viirsatului ; textul a fost
din rusete in romnete .
Pentru readucerea la viat a celor innecati precum si a celor
asfixiati de gazele emanate in timpul fermentarii mustului Sail de
gazele din fntni, etc. se public6 la Sibiu, In 1807, o scurt
brosurd (4 foi) cu invt6turi sau sfaturi practice, artnd cum
trebue practicat slobozirea Cangelui din grumazi i ce ingrijiri
trebuesc date,
Texte astrologice. Calendare incercari de publicatii periodice.
Textele astrologice adica textele care prevedeau soarta omului
vremea, plecand dela anumite elemente eau inanifestari

www.dacoromanica.ro
 CALEND ARE 885

luna naterii (rojdanicul), zodia (zodiacal), miprile trupului sane

ale diferitelor parti din trup (trepetnicul), luna In care tuna sau
se cutremura pamantul (gromovnicul), etc. au continuat sa se bucure
de favoarea nu numai a marilor mase, dar i a pOturei superioare:
E semnificativ ca in una din primele tiparituri muntene din vremea
lui Matei Basarab miscelaneul din 1.639 despre care s'a crezut
mai inainte ca ar fi fost imprimat la Alba-Iulia doua dintre
texte Bunt tocmai un gromovnic i un trepetnic. O alta traducere
de gromovnic independenta de aceea aparuta in 1.639 se
face spre finele secolului al XVII-lea; o a treia, dup un original
grecesc, ni s'a pastrat Intr'o copie braloveana din 1703.
Nu *Um and s'a tiparit prima editie din Gromovnical lui
Iraclie imparat carele au fost nurnOra'toriu de steale... ; a doua
editie apare la Bucure0i In 1795; ea are la sfArit un Coliadnic,
tradus din slavO, &lie& o 'prevestire a vremii In anul urznOtor,
duA ziva In care cade Crciunul. Astfel, de pilda: Duminica
de va fi Naterea lui Hristos, iarna va fi Indoita i ploioasa ;
toamna vAnturoasa ; pre vremea seceriului vremi buna ; qerpilor
peirea ; poame multe ; miere multa ; Imblatitori/or putin grAu....
De timpuriu s'a simtit nevoia calendarelor adica a unOr tipa-
rituri care g. arate in .primul rand zilele in care cad sarbdtorile
mobile ale anului, In riport cu data Patilor, apoi posturile i,
In genere, toate elementele cronologice.
La Inceput, in vremurile de scumpete .0. de raritate a tipa-.
rului, s'au alcatuit calendare pe un Rumar mare de ani, 6 suta de
pildA, cilia e calendarul tiparit In 1733 la Braov, sau o iiut
doisprezece, cazul calendarului aparut la Iai In 1785. Mai tarziu,
incepAnd dela finele secolului al XVIII-lea, s'au tiparit calendare
anuale. Acestea din urma, in afar de datele calendaristice, cu-
prindeau i o serie de alte indicatiuni. Dadeau astfel preziceri
astrologice, in legatura cu zodia naterii, retete i leacuri pen-
tru boli, datele i locurile unde se tineau tOrgurile cele mari
In tara i In rile vecine, cursul banilor, mersul potei i alte
tiri folositoare. Calendarul devenea astfel o mica enciclopedie
practicci, foarte utila, in special acelora care n.0 locuiair In cen-
trele mari. Cateodata se adaogau i bucati literare sau istorice,
fie traduse din .alte limbi, fie originale, dndu-i astfel i aspectul
de magazin literar.

www.dacoromanica.ro
EE6 VIEATA CULTURALA

Priniul calendar de care se vorbete la noi in veacul al

XVII-ea, este acela aparut la Sibiu In 1684. In acest an, epis-
copul tefan al Ramnicului scrie craibiraului din Sibiu sa-i tri-
mita t vro 2 calindare de ceale ce au eit estimp . Nu avem mai
multe detalii asupra lui, nu tim sigur daca. era redactat in ro-
milnete. .

Constantin Brncoveanu, a fost un cititor asiduu de calendare.

El avea un cartw.ar anume, pe loan Romanul ate data 10
zice i. loan Freincul care-i traducea calendarele italieneti, cu
prognosticurile lor, in romiinefte; ni s'au pastrat asemenea tra-
ducen manuscrise pentru intervalul 1693 1704; avem i un
calendar manuscris In grecete, pentru anul 1707. Nici unul n'a
ajuns sa vada lumina tiparului, deqi acela pe 1693 era redactat
n acest Bens, avand gata chiar fl.i Cuvantul &Ara cetitori . Pe
aceste calendare manuscrise, Brancoveanu 1i face o serie de
insemnari personale, de taind , unele sub form de criptograme,
nedescifrate Inca; din ele se vede limpede sentimentul de ura
lnbuqita pe care-1 avea voevodul nostru fat de unii meghistani
din Constantinopol,
Tot pe vremea lui Brancoveanu, mai circulau prin tara, tiparite
sau manuscrise, o serie intreaga de calendare: italiene unul
apartinand stolnicului Constantin Cantacuzino fi cu ex libris -ul
acestuia a ajuns pana' In zilele noastre apoi rusefti, germane,
ungurefti, grecefti, etc.
La 20 Februarie 1733 aparea la Braov un Calendar ro-
mnesc scos de dasclul Peteu oanul. In, titlu citim: acum
intai rumnesc alcatuit depe cel sarbesc ... ca intru 100 de ani
sa slujasca... fiind de un mare astrolog la Kiev scos, de un mare
dohtor muscal s'au talmacit... . E o cartulie In 4 mic, avand
40 de foi. S'a afirmat ea tot la Braov ar fi aparut In 1737 un alt
Calendar romnesc, pe trei coale, cu pretul de 60 de dinari
exemplarul, scos de preotul roman Petre din chei. Ultimii
cercettori cred III.S c e vorba tot de calendarul din 1733 qi ca
preotul i cu dascalul oanul ar fi una 0 aceeai persoan.
In Moldova prima tiparitura de acest fe! este Calendariu
pe 112 ani , aparut la Iai,. la 8 August 1785, prin in.grijirea pro,
toiereului Mihail Strilbitki i a fiului &Au Policarp, cari aunt
i autorii gravurilor ce-1 impodobesc. Calendarul acesta, numa-

www.dacoromanica.ro
 CALENDARE t PERIODICE 887

rand 12 foi si 273 pagine, este scos din multe fealiuri de carld
anume: din Biblie si 4 Testamentul nou o; a din cartea lui
Florin ; 4 din cartea lui Pedimontan doftorul ; cc din Calendariul
lui Petru Imparatul Moscvei .
In Muntenia, nu stim precis and a iesit primul Calendar; In
once caz lnainte de 1795 cand apare un Calendariu acunz a
doao aril tipeirit, cuprinzan.d 23 de foi in 8.
Cu un an mai Inainte, se tiparisera simultan doua calendare:
unul la Sibiu sub titlul: 4 Ceirindariu runziinesc pe anul dela
Hs. 1794... pe Ardeal fi pe alte invecinate locuri intocmit... ,
celalalt la Viena, intitulat: Calendariu la anul... 1794... lam
spre intrebuinfarea norodului slaveno-stirbesc ruzniinesc cari se
aflei 'in finuturile chesaro-cree,Fti a leagii . Sibiul va
continua sa scoata calendare anual, Viena va ceda WA' locul &Au
Budei unde vor apare, Incepand din 1806 binecunoscutele i mult
raspanditele Calendare de Buda. Intr'un asemenea calendar si
anume In cel dint:di, pe anul 1806, s'a tiparit Inceputul Istoriei Ro-
rneinilor de Samuil Clain, urmat apoi, In calendarele pe 1808
si 1809, de Inceputul Cronicii lui qincai.
Nici Bucovina n'a fost lipsita de calendare proprii. In 1809,
romanul Vasile Tiritil scoate un calendar de perete o foaie
volanta deci, nu o brosura la Cernauti ; el continua apoi, in
anii urmatori, factind 85. apara, In 1814 chiar, si un calendar
perpetuu sau vesnic. Se zice ea activitatea lui ar fi durat pan
In 1846.

Sfarsitul epocei pe care o cercetam vede si primele Incercari

de a asigura aparitia unor periodice romanesti. In 1814, publi-
cistul Alexie Lazar din Buda, care tiparise brosura Intamplarile
razboiului Frantozilor... tradusa de el, adaoga la starsitul
acestei brosuri un prospect de gazeta romneasca. El incepe prin
a arata ea toate neamurile Evropei cle desteptate... au ga-
zete sau novele . Au i Grecii, ha i Sarbii , tiparindu-le la
Viena, numai noi, Romnii, nu avem. Face deci apel sa se In-
serie prenumeranti ; daca vor fi destui ca s acopere cheltuelile ti--
parului, atunci va scoate Novele de cloud ori pe saptamana,
cate o jumatate de coala..Pretul va fi de 20 de u florinti nerntesti
anual sau 30 lei In bani turcesti Apelul lui Alexie Lazar 'se

www.dacoromanica.ro
 VIEATA CULTURALA

vede insa &A n'a avut succesul dorit, de vreme ce gazeta lui n'a
aparut.
Peste doi ani, la 17 Iunie 1816, un alt roman, Teodor Racoce,
k(esaro) k(rdiesc) translator romanesc In Lemberg, cere voie
guvernului s scoata o foaie literal% In romaneste. Dandu-i-se
voie, el tipareste, la 8 Martie 1817, un Prospect vestind aparitia
foii. Pricini pe care nu le cunoastem bine, dar probabil, In pri-
mul rand, lipsa, ca i in cazul lui Alexie Lazar, a unui numar
suficient de prenumeranti, fac ca foaia amintita s'a nu apara
deocamdata. Dar, mai struitor decat colegul sau dela Buda,
Racoce publica totusi, peste trei ani, la Cernauti, Chrestomaticul
romeinesc sau adunare a tot feliul de istorii i alte faptorii, scoase
din autorii'dipe osebite limbi. Pe anul 1.820. Partea intaia... .
E un magazin literar, numarand 1.95 de pagine in 12, cu tra-
ducen i din franceza, germn i greaca. Chrestomaticul s'a oprit
la aceasta parte lntai; cea de a doua n'a mai aparut niciodata.
Un pas mai departe, In aceasta directie, face Zaharia Car-
calechi, ferlegheru de c'arti a craestii.,.. tispografii din Buda .
El scoate, la Inceputul anului 1821, o revista literara sub titlul:
# Biblioteca romaneascei Intocmita in 1.2 parti dupa numarul celor
1.2 luni, Intaia oara tiparita pentru natiea romaneasca (1.92
p: foi in 12). Dedicata onoratului boieriu Gheorghie
Oprian care se arata ou mari ajutorinte spre cultivirea
(sic!). romneasca li (Muse de sigur o subventie importanta
<(Biblioteca are un cuprins amestecat: bucati literare ( Lauzus
si Lydia i Istoria de Sandford si Merton ); subiecte de stiinte
naturale ( Despre mute furnici ) ; un fragment din Istoria
Romanilor, fagaduindu-se, in cazul cand cititorii o vor don,
urmarea ei; date statistiee; un stih al lut ***; un lexicon
de termeni romnesti neobisnuiti, etc. Se adaog si o gravura
Infatisand pe Romulus stramosu Romanilor Dupa acest prim
nuntar, urmeaza o lunga pauzrt de opt ani: publicatia se reja
abi In 1829, cu doua parti , apoi In 1830 tot cu doua prti,
iar In 1834 cu alte nou-. Au aparut deci In total in patruspre-
zece ani, patrusprezece 01.0 , pe &And planul initial prevedea
un termen de zece ori mai scurt (patruSprezece luni 1). Biblio-
teca rantaneascA poate fi socotit drept prima noastra revista
literara.

www.dacoromanica.ro
 ZIARE STRAINE LA NOI 889

Ziare n'am putut scoate Ora la 1821. Abia dupil restabilirea

domniilor p6mAnten.e, vor apare, In Principate, primele foi
romAneqti: Curierul romilnesc al lui Eliade, In Muntenia (1829)
Indata dup5. aceea, In acelai an, Albina romaneascei a lui
Asaki, in 'Moldova.
In schimb s'au citit ziare steine. In 1776, condica Vistieriei
moldoveneti mentioneag suma de 69 lei pentru gagturile dela
Brapv ; Mr vreo specificare. La 1.0 Fevruarie st. v. 1770, suma
se ridic6 la 188,60 lei, dandu-ni-se i. urmgoarele Mmuriri In
privete provenienta: Gazaurile: 60 lei ce s'au dat prin mAna
clum(nealui) Sardar Sanli pentru gazAturile de la Englitera, osabit
de alte peceti gospod ce s'au Mcut pentru alte gaz'attui de la alte
locuri. 127 lei 60 bani (in realitate sunt 128,60 1), cheltuiala ga-
zAturilor pe 6 luni , tot prin SArdarul Sauli, 1ns: 18 lei gazgta
dintAi neinteasch" dela Altona (lang6 Hamburg 1) ; 1.3, 60 al doilea
gazt de la Lacu (sic I), nemOsc ; 20, al treile gazdt, de la Colonic
(Cologne, Kln 1), trantuzasca ; 20, al patrale gazat6 de la Londa
(London I), frantujasca ; 20, al cincile gazdtil de la litreh (Utrecht I);
20, al asle gazdt6 de Arsu de Viena, nemtascg ; 17, al optule
gaz6t4 de Doi-Pont (Deux-Ponts, In Bavaria renana' l) frantu-
jasa . In 1805-6, cheltuiala pentru gazete se urcase la 805 lei;
ea se plgea aCum prin Sinior Comisar Mosiiu Flori . In.. afard
de Cale specificate alai sus, s'au mai citit la .noi: Le Journal En-'
zyclopdique (1785), Spectateur du Nord (1802); Le Journal. Litt-
taire, Mercure de France, L' Abeille du Nord, Almanach des
Dames; apoi din Italia: Notizie del Mondo, ll Redatore italiano
(1803-4); In sfdrit din Germania i Austria: Journal de Franc-
fort, La Gazette de Vienne, etc.
Tiparul. Activitatea tipografic6 din Vrile romneti precunk
cea determinat de Romni In frile strine, In ristimpul dintre
1601-1821, eonstituie, prin caracteristicile ei, una din manifes-
trile de seam ale culturii noastre; mai mult chiar, ea intere-
seaz.' direct intreaga .ortodoxie, nu numai aceea din Europa dar
cea, din Orientul apropiat. Inteadevsr, o analizA a tipAriturilor
din acest edstimp arat c6 ele au avut In vedere, Ina dela Inceput,
Intreg 'neamul romii 'lase; s'au adresat tuturor RomAn.ilor, de pre-
tutindeni. Matei Basarab tip6rete arti n.0 numai pentru Munteni
dar pentru, Moldoveni, iar pe Ardeleni Ii ajut lntemeieze

www.dacoromanica.ro
890 VIEATA CULTURALI

tipografie proprie. Mitropolitul Varlaam al Moldovei, imprimand

Raspunsul sau la Catechismul Calvinesc, se adreseaza 4 &are
cretinii den Ardeal, credincio0 pravoslavnici... iubiti cretini
Cu noi de un niam Romani ; In prealabil convocase un sinqd
al ierarhilor din Moldova 0 Tara Roman.esc. Iar mitropolitul
Simeon Stefan, in prefata Noului Testament aparut in 1648 la
Alba-Julia sau, cum se spunea atunci, la Balgrad arata
a tiparit aceasta carte pentru Romanii de pretutindeni i anume
intr'o limba aa incat sa o 1nteleaga toti. Noi serie in.altul le-
rarh derept aceea ne-am silit, den cat am putut, s izvodim
arla cum sal inteleaga toti; iara, sa (daca 1) nu vor intelege toti,
nu-i de vina noastra ce-i de vina celuia ce-au rasfirat Rumanii
printr'alte tari, de 0-au mestecat cuvintele, de nu graesc toti
in.tr'un chip . Biblia lui Serban. Cantacuzino (1688) poarta chiar
In titlul sau indicatia pentru cea de ob0e priinta, s'au daruit
neamului rumanesc , iar in prefata, iscalita de Dositheiu, inva-
tatul patriarh al Ierusalimului, se precizeaza: Rumnilor, Moldo-
veanilor i Ungrovlahilor . Gheorghe Duca, voevodul Moldovei,
In precuvntarea Dumnezeietii Liturghii , aparuta la Ia0
1679, se adreseaza &Are toata sementia romnesca, tutinderia
ce se afla inteaceasta limba pravoslavnici , druindu-i tiparitura
sa. Nu mai vorbim de publicatiile corifeilor coalei latiniste, dele.
sfar0tul veacului al XVIII-lea 0 inceputul celui de al XIX-lea,
care vorbesc meren d Dacoromani, sau de traducatorii anonimi
ai lucrarilor litarare, istorice, geografice 0 economice din aceia0
epoca, Infatiati adeseori numai cu calificativul, caracteristic,
iubitori de neamul romnesc v.
Acest aspect panromnesc al tipariturilor Ii gase0e un cores-
pon.dent In privinta me0erilor tipografi i chiar a instalaVilor
tipografice. O suma de me0eri tree dintr'o parte a paman.tului
romnesc intealta, din Muntenia in Moldova i viceversa, precum
0 de pe un versant pe celalalt al Carpatilor. Astfel, Barbul Bucu-
refteanul tipograful care tipare0e o Psaltire In Bucureti, In 1748,
fusese ostenitor.. la tot lucrul typografiei din Radauti, cu
patru ani mai inainte (1744), imprimand acolo un Catavasier. Un
Sandul Bucurefteanul tiparete, impreuna cu un Grigorie Stano-
vici, in 1762, Evanghelia din Ia0. In schimb, Penticostarul din
1753 0 Molitvelnicul din 1754, aparute ambele tot in 14, au

www.dacoromanica.ro
 TIPARUL 891

fost tiprite de cucernicul intre dieaconi Ioan Simeonovici, tipo-

graf ardeleano iar o Tlmcirea celor apte taine din 1807, de &are
Silvestru rnonahul i Dimitrie Iliiavici Bucovineanul. La Alba-
Julia, Chiriacodromionul aprut In 1699 a fost tiprit o de Mihai
Iftvanovici tipograful din Ungrovlahia , trimis de Constantin
Brancoveanu In acest scop. La Blaj cel care inaugureaz tipri-
turile in 1747, Dimitrie Pandovici tipograful, tiprise la Min-
nicul Vlcei cu zece ani mai Inainte un An.tologhion. Tot la
Blaj lucreaz6 In 1762, la un Catavasier, Dimitrie Reimniceanul
poate unul i. acela cu Pandovici iar in 1773, la o Psaltire
Petru Papavici (sic)! Relmniceanul tipograful, ambii originan i din
Rmnicul Vlcii. In schimb, gsim la RAmnicul Vlcii in 1783, pe
Mihail Dir Sibiianul care Impreuna cu Radul Rmnicean.ul o j-
tuiesc i 4 diortosesc deci culeg i corecteaza lucrarea Pilde
Filosofeti tradus din limba cea proast greceasc6 >>. Mai
inainte, in 1726, tiprise la Minnie o Bucoavra slavo-romn
tipograful Ilie dela Cernavoda n. In ce privete instalatiile tipo-
grafice, amintim ea' aceea romneasc6 din Alba-Julia (la inceput
In satul Invecinat Prisaca 1) a fost instalat de popa Dobre din
Muntenia, trimis de Matei Basarab, dui:4 cum la instalarea primei
tipografii bucuretene, la Mitropolie, In 1678, a lucrat, un Chiriac
ieromonah tipograf dela sfeinta met' neistire Agapia (judqul Neamt)
impreung cu Nicodim ieromonahul dela &Arita mnstire Brn-
coveni (judetul Romanati). La Rkluti. in 1744 meter mare i
fctoriu a tot lucrul tipografiei din nou a fost Grigore Stan Bra-
fOveanul.
Dar pe lang6 intregimea neamului romnesc, foarte multe
din tipriturile rstimpului 1601-1821 privesc qi intreaga ortodoxie.
Chiar in prefata celei dinti tiprituri a sa Molitvenicul slavon
din 1.653 Matei Basarab spune c6-1 face dar tuturor binecre-
dincioilor fie Moldovlahi i Ungrovlahi, Rufi, Stirbi fi Bulgari.
Pe bung' dreptate, putea deci serie clugrul catolic Francisc
Marcanich, la 1.0 August 1637, c5." Matei Vod... are de gnd a
retipri crtile bisericeti de rit oriental de care se servesc prat:4,
i clugrii din principathl su i din multe alte provincii precum:
Moldova, Rusia, Bulgaria, Serbia, Rascia, Herfegovina, cea mai
mare parte din Tracia fi din Macedonia piincl la Sfeintul Munte.
Doamna Elina, soja lui Matei Basarab, CI:41'We pe socoteala ei

www.dacoromanica.ro
892 VIEATA CULTURALA.

un Triod Penticostar sarbesc In 1649; la Ramnic, apare, In_

1755, o Gramatica slavond spre folosul i trebuinta tinerilor
sarbi, doritori de studii temeinice in ale dialectului slavon ; tot.
acolo se tiparete In 1761, in slavonete, o <4 Pravda de rugaciuni,
a sfintilor luminatorilor sarbeti... pentru slujba sfintelor mana-
stiri i biserici sarbeti, ca amintire i ca exemplu spre imitare
pentru poporul sarbesc . Constantin Brncoveanu face tipariturii
pentru Arabi; el trimite tipografii i tipografi in Georgia, la Tiflis
i In Siria, la Alep ; ot pentru Arabi se tiparesc doua lucrari,
la Iai, in 1746, sub loan Mavrocordat. Am tiparit chiar i pentru
Turcii cretini din Asia Mica, Siria i Palestina, patru lucrari
cursul veacului al XVIII-lea. Primele cloud, Proschinitarul Ieru-
salimului i a toata Palestina i Vecernia mica aparute ambele
In acelai volum la Bucureti, In 1701, formeaza cea mai veche
carte tiparita in turcete din Cate se cunosc astazi; cea de a treia
poarta titlul Invatatura cretineasca , Bucureti 1768, iar cea
de a patra, In acela loc i an, este o traducere a epistolei enciclice
din August 1727, a lui Paisie, patriarhul Conatantinopolului, pen-
tru ajutorarea Sfantului Mormant. Tuspatru lucrarile au aparut
in turcefte, dar cu caractere greceti. In sfarit, la Ramnicul Valcii,
'apare In 1806, prima tipeiriturei in limba bulgarei, un Chiriaeol
dromion adeca nedelnic. Invalatura pen,tru toate Dumin.ecile in
bisericele ortodoxe la evangheliile ce se cites peste tot anul... .
La numeroasele carti In bimba slava veche bisericeasca cele mai
multe: 59 dintre care 35 slavo-romane , In limba sarba, bulgara,
rusa, georgiana, araba i turca, trebuie apoi sa se adaoge foarte
bogata serie de ceirti tipeirite In grecege, la Bucureti, Iai, 'Fargo-
vite, Minnie i Snagov: 119 de toate, dintre care o min.oritate
bilingua (greco-romne, greco-turce, etc.). In capitalele Princir
patelor s'au infiintat chiar, in mai multe randuri, tipografii spe-
dale grecefti, care tipareau numai astfel de carti. (vezi mai jos,
p. 906). Adaogam i tipografia din Moscopole, vestitul centru aro-
mnesc, unde de asemenea s'au imprimat o serie de carp In gre-
cete. Patriarhul Antiohiei, laudand pe Constantin Brancoveanu,
li spunea ca tiparete pentru patru nnamuri: Greci, Romani,
Arabi, Georgieni; din cele de mai sus se vede Ina c afirmatia
Inaltului ierarh era incompleta: evlaviosul domn a procurat carti
intregei ortodoxii. Aceasta trasatura se poate aplica i altor voevozi

www.dacoromanica.ro
 TIPARUL SUB MATEI BASARAB 893

romani din fastimpul cercetat; ea constituie un element de man.-

drie a vechei culturi romaneti. E singurul imperialism pe care
neamul nostru 1-a exercitat in trecut: imperialismul cultural, ta-
rile romaneti fiind pentru intrega lume creting rasariteana
adevarate focare de cultura.
La suirea pe tron a lui Matei Basarab, Muntenia nu mai avea
tipar de trei sferturi de veac. Dupa ce scosese la Targovite, in
1558, un Triod Penticostar, Coresi se mutase la Braov i con-
tinuase acolo activitatea sa. Ca*le ajunsesera rare, ti din pricina
c nu se mai tiparisera altele n.oi, dar i din pricina distrugerilor
provocate de necontenitele razboaie i navaliri. Una din cele
dintai griji ale lui Matei Basarab este deci infiintarea unei tipo-
grafii. Asupra imprejurarilor in care a putut 86 realizeze acest
gand, ne da lamuriri gospodarul voevod in prefata primei sale
tiprituri, Molitvenicul slavon aparut la Campulung, la 30 Iulie
1635. Luand carmuirea spune Matei am vazut cum ca in in-
treaga mea tara e foame i sete, n.0 lush' de paine 0 apa, ci, dupa
prooroc, de vadita hrana i adapa,re sufleteasca . Aceasta <4 din
pricin.a inputinarii sfintelor carti , urmare a deselor navaliri i
impresurari ale feluritelor popoare, ale necredincioilor qi chiar
ale unor credincioi aluzie la Unguri, pe vremea lui Radu
erban care nu s'a dat in laturi chiar dela pradarea sfintelor
biserici . A hotarat deci sa faca tipografie adich tiparnita . A
venit atimci la el din Vrile ruseti, ua barbat strain, cuviosul
ieromonah... Meletie Macedoneanul . S'a sfatuit cu acesta tli. cu
un tovara al lui, barbatul ieromonah Nectarie numit Pelago-
nianul 0 i-a trimis pe amandoi, impreuna cu feciorul nostru
credinciosul stefan, zis Umbla. iute ... dupa tiparnita, in Rusia
Mica , dndu-le banii trebuitori, scrisori 0 daruri &Are Petru
Movila, Mitropolitul Kievului, precum i scrisori &are judetul
i ceilalti carmuitori ai Kievului. Ajunqi acolo, trimiqii au obti-
nut, pe bani, tiparnita... intreag, deseivdrfitd, ca litere de cinci
feluri, de asemeni fi tipograf iscusit dimpreund cu ea, anume Ti-
motei Alexandropici Verbilki fi ca AU; carora continua Doinnul
i loo hotarat pentru aceasta le-a aratat oraul numit Cam-
pulung qi. le-am poruncit acolo a viqui i a se hrani, a se im-
brca tf.i a se folosi de darea oraplui fi in alte cheltueli de meftefug
a o Intrebuinfa. Deci dupa savarirea instrumentelor de lemn

www.dacoromanica.ro
894 VIE ATA CULTU RALA.

trebuincioase meteugului a inceput lucrul 0 prima carte tip4,-

rita a fost molitvenicul amintit mai sus. In In.cheiere, Matei roaga
pe urma0i si la tron sd pa streze tipografia, c'ci este bogatia
mai de pret, i mai cinstita de cat toate bogatiile pmnteti *
0 sa se sileasca a tipri carti, lnmultind samnta sfan.ta ce este
cuvintul lui Dumnezeu .
Molitvenicul din 1635, la a arid tiparire a priveghiat a
fost ispravnic cum se spunea pe atunci marele vornic Ivaco
Balean.u, (boier carturar deci 1), a aparut 0 Inteo alta editie,
singura deosebire fiind ea prefata cea de a doua, aceea cdtre Matei
Basarab, In loe sa fie iscalita de Balean.u, poarta numele lui loan.
Glebcovici adunator aezator de cuvinte (zetar1), unul din In-
sotitorii lui Timotei Verbitki, ucrainian ca 0 acesta. Verbitki a
stat in Muntenia pana In 1642, chid gasim In locul lui pe un alt
ucrainian., pe Ivan Kunotovici, care condusese tipografia manas-
tirii Braca din Lw6w. Ei au format cativa ucenici la noi: cun.oa-
tem numele lui Procopie, Preda 0 Radu Stanciovici (fiii lui Stan-
ciull) 0 ale lui Teodor 0 Lupin. Dimitrievici.
()data cu tipografia 0 cu meterii s'au adus 0 modele pentru
tiparituri, atat texte tiparite la Kiev 0 Lw6w cat 0 gra-
vuri. Astfel, de pilda, gravurile 4 Evangheliei cu Invatatura din
1642 reproduc in.tocmai pe acelea ale Cazaniei aparute la Lw6w
In 1606.
Tipografia din Campulung 0-a continuat activitatea 'Ana spre
sfar0tul domniei lui Matei Basarab, scotnd In 1642 Invalaturi
preste toate zilele in roman.e0e, In 1643 un Antologhion slavon
iar in 1650 o Psaltire, tot slavon.a.
Incepand din 1637, exista insa 0 o a doua tipografie munteand,
la man:as-area Govora; meter tipograf este chiar egumenul ma-
nastirii, acel cuviqs ieromonah... Meletie Machedoneanul de
care a fost vorba mai sus. In prefata primei tiparituri de aci
Psaltirea slay& aparuta la 30 Ianuarie 1637 Meletie spunea:
m'arn aprins de dragoste pentru acest meteug al tipografiei
cand am primit haina calugareasca, in Sf. Munte al Athonului,
In marea lavr calugareasca numita manstirea Zograf . Tipo-
grafia 0-a continuat activitatea cativa ani la Govora, mutndu-se
apoi, intre 28 Septemvrie 1.642 0 sfar0tul lui 1642 la Dealul unde
prima tiparitura poarta data 2 Septemvrie 1643 (anul incepea

www.dacoromanica.ro
 TIPARUL SUB VASILE LUPU 895

cu luna Septemvrie 1). Dela Dealull ea se muta din nou la

Targovicte ; in acest ultim loe incepe, la 27 Martie 1648, ci se
termina, la 7 Iunie 1649, tiparirea din porunca i cheltuiala
doamnei Elena * a unui Triod Penticostar slavon.esc, destinat
Sarbilor.
De sub teascurile celor dou tipografii au aparut, intre 1635 ci
1652, o serie de 23 de carti ; 21 din acestea Bunt de caracter bise-
ricesc ; dar chiar i celelalte data', Pravilele dela Govora (1640) ci
Targovicte (1652), de caracter juruidic, se refer a mult la treburile
bisericecti.
In Moldova, n'a existat tipar pana la Vasile Lupu. Se pare OA
Miron Voda Barnowski (1626-1629) care ajutase cu bani refacerea
imprimeriei Fratiei Ortodoxe din Lw6w, distruse de un incen.diu,
-voise sa-1 introduca ; mazilirea lui 1-a impiedecat, probabil, sa-ci
realizeze gandul. Lacuna e implinita. de Vasile Lupu. Acesta
aduce, tot cu ajutorul lui Petru Movila, o tipografie dela Kiev ci
o instaleaza la Iaci, la manastirea Trei Ierarhi. Literele slave
i grececti Bunt turn.ate la Lw6w, la Fratia Ortodoxa de acolo,
care depindea tot de Petru Movil. La 20/30 Decemvrie 1642,
ies de sub teascuri primele doua tiparituri: Decretal sinodal al
lui Partenie, in grececte, redand concluziile sinodului ortodox
tinut la Iaci, i un Catehism, In slavonecte, care nu ni s'a pastrat
lns decat in dou copii manuscrise rusecti din veacul al XVIII-lea.
Urmeaza, in 1643, prima carte moldoveneasca, vestita Cazanie a
lui Varlaam (vezi mai sus, p. 863). Conducator al tipografiei era
ucrainian.ul Sofronie Pociatki; el avea In acelac timp i calitatea
de egumen al Trei Erarhilor i aceea de director al colii Supe-
rioare infiintate de Vasile Lupu. Venea dela Kiev unde avusese,
tot aca, o tripla insarcin.are: egumen al manastirii Brasca (Fratial).
rector al colegiului de acolo j director al tipografiei dela lavra
Pecerska. La Iaci s'au tiparit, in vremea lui Vasile Lupu, numai
capte lucrari, mai putine aca dar ca in Tara Romneasca.
In Transilvania, tiparul romnesc care incetase in 1588, pe
timpul fiului lui Coresi (vezi vol. II, editia a patra, p. 604), este
reluat peste o jumatate de secol, cam In aceiaci vreme in care e
introdus in Moldova. Reluarea s'a facut, desigur, in legatura
Cu propaganda calvina sprijinita de principele Gheorghe Rkoczy I;
cred IRA ca.' a fost ci un in.demn propriu al Mitropolitului Ardea-
29

www.dacoromanica.ro
896 VIEATA CULTURALA.

lului, Ghenadie, impresionat de activitatea tipograficd din MUll-

tenia. aci In aceastd vreme, aa cum vom vedea, actiunile cull
turale inteuna din trile romAn.eti trezesc ecouni In celelalte,
provoac initiative similare. E Inceputul unui proces de interfe-
rentd culturald care va merge uneori accentuAndu-se, alteori re-
gresnd, Wei inset' a se mai intrerupe vreodatd i care va atinge
maximum de desvoltare in veacul al XIX-lea, In preajma Unirii.
Prima tipdriturd certd a noii tipografii romaneti din Ardeal
este Catehismul calvinesc, apdrut In 1640. Intrebuintm calificativul
de cert de oarece publicatia din 1639, In romnete i slavo-
nete, cunoscutd sub numele de Paraclisul Precistei , nu pare,
dupd ultimele cercetdri, a fi fost tipdritd la Prisaca, uncle a fun.c-
tionat In priniele timpuri tipografia ardeleand, ci la Govora, In
Tara Romneascd. Din titlul Catehismului afldra cd meterul
tiparului a fost popa Dobre di In Tara Munteneascd i cd impri-
marea, in sat In Prisac , a durat dela 5 pand la 25 Iulie. Tipo-
grafia romneascd din Ardeal s'a intemeiat, pe vremea lui Gheor-
ghe Rakoczy I, cu liter ci meter trintise de Matei Basarab; in
schimb ins, pnd la lnfiintarea fabricei de hrtie de pe valea
Oltului, In preajma CAlimanetilor, prin 1644-1645, hrtia tipd-
riturilor muntene. (Pravila 1640, Evanghelie invtdtoare 1642)
provine din Ardeal.
Dela Prisaca, tipografia s'a mutat curAnd la Alba-Julia; aci
apare In 1641 o Evanghelie cu Invtdturd apoi o serie de alte
tipdrituri bisericeti, din.tre care cea mai insemn.at este Noul
Testament (1648); irul 11 Incheie, cum Il i incepuse, o tipdriturd
calvind, anume replica la lidspunsul lui Varlaam, apdrutd in
1656, Iunie 25, sub titlul Scutul catichizmuplui . Demn de
subliniat este faptul c toate tipdriturile din Ardeal In aceast
epocd se fac nuntai in romnefte, aa cum cerca de altfel, calvi-
nismul. Reluat cam In aceeai vreme (In Muntenia In 1635, In
Ardeal In 1640, in Moldova In 1642) activitatea tipografic romd-
neascd se intrerupe aproape simultan, spre sfritul celor trei
domnii contemporane: In Moldova In 1651, cu o 4 Bucoavnd
grecete, In Mu.ntenia In 1652, cu o Thrnosanie lit slavon.ete
i. romnete, In Transilvania In 1656, cu Scutul catichizmu-
ului . Domniile scurte ce au urmat, cu luptele, rscoalele i frd-
mntd.rile lor, n'au Ingdduit continuarea acestei activitti atat

www.dacoromanica.ro
 TIPARTM SUB BRANCOVEANU 897,

de folositoare. Intreruperea dureaza cam un sfert de veac in tus-

trele rile, paralelism ce merita iardsi a fi remarcat.
Relnceperea activitatii tipografice are loe atat in Muntenia
cat i In Moldova, In timpul stapanirii lui Gheorghe Duca, voe-
vodul iubitor de fast i de cultura, dar si de arginti. Vechile tipo-
grafii, ale lui Matei Basarab, se risipisera, se vede; de aceea se
face una noua <ide iznoava , de catre Mitropolitul Varlaam al
Ungrovlahiei care o apaza la Mitropolie, In Bucuresti. In prefata
primei &aril ce apare aci: Cheia Intelesului (1678), inaltul ie-
rarh arat c. vrand duptt expresia biblica s sporeasca ta-
lantul lntre neamul mieu rumnesc... apucatu-m'am i cu multa
usIrdie am nevoit i dascli de tipografie am adus In sfnta i
de Dumnezeu pzita mitropolie a scaunului Bucuretilor .i i-am
aezat si de iznoav tipografie adeca typariu de tipritul car-tilor
am radicat, cu toate metesugurile eke au trebuit... . Cheia
Intelesului este o traducere, facuta de dascali Invlati , a
predicilor lui Ioanichie Galetovski, arhiman,dritul Cernigovului,
aparute la Lww In a doua editie, in 1665.
Tipografia mitropolitului Varlaam prima tipografie bucu-
refteand i-a continuat activitatea sub erban Cantacuzin.o
and se pune sub tipar vestita i sub Constantin Bran-
coveanu. Acesta din urma a aratat o deosebita Intelegere artei
grafice; se poate spune, fail exagerare, Ca tiparul romanesc cu-
noate, sub Invatatul i nefericitul voevod, cea mai frumoas
lnflorire a sa din tot rstimpul dintre 1601-1821. Inteadevar,
pe vremea stapanirii lui lucreaza In Muntenia, cinci tipografii i
apar CA* nu numai in limba romana, greaca i slava bisericeasca
dar i In limbo. araba i turc. Pe deasupra, se trimit tipografii
i meteri In Georgia, la Tiflis si In Siria, la Alep.
Cele patru tipografii din tar, nou infiinfate, se aflau la epis-
copiile de Buzau si Ramnic, la mnstirea Snagov i in vechea
resedinta a -tdrii, la Targovite. Tipografia din Buzau, dela Epi-
scopie, scoate ca prima tipritura, la 3/13 Dechemvrie 1691
Pravoslavnica mrturisire , o carte bisericeasca, tradus din gre-
ceste, din porunca voevodului, de catre Radu Greceanu. Cu pri-
vire la Infiintarea acestei tipografii, aflara unele detalii In pre-
fala Octoihului ap'rut In 1700, prefat alcatuita de Mitrofan,
episcopul de Buzau. : 4 Metesugul acesta al tipografiei meale -
29*

www.dacoromanica.ro
 898 'VIE ATA CULTURALA

spune inaltul ierarh adresandu-se lui Brncoveanu care den ti-

nerefele meale multe locuri umbldnd fi cu multei ostenealei fa-
gdndu-1, eti Mariia Ta pricina de s'au pus la bun' tocmire precum
pohtiiam, i se da i la ceilaltd ai notri frati... Care tipografie,
macar ca, cu ajutorul lui Dumnezeu, pren minile mele s'au
flicut, iara dela Mariia Ta Ii iaste insufletarea (sic!) i viata
pentru aceia se cuvine sa se zica ca iaste tot a Mariei tale . De
aceia, chiar In titlul primei carti apArute aci, se spune: Tipari-
-tu-s'a In tipografiea domneasca', la Episcopia dela Buzau .
Tipografia dela manastirea Snagov s'a infiintat la sfritul
anului 1695 sau in primele zile din 1696, de oarece, la 6/16 Fe-
bruarie 1696, apare cea dintai tiparitura Parga i road nou ,
cum spune prefata Slujba sfin(ilor Constantin f i Elena, o carte
in 4, avnd numai 42 de pagini i 4 foi. Din aceiai prefata aflm
c lucrul s'a facut cu purtarea de grija a cinstitului... parinte
i induratului dascal, a lui Anthim Ivireanul. Cheltuiala infiin-
trii acestei noui tipografii a suportat-o Brncoveanu; ne-o spune
fostul egumen al Lavrei dela Muntele Athos, Galaction. Vidali,
In prefata An,tologhionului ce tiparete la Snagov, lit Ian.uarie
1.697. Adresandu-se voevodului, el ii arata ea a imprimat cartea
In tipografia ce ati fundat cu propria voastr cheltuiala i in-
grijire In aceasta tara . De aceea in titlul lucrarii Carte sau
, aparuta in 1699, tipografia dela Snagov e calificat, in-
tocmai ca i cea dela Buzau, drept domn.easca . Conducatorul
i sufletul tipografiei era insa invatatul Anthim Ivireanu care,
asemen.ea lui Mitrofan episcopul Bueului, cunotea din proprie
experient metequgul tiparului, pe deasupra se pricepea i in
gravura. Cand el devine episcopul Rmnicului, constatam c5. In-
cepe a funciona i acolo o tipografie ; cea din Snagov nu mai lu-
creaza dupia anul 1701, deoarece in 1702, 1703 i 1705, Aprilie
2 /13, Anthim scoate o serie de tiparituri la Bucurefti (vezi i fig.
59).
Tipografia din Ramie, infiintata prin struinta aceluiai
Anthim, incepe a publica in 1705. In acest an apar aci trei lucrari,
dintre care una in grecete: Tomul Bucuriei* iar cloud in romanete:
o Evanghelie i un Anthologhion. Tustrele sunt lucrri mari, in
folio sau in quarto, i voluminoase (respectiv 640 p.+18 foi; 406
foi; 406 foi) aaincAt e probabil ca tipografia sali fi inceput
At,

www.dacoromanica.ro
 TIPARUL SUB BRANCOVEANU 899

lucrul Inc. In 1704. Mai ales ea lucrarea In grecevte a aparut In

Septemvrie 1705 adica, daca socotim dupa era bizanting., In
prima luna a acestui an. In cazul and a pornit lucrul totuvi
1705, atunci ea a trebuit s ala un personal numeros, multi
lucratori.
Cea de a patra tipografie nou din timpul lui BrAncoveanu se
infiinteaza la Mitropolia din Targovivte. Prima publicatie cu
data cert ce ese de sub teascurile ei, este Serviciul bisericesc, In
grecevte, un volum masiv de 1607 pagini, aparut In August 1709;
In titlu se spune ca a scos-o Anthim Ivireanul ajuns acum
= -

. ; 1/4
4.4, 4134/ ftiTAAC
.
isxr7.Too!o. pmaini.e-x 44 u ipot10,1 It .1 O ii=1.1)(sf ot

Fig. 59. Iscalitura autografa a lid Anthim Ivireanul. Randul de deaaupra are
urmatorul cuprins: e Al Mide! Tale lntru Hristos rugatoriu smeritul mitropolit
al Ungrovlahiel o (Biblioteca Academiel Romano, Sectia manuscrlse).

Mitropolit al Ungrovlahiei 4
cu cheltuiala v Cu tiparul Ala*.
Prin urmare i aci, In vechea capitald a tarii, ca vi la Snagov
Ramnic, imprimeria 1vj leaga numele de pasionatul tipograf
editor care a fost georgianul Anthim, cel venit din lndepartata
Ivirie sau Iberie a Caucazului. Tot la TArgovivte a aphrut un
Evhologhion, futre 1708 vi 1712; s'ar putea ca el sa reprezinte
prima tipritura din noua serie, dela TArgovivte; gAsirea unui
exemplar complet, cu foaia de titlu, ar rezolva problema. Semna-
lam, de asemenea o 4 Alexandrie s, In romanevte, poate In 1713;
locul aparitiei, ca i anul, nu e sigur ; de existenta acestei carti
ne vorbevte Del Chiaro, italianul care a trait ani de zile ca secretar
al Domnului la curtea munteana.
Nu e cazul vi nu e nici cu putinta sa inviram aci toate
publicatiile aparute In timpul domniei lui BrAncoveanu; vom
apune nurnai cd, sub stapAnirea lui, cele cinci tipografii muntene
au scos de sub teascuri optzeci de lucrclri, In vase limbi, afara de

www.dacoromanica.ro
900 VIEATA CULTIJ RALA.

aucrrile cu locul de aparitie nesigur si de cele imprimate cu aju-

torul Domnului In Orientul apropiat, la Tiflis i la Alep (vezi
i fig. 60 si 61).
In Moldova, tiparul se reja In 1679, cand In luna Mai se ispr-
veste de imprimat e Dumnezdiasca liturghie In romneste, la
Mitropolia din Iasi. La sfarsitul crtii, care numra 186 de foi,
o insemnare arat numele mesterilor carii au trudit: Stancul
faurul au lucrat pecetile adica, am zice azi, gravurile iar
#Vasilii Stavnitkii a fost tipograf . Daca cel dintai pare a fi
roman, cel de al doilea, judecand dup n.ume, ni se iratiseaz6 ca
ucrainian. Cu privire la Imprejurgrile In care s'a putut relua tiparul
In Moldova, aflam unele lmuriri In titlurile a dou tiparituri din
anii urmatori. In 4 Viala f i petrecerea svinfilor aprut la 27
Octomvrie 1682, se spune ca imprimarea s'a fcut 4 In tiparnita
svin.tei mitropolii In Iasi, la care tiparnifd ne-au agiutorit dela
Mosc svinfiia sa pdrintele nostru patriarhul Joachim. lar in titlul
Parimiilor preste an aparute la 7 Octomvrie 1683, se spune:
in tiparnita tara(i) ce ne-au ddruit sfinfia sa pdrintele nostru
fericit loachim, patriarhul de sld vita patrierfiea a Moscului, milo-
stivitul Dumnedzau s4-1 blagosloveasc6 . Rezulta deci ca' am
avut In aceast lmprejurare, sprijinul efectiv al patriarhului
Moscovei, Ioachim, aa cum la introducerea tiparului in Moldova,
Re-a fost de mare ajutor mitropolitul Kievului, Petru Movila.
La un an dupa reluarea tiparului romanesc, se pune la cale
i Jnfiintarea unei tipografii speciale grecesti la Iai, prima de
acest fel din Principate. Initiativa a avut-o Dositeiu, patriarhul
Ierusalimului, afltor atunci In capitala Moldovei. Tata ce rela-
teaz6 el: ... In anul 1680 fiind la Iasi, i vzand pe Moldoveni
eh' au tipografie, iar Grecii nu, muream de necaz. lar Dumnezeu...
sgvarsitorul celor bune, ne aduce pe un Roman, ieromonah, anume
Mitrofan., si i-am dat ase zeci de lei f i ne-au construit o tipografie
noud i. deci ii dm cheltuielile si hartie, trimitem i cartea lui
Nectarie In contra primatului Papei si, contrar asteptrii n.oastre,
se tipdrefte... Ni s'a prut lucrul plcut. i aflndu-ne In anul
4683 la Adrianopol, ara trimis la Iasi si am dat spre imprimare
,si cartea lui Simeon din Tesalonic. Am trimis si scrisori lui Duca
Noevod . Ambele carti de care amintete Dositeiu au aprut
(inteadevAr, in tipografia.greceasca instalat6 In miinstirea Cet-

www.dacoromanica.ro
 TIPARUL SUB ERANCOVEANU

t:4-1
CV
Nittif

41
7

Cr.
CcbtiTAI.WH kilitiO2FMOKC

. . OYillltQffl
K -, ;Jam"41iL- riaA

4
. 4..Aimittin.-

1TEEiCt
caz
,.,,,., .., ,.' toroitt
.,
c4c4A
'''.71?: 'n.V-Airi
.."
1,tilrk,
41 r 0 olg"4. Ili -1,1op!gp,f(i i'l i Acq
1
i'.-;..ORt.
.. f.' ....+ -

, -;,-,,,WILI ' -
. , ,411.4. - ,,
1..
., r.; e -..:: . ,--
il wre r Afton u ,142.Duso..
.

A. 4,4 .....
,,, , / ' :-- ..., ,,1 . ri --.... - '. I -,;,' to
Ai .., ' -000tCli
. . filirrOINANilf:3160filAilfilr
.
1' .. 1.--.../ .1i,
i rtilottinla- 'i 1#1.4.1;$.116-044:---.
.' .:prca.,rffc - - ;r16.. 'g',": ' N"

i;i1Ais? .41AANfitAttifi, : ..,

q . . , .., 3
';'-', -1 e?-.4, -
t.:3.,.t.;-.4.',.,-t.
Als it,koplitUrt :I kffirtrif.iunnAlelpsnis .
, fl MAN 41i-AdAq1 ttiii.D43142. . '
' :' " -,..s, i
4:a ratrj._ 4).mA (tic i'Oft#Iii. st,...-- - -

. :, - hi ......'"- : r' ''

A A API.AL
'4 A,f 01 .0 *WA'. 9&fotp t.,41

., -
;... i, :
c :
,
_. - L.
,
'' .-
.t... -
i
3..;."*.". ...II r'll '' ' '
42 w
' .

d '
..11,.9'''--,.....it... if , ... ,
- -
. : -,..--............,_, -...... =1'
..._-13.1.4..

. ..-
..

I
...P.
, ,
' ., .
. 0-s. -
, !Via 4 i 3,4
,.- - .3 ''''' . 10. 3.: .'
1. ,- .

, .

Fig. 60. Tiplrlturi brincoveneascl: SfAnta si Dumnezelasca Evanghelle s, MA-

rita la knAnAstfrea Snagov lh 1697 (Biblioteca Academia RomAne).

www.dacoromanica.ro
902 VIE ATA CULTURALA

%ilia' MO Iasi, prima In Iulie 1682, cea de a doua intitulata In

o'

IS23[2:1Att:1
ej1161

'7c.r.T. (-7 Cr;3.-7440$_ 1 z,),04,,i

*
vaho X401,C4 tZ/I-PCIP;AAW.-10

tatV Oir IThIZIOf

".

EICA),C2'NHEIE.
IX .
Celli, .44 -01 wrftcrv ,
' r -
(pi-
,
Xx,%.r.)7/4.7k4-..y.togrip./tt cot qv.

ce5c;;', Cceons ;Os

Yza7::;t54.1611.-SC41.Ef

Klug:1)31;r.g Xeisl
t )1/4,cl, savroocunele

,ns ,

hities e4; jydovii

Fig. 61. -- Dumnezelasca Llturghle s, text grec si arab tipirit In timpul Ita Con-
stantin Brancoveanu. de Antim ivireanul.

contra ereziilor, In Octomvrie 1683. Tot aci s'a imprimat In 1685,

de dare Mitrolan, ajuns episcop al Husilor, slujba sfintilor martiri

www.dacoromanica.ro
 TIPARUL IN ARDEAL 903

Sergiu i Bachu, bine lateles, grecegte. Infiintarea noii tipografii

s'a fcut cu voia Domnului Gheorghe Duca, aruia Dositeiu
patriarhul 1i spune In prefata crtii lui Nectarie: e te-ai Incrcat
de onoare prin Infiintarea tipografiei grecegti . Poate c voevodul
s-i fi dat i unele ajutoare; cert este a existenta a doul tipografii
In Moldova, lnfiintate In timpul stapnirii, li satisfacea ighe-
morticonul dorinta de mrire i fal. Cert este de asemenea ca
Duca 1n.tocmai ca i vecinul i prietenul su erba.n. Cantacu-
zino a acoperit cheltuielile pentru tiprirea a o sum de arti,
cum e Psaltirea slavo-romeind din 11 Aprilie 1680 sau 4Molitvd-
nicul de'nfilles din 22 Mai 1681.
In Transilvania, dup anul 1656, and a aprut e Scutul cati-
chizmugului , tipografia n'a mai functionat, desigur gi din cauza
vremurilor foarte grele care s'au abtut asupra Ardealului (vezi
vol. III, editia a doua, p. 358-362). Instalatia a fost sau distrus
sau ascun.s. La 24 Mai 1667, principele Mihai Apaffy urmrind
vechiul plan de atragere la calvinism poruncegte conducerii
mnstirii din Alba-Julia s Infiinteze fcoaldci tipografie romd-
neascd i s arate totodata cine e vinovat c acestea nu au luat
nagtere mai curnd. Porun.ca n.'are urmare ; o revenire, peste
gapte ani, n.0 e 1116 ea In.cununata de succes. Abia in 1683 consta-
tam, in mod sigur, existenta unei tipografii romnegti, dar nu la
Alba-Julia, un.de funcionase mai Inainte, ci la Sebegul Ssesc.
S'a afirmat a, mai lnainte de aceast datd, i anume In 1678, ar
fi aprut la Blaj, un Ceaslov i un Octoih in romnegte: exemplare
ar fi existnd In biserica din comuna Valea Porcului, In Mara-
mureg. Pan la verificarea acestei afirmatii, prin descrierea exem-
plarelor men.tionate, gtirea nu poate fi primit ca sigura.
Prima tipritur a noii tipografii romanegti din Ardeal este,
cum era de agteptat de altfel, o carte bisericeasa: Sicriiul de
aur, carte de propovedanie la mor(i, tradus din limba slav.
Imprimarea a durat dela 15 Martie pn. la 17 Septemvrie 1683
gi s'a fAcut, potrivit titlului, In tipografiea noao , sub con.ducerea
popei loan din Vinti e notaiagul sborului mare , meter fiin.d
Daniil tipograful, feiceitoriul tipografiei noao . De unde rezult
c acesta din urm care-vi zice i a slug mai mia i plecata a
sfntului sbor mare* e cel care a fcut sau adus i instalat
teascurile i celelalte scule trebuitoare.

www.dacoromanica.ro
904 VIEATA CULTURALA

La Sebeul Ssesc, tipografia romneasc n'a gbovit mult

in.s ; chiar in anul urmtor ea se mut la Blgrad sau Alba-Iulia,
sediul anterior al tiparului nostru in Ardeal. Aci, apare, in 1684,
un Molitvenic, urmat in 1685 de 4 CArare pe scurt spre fapte bune
indrepttoare iar in 1687 de un 0 Ceaslovet , tot popa loan din
Vint fiind conductorul sau, cum am fi zis dincoace de munti,
a ispravnicul* lucrului. Tipografia ii continua apoi activitatea
la Alba-Iulia pn in 1702, cnd apare ca ultim. publicatie aci
a Pdnea pruncilor E. al lui Baranyi, un fel de catehism i bucoavn
In acela timp, tradus din ungurete de 0 Duma Ian dela Bor-
banti . E un rspuns catolic la a Bucoa-vna aprut tot la Alba-
Iulia in 1699, bucoavn ce constitue primul abecedar romnesc
tiprit in Transilvania.
Odat cu perfectarea Unirii, tipriturile romneti dela a B61-
grad sau Alba-Julia inceteag. Dup a Pinea pruncilor din
1702, nu mai apare aci nimio Oda' in 1747, August 27, cnd se
tiprete, sub form de foaie volant, o dispozitie financiar a
imprtesei Maria Tereza. 0 intrerupere deci de 45 de ani. In acest
rstimp, apar sporadic ateva crti romneti In, diferite centre
ale Ardealului. Astf el, la Cluj, un Catehism in 1703, i apoi o Bu-
coavnd , tocmai in 1744; la Sibiu, tot un Catehism in 1709 mai
apruse acolo in 1696 un Ceasloviit 0, mai inainte, in 1684, un
Calendar, poate in roxnnete, din care lag nu cunoatem niciun
exemplar. Un Calendar se tiprete de asemenea la Braov, la
20 Fevruarie 1733, alatuit de pe cel srbesc .
Dup ce sediul episcopiei unite se stabilete la Blaj i dup4
ce se percep drile necesare functionrii ei (vezi vol. III, editia
a doua, p. 387), se instaleaz6 aci o tipografie romneasc, primul
meter fiind Dimitrie Pandovici tipograful . In 1747 apare un
Triod in romnete; urmeaz o serie intreag6 de texte i lucrdri
de caracter bisericesc i didactic in limba romn i latin; dintre
acestea, trebuiesc relevate lucrrile lui Samuil Clain i. in special
Biblia lui (1795). Totdeodat, se imprim i ordonantele oficiale
imprteti, In limba romn, mai trziu in romn i germana.
In intervalul dintr,e 1747 i 1818 au aprut la,Blaj, in totul, 140
de publicatiuni; fat de cele 979 de tiprituri aprute in epoca
fan.ariot in tustrele trile romaneti, ele reprezint un coeficien.t
de 14,30%.

www.dacoromanica.ro
 TIPARUL IN ARDEAL 905

In timp ce Unitii aveau tipografia lor din Blaj, ortodoc0i nu

dispuneau Ina' de o imprimerie proprie in Ardeal. La mai bine
de dou ciecenii dup ce imprtia le recunoscuse, in sfr0t,
1or un episcop propriu, abia in 1789, constatm la Sibiu existenta
unui tipograf privilegiat, Petru Bart, care avea dreptul a tipri
crtile 4 neunitilor . El scosese in anul precedent, pe cAnd nu
obtinuse in.c privilegiul dela Impratul Iosif al II-lea, o Bu-
comma' in romne0e i neniteste ; in 1.789 tipre0e un Catehism, tot
In romne0e i neintete, iar in 1790 un Ceasloy in romane0e.
In aceast din urm lucrare, Bart, inteo Intiintare, spune: Pra-
voslavnice cetitoriu D laud. lui Dumnezeu c prin mila prea
nostru Imprat Iosif al doilea am dobndit atta
slobozenie, ca s pociu la legea greceasc6 n.eunit de tot fealiul
de crti a tipri... . Lui Petru Bart i-a urmat, in con.ducerea
tipografiei, fiul su loan; acesta scoate in 1802 un 4 Calendar
romdnesc vechiu ; in 1805 aminte0e pe tatl-su ca rposat
Incepand din 1805, exist' 0 un al doilea centra tipografic
pentru, ortodoc0, ce-i dreptul neprivilegiat la Bravo aci
apar, in acest an, trei lucrri de caracter religios 0 didactic, tus-
trele pe cheltuiala lui Constantin. Boghici ; in anul urmtor
acest mecenat romn, impreun cu fratele su loan, posed o
imprimerie proprie in Brapv; ei continu a publica, pe banii
lor, o serie de crti religioase, phi. in 1816.
In mod sporadic s'au Mcut tiprituri romneqti 0 la Abrud
In Muntii Apuseni. In acest loe a aprut in 1778 un Osmoglasnic,
prin ingrijirea lui Eustatie Popovici, iar in 1818 o plachet in
versuri, de 10 pagini, cu litere latine i ortografie ungureasc,
avand titlul: Vrsu Kotranczi, in sztihuri lketuit, de Petru
Furdui dela Abrudfalva, l annul 1818, 18 zil December . Furdui
era Mot iar Cotroanta, o vn bogat de aur, descoperit la
Ro0a, lng. Abrud
In Muntenia, dup5. Brancoveanu, n.0 mai poate fi vorba de o
eclips a tiparului, cum se intmpl in Ardeal, in aceea.0. vreme.
Grti se imprim continuu; singura intrerupere mai insemnata este
aceea din Bucure0i, in anii 1810-1816, determinat de rzboiul
ruso-turc si de urmrile lui ; dar i in acest interval apar arti la
Rmnicul Vlcei. In capital, tipografia a functionat mai tot
timpul la Mitropolie. In 1741, cea de a doua editie a e Invteiturei

www.dacoromanica.ro
906 VIEATA CULTURALA

bisericeqti de Anthim Ivireanul se tipareste Ina e in tipografiea

scoalei Vacarestilor ; aceasta era instalata, asa cum aflam dinte&
nota a Liturghiei aparute in 1742, e in manastirea Sf. Saya din.
Bucuresti , deci in fata Universitatii, unde e statuia lui Mihai
Viteazul. Pe de alta parte, Cazaniile lui Ilie Miniat se tipresc,
In 1742, in tipografia cea noao a sfintei Mitropolii . De uncle
pare a rezulta ca a fost o Intrerupere in activitatea tiparnitei dela
Mitropolie, intrerupere In timpul careia a fun.ctionat insa o tipo-
grafie instalata la sf. Saya. In 1767 se infiinteaza in Bucuresti,
cu banii voevodului Alexandru Scarlat Ghica, o tipografie speciala,
greceasca, t a neamului ortodox al Romeilor asa cum citim pe
coperta lucrarii '00,6800g Op.oXoyEa. (Marturisirea ortodoxa)
tiparita in acest an. In.stalatia fusese adusa a din prtile francesti .
(din Europa) e cu multa munca si mari cheltuieli de catre a inva-
tatul loan Gheorghe Constantin , in dorul de a se tipari felurite
carti, pentru indestularea ortodocsilor crestini . E prima tipografie
speciala, greack din Muntenia. 0 a doua fare timp se pare
ca precedenta se desfiintase sau se stricase, poate In timpul re-
centului razboiu ruso-turc se constata in 1783, tot in Bucuresti.
La 1 Martie, in acest an, apare in capitala un Abecedar mare,
In greceste, despre care citim ea a fost tiparit 4 in tipografia nou
de catre Nicolae si loan Lazar din Ianina. 0 n.otita, imprimata
pe verso titlului, ne da mai multe detalii: 4 S'a infiintat aceasta
tipografie a neamului pravoslavnic al Grecilor, sub strlucita
ocrotire si aparare domneasca a prea inaltului si piosului nostru
Domn (Nicolae Carageal), cu ajutorul si ingrijirea prea sfinti-
tului al Ungrovlahiei, ca 8 se tipareasca slobod once carte folo-
sitoare celor invatati, scoalelor si bisericilor ortodoxe ale nea-
mului nostru v. Dar peste sase an.i, in Februarie 1789, apare in
greceste, In Bucuresti, lucrarea vel caminarului Manolachi Per-
siano, Faptele vitejefti ale lui Mavrogheni, tiparita 4 in tipografia
Inhintat de curand Cu sprijin domnesc, dela Izvorul Tamaduirii
dela Cismea, in Bucuresti, de catre Nicolae si loan. Lazar din
Iandna. # Tipografii find aceeasi iar intervalul de timp prea scurt
pentru ca sa admitem crearea unei tipografii grecesti, credem ea
tipografia 4 infiintata de curnd, cu sprijin domnesc # pe lank
ctitoria lui Mavrogheni (vezi si vol. III, editia a doua, p. 298),
nu e cleat vechea tipografie, de sub Nicolae Caragea, reorganizatgi

www.dacoromanica.ro
 TIPARUL MUNTEAN 907

mutata alt loc. In sfarit o nou tipografie greceasch a

Tatra in ordine cronologica, socotind pe cele din 1783 0 1789 ca
doua distincte se constata in Bucureti In 1820. In acest an.
.apar in capitala mai multe &aril greceti intre altele cloud' volume
de tragedii purand pe coperta indicatia: In tipografia de
curdnd intemeiatd in Bucurefti . In acela timp, exista 4 o tipografie
romneasca, Infiintata 0 ea recent 0 avand drept eefori sau
conducatori pe Constantin Caraca, doftorul politiei adica' al
oraplui Raducanul Clinceanul, biv vel stolnic i 4 Dimitrache
Topliceanul, biv vel sluger . In aceasta tipografie s'au tiparit,
pe langa texte religioase, 0 cartea lui Paris Momuleanu, o Rost
de poezii adedi stihuri In 1820.
Dintre celelalte tipografii muntene de pe vremea lui Branco-
yeanu, tipografia episcopala din Rmnicul Valcei a avut o acti-
vitate aproape continua'; sunt de semnalat numai doua intreruperi
in.tre 1718-1723 0 intre 1794-1805; in anul urmator 1806 apare
la Ramnic un Chiriacodromion In limba bulgara, prima tiparitura
vecinilor notri de peste Dui-tare. In.stalatia tipografica' a fost
relnoita de episcopul Filaret, In ultima parte a anului 1782 (dupa
14/24 Aprilie, anul incephnd dela 1 Septemvrie !) sau in prima
parte a anului urmator, deoarece lucrarea e Sinopsis aparut5,
In 1783, poarta in titlu indicatia: In tipografia cea noao ce s'au
facut cu cheltuiala prea sfintiii sale .
Tipografia din Buzau prezin.ta mari intreruperi: dupa 1704,
cand apare un Apostol in slavonete, mai hit:Maim tiparituri aci
tocmai In 1743-1747, apoi In 1762-1768, In sfarit in 1816.
Intervalul de timp in care nu s'a imprimat e mult mai mare decat
acela in care s'a imprimat, invers de cum s'a intamplat la Rmnic.
In Thrgovi0e, dupa Brncovean.u, se lucreaza o singura tipa-
ritura, in 1726: Taina sfa'ntului Botez, In romartete ; nu ni s'au
pastrat exemplare insa. Incolo, nimio pana in 1821 cnd se imprim
aci o proclamatie a lui Ipsilanti.
In 1766 apare un Antologhion In sfanta Mitropolie in Bu-
cureti ; unele exemplare poarta insa. mentiunea: in sfanta
miindstire Ceildarofani ; se pare ca e vorba numai de o editie de
titlu, pentru cinstirea manastirii respective ; c ar fi existat o
tipografie la Caldaruani nu se mai curioate nici o alta tipa-
ram% cu asemenea indicatie pare putin probabil, dei nu cu

www.dacoromanica.ro
908 VIEATA CULTURALA.

desvarire exclus (cf. cazul manastirilor Dealul, Govora, Snagov,

Neamtull).
Nu pare probabila nici existen.ta unei tipografii la Braila,
Intemeiata pe simplul fapt ca Ponturile Pacii , tiparite In urma
tratatului dela Kiuciuk Kainargi, poarta, dup iscalitura gene-
ralului Rumian.tov, indicatia, in limba rusa: Iulie, 28 zile, anul
1784, Braila. Ponturile au fost tiparite, dupa toate proba-
bilitatile, in Bucureti, la Mitropolie; mentiunea Braila s'ar
referi la locul unde a fost redactat manuscrisul respectiv, iar nu
la acela al tipariturii.
In legatura cu desvoltarea tiparului muntean In a doua ju:
matate a veacului al XVIII-lea trebuie mentionata i introdu-
cerea formala a cenzurii, prin pitacul din 29 Februarie 1784 al lui
Mihai Sutzu. i daed mai Inainte eartile se tiparisera cu blagos-
slovenia am zice azi autorizatia Inaltilor ierarhi, de data
aceasta se cere ins i aprobarea expiesa a Domnului. Flindca
se cuvine a ti Domnia mea scrie Sutzu Mitropolitului cele
ce se dau in tipar la tipografia greceasea sau romanease, eat&
Cu acest pitac dam Prea Sfiintiei Tale In tire, ca de astazi Inainte,
fra de a nu ne arata p. S. Ta intai cu anafora i fara a nu se da
Intai voia noastra, ad nu cuteze tipografii nici vreun vivlion nici
oarecare altfel de scrisoare sau hArtie intai veri cum a da in
tipar... .
In Moldova, tiparul, reintrodus in 1679, are cateva Intreru-
peri mai Insemnate, 'Ana In a doua domnie a lui Constantin.
Mavrocordat (1741-1743). Astfel, nu gasim tiprituri In anii
1687-1693, 1699-1713, 1716-1725. data cu suirea pe tron
pentru a doua owl a lui Mavrocordat, situatia se Imbunatatete.
Domnul, constatnd ea nu erau Indeajuns carti de slujb. biseri-
ceased In romnete, aduse mai Jut:di un stok din Mun.tenia, apoi
dadu porunea s. se Infiinteze tipografii noua la episcopii. Po-
runca se Indeplini in ce privete episcopia de Rdauti: in 1744,
aparea aci un Catavasier; in titlu se specifica: In tipografia cea
noao a sfintei Episcopii Radautului . Iar in titlul Ceasloyului
aparut la 21 Septemvrie 1745, se spune ca a fost tiparit cu oar-
die raposatului kyr Varlaam, episcop Radutului 'infra a sa din
nou facitta tipografie din Radauti . 0 notil4 finala a acestui Ceas-
lov ne da i numele celui care a instalat teascurile: fiind meter

www.dacoromanica.ro
 TIPARUL MOLDOVEAN 909

mare i fdcdtoriu a tot lucrul tipografiei din nou Grigore Stan

Braoveanul .
Tipografia dela Mitropolia din Iai a fost relnoit in doua
randuri: odat, in anii 1754-1755, a doua oara In 1793. Cu pri-
vire la prima innoire, allidm unele date In titlul Antologhion-ului
aprut la Iai In 1755, in care se spune: Cu blagoslovenia i
toatd cheltuiala prea sfintitului... kyr Iacov, Intru a sa de nou
tipografie, In sfnta Mitropolie ,... tipografi fiind Grigorie i
Sandul . Iacov lnsui, In prefata acestei tipdrituri, afirm:
nebagAnd samU de multa cheltuiald, am fcut a noastra ti-
pografie .... Tipar existase In 14 i In anii precedenti: era tipo-
grafia lui 4 Duca Sotiriovici dela Thassos, tipograful in care
se publica' Ceaslovul din 1750, Adunarea de rugiiciuni i Adunarea
celor 7 taine din 1.751 precum i Teirnosania din 1752. In 1753
apruse un Penticostar iar In 1754 un Molitvenic, ambele tipd-
rite de cucernicul intre diaconi loan Simeonovici, tipograf ar-
delean . E probabil deci ca Iacov sa fi cumprat instalatia lui
Sotiriovici i s o fi incorporat celei dela Mitropolie, innoind-o
pe aceasta din urmd.
Despre a doua In.noire, din 1793, ne informeaza hrisovul pen-
tru tigani, al lui Mihai Sutzu, aprut hi acest an. In titlul hri-
sovului citim: Cu blagoslovenia preaosfintitului mitropolit...
Iacov, (altul evident decdt cel din 1755!) intru a preaosfinOei
sale tipografie cea din nou fcicutti in, lafi. 1793, Martie 25. Tipa-
ritu-s'a de popa Mihalache i de Gherasim, tipografi . i In lucrarile
tipdrite In 1794, tipografia e ardtatd tot ca din nou facuta .
Astf el in Psaltirea din acest an, In care citim lute notita amid:
fiind i tipografia acum din nou fdcutd i unii lucratori de abiia s'au
deprins la acest lucru, nu &a poate sa fim scapat fara greald .
Nu suntem siguri daca a existat o tipografie In Suceava In
prima jumdtate a veacului al XVIII-lea. Un cleric rus mentio-
neaza, ce-i dreptul, un Octoth i un Minologhion care s'ar
fi tiparit aci, In 1726. Cum Insd nu mai avem alte informatii asu-
pra unei atari tipografii, n'ar fi exclus sa ne aflam In fata unei
editii de titlu numai a Octoihului apdrut la Iai In acela an (cf.
mai sus, p. 907) un caz similar la m-rea Caldaruani).
Spre sfnitul epocei fanariote se mai In.temeiazd tipografii
1 In alte centre ale Moldovei. Astfel la meinstirea Neamtu unde

www.dacoromanica.ro
910 VIEATA CULTURALA.

apare in 1.807 o Psaltire. Un alt text religios, Vieile sfinOlor din

luna Septemprie, desi poart in titlu indicatia in sfnta mns-
tire Neamtul intru in.ssi a sa tipografie pare a fi fost tiprit
totusi, asa cum rezult din prefata scris de mitropolitul Veni-
amin, in Iasi. In 1808, apare in sfnta mnstire Neamtul o
Rinduiala' cum sei cuvine a cdnta cei doisprezece psalmio. De
aci inainte tipriturile toate numai in romneste se succed
fr in.trerupere 'Ana la finele epocei fanariote, cu exceptia anu-
lui 1820 cnd nu iese de sub teascurile sfntului Was nici o carte.
Tot In 1807 apare primul text romnesc la Cerniiug, la Peter
Ekhard privileghiet tipograf a Bucovinii ; e vorba de o Carte
de pravil ce cuprinde legile asupra faptelor rle si a clarilor
grele de politie ; deci un text oficial austriac. Peste cativa ani,
In 1815, funciona o tipografie romneasc6 i in Chifindu; ea se
infiintase cu voia si Cu sprijinul autorittii rusesti. In prefata
Liturghiei aprut. in 1815, Gavril, mitropolitul Chisinului
Hotinului, spune: ... instiin.tndu-ne c bisericile inteaceast
oblastie, intealtele, ant lipsite si de crtile trebuincioase, ne-am
silit a asaa tipografie in Mitropolia Eparhiei noastre ce este in
Chisirau . In acelas an, aprea, In ruseste i romneste, si o
Bucoavn adia inceptoare invttur pentru cei ce voesc a
invta moldoveneste ; in titlu se spune c s'au tiprit in exar-
hiceasca tipografie din Basarabiea . De aci inainte apar crti
regulat in Chisinu, majoritatea lor fiind texte bisericesti in ro-
maneste.
In afar de imprimeria dela Mitropolia din Iasi, a mai existat
In Moldova, in anumite epoci, i cte o tipografie specialei, greacei.
Prima de acest fel se constat, dup cum am arnat, in 1680.
Cea de a doua se infiinteaz6 dup mai bine de un secol. In titlul
lucrrii Cuvnt contra nicotinii I de Nicolae Mavrocordat, ap-
rutd la Iasi in 1786, citim c' ea a fost tiprit. 4 in tipografia in-
temeiatii de preotul chir Mihail Ro (sic!) fi chir Gheorghe Hagi-
Dimu din Trikka. 1786, August 25 . In cursul celor dou rz-
boaie dintre Rusi i Turci care au urmat, se vede c tipografia
greac nu s'a putut p'stra, deoarece Indat dup pacea dela
Bucuresti, in 1813, constatm una nou. La finele crtii biseri-
cesti Sinops mare a slujbei de n.oapte i de zi ... se d o list
de Contribuitorii iubitori de carte, de neam si de bine ai tipo7

www.dacoromanica.ro
 TIPAR RO MANESC IN AUSTRIA 911

grafiei grece0i infiintate de curdnd in Ia.ci . E mentionat de ase-

menea, Cu toad cinstea, prea strlucitul Print, Domn,u1 Scarlat
Ghica, ef or al acestei tipografii grecefti; nu lipsete o invitatie
catre viitorii subscriitori de c'arti, datata 1814, Aprilie 3, i isca-
Ha: uManuil Vernardos Cretanul, membru activ i epitrop al acestei
tipografii . De sub teascurile imprimeriei greceti ies o serie de
lucrari, In rastimpul 1814-1820; pentru Tablele pedagocice apa-
rute In acest din urma an, afFam detaliul interesant c literele
au fost aduse dela Paris la Ia0 de Aga N. Rosetti-Rosnovanu .
In totul, au existat, In Principate, In intervalul cercetat
dupa cunotintele noastre de astazi, nu mai putin de capte tipo-
grafii greceoi; acest fapt e Inca o dovada de insemntatea pe
care am avut-o pentru orientul cretin in genere i pentru cultura
greaca in special.
Se pare ca ar fi existat In Moldova chiar 0 o tipografie ca
litere armenefti; doi eruditi armeni citeaza o Evanghelie arme-
neasca tiparita la Suceava In 1649, In 4 tipografia mitropolitana
de acolo. Academia Romara nu poseda nici un exemplar din
aceasta carte; nici nu s'a gasit vreunul pana acum In cuprinsul
Nu ar fi de mirare insa ca sub Vasile Lupu, protectorul
intregei cretin6t4i din rasarit, s se fi tip6rit o asemenea evan-
ghelie armeana in Moldova, aa cum mai tarziu, in 1746, se vor
tipari texte arabe 0 cum, in Tara Romneasca, sub Brncoveanu
Alexandru Scarlat Ghica, vor aparea texte turceti (1701,
1768) 0 arabe (1701, 1702).
Dar In gall de tiparul infiintat in cuprinsul statelor roma-
neqti, sau al pamntului romanesc, trebuie luat In considerare
acela folosit de stpanirile straine In afara hotarelor acestui
pmnt. E vorba de tiparul din impartia austriack rusa
turca.
In impar4ia austriaca aceasta cuprindea i intreg terito-
riul ungar s'au tiprit arti romaneti la Seimbeita Mare sau
Tirnavia, la Kolocsa, la Viena, la Buda, la Pesta i la Lemberg
sau Liov. La Sambata Mire era o tipografie academiceasca
adica a Academiei locale: aci se imprima In 1696 0 in 1726 cate
un Catechism catolic, ultimul fiind o traducere in romanete a
catechismului rus scris in folosul neamului rusesc den Tara
Ungureasca adica a Rutenilor uniti. La Kolocsa a aparut o sin-
30

www.dacoromanica.ro
912 VIEATA CULTURALK

gur carte, o Evanghelie rom'neasc in 1769. La Viena, au ap5.-

rut la inceput, in limba noastr, numai decrete imperiale: e vorba
de decretul de tolerantd religioas din 12 Dechemvrie 1701, tip-
rit cu litere latine i ortografie maghiar, i de decretul din 1.2
Noemvrie 1766 pentru organizarea regimentelor grnicereti ro-
mne. Apoi Incep s apar i manuale didactice cum e Bucvarul *
sau Inceapere de invVtur. (Abecedarul !) din 27 August 1771
Aritmetica din 1771, in romnete i nemtete. Pe lang acestea,
se tipresc i. arti bisericeti; citrn astfel cartea lui Mihai Rou,
Inveigituri creftinefti foarte cu folos tradus din grecete i
apdrut in 1775, cu toat osrdia i cheltuiala sfintii sale p-
rintelui Constantin ubortiu , parohul neunit al Timioarei ;
citm de asemenea Cartea de rogacioni a lui Samuil Clain,
aprut in 1779 cu caractere latine. Importan.ta tipografiei din
Viena pentru cultura romneascd st Ins mai ales in faptul
aci au aprut trei lucrri de seam: Elenienta linguae daco-
romane sive valachicae , celebra oper a lui Samuil Clain. i Gheor-
ghe incai, in 1780; apoi a doua editie a Gramaticei rorraneti
a lui Ianache Vcrescu, in 1787; in sfarit Noua pedagogie a lui
Constantin Ucuta, In aromnete, in 1.797. Dup ce se infiin-
teaza tipografia din Sibiu (vezi mai sus, p. 905), numrul lucr-
rilor romneti din Viena scade considerabil; apar in schimb
lucrri In grecete, dintre care cele care ne intereseaz6 In deosebi
sunt Istoria Tara Romdnefti a lui Mihai Cantacuzino,
de fratii Tunusli (1806), i Istoria vechii Dacii in trei volume,
de Dionisie Fotino (1818-1819).
Tipografia Academiei din Tirn.avia sau Sambta Mare, mutat
din acest ora la Buda, In capital, capt, la 5 Nov. 1779, pri-
vilegiul de a tipri crtile colare din regatul Ungariei. In con-
secint apar aci o serie de crti didactice laico i bisericeti
In romnete; inceputul Il fac, in 1.780, cele cloud Catechisme des-
tin.ate Unitilor: unul mai desvoltat: Katekizmul csel mare
altul mai rezumat, tipArite ambele cu litere latine i ortogra-
fie maghiar. In aceasta tipografie din Buda a functionat in cali-
tate de revizor al crtilor romaneti, incepan.d din toamna anului
1804, Samuil Clain; lui i-a urmat, in acela post, la 2 Septemvrie
1808, Petru Maior. Mai toat opera acestuia din urm a aprut
In tipografia din Buda; aci s'a tiprit Istoria pentru inceputul

www.dacoromanica.ro
 TIPAR ROMANESC IN RUSIA 913

Romdnilor in Dachia fli. Istoria besearicii Romdnilor *; tot adi

se tiparete Loghica lui Samuil Clain, tradusa dupa Baumaister,
i. inceputul operei sale: Istoria, lucrurile fi intazpldrile Romd-
nilor ; in intregime, aceasta din urma lucrare, ramasa inedita
ptina azi, va fi publicat. de &Are Institutul de Istorie Nationala
din Bucureti. La Buda au aparut i o serie de alte lucrari, ca
Retorica lui loan Molnar (1798), Observatille de limba romeineascd
ale lui Paul Iorgovici (1799), a doua ediIie din Elementa lingua
daco-romanae (1805), Meiestria ghiovdsirii (scrierii I) romdnefti
ca litere latine a aromanului Gh. Roja qi lucrrile didactice ale
lui Grigore Obrado vici.
In tipografia de peste fluviu, din Pesta, se tiparete piqin:
In 1812, doua polemici ale tnrului Roman., Toma Costin, una
In latinete, alta in ungurete, iar peste trei ani, in 1815, o replica,
tot in latinete, a lui Petru Maior, data unui recensent din Viena:
e tot ce am gasit.
De mica insemnatate sunt i publicaVile care apar in Lemberg,
prima fiind o traducere din limba vezeasca (suedeza 1) in nem-
teasca i moldoveneasca a metodelor noi descoperite de Nils
Nystrm pan.tru stingerea focului (1794).
In ce privete tiparul romanesc din imparatia ruseasca, el se
Imparte in doua categorii: mai intai o serie de car0 aprute in
stanga Nistrului, la Dubasari i la Movilau, apoi o alta serie,
aparute la Sanct-Petersburg (azi Leningrad!).
Prima serie se datorete protoiereului Mihail Strilbitki, o
in.teresanta personalitate culturala care a desfaurat o activitate
de aproape o jumatate de veac intre 1.756 i c. 1805 in slujba
tiparului moldovenesc. Gravor, tipograf, traducator, autor i
administrator bisericesc a fost exarh al Mitropoliei din I*
el poarta in timpul razboiului ruso-turc din 1787-1792 qi dui:4
aceea, titlul pompos dar neadevarat, de protopopul Moldaviei,
Munten.iei i Basarabiei *; el poseda In 1.789 la Iai o tipografie
proprie. Ultima carte pe care o scoate in capitala Moldovei poarta
data 1792, Aprilie 2; dupa aceea ii muta in.stalatia tipografica
la Dubasari, un targ pe malul stang al Nistrului ; se tie ea prin
tratatul din Iai (9 Ianuarie 1.792), intreg teritoriul dintre Bug
i Nistru nitrase sub stapanirea ruseasca. Pentru Moldovenii din
noua achiziOe a Tarului, dar i pentru cei din dreapta Nistrului,
30*

www.dacoromanica.ro
914 VIEATA CULTURALA.

Strilbitki care-i zice, de data aceasta, mai modest, numai pro-

toierei al Basarabiei , tiprete In Dubsari, la 28 Noemvrie
1792, un Bucvar sau incepere de inveileiturei celor ce ()or set' invefe
carte cu slove slovenefti; e o reeditare cu mici modificri, a Bu-
coavnei aprute la Iai In 1755. Urmeaz, in 1,794, un Bucvar
slavonesc (srmapk CAMHCICIII) ; tot In acela an, la 6 fulie,
In romanete, un Ceaslov mare cu multe oreindueli ale bisericii.
Apoi, tipografia se mutd In trgul Movilaului, mai spre miaz-
noapte, tot pe malul stng al Nistrului. Aci apare in 1796, la 15
Ianuarie, Istoriea a Alexandrului celui mare din Makedoniea
iar la 28 Iunie o Psaltire, ambele In romanete. In sfrit, in
1800, tot la Movildu iese de sub teascuri, un Bucvar sau Incepere
de invttur ... aidoma celui din Dubsari.
La Petersburg s'au tiprit in romnete, pe lng6 ucazuri
imperiale, i texte bisericeti. Astfel In 1817 apare, In tipografia
sfntului Sinod, Noul Testament iar In 181.9 o Biblie masiv,
avnd 1552 de pagini In 8. In prefat se spune ca acea tipri-
turd s'a fcut dupd cea aprut In Transilvanie ; bn.uesc c
e vorba de Biblia editat de Samuil Clain la Blaj in 1795 (1240
p. + 10 foi, in folio). Ca un extras separat i cu o foaie de titlu
nou, apare In acela an, 1819, Noul Testament; apoi tipritu-
rile bisericeti inceteaz6 la Petersburg, probabil fiiridc6 ele se
fac mai uor acum la Chiinu, In tipografia Infiin.tat pe langa
mitropolie, In 1815.
In Imperiul turcesc singura tipografie care ne intereseaza este
aceea din Moscopole, marele centru aromnesc. Prima carte tip-
rit aci poart data 1731; altele ies de sub teascuri in 1736, 1742,
1744. In 1746, Constantin Ieromonahul tiprete spre folosul
cretinilor de rtid i al negustorilor ce se gsesc in Ungaria
e vorba, in primul rand, de negustorii aromni, rspAnditi in
oraele din campia panonica i din Transilvania o Culegere
micei drept credincioasei, cu Intrebri i rspunsuri privind cre-
dinta cretin ortodox. Mai trziu, In 1760, apare o Introdu-
are in gramatica limbei grecefti, a lui Teodor Cavallioti, rectorul
Academiei locale. Toate crtile aprute la Moscopole tipo-
grafia purtnd numele Sf. Naum, se afla in locul numit Livaniscul
Diavolei (Atflocvlaxcp Ampaecoq) Bunt Ins In limba greacli,
limba literar a vremii i a locului, iar nu In aroman.A. Au aprut

www.dacoromanica.ro
 $COALA 915

lucrari Cu texte aromnesti, dar nu la Moscopole, ci la Venetia:

Protopeiria sau dictionarul greco-aromano-albanez al lui Dania
din Moscopole (1794) si la Viena: Noua Pedagogie a lui Con.stantin
Ucuta (1797) si Gram. atica limbei aromeine, a lui Mihail Boiagi,
avnd o serie de fabule i dialoguri in aceasta
*coal& Daca in unele domenii cum e, de pilda, domeniul
militar, veacurile XVII si XVIII inseamna un regres, in domeniul
invatamantului se constata, dimpotriva, un progres hotarit. Nu-
marul scolilor i calitatea lor sporeste; se institue un invatamnt
superior regulat; se publica manuale scolare si se intemeiaza
biblioteci; din ce in ce mai multi elevi urmeaz cursurile; nivelul
general creste. E adevarat, progresul nu e continuu si uniform
In tustrele tarile romnesti; sunt i perioade de stagnare, chiar
de discontinuitate ; in general Ins, curba evolutiei rarnne ascen-
denta.
In primele decenii ale veacului al XVII-lea, Od la domniile
lui Matei Basarab i Vasile Lupu, nu constatm scoli mai inalte
In Muntenia si Moldova; continua' insa sa functioneze $colile de
slovenie coli elementare din unele manastiri i biserici. Aci
se pregatesc viitorii clerici; aci deprind scrisul i cititul unii fii
de boierinasi si de targoveti, boierii cei mari avnd, pentru odras-
lele lor, dascali particulari. Stiri documentare asupra acestor scoli
de slovenie sunt putine ; aflam astfel, dintr'un act datat 1643 ca
un dascal Pahomie a invatat carte la man'stirea Menedicul din
judetul Buzau. Cu atat mai mult vor fi fost asemenea scoli la
manastirile cele mari ale %aril. Un alt act cu mult posterior, ce
e dreptul (20 Aprilie 1743), dar confirmat de o traditie locala
aminteste de asemenea de o scoald in satul Reideiyeni, tinutul Su-
ceava, la care a invalat voievodul stefan Toma (1611-1615 si
1621-1623) pe cand era copil mic i sarac , asadar pe la star-
situl veacului al XVI-lea.
Deosebit de importanta pentru desvoltarea scoalei romnesti
este domnia lui Vasile Lupu. Acest voievod, iubitor de cultura,
intemeiaza, pe 'ADO ctitoria sa dela Trei Ierarhi, sfintita la 6 Mai
1639, nu numai o tipografie prima tipografie moldoveneasca
dar si o scoala superioara. Pentru ambele recurge la mitropolitul
Kievului, Petru Movila, rugndu-1 sa-i trimita tot materialul
tipografic cat i profesorii necesari; o scrisoare a acestuia din

www.dacoromanica.ro
 916 VTEATA CULTURALA.

urm, datat' 7 Aprilie 1640, etre tarul Moscovei, ne d' tirea

c dorintele lui Vasile Lupu fusesera implinite. La 15 Aprilie 1641,
voievodul cumpr, cu 200 de talen i localul necesar fcolii: o
cash' de piatr, pe ulita ciobotreasa , lng6 heleOeul pe care
11 forma atunci Bahluiul. Pentru sustinerea colii deci i pentru_
' plata dasalilor Ii d trei mo0i: Rchitenii, Tomenii i Iuganii,
In tinutul Romanului; Ii &A, de asemen.ea, venitul feredeului
sau bii publice pe care o construe0e ceva mai tarziu alturi,
Director al colii era InvAtatul ucrainian Sofronie Pocia(chi: trimis
de Petru Movil, el fusese mai inainte rector al colegiului din
Chiev i avea legturi cu Teofil Koridaleu, reorganizatorul Aca-
demiei grece0i din Con.stantinopol. Un alt profesor al colii lui
Vasile Lupu a fost Igna(iu levlep ici, tot ucrainian ; se pare c a
tinut cursuri prin 1644-1645. Organizarea colii imita pe aceea
a colegiului din Chiev ; lectiile se fAceau in grece0e, in slavone0e
i, la inceput, i in latin.e0e. Se preda: teologia, retorica, dialectica,
gramatica, aritmetica, geometria, astronomia i muzica. Elevii
dispuneau 0 de o bibliotecd: e amintit un manuscris de retoric6
din 1664 pe care au invtat fiii lui Miron Costin.
In afar de aceast coal superioar a lui Vasile Lupu, mai
existau in Ia0, pe vremea lui, o serie de alte coli: era qcoala
Iezuitilor, in care se invta grece0e, latine0e i romne0e;
domnul le acorda in 1647 in ora un teren intins i bine aezat,
pentru construi un nou local. Erau, apoi, colile elementare,
de slovenie, pe la. biserici i mnstiri. Misionarul catolic Bandini
d'd pentru toate colile din Ia0 cifra de doudzeci, adAogAnd
c totalul elevilor abia atinge doud sute ( vix ducenti ).
Emulatia ce exist intre Moldova 0 Muntenia, sub Matei
Basarab i. Vasile Lupu, in diferitele domenii culturale nu se con-
stat i in acela al invTmntului. Btranul domn de tar nu
intemeiazA 0 el o coal superioar, in genul celei din Jai. Boierii,
cari vor s5.-0 instrueasa bine copiii, au profesori particulari: e
azul arturarului Udri0e Nsturel care aduce pentru fiul su
Radu un dasc61 dela Chiev.
In Transilvania a existat un invlmrtt superior inc dela
sfAr0tul veacului al XVI-lea: e coa/a catolic din Cluj, un fe!
de Universitate intemeiat de Principele Stefan Bthory la
12 Mai 1581, Ea dureaz6 pan in 1605, cAnd e inchia de Calvini,

www.dacoromanica.ro
 $COALA IT ARDEAL 917

In locul ei, principele Gabriel Bethlen infiinteaza, in 1622, la

Alba Iulia, un Colegiu academic , cuprinzand cursuri secundare
(cinci clase!) i cursuri superioare, de teologie i filosofie. Corpul
didactic era recrutat dintre personalitatile culturale de seama
ale Transilvaniei i Ungariei un J. Apacai Cseri, un E. Gelei
Katona, un P. Kereszturi ; el cuprindea i invtati din afara
hotarelor, de renume european ca filosofii I. Alstead i I. Bister-
feld, poetul Martin Opitz prietenul lui Grotius i teologul fran-
cez Isaac Basire. Acest colegiu academic, bine dotat de Bethlen,
avea i Un numar de burse pentru tinerii saraci cari se distin-
geau la invaratura.
Din cauza caracterului lor confesional, colile superioare din
Ardeal n'au fost frecventate insa, decat in cazuri exceptionale,
de catre Romani. Acetia tineau la vechea lor credinta ; iar cei
cari trecusera la catolicism sau calvinism, Ii pierdeau in scurt
vreme legaturile cu masa etnia', se desnationalizau, devenind
Unguri. In 1657, principesa Suzana Lorntffy, sotia lui Gheorghe
Rlcoczy I, fiind indemnata i de cativa Romani mai luminati ,
construete la Fagara o coal romneasca i, alaturi, una ungu-
reasca. Dascalii celei dintai trebuiau s in.vete pe copii nu numai
scrisul i cititul dar i s cante in romnete, la biseric, Duminica
i sarbatorile, precum i in diferite ocazii, dupa obiceiul din
Caransebe i Lugoj . Aceste cntari eran de caracter calvin ;
coala urmrea deci sa atrag pe tinerii elevi la. calvinism.
Fara sprijinul oficialitii, continuau, In acest timp, in Ardeal,
modestele coli elementare, unde copiii invatau buchile adica
literele ; ca i dincoace de munti, ele se aflau pe l'anga biserici i
manastiri ; una din cele mai vechi a fost la Biserica Sf. Neculai
din Scheii Braovului; ea exista, dupa toate probabilitatile, cu
mult inainte de 1600.
In a doua jumatate a veacului al XVII-lea, tirile privind
coala romneasca se inmultese. Muntenia are i ea acum o coala
superioarl: e Academia intemeiata la Bucureti de Serban Can-
tacuzino, in 1679, cu limba de predare greaca ()eche bimba tiin-
telor inalte in Orient i cu un corp profesoral bine platit din
vistieria rii. Actul de intemeiere nu ni s'a pastrat ; 11 avem
numai pe acela din 1 Septemvrie 1707 privind reorganizarea i
statutul institutiei. Pe temeiul acestuia din urma tim ea erau

www.dacoromanica.ro
918 VIEATA CULTURAL

trei dascli, i a se preda filosofia adic logica, psihologia

metafizica, apoi teologia, gramatica, ortografia, retorica, tiintele
fizico-matematice, istoria cu lectiuni din Xenofon, Plutarh i.
Tucidide, i limbile greaa i latin. Elevii erau interni ; o infor-
matie din vremea lui Brancoveanu ne arat c numrul lor
atingea o sutd cincizeci, uneori treand chiar de dou sute.
Cursurile aveau loc numai cinci zile pe sptmn, Joia
Duminica fiin.d pentru vacanta i odihna Invtkeilor . Sediul
Academiei se afla la meineistirea St. Sava, In fata Universittii
de azi, unde e statuia lui Mihai Viteazul ; aci BrAncoveanu ridia
un nou local, Inaptor. Cunoatem i numele primului director,
Sevastos Kymenites, unul din 1111744H cei mai de seam ai Grecilor
(vezi i vol. III, editia a doua, p. 1.79-183).
Inainte de Infiintarea colii celei mari din Bucureti, se Inte-
meiaz In 1669-1670, tot cu sprijinul domniei dar dup ce un.
boier, Radu IVeisturel, fiul lui Udrite, luase initiativa i procurase
localul, o cash' de invtturd adea coal , la Cmpulungul
Murelului ; pentru Intretinere, i se dan venituri dela Ruar
Dragoslavele ; privegherea este incredintat mitropolitului trii,
Teodosie.
Sub erban Cantacuzino (1678-1688) se pare a s'a dat o
nou organizare i colii domneti de slovenie dela Sf. Gheorghe
Vechiu din Bucureti, coal care exista Ina din veacul al XVI-lea.
Aci se pregateau viitorii diaci sau logofeti domneti, ln.vtnd
limba slav bisericeasa limba documentelor noastre interne
at:Ma timp; tot aci deprind acum, printr'un al doilea dasal, scri-
sul i. cititul In romnete cu litera chirilia, bine Inteles
o sam5 dintre feciorii de negustori. In 1741, salariul celor doi
dasali era de cAte 10 lei pe lun.
Din aceast coald domneasa dela Sf. Gheorghe au ieit toti
traduatorii actelor noastre slave din veacul al XVIII-lea, un Lupu
dasalul scolaul , un Stanciul ierei, un popa Florea, autorul, se
pare, al o Cronologiei Tabelare , etc.
Sub BrAncoveanu se Intemeiaz, hare 1703 i 1707, .scoala
dela Colfea, pe lng6 mnstirea cu acelai nume. Este opera
sptarului Mihai Cantacuzino, om umblat i cult, cu ravn pentru
geografie i arhitecturg. El asigurd colii veniturile necesare
unei functionari contin.ui ; face i locninta pentru dasali ; de ase-

www.dacoromanica.ro
 5C0ALA IN MUNTENIA 919

menea paraclis deosebit pentru scolari . Un document din 17

Aprilie 1708, dat de Mihai Racovita, domnul Moldovei, vorbeste
de aceast noua creatde culturala unde cei ce poftescu a nu-si
pierde In zadar vreamea tineretelor pot In dar vistierul inva-
tturii s astige . lar gramata patriarhului Samuil al Alexan-
driei, din 15 Iunie 1715 ne arata c coala avea doi dasali un.0
pentru altu pentru invalaturile Incepatoare ; avea de
asemenea o sectie pentru InvVtura cantarii adia muzica
bisericeasca.
Asadar, spre sfarsitul domniei lui Brancoveanu, Bucurestii
dispuneau de dou scoli oficiale Academia dela Sf. Saya si
coala de slovenie dela Sf. Gheorghe apoi de coala dela
fundaVe particulara si de o serie de scoli marunte, pe
la biserici i manstiri, unde dascalii se intelegeau direct, In ce
priveste plata, cu parintii copiilor ce veneau s Inv*.
In restul Munteniei, In afara de scoala dela Cmpulung unde
In 1689 gisim ca dascali pe un Dumitru, apoi pe un Radu
Lngescu mai erau de sigur, altele In diferite orase. Mai intai
In Craiova, resedint,a banului, apoi In Ramnicul Vlcii i In Buzau,
unde stateau cei doi episcopi ; este exclus ca primul dintre dre-
gatori ca i cei doi inalti ierarhi s nu-si fi avut fiecare macar
cate o scoala inferioara pentru nevoile centrului respectiv. Dar
foarte probabil, a fost o asemenea scoala daa nu In fiecare din
capitalele de judet, mcar In unele din ele; orase ca Targoviste In
care Matei Basarab i Brncovean.0 Ii petreceau o bun parte
a anului, Pitetii, Focsanii nu se poate s nu fi avut dasali pentru
copiii targove%ilor ; and fac aceasta afirmare ma intemeiez pe
de o parte pe stirile documentare contemporane privind unele din
orasele Moldovei, pe de alta parte, pe situatia ce constat In ambele
numai dupa cateva decenii.
Inteadevar, In Moldova, gasim, In deosebi In a doua jumatate
a veacului al XVII-lea, scoli i dascli in mai multe centre. Un
Vicol, dascal de Focsani apare printre martorii unui act din
15 Mai 1634. Un Simion Dasalul probabil unul i acelasi
Cu cronicarul e amintit In dota randuri In anul 1676 iarsi
la Focsani. Tot acolo apare, la 15 Dechemvrie 1680, un Toader
dascal . Era normal, de altfel, ca acest oras de granita i punct
vamal insemnat, pe unde se Men un trafic intens de alatori

www.dacoromanica.ro
920 VIEATA CULTURALA.

marfuri, said fi avut coala lui. Acelai rationament se aplica

oraplui geaman, din fall, Focanii munteni, care a fost, in epoca
fan.ariota, i capitala a judetului Ramnicul-Sarat.
O alta coala, catolica insa, jezuita, condusa de franciscanul
Ressi, era la Galati, pe vremea lui Gheorghe Duca \Todd
Tot catolice erau i coala-seminar din Cotnari, mentionata prin
1665 i coala din Iai amin.tita mai inainte, condusa acum de
jezuitul Francesco Rezi (1693); in aceasta din urma au invtat
multi dintre feciorii de bojen i chiar unii feciori de domni ca
Ioan, fiul lui Vasile Lupu.
In afara de coala catolica, Iaii aveau i ei, ca i Bucuretii,
dou coli oficiale, sustinute de domnie: era, mai Intai, ,,S"coala
cea mare, domneasca, creatia lui Vasile Lupu, unde ins acuma,
intocmai ca i la institutia corespunzatoare din capitala Munteniei,
invatatura se facea numai in limba greaca veche; la inceputul
veacului al XVIII-lea i se da titlul de Academie domneasca ;
era apoi o coda de slovenie o unde, la f el, se pregateau diaci,
cunoscatori ai limbii slave, pentru cancelaria domneasca, dar 0,
in sectia romneasca, feciori de boernai i negutatori. Vor fi
fost apoi, Intocmai ca 0 pe vremea lui Vasile Lupu, o seama de
coli mrunte, pe la biserici i manastiri, unde se adunau copiii
enoriailor respectivi.
Scolile oficiale erau sustinute prin diferite subventii. Nu tiu
ce venit vor fi dat moiile daca inteadevr actul de donatie e
autentic i feredeul ; cert este ea se adaogau i alte sume.
Larnuriri, in privinta aceasta, ne (la un interesant hrisov inedit,
din 1706, Martie 1, dela Antioh Cantemir. Voievodul hotarate,
pe baza de intelegere sau rupta , suma pe care au s'o plateasca
anual ca impozit meindstirile din intreaga lard. Ea este de 1320 de
ughi sau galbeni; din acetia, 1200 vor merge la vistierie, iar 120
s aibei a merge la feoalci pe tot anal... pentruinvdteitura ci folosul
pmlintenilor feirii Moldovei, a ficiori de boiari i mai vdrtos fi a
celor sdraci, cari ar vrea s meargd la inviitilturei D. Mai tarziu, se va
adaoga 0 o subventie defalcata din impozitul preotilor de mir;
astfel, colile vor ajunge sa se intretina dinteo cot parte a
darilor platite de biserica i slujitorii ei.
In Transilvania, Colegiul Academic dela Alba-Iulia fiind
ars de catre Ttari, cu prilejul navalirii din 1658, este stramutat

www.dacoromanica.ro
 STUDENTI ROMANI IN STRAINATATE

la Cluj ; mai tarziu, principele Mihai Apaffi 11 transfera la Aiud

unde a ramas, sub o forma reclusa, pang in zilele noastre.
data cu ocupatia austriaca, catolicismul reja ofensiva, atat
pe terenul bisericesc propriu zis i consecinta va fi Unirea
cu Roma a unei parti a Romanilor ardeleni cat i pe ce!
cultural. In 1698 se deschide de &Are Jesuiti o Universitate
catolica la Cluj ; intre studenti sunt i unii Valahi i ei se
.5coli romneti, in care copiii s Inv* buchile vechi,
chirilice, erau Inca foarte putine ; gasim una la Stracd f, in Bihor,
pe la 1680; dascalul, Vasile Sturza, venise de peste hotare, din
Moldova. Alte coli aflam In Banat, la Lugoj i Caransebe.
Bine Inteles, coala dela Sf. Nicolae din Scheii Braovului
mergea inainte ; In a doua jumatate a veacului al XVII-lea gasim
aci ca ducal pe preotul loan. Corbea, ai crui copii sunt sortiti
unor frumoase cariere: unul, David, ajunge dregator de Incredere
al lui Brncoveanu, ceralalt Teodor, trecand In Rusia, devine
logofat i cancelar al Tarului.
0 mica minoritate dintre tinerii studioi ai veacului al XVII-lea
au putut sa-i desavareasca invatatura In afara hotarelor. Cativa
din.tre fiii de boieri moldoveni un Grigore Ureche, un Miron
Costin, un Neculai Costin s'au dus la colile din Polonia ;
.altii ca Milescu i Dimitrie Cantemir au studiat la Constan-
tinopol. Dintre tinerii nobili munteni, amintim numele lui Udrifte
Ndsturel care a fost la Chiev, al lui Constantin Cantacuzino,
viitorul stolnic, care a invatat carte la Adrianopol, Constantinopol
i Padova, i al fratelui sau Mihai, viitorul spatar i Intemeietor
de institutii culturale i umanitare. lidducanu, fiul stolnicului,
dupa o edere de un an 1n. Italia, In care timp ajunge sa vorbeasca
i sa scrie foarte bine limba tarii, pleaca, in 1700, la Paris.
Tot In Italia Inteaceale parti ale Venetiei , a fost, pe vremea
lui Brancoveanu, i fiul lui Pascale vornicul de Tdrgovi.Fte, i poate
i Matei Crefulescu : In once caz, acesta din urm5, tiutor al
limbii italiene i latine i posesor al unei biblioteci (vezi i mai
jos, p. 945) s'a dus, mai tarziu, In misiune oficiala, la. Viena. In
testamentul sail, din Ianuarie 1719, el cere ca sa i se trimit. copi-
laii In straintate pentru carte , i mai ales pentru studiul
limbilor: letineasca, italieneasca i greceasca. Brancoveanu insui
trimite la invtatura In Italia ca bursieri pe Gheorghe H ypomenas

www.dacoromanica.ro
922 VIEATA CULTURALJ1

din Trapezunt, care va ajunge apoi director al Academiei din

Bucuresti, pe Anton Stratigos i pe Paladie Damian.
In veacul al XVIII-lea, paralel cu difuziunea carlilor, InvaTd-
mantul ja o mai mare desvoltare, atat extensiv cat si intensiv.
Scolile superioare se reorganizeaza, se Intemeiaza scoli elementare
In toate capitalele de judet, In targuri mai mici si chiar in unele
sate. Cel mai mare progres, fata de veacul anterior, se realizeaza in.
aceasta privinta in Transilvania: e, in primul rand, consecin0.
o Unirii cu Roma.
Un aspect care merita de asemenea sa fie relevat In aceasta
vreme este importantul sprijin material pe care-1 acorddm scolilor
din Orientul crestin ; el se Imbing cu sprijinul acordat bisericilor
aceluiasi Orient.
In Moldova, In epoca fanariota, cel dintai voievod care da
atentie invatamantului este chiar Incepatorul acestei epoci,
Nicolae Mavrocordat. El hotaraste sa fie patru dascli: unul de
elina sau greaca veche, unul de greacd moderna, un al treilea de
slavoneste si un al patrulea ca sa Inv* pe inteles moldoveneste .
Cursurile erau fail de plata , salariile dascalilor si intr&tinerea
scolii fiind asigurat, asa cum ne spune, fara alte precizari,
cronica, prin venituri domnesti . Se vede c sub urmasul lui
Nicolae Mavrocordat, sub Mihai Racovita, scoala a lancezit, de
vreme ce Grigore al II-lea Ghica (1726-1733) socoteste c e
nevoie sa intervina. El se consulta cu savantul patriarh al Ieru-
salimului, Hrisant Nottara, si fixeaza, In Septemvrie 1728, prin-
tr'un hrisov al acestuia din urma, noul regim.
Scolile vor fi In numar de patru: una elineasc si alta gre-
ceasca acestea doua corespundeau vechii Academii apoi
o a treia sloveneasca si In sfarsit, una romaneasca . Fiecare
din ele are cate un dascal ; lefurile acestora de respectiv 200,
100, 80 i 60 lei anual se vor plati dinteun fond de 600 lei cons-
tituit din ontributiile Inaltilor ierarhi, a boierilor si a negustori-
lor. Din acest fond se va da si o sutd de lei anual pentru scoalele
dela Sf. Mormnt, iar restul pentru chiverniseala copiilor straini
si sdraci, pentru lmbracamintea si hrana lor . In ce priveste
programul, sunt prevazute elemente de filosofie si de teologie,
gramatica si caligrafie. Cursurile vor incepe imediat, In ziva de
14 Septemvrie.

www.dacoromanica.ro
 $COALA IN MOLDOVA

Constan.tin Mavrocordat, domnul reformator, care a fAcut

mari schimbri i 1mbundtdtiri in attea domenii, n'a trecut
cu vederea nici colile. Neculce ne spune cd in a doua sa domnie
(1741-1743), el intri pe cele existente, unde se invta gre-
cete i slavonete; in.temeie apoi altele noi, latineti i ard-
peti .Ceea ce inseamdd, credem noi, c a addogat cursuri de
limb latind, limbd turcd i scriere arabd necesare diacilor
cancelariei domneti dand astfel o nou5. strlucire Academiei
domneti din Iai. Neculce adaog: i au dat tire tutulor
mazililor In toatd leara, ca s-i aducd copiii la invTturd la
coald, ca ad invete once limb ce i-ar fi voia, pentru ca sd se
afle oameni invdtati li in pdmantul nostru al. Moldovei, precum
sunt i, prin alte tdri i pdrli de loc ... .
ReIntorcandu-se in scaun, pen.tru a treia oard, Grigore al
II-lea Ghica se intereseazd iardi de in.vdtmnt. Prin hrisovul
din 25 Dechemvrie 1747, dupd ce arat mai Intai insemntatea
coalelor care sunt ca o fntnd din care se adapd obtescul
n.orod cu lndestularea invlturei i. a intelepciun.ei i dup ce
face istoricul reformei din prima sa domnie, fixeazd noile Jefuri,
sporite, ale celor 4 dascdli. Apoi, fapt important, hotrte ca la
cele trei Episcopii ale trii Roman, Rderduti qi Hui sd se
aeze trei fcoale slovenefti fi rornd nefti , Episcopii avAnd grij a
gdsi dasdili invcilati la slovenie... fi la ronzanie, din cei iefi(i din
gcoalele dela layi, ori dintr'altii . Acetia vor primi ate 80 lei
de dascl pe an, jumdtate la Sf. Gheorghe i jumtate la Sf.
Dumitru.
Sumele necesare tuturor colilor se vor strnge din contributia
preoOlor care, scutiti fiind de alte dri, vor da numai cAte un
galben anual iari in doud rate, la cele dodd sdrbtori ardtate
mai sus. Impresia noastr este cd i. mai Mainte au existat coli
la sediul episcopiilor, numai c ele aveau un caracter privat, fiind
intrelinute sau de ierarhul respectiv sau de printii copiilor.
Acum ele devin oficiale, dascdlii fiind pltiti de stat.
Cel de al treilea mare ctitor al colii moldoveneti In veacul al
XVIII-lea este tot un Ghiculesc i anume Grigore al III-lea
Ghica, cel ucis de Turci dupd pierderea Bucovinei. Nepot de frate
lui Grigore al II-lea Ghica, el aratd acelai interes problemelor de
invlmant. In prima sa domnie (1764-1767), el 1nfiinteazd mai

www.dacoromanica.ro
924 VIEATA CULTURALit

Intai, prin hrisovul din 13 August 1765, o qcoala la Galati, la m.a-

nastirea Mavromol, cu doi dascali: unul de elina, Cu salariul de
200 lei anual, 0 un ipodascal sau dascal mai mic, de grece0e.
Epitropi ai coalei erau parcalabul de Galati i patru negustori
frunta0. In ce prive0e Academia din Ia0, vrand dea o,
mare desvoltare, sa o faca aa cum ne spune Veniamin Costachi
In prefata Chiriacodromion -ului din 1811 ca ceale din
Evropa , el ia o serie de masuri: li clade0e, mai intai, pe chel-
tuiala sa, un nou local l'anga Mitropolie. Apoi Ii da, prim hrisovul
din 1766, o nou organizare: ea va purta titlul de Academia,
(a) invataturilor i epistimiilor (a tiintelorl); va fi con.dusa
dascalul cel mare , grec; cursurile se vor preda In eline0e
in greaca bisericeasca , In latine0e i in moldovene0e ; salariile
anuale vor varia intre 1500 lei directorul institutiei 120.
lei dasclul de moldovene0e i bibliotecarul. Vor fi 0 20 de,
bursieri; totalul bugetului anual se urea la 4315 lei, plus 30 de,
care de lemne. Primul director al Academiei, astf el reorganizate,
a fost Nikifor Theotoki, un grec invatat care studiase i la Lipsca.
Acesta st un an; apoi, din cauza unor neintelegeri, pleaca in
Rusia unde ajunge arhiepiscop al Astrahanului.
O in.ovatie foarte importanta a hrisovului din 1766 este 0
infiintarea dite unei fcoli elementare, moldoveneqti, n fiecare tinut
sau judef, pe langa cele trei dela Episcopii, care existau din 1747.
Dascalii respectivi vor primi cate 60 de lei pe an. Agadar Mol-
dova se acoperea cu o retea intreaga de coli oficiale, in limba
nationala, i cu dascali pldtiti de stat. Adaogam c, Inca dia
timpul domniei lui loan Teodor Callimachi (1758-1761) exista o,
coala greceasca la Botopni, similara celei dela Galati ; domnui
Incredintase vornicului local supravegherea ei. Iar la Ciubrciu,
aproape de Nistru, in tinutul supus autoritatii Tatarilor din.
Bugeac, functiona, Inca din prima jumatate a veacului al
XVIII-lea, o coala catolica, a calugarilor misionan.
In urma razboiului ruso-turc, isprvit prin pacea dela Kiuciuk-
Kainargi (1774), Grigore al III-lea Ghica, reintors pe tron, simte
nevoia s statorniceasca iara0 organizarea colii moldovene, tur-
burata de ase ami de ostilitati. El da deci un nou hrisov, la 15
Noemvrie 1775, prin care se pastreaza, in linii generale, vechile
norme. Dascalul cel mare are insd acum drepturi mai mari, intre

www.dacoromanica.ro
 $COALA IN MOLDOVA 925

altele ri pe acela de a-i numi colaboratorii. La coala de slovenie

dela Sfntul Nicolae Domnesc corespunzand colii muntene dela
Sf. Gheorghe Vechi se prevede un dascal pentru citit, seria i
catehism, un psalt i un vataf azi i-am zice pedagog.
Pe langa colile din judele, infiintate prin hrisovul din 1766,
continua, in aceasta epoca, i cate una din colile dela manastiri.
Cea mai insemnata este aceea dela Putna, unde sub conducerea
lui V artolomeiu Ma' zdreanu, indrepttor al qcoalelor domneti,
episcopeti i manstireti ale Moldovei , se lucreaza cu ravna
cu spor. Dintr'un certificat de absolvire, eliberat la 1. Aprilie
1778, rezulta ea la aceasta coala se invata: ciaslovul, psaltirea,
octoihul, catehismul moldovenete i rusete, alcatuirea scrisorilor
moldoveneti, psaltichia dupa melodia greceasca, gramatica, geo-
grafia cea talmacita de episcopul Amfilohie, dup Bouffier, re-
torica, piatra evangheliei asupra despar%irii bisericii rsaritului
de a apusului, epistolia arhiepiscopului Evghenie, istoria bisericii
dupa Evsevie i alt,i istorici... i scurtata teologie platoneasca .
Era deci mai mult decat o coala elementara, viind indata dupa
Academia din Iai; de altfel, din susamintitul certificat re-
zulth c absolventul urmase cursurile timp de $apte ani.
Dupa noul razboiu ruso-turc, terminat prin pacea dela Ia0
(9 Ianuarie 1792), urmeaz iaraqi o reorganizare a invataman-
tului. Rolul lui Grigore al III-lea Ghica 11 are acum Alexandru
Moruzi care se dovedete a fi, ca i inaintaul sau, un pretmitor
al culturii i, in acelai timp, i un gospodar. El 1i gasete in
luminatul mitropolit Iacov al II-lea un previos colaborator.
Cerandu-i un raport asupra situaiei coalelor i un proiect de
reorganizare, inaltul ierarh Ii inainteaz. in 1.792 un asemenea
raport i proiect ; prin ideile ce cuprinde i msurile ce propune,
el constituie un moment important in desvoltarea invatamantului
ron:latiese. Ocupandu-se de Academia din Iai i de dascalii ei
elineti, Iacov critica metoda lor de predare, de pura memorizare
plecnd dela cele netiute spre a ajunge tot la cele nqtiute ;
dimpotriva, preconizeaz metoda ce incepuse, sub influenta lui
Pestalozzi, s'a' se aplice in apusul Europei i an.ume dela cele
tiute la cele netiute . Arata apoi necesitatea predarii
a matematicii In special, pe care o califica' drept dumnezeiasca
invalatura cursurile se vor face in grecete, sau, In lipsa de

www.dacoromanica.ro
926 VIEATA CULTURALA

specialiti, in frantuze.yte. Geometria pra,ctic6 e o alt necesitate:

ne trebue ingineri hotarnici, pentru delimitarea moiilor i pentru
ridicarea planurilor: e ceea ce va realiza, nu mult mai tArziu,
coala lui Gheorghe Asakil Ct despre limba latin, ea este nece-
Bara nu numai spre invttura pravililor i tntelegerea Sfintei
Scripturi dar i spre indreptarea ci impodobirea limbei moldo-
venesti: ai impresia c auzi pe unul din corifeii colii Ardelene !
Nu tim dac Alexandru Moruzi, in scurta sa domnie (Martie
1792Ianuarie 1793) a avut timp Oa' aplice luminoasele veden i ale
sfetnicului sdu cultural ; cert este ing c6 o face, in mare parte,
In cea de a doua domnie (1802-1806), prin hrisovul din 24 Maiu
1803. Numrul bursierilor este acum de patruzeci, cursurile
dureaz6 ase ani ; aflrn c erau coli grece0i, Intretinute de stat,
nu numai la Galati i Botqani, dar i la Focani, Chiinu
Brlad ; aceasta din urm s'a lntemeiat la 28 Mai 1803 .1 avea
cursuri de romnete.
Tot in aceasta domnie Moruzi intemeiazd, la 1. Septemvrie
1803, i Seminarul dela Socola (Iai) unde tinerii urmau a se
pregti intru desvarita catihisie , spre a in.tra in cinul preo-
tiei. Cursurile aveau sd se facd pe limba noastrei cea peirinteascd
coala dispunea de o subventie oficial de 2500 lei anual ; epitrop
era mitropolitul tdrii Veniamin Costachi, demnul urma4 al lui
Iacov. Curnd dup aceea, la 4 Octomvrie 1805, se infiinta. i. o
scoald de muzicei bisericeascd sau psaltichie, complementul firesc al
Seminarului dela Socola. Mentiondm c." la Cernduti exista, inc6
dela 1. Octomvrie 1790 o coal cliriceasd. adic un seminar
pentru pregairea preotilor ; el fusese organizat de episcopia Buco-
vinei ; cursurile durau trei ani.
Perioada, scurtd, cupring Intre tratatul dela Bucureti (1812)
rscoala lui Tudor (1821) se caracterizeaz printr'o manifestare
rspicat a invtmntului superior romanesc, adic. In limba
romneasc, In fata cOreia coala greceascA incepe s." cedeze.
Aceasta se datorete, pe de o parte, progresului ideilor natio-
naliste, alimentate i de Revolutia francez5., dar i de coala
Ardeleand, pe de alt parte prezentei unei personalitti remar-
cabile care dispunea nu numai de o temeinica preggire tiintifica
dar avea i intelegerea fenomenului literar i artistic. E vorba
de Gheorghe Asaki. Am aratat mai pe larg in partea intAi a

www.dacoromanica.ro
 SCOALA IN MUNTENIA 927

volumului de NO (editia a doua, p. 345) rolul jucat de acest

mare Animator si deschizator de drumuri. Aci ma voi mrgini
ac,centuez ca lui Asaki i se datoreste nu numai cursul de geo-
metrie teoretica i practica dala Scoala domneasca sau Aca-
demia din Iasi, curs cerut de Iacov in 1792 si care da In 1818
prima serie de ingineri hotarnici, dar si un curs de arheologie In care
el vorbeste nu numai despre art dar si despre trecutul patriei
genere. Tot lui i se datoreste i reorganizarea Seminarului dela
Socola precum i primul teatru de societate din capitala Moldovei,
piesele jucndu-se in frantuzeste i in romaneste (prima repre-
zentatie la 27 Decemvrie st. v. 1816). Sunt manifestari ale
yedesteptarii spiritului national, e Inceputul unui proces care va
dura peste o Rita de ani, incheindu-se tocmai in 1918.

Si In Muntenia primul sprijinitor al scolii, In epoca fanariota,

este tot Neculai Mavrocordat. El are grija de Academia din
Bucuresti, care ajunsese, sub Brncoveanu, una din cele mai inalte
scoli din intregul Orient. Intemeiaz apoi la manastirea Vacaresti,
ctitoria sa, nu numai o biblioteca, dar si o scoala cu doi pro-
fesori, pentru filosofie i matematica stirea ne-o d Efrem,
patriarhul Ierusalimului, In prefata ,unei tiprituri aparute la Bu-
curesti In 1.768. Tot el acord episcopiei ,de Buzau ate 250 de
talen i vechi-anual pentru a tine doao fcoale deapururect la epis-
copie, insii una greceascei fi alta sloveneascii si dasclii sd fie oameni
de ispravei fi inpetla(i cat set cade spre procopseala ocinicilor .
citim In hrisovul, inedit, din 4 Martie 1731, aflator la Academia
Romana, prin care Mihai Racovita confirma dania predeceso-
rului
Constantin Mavrocordat se ingrijeste si el de invatamant;
observand putinul interes pe care-I aratau feciorii de boieri
parintii lor pentru cartea elineasca , el determina si aproba ,o
anafora a marilor dregatori, la 9 Maiu 1746, prin care se hota-
rste ca amintitii feciori cari nu se vor sili sa mearga la invata-
tura i s'a" Inv* carte elineasca cu tot temeiul ei pe deplin , sa
nu mai fie vrednici a se inalta la stepena boieriei , nici a sa
primi in oranduiala Curtii . Cad doar tocmai pentru acesti tineri
si pentru folosul patriei n.oastre , au asezat si au intemeiat
el, Domnul, atatea scoale de limba elineasca .
31

www.dacoromanica.ro
 928 VIEATA CULTURALA.

Lucrurile continua astf el, cand mai bine, cand mai rau, pana
la razboiul din 1768-1774. Dupa incheierea pacii, la Kiuciuk-
Kainargi, venind domn In Tara Romiineasca Alexandru Ipsilanti,
o remarcabila personalitate sub toate raporturile, acesta se hota-
rate s dea o noua organizare i desvoltare invatamAntului.
Gasind coala superioara din Bucureti parasita i numai cu doi
dascali, el o reface, construind un local incapator la Sf. Saya
terminat in 1779 i stabilind printr'un act solemn dat In Ianuarie
1.776 i Intarit i de Patriarhia din Constantinopol, modul ei de
funcionare. coala va avea pe viitor nou dascali iar cursurile
vor dura In total doisprezece ani, elevii incepand la varsta de
apte ani. Se va studia la inceput numai gramatica, i, treptat,
latina i greaca, poetica, retorica i etica, precum i
italiana' si tranceili; la urma, matematicele, istoria i geografia
istorick filosofia lui Aristotel i astronomia. a.ptezeci i cinci de
bursieri vor primi intretinerea zilnica .1 doua randuri de haine
pe an. Fondurile se vor strktge din contributia mitecistirilor
10.000 de lei anual, ele fiind scutite de once alta dare i a
preotilor care vor plati iarai ca singura dare numai trei lei
de cap, jumatate din suma strAnsa dela acetia din urma mergand
la coli, iar jumatate la cutia milelor , pentru orfani i vaduve.
N

Se mai instituie, prin acelai hrisov, o scoald de preoti la Mitro-

polie i doua coli inferioare, la Craiova i la Buzau se vede ea
acelea Intocmite de Neculai Mavrocordat Incetasera Intre timp de
a mal funciona; se asigura, de asemenea, plata dascalilor de
rornanete i slavonete in fiecare tArg. Muntenia avea aadar
i ea, ca i Moldova lui Grigore al Ghica, o intreaga retea
de coli de stat, fiecare judet dispunnd de una. La acestea se
adaoga i colile Interneiate i Intretinute de particulari; tocmai
In aceasta vrerne Incep a apare astfel de coli ata In Bucureti
ct i In ttaguri, in tArguoare i chiar In sate. l'Ara ca s mai
amintim, de colile, unele vechi, dela manstiri. Astfel, In Bucu-
refti, Mihai Cantacuzino intemeiaza In 1.775, o coala roma-
neasca, pentru 12 colari, la Biserica Patruzeci de mucenici, ctito-
ria sa. La Teirgu Jiu, biv vel stolnicul Dumitrache reface biserica
cu hramul SI. Mihail i Gavril i Intemeiaza o coala Cu dascali
romAnesc i grecesc , pentru Invatatura copiilor p.rii locului,
fra de plata . Voievodul Mihail Sutzu confirma acest aezanakit

www.dacoromanica.ro
 $COLI IN SATE 929

In 1792 i acorda i el coalei diverse venituri. Un alt boier

oltean, biv vel paharnicul Hagi Stan Jianu, intemeiaza" In 1783
pe moia sa Preaiba o coald romneasa pentru a se invla
copiii de pomada' . Ea are i sprijinul stenilor tlkari localnici
cari se indatoresc s dea cAte 10 parale de fiecare sut de piei ce
vor lucra. In comuna Chiojdul mic din judetul Sacuieni se pare
di era o coal in anul 1770. In judetul Ilfov, la Agegii beizadelei
Grigore Sutzu g6sim o coal in 1785. Ea capla", din partea Voie-
vodului Mihai Sutzu, vidriciul domnesc din mai multe sate. In
acelai an, la 20 Octomvrie, Voievodul acord drept de balciu
satului Corne.yti din Dmbovila unde vel logoratul de tara de sus
Scarlat Greceanu f6cuse o biseria de zid cu chilii i cu coal
pentru invattur de carte , la care urmeaza nelipsii doudzeci
de copii. Un document inedit, din Mai 1792, afltor la Academia
Romn6, ne arat ea' vel slugerul Matei Lkusteanu facuse o
biserica la moia sa ,,Siuta din D'ambovita. Apoi continua docu-
rnentul au mai inpodobit aceastl biserica i cu dascal i au
facut randuia1 de invat copiii sarmani i saraci fr de pla-
ta' Asemenea coli prin sate, intretinute de proprietarii res-
pectivi i avtind i oarecare ajutor din partea domniei, &ira
la Greci in Ilfov, sub Mihai Sutzu (1791-1793 i 1801-1802)
care-i acord scutiri i o suta de bolovani de sare dela ocna
Telega, la Poiana, in Ialomita, cu privilegiu din 10 Aprilie 1797,
la Vlsianca, in Ilfov, unde hrisovul domnesc o numete coald
de invatAtur de copii graci , la Floreftii din deal, tot In Ilfov,
cu privilegiu din 1792, la Furduefti, in acelai judet, la Mdrculegi
In Mucel, pe lang schitul intemeiat de Dumitracu Roset i cu
privilegiu dela Alexandru Moruzi (1793-6 i 1799-1801), la
Banovita, in Mehedinti, unde ea se datorete lui Hagi Iordache
din Cerneti; acesta, prin diata sa din 1804, hot'arte s'a se ridi-
ce, de asemenea, dou coli chiar in Cerneti, una elineasc, in ca-
sele sale, i alta romneascA, lAnga biserica Domneasca. O coala
bilingu constat6m la Cdmpina, sub loan \Toda' Caragea (1812
1818) ; ea avea 60 de elevi la cursul in romanete i 30 numai la
cel In grecete: proportia arat limpede sensul In care se des-
volta invatrnntul nostru in preajma micrii lui Tudor.
In ce privete colile de pe l'Inga" meindstiri, mentionam in
primul rAnd pe aceea dela rnAdastirea din Slatina. Prin hriso-
31

www.dacoromanica.ro
no VIEATA CULTURALA

vul din 1763, Iulie 8, Constantin Racovit cuteste sfantul laces

de once dari i ti acord. s 16 poslusnici ; el trebue, In schimb,
s intretina un dasc61 de invttura copiilor. coala de aici se
desvolta bine; In 1803 avea trei dascali, unul de greceste, altul
de latinefte i un al treilea, de romaneste ; In 1806 numrn1 ele-
vilor atingea o aproape o suta O alta' scoala, romneasc, era
pe langa schitul dela Berisld vevi (judetul Arges) ; ea Be datoreste
donatiei facute de biv vel serdarul Sandu Bucsnescu si sotia Ba
ctitorii schitului. Din aceasta donatie se va plti leafa das-
aului si se vor intretine, ca interni la schit, sase scolari. Cu-
'western aceste am.'nunte din hrisovul domnesc prin care, la 20
Aprille 1760, Scarlat Ghica intareste cele hotrlte de ctitori. O a treia
scoal constatam, In 1793, la manstirea _Matra: ea continua s
functioneze in 1813. Pentru pregtirea preotilor pe rang scoala
din Bucuresti, dala. Mitropolie, Alexandru Ipsilanti mai interneiaza
una si la Craiova, in 1.775, la biserica Obedeanu: atestatul ei este
cerut la hirotonie. Ceva mai trziu, in 1797, Mitropolitul Dositei
Filitti face si el o scoal de pregatire la mnstirea Antim : ea
continu si In veacul al XIX-lea pn trziu ; mitropolitul Ign.atie
(1806 1812), voia sa-i dea chiar o desvoltare mai mare.
Nu am putut intreprinde o zercetare sistematica spre a afla
toate scoalele din trgurile, satele i mnstirile Munteniei
Moldovei, la finele veacului al XVIII-lea; de altfel, ea nici
si-ar avea locul aci, in cadrul acestei lucrari de sinteza. Ceea co
putem afirma 'lisa este oh' nurnrul lor era considerabil i ca. ma-
erialul documentar inedit 11 va spori cu siguranta. Trebue sa se
adaoge, apoi i numerosii dascli particulari, autohtoni i straini,
care invata, In aceasta vreme, pe copiii boierilor i ai domnilor.
La Lireckeni, de pild, in judetal Teouci, boierii Conchesti reali-
zaser, prin 1790-1795, dupa nimerita expresie a unui cercettor,
o adevarata Academie , aducand acolo o serie intreaga de pro-
fesori, de toate neamurile. Dintre strini, pe lng6 dasclii greci,
trebuesc amintiti mai ales preceptorii francezi, cari ajung nume-
rai pe vremea revolutiei si a emigratiei. Unii din.tre ei s'au
stabilit definitiv in trile n.oastre. Boierii, mai ales tineri, cari
vorbesc frantuzeste, sunt din ce in ce mai multi ; Alexandru
Ipsilanti introduce de altf el In 1775 studiul acestei limbi printre
materiile predate la Academia dala Sf. Saya..

www.dacoromanica.ro
 GHEO R GIIE LAZNE, sn

In 1780, numrul total de dasali platifi de stat in Muntenia

se ridiaila 29, cu un buget de 7632 lei anual; in aceasta sum
intra i intretinereala 44 de bursieri. In. 1.797, numrul dasalilor
crescuse la 33, iar bugetul la 10.296 lei; banii se strngeau, ca
mai Inain.te, din contributia ranstirilor 0 a preotilor.
Dupg rzboiul ruso-turc, terminat prin pacea dela Bucure0i
(1812), loan Vod Caragea intreprinde o reorganizare a Invata-
mritului muntean. Mai intai, prin hrisovul din 1814, el precizeazii
corpul didactic patru profesori i programul litere, qtiinte
limbi strdine ale colii superioare dela Sf. Saya. Aceasta
nu mai funciona in vechiul local, care fusese ocupat de ins0
curtea domneasca, ci la Biserica Mgureanului, dupg ce popo-
sise atva timp, pn la cutremurul cel mare din 1802, 0 In
chiliile dela Domnita Balaca. Totdeodat, Caragea institui 0 o
eforie de patru membri care A' supravegheze bunul mers al In-
vtmntului. Printr'un al doilea hrisov, din Februarie 1816, se
prevede, fare altele, introducerea dreptului printre materiile dela
Si. Saya; ca profesor pentru ateast specialitate e numit clucerul
Nestor, care avea, Inteadevar, o serioas pregtire juridic. Se
realizeaz6 astfel mgcar partial, ceea ce se plnuise Ina sub Ale-
xandru Ipsilanti (1774-1782) and potrivit afirmatiei lui Sul-
zer urma s se Intemeieze o Academie de drept la Bucure0i.
Dar faptul eel mai insemnat hi scurta perioad cuprins Intre
1812 0 1821. este, 1ntocmai ca i in Moldova 0 putin In urma
acesteia, manifestarea unui invtmnt superior, in rondine.Fte.
Animatorul lui, ardeleanul Gheorghe Laz'dr care Meuse studii bune
la Sibiu, Cluj 0 Viena 0 avusese de suferit de pe urma credin-
telor sale liberale, e numit, la 5 Aprilie (24 Martie st. v.) 1818,
ca profesor de matematice gheomesie practia sau agrimen-
sur. Dar, Intocmai ca i Asaki, el fcu, pe lnga acestea, i alte
cursuri i anume cursuri de geografie istoria, de gramatia
filosofie. Astfel putu el s expun ideile Invtatilor colii Arde-
lene i s trezeasa In sufletele asculttorilor si simtiminte Inalte,
de mndrie pentru trecutul neatnului, de Incredere In viitorul
lui. Dasclii greci dela Biserica Mgureanului vedeau cu ochi ri
cursurile lui Lazr tare aveau loc In ateva chilii acum iar40
disponibile dela Sf. Saya; ei incercar s' le bagatelizeze
colegii lor dela Ia0 atacaser mai violent pe Asaki i. /36 faa

www.dacoromanica.ro
932 VIEATA CIILTURALA

intrigi, dar far succes. Invatamantul superior romnesc se im-

puse, deveni inteadevar asa cum prevazuse Lazar in
tarea sa din August 1818 o adevarata Academie , fatal de
care cea greceasca pierde, treptat, treptat, terenul (vezi si partea
intai a acestui volum, editia a doua, p. 332-3).
La redesteptarea culturala determinata de cursurile lui Asaki
si Lazar, se adaogara si dorintele de inoire ale tinerilor care,
mergand la studii in apusul Europei, se intorc de acolo nu numai
cu cunostinte tehnice, dar si cu noua conceptie, liberala si pro-
gresist, determinat de Revolutia Franceza.
Inteadevar, contactul nostru direct sau indirect Cu inv.&
tatura Occidentului, constatat documentar, dupa cum am vaut,
In veacul al XVII-lea si In special in epoca lui Brancoveanu,
nu s'a intrerupt niciun moment sub Fanarioti, dimpotriva s'a
accentuat. Constantin Mavrocordat a trimis potrivit afirmatiei
banului Mihai Cantacuzino doisprezece tineri, feciori de boieri, la
studii, la Venetia : ei au stat acolo trei ani, fiind apoi rechemati
In urma unui ordin al Portii. Absolventii cei mai distinsi ai sco-
lilor teologice din Blaj aunt trimisi la Viena 0 la Roma : tot la
Viena Inv*" si feciori de boieri moldoveni ca fratii Conachi
i mun.teni un Nenciulescu, un Bellu, fratii Cantacuzino ca si
feciori de negustori cum e fiul lu Hagi Constantin Pop din Sibiu.
Spre sfarsitul veacului al XVIII-lea, mitropolitul Leon al Moldo-
vei porneste la InvVtur la Leipzig, pe nepotul sau Alexandru
si pe diaconul Gherasim, viitorul episcop de Roman. La Universita-
tea din Leipzig sta doi ani si Scarlat Sturdza, ginerele voievodu-
lui Constantin Moruzi (1777-1782). Amfilohie, episcopul Hoti-
nului, studiase in Italia, vizitand si Napoli 0 Bari ; tot in Italia
si anume la Pisa, se va duce, la inceputul veacului al XIX-lea,
Iancu Vacarescu, spre a invata dreptul. La Paris vor ajunge, mai
bine de un secol dui:4 Raducanu Cantacuzino, trei studenti, cate
unul din fiecare tara romneasc si anume: Gheorghe Bogdan,
din Moldova, roan Seraphin, din Bucuresti, care-si va lua si doc-
toratul acolo (vezi mai sus, p. 855) si Paul Iorgovici de peste
munti, viitorul profesor si filolog. Indata dupa aceea sosifa in
capitala Frantei cei doi fii ai lui Dumitrachi Bibescu Barbu
si Gheorghe, viitorii domni ai Munteniei precum si alti tineri
feciori de. boieri. La Geneva, au studiat teologia calvina, In cursul

www.dacoromanica.ro
 $COALA TN ARDEAL 933

veacului al XVIII-lea, o serie de transilVneni: dupa nume ei

Bunt Unguri i S'Acui ; mult mai tarziu, dupa 1821, vor ajunge
acolo i unii dintre Goleti.
Cei care nu puteau sau nu voiau said trimita copiii prea de-
parte, In apus, aveau la Indemna colile s'aseti din Ardeal.
Intre 1793 i 1823, o sama de tineri i tinere muntene, In special
din Oltenia, Invat4 la Sibiu. Pentru fete era, In acest ora, coala
ca1ug6ritelor Ursuline, existent i astzi.
In ce privete invaTmntul romnesc din Transilvania, dui:4
1700, el este, In cea mai mare parte, consecinta Unirii cu
Roma. Episcopul loan Inochentie Clain hotarate Infiintarea
colilor de care se simtea nevoie in noua sa reledinta .dela Blaj
(vezi vol. III, editia a doua, p. 387); el incei eonstrucliile
corespunzatoare, n'are insa norocul sa le vadri tern-inate, deoarece,
in urma luptei duse cu dieta i guvernul Transilvaniei, e nevoit
sa paraseasca scaunul i s plece la Roma de unde nu se mai
intoarce. Urmmil su, Petru Pavel Aaron, continua lucrarile
In ziva de 11 Octomvrie 1754, inaugureaza trei coli care vor
avea o mare Insemnatate pentru desvoltarea invlanantului ro-
manesc din Ardeal: ,,Scoala de ob;te, adica elementara, cu inva-
Vimntul gratuit ; din ea s'a desvoltai mai tarziu, sub episcopul
Grigore Maior (1773-1782), coala Normala; i,Scoala latineascd,
pentru In.vatatura limbilor fi'l a tiintelor, predecesoarea actualului
liceu ; 5'coala de preo(ie destinat formsrii preotilor. In acest coli
incep s vind copiii de Romni din ln.treg Ardealul ; ele capatil,
In scurta vreme, o Nina' deosebita. Absolventii cei mai distini
sunt trimii mai departe la studii, la Roma ; prima serie e format:a'
din Petra Aaron, viitorul episcop, Grigore Maior, iari viitor
episcop, i Silpe.stru Caliani.
Alaturi de coalele din Blaj, erau i coli modeste prin sate
pe langa cate un schit sau o maastire. Asemenea coli g6sim
In Banat, In 1724 la Ticvaniul Mare uncle a trait dasalul
la Greoni (1747); gisim de asemenea In sat ele romaneqti din SA-
cuime, precum Podeni, Oaia, Erneii Mari i chiar In suburbiile
7rguMur4u1ui. Calugrul Sofronie din Cioara (judelAil Alba) str'n-
sese cativa copii spre a-i invata carte la schitul pe care-1 intemeiase
In p6dure. Un alt cleric, diaconul Loga, venit dela Tismana, Intemeie,
i el, In 1736, In satul Sredifte, lang Lugoj, o coarii primarg.

www.dacoromanica.ro
934 VIE ATA CULTURALA

scoli romanesti s'ar fi intemeiat si mai multe, In prima jum--

tate a veacului al XVIII-lea ; Unirea cu Roma si diploma cea
de a doua leopoldind, din 1701 (vezi vol. III, editia a doua, p. 395),
dadeau doar Unitilor aceleasi drepturi ca i celorlalti catolici
ai tarii; era Ing opunerea steiruitoare, sistematica, a domnilor
de p5mant care-si dadeau seame c5, Invatan.d carte, iobagii nn
vor mai putea fi stapaniti ca inainte. De aceea corstat5m In
repetatele suplice inaintate de Romnii ardeleni atilt administratiei
imparatesti la Viena cat i dietei i guvernului transilvanean
revenind meren cererea de a-si trimite copiii la scoala. Astfel, de
pilda, In Petitia Inaintata dietei In Mai 1736. Prin rescriptul im-
perial din 9 Septemvrie 1743, expediat prin posta lui Clain, se
precizeaza, intre altele, i acest drept; iar In diploma din 15' Aprilie
1746 se spune textual: am binevoit a hotari ca fifi iobagilor
valahi cari merg la scoala sau sunt capabili de aci inainte a face
studii, sci nu fie impiedecafi de doninii lor de pcintiint, sub sane-
t iunea unei grave pedepse .
Un fapt .cara a contribuit la desvoltarea invatrimartului nostru
din Ardeal a fost infiintarea Intre 1762 si 1766, a regime' telor
romne de grarita ; e vorba de regimentul I, la granite de sud a
cu resedinta in Orlat (jud. Sibiu), de regimentul II,
la granita:de nordest, cu resedinta In Nasaud (jud. Bistrita-Nasaud),
si de regimentul III, de dragoni, tot In partile de miazazi si cele
vecine lor ; acesta din urm5 e redus ns in 1772 la patru escadroane,
alipite la regimentul secuiesc de husari. In acelasi timp, Impara-
tease Maria Tereza botilraste ca pe teritoriul fiecarui regiment
de granitil sa se intemeieze un numar de scoli elementare, avand
ca limba de-predare limba comunelor de unde se recruta regi-
mentul, iar la resedinta colonelului o scoala mai inalta scoala
normala in care sa se predea i limbile latin.4 i germana.
Ca urmare-a acestor dispozitiuni iau nastere, indat dupa 1766 ,
trei scoli elementare sau trio jale se spunea asa prin ase-
manarea cu scale medievale deoarece tot trei eran materille
predate, dar In loo de gramatica, dialectica i retoric ( trivium
de odinioara!) se Wee acum scris, citit i socotit In comunelc
N &dud, .Af aier aceasta din urma e mutata In 1816 la Sdn-
georgiu Monor ; r 1786 li se mai adeoga alte doua, la Zagra
si la Borgo- Prund. Totdeodata, se Infiinteaz5., In rastimpul 1770

www.dacoromanica.ro
 $ChALA IN AADEAL 936

1777, sSreoala Normala din 1\14sOud, ice' la 22 Noemvrie 1784,

intr'un local incpOtor In care-si aflara loc toate institutiile de in-
vOlilmnt locale, Casa militara de educa(ie, iarOsi la NOsud. Pe
teriteriul regimentului I se intemeiaz6 o scoal Normal." la Orlat,
iar scoli triviale i comunale acestea erau tot scoli ele-
mentare, dar mai mici ea rang decat cele dintAi la Ba(eg, Jina,
Vaida-Rece, Cugir, Veftem, Lissa, Tohani, Ohaba, Racovita,
,inca i Vigea de Jos. Teritoriul regimentului de dragoni isi
avu scoli la Dejani (Flgitras), Dibra (Huniedoara), Teiu$ (Alba)
Agarbiciu (TOrnava Mare). In. sfarsit, pe teritoriul militar bild-
lean, se ridicara, intre 1770 si 1.790, optzeci i cinci de scoli
comunale , inci scoli triviale In Mehadia, Bozovici, Slatina,
Pojejena i Bersasca 0 o leopard o NOI'Mal precum si una de fete
la CaransebeF. Din toate aceste scoli grOniteresti, tin,ute cu fondurile
teritoriilor respective si cu un ele subventii de stat, iesir o serie
de tineri cu carte care, impreun5 cu absolventii Blajului, incepurg
84 pOtrund in slujbe i in armat.
Un nou imbold cApOt. InvOtrimntul romanese dincolo de
Carpali In urma edictului din 1776 al Mariei Tereza, edict inti-
tulat: Ratio educationis totiusque, rei litterariae " per Regnum
Hungariae et Provincias eidem adnexas , prin care se hotra re-
gimul scolar in Ungaria i in provinciile anexate ei, deci i in
Transilvania.. In urma acestui edict, numOrul scolilor elementare
romnesti creste considerabil: s'a dat cifra de trei sute pentru
iistimpul 1768-1794, dintre care ma mi mare parte sub direc-
toratul lui Gheorghe Sincai. Caci acest mare cOrturar a fost, timp
de doisprezece ani (1782--1794), o director al primei scoli national('
din Blaj, si al celorlalte scoli greco-catolice din marele principat
al Transilvaniei . El strltu neobosit Ardealul in toate directiile
infiinta scoli prin sate ; treizeci se ridicar6 numai in Secuime.
Ortodocsii avurd, potrivit aceleiasi organizatii date de imp-
rOteasa Maria Tereza, scolile lor. Director al acestor scoli cores-
punzAnd deci lui incai pentru cele unite este, in 1790, Dimitrie
Eustathievici, autorul gramaticei manuserise din 1757 si al unoi
lucrOri tipArite peste cdteva decenii la Sibiu.
In afar de seolile de stat, mai erau apoi icolile intemeiate si
sustinute de particulari cum este de pild aceta din Filgtiras un.de
functiona in 1791 Andrei Sovoiloviciu, beier de Mrgineni

www.dacoromanica.ro
936 WEATA CULTURAL A.

dasc61 al scoalei normalicesti a negutnorilor neuniti din Fgras .

Pentru aceast scoal, se face In 1804, un non local, 1n ulita
Grecilor .
()data cu lnmultirea scolilor elementare din Ardeal, se simte
nevoia Infiinlrii unei scoli speciale pentru pregg.tirea Invt4tori1or
respectivi, corespunzand deci unei $coli normale de asteizi. Accen-
tudrn de astlizi , ca s n.0 se confunde cu colile o normale
Intemeiate In Ardeal In timpul Mariei Tereza (vezi mai sus,
p. 934-5); acestea erau niste scoli de grad mai Inalt, dar care nu
pregneau numaidecat invtAtori. Scoala special cAp6t numele
de Shoala preparandd sau pedagoghiceascei a Natiei Romeine.sti;
avAnd drept sediu Aradul, ea Ii Incepu cursurile la 3115 Noem-
vrie 1812, cu 262 de elevi. Corpul didactic cuprindea pe Dimi-
trie Tichindeal, profesor de o Invkatura Legei sau catehet , pe
loan Mihut, profesor de pedagogie, metodica i istoriarii
uuguresti , pe losif lorgovici, profesor de filosofie, matematica
geografie si pe Const. Diaconovici-Loga, profesor de gramatica
contept . Dup doi ani de studii, absolventii intrau In dire-
gab:ilia dAscAliei ; unii se fceau Ins i preoti sau ocupan slujbe
administrative: ne-o spune Chiemarea proresorului Diacono-
vici-Loga, tipArit la Buda In 1821.
In ce priveste seminariile sau co1ile speciale pentru pre-
gdtirea preotilor, in afar-a de acel din Blaj, rezultat din contopi-
rea mai vechii Scoli de preotie cu semin.arul Buna Vestire Inte-
meiat In 1760 de Petru Pavel Aaron, se Infiinteaz unul nou la
Oradea In 1792, prin stAruinta episcopului Ignatie Darabant.
Absolventii acestuia din urma se puteau dedica Ins i Invtmn-
tului, asa dupA cum, mai tarziu, aceia ai Scoalei preparande din
Arad puteau deveni i preoti.

Un merit deosebit pentru domnii Vrilor noastre In materie

de invAt6mant a fost generosul i indelungatul sprijin pe care
1-au acordat scolilor din Orientul crestin. Intr'o vreme cnd drept
credinciosii acelor Indepartate locuri, putini i apAsati economi-
ceste, aveau mari greutti pentru a-si Intretine biserica i coala,
dela noi le-a venit ajutorul. Dela Vrmurile Duarii pan6 la muntele
Sinai si din Peloponez pang. In Antiohia, ddrnicia voievozilor
munteni i moldoveni si a boierilor lor s'a fcut necontenit

www.dacoromanica.ro
 AIUTORAREA $COLILOR DIN ORIENT 937

simtita, din veacul al XIV-lea pana in al XIX-lea. In ce privete

invatamantul, In rastimpul dintre 1601 i 1821, notam ca atentia
s'a lndreptat In special asupra colilor din Constantinopol i im-
prejurimile lui precum i asupra acelora dela Ierusalim. Acestea
din urma. coala greceasca i cea araba primesc subventii pe
timpul lui Brancoveanu i apoi tot timpul sub Fanarioti. Suma
de 100 lei care li se dadea anual din Moldova, sub Grigore Ghica,
in 1728, poate parea mica, la prima vedere ; sa se tie seama ins de
faptul ca pe atunci, cu aceti bani, se cumpara o moie, precum
i de imprejurarea eh bugetul colilor de stat moldoveneti, in
acel an, era de 440 lei. Se mai adaoga de altfel o suma, nespeci-
ficata, cu care sa se chiverniseasca i copiii cei straini i saraci
Cu hrana i imbracamintea .
In ce prive0e colile din Constantinopol i imprejurimile lui,
In primul rand venea, evidertt, ,S'coala cea mare sau Academia
greceasca din Fan.ar. Ea primea, la inceputul veacului al XVIII-lea,
o subventie anuala foarte mare: 1000 de lei din Moldova i 500 de
lei din Tara Romaneasca. Constantin Racovit li da mai mult:
1200 lei anual i cifra e mentinuta de Grigore al 111-lea Ghica,
ili ultima sa domnie din Moldova (1774-1777). Alexandru Ipsilanti
(1774-1782), la randul lui, o sporete la 1800 de lei. 0 a doua
coal greceasca din regiunea constantinopolitana care s'a im-
partait de darurile noastre a fost aceea dela Yenikiiii sau Neo-
chorion, localitate situat pe malul european al Bosforului, intre
Istinye (Stenia) i Tarabya (Therapia).
Pe drumul Tarigradului care ducea din Muntenia in capitala
imperiului otoman, domnii noOri au ajutat colile din locurile de
popas mai insemnate. Astfel, coala elineasc dela Arvanitochori,
langa Tarnovo, In Bulgaria, a fost refacuta de catre Alexandru
Ipsilanti (1774-1782). 0 alta, la satul uncle
spune hrisovul din 19 Iulie 1792 dela Mihail Sutzu totdeauna
concesc i gazduiesc bojen i alti slujbai domneti ce se trimit
de aci laTarigrad ... cum i ce vin de acolo aici... primete,
pentru dascalul grecesc care invata pe copiii de bulgari din sat,
60 de talen i anual plata ostenelii lui ; aceasta suma o dadusera
domni mai inainte.
Pentru fcolile din fosta Ellada, avem marturia patriarhului
Hrisant Nottara. El afirm', in Septemvrie 1728, ca. Nicolae Mavro-

www.dacoromanica.ro
 VIEATA CULTIJRALA

cordat s'a ingrijit nu numai de in.v6tmntul din Moldova si din

Constantinopol, dar n'a zabovit s." se Ingrijeasca bogat evlavios
de scoli i in mai multe tinuturi din Grecia deed mid .
MAinistirea i coala dela S umela, In prtile Trapezuntului
(Asia Mic6), a beneficiat si ea de drnicia unei serii Intregi de
voievozi de ai nostri. 5coala din insula Patmos, in arhipelagul
grecesc, intemeiata In 1713, ocrotit, se pare, de Mavrocordati,
primea in 1787 o suma anual dela Mihail Sutzu. 5i asa mai
departe ; lista scolilor din Orientul crestin ajutate de noi se poate
lungi; exemplele date mai sus credem ins cA aunt suficiente
pentru dovedirea afirmatiei prin care am inceput, adic6 a
rolului pe care 1-am jucat sub raportul Inv4m'antu1ui, peste
hotare.
Manuale eolate, i in vremea veche, nu numai asazi, s'a
simtit n.evoia de a se usura elevilor invTtura, cu ajutorul manua-
lelor. La Inceput, ele au fost, evident, manuscrise, e pergament
sau pe hartie ; pentru exercitiile de scriere i socotit s'a Intre-
buintat uneori i suprafete de nisip pe care se fkeau semnele
sau cifrele respective, netezindu-se In urm6, dup intrebuintare.
Inventandu-se tiparul, s'au putut apoi imprima man.uale, ceea
ce a contribuit nu cu putin la difuzarea Invtsturii,
O caracteristic6 a vechilor manuale pentru incep6tori, nu nu-
mai la noi, dar si In restul Europei, a fost caracterul lor religios:
cunostintelor tehnice li se adtiogau si cele de ordin religios. Lucrul
era normal: invKrnntul lnsusi avAnd acest caracter i fiind
predat, in genere, de clerici, nu se putea ca manualele s fac
abstractie de bisericA. InvAtAmntul exclusiv laic este un produs
al ultimului secol; el n'a existat mai Inainte.
Manualul pentru incep6tori, abecedarul din zilele noastre, a
purtat In Trile Romnesti numele de bucoavai sau bucoar sau
alf Primii doi termeni derivA d la buche adica
deci cartea care lnvat literele. Cel de al treilea termen este
ethivalentul grecesc al abeeedarului nostru, deoarece alf a i 'ita
sunt, In aceast'd End* primele dou litere ale alfabetului. Bu-
coavnele cuprindeau, In genere, literele i cifrele, apoi diverse
rugsciuni, cele zece porunci, simbolul credintei sau Crezul, cele
nou fericiri, i cele sapte taine. Asadar, aveau i numeroase ele-
mente de catechizrn.

www.dacoromanica.ro
 BUCOAVNE Br CATEOWZME 939

Cea mai v,eche bucoavra tiprit pe carwe o cunoastem astzi

este aceea. imprirnat la Iasi, In grecefte, In 1651, sub Vasile Lupu.
Urrneaz apol una ir romdnefte, la Blgrad (Alba-Julia), In 1699,
cu voia prea sntitului chir Atanasie mitropolitul ri Ardea-
lului adAogm noi autorul Unirii cu Roma. In Muntenia
se tipreste, In 1726 la Rmnic, in slavoneste i romneste, o
bucoavn intitulat: Intdia mnptur pentru tineri... : e
straducere din limba rus a manualului: Pervoe ucenie otrokom .
Ea rspunde asa de bine nevoilor, inet o editie nou apare
In anul urmtor, 1727, si o a treia in 1734. In Ardeal, elevii sco-
lilor din Blaj, au si ei, In 1759, o Bucoand pentru deprinderea
pruncilor la cetanie ci la temeiul creftinegi... ; blago-
slovenia o d'aduse preasfintitul Vldicg Aaron. Dintre celelalte
bucoavne care apar pan la 1821 numrul lor merge de altfel
sporind eitm pe cele dou tiprite de preotul Mihail Strilbitki
la Dubdsari (1792) si Movildu (1800), apoi Alfavitul o lui Gheorghe
5incai, In patru limbi latineste, nemteste, ungureste si rona-
neste aprtrut la Blaj In 1796, pentru folosul i procopsala
scoalelor neamului romnesc , in sffirsit primele bucoavne tip'-
rite la Chisinu, ruseste i romneste, In 1814 si 1815.
' Manuale speciale pentru invtarea religiei, cuprinznd deci
elementel eseutiale ale credintei, erau catechizmele.. De ele,g'au
att luteranii et i calvini i apoi catolicii spre a atrage
la confesiunile lor nu nurnai pe copii si 'pe tineri dar si pe vrst-
nici ; s'au folosit de asemenea ortodocsii. Amintim de catephizmul
luteran tipArit In 15441a Sibiu, de eel calvinese a lui tefan. Fograsi
(1647) preeum si de acela, tot . ealvinesc, cruia i-a .rspuns,
In 1.645, Mitropolitul Varlaam. In aceeasi categorie intr si cartea
Peinea pruncilor sau invdfdtura credin4i cregine.Fti alatuit
sub forma-de mici Intrebeiuni rspunsuri unguresti de
cinstitul pater Boroneai Laslo p:straclus in romneste , de
Duma Iansi dela Borbanti si,utiprit la Alba-Iulia In 1702.
'Intr, de asemenea, catechizinid catolic al lui Canisius, tra-
dus In roil/Ai-1We de Gheorgha Buitul, jezuit de origine
valand, i tiprit Intea doua editie din prima (Bratislava,
1636) n'avem niciun exemplar la Cluj In 1703, cu litere
latine i ortografie maghiard. Titlul sun: Catechismus szau
=mina krdinezi katholic,sst.. . Tot aci mentionm i manualul

www.dacoromanica.ro
 940 VIEATA CULTURALA.

tiparit la Cluj, in 1746, In latinete i slavonete, sub titlul:

4( Elementa puerilis institutionis in lingua latina ; el apare din
porunca i cu cheltuiala lui Mihail Manuil Olgavskij, # episcopul
Rusiei, al Muncaciului i al Maramureplui... . In 1757, epis-
copul unit Petru Pavel Aaron publica la Blaj sub titlul: Doctrina
christiana ex probatis authoribus collecta ad usum huyus scholasticae
juventutis cooptata. . . un catechizm, insotit de colocvii Intre un
elev i magistrul &au despre Unirea cu Roma. Mentionam, in sfarit,
i dou'a lucrari ortodoxe: mai intai catechizmul alcatuit la Carlo-
vitz in 1774 i publicat pentru tinerimea colilor neunite din
Imparatia austriac, a,poi lucrarea aromanului Dimitrie Darvari,
tradusa din grecete de &Are Eufrosin Poteca i tiparita la Buda,
In 1818, sub titlul: 4 Mai nainte &ire spre cunoftin(a de Dumnezeu .
Poteca, subaltern al lui Gheorghe Lazar, la cursurile dela Sf. Saya,
este un patriot lumittat i un convins partizan al colii Ardelene
i al invatamantului superior in limba romana. El aduce laude. lui
Ion Voda Caragea ca a intemeiat acum lilt& In politiia Bucureti-
lor, coala de Mathimatica i de Filosofie In bimba tarii ; acestei
coli li trichina i el traducerea sa pentru intaia invatatura a
pruncilor ; adaoga ca trebue predata indata dupa bucoavna.
Dintre celelalte manuale speciale, cele mai vechi aunt grania-
ticile. Cunoatem o gramatica slavoneasca tiparita de Antim
Ivireanul la Snagov in 1697, cuprinzand 250 de foi in-80. In
prefata adresata lui Brancoveanu, Inaltul ierarh afirma cif nu
exista pia' atunci o astfel de lucrare In tara; ea era totui
necesara, deoarece aunt carti afinte care se citesc in slavonete ;
pe de alta' parte, Voda insui a intemeiat 4 i coala de invatatura
limbii slavoneti pen.tru copiii de varsta frageda . Pentru celelalte
gramatici aparute in taiga romarteti dintre care unele, opere
originale, au o deosebita valoare, vezi mai sus, p. 845-9.
Cea mai veche aritmetia tipanta pentru coalele noastre
dateaza din 1777. Ea a aparut la Viena, In romnete i nem-
tete, sub titlul: Ducere de mitna ciitrd Arithmetica sau socoteala
pentru traba pruncilor rumti neati celor neunifilor ce se invagi 'in
fcoalea ceale mice. . .u. 0 alta editie, inteo romaneasca mai fluenta,
ingrijita de Dimitrie Eustatievici directorul a cOalelor neunite
nationaliceti din Ardeal , apare la Sibiu, in 1789; numaraad
152 de pagini, costa numai 15 creitari. Ii urmeaza, la 11

www.dacoromanica.ro
 GEOGRAFII $1 ISTORII 941

Dechemvrie st. v. 1795, manualul tiprit In Imi de episcopul

Amfilohie al Hotinului. Intitulat * Elementi arithmetice areitate
firefti, el e o traducere a manualului Italian Elementi aritmetici a
lui P. Alessandro Conti, editia din 1.730. Cuprinde qi ceva geo-
metrie ; interesant e preocuparea originei noastre latine intr'o
astfel de carte, origine pe care Amfilohie o relevd cu prilejul
comparatiei ce face hare mAsurile romane i cele romane. Sem-
nalam i Elementele de Aritmeticli, partea intAia, ale profesorului
Dimitrie Panaiotadi Govdela, tipArite In limba greaca, la 14,
in 1818; ele sunt dedicate voievodului Scarlat Callimachi; mai
Inainte, In 1806, acela0 tip:168e qi o Algebrei.
In ce priveqte geogratia, primul manual romAnesc cunoscut
astAzi este acela tradus, cel mai tb.rziu In 1777, de Amfilohie
al Hotinului, din italienete, qi publicat la Iali, la 22 August st.
v. 1795, sub titlul: *De oboe gheografie pe limba moldoveneascli,
scoasei de pe gheogratie lui Bufier . Numirile geografice sunt
aqezate inteun mod anumit e pentru folosinta tinerilor de a le
tine min.te ; se adaogil. i o insemnare despre domnii Moldovei.
Pentru celelalte tratate de geografie tot traducen i i pentru
harta-atlas a lui Gheorghe Golescu, tipdrita la Viena, In 1800,
vezi mai sus, p. 855 i 880.
Nu avem un manual propriu zis de istorie a RomAnilor, tiparit
In romftneqte, pinti la 1.821. Lucrilrile coalei Ardelene, ate s'au
tipArit, privesc numai unele perioade sau aspecte ale trecutului
nostru; celelalte au gums In manuscris. Au existat insa liste
cronologice de domni, publicate la finele unor lucrtiri de alt natur.
In afar de cele pe care le (16 Dosofteiu mitropolitul la sfilritul
Molitvenicului din 1681 i a Parimiilor din 1683 (vezi p. 809) qi
In afarA de lnsemnarea lui Amfilohie de care amintirm cAteva
rAnduri mai sus, citm lista cronologica dela fin.ele Psaltirei tip-
rite in Iai la 1794, sub titlul: a Instimnare de cd;i domni au
domnit in ;ara Moldovei dela desceilecarea ei ; ea merge dela
e Dragqi Voevod intaiul ce au eit din Ardeal i (1.352) pAng la
Mib.ai Costandin Voda utul (1793). SA &A durata fiec6rei
domnii dar indicatiile pana la Iuga Voda sunt foarte greite
la unii voevozi se mai da tli eke un detaliu. Citim astfel: Iancu
Sas Voevodu Liuteranu i; 4 Galpar Voevodu Italiianul i; o Vasile
Voevod Alvanitul (Albanezul I); 4Duca Voda Alvanitul ; 4 Scar-

www.dacoromanica.ro
940 VIEATA CULTURALA

lat Grigorie Glica Voevodu; ci au robit Tiitarii rara de jos ,

etc. Aceasta insamnare se retiparete i in editia din 1802 a
Psaltirei. O alta list. cronologica a domnilor inoldoveni gasim la
finele Psaltirei aparute Ja Iai in 1817; ea cuprinde domnii din
rastimpul 1352-1812, care in ce an au domnit i caf vreame au
fost domniia sa . O Insemnare de numele preaosfinfililor mitropoli0
tcirii Moldaviei fi care ande i-au fost metaniia se Oa la
fin,ele Ceaslovului tiparit la Iai in acelai an 1817. Dar indicarea
metaniei nu incepe decat cu al 19-lea mitropolit, cu Filothei,
despre care se afirma &A era dela Putna . Pentru epoca mai
apropiata secolul al XVIII-lea se adaoga i cate o scurta
lamurire ; astfel, de pilda, despre Gavriil, se spune: frate dupil
trup Domnului Ioanu Theodor Calimah V Pod Ultimul mitropolit
pomenit e Veniamin Costachi, in cea de a doua pastorie a sa;
in total se da numele a 62 de mitropoliti.
Pentru textele de istorie universala cronografe i traducen i de
opere apusene care puteau servi i ca manuale sau ca texte
de lectura' in clasa vezi mai sus, p. 877-880.
Pentru retoricd, obiect de studiu mult pretuit in colile supe,
rioare ale veacurilor XVII XIX, citam man.ualul ,doctorului
Molnar, aparut la Buda in 1798, in tipografia Universit4ii. Pe
oaia de titlu citim: (4 Retorica adeca invatatura i intocmirea
frunkoasei cuvantari, acum intai izvodita pe limba romneasca,
impodobita i intemeiata cu pildele vechilor filosofi i dascali
bisericeti... .
Primul manual de fizicei , alcatuit la noi, pare sa fie ac_ela al
11.11. (I Constantin Vardalah Egipteanul , profes,or la Academia
dint_ aucureti. Serifs in grecefte i tiparit la Viena in 1.812, el for-
meaz un volum de 801 pag. in-8 i are urmatorul titlu: Fizica
experirnentald, cuprinzdnd cele mai noud explicaliuni, compusei fi
publicatti in limba greceascd, pentru .incepidtpri. . Amintim
in a doua jumatate a yeacului al XVIII-lea, in bugetele Acade-
miilor din Bucureti i Iai era prevazuta o suma i pentru
achizitionarea de organe matematice i fizice, adica de aparate
-care &A ajute la invAarea acestor discipline.
Au existat manuale i pentru caligrafie ; primul pe care-I
cunosc este din 1813; alcatuit de Diaconovici-Loga, el e tiparit
la Buda i intitulat Caractere caligraf ice . Agelai autor _publica

www.dacoromanica.ro
 CART! DE MUZICA 943

la finele lucrarii sale Orthografia , aprutd tot la Buda, in

1818, o tabela cu titlul: Caligrafie ; ea cuprinde literele chiri-
lice, mari i mici, cursive. Un alt manual Caligralia rondineased
prin Heinrich Tesar se imprim' la Buda, in 1817, dui:4 at se
pare ; e alcauit din 12 tabele litografiate.
Muzica s'a invatat la noi multd vreme de pe manuscrise.
Cdlug6rii copiau vechile notatii muzicale iar Invgaceii cantau
notele purtAnd nu denumirile de azi, ci pe cele arhaice, bizantine:
pa, vu, ga, di, che, zo, ni, pa . La mitropolia Ianinei, se pstreaza
Inc, un asemenea manuscris, cu urmatoarea in.semnare, in gre-
cete: Aceasta carte a luat sfArit de mna mea Calist Iero-
monahul, muzicant, fiind domn In Ungrovlahia preacinstitul Iw
Constantin Brancoveanu voevod Abia In 1820, apar, la Bucureti,
primele tiparituri muzicale dela noi: Noul Anastasimatar publicat
de # prea invatatul dasc61 dela Scoala domneasca de muzic6 ,
kir Petre din Efes , Cu cheltuiala marelui vornic Grigore B6-
leanu, i un # S curt Doxastar a Hi psoatului Petre Lambadarie din
Pelo ponez ; amb ele transcrise dup noua metod a muzicei,
aa cum se preda de prea Invaii dascali de muzia din
Constantinopol . Caracterele muzicale tipografice au fost turnate,
pentru primul text, de aurarul Serafim Cristodulo din Bucureti,
pentru cel de al doilea de stefan D. meter aurar din Linotope
sau Lintopea, un sat aroman.esc vestit prin lucrul metalelor
pretioase (vezi i vol. III, editia a doua, p. 418).
Odat cu intemeierea colilor speciale de pregatire a viitorilor
invTtori, se pune i problema manualelor respective. NIA s se
intocmeasa unele originale, se traduc deocamdat cele straine.
Astfel, In 1818, apare la Buda, Pedagoghia ci Methodica pentru
inveiPtorii shoalelor oreienefti ci siitefti de Villom (i. e. pedagogul
filosoful francez Villaume I), acum nti pe limba dacoromil 'teased
tradusil ci prefelcutei de Naum Petrovici , profesor al coalelor
Agionale ortodoxe In craimea Ungariei ; traducerea era gata
in.c4 din 1816. lata defiaitia pe care o d Petrovici, In prefat,
celor dou Ce iaste pedagoghia ? Iaste o mestrie
care ne Inv** a crete pruncul sau, 86 gresc mai desVlit, carea
ne In.va. a cre0e in prune mima curaf i. sufletul bun f}i.
lept, pre amndoao acestea a cunoate i pre iale Itnteo pretenie
a le aduce . Iar mai jos: Ce iaste methodica ?... nu e destul

www.dacoromanica.ro
944 VIEATA CULTURALA

aceaia, numai s cregti pruncul, ci trebue sa-1 i Invei gi atuncea

va fi deplin crescut. Apoi aceasta ne Invata inethodica. Met-
hodica ne invata a ceti, a serie, a socoti, cunoagte santa Lege
limba maicei, a cunoagte lumea i oamenii i lntelepteagte a
gandi gi a judeca . Peste trei ani, In 1821, Diaconovici Loge.,
profesor la gcoala preparanda din Arad, aratnd c directorul
gcoalelor preparan.de, Urog Nestorovici, a dispus sa se tipareasca
manualele necesare acestor gcoli, aduce la cunogtinta ca el are
tocmai gata de tipar asemenea manuale i roaga pe patronii
neamului romanesc pe mecenati deci gi pe iubitorii de cul-
turd' s-1 ajute ca a le tipreasca.
In aceeagi vreme, apareau la Iagi, In 1820, in grecegte, Jun
Manual despre metoda adica metoda potrivit
careia elevii se examinau reciproc, i nigte Table pedagogice, Cu
litera speciala adua dela Paris.
Biblioteci. Este absolut sigur ca au existat biblioteci In 'raffle
Rominegti din cele mai vechi timpuri, eat la curtile domnegti,
ctgi la manastiri i un,ele case boieregti. Logofatul Filos al lui
Mircea ce! Batran, devenit In calugarie Filotheu, autor de cantari
bisericegti originale, nu se poate s nu-vi fi avut biblioteca sa
proprie alcatuita din manuscrise, dup cum e imposibil ca la
curtea lui stefan cel Mare, a lui Despot, Petru Cercel, Petru chiopul
sau Mihai Viteazul a nu fi existat un numar de crti i iaragi de
manuscrise. Descoperiri viitoare vor arata dreptatea acestei pre-
supuneri. Tot astfel cred ca au avut biblioteca: fastuosul Radu
Mihnea, care Invtase nu numai la Muntele Athos dar gi In Italia,
la Venetia gi Padova, apoi evlaviosul Miron Vodei Barnowski
care voise s ln.temeieze o tipografie In Moldova; se poate ca unele
din crtile lui a fie gi azi printre acelea ale marastirii Barnowski,
ctitoria nefericitului voevod ; catalogul cartilor acestei manastiri
Intocmit In 1727 gi publicat In colectia Hurmuzaki, cuprinde
lucrari In grecegte, latinegte, italienegte, legegte, romAnegte, ru-
segte, In slava bisericeasca i chiar In georgiana. i Gheorghe Duca,
relAtemeietorul tiparului moldoveriesc i Invtatul s'u fiu Constan-
tin, zis gi Duculet, care pune s i se transporte la curte pietrele
Cu inscriptii romane gasite In tea, i extraordinarul Mihail Radu
sau Mihnea al III-lea al Munteniei, asemarator In atatea privinte
Cu Despot Vada, ca sa nu mai pomenim pe superbul kiSerban Can-

www.dacoromanica.ro
 BIBLTOTECI BOIERESTI ;945

taeuzino ce se visa succesor al Imparatilor bizantini, i-au avut,

cu siguranta, fiecare, biblioteca lor. Reprezentativi, In privinta
aceasta, raman lug, bine in.teles, tot Constantin Brdneoveanu 0
Dimitrie Cantemir, cei doi voevozi iubitori si creatori de cultura.
Pe unul din manuscrisele lui Brancoveanu, ajuns astazi In colectiile
Academiei Romne, se poate citi, scrisa de Insasi mana lui, urma-
toarea lnsemnare: A lui Costandin Brancoveanul vel logofat, leat
71.95 (1687) Fevruarie 5. Dar dela dumnealui Costandin Canta-
cuzine biv vel stolnic .
In ce priveste pe boierii veacului al XVII-lea, citam pe Grigore
Ureche, stefan parcalabul de Soroca, Eustratie treti logortul,
Todirasco, Miron Costin, Patrascu Ciogolea si Tudosie Dubai', tus-
patru vel logofeti, pe Neculai Buhu i pe Lupu Bogdan. hatmanul,
In Moldova, iar In Muntenia pe Ildriste Na.sturel o marturie
straina contimporana arata ca traia In.conjurat de carti pe care
le aducea din strainatate * pe Istratie Leurdeanu, care punea si i
-se scoata copii de pe manuscrisele turceti, Constantin Cantacuzino
postelnicul, marele vornic Ivasco Baleanu, fratii Greceanu, Matei
Cretulescu, In a carui bliblioteca se &else i un atlas scump, cum-
parat de el la Viena, Constantin Cantacuzino stolnicul, cel mai
Invatat boier al vremii lui, i pe Mihai Cantacuzino spatarul, iubi-
torul de geografie s't arhitectura. Despre bogata biblioteca a Can-
tacuzinilor, dela Margineni (Prahova), Intemeiata de Constantin
postelnicul, o descriere a Tarii Romnesti din vremea lui Constan-
tin. Mavrocordat spune: A fost cea mai mare vivliothichi deckt
toate acestea (adica deck, cele dela Mitropolie, Vacaresti i Sf.
Saya I), cu multa cheltuiala i multe carti elinesti, letin.eti, fran-
tozesti, turcesti... Dar cele mai multe carti s'au radicat da Ni-
culae Voda i le-au dus la vivliothichi al sau, ce Meuse la Ta-
rigrad, la eagle lui, la Bata... . Stolnicul Constantin Canta-
cuzino a Imbog4it mult biblioteca mostenita dela parintele sau.
In 1.706, Septemvrie 27, un cunoscut al sau, Francisc Lugasi, serie
dela Targoviste In Ardeal, probabil unui membru al familiei Banffy:
Ilustritatea sa batranul domn Constantin stolnicul m'a rugat
foarte mult Bali scriu dumitale ca sa-i procuri Istoria bietului...
Alexe Bethlen, chiar nelegata daca ar fi, fiindca Dumnealui vrea
. .86 compileze istoria Tarii Romanesti . . . si-a procurat pang' acum
pe Bonfinius, pe Istvanfi, pe Ion Bethlen; n'are Istoria bietului...
3L*

www.dacoromanica.ro
946 VIE ATA CULTURALA

Alexe Bethlen; 11 obligi Dumneata foarte mult daca li trimiti

una, avAnd mare nevoie de ea .
Dar biblioteci au fost mai ales la mdaistiri, vechile centre
de cultura ale tarii i sediul coalelor de pe atunci. In veacul al
XVI-lea au existat crti i manuscrise la Neamtu i la Putna,
In Moldova, la Bistrita, la Cozia, la Arge i la Tismana, In. Mun-
tenia. Din aceste lacauri au fost aduse tipariturile i manuscrisele
care Impodobese Muzeul de Arta religioasa din Bucureti. In epoca
lui Brncoveanu i Dimitrie Cantemir constatam biblioteci la
urmatoarele man.astiri: 1.. Sf. Sava i 2. Sf. Gheorghe Nou din
Bucureti. Intr'o scrisoare din 2 Mai 1716 pe care Nicolae Mavro-
cordat o adreseag patriarhului Ierusalimului Hrisant Nottara de
care ascultau, In ultima instanta, aceste dou m'andstiri, el Iti
spune Intre altele: Multumim i pen.tru voia ce ne dai sa avem
intrare In biblioteca SfAntului Saya i a Sfiintului Gheorghe;
scopul nostru an.ume este sa adaogim acolo i alte crti, nu sa
luam . 3. Hurezi. Un raport asupra Olteniei, trimis In 1727, Con-
siliului de Razboi dela Viena, spune ca Inteaceasta manastire
se gasete o frumoasa bibliotec. (ein.e schne Bibliotheca);
o parte a cartilor ei se afla astazi In colectiile Casei Bisericii din
Bucureti. 4. Vdcdre.yti. In legatura cu biblioteca de aci, citim
In prefata editiei din Martie 1768 a Manualului despre superio-
ritatea lerusalimului ca Nicolae Mavrocordat, ridicAnd manastirea,
f i- a d6ruit carti bisericeti i profane 1n diferite limbi, anume
greceti, latineti, greco-latine, araleti, etc . Pe o editie din
1551 a operelor lui Homer, o rasemnare din 1718 spune de altfel:
i aceasta din cele daruite Sf. Manastiri domneti Vacareti...
de prea Inaltatul... loan Nicolae Alexandru Voevod . Catalogul
cartilor acestei manastiri, alcatuit In veacul al XVIII-lea, cuprinde
237 de opere. 5. Mitro polia i cele doua episcopii dela 6. Rdmnicul
Vdlcei i. 7. Buzeiu aveau fiecare biblioteca lor ; cea dela Minnie a
fost mult sporita de erarhii carturari Damaschin, Chesarie i Fi-
laret (vezi i mai sus, p.867-9). In Moldova au continuat sa se des-
volte vechile biblioteci manastireti, la care s'au adaugat acelea
dela 8. Secu, ctitoria lui Nestor Ureche, dela 9. Barnowski din
Iai, ctitoria evlaviosului doran., apoi dela 10. Trei-Ierarhi, In lega-
turd cu coala superioara creiat de Vasile Lupu, dela 11. Slatina,
unde s'a gash un manuscris al vechilor letopisete moldoveneti

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECI IN ARDEAL 947

serse slavonete qi dela 12, Cofula, unde s'a pstrat mariuscrisul

traducerii romneti al Istoriilor lui Herodot. Ca i in. Mun-
tenia, erau apoi biblioteca 13. Mitropoliei din I afi i. a celor
doua episcopii dela 14. Roman i 15. gu,si. i Episcopia catolicei
din Bacau avea un inceput de biblioteca; misionarul Bandini
enumera In 1646 opt tiparituri din.tre care 3 in poloneza i 5 in
latinete.
In Ardeal, prima biblioteca romneasca de care tim este
aceea a mitropolitului Sava Brancovici. Cu pri/ejul intemnitarii
i maltrat'arii sale, in 1680, cartile i s'au risipit lug. Peste cativa
ani, in 1.693, avem prima mentiune documentara' despre biblioteca
bisericii sf. Nicolae din qcheii Brafovului ; avea la acea data, 115
volume i desigur se in.temeiase cu mult inainte. In 1759, numarul
volumelor se ridica la 177.
Institutiile de cultura uriguret ii saseti din Ardeal, prin faptul
Ca apartineau gruparilor etnice care aveau puterea politica qi econo-
mica, au fost inzestrate Inca mai de timpuriu cu bogate colectii
de carti i manuscrise. Astfel, Colegial academic calvin, inte-
meiat de Gabriel Bethlen la Alba-Julia in 1622, poseda o frumoasa
biblioteca; ea a ars in 1658, cu prilejul nvlirii r}i jefuirii Tran-
silvaniei de &Are Mari. Ref acut qi mutat la Alud, prin ingrijirea
prin.cipelui Mihai Apaffi, colegiul iqi alcatui o noua biblioteca,
cuprinznd i manuscrise. i colegial reformat din Odorhei, construit
impreuna cu biserica de acolo, de Sigismund Bthory, avea o
eolectie apreciabila de crti. Saii la rndul lor strnsesera colectii
frumoase la Braov, Sibiu, Bistrita ksi Sighipara. Negustorii
compariiti greci din Sibiu ii intocmesc fli ei o bibliotec, mai
ales In urma donatiei f 'acute de Episcopul Leontie din Paphos,
mort in Martie 1661 i ingropat in satul vecin Boita ; printre crtile
lui se aflau i doua editii a Vitejilor lui Mihai Viteazul de
Stavrinos vistierul. (vezi i. vol. II, editia a patra, p. 589).
Veacul al XVIII-lea a insemnat, sub raportul difuziunii cartilor
i a formarii de biblioteci, o epoca de real progres. Cartea apuseana
patrunde In Amax tot mai mare in bazinul dunarean; ei i se
adaoga in tarile ortodoxe, tipariturile romneti in limba Ratio-
nala dar i in grecete i chiar in slava i tipariturile ruseti.
Numarul colilor sporete, i cu ele, num'arul manualelor i a
cartilor in genere. Grigore al III-lea Ghica, in hrisovul din 1766

www.dacoromanica.ro
948 VIE ATA CIJLTURALA.

privind reorganizarea invtmntului moldovean., prevede, la

Academia de pe lnga Mitropolia din Iasi, si un post de biblio-
tecar pltat cu 120 de lei anual. In ultima sa domnie moldovean
(1.774-1777), acelasi voevod trimite pe boierul Saul In Germania,
Franta si Italia, cu ordin de a cumpra In aceste tri tot ce va
crede de cuviinta a con.tribui la propsirea stiintelor, literelor si
artelor in Moldova . Saul aduce hateadevr crti In valoare de
peste 1000 de florini.
In anaforaua pentru reorgcnizarea Invtmntului moldovean,
Mitropolitul Iacov II (1792-1803), prevede, pentru Intaia oar,
instituirea unui f6l d- depozit legal i anume In favoarea bibliotecii
Academiei din Iasi. In capitolul VIII al amintitei anaforale E e
hotgrAste c4 toti negustorii cari vor aduce cArti In tail sunt obligati
s dea cate un exemplar, fr plat, acelei biblioteci; la cele foarte
scumpe, se va achita jumAtate din pre-t. Printre cei care importau
crti era s.i librarul vienez Marquides Pulio (Aromn de neam1).
Un raport consular austriac arat eh' acesta a adus in Bucuresti
la 28 Dechemvrie 1796, o serie de crti pe care le-a oferit spre
cumprare boierilor ; catalogul anexat raportului cuprinde 44 de
opere, din.tre care 42 In frantuzeste, cu o proportie apreciabil
de caracter revolutionar 1. In latin.este si 1 In italieneste. Aflm
si numele ciitorva legtori de crti: unul este cunoscutul preot
Mihail Strilbilki (vezi mai sus, p. 913) care la 1762, 1n Iasi, leagd
In piele, cu sterna Callimachilor, man.uscrisul Condicei de obiceiuri
a lui Gheorgachi vtori logoft. Un altul e Dimitrie Preotul, tot
la Iasi, In 1797, posesor de codici muzicali ; un al treilea e ers
Evreul, la Bucuresti, cu prvlie In oras si In slujba voevodului
Constantin Hangerli o la legatul crtilor si condicilor domnesti
cum n.e spune hrisovul de scutire de dri dat la 1.3 Octomvrie
1798; un al patrulea e Tudor, legatorul de crti al Mitropoliei
din Bucuresti, cAruia de asemenea i se acordd scutiri prin hisovul
din 18 Martie 1804.
E normal deci ca numrul bibliotecilor, publice si private, s
sporeascA In acest veac al XVIII-lea.
Dintre bibliotecile domnesti, incon.testabil cea mai important,
bucurAndu-se de o faim unic, este acum biblioteca Mavrocorda-
tilor, a lui Neculai si Con.stantin. Neculai mostenise biblioteca
printelui Eau, Alexan.dru Mavrocordat Exaporitul, el inelli unul

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTECA MAVROCORDATILOR 949

din oamenii cei mai culi ai epocei, en studii universitare in Italia,

Ajuns donan, avand deci mijloace mari, Neculai lncepe sji spo-
reasca biblioteca. E foarte probabil ca.' a luat, aa cum spune
descrierea, pomenita inainte, a Trii Romarteti, o parte din cartile
bibliotecii dela Mrgineni: Cantacuzinii, stefan i tatal sau, In-
vtatul stolnic, pierisera doar ca haini Impartiei turceti. Sporul
cel mare al bibliotecii lui Neculai Mavrocordat a vertit ilia din
alt parte i anume din cumpraturile facute cu bard grei, atat
in apusul Europei eat i In Imperiul Otoman. O coresponden.ta
din 1729 arata ca." a cheltuit numai In 2 ani suma de 20.000 de
scuzi pentru achizitionarea de manuscrise turceti, arabe i persane.
Iar o alf mrturie contimporan vorbete de cheltuieli de
necrezut (dpenses incroyables). Din Cartile sale, Neculai de-
falcheaz.' o parte pentru fiul sau Constantin, constituirxdu-i o
frumoasa bibliotec6 personal. Catalogul ei, alcatuit in Iunie 1725,
deci pe can.d Neculai domnea in Muntenia, precizeaza c. e cata-
logul tuturor crtilor elene, greco-latine, latine, italiene, franceze,
etc. ale lui Constantin. Mavrocordat, pentru uzul lui, in afara de
acelea din biblioteca cea mare a prea inaltatului domu in
reti. (xwptg -reLv iv 'It" [Ley&X-11 f3Lf3XtoNwri cp-t) o'rec-rou 41yet,..6voq
iv Bouxoupecrtiy). Aceasta biblioteca personal a tanrului Con.s-
tantin avea la acea data.' 14 an.i numr nu mai puIin de
684 de opere, unele din ele in mai multe volume i toate
frumos legate. Catalogul specifica i felul legaturii: lega-
tura romneasca, de piele rogie sau legAtura. galbena, Fora.-
neasca nu eram deci nite incepatori In aceasta ramura
legatura In pergament alb vechiu , 4 leg4tur turceasca, roie,
cu pece0 , etc.
Dupg moartea tatalui sau, Constantin a motenit in.treaga
biblioteca i a sporit-o la randu-i. Chesarie Daponte, secretarul
sau, afirma ca ea ajunsese acum la 4 mii de ca'rti , ceea ce este
foarte probabil. lar Sulzer o evalua la 600.000 de taleri sau lei;
intre raritati era i o biblie copta din veacul al treilea.
Din nefericire, aceast, splendida bibliotec', in care se gaseau
i man.uscrise rare, stampe i medalii, nu putu fi pastrat. Dup
mazilirea din 1.749 i pana SS. reia din non tron.ul In 1756, avand
nevoie de bani i h'rtuit de creditori, Constantin Mavrocordat
trebui sa i-o amaneteze i apoi sa vAnda o parte din ea; vAndu

www.dacoromanica.ro
 950 VIE ATA CULTURALA

de asemenea casa din Galata. Unele cArti fur cumpdrate de nobili

greci ca Iacovaki Rizo i Sutzu, altele de reprezentantii diplo-
matici ai statelor strine. Din cele rgmase in tail, la Mitropolie,
o parte s'au distrus in timpul rilzboiului din 1768-1774. Ast'zi,
ramlitele falnicei biblioteci aunt r6spAndite In diferite locuri ;
cele mai multe se aflti la Atena, cumpArate de statul grec ; altele
aunt in %ail, in biblioteca Seminarului Central din Bucureti i
la diveri particulari.
Dintre bibliotecile in legAtur Cu biserica, not6m, In Muntenia,
pe acelea dela mAnastirile: Ghighiu, Ing4 Ploeti, Cernica, In
Ilfov, &Ad ufi, in Riimnicul &drat, precum i dela biserica Domnita
Beilafa din Bucureti. In Ardeal, se intemeiaz, in 1727, biblioteca
central din Blaj, care va deveni repede cea mai insemnat biblio-
tec4 romAneascA de peste mun.ti, apoi, in 1775, aceea a episcopiei
greco-catolice din Oradia Mare; aci se p6streaz" manuscrisele celor
mai multe din operele lui Samuil Micu Clain; intre ele kli man.us-
crisul autograf i inedit al Istoriei RomAnilor * in 4 tomuri ; de
asemenea, manuscrise ale operelor lui Gh. incai. i ortodociiii
avur o bibliotec6 episcopal la Sibiu, ceva mai tArziu, spre sfAritul
veacului, pe vremea lui Gherasim Adamovici. La Alba-Julia, epis-
copul ungur Ignat Batthyany infiinteazA Institutul Batthyaneum
cu o frumoas6 bibliotecii, avnd i ctirti rare (incunabule chiar 1)
i manuscrise pretioase.
Tot mai multe sunt F;.i bibliotecile particulare ; atat in Muntenia,
cAt ri in Moldova crete num6rul boierilor i inaltilor ierarhi iubi-
tori de cultur, care strAng erti, traduc din limbi strAine, scriu ei
inii i acoper cheltuiala imprimrii diferitelor opere de caracter
religios sau laic. Acelai fenomen 11 intalnim i in Ardeal, un.de
se ridic6 o ptur de arturari i unde mecenatii se recruteaza
mai ales din rAndul negustorilor instriti, cum sunt fratii Boghici
i Nicola Nicolau la Brapv, Constantin Hagi Popp la Sibiu,
# jupdnul loan Logofet negofitoriul la Timioara i alIii. CA16torul
francez Flachat, zabovind ctava vreme in Muntenia, pe timpul
lui Con.stantin Mavrocordat (1731-1733), ne spun.e c4 primul
secretar al Domnului, Andronachi (probabil Vlastol), era pose-
sorul unei frumoase biblioteci, avnd i tablouri de pret, sculpturi
admirabile i piese de mecania ciudat, comandate in Germania
i. Anglia. Tot el ne d informatia c6 vel portarul Rizo Mouse ,

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATI DIVERSE 951

din porunca aceluiai Domn, o calatorie de studii in Germania,

Olanda, Anglia Franta i Italia, calatorie pe care ar fi vrut s'o
faca illS111 Constan.tin Mavrocordat.
In Moldova, socotelile casei cronicarului loni(ci Canta ne arata
ca, in an.ul 1777, s'au cumparat Chiclopediile (volumele Enci-
clopediei francezel), un Esop, o gramatica latineasca pentru copii,
apoi codicele de legi bizan.tine al lui Armenopol, In sfitrit
pergament mare i trei pergamenturi de scris . Iar despre
Enache Koganiceanu, pseudo-cronicarul, tiin ea' era totui un
carturar, amator de manuscrise istorice; o serie intreaga cumpara
el la Constan.tinopol, in anii 1760-1761.
Spre a-i da cin.eva seama de cat crescuse nivelul i de num'rul
pretuitorilor slovei tiparite, la finele epocei fanariote, e suficient
s cerceteze listele de prenumeranti tiprite de obiceiu la
sfAritul cartilor ; va vedea indata cat de numeroi erau cei ce le
cumpv'au cu anticipatie; ti putem socoti pe fiecare ca avand o
bibliotec' proprie. Dam ci un singto exemplu: pentru Geografia
san scrierea pclmatului, talmacita de un iubitoriu de neamul
romanesc i aparuta la Buda in 1814 1815, in dou volume,
Bunt 460 de prenumeranti in Moldova, 486 in Muntenia i 385 in
Ardeal i Banat. In total deci, 1331 de carturari care plates
inainte pre-01 cartii.
Soeietfiti diverse. Nevoia de a se asocia In vederea realizarii
unui scop umanitar, cultural, economic sau politic a existat i
In Trile noastre, ca pretutindeni in Europa. Am aratat mai
inainte ce erau breslele de meseriai i de alogeni precum
i companille de negutatori. Amintim acum despre francma-
sonerie, a carei prezenta se constata documentar, atat In Moldova
cAti in Muntenia, In a doua jumatate a veacului al XVIII-lea,
dar care, dupa toate probabilittile, trebue sa. fi avut aderenti
la noi Inca mai dinainte. Prima meatiune sigura despre francma-
soni poporul le-a zis farmazoni i le-a atribuit puteri misteri-
oase i nebanuite la noi, este din 1787 c&nd Gherasim, arhi-
diaconul Mitropoliei din Iai, traduce, pentru biv vel paharnicul
Iordachi Darie Darm'anescu, cartea Taina Francmasonilor a
abatelui prau, aparuta la Amsterdam in 1778. Faptul traducerii
implica' existenta de membri ai acestei societ4i secrete In Mol-
dova la data amintit.

www.dacoromanica.ro
962 VIEATA CULTURALA.

In 1795, constatAm a exista la Sibiu o 4 Sopetate filoso-

leased a neamului ronainesc ; ea publica In acest an, la finele lui
Mai, o o Inqtiintare * prin care, adresAndu-se i arturarilor de
dincoace de Carpati tli In special lui Ianache VAarescul, vestea a
are de gAnd s'ii scoat, sub titlul general de 42 Vestiri filosofe0i
i. moraliceqti *, o serie de arti, de caracter istoric, geografic,
religios fli tiintific, In form de fascicole bisAptAmAnale, fiecare
fasciculA avAnd doug. coli. Alte informatii asupra ei n'avem ; bAnuesc
ins6 a suntem i In fate. unui IndepArtat efect al ideilor revolutiei
franceze, idei camuflate sub firma filosofic *. Papt e a In afar
de prima operd anuntatA Theologhiia Bisericii Rd sa'ritului care
apare ca volum al lui Clain In 1796, cu un titlu aproape identic
alte lucrAri n'au ieit sau, In cazul cel mai bun, nu le cunoaq-
tem Ina ; probabil a autoritAtile, speriate de once putea sugera,
chiar de departe, chiar indirect, o schimbare a ordinei existente,
vor fi desfiintat sotietatea * sau ii vor fi interzis activitatea.
In 1815, se lnfiinteaa, la Buda, Societatea femeilor romd ne,
num'ArAnd 33 de membre fondatoare ; multe din ale apartineau
coloniei aromAneti din capitala Ungariei. Scopul societatii era
de a juta gcoala nationalA prin contributii bAneti anuale ; el a fost
implinit cu succes. In Muntenia tIi In Moldova, dei e probabil sA fi
existat societti culturale-politice, n'avem frig, pAna acum, nicio in-
formatie asupra lor. Facem abstractie, bine ligeles, de Eterie, care
era o societate politia greceasa ; addogAm Ins a ea a numArat
zeloi partizani i printre rAndurile boierilor romAni din Princi-
pate, precum si printre negustorii companiflti * dintre cari nu
putini erau AromAni.
In Transilvania, sasul Martin Hochmeister, o fratele * Intru
francmasonerie a doctorului Molnar, voia s' scoat, In 1798, un
periodic romAnesc Foaia romeind pentra econom adic' pentru gos-
podar (amintim cd pAn astAzi, mocanilor proprietari de turme li
se mai spune, In muntii BuzAului, 4 economi de oi *1) ; intentia sa
nu s'a transformat Ing in fapt.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 963

BIBLIOGRAFIE
L Opere de sIntezi. 1. G. PASCU, Istoriea literaturii romtne din secolul
XVII, Iasi, 1922, 184 p. in 80; 2. G. PASCU, Istoriea literaturii romEne din
secolul XVIII, I. Cronicarii moldoveni qi munteni, Bucuresti, 1926, 180 p.
in 80; 3. N. IORGA, Istoria literaturii ronulnegti, III, Bucuresti, 1925-1926,
615 p. in 80; 4. SEXTIL PUKARIU, Istoria literaturii romdne. Epoca veche,
editia a doua, Sibiu, 1930, 263 p. in 8; 5. OVID DENSUSIANU, Literatura
romdnd modernd, IIII, Bucuresti, 1920-1933, VI + 191 + 209 + 149 p.
in 80; 5 bis. I. D. Sum, Literatura kindjeand dela tnceput pdnd la Unire,
Timisoara, 1940, XVI + 399 p. in 8; 6. G. CALINESCU, Istoria literaturii
ronulne, dela origini Find In prezent, Bucuresti, 1941, 948 p. in f; 7. D.
MURARAW, Istoria literaturii ronulne, editia a treia, Bucuresti [1942], 462
p. in 8; 7 bis. GABRIEL DRAGAN, letona litera,turii rondine, ed. a patra,
Bucuresti. 1946, 16 + 635 p. in 8.
IL Influent() oulturale straine. 8. P. P. PANAITESCU, Influenfa polond In
opera gi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche f i Miron Costin, In Mem.
Seg. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. IV (1925), p. 149-372; P. P. PANAITESCU.
L'influence de l'oeuvre de Pierre Mogila, archevique de Kiev, dans les Princi-
pauts roumaines, in Mlanges de l'cole Roumaine en France, I, 1926, p.
1-97; 10. D. Russo, Opere istorice greco-romLine, Opere postural, vol. III.
Bucuresti, 1939, IX + 692 p. in 8.
M. Opere originale. Istorlografia moldoveanii. 11, C. GIURESCU, Noui
contribuOuni la stutliul cronicelor moldovene, Bucuresti, 1908, 93 p. in 8;
12. I. SIADBEI, Cercetdri asupra cronicelor moldovene. Eustratie logofdtul.
Grigore Ureche. Simian Dasccilul. Ion Neculce, Iasi, 1939, 35 p. in 80; 13.
C. STOIDE. Recenzie asupra lucarii lui I. *iadbei, In Rev. 1st. Rom., XIXII
(1941-1942), p. 412-418; 14. CONST. C. GIURESCU, Introducerea la Leto-
-pisgul Tdrii Moldovei Find la Aron Vodd (1359-1595), editia a treia, Cra-
iova, 1942, LXXXII p. in 8; 15. C. GIURESCU, Introducerea la De neamul
Moldovenilor, Bucuresti, 1914, LV p. in 8; 16. P. P. PANAITESCU, Istorie
in versuri polone d,espre Moldova gi Tara Romdneascd, In Mem. Seg. Ist. Acad.
Rom. s. 3, t. X (1929,) p. 365-496; 17. P. P. PANAITESCU, Introducerea la
Miron Costin, Letopisgul Tdrii Moldovei dela Aron Vodd tncoace, editie cri-
tica, Bucuresti, 1944, LXX p. in 8; 18. C. GIURESCU, Introducerea la Leto-
piseful Tara Moldovei dela Istratie Dabija Find la domnia a doua a lui Antioh
Cantemir (1661-1705), Bucuresti, 1913, 50 p. in 80; C. GIURESCU, Izvoadele
lui Tudosie Dubdu, Miron Logofcitul gi Vasile Demian, Bucuresti, 1914, 52 p.
in 80; 20. C. SToinE, Izvodul Costdchegtilor (sub tipar); 23. ION ST. PETRE,
Nicolae Costin. Viafa f i opera, Bucuresti, 1939, 286 p. in 80; 24. JOHN F.
BADELEY Russia, Mongolia, China, vol. III, London, 1919, in 80; P. P,
pANArrEscu, Nicolas Spathar Milescu, in Mlanges de l'cole Rounzaine en
France, 1925, I-re partie, Paris, 1925, p. 35-180 (si extras); 26. CONST.
C. GIURESCU, Nicolae Milescu Spdtarul, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3,
t. VII (1927), p. 231-284; I. NISTOR, Pomenirea lui Dimitrie Cantemir

www.dacoromanica.ro
964 VIEATA CULTURALA.

Voevod, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. II (192(i), p. 221-245; 28.

G. VALSAN, Harta Moldovei de D mitrie Cantemir, In Mem. Sect. Ist. Acad.
Rom., s. 3, t. VI (1927), p. 193-211; 29. I. MINEA, Despfe Dimitrie Cantemir.
Omul Scriitorul Domnitorul, Iasi, 1926, 421 p. in 80; FRAisiz BABINGER,
Die osmanischen Quellen D. Kantemir's, Bucuresti, 1941, 12 p. in 8; 31.
VICTOR PAPACOSTEA, Dimitrie Cantemir. Note pentru un portret, In Familia,
77 (1942), p. 3-10; 32. MARCEL ROMANESCU, Cantemir, Montesquieu gi
Mars igli, In In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 413-434;
33. C. GRECESCu, Mdrturisirile comisului Igtoc un fragment de cronic, In
Rey. 1st, Rom., VIII (1938), p. 87-94; 34. DAMIAN BOGDAN, Despre domnii
moldoveni 'tefan I gi luga, In Rev, 1st. Rom., IX (1939), p. 165-177;
35. IOAN ST. PETRE, Axintie Uricarul. Studiu gi text, Bucuresti, 1944, 207
p. in 8; 36. D. Russo, Cronica Moldovei de N. Chiparissa (1716-1717), in
Studii istorice greco-rornne, II, Bucuresti, 1939, p. 465-485; 37. D. RuSSO,
Afenduli f i Amiras, ibidem, I, Bucurdsti, 1939, p. 193-204; 38. *ERBAN
CIOCULESCU, La bicentenarul lui Neculce, In Rey. Fund. Reg., Octomvrie, 1945,
p. 331-35. V. si p. 953, nr. 12; 39. D. RUSSO, Cronica Ghiculegtilor (1695
1754), In Bul, Com. 1st., 11 (1916), p. 3-85; 40. N. IORGA, O gospoddrie
moldoveneascd la 1777, dupd socotelile cronicarului Ionitd Canta, in Mem.
Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. VIII (1927-1928), p. 105-116; 41. C. GIU-
RESCU, Pseudo-cronicari, I. Enadze Koglniceanu, Bucuresti, 1916, 43 p.
in 80; 42. Emit TURDEANU, Contributiuni la studiul cronicelor rimate, In Cercet.
Lit., II (1936), p. 1-54; 43. DAN SIMONESCU, Literatura ronuineascd de
ceremonial. Condica lui Gheorgacii, 1762, Bucuresti, 1939, 334 p. in 8.
IV. Istoriogratia munteani. 44. IULIAN TEFINESCU, V iata Sfintei Paras-
cheva cea noud de Matei al Mirelor, In Rev, Ise. Rom., III (1933), p. 347-373;
45. D. Russo, Maui al Mirelor gi operele lui, In Studii istorice greco-rornane,
I, Bucuresti, 1939, p. 157-179; 46. N. SINACHE i TR. CRISTESCU, Letopi-
setul cantacuzinesc, 1290-1688, Buzdu. 1942, 60 p. in 80;
C. GIURESCU, Contributiuni la studiul cronicelor muntene, Bucuresti, 1906,
160 p. in 80; 48. N. SIMA,,HE i TR. CRISTESCU, Vieqa gi opera lui Radu
Popescu, I, Ploesti, 1943, 196 p. in 80; C. GRECESCU. Cdteva date noi In legit-
turd cu o Istoriile Domnilor rdrii Pandnegti *, in n amintirea lui Constantin
Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 277-289; 50. ALEXANDRU A. VASILESCU,
Contributiuni la biografiile cronicarului Radu Popescu f i compilatorului Con-
stantin Capitanul, ibidem, p. 533-546; 51. $TEFAN D. GRECIANU, Scrierile
lui Radu logoftul cronicarul, Bucuresti, 1904, V -I- 52 p. in 8; 52. *TEFAN D.
GrtEGLiNu, Viata lui Costandin Vod Bnincoveanu de Radu vel logohit Gre-
cianu, Bucuresti, 1906, 386 p. in 8; 53. I. C. Fiurrt, Cine erau fratii cdr-
turari Radu gi ,Serban Grecianu, In Rey. Ist. Rom., IV (1934), p. 65-70;
54. C. GRECESCU, Cronica Anonimd (sub tipar).
55. N. IORGA, Operele stolnicului Constantin Cantacuzino, Bucuresti, 1901,
180 in 80; 56. I. MDTEA, Ceca despre Constantin Cantacuzino Stolnicul, In
Cercet. 1st., VIIIIX (1932-1933), 2, p. 73-79; 57. AL. A. VASILESCU,
Cronologia Tabelar. Data alccituirii gi autorul ei, In Rev. Ist. Rom., III (1933),

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE 966

p. 54-77; 58. GEORGE B. POPESCU, 0-rugaciune a lui Constantin Stolnicul

Cantacuzino, in Rev. Ist., 25 (1939), p. 57-60; 59. CONSTANTIN C. GIU-
RESCU, Harta Stolniculut Constantin Cantacuaina, in Rev. Ito. Rom., XIII
(1943), p. 1-27; 60. D. Russo, Joan Cariofq f i operele lui, In Studii istorice
greco-romdne, I, Bucuresti, 1939, p. 181-191; 61. D. Russo, Mitrofan Gri-
goras, Cronica Tdrii Ron-ulnegti (1714,-1716) ibidem, II, Bucuresti, 1939,
p. 409-461; 62. I. IoNAsCu, Lucruri noi despre cronicarul Dumitrache, in
Rev. Ist. Rom., IX (1939), P. 246-263; 63. ILIE CORFUS, Contributiuni la
opera cronicarului Mihai Cantacuzino, In Rev. Ist. Rom. XVI (1946), sub tipar;
64. N. IORGA, Origina moldoveneascd a lui Iendchild Vdcdrescu, in Mem. Sect.
Ist. Acad. Rom., s. 3, t. X (1929), p. 345-351; 65. T. REZDECHI, Cronica
ineditd dela Blaj a protosinghelului Naum Rdmniceanu, I, Sibiu, 1944, 107 p.
in 8; 66. C. NICOLA.ESCU-PLOP*OR, Cronograful Terei Runuinegti scris de
Dionisie Eclisiarhul, R.-V5Icea, 1934, XIX + 215 p. in 160; 67. N. BANESCU,
Viata qi opera lui Daniel (Dimitrie) Philippide, in Anuar ht. Cluj, 11 (1923),
p. 119-204; 68. VICTOR PAPACOSTEA, Date noud despre viata gi opera lui Dioni-
sie Fotino, In Balcania, VII, 2 (1944), p. 311-331; 69. N. DOCAN, O povesttre
In versan i Ina necunoscutd despre domnia lui Mavrogheni, In An. Acad. Rom.
Mem. Sect. Lit., s. 2, t. XXXIII (1911), p. 417-516; 70.AL. T. DunturnEscu,
Trtimbita Romdneascd s, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Lit., s. 2, t.
XXXVII (1914), p. 21-47; 71. CONSTANTIN C. GIURESCU, Uciderea voevo-
dului Constantin Han gerli. O povestire In versuri necnuoscutd, VAlenii de
Munte, 1926, 10 p. in 80; 72. Gis. T. KIBILEANU, Ddslugire. O scriere ineditd a
lui Zilot Rorndnul, in Rev. Ist. Rom., XIXII (1941-19421, p. 288-308.
si p. 954, nr. 42.
T. Istorlogratia ardeleanh. 73. I. LUPAS, Cronicari f i istorict romdni din
Transilvania, III, Craiova, 1933-1934, 470 p. in 80; 74. Z. PActasANu,
Un vechiu proces iterar: Relatiile lui I. Bob cu S. Klein, Ch. iStncai gi P.
Maior, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. XVI (1934-1935), p. 221-255;
75. Dr. IACOB RADU, Doi luceferi rcitdcitori: contribuiri la oiata f i operele lui
Gheorghe incaif i Samoil Micu Clain, in Mem. Sect. Lit. Acad. Rom., s. 3, t.
11 (1924), p. 167-287; 76. Z. PACLI*ANU, Cenzura cronicet lui Ch.
In Revista Arhivelor, I (1924), p. 20-30; 77. A. VERESS, Note f i scrisori
qincaiane, in Mem. Sect. Lit. Acad. Rom., s. 3, t. III (1925), p. 479-503;
78. AT:M. MARIENESCU, Viata i operele lui Petru*Maior. Discurs de recep-
tie la Acad. Rom., Bucuresti, 1883, 122 P. in 4.
Opere tilologice. Dietionare. 79. GPI. CRETU, Mardarie Cozianul
Lexicon slavo-romdnesc f i ttilcuirea numelor din 1649, Bucuresti, 1900, 396 p.
in 80; 80. Dr. C. TAGLIAVINI, IL Lexicon Marsilianum Dizionario latino-rumeno-
ungherese del sec. XVII, Bucuresti, 1930, 282 p. in 80; 81. JULIN *TEFI-
NESCU, [Manuale qi dictionare greco-romdne), In Opere istorice, Bucuresti, 1942,
p. 189-214; 82. \Timm PAPACOSTEA, Pentaglosarul lui Nicolae Ianovici,
In Rev. Ist. Rom., IX (1939), p. 314-322.
Gramatlei L ortogratii. 83. NESTOR CAMARIANO, Modelele grama-
ticei lui Vdcdrescu, In Studii italiene. III (1936), p. 3-11; 84. D. GAZDARU,

www.dacoromanica.ro
'356 VTEATA CULTUR ALA

Modelul italian al Gramaticei lui Vdcdrescu, in Arhiva din Iasi, 43 (1936),

p. 3-11.
Opere literare. 85. N. DRAGANU, Mihail Halici. Contributie la isto-
ria culturald ronulneascd din secolul al XVII-lea, in Dacoromania, IV (1924
1926), pp. 77-168; 86. GH. BOGDAN-DUICA, lstoria literaturii romdne mo-
derne. Intdii pogi munteni, Cluj, 1923, VII + 318 p. in 8; 87. ARIADNA
CAMARIANO, Influenta poeziei lince neogrecegti asupra celei ronufnegti: lend-
child, Alecu, lancu Vdcdrescu, Anton Pann gi modelele lor grece,ti, Bucuresti,
1935, 98 p. in 80; 88. PAUL I. PAPADOPOL, Poela Vdcdregtr, snap .,si opera lor
poetic& Bucuresti, 1941, 356 p. in 8; 89. GH. CARDAS, Tiganiada, ed. 2,
Bucuresti, 1928, LXXX + 514 p. in 80; 90. ION COLAN, Viata ft opera lui
loan Barac, in Mem. Sect. Lit. Acad. Rom., s. 3, t. IV (1928), p. 1-84; 91.
GH. BOGDAN-DUICA, loan Barac, Bucuresti, 1933, 168 p. in 8.
Opere stlintIfice. 92. D. RuSS0, 0 scrisoare a lui Evghenie Vulgaris
tradusd In limba rorndnd. 0 tnchipuitd descopertre: un filosof romdn din secolul
-al X VIII-lea, in Rep. 1st. Rom., I (1931), p. 7-31; 93. I. MUttLEA, Victor
gi opera doctorului Vasilie Pop, (1789-1842), in Anuar. 1st. Cluj, V (1928
1930), p. 86-157; 94. CONSTANTIN C. GIURESCU, Harta Moldovei de Rhigas
din Velestin (va apare in Rep. Ist. Rom.).
V. s'i p. 954, nr. 59.
Opere rellgioase. 95. N. IORGA, Manuscripte din biblioteci straine rela-
tive la istoria Rorndnilor, in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2, t. XX
p. 197-253; 96. N. IORGA, Intre Antim gi Mitrofan, mitropolitii Tdrii Ro-
neptt, in Bis. Ort. Rom., 1935, p. 1-5 si 113-117.
Traducen. Textele bisericesti. 97. CONST. SOLOMON, Biblia dela Bucu-
resti (1688). Contributiuni nowt istorico-literare, Tecuciu, 1932, 48 p. in 4:
98. I. BIANU, Psaltirea In versuri Intocmitd de Dosofteiu, Mitropolitul Moldovei,
Bucuresti, 1887, LVI + 520 p. in 8; 99. STEFAN CIOBANU, Contributiuni
privitoare la originea gi moartea Mitropolitului Dosofteiu, Bucuresti, 1920,
33 p. in 8; 100. I. LUPAS, Dosofteiu, Mitropolitul Moldovet (1671-1673 f i
1676-1686), In Studii istorice, IV, Sibiu, 1943, p. 105-116; 101. SCARLAT
STRUTEANU, Doi umanigti ardeleni la curtea lui C. Brdncoveanu, In Ramuri,
1941, p. 40-55.
Traducen de opere literare. 102. N. CArrroJA.N, Cdrtile populare
in literatura ronulneascd, I. Epoca influentei sud-slave, Bucuresti, 1929, VIII
+ 271 p. in 8; 103. ARIADNA CAMARIANO, Poricologos gt Opsarologos grecesc,
In Cercetdri Literare, III, 1939, p. 33-129.
104. N. CARTOJAN, Fiore di virtu En literatura rorredneascd , in Mem. Sect. Lit.
Acad. Rom., s. 3, t. IV (1928-29), p. 85-193; 105. NESTOR CAMARIANO,
Primele traducen i din Bernardin de Saint-Pierre En literatura ronuind, in In
Amntrea lu Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 183-194; 106. M. SAN-
ZIANU, Un manuscris cu traducerea romdrizascd a cdrtii o Desiderie, in Rep.
Ist. Rom., VVI (1935 6), p. 410-412; 107. P. GRIMM, Traducen i fi imi-
tatiuni rorrulnegti dupd literatura englezd, in Dacoromania, III (1923), p.
284-377.

www.dacoromanica.ro
 RTRLTOGRAFTE 967

XIII. Traducen de opere istoriee si geogratiee. 108. ItimAN *TEFXNESCU,

[Cronografele rorndnesti: Tipul Danovici, Partea fl, In Studii Istorice, Bucu-
resti, 1942, p. 113-187; 109. C. NICOLXESCU-PPDP*OR, Hronograful lui
Mozas In Oltenia, IV (1943), p. 1-28.
P. P. PANArrEsCu, O istorie a Ardealului traddsci de Miron Costin,
In Mem. Secf. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. XVII (1935-6), p. 227-241.
ARIADNA CAMARIANO, Spiritul revolutionar francez gi Voltaire In
limba greacd fi romtind, Bucuresti, 1946, 199 p. in 80
XIV. Traducen i de opere privind gospoddria l sdniitatea. 112. I. DUPA4,
Doctorul loan Pivariu-Molnar. Viata gi opera lui In Studii..., III, Sibiu,
1941, p. 47-73.
XV. Traducen ' de texte astrologiee. Calendare i ineereliri de publicatii
periodiee. 113. SEXTIL PU$CARIU, Calendars fi almanahuri, In Almanahul
graficei ronuine, 1927, p. 33-43; E. VAnTosu, Foletul novel, Bucuresti,
1942, 223 p. in 8; 115. TEODOR BALAN, Teodor Racoce si Chrestomaticu
Ronuinesc, In Codrul Cozminului, IIIII (1925-6), p. 347-370.
XVI. Tiparul. 116. I. BIANU i N. HODOS, Bibliografia romcineascd veche.
1508-1830, II, Bucuresti, 1903-1912, in 40; 117. I. MANU, N. HoDo3,5
si DAN StmoNEsc1), idem, vol. III, Bucuresti, 1912-1936, 780 p. in 4;
118. I. BIANU i DAN SIMONESCU, idem, vol. IV, Bucuresti, 1944, XIII -F 375
p. In 8; 119. I. BIANU, Mitrofan Episcopul Hugilor si al Buzdului, mare
tipograf, 1681-1702,4n Almanahul graficei romdne, 1927, p. 44-49; 120.
N. IondA, Doamna Elina a Tdrii Romlinegti ca patroand literarcl, in Mem.
Secy. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. XIII (1932-33), p. 57-67; VICTOR PAPACOS-
TEA, Povestea unei crli. Protopiria lu Ein Unicum In Omagiu
lui Constantin Kiritestu, Bucuresti, 1937, p. 665-674; 122. DAN SIMONESCI:
qi EMIL MURACADE, Tipar renuinesc pentru Arabi in secolul al XVIII-lea,
In Cercetdri Literare, III (1939), p. 1-32; 123. I. CRACIUN, Das rumiinische
Buch in Siebenbiirgen, in Siebenbiirgen, I, Bucuresti, 1943, p. 257-268:
424. CONSTANTIN C. GIURESCU, Livres turcs imprims ti Bucarest, In Rev.
Ist. Rom., XV (1945), p. 275-286.
XVII. Seoala. 125. V. A. URE( HIA, Istoria 'coalelor, I, Bucuresti, 1892,
405 p. in 4; 126. OH. NEDIOGLU, Cea mai veche fcoalirronuineasccl cu caracter
statornic,. Bucuresti, 1913, 28 p. in 80; 127. VIRGIL OTROPA qi Dr. N.
DRAGANU, Istoria gcoalelor miscludene, Ndsdud, 1913, 414 p. in 80; 128. NICO-
LAU ARON, Monografia bisericilor, scoalelor f i reuniunilor ronidne din Fdgtra,s,
Fdgdras, 1913, 278 p. in 80; 129. N. FIRU, Urine vechi de culturd ronsdneascd
In Bihor, Oradea, 1921, 61 p. in 8; 130. P. P. PANAITESCU, L'influence de
l'oeuvre de Pierre Mogila, archevque de Kiev, dans les Principauts rou-
maines, in Mlanges de l'cole roumaine en France, 1926, I, p. 1-97; 131.
N. IORGA, Istoria invtigimcintului rorminesc, Bucuresti, 1928, 351 p. in 8;
132. M. POPESCU-SPINENI, Institupi de tnaltcl culturd, Vdlenii de Munte,
1932, IV + 208 p. in 80; 133. C. I. ANDREESCU, Evolutia inaitirndntului
In Moldova gi istoricul Liceului Nalional din la,si, Iasi, 1935, 267 p. in 40;
134. I. IoNAscu, Material documentar privitor la istoria Seminarului din

www.dacoromanica.ro
968 VIEATA CULTURALA.

Buzau, 1836-1936, Bucuresti, 1937, XXII + 275 p. in 80; 135. I. IONABCU,

sS'coala dela Colea in veacul al XVIII-lea, Bucuresti, 1938, 15 p. in 8; 136.
C. SOLomoN, Biserica f i mopia Coneichegilor, Iasi, 1943, 29 p. in 86; 137.
TR. VUIA, romanesti Intraitene in secolul al XVIII-lea, Orastie, 1896,
146 p. in 8; 137 bis. TE000R VAJPEA, s5colile romdnesti dela granita de
Vest, in Studii gi documente bandtene, I (1945), p. 99-124.
Vezi si p. 958, nr. 156.
Manualele seolare. 138. ONISIFOR GHIBU, Din istoria literaturii
didactice romanesti, IIII in An. Acad. Rom. Mem. Sect. Lit., s. 2, t.
XXXVIII (1915-1916), p. 1-359; 139. CONST. C. GIURESCU, Bucoavna
basarabeand din 1815, in Rey. Ist. Rom., 1(1931), p. 124-128; 140. CLAUDIO
ISOPESCU, IL vescovo Amfilohie Hotiniul e Italia, Roma, 1933, 19 p. in 8;
141. ION IONESCU, Prima aritmeticd tipd ritd In limba romancl, in Gazeta Ma-
tematicd, XLI, Sept. 1935, p. 20-24; 142. I. MUBLEA, Pdnea pruncilor ( Bea-
grad 1702). Din istoria unei carti vechi ronuinegti, Bucuresti, 1941, 15 p.
in 8. (Extras din volumul omagial I. Lupas).
Biblioteei. 143. N. IORGA, Doud biblioteci de nuindstiri, Ghighiu
Arm, Bucuresti, 1904, 62 p. in 8; 144. N. IonGA, Pilda buntlor domni
din recut laid de fcoala romaneascd, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 2, t.
XXXVII (1914-1915), p. 77-120; 145. C. GIURESCU, Pseudo-Cronicari, I.
Enache KogclIniceanu, Bucuresti, 1916, 43 p. in 80; 146. Dr. IACou RADU,
Manuscriptele din Biblioteca Episcopiei Unite din Oradea Mare, in Mem. Sect.
Ist. Acad. Rom., s. 3, t. I (1923), p. 261-308; 147. N. IORGA, nouci
despre biblioteca Mayrocordatilor, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. VI
(1927), p. 135-170; 148. G. CARDAS, Biblioteci vechi romdnesti, in Boabe de
grdu, I, 1930, p. 611-616; 149. N. GEORGEscU-TIsTU, 'Bibliografia literara
ronulnd, Bucuresti, 1932, 255 p. in 8*; 150. I. MINEA, Cepa despre Constan-
tin Cantacuzino Stolnicul, in Cercet. Ist., VIIIIX (1932-1933), 3, p. 73
79; 151. M. BEZA, Urrne romanefti En rdsilritul ortodox, ed. 2, Bucuresti, 1937,
211 p. in 40; 152. V. MIHORDEA, Biblioteca domneascd a Mavrocordatilor.
Contributii la istoricul ei, in Mem. Sect. Ia. Acad. Rom., s. 3, t. XXII (1939
1940), p. 359-419; 153. IOACHIM CnAcruN, Biblioteci ft cititori romdni In
trecut i azi, Sibiu, 1940, 13 p. in 8; 154. IOSIF NAGHIU, Biblioteca Maas-
tirii Neamtul, in Mitropolia Moldovei, XVII (1942), p. 67-83; 155. IoActum
CraGiuN, Das rumiinische Buch in Siebenbargen, in Siebenbiirgen, I, Bucu-
resti, 1943, p. 257-268; 156. CANDID MUBLEA, Biserica Sf. Nicolae din
Scheii-Bragovului. Brasov, 1943, 430 p. in 8; 157. OCTAVE BEAUPIN, Le
college Bethlen de Nagyenyed, in Revue d'Histoire compare. .etudes Hong-
roises, XXI (1943), p. 586-588; 158. N. CAMARIANO, L'organisation et
l'activit culturelle de la compagnte des marchands grecs de Sibiu, in Balca-
nia, VI (1943), p. 201-241.
SocietAti diverse. 159. O. LUGOSIANU, Societatea femeilor romane din
anul 1815, Bucuresti, 1895, 24 p. in 8.

www.dacoromanica.ro
 VIEATA CULTURALA. II.
In epoca lui Constantin Brdn-
coveanu, arta romdneascd atinge
cea mai frumoasd f i mai carac-
teristicd tnflorire a sa, En toate
domeniile.

Veacurile XVII i XVIII inseamn, in domeniul artei, un

rstimp de remarcabile creatiuni intru nimic mai prejos de crea-
tiunile iterare contemporane. Se ridic in acest rstimp monu-
mente de art bisericeascd i. laidi i se obtin realizri in lucrul
lemnului, al tegturilor i al metalelor pretioase, care constituie
nu numai succese din punct de vedere tehnic .1 artistic, dar i ma-
nifest:411'i caracteristice, reprezentatiye, ale geniului nostru national.
Culminarea este atins in epoca lui Brd ncoyeanu, in acei cinci-
zeci de ani cuprini intre 1678 i 1730 i care includ, in afar de
domnia centrar a strlucitului voevod i martir (1688-1714),
i domniile lui erban Cantacuzino (1678-1688) i Nicolae Ma-
vrocordat (1716 i 1719-1730). Se poate spune, fr" exagerare,
c a fost aceasta o epoc unicd prin complexitate, elegant
si rafinament in desvoltarea artei romneti, compensAnd cu
prisosint aspectele mai putin favorabile de ordin politic i militar.
0 caracteristica a vietii noasIre artistice in rstimpul amintit
i mai ales in veacul al XVIII-lea este dif uziunea ei in phluri
din ce in ce mai largi. Arta nu mai constitue apanagiul numai
a Domnilor i a marilor boieri ; ea este pretuit acum i promo-
vat' i de alte categorii sociale.
Oraenii, in special breslaii meteugari i negustori in
frunte cu vatafii lor, apoi ostaii i comandantii lor, boierii mici
sau boierinaii, raz6ii i monenii, ridia tot mai multe rcauri
33

www.dacoromanica.ro
960 VIEATA CULTURALA.

dumnezee0i, frumos construite Impodobite. Sporeqte numarul

cladirilor de zid, biserici 0 case de locuit, spore0e de asemenea
numgrul leseiturilor i bleinurilor de lux, a podoabelor de metal
pregos, a tablourilor, Intr'un cuvant a tot ce bucura ochiul
infiumuseteaza vieata.
Paralel cu aceasta difuziune spore0e numarul mefterilor pie-
trari, zugravi, iconari, argintari, lemnari; ei alcatuiesc acum bresle
puternice i raspandesc me0equgul lor 0114 in cele mai inde-
prtate colturi de tara. Nu arareori calatorul din zilele noastre
1ntalne0e, In cine qtie ce sat umil din regiunea muntoasa qi delu-
roasa, o biseric ridicata in acest veac al XVIII-lea, sau la In-
ceputul celui de al XIXlea, biseric' ce este, prin proportiile ei
reu0te, prin acoperiul de gindila, prin zugraveala naiva a pridvo-
rului i prin albeata zidurilor, contrastand cu verdele padurii sau
pajitei din prejur, o adevarata incantare: e opera acestor me-
teri modeti, de cele mai multe ori anonimi (vezi fig. 62).
In ce privete locul ierarhic pe care-1 ocupa fiecare din Wile
romane in vieata artistica a veacurilor XVII 0 XVIII, lucrurile
stau astfel: Moldova detine intaietatea la Meerut: este epoca
mitropolitului Anastasie Crimca, ctitorul Dragomirnei, a lui
Miron Vodei Barnowski, domnul care a ridicat, proportional
Cu durata stapanirii, cele mai multe lacauri dintre toti voevozii
noqtri, a lui Vasile Lupu, ctitorul Trei Ierarhilor, a Goliei 0 a
bisericii Stelea din tara vecina, In sfar0t a lui Gheorghe Duca, prin
a carui Myna s'a inltat manstirea Cetatuia. Spre sfar0tu1 vea-
cului al XVII-lea, i anume Incepand Cu domnia lui yS'erban Can-
tacuzino (1678-1688), punctul de greutate cade asupra Munte-
niei: aci i acum se formeaza cel de al doilea stil muntean, careli
va gasi In lacaprile lui Constantin Briincoveanu i Nicolae Mavro-
cordat cea mai inalta expresie a sa. Superioritatea Munteniei se
mentine In tot veacul al XVIII-lea. Transilvania are, intre timp,
o situatie mai putin favorizata; ea ocupa, sub raportul artistic,
locul ultim.
BIseriei i mfinfistiri moldovene. Desvoltarea arhitecturii bise-
rice0i molaovene, in veacul al XVII-lea, se explica prin trei
factori de capetenie: mai intai, vechea tradige a trii, aa cum
se inftieazd ea In lacaprile veacului al XVI-lea, Sucevita
fiind Incununarea lor; apoi influenta exercitata de dou laca-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI SI .MANASTIRI M OLDOVENE 961
)t).
:r ri
FA.
ou-771,:
-'414"
, p.p.= , .f fa: 'X ,
. an .:.' -, r, :.,,
. n rin '. 41{5f.l..
.
........ '..-:..t, ,_'''' ,,, ' .
: ..;;; ,,,,,,,,Y.',..
,';',,c , .
: -, f7s..r, ,,,i.1,.: , , . .4
t ;; ..::&?3 ' , .,,
" -7.,:_, 1. .1' - ..,
g.."-qk, .'-:,-:...: .4, ,:,1Y
. 2
tt
-i...
. -..,...A.,,,_. ,
.
. ''',- '!,,.
(kti rt4i? .
www.dacoromanica.ro
k4:
e
' -
.Ln.
". 'ff
.
., ,,v ..v,-..-;:r1.:.;:.1.,
4- - A ,.' '
::*, t'E "n ;;' r'''' '-
2-;;iv ,
' X.4i ...,..-.,:"--,.
. 3.
.-. .*:.
.. :.re ,...
,..jtz
...
,,, o' 44pi:.
nt . ;. ..-:
1!!frif It,. '
. . ".
A ,
.,
.f
t"
? e; S.
614 c)
33.
962 VIEATA CULTIJRALA.

suri dela finele veacului al XVI-lea, Galata, ctitoria lui Petru

chiopul si Aroneanu, zidita In tarina Iasilor de Aron Tiranul,
ambele aducand, In plan si fatada, elemente noi, muntene; In
al treilea rand, influenta exercitata de cateva ctitorii domnesti sau
metropolitane e xceptionale: Dragomirna, Trei-lerarhi, Golia i
Ceteituia. In genere, se poate observa o strAned legating' intre
evolutia arhitecturii si vicisitudinile istoriei politice moldovene,
domniilor lungi si prospere corespunzandu-le lacasuri de seama,
In timp ce perioadele turburi, de razboaie, navliri si lupte interne,
aunt lipsite de asemenea realizari. E o constatare care se aplica
de altfel tuturor tarilor si timpurilor.
Vechii traditii arhitectonice i se datoresc lcasuri ca Burdu-
jenii fi Biserica Alba din Baia ; nici ea nu ramane !nag complet
lipsita de influente din afara. Astfel, constatam o influent venita
din Sud, care se manifesta In detalii si o alta, occidentald, careia-i
datorim adaogirea unei clopotnite de cele mai multe ori greoaie
sd nelmbinandu-se bine cu restul cladirii (asa, de pilda, la Sf.
Nicolae din Suceava (1611), la Sf. Vineri din Iasi, ctitoria lui
Nistor Ureche, daramata In 1878, la Vovidenia din Iasi, zidita
lnainte de 1645, etc.).
Cu biserica manastirii Galata, inaltata in 1584, apar In arhi-
tectura bisericeasca moldoveana, o serie de elemente noi, dove-
dind influentd munteand i, In genere, sudica. In aceasta categorie
intra: 1. Cea de a doua turlei, pe pronaos, asa cum am intalnit-o la
bisericile maraistirilor Tismana si Snagov precum si la biserica
episcopala din Curtea de Aiges. 2. Imptirlirea fatadei in cloud
registre, unul superior si altul inferior, printr'un brdu orizontal care
da ocol cladirii. 3. Generalizarea, la ambele registre ale fatadei,
a firidelor oarbe care mai Inainte erau numai la abside. 4. Intro-
ducerea a cate trei ferestre la abside asa cum le-am constatat la
Arges, la Tutana (absidele laterale), la Mitropolia din Targoviste
(absida altarului) 5. Separarea naosului de Incaperea adiacenta spre
apus (camera mormintelor sau pronaos) prin trei arcade sprijinite
pe coloane (2 coloane centrale si 2 laterale ancastrate), In locul
zidului prevazut cu o usa, anterior. In afara de aceste elemente
principale sunt 0 detalii In ornamentare si in modul si materialul
de constructie care dovedesc aceeasi influenta munteana 0, In
sens mai larg, sudica.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI $1 MANASTIRI MOLDOVENE 963

Ea este evidentA i la biserica Aroneanu (1594). i aceasta

are brIlul care desparte fatadele in dou registre, dar aezat mai
sus ca la Galata ; are de asemenea cele trei arcade care asigurA tre-
cerea din naos in pronaos ; are ing, in plus i pentru prima data
In Moldova, un pridvor pe stfilpi, legati prin arcade (3 arcade pe
fatada dinspre apus, cAte 2 pe fatadele laterale). Nu mai e deci,
ca la lAcaurile anterioare (PArlaguti, Moldovita, Homor) un zid
sau un plin in care s'au amenajat cAteva deschizAturi, ci, din
potrivd, un gol intrerupt de coloane. Sunt principii arhitectonice
opuse. Acest pridvor pe stAlpi e un element sudic; 11 intAlnim in
Balcani i in Muntenia unde apare la Snagov, la Mitropolia din
rargovite i la Biserica DomneascA din acelai ora. Spre sfAritul
secolului al XVII-lea, el ajunge chiar un element caracteristic
al celui de al doilea stil muntean. In Moldova, dup Aroneanu,
11 gAsim la Hlincea refcut6 in 1.660 , la Sf. loan din Siret,
la Ipanii Vechi.
Influenta marilor ctitorii ale veacului al XVII-lea se poate i
ea uor urmAri. Cea dintAi dintre aceste ctitorii a fost ,Dragomirna.
Nu ni s'a pAstrat pisania ; tim ing cA biserica cea mare, cu
hramul Pogoririi SfAntului Dula, era ingltatA in 1609, aa cum
ne spun InsemnArile de pe dou Evanghelii &Amite de Anastasie
Crimea mAn'Astirii sale.
Zidurile inconjurAtoare, cu turnurile lor, au fost fAcute de Miron
Vod Barnowski, in 1627; unul din turnuri, acel mare, dinspre
Sud-Vest, avAnd mai multe inaperi boltite .1 metereze pentru
tras, poart chiar numele Voevodului. Ceea ce impresioneaz, din
capul locului, la Dragomirna, este ine4imea bisericii ca i raportul
fat de l'alimea ei (42 metri, inclusiv crucea turlei, fat de 9,60):
e cea mai svelt dintre toate bisericile moldovene ; ea continu i
accentueag tendinta constatatA in veacul al XVI-lea (vezi vol. II,
editia a patra, p. 630). Al doilea element caracteristic, prin nou-
tatea lui, e acel decorativ sau ornamental. In aceasta categorie
inir torsada sau frAnghia impletit discontinuu, pe care o gsim
atAt in interiorul cAt i in exteriorul bisericii. Ea vine, dup toate
probabilitAile, din centrul i rAsAritul Asiei Mici, din regiunile
selgiucide (intre Sivas i Konijeh) i cele armene i caucaziene
invecinate. Tot nou este i impodobirea turlei cu foarte nume-
roase sculpturi in piatre I: i aceasta caracteristica ne indreapt

www.dacoromanica.ro
964 VIEATA CULTURALA

tot spre Orient si anume spre aceleasi regiuni caucaziene (Geor-

gial); poate fi ins si o influent ruseasc.
Biserica mnstirii Dragomhna a exercitat o influent apre-
ciabil asupra lcasurilor urmAtoare, Astfel asupra bisericii dela
Solea, ridicat de voievodul Stefan Tomsa ; ea imit, mai modest
ins, ctitoria lui Anastasie Crimea. Apoi asupra bisericii mns-
tirii Bdrnova (judetul inceput, spre finele domniei (c. 1629),
de Miron Barnowski i terminat, peste cteva decenii, de Eus-
tratie Von Dabija ; si acest lcas are ca bau exterior torsada
discontinn. Alte biserici, influentate, sub raportul ornamental,
de Dragomirna, au fost Trei lerarhi, Golia, Fuina (noua biserica,
inceput de Vasile Lupu, in locul aceleia a lui Stefan, pe care o
namase), Sf. Onofrei, Cetiluia, etc.
Trei I erarhi a fost conceputii de Vasile Lupu ca un monument
care, artnd contemporanilor c posterit4ii boggtia si fastul
su, sti intreacit pe toate cele din tail In somptuozitate c rafina-
ment. Sco pul c l-a atine fiinddi ea a atras, dela inceput, atentia;
datorii strini cum e, de piln, Paul de Alep o faun Ma
rezerve, iar Miron Costin, cronicarul contemporan, citnd-o, im-
preun cu Golia, arata c aceste 2 lcasuri sunt cu fptua
cum se v'd peste toate mnslirile aice in feard mai iscusite .
Sfintit de mitropolitul Varlaam, la 6 Mai st. v. 1639, Trei Ie-
rarhi reproduce planul tip al bisericilor moldovene din veacul
al XVI-lea, apropiindu-se insa mai mult de Galata. E influentat
apoi de Dragomirna: ggsim torsada caracteristicg, in exterior si
in interior, apoi impodobirea turlei ca sculpturi in piatrei, unele
motive, ca rozetele ornamentale, fiind chiar la fel dispuse.
Elementul nou 1ns al Trei-Ierarhilor, care face originalitatea
acestui Mewl si care n'a mai putut fi imitat din cauza cheltuieli-
lor foarte mari pe care le implicg, este impodobirea perejilor exte-
riori, de sus pan jos, cu o retea continn de sculpturi in piata,
aurite. Aceste sculpturi, dispuse in 30 de anduri sau zone ori-
zontale care dau ocol cldirii, cuprind motive de origine orien-
tald : unele sunt de inspiratie armeano-georgian, altele arabo-
turcesti, altele, in sfarsit, persane. Dar tocmai acest exces de
impodobire d'uneaz6 impresiei generale: prea e vizibil dorinta
de a lua ochii, prea e ostentativ dupi moravurile orientale
Luxul. In privinta aceasta, mesterul Manole a dovedit, la Curtea de

www.dacoromanica.ro
 BISERICI SI MANASTIRI MOLDOVENE 965

Argey, un gust mult mai sigur, mai fin. Altfel, totul e din mate-
riale excelente ; pentru pardoseala bisericii, de pilda, yi a trape-
zariei, s'a intrebuintat marmura alba. yi meagra. Si celelalte eca-
rete ale manastirii, inclusiv feredeul sau baia publick adiacentk
au fost construite cu o deosebita grija. Feredeul, ale carui venituri
apartineau tot Trei Ierarhilor, imita pe cele din Stambul; el a
durat dou secole i jumatate, pan In 1894, cand o municipali-
tate stupida, In loe sa-1 repare, 1-a &Aran-lat. In turnul-clopotnita
dela intrare era un ceas a carui batae se auzea In tot orayul.
Trei Ierarhii au fost restaurati, In timpul lui Carol I, de arhi-
tectul francez Leconte de Notiy, cel care a restaurat i Curtea
de Argey. Cu acest prilej s'au adus Inca unele modificari aspectului
initial; astfel, atat acoperiyul principal cat i acoperiyul turlelor,
din curbe, cum erau inainte, au devenit ascutite, facand sa
Mewl yi mai Inalt (vezi yo!. III, 1, editia a doua, fig. 24 si 25).
Neputttnd fi luati ca model In Intregime, din cauza caracte-
rului lor somptuos, Trei Ierarhii au influentat totusi partial cons-
tructia Cetaluiei, ctitoria mult mai sobrd dar, tocmai de aceea,
corespunzAnd mai bine posibilitatilor normale ale tarii noastre ;
a influentat de asemenea, dar inteo masura yi mai redusa, noua
cladire a Putnei.
Si cel de al doilea mare laca bisericesc ridicat de Vasile Lupu,
Golia, are un caracter deosebit fata de ce se lucrase pana atunci.
Neculce, povestind vizitarea Iayilor de ea-1,re petru cel Mare, arata
c atuncea au imblat Imparatul prin toate manastirile de le-au
vazut i din toate i-au mai placut mind stirea Golia, zicand ca
are trei feluri de meyteyuguri: leyesc, grecesc i moskicesc.
inteadevar in aceasta bisericil se 1mbina elemente apartinand la
trei stilul bizantin, vizibil in planul general al cladirii,
stilul rusesc, aparent In felul de constructie al boltilor i stilul
baroc al Renayterii italiene, venit prin Polonia, stil care a inspirat
fatadele, cu coloane ancastrate in zid (aya zisele lezene 1) yi
terminate prin capiteluri lucrate. Biserica are dou turle mari,
pe naos yi pe pronaos; alte doua mai mici, pe altar yi pe pridvor,
yi un turnulet deasupra pridvorului, In dreapta turnului mic.
Cu fatadele-i caracteristice i cu cele patru turle In linie, Golia
are un aspect specific, cam ciudat, In opozitie cu imaginea obiy-
nuita a bisericilor noastre, In once caz un aspect care nu se uit

www.dacoromanica.ro
966 VIE ATA CULTIIRALA

uqor. Ea a influentat Intr'un grad Inalt zidirea bisericii mngstirii

CaFin, ctitoria din 1655 a voievodului Gheorgb.e stefan. Aceasta
din urma pare aproape o replic a Goliei ; e numai ceva mai simpl,
fr atatea ornamente i Cu capiteluri mai putin stilizate (vezi
fig. 63).
Cetiituia, ctitoria, terminat In 1672, a lui Gheorghe Duca,
imita Trei-lerarhii sub raportul planului 0 al proportiilor ; ea e
Insa mult mai sobra In ce prive0e ornamentarea, lipsindu-i acea
broderie de sculpturit continua ce carcterizeaz6 Mewl lui Vasile
Lupu. Cetatuia este una din mnstirile cele mai bine pgstrate ;
In afar% de bisericA, exista Inca* i cea mai mare parte din cladirile
initiale: zidurile InconjurAtoare, cu poarta de intrare i Cu tur-
nurile respective, apoi casele egumene0i cu o remarcabila Bala
boltit gotic (trapegria I), casele domneti i buctria (vezi
vol. III, 1, editia a doua, fig. 38 40).
La Inceputul veacului al XVIII-lea, constatam In arhitectura
bisericeasca din Moldova o nou influent, venind dinspre miazAzi,
din Muntenia ; ea include 0 ateva elemente de art turceasca.
Aceasta influent se manifest In felul de impodobire a fatadelor,
prin firide lungl i ocnite trilobate in acoladcl. i la u0 i ferestre
gsfm chenare terminate In partea superioar prin acolad sau
semicerc: ele Inlocuiesc mai vechile chenare o gotice sau cele
inspirate de Renatere. Apar, Imprtind suprafata zidurilor,
panouri trilobate, In acolada", cum e, de pilda, la biserica sfintii
Teodori din Ia0. Acest element decorativ, acolada, este de origine
musulmana; el a ajuns In Moldova prin intermediul lacaprilor
muntene, dar poate s fi venit i idrect, prin meqterii care lucra-
sera' In imparlia turceasa.
O influent otoman gsim, ceva mai trziu, 0 in felul In
care sunt prelucrate frunzele de acant ale capitelelor unor bise-
rici: astfel, la biserica din Gold efti (Cilibiu) din judetul 14; ele
seamna Cu unele din capitelele geamiei Lle, ridicata in 1763;
de asemenea cu capitelele dela unele case contemporane ale car-
tierului Balat din Constantinopol.
In sftw0t, gsim aceea0 influent Inteo serie de pietre de
mormAnt moldovene0i din a doua junta-fate a veacului al XVIII-lea
Inceputul celui de al XIX-lea. Apar, ca elemente ornamentale
pe aceste pietre de mormnt, chiparqi cu vrful Indoit 0 vase

www.dacoromanica.ro
Fig. 63. Biserica manastirli Casin (jud. Bacn). Lucratl In plata, ea sean-111A In ce priveste o serie Intreagd de elemente arhitec-
toMce, Cu biserIca toste! ministirl Golfa din Iasi. Au fost zidite, dealtfel, In aceeasi epoci, pe la mijlocul veaculul al XVII-lea.

www.dacoromanica.ro
968 viEATA CULTURALA

mici, persane, din care es florile preferate ale musulmanilor:

lalele, trandafiri i garoafe. Apar i acante stilizate la fel cu cele
amintite mai sus. Unele pietre veneau gata sculptate, dela Cons-
tantinopol, avand pAa i scobitura In care se strAnge, pentru
pAgrile cerului, apa de ploaie: obiceiu specific turcesc ; la noi se
addoga numai inscriptia respectivA. O serie de asemenea pietre
de morrant sunt acelea ale familiei Bal, la biserica Sf. Dumitru
din Iaqi.
Gltre jum6tatea veacului al XVIII-lea, se inalt6, In Moldova,
o grup Intreaga de biserici care amintesc, prin elementele ler
de stil baroc, Golia i Caqinul. In aceast categorie intr, de pild,
bisericile Si. Teodori, Curelari, Sf. Gheorghe, tustrele din Iai, i
cea mai Insem.nata dintre ele biserica mangstirii Frumoasa
de Fang Iai, ctitoria din 1753 a lui Grigore Vod Ghica, refcutii
in 1836; ea are nu numai lezenele o caracteristice pe fatadele late-
rale, dar i cele patru turle dispuse In linie. Si la aceast grup,
ca i la Golia i Cain, constatAm o influent ruseasa mai
precis ucrainean6 i una apuseang, venit prin Galitia.
Influenta apuseang ajunge precumpAnitoare la finele veacului
al XVIII-lea and se introduce la noi, prin intermediul Poloniei
i mai ales al Rusiei, stilul aa zis o clasic, inspirat de antichitate.
In Rusia, el mai poart i numele de stil Empire. Comportel
frontoane clasice, cu coloane, aa cum gsim la noua clddire a
Frumoasei. Ca realizare reprezentativ6 a acestui stil citsm bise-
rica Sf. Spiridon din Iai (1804-1805); tot lui 1i apartine .1 bise-
rica Banu (Iai) construit, In jurul lui 1800, de un oarhitecton
Her Leopold o.
Acest stil clasic, uor transformat, va ajunge s se generalizeze
in veacul al XIX-lea In jrile noastre. Dar realia.'rile lui, dup
pArerea noastr, sunt departe de a egala vechile lAcauri moldo-
veneti sau acelea produse de primul i mai ales de cel de al doilea
stil muntean.
Biserici i mAnlistiri =Intone. Stilul brancovenesc (al doilea
stil muntean). Bisericile construite In veacul al XV1I-lea, urmeaza,
de preferilit, unul din cele patru tipuri caracteristice anterioare
(vezi vol. II, editia a patra, p. 617-620): 1. Tipul constantino-
politan dup6 care se cldise la noi Biserica Domneasa din
Curtea de Arge; acestui tip 1i apartine monumentala biseria

www.dacoromanica.ro
 BISERICI SI MANASTIRI MUNTENE 969

St. Dumitru din Craiova (1650) i, se pare, biserica, azi disparuta,

a Seirindarului, in Bucureti: amandou ctitorii ale lui Matei Ba,
sarab. 2. Tipul seirbesc care daduse biserica cea mare dela Cozia ;
el se bucur de o deosebita favoare, fiind reprezentat, Intre altele,
de bisericile manastirilor Arnota (Intre 1633 i 1.636), De un lemn
(1634-1635), Pleiteiregi (1646) i Plumbuita (1647), tuspatru iarai
ctitorii ale lui Matei Basarab. 3. Tipul bisericii mcineistirii Dealul,
Cu trei turle, care e, de fapt, tipul sarbesc ca plan, dar avand
o bogata decoratiune exterioara, de origine orientala (armeana,
dupa unii specialiti 1). Dupa acest tip s'au Ina4at bisericile ma-
nastirilor Mai ufani (1638), Brebu (1650) i Gura Motrului (1633),
primele dou avand de ctitor pe acelai Matei Basarab iar cea de
a treia datorindu-se rudei sale, lui Preda Brancoveanu. Merita,
de altfel, sa fie relevat faptul ca batranul domn de 1.ara a fost,
sub raportul numerului de lacauri ridicate, eel mai mare ctitor
bisericesc al neamului nostru: Intr'un rastimp cat jumatate din
acela al lui t,efan cel Mare, el a ridicat un numar de biserici i
manastiri superior acestuia din urma: se cunosc pana acum 38;
qi dupa bate probabilitalile aceasta cifra va crete. 4. Tipul
bisericii episcopate din Curtea de Argef sau, cum i se mai spune,
tipul meterului Manole . Dela acest stralucit model s'au inspi-
rat, /Ira ca sa-1 poata Ina' atinge, cei ce au zidit bisericile manas-
tirilor Radu Vodei (1615), Cotroceni (1679) i impunatoarea Mitro-
polie din Bucureti (1655).
Dar alaturi de aceste patru tipuri, motenire a veacurilor
anterioare, apare, pe la mijlocul veacului al XVII-lea, i un tip
nou de bisericei. El are drept caracteristica o clopotniIa deasupra
pronaosului, la care ajungi printr'o Beall amenajata fie In gro-
simea zidului aa la biserica din Golefti (Murel) sau la biserica
Doamnei din Bucureti fie Intr'un turn lipit de zid, vizibil din
afara i aezat de obiceiu pe peretele dinspre Nord: e cazul biseri-
cilor dela Cornet (Valcea, 1661), Beirbulq (Dambovit,a), Strehaia
(MehedinO, 1645), Feigeiraf (1697-1698; vezi fig. 64), etc. Sunt i
cazuri and clopotni0 se afla deasupra pridvorului, ca la Jitianu
(Dolj) i la Filipevii de Pcidure (Prahova, 1688).
In sfarit, intalnim i biserici cum e biserica Olari din Curtea
de Arge sau biserica Turbati din Ilfov, care nu se leaga de nici
unul din tipurile amintite mai sus; ele constituie o dovada In plus

www.dacoromanica.ro
970 VIEATA CULTIIRALA

de varietatea izvoarelor de inspiratie a meterilor constructori

ai vremii.
Dar aceasta diversitate de modele nu 1mpiedica lusa ca unele
elemente arhitectonice s'a Be impuna, sa se generalizeze in veacul
al XVII-lea, Bi s'a constituie apoi caracteristice ale noului stil
muntean stilul brancovenesc ce se incheaga spre sfa.rBitul

"
n,
a
. u'
o

,,nan &

ls 'fr.;

,
.
. _
-
.. 4' _

-
,1,1,:::F.,,i;:,,--------''''''" ,
,
- ..... - .' .
.1-
, 1. ..

.., ......, .,:,,-....___ -.

Fig. 64. Biserica ridicati de Constantin BrAncoveanu In orasul l'algaras, In mili

1697-8, ispravnic fund Neagoe Pitarul RAtescu. Pricivor deschis cu arcade semi-
circulare. Pe peretele dlnspre Nord, turnul de acces la clopotniti.

acestui veac. Astfel este, in primul rand, pridvorul deschis, cu

stalpi sau coloane, legate prin arcade mai hit& semi-circulare,
apoi In acolada sau trilobate (vezi fig. 65-68). Coloanele sunt,
la inceput, de caramida (Milteni, in Ilfov) dupa aceea de piatra
avand bazele i capitelele profilate. Exemplare remarcabile de ast-
fel de coloane gasim la Mitropolie,la Arnota, la Gura Motrului i la
Filipegii de Pd dure. Ceva mai tarziu, spre sfarBitul secolului al
XVII-lea Bi Inceputul celui de al XVIII-lea, profilurile se hilo-

www.dacoromanica.ro
 BISERICI SI MANASTIRI MUNTENE 971

cues prin sculpturi, adesea admirabile, iar trunchiul Ins* al

Fig. 65. Biserica cu stint' din Bucuresti, numit astrel din cauza picturilor
exterioare din registrul superior. Zidit la stArsitui secolulul al XVII-lea si res-
taurata In 1728.

coloanei e Impodobit cu caneluri in spiral; ca modele putem cita

www.dacoromanica.ro
972 VIEATA CULTURALA

pridvorul bisericilor Doamnei i Coltea din Bucureti, al nakfasti-

04.1,1.rj '"401.6.11111i
7 I
"
A
11 .1, 7 L.,

, I
1 "I
1 ,

-----........--.
g ".' PI* , --N
: 0 ! ,....1;;t;
'Ai, 44AKC
.,

If'''.4 \
''.'.7. 574.
"
"
'
-
-

Lfr,,

a. .

4 -a

Fig. 66. Biserica Sr. Elefterie, ziditi In 1747, duo& restaurarea din Miele
noastre.Eleganti Q I bine proportionata, ea este tipul bisericel mid, orlisenesti.

rilor Cotroceni, Hurezi i Sinaia.

www.dacoromanica.ro
 BISERICI SI MitNASTIRI MUNTENE 973

Un alt element care incepe sa se raspindeasca pe la mijlocul

yeacului al XVII-lea aunt cele trei arcade asigurand trecerea din
L

'

, . ,
tikvls 014 jlihe r t (du; eiticun

Fig. 67. Biserica Bucur din Capitall, pe malul Dimbovitei,

lang minAstlrea Radu Voda. Zidita In veacul al XVIII-lea, ea
a fost restauratii. dupa rizboiul pentru Intregirea neamului.

pronaos in naos: mai inainte ea se Ikea numai printr'o singtut

deschidere, la mijloc. Aceasta dispozitie care are de scop o circu-
lalie mai ward, se in,talnete, pentru prima data, la Biserica

www.dacoromanica.ro
974 VIE ATA CULTURAL

Mihai Vod din Bucuresti (1594); o In-Minim si la biserica Aro-

OP;p4:-

',-;.

=.

,
L,"::=ig

Fig. 68. Foisor la manAstirea Dintr'unllemn. Coloanele au capltele de Watt%

sculptata lar arcadele sunt In a acolada Pe
neanu din Iasi, din aceeasi vreme (1594).

www.dacoromanica.ro
 STILIIL A RANCOVENESC 97 6

Tot pela mijlocul veacului al XVII-lea, se constat si o oare-

care inf1uent:6 moldoveneascd; ea trebue push' In legAtur6 si cu
in'ltarea, la Trgoviste, a bisericii Stelea, In 1645, de &are Vasile
Lupu, dup Imp.6carea cu Matei Basarab ; se stie c6 acesta din urmd
a zidit, la rAndu-i, Sonja, In tara vecinului s.u. Acestei influente
moldovenesti i se datoresc cadrele de afi f i ferestre, de caracter
gotic , care se Intlnesc la unele rcasuri (Stelea, Gura- Motrului);
numai c6 le lipseste relief ul i frumuseva pe care o au dincolo de
Milcov. De aceeasi origine aunt si contraforiii pe care, In afar6,
bineinteles, de Stelea, li Osim la Beilteni, la Golefti, la Sfinlii
Implira0 din Targovifte si la Beirbule; (Dmbovita). Dar, ca si
la cadre, acest Imprumut nu are vieat6 puternia si lungd ; spre
sfArsitul veacului al XVII-lea, contrafortii dispar.
Cel de al doilea stil muntean incepe 86 se inchege In timpul
domniei lui 5erban Cantacuzino (1.678-1688). Atunci tipul nou
al veacului al XVII-lea, acela cu clopotnita peste pronaos si cu
o turl peste naos, Incepe 86 se generalizeze, ajungand reprezen-
tativ pentru acest nou stil. In acelasi timp, din tipurile mai vechi,
se arat o preferint6 deosebit6 tipului In form6 de trifoiu, cu o
tur16, derivat din cel sarbesc, si tipului bisericii episcopale din
Curtea de Arges, cu patru turle. Acesta din wind se aplic6 In
special, ca si In veacul al XVII-lea, marilor ctitorii cum sunt, de
pild, Veiceireftii i Cernica. La tustrele tipurile noului stil se
adaog6 lug, In genere, pridvorul deschis ca arcade, care constitue
tocmai o caracteristic6 a lui.
Ca aspect general, bisericile apartinnd noului stil muntean
aunt mai svelte, mai inalte cleat acelea anterioare. Acest fenomen
se poate observa mai bine la clopotnita de pe pronaos. Astfel, de
pild6, clopotnita dela Br6desti sau aceea dela Cretesti; comparatia
cu clopotnita scund dela Cornet (1661) este concludent.
Fatadele noilor 16casuri Bunt, In genere, acoperite cu tencuial6
de var ; In unele prti ale lor si anume la arcaturile pridvorului,
cAteodat6 si la chenarele usilor si la cornise, se adaogA zugreiveala
polichromei. Piatra sculptata, Inflorat6, se Intrebuinteaz6 la coloa-
nele pridvorului, la chenarele usilor si ferestrelor si la brAul ce
d ocol cldirii. Ca motiv sculptural, apare In mod obisnuit vrejul
continua, Cu frunze f i flori meiscate, iarssi o caracteristic6 a acestui
stil brAncovenesc (vezi fig. 69).
34

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
Fig. 69. ('henar de fereastrii, In piata frumos seulptatA, la bierica SI. roan Predeteei (Inainte mergatorul), azi darlimatl.
 STILUL BRANCUVENESC 977

F In interior, g'sim coloane de piatr sculptate ; impresio-

neaz6 Ins In deosebi bog6tia sculpturilor in lemn, in prim&
r'nd a tiimplei (vezi fig. 70-71).
In genere, se poate spune c Mcaurile apartinAnd celui de al
doilea stil muntean se disting printr'o not de elegant i bogtie,
care rezult nu numai din proportiile lor reuite i din felul impo-
dobirii lor prin sculpturi mestrite In piatr qi prin zugrvel"
polichrome, dar i din mobilierul somptuos pe care-1 cuprinc
(vezi fig. 72).
Noul stil muntean se poate imprti in trei epoci:
1. Epoca prima*, cuprinznd domniile lui erban Cantacuzino,
Constantin Bancoveanu i 5tefan Cantacuzino, stpanitori de
aproape Inruditi intre ei (1678-1716). Influenta exercitat dc
aceti stpanitori a fost hotgrItoare ; nu putin a contribuit
gustul i priceperea lui Mihai Cantaeuzino, fratele lui 5erban, un
iubitor i un pretuitor al arhitecturii, cu studii In strintate. i e_
i Brancoveanu aduc meteri din afara hotarelor. Unul din aceti
meteri, Pesena Levin, italian de origine sau dalmatin a lu-
erat la Brancoveni, unde a i fost Inmormntat ; crucea Cu inscriptk
de pomenire i se pstreag i astazi; un altul, VucaFin Cara gea
dalmatin sau Orb, judecand dup numele prim, grec dupd cei
de al doilea a lucrat la Hurezi. Un meter italian poate
tot Pesena Levin a lucrat i la Biserica Doamnei din Bucureti,
ctitoria din 1683 a sotiei lui erban Cantacuzino. Portalul aceste
biserici, cu chenarul s'u de piatr sgulptat, arat influenta
Renaterii italiene.
Lacauri reprezentative pentru aceast prim epoc sunt Co-
trocenii, dar mai ales Hurezii. Cotrocenii, ctitoria lui erban Can-
tacuzino, au fost ridicati In 1679. Ei apartin tipului cu patri
turle al bisericii episcopale din Curtea de Arge (tipul meterulu
Manole). Au un pridvor cu arcade semicirculare sprijinite pe co-
loane de piatr; pronaosul e mai lat cleat naosul ; constructia.
fcut cu ingrijire, a suferit ins prefaceri In decursul vremii.
Hurezii sunt o adevrat sinteg a stilului brancovenesc i unul
din monumentele de art:6 religioasd cele mai reuite din Intreaga
tail. De proportii impun'toare 32 de metri lungime pe 14
metri ltime biserica acestei mnstiri a fost ridicat In anul
1692; apartine tipului derivat din tipul sArbesc, In form de
34

www.dacoromanica.ro
978 VIEATA CULTURALA

trifoi, dar cu doug turle, cea de a doua, de pe pronaos, find mai

Fig. 70. Iconostas din lemn sculptat jour I emit, de o mare [Mete. Paraclisul
Patriarhiel din Bucuresti.

mica. Aceste turle aunt bine proportionate ; una e octogonal,

www.dacoromanica.ro
 HUREZII 979

cealaltd dodecagonal. Pronaosul e mai lat cleat naosul ; urmeaza

deci unei vechi traditii arhitectonice muntene (vezi vol. II, edit,ia

, , fL2 L

''':.;"ti 4,
.P 4-

" ,fr.I

1 3. '

r_
le-AL. to.ct
qd.
*

r's

'

e
'
s
' 6.... - %MO ..: , -
'',,,,4,1v '. i,,,, , AA. ,.... ',.,'*,;,,
..
- 1.. '.....,""'". .
-..-

.
.

. ut,
F.,?....fe

m.,0,,,,..-,:,, ,-4.,t;
.

4042::"'...r.
... .,
...,,, ,-
',V,,0 ,."-- . '.. ;
,
,. r', , . ' ,A...
'Wr. '
%......4,?c,..:, - yae, .
- r
a
,

. . ,.
&`'
:...
9
t.' a1 ttiiagi.,.=r,

WV ilre,

3'7 .. , , ,, , ,1/4, :ir 1.,'":. V

, ...... -5,45,

a patra, p. 619-20). Intre cele cloud incaperi, un perete avind o

singur u5, in axa bisericii. Pridvorul, monumental, cu trei

www.dacoromanica.ro
980 VIEATA CUIJNRALA

ntrari cate una pe fiecare din laturile libere e sprijinit: pe

sot
-,k, -...,...% rt
ve ,-..
'
.-il

1,...N....E A.
st,...
.,,
.. ,%E.:_i'i.:
4
.,
,:ti.
' nr.i.ti,

-:"
: .
,;
. '
,P :g.
.4 '
VA ' 4- ... . ,,....-;'

. .., e.-'s -i,..., t.1,3..-.'

- _, . .Cs7.0 ....'7,.,....4'S 4,
"
.
4:1'4 ..'.. ,:t..N ' -,,.. , -.

- ''....: : -,\,;
, ..
be.",

k IS. 'I '2. Jilt. arhleresq ln lemn sculptat, dela paraclisul Vatrlarhlel din Bucurestl.
coloane de piatra legate Intre ele pun cade semicirculare. Fata-

www.dacoromanica.ro
 HTJREZII 981

dele sunt Impdrtite printr'un brau bogat mArginit de timti, In

doud registre, fiecare fiind Impodobit cu arcaturi r}i panourit
Chenare frumcrase de piatitt' geulptatd imitnd pe cele dela
Stelea Impodobesc ferestrele ; cheuarul uei de intrare In bise-
ricd, din marmurd alba, cuprinzand 1;d pisania 'i Impodobit cu
cele dol.& steme a Valid r}i. a familiei Cantacuzino (mama lui Bran-
coveanu era fiica postelnicului Constantin Cantacuzino) e cu
totul remarcabil. Interiorul ldcavilui impresioneazd nu numai prin
frumusetea picturii tabloul ctitoricesc este, dupd pdrerea noa-
strd, cel mai frumos din Intrega tall dar i prin bogdtia r}i ele-
ganta mobilierului: tampla din lemn sculptat 4 It jour i repre-
zintd o adevdratd capo-d'operd, candelabrul din naos, de bronz,
avand In varf zgriptorul sau vulturul cantacuzinesc, este iardi
o plead unied. Totul concurd, In acest lca, spre a da o impresie
de elegantd, rafinament i bogAtie.
Aeeeai impresie se mentine cand vizitdm complexul de elddiri
chiliile, paraclisul, foioarele care alcdtuiesc patrulaterul md-
ndstirii (85 m. x 65 m.). Peste tot s'a Intrebuintat material de
bung calitate ; piatra abund ; ea se utilizeazd simpld la coloanele
care sprijind arcadele semicirculare ale chiliilor riti sculptatd elegant
Ja co/oanele, balustradele ii scdrile foigoarelor. Cel mai Impodobit
din aceste foioare acela al staretului Dionisie Baldcescu
dateazd Insd din 1753 (vezi vol. III, 1, editia a doua, fig. 52-61).
Ni s'au pdstrat nu numai numele dar i chipurile meterilor
principali cari au ridicat Hurezii; ei Bunt : Istratie lemnarul ,
Vacafin Caragea pietrarul i Manea vcitatul zidarilor fr; zugravul
i-a Infliat pe peretele din stanga al pridvorului, tinand fiecare
o unealtd specified meseriei.
2. Epoca a doua sau a Mavrocordatilor, coincide aproximativ
cu prima jumdtale a epocei fanariote ; tine deci dela venirea In
scaun a lui Nieolae Mavrocordat (1716) pand la moartea lui Cons-
tantin IVIavrocordat (1769). In aceastd epocd, bogatia ornamen-
tatiei crete ; zugrveala polichromd tinde sd ocupe suprafete tot
mai mari, iar sculptura In piatrd ajunge la un grad de perfectie
ne mai atins. Motvele decorative de origine sau inspiratie orien-
tald sunt tot mai freevente, In timp ce acelea de origine occiden-
tald, introduse In prima epocd i inspirate din arta Renaterii
italiene, sunt abandonate.

www.dacoromanica.ro
 82 VIEATA CULTURAL

Lticaul reprezentativ al acestei epoci este biserica

Veiceuevi, ctitoria din 1.722 a lui Nicolae Mavrocordat (vezi fig. 73).
Prin proportii 42 m. lun gime pe 17 m6 16time este cea mai
mare biserig din Muntenia ; prin sculpturile ei in piatg este
i cea mai bogat impodobit. Apartine tipului bisericii episco-
pale din Curtea de Arge, cu patru turle. Din nefericire, turla
cea mare, de pe naos, s'a prauit probabil din cauza proportii-
lor ei i a fost inloc Lit printr'una de lemn care n'a rezistat
nici ea ; .1 celelalte turle au suferit unele prefaceri. Pronaosul este
cu ase metri mai larg dectit naosul ; pridvorul, cu arcaturi tri-
lobate, se sprijinti pe zece coloane de piatr bogat sculptate.
Ceea ce impresioneag MBA In special Bunt cele 4 coloane care
sustin turla de pe pronaos ; Salte de apte metri i cu diametru
de peste un metru, ele inftieag ochiului surprins i inantat, o
sculptug continua, dela bag pting la capitelul cu frunze de acant.
Trunchiul e in intregime acoperit cu ghirlande de frunze i flori.
Alte patru coloane, sprijinind arcade in semicerc, despart pronaosul
de naos. Ferestrele inalte i largi au i ele chenare de piatg sculp-
tatd ; in registrul superior, aunt i ferestre pg.trate algtuite dinteo
singurti piatr lucrat jour. Unde sculptura atinge maximum
este la chenarul de mamma' al uii de intrare in biseria i al
pisaniei (ornamentul ei este excesiv chiar, aa cum excesiv6 este
sculptura fatadelor la Trei Ierarhi, in Iai. V'OcAretii Inseamn
punctul cel mai inalt al sculpturii in piatg, atins in Muntenia.
acest monument unic, in loc g fie un loe de pelerinaj al iubitorilor
de frurnos i o mAndrie a Bucuretilor, a ajuns, prin lipsa de pie-
tate i de intelegere a generaVilor trecute, g slujasnil drept bise-
ricA de inchisoare I Aceasg ruine trebue g inceteze ; in chillile
vechiului Fca trebue instalat o coal i o biblioteg aa cum
a fost acum dou sute de ani (vezi i vol. III, 1, editia a doua,
fi g. 84--88).
Epoca a treia cuprinde ultima jumbitate a veacului fanariot ;
tine deci dela moartea lui Constantin Mavrocordat (1769) pang
la micarea lui Tudor Vladirnirescu (1821). Ea repetti formulele
epocilor precedente ; nu se mai clAdesc insa lcauri impunAoare
In genul Cotrocenilor, Hurezilor i Wgretilor. In schimb, se
construesc o sumedenie de lAcauri mai mici, atttt la orae
i la sate, de dare numeroi rneteri localnici, ucenici ai celor

www.dacoromanica.ro
 VACARESTII 983

Fig. 73. -Interior din biserica mAnAstirli VAc..i.reqti. Remarcabll, atilpu/ maalv
de plat% sculptatl, din dreapta, care sustine clAdirea. Un altul la fel in stanga ;
1 se vede doar marginea.

www.dacoromanica.ro
9134 VIEATA CULTU RALA

din vremea lui Brancoveanu i Nicolae Mavrocordat. (Vezi fig.

66 67). Aceasta explica i de ce zugraveala polichroma mijloc
de ornamentare mai ieftin e frecvent .1 din belug Intrebuin-
tata, in timp ce sculptura in piatra, mai costisitoare i mai pre-
tentioasa, implicand ctitorii de seama, e in scadere.
In Transilvania, In rastimpul dintre 1601 i 1821, se poate
urmri uor raportul care exista intre desvoltarea arhitecturii
i aceea a situatiei politice. In veacul al XVII-lea, and situatia
politica, sociala economica a Romnilor este tot mai grea,
cand in o Constitutiunile Aprobate alcatuite de cele trei na-
tiuni privilegiate (Unguri, Sai i Secui) se impinge uzurparea
Ora' a se insera dispoziVunea ea o Valachii * sunt numai o to-
lerai este natural BA nu ne putem atepta la ridicarea de multe
i mari lacauri, de zid sau piatra. Inteadevar, numarul con-
structiilor de acest fel e redus i din ele fapt semnificativ
cele mai importante se datoresc unor ctitori exteriori popu-
lriei din Ardeal, adica Domnilor din Muntenia
unor negutatori aromani, dupa cat se pare din centrele
urbane.
Matei Basarab ridica in 1653 biserica din Pormti, la Sud de
Sibiu, iar Constantin Brancoveanu pe acelea din Fagliraf (1698;
vezi fig. 64) i din Stimbdta de Sus (inainte de 1701); ele imita laca-
urile muntene contemporane. Pe de alta parte, doi negustori
aromani, Pavel .1 ginerele sau Gheorghe Cristofor Literatul,
Malta, spre finele veacului al XVII-lea, un laca la Cluj-Meindtur.
5i la ridicarea bisericii azi unite din Huniedoara (1634)
au contribuit o mai mult,i negustori fara sa se precizeze numele
lor impreuna cu protopopul Iana, fiul acestuia Vasile, gine-
rele &Au Statie i protopopul Nicolae. Dintre celelalte l'acauri
de zid ridicate In Transilvania in veacul al XVII-lea, insemnam
pe acelea din Ilya (Satul Mare) In 1600, Bucium (Fagara) in 1603,
Salite (Sibiu), ctitoria din 1650 a oierilor margineni, Geomal
(Alba) ridicata cu sprijinul protopopului Miclau, In 1664, Seirbi-
Suseni (Maramure), In 1665 i Letca (Some) zidita in acelai
an, ctitori fiind popa Vasiu i Iacob Ionacu.
In veacul al XVIII-lea, dup ce prin actul Unirii situaVa
Romanilor Ardeleni Incepe Incet i cu mari rezistente din partea
adversarilor dar totui incepe sa se Simbunatateasca, consta-

www.dacoromanica.ro
 LACASURILE DIN TRANSILVANIA 986

Va'm o sporire a rcaurilor de zid, Se inalt. catedrala episcopal

unitg. din Blaj opera remarcabil a arhitectului curtii imperiale
Martinelli se Inalt apoi 16capri temeinice la Alba-Julia, la
Oradia, unde se Intemeiazrt o nou episcopie unit in 1777,
Inteo sum6 de alte loca1iti. Ortodocqii Ii sporesc i ei 16caurile
de zid: la Oradea-Venefia unde sfintirea noii biserici are loe,
cu deosebit solernnitate, la 7 Iulie 1779, participtind patriarhul
sarb din Carlovgt, Vichentie Ioanovici; la Pirgul-Secuiesc, c6tre
1783, la Sighifoara In 1796, la Sibiu unde ctitorul u Bisericii din
Groap* este Insa bogatul negustor oltean Hagi Constantin Pop,
iargi Intr'o suma de alte aezAri. In special sfttritul acestui
seco!, cu domnia generosului Iosif al II-lea (1780-1790), a favo-
rizat opera de constructie romaneasdi.
Paralel, continu 86 se ridice, din Maramureq i Tara Ouaqului
pan' In FAgAra i din SAcuime pAnA In Muntii Apuseni i Muntii
Banatului, o mare multime de biserici de lemn, unele din ele
constituind adevkate capo-d'opere de IndrAzneal tehnia i de
elegant. Printre cele mai vechi citim bisericile din Neimefti (Ma-
ramure), Oiefdea (Alba), Letca i Tiop (Some), tuspatru din
1.600 anul and Mihai Viteazul a stgpa.nit Ardealul apoi
)iserica din Dtimbul de Cdmpie (Cluj), din 1602, qi Fildul de os
(Cluj) din 1630. Alauri la Fildul de Sus (Cluj) este o admirabild
biserica de lemn, al cgrei turn urea' arnetitor spre cer. Remarca-
bile sunt apoi, sub raportul reuqitei, bisericile de lemn din Bu-
defti i din Oncefti, ambele in Mararnureq (vezi fig. 74i 75); cea
dintrti prin acoperiul ei suprapus, cea de a doua prin pridvorul
cu arcade. De altfel, in genere, bisericile de lernn din Mararnureq
Ardeal impresioneaz6 prin forma i proportiile lor ; strgnii le
considea printre monumentele noastre reprezentative.
dincoace de Carpati, In Principate, se ridica numeroase
biserici de lemn, pe WO cele de zid ; nu Ing In proportia celor
din Ardeal i nici atat de infAtis-toare. In afar de cele mentio-
nate In volumul II (editia a patra, p. 613) sernnaltim i biserica
de lemn din Posegi (jr-d. PrEhova), rernarcabil prin unduiala
elegantg a acoperigului (vezi fig. 76) precum i biserica din Spe-
ricri (jud. Putna).
Palate. Case domne0i i boiere0i. Dacg din veacurile XIV-
XVLnu iramas deat putine tiri despre casele domneti

www.dacoromanica.ro
986 VIEATA CULTURAL

sail boiereti t}i nici o cladire in fa*, suntem, In schimb, mai

Fig. 74. Biserica de lemn, acoperia cu sindrila, din Budesti (Maramures); de

remarcat acoperisul suprapus. Secolul al XVII-lea.

bine informati asupra celor din veacurile XVII-XVIII; pe Ingd

www.dacoromanica.ro
 BISERICILE DE LEMN 987

mArtwiile documentare, ni s'a pilstrat i un palat domnesc

en.

Fig. 75. Blaerica de lemn din Oncegti (Maramureg). De remarcat prldvorul Cu

arcade. Secolul al XVII-lea.

muntean .- acela. dela Mogovaia in intregime, precum si o

www.dacoromanica.ro
988 VIEATA CULTURALA
.k.i.:5,-,F,74,7,. '^-.- .1. -.f. 7 1,_ r,..-.4,----fp-ew ,:,,v,::.7,
''' .1F. A' '.,..qt.`;t-,.......71- f
9 ''' '2' . .".." ."...37.7.' , . ' ,,,..v4 '- -
'_: e 0- .:
. . '4,. -
't
4;i4::,,, ,
' 1, .i'4 ' .1 I/ 4 . 4 '
, q
grin
I
wle. ! , ,.,
a,
,..4.1E.
.
.---ti.-- ; ,...1 ....., ).
7..
...4, , ' 'S ,J \ .ri ,
;.,,, ,, '' ', ',R91. -.? `k
3.- r. . AI
..-.--
..,..
.. it
. ....
4,7...,..
' ,'
-. - 1 .., ., .1 ,
As . -.. I,' ,_. ',.:.% ,;,
:-..._ .
. ' ' . ...
6,,..., ...r,,, .,. 1",,: rfr-
. '...4.......-,4
MII
4... , .. 4 , ,, u:.
H. V,A
)I
fi, -^.
.J0:04'
www.dacoromanica.ro
i.;-,y.',
1`IA
..
44f: i.,
i
Kyo.,
414 4 ,
' % (131,'-;'.X#
qr,o, 'il;i0o4 t
q. .4,,,N4
;),4,1
.o4ts.,
: 'r"..,
46, r.'
00'0)4% ,,i,9:'
o
,
o ^
-
o saNF -
I
 PALATE Ii0MNE$TI $1 CASE BOIERESTI 989

serie de case boiereqti 0 reedinte princiare 0 nobiliare, de o parte

0 de alta a Carpatilor.
Paul de Mep, Insotitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei,
stradtAnd tdrile noastre spre sfir0tu1 domniei lui Matei Basarab,
descrie entuziasmat o reedintd domneascd i una boiereascd
munteand: aceea dela Fierefti, sail Herefti (Ilfov), a Doamnei
Elina, sotia lui Matei, 0 cea dela Filipefti (Prahova), a postelni-
cului Constantin Cantacuzino. Despre 4 palatul dela Fiere0i,
spune cd nu are egal In lume, afard numai poate In tare Franci-
lor E E zidit pe din afard 0 pe dinduntru * cu piatrd poleit *
deci marmurd adusd din Turcia ; meterii au fost chemati
din Ungaria. Chiar boltile 0 pardoselile pivnitelor adaogg
Paul de Alep aunt lucrate greu, cu piatrd build piatrd de
Rusciuk care provoacd admiratia privitorului *. 41 Cldirea are
trei caturi 0 e eat de frumoasd 10 Incheie el descrierea
Incdt Impr4tie toate grijile sufletului. Ar fi zadarnic sd Incerc
o Infdtiare a interiorului admirabil aranjat ... * Facand partea
cuvenita tonului hiperbolic, obipmit In Orient de0 In alte
Imprejurdri prelatul arab e destul de sobru trebuie totu0
ad admitem c awzarea domneascd dela Fiere0i era InteadeVr
impuniitoare. Ceea ce nu poate surprinde deed tinem seamd pe
de o parte de faptul cd Doamna, ca 0 fratele ei Udrite Isldsturel,
apartineau celei mai Inane intelectualitati a vremii, eh' avea o
Indelungatd experientd In materie de constructii, fiind Impreund
cu sotul ei ctitord la o multime de Idcapri bisericerAi 0 cd
In sfArtlit dispunea, la capdtul unei lungi domnii, de boglii
de-a-dreptul uriae. Cu atilt mai mare e regretul nostru c nu ni s'a
pdstrat aceastd monumentald clddire, a nu avem nici mdcar
descrierea com.pletd a ei, cu planul 0 destinatia Incdperilor
0 Cu mobilierul respectiv.
In ce prive0e aezarea boiereascd dela Filipe0i, Paul de Alep
ne spune ca. 4 se alcatuiete din clddiri princiare care uimesc
simtirea, fiind mai frumoase cleat edificiile din orae c Aezarec
are 0 4 o baie elegantd, a cdrei marmurd e superbd ; apa care o
alimenteazd este adus din rdu cu ajutorul rotilor ; acelea0 roti
udd i grddinile de zarzavat 0 frumoasele livezi de pruni. Ele
fac sd -se mi0e 0 numeroasele mori. Se gsesc acolo (In Muntenia)
case construite ca la Constantinopol, cdci toti boierii tdrii au sate

www.dacoromanica.ro
990 VIEATA CULTURALA

In care poseda cladiri splendide. Fiecare are intotdeauna langa

casa sa o manastire mare, inzestrata cu daruri pioase, si fiecare
rivalizeaza cu ceilalti boieri in ce priveste frumusetea construcVei
si a lucrului ; ei isi pun toata mandria in aceste lucruri. Cand
unul din ei e mazilit din slujba, se retrage pentru restul vietii
In satele si in palatele sale, avanduli mana'stirea alaturi .
Nu mai putin rnareat era asezarea dela Mdgureni (Prahova)
a aceleiasi familii Cantacuzino. Ruinele pastrate pana azi (vezi
fig. 37) ne dau o palida imagine de ceea ce trebue s fi fost im-
pungoarea cladire, in veacul al XVIII-lea.
Si la Brdncopeni (Romanati) a fost o puternica avezare boie-
reasca marita si fortificata de Matei Basarab, care-si avea aci
bastina ; in boierie, el se si numea Matei Aga din Brancoveni .
Tot Matei a facut si casele domnesti din Caracal, reparate nati
tarziu de Constantin Brancoveanu. Acesti doi voievozi au fost
de altfel, printre cei mai mari constructori pe care i-au cunoscut
Wile noastre. Avand norocul sa domneasca cam cate un sfert
de veac fiecare si dispunand de extraordinare boglii lui Bran-
coveanu Turcii ii si spuneau de aceea Altdn-beg, adica priatul de
aur ei au putut ridica numeroase lacasuri bisericesti si laice,
presarand tara cu biserici si manastiri, curti domnesti si asezari
temeinice, de piatra, in numeroasele sate undeli aveau mosiile.
Brancoveanu a zidit din nou - H din pajiste , dupa expresia
consacrata nu mai putin de patru palate la BucureVi, Mogo-
gopaia, Potlogi i Stimbeita de Jos (vezi si vol. III, editia a doua, p.
200-202); apoi zece curti cu case de zid, pivnite, etc., la Obilegi
i Dobreni in Ilfov ; la Valea Schiailor langa Mizil ; la Sdrata, in
Buzau ; la Teitdrani, in Prahova, langa Ploiesti; la 31 didsaru, in
Dambovita ; la Pitefti; la Mufetefti in G-orj ; la Drincea in Mehe-
dinti ; asezari temeinice mai erau si la altele din proprietatile
sale avea 55 de sate intregi, 56 de mosii sau parti de sate, 5
randuri de case in Bucuresti, case in Targoviste si numeroase
vii. In afara hotarelor avea asezari la Brafov, la Poiana Mdrului
si la Recea, in Ardeal, la Arbeinafi in Bulgaria si la San Stefarto
azi Yesilkii (Satul Verde!) in Turcia, pe tarmul Marii de
Mar mara.
Reprezentativ pentru palatele lui Brancoveanu, facandu-ne
sa vede m gradul de stralucire si de lux la cEuT ajunsese curtea

www.dacoromanica.ro
 PALATUL PELA MOGOSOAIA 99.1

acestuia, este palatul dela Mogopaia, isprvit la 1 Octomvrie

1700 0 restaurat Cu grija in zilele noastre (vezi fig. 36). Are dou'al
rAnduri, cel de jos, mai scund, cel de deasupra, mai Irian ; Inteo
shigura aril:4 este 0 un al treilea rAnd, c4tigat asupra podului.
Intrarea se face printr'un foior cu coloane de piatr 0 balustrade
frumos sculptate, la care urc o scarg. avAnd balustrade de ase-
menea din piatr sculptat. In partea pug a palatului, pe fatada
care da spre hele0eu se affa' o admirabila loggia cu coloane
de piatr in intregime soulptate, dela baa Oda' la capitel. Spre
r6s6rit, un alt foior avnd iar coloanele ci balustradele din
pieta sculptat. Chenarele u0lor ci ferestrelor sunt din piatr
oioplit; ele contribuie s sporeasc6 impresia -de frumusete, soli-
ditate ci bog'atie pe care o provoaa profuziunea acestui material
de constructie, intrebuintat 0 de jur imprejurul cldirii, sub
stra0n6, precum c la coprile, de formA eleganta, ce domina aco-
periul. Grdina, dui:4 felul celor italiene, in care ilzoarele de iarba
i flori sunt mArginite de piatr lucrat, coboar, prin trei planuri
succesive, spre hele0eu. Galci 0 la Mogovaia, ca 0 la toate
agezArile domne0i 0 la cele mai multe din aezdrile boiere0i,
hele0eul nu pote lipsi: e 0 un element estetic, dar 0 unul
practic, indestuland cu pe0e, in timpul lungilor posturi, gos-
pod6ria.,
Pe peretii i bo1ile uneia din odAi, Br&ncoveanu, puse aa' se
picteze, la Intoarcero, scenele drumului slu la Adrianopol, in
1703, drum care-i produsese atata grij cdstase atAtia bani
(vezi 0 vol. III, 1, editia a doua, p. 176). La palatul din Potlogi,
era o alt pictur reprezentnd pe proprietar, adic6 pe beizadeaua
Constantin, impreun cii printii si. Erau, de asemenea, pe
peretii unora din odgi, podoabe d stuc, in stil oriental, turco-persan,
din care o parte se mai vkl e1 astAzi. Ace1a0 procedeu, al impodo-
birii cu orimmente de stuc, fi regAsim pe peretii exteriori ai bisericii
din Fundenii Doamnei, l'ang6 Bucure0i, ctiioria lui Mihai Can-
tacuzino ; unele motive sunt foar'te asemdatoare ; e probabil
ea acela0 'artist s'a' fi iticrat in ambele locuri. Obsrv cA motive
.asem'angoare, orientale, dar in pictur4, nu in stuc, apar pe peretii
exteriori ai unor biserici, cum e, de pilda."., aceea din Doiceqtii Dam-
bovitei.
35

www.dacoromanica.ro
 992 VIEATA CULTURALA.

In ce privegte agez6rile boieregti, semnalm, In Muntenia,

casa dela Colpfeni, lttnga Craiova ; ea este din a doua jumtate
a veacului al XVII-lea. Are tot dou rnduri; cel de jos mai scund,
cel de sus mai Malt. Caracteristica e bolta cu penetraguni a
odii celei mari dela etaj. Nu lipsesc nici dou foifoare Cu stlpi
ce susIin arcade trilobate. In genere, agezrile boierieregti de tip
CoOfeni caut s imite prin plan 0 prin unele elemente arhitec-
tonice agezrile domnegti. Mai exist Ins gi un alt tip de agezri
boieregti sau de conacecuvantul e de origine turceasc
e acela care comport la etaj, pe una din laturile sale de obi-
ceiu pe cea dinspre miazzi un cerdac lung, cu arcuri sprijinite
pe cploane de lemn; scara de acces e, In genere, In interior, la una
din extremitlile cerdacului. Acest cerdac, prevaut uneori gi.
cu un pat larg, In care dorm ai casei In timpul verii, d cldirii
un aspect placut, prietenesc gi deschis.
Cu totul altfel se InfaIigeaz cula, aezarea boiereasc Intrit
din Oltenia. Ea e fcut pentru aprare: In rndul de jos nu e
dectit uga de intrare, bine Intrit cu drugi pe dinuntru; feres-
trele, mici, sunt la o IMAIIime apreciabil iar cerdacul, mai mult
post de observatie cleat loe de odihn gi taifas, sus de tot, la ul-
timul cat. Cea mai veche cul de la noi pare BA fie cula Greceanu
din Mcildrefti; data nu se poate preciza; In once caz e anteri-
call veacului al XVIII-lea. Forma actual nu red fidel Ins
dui:4 prerea noastr pe cea original; construcIiei i s'au
fcut unele modificri (1.1 adogiri in decursul vremii (vezi gi mai
sus, p. 775). Alta curd veche gi interesant se afla la Curtipara
(Gm j); ea apaqinea In 1785 logoftului Cornea din Trgu-Jiu;
In pivnit se mai poate vedea Inca pupil, azi astupat, din care
se scotea ap, In caz de asediu. Semnalm gi culele Crsnaru (vezi
fig. 53) gi Coco, din Groera (Gorj), cula din Brabova (Gorj),
cula din Al)* (Dolj), aceea din Cernatefti (Dolj), etc.
Trecerea dela agezarea boiereasa obignuit la curd ne este
ilustrat de una din casele cele mai interesante dela noi, acea
din satul Cartia (Gm j), apaqinnd familiei Cartianu. De form
ptrat, ea are dou 2 Anduri, fiecare cu cAte trei camere, iar de-
desupt pivniIe spatioase. La parterre, o galerie cu arcade semi-
circulare cr ocol cldirii pe trei laturi; la etaj, tot pe trei laturi,
e un cerdac cu stalpi de lemn.

www.dacoromanica.ro
 CASE DOMNF$TT Sr BOTERE$TI 993

In orave ni s'au pastrat, din nefericire, putine case vechi ;

se Mai pot vedea unele exemplare, dela finele veacului al XVIII-lea,
dar mai ales dela Inceputul veacului al XIX-lea, In oravele
de deal vi munte ca Ramnicul Valcei, Targovivte, Qmpulung,
in curtea mAnAstirii Negru Vod, VAlenii de Munte (casa N.
Iorga, restauratii), Urlati (casa Bellio), etc. In Bucurevti, este
casa Melik, de pe strada Spktarului, zidit In 1.760 vi restaurata
In 1920. 0 casa de targovet, modest:a, dar cu un cerdac cif
stalpi frumos infloriti, de pe la Incepurul veacului al XIX-lea,
se poate vedea Inca pe strada Maria Rosetti, la numgrul 9 (vezi
fig. 39).
In Moldova au fost numeroase avegri temeinice, de piatra
Sall zid, domnevti vi boierevti; vi aci Ing, foarte putine au ajuns
pan. In zilele noastre. Documentele vremii releva curtea dom-
neasca dela Cafin, lang6. mAngstire ; Intarit cu un zid de piatra,
Inalt vi puternic, prevzut cu turnuri, era socotit de Miron Costin
drept o adevarata 4 cetate . 0 ridicase Gheorghe Stefan, urmavul
lui Vasile Lupu (1653 1658); el avea, Inca din boierie, o avezare
frumoasa v*i la Buciulefti, pe malul Bistritei, In judetuf Neamt.
Cantacuzinii lvi duras era vi ei avezdri temeinice: la Pafeani unde
Iordache Cantacuzino cladise, In 1664, un adevArat palat, apoi
la Deleni, In judetul I-larl'au, la Belleni, In Covurlui vi Intr'o
serie de alte locuri. 0 deosebita impresie a fIcut asupra con-
temporanilor revedinla domneasc6 dela Frumoasa, In margi-
nea Iavilor, zidit In 1.729 de Grigore al II-lea Ghica, cu
rnevteri aduvi dela Constantinopol. De fapt, intregul complex de
cldiri, cu grdinile adiacente, cu jocurile de ap, imita revedin.
tele somptuoase din Stambul ; cronicarul tradus de Amiras relevg
chiar ea au fost aceste case 4 pe forma de Tarigrad . Si apa
Imbla din havuz In havuz, pe piatr adaoga' cronicarul
prin toat gradina, care era cu fel de fel de flori, care lucruri
alt domn n'au lIcut, c6 nime nu poate s serie frumusetea
caselor EAci venea adesea Grigore Voda Ghica vi 4.< facea mese
mari cu boierii sal .
In Transilvania s'au pgstrat mai bine vechile avezari nobi.
liare ; e drept ca vi locul a fost mai ferit de rzboaie vi nvliri,
fnai ales dup ocuparea lui de Austriaci. Dintre revedintele Fi in'
cipilor, se mai poate vedea aceea din Turda, transformata ast'azi
35*

www.dacoromanica.ro
994 VIEATA CULTURALA

muzeu; o parte a aceleia din Alba-Julia unde e instalat

curnt Episcopia Romano-Catolic'; resedinIa lui Gheorghe RAko-
czy din Gherla, transformat ln inchisoare, i resedinla din Blaj
familiei Apaffy datAnd din veacul al XVII-lea actual-
mente palatul mitropolitul unit. La .Deva se poate vedea inc4
palatul familiei Bethlen, construit si el tot in veacul al XVII-lea;
i se apune i Magna Curia , adic marea curte .. La Cetatea
de Baltd (T'Amaya Mic6) s'a pdstrat solidul castel al contelui Hal-
ler, construit in veacul al XVIII-lea; este. alcAtuit dintr'un corp
central, cu trei rAnduri, i douA turnuri laterale, de forma rotund.
Acoperisurile au panta repede cerut de clima noastr (vezi
fig. 42).
Din mobilierul vechilor case domnesti si boieresti ni s'a pdstrat
prea pqin, Lucrurile cele mai de pret, in tustrele tdrile romAnesti,
u fost, sub acest raport, covoarele, scoarple i arginrdria. Se adu-
ceau tot felul de covoare din Imp'rAlia turceasc (yezi mai sus,
p, 598), apoi covoare persane, grele i scumpe ; o admirabild colectie
se all.' la Biserica Neagr din Brasov. Cei cu mai Mina dare
de mana se mulOmeau cu scoaqe Iesute la noi sau la Sudul
DunArii, in Serbia si In Bulgaria, Muzeul de Art NaVonal din
Bucuresti are in colectiile sale cAteva remarcabile exemplare
de scoarle oltentyti; ele au cAmpul central lucrat in flori i frunze
multicolore, iar marginile prinse de un chenar lat, de un alt ton.
Efectul decorativ este din cele mai reusite. Argintria era cea
de mas: farfurii, paliare un frumos obiceiu cerea ca la botez
B se druiascA' prtmcului un pallar de argint, avAnd apat pe
el data nasterii apoi tipsii, cupe si altele de acest fel, Se adao0
armele pistoale i BAH, adesea bogat impodobite apoi
tacdmul de cilla rie, avAnd uneori scdrile- dela sea, printenii i zba-
lele de argint.
In veacul al XVIII-lea incep s'a se afle in casele boieresti mai
de seam6, i tablouri In ulei, uneori chiar sculpturi (vezi mai
p. 950), iar spre sfrsitul lui si inceputul celui urmAtor, i miniaturi.
Transilvania detine, in privinla aceasta, IntAietatea ; ca strlucit-
exemplu citm colectia baronului Bruckenthal, fost guvernator al
colectie care astzi face faima muzeului cu acelas nume
din Sibiu. Intre picturile ei, Se afra i pAnze celebre ale viaesixil,or
o landezi, francezi i germani,

www.dacoromanica.ro
 PICTURA BISERICEASCA. 995

rietura biserieeaseA. Pictura bisericeasa nu are aceea0 des-

voltare in tustrele trile romneti veacurile XVII gi XVIII.
In tiny ce In Muntenia ea cunoa0e o deosebit5 lnflorire, atingnd
apogeul In epoca bancoveneasa i aceea imediat urmAtoare, in
Moldova constatim, dinpotriv, o scAdere ce trebuie compensat
prin utilizarea de zugravi strini, ru0 In special. Transilvania sa,
In acest astimp, late situatie de mijloc, suferind mg ales
influenta Munteniei.
Inflorirea picturii biserice0i la miazzi de Carpati este legat
In primul and de Insemnata activitate ctitoriceasca a catorva
lungi domnii. Matei Basarab, erban Cantacuzino, Constantin
Bancoveanu i Nicolae Mavrocordat, prin numeroasele lor cti-
torii i prin pretuirea pe care au artat-o artei In general, au con-
tribuit mult la desvoltarea acestei ramuri. Evident, se continu6
vechea technica a zugrvelii pe tencuiala Inc umed, technic6
numita al fresco ; se continu de asemenea aplicarea vechilor
norme ale Erminiei bizantine (vezi fig. 77; vezi 0 vol. II, editia a
patra, p, 634-6).
Are loc Ing 0 un fapt nou care aminte0e faptul asemnktor
petrecut in Moldova veacului al XVI-lea i anume impodobirea
Cu pictura a peretilor exterori ai bisericilor muntene. Primele ma-
nifestari In aceast directie incep In domnia lui Brancoveann,
pe la 1700, la lkaurile zidite sau restaurate de acest evlavios
voievod i. la acelea ale unchiului au Mihai Cantacuzino, iubitorul
de arhitectua, a crui influent In arta noastr bisericease.
laial apare din ce In ce mai mare. La aceste 15cauri Hurezi,
Sinaia, Surpatele, Govora, ca s cit5.m numai cteva obser-
v5im c unele pdrti ale cldirilor : frizele, arcadele pridvorului,
cAteodat i chenarele ferestrelor i corniqele Bunt impodobite cu
zugra veli polichrome Infliand vreji de frunze i flori, ghirlande,
Impletituri i alte motive decorative. Treptat, treptat, spatiul
ocupat de aceste zugrveli cre0e la biserica Stavropoleos, de pild
din Bucure0i (1724), el este considerabil. Adeseori se adaog
de obiceiu in arcaturile din registrul superior, sub stra0na
chipuri de sfinIi sau chiar de alte personaje. Cit'm ca exemplu,
In aceast privint, Biserica Sfinpor din Bucure0i, numit
Biserica cu Sibile, 'deoarece, "are chipurile pictate, figureaa-
aceste preotese-ghiCitoare ale antichittii. intre .bisericiie de sat-,

www.dacoromanica.ro
 996 VIEATA CULTURALA

j ..,...
(-_,- - - -- , ' ***: -
1....--.
-
..
,...4..:,,, ...;:.,
....61,1''' ' 1 '.
ts.,.,.. '''21- ....110. ,('
",,,.

......;.,; ., A '.."t,. -5.. .,

l'j d
SO 0 14` ' i Ciii T-PO're
,,,t,

,.'414.....,1 .:,k;:"4"cf.':'--t7v.11'
'_-<!.',''',#!-:.
:11:,.. '
,Iq,
.,,o ..e. .... ' i
t
, 1

4111, . . 'Ii.o0,':..
....- . iwtitit,
-'. ';''',,;.....: ' 1.. Or - 4. . -_i-afirt4tii.rx. t.:t7... t'....' .i.,
-*.t-111';' -,. ' *4;j1t-'7-7:.:.' - ,11:
Val. ..
41. , .".
'
. vsloiravs

1411

4.--...;

s
1. ..

. r

1,020#431C-.90
;,

t. o

rig. 77. Fresel murall la biserica Mantuleasa din Bucuresti, Deasupra chipuluiElui
Istus HrLstos, inscript1a, In romaneste: i Marele Arlilereu Pisania bisericei poarta data:
25 Septemvrle 1733.

www.dacoromanica.ro
 PICTURA BISRRICRASCA. 997

Indltate In veacul al XVIII-lea i Inceputul celui de al XIX-lea,

foarte numeroase sunt cele care Ii Impodobesc peretii exteriori
cu asemenea chipuri de sfinti; aa, de pildd, biserica din Ogretin.
si aceea din Breaza de sus, ambele in Prahova, paraclisul Episco-
piei de Ra'mnic (1751) unde aldturi de sfinti, gdsim i chipuri de
impdrati i de filosofi, biserica din Chicioara, VAlcea (1780), cu
una din cele mai frumoase zugrAveli din cAte ni s'au pdstrat,
1?iserica din Urfani, VAlcea (1805; vezi fig. 62) i atAtea altele,
pe intreg cuprinsul tdrii.
Dacd In veacul al XVII-lea, printre zugravii cari lucreazd In
Muntenia mai gdsim i unii strdini, greci de pild ca acei # Cons-
tantinos * i loan care ricteazd In 1683 biserica .Doamnei din Bu-
cureti, In veacul al XVIII-lea ei sunt, in imeng majoritate,
romAni. Se formeazd acum un numeros i puternic corp de zugravi
loca/nici, clerici i laici, elevi ai celor din epoca lui BrAncoveanu ;
ei Impodobesc acum sutele de biserici ce se inaltd In oraele i satele
tdrii, aducAnd, adeseori, o noutate i o prospetime de desen i
colorit care impresioneaz dela prima vedere ; pAnd i naivitdtile
lor incAntd. Nu poti BA nu te opreti uimit lAngd marile tablouri
din pridvoarele atAtor biserici inftiAnd 4 judecata din urmd * i
s nu contempli scenele Inchipuind rdsplata celor buni, dar mai
ales pedeapsa celor pdcdtoi. Iar pentru ca s' se tie precis carei
categorii apartin acetia din urmd, inscriptii puse alturi Idmuresc
pe dreptcredincioii privitori. Se aratd astfel ce pdtesc # defdimd-
torii*, 4 curvarii s, 4 cei ce judecd strAmb s, # hotii *, 4 ucigaii *
i toatd gloata fdcatorilor de rele. Iadul, reprezentat sub chipul
unui uria balaur, a cdrui gurd varsd foc, ii inghite pe toti, In
timp ce slujitorii lui Belzebut li chinuiesc In fel i chip.
In Moldova, e o situatie mai putin strlucit. 0 Hama dintre
bisericile veacului al XVII-lea rdmAn nezugrdlite iar cAnd Vasile
Lupu vrea sd impodobeascd ldcaurile sale, el nu gdsete zugravi
de tail care sd-1 multumeascd sau nu gdsete destui; deaceea
se adreseaza Tarului Rusiei, Mihail Feodorovici, spre a-i da el
de acolo cdtiva, Acesta ii satisface cererea i ii trimite mai IntAi
pe 8idor Pospee9 sau Osipop socotit ca al doilea din Moscova --,-
i pe lacov Gavrilov; apoi, dupd moartea ultimului, alti doi, anume
pe Deico acole p 0 pe Pronca Michitin.. Ei lucreazd la Iai In
anii 1641-1642; lor li se datoresc o blind parte din picturile dela

www.dacoromanica.ro
098 VIEATA_ CUVIIIFIAL

Trei-Terarhi i dela Golia. C mi le-au executat In intregime re-

zulta i din inscriptia din 1660 dela Golia, care ne da' numele lui
Matei, fiul lui loan , deci altul cleat cei patru Rui. Stim, pe de
alta parte, ca una din soliile lui Vasile Lupu catre Tar, In 1.641,
cuprindea i pe meterul zugrav al Domnului, pe un anume
Facand apel la Tarul Rusiei, Vasile Lupu nu inova In aceasta
privinta. Si predecesorul &au Miron Barnowski trimisese o solie
la Moscova sa-i procure icoane de acolo ; mai Inainte Inca,
in pictura manastirilor Sucevita, Secu .1 Dragomirna, se vede
o inraurire progresiva rums* anumite caractere noi de aceasta
origine. Ceea ce inseamna c lucrasera la aceste trei lacauri
i zugravi veniti din Rusia sau influentati de coala de
acolo.
In veacul al XVIII-lea, deosebirea fag de Muntenia e i mai
accentuata. Picturile bisericilor moldoveneti din aceasta vreme
nu se pot compara cu cele muntene. Mirarea e cu atat mai mare
Cu cat Moldova avusese doar o stralucita pleiada de zugravi, pe
aceia care Impodobiser lacaurile lui Stefan cel Mare, ale lui
Petru Rare i Lapuneanu.
Transilvania sufera In chip firesc influenta tarilor romaneti
de dincoace de Carpati. Inteadevar Saii, Ungurii i Secuii nefiind
nici unii ortodoci, meterii lor nu lucrau In mod obinuit in bise-
ricile noastre ; de aceea zugravii, ca i iconarii romani din Ardeal,
se inspirau dela tovaraii lor de breasla din Principate .1 nu ara-
reori acetia din urma treceau ei inii peste munti. De altfel,
prin ctitoriile pe care domnii .1 boierii notri le fac in Transilvania,
contactul e i mai uor ; iar aceste ctitorii la Porceti, la Sam-
bata de Sus, la Fagara, etc. constituie tot atatea centre de
influenta. Si cum Domnii munteni, nu cei moldoveni, sunt aceia cari
ridica lacauri in Ardeal in veacurile XVII i XVIII, cum, pe de alta
parte, pictura bisericeasca muntean intrece cu mult In aceste vea-
curi pe cea moldoveana, nu e de mirare daca influenta munteana
devine preponderenta in Transilvania. Ceea ce nu inseamna
Ca n'au fost .1 meteri zugravi i iconari moldoveni ca acel
Vasile Sturzea din Barboi care sa nu fi stralatut plaiurile
ardelene.
Un fapt insa e sigur exista` ii la Nord de Carpati, in veacurile
XVIIXVIII, un corp. de zugravi localnici, ,destul de indema-

www.dacoromanica.ro
 PICTT.TRA BISERICEAACA. 730

nateci. Ingeriptiile ne-ati pstrat nurnele catorva din 6. Aa, de

Oda, episcopul Dositeiu din Alba Julia care a pictat, in 1.643,
castelul din iernut al Principelui Gheorghe Rkoczy I. La restau-
rarea din 1654 a bisericii azi greco-catolice din Huniedoara,
varul gi aurul la preti gi la stlpigor au dat-o ...popa Nicola
iar cei ce au scris-o adia au rcut chipurile i inscriptiile sunt
zugravii Caian Constantin 0 Stan . Pictura bisericii din Gura-
Sada a fost refacut in 1765 de ctre ierodiaconul loan din Deva
localnic deci dar gi de Nicolae din Pitegti. Un alt cleric,
preotul Simeon, zugr6vegte in 1776 dou6 biserici: pe aceea din
Cinci i pe cea din Nucfoara, ambele in Huniedoara. La Vilmeicel,
lucreaa in 1780, zugravul pantelimon ; la Lipova, in 1732, un
anume Nedelcu, iar la Rei finari #popa Ion Grigorovici zugrav .
In tara Oltului gi dincolo de Olt, zugravi din familia Grecu impo-
dobesc o serie intreag6 de biserici fare 1780 gi 1821 (vezi tii fig. 78).
Dup unirea cu Roma, e deschis posibilitatea gi a unei in-
fluente artistice din mediul catolic. Dar cercetrile in aceast
directie aunt prea reduse ca s putem da unele precizri. Rmne
ca viitorul s ne arate dac gi in ce msurg, arta Europei centrale
gi a Italiei, a putut influenta pictura bisericilor unite din Transil-
vania, in veacul al XVIII-lea.
Pe lng.' valoarea pe care pictura bisericeasa a Trilor Ro-
mane din secolele XVII gi XVIII o are in sine gi pentru istoria
religioas 0 a artei cregtine, ea ne mai intereseaa 0 prin infor-
matiile pe care ni le (16 asupra costumelor, asupra iconografiei
domnegti i boieregti gi chiar asupra arhitecturii epocei. In deosebi
pretioase, sub acest raport, sunt tablourile votive, in care, de obiceiu,
ctitorii tin pe mini reproducerea lcagului ce au zidit.
Citm un singur exemplu, dar reprezentativ: tabloul votiv dela
Hurezi, in care voievodul ctitor i Doamna Marica apar inconjurati
de numerogii lor copii. Despre acest tablou gi despre frescele dela
Hurezi, in general, a afirmat celebrul bizantinolog Charles Diehl
A Bunt printre cele mai remarcabile pe care le-a produs arta
romn ; ele mrturisesc despre continuitatea traditdei bizantine
gi strlucirea extraordinar pe care o ddu artelor Constantin.
Brancoyeanu* (vezi vol. III, 1, editia a doua, fig. 60).
CAtt'ddat alrern insti ,i-altfel de tablouri votive; astfel; la
biserica Barnowski din Iagi gtim dela Paul de Alep NA Wiron

www.dacoromanica.ro
1000 VIEATA CULTURALA

Vocla era Inftiat allure ; un caz asemlingtor e la biserica Lujeni.

1 mti,
-,
''
i' _ ' .,
4ii Aktittift lettAtIVTMV:
---T"'---v--"
. --y 1
, .21
.
'WY ur . ..

r 1U
. I I..' q.: .

_
-
I
-

k ig. 78. Pictura murali la biserIca din Geoagiul de Jos (Jud. Huniedoara).
Scenele de sus au urmAtoarele legende: Skala lut Hans pe MAW st sCind I-au
pus cununa de spintb, Cea de Joe; 'Mind s'au Inaltat s(vea)tli Me la cerlu..
Icoanele, care formeaza un sector important. al picturii bise,

www.dacoromanica.ro
 ICOANELE 1001

rice0i,.urmeazd, in linii mari, evolutia acesteia din urmd. Aoa se

explica de ce asistdm la o inflorire a me0eugului iconarilor In
Tara Romdneascd, pe vremea lui Matei Basarab, apoi pe vremea
lui BrAncoveanu 0 a urma0lor acestuia, in timp ce in Moldova,
dupd Vasile Lupu, urmeazd o perioadd de sadere, de regres. In
Transilvania, apare, in aceastd vreme, un gen nou de icoane:
acelea pe sticlii, de inspiratie 0 executie populard.
Este sigur cd o mare parte din me0erii iconari ai rdstimpului
dintre 1601 0 1821 au fost Romani ; ne-o spun mai intAi numele
lor insemnate adesea inteun colt : astfel un HIC011011HCIU, MAU lepta
adica o iconarul Dima preotul* pe o icoand din judetul Rmnicul
Sdrat, afldtoare acum la Muzeul din Vlenii de Munte ; un o Cos-
tandin * pe o icoand de tip popular, din 1804. Ne-o spun dease,
menea inscriptiile pe care le pun ei WO scenele pictate precum
0 textele ce figureazd pe cartea tinutd de MAntuitor. (o Veniti
blagoslovitii pdrintelui meu ..., o In vremea aceea sta Isus... *
etc.). Erau, evident, f;si strdini, Greci 0, dela o vreme, Rufi. ; acetia
din urma ajung ad aibe, in veacul al XVIII-lea, adevdrate fabrici
de icoane, pentru toate popoarele ortodoxe, Faima icoanelor ru-
seti pdtrunsese la noi de timpuriu, Ina' din veacurile XV 0 XVI;
nu e de mirare deci dacd Miron Vod Barnowski trimite, in mod
special, in 1628, o delegatie la Moscova, sd-i procure icoane de
acolo (vezi mai sus, p. 859), 0 astfel de icoand ruseascd, din 1708,
adusd dela Moscova, se OA in biserica satului Sf. Ilie din judetul
Suceava,
Ni s'au pdstrat cateva icoane muntene, remarcabile, din veacul
al XVII-lea, Una, zugrdvit de grecul Mavros i avand o inscriptie
In grecete i rom'ane0e, cu data de 1 Octomvrie 1631, se and
la mandstirea Viforita ; ea a fost ddruit de cdtre Leon \Todd 0
sotia acestuia, Doamna Victoria. 0 alta, gdsitd in biserica satului
Ruda-Barseti din judetul Arge, este din anul 7132 deci, dela
Hristos, 1623 sau 1624. 0 a treia, din 1674, se and astzi In
colectiile Comisiunei Monumentelor Istorice care a reu0t, de
altfel, sd-0 constituie un adevdrat muzeu de icoane vechi (vezi
0 fig. 79).
In Moldova, printre cele mai vechi din secolul al XVII-lea,
este icoana, pe fild4, din 71.31(1622-1623) infdtiOnd pe Maica
Domnului. A fos,t fAcut din porunca biv vel paharnicului Vasile

www.dacoromanica.ro
1002 VTEATA ttItTURALA

Ureaclae, fratele cronicarului, In biserica dela Ocea (jud,- Nearot)

IV
F ,

., ,
.

,45.-.
'''.-".ti;
Al.gr,0

mb.....

- 00.
4.,,"'
-

: 1.

0214

--
E
' '1
, "

Fig. ;9. Icoan5. Imparateascl dela mdnAstirea Radu Vodi din Bucureatl. Fereatura
In argint aura.
se pkistreaza rateva icoane interesante; ele sunt opera, -dih 1697,1

www.dacoromanica.ro
 ICOAN,ELE 1000
-
a unui cAlugar dela Secu; cheltuiala a acoperit-o sotia lui Antioh
Cantemir.
Nu s'a Intreprins pan acum o cercetare temeinic6, arnAnun-
asupra icoanelor noastre vechi; nu s'au examinat de aproape
icoanele marilor ctitorii moldovene i muntene asa inat e prematur
sA se vorbeasc6 de scoli , locale, sa se precizeze curentele si
influentele, .Ceeace se poate afirma este c i n aceastA privint
pamAntul romAnesc a fost un loe de interferente, ea alAturi de
influenta cAlugarilor dela Athos, specializati de multa vreme In
lucrul icoanelor, al crucilor din lemn de chiparos si al diferitelor
obiecte bisericesti, s'a exercitat o influent a lumii rusesti, si dela
o vreme, i una a apusului, prin Sasii din Ardeal si apoi, prin
In Transilvania, cea mai veche icoan4 din veacul al XVII-lea,
*m'A Orla In vremea noastr., provine din biserica dela Gura
Rdului. Ea poartd data 1.634 si se datoreste lui Stan zugravul.
Vine apoi o icoanA din 1677, la mAn6stirea Toplifa(judetul Mures),
avAnd o inscriptie In limba slavA. A treia este icoana fAc5.toare
de minuni a Maicii Domnului, pictat In 1681 de preotul Luca din
Iclodul Mare si druit de nobilul loan Cupsa bisericii din Nicula ;
are o IntregA poveste: chipul precuratei, zugrAvit pe icoank ar
fi lAcrAmat futre 15 Februarie si 12 Martie 1699, din care pri-
cin6 s'a fAcut vAlvA mare. Gheorghe Duca voievodul Moldovei,
a vrut s'o cumpere cu o mie de talen, dar n'a izbutit ; ea a fost
rApit apoi de un neme ungur, baronul Sigismund Kornis, a
revenit la Nicula, a ajuns dup aceea In posesia bisericii catolice
din Cluj, iar actualmente o au RornAnii uniti din acest oras.
(ve-zi si fig. 80)..
In ce priveste icoanere pe sticl, ele sunt, prin excelent, icoane
populare. Desenul e simplu, cAteodatA supArltor da simplu, dea-
dreptul grosolan coloritul, In genere, viu, In tonuri aprinse.
Sunt Ins6 si multe bucti reusite, att prin compozitie clt si puin
colorit. Centrul cel mai vechiu de productie al acestor icoane a fost
i est 1114 satul .Nicula, Jang Gherla, tn partea de miazgrioapte
a Ardealului ; de aceea li se si spune icoane de Nicula . Un alt
pentru era, In veacul al XIX-lea, In .5'cheii, Bramului; altele
de asemenea, la Alba-Julia, Laz (Alba), Sibilel (Alba), Sebef, etc.
Icoane de celelalte, pe lemn, s'au zugrAvit se pare la &Vive,
1ngASiHu, Erau apoi si zugravi arribWanti, `multi din ei' munteni

www.dacoromanica.ro
 1004 VT F ATA eilLTURALA

sau moldoveni care se deplasau din sat In sat si lucrau cum arri
spune azi la domiciliul clientului. Un astfel de zugrav a fost.
,' 4 1.7: sr
- >._Ar- 1;0
tlk
'

o'
1.,(--,
1.

`V' 3, t

YO

.:
n

.! 74i
,ft
,
. .
Dt0
ot
. 4 1..
1Z. -'n
'
1.
.
v.
c Am. zr-4. ;.:: .
, :

Fig. 80. IcoanA zugrAvitl pe lemn, din biserica SArbl (Maramure).

intrarea lul Dana In Ierusalim. Secolul al XVIII-lea.

moldoveanul Voile Sturzea, originar din Barbosi care a colindat

mult vreme prin Ardeal i Ban-at.
Niniaturi, frontispicii, initial. Arta delicat i migAloasd a
miniaturii e strans legatd de manuscrise : textele serse cu mina,

www.dacoromanica.ro
 MINIATISRT. FRONTTSPTCII, INITIALE 1065

pe pergament sau pe 'Artie rezistentg, de bung calitate, a evului

mediu, erau adesea impodobite cu frontispicii, iniliale, vignete i
miniaturi; uneori erau fAcute de acelai scriitor, alteori de meteri
specialiti cari nu se ocupau cleat de aceastg laturg. Att in
Europa cat i in Asia in special in Persia s'au realizat lucrgri
minunate, care strnesc admiratia. Printre manuscrisele strine
astfel impodobite, in leggturg cu trecutul nostru, citgm pe acela
dela Viena, cuprinznd textul Cronicei pictate * (Cronicon pic-
tum), numite astfel tocmai din cauza numeroaselor miniaturi ce
insotesc povestirea ; intre ele, se aflg i miniaturile iratind
lupta dela Posada (1330; vezi vol. I, ed. V, fig. 118-9).
In Trile Romneti s'au impodobit manuscrise cu miniaturi,
frontispicii, initiale .1 vignete incg dela inceputul veacului al
XV-lea. Printre operele de acest fel unele, ca manuscrisul din
1429, azi la Oxford, Bunt, pe drept cuvnt, celebre (vezi vol. II,
ediIia IV, p. 654-655). Lucrul a continuat in veacul al
XVI-lea i a primit un nou impuls la inceputul celui de al XVII-lea.
Inteadevgr, in aceastg vreme, trgiesc i lucreazg in tgrile noastre
trei vestiIi. caligrafi i miniaturiti: mitropolitul Anastasie Clint-
covici in Moldova i mitropoliiii Luca al Ciprului i Matei al
Mirelor in Muntenia. Cel dintAiu fusese numit episcop de sinodul
din 1600, convocat de Mihai Viteazul. Dup infrngerea acestuia
insg, el se retrage la Dragomirna unde intemeiazg.' vestita sa cti-
torie. Numit din nou episcop, de Roman, i apoi, in 1608, mitre,-
polit, el destoarg in tot acest timp o intensg activitate, nu numai
copiind personal texte religioase rtsi impodobindu-le, dar crend
o adevgratg coalg de miniaturisticg. Lui i se datoresc o serie de
manuscrise ce se pgstreazg in mgngstirea Dragomhma: doug
Tetraevanghelii, un Liturghier, o Psaltire, etc. 0 altg serie, din
1606, 1607, 1608, 1614, se pstreazg la mgngstirea Sucevii,a,
ctitoria Moviletilor. Un manuscris de seamg al sgu un Praxiu
cu data 1610, Martie 16 se AA in Biblioteca fostg Impe-
rialg din Viena. 0 insemnare autografg in limba slavg arat di
4acest OW Praxiu 1-a fcut i 1-a legat i 1-au aurit cu ilustraIii
(If flO3MTH ca. WHISOFIIHCAHTIM) smeritul arhiepiscop Kir Anastasie
Crimcovici, mitropolitul frii Moldovei, spre pomnirea sa i a
pgrinIilor sdi loan Crimea i Cirstina 0-1 dgdu in de =And zidita
mgngstire a sa Dragomirna *. Intre miniattuile manuscrise rele-

www.dacoromanica.ro
1006 VIEATA CULTURALA

'vm dou: chipul sfntului loan cel Nou, patronul Moldovei

(fol. 83) si chipul gu Insusi, rugAndu-se In genunchi (fol. 85).
In sibsit un alt manuscris, lucrat sub directiva sa, se pastreaz6
In Biblioteca Universittii din Lww, La Inceputul lui, citim, In
slavoneste, urmltoarea Inserrmare: # Acest Tetraevanghel s'a scris
din porunca si cu cheltuiala prea sfintitului nostru printe kir
Anastasie Crimcopici, arhiepiscop si mitropolit al trii Moldovei.
Mina prea gresitului monah Teofil, din sfnta mAnstire Voronet,
1-a scris In anul 7123 (1614), Septemvrie 14, si robul lui Dumnezeu,
zugravul .'te fan, din tArgul Sucevei, a pictat chipurile sfinte si a
aurit aceast carte; impodobirea s'a isprAvit In anul 7125 (1617
sau 1616). Asa dar, scoala lui Anastasie dkluse roade: el dispunea
acum de elemente si In alte loc-uri, la Voronift si la Suceava, care
puteau s." lucreze dup directivele sale. Fat de miniaturile mol-
dovene anterioare, acelea ale lui Anastasie prezint unele inovatii
si variante. Asa, de pild, redarea suprafetelor fond, ziduri,
mobile, vesminte se face prin 1 striuri sau linii paralele la mici
intervale. N'as putea spune c5. aceste inovatii constitue neaprat
si un progres. Un fapt ins e sigur: Moldova cunoaste sub inaltul
ierarh 0 ampla reluare a vechii si migloasei arte.
In Muntenia, lucreaz, In aceeasi vreme, mitropolitul Luca al
Ciprului si Matei al Mirelor. Primul, un admirabil artist, ne-a
lsat cAteva manuscrise Impodobite de el. Astfel e Evangheliarul
grec din 1616, scris si ornamentat pe cAnd era episcop de Bugu;
se and actualmente la Patriarhia din Ierusalim. Miniaturile acestui
manuscris Bunt de o mare finete si de un colorit rafinat si elegant.
Aceleasi Insusiri le au si frontispiciile, chenarele si initialele; ca
exemplu citin miniatura Infatisand pe Sf. loan Evanghelistul si
pagina cu Inceputul Evangheliei acestuia ; frontispiciile amndu-
rora, cuprinzAnd elementele florale si psri: doi puni afrontati
si dou6 lebede, sunt printre cele mai reusite din Intreaga noastr
miniaturistic. De altfel, cred ca opera mitropolitului Luca, In
general, poate suferi comparatia cu cele mai de seam6 opere euro-
pene si asiatice de acest fel.
Dela Matei al Mirelor a rinas un mare numr k manuscrise,
raspandite In Intreg orientul crestin. Unele din ele sunt Impodo-
bite cu initiale si frontispicii In colori; nu stiu Ing dac6 au si
miniaturi. Ca exemplu, citez Evangheliarul grec, copiat In 1610,

www.dacoromanica.ro
 MINIATIJRI, FRONTISPICII, INITTALE 1007

din dorinta Cu cheltuiala preacinstitei i inaltatei doamne

Catalina, mare baneasa a Craiovei , i daruit manastirii Sf. Saya
dela Muntele Sinai.
Opera celor doi inalti ierarhi e continuata sub Matei Basarab;
ni s'au pastrat, din timpul domniei lui, un numar insemnat de
manuscrise, dintre care nu mai putin de sapte cuprind, sub forma
de miniaturi, chipul voievodului i acela al Doamnei Elina; la
acestea se adaoga i chipurile aflate pe un document din 1646,
in Arhiva Spitalelor Civile: asa dar a opta varianta (vezi vol.
III, 1, editia a doua, fig. 11, 1.2 i 18).
Dintre manuscrisele lucrate In timpul si din porunca lui Matei,
cel mai vechiu este Evangheliarul grec aflator actualmente in
Muzeul bizantin din Atena; el a fost d alma de voievod in 1645,
Iulie 25, Patriarhiei din Constantinopol. O notita, in limba greaca,
la stanga miniaturii voevodului, ne arata c manuscrisul a fast
copiat de ieromonahul Antim din Ianina, in 1.634; ea adaoga
informatia ea Matei a fost proclamat domn al Trii RomAnesti
In 1632, Cu voia poporului, a clerului, a monahilor, a boierilor
si a capeteniilor oastei Voievodul i Doamna Elina sunt infati-
sati amandoi in costum domnesc, de brocard, cu coroane pe cap ;
Matei, batran, cu barba i mustati albe, tine in mana manuscrisul
daruit Patriarhiei. O grupa de dou manuscrise dateaza diff anul
1643; unul din ele se afla azi la Ierusalim, celalalt la manastirea
Lavra din Sfantul Munte. Un al treilea, din 1642--1643, e tot
la Ierusalim. Executat artistic de Antim monahul cred una
aceeasi persoana cu ieromonahul Antim din Ianina, amintit mai
sus el cuprinde miniatura lui Matei Basarab si a Doamnei
Elina Inteo forma asemanatoare aceleia din manuserisul dela
Atena. De altfel, mai toate miniaturile infatisand pe batranul voie-
vod si pe tovarasa sa de vieata se aseamana ; cred ca o serie din
ele si anume acelea din anii 1642-1643 se datoresc acektiiai ar-
tist, lui Antim ieromonahul (vezi vol. III, 1, editia a doua,
fig. 11). 0 mentiune speciala merita miniaturile aflate pe pagi-
nile unei Evanghelii mai vechi, din colectia Muzeului de Arta
religioasa din Bucuresti. Perecbea domneasca e infatisata tot
In costumul de ceremonie, cu mantii de brocard, redate, somp
tuos, in aur ; tot de aur stint coroanele precum i chenarele de
vreji i de flori care inconjura cele dou chipuri. In stalit, in
36

www.dacoromanica.ro
1008 VIEATA CULTURALA.

documentul din 1646, Matei apare sustinand, Impreuna cu doamna

Elina, una din numeroasele lor ctitorii.
Din aceea0 epoca 0 anume din anii 1652-1654, avem un
manus cris aflator azi in Biblioteca Academiei din Belgrad
care cuprinde miniaturile unor rude ale lui Matei: e vorba de
boierii Preda Brdncoveana 0 Papa Brancoveana, fiecare fiind
Infatipt cu so%ia i copiii lui.
Dupa domnia lui Matei Basarab, numarul manuscriselor impo-
dobite o miniaturi, vignete i frontispicii scade. Mai gsim doua
evangheliare in Moldova, unul slavon Intocmit 4 din porunca
Domnului nostru Istratie Dabija voevod i a Doamnei sale Cate-
rina * 0 druit la 16 Ianuarie 1665, manastirii Ca0n, celalalt
scris la Ia0, In 1660, la biserica Barnowski. Primul are frumoase
frontispicii 0 iniVale, amintind pe acelea ale manuscriselor mai
vechi moldoveneti ; cel de al doilea are iniVale reu0te, In colori.
In Muntenia, semnalam, In sfar0t, (Iota miniaturi In epoca lui
Consitntin Brancoveanu. Una se afla in manuscrisul 61, fol. 4
al Academiei Romne i Infalieaza chiar pe voievod in haina de
brocard 0 mantie cu guler i cu margini de hermina ; cealalta,
In pomelnicul mnstirii De un Lemn, reda chipul batranului
Matei Basarab.
Aceasta scadere a artei miniaturii spre finele secolului al
XVII-lea qi mai ales In veacul al XVIII-lea e explicabila. Manu-
scrise hisericeti se copiaza din ce In .ce mai p4in ; locul lor e
luat de eagle tiparite care se pot trage In multe exexnplare, deci
sunt mult mai ieftine. Extensiunea pe care o ja la noi tiparul
(vezi mai sus, p. 897) aduce decaderea 0 apoi dispariVa unei arte
In care daduseram realizari de primul ordin. Locul ei va fi luat de
gravura, care, prin tehnica ei, se potrive0e cu tiparul, a inspirat
chiar tiparul poate fi reprodus deci pe fiecare exemplar.
Gravara. Inca dela primele tiparituri (1508-1512) am Impo-
dobit paginile carpor cu gravuri reprezentand frontispicii, initiale
0 vignete ; unele din ele imita pe acelea ale manuscriselor pe
care le inlocuiau, altele Bunt de factura veneVana. Cand tiparul
se reia la noi, In epoca lui Matei Basarab 0 Vasile Lupu, constatam
ea gravurile car,e se Intrebuinteaza acum provin din lumea Slavilor
de rasarit, lumea ruseasca. Faptul e normal, deoarece din aceasta
lume, dela Kiev, ne-au venit 0 meterii 0 materialul tipografic

www.dacoromanica.ro
 GRAY') RI 1009

necesar (vezi mai sus, P. 893-4). Unul dintre gravori, anume tija,
provenea din vestita manastire Pecerska dela Kiev. El iscalete,
Cu litere chirilice, bine inIeles (A1), gravurile ce Impodobesc
Cartea de invailiturd, tiparita la Iai In 1643; pe unele din aceste
gravuri, cum e, de pilda, aceea Infatiand u Intrarea lui Isus In
Ierusalim , adaoga i data: 1641. Un alt gravor de origine rusa
a fost van Bacot, ; el sapa In lemn la Bucureti, In 1678, gravurile
ce Insotesc textul lucrarii Cheia inielesului* tiparite In acelai an ;
atat numele lui cat i data apar limpede pe gravura Infliand
43 Duminica tuturor sfintilor . Bacov a lucrat decenii Intregi la
noi; spre sfaritul secolului al XVII-lea s'a calugarit, luand nu-
mele de loanichie ; cu acest nume nou iscalete el gravurile Trio-
dului din Buzau, adaogandu-le i data 1700 care e chiar data
apariIiei. Alte gravuri purtand numele cAlug'resc constatam In
1702 i 1704. Tot strain pare sa fie, dupa nume, Fl 0 Ieromonahul
Damaschin Gherbest care iscalete i dateaza 1683 gravura repre-
zentand pe Sf. Luca din Apostolul aparut In acelai an In capital a
Munteniei. Dar alaturi de aceti straini, prind A' se manifeste la
saritul veacului al XVII-lea i Inceputul celui de al XVIII-lea,
i graven i romani: ei deprinsesera meteugul i ajung acum sa
cgaleze, ha chiar [35 intreaca pe maetrii lor. Un asemenea maestru
a fost i mult inzestratul Antim Ivireanul care a dat un nou avant
artelor grafice din Muntenia, Imbinand meteugul tiparului cu
acela al gravorului. De altfel, aceasta e aproape regula In veacurile
XVI i XVII: tipografii sunt i gravori. In afara de Antim,
putem cita, ca exemple, numele lu Mitro jan, episcopul de Bugu,
apoi acela al lui Mihail Reimniceanul (1733) la Ramnicul Valcei,
numele lui Grigorie Stanovici (1757) la Iai, al lui Petre Rclinni-
ceanul (1764) i al lui Sandul (1765) la Blaj, In starit al preotului
Mihail Strilbi;ki care-i lncepe activitatea de gravor In 1756, la
Iai .1 o duce, timp de o jurnatate de veac, pang In 1807, la NeamI.
Dintre gravorii romani cari se manifest:a In epoca lui Branco-
veanu cunoatem pe Ursul ; el semneaza gravura infatiand
pe Mantuitor In cele doua lucrari aparute la Buzau In 1702 (e In-
vgturli de f ap te taine i Liturghie ); Intrio alta gravura, din
1704,10 zice Ursul zugoav> . Nu tim, In schimb, cui se dato-
resc-elegantele frontispicii, In stil brancovenesc, cu vreji cu frunze
i flori macate, care lmpodobesc Triodul r;ii Octoihul tiparite In
36*

www.dacoromanica.ro
 WEATA OULTURALA.

1700, precum i Liturghierul din 1702, tustrele la Buzau. Ele nu

par sa fie ale lui Ioanichie, deoarece se deosebesc, stilistic, de
gravurile iscalite ale acestuia afltoare in acelai Triod. Cert e ca
la una i aceeai carte, nu contribuia adesea numai un singur
gravor. Astfel, de pilda, in Liturghierul din Buzau amintit mai sus,
pe langa gravurile lui Ioanichie, intalnim .1 una al carei autor
iscalete grecete 4711.dyrpt.og (Dimitrios) i pune data 1698. Cate-
data, se intrebuinIau i plane mai vechi, care slujisera uneori
Cu mult inainte la alte lucrari. Apostolul din Buzau (1743),
utilizeaza, de pilda, gravura Duminica tuturor sfint,illor din
Cheia Inyelesului, aparuta Cu peste ase decenii inainte, in 1678,
pstrandu-i numele lui Ivan Bacov, dar suprimand inscriptia
slava. Tot aa, in Liturghierul din Buzau, scos in 1769, se utili-
zeaza dou, gravuri avand data 7254 deci 1746. In acelai Litur-
ghier gasim qi gravurile unuii # P. Ghyrie , despre care nu tim
daca era strain sau roman.
In veacul al XVIII-lea, gravorii romani domina, in toate cen-
trele tipografice. Inca in vremea lui Brancoveanu, secretarul ita-
lian al acestuia Del Chiaro, relev ca tipografii arhiepiscopiei din
Bucureti unde pastorea In acea vreme Antim Ivireanul erau
romani; el adaog c a vazut in aceasta tipografie gravuri in lemn
i in arama.
Dintre gravorii ardeleni ai veacului al XVIII-lea, o mergiune
speciala merita Vlaicu din Blaj care adaoga la gravuri nu
numai numele sail i data, dar i unele explicaIii. Astfel intre
gravurile care impodobesc Ceaslovul tiparit in 1.751 este i una
infatiand catedrala dela Blaj, cu urmgoarea legend: e Sfanta
manastire dela Blaj * i, dedesubt, explica0a: t Aciasta ma.
nastire o 'au inceput qi o au inzestrat imparatul Carol al 6.
1(eat) 1738 i o au isprvit fiica sa M. Theresia pe sam(a) Epis-
copii i a Calugarilor Rurnaneti . Vlaicu lucreaza mai multa
vreme la tipografia blajeana ; gasim gravuri de ale lui i in
1.766.
Pe lang rolul depodoabe ale textului tiparit, ale cartilor, pe
care-1 au gravurile, ele ajung, in Ardeal, sa constitue i entitAi
de sine statatoare. Ne referim anume la gravurile in lemn pe bare
le lucreaza Wanii romani din Ardeal i care aunt tot icoane dar
nu pe sticla, ci pe hartie.

www.dacoromanica.ro
 TE SXTU RILE 1011

In Moldova, gravura reprezentnd desfanata lume sau

trupul i omul Intelept sau sufletul din lucrarea lui Dimitrie
Cantemir Divanul (Iai, 1698), a fost desenata ajar de Silva-
tatul autor. Se tie de altfel a acesta se pricepea la desen i. la
pictur (vezi mai sus, p. 801).
Spre sfaritul epocei fanariote gasim in Moldova un gravor
cu nume grecesc. E vorba de D. Kontoleo care graveaza pentru
Slujba Cuvioasei Paraseheva aparuta la Iai in 1817, chipul sfintei.
DLdesubt, se 46 lmurirea a artistul a lucrat acest chip In
Ismail . Tot lui i se datorete chipul regelui David care se tipa-
rete in lucrarea Reisturnarea religiei Evreilor (Iai, 1818).
Aci ii da numele intreg: Dimitrie Contoleo Romana (.60.14Tp7)
Kowc6Xeo Poilizvtx) i adaoga a gravura s'a facut in Iai, in anul
aparitiei. Mai insemnata pentru noi este a treia opera a sa, chipul
Sfantului loan cel Nou, originar din Trapezunt, gravat in arama
tot la Iai, in 1819, dup o icoana veche ce se pastreaza in mana-
stirea Rarnova azi biserica Barnowski i tiparit in slujba
acestui sfant.
Pe and Kontoleo lucra la Iai, la manastirea Neamtu exista de
mai bine de un deceniu, un centru puternic de raspandire a gravurii.
Tipografia de acolo imprima, incepand din 1807, o serie de arti
bisericeti frumos impodobite. Dupa Mihail Strilbitki, lucreaza
la Neamt, dela 1809 inainte, timp de dou decenii, Simion Ierei
adia preotul Simion ; gravuri de ale lui se tiparesc qi la Iai.
. Din 1817 inainte, se adaoga talentul, remarcabil, al monahului
Ghervasie; lui i se datorete, intre altele, un sugestiv chip al lui
Paisie Velicicovski, fostul staret al manastirii.
Pentru a ne putea da seeing de diferitele coli din gravura
romaneasa in rastimpul 1601-1821 i. de influentele straine ce
s'au exercitat asupra ei, ar trebui 56 avem mai intai un studiu
special asupra miilor de gravuri portrete, scene, frontispicii,
initiale, vignete, din numeroasele tiprituri ale acestui rastimp;
el lipse0e ins pang acum istoriografiei romaneti.
Tesaturile. Constatarea pe care o fcusem, in ce privete teg-
turile, pentru veacurile XIVXVI, se aplica i. veacurilor XVII
XVIII: ni s'au pastrat tegturi de caracter bisericesc In numar
apreciabil, nu hash' .1 de caracter laic. Explicatia e aceeai: pe
de o parte putina rezistent a materialului, pe de alta parte repet

www.dacoromanica.ro
 1012 VIEATA CULTURAL&

tatele razboaie, cu praddciunile i pojarurile lor, care, ocolind

de obiceiu lacagurile bisericeti, n'au crutat In scbimb
civile, curtile do:nneti i boiereti. Aa se face ca n'avem nici
mdcar un singur costum civil din rdstimpul 1600-1800, In timp
ce stofele bisericeti sunt numeroase.
Aceasta regretabild pierdere e compensata In parte prin faptul
c dispunem de reprezentari fidele portrete, gravuri, acopera-
rninte de mormant a costumelor vremii ; unele sunt In colorir
ceea ce upreazd mai mult reconstituirea.
Sub raportul numarului, frumusetei i bogdtiei tesaturilor
pastrate Oita azi, Muntenia i Moldova sunt aproape egale ;
Transilvania, din cauza imprejurdrilor politice, sociale i econo-
mice amintite mai inainte, ramne mult in urma, in ce privete
neamul nostru ; are in schimb, pentru neamurile conlocuitoare
care au avut puterea politica' i economica, un material asemd-
nator cu cel de dincoace de Carpati.
Chiar la inceputul epocei pe care o cercetam, s'au tesut cloud
somptuoase epitafe sau acoperaminte de mormant, pentru voie-
vozii moldoveni leremia i Simeon Moghilei ele exista i astazi,
In 'Duna stare, la manastirea Sucevita, ctitoria acestor voievozi.
Ambele sunt de catifea grea, de coloare roie, brodate cu matase,
Cu fir de aur i de argint i impodobite cu foarte multe margari-
tare. Acela al lui Ieremia infalieaza pe voievod In marime natu-
raid, imbrdcat In costumul domnesc de ceremonie. Sub hlamida
de brocard, cu gulerul i marginile de hermina, se vede o haina
lunga pana aproape de glesne, stransa la mijloc printeun
de care Marna sabia. Fe cap, cuma obinuita a vremii o poartd
i Milai Viteazul ; surguciul ei, cu pene de cocor, e batut In pietre
scumpe .1 margaritare. Tot din pietre scumpe Bunt faculi i nasttirii
prin care se Inctteie, la piept, hlamida. In dreptul capului, in partea
stangd, e reprezentata coroana domneasca i stema Moldovii; in
partea dreapta, o biserica cu pereii zugraviti, avand doua tulle
clopotnita i urmatoarea inscriptie, In limba slava: Ctitor Ica
Eremia Moghila voievod . O alta inscriptie, tot in bimba slava,
cla ocol epitafului, formandu-i un chenar dreptunghiular .1
precizand anii de domnie i anul mortii (1606, Iunie 30).
Unele elemente ornamentale ale epitafului i anume cei doi chi-
parofi cari strajuesc de-a-dreapta i de-a-stranga voievodului pre-

www.dacoromanica.ro
 TESATURILE 1013

cum si predilecria aratata lalelelor ar indica ,nn atelier sudic, con-

stantinopolitan sau atonit. Faptul insa: nu e sigur, ,deoarece se
poate foarte Dine ca epitaful sa fi fost lucrat dupa un desen
dat si in Moldova unde exista o stralucita tradirie in aceasta
priyinra (vezi vol. II, ediria a patra, p. 662-7).
Epitaful lui Simeon Moghila, din acelasi atelier ca si al fratelui
sau Ieremia, II infariseaza tot in }..laina de ceremonie, dar odihnind
pe patul,de. moarte, cu ochii tnchi, Cu mainile cruce pe piept
Cu coroana domneasca pe cap. De o parte si de alta. a trupului,
doi, lujeri de crin, apoi deasupra lor, stema Munteniei i a Mol-
dovei, iar mai sus, cloud scene religioase: SfAnta Treime i Invierea
Domnului. Inscripria slava da data 1.608 Octomvrie 30. Aceste
dou epitafe, valoroase i pentru istoria costumului domnesc,
sunt printre cele mai prerioase din Cate s'au pastrat in raffle
noastre.
Din aceeasi vreme este si epitaful daruit de Mitropolitul Ana-
stasie Crirnovici ctitoriei sale dela Dragomirna, pentru pome,nirea
sa si a parintilor si Ion Crimea i Cristina. Inscripria, in limba
slava, din care luam aceste date, indica i anul, luna si ziva dona-
tiei: 1612, Iunie 8 (pe vremea lui tefan Toma). Epitaful, de
catifea brodata cu matase, aur i argint, e de forma patrata ;
In mijloc se infariseaza, inteo compozirie eleganta, bine echili-
brata, Adormirea Maicii Domnului. De jur imprejur inafara
un chenar lat, alcatuit dintr'un vrej continuu, cu flori
(lalele stilizate 1). i acest epitaf este unul din cele rgai retisite
ale genului, sub toate raporturile. Ii face pereche, desi nu chiar
In totul, un alt epitaf contemporan,. acela druit manastirii Secul
In 1.608, sub Simeon Moghila.
Lunga i bogata domnie a lui Vasile Lupu ne-a lasat doua stofe
reprezentative. Sunt portretele soriei i fiului acestui voevod,
lucrate in, mtase, fir de aun i argint i mrgritare. Cel de al
treilea portret, al lui Vasile linpu insusi, ni s'a pastrat numai
bite() copie pe musama, fail mare valoare, artistica. Tustrele se
Old in palatul mitropolitan din Iasi (vezi fig. 26 in vol. III, 1,
editia a doua, p. 96).
Soria voievodului, Poamna Tudosca, poarta vesmAntul de
ceremonie: o mantie de matase brodata Cu noel lunga pana
pamant i Cu manpci pana la cot, acopera' rchia de br_ocard grep,

www.dacoromanica.ro
1014 VIEATA CULTURALA

Cu flori mari de aur. Pe cap, o caciuliSa de blan, impodobita cu

mrgaritare, Cu o egreta din pene de cocor cii cu don ornaa
mente in forma de trandafiri, in dreptul urechllor. Giuvaerurile
Bunt numeroase qi de mare valoare : un triplu colan de perle
mari la gat ; alte don colane de Cate trei iruri pe piept. In
dreptul cordonului, un fermoir sau o bijuterie rotunda atarnata,
avand iarai patru iruri de perle. Cercei dubli, ca pietre maxi,
In urechi; brafari, de perle i de aur, la ambele maini. Un 111.11'
lung dublu de matase dupa cate se pare petrecut pe dupa
gat, cade pb.na in dreptul genunchilor .1 inconjura mantia. In
man, Doamna Sine o naframa de matase frumos brodatd.
Tanrul ei fiu, Ioan, poarta i el costumul de ceremonie. Mantia
MA maneci, de brocard greu, cu flori mari de aur, are in fat in
dreptul pieptului, trei zone de brandenburguri. Ea acoper o haina
lung' de matase, cu maneci lungi brodata bogat cu flori. Pe
cap, cuma obinuita, cu un surguciu cu pene de cocor. La old,
sabie; in mana dreapta., o naframa frumos brodata. In ambele
costume, se vede un amestec de blemente orientale, turceti, ca
elemente imprumutate Poloniei i Europei Centrale. Aceast
situaIie se va mentine In ce privete costumul civil In tot veacul
al XVII-lea pentru ca, In al XVIII-lea, elementele orientale s6
ajunga precumpanitoare, iar spre finele secolului, aproape ex-
clusive.
Dela urmaul lui Vasile Lupu, dela Gheorghe iPef an i dela
sosia sa Safta, ni s'a pastrat un epitrahil daruit' Sfantului Mor-
mAnt, la Ierusalim. InscripSia cuprinde data 7166 dela facerea
lumii, deci 1658 sau 1657 dela Hristos.
i domnii urmatori ai Moldovei in special un Gheorghe
Duca, un Constantin i Antioh Cantemir, un Nicolae i Constantin
Mavrocordat au facut danii de veminte i Sesaturi bisericeti
ctitoriilor lor sau marilor lanauri din Orientul cretin. Ele nu ni
s'au pastrat frig decat in parte, iar ceea ce ni s'a pstrat n'are
o valoare deosebita. In genere, se poate afirma ca veacul al
XVIII-lea nu mai produce, in acest domeniu al stofelor biseri-
ceti, opere comparabile cu acelea ale veacurilor anterioare.
In Muntenia, amintim in primul rand un epitrahil din 1608,
de catifea roie, sub-tire, brodat cu na6tase, fir de aur i de argint.
Are zece medalioane, cu cate doi sfinSi fiecare, sub o arcada spri-

www.dacoromanica.ro
 TE SATU RILE 1016

jinitd pe doud. coloane. Jos, In stangal chipul lui Ica Radu Voevod
i a fiului sau Ica <Basarab > Voevod, iar In dreapta al Doamnei
Elena i al Domnitei Anca: aa dar familia lui Radu erban
(1602-1611). Inscriptia, In limba slava, arata ca vemantul a
fost &alma mdnastirii Mrgineni.
O tesatura pretioasd mai ales pentru istoria costumului feminin
la noi este epitaful daruit de un Scarlat i de Map In anul
dela facerea lumii 7122, deci 1614 sau 1613 dela Hristos ; actual-
mente acest epitaf se afla In vistieria Sfantului 1Vlormant, la Ieru
salim. Chipul Blaei e brodat jos, In coltul din dreapta.
Ea poarta o rochie lung Tiara la pmant i se vdd Insd condurii
sau ciubotelele stransa la mijloc de o cingatoare avand In fat
o copca metalica (nu prea seamana cu paftalele 1); manecile Bunt
lungi, pana la Incheieturile mAnilor. Pe deasupra, o mantle lunga
tot pana la pamAnt, dar ale card maneci vin numai la jumatatea
antebratului. In cap, peste parul ce-i cade pe spate pana pe umeri,
o pdlarie tronconica, destul de Inalta un fel de culion In genul
celui al Ssoaicelor brodatd, dupa cat se poate distinge. La
maina dreapta pare a p-urta una sau cloud. bratari. Inscriptia e
In grecete ; epitaful a putut fi lucrat Intr'un mediu sudic, dar
nu mai Min i In tara, In vreuna din manastirile unde se aflau
cunoscatori ai acestei limbi.
Din epoca lui Matei Basarab ni s'au pastrat putine tes-
turi Ltd de marele numb" pe care binecredinciosul voievod i Inv-
ata cucernica lui doamna le vor fi dat zecilor lor de ctitorii. Tot
aa avem putine i din cele date de boieri. O nabedernita i se
mai spune i epigonation Infatdnd pe una din fete Invierea,
se pastreaza la Muzeul National din Sofia ; ea poart A, In partea
inferioara, In limba slava, urmatoarea inscriptie: Jupan Hriza
vel ban i jupanita lui Gherghina, In anul 7144 (= 1636 sau
1635).
In a doua jumatate a veacului al XVII-lea, tesaturile biseri-
ceti ajunse pand In zilele noastre se Inmultesc. Citarn, de pilda,
epitaful Mitiopolitubui stefan din 1662 (sau 1661; data, dupa
cronologia bizantina, e 7170). Citana, de asemenea, pocrovul de
atlas, brodat cu fir de aur i argint, Cu mtase, margaritare i
fluturi, daruit, Impreuna cu perechea sa, de catre Mitropolitul
Teouosie, manastirii Cozia, In 1671 (vezi i fig. 81).

www.dacoromanica.ro
1016 VIEATA CULTURALA.

Domniile lui
,
erban Cantacuzino si Constantin BrAncoveanu

Fig. 81. Rucavite brod ate Cu mItase J. Dela biserica Olari din Bucuresti ; 2. Deja
mAnAstirea V learesti.

Inseamng i.1n acgst domeniu, ca si In altele, o epoc6 de 1nflorire.

www.dacoromanica.ro
 TE SATU RILE 1017
.10,

Tegturile, numeroase i variate, capata, sub Brncoveanu, o ele-

,ganta remarcabila. Motivele ornamentale intrebuinIate vreji
Cu frunze i flori rracate fac s putem vorbi i aci de un stil
propriu acestei vremi. Dela 5erban Cantacuzino i solia sa, Doamna
Maria, ni s'au pastrat cloud epitafuri, destinate ctitoriei lor, Bise-
rica Doamnei din Bucure0i. Ambele sunt remarcabile ca bog4ie
compoziIie; ele InfaIieaza in cate dou scene scoborirea
de pe cruce 0 jelirea lui Isus, mort, de ai si. Intr'unul din aceste
epitafe, datat 1680 (7188), sunt infati4, sub patul pe care odih-
zete Mantuitorul, Domnul rii erban Cantacuzino, Doamna
Maria 0 doi dintre copiii lor: Gheorghe i Casandra (viitoarea
,soVe a lui Dimitrie Cantemir). Tuspatru ,stau In genunchi, cu
mainile intinse, inteo atitudine de ruga' sau implorare. In cel de
A doilea, Casandra 1ipse0e. Epitafele sunt incadrate de un ir
medalioane reprezentand sfinti i mucenici ai bisericii, 44 in
unul din epitafe, 40 in celalalt. 5i inteo perdea de altar, din 1681,
elestinata celeilalte ctitorii a lor, Cotrocenii, sunt infaIiati ctitorii
Impreuna Cu fiul lor Gheorghe.
Dintre tesaturile biserice0i famase dela Constantin Branco-
veanu relevam opt perdele de altar, brodate cu fir, avand stema
Cantacuzinilor, vulturul bicefal mama lui Brancoveanu era
Iiica Postelnicului i, unele din ele, i stema Munteniei. Ele au
apaqinut Hurezilor, fiind dgruite in 1692. In acela0 an, Hurezii
primesc 0 un epitrahil de catifea verde, azi la Muzeul de Art
religioasa din Bucure0i. Un al doilea i se da In 1700. Mai inainte,
In 1695 primiser o pereche de rucavite de atlaz rou; ele au fost
evacuate In 1916 la Moscova.
Printre cele mai elegante Iesaturi biserice0i dela Brancoveanu
este o perdea de altar, azi in coleciile Muzeului de Arta religioas'a
din Bucure0i. Are, in mijloc, pe un fond Inchis, Inteo ghirlanda
surmontata de o coroan6, stema Munteniei: vulturul cu crucea
In cioc. Pe margini, un chenar de vreji cu frunze i flori mari,
specifice vremii; In partea superioar, el formeaz o arcatura
trilobata'. In acela0 gen este 0 perdeaua de altar lucrata sub
Nicolae Mavrocordat 0 care se pastreaz6 tot la Muzeul amintit
mai sus. In mijloc, pe un fond de catifea viiniu Inchis, sunt Insa
stemele ambelor ri deoarece voievodul domnise In amandoug.
Chenarul lat de pe margini e brodat cu aur i argint, vrejul

www.dacoromanica.ro
1018 VIEATA CULTIJ R ALA

florile fiind cele brAncoveneti; In partea superioar formeai

i el o arcad in acolad ins. In totul, o pies6 de o rard fru-
musete.
In Transilvania, nu ni s'a pAstrat nimic din tegturile biseri-
ceti ale veacului al XVII-lea, dei izvoarele istorice contem.-
porane ne dau destule tiri asupra lor. tim astfel ce veminte
a avut episcopul Saya Brancovici; tim de asemenea vemintele
date de Brncoveanu lui Teofil episcopul; niciunul din ele n'a
ajuns Ina pan in zilele noastre. lar puldnul pe care-1 avem din
veacul al XVIII-lea nu are insemntate, in comparatie cu
turile muntene.
Sculptura In lemn. Sculptura in lemn are, in veacurile XVII
i XVIII, o evolutie in genere paraler cu aceea a arhitecturii i
a picturii bisericeti. Aa dar, o predominant6 a Munteniei fat5.
de Moldova i Transilvania i un maximum de inflorire in timpul
celui de al doilea stil muntean, adic4 in epoca brancoveneascg
i cea imediat urm6toare, a Mavrocordatilor. Faptul rezultl dinteo
serie bogat i variat de opere principale privind acest domeniu:
tAmple, ui de intrare, ui impgrAteti, strane, etc.
Td mpla din latinescul templum poart6 i numele de
iconostas, deoarece pe ea mint aezate, de obiceiu in trei iruri
paralele i suprapuse, icoanele ; i se mai spune, cu un termen de
origine greceasc5, .1 catapeteasmei. Desprtind altarul de naos, ea
este elementul care atrage in chip firesc privirile credincioilor din
biEeric4; este totdeodat, prin proportiile i prin rolul pe care-I
joacg, primul element din mobilierul bisericesc. Caci in marea
mujoritate a cazmilor, tmpla e lucrata din lemn ; ea se poate,
eventual, muta: cunoatem cazini cnd tAmpla unei biserici a
fost mutat la o alta ; aa s'a intmplat, bunAoard, cu o veche
tampl din Curtea de Arge care acum se OA' in biserica din satul
Valea-Danului (vezi fig. 82). Cteodata intAlnim la noi i tample
de zid, ca, de pildg, la biserica Adormirea Maicii Domnului din
Ramnicul- &drat, ctitoria lui Mihai Cantacuzino i la o sum6 de
biserici din Al deal i Banat.
Nu e de mirare aa dar ca s'a dat o atentie deosebit lucrului
tamplei, c unele exemplare au cerut luni de zile adeseaori
chiar ani spre a fi realizate. Cine examineaza Cu atentie
o tampl din epoca brncoveneasc, nu se poate s'A nu admire

www.dacoromanica.ro
 sal-IIIAX I IsIoDas s314astil 21 lap 3EI `sv1sono31 ;van u/1,4W!)
veulickt a*b.aid *pnr IsTnuea salsA nIP sziPasia j sosuoad gnu aup aoljlascIsap a_plaiod z8 'BU
"T-174

www.dacoromanica.ro
A e.v..
I
,
'" ';/4. 1.4
e
'4]
o ,,,,,
.,,,, ;.;.. ."..7.
'
:o.
...

''.. . ...'.'
-.'....;:, ..",.....

?1.;\ 7VWPT.K"Pf. '

...1, ....',..

f,' 04 if:4~444.444r1.
A ..".1
1 - Vt,,..I , 4
.:,.. r`.,:, r.:.,...;,,,,:i...ii sznei:,,,v, -;,......,-,,,..;,,i,i ..,;,:,......S,' i_.-...,,:, .....; .....,....-:, ..; ,,..r.
- r :1..1.. ;:n'...

t <6
- (,
.- ...3151.1ik .--...e.P.IN.:-....,6-4,y,..4E.:#,--kv.,.,..1k,,,,.::
..'",-"'''-',::!.::.;'41r";.:. .1 i""4"1:4,,,4' "i:-."`",.:sin,, 50-**,,
V.,- . , ,..
l't k. A v. ', '
, -s.
..../ ,
,,,.
\.:,),,j4:::4L( I . ,f2.t y-XV ) .,:\ ' )
.
. .

j',..- k
',. '. :i:i,..;.' j" -.A.17.7t.-,......4,..),. .,-:. --,,...%. ,4..:. -`....1...'.ft.:,:,.,,..
,;.. -,',.:i.;:iiij'i., '.;).1:..,,,::;i,tifl'e;:-:1'i..i,. e,1,:-.-,^.:;, .,.*.,!.i..-, :
", - -,-
-
-. ...41%.",44.1:
..:
.,1-
.1*.q,,.-',.. ?:,;:.?:.;!;:?:?:?*:.*-114,:Ch,..,,
- -..--i.t ..-- .7e.: -.
,- -- '..'
...:*
.4 .?,7 ..L,,....y..- ' ..e'''...-
-
--". **. 7 ''... ..- '' -`4.. S'N:---774".:;......."...... .-;.. 71,7 ' . ..?
- ,- ' .. .......:(\,..3.-. ' - .. 12', -. "lrri..4.-. ' "-: -' .
...... . ,k ' ,4 -:;\ - - .." ,=-ti. 1-- -
5,i .....
1020 VIEATA CULTURALA

felul, cu frunze flori, vita de vie cu struguri, spice de gran, p's'Ari)

diferite, uneori afrontate, alteori izolate, mici animale ; se adaogli
apoi, caeodatg, chipuri de sfinti, ca de pilda in tAmpla bisericii
Stavropoleos din Bucure0i, heruvimi i serafimi, in sfrit ste-
mele tgrilor sau ale ctitorilor respectivi. Unele din aceste orna-
mente Bunt zugavite, in diferite colori; ceca ce predomin6
este aurul, adeseaori intreaga tampl fiind aurit sau aurit
argintat. Ctiteodat, ornamentele se fac 0 din stuc colorat
aurit.
Ni s'au pAstrat cateva ample din veacul al XVII-lea, mai.
exact din a doua jumAtate a acestui veac. Cea mai veche pare
a fi tAmpla bolnitei dela mAnAstirea Bistrita (VAlcea), datand,.
impreura cu u0le imp'llte0i respective, din 1654: data e
grata in lemn. Cit'm apoi ttimpla bisericii dela Cotroceni, purtAnd
stema Cantacuzinilor, tampla schitului Fedelefoiu (Arge), aceea
dela Miirgineni (jud. Prahova), iar50 ctitorie cantacuzineascii,
tilmpla bisericii Domnefti din Targovifte (169.6), tampla bisericii Sf.
Nicolae din Fcigeiraf, ctitorie brncoveneasa (1698) 0 ampla bise-
ricii celei mari dela Hurezi. O adevArat capod'oper, sub rapor-
tul proportiilor, elegantei 0 a rafinamentului este tAmpla
ricii dela Arnota (Valcea), actualmente la Muzeul de Art biseri-
ceascg din Bucure0i. Megerea a fost inteadev6r fericit; aceast6
ampl, reprezentativA pentru cel de al doilea stil muntean, este
totodat i unul din cele mai remite mrnumente ale sculpturii
In lemn, nu numai din tara noastr, dar din intreg OrientuI
cre0in.
In veacul al XVIII-lea, tamplele de lemn muntene aunt nume-
roase i pun inteadefr la o grea incercare pe cel care ar vrea
le ierarhizeze sub raportul frumusetii: unele le intrec pe celelalte.
TAmpla dela Surpatele, de pild, ctitoria din judetul Dambovita
a Marici BrAncoveanu, se ja la intrecere cu aceea a paraclisului
metropolitan din Bucurefti, ctitoria lui Nicolae Mavrocordat (1723),
cu tamplele bisericilor Coltea, Apostoli, Stavropoleos, Scaune,
tot din Bucumti, i cu o serie intreag6 de asemenea monumente
artistice.
In Moldova, avem de asemenea tmple frumos lucrate, ea
ingrijire, cum e de pild aceea a bisericii Sfntul Gheorghe dia
Iai (veacul al XVIII-lea) ; ele nu ajung Ins, nici ca numr, nici

www.dacoromanica.ro
 SCULPTURA IN LEMN 1021

ca desvArvire la nivelul acelora din Muntenia lui BrAncoveanu

vi a urmavilor sai. Cea mai veche tAmpr moldoveneasa din veacul
al XVII-lea este aceea a bisericii din licideana (Bactiu). Vstratrt
partial numai, ea cuprinde totuvi o inscriptie care arat ca donator
In 1658 pe voievodul Gheorghe Stefan.
In Transilvania care vine, sub acest raport, in locur ultim,
intAlaim totuvi o realizare exceptional: e tAmpla bisericii cate-
drale din Blaj, o adevrat capo-d'oper. De propoqii impun'A-
toare, ea are, in afari de icoanele imprtevti, dou rAnduri de
icoane mari pe toat ltimea, i alte dou rAnduri, mici, in formA"
de medalioane, in coronamentul tAmplei. Semnarm de asemenea
iconostasul bisericii din Baia Sprie (Satu-Mare), bisericA zidit
In 1789.
Ufile impiireitegi, dela altar, numr vi ele, in rstimpul cerce-
tat, exemplare de primul ordin, comparabile cu tAmplele. De
altfel, ele fac parte integrant din acestea din urnag, fiind lucrate
deodat..Dar din cauza intrebuintrii lor continue, multe din ele
s'au deteriorat cu vremea vi au fost inlocuite cu altele mai noi.
Ava incAt la o cercetare mai amnuntit, trebue intotdeauna
observat dac nu este vreo deosebire de epoch' intre partea supe-
rioar a tAmplei i cea inferioar care cuprinde uvile imp'rtevti
vi cele laterale. Exemplare remarcabile de uvi imparatevti sunt
acelea dela mnstirea Bistrita (VAlma), pstrate azi in Colec-
Idunile Comisiei Monumentelor Istorice, dela Mitropolia din Tdr-
govifte, pstrate in aceleavi colectii precum vi dela toate tamplele
semnalate mai sus.
Tot din cauza intrebuintrii continui, multe din uvile originare
de intrare in biseric6 nu ni s'au pastrat vi au fost inlocuite cu
altele noi. Avem totuvi o uv.' frumoaE dela inceputul secolului
al XVII-lea uva bisericii dela Cobia (DAmbovita), druit. in
1608 de Badea stolnicul apoi o serie intreagd, admirabil,
din epoca brAncovenease. Uva dela Cobia pe care cercetAri
anterioare o prezentau ca fiind din secolul al XVI-lea se Os-
treaz azi la Muzeul din Sinaia. Ea impresioneaza prir bogltia
sculpturii: vreji cu frunze i flori, chiparovi, vase cu lalele
in panourile superioare o dubl reprezentare a unei biserici cu
patru turle: e probabil biserica mnstirii Cobie, ava cum se
infliva la inceput, in perioada ce a urmat sfinirii ei (1572). In

www.dacoromanica.ro
1022 VIEATA CI3LTURALI

ce priveste seria de usi din epoca brancoveneasca, amintim mai

intAi use bisericii Cotroceni, pastrata azi la Muzeul de Art reli-
gioasa din Bucuresti: toata' suprafata e acoperita cu o delicata
sculptura de vreji continui eu frunze i flori. lar in mijlocul panou.
rilor superioare sunt gaze de toate, dispuse In trei perechi de
nittrimi descrescande se all stema imprateasca a familiei, vultu-
rul bicefal bizantin (vezi fig. 42 in vol. III, 1, editia a doua, p.166).
Asemntoare ca motive ornamentale e use bisericii Colpa din
Bucureti ctitoria lui Mihai Cantacuzino, fratele lui Serban ;
am impresia ea unul i acelai meter le-a lucrat pe amandoua.
In schimb, ua bisericii Doamnei, ctitoria sotiei lui Serban, pare
sa arate alt mAna ; in once caz e alt stil. De factura hotarit dife-
rita este ua bisericii Negru-Vocki din CAmpulung, pOstrata i ea
la Muzeul de Arta religioasa. De data aceasta avem patru registre
de die patru panouri ; primul i al treilea in special al treilea
reprezinta ornamente florale de factura rasariteana ; al doilea i
al patrulea o imbinare de serafimi i vulturi bicefali. Mai unitara
sub raportul ornamentatiei cleat, precedenta este up bisericii
Stavropoleos din Bucuresti ; i aci observam inteunul din panouri
motivul rasritean al vasului cu flori.
Dar nu numai ctitoriile domneti sau ale marilor boieri au
asemenea ui artistic sculptate i mentionam, pe lAnga cele
precedente, i ua bisericii De un lemn, in VAlcea (1715), precum
i ua bisericii Surpatele in DAmbovita (1706) ci le intAlnim si in
biserici mai modeste, de sat, cum e, de pilda, aceea dela Calvini
In Buzau, datAnd din 1775. Alaturi de acestea, intAlnim apoi ui
sculptate cu motive ornamentale de stil popular ; ca exemple
citam ua mai sinipla a bisericii din Gltimbocu (Arges) sau
aceea mai bogata dela Preajba (Dolj), ctitoria din 1778 a lui
Hagi Stan Jianu.
intre strane, gasim unele care constitue adevarate podoabe.
In Bucuresti, putem cita stranele dela Sfinfii Apostoli : o piesa
remarcabila, lucrat cu mgestrie, e i amvonul, din lemn negru,
dela Colpa. La biserica din Zarnfira (Prahova) inceputa pe vre-
mea lui Nicolae Mavrocordat i ispravita in 1743 aunt de ase-
menea strane frumoase. In Moldova, trebuesc amintite stranele
dela Buhalnip (Neamt), datate printr'o inscriptie, 1660, i cele
dela Beilinefti (Dorohoi), din ultima jumatate a veacului XVIII.

www.dacoromanica.ro
 LUCRUL MFTALELOR PRT rOASI, 1023

Dintie ii4urile arhierefti fi domnefti, un loe e fi i.nte ucLpil

jiltul domnesc dela Stavropoleos, cu sculptura delicata i fina; pe
spatarul lui, sunt sapate stemele ambelor Vri, Mewl fiind ridicat
In 1724, In timpul lui Nicolae Mavrocordat care a stapanit Intea-
devar 0 In Muntenia 0 In Moldova. De asemeni, ji101 dela Hurezi,
apoi ji4u1 episcopal dela Coloa, precum i acela dela paraclisul
Patriarhiei din Bucure0i (vezi fig. 72 0 83).
Nici restul mobilierului bisericesc, din lemn, nu este mai prejos.
Gasim cruci de mn fi de masd, din lemn de chiparos; acestea
se sculptau frig de obiceiu la Sfantul Munte, constituind chiar
o specialitate a lui. Gasim apoi sfefnice, dintre care o mama arata
o influent occidentala, din Italia Rena0erii ; acestei ultime cate-
gorii Ii apaqin sfepicele dela Gorgota (1626), dela Verbila, dela
Vierof, dela Biserica lui Bucur, etc. In coleciile Comisiei Monu-
mentelor Istorice se pastreaza patru sfepice provenind dela mna-
stirea Govora. Inscriptiile de pe doua din ele ne arata CA au fost
fcute deci sau lucrate sau comandate , de Lavrente ero-
monahul In anul 7165 deci 1657 sau 1656. Interesante stint 0
candelabrele de lemn, In genul celui dela Jigoreni (Vaslui); el a
fost adus aci din alta parte 0 anume dela schitul zis Cetate.
Lucral metalelor pretioase. Dintre toate domeniile artelor zise
ciar nu intotaeauna cu dreptate minore, acela pentru care
avem documentarea cea mai bogata, in rstimpul 1601-1821, este,
fara Indoial, domeniul lucrului metalelor pre%ioase. Ni s'au
pastrat mii de obiecte de argint, unele lucrate In intregime, altele
numai gmbrdcate sau ferecate, enele de caracter bisericesc, altele de
caracter laic. Cele mai multe se gasesc, evident, In tara, i anume,
In primul rand In Muntenia, apoi In Moldova 0 cele mai putine
In Transilvania. Dar sunt o suma 0 In afara hotarelor, In intreg
Orientut cretin, dela Dunare pana la Muntele Sinai 0 din Moreea
pana la Antiohia. Cercetarea 1ntreprinsa inainte de razboiu numai
In cateva centre ale acestui Orient, de &Are d-1 Marcu Beza, fost
consul la .Beyruth, a dat o recolta din cele mai bogate. Trebue sa
adaogam, de asemenea, ca cele mai preVoase 0 mai vechi
odoare ale Muzeului de Arta religioasa din Bucure0i au fost eva-
cuate, In toamna anului 1916, In timpul razboiului pentru 1ntre-
girea neamului, la Moscova, spre a nu cadea In manile Germa-
nilor, i ca ele au ramas acolo. Nu ne 1ndoim ca In cadrul noilor
37

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 117rRUL AIETALELOR PRETIOASE 1025

Icgaturi ce se fauresc acum intre poporul nostru i cel rus, acest

tezaur neprquit, care nu poate fi inlocuit, ne va fi 1napoiat, asa
cum ne-au fost inapoiate i documentele vechi.
Multe din vechile noastre odoare de argint cele de aur sunt
in numar foarte redus au fost lucrate de meteri din -tara, local-
niel; ei Bunt constatati documentar in Muntenia Inca pe vremea
lui Neagoe Basarab (1512-1521; vezi vol. II, e'ditia a patra,
p. 678). 0 alta parte se datorese insa mesterilor strini i anume,
in primul rand, argintarilor sasi din Sibiu, Brasov si Bistrita, in
special celor din Brafov. Astfel e Irimiia pecetariul din acest
ultim ores, caruia Brncoveanu li comanda, Inca dela inceputul
domniei, inele care sa-i serveasca i drept peceti; este, apoi, mai
ales Ghiorghe Mai argintariul (Georg May) care lucreaza ace-
luiai o multime de obiecte bisericesti i laice. Branco-
veanu ii da argintul necesar, precum i aurul pentru poleit, iar
May le lucra la Brasov, aducandu-le apoi adesea, el 11184, la curtea
domneasca. Din corespondenta schimbata, se vede ea Domnul era
multumit de mesterul braovean: ne-au plcut, ea ni le-au lucrat
foarte bine , serie el la 20 August 1707, pentru ca, peste un an
jumatate, la 27 Ianuarie 1709, sa repete: ducru frumos au
facut adaogand Insa: numai cu zabava multa . La aceasta
ultima data erau gata un evangheliar si o cadelnita, i ramanea
sa se faca Inca niste candele si o tipsie de nafur .
In afara de argintarii sasi, mai lucrau'pentru noi i cei balcanici,
dintre cari o Mina parte, originan i din Moscopole i chiar din Chi-
provq, erau Arondini in acest ultim centru, existau frig si des-
cendenti ai vechilor colonisti sasi, mesteri In lucrul metalelor,
care-si pastrasera confesiunea catolica. Intlnim asemenea argin-
tari balcanici asezati in Bucuresti, cum e acel Gheorghe Ghika prim
sau bas aurar (Hap& Peorpyku EyExa Ccpxtzpualqou) care face cele
trei icoane mari impdrtesti daruite in 1788 de Nicolae Voda
Mavrogheni bisericii manastirii Ecatontapiliani, ctitoria sa din
insula Paros, In arhipelagul egeic.
Nu exista Inca ptina acum o monografie asupra obiectelor de
argint bisericeti din tarile noastre; o mare parte a lor, aflandu-se
pe la manastiri, biserici i diferiti particulari, nici n'a fost descrit3a.
Asa Inca suntem redusi a prezenta deocamdata, pe categorii,
cteva din exemplarele mai importante, ramanand ca, ulterior, sa
37 *

www.dacoromanica.ro
 1026 VIEATA CULTURALA

se incerce a se desprinde unele concluzii de caracter general, in

ce privete stilul lor, influentele suferite sau exercitate precum i
meqterii respectivi.
Dintre obiectele bisericeti facute in intregime din metal pre-
'tics, aezarn in primul rand chivoturile i raclele in care se pastrau
moatele sfintilor. S'au lucrat la noi sau pentru noi in veacurile
XVII i XVIII, o serie intreaga de asemenea odoare.
Unul dintre cele mai frumoase este chivotul de argint sml-
uit dgruit in 1644 de Matei Basarab i Doamna Elena marastirei
Layra dela Muntele Athos unde se afla i acum. Inftieaza o bi-
serica, avand cinci turle: una centrara, mai mare, i patru in jur,
mai mici. Pe peretii chivotului, minutios sculptati, dou iruri
(le sfinti, cei din partea superioara in tot atatea medalioane.
Chivotul se sprijina la colturi pe patru lei. Tot la manastirea
Lavra se afla i o racla de argint cuprinzand mana sfantului loan
Gull de Am. Pe pereti Bunt sapati diferiti sfinti, iar capacul e
prevazut cu cinci turle egale, dispuse in linie. Dei un dar, din
1691, al lui Brncoveanu, el este, ca nivel artistic, sub cele-
lalte obiecte de argint brancoveneti, ceeace ne face sa credem
ca n'a fost executat de meterii cari lucrau in mod obinuit pentru
voievod. Serban Cantacuzino daruete ctitoriei sale dela Cotroceni
dou chivoturi de argint aurit i. smaltuit ; fiecare infatieaza o
biserica avand cinci turle: e chiar imaginea bisericei ridicata de
voievod. Danie asemantciare fac Constantin Brancoveanu i sotia
sa doamna Maria, in 1692, la Hurezi. fundatia lor, precum O. pa-
harnicul 5arban Cantacuzino, in 1699, la manastirea Comana.
Ruda lor, Doamna Maria, vaduva fostului voievod erban Can-
tacuzino, impreuna cu fiica sa, tot vacluva, Maria Blaceanu,
&mien in 1709 manastirii Vatoped dela Muntele Athos un frumos
chivot de argint, inflorat in stil brancovenesc, cuprinzand capul
Sfantului Grigore din Nazianz. Alte dou chivoturi in forma de
biserica Bunt dela finele veacului al XVIII-lea: unul a fost lucrat
aa cum ne arata inscriptia greceasca (( pe timpul patriar-
hului Avramios al Ierusalimului , in 1781. i. a fost dat manastirii
Vaciireti; cellalt, inchipuind biserica lui Neagoe deba Arge4
provine # dela robul lui Dumnezeu Parthenie, archimandritu al
Argerpilui, anul 1784 . Dar toate acestea nu sunt cleat o mica
parte din chivoturile i raclele facute de Domnii, boierii i ele-

www.dacoromanica.ro
 LUCRUL METALELOR PRETIOASE 1027

ricii nostri intre 1601 si 1821: Ele merita singure o mono.

grafie.
Candelele sunt, cum e si normal, mai numeroase decal chi-
voturile. Numai inteo singura biserica insemnata, cum e, de'
pilda, Sfntul Gheorghe MAI din Bucuresti sau biserica mana'sJ
tirii Hurezi, se gasesc cateva bucati. Muzeul de arta religioasal
din Capitala avea, in 1900, nu mai putin de optsprezece exemplare
din veacurile XVIIXVIII. Dac adangam apoi si cele care se
afla in colectiile i in casele particulare, ne dam indat seama
de profuziunea acestor odoare bisericesti. Dela Matei Basarab
ni s'au pgstrat dou candele una din 1643, alta din 1650
ambele daruite manastirii Bistrita (Valcea) unde se aflau si se
afla Inca moastele sfantului Grigore Decapolitul. Din aceeasi
domnie, Muzeul de Arta religios.sa are alte cloud din 1642 si
1648 care provin din manastirea Tismana. Dela contemporanul
Vasile Lupu exista de asemenea una, daruita in 1646 Trei Ierar-,
hilor. Snb Constantin Bi ncoveanu se lucreaza un mare numar;
de candele, in stilul caracteristic al epocii, cu flori mari, invoalte
ele sunt loarte reusite, ca mai tot de altfel ce se produce in domeniull
artei in aceast vreme. Se afla rdspAndite la ctitoriile voievodului
si ale rudelor lui Sf. Ghem ghe Nou, Hurezi, Brncoveni, Colea,
Sinaia, etc. dar si in alte lacasuri ca Radu Voda din Bucuresti
(vezi fig. 84, a). Tot in acelas stil se lucreaza candelele i in epoca
Mavrocordatilor; chain, de pild., pe acelea dela manastirea VA-
caresti i iarasi dela Radu Voda (vezi fig. 85 si 86). Impresionanta,
prin proportii, factura i prin inscriptia amintind cea mai mare tra-
gedie din viata domnilor nostri, este'candela care str5jueste dea-
supra mormantului lui Constantin Brancoveanu, in biserica Sf.
Gheorghe Nou din Bucuresti. Push' in 1720 de Doamna Marica,
nenorocita so-tie si mama, ea are sapate in argint urmatoarele
Anduri: Aceasta candela ce s'au dat la sfeti Gheorghe cel Nou
lumineaza unde odihnesc oasele fericitului Domn Io Costandin.
Brancoveanu Basarab Voevod i iaste facuta de Doamna Marie'
Sale Maria, carea i Maria Sa nadajdueste in Domnul iarasi aiceo
sa i se odihneasca oasele ; Iulie in 12 zile, leat 7228 (vezi fig. 48,
In vol. III, 1, ediVa a doua, p. 180).
Uteodata, candelele sunt daruite lacasurilor, ca ex-voto, pentru
kideplinirea unei dorinti. Asa se intampla, de pilda, spre sfarsitul

www.dacoromanica.ro
1028 VIEATA CULTURAIA

veacului al XVIII-lea, la manastirea Dint,' un lemn sau De un ltmn

Pig. 84. Candele de arginrdela: 1. MAnastirea Radu Vodi din BUCUITOI; 2. MA-
nastirea Vacarcati. Stil brAncovenesc. Cea dintA1 pare a II o donatie a Cantacu- n
zinnor, judeand (kip& vulturul bicetal atlat In partea Inferioara

unde pe o candela mare de argint, lucrata jour,azi in colectiilet

www.dacoromanica.ro
 LUCRUL METALELOR PRETIOASE 1029

Muzeului de Art religioas6 citim, In greceste, aceast inscriptie:

Fig. 85. Candeld de:argint dela miknitstirea Vficiresti. Stil brancovenese. Prima
Jumitate a veacului al XVIII-lea

4 Constantin Ralet si Elena, dorind a avea urmasi, ti-au adus,

www.dacoromanica.ro
1030 VIEATA CULTURALA

Vecioara, aceasta candela, Tie care evti slavita in manastirea

Dinti'un lemn; implinevte-le, Prea Curato, cat mai de grab& do-

Eig. 86. Candela de argint, (rums lueratS, dela manastirea Sr. Gheorghe Nov,
din Bueureati. Inscriptia, In rAmineate, poarta. data:, 15 Septemvrie 1743.

rinta, caci in tine vi-au pus toata radejdea lor Dintre candelele

www.dacoromanica.ro
 LUCRUL METALELOR PRETIOASE 1031

care se fac in a doua jumhtate a veacului al XVIII-lea, semnalm

pe aceea lucrat la Sibiu, tot pentru mngstired Dinteun lemn,
cu inscriptia fatin: cc loan Theodoranu Tzinku, anno 1.764. Cibinii
apoi o candel druit ranstirii din insula Palmos, In 1784, Ia
sf.rit candela grea, avnd pe margini i sfenice pentru lumnri,
druit In 1785 mnstirii dela Muntele Sinai de atre Alexandru
Ipsilanti, Doamna Ecaterina i fiii lor.
In Transilvania, se pstreaz, In biserica unit din Hunie-
doara, dou candele din veacul al XVII-lea; ambele au inscriptii
romneti. Pe una citim: De la jupn Vldutul Suljerul, jupnite
Anca, s fie unde vor fi osele dumnelor ; leet 7182 (1674 sau 1673) ;
pe cealalt, anul 1.688 i faptul ea a fost druit 4 pentru pomana
la besearica dela Hinidora .
Mai putin numeroase deat candelele sunt potirele ; ni s'a p's-
trat totui un numr apreciabil. Muzeul de Arta religioas din
Bucureti posed ateva exemplare din prima jumltate a veacului
al XVII-lea: astfel un potir de argint aurit, donat de Alexandru
Ilia In 1629 mnstirii Arm, un altul, cu inscriptie romneasa
din 1640, dela Dumitraco Serdarul i sotia sa Despina, un al
treilea, din 1636, a arui inscriptie, in grecete, ne d. .1 numele
meterului care 1-a lucrat: S'a fAcut cu mAna mea Alexandru
Crivu din Trica, a doua Tesalie . Numeroase sunt potircle br an-
coveneti ; In colectiile aceluiai muzeu se and unul din 1697, dela
Doamna Maria, destinat bolnitei dela Hurezi, adia
de lng. mnstire In care se acrposteau i se lingrijeau bolnavii ;
bolnitele erau aadar predecesoarele spitalelor din veac-ul al
XVIII-lea. Un al doilea potir provine dela BrAncoveanu Insuii
de pe vremea and nu ajunsese Ina la domnie, ci ocupa dregtoria
de vel sptar (1686). Biserica Dintr'o zi, In Bucureti, are de ase-
menea un potir dela Doamna Maria.
Dincolo de munti, sunt potire mai vechi probabil din veacul
al XVII-lea la Lipova, In Banat ; nu tim ce vor fi devenit potirele
de argint sufate cu aur care, impreun cu alte odoare, au fost
confiscate episcopului Saya Brancovici la 6 Julie 1.679. Peste hota-
rele i1rii, exist un potir dela Mihai Racovit, la biserica din Orta-
kig, li g Constantinopol, pe malul european al Bosforului. Vor
mai fi i altele, In numeroasele lcauri rsritene asupra arora
s'a revrsat din belug drnicia voievozilor i boierilor notri.

www.dacoromanica.ro
1032 vTFArrn fuLTURAI

Dintre cddelniyele (opt bucati) i ciile (sau afumatorile)

(dousprezece bucati) care se all la Muzeul de Art religioasa
semnalam, in primul rnd, pe acelea Cate una din fiecare cate-
gorie druite de banul Radu Buzescu i familia lui, in timpul
domniei lui Matei Basarab. Sunt apoi cele cloud cdelnite daruite
manastirii Tismana de Antonie monahul, In 1683 i 1686. 0 re-
marcabila calie, din acest ultim an, e inchinat de Serban Can-
tacuzino ctitoriei sale dela Cotroceni : voievodul e infatiat in ge-
nunchi, impreuna cu sotia sa i cu patru dintre copiii sal, un
baiat i trei fete. Vrednice de semnalat sunt de asemenea: catia
eu capacul lucrat jour, daruit de Constantin Brancoveanu i
doamna Maria la Hurezi in 1712, precum i aceea din 1695, a
lu Cernica Stirbei, biv vel arma, i a jupanesei lui Maria, daruit
manastirii Mdrgineni.
5i In ce privete ripidele, sunt cateva realizari care merita
A' retina atentia. Una din cele mai frumoase este aceea care se
gasete la Radu \Todd, In Bucureti; e un dar al lui Radu Mihnea,
ctitorul lacaului (vezi fig. 87). Tot acolo, ripide dela Nicolae
Mavrocordat, deci dela inceputul veacului al XVIII-lea. La Mu-
zeul de Arta religioasa erau pna In 1916 provenind dela mil-
nastirea Cotroceni o pereche de ripide dela Serban Cantacuzino
intocmai ca i catia pomenita mai sus, rugandu-se
in genunchi, impreuna cu sosia sa i cinci dintre copii. O alta pe-
reche, dela Brancoveanu (din 1 Aprilie 1709) se all la 8 fdntul
Gheorghe Non din Bucureti; ele au, gravate In argint, chipul
Domnului i acelea ale familiei sale.
Cam tot atat de numeroase ca i candelele, daca nu cumva
mai numeroase, sunt talerele de tot felul (anafornite sau peto-
hlebnite, discuri, tasuri, etc.). Unele din ele au o forma poligonal
(octogon, hexagon, etc.); cele mai multe fug urmeaza forma
obinuita, circular; unele stint mai putin concave discurile
altele mai mult tasurile. O anafornit daruita de Matei Basarab
la Brancoveni se pstreaza astazi la Muzeul de Arta religioasa ;
tot aci se afla i o serie intreaga de discuri din vremea lui erban
Cantacuzino .1 a lui Brancoveanu, majoritatea provenind chiar
dela ei i neamurile lor. O adevarata opera de arta este talerul
Fdlcoienilor, azi in proprietatea consilierului de ambasada Marcel
Romanescu. Dateaza dela finele veacului al XVIII-lea i se dis-

www.dacoromanica.ro
 LUCRUL METALELOR PRETIOASE 1033

Fig. F17. Ripidil de argint aurit dela mintistirea Radu Von din Rucuresti. In!parts*
inferioan, Radu MIlmea Cu sola sa, si cu trei copii; eel dela mijloc este Alexandru Co-
urmasul nu la iron. 51 mai jos, In coltul inferior, stemele celor dolt& trI, Radu
.Mihnea domnind ant In Muntenia cit si in Moldova. Pe minerul ripidel, ornamente
floralc care se vor generaliza la finele secolului al XVII-lea, constituind un element carac-
terislic al siilului brancovenesc. Inceputul secolului al XVII-lea.

www.dacoromanica.ro
1034 VIEATA CULTURALA.

tinge prin felul artistic in care e impodobit cu dou5 grupuri de

figuri in relief. Remarcabil este i talerul din 1806, clAruit de-
Constantin Ipsilanti voievod bisericii vechii curti domneti din
Bucureti (vezi fig. 88).
Dar algturi de obiectele bisericefti lucrate in intregime din
metal pretios, vin obiectele laice. Ele servesc fie spre podoabg
inele, cercei, paftale, diademe, bitgri fie spre infrumusetarea
mesei talere, pahare, cupe, pocale, ctini, chisele i a gospo-
cliriei cutii, sfenice, ligheane, ibrice, climgri fie, in sfaiit
In leggtur cu harnaamentul znale, sc6ri, pinteni, etc. E un
domeniu intreg care, iargi, aproape n'a fost cercetat, asupra cruia
nu dispunem, nu de o opera de sintez, dar nici mAcar de a
monografie cuprinz5toare. Pentru mai toate categoriile de obiecte
enumerate mai sus se ggsesc in muzee i la particulari exemplare
datnd din rAstimpul 1601-1821, pentru unele, ca inelele, paf-
talele, paharele, cupele, ele sunt chiar foarte numeroase. Spre a
da o singura pild, citez colectia de inele Elena Mihail Seulesc-v,..
colectie intrat azi. in patrimoniul Bncei Nationale.
DacA trecem acum la obiectele numai legate sau ferecate in
metal pretios, le putem imp'rti In trei categorii principale: clirii.:
bisericefti, in special evangheliare, icoane i. cruci. Pe WO acestea
mai sunt apoi o serie de alte categorii de obiecte ca arme, cutii,.
racle, etc.
In privinta evangheliarelor se continu6 stralucita traditie a
secolelor anterioare. Ele stint ferecate in scoarte de argint, lucrate
Cu ciocanul in relief i incizate; cAteodatg, pe lang ferecgtur&
de metal pretios se adaog4 i ornamente de catifea. Muzeul de
Arta religioas6 din Bucureti are nu mai putin de dougzeci qi
apte de tip6rituri i manuscrise erecate, din veacurile XVII
i XVIII; cinci dintre ele au fost evacuate big la Moscova. Mei
sunt apoi altele in Orientul cretin, cum e, de pild, evangheliard
din 1616, al episcopului caligraf Luca, actualmente in biblioteca
Patriarhiei din Ierusalim. &calla din fag a acestui evangheliar
inftipaza Schimbarea la fat ;-de jur imprejurul ei sunt alte 17
scene rnai mici, tot de caracter biblic, in medalioane rotunde sau
eliptice. Pe scoarta din dos, legat de ceilalt printr'un cotor de
zale, e reprezentat iargi o scen mare, inconjurat6 de 18 scene
mici. Tot In afara. hotarelor se afl evangheliarul dela mngstirea

www.dacoromanica.ro
 LUCRUL METALELOR PRETIOASE 1035.

Ecatontapiliani din insula Paros. Ferecat luxos in aur, el reprezint

un dar preVos al voievodului ctitor Nicolae Mavrogheni. Pe scoarla

Fig. 88.Disc de argint, ?mums lucrat, la biserica vechli Curti Domnesti din Bucpresti.)
(Plata Sr. Anton), daruit de Constantin Ipsilanti Voevod, In 1806. In mijloc, stemeie
Munteniel si Moidovel, inipalele Voevodulul si data,
din fata se vede Rstignirea, pe cea din dos, Invierea.

www.dacoromanica.ro
 1036 VIEATA CM TURALA

0 seam de crti bisericeti se feredi In vremea lui Matei

Basarab ; mai multe Inca, dup cum era, de altfel, de ateptat,
In vremea lui Brncoveanu. Intre acestea din urm sunt unelie
care fac dovada unui gust sigur i rafinat ; aa, de pild, evanghe-
liarul din 7200 (1692 sau 1691) care pout& pe scoarta din dos,
In slavonete, numele lui Io Costandin Basarab voevod i sotia
lui Maria ; se gsesc la Muzeul de Art religioas. Alturi de
acesta, se cuvine s fie pomenit evangheliarul lui Enache V acl-
reseu, sluga btrnd i credincioas a lui BrAncoveanu, cea care
a lnsotit In moarte pe nefericitul domn. Ferecat i Infr umu-
setat la 1 Mai 1712, acest evanhgeliar se gsete azi la Muzeul
Benakis din Atena. Pe o fa-VA, ni se arat Wstignirea i Invierea
pe cealalt, Bunavestire i Naterea.
In Moldova, amintim mai Intel de Evangheliarele ferecate-
In vremea Moviletilor ; dintre ele, trei se afl la mnstirea
Sucevila i poart datele 1605 August 25, 1606 Martie 12 i 1606-
Martie 25. Acesta din urm, lmpodobit i cu miniaturi ne-a Os-
trat i numele meterului, argintar: e Grigorie Moisii, moldovean,.
dup toate probabilittile. Amintim apoi de evangheliarul dr nit
de stefan ce! Mare la Borzeti, pe care Miron Vod Barnowski
11 fereca din nou, In argint, la 16 August 1627. Inscriptia spat
Cu acel prilej, pe una din scoarte, amintete i de Oltea, mama lui
5tefan. Acuma, acest scump dar se gsete la mnstirea Vatoped
dela Muntele Athos. Nu ni s'au pgstrat cleat putine din cartile i
obiectele de cult ()Amite de Vasile Lupu la Trei Ierarhi i la cele-
lalte ctitorii ale sale; fare ele au trebuit A' fie frig, Cu sigurantd,,
i evanheliare frumos legate In argint.
Transilvania are i ea cteva exemplare de acest fel. Citnt
astfel evangheliarul dela Billgrad, din 1680, ale crui scoarte aunt
impodobite i cu urinic vnt; apoi evangheliarul bisericii Sf.
Nicolae din Scheii Brafovului, ferecat pe la 1695 de binecunoscutul
argintar Georg May.
icoanele continu bogata traditie a veacului al XVI-lea.
In tot rstimpul dintre moartea lui Mihai Viteazul i rscoala
lui Tudor Vladimirescu s'au ferecat nelncetat icoane In trile
romneti, fie de meteri bgtinai, fie de strini care vin i se.
wag la noi. Pe vremea lui Mavrogheni, de pild, se constatd,
existenta, In Bucureti, a unei puternice bresle de asemenea me-

www.dacoromanica.ro
 LUCRI'L METALELOR PRFTIOASE 1037

ten i argintari, avnd in frunte un prim sau ba argintar (vezi

mai sus, p. 1025). Lor li se datoresc frumoasele ferecturi ale celor
trei icoane imprteti pe care voievodul le druiete In 1788
ctitoriei sale din insula Paros. Pe una din ele, aceea inftind
pe Isus, se all reprezentat, in partea inferioarg, un ora cu case,
biserici, tumuli: e capitala Munteniei, avnd deasupra stema
trii: vulturul cu crucea in cioc i insemnele domniei: buzduganul.
sabia i steagul. Tot de aceti argintari bucureteni sunt fcute
i imbrc'mintile celor dou icoane dela Inceputul veacului al
XIX-lea, pe care le reproducem mai jos. Una din ele poart,
In grecete, indicatia: 1809, Mai 8, Bucureti cealalt, In rom&-
nete: 1808, Dechemvrie 12 (vezi fig. 89 i 90).
Ar fi imposibil s mentiondm mAcar sutele de icoane ferecate
In argint care dateag din veacurile XVII i XVIII; ele se all
rspndite In lacaurile bisericeti mai insemnate din 01.6, apoi
la Muzeul de Art religioas, In colectiile Comisiunii Monumen-
telor Istorice i in m'nstirile ortodoxe din Orientul cretin.
Dintre acestea din urm, amintim icoana ferecat de Doamna
Elina, sotia lui Matei Basarab, .1 trimis la mn'stirea Hilandar
dela Muntele Athos. Tot la muntele Athos, dar la mnstirea
Vatoped, se all o icoan' a Maicii Domnului, ferecat In aur,
pietre pretioase i mrgritare. DacA o pomenim este pentru cd
inscriptia ei, In grecete, din 1690, ne arat pe meter: Nicolae
giuvaergiu din satul Nicolia, deci, dup toate probabilittile,
un Aromn (vezi, pentru acest sat din muntii Gramostea, vol.
III, 1, editia a doua, p. 418).
In ce privete crucile,lemnul sculptat de obiceiu chiparos
venea, la foarte multe, din Sud, in special dela Athos unde cglu-
grii se specializaser' din vremuri strvechi In aceast ramur.
Nu este exclus ins ca, In anumite cazuri, el fa fi fost sculptat
i pe loe, In m'n'stirile noastre ; o insemnare moldoveneasca din
1559 care, inirnd cheltuielile pentru lucrul unei cruci ferecate,
d' i cifra de 50 de aspri gata pentru lemnul crucii , ar putea
fi interpretat i in acest sens. In oriice caz, dac asupra crucii
propriu zise, asupra lemnului, n'avem dovezi certe, asupra ferea-
turii multora din ele, discutie nu mai poate IncApea. Ea a fost
lucre-Ca' la noi, aa dup cum s'a lucrat i mai inainte: insemnarea
moldoveneasca amintit anterior este, in privinta aceasta, una

www.dacoromanica.ro
 1038 VTFATA CULTUR ALA

din dovezile peremptorii. Alte cruci veneau hug ferecate gata

dela Athos sau din alte regiuni ale Balcanilor. Aqa este, de pilda,

Fig. 89. Icoana SIAntului Spiridon, ferecata in argint. Fereatura. pout& In roma-
mote data: .1808 Dechemvrie 12i I numele tut Thoma, robul SIAntului Restul
insctiptillor In greceste. (Biserica Spirea Vecbe din Bncuresti).

crucea lucrata la 1692 In oraul Vrapt de catre maistoru Con-

www.dacoromanica.ro
 LUCRUL METALELOR PRETTOASE 1089

stantin, gi pe care mai tIVziu a comparat-o medelniceril loan

Fig. 90. Tcoana ferecata In mint, la Patrlarhle, Summit'. Trircriptia creaca din
patea tnferlohra poart.1 data .1809, Mai e, ksucureeti el numele clunatorulni loan
Faca el al solid sale Marla.

Socoleact., dttruind-o episcopiei de Arge. Transferata ulterior

www.dacoromanica.ro
1040 VIEATA CULTURALA

la Muzeu, ea face parte din grupur celor evacuate la Mos-

cova.
Sub raportul tehnicei intrebuintate la ferecarea crucilor, se pot
deosebi trei mari grupe: 1. crucile ferecate simplu in argint ; 2.
crucile a caror ferecatura este lucrata in filigran; 3. crucile la care
argintului i se adaoga i podoabe de smalt, prin procedeul numit
cloisonn. Adeseori, la ultimile &ma categorii, meterii adaoga
i pietre pretioase sau semi-pretioase precum i margaritare.
Numarul crucilor ferecate este insemnat. Numai la Muzeul
de Arta religioasa se gasesc circa cincizeci: unele de masa, altele
de mana, altele insfarit spre a fi purtate pe piept, aarnate de
un lant ; majoritatea sunt din epoca brancoveneasca, dela ctito-
riile acestei familii i ale Cantacuzinilor. Se adaoga apoi acelea
din bisericile i manastirile vremii ; o expunere sistematica asupra
lor nu exista Inca. Reprezentative, sub toate raporturile, sunt
crucile dela Muzeu care provin din mantistirile Cotroceni, Hurezi
Sf. Gheorghe Nou ; ele ne dau o idee i de munificenta donatorilor.
Dintre celelalte categorii de obiecte ferecate nu ma' voiu opri
asupra armelor, deoarece, iarai, cercetarile in aceasta directie, la
noi n'au inceput Inca; pentru acelai motiv voiu trece asupra dife-
ritelor cutii i raclite pentru giuvaeruri, pentru tabac, etc.); voiu
prezenta Ins dou'd din raclele pentru pastrarea moatelor. Ma
refer, in primul and, la racla ce cuprinde moatele Sfantului
Ioan cel Nou. Lemnul ei a fost acoperit pe fata principal, fron-
tala, cu o serie de placi de argint reprezentnd martiriul sfantului.
Operatiunea acoperirii a avut loc, dupa parerea ultimului cerce-
fa-tor, la sfaxitul veacului al XVII-lea; altii le atribuie insa o
vechime mult mai mese, consideandu-le din veacul al XV-lea.
Caracterul literelor slave ce alatuiesc legendele scenelor nu mi
se pare a pleda pentru staritul veacului al XVII-lea; a inclina
pentru o epoca mai indep'rtata, inceputul acestui veac sau chiar
sfaritul celui de al XVI-lea. In once caz, aceste 13166, remarcabile
ca factura, trebuiesc supuse unei analize atente sub toate pri-
vintele: poate ca cercetarea costumului pe.rsonajelor sau alte
detalii, de alta natura, s ne permita a preciza epoca executarii
lor.
Cealalta racl este munteana ; se afla la manastirea Bistrita
(Valcea) i cuprinde moatele Srantului Grigore Decapolitul. Fe-

www.dacoromanica.ro
 CONCLUZIE SI BIBLIOGRAFIE 1041

recaura ei a fost fAcutd in 1656 de &are voievodul Constantin

,erban Basarab.

Examinarea diferitelor domenii ale artei in secolele XVII

XVIII duce spre una i aceee.i concluzie: Trile Romneti au cu-
noscut in aceast vreme o adevgratd inflorire ; ea a culminat in
Muntenia in epoca brAncoveneascg i cea imediat urmtoare, a
Mavrocordatilor. Operele artistice ale acestei epoci se disting prin
propoqii juste, prin armonie i elegant:a'. Ele arat o societate
civilizat, rafinat chiar, capabild s'd dea in forme proprii con-
cepVa i sentimentul ei despre frumos. Se poate afirma, fttr
team6 de exagerare, c aceasta epoc6 este, sub raportul realiz-
zgrilor estetice, unicd in istoria Munteniei i egald cu epoca lui
tefan in Moldova.

BIBLIOGRAFIE
L Arta. Opere de siutez. 1. N. IORGA qi GH. BA.LS, L'art roumain du
XIVe au XIXe siecle, Paris, 1922, 412 p. in 40; 2. GR. IONESCU, Istoria arhi-
tecturii rorrzdnegti, Bucuresti, 1937, 498 p. in 40
Arhiteetura bisericeaseii gi laid'. 3. GH. BAL5, Bisericile moldovenegti
din veacurile al XVII-lea gi al XVIII-lea, Bucuresti, 1933, 655 p. in 40;
4. N. GHIKA-BUDESTI, Evolutia arhitccturii In Muntenia gi in Oltenia, III
IV, Vlenii de Munte, 1933 si 1936, 108 + 179 p. in 4; 4. I. D. I$TEFA-
NESCU, L'glise Doamnei* (de la Princesse) Bucuregti, in Bul. Com. Mon.
Isl., XXXVI (1943), p. 7-35; 6. CORIOLAN PETRANU, L'art routnain en
Transylvanie, Bueuresti, 1938, 97 p. in 8.
Piotura bisericeasch. 7. I. D. STEFINESCU, L'volution de la peinture
religieuse en Bukovine et en Moldavie depuis les origines jusqu'au XIX-e
sicle, Paris, 1928, XII + 338 p. in 10; 8. I. D. STEFANESCU, La peinture
religieuse en Valachie et en Transylvanie depuis les origines jusqu'au XIX-e
sicle, Texte, Paris, 1932, IX + 439 p. in f; 9. V. LITERAT, Biserici din Tara
Oltului gi # de pe Ardeal zugreivite de o familie de pictori, In Anuarul Com.
Mon. Ist. Sectia p. Transilvania, IV (1932-1938), p. 1-54.
Icoanele. 10. I. MILSI,EA, Pictura pe stield la Romdnii din 5Scheii Bra-
govului, in Tara Bdrsei, I (1929), p. 36-52; 11. N. IORGA, Les arts mineurs en
Roumanie: I. Icones. II. Argenterie. III. Miniatures, Bucuresti, 1934, 53 p.
+ 128 pl. in 80; 12. *TEFAN METES, Istoria bisericii romdnesti din Transil-
vania, vol. I, Sibiu, 1935, XXXVI + 599 p. in 80; 13. I. NEDA, Trei icoane
pe sticld din Cugir,si Emprejurimile lui, in Rev. Ist. Rom., X (1940), p. 372-73;

www.dacoromanica.ro
1042 VIEATA CULTURAL/.

14. I. NEDA, In legdturd tot Cu pictura pe stick& In Rev. 1st. Rom.. XIXII
(1941-42), p. 372-375; 15. I. D. TEE.ANESCU, Tampla #i icoanele din Vd-
ndtorii Pietrii, In Rev, Ist. Rom., XV (1945), p. 495-498.
MInlaturl, frontispiell, inifiale. 16. SIRARPIE DER NERSESSIAN, Une
nouvelle rplique slavone du Paris gr. 74 et les manuscrits d'Anastase Crim-
covici, In Mlanges offerts a M. N. lorga, Paris, 1933, p. 695-725; 17. D.
Inacy, Quelques miniatures trouves dans un evangile du XVII-e sihcle,
ibidem, p. 877-89'*; 18. N. IonGA, La miniature roumaine, In Les arts
mineurs en Roumanie, Bucure#ti, 1934, p. 45-53.
Gravurl. 19. G. OPRESCU, Gravurile pe lemn ale tdranilor din Nicula,
aflate In coleclia Muzeului Etnografic din Cluj, in Transilvania, LIV (1922),
p. 122-136; 20. GHEORGHE RACOVEANU, Gravura In lemn la mandstirea
Neamtul, Bucureqti, 1940, 45 p. + 60 pl. in f; 21. G. OPRESCU, Grafica ro-
nidneascd in secolul al XIX-lea, Bucure#ti, 1942, 309 p. in 8.
VIL Tesiturile. 22. N. Iorga, I.es arts mineurs en Roumanie II., I. La
Sculpture en bois, II. Les tissus, Bucure#ti, 1936, 27 p. + 107 pl. in P.
V. #i p. 1041, nr. 1 gi 12.
Seulptura In lemn. 23. OCTAvIAN MARCULESCU, Candelabrul de
lemn dela Jigoreni, En Rev. ht. Rom., XVI (1946) (sub tipar).
V. #i p. 1041, nr. 4.
Luerul metalelor pretioase. 24. GR. G. TOLILESCU, Catalogul Mu-
seului National de Antichitdii din Bucuresti, Bucure#ti, 1900, 164 + IV p.
in 8; 25. M. BEzA, Urme romdnesti in rdsdritul ortodox, ed. II, Bucure#ti.
1937, 211 p. in 40; 26. MARCEL ROMANESCU, Argintdrie la Blindpni i la
Romdnii Bakanici En veacurile XVIXVIII, im Rev. 1st. Rom., XIXII
(1941-1942), p. 95-133); 27. MARCEL ROMANESCU, Odoarele noastre bise-
ricesti, Craiova, 1943, 24 p. in 8; 28. MARCEI. ROMANESCU, Tezaurul dela
Coveiu, In Rev. 1st. Rom., XVI, 1 (sub tipar).
V. #i p. 1041, nr. 11; vezi #i bibliografia capitolului respectiv din Vol.
editia a patra.

www.dacoromanica.ro
INDICE

:38

www.dacoromanica.ro
 IND ICE
Aaron, Petru Pavel, episcop, 379,
388-389, 834, 933, 936, 939, 940;
Vasile, versificator, 853, 873.
abet, tesut, 577.
abageri, 577; breasla, 588.
Aba,za Paga, din Rusciuk, relatii cu
Matei Bas., 3 , 34; la asediul Ca-
menitei, 51-52; si Moise Movila,
52; contra Polonilor, 55; - din Si-
listra, 51.
Abdul Hamid sultan, 829.
Abeillle du Nord, L', ziar, 889.
Abel (Avel), Moartea lui, roman, 874.
Abrittus, 520.
Abrud, Sofronie la, 379; muntii, re-
giunea, 403-404; Iosif II In mun-
tii, 401; rasculatii moti, 405, 406;
tdrg, 520, 551; tip5.rituri la, 905,
905 (Abrudfalva).
Abruttus, 520.
Academia din Belgrad, biblioteca, 1008;
din Berlin, 799; din Bucuregti
917-918, 922, 927, 942; cea trite-
meiata de *erban Cantac., 163, 179;
In clAdirea Sf. Saya, 179, 182, 919,
930-931; se preda si greceste, 524;
de Drept, Buc., 931; din Cluj, 869;
Comerciald din Buda, opera aroma-
nului Gh. Sina, 431; din Constanti-
nopol, 105, 431, 783-784, 916, 937;
de epistimii, 290; francezd, 881; din
Iagi, c1Aclit6 de Gr. III Ghica, 273;
domneasc5. din, 922, 924, 925, 948;
www.dacoromanica.ro
cursuri de 1. greacd la, 524; din
Kiev, teologia, 379; lui Ch. Lazdr,
932; din Metzova, 417; din Mosco-
pole, 414, 417, 420, 423; din Peters-
burg, de stiinte, 801; din Sdmbdta
Mare, 911-912.
Academia Romdnd, mss., 149, 182-
183, 248, 268, 272-273, 313, 464-
465, 490, 504, 549, 556, 593, 605,
616, 619, 635, 648, 656, 663, 667-
668, 673, 679-683, 689, 692-693,
695-696, 699, 701, 703, 705, 790,
796, 802, 805, 825, 831-832, 838,
842, 846, 851, 856, 865, 878-879,
899, 901, 911, 927, 929, 945, 1008.
Acarnania, 427.
Acatist, tipdrit la Rainnic, 822; al lui
Clain, 848-849.
Aciliu, sat, 377.
acrescengi t, impozite, 400.
Ada Kaleh, insuld, fortAreat5 turca
331, 461.
Adam Banul, 32; neme g de Hidvg
contele, 856.
Adamovici Gherasim, episcop, 381, 382,
410, 950.
adaosul haraciului, dare, 648-649.
s Adelaida . . . lo, roman, 874.
Adjud, tArg, 505, 514, 517; Turcii
Mtuti la, 313; Vechi, sat, 505, 514.
Adormirea Maicii D-lui, m-re In Ga-
lati, 214; din Moscopole, 421; din
R.-SArat, 1018; Precistei, din Iasi,
43-44.
38 *
 1046 INDICE
ldrianopol 122, 201, 214, 242, 460,
900, 991; Brncoveanu la, 127;
erban Cantacuzino la, 127, 157;
Constantin Stolnicul la, 819, 921;
tratatul dela, 488, 532, 593; fainoase
de, 577; halva de 599; tesaturi de,
596.
Adriatica, 299, 378, 398.
Aeneas, 835.
Aeneida, trad. In rom., 853.
_lfenduli, clucer, 804.
Africa, 880; de Vest, comercianti la
Galati din, 506.
,Ifumati, sat In Ilfov, case donmesti
la, 295; fabrica de hartie la, 318;
fabr. de postav, 571; usa i pisania
bis., 572; Rada dela, 69.
oga, dregatoria, 478, 776; dare In le-
gatura cu, 680-681.
Agapia, m-re 774; ctitori, 98, 152;
garnizoana polona la, 209; tipogr.
la, 891; Veche, m-re, 98.
Ag aton, m-re, 672.
Igeirbiciu, 399; scoala la, 935.
.(igo'rlcic, 753.
!flgqti, sat Ilfov, scoald In, 929.
agiaf i, agenti executivi, 644.
Agiudul, tinut disparut, 483; Lajii
scosi din, 505,
agiu, sczmant din valoarea unci mo-
nede, 620, 625.
agiutorinta V. ajutorinta.
agricultura, 547-553; ddri, 661,
Ahilefs la Skiro, traducere, 875.
Ahrnid al II-lea, sultan, 232, 631;
Paga din Silistra batut de Radu
Seran, 4.
-liud, 355, 401 ; Ungurii In, 529; Sincai
la, 837; colegiu la, 921, 947,
afutor militar, obligatia domnilor fatd
de Poarta, 460.
ajutorinfa, dare, 307, 481-482, 509,
676; sub Callimachi, 270, 271; In
.Muntenia, 656-657.
Akerman v. Cetatea Alba.
akktulahltt, garda turceascd, 454.
www.dacoromanica.ro
alag4a, tesatura, 580.
aleintul, dare, 634, 658, 662-663.
Alba, judet, 378, 399, 520, 933, 935,
984, 985, 1003; Armeni In, 418;
comitat, 403; tarani stramutati din,
408; de Jos, 490.
Alba-Julia, 27, 364, 528, 588, 861,
863, 885. 890, 939, 947, 950, 985,
994, 999; asediatd de Unguri, 5;
Hrizea prizonier la, 108; Bocskay
Ingropat la, 351; Turcii i Tatarii
ard, 359; dieta din, 359, 376; mi-
tropolia din, donatie dela Branco-
veanu, 197, 367, 368, m-rea din, 365;
367, 375, 383, 386, 389, 903; tipo-
grafie la, 356, 365, 896, 903-904;
tiparituri la, 864, 891; bis. ortodoxe
luate de uniti, protest., 377, 394;
sinod la, 374. 379; Iosif al II-lea
la, 401; graniceri recrutati la, 403;
Horia, Closca i Crian la, 405, 407;
Warni executati la, 408; Aromani la,
429; Intarituri la, 773; Colegiu aca-
demic, 917, 920-921 ; centru de
icoane, 1003. v. si Balgrad.
Alba Regald, 160.
Albac, 403, 407.
-4lbanezii, 98, 756; pustiesc Gramostea
418; idem Moscopole, 426; contra
Aromanilor, 427.
Albania, 414, 417, 429; centru rom.
din 413, 419.
Albanitts Albanensis, prof. la Padova,
819.
Alba, biserica din Baia, 962; din Banat
300; din Iasi, 152, 215.
Albert Gergey, opera a lui, 854.
Albeqti, sat, 177; calcar de, 563.
Albina ronuineascei, 889.
Albintqa sau Floarea Darurilor, 875.
Albul pciharnicul, 693.
alceituirea oftirii, 740-744.
Alcidalis et de Zlide, Histoire d',
trad. In rom., 874
Alep, 900; tipar la, 892, 897; Paul
de, 78, 556, 559, 575, 964, 989, 909;
 INDICE
despre Matei Basarab, 64, 77; des-
pre scoala lui V. Lupu, 98.
afefii, categorie fiscal, 743.
Alexandra, fiica lui R. Serban, 11;
mama lui I. Neculce, 804.
Alexandria, 873, 899; patriarhia de
23; ajutor dela Brncoveanu, 195;
patriarhul Atanasie de, 795, 870;
idem Samuil, 919; roman, 861, 872,
877, 878; Sanhedrinul din 863.
Alexandrovici Toma, sol polon, 502.
Alexandru, I, tarul, 324, 511-512,
881; al II-lea, tarul, 512; al II-lea,
tatal lui Mihnea, 24, 29, 67, 70, 75,
499; Voevod, 666; nepotul lui R.
Serban, 11; Coconul v. Coconul;
paharnicul, 129; fiul lui A. Ruset,
146; nepot. mitr. Leon al Mold.,
877, 932; cel Bun, 15, 22, 208, 795,
809, 878, 914.
Alfieri Vittorio, 876.
Ali Paca, ctiftAneste pe Apaffy, 361;
dela Giurgiu, 568; birul lui, 650, 713;
din lanina, 417-418; i Caciandoni,
427.
Alion Vodd, v. Leon Vodl.
Almanach des Dames, 889.
Almdj, sat, 585; bis. din, 297; cula
din, 992; valea, Banat, 585.
Almdjanu, boier oltean, 827.
Alma jet, sat, 585.
Almd jenii, 712; breaslil, 582.
Almosd, localitate, 351.
Alo Bafa de Kiitajeh, 20.
Aletead I. profesor, 917.
Altdn-beg, porecla lui Brncoveanu,
990; Tepe, deal in Dobrogea, 559.
Altona, gazet din, 889.
Alvanitohorul v. Arvanithori.
Amara:fa, sat, 635.
Ambrozi, mitropolit, 582.
amenzi, 634, 692.
America, 527, 880; plante din, 547,
549; lucrare despre, 881 ; de Sud, 550.
Amfilohie Hotineanul, episcop, 861,
932; lucrgri ale lui 880, 925 941.
www.dacoromanica.ro
1041
Aminciu, v. Metzova.
Amirali Maria, sotia lui P. $chiopttl,
24.
Amiras AL, cronicar, 144-145, 460;
470, 562, 667, 676, 700, 745, 70,
755, 762, 770, 791, 802-804, 808,
993.
Amsterdam, 951.
Anacreon, A. Hristopol, noul, 852.
Anadan, v. Archirie.
anafora, 290.
Ananias Kouzanos, v. Kouzanos.
anason, cultivarea, 551-552, 882.
Anastasia, doamna lui Gh. Duca, 125,
137, 139, 152, 210; ctitor la Bis.
Alba, 215; fiica lui Gh. Duca, 152;
nepoata lui Gr. Ghica, 210.
Anastasie Crimca, v. Crimca.
Anastasie, lipcan, 270.
anatef ter, condia de porunci, 678.
Anatolia, covoare de, 598.
Anca, din Coiani, 1; fiica lui R. Ser-
ban, 10, 15; sotia lui Vlddutul
gerul, 10, 31.
Andrei, stricatu, 581; Wier *, 580;
numele mirenesc al lui Ivireanu, 858.
Androssy, ambasador francez, 328.
Andronachi, (Vlasto?), 950.
Andronic, cApitan ot Gherghita, 694.
Andronius, v. Critil.
Andruta-Verufi, familie de armatoli
427.
angarii, suprimarea de, 176.
Angennes Julie d', 874.
Anghel A., v. Atanasie Anghel.
Anghelina, monahia, 530; eroinA 'In
Tiganiada, 852.
Anglia, 431, 605, 807, 950, 951; re-
gele, 83; protejeaz6 pe Al.
139; in conflictul turco-austriac
315; postav, 595; ziare din, 889.
Anina, arbuni la, 521.
Aninoasa, m-rea, 652, 873.
Ankara, 331, 791, 803.
Anonymus Caransebiensis, diotionar,
842.
1048
Antemia, prima sotie a lui Barnowski,
45; a lui Pdtrasco vistiernicelul, 741.
Anej, lean Nicola, 525.
Antim, m-rea, coal la, 930; bis. din
Buc 193-194; fratele lui Iachint
Critopol, 23; ieromonahul, 54; mo-
nahul, 1007; din lanina, 1007; mi-
tropolitul, 194; Ivireanul, 179, 239
857, 875, 899, 902; tipdrituri la R.
Valrea, 906; la Snagov, 858-859,
898.
Antioh Cantemir, v. Cantemir.
Antiohia, 784, 892, 936, 1023; patriar-
hia, 266; Macarie patriarh al, 989;
Silvestru patriarh al, 279.
antologhion, 869, 891, 894, 898, 907,
907.
Anton, bis. sf., 1035.
Antonie, cdlugdr la Moldovita, 133;
ddrAban din Buc., 665; mitrop.
Mold., 237, 581; din Ramnic, 594;
monahnl, 1032.
Antonescu, familie din Pitesti, 419.
_tnvers, 539.
Apa Bdiasilor, rd.u, afluent al Oltului,
557.
Apacai Cseri, v. Cseri.
Apaffy Mihail, 125, 363, 366, 466,
468, 520, 620, 730, 751, 903, 921,
947; rdscoald contra, 115; decret al
lui, 164; stdpdn al domeniul Blaj,
519; familia, 387, 519, 994; politica
lui, 350; reprezentantul sdu la
Poartd, 371; confirma pe S. Bran-
covici, 164, 364, 371; despre n-rul
VIahilor, 394; domnia En Transilva-
nia a lui, 360-365; cum ia tronul,
360; tratat cu Ludovic XIV, 362;
moartea, 363; inlAturarea fiului sdu
363; faicl de Ronulni, 364-365; ti-
pografia infiintatd de, 365, 903;
politica bisericeascd a lui, 365; Ro-
n-1411A in oastea lui, 732; S'tefan, fra-
tele sdu, zdlog la Turci, 358.
Apologhia lui Dimitrie al Rostovului,
870.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Apostol, bldnariu, 582; Durac, v. Durac
Gheorghe, biv vel vistier, 227; La-
zar, ctitor la Sf. Nicolae elari, 588;
Voroavd, 790.
Apostolache, comisul, 72; pdralab de
Orhei, 460.
Apostoli, bis. sf., din Bucuresti, 69,
1020, 1022; din Brusa, 303; din
Moscopole, 415, 420-421, 588; din
Ploesti, 70; din *Istov, Bulgaria, 70.
Aprilie, birul lui, 634.
aprozi, agenti executivi, 562, 644; co-
respund ciohodarilor, 471; ceaus de
475; de divan, 478; oaste, 762.
Apus, studentii la 828.
Apu,seni, muntii, 862, 905, 985; reg.
ostild unirii, 377; rdscoala din 402;
Romanii in, 529; ardturi in, 548.
Arabi, 872; tip. pentru, 892; val-a-
toare cu soimii, 460.
Arad, 521, scoala preparandd din, 936,
944; judet, 521, 525; Ungurii in,
529; revolta in comitatul, 406.
affma% exploatarea, 77, 559.
areintarii, breasla, Moscopole, 588.
Arbetnasi, 699; sat in Bulgaria, 81,
202, 990.
Arcadia, 391.
Archirie Anadam, roman pop., 872-
873.
Ardeal, 2, 7, 9, 25-28, 30, 35-36,
56-57, 64, 70, 78, 89, 90, 108-109,
111, 113-115, 117, 124-125, 132,
134-135, 152, 172, 177, 195, 214,
227, 229, 243, 246, 253, 305, 389,
417, 489, 519, 551, 608, 610, 612-
613, 617, 708, 736-737, 771, 788-
789, 835-837, 842, 814, 816, 821,
824, 826-827, 829, 847-848, 854,
859, 861-864, 869, 879, 881-882,
884, 887, 890, 895, 896, 903-905,
917, 933-936, 939-941, 945, 947,
950-951, 984, 990, 998, 1003-1004,
1010, 1018; R. *erban si 1, 4, 5,
6, 10; fiscalitatea In, 5; evenimen-
tele polit. dupd Szekely in, 6; Turcii
 INDICE
p6trurui In, 9; Lupu Mehedinteanu
In, 26; Revoltatii vin in contra lui
Leon Voevod din, 31-32; relatiile
lui *t. Toma cu, 40; idem, M. Ba-
sarab, 53-57; idem, V. Lupu, 87-
91 ; Stroe Leurdeanu In, 120; re-
latii cu Gh. *tefan, 131; Gh. Duca
prin, 148; f i Liga Sfnt, 161; Ve-
terani generalul In, 163; *erban Can-
tacuzino In, 164; al Austriacilor,
175, 350, 372, averile lui BrAnco-
veanu In, 178, 202; Brancoveanu f i
biserica din 195-198; Unirea cu
Roma In, 195, 197, 376; boieri mol-
doveni fugind, 218; oaste rusA re-
tras6 prin, 236; Austriacii intrd In
Muntenia din 239; boieri munteni
fug In, 241; Giani Ruset In. 288,
293; fii lui Al. Ipsilanti In, 295;
C. Ipsilanti In, 323; idem, M. Sutzu,
322, 340; armate strdine In, 352;
Bethlen f i Romnii din, 354; Ghe-
nadie al, 356 370, 508; Moldovenii
bat detafament al lui Ridcoczy II
In, 359; Rdkoczy II 0 Romnii din,
359; Apaffy pus principe In, 360;
protestanti emigrati In, 362; Ludovic
XIV f i, 362; Austriacii contra lui
Apaffy In, 363; Apaffy fi Romanii
din, 364-365; rol politic al clerului
din, 367; Vieata religioasii a Romd-
nilor din, 367-391. episcopia a
368; Dosoftei mitropolit In, 369;
Sava Brancovici al, 371; baftinafii
socotiti tolerati, 373; privilegiile
preotilor din, 375; Romnii fi dom-
mnii de pdmant s In, 373; Atanasie
Anghel In, 375; rezistenta contra
Unirii, 376-379; 384, 466; Sofro-
nie din Cioara, 378-379; generalul
Buccow in, 379; Elisabeta tarina 0,
numArul parohiilor ortodoxe,
mAnAstirile din, 382-384, 392;
I. Inochentiu Clain, 387, 398; Lupta
politicil fi sociald a Rom. din, 393 -
411 ; intoleranta maghiar, 394, 396;
www.dacoromanica.ro
1049
grAnicerii, 403; decretul de concivi-
litate, 409; Romanii din Balcani In,
414, 417-418, 428-429; Salariza-
rea functionarilor In, 482; sate dis-
plrute, In 532; cultivarea cartofului,
550; vinurile de, 552; bresle In, 589;
IndiltAminte din, 598; obiecte de
metal din, 599, 600; rAdvane din,
602; ceasornice din, 605; M. Costin
In, 792; descdlecatul din, 813; bis.
de lemn din, 985; pofta In, 617;
tipArituri In, 895, 896; V. 0 Tran-
silvania.
Ardeleni, 59, 600, 889; In armata lui
R. Mihnea, 2; urmAresc pe V. Lupu,
57; in opera lui M. Costin, 791.
Arges, 567, 962; Matei Vodd la, 61;
jud. 111, 124, 474, 498-499, 503,
758, 930, 1001, 1014, 1020, 1022,
tinut, 197, 375; zacAminte' de fier
In, 558; vin6riciul In 666; strator-
niceii In, 741; bilniforii fi armAfeii
In, 742; ciocnire cu Austriacii In,
300; m-rea, 1, 75, 187, 946, 1031;
mitropolia dela, 8; Curtea de, 962,
964-965, 968, 975, 1018; ocupat6
de generalul Wallis, 252; Sofronie
din Cioara episcop la, 379; bis. epis-
copald din, 969, 982, 1026, 1039;
Matei Basarab li face reparatii, 75;
Iosif episcop de, 869; rciul. 498;
pod peste, 568, 614; sat dispArut,
531.
Argeqti, fabricA de arpacaf la, 576.
Arghir, istoria lui, 853; Gheorghe, din
Moscopole, 421.
Arghira, sotia riului lui R. *erban, 11;
sosia lui R. Mihnea, 42.
Arghirie Gojdu 421.
Arghirorastron, m-rea, 131.
.4rghiropc1, erou tntr'un pamflet bi-
zantin, 22.
argint viu, 599.
argintarii, breasla, 587, 605.
Argirus Historioja, a lui Al. Gergey,
854.
1050 INDICE
Arhipelag, bombarde construite In, 570.
Arhivele Statului, 488, 569, 579, 637,
662, 685-686, 689, 692. 699, 706.
Ariegi, (Ariai), ran, 873.
Aristines Alesios, nomocanon al lui,
540.
Aristofan, poet grec, 818.
Aristoteleq, 794; filosofia lui la coala
dela Si. Saya, 295, 928.
aritmeticd, 912, 940.
armarnentul, 768-773.
armagii, numiti 1 roii, 689.
armata, lui Gli. *tefan, 133; lui ser-
ban Cantacmino, 160-161;
Armatolit, organizatia militara, 427.
arrndgei, agenti executivi, 644, 689,
690; venitul, 692; in Valcea, 741;
In Arge, 742; oaste, 762.
Arrniigegti, v. Naniori.
armele, import de, 600 ; de foc, 768-773,
Armenii, 526, 749; In oraele rom.,
522 524 ; breasld, 578, 582-585;
la Ibafalau, 520; In Moldova, 526,
656, 712.
Armenierstadt sau Gherla, 524.
Armenopol C-tin, codicele lui, 341, 451,
540, 542.
arndufi, 756, 776; lui *t. Racovita,
284; prind pe Gr. III Ghica, 286;
In oastea lui Hangerli, 299; garda,
332; lefegii, 745; steaguri de, 766.
Arnota, m-rea, 72, 723, 969, 970, 1020;
ctitoria lui M. Basarab, 63, 66, 75,
560; M. Basarab 1ngropat la, 114;
clopotele dela, 601.
Aronuinii, 413-414, 821, 952; pro-
prietari de case de expeditie, 415;
darzi conservatori, 419; pun bazele
negotului In Serbia, 428; ridicgi
m-re la Cluj, 429; In localitati din
Transilvania, 429, 524-525; revo-
lutionari, 432; in veacurile XVII gi
XVIII in Pen. Balcanicd, 413-432;
desvoltare economica, 414-417; aqe-
zarile lor, 417-419; Moscopole, 512.
419-427; personalitati culturale , asociatii de negustori, 594.
www.dacoromanica.ro
421-427; armatolii, 427; raspan-
direa lor, 427-431; insemnlitatea.
economicd gi culturald, 430-432; In
tarile romane, 524; confundati cu
Grecii, 525; fabricanti de paftale,
604; argintari, 1025.
Aron Tiranul, 502, 514, 515, 653, 788,
794; ctitoria lui, 962; ingropat in
bis. Alba, 528; m-rea, 48, 694, 705;
inchinata, 41 42, 48; calugdrii dela
668.
Aroneanu, m-rea, 962; biserica, 963,
974.
arpiicag, fabrica de, 576-577.
Arpdtac, apele minerale dela, 856.
arsenal, ceara trimisa Turcilor pt.,
458-459.
Arsenie, ieromonahul, 136.
s Arsu de Viena *, periodic, 889.
argin, masura, 678.
Argiia, mina de mangan, 559.
arta, 782, 959; laica, 779; bisericeasca,
779; bis. i m-ri moldovene, 960
968; idem muntene, 968-984.
Arvanitochori, Bulgaria, 595; neamul
lui V. Lupu era din, 98; Al. Ipsi-
lanti reface coala din, 295, 937.
Asaki Gh., 781, 861, 926-927, 931
932 ; cursuri la Iai, 332, 344; ori-
ginea, activitatea, 345; traducen i de,
875; Albina romdneascd a lui, 889;
Lazar, 345; Leon, arhimandrit, 861
874-876.
Ascinegti, 413, 836.
ascherlii, ostai, 339-340.
Asia, 551, 745, 880, 1005; *t. Toma
In oastea turca, 16; centrald , vana-
toarea Cu oirni, 460; micd, 281, 303,
730, 811, 823, 892, 928, 963; T-
kli moan in, 364.
asiatici, 527.
Asiria, 872.
Asiro-Babilonieni, 878.
Asian, vornicul, 30; parcalab de Orhei,
 INDICE
Aspasieni, targul, 508.
aspri, moneda, 101-102, 417, 423,
458, 554, 612, 619, 621, 623, 625 -
627, 630-631, 635, 669, 679, 683,
690; vechi i noui, 618.
astar, tesatura, 580, 596.
astaragii, 580.
Astrahan, 924; blana de, 598.
afezeimdntul, lui Barnowski, 42; al lui
Mihai Vit., 43; al lu C. Mavrocordat,
256; al lui Al. Moruzi, 340, 715.
Asezeimintele brdncovenesti, 202.
apernut, dare, 678-679.
Atachi, v. Otaci.
Atanasie, 379, 384; Anghel, mitr. Ar-
dealului, 939; formular de alegere
368; hirotonirea, 197; afurisirea lui,
198, 376; destivdrsirea Unirii cu
Roma de catre, 375-376; obligatii
luate de, 375; legaturi cu Branco-
veanu, 375; la Viena, 375; instalarea
lui, 376; Ion Tirca i, 377; patriarh
al Alexandriei, 795; bis. Sf.,
92; idem, din Moscopole, 421;
Chiril, patroni ai caldamrilor, 587.
Atatiirk, 849.
Atena, 950, 1036; I. Caragea la, 332;
Al. Sutzu, portret la, 334; mace-
doneni In, 419; biblioteca
nat. din, 845; muzeul bizantin din,
1007.
Athanasie, mitrop., 104, 834; fost pa-
triarh al Antiohiei, 784; al Alexan-
driei, 870.
athname *2 act turcesc, 351, 466.
.4thos, muntele, Sf. Munte, 21, 23, 27,
30, 31, 65-66, 99, 103, 135, 163,
594, 786, 858, 875, 891, 894, 944,
1007, 1023, 1026, 1036-1038; R.
erban face danii la, 10; idem, Matei
Basarab, 73; V. Lupu le plateste
datoriile, 103; *erban C-zino In-
china Cotrocenii la, 165; Branco-
veanu ajuta, 195; m-ri inchinate
23, 75; m-rile dela, 73; Dochiariu
de/a, 72; N. Mavrocordat cumpara
www.dacoromanica.ro
1051
carti dela, 244; Lavra, 898; in-
fluente dela, 1003.
atlas, al lui G. Golescu, 855; fesatura,
574, 596.
Attila, 821.
August, birul pe, 635.
aurari, breasla din Moscopole, de, 605;
v. si Zlatari.
Aurelian, Impilratul, 836, 839, 840 ;-
847.
Aurelius Antonius Praedes, lexicon
842.
aun, exploatare, 77, 555-557.
Austria, 150, 172, 197, 290, 299, 424,
426, 468, 511, 606-607, 612-613,
620, 623, 630, 828; R. $erban In_
9; Leopold Impa'ratul, 161; In liga
sfnta, 161; sol in Inlocuirea
Matei Ghica, 268; mijloceste pacea
ruso-turca, 288; cere Nordul Mol-
dovei, 305; ad-tia Bucovinei, 306 -
307 ; Al .Ipsilanti In, 313; In raz-
boul ruso-turc, 311; ocupd Moldova,
311-313; victoria la Focsani, 314;
pacea cu Turcii, 315; Al. Moruzi
opreste exportul lanei In, 318; si I.
Caragea, 333; cal din Moldova pt._
remontele din, 338; casa de, 349 ;-
Aromani In, 415, 427-428, 430;
postav din, 595; import din, 600,
602, 605; export In, 606; jurnale
din, 889.
Austriacii, 218, 244, 296, 302, 306,
352, 362, 487, 509, 521, 551, 606,
609, 613-616, 623, 625, 627, 629,
638, 655, 731, 739, 758, 761-762,
766, 772-773, 774-775, 872, 993;
razboiu Cu Kiipriilii, 115; rivali-
tate Cu Polonii, 162; intra In Mun-
tenia, 163; Infranti la Zarnesti, 171
In conflict cu Turcii, 228, 235-239;
infranti la Belgrad, 236, 252; In
Oltenia, 239; In Muntenia, 241; nou
razboiu cu Turcii, 252; pacea dela
Belgrad, 252; Oltenia sub, 253-255,
675; parasesc Oltenia, 255; batuti
1052 INDICE
In Banat, 800; idem la Giurgiu, 301;
nou razboiu cu Turcii, 288-303;
IMO la Bacau, 300; victoria dela
Martinesti, 300; ocupa Craiova
Bucuresti, 300; pacea dela *istov,
301-302; pun pe Al. Mavrocordat,
309; cuprind Moldova, 313; o pa-
rasesc, 337; pacea Cu Turcii dela
Zsitvatorok, 351; si R. *erban, 352;
relatii cu Rkoczy I, 355; aliati cu
Polonii, 358; pacea cu Turcii la
Vasvar, 361; relatii Cu Tkly, 363;
Ardealul, 372; relatii cu Fr. RA-
koczy II, 377; razboiu cu Francezii,
394; servicii aduse de Aromani, 432;
ocupa Transilv., 468; razb. cu Turcii,
499; intocmesc statistica, 511; ane-
xeaza Galitia, 527; exploatarea a-
ramei, 559; Impiedeca fabricarea o-
glinzilor In Muntenia, 565 ; tarif
vamal pt. Oltenia, 595.
Auxentie, fost mitr. al Sofiei, 785.
Avarul, trad. In rom., 875.
Avdela, localitate, 417.
Averof, Aroman, sprijinitor cultural In
Grecia, 430.
Avgar, legenda lui, 866-867.
Avram, cioclu, 582; Savu al lui, 689.
Avramias, patriarh al Ierus., 1026.
Avrig, 853; G. Lazar originar din, 333.
Azovul, castigat de Turci, 221; Rush
cuceresc, 235; pacea dela K. Kai-
nargi II da Rusiei, 291.
Axinte Uricariul, 161, 696, 706, 760,
801-802, 808.
Baba Ioana, 581.
Babadag, 207; Seraschierul, 141; Du-
mitrasco C-zino caiftanit la, 152;
pasa de, 263; Turcii se retrag la,
275; bis. Sf. D-tru din, 295, 503;
suecese rusesti la, 315, 327.
habeingiul, dregator, 476.
Babilonieni, Asiro-, 878.
bacalbasa, staroste de bacani, 586.
www.dacoromanica.ro
Bacdu, 745; judet, 518, 658, 967, 1021;
teritoriu ocupat de Austriaci In, 306;
targuri i sate in, 506; fantani de
pacura In, 561; sticla se fabrica In
565; sate cu nume schimbat In, 531;
desfiintarea tinutului, 484; Tatarii
bat pe Poloni la, 9; Rush ajung la,
236; episcopia catolica din, 947.
Bachu, sf. martir, 903.
Bacov Ivan, gravor, 1009-1010.
Bacsici, misionar slay, 561.
Baddeley John, 796.
Badea, vataf de puscarie, 113; chiva-
rariul, 579; stolnicul, 1021; Obredi,
72.
Baden, marchizul de, 172; ducele de,
638.
bagaria sau iucht, iuft, 598.
Bagration, general rus, 327.
Bahluiul, rAu, 104, 273, 574, 916; pod
peste, 614; cimitir evreesc langa
527; sesul, 50.
Bahna, vama la, 708.
Baia, jud., 40, 518; targul, 16; pod
ghiazuri polone la, 208; T. Calm-
sul proprietar In, 269; ocupat de
Austriaci, 306, 312; Sash din, 522;
piva din, 570; biserica Alba din,
962 ; de aramci, 77; targ, 501; ocupata
de Austriaci, 299; straini In, 522;
exploatarea aramei la, 559; de Crig,
revolta tranilor la, 406; de Fier,
exploatarea fierului la, 77, 558;
Mare, Tatarii prada, 229; ocupata
de Curuti, 362; Sprie, bis., 1021.
Bainski, capitan de lesi, 150.
bairam, pastele turcesc, 459, 679.
bairamldcuri, pltite Portii, 215, 649.
Bakce-sarai, cucerit de Rusi, 235.
balabani, soi de soimi de vAnatoare, 460.
Balasache, paharnicul, 119.
Balat, cartier In Constantinopol, 466,
966.
Balauritu Moscu, armatol, 427.
Balcani, 164, 415, 963, 1038; rolul
Aromanilor In, 414, 430.
 INDICE
Bale, mazilul, 693.
negustori turci, 30, 610.
Balica, m-rea lui, 50; reflcutO de Gr.
II Ghica, 232; hatmanul, 17; Dragul,
rAsculat din Ardeal, 394.
halimezuri, tunuri de asediu, 769, 776.
Balinos, enorie In C-nopol, biserica,
277.
ctitor la Peri, 23.
Balf, vistier, 508; proprietar al mo-
siei, apoi al Cahulului, 517; Ion, pro-
prietar In tinutul HotArniceni, 486;
familia, 877, 968.
Balta Verde, schela la, 708.
Balthasar Gracian, traducen i din, 876.
hame, 552.
han, erban marele, 1; dregtoria in
Moldova, 470 - 471; remuneratia,
471; caimacam Inlocuitor al 473;
reforma lui Mavrocordat, 478, 643,
646, 718.
Banat, 64, 382, 384, 519, 758, 827,
842, 848, 869, 881, 933, 951, 1004,
1018, 1031; Moise Secuiul se orga-
nizeaa in, 5; Matei Basarab intrA
In Oltenia prin, 32; veterani In, 163;
al Austriacilor, 241, 521; Turcii reiau
o parte din, 252; Austriacii bdtuti In,
.300; Tkli In, 364; biserica din,
resedinta episc. la Lipova In,
Visarion Sarai trece prin, 377;
strAmutdri in, 408; co/onisti din,
414; targurile din, 521; Romnii In
529; cultivarea orezului In, 551;
txploatarea fierului In, 558; a aramei,
559; AlmOjenii din, 585; articole fa-
bricate din fier, in, 600; intrituri
austriace In, 773; scoal rom. In,
921; Temigan, 175, 610, 732; muntii,
985.
bancheri, In Principate, 726.
Banca Nationale!, 1034.
Bandini, misionar italian 105, 506,
522; 544, 547, 608, 916, 947.
Bouffier, 925. - 964, 999-1000, 1036; Inceara re-
Beinfly Gh. guvernator al Transilv.,
www.dacoromanica.ro
1053
364, 374, 381; castel la Huedin al
familiei, 520; familia, 520, 945.
banii, monetk 478, 480, 557, 564, 571,
613, 619, 620-630, 637-639, 642-
643, 648, 654-656, 658-662, 665 -
669, 671-672, 675, 677-678, 680,
684, 693, 695, 698, 701, 703, 723,
887; vechi i noi, 618; steagului,
plAtiti la investiturk 235; miriei,
649; de pellarnicie, dare pe carciumi,
666; Vozianilor, dare specialk 650;
gcoalei; dare, 698; cailor, dare, 741;
grajdului, dare, 700.
banita, mAsur pt. cereale, 663.
Banovita, sat, scoald in, 929.
Banta., Ana, sotia lui C. Cantemir, 210.
Banu, m-rea, scutire de djdii, 244;
biserica din Iasi, 968.
Bar, colegiul din, 789.
baraboi, cartofi, 551.
Baranyi, tipOriturl a lui, 904.
barati, cdlugAri catolici, 670.
Barbara, seminarul Sf-ta, 835, 847.
Barbaria, pt. Africa de Vest, 506.
Barboglu Chiriac, din Zemlin, 415.
Barbu, paharnicul din Ivnesti, 689;
postelnicul din Negoesti, 741; vel
vornic, 473.
Barcsai, familia, 732; i Saya Branco-
vici, 371; drept de exploatare a mi-
nereului dela Teliuc, 558; Acatiu,
113, 366, 620; Milescu trimis in aju-
torul, 134; origina lui, 359; domnia,
359-360; luptele cu Rkoczy II,
359-360; scuteste de dAri pe preotii
romAni, 360, 364-365, 735; moartea,
360; bate monedk 360; Andrei, fra-
tele lui Acatiu, 360.
Bargrave R., cAlAtor englez, 554, 556,
567, 611; Wyborn, 736.
Bari, 932.
Barnowski, Miron, 52, 81, 104, 109,
131-132, 451-452, 562, 691, 700,
785, 788, 792, 807, 859, 944, 963 -
luarea tronului, 48; domnia, 42-48,
1054 INDICE
50-51; origina lui, 42; gospodruirea
tgrii, apz6mantu1 lui, 43, 721; acti-
vitatea ctitoriceasca, 43-45, 946,
960; relatii cu Cantemir-bey, Cu
Polonii, 45; sotia lui, 45; mazilirea,
45-46; solie moldovean6 la Ustia,
la, 50; la Stambul, 50; p'arile contra
lui, 50; Cazacii pradd In timpul lui,
51; decapitarea, testamentul lui, 51;
Ingropat la Dragomirna, 51; ctitor
la Barnowski Ia0, 92; la BArnova,
136; Intemeeaza targul Nicolina
568; Incearc introducerea tip., 104
895; solie la Moscova, 998, 1001;
m-rea, 215, 946, 963; biserica, 44,
999, 1008, 1011.
Barsi Niccolo, 92, 554-555, 599, 607,
610, 728-729, 753.
Bart Petru, tipograf la Sibiu, 905.
Basarab, Neagul Vv. se d fiu I lui, 11;
fiul lui R. *erban, 11, 1015; cel
bdtrdn, 1; Entemeietorul, 169, 772;
dinastia, 857; numele Basarabiei dela
343.
Basarabia,101, 469, 542, 787, 913-914,
pierderea ei, 328, 335, 485, 507;
mo0e a lui D. Moruzi In, 329; ocu-
paria ruseascd In, 343-344; veche,
486; volintiri din, 763; tipografii,
910.
Basire Isaac, teolog francez, 917.
Basta, 528; 0 R. *erban, 2, 5; la
Gherla, 5, 350.
bet., bulucbafi, mari cApitani, 751, 776;
capichihaia, 463; ciohodar, 471;
drar, 669.
Bafa Mihalopol, 268, 283.
Bagdu, valea, 509.
Basotd biv vel cgminar, 339.
Bata, casa lui N. Mavrocordat la
C-nopol, In cartierul 945.
Bathory Gabriel, 567, 732, 811; relatii
cu R. *erban, 6-9, 351; candidat
la tronul Ardealului, 7; proclamarea
ca principe al Tr., 7; relatii cu C.
Movila i Imperialii, 7; navala In
www.dacoromanica.ro
Muntenia, 7-8, 15; 0 familia lu
R. Serban, 7, 11; InfrAngerea de-
Inga Brapv, 9, 352; i se zicea
Deli chiral, 25; relatii Cu R. Mihnea,
25; scopurile politice, 349, 351-352;
domnia In Transilv., 351-352, 368;
moartea, 352; fat de biserick 369;
Sigismund, 947; a treia abdicare,
4-5, 350; rudd lui Bocskay, 6, 351;
55tefan, 916; rege al Poloniei, 7, 350,
351.
Batigte Vevelli, 49.
Batiltea, fabricl de hartie In, 566.
Batin, Turcii InfrAnti de Ru0 la, 328..
Batom, Polonii tnfranti de Cazaci la, 86.
Batthyany Ignat, episc. ungur, 950.
Bauer, general rus, harta lui, 510-511,.
643, 645-646, 824, 879, 880.
Baumaister, Logica lui, 913.
Bavaria, 889.
Bilcani, sat, 210.
ia,si aurari, 557.
bdibdracarii, croitori, Iai, 580.
Bdicoi, boierii din, 495.
Bdjescul Iordachi, medelnicerul, 284;
Mihai, postelnicul, 638.
Bdlafa, epitaf dgruit de 1015; sotia
lui C-tin vel sArdar, 72, 111; fiica
lui *erban C-zino, 168; Domnifa, bis_
Buc., 931, 950.
Balceanu, tliat de N. Mavrocordat
239; Constantin, aga, 172; mare vor-
nic, 331, 333; Maria, 1026; stema
familiei, 731.
Balacescu, 802; Dionisie, staret la
Hurezi, 981.
Beileinescu-Roset, biv vel log., 308.
Billeanu Gheorglze, mare ban, 116, 125,
157-158, 812; Grigore, ginere lui
Serban C-zino, 158-159, 168; ajuta
Austriacilor, 240; pribeag In Ardeal,
241; vel vornic, 943; /vase, 158;
clucer, 157; vel vornic, 894, 945;
Manole, 574; Maria, sotia lui M.
Cantacuzino, 115.
&Elena. partid,.1upte cu Cantacuzinii,
 INDICE
107, 115-117, 122, 125, 157-159,
812, 814-815, 817; sat, 993.
Bdlegti, boieri, 719.,.
Bdlgrad (Alba-Julia), 863, 890, 904,
939, 1036; Saya Brancovici in, 359,
364; mitropolia din, 367-369, 391;
mitropoliti din, 367-370; sinod la,
369; episcopie, jurisdictie, 371-372;
Atanasie Anghel la, 376; Ion Tirca
la, 377; tAbdcarii din, 588-589; ti-
pdrituri la, 862, 864; v. si Alba-
Julia.
Blinegti, Dorohoi, bis. din, 1022.
Btilteanu Stroe, Costea sin, 743.
Bditeni, Ilfov, m-rea, 530; rumanii
din, 530; bis. din, 970, 975.
Bedfi, targ, 511-512; judet, 512, 828;
tinut, 487.
Bltategti, 745.
handria, lui Dabija, dela Suceava, 138
626.
Bdncild, cdpitanul, 108.
Bdneasa, sat, Vlasca, 662.
hdnia cea mare, venitul, 48.
Bdniegti, sat, Vlasca, 73.
Unifori, venituri, 692; in Dolj, 741;
In Arges, 742.
bciratele, capelel . 755,
Bardganul, populatia, 532; pdsune in,
656.
.barbdnfd, taxd, 585.
hdrbieri, breasld, 581; din Jai, 586.
Bdrboi, vornicul, 18; biserica, 232.
Bdrbogi, 1004, mosia lui Miron Costin,
210, 791; lana alddrusani, 620;
V. Sturzea din, 998, 1004.
Bdrbulq, sat Dambovita, 975; bis.
din, 969.
Bdrcan, stolnicul, 25, 41.
Bit- rcdnescu, familia, 333.
heirci canoniere, 570.
bcitaia, la tdlpi, 544.
.b4zmetn, v. bezmAn.
Bdrdiac, Orilei, 680, 760; cdldrasii din
670.
Bdcul, codru, 553; rau, 513,
www.dacoromanica.ro
1055
Bdrcea Mare, sat Huniedoara, 359.
Bd,rcupd Mtiteg, din Cotnari, 668.
Bdrlad, 210, 506; pradat, 18; Ilias
trece prin, 50; C. Ipsilanti la, 325,
327; bis, de breasld in, 588; Lajii
sunt scosi din, 505; resedinta vor-
nicului de T.-de-Jos, 507; breasla
Jidovilor din, 583; tinut, 480; tinut
dispdrut, 483-484; bis. Sf. Gheor-
ghe din, 588; scoal greacd la, 926.
Bdrnova, m-rea, 42-43, 45, 136-137,
215, 232, 964; azi bis. Barnowski,
1011; mosia, 42.
bdrsani, Romani din T. Barsei, 532.
Rirsa, Tara, 532.
Bdrsescu Preda, vel ag, 113.
Bdrsegti, Ruda-, sat, Arges, 1001.
Bdtcd, podul lui, 614.
Bdznogeni, sat, 561.
Beata, in Bulgaria, 302, 328.
Beca, mosia, 369; Preda, dela Maia
108.
becerul, vechiul pivnicer, 476.
Bechet, 64.
Becicherek, Igtoc, erou in Tiganiada
852; Mic, Timis-Torontal, 877.
beglerbeg, domnul Moldovei era egal
cu un, 458.
Beilic, Iasi, casele dela, 308.
Beius, v. Beius.
Beiztg, 521; domeniu al ep. unite din
Oradea, 392; Gimnaziul rom. din,
391; Aromnii la, 428, 525; fabricd
de hartie la, 567; commpaniile gre-
cesti la, 594.
belacosd, tesaturd, 596, 605.
Belcegti, lupta dela, 313.
Beldiman, logofdtul, 18; Alexandru,
traducen, 550, 861, 874, 881, 883,
Jalnica tragedie a lui, 874.
Belgrad, 111; 162, 415, 432, 460-461;
Gh. Duca cu oastea la, 148; Vizirul
Kara Mustafa se retrage la, 161;
Austriacii bdtuti la, 236, 252; pacen
dela, 236, 252, 255-256, 397; Turcii
batuti la, 241; cucerit de Austriaci,
1056 INDICE
.301; Tkly la, 362; colonie de
Aromani la, 419, 428; tratatul dela,
241, 613; boii, carele, dan, 634, 650,
703; Bibl. Acad. din, 1008; muzeul
national, 764.
Beliu, Bihor, fabrica de harte, 565.
Belio, casa din Urlati, 993.
Bellu, studiaza la Viena, 932.
Belzebut, slujitorii lui, pictura, 997.
Benakis, muzeul, Atena, 1036.
Bender, 229, 266, 311, 315, 516; ra-
iaua, 101, 513, 481; Brncoveanu
ajuta la refacerea cetatii, 172; Wile
turcWi In, 275; Moldovenii cer, 290;
capituleaza, 314; ocupat de RuO,
288, 324; tinutul, 486-487.
Bensdikt, Sf., sat. victoria dela, 117;
infrangerea dela, 136; egumen la
Moldovita, 289.
Bengdi-Tdrgul, azi CarbunWi, 108.
Bengescu Staico, 239.
Beograd, v. Belgrad.
Berdndo Pamvo, ieromonah, 842.
berbec, 749.
berbenitd, putina, 613, 666.
berber-bafa, 477.
Berceni, Vlaca, sat, 685.
berea, se fabrica in Principate, 575-576.
Bereg, comitatul, 6, 351.
Beresteczko, Cazacii batuti la, 86.
Berisldvegti, Arge, schitul, 930.
Berivoiul Mare, Stefan protopopul din,
372.
Berlin, 622; Academia din, 799.
Bernardin de Saint Pierre, 874.
Bersasca, coald elementar& la, 935.
Berteftii, schela la, 708.
Bertoldino, vieata lui Bertoldo i a
lui, roman, 876.
Bertoldo, v. Bertoldino.
Blenovo, m-re In Srem, Jugoslavia,
416.
oaste turceasa, 284, 753, 775.
befli-aga, 753. 775.
Balden, 27; Alexandru, istoric, 821,
945-946; Francisc, 352, 356; Ga-
www.dacoromanica.ro
briel, 365, 372, 466, 917, 947; domnix
in Transilvania, 352-355; principe,
10; alegerea, 25-26, 352; raporturi,
cu R. Mihnea, 26, 28, 35, 354; com-
pania contra ImperiaMor, 28, 352;
contra Polonilor, 35, 354; relatii cu.
Moldova, 36, 38, 354; nazuinte falL
de vecini, 349, 350, 354; tratatul
dela Mikulov, 353-354; l'ata de -
Romana din Ardeal, 354; moartea.
lui, 354; Teofil numit episcop de,.
369; vinde domeniul Cut lui P..
Aron, 389; idem Ibafaldul Arme-
nilor, 520; familia, 360, 994; Gri-
gore, capitan suprem, 364; loan, 821
945; Nicolas, cancelarul, 362, 364;
yStefan, 355.
Betlis, din Viena, casa greaca, 728.
Beveregius, editor, 540.
Beveridge, 871.
Beyruth, 1023.
Beza Marcu, 1023; originar din Vlaho-
clisura, 418.
Bezdin, m-rea din, 381.
bezmdn, 516-517, 676-677, 705; scu-
tire de, 660; dare, 673, 681.
Bibescu, colectia, 173; logoft, 524;
Barbu, 932; Dincd, srdarul, 321;
Dumitraelze, 932; Gheorghe, 932; buz-
duganul lui, 455.
Bibefti, Vladutul postelnicul din, 689..
Bibica Rosetti, capichihaia, 331.
Biblia, 887; a lui Serban, 164, 862
863, 890, 897; trad. de Milescu, 796,.
862; a lui Clain tip. la Blaj, 862-863,
904; Upar. la Petersburg, 863, 914.
Biblioteca,780, 782; Academiei din
Belgrad, 1008; Arhivelor din Viena,
804; Central& din Blaj, 866; me-
tropolitana din Blaj, 826; Imperial&
din Viena, 1005; Nationala din A-
tena, 845; Natonala din Paris, 797,
803; Universitatii din ravi, 880;
Universitatii din Lw6w, 1006; ro-
?ruin ascd, revistd literard, 888.
Bicaz, sat, 306.
 INDICE
Bielski Ioachim, 789.
Bihor, 391; jud. 521, 921; fabrica de
sticld din, 565.
Bijlzij, v. Bd.lti.
Bilbor, sat, 306.
bilele, obligatie fiscald, 705-706.
bit, 15, 212, 215, 218, 285, 591, 634,
637, 642, 645, 649, -653, 675, 692-
698, 700, 735, 749, 760; se arenda
boierilor, 30; reforma lui N. Mavro-
cordat, 242; al temnitei, 329, 634,
700; al femeilor rele *, 329, 634,
de aur, 557; al seicilor, 634,
650; al lui Ali-Pasa, 568, 585, 650,
71a; pe vremea lui BrAncoveanu,
634-635; pe nume, 636; al ruma-
nilor, 644-645, 690, 692; al capi-
chihaialei de oaste, 650; al pesmetu-
lui, 650; al sforii, 650; al salahorilor,
65, 702-703; al sursatului, 658; al
sdului, 660; al untului, 664; al me-
iului, 664; al jignitei, 664; al viilor,
667; pt. cheltuiala caselor domnesti
dela Targoviste, 667; al mierei, 671;
cel slujitoresc, 673, 706; al ostirii,
673, 701; al lefilor, 673, 701; ca
dare personald, 684-688; al rosiilor,
rusala, 690-691, 693; al curtenilor,
693; al cdldrasilor, 694; popesc, 695;
al datoriilor, 695; cel moldovenesc,
698-699; pt. cheltuielile vistieriei,
al 703; al carelor solului
nemtesc, 703; mdrunt de tard, 707;
sulgiului, 707; al ruptasilor, 712;
al Vozianilor, 712-713.
birarii, 692, 699.
birdrie, 689.
Birina, prdat i distrusd, 427.
birnici, 568, 635-636, 641-642, 642,
648, 649, 651, 653, 658-659, 664,
666-667, 671, 691, 695, 703, 712,
723, 742-743; In Oltenia austriaca,
254; Waal, 616, 655, 669; categorie
fiscald, 673, 675, 711.
biscuit, birul, 650.
Bisericani, m-rea, 40, 589.
www.dacoromanica.ro
1057
biserici gi mnstiri moldovene, 960-
968 ; muntene, 968-984; ardelene,
984-985,
Bisterfeld I., prof., 917.
Bistrean, log. din Goesti, 689.
Bistref, 708; vamd, 707.
Bistrita, 40; martalogi la, 760; m-rea
din Valcea, 73, 75, 706, 857, 878,
946, 1020 (bolnita), 1021, 1027, 1040;
Matei al Mirelor la, 7; moaste la,
111; ctitorie a Craiovestilor, 187;
m-re in Moldova, 561; Inchinatd. la
Sf. M., 132; clopotele ddruite de St.
Toma, 40; district, 489; Turco-TA-
tarii pradd in, 229; oras, 837, 947;
Iosif II vizitd, 401; cetate, 589;
argintarii sasi din, 1025; vinurile
regiunei, 552; Ndseiud, 934; r&u,
419, 555, 557, 611, 993.
Bistrifeni, 6, 27, 98; ciocnire Cu Ste-
fanitti Vv., 135; Apaffy catre, 365,
394.
Bitcuchi, loc. rom. In Albania, 419;
distrus 'a, 427.
Bitolia, 418-419, 420, 429.
prizonieri luati la, 406.
Bizantini, 878.
Bizany, 157.
Black, fabricant de potasgi, 567.
Blaj, 410, 521, 783, 834-835, 839,
841, 852, 905, 932, 939-940, 1009-
1010 ; tratat la, 363; atacat de cetele
lui Sofronie, 379; domeniul, 382,
387; m-rea Sf. Treime, 383, 871,
950, 985, 1021; resedinta episcopald,
387, 389, 391; scoald, bibliotecd,
389, 539, 790, 826, 853, 866; lute-
meierea, 519; Sincai la, 837; bu-
coavna la, 849; corifeii dela, 861;
tipdrituri la, 891, 903-904, 914;
resedinta lui Apaffy, 994.
bleinari, 696; breasla, 578; breasla din
Bklad ridicd bis., 588; idem Bo-
tosani, 588; in oastea lui D. Can-
temir, 746.
Blocul continental, 882,
 1058 INDICE
Boazchioi, Cernavodd, 295, 503.
Bob I., episcop, 382, 835, 837, 841,
852, 871; sprijind pe V, Moga, 381;
'Astoria 389-391; atitudinea fat&
de RomAni, 391, 410.
Bobillna, Sofronie In satul, 378; re-
volta tdranilor, 406; minereu de fier
la, 558.
Bobogtita, Albania, 419.
Bocskay yS'tefan, 466; origina, 6; domnia
In Transilvania, 350-351; Impreju-
rdrile alegerii, 351; pacea cu Rudolf,
351; relatii cu R. Serban, 6, 7;
idem cu Rudolf Imp., 6; 1mpreund
Cu Bethlen contra Habsb., 352; fao.
de bisericd, 368; moartea lui, 6, 351.
Boca, centru minier, 521, 558.
Bodea, cdpitanul, 67.
Bodoc, 856.
Boemia, iobdgia desfiintatd In, 401;
cristaluri de, 593; export de vite
In, 606.
Boerebista, 821.
.bocrii, 28-91, 213, 289-291, 715
717; categorii, 254, 478-479, 643,
713; 4 ...roii alesi , 689; mazili,
659; aezAmntul lui C. Mavrocor-
dat, 256, 472-473.
boerinctgi, 476, 478, 646, 719; oastea
762.
-bogasie, tesdturd, 580, 596.
-bogasieri, 580.
Bogas, Bosforul, 465.
Bogazchioi, Cernavoda, 295, 503.
bogatiile animale, 553-554; minerale,
555-563.
Bodgan, fratele lui Al. Moghil, 19;
pretendent, 55; vtori stolnic, 666;
cel Orb *, 291; Gheorghe, vel jicni-
cerul, 147; la Paris, 932; Lupu, 210,
945; Manolache, vel vornic, 308,
536, 810.
Bodgani, Moldoveni, 829.
Bogddnei, sat, Ialomita, 108.
Boghici, fratii, 950; Constantin, din
Brapv, 905.
www.dacoromanica.ro
bohcele, 574.
Bohotin, branitea domneascd dela,
703.
boii, dare, 684; Belgradului, dare, 634;
650; zeciuiala, 653; Curutilor, 655.
Boiagi Mihail, gramatica lui, 915.
Boian, lupta dela, 208.
boiangerie, In Bucureti, 574.
boieresc ., clack 724.
Bala, sat, 947.
Bolat 'ah, aga din Bugeac, 135.
Bolgrad, 516, 517.
Bolintinul, m-re, 75.
Bolniia, dela Hurezi, 190.
Bologna, 875; universitatea, 842.
Bolotegti, sat, Putna, 859.
bolovan, unitate de mdsurd pt. sare,
556.
bolozane, vase pe Dundre, 318, 569.
bond, prdvdlie, 596.
bombarde, 570.
Bonaparte Napoleon, 881.
Bonfinius, 945; opera pt. Stolnicul
Cantacuzino, 821.
Bongars Jacob, cdlator francez, 562.
Bonvicino Valerian, prof., 819.
boorul, dare, 670.
Bora, sat, Buzdou, 73.
borangic, 577.
Borbanti, Duma Ian4 dela, 904, 939.
Borcea, brat al Dundrii, 708.
Bordeiul indienesc, roman, 874.
Bordegti, sat, 488.
Borduja, nume, 509.
Borgo-Prund, sat, coall In, 934.
Borla, In Turcia, tesdturi, 596.
Bornemisa Ana, sotia lui Apaffy, 361.
Boroh, Evreu, 565; cioclu evreesc, 582.
Boroneai Laslo, 939.
Borsec, sat, 306.
Borzegti, 1036.
Bosancea, sat, 871.
Bosfor, 165, 25, 284, 465, 518, 798,
937, 1031; Brancovenii executati a-
runcati In, 178; locuinta lui I. Ma-
vrocordat pe malul, 263; idem T.
 INDICE
Callimachi, 271; idem Al. Mavro-
cordat, 309.
Bosie yStefan, editor, 270.
Bolkovich, diplomat si Invtitat sarb,
606, 610.
Bosnia, pap de, 161; import din, 599;
export In, 606.
bosniaci, trimisi lui C. Mavrocordat,
263.
Bostangi-bafa, Inchisoarea, 295.
bostangii, soldati turci, 285.
Boteni, sat, 580.
Botna, rau, 513, 518.
botnarii, butnarii, 562.
Botofani, trupele austriace la, 305, 312;
biserica Sf. Ilia din, 523, 588; breasla
blAnarilor din, 578-579, 588; a
ldutarilor din, 581; a cioclilor din
582; a Armenilor, 582; a ciobotarilor
din, 585; orAsenii din, 727; semi&
greceascA la, 924, 926; judet, tinut,
263, 265, 487-488, 492, 518, 563,
567, 879.
Botzaris Marco, Aroman eterist, 432.
Botulescu Vlad, boier oltean, 872.
. Bouffier, geografia lui, 880, 941.
Boul, vistierul, 18.
bour, infierarea cu fier rosu in Moldova,
545; dare, 681; domnesc, 678.
boza, braga, 580.
bozagii, bragagii, 580.
Bozovici, plas& jud. Cara, 585; scoalri
elementar& la, 935.
Brad, 369; tAranii rAsculati la, 406 407.
Bradul, m-rea, 699.
Brabova, Gorj, cula din, 992.
Braga Voevod, 580.
Brand, capitan de dIrAbani, 749.
Braia (Braea), nume, 503.
Bran, Bthory trace in Muntenia pela,
R. *erban trece cu oastea pe la,
cdpitanul dela, 25; Mihnea se
retrage In Transilv. pe la, 113;
Heissler intra In Muntenia prin, 171;
ciocnire la, 299, 300; Moroieni, Ro-
mani din regiunea, 532.
www.dacoromanica.ro
1059
Brancovici Ch., In Muntenia, 164; re-
prezentant la Stambul, 369-371;
se duce In Rusia, 371; Sava, 891 -
892, 1018, 1031; mitropolitul Ardea-
lului, 164; relatii Cu Ca/vinii, cu
erban Cantacuzino, 164, 371; re-
latii cu Rkoczy II, 359; idem, cu
Apaffy, 364-365, 371; titlul lui,
368; inaintasii al, 368-369; pdsto-
rirea lui, 369-372; biblioteca lui
947.
Brandemburg, electorul de, 132, 358;
ortul de, 618.
Branifte, G. Gratiani e ucis In 38;
Ilias trece prin, 50.
braniftea, dare, 670, 681, 703, 704, 706.
Brapv, 77, 171, 228, 356, 368, 542 -
543, 598, 600, 604, 620, 624, 639,
856, 875, 881, 885-886, 990; luptd
langa, 5, 8, 351-352; relatii cu R.
*erban, 7; Bthory la, 8; Sasii din
M. Weiss, jude la, 11; postav
de, 61, 78, 571, 595; asezare a lui
Brancoveanu la, 202; Patina Canta-
cuzino la, 206; boieri munteni la
322; M. Sutzu la, 322; C. Ipsilanti
la, 323; Ion Caragea la, 332; Flech-
tenmacher era din, 344; refractar
unirii, 377; Dionisie Novacovici la,
380; graniceri la, 399; vizitat de
Iosif II, 401; sucursalA a lui Bar-
boglu la, 415 ; Aromanii la, 428-429,
525; fabric& de hartie la, 566-567.
companii grecesti la, 594; inventar
al unui negustor roman din, 596;
mhrfuri de, 602; Judele, 612, 659;
tipArituri /a, 853-854, 893, 904,
905; bis. Sf. Nicolae, 866, 917, 921,
947, 950, 1036; *cheii, 528, 584,
833, 842, 845, 994, 1003; gazetele
dela, 889; Argintarii sasi din, 1025;
cetate, 363, 589, 834; district, 489-
490 ; judet, 519, 564.
Brafoveni, 639, 642, 667, 712, 749;
nu primesc Unirea, 198; Ali pap
serie, 25; delegatie la congresul nat.
39
1060 INDICE
sttrb, 379-380; bresle de, 582, 584-
585, 594; aveau ruptoare la vistierie,
673.
broigovenie, 584, 673.
Brateg, 776.
Bratilov, sat, 77.
Bratislava, 939; postav de, 595.
Bratocea, 57.
Bralca, m-re In Kiev, 104, 895; din
Lw6W, 894.
Bradescul Barbul, paharnicul, 30.
Bradegti, biserica din, 975.
Bradetul, m-re, 75.
Bradiceni, Bulgari din Kiprovat ave-
zati la, 254, 526 583.
bragari, fAceau brag6, 580; breasl In
Bucureti, 580, 587.
brahari, v. brAgari.
Braila, 209, 293, 325, 551, 555, 607,
612, 689, 708, 761; Al. Iliaq la, 26;
V. Lupu la, 58, 88; mitropolia Pri-
slavului, 99-101, 514; raiaua, 101,
242, 285, 488, 529, 584; Hrizea Po-
pescu fuge la, 108; cade In mAna
lui Mihnea III, 113; Brncoveanu
ajuta la refacerea cetAtii, 172; cu-
cerit de Rui, 177, 288, 321; Gr.
II Ghica vine pe la, 231; sub st-
pAnirea Turcilor, 489; sau Ibrail,
515; regiune de iernare, 554; ceta-
tea i oraquI, planul, 609; dajdia pt.
hotarul, 650; fumAritul din hotarul,
675; export prin, 707; tipografii
908; judet dispArut, 488.
712; breasl de, 582, 584,
585, 594.
Brailoiu Barbu, ajutd pe Austriaci,
239.
Branegti, sat, moOerii din, 563-564;
moia, 690.
Bratagani, sat dispArut, 531.
Brategani, Ghinea clucerul din, 741.
Bratiani, Mihalcea sin Stoican din,
741.
Bratuleni, atacul dela, 85, 89.
tedie, din Ardeal, 598.
www.dacoromanica.ro
Brancoveanu, 242, 461, 463; Constantin,
72, 109, 169, 170, 172, 174, 176, 206,
451, 456, 495, 501, 504, 544-545,
549, 554, 556, 562-563, 571, 584,
593, 595, 601, 605, 606, 610, 619,
621, 624, 631, 634-635, 637-642,
644, 646, 648--651, 659, 662-663,
666, 668, 674, 677-680, 691, 698,
701-702, 706-709, 711-712, 716,
723, 731, 740, 749-751, 754, 783-
784, 797-799, 801, 804, 815, 819,
820, 823, 858, 861, 870, 886, 891 -
892, 897-899, 902, 905, 907, 918,
-919, 921, 932, 937, 940, 943, 945,
959, 960, 970, 990, 995, 999, 1001,
1008-1010, 1016-1018, 1021, 1025.
-1027; 1031 -1032, 1036; c6satorit.
Cu fiica lui Antonie Voda, 122; acu-
zat de otrAvirea lui Serban Canta-
cuzino, 163; domnia, 169-206; ac-
tivitatea culturalci, tiparul, 179-183;
ctitoriile lui, 183-195; ale doamnei
Marica, 190; ale boierilor lui, 190-
195 ; sprijinitorul bisericii orientale,
195; biserica din Ardeal i, 195-
198, 375; atitudinea fat de Unire,
197. Construclii laice in vremea lui,
198-204; nezamintele brncove-
neti, 202; testamentul, 202, 911;
realizari gospoddreti, heleteul cel
mare, 206; gravur, 170; paginI
dintr'o tipAritura, 181; Insemnare
autograf4, 182, 500; perdea de bi-
sericti, ddruita de, 198-199; relatii
Cu C. Cantemir, 209; boierii lui C.
Cantemir fug la, 210; relatii cu
Antioh Cantemir, 212-214, 216
raporturi cu Iordache Ruset, 214;
supraveghiat de Dim. Cantemir, 220
acuzat de relatii Cu Ruii, 258;
strAduinta de a stApAni provinciile
rom., 349; sprijind pe Tkly, 363;
ctitor la Sambata de sus, 383; idem
la FlgAra, 386, 984; perhe plAtit
de 407-408; Bulgari veniti pe vre-
mea lui, 526; exploatarea armii
 INDICE
pe vremea lui, 559; vase fluviale
ilcute de, 567-568; Intreprindere
de lumAndri, 580; breasla Armenilor
sub, 583; rdnduiala untului impd-
rdtesc i sub, 660; carte de oluc-hac
dela, 655; dijmdritul pe vremea lui,
671; sardritul pe vremea lui 672;
ddrile prvliilor, hrisov, 673; con-
dica vistieriei lui, 459, 460, 563,
598, 619, 627, 629, 658, 664, 667,
687, 741, 760-762, 771; epoca lui,
780, 977, 997; (Wile sub, 634; re-
forma fiscald a lui, 640-642, 742;
cronica lui Greceanu, despre 817-
818 ; cdntec istoric despre 830-831;
ca vel log., 802; bibliotecd, 946;
arta In epoca lui, 959, 977; mama lui
era fiica lui Constantin postel., 981;
tablou la Hurezi, 999; Constantin,
fiul lui, gravurd, 170; avea Potlogii,
200; Constantin, urmas sub C. Ra-
covitd, 281; Ilinca, fiica lui, cAs-
torit Mavrocordat, 176; Maria
(Marica), sotia lui, 178, 179, 999,
1020, 1026-1027, 1031-1032, 1036;
Ii aduce oasele i pune candeld la
mormAntul lui dela Sf. Gh. Nou, 178,
179, 180; ctitorii ale ei, 190; do-
neazd o perdea, 198; In pomelnicul
dela Sambdta de Sus, 190; era fiica
lui Antonie Vodd, 122; fiica /ui,
sotia lui C. Duca, 152, 251, 215,
799; Matei, fiul lui, gravurd, 170;
Nicolae, vel log., 229, 833; Papa,
tatd1 sdu, 108, 116, 1008; uciderea
lui 747; Preda, 32, 969, 1008; vel
ban, 113; Radu, fiul lui Constantin,
170, (gravurd), 216; Stanca, mama
lui, 169, 981; yS'tefan, fiul lui, 170
(gravurd.), 200-201.
Brdncovenii, familia, 1U40; m-re, 64,
73, 75, 185, 500, 891, 1027, 1032;
Pesena Levin a lucrat la, 977; sat,
targ, 30, 75, 200, 202, 409, 990;
curtile din, 75, 775.
brdne, de matase, 596.
www.dacoromanica.ro
10M
Brdnzd, tdrgul lui, pt. DrAnceni, 508.
Breaza de sus, bis. din, 997.
Brebu, m-re, 68, 75, 969.
breslafi, 649, 671, 703, 741-744.
bresle, 568, 594, 641-644, 648-649,
651, 658, 691, 693, 726, 740-743,
951, 960; a ardmarilor din Mosco-
pole, 415, 588; organizatia lor
Moscopole, 420-423; cele din Buc.
se rdscoald, 284; jurd sub C. Ipsi-
lanti tarului, 325; ale Bulgarilor,
526; organizarea, 578, 585-592;
caracterul lor, 589; decadenta 591;
a abagerilor din Barlad, 588; a au-
rarilor i argintarilor din Moscopole,
605; a bldnarilor din Barlad, 588;
idem din Botosani, 588; a butnari-
lor din Piatra Neamf, 589; a Chi-
provicenilor, 594; a Basoveni/or,
594, 673; a Brdilenilor si a Dara-
torenilor, 594; a tabdcarilor din Fa-
gdrasi, 588-589; idem din BdIgratl,
588-589; de argintari, 1036-1037.
Brest-Litovsk, Rdkoczy II ajunge la
358.
Brezoianu, bis., 194; Ion, 239; Pit-
tra.,sco, 194-195.
Briceni, cdpitan de targ la, 511.
British Museum, 504.
brocard, 596.
Brody, Ovreiu din, 607.
Bruckenthal, baronul, muzeul, 994.
Briinn, Al. Ipsilanti, la, 313; postav
de, 595.
Brussa, bis. sf. Apostoli din, 303; pa-
cea dela, 35, tesdturi de, 596; chi-
limuri de, 598.
Brutus,tragedie, trad., 875.
Buccow, general austriac, 379, 384,
398.
Bucegeni, 232.
Bucioc, mare vornic, 38; socrul lui V.
Lupu, 81; stolnicul, 130.
Buciukfti, sotia i fiul lui V. Lupu
Inchisi la, 91; asezarea lui Gh.
*tefan, 993.
39 *
1062 INDICE
Bueium, sat, 4069; bis. din 984.
bucoavnii, abecedar, 849, 891, 896,
904-905, 910, 912 ,914, 916, 938-
939.
Bucov, targ, 122, 495-496.
Bucov4 m-rea, 23.
Bucovina, 209, 229, 305, 487, 774;
numele, 306; ad-tia austriaca, 306-
510, colonizarea ruteana, evreia-
sea In, 307, 527; mosiile clirosului
din, 343; rupta dela Moldova, 344 ;
boieri refugiati In, 347; rapirea, 508-
509, 923; protectia padurilor, 553;
exploatarea zincului, 559; a manga-
nului, 559; pacura In, 561; calendar,
887; tipografii In, 910; episcopia,
926.
Bucooinenii, juramant fag de Aus-
triaci, 308.
Butfeneccul Sandu, vel clucer, 279;
biv vel serdar, 930; sotia lui, 930.
Bucur, bis. lui, 973, 1023.
Bucurefteanul Barbu, tipograful, 890.
Bucurevi, oras, 11, 23, 26, 31, 34, 42,
55, 58, 69, 72-73, 118, 122, 127,
137, 157, 165, 175, 185, 193, 197,
205, 212, 233, 239, 241-242, 246,
268, 253, 257, 267, 279, 280-281,
285-286, 296-298, 302-303, 307-
319, 321, 324, 340, 454, 456-
458, 473-474, 503, 525, 551, 555,
566, 574, 577, 579-580, 592, 602 -
603, 614, 655, 660, 664, 673-674,
677, 681-682, 692, 706, 709, 728.
731, 737, 743, 747, 681-682, 692,
706, 709, 728, 731, 737, 743, 747,
760-761, 763, 776, 783-784, 812,
815, 817, 822-823, 826, 828-832,
835, 852, 854-858, 875-876, 880 -
882, 884-885, 890, 892, 897-898,
905-908, 910, 913, 919, 928, 931 -
932, 940, 943, 946, 948-950, 969,
971, 973-974, 977-979, 991, 993-
997, 1002, 1007-1008, 1010, 1016-
1017 ; 1020; 1022-1025, 1027-
1028, 1030-1039; Leon Voda se
www.dacoromanica.ro
lupta cu boierii langa, 32; Matei
aga intra In, 32; Iviron, proprietati
In, 73, 75; curti domnesti in, 75,
295; Mitropolia din, 109, 110, 114
119, 120, 244, 289, 685; Gh. Ghica
la, 114; bis. Mihai Voda din, 124;
ciuma In, 126, 330; Academia lui
*erban, din, 163, 917-918, 992,;
427, 942, 524; hirotonia mitropol.
Ardeal. se facea la, 164; soseaua
Giurgiu, 165, 166; Bis. domneasca
din, 168; Mustafa aga cu mazilirea
lui Branc. la, 178; tipografia la
179, 571, 907; Muzeul militar, 179,
237, 300, 344, 600; bis. reparate de
Branc. In, 187; Bis. dintr'o zi, 190;
Bis. Curtea Domneasca din, 199,
673-674, 684, 695, 697; Branc.
face palat la, 200-202, 990; Car-
vasaraua din, 250; bis. Stavro-
poleos, 251; Wallis Inainteaz spre,
252; bis. Sf. Gheorghe Nou din, 279;
rascoala breslelor din, 284; ocupat
de Carazin, 187-188; tratative de
pace la, 289, 291, 526, 926; *coala
domneasca din, 294-295; ocupat
de principele de Coburg, 300; Gri-
gore Ghica prins de Rusi la 313;
magazia domneasca de grau din,
318; Hangerli ucis la, 320; M.
Sutzu parasi, 321-322; urmarile
cutremurului de pamant la, 322;
Sebastiani ambasadorul trece prin
323; Miloradovici la, 325, 327; pa-
cea dela, 928-929, 343; intrarea lui
I. Caragea In, 329; legea lui Caragea
tiparita rom. la, 332, 543; Atana-
sie Anghel si, 365, 375; Evreii In,
528; biserici In, 530, 972; sate In-
globate de, 531; fabrica de postav
la, 571, 573; fabrica de testuri, 574;
de bere, 576; de paste fainoase, 576;
breasla cojocarilor din, 578; a ca-
licilor, 581-582; a Armenilor, 583;
vel seama platita de, 583; breasla
Evreilor, 583; bis. ridicata de bresle,
 INDICE
587-588; lipscanii In, 593; com-
pania strinilor In, 595; m-rea s.
loan, 665; baratii din, 670; Semina-
rul dela Mitropolia din. 930.
Bucurestenii, fug din oras din cauza
ciumii, 330.
Bucuvala, familie de armatoli, 427.
bucvar, v. bucoavnd.
Buczacz, pacea dela, 124.
Buda, 161, 827, 839-840, 843, 854,
888, 912, 936, 940, 942-943, 952;
cetatea, 159, 160; pap de, 160, 355,
360; cucerit de Imperiali, 162; ocu-
pat de Turci, 349; episcop ortodox
de, 379-380; AromAnii la, 428;
Gh. Roja la, 431; tip5rituri la,
550-551, 848, 869, 881, 874, 877,
883 884, 911, 913, 951; incai la,
838; gramatica lui Clain la, 849;
calendare de, 617, 835, 839, 887.
Budai Aron, vicar si notar, 382; Iosif,
urmasul lui S. Brancovici, 372.
Budesti, Ilfov, 322; Maramures, bis, de
lemn din, 985-986.
Budha, 872.
Budweis, oras, 117.
Bufier, v. Bouffier.
Bug, 126, 148, 291, 316, 337, 913;
tinea de mitr. Proilaviei, 101.
Bugeac, 56, 83, 85, 101, 213, 221, 291,
460, 485, 514, 517, 611, 649; T6-
tarii din, 29, 55, 141, 229, 245, 270,
288, 469, 553, 924, 658, 755; (ras-
coa15.), 762; 5ah Bolat, aga din 135;
colonisti bulgari In, 517; locuitorii,
532; cai sAlbatici In stepa, 554;
prAdat de Cazaci, 150; ramAne
Moldovei dupl Luck, 220.
Buhalnita, 45; din, 1022.
huhurdangiul, dregatorie, 473, 477.
Buhus, hatmanul, 146; vel spdtar, 364;
Dumitru, sotul dafinei, 136, loan,
logofdtul, 215; Nicolae, 945; Safta,
sotia stolnicului C., 115.
Buia-Grioa, familie de armatoli, 427.
Buicescu Diicu, 115; trimis In aju-
www.dacoromanica.ro
063
torul lui Gh. *tefan, 59, 89; se re-
trage din fata lui V. Lupu, 60
ctitor, 69, 70; vel clucer, ucis de
Mihnea III, 113.
Buicesti, Radu Matil setrar din, 472.
Buitul Gh., iezuit valah, 939.
Bujoreanul, vistier, 194; sStefan, vor-
nicul, 240; Serban, pribeag In Ardeal,
241.
Bulat Teodor, 763; Timoftei, 763.
Buldu, balt, 704.
Bulgari, 414, 836, 891; vAd In Matei
Basarab un eliberator, 79; statut
special pt. cei veniti In Oltenia,
254; colonizati In Bugeac, 517, 532;
catolici din Chipovat, 525-526,
583; In trile rom., 507, 525-527;
lefegii, 745; In Brasov, 833.
Bulgaria, 81, 98, 295, 595, 623, 825,
870, 891, 937, 991, 994; bis, ale
lui Matei Basarab In, 70; aseedri
ale lui Brancoveanu In, 202; ta-
rani fugiti peste Dungre din, 318;
Macedoneni emigrati In, 419.
Bulgaru Ionitei, din Focsani, 526.
Buliga Lupu, vel cpitan, 72.
buluc bas, comandant de steag seime-
nesc, 751, 776.
bumbac, cultivarea, 551; tesaturi de,
596; carte pt. sddirea, 883.
bumbasiri, Cu porunci, 176.
Buna Vestire, seminarul, 389; dela
Blaj, 936.
Bunea, vel sluger, 692; biv v-tori
vistier, 693.
Bunesti, sat, Arges, 558; de Hieit,
idem, 558.
Burduja, v. Borduja.
Burdujenii, Suceava, orAsel, 509-510;
biserica din, 962.
Burgas, golful, 42.
burghezie, Aromnii creatori de, 430.
Biirger J., 883.
burlincii, monedA, 630.
Burnaz, tArg In Bugeac, 517-518
Basching (6 Bising 61, comentatorul /ni
 1064 INDICE
D. Cantemir, 850.
4tari, coborau butile In pivnite, 581;
breasla in P.-Neamt, 589.
butuci, seimeni pusi In, 748.
Burukaki Ianaki, casap, 232.
Buzau, 6'7, 202, 495-496, 616, 699,
952; ep scopia, episcopul de, 67,
.179, 243-244, 667-668, 683, 686,
695, 697-698, 784. 826, 842, 897-
898, 927, 946, 1006; rau, 241, ba-
tafia la, 1; judet, 11, 67, 73, 244,
474, 495, 686, 689, 741, 915, 990
1022, subdiviziunile jud., 491; Sarbi
si Bulgari In jud., 526; minereuri
de sulf In jud., 562; grduraritul
In jud., 668; sararitul In, 672; ma-
lurile de sare din, 556, 710; tipo-
grafia, tiparitul din, 179, 822, 897-
898, 907, 1009-1010; bis. sf. Ni-
colae din, 72; C. Ipsilanti la, 325;
pasul, 2, 9, 299 (ciocniri la); sate
disparute din, 531; coala In, 295,
919, 928; biblioteca la, 946.
Buzdugan, cdpitan, 26-27; arma, 454;
al lui Gh. Bibescu, 455; ca insemn,
466.
Buzea Radu, armasul, 3.
Buzescu Preda, banul, 683, 1032;
Stroe, sol la Praha, 2; luptele lui,
2-3; piatra de mormant a lui, 2-4;
sotia lui, 2.
Buzeftii, fratii, boieri, 1, 2; lupte 1,
2, 3; ctitori la Stanesti, 3; cronica
lor, 813.
Buzinca, vel sluger, 70.
Buzoianu Dumitraco, din Capatanesti,
118.
Cabac cafe, 599.
cabanita, haina de blana, 41, 649.
Cacavela leremia, 797.
Caciandoni, capitan, 427.
cacom, v. hermelina.
C adrilater, 520.
cafe6-ba.,sa, dregatorie, 477.
www.dacoromanica.ro
ca/tan, 466, 719; domnul era Imbracat
Cu, 454, 456; aga, al vizirului, 605.
caftangiul, Ingrijea de garderoba dom-
nului, 476.
Cahul, orasul, 517; lupta dela, 288,
768; judet, 517-518.
cai, dare, 235, 459, 634, 641, 652,
673, 684, 707, 713, 741; moldove-
nesti, 554; de menzil, 616, 655; de
olac, 616, 652-653, 655, 673-674,
684, 687, 695, 697-698, 700, 704-
705; pt. ostire, 460.
Caian C-tin, zugrav 999.
caice, 570, 761, 776; pe Minare, 568-
569.
caimacam, 241; leafa, 481; la Dubil-
sari, 514; al Craiovei, 473, 537.
Cairo, 631.
caisul, cultivarea, 552.
Calafat, 612, 661, 708, 762, 766; apar-
tinea jud. Mehedinti. 488, 501; Ma-
vrogheni la, 301; jefuit, 321; T.
Alladimirescu la, 325.
calaaral, exploatarea In Mun tenia ,
562-563.
Calea Victoriei, Buc., 587; fosta po-
dul Mogosoaiei, 682.
Caleca loan, patriarh al C-polului, 863.
calendare, 904; f i Encercari de publi-
cafii periodice, 884-889; romne
vechi, 905; de Buda, 835, 839, 874.
Caliani Silvestru, candidat la episc.
389; bursier la Roma, 933.
Caliarh Griaorc, postelnie, 323.
calicii, breasla, 581-582.
Calinic, patriarh al C-pol, 376.
Calist, ieromonahul, 943.
Callimachi, familia, 226, 346, 465,
877; mss. cu stema, 948; Alexandru,
348, 512, 531, 669; domnia En Mol-
dova a lui, 338-339; la Inchisoare ;
familia, moartea, testamentul, 339;
acuzat de complicitate la Eterie, 339,
346; fiad lui Scarlat, principe de
Samos, 346; Eufrosina, fiica lui
Alexandru, 339; a lui Scarlat, 346;
 INDICE
mitropolit, 942; Grigore, 276
286, 477, 556, 596, 599, 605-606,
610, 636, 676-677, 681, 756, 809;
fiu al lui loan Teodor, 271; Dom-
nia lui, 271; bul cu pecetia lui,
272; a doua domnie, 273 - 275;
hrisov al lui, 654; loan, fiul lui
Alexandru, surghiunit in Siria, de-
capitat, 339, 346; loan Teodor, 276,
574 636, 676, 924, 942; domnia,
69-271; Rala, fiica lui Alexandru,
sotia lui C. Ipsilanti, 339; fiica
lui Scarat, 346; Scarlat, 348, 509,
4329, 941; numit fri locul lui Al.
Sutzu, 335; fiu al lui Alexandru,
339; domnia, 342; a doua domnie,
43; prizonier la Rusi, 343; a treia
clomnie, 344-346; Manolache DrA-
ghici despre, 344; se aduce in Mol-
dova din Tran. cartoful, 344, 550;
codicele lui, 344-345, 542-543;
mazilirea, primirea la C-pol, 345-
346 ; moartea, familia, 346; Sma-
randa, sotia lui Al. Hangerli, 342
Calmclful. numele de origine al Calli-
machilor, 226; Teodor, tatl lui I.
T. Callimacki, 269.
Caloiani. sat, lalomita, 526.
Colotet, slugerul ot Popesti, 685.
calpace, islice, 579.
calpaccii, 579, 580.
Calvini, j. S5cueni, sat, 533; idem
Buzgu, bis. din, 1022; 11 persecut
pe Saya Brancovici, 164; inchid
scoala din Cluj, 916-917.
-albinism, 903.
carnet-Fla, 683, 705; dare, 676-677, 660,
681, 670, 673.
Carnenifa, 51, 147, 158, 227, 559,
615-616, 663, 706, 769, 752, 770
773, 800; guvernatorul din, 45; ave-
rea lui Barnowski dusa la, 146; ase-
diat5 de Abaza Pasa, 55; V. Lupu
la, 89; asediul turcesc, 123, 142 -143,
160, 213, 610; C-tin Rerban la, 135;
zahereaua lui C. Duca pentru, 212;
www.dacoromanica.ro
1065
raharea pt., 650.
camfor, 605.
canalul lui Ipsilanti, 498.
canava, tesatura, 458.
Candia, cetatea, 879.
Candida Timandi, 389-390.
Canisius, catechism catolic al lui, 939.
canoniere, bArci, 570.
Canta Ion, 651; cronicar, 213, 271,
676, 808, 867, 951.
Cantw!uvisi, familia, partid politic, 107,
116, 115-117, 122, 125, 158-159,
815, 818, 1028; nevinovatia postel-
nicului, 118; pedepsirea lui Leur-
deanu, 118-119; Antonie Vocl sub
autoritatea, 120, 122; suspectati de
moartea lui Gr. Ghica, 124; sustin
pe Gh. Duca, 124, 139; Ii pierd In-
crederea, 125; fac patriarh pe Dio-
nisie Seroglanul, 164; ctitori, 190-
193 ; dusmnie cu Pusetestii, 209;
sustin pe C. Mavrocordat, 282; in
luptti cu Dudestii, 283; favorabili
Rusilor, 286; b5tuti la trap', 544;
palatul de la MArgineni al, 717; isto-
ria, 771; idem a lui Cantemir, 801;
Neculce se trligea din, 801, 807;
cronica lui St. Ludescu sau a, 812 -
814 ; genealogia, 825; biblioteca, 945,
949; cei din Moldova, 993.
Cantaavino, 799, 808; familia, 512,
720, 814, 981, 990, 1040; i se 'ia
bani de Gr. Chica, 117-1111; Apaffy
era 15udat in familia, 364; dovedesc
nevinov'atia postehicalui, 117; ste-
rna, 165, 196, 202, 572, 1017, 1020;
frati, la viena, 932: Andronic, 23;
Casandra, fiica lui $erban, sotia lui
D. Cantemir, 168, 225, 1017; so(ia
lui N. Mavrocordat, 246; Constantin
postelnicul, 122, 113, 813-814, 819,
825, 981, 1017; asillorit Cu Ilinca,
fiica lui R. Serban, 11, 72, 115-116;
fuge de rzhunarea lai Mihnea III,
113; struie pt. Gr. Ghica, 115;
01'11 acestuia, 116; executat la Sna-
11- 66 INDICE
gov, 116-117, 801; Leurdeanu con-
tra lui, 120; biblioteca, 945; ree-
dinta dela FhipeOii-Prahova, 989;
Stolnicrel, 179, 429, 781, 783, 861,
921; fiul postelnicului, 115; acuzat
a ar fi otrdvit pe Suban, fratele
ski, 163; autograf, 183; ta campania
dela Ujvar, 116; contra lui Leur-
deanu, 120; contra lui BrAncoveanu,
177; Inchis, apoi sugrumat, 205; se
opune ca BrAnc. sd fie domn i In
Moldova, 214; despre AromAni, 429;
opera, 819-822; ctitor la Afumati
572; harta, 77, 495-496, 498-499,
501-505, 531, 552, 558, 562, 614-
615, 799, 854-855, 858; participa
la Biblia lui Serban, 862; calendar
al, 886; ms dat lui Brncoveanu
de, 945, 949; biblioteca, 945; Ste-
fan, fiul lui, 178; fiul lui DrAghici,
Ingropat la Comana, 10; fiul lui
Stefan, pribeag In Apus, 206; PM-
ghici, Ingropat la Comana, 10; cd-
sdtorit cu 1:luna Buicescu, 115; la
Ujvar, 116; trimis la Poarta de
Radu Leon, 118-119; Dumitraqco,
463, 624, 637, 647, 668, 694; nepot
posteinicului, 143; domnia in Mol-
dova, 143-144; recensamAnt fiscal,
144; lupte cu garnizoanele nemteti
din tard, 144; a doua domnie, 152 -
155 ; presiune fiscak, 155, 646, 647;
Canten* C. comp/oteazd, leggturi
nepermise, mazil, moarte, 155-156;
Elena, 123; reface biserica din Coeni,
10; sotia postelnicului, 71, 72;
a lui R. Serban, 11, 115; se duce la
Sr. MormAnt, 168; iartd de pedeapsd
pe Stroe, 120; testament, 812-813;
Gheorgl e, fiul lui Serban, 168, 1017;
sustinut de aga IldlAceanu, 172; sub
Austriaci, 253; lane, 23; Ilie, vi-
stielul lui Antioh, 216, 655, 669;
tinca, sotia lui Vintild Corbeanu,
116; loniid, biv vel agd In Moldova
660, 681; lordaclu., vel spatar, 115,
www.dacoromanica.ro
160; solie la Viena, 163; cerut ca
Domn, 241; !milis de C. Moruzi,
308; din Pacani, 993; Maria, fiica
postelnicului, 156; sofia lui Serban
voevod, fiica lui Stroe Leurdeanu,
167; fiica lui Ghencea Rustea, a
doua sotie a lui Serban, 168, 1017,
1026-1027; fiica lui Suban, 168;
Matei val agd, 115; ban al Olteniei,
252; tatAl cronicarului Mihail, 824;
Mihai, 283, 292, 708, 758, 783, 826,
995, 1018, 1022; vel s'Atar, 115,
918, 921, 977; acuzat cd a otrAvit
pe Suban. 163; Insotete pe Elina
la SI. MormAnt, 168; organizeazd
coala la Coltea, 183, 928; ctitor,
185, 187, 190-191, 197, 206, 991;
sugrumat la Adrianopol, 205-206;
stdpan a Afumati, 245; biv vel
vistier, delegatie la Ecaterina IT,
289; bibliotecd, 945; .,Seitanoglu, 24;
irtoricul, 431; opera, 495, 498-49,9,
501, 526, 549, 568, 571, 645, 743
(editatd de fratii Tunusli), 781, 823 -
825, 912, 932; Petuna, fiica lui Diicu
Buicescu, sotia lui Draghici. 115;
moare la Brapv, 206; Pdrou, stolnic,
283, 292; 765-766; ispravnic la
Hurezi, 185; Inteles cu Carazin,
286-287; Raducanu, 921; la Paris,
932; fiul lui Stefan, 206; Smaranda,
fiica lui Serban, 158-159 sotia lui
Gr. Bdleanu, 168; Stanca, fiica po-
stelnicului, 116; $erban, 107-108,
110, 112, 114, 116, 117, 118, 120,
122, 124, 126, 177, 221, 241, 253,
465, 470, 473, 549, 556, 583, 614,
634, 654, 690, 694, 745, 749, 753-
754, 771, 812-815, 817, 890, 944-
945, 959-960, 975, 995, 1016-1017,
1022, 1026, 1032; fiul lui C-tin po-
stelnicul, 11; urmaii lui Matei Bas.
pAnd la, 107-127; viitor domn, 115;
Gr. Gbica ordond sd-1 Insemne la
nas, 116, 118; intriga pt. domnie,
116; In delegatia ce se plange contra
 INDICE
lui R. Leon, spdtar, 120; fuge In
Moldova, 122; la Hangu, 123; sur-
ghiunit In Creta, 123; vrea domnia,
125; la Cehrin Cu Turcii, 127; la
Adrianopol, 127; numit In T. Rom.,
146; C. Cantemir fuge la, 155, 207,
209; domnia, 157-168; rdzbunare
pe Baleni, 157-158; sprijinitor al
cultura, 163-164, 179; Academia
d.ela Sf. Saya, 163, 918; tiparul, 163,
164, 862, 897, 917; relagile cu bis.
din Transil. 164-165; atitudinea
fata de Apaffy, 164, 371; fa ta de
Balcani, 162, 164; l'ata de patriarhia
din C-tinopol, 164; ctitorii i alte
constructii, 164-165; reprezentat
pe o tesatura, 165; pe pomelnicul
Valenilor, 167; Familia, 167-168;
mormntul la Cotroceni, 168; aga
C. Balceanu, ginerele lu, 1 72 ; pa-
lat la Curucesme, 465; curtea lui,
470 ; el ar fi introdus porumbul
Muntenia, 549; construeste eice,
567; fabrica de postav, 571; relnoe-
ste ruptoarea preotilor, 695; epoca
lui, 780, 977; socrul lui D. Cantemir,
797; nepotul Voevodului, rezideste
bis. Sf. Nicolae- elari, 587-588;
,pefan, 69, 194, 218, 225, 227, 461,
593, 627, 640, 648, 666, 712, 801,
815, 818, 820, 823, 831; fiul stolni-
cului, 177; numit domn, 178; domnia,
204-206; sileste sd fie condamnat
Brancoveanu, 204; mazilit, 205, 239;
ucis impreuna cu tatal /a Stambul,
205; familia, 206; scuteste pe preoti,
696; epoca stilului muntean In arta
977; biblioteca tatalui sdu, 949; Teo-
dora, a treia sotie a lu Mihail C-zinO,
115; Toma, 742; trece la Rusi, 177-
178 ; ctitor la Poiana-Prahova, 193;
ce! din Moldova, opozitie lui *t.
Lupu, 675; Deleanut, 555.
Gantemir, 517, 554; bey, 41-42, 48;
capetenia Turcilor din Bugeac, 29,
42, 45, 83; moartea, 83, 85; Ana-
www.dacoromanica.ro
1(67
stasia, prima sotie a lui Constantin,
210; Antioh, 207, 214, 223, 471y.
582, 617, 637, 655, 683, 687, 688,
694, 697, 761, 769, 793, 798, 804,
920, 1014; Brancoveanu ti e ostil,
175; fiul lui C-tin, 210; domnia,
212-214 ; casatorit cu Ecaterina
Ceaurul, 213; relatii cu Brame., 212 -
213 ; reforma. fiscala, 213; la Stam-
bul, 214; scoate din domnie pe M.
Racovita, 215; a doua domnie, 216-
217 ; Infiinteaza vadrritul, 669; fu-
maritul pe vremea lui, 675; sosia lui,
1003; Casandra, sotia lui Dim. C.
Constantin, 223, 507, 694, 697,
719, 720, 729, 743, 745, 753, 770, 793,
797, 806; cerut domn, 152; fuge In
Muntenia, 155; domnia, 207-210;.
pogondritul In timpul lui, 666; rup-
toarea preotilor, 696; M. Costin
conflict, cu, 210, 790; fiul lui An-
tioh, 216, 223; In armata lu Min-
nich, 236; Dimitrie, 98, 207, 224,
225, 451-452, 457, 459-460, 462,
469-471, 476-478, 484, 87, 507-
509, 511, 512-513, 527, 552, 557,
606, 610-612, 619, 626, 679, 710,
718, 742-743, 745-746, 749, 752-
754, 769, 771, 780, 793-794, 797-
801, 804, 806, 819-821, 823-824,
850, 945, 1011, 1014, 1017; gravurd,
sot al Casandrei C-zino, 168;
pierde tronul, 175; se alatura lui
Petru c. Mare, 176, 218; fiul lui
C-tin cu Ana Dantas, 210; prima
domnie, 210-211; Intelegere pecu-
niard cu Brame., 216; provoaca ma-
zilirea lui N. Mavrocordat, 218; a
doua domnie, 220-223; fii in armata
lui Miinnich, 236; si tratatele cu
Turcii, 291; despre Atanasie Naussi,
431; palat la C-tinopol, 465, 467;
despre Vrancea, 472; despre venitu-
rile dregatorilor, 480; lista tinutu-
rilor, 485; Descriptio Moldaviae, 510,.
514, 516, 539, 561, 654, 729-730
 1068
(v. si Descriptio); paduri In Moldova,
clupk 553; idem despre fertilitatea
.547 minereu de fier, 558; despre
silitra, 562; harta, 502, 506, 510,
570, 820; ist, imp. ot., 625; fata de
preoti, 696; biblioteca lui, 946; Di-
mitragco, fiul lui Antioh, in Rusia,
216, 223; fiul lui Dimitrie In armata
rus, 236; Ion, fiul lui Dimitrie,
223; lonitcl, fiul lui Antioh, 216;
Maria, fiica lui Dimitrie, 223; fiica
lui Antioh, 216; Matei, fiul lui Di-
mitrie, 223; Ruxandra, fiica lui Con-
stantin, 210; Salta, fiica lui Con-
stantin, 210; Smaragda-Ecaterina,
fiica lui Dimitrie, 223; .5'erban, fiul
lui Dimitrie, 223.
-Cantemiregtii, 207-224, 799.
.Capadocia, 862.
capanul, oficiu de aprovizionare turc,
593.
capichihaia, 133, 282-283, 464, 466;
C. Cantemir, 207; ale lu C. Mavroc.,
265; rol la Poartd, 266-267, 463,
730; de oaste, bir pt., 650; leafa,
481.
Capnic, topitorie la, 557.
Cap/U Giurgc, goltuzul din Cotnari,
668; Petru, fost pivnicer, idem, 668.
Capul Codrului, hotarul cu Austria
pe la, 306; Stlincei, Gh. Ghica bdtut
la, 134, 752; pod peste Jijia la, 614.
capudan-baga, marele amiral, 452.
capugibasi, un fel de mari portan, 454.
Cara-su, vale, 503.
Caracal, 499, 760; bis. zidita de Matei
Bas., 70; idem case domnesti, 75;
Grig. Ghica la, 115; Branc. reparA
curtile domn., 199, 990; jefuit, 321;
compania strilinilor din, 595.
Caracag Constantin, efor, 907.
Caragea, 828; familia, 720; domnitoare
In epoca fanariota, 226; Constantin,
fiul lui loan, 333; Elena, doamna lui
loan, 333; Gheorghe, fost dragoman,
329; fiul lui loan, 339; loan, 335-
www.dacoromanica.ro
INDICE
336, 533, 544, 634, 646, 700, 829,
859, 859, 240; domnia, 329-333;
codicele lui, 332, 543, 711, 719, 724,
726, 729; Gh. Lazar In timpul lui,
332 -333 ; scoala, 332-333, 931;
ginerele lui, 346; dregAtorii noi,
475, 537; fabrica de fainoase, 576;
dari pe petrol, 672; Nicole,e, 311,
545, 555. 573, 906; fost dragoman,
296; Ralu, fiica lui loan, 333; Ru-
xandra, fiica lui loan, 333; Smaranda
fiica lui loan, 333; Vucagin, pietra-
rul, 981.
Caragheorghe, 768; revolta, 233, 325,
526.
caragrogi, moneta, 630-631.
Cara-Mustafa, v. Kara-Mustafa.
Caransebeg, 521, 842, 917; se precia
Ungurilor, 5; M. Basarab prin, 32;
cucerit de Turci, 300, 359; de T-
kly, 364; de Austriaci, 364; episc.
de, 848; scoala rom., 921, 935.
Cara-Tasiu, familie de armatoli, 427.
Cara, jud., 521, 585.
Carazin Nazarie, maior rus, 286.
carboave, rnonet, 343.
Carcalechi Zaharia, scoate rev. lit., 888.
carde, bir, 634, 703; Belgradului, 650,
703; de oaste, 673-674, 703, 707;
de braniste, 703; de Hotin, 703;
de jold, 706.
carete, se fdceau In Polonia, Ardeal, 602.
Carida Gheorghe, vistier, 108.
Cariofil Ion, 822.
Carlov4, v. Karlovitz.
Carol I, 965; reface Caldrusanii, 66;
idem, Trei Ierarhii, 93; al VI-lea
Imp6ratul, 253, 583, 613, 622, 1010;
al XII-lea, 177, 616, 803-804; In-
frnt la Poltava, 217, 220-221;
soldatii lui In Moldova, 227;. Vol-
taire despre, 879-880; Gustav, 358.
Carolina, goseaua, 254, 613.
Carp, ginerele lui, 790.
Carpaii, 419, 468, 488, 519, 532, 541,
730, 736-737, 797, 843, 850, 890,
 INDICE
935, 952, 985, 989, 996, 998, 1012;
935, 952, 985, .989, 996, 998, 1012;
R. Serban trece, 2, 8, 9; soseaua
Carolina trecea, 254; legaturi stranse
cu cei de dincolo de, 349, 356; ti-
nutul de peste, 372; paduri In, 553;
industria In regiunea, 563.
-aura Toma, paharnicul, 341, 548, 754;
traduce pe Armenopol, 542; secretar
al lui Gr. Ghica, 879.
-Carsium, 503.
-Cartaginezii, 840.
Cartal, 230, 745; cetatea, 516; vizirul
la, 663.
-Carte de rugaciuni, a lui Clain, 848
849 ; romaneasca de invagiturd, 538
539.
Cartianu, familia, 992.
Cartiu, sat Gorj, 992-993.
cartoful, introducerea, 344, 547, 549,
883; originar din Chili, 550-551.
carvasaraua din Buc., (vama), 250,
709.
-Casa artelor frumoase din Ungaria,
431; de Depuneri, 185; militara,
Nasaud, 935; bisericii, din Buc., 946;
rilsurilor, 669.
.casapii, 462.
casapbasa, dajdia, 634, 651.
-Casim aga, 265.
-Caspica, marea, 800.
Cassius Dio, v. Dio Cassius.
Castoria, lac si centru aroman, 418
419.
Cafin, m-rea, 750, 774, 966, 968, 1008;
bis. m-rii, 967; ctitoria lui G. *tefan,
133; Vasile Ceausul se intari la,
228-229; Curtea domneasca dela,
993; Mill, 531.
ca9mir, 596.
Ca,sovia, Gr. Ghica la, 117.
Catalina, mare baneasa, 1007.
.catane, 228, 239, 407, 718, 754-755,
802; la Casin, 774; prind pe N.
Mavroc., 240-241; se retrag din
Craiova, 252; intra In Moldova, 306.
www.dacoromanica.ro
1069
Catargiu Ienache, 92; socrul lui Al.
26; loan, 811.
catavasier, tip. la Radauti, 890, 908;
la Blaj, 891.
catehism, 904; calvinesc, 859, 890, 896
939; persan, 800; din Sibiu, 849,
905; la Jai, 895; la Sambata mare,
911-912; servea ca manual, 939
940.
Caterina, doamna lui Dabija, 1008.
Catif oro Antonio, gramatica, 846.
Caton, lecturi din, 183.
Catrina, sotia lui Gr. III Ghica, 308;
sotia lui Al. Coconul, 48; fiica lui
Gh. Duca, 152.
Caucaz, 92, 299, 858, 899.
cavafi, 577.
Cavalla, C. Duca surghiunit la, 214;
centru arom. In P. Balc., 419.
cavalerie valond, In oastea lui R. ser-
ban, 2.
Cavaliotti Theodor, operile, 423-424,
845; rector la Acad. din Moscop.,
423, 914.
cavaz-bafa, dregatorie, 477.
Cazaci, 39, 51, 56, 59, 89, 91, 135
160, 213, 516, 611, 649, 749, 770;
In oastea lui R. Serban, 8; In a lui
C. Movila, 15-16; In a lui V. Lupu,
60; relatii Cu V. Lupu, 83-87; Za-
porojeni, 85; revolta lui B. Hmiel-
nifki, 85; relatii cu Polonii, 85-86
358; V. Lupu se adaposti la, 91;
C. Serban se duce la, 114; i Turcii,
123, 126, 148; si Rusii, 126; ajuta
pe G. Duca, 150; si G. $tefan, 131;
prad Iaii, 208; prind pe Gr. III
Ghica, 286; cup& Buc., 287; In
oastea lui Rlcoczy II, 358; revolta
598; lefegii, 745; In oastea moldov.,
753.
cazaclii, negustori, 612.
Cazan, spatariul ot Rusiceni, 693.
cazania, 863, 906; lui Varlaam, 104,
863-864, 863, 895; dela Govora,
863-864; dela Lw6w, 894.
1070
Cazdrmii, str., 295.
Cdcainii, pArdu, pod peste, 614.
Mellad domneascd, i se da domn. la
numire, 466.
localit. arom., 4.
Cdldragi, oras, 489, 496, 509-510, 750,
755, 760 (fost Lichireti) ; oaste, 496,
509, 675, 677, 680, 688, 690, 723,
758; revolta, 28, 131; scutiti de ddri
107; pldteau birul cdldrpsc, 694,
ascultau de vel hatman, 743; sal.-
ddresti, 760.
sau Cdlaru, localit. arom.
417.
breasld, 587.
Cedddrufani, 620; m-rea, 555, 628, 661,
907-908; Matei Bas. i, 65; vedere,
66; nu poate fi Inchinatd, 75.
CcilimineFti, 672; fabr. de hArtie la
77, 565, 896.
spdtarul, 72.
Cillinescu G., 807, 853.
Iancu cdpit. din, 108; al
Coziei, 653.
Ceilmdtui, balta, 73.
cdltuni, 596.
Calugdra, se fabrica sticld la, 565.
Cciluglireni, 790; bis. din, 70; sat al
Cutlumuzului, 73; ctildrasii InfrAnti
la, 108; pod la, 165.
categorie de contribuabili,
688.
cmara, tezaurul domnesc, 693-694.
ceimcindrit, dare, 670, 677, 681-682.
dimanarii, 677; agenti fiscali, 681.
ceimcira,sul, dinnduntru, 476; devine
ralitivan, 477; de dulceti, 477; de
lumini, 477.
cmrsei, 659, 677-678; de mil',
495, 702; judetele In care erau, 741.
tesdturi din pdr de, 596.
cdminarul, strdngea camdna, 475-476,
478-479; vezi i cdnanarii.
Ceint'alireqti, Vaslui, 614; pod de piatrd,
98-99.
Cdpliidnefti, ID. Buzoianul din, 118.
www.dacoromanica.ro
INDICE
cdpeteniile de slujitori, 659.
cdpitani, comandanti, 677, 758, 743
744 ; de judet, 498; de podan, 476;.
de darabani, 749.
cdpitdnie, 499.
Cdpoteftii, sat Putna, 104; codrii In
Vaslui, 86.
Cdpusul de Cdmpie, 839.
cardturi, sarcini fiscale, 234, 652.
Carbunegti, fost Targul Bengdi, 108,
501; fost i Tg. Gilort. 508.
cdrbuni, la Petropni, 519; la Anina,
521; Indatorire fiscald, 704.
Ccirpenig, satul lui Cloqca, 704, 708._
cdrlile s, titlurile, privilegiile mazil-
lor, etc., 347.
carulagii, breasla, 587.
cdrviisaria turceascd, locul unde trd-
geau cei veniti dela Stambul, 212.
Cdscioarele, antier naval la, 568
569.
Cdtuna, local. In Acarnania, 427.
Cdulani, In Tighina, 487, 515-514,.
516-517; boierii fug la, 265;
514; Aloi, 514.
Cdvdransebesul, 521.
Cliineni, 613, 709; oastea .1 boierii
lui Mihai Vit. se Intorc pe la, 1, 2,;
C. Serban trece prin, 114; ciocnire
cu Austriacii la, 300; ora, 499;.
vamesii dela, 595, 760.
Climpeanu Bizcar, apilan rom., 394.
Cdmpeni, rdzmeritd la, 402, 406-407.
Cdmpina, 193, 561; detasamente ale
lui Miinnich la, 236; ora, 496; trg,
495; Stolnicului, cartier, 396; Vis-
tierului, cartier 496; pdcurd, 672;
scheld (vaind) 708, coald la, 929.
Cdmpulung, muntean, 213, 522, 598,
682, 687, 745, 993, 1022; m-rea, 65,
72-73, 75; ocupatti de Austriac,
241; Curti domneti In, 75; vorni-
cul de, 492; Saii din, 522; mdrfuri
din Braqov la, 567, 600, 602; tipo-
grafie la, 78, 893-894; Veterani
spre, 163; bis, Domneascd din, 244;.
 INDICE
ocupat de Wallis, 252; breasla ca-
belle!' din, 581; intarituri la 773,
uoala la, 918-919; moldovean, 9;
229, 495, 550, 698,; ciocnire cu
Austriacii la, 300; detasament al lui
Rkoczy II distrus la, 359; bis, ri-
dicata de T. Calmasul, 269; rusesc,
487; regim fiscal, 680.
Cdmpulungeni (Moldova), 698; hrisov
dat, 654.
Cdmpuri, sat, 505, 529.
Cdnda, log. 741.
Cdnd,escul Moise, ucis de Mihnea III
113; Radu, idem, 113.
-Cdndreni, hula de hotar pe la, 306.
cdnepd, randuiala, dare, 680.
cdntar, masura' de gr. 608, 613, 651.
cdntdrit, dare, 678.
,Cdntecul lui $'tefan Vag, 830-831.
.Cdrciumari, sat, 699.
cdrciumeirit, dare, 235, 664, 669.
cdrjalii, 318-319, 321.
Cdrlibaba, 9.
Cdrligltura, tinut, 488, 492.
Cdrnul, schit, 67.
cdrpe, dare, 565, 672.
Cdrstea, vornicul, 26; Teleleu, 579.
edrstian, lupta dela, 5.
Cdrstienegti, tabara dela, 1.
Cdfla (Odaia vizirului), 293.
cdflele, adaposturi de vite, 261, 282;
hanului, 649.
cdzlar-aga, eful haremului, 83, 452,
458-459.
ceamuri, 776.
ceaprazuri, 748-749.
ceard pt. haraciu, 458; se trimetea
pe la Isaccea, 462; exportam, 610;
dare, 651, 674, 684, 749.
minim), 903, 905, 914, 942, 969.
ceaslovdr, 904.
ceasornicarii, 577; In Moldova, 605,
In Muntenia, 605.
Ceaurul Dumitrafco, 213, 253; Eca-
terina fiica iui, 253; Vasile, 228.
ceaufi, 741, 776; spataresc, 207; stran-
www.dacoromanica.ro
1071
gea dal-He breslei, 586; de aprozi,
475; de paharnicei, 475; de podan,
476.
Cehan, vornicul, 49, 51.
Cehii, 769; Bethlen se vrea i rege al
354; MO de Habsburgi, 304.
Cehrin, cetate, 126-127; expeditie
turceasca la, 146.
ceir, oblig. fiscall, 704.
cele cloud ceasuri, teritoriu dat Tata-
rilor, 229-230; depasite 232, 486.
Celebi-aga, slobozia lui, 708; Ev
calator turc, 562; Petraki, 297.
Celei, 708.
Central, seminar In Buc. 950.
Cepari, sat, 300.
cepdrit, taxa, 670, 681.
ceramica, industria, 575.
Cercel Petru, v. Petru Cereal.
Ceremu.yul, rail, 487.
Cergitul Mare, sat, 387.
Cerigo, localit, 846.
Cerkez, serdarul, 488.
Cerna-Gora, 110.
Cernaia, sat, 689.
Cernat, mazilul, 693.
Cernauca, sat, 306.
Cernavoda, lupta dela, 291; bis. SI.
Nicolae din, 295; targ, 503, 505.
Cerndtefti, megiasi, 724; cula din,
992.
Cernduli, 616, 618; regiunea anexata
la cetatea Hotin, 227; pradat de
Cazaci i Tatari, 86; rascoala lui
Detincu, 130; Petriceicu prin, 150;
hotar cu Austria la ras. de, 306;
dijma tinutului era venitul ve!. log.
480; ispravnicel de, 481; Evreii in,
527; cod penal publicat In, 541;
tinutul, 488, 492, 508; judet., 574;
calendar la, 887; chrestomaticul
rom., 888; primul text roman la
910; seminar la, 926.
Cerneg, 708; Veterani ajunge la, 163,
171; ocupat de Austriaci, 299; re-
sedintA, 492; targ, 501; punct de
1072 INDICE
van-id, 707; dorobantii ot, 749; pa-
trule pe Dundre parid la, 761; musca
columbacti la, 818; scoald la, 9129.
Cernica, m-rea, 826, 975; biblioteca,
950.
Cernica $tirbei, biv ve! armas, 185.
1032.
Cernigov, Galetovski arhimand. al, 897.
Cervantes, 876.
cervif, export de, 554, 607.
Cesarea, 339.
Cefme, lupta navald dela, 288.
dela, 301; schitul,
Cetate, ciocnirile
1023.
Cetatea Albel, (Akerman), 55, 57, 208,
487, 515, 516, 573, 671; raiaua,
linea de mitr. Proilav., 101; BrAnc,
ajutd la repararea cetdtii, 172; ocu-
pata de Rusi, 288, 301, 324; leafa
capichihaialelor dela, 481 ; tinut, 51g;
de Baltd, comitat, cetate, 403, 734,
994; Eterna' (Roma), 839; Neamtu-
lui, 785; Lupu !si trimite familia
la, 86; Ruxandra tiat la, 91;
garnizoand de Nemti la, 144; V.
Ceaurul Intdrit la, 228; Sobieski
atacd, 209.
Cetittuia, m-rea, 152-154, 784, 902,
960, 962, 964; 965 966, M. Ra-
covitd la, 229; Inchinatd, 215; loe
de plimbare, 262; tip. greacd la,
900-902.
cetlitile, 773-775.
Ceucani, bis. din, 697, 706.
Chabert (Saber), francez, linea fa-
brica de sticld din Harldu, 565.
Chalke, 295; m-rea, Brancovenii In-
gropati la, 178.
Chanterinos, negustor grec, 24.
Charkov, D. Cantemir la, 221.
ehefal, icre de, 599.
eltehaia, lnlocuitorul marelui vizir,
452-453, 458-459, 649-650; de
ciohodari, 471.
Cheia Intelesului *, a lui Varlaam,
163-164.
www.dacoromanica.ro
Chele ars, v. Fdlesti.
chelar, magazia, 462, 593.
eheltuiala vistieriei, birul pentru, 34;
IcheUuielile i, par a fi ndiamele, 683.
Chenaan Paga, 55.
cherestea, dare, 636, 650.
cherhaneaua, fabrica, 564.
Cherson, 315.
Chesarie, arhimandrit, 289; ep. de-
Rmnic, 861, 867, 869, 946.
Chiaro, v. Del Chiaro.
Chiatra Mare, pdsunile -de pe, 418. )
Chicioara, bis. din, 997.
chiesadarul, v. mehtupciul.
Chiev, v. Kiev.
Chigheciul, tinut, 483-486, 688; co-
dru, 485.
chihlimbar, 562.
chile, mdsurti, 235, 610, 663.
Chile, cartoful originar din, 550.
Chilia, 338, 487, 515, 517, 554, 599,.
610, 761; V. Lupu zidi bis. la, 94;
raja, 101, 481; ocupatd de Rusi, 288'
325; Veche, 514; Nouii, 514.
chilim, tesdturd, 598.
China, 796; Milescu In, 797.
chindia, turnul din TArgov., 199.
Chioariu, 389; cetatea, 363.
Chioi, Arnclut- locuintele Mavrocordat..
la, 465.
Chiojdul Mic, coar. In, 929.
Chiparissa N., cronica, 802.
chiparo.,si, element ornamental, 966.
Chiperefti, fabrica de postav, 273, 574..
chiperiu (piper), import, 599.
e chipriotica *, paste filinoase din Cipru,.
576.
Chiprovat, Bulgaria, 525-526, 583;
argintarii din, 1025.
Chiproviceni, 675, 678, 712; bresle de.
878, 582-584, 594-595.
Chipru, 577; import 599; v. Cipru.
Chiriac, vornic de harem, 475; iero-
dionah, 891.
chiriacodromion, 891-892, 907, 924.
chirie, dare, 674.
 INDICE
chiriccii, vAslasi, 761.
Chiril, patriarh 92; f i Atanasie, 587.
Chirilovici, Sofronie, episcop, 380.
Chirifd Draco, porecla lui A. Ruset,
'144; Paleologul, postel., 17.
Chiseletul, sat, 73.
Chisthull, descrie palatul lui Banco-
veanu din Bucuresti, 201.
Chigindu, 141, 213, 518, 531, 663, 760,
871; Antonie Voda la, 146; M.
Sutzu la, 347; mortasipia, 480; sub
Rusi, 485; breasla ldutarilor, 581;
a Armenilor, 582-583; menzilul
616; t5.rg, 513, 578; tinut, 485;
tip6rituri, 845, 884, 910, 914, 939;
scoal greacd, 926; la Gura Botnei,
513; pe Bdut, 513; pe Crig, 513.
Chiu, loc. In reg. Gramostea, 418
chiurcibasa, starostele de cojocari, 586.
Chiurd Osman, 261.
chivere, coifuri, 686.
chiveirar, meter de coifuri, 686.
Chrestomaticul romdnesc 888.
Christofor Literatul, Gheorglze, 383.
Ciangiiii, 783.
Cibinii, 1031; v. si Sibiu.
Ciceagof, amiral rus, 328, 768.
Cicero, 794.
ciferturi, 234-235, 307, 480.
Cigala Matei, cronograf bizantin al lui
866, 878.
Huniedoara, 852.
Cilibiu, j. Iasi, 966.
Cimigli, (Cimislia), sat tltaresc, 514;
arg, 515.
Cincig, Huniedoara, bis. din, 999.
cincizeci de aspri dare, 688.
Cioara, seliste, 73; Sofronie din 378,
380, 384, 933; schit, 933.
Ciobanului, Schela, azi Bechet, 64;
punct vamal, 708.
Ciobenegti, 636.
ciobotarii, 577, breasla din Iasi, 585
586 ; din Botosani in oastea lui D.
Cantemir, 855; din Suceava, 586;
746.
www.dacoromanica.ro
1073c
ciobote, taxI, 471, 543-544.
lucrtori In ocne, 556, 710.
Ciocdnegti, sat, 27, 708, 760; punct
de varnd, 707.
cioclii, breasla, 578, 581-582; dift
Iasi, 582, 586.
ciocoi, nume pt. strangAtorii birului,
701-702.
ciocotnic, V. ciocoi.
ciocotnici, V. ciocoi.
Ciogolea, Costin, spatarul, 89; Pa-
tragcu, logof., 481, 945; stolnicul, 89.
Ciogolegti, boieri, 48, 719.
ciohodarul, 682; dreg. nou Infiintat6
469, 471; dare cAtre, 680.
ciohodeirit, dare, 471, 495, 680, 682.
Ciolac, ctitor la si. Ilie Botosani, 523.
Cioplea, Ilfov, 73.
Cioranii, t5.rg., 495; balta satului, 661.
Cipru, insula, 281, 576, 784; Miha-
lopol fu executat in, 283; Luca
mitr. al. 1005-1006; v. i Chipru.
circulafia monetard, 617-631.
Ciregovul, sat, 73.
Cinc, izvoarele de apil dela, 341;.
lupta dela, * 141.
43, 256, 634, 636, 638, 641, 646,
656, 691, 696.
Cisniidia, D. Novacovici la, 380.
Cigmea, 333, tip. dela, 906.
CismeauaRogie, sala de teatru deja, 333_
Citera, episcop de, 866.
Ciubdrciu, pe Nistru, 514; scoall, 924.
ciubuccibaga, dregtitorie, 477.
Ciuc, judet, 520, 524; scaunul, 489
901 ; Sepviz, sat, 524.
Ciufudu, sat, 387.
Ciuhur, rAu, 487.
ciuma, 834, 858; pe timpul /ui Gr.
Ghica, 115; idem Gh. Duca, 126;
a lui Gh. Ghica, 134; a lui Dun/.
Cantacuzino, 144; sub N. Mavrocor.
242; sub C. Mavrocor,. 250; sub M.
Sutzu, 317; sub Al. Moruzi, 316; sub.
Caragea, 330-331; sub Callimachi,
338.
 1074 INDICE
Ciumernicu, cocina In, 73.
Ciungi, (Bicaz), targul, 508.
Ciutaria, vaduri de moara la, 73.
Cioerturi, v. ciferturi..
Cirstina, mama mitrop. Crimca, 1005,
1013.
daca, 532, 715, 724; dupa aezamantul
lui C. Mavroc., 257; In Ardeal, 394.
Cladom, 568, 818; cetatea, 172.
.Clain, 838-839, 852; gramatica, 847;
lacauri Incepute de, 389; loan Ino-
chentie, 392, 519; 933-934; epoca
lui, 781; lupta lui, 394-398, 411;
activitatea ca episcop, 386-387; pic-
tura, 388; urmaii lui, 388-391;
Samuil, 781, 837-838, 841, 848,
872; participa la Supplex... o,
409; lucrarile, 835-837, 843, 847,
849, 861-863, 867, 887, 904, 912-
913, 914, 950, 952.
sat, 531.
clasele sociale, 715-737; boierii 715
717; dregatorii, 717-719; catego-
riile de boieri, 719-720; rumanii,
720-722; faranii liberi, 722-726,
orasenii, 726-729; robii, 729-730;
evolutia in Transilvania, 730-737;
nobilimea, 730-732; iobagii, 732
737.
Claudiu, Imp. roman, 818.
clacasii, 724-726, 736.
Cleanovul, targul, 501; jefuit, 321.
Cliciul, sat, 531.
Climent, arhiepiscopul Ohridei, 423.
Cliscitufii, sat, 135.
Clocociostenii, hrisov fals, 826.
Clococioc, m-rea, 30, 70, 690, 723.
Closca, 412, 836; in Codrul Scorage-
tului, 407; rascoala, 402-409; moar-
tea, 408-409.
.clucerul, dregatorie, 478; de arie, 469,
471-472, 478, 643, 646, 718.
Cluj, 5, 27, 350, 383, 837-838, 853
904, 931. Bocskay e din, 6; tratat
Incheiat la, 28; dieta din, 6, 351
352 ; Oh. Lazar, invata la, 333; pro-
www.dacoromanica.ro
topop In, 409; losif II la, 401; Aro-
manii la, 429, 525; rascoala, 406;
comitat, 489; jud., 520, 548, 985;
Maghiarii In, 529; tiparituri, 848
849, 939; Scoala catolica, 916-917;
Colegiu Academic, 869, 921; bis.
catolica, 1003; MdriAstur, m-rea,
383, 429, 984.
cnejia Moldovei, divanul, 509.
cnezi, In Transilvania, 393, 732.
Cobia, m-rea, 489, 1021.
Cobilomf, Bulgari din, 526, 583.
Coburg, printul de, 300, 313; de Saxa-
568, 762.
cochi vechi, mezat, 676.
Cochilef, calcar numit, 563.
Coci Nicolai, tata lui V. Lupu, 81.
Coconul Alexandru, 32, 42, 50, 52,
75, 636, 706, 1033; domnia, 28-30;
domnia din Moldova, 48; Smaranda,
sopa lui, 29; Catrina, sotia lui, 48.
Cocorasti, sat, 126.
Cocoruz, v. Cucuruzi.
Cocc1.5, cula, 992.
coda.si, categorie de sateni, 209, 340
341, 715, 726.
Codicele Dimonie, monument Merar a-
roman, 431; al lui Caragea, 719.
Codinos Curopalates, 822.
Codlea, 109.
Codreni, talhari, 745.
Codru, capitanul de, 232, 486; 744,
tinut, 485, 492, 517; Bacului, 553;
Iasului, 553; Herfei, 503; Pietrei,
553; Cotnari, 553; Tigheciului, 553.
Codul, lui Callimachi, 344-345; al lui
Caragea, 475; al lui Napoleon, 345;
francez, 543; attstriac, 542.
Coemgiopol, Aroman, 429.
Coeni, VlaFa, bis., 10; Anca din, 1.
Cofariul Mihail, 660.
Cogalnicenii, moia, 578.
Cogalnicul, rail, 518; pod de piatra,
614.
coi/un, meter de, 686.
Cojani, local. arom., 418.
 INDICE 1075

cojocari, 676; bresle de, 578; din Lugoj, companiile, greceqti, 428; asociatii de
587. negustori, 594, 951; impozitul Cu
Cojocna, 384. rupta 582, 712; a Chiprovicenilor,
folcadar, lacheu, 702. 595; din Lugoj, 521; de Aromani,
colaci, vladiceti, 696-697; dati dom- 524-525, 594; din Caracal, 595;
niei, 664; rasplata obligatorie, 665 din Ituc., 595.
666. companistii, 594, 695, 712, 952.
Colegiu, academic, la Alba-Julia, 917, conace, 530, 695; scutiri de, 664;
920-921, 947; reformat la, Odorhei, dare, 668, 673-674; ale Hanului,
947. 651; ale Tatarilor, 651.
Volentina, apa, 566, 615; poduri peste, Conachi, fratii, (Conachetii), 932.
614. concivilitate, decret de, 409, 489.
Colleti Ion, aroman, 417. condicd, se introduce la ispravnicii,
Coliadnic, text astrologic, 885. 260; de obiceiuri, 471, 680, 698, a
Colincaug, sat, 871. lui Gheorgachi, vtori log., 809, 948;
-Colocotroni Theodor, eterist aroman, de venituri i lefi, 654; de procedura
432. penald, 543; de socoteli a lui Bran-
Cologne, v. Colonia. coveanu, 568; a Hategului, 844; a
gazeta dela, 889. vistieriei lui Brancoveanu, 563, 580,
coloniale, 598-599. 584-585, 598, 619, 621, 6127, 629,
m-re, 193, 206, 1023, 1027; 634, 640, 642, 651, 655, 658, 664,
bis. 972, 1020, 1022; coala dela, 671, 687, 691, 701-702, 707-708,
183, 918-1919. 741-742, 749, 760-761; a vire-
Co/fi, sat, chihlimbar la, 562. tilor, 545.
columbace, mute, 818. Condovlahul, argintar aroman, 416.
-Coman, ctitor la Precista, Galati, 99; Conduragiul Gheorghe, contra Evreilor
din Targovite, 564. 321.
Cornana, m-rea, 10, 102; Carazin ocupa, condurari, pantofari, 577.
287; Lazar episc. la, 372; Parvu conservatorul ungur, se datorete Aro-
Cantacuzino la, 766. manului Sina, 431.
Comanca, sat, 73. Consiliul de stat, organul Curtii din
Comani, sat, 702. Viena, 379.
Comarnic, sat, 613. Constantin, fiul lui Teodor Negusto-
cometnace, 749, 755. rul, 99; fost clucer, 141; Vodd,
Comeinevii, cucerit de Austriaci, 299, 830-831; vataful, 588; beizadea,
745. 991; din Vrata, 1038-1039; yVerban,
comerful, 76-78, 547. 127, 451; vel sardar, 11, 63, 72,
Comisiunea Mon. 1st., 597, 603, 1001, 463, 470, 614, 635, 652, 721, 741,
1021, 1023, 1037. 745-746, 740, 748, 752, 771, 1041;
.comisul, dregator, 478-479. domnia, 107-1011; relatii Cu Ra-
comifei, 644; atributii mil., 741. koczy, 108-109, 356-358; cu Gh.
comitate, nona Impartire a Transilva- Stefan, 108-109, 131; Incearca tro-
niei, 402.; salarizarea dregat. In, nul Moldovei, 113; relatii cu Mihnea
482; pentru jud., 489-490. III, 109-114; la Satmar, 114; contra
Comnen loan, profesor, 163, 211; me- lui Gh. Ghica, 114, 134; refugiat
dicul lui Brancoveanu, 858. la Cazaci, 135; In Ardeal, la Came-
40

www.dacoromanica.ro
1076 INDICE
nita, 135; tmparat, 880; Ieromona-
hul, tipririturi, 914; Nacu, 133; f i
Elena, slujba, 898.
Constantinopol, 13, 24, 27, 109, 123,
133, 165, 206, 225, 242, 246, 248,
277, 282, 284-285, 294 299, 318,
323, 329, 337-338, 340, 342, 344,
423-424, 462, 465, 503, 524, 538,
570, 572, 574, 592, 606-607, 612-
613, 649, 650, 655, 761, 775, 783-
784, 795-797, 799, 808, 822, 829,
843, 845, 857,863, 886, 937-938, 943,
951, 966, 990, 993, 0131; patriarlua,
patriarhul din, 23, 75, 811, 91-92,
101-104, 164, 268, 294, 540, 1007,
928; Academia din, 105, 431, 916;
Gr. Ghica la, 118; Radu Leon la
120; Brncoveanu si bis. din, 195;
Spandoni retor al patr. din, 211;
Ant. Cant. la, 216; rsc. la 232, 342;
rap. al bailului, 234, 267; leg. Cu
patr., 253; ambasadorul Frantei la,
265; Sf. Spiridon Iasi i, 271; Gr.
III Ghica, si cheltuielile la, 272-
273 ; Gr. Callimachi la, 275; C. Ra-
covit reclamat la. 281; C. Mavro-
cordat la, 283; St. Racovita
scoala gr. dela, 285; delegatie la,
293; bis. Sf. Voevozi din, 295; AL
Ipsilanti ajut5, scoala din, 295; Al.
Ipsilanti la, 296, 809; Al. Moruzi
la, 321; M. Sutzu la, 322; ambasa-
dorul Angliei la, 324; cium'd adusii
de la, 330; Al. Callimachi 1i face
testamentul la, 339; Scarlat Calli-
machi la, 345-346; Calinic patr.
din, 376; chilimuri de, 598; Stol-
nicul la, 819; tineri din Moldova
invat la, 921; influenta in art6,
968.
Constanfa, Rusii ocup, 327.
Constantinos, zugrav grec , 997.
construclii navale, 570.
constitufii, elaborate in Transil., 367;
4 aprobate 4, 373, 393, 984.
Conti Alessandro P., aritmetica, 941.
www.dacoromanica.ro
Contoiani lani, armatol, 427.
contribufiile militare ale iobagilor din
Trans., 735.
Convenfia dela Paris, 711, 719.
copeici, 618-620.
copii de =sit', oaste, 762.
Copou, bis. dela, 92; m-rea dela, 214;
foisorul dela, 264; Iasii se intind
para la, 270; apa pt. Iasi dela, 341.
corbii, 634; pe Dui-15re, 569.
Corbea L, dascal In *chei, 921;
vid, fiul lui, 921 ; Teodor, idem,
828, 842, 865-866, 921.
Corbeanu Vintil, ve! ban, 116.
Corbi, sat, 727; in Muscel, 737, 826.
cordovane, piei lucrate in Turcia, 598.
Coresi, 895; tiparituri, 863, 893.
Contra, Albania, 419.
corncIritul, dare, 216, 218, 655.
Cornaleanu, Cristea, fiul lui Socol clu-
cerul, 108; Marula, sotia lui Socol,
72; Socol, clucerul, 108; dat sei-
menilor, 61, 72.
Corntifel, bank 73; luptil la, 242;
targul, 498; pod peste Ialomita la
614; schela la, 708.
Cornea, log. din Tg.-Jiu, 992.
Corneille, traducen i din, 875.
Corneli I., cleric transilvanean, 567,
843.
Cornescu Grigore, face macheta Came-
nitei, 142.
Cornefti, sat, scoal, 929; fabricA de
arpacas, 576.
Cornet, m-rea, 300, 969, 975.
Cornul, lui Sas, 16; de aur, 225, 797.
coroi, un fel de soimi, 459.
Corpul pompierilor, unguri, 431; di-
plomatic din Stambul la executia
lui BrAncoveanu, 178.
Cosma Florea, Oran din Garbu, 393.
Cosme.,sti, sat, 745.
cositor, 599.
cositul flnului, dare, 652.
Costachi, Conachi, poetul, 851; Gavri-
lifii, 793; Lupu, 227, 239, 793;
 INDICE
Constantin, hatmanul, 762; Venia-
min, mitropolitul, 542, 586, 861, 869,
870-871, 910, 924, 926, 942; bite-
meiaz5. seminarul dela Socola, 345.
costande, monetA, 619, 628.
Costandin, popa, tatll Elenei din Tan-
tava, 11; iconar, 1001.
Costandin, fiu nelegitim al lui R. Ser-
ban, 11.
Costilche.,sti, izvodul, 793.
Costea sin Stroe Balteanu, 743; che-
haia, 6.
Costefti, Tutova, 552; Vlcea, 706.
Costia, cpitan de Focsani, 753.
Costin, Iancu, 789; Miron, 614, 208,
649, 691, 746-747, 751-755, 758,
769-770 ,780, 782, 789-793, 803-
804, 814, 817, 819, 836, 864, 879.
916, 921, 945, 964, 993; letopisqul,
13, 15-17, 19, 35, 39, 41-42, 45,
48, 50, 58, 60, 79, 81, 86, 90-91,
129, 132, 133, 135, 143, 146, 149,
209, 456, 470, 480, 483-484, 496,
498-499, 501, 530-531, 690, 748,
787; vel logofclt, 149; staroste de
Putna, 209; moartea lui, 210; des-
pre Aromani, 429; Poema polonci,
486, 506 -508 ; Nicolae, 780, 782,
791, 793-795, 801-802, 921; leto-
piselul, 148, 527, 568, 629. 662, 666,
721, 743, 808; ginere al lui Gh.
Duca, 152; i se atribue tratatele
de Inchinare, 291; logont, 861
Toma, polemici, 913; Yelicico, 790;
hatman, 208; vel vornic, moartea,
210.
Costinefti, familia, 790.
cofeti, castel, 519.
Cosula. m-rea, 879; biblioteca, 947.
cot, masura, 569, 571, 573-174, 595 -
596, 670.
cotarii, agenti fiscali, 678.
cotetrit, dare, 670, 673, 678.
Cotmeana, m-re, 75.
otnari, 782-783; codrul, 553; veni-
tul paharnicului, 480; strAinii asi-
www.dacoromanica.ro
1077
milati la, 522; vinul de, 552, 612;
trg, 508, 668; seminar la, 920.
Cotroceni, m-rea, 164-168, 545, 969,
972, 977, 1017; 1020, 1022, 1026,
1032, 1042; Chenaan Paica la, 55;
Austriacii ajung la, 252; lnchisoare
la, 279; M. Sutzu la, 296; arliitec-
tura, 984.
Cotroanta, vdna de aur, 905.
Coonan, cpitanul de, 744.
Cotofeanul, sardarul, 160; Mihail, sp4-
tarul, 30.
Cotofeni, casa dela, 992.
Colovlah, cutovlah, Aromn, 429, 838.
Covaci Meletie, episcop al Oradiei, 391.
Covasna, ape minerale, 856,
covoare, turcesti, 598; dare, 673, 678
-680.
Covurlui, ocupat de Austriaci, 313;
judet, 506, 993; pdurile din, 553;
tinut, 492, 570; cdpitan de, 744.
Covurluienii, 41, 719.
Cozia, m-rea, 569, 653, 710, 766, 775;
969, 1015; nu poate fi Inchinat,
75; ocupat de Austriaci, 299; ru-
mni, 499; Mardarie dela, 842;
biblioteca, 946.
Cozianul Mihail, igumenul, 197.
Cozma, satul, 360; popa, 587.
Crainic Ladislau, 406.
Craiova, 23, 111, 437, 499, 571, 681,
856, 992, 1007; bis. domneascd din,
69, 969; Veteranii ocupd, 163; ca-
tanele se retrag din, 252; Bulgarii
In, 254; boierii din, 281, 526, 583,
595; E. Gianni banul, 287; ocupat
de Rusi, 288, 325; Gianni Orgseste,
293; scoalA la, 295, 919, 928, 930;
caL Kray ocup, 300; ciuma la, 318;
jefuit, 5, 321, 324, 340; Dinu Mi-
hall bogatas, din 430; Aromanii la,
430; ocupata de Raoczy II, 358;
caimacamul, 473, 537; imig.r6ri lo,
525; Bunea Grildisteanu jade la,
536; Grecii in, 504;
Craiovescu Parvu, 1.
40*
1078 INDICE
Craioveftii, 187, 813.
Crasna, localit., 520..
Craven, Lady, 548.
chavefi, croitori, 580.
Crdsnaru, cula, 777, 992.
C; dm-Gherei, c6petenia T5tarilor, 270.
Creditul Agrar Ungar, opera lui Sina,
430.
creitari, moneta, 254, 607-608, 613,
620-621, 623-627. 629-630, 940.
Cremidi .tefanachi, stolnicul, 284.
Cremnitz, galbenii de, 621
crestatori, tdetorii birului, 690.
crefterea vitelor, 547.
Greta, insula, 576; Cantacuzinii in, 123,
125; lupte in, 239.
Cretefti, sat, Valcea, 2; Fdlciu, se-
li0ea, 505; bis. din, 975.
Gretulescu, bis. Buc., 244, 250; Radu
vel log., 156; Matei, 921, 945; bi-
blioteca lui, 945.
Cricov, rdu, 495.
Cricova, Lpupa, 563.
Crimea Anastasie, mitropolitul, 45,
963-964, 1005, 1013; epoca lui
in artd, 960; activitatea, 1005
1006 ; Cirstina, mama lui, 1005,
1013; loan, tattil lui, 1005, 1013.
Crimcovici, v. Crimca.
Crimeea, (Crni), 83, 466, 730; V.
Lupu la, 91; hanul din, 218, 651;
Petru cel Mare i, 221, 235; revolta
Tgarilor din, 231; Turcii infrnti
In, 288; Rusia ocupd, 298; Turcii
incearcd recdtigarea, 328; Tdtarii
din, 469; sare din Moldova pentru
611; cetati genoveze in, 622.
Criscior, sat, 406.
Cristian, sat, 172.
Cristodulo Serafim, aurar din Buc., 943.
Cristur, 490.
Crif, Chiindu pe, 513.
Crian, 412, 836, rgscoala, 402-409;
Kreosi, lucrare, 848.
Critinefti, sat, 73.
Critopol lachint, mitropolit, 23.
www.dacoromanica.ro
critarachia s, paste fdinoase cretane,
576.
Critil fi Andronius, traducerea operei,
876.
Crivesti, ciocnirea dela, 132, 134.
Crivu Alexandru, meter, 73, 1031
Croatia, 302, 428.
Croce, Iulius Cezar, traducerea 876.
croitorii, 577; cei din Buc., 591; In
oastea lui D. Cantemir, 746.
Cromer, cronicarul, 829.
cronica, lui Matei Basarab, 812; a lui
Canta; 808; stolnicului Dumitrache,
823; a lui Radu Greceanu, 817-819;
a lui Mitro fan Gregoras, 822 823 ;
atribuitei lui E. Kogeilniceanu, 808
809 ; a lui Stoica Ludescu, 812 814 ;
Racoviteand , 793, 802-803; rcirii
Moldovei fi a Munteniei (Miron Cos-
tin), 483'184, 498, 792; a lui Naunt
Rd mniceanu, 826; a lui Gr. Ureclse
f i Simion Dasceilul, 816.
Cronicon Pietism, 1005.
cronicari ceilugifri, 826-827.
cronografe, 877; al lui D:onisie Ecle-
siarhul, 827.
cronologia tabelarei, a Stolnicului, 821,
836, 918.
cruce s, dare, 646; unitatea fiscald a
alraplui, 694.
crump, cartof, 551.
crumpen, V. crump.
crumpir, v. crump.
Crufova, Macedonia, 419, 430.
Cseri, J. Apacdi, profesor, 917.
Csokotis, Vasile Gergely de, 850.
cuca, c5ciuld domneasca, 454.
Cucul Gh., 594.
cucurd , tolb5 de sdgeti, 768.
Cucuruz, ( ucuruzi, 883; sat Vlaca
549, 692-693, 718.
Cucuruzeni, sat Moldova, 549.
Cugir, coa15. la, 935.
cuipare, 599.
argintari, 578;
cuiumgibasa, staroste de argintari, 586.
 INDICE
culuccii, paznici de stradd, 341.
clad, asezare bisericeasca lintarit, 775
776, 992.
4 cuma , testiturd scumpd, 574.
cumbarale, proectile, 769, 776.
cumpeina, unitate de mdsurd, 556.
cunila, dare pe vite, 234, 259, 265,
268-269, 636, 655-656.
Cunitchi, hatman al Cazacilor, 150.
Cupdregti sau Rusetegti, 139, 175,
209.
cupru, 557.
Cupga loan, nobil, 1003.
curdlari, breasla, bis. din Iasi, 587,
968.
cureituri, 549, 661.
Gurechiu, sat, 405.
curierul, domnesc, 477; Romdnesc al
lui Eliade, 889.
curmale misir, de Egipt, 599.
Curt, Celebi, grec, socrul lui Radu
Bias, 34, 55; Mehmet Paga, trimis
In Moldova, 226; Incearcd sa ja
Domnia, 227.
Curte, Iasi, bis. cea mare dela, 215, 262;
Domneascli, 40; din Buc., 198-199,
456; bis., 648, 673, 681, 684, 695;
Iasi, 42; din TArgoviste, 199; Veche,
Buc., 200, 456; bis., 1034-1035.
ourtenii, oaste, 644, 690-694, 697
718, 741; plateau ialovita, 653; bi-
rul, 688, 693; aveau sef pe vel log.
743; de ceimarei, 694; de ;ara', 694.
curtenia, darea curtenilor, 690.
Curtigoara, cula din, 992.
Curu-Cesme, Bosfor, palat, 165, 465.
curuti, ostasi unguri, 171-172, 362;
dare, 655.
Cusanizal, ef de pasvangii, 321.
Cusciureanul Sava, mentin rdscoala
seimenilor, 108.
Cu sfinti , bis. din Buc., 971:
Gusnicov, rus, presedinte al Principa-
telor, 327.
Cut, domeniul episc. Blaj, 389; sat,
700.
www.dacoromanica.ro
1079
cutia, breslelor, 586; a cojocarilor din
Lugoj, 587; a milelor, 669, 928.
Cutlumuz, m-rea dela Athos, 27, 30, 73.
Cu;ovlahi, v. Cotovlahi.
Cuurluenii, v. Covurluenii.
Cuza Alexandru, 850; Ion, biv vel
spdtar, 308, 537, 810.
dyrilla (Chiril), 849.
Czenstochowa, m-re polond, 358.
Dabija Eustratie, 52, 133, 139, 484
4.85, 505, 513, 584, 589, 617, 666,
676, 703, 705, 793, 806-807, 964,
1008; sfarseste BArnova, 45; la cam-
pania dela Lewenz, 117; domnia,
136-138; la campaniile contra Nem-
tilor, 136; moneta, 136, 138, 618,
626; A. Ruset capichihaia sub, 144;
Maria, fata lui 137.
dabila cdleireigeasca, bir, 694.
Daci, 520, 569, 791, 821, 826, 828
830, 836, 838-840, 855.
Dacia, 488, 494, 551, 744, 791, 826,
828-830, 836, 841, 847, 912-913.
C. Ipsilanti se visa rege al, 325;
idem Bethlen, 354; Transalpind,
661; .Romanei, 821 ; Traiand, 828
829, 833.
Daco-romanii, 826, 856, 898, 890.
Dafina, soacra lui Duca Gh., 125;
136-137, 139.
Daia (sau Daea), nume 503; sat In
Vlasca, 503.
Daiakioi, 502.
jdii 166, 269, 307, 643, 696-69$
a cailor, 634; casapbasii, 634, 651;
cAldrseascd, 694; a cherestelei, 635
650; curteneascd, 690; a datoriilor,
635, 649; domneascd, 696 698; 1m-
pArdteascd, 686-687; vlddiceascfi,
696; mirisii, 635; pt. hotarul
650; Timisvarului, 650.
dajnici ccIldreigesti, 694.
Damaschin, teshturd, 596; episcop, 781;
de Rdmnic, 860-861, 869-870,
1080 INDICE
1946; Gherbert, ieromonahul, 1009;
loan, 870.
Danco, biserica din laqi, 214; yS'tefan,
din Todireqti, 690; Pcirdianul, vel
post., 113.
Dandea lonut, 406.
Daniil, mitrop., 243; al Prislopului,
514; episcop, 372, 383; din Mosco-
pole, 424-425, 845, 915; Sfntul,
m-re din Moscova, 311 ; Vass, 837
838 ; tipograful, 903.
Danilo Jefarovici, 428.
Danovici Pdtrafco, 878-879.
Danzig, 567, 595, 599, 606, 612.
Daponte Chesarie, 114, 949.
Darabanii, trgul, 508-510, 750.
Darabant Ignatie, episcop, 391, 837.
dardd, sulit, 751-752.
dare, 357, 648; sistemul de, 634; cdtre
Turci, 648-652; pe vite, 652-661;
pe prdvAlii, 673-674.
Darvari, fratii, 415, 418; Dimitrie, lu-
crarea lui, 431, 940; Glzeorghe, medic,
429; Marcu, casd de bancd, 415;
familia, 525.
Dasedlu, v. Simion Dasclu.
Daszow (Dayov = Oceacov), 45, 792.
datoriilor, dajdia, 635.
David, postelnic, 864; regale, 1011.
Diteni, sat, 4.
Ddesti, sat Arge*, 503; Valen, 503,
637.
Ddieni, sat, trg, Dobrogea, 4, 502
503 ; lupta dela, 502; In Gorj, 505.
Ddigoara, sat T'Amaya Mare, 503.
Daifa, sat Vlaca, 503.
m-rea, 950.
Ddmian, vie data lui, 668; Vasile,
izvodul lui, 793.
Ddnefti, sat, 73.
dardbanii, ostai, 17-18, 32, 89, 131,
134, 509, 677, 713, 723, 740, 746,
748-742; rdscoala, 747-748; a-
gefti, 745, 762; localitatea, v. Da-
rabani.
cfdrdbanti, v. dardbani.
www.dacoromanica.ro
Ddrmdnescu Iordachi Darie, paharnic,
308; biv vel pah., 951.
Deis/usire 6, In versuri, a lui Zilot
Romanul, 833.
Dcimbovip, 67, 576; judet, 72, 185,
202, 295, 474, 492, 571, 614, 685.
812, 818, 929, 969, 975, 990, 992,
1020-1022; hotarele, 489; nezrile
din, 498; masiv pAduros In, 553;
pdcurd In, 561; sticldrie In, 564;
portdreii In, 741; rdu, 199, 201-202,
295, 322, 973; fabricd de postav pe,
573; poduri peste, 614; legatd cu
Colentina, 614-615.
Ddrnbul de Cdmpie, 985.
ddrste, pt. postav, 570-571.
Deirstariul Ch., 571.
Ddrstorul, (Durostorul), 27, 242, 285,
295, 582, 584.
Ddrstoreni, breasld de, 594.
Ddrza, sat, 692-693; v. i Sindia-de-
Sus.
Dealul, m-rea, 1, 72, 74, 784, 811,
908, 968; Mihdiln Movild la, 15,
Inchinatd, 31, 75; o repara Brnc ;
189; tipografia, 78, 871, 894-895;
de aun, v. Altar' tepe.
Decapolitul, Sf. Grigore, 111, 784, 811.
857, 1027; moatele la Bistrita, 111,
1040.
Decebal, regele, 821, 836.
Decemvrie, birul lui, 635.
decret imperial, 395-396.
De, R. *erban la, 2; jud., Armenii In,
524.
Dejani, Fdgdra, 399; qcoald la, 935.
dejmari, agenti fiscali, 662.
Del Chiaro, 461-462, 549, 554-556,
563-564, 573, 593, 606, 610, 635,
750, 801, 831, 899, 1010.
Del Monte, 158-159, 470, 583, 690,
694.
Delacroix, 612.
Deleanu, I. Budai, 541, 852-854; Can-.
tacuzino, 555.
Deleni, moia, 91 ; Botoani, 563; fa-
 INDICE
bricA de hartie, proect, 566; palat
Cantacuzino, 993.
Deli-bey, pt. Al. Mavrocordat, 309,
591; chiral, Bathory G., 25.
delnife, 729.
Demostene, lecturi din, 183.
Demotica, Gr. Ghica Investit la, 122.
De neamul Moldovenilor i, 429, 791
792.
denghi, bani, moneta, 618.
Desa, sat, 32, 689.
Descriptio Moldaviae, a lui Cantemir,
98, 470, 472, 484, 486-487, 506
510, 514, 516, 539, 558, 561, 611,
654, 710, 729-730, 799-800, 824;
Valachiae, a lui Cantacuzino, 824.
desetina, 214, 217, 664, 671, 687, 696.
desetnici, 688.
Despot-Yocki, 16, 36, 111, 770, 944.
* Despre datorii /ucrarea lui N. Ma-
vrocordat, 241.
Despina, sotia lui Dumitrasco sArdarul,
1031.
De statu politico aulae othomanicae, a
lui Cantemir, 800.
Detinca, rriscoala, 130.
Dettine Stefan, zis Pivoda, 241.
De un lemn, m-rea Valcea, 66-67, 75,
187, 637, 818, 969, 974, 1008, 1022,
1028, 1030-1031.
Deux-Ponts (Doi-Pont), gazet In Ba-
varia, 889.
Deva, 999; Sarai la, 378; Iosif II
vizitA, 401 ; atacat de revoltati,
406-407; tArani executati la, 408;
resedinta familiei Bethlen, 994.
Dia, ctitor la Precista-Galati, 99.
Diaconovici-Loga, 936; manuale, 942
944.
diadohii, 878.
Dibra, Huniedoara, scoal, 935.
Dichiseni, sat, 73.
Dicio-Scin-Martin, targ, 519-520.
Digionarul lui S. Clain, 835; grecesc,
843-845.
Didahiile lui A. Ivireanul, 858-859.
www.dacoromanica.ro
1081
Diehl Charles 999.
dieta, transilvanti, 6, 25, 351-352, 355,
357, 359, 360, 363-364, 367, 376,
391, 394-397, 400, 410, 466, 934.
Diicul Buicescu, v. Buicescu.
Diicesti, sat, 564.
&Mal, 31, 107, 256-257, 264, 278,
354, 395-396, 400, 634, 663, 671,
684, 715, 723, 725, 735; din oi, 24,
56-57, 524; din miere f i ceard, 24;
a Cernufilor, 480,; din yin, 666;
din stupi, 674; din peste, 691; din
pciine, 696.
dijmarit, 319, 322, 643, 646, 671, 691,
695, 712; din stupi, 653.
Dimcea, V. Pherehyde.
Dima, tabacul, 587; rosul, 689; preotul
iconar, 1001.
Dimaiurucu, s'arb, 772.
dimirlie, m'asurA, 663.
Dimitrie, moldovenaul, 594; de Rostov,
786, 870; dela Basarabov, 857-858;
preotul, legtitor de cArti, 948.
Dimitrievici, Lupin, tipograf, 894;
Teodor, idem, 894.
D imitrios , gravor, 1010.
Dimitrovca, sat In Rusia, 221, 223.
Dimonie, codicele, 431.
Dimu, Gheorghe Hagi, din Trikka, 910.
dinari, monet, 617, 886.
Dinciitqi, v. Briceni,
Dintr'o zi, bis. din Buc., 190, 1031.
Dintr'un lemn, v. De un lemn.
Dinjesti, sat, 532.
Dio Cassius, 830, 867.
Dionisie, m-re SI. Munte, 73; Ecle-
siarhul, 298, 317, 319-320, 624-
826-827; Seroglanul, patriarh, 164.
Diosig, sat, 391.
diploma leopoldinci, 364, 375-376,
394-395, 397-398, 934.
director superior, al Olteniei, 263.
a dismembra0a legii i, 379.
districte, 489.
Divanul lumii, al lui Cantemir, 798.
divan-effendisi, dregator turc, 456, 477.
1082 TNDICE
divictarul, dreggtor, 477,
dizdar, comandant 516.
dirvari, 749.
Djami, Kahrie-, 464.
Djuvara, familia,' 430, 525.
Dlugosz, cronicar, 829.
Doamnei, bis. din Buc., 168, 199, 969,
972, 977, 997, 1017, 1022.
,Doba, sat, 665.
Dobdca, comitat, 489; Solnoc, 384.
Dobra, curtile din, 406; escadron rom.
la, 399; Petru, 540; Visarion Sarai
la, 377.
Dobre, meter tipograf, 357, 891, 896;
dela m-rea Glavacioc, 724.
Dobreni, sat Vlaca, 72, 114; bis. din,
72, 110, 470; Ilfov, palat la, 990.
Dobritin, (Debretin), 369.
Dobrogea, 4, 270, 291, 656; Rusii In,
315, 327, 516; targuri i sate In,
502-505; aramd In, 559.
Dobrovity, m-rea, 103.
Dobrua, m-rea, 876.
Dobrufegtii, sat, 706, 749.
Dochiariu, m-re Athos, 65, 72-73, 75.
Dognecea, sat, 521, 558-559.
Dohan, cetatea, 148; Cale, v. Ghecet,
157-158, 160.
dohot, produs din titeiu, 612.
Doicescul, Udrea, slugerul, 108.
Doiceqti, asezare a lui Brnc. la, 200,
202; sticldrie, 504; bis. din, 992.
Dolj, 30, 64, 297, 488, 501, 526, 585,
656, 723, 969, 992, 1022; bdnisori
din, 741; stolniceii, 742; sat dis-
pdrut In, 531.
Doman, minereu de fier la, 558.
Domifian, Imp., 568-569.
Domneascii, bis. din Thrgoviste, 187,
963, 1020; din Ia0, 39; din Um-
pulung, 244; din Curtea de Argq,
968.
Domnefti, 506; Duca la, 148; e prins
la, 150, 754, 803; trg, 505.
domnii de peimcint *, 399, 400-401,
404, 734, 934.
www.dacoromanica.ro
domnia, In epoca fanariotd, 451-468;
alegerea, 451; instalarea, 456; cere-
monia numirii la C-tinopol, 454-
458; haraciul, 458-460; Indatoriri
mil. 0 de aproviz., 460-462; Mu-
carerul mare si mic, 462-466; Prin-
cipele Transilvaniei f i Poarta, 468_
Domnita Bitlafa, bis. Buc., 931, 950_
Dona, vtaful din Socoteni, 689.
Doni, vel cdpitan de margine, 760.
Donici Andronachi, 542.
dorobang, 60-61, 107, 108, 675, 690;
ot Cernegti, 749; V. 0 dardbanii.
Dorohoi, pradat de Cazaci i T Atari,
86; Austriacii spre, 312; oraul, 518:,
852; cdpitan de, 744; tinutul, 236,
339, 480, 488; judet, 265, 750, 508--
509, 1022.
Dorofcenho, hatman al Cazacilor, 123_
Dorotei, din Monembasia, 866, 878.
Dorpat, Gh. Stefan la, 132-133.
Dos Alex., 576.
Dositei, 784, 869; patriarh, 98, 165
376, 582, 795, 890, 900, 963; Obra-
dovici, 848, 877; mitropolitul, 780-
809, 880; Episcopal de
999; mitr. al Moldovei, 208, 354, 369,
429, 861, 866-867; mitrop. din
Vlahoclisura, 418; ep. de Roman,
864-866; molitvenicul lui, 941.
Draca Chiril, porecla lui A. Ruset,
144.
Dracfani, 35, 729; lupta dela, 19, 26,.
236; fabrica de potasd, 567; v. 0
Sulita.
Dracul, grec, 271.
Drag, ctitor la Peri, 23.
dragoman, 217, 218, 225, 241, 269,
466, 795.
Dragomir, marele vornic, 72, 77;
pitan din Rdte0i, 689; iuzbaa, dia
Sdrata, 689.
Dragomirna, m-rea, 46, 47, 51, 556-
786, 760, 962-964, 1005, 1013;
isprdvit de Barnowski, 45; jefuitd
de Cazaci, 90; pictura, 998.
 INDICE
dragoni, corp de oaste, 325, 399, 752,
768, 934, 935.
Dragoslavele, Muscel, 59, 620, 708, 918,
Dragoslveni, calun In Soveja, 59.
Drago, Moise, sufragan ep. Oradea,
391; voevod, 800, 941.
Dragotd , judet din Buc., 579; are
parte in Ghimpati, 685-686.
Dragul, Balled, 394; prcalab din Pe-
steana, 512; logoft, 652.
dramuri, msur, 577, 619.
Drama, oras, 419.
Drava, 413-414.
Drcgani, v. Dracsani.
dreiganii, oaste, 752; v. dragoni.
Drilgneasa, mosie, 561.
Drdeznegti, bis. din, 67-69.
Dreig&gani, trg Vlcea, 499.
Drghici, fiul Papei vistierul, 107-108;
fiul lui Stan log., 690; Manolache,
cronica, 337, 339-340, .343-344,
544, 550; Mrgineanul, vornic, 72.
Drilgoi, log. din Flcoi, 741,
Dreigoi-Chioi, sat, scoal, 937.
Dragug, sat, 732.
Drgugen, paharnic, 69.
Dridgusescu Prodan, 141.
Drdncenii, v. targul lui
dregd toriile, 469-482; cele noui, 469-
473 ; dublarea, 473-476; q edeclii
476-477; organizarea dregeltoriilor,
477-479; imp. pe clase, 478-479;
salarizarea, 307, 479-482.
Dresda, 881.
Princea. MPhedinti. 202, 990.
Dristra (Silistral, 101; mitropolit al,
858.
drobi, de sare, 556, 611.
Drosrzl Ardarul, 151.
Drugdnescu Rdlaga, 115.
drumurile, 613-617; drumul aril ,
611-612.
Drusiana Lazr, mama lui G. Bethlen,
352.
dubase, de vase, pod 614; v. si tum-
bazuri.
www.dacoromanica.ro
1083
DuMsari, pe Nistru, 514, 787; tip_
rom. la, 913-914, 939.
Dubdu Tudorie, vel. log., 793, 945.
Duca, familia, 720; emisar al Eteriei,
347; cula lui, 776; voevod, 210, 508
595, 616, 654, 900, 941; cel Ritrdn,
806; Catrina, fiica lui Gheorghe, 152;
Constantin, 223, 549-550, 647, 661
688, 720, 721, 722, 769, 772, 793,
821,944; fiul lui Gheorghe, 152, 211
ginerele lui Billie., 175, 211, 640;
domnia, 211-212; Branc. 11 repune
In scaun, 213; domnia a doua, 214 -
215 ; fiscalitatea, 214; boierii contra
lui, surghiunit la Cavalla, 214; cti-
torii, 214-215; familia, 215; i se-
zicea Duculet, 211, 803-804, 944;
Dumitru, neguttor, 594; Eufrosina
a doua sotie a lui Constantin, 215;
Glzeorghe, 91, 123, 128, 145-146,.
155, 158-159, 211, 349, 463, 505,
522, 637, 653, 687, 694-695, 702,
705, 724, 743, 754, 758, 786, 803,
806, 809, 820, 865, 890, 897, 920,
944, 960, 1003, 1014; domnia, 124-
127; urmo,sii lui V. Lupu pcinti la,
129-128; Anastasia, fiica Dafinei,
sotia lui, 137; vremea lui, 139-155;
domnia I-a din Moldova, 139-140;
a II-a domnie in Moldova, 140-142;
a treia domnie, 146-152; familia,
130; ctitorii, 152, 966; la asediul
Vienei, 160; mazilirea, 456; acord
scutire de sdrrit, 672; sprijin cul-
tura greacil, 784; tipografii, 903;
Rearm, sotia lui N. Costin, 152;
Maria, sotia lui Constantin, 152,
212; Matei, fiul lui Gheorghe, 152;
Salta, 152.
ducati, 70, 78, 124, 363, 556, 620.
Dudescu Constantin, 281-283, 557;
Nicolae, 279, 282, 545; Radu, gi-
nerele lui Gh. Bdleanu, 125, 204
206.
Dudegti, sat, 531.
dulapuri, de tras borangic, 577.
1084 INDICE

haine, 577. Duraman, cartier, 464.

Duma /andp, dela Borbanti, 904. Durazzo, Gr. Ghica la, 118.
Dumbrdveni, v. Ibasfaldu. durmele, broboade, 596.
durnengiu, pilot, 761. dufegubina, 543.
Dumitrache, biv ve! stolnic, 928; cro- dufegubinari, 43.
nica stolnicului, 823. dutca, monetd rusd, 620.
Dumitrafco, Ceaurul, log., 213; rari- Dzegd, ru, 419.
grcideanul, vistier, 115-116; Fulger,
690-691 ; serdarul, 1031.
Dumitru, fiul lui Ipsilanti, 295; brd- Ecarlat, postav rosu, 596.
harul, 580; cdpitan din Vernesti, Ecaterina, sotia lui Alexandru II, 70;
689; chivdrar, 686; &sod' la Cm- sotia lui Antioh Cantemir, 213; sotia
pulung, 919; Buhuf, 136; Chirild lui Al. Ipsilanti, 296, 1031 ; sotia
Paleologu, 22; bis. Sf. din Babadag, lui V. Lupu, 92, 98, 129; sotia lui
295, 503; din Buc., 188; din Lraiova, C. Mavrocordat, 248; a lui Moise
969; din Iasi, 968; din Targoviste, Movild, 42; tarind a Rusiei, 286,
70. 289-291, 299, 324, 879; de Bran-
Dundre, 27, 56, 70, 81, 101, 108, 120, demburg, sotia lui G. Bethlen, 355.
127, 131, 142-143, 148, 161-162, Ecatontapiliani, m-re, 298, 1025, 1035.
171-172, 175, 208-209, 227, 252, Eclesiarhul Dionisie, cronicar, 826-
275, 277, 282, 286, 288, 290-291, 827; v. j Dionisie.
301-302, 311, 315, 321, 325, 343, Economia Stupilor, trad., 882.
413, 415, 431, 487, 488, 496, 502- ecsildarii, monetd, 630.
503, 506, 516, 524, 526, 551, 554- edec, 776.
.555, 559, 568, 570, 571, 583, 606- edeclii, dregdtori personali, 476.
607, 609, 611, 613, 615, 645, 650, Eder, Invdtatul, 839-840.
661-662, 691, 704, 706-708, 745, Edesa, In Mesopotamia, 867.
760, 761-762, 766, 770, 792, 797- Edicule, 58, 775; V. Lupu la 91, 188;
798, 821, 828, 850, 838-841, 907, M. Racovild la, 217; ambasadorul
936, 994, 1023; Turcii dela, 1; R. Rusei la, 299; C. Mavrocordat la,
.Serban ciocniri la, 3, 4; podul de 282-283.
peste, 28, 235, 461; 568-569; sche- Efes, chir Petru. din, 943.
lele dela, 113, 318; negot peste, Ef rem, patriarh al Ierusalimului, 927.
254; armata turceascd la, 275; ho- Eftimie, patr. de nrnova, 857.
tarul T.-Rom. la, 285; flotil de Egee, marea, 214, 288.
rdzboiu pe, 294, 736; lupte pe unja, Eger, localit., 428.
301; Rusii la, 327; insula Adakale Egipt, 103, 506, 599, 611, 823.
331; ceati la, 338; Romdnii de pe Egipteni, 828.
malul drept, 414; Rhigas aruncat Ekhard Peter, tipograf, 910.
In, 432; cortibii domnesti transpor- Elada, 783, 937.
tau domnii peste, 454; lunca, 532; Elan, ocolul, Fdlciu, 490.
orezul In bdltile, 551; aur In, 557; Elefterie, bis. Sf., Buc., 972.
vase pe, 567; bombarde pe, 570. Elementa linguae, a lui Clain osi Sincai,
Dupont Philippe, 606. 847, 867.
Durac Apostol, medelnicerul, rdscoald, Elena, sotia lui R. Serban, 10, 1015;
141-142, 522, 803. prietena lui R. Serban, 11; sau

www.dacoromanica.ro
 INDICE
Elina, sotia lui Matei Bas., 61-62,
64-67, 78, 560, 871, 989, 1007
1008, 1027, 1037; ctitord, 69, 70-73;
patroand lit., 78-79, 891, 895;
(Elenco), fiica lui Gr. III Ghica,
308; doamna lui I. Caragea, 333;
slujba Si. Constantin i, 898; sosia
postelnicului, v. Cantacuzino.
Eliade, v. Rddulescu.
Elisabeta, sotia lui Ieremia Movild, 13,
15, 18; dusd la Stambul, 19; tarina
Rusiei, 380; fiica jupanesei Tudora,
576; vaduva lui M. Imreffy, 27.
Elisabethstadt, v. Ibasfaldu.
Elvetia, 828; I. Caragea in, 332.
Elve(ieni, colon. in Bugeac, 532.
emigrare, moldovean peste Nistru, 337:
din Transilv. peste munti, 736.
Eminescu Mihail, 53, 792, 851, 853.
4 Empires, stilul, 968.
Enchiridion, al lui Milescu, 795.
Enciclopedia francezd, 867, 951.
Engel, 840.
Englezi, 575.
Englitera, v. Anglia.
enibahar, import, 599.
Eniceri, 38.
Enzenberg, general austriac, 307, 527.
Epir, 417, 811.
epocile stilului muntean, 968-984;
generalitAti, 968-977; epoca intdia,
977-981; a doua, 981-982; a treia,
982-984.
Episcopia, Alba-Iulia, 368; Buzdului,
244, 686, 698, 897-898; Hufului,
705-706, 947; Rdclizfului, 988;
Rmnicului, 499, 827, 897, 946; Ro-
manului, 576, 581, 687, 947; cato-
licit din Bacciu, 947; romano-catolicd,
565, 994.
epitropi, ajutoare ale staretului, 586.
Erfurt, 327-328.
erminie, bizantind, 995.
Erotocrit, Noul, al lui Fotino, 830.
Ertogrul, fiul lui Soliman, 800.
Ernii Mari, coa15. elementard In, 933.
www.dacoromanica.ro
1 OR5
Esop, 955; lecturi din, 183; trad., 861.
Efi, v. Iasi.
Eteria, 432, 952; Al. Sutzu si, 335;
Al. Callimachi i, 339; M. Sutzu si,
347; si Aromnii, 417.
Eufrosina, a doua sotie a lui C. Duca,
215; Callimachi, 346; sotia lui Al.
Sutzu, 349; Mavrogheni, 509.
Eugeniu de Savoia, 175, 236, 239, 241.
Euripid, 183.
Europa, 138, 161, 241, 329, 527, 548,
550, 552, 617, 745, 795, 807, 850,
874-875, 880-882, 887, 889, 906,
924-925, 932, 938, 949, 951, 1005;
Aromdnii in Apusul, 428-429; tu-
tunul In, 550; caii Moldovei In raport
Cu ai, 606; Centrald, 338, 415, 593,
596, 1014; influent In Transilv., 999.
Euro peni, 883.
Eusevie (Eusebius), Ist, bis. a lui, 925.
Eustatievici D., 885-886, 935, 940.
Eustratie, logof., 780, 787-789, 793;
treti logo., 538 539, 787, 879, 945;
v. si Dabija.
Evanghelia, 183, 859, 863, 864; tipd-
ritd la Peri, 382; copiatd la Feleac,
383; din Iasi, 890; dela Kalocza,
849, 912; la Rmnic, 898; la Sna-
gov, 901; la Suceava, 911.
Evangheliarul, lui Condovlahul, 416;
lui Gh. "Hrisicu, 422.
Evghenie, epistolia arhiepiscopului, 925;
v. si Vulgaris.
Evhologhion, la Trgoviste, 899.
Evliyd Celebi, v. Celebi.
Evrei, 397, 414, 597, 1011; imprumutd
pe Ilias, 140; reactiune contra, 309,
321; din Onitcani, 231; in Bucovina,
307; in targuri, 527-528; breasla
de ciocli, 582-585; in Arad, 529;
din Brody, 607; in Transilv., 528
529 ; ga1iieni, 575; spanioli, 528.
Exaporitul, v. Al. Mavrocordat.
exploatarea minierd, 501.
exportul, 605-613.
Ezeeul, m-rea, 75.
1086 INDICE
Faca loan, 1039.
fabrici, intemeierea primelor, 563; de
baffle, 77, 318, 634, 672, 896; de
sticld, 77; de farfurii, 575; de po-
stay, 273, 318.
Fabrotus Anibal, editie a Vasilicalelor,
540.
Fac. de medicina, Paris, 855.
falce, mdsurd, 340-341, 725-726.
Famagusta, In Cipru, 283.
Fanar, 214, 225, 271, 293, 452, 463,
465-467, 784, 937; Grecii din, 297,
320; patriarhul din, 431.
Fanariolii, 218, 234, 238, 242, 271,
293, 329, 451, 473, 488, 744, 751,
762, 826-827, 932, 937; epoca In
Muntenia, 239-258, 277-303, 317-
335 ; in Moldova, 225-238, 259
276, 304-316, 337-347.
Faptele Apostolilor, 183, 859.
Faraoane, sat in Bicaz, 658.
Farca.,9, Radu, cdpitan de rovii din,
741.
Farinacci Prosper, jurist italian, 539.
farduri, 602.
farmazoni, v. francmazonerie.
fasole, 547, 549; varietate nook 551.
Papa Gh., gramaticd, 846.
faclierii, breasld, 580.
Fagarag, 3, 190, 381, 384, 532, 881,
985, 1020; Mihnea III la, 114; Gr.
Ghica revendicd, 123; 1is. ridicatd.
de Brnc. In, 187, 969, 970, 984,
998; bis. reformatd, 195; A. Barcsai
spAnzurat la, 360; Apaffy muri In,
363; Iosif II vizita, 401; nobili ro-
mni In, 397; Romanii in, 529;
hartie de, 567; tabdcarii rom. din,
588-589; mitrop. al Mgr. vi al
368; revedintd a episc. unite, 386;
Blajul, reved. in locul, 387; sinod
electoral in, 388; episcopii de, 372,
392; cetatea, 718, 816; vcoald la,
917, 935-936; judet, 399, 559, 935,
984; tinut, 371; situatia bis, a tinut.,
372; mdniist. din tinut., 384; re-
www.dacoromanica.ro
giunea, 734; tara, 732-733.
Fagaraqenii, 380.
Falcienii, 41, 719.
Falciu, 506-507, 663; prAdat de Ca-
zaci, 86; judet, 207, 221, 344, M8,
562, 705; Frdtita, cdpitan de, 131,
358; targuri vi sate In, 507; Lajii
din, 263; tinutul, 486, 490, 694;
Bulgarii In, 526.
Falcoi Drdgoi, log. din, 741.
Falcoieni, 1032.
Falegti, targul, altddatd e Chele arsd
sau Pdnzdreni o, 507-508.
Flticeni, sat, 509; targ, 518.
Frcafanu Maria, sotia lui Iordache
C-zino, 115; Radu, vel stolnic, 113rn
farcuful, teaca sabiei, 768.
Fauresti, calcar la, 563.
fan, dare din, 652-653, 665, 674;
domnesc, 616; de menzil, 616.
agenti, 688, 701.
Fointdna Tiganului, 60, 204.
Fcir.,seroti, 419.
Feisdieni, sat, 532.
Fdsaiti, v. FAsdieni.
Fcisteici, m-re, 526.
Februar, birul lui, 634.
Fedelescioi (Fedelevoi), schit, 124, 565,
1020.
Feleac, m-rea dela, 383.
Feldru, sediul reg. II gran., 399.
feleandraf, postav de Flandra, 748.
femeile rele, 329, 688.
Fnlon, trad. din, 873.
Fene.,s, lupta dela, 135, 360.
Feodorovici Mihail, tarul, 997.
feredeul, din Iavi, 214, 232, 581; baia
publicd, 916, 920, 965.
Ferdinandovo, in Bulgaria, 583.
Ferelitz, cdpitanul de catane, 229.
fidea, galbend i albd, 599.
tier, exploatarea, 77, 521, 555, 558;
import, 599.
Fiera, sdtean din DArza, 692.
fierarilor, turnul, Sibiu, 589.
Fiertivi (Fierevti), satul lui Ntisturel,
 INDICE
64; bis. din, 70; req. domn., 989.
.Fierbinti, lupta dela, 325.
Fieri-Frarica, Albania, 429.
Filadelfia, Gherasim mitrop. al., 819.
Filantropia, spitalul, 298.
Filaret, arhim., 289; episc., 827, 861,
867, 907, 496; mitr. al Mirelor, 857.
Fildul-de-Jos, Cluj, bis. din, 985; de-
Sus, 985.
filerii, monet, 630.
Filibert Carol, v. Lastririe.
Filimon, romanul lui, 702.
Filip, tragedie reprez. la Buc., 876.
Filipeni, Intreprindere de postav, 574;
Noi 574.
Filipescu Constantin, vistier, 331, 575,
829; cdpitanul, pseudo-cronicarul,
815; Pand ve! spatar, 116, 561.
Filipesti, neam, 72; ai postelnicului
C-zino, 989 990 ; de Tdrg, 495 496 ;
bis din, 72; de Pdure, bis., 969-970.
Filisanu D-tru, slugerul, 30.
Filitti, familia, 720; Dositei, mitr., 930.
Filos, logof., 22, 944; In clugrie
Filotheu, 944.
Filotei Soetaaorqul, 875.
Filothei, mitrop., 942.
Finlanda, Throrporare la Rusia, 327.
Finta, 60-61, 64, 90, 109, 751-753,
748.
Fiore di Virtu, trad. rom., 875.
fiorini, v. florini.
Firaris, v. Al. Mavrocordat.
Firascd, plas, 490.
fisticuri, import, 599.
cartuqe, 776.
Fiume, coloniale din, 599.
fizica, manual de, 856.
Flachat, calAtor franrez, 950.
Flandra, postav de, 748.
Flechtenmacher Cristian, jurist, 344,
542.
lintel, 770.
Flocesti, V. Floroasa.
Floci, orasul de, 489, 497, 758, 760;
vinriciul din 556; tArgul de 496, 726.
www.dacoromanica.ro
1087
Floroasa, sat disprut, 531.
Florea, popa, 918; Cosnrt, 393.
Florentinul, ostrov, 301, schel la, 708.
Florestii, din Deal, coala, 929.
Florenta, ducele de, 83; Conciliul dela,
847.
Floricoiul Preda, din Greci, 32.
Floreaiul, sat, Prahova, 561.
Flori (Fleury), 889.
Florian, trad. din, 881, 887.
florini, monedd, 171, 195, 254, 307,
350, 354, 358, 363, 386-387, 389,
403, 559, 594-596, 599, 604, 606
608, 620-621, 627, 629, 630, 771,
887, 948.
flota, pe Dun.re, 294, 318, 568-569,
615, 650, 761-762, 776.
foamete, 153, 242.
Focsani, 50, 90, 204, 505-506, 510,
568, 753, 760, 768, 871; C. Mavro-
cordat la, 233, 248; predat de Ruqi
lui Miinnich, 236, 286.; bis. Pro-
fetul Samuil, 266, 368; congres de
pace la, 289, 291; Al. Ipsilanti la,
311; Turcii batuti la, 314; C. Ip-
silanti la, 325; Al. Moruzi la, 342;
schell la, 462; SArbi qi Bulgari la
525-526, cartierul tncarilor, 578;
vutcar la, 580; breasla cioclilor din,
582; bis, de breasl, 588; qcoal la
919, 926; tArg, 495, 654, 788; Mun-
teni, 489, 492, 494-495, 920; arqi
de V. Lupu, 60; exploatarea sili-
trei, 562; judet, 474, 579; Lajii
sunt scoqi din, 505.
focsanlli, slujitori, 766.
Fograsi sS'tefan, 939.
foldritul, dare, 658.
fond religios, in Bucovina, 306.
Forgdch, comnd. armatei imp., 9.
fotaze, valtrapuri, 41.
Fotino, 530; Atanasie, 829; Dionisie,
277, 470, 473-474, 476, 478, 481,
487, 489, 491, 494-496, 498-499,
501, 507-509, 526, 528-529, 531,
533, 555, 645, 710, 719, 742-743,
1088 INDICE
824-830, 912; Ilik, 488; Mihail, 540.
Fotinopol Mihail, din Hios, 540.
Fourguevaulx, relatii despre Moldova,
459-460.
France, Mercure de, 889.
Francesco Rezi, 920.
Francezi, 327, 333, 414, 836, 881, 887,
989; in Bugeac, 532.
Francisc, Bethlen, fatal lui Gabriel,
352 ; Frangepan, 361 ; imparatul Aus-
triei, 541, 836, 854; al II-lea, 869;
ddasdy, 361.
francmasonerie, 951.
Frangepan Franeisc, 461.
Frankenstein, Valentin Frank von, 850.
Frankfurt, 796, 824, 880; Jurnal de
889.
Franta, 355, 550, 607, 807, 825, 828,
932, 948, 951; i Gh. stefan, 132;
C. Racovita si ambas., 265; boierul
Saul trimis in, 307; Sebastiani am-
basadorul, 323; coalitii contra, 324;
sti atare Rusia, 324; Apaffy 0, 362;
Ludovic al XIV-lea, 362, 394; Aro-
manii in, 414, 419 (fac negot cu);
postav din, 595-596; articole aduse
din, 602, 604.
Frantz Wenceslaw, 384; imparatul, 854.
Frasari, patria Farserotilor, 419.
Frato.,stila, Mircea armasul, din 741.
frati membrii breslei, 589.
Fratesti, lupta dela, 113.
Fratita, capitan de Falciu, 131, 358.
Fra tia Ortodoxa', imprimerie din Lw6w,
104, 864, 895; v. si Bratca,
Froincul, din Cotnari, 668; loan Ro-
man zis, 886.
f regate, 570.
Frejureanul Dumitrascu, 108.
Friederic, cel Mare, 622; Wilhelm, elec-
torul, 132.
Frige-Vaca, porecla, 210.
Frumoasa, m-re, 17, 232-233, 968;
helesteul dela, 262; azi Cahul, 517;
schit in tin. Orhei, 669; resedinta
domn. dela, 993.
www.dacoromanica.ro
Fruntufani, Ilfov, 671.
fruntasi, categorie de sateni, 340-341,
715, 725-726.
Fugarul, v. Mavrocordat.
fugan i de bir, 685.
fulari, agenti, 658.
Fulgen .Dumitrasco, 690 691 .
Fulticeni, V. Falticeni.
fum, galben de, 699; taxd, 687, 673
674; de pravalii, 673.
fuman, agenti fiscali, 674, 681.
fumarit, dare, 216-217, 270, 670,
674-676, 681-682, 697, 735.
Fundeni, fabrica' de hrtie, 566; Doam-
nei, bis. din, 991 ; lui Gherase, bis.,
193.
funduclii, moneta, 630-631.
Fundul Sacului, sat, Vlasca, 73.
Furduesti, Ilfov, scoala, 919.
Furdui Petru, din Abrudfalva, 905.
Furtuna D., preot, 852.
fu-stasi, 751-752; de divan, 479, 481.
sulite, 751.
Gabarituri, 570.
Gabrova, sat, 531.
Gaia, Iscrul log. din, 741; Stan, poste!.
din, 689.
Galata, m-re, 15, 23, 187, 215, 232,
237, 962-964; casa lui Mavrocordat
din, 950.
Gala4, 50, 55, 215, 218, 220, 231, 236,
260, 265, 270, 275, 454, 502, 506,
554, 555, 598, 607-608, 610-611,
660, 677, 782-783; V. Lupu la, 58;
m-rea Precista din, 99-100; C.
Duca, face manastire la, 214; Rusii
ard, 313; armistitiu semnat la, 316;
drumul spre Stambul prin, 503;
Lajii scosi din, 505; fragata lucrate
la, 570; fabrica de paste fainoase
din, 577; scoal in, 920, 924, 926.
galbeni, monetd, 56, 82, 86, 231, 294,
324, 343, 359, 407, 466, 543, 557,
561, 583, 606-607, 618-619, 621
 INDICE
624, 616-617, 629-631, 646, 654,
661, 671, 674-677, 684, 687, 691,
697-698, 701, 705, 920, 923; ungu-
resti, 217, 235, 621-622; venelieni
(venetici), 621 622 ; tataregti (geno-
vezi), 612 622 ; turcegti, 621 622 ;
austriaci, 621 622 ; obligatie fiscala
687-688, 698; de fum., v. fum.
preotul Ioane din, 377; sat,
737.
Galetovski Ioanichie, predicile lui, 897.
galioane, 569, 570, 761, 776.
galiongii, echipagiul, 761.
Galitia, 305, 494, 527, 852, 882, 968;
G. Duca la campania In, 126; Bu-
covina alipit la, 307; tdranii fug
In Moldova, 338; Rakoczy In, 358;
Iosif II In, 401 ; Evreii vin la noi
din, 527.
Gane Constantin, 454, 457; Ruxandra,
210.
Gangura, 760,.
Garoflid, 429; familia, 525.
Caster, invdtatul, 873.
Gaudin Honor, francez, 574.
Gavril, hatmanul, 98, 614; mitrop. de
Salonic, 270; al Chiindului, 871,
910; qi Mihail, patron al breslailor
din Roman, 588.
Gavrilag, Vasile din, 45.
Gavrilov Iacov, zugrav, 997.
Gazette de Vienne, La, 889.
alegti, 489, 498.
Gagetuzi, colonii In Bugeac, 532.
Gageni, targ, 495.
itane, ireturi, 580.
gaitanarii, fabricantii de &lane, 580.
Galayenii, 209.
galbinagi, din, 688, 694, 701.
Galbinei, sat, 327.
galeata, dare, 635, 653, 664-665, 674;
cu fan, 663-664, 684, 707; mdsurd,
552.
garduraritul, dare pe vii, 668.
garzile cetatenegti, 768.
alunogi, sat, 73.
www.dacoromanica.ro
1089
gavane, pt. postav, 570.
Gavanele, m-re, 672.
gavanuri, de sucmani, 571, de pdsat,
571.
Gaveinegti, sat, 699.
Gadea, cdpitanul, 108.
Garbau, Florea Cosma din, 393.
Gdrbovi, sat, 758.
Gealalau Vasile, cdmra de ocnd, 135.
geamagirgi-basa, dregdtor, 477.
geambasi, 700.
Geanet, lordache, postelnicul, 265, 281
loan, lucrare a lui, 856.
gelepi, 24, 462, 524.
Gelepul Manolache, 280.
Genet Iordache, v. Geanet.
Geneva, 932, I. Caragea la ; 332.
Genier Nicolae, 803; trad. In francez1
let. lui M. Costin, 791.
Geoagiu, vedere de pe valea, 385; de
Jos, arderea Curtilor din, 406; pic-
turd murald In bis., 1000; de sus,
m-re, 384.
Geografia, Romaniei, a lui Philippide,
817-818; universala a lui Bouffier,
880; manual, 941; apdrutd la Buda,
951.
Geomal, bis. din, 984.
geometria practica, 926.
Georgia, 288, 299; tip. rom. In, 892;
tipografii trimise In, 897; influente
In artd din, 964.
Georgieni, 892.
gephanaua, ars nalul, 776.
Gergely de Csokotis, Vasile, 849-850.
Germani, 428, 527, 1023; colonigti,
Banat, 521; In Bugeac, 532; gali-
fieni, 522, 575; In Cluj, 529.
Germania, 139, 607, 807, 948, 950,
958; boierul Saul In, 307; Aromanii
ajung pn In, 414, 431; postav din,
595; piei din, 598; import din, 599,
600, 605; export In, 606; jurnale din,
889.
Gerului, Valea, 505.
Ceti, 520, 821.
1090 IND ME
Ghedeon, ep. de Hui, 90; mar, Mold.,
131, 786; Nichita, 380-381..
Ghelar, topitorie la, 558.
Ghenadie, mitr. Ardealului, 356, 369-
370, 538, 863, 896.
Ghencea, clucerul, 123; Bustea, 168.
Ghenealoghia Cantacuzinilor, a lui M.
Cantacuzino, 825,
Gheorgachi, v-tori log., Condica de obi-
ceiuri, 477, 755, 809, 948.
Gheorghe, paharnicul, 99; vornicul,
122-123; hatmanul, 280, viitorul
mitr. al Ard., 369; Moruzi, 317,
319; Conduragiul, 321; Banff y, 364,
381 ; Sina, 415; Hrisicu, 422; Cu-
cul, 594; fiul lui *tefan Danco, 690;
Ddrstariul, 571; vel vist., 750; din
Trapezunt, 783; mitr. Mold., 786;
piotopopul din Cdpusul de Cmpie
839; Nou, Sf., din Duo., 178-179,
185, 242, 332-333, 687, 1027, 1030,
1032, 1040; biblioteca, 946; Veclti,
scoala de slovenie, 183, 822, 918-
919, 925; bis. din Pitefti, 109; din
Galati, (m-rea), 215; din Herta, 507,
518; din Steyer-Hof, Viena, 428;
din Bdrlad, 588; din lafi, 968,
1020; patimile lui, traducere din
slavd, 870.
Gheorghevici loan, vicar al ep. orto-
doxe din Ard., 380.
Gheorghieni, in Ciuc, 524.
Gheorghiu loan, 860.
gherahul, doctorul curtii, 477.
Gherasim, Cretanul, mitr., 819.; Vla-
hos, 845; ep. de Roman, 874, 932;
viitor ep. 877; arhimandritul, 879 -
880 ; tipograful, 909; arhidiaconul,
951.
Gherghina, jup. lui Hriza ve! ban,
1015.
Gherghita, 28, 57, 108, 286; bis. din
66; targ., 496, 503; pod la, 614;
Andronie, cdpitan ot, 694.
Gherla, 1003; losif II vizitd, 401; ce-
tatea, 5, 300, 500; domeniul, 386-
www.dacoromanica.ro
388, 519; i se zicea Szamos-U oar,
520; Armenierstadt ti zic Sasii, 524;
Armenii la, 583; resedinta lui Gh.
Rkoczy, 994.
Gherman Valahul, 875.
Ghermano din Nissa Capadociei arhie-
reu, 862.
ghermesituri s, tesdturi, fabricl de,
574.
Gherocharitos, negustor grec, 24.
Glzerontie, ieromonahul, 858; calugdr
la Neamt, 870.
Ghervasie, monahul, 1011.
Glzeuca, ve! vist., 147.
ghiata, obligatie fiscald, 705.
Ghica, familia, 226, 345, 720, 763;
Alexandru, dragoman, 257, 285-
286, 320; Alexandru, Scarlat, 911,
571, 573; domnia, 285-286; rdz-
boiul ruso-turc, din vremea lui, 286;
ctitor, 285-286; fabricd de postav
In vremea lui, 571; tipografie, 906;
Constantin, hatmanul, 345; dictionar
grec al lui, 845; Dumitrache, marele
ban, 829; Elenco, fiica lui Grigore
III, 308; Gheorgize, 91, 127-128,
661, 747-748, 773, 802, 807, 866;
domnia in Moldova, 133-134; in
lupta cu C. *erban, 614; bas-airar,
1025; Grigore, 98, 114, 117-118, 132,
136, 158-159, 216, 231, 349, 458,
544, 748, 773, 795-796, 802, 814,
819; domnia, 115-117; cdsdtorit Cu
Maria fiica lui Sturza, 116, 124, 133,
fatd de poste!. Cantacuzino, 118;
rdvas contra Leurdeanului, 120; a
doua domnie, 122-124; ctitorii, 124,
968; contra Polonilor, 143; al II-lea,
292, 477, 487, 545, 582, 593, 616,
634, 640, 663-664, 667, 669, 671,
681, 684, 700-702, 709, 739, 745,
748, 750, 754-755, 763, 803-804,
808, 922, 937; domnia, 231-233;
idem, 234-238,; vdr cu C. Mavro-
cordat, 248; domnia din Muntenia,
248-251; pdrdseste tronul, 257; se-
 INDICE
cretarul lui, 262; domnia a treia din
Moldova, 263; Scarlat fiul lui, 269;
Grigore al III-lea nepot lui, 271,
286; domnia a II-a din Muntenia,
279-280; oastea pe vremea lui, 762;
scoala, 923; palatul dela Frumoasa,
993; al III-lea, 276, 286, 292, 309,
311, 313, 315-316, 470, 485, 526,
-568-569, 574, 584, 586, 636, 678,
682, 684, 690, 695, 698, 701, 724
725, 729, 754, 758, 761, 763, 808,
810, 831, 879, 925, 928, 937; dom-
ilia din Moldova, 271-273; idem
din Muntenia, 286-292; idem din
Moldova, 305-308; Rd pirea Bu-
covinei, In timpul lui, 305-307;
condica vistieriei lui, 474, 480, 485,
486, 488, 492; fabrica de hartie pe
vremea lui, 565-566; mucarea pe
preoti, 697; oastea, 763; executarea
lui, 832; scoala, 923-924, 947-948;
Grigore, marele dragoman, 282; ma-
rele log., 331; loan, 329; Maria,
doamna lui Grigore I, 116, 124;
era fiica Sturzei, 133; Marioara,
fiica lui Grigore al III-lea, 308;
Matei, 266, 280, 282, 292, 480, 582,
656, 808; domnia in Moldova, 267
268; idem in Muntenia, 280; Ra-
lita, sosia lui Giani, 315; Ruxandra,
fiica lui Alexandru, 320; idem, fiica
lui Grigore III, 308; filed a lui Scar-
lat Voda, 339; Scarlat, 268, 280
292-293, 646, 660, 667, 682, 930,
941-942; domnia in Moldova, 269;
idem in Muntenia, 282; idem a
doua oarii, in Muntenia, 285; efor
al tip. grecesti din Iasi, 911 ;Zoita,
doamna lui Grigore al II-lea, 280.
Ghicule.,sti, cronica, 808, 823.
Chighiu, m-rea, 950.
Chilav4, rail, 511.
Chimia, 776.
Chimpari, sat, 685.
Chinea, vistiera!, 61; clucerul din Bo-
tosani, 741.
www.dacoromanica.ro
40C)1
Ghiorma (Gehorma% banul, 31, 107.
Ghirghi, biv vtori vist., 693.
Ghitioara, ocna, 555-556.
ghiaele, 776.
Gibraltar, flail rusa In, 288.
Cadiz, 360.
Gilort, rau, 557; targul, 495; v. Tg.
Ben& ; y Carbunesti.
Gin Ali, vizir 178, 239.
Giroda, com. In Banat, 551.
giubele, haine lungi, 577.
Giura, 525; log., 3; capitanul, 559.
Giurge, prgar din Cotnari, 668.
Giurgeu, Scaunul, 490.
Giurgiu, 40, 454, 612, 831; B. Mihnea
la, 8; sotia lui Al. Ilia, la, 26;
sat, 73; In mana lui Mihnea III,
113; Gh. Qhica la, 114; soseaua,
165; cetatea, 172; Carazin la, 287
288 ; Austriacii batuti la, 301; ata-
cat de Rusi, 327-328; tratative la,
328; devine cap. de jud., 489; vase
construite la, 568 570; t xport,
raiaua, 498, 529; schelb, la,
Marcu, 405, 836; V. si Crian.
Giumaia, localit. ram in P. Bal., 419.
Glavacioc, m-re, 30, 75, 724.
Gldmbocu, bis. din, 1022.
Glebco( ici loar zetar, 894.
Gligorie, fulgeratul, 581.
Glina, sat, 73.
gloabd, amend, 543, 672, 692; ... pan-
tecului it, 543.
Cluravii, sat, 6.
Glorie P., giavo,, 1010.
Goaza, de .tos, munte, 399; de sus,
idem 399.
gocimoni (Gottesman), institutie
calvink, 372.
mosic, 741; Bistrean kg. din
689.
Goetlze, 350.
Goia, postel., 38.
Gojdu, familie, 426; Arghirie Atanasie,
421; Emanoil, 421, 430.
Goltieftii, sat, 531; bis. din, 966.
41
1092 INDICE
Goldoni, trad. din, 329.
Golescu, Ch., sau lordache, 880; atlas
al lui, 855, 941; lexicon al lui, 845;
Radu, 241.
Colefti, sat, 933; bis. din, 969, 975.
Golia, m-rea, 23, 97, 135, 284, 512,
960, 962, 964-968; pictura, 998.
Gope.Ful, local. rom. In Macedonia, 419.
Gordsldu, 350.
Gorgan, spdtarul, 30
Corgane, sat, 73.
Gorgota, m-rea, 1023.
Gorj, 77 ,108, 202, 464, 505, 529, 585,
777, 990, 992; arzdrile din, 501,
530; Srbi i Bulgari In, 526; rori
de, 741; postelniceii In, 742.
govina (gorrina), dijrnd, 24; 31, 146,
262, 265, 320, 477, 524, 526, 687-
688, 691, 996.
goftindrit, v. gorina.
goftinari, agenti fiscali, 688.
Gotha, Johann Timpel de, 576.
Govcijdia, topitorie la, 558.
Govdela, Dimitrie Panaiotadi, 941.
Govora, m-rea, 75, 908; tipografia, 78,
894; tipArituri la, 356, 537-538,
785, 863-864, 895-896; pictura,
995; sfenicele, 1023.
Gozzadini Tommaso, cdlugdr, 875.
Grabova, localit. In Pen. Balc., 426.
Gradacac (Gradatat), 36.
Gradczanin, numele lui Gratiani, 36.
Grama, stolnicul, 48.
gramaticd, 423, 940; a lui Clain, 847,
849; a lui Molnar, 847; a lui R.
Tempea, 847-848; a lui I. Vdcd-
rescu, 825, 846-847, 912; a lui G.
Fatea, 846 ; a lui A. Calibro, 846;
a lui Macarie Ieromon., 842; sla-
vond, 892; ortografie, preocupii ri,
845-850.
Gramostea, muntii, 417-418, 1037; lo-
calit., 417-418; locuitori veniti la
Moscopole din, 420; distrusd, 427.
Grafiani Gaspar, 39, 40, 52, 83, 111,
140, 941; domnia lui, 36-39; V.
www.dacoromanica.ro
Lupu, vistier pe vremea lui, 81.
Gratz, obiecte de metal din, 600.
gravura, 1008-1011.
grddinarii, breasld, 587.
Grddipea, sat, Vlara, 498; targ, R.-
Sdrat, 495.
Grticlifteanu Bunea, biv vel comis, 536.
grdniceri, 403; reg. de, 398-399, 520;
de Secui, 398; Iosif II i, 401.
grdu, cultivarea, 547-550; export, 462,
610; dare din, 661.
Greaca, 242; balta, 555; vinul de, 552.
Grebena, localit. In Maced., 418-419.
Greceanu, cula din MdIddreri, 992;
fratii, 796, 822, 861-862; Radu,
179, 181, 781, 817-819, 897; bi-
blia, 862; biblioteca, 945; Scarlat,
fabrica de arpaca a lui, 576; vel
log., 929.
Greceni, tdrg In Bugeac, 485, 517-518;
Tutova, podgorie, 552; tinut, 485,
487, 492, 517-518, 526.
Grecescu Constant, 815.
Greci, 29, 35, 39, 49, 526, 528, 699,
702, 720, 730, 782, 832-834, 872,
878, 887, 892, 900, 906, 918; mi-
cdri contra, 21, 27; In timpul lui
R. Mihnea, 22; mitrop., 23; dre-
gdtori, 24; rdscoala lui BArcan con-
tra, 25; in timpul lui Al. Ilia, 26,
49-50, 140; In timpul lui Leon-
Vodd, 31; V. Lupu contra, 81;
timpul lui R. Leon, 118; arza-
mnt contra, 81; adur de G. Duca,
140; ucir la Iar, 141 ; In timpul
lui D. C-zino, 155; idem N. Mavro-
cordat, 218; locuiau In Fanar, 225;
In timpul lui C. Mavrocordat, 233;
exclur din dreg., 236; i Matei
Ghica, 268, 280; contra lui Mavro-
gheni, 297; idem Hangerli, 320;
Matei aga contra, 355; secta, 373;
cei din Transilv., 386; episcop al,
391; lupta cu Italienii, 419; rds-
coald a, 426; Aromnii confundati
cu, 428-429; servicii aduse de A-
 rNnrCE
romani, 432; in romnesti,
524-525; negol, 525; n raiaua
BrAilei, 584; in Sibiu, 594; lefegii,
745; la Neculce, 806; iconari, 1001;
sat, Dmbovita, 818; Preda Flori-
coiul din, 32; Papa log. din, 34;
vistierul din, 107; al Ivironului, 73;
//fov, scoa15., 929; ulita in I'dgAra
936.
Grecia, 417, 430, 938.
Grecu, familie, 999.
grefu, mAsurl, 573.
greslele, monet, 630.
Grigorascu, aga, 747.
Grigore, ce are acea nevoie, 581; Sutzu,
322; arhimandritul, 880; Moisii,
argintar, 1036; din Nazianz, 1026;
serdar, 131, 141, 358;
Moldovanul, 880; Neaniul, treti log.
131; Stan Bro,soveanul, tip., 891,
909; mitropol., 31, 289; insoteste pe
Matei la Poart5, 34; c5lugar, 870;
tipograf, 909.
Grigorovici Ion, zugrav, 999.
Grillewitz Gasse, Ipsilanti in Briinn la,
313.
Grisellini, 551.
gris, pregAtire, 550.
Griva, Buia, v. Buia-Griva.
Groapa-de-Jos, munti, 399; de-Sus,
idem, 399.
Groapd, bis. din, 985.
gromovnicul, 885.
Grosera, God , 777; cula din, 992.
Grosi, masiv, 553.
grosii, monet, 618, 623.
grositele, monetA, 630.
Grotius, 917.
Groz4ti, sat, 133.
Grozdvesti, sat, 531.
Grumeizesti, 745.
Guagnin Al., emisar, 789.
Guevara Antonio de, 794, 876.
guldeni, monetA, 364, 621.
gunoiul, indatorire fiscala, 704-705.
Guosdeni pan, 525.
www.dacoromanica.ro
"093
Gura Lotrului, lupt la, 300; Motrului
m-re, 75, 969-970, 975; .Rdului, bis.
din, 1003; Sadu, bis. din, 999.
Gurghiul, cetatea, 363.
Gustav Carol, regele Suediei, 358.
Gyerffy G., nobil ungur, 358.
Haan Ignatiu, funct. austriac in 01-
tenia, 253.
Habsburgii, 352, 354-355, 372, 466.
Hacquet, naturalistul, 561, 607.
Hagiade Sergiu, 431, 548.
Hagi-Luca, familie arom., 429; Moscu,
vornicul, 728; Popp, 429.
Haiduci, oaste, 7, 25, 351, 749.
Haim, Avram, nepot lui, 582.
Haintl Frantisc, lucrare, 883.
halep, mdsur turceasc6 pt. cot., 678.
Halet Efendi, 346.
Halga loan, iobag din Hlmagiu, 730.
Halici Mihail, 850.
Halicz, voevodul de, 752.
Hall, Pasa, 141; hotarul lui, 229,
486, 658, 663; Patrona, r6scoala la
Stambul, 232, 248.
Halke, insula, 48; bis. din, 195.
Haller loan, 364, 734, 994.
Halmaghi loan, editor, 860.
haba de Edirne, 599.
Hamadan, v. Hemeda.
Hamburg, 599, 889.
Hamza, banul din PkAieni, 689.
Han-Tepessi, pt. Movila Rabalei, jud.
Falciu, 275.
Hanesul-de-Jos, munti, 399; de-Sus,
idem, 399.
hangere, 775.
Hangerli, 321; Alexandru, domnia fa
Moldova, 342; Constantin, 335, 464,
634, 832-833, 948; domnia, 319
320.
Hangul, m-rea, 45, 123, 204, 774;
tdrg, v. Aspasieni.
Hanos, din Cotnari, 668.
Hantul, pitarul din Zahorna, 741.
41*
11,94 INDICE
ntarilor, 2, 3, 4, 5, 6, 86.
haraciu, 27, 45, 83, 107, 114, 116, 122,
147, 174, 176, 242, 252-253, 292,
294, 458-460, 462, 466, 559, 634,
638, 641-643, 646, 648-649, 673,
687, 691, 695, 712-713, 749-750;
al Ardealului, 359; de nume, dare,
659.
haragherii o strangeau d'a'rile In com-
panii, 594.
Haralamb, tip. la Moscopole, 423.
hardughie, cladire mare, 566.
harem, 479.
.Hariton, mitrop., 23; Cazacul, 750.
harta, lui D. Canlemir, 799, v. si Can-
temir ; a stolnicului, 820, 858, V. si
C-zino ; a lui Rhigas, 855; v. si
Rhigas.
harturghii, fabr. de hartie, 566.
Harvatin, v. Guosdeni.
Hasan Rusciucliul, vizir, 302.
hatigerif, 278, 611.
hatmanul, dregAtor, 478; venitul, 480
481, 709; privilegiu, 670-671; dare
aire, 680; de divan, 475.
Hatag, delicvent, 545.
Hateg, 399, 410, 834; orasul vizitat
de Iosif II, 401 ; tara, 30, 401 ; ras-
coal In, 406; pag. din condica,
844; scoal, 935.
havaetul unditei, taxA, 661.
havalele, sarcini exceptionale, 261.
hazna, tezaur, 634, 649.
Hdbeigescu Grigore, serdarul, 131, 141,
358.
Hdlmagiu, Ion Halga din, 730.
H'dlmetjanii, Almdjenii, 585.
hatmania, ceaus al, 475.
lidjdiz'u,5tefan, pArcAlab de Hotin, 141.
Heincegtii, contra lui G. *tefan, 130
131.
Hdncu, rAscoala lui, 522, 803; Mihalcea,
seful Hancestilor, 103; 134, 141
142.
hansarii, sub sefia vel vornicului, 743,
75B.
www.dacoromanica.ro
Helada, tinut, 19, 42, 487-488, 563,
fabrica de sticld din, 565; Rada
Mihnea la, 29, 42; prAdat de Cazaci,
86; strigAri de lefegii In, 745; judet,
265, 993; targuri si sate In, 508.
Hdrgova, 4, 113, 301, 327, 503.
hdrtii recenstimant fiscal, dare, 144,
146, 216, 234-235, 636, 647, 675;
pe tigani, 700; pecetluita, 636-637.
hdrtie, fabrica de, 634, 896; In Muntenia,
565-566; In Moldova, 566; In Tran-
silvania, 566-567; import din Ve-
netia, 605.
Heidendorf, vinuri de, 552.
Heissler, generalul, 171.
Helmont Van, 798.
Hemeda, cetatea, 816.
Hertigti (Heresti), bis. din, 72; pod la,
568; resedintd domn., 989; v. si
Fiertisti.
Herlet, medic, 576.
hermelina, (cacom), 598.
Hermes cel inveiyat, ziar, Viena, 828.
Herodot, 829, 879, 947.
Herson, guvernmntul, 487.
Herta, 312; bis. din, 507, 518; codru
553, 754; targul,' 488, 508.
Herlegovina, 891.
Hexabiblos, manualul de legi al lui
Armenopol, 540.
hicleni, 545.
Hilandar, m-rea, 1037.
Hindtegti, sat, 531.
Hinidora, v. Huniedoara.
Hios, M. Fotinopol din, 540.
hiukmfermani, decret de numire, 456.
Hlincea, m-rea, 97, 135, 229, 660, 676,
704, 963; satul, 660, 675, 704.
Hmielnitki, Bogdan, hatmanul Caza-
cilor, 85-86, 90, 649; Timug, 89;
ruda si ajutorul lui V. Lupu, 59,
60, 85-86, 90-91; Ruxandra, vl-
duva lui, 135.
Hobita, sat, 737.
HochnzeisterMartin, sas francmason 952.
Hodivoaia, Vlasca, 498.
- INDICF
Hodobeni, sat, 689.
Hodopeni (Otopeni), sat, 73.
Holanda, v. Olanda.
Holstein, Jean Plokof, consilier de
879.
Horner, 794, 946.
Homonnay Valentin, candidat la tron.
Ardeal., 6, 7, 351.
Homor, m-rea, 963.
Homorici-Ungureni, sat, 533.
Homorod, revolta In, 406.
Hondol, Ioan Popovici din, 380, 382.
Hores Ieronim, dragoman, 50.
horgroful (hergrou1), monet, 630.
Horia, 520, 736, 836; r5scoala lui,
402-409.
Hotetrniceni, tinut, 486-487, 518.
Hotin, 39, 40, 42, 45, 47, 59, 86, 89,
90, 130, 141, 143, 155, 229, 236 -
237, 263, 269, 275, 290, 299, 300 -
301, 307, 313-314, 324, 562, 568,
721, 748, 757, 941; tratat la, 28;
raja, 101, 227, 263, 265, 311-312,
481, 511, 773; cetatea, 147, 227, 461,
511, 615, 663, 706, 744, 773; linut,
142, 487, 510-511, 744; judef, 509,
518, 754; minereu de fier langti,
558-559, carele de, 703; tArgovetii
din, 770; Amfilohie ep. de, 880,
932; Gavril, mitrop. al Chiinaului
i, 910.
hotnogi, dreettori militari, 469-470,
514, 758, 776.
horilc, rachiu, 677.
Hozun Mustafa, 704.
Hrte.,sti, sat, 73.
Hrisant Notara, patriarhul, 232, 242,
784, 822, 922, 937, 946.
hrisi, grii, 550.
Hrisicu, Gh., 422.
hrisovuliti, ai vistieriei, 526, 712.
Hrisoscoleu, medelnicer, 513.
Hristache, pitarul, 832.
Hristofor, negustor rom., 594.
Hristopol Atanasie, juristul, 332, -475,
543; a noul Anacreon , 851-852.
www.dacoromanica.ro
1e95
Hristu, armatol din Moscopole, 427.
Hriza, s'Atar, 108; vistierul, 125, 686;
tat51 lui Radu Popescu, 812, 815;
vel ban, 1015.
Hronicul, lui Sincai, 837-839; al lui
Cantemir, 800-801, 821.
Hronologia d-lor T. Rom., a lui N.
Rmniceanu, 826.
Huedin, tArg, 520.
Hugas Ingigian, preotul, 489, 551, 559,
607, 612, 749.
huila, 521.
Huni, 821.
Huniedoara (Inidoara), 370, 378, 399,
408, 519, 529; 1031, Jud., 352, 359,
378, 383, 852, 935, 999, 1000; vi-
zita lui Iosif II, 401 ; revolta In,
405-406; topitorii In, 558; art. fa-
bricate, 600; bis. greco-cat., 984%,
999, 1031.
Hurezi, 184-185, 190, 826, 972, 977,
977-981, 984, 999, 1017, 1020, 1023,
1026-1027, 1032, 1040; bolnita dela
121, 1031; pisania, 1 86 ; parte din
chilii, 1 87 ; foiorul, 188-189; ve-
dere din foior, 190; paraclisul, 191;
Schitul Sf. Apostoli, 192; frescA,
193-194; detaliu dela, 200; piatr
de mormant, 201; biblioteca, 946;
pictura, 995; sat, 571.
Hurmuzaki, colectia, 944.
Hurvat, mazilul, 693.
husari, oaste, 311, 399, 768, 934.
Hu.,si, 50, 144, 236, 506 -507 ; vadul,
221; episcopia, episcopi, 90, 289,
369, 575, 705-706, 864, 870, 902,
923, 947; coal la ep. de, 923;
biblioteca ep. de, 947; Lajii din, 266;
podgoria, 552; breasla lutarilor din,
581.
hu.ynile, puri, 769.
Hutovici Nicolae, vicar, 381.
Hutovici Nicolae, vicar, 381.
huzmeturile, 176.
Hypomenas Gheorghe, din Trapezant,
921-922.
1096 INDICE
labloiani, ocind In, 73.
lachint Critopol, mitr., 23.
lacobeni, mangan la, 559.
Iacov, patriarhul C-tinopolului, 164;
mitr. Mold., 270, 861, 876, 909,
925-927, 948; judetul din Ocnele
Mari, 499; postelnicul, 689; apostolul,
picturd, 733.
lacovlev Delco, zugrav, 998.
lalonzila, 58, 60, 108, 661; judet, 65,
73, 474, 489, 573, 707, 758, 829,
929; Sarbi si Bulgari In, 526; sate
In, 530-532; spdtdreii In, 741; l'Al',
242, 325, 489, 498, 571; poduri
pesto, 614; tinut, 496-497.
ialovila, dare, 225, 653-654.
lalpug, 55, 229, 556.
iamurluce, mantdi de ploaie.
lanache, comisul, 129; cdrnarasul, 247;
V. si t atargiu; idem Vdcdrescu.
landg, dascal In Ticvaniu Mare, 933;
Duma, dela Borbanti, 939; pro-
topop, 984.
Iancu, Sasu, era luteran, 941; sotia
lui, 24; cdpitanul, din Alinesti,
108; ovreiul, 575.
lane, C-zino, 23; Surdul, 111; Conto-
iani, 427.
lanina, 417, 427, 906; Ali Paga din,
417-418, 427; mitropolia, 943; An-
tim din, 1007.
lanog Pater, negustor rom., 376.
Ianovici, Nicolae, 425, 845; Toderagcu,
log., 52.
Ianuarie, birul lui, 624.
laruga, 36, 39; v. si Brusa.
Isaccea, Rusa ocupa, 327.
lasca, delicvent, 545.
Iagi, 15, 18, 23, 38, 41-43, 45, 48,
51-52, 81, 87, 89-91, 102, 134,
139-140, 144, 146, 152, 155, 160,
208-209, 210-212, 214-218, 221,
226, 230-233, 237, 257, 259-260,
262-263, 265, 270, 275, 280, 284,
286, 289, 313, 317, 322, 342, 430,
454, 456, 458, 471, 476-477, 507-
www.dacoromanica.ro
508, 511, 513, 527, 529, 542, 550,
566, 576-577, 580-581, 586, 592,
596, 598-599, 600, 611, 614, 616-
617, 620, 625, 677-679, 681-682
688, 696, 698, 703-705, 727-728,
744-745, 748-750, 752-753, 760,
764, 771-772, 782-784, 787, 791,
793, 798, 801, 803-804, 809, 828,
839, 842-843, 845, 856, 860, 869-
871, 876, 879-881, 885-886, 890,
892, 895, 902, 910-911, 916, 926,
931, 939, 941-942, 944, 946-948,
951, 965-967, 968, 974, 982, 993,
998-999, 1008-1009, 1011, 1013,
1020; luptd la, 17; Al. Ilias pdrd-
seste, 50; armatele lui G. $tefan In
59; prddat, 86, 522; Gh. *tefan in-
trd, 89; bis. Sf. I. Botezdtorul din,
92; m-rea Trei Ierarhi, 93; m-rea
Golia, 97; Curtile domnesti din, 98;
sinod la, 103; ocupat de C. *erban,
135; rdsculatii vin asupra, 141; sul-
tanul la, 142; A. Ruset intrd In,
145; ocupat de Petriceicu, 150; N.
Mavrocordat vine la, 227; catanele
lovesc,228; ocupat de Miinnich,
236; se Intinde spre Copou, 270;
Ghica Gr. face cismea, 274; Turcii
pierd, 300; Gr. III Ghica e ucis In,
307; C. Moruzi intrd In, 308; Al.
Mavrocordat fuge din, 311; ocupat
de Austriaci, 312; pace la, 316;
Michelson intrd In, 324; C. Ipsilanti
la, 327; Al Moruzi numit la, 337;
Callimachi Al. intrd In, 338; idem
pleacd, 339; alimentarea cu apd, 341
teatru In, 344-345; Asaki la, 322,
345; Ipsilanti sef al Eteriei In, 347;
bis. Sf. Vineri din, 962; m-rea Sf.
Spiridon, 268, 308, 678; Academia
din, 273, 524, 923-925, 942; scoli
In, 105, 232, 920, 927; tipografie,
104, 261, 865, 866, 895, 900, 909;
judet, 344, 964; tinut, 42, 487, 507-
508, 790; m-rea din codrul, 962;
codrul, 553, pArcalabia, 480; tipd-
 INDICE
rituri la, 538, 543, 863; cartier al,
tbdcarilor, 578; breasla bldnarilor,
579; idem a ldutarilor, 581; a mi-
seilor, 582; a cioclilor, 582; a Arme-
nilor, 582; a strdinilor, 584; a ciu-
botarilor, 585; a tlpdlarilor, 587;
vice consulul francez din, 594; bis.
ungureascd. din, 660; Iezuitii din,
670; camdna In, 677; bis. Curta
domnesti, 697; bis. armeneascd, 705;
bancher din, 727; mitropolia, 913.
iatagane, 775.
lbaqfaldu, (Dumbraveni), 361, 519
520, 524.
Iberia (Iviria) sau Caucaz, 858, 899.
lbrail, v. Brdila.
Ibrainz .Manaf, 321.
ibrictarul, dregator, 473, 477.
ibrifin, mdtase, 577.
ibrifingii, lucran ibrisinul, 577.
Ichiului, valea, 141.
icioglani, agenti executivi, 644.
Iclodul Mare, 1003.
icoanele, 1000-1004.
lenei, biserica, 193.
.lenachi Mihu, 289.
Ienicer aga, sprijinitor al lui Antioh
Cantemir, 214.
ieniceri, oaste, 308, 454, 754, 751, 770.
Ienikale, cetatea, 291..
Ienmr, In Tesalia, 120.
ierbari, agenti fiscali, 681, 772.
ierbeirit, 654-655, 681.
ierelmasi, un fel de cartof, 551.
lernut, castelul din, 999.
Ieronim Hares, dragoman, 50.
Ieropolitica, (Rica), 786.
Ierotei, calugdrul, 163.
lerusalim, 582, 936, 1004, 1007, 1009,
1014-1015, 1026; patriarhia din,
54, 215 ; Brkic. ajutd, 195; patriarhul
din, 185, 197, 375, 784, 1006, 1034;
Dosoftei patr. al, 98, 165, 376, 795,
890, 900; Hrisant al, 232, 822, 922;
Teofan al, 814; Efrem al, 927; cd-
liluza la loc. sfinte deja, 136; Risi-
www.dacoromanica.ro
1097
pirea cea de pe arma a, 854; Pros-
chinitariul, 892; Manual despre...,
946; cetatea, 865.
Iefeni, 703.
iezit, muna, 704.
Iezuili, 376, 782; In Mold. lui V. Lupu,
105; misionan i In Ardeal, 373; ma-
nifest pentru Unire, 375; In Cluj,
837, 921; scoald la Iasi, 916.
Iglau, Moravia, postav, 595.
Ignatie, mitrop., 930; Darabant, 391.
Ignaliu, Haan, 253; Ievlevici, prof.,
105, 916.
liare, Sf., picturd la Mntuleasa, 868.
Ileana, fiica lui G. Duca, 152; Ma-
vrocordat, 271.
Illov, 70, 73, 75, 202, 204, 295, 318,
322, 474, 542, 566, 568, 571, 573,
576, 704, 716, 749, 929, 950, 969
970, 989-990; asezdri in, 496;
SArbi si Bulgari In, 526; satele In,
530-532, Ungureni * In, 533; vis-
tierniceii In, 741; stolniceii In, 742;
scoald la Argesti In, 929.
Ilia, local., 352; revoltd la, 406.
Iliag, fiul lui Al. cel Bun, 561, 809;
v. Lupu vel. vornic sub, 81, tatl
lui Alexandru, 26; Alexandru, 30,
32, 34-35, 38, 89, 138-140, 218,
226, 513, 530, 652, 684, 705, 729,
750, 756, 795, 811, 1031; domnia,
26; domnia In Moldova, 39; a doua
In Moldova, 49-50; Radu, 49, 64;
domnia, 32-34; RareF, 809.
Ilie, Sturza, 142; C-zino, vistierul, 216;
sS'tirbei, 240; rifescu, 210; vistier-
nicul, de Vrancea, 472; fiul lui I.
Neculce, 804; dela Cernavodec, tipo-
graf, 891; Miniat, cazaniile lui, 906;
Sf., patron de bresle, 587; bis. sf.,
din Botosani, 523, 588; BArlad, 588;
a satului, din jud. Suceava, 1001.
Iliia, gravor, 1009.
Iliiavici Dimitrie, Bucovineanul, 891.
Ilieni, comuna, 732.
Hinca, Cantacuzino, v. C-zino ; a doua
1098 INDICE
sotie a lui Antioh Voda 122; Bran-
coveanu, 176.
dare, 661, 688.
Illyri, 756.
Ilva, bis. din, 984.
imas, 341, 715, 726.
imbrohor, dregtor turc, 452.
imigrare, in Moldova, 338, 736; in
Muntenia, 736.
imineii, pantofi, 577.
iminigiii, cei ce lucrau imineii, 577.
Imperialii, fat de cele trei principate,
5-9, 16, 25, 28, 36, 115, 117, 159
161, 169, 171-172, 174-175, 205,
209, 241, 352-354, 363-364, 413,
460; monerd, 459, 710.
Imperiul Otoman, 949; descriere de
Rycaut, 458.
Imreffy Mihail, 27.
Indu, cetatea, 113, 359; resedint epis-
copal., 369, 372, 392.
incunabule, 950.
industria, 76-78, 273, 563-567; ce-
ramic, 575; alimentar, 575-577.
influenfe culturale strine, 781-787;
turceasc in terminologia mil., 775
777.
Ingigian Hugas, v. Hugas.
inicercci, sineat, 770.
Inochentie, 835-836; ep. de Hui, 289;
papa, al XIII-lea, 386; sf., pictur
la bis. Mntuleasa, 868; v. si Clain.
Institutul, orbilor, din Ungaria, opera
unui Aromn, 431; de istorie
Buc., 913; Batthyaneum, bi-
blioteca, 950.
inul, cultivarea, 883.
Ioachim, patriarh al Moscovei, 786,
900; pitdrelul din Mihaileasa, 741.
fiul lui V. Lupu, 57-59, 88,
90-92, 94, 98, 102, 782, 920, 1014;
;roda Viteazul, 86, 98, 462, 768;
zugrav in Muntenia, 997; Matei
fiu. lui, 998; dela Prislop, 367-369,
321; din Aciliu, 377; din Saliste,
377-378; chirie, protopop, 588;
www.dacoromanica.ro
Evanghelistul, 733, 1006; din Scheii
Brasovului, preot, 842; din Vinti,
903-904; din Siret. 963; din Deva
ierodiaconul, 999; Rali, 876; Gheor-
ghe Constantin, invtatul, 906; Theo-
doranu, Tzinka, 1031; Boteztorul,
Sf., biserica din Iasi, 44-45, 92;
idem, Kurucesme, 518; m-rea
Sozopole, 48; grecesc, m-rea, Buc.
185, 665; Zlataust, m-rea, 152;
Gel Nou, 1006, 1011; moastele 208;
vieata sf., 863; racla sf. 1040; Gur
de aur, 261, 1026; m-rea, din Foc-
sani, 494; Predeteci din Buc., 976.
Ioana, sotia lui Nicolae vel ag, 72;
Baba, 581.
loands, de Huniedoara, 370.
Ioanes, din Gales, 377.
loanichie, loan Bacov, in
1009; gravor, 1010.
Ioanovici Nestor, arhimandrit, 381;
Vichentie, patriarh din Carlovt, 985.
Ioasaf, patriarh al C-polului, 24;
alOhridei, 423; mitrop. Ardeal.
164; grec, 372; Varlaam si, 872.
iobagi, 394, 399, 530, 934, 732-737;
indatoririle lui, 399 400 ; ingrdiri
civile, 400; Iosif II si 401; din Tran-
silvania fugeau In T. Romne, 532.
desfiintarea, 408-409, 489.
Ion, fiul lui Antonie Ruset, 146; Pa-
ladi, biv vel log., 289. din Sadur
zis popa Tunsu, 379; Nicolide, me-
die, 418; meter ferar, 576; Un-
sariul din *chiopeni, 628; bnisorul
665; prgar mare din Cotnari, 668;
plharnicel, 693; Scrasul (Scrariul)
870; fiul lui Petru tipograf, 905;
log., negotitorul, 950.
Ionasco, vtaf de sinetari, 770; Iacob
985.
lonesti, conacul dela, 685.
fiul lui Antioh, 216; Basota,
339; Blnaru, 588; Bulgaru, 526;
Margos, 588; Otetelisanu, 545;
Ionut Dandea, 406.
 INDICE
lordache, Ruset, 137, 146, 175; Olim-
piotul, 432; sArdarul, 470; sArdarul
de mazili, 762; Darie Drmlinescu,
873; Hagi, din Cerneti, 929.
lordcichioaia, bunica lui Neculce, 804.
forest, VIddica Ardealului, 369, 863;
Nasturel, 70.
lorga, Nicolae, 99, 809, 815, 880; casa
din VAleni a lui, 993; din Viza,
sluger, 283; starostele, 588.
Iorgache, Moruzi, 309; logofdtul, 704.
lorgovici Iosif, prof. 936; Paul, 848,
913, 932.
Iosif, mitrop. Ardeal., 164; impdratul,
173; al II-lea, 299, 306, 380, 389,
411-412, 489-490, 630, 732, 836-
837, 847, 905, 985; calAtoriile in
Ardeal, reformele, 400 -409 ; im-
partirea ad-tivd, a Transilv., 483,
519; budai vlAclick 372; Stoica,
episcop, 372, 377; Teleki, 734; epis-
cop al Argeplui, 869.
Iosip, schitul lui, 40.
lov, 65; episcop, 377.
Ipec, v. Pec.
Ipolit, Cuvdntul lui, trad., 870.
Ipsilanti Al., 226, 305, 316, 322, 503,
536, 544, 547, 557, 569, 573, 616,
624, 630, 634, 637, 646, 707 730,
761-762, 827, 832-833, 855, 928,
930-931, 937, 1031; domnia, 293-
296; a doua domnie In Muntenia,
319; domnia in Moldova, 311-316;
e inchis, 323; e decapitat, 323-
324 ; canalul lui, 498; codice de legi
al lu, 540-543; fabrica de Maio
In vremea lui, 566; se ocup5, de
bresle, 578; cronicA rimat, 831;
proclamatie, 907; capul eteriei, 347;
Atanasie Comnen, 489, 494; Cons-
tantin, 324, 335, 574-575, 739, 766,
802, 826, 1034 -1035 ; hatmanul,
285; fii lui fug, 295-296; domnia,
In Muntenia, 322-324; Sub RuO,
325; domnia, 325-327; intrigd In
contra, 338; domnia in Moldova,
www.dacoromanica.ro
1099
339-340; tap de Chiproviceni, 595;
Durnitru, fiul lui Alexandru, fuge
295.
radie (Heraclius) Imp., Gromovnicul
lui, 885.
Irimia, pecetariul, 1025.
Irina, mama lui V. Lupu, 81.
Irinupolis, arhiereu de, 271.
irmilici, monet5., 630.
Isabella, regina, 732.
Isaccea, 568; pod peste Dun4re la,
235, 338; schela la, 462.
sala, arhimandrit, 163.
Isaiev, general rus, 325.
Isar Ioan, vistierul, 147.
Isaurianul Constantin, Imp. bizantin,
538; Leon, eolectie de legi, 538.
Iscrul, log. din Gaia, 741.
Iskemne agasi, prefectul tronului, 456_
Ismail, 102, 338, 1011; cetatea, 39;
bis. Maica D-lui, 99; bis. Sf. Nico-
lae, 99; tinea de mitr. Proilaviei,
101; bis. zidit de BrAncoveanu In
187; ocupat de Rui, 288, 315, 325,
327; asediul, gravura, 315; tinut,
486; Seraschierul de, 514; sau Smil,
515-516; judet, 517.
isnaf, breasla, 578, 586, 591.
Isocrat, lecturi din, la Sf. Saya, 182-
183.
isprewnici, 254, 256, 259, 269, 290,
481, 485-486, 488, 490, 492, 494-
496, 498, 501, 507, 517-518, 557,
656.
isprcivnicii, 695; a ... de Ungureni o
533.
Istanbul, 610; 797, 810.
Istoria Vechii Dacii, a lui Dionisie
Fotino, 277, 488, 828-830, 912;
Universala a lui Pavel Kengelatz,
381; In versuri despre Mold. i
T. Rom., 792, 831 ; ieroglifick 798-
799 ; imp. Otoman, 801; i ... Au-
tenticd de Amiras, 803-804; Ro-
mniei, a lui Philippide, 827-828;
a bis. Scheii Brapvului, 834; T-
1100 INDICE
Rom. a lui M. C-zino, 824, 912;
idem a Stolnicului, 820-821 ; Ro-
manilor, a lui S. Clain, 835-836,
887, 950; manual de, 941; eclesias-
tick 836; bisericii, a lui Maior, 841;
pt. inceput. Rom. in Dachia, lui
Maior, 840; a lui Herodot, trad.,
879, 977.
787-841; moldoveand,
Istoriograf ja,
787-810; munteand, 810-833; ar-
deleand, 833 841 .
Istratie, postelnicul, 113; logofatul,
787; Leurdeanu, 945; lemnarul, mes-
ter, 981.
Istinye (Stenia), 937.
Istvanfi, isvor al Stolnicului, 821, 945.
breasla, 579.
iflice, 579.
lqtvanovici Nihai, tipoeraf, 691.
Italia, 118, 307, 332, 345, 504, 547,
551, 607, 610, 782-783, 828, 842,
875, 921, 932, 944, 948-949, 951;
postav din, 595; import din, 599;
ziare din, 889; influenta in arta,
999, 1023.
Italieni, 419, 526.
Itica, sau leropolitica, 786.
Itinerariu Siberian, al lui Milescu, 796.
ltodie, spatarul ot Rusiceni, 693.
vechi, bis din, 963.
iucht, iuft, 598.
luda, spanzurat, pictura la Mntu-
leasa, 868.
Iuga Yodd, 941.
Iuganii, mosie, 916.
Julie, birurile lui, 635.
Iunie, birurile lui, 634.
iuzbafa, 677, 741, 776
Jean, capitanul, 108; armenaul, 582.
Ivani, RomAni In districtul, 413.
Barbu pah. din, 689.
Ivir, m-rea, 21, 23, 30-31, 73, 75,
594.
Iviron, v. Ivir.
Ivireanu Antim, mitrop., 179, 239,
817, 861, 940, 1009-1010.
www.dacoromanica.ro
Iviria, (Iberia), in Caucaz, 858, 899.
Ivul, satean din Darza, 692.
Izbezgegcu, nume de familie, 741.
lzbzifoiu, nume de familie, 741.
lzbiceni, sat, 683.
Izlaz, 301, 319, 612, 707-708.
lzvorani, mina In, 73.
lzvorul Tazzulduirii, 906.
Impeiratul Roman, hotel la Sibiu, 401.
Inzprumuturi (imprumuta), bir, 634
635, 682-684, 687, 698, 713, 749.
Indreptarea legii *, codice de legi,
539-540.
infierarea cu fierul rofu, 545.
J. K., poet moldovean, 852.
Jaca, cetate, 16.
Jantra, in Bulgaria, 302.
jaiba In protap i, 537.
Jalnica tragodie, a lui Beldiman, 874.
kimblari, 580.
Jdegla, scheld la, 708.
jder, bldni de, 607.
Jelarovici Danilo, 428.
jeler, cultivator liber, 394, 732.
Jenner, Invtat englez, 419, 884.
Jezuiti, V. iezuiti.
Jianu, Hagi Stan, 929, 1022.
Jiblea, local., 299, 569, 613.
Jidovii, 584; breasla de, 578, 583;
v. si Evrei.
In Baragan, 656.
jignicer, dregator, 471.
jignita, dare pentru, 664.
Jigoreni, Vaslui, 1023.
Jijia, rau, 90, 273, 574; caice pe, 570;
pod peste, 614.
Jina, comuna, 399, 826, 935.
Jipa, postelnicul, 686, 689.
jirebii, clan*, 728-729.
Jitianu, m-rea, 111, 969.
Jiu, rail, 2, 299, 557; poduri peste,
614; oras, v. Targul Jiu.
joimiri, ostasi, 212.
Joppecourt, francez, 552, 612.
 INDICE
Jora, sArdarul, 148; cApitan, 760; An-
tiohie, hatmanul, 227.
Jordanes, 847.
Josephus Flavius, 854.
Journal de Francfort, ziar, 889; En-
cyclopclique 889; Littraire, 889.
Juda, minA de aramk 559.
Jude;, primar, 254, 499, 673, 680.
judefe, In Muntenia si Moldova, 483
489; subdiviziuni, 490-492.
Jugoslavia, 764.
jugul, pedeapsk 544-545.
jupdni, v. mesteri.
jurati, 254, 372.
Juravna pacea dela, 126, 145.
jurdtori, olteni, 689.
juzii ligdnefti, 43.
Kahrie Djami, 464.
Kalavryta, tinut In Moreea, 98.
Kalocza Evanghelia dela, 849.
Kamenitza (Camenita), cetate, 142
143.
Kamenski, general rus, 327-328.
Kampe, Ioann Heinrih, 881.
Kann-K.4ra, v. Podul Sangeros ; v.
si Lipcani.
Kara Hissarli Ahmed, 307-308.
Kara Mustafa, vizirul, 127, 148, 159
161, 1 74-1 75, 132, 362.
Karakallu, m-rea, 99.
Karl Philipp, bate monet6 In Bavaria,
622.
Karlovitz, pacea, 175, 197, 213, 349,
541, 617, 736; mitropol. din, 379
380, 869; patriarhul de, 985; cate-
chism la, 940.
Ifaunitz, ministrul, 305-306.
Katona, E. Gelei, prof., 917.
Katzikis Lampos, negustor, In Moldova
24.
Xeskemet, Aromani la, 428.
Kemny loan, general, 57, 59, 89, 90,
115, 358-360, 371.
Kempis, Thomas a, trad. din, 871.
www.dacoromanica.ro
1101
Kengelatz Pavel, arhimandrit, 381.
Kereszturi P., prof., 917.
Kertch, Rusia castigk 291.
kervansarai (kiarvansarai), 709.
Kiev, 14, 103-104, 323, 327, 379,
538, 780, 782, 784-786, 842, 845,
859, 872, 886, 893-895, 900, 915
916, 921, 1008-1009.
Kimburun, Rusii cuceresc, 235, 291.
Kiprovq, 254.
Kiracola, vistier, 22.
Kiseletul, schela la, 708.
Kiuciuk Kainargi, v. Kiliik.
kivirgik, 201, 606.
Kloneis Rhizos, negustor, 24.
Klopstok, 853.
Kochanowski Jan, 865.
Kogdlniceanu, 802; Enache, 264, 271
272, 505, 682, 724, 808-810, 815,
951; Mihail, 809-810.
Kohani Simon, 565,
Koki Vechi, v. Cochi Vechi.
Kln, 889; v. si Colonia.
Kolocsa, Kalocsa, tip. rom. la, 911.
Kolosy Vasile, protopop de Sacgramb
843.
Konieh, Asia Mick 281, 963.
Koniecpolski, prizonier, 39.
Knig, consul, 309.
Kontoleo D., gravor, 1011.
Kopitar, filologul, 841.
Koprivnica, district, 413.
Korecki, ginerele lui Ieremia Movilk
18-19.
Koriatovici Teodor, cneazul, 110-111.
Koridaleu Teofil, 105, 916.
Kornis Sigismund, baron ungur, 1003.
Krsi (Crian), 848.
Kotranczi, v. Cotroanta.
Kouzanos Ananias, jurist, 344, 542.
Kray, colonel austriac, 300.
Kremnitz, monetk 620.
Kreuzer, v. creitar.
Kristsori, familia, 406.
Krizevici, district, 413.
Kru.yedol, m-re, In Srem, 421.
1102 INDICE
Kuceajnska Cora, 416.
Kiiviik-Kainargi, pacea, domnii Mold.
panel la, 259 275 ; idem ai Mun-
teniei, 277-292; idem pdnei la pacea
dela A,S'igtov, 293 303 ; la pacea dela
305-316; tratatul dela, 291
292, 298, 591, 611, 823-824, 857,
908, 924, 928; Rusii ocup, 327.
Kufstein, temnita deja, 377.
Kuntovici van, tipograf, 894.
Kiipralii Ahmed, vizirul, 115, 126, 133.
Kurucefm, bis. SI. Ioan dela, 518.
Kurucz, V. Curuti.
Kiistendil, Aromani la, 419.
Kiitajeh, Ali Pasa de, 320.
Kutneinski, m-rea, 872.
Kutusov, general rus, 328.
Labancz, v. Lobonti.
lacherdei, import de, 599.
Lacu nemldsc o, gazet dela, 889.
Ladislaus, Basilius Pop p, doctor, 856;
Crainic, 406; Erdeli, trad., 874.
Ladyszyn, cetate pe Bug, 126.
Laertius Diogene, 794.
lagumuri, 776, 772.
Laiotd Basarab, 291.
Laiovul, sat, 73.
Laji, negustori turci, 263, 266, 505.
Leile, geamie, 966.
Lamba, mosia, 561.
Lambadarie Petre, din Peloponez, 943.
Lambrino, familie, 720.
Lambru, postelnicul, 741.
Lampos, Katzikis, v. Katzikis, Mor-
pheas, 24.
Lancrdm, m-rea, 383.
Langeron, general rus, 518, 592.
Larga, valea, 150.
Larissa, 423.
Lastririe, Carol Filibert de, 551, 883.
Lastryrrie, v. mai sus.
Lafcarev Serghie, consul rus, 308.
Lauzus i Lydia, bucat literark 888.
Laura, SI., m-rea, 98, 898, 1007, 1026.
www.dacoromanica.ro
Lavrentie, ep. de Roman, 581; eromo-
nahul, 1023.
Laxmann, prof., 548.
Laz, 562; centru de iconari, 1003.
Lazar, Marco al lui, 583; Alexie, din
Buda, 887-488; episcop, 372; Dru-
siana, mama lui G. Bethlen, 352;
Gheorghe, activitatea, 332-333, 345,
781, 833, 850, 854, 875, 931-932,
940; Nicolae, din Ianina, 906; Loan,
din Ianind, 906; Sdrbu, din Focsani,
526; v. si Apostol.
Leiculete, m-re, 67, 70.
leicuste, pe vremea lui Al. Moruzi, 318.
Lelcusteanu Matei, vel sluger, 929.
leidunci, 749.
import de, 599.
Lngescu Radu, dascl, 919.
LcIpu,sna, 86, 209, 213, 266, 748; judet,
469, 563, 718; Bangui hotnog al,
470; skdarul de, 481; limit, 485,
492, 513, 693, 756.
Lei pufneanu, Alexandru, 104, 113, 575,
719, 998; Bosie, 50.
pufneni, 130-131, 141, 147, 470.
Leirgalseni, Tecuci, 930.
leiscaia, V. lescaie.
breasl, 581.
lea/, fixat pt. dregAtori, 256, 700; a
d5.rAbanilor, 740.
leageine, import de, 602.
Leca, comisul, 685.
lefegii, oaste, 133, 321, 701, 740, 744
748, 752-753, 755, 772-773.
le filor, birul, 634.
Le/ter, din Hodobeni, 689.
lee-aura, lui M. Barnowski, 721; a lui
M. Viteazul, 720, 722.
lei, monetg, 211-212, 230, 235, 252,
259, 263-264, 270, 282, 285, 295
296, 307, 318, 320, 347, 481, 492,
550, 556, 571, 585, 605, 617-618,
621-622, 624-627, 629-631, 644,
646, 648, 651, 655-656, 658, 661
663, 666-667, 669, 675-677, 694,
698, 700-702, 705, 710, 724, 728,
 INDICE
741, 746, 756, 769, 790; vechi i noi,
618, 623; IMO, 624; obligatie fis-
call 688, 694..
Leiba, jidovul, 576.
Lipsca (Leipzig), 593, 824, 828, 874,
877, 880, 924, 932; targul de varA
din, 594; postav din, 595.
monetk 630.
_Lemberg (Lw6w), (Liov), 16, 45, 51,
97, 104, 113, 126, 133, 152, 269,
345, 358, 771, 788, 811, 852, 864,
882-883, 888, 894-895, 897, 911,
913, 1006.
lemn, bis. de, din Ograda Vrnii, 215.
kmne, export, 610-611.
Lemnos, insula, 265, 282.
Leningrad, v. Petersburg.
koo,sii (leuasi), agenti fiscali, 688, 694,
701.
Leon, Vodd, 30, 34, 118, 685, 698,
706, 749, 774-775, 812, 1001; dom-
aia, 30-32; asezamantul lui, 21,
119; Rada, 120, 128, 204, 458, 463,
674, 690, 723, 816 ; domnia,118-120 ;
mitropolit al Moldovei, 311, 932;
Asaki, v. Asaki; Isaurul, 538.
Leonard, dipitan de martalogi, 670.
Leontie, episcop, 947.
_Leopold, Imp. Austriei, 124, 161-162,
361-363, 374-375, 394, 413, 736;
al II-lea, 409, 418; arhitectul, 968.
Leordeni, Popefti-, sat, 571.
Leova, targ, 517.
Le Roy, expert naval, 570.
lescaie, monetk 624.
1.eszczynski Rafael, sol polon, 506;
Stanislas, regele, 227.
Lesi, 1, 16, 18, 26, 35-36, 38-40,
42, 45, 50-51, 90-91, 123-124,
126, 143, 150, 160, 208, 212-213,
218, 656, 753, 770, 773, 804; v. si
Polonii.
Letca, bis. din, 985.
Letopiseful, lui M. Costin, 791, 803,
V'. i Costin; idem al lui Neculce,
806-808.
www.dacoromanica.ro
1103
Leurda, localit., 236.
Leurdeanu Stroe, 115-116, 118-120,
167, 812-819; Maria, sotia lui
*erban C-zino, 167.
Leuta, apa, 566,
leva, monet bulgark 630.
Lefvenz (Leva), Turcii la, 117, 751.
Lexicon, al lui Clain si Maior, 835;
al lui Mardarie, 842.
libra, msur de greutate, 554, 556.
Lichia, In Asia Mick 811.
Lichiresti, azi Calarasi, 285, 496, 513,
707, 758, 760.
Liga Sfdntd, 148, 155, 161, 208.
Liliana, sotia lui Gavril hatmanul
98, 614.
Linchou, fratii, 607.
Lintopea, local. arom., 418, 427, 943.
Linz, pAnzeturi de, 596.
Liov, v. Lemberg.
Lipcani (Thrgul Podului, Kann Kprii),
509-511, 615, 750, 754; corp de
oaste, 509-510, 775.
Lipnicul, m-re, 662.
Lipova, 372, 521, 1031; bis. din, 999.
Lipovitl, sat, 531.
4lipsa haraciului i, dare, 634, 648.
Lipscani, stradd In Buc., 593; negu-
stori, 593.
lipscdnie, marfil de Lipsca, 593.
Lisa, sat, 732, 737.
Lisabona, 550.
Lissa, coal6 In, 935.
Litenii Mari, 312.
Literatul, Gh. Cristofor, 429, 984.
litra, msurk 557, 602, 669, 671, 695,
827.
Liturghier arab, 785.
Liturghie, tipariturk 902, 906, 910.
liude, 505, 508,-509, 517, 526, 565,
570, 710.
Livadia, 417.
Livaniscul Diavolei, locul tipografiei
din Moscopole, 914.
Lobon0, epitet dat Austriacilor, 362.
Lcse, Gr. Ghica la, 117.
1104 INDICE
locul agesc, tax, 670, 673, 681.
Locurile sfinte, 582.
Loga, diaconul, 933.
Logica, tip. de Cavaliotti, 423-424;
a lui Clain, 913.
logoidtui, dreg5tor, 475, 478-480; de
divan, 479, 659; de tara de Jos,
475; de tara de Sus, 475; puscariei,
557.
logofefia, se dubleazg, 473.
logofeki, li se zicea s'i rosii, 689, 741.
Loloiefti, sat, 721.
Lomul, ru, 857.
Londra (London), 504, 796; gazeta
dela, 889.
longe, adunarea general5 a membrilor
breslei, 586.
Longhin, episcop, 372.
Lopatna, sat, 531.
Lorantlfy Suzana, 917.
lostrif, varietate de peste, 555.
Lotru, rail, 557.
_LoviFtea, 613-614, 758.
Luca, vistierul, 220; Dimitrie, primar
In Lugoj, 521; al Ciprului, ep. de
Buz5u, apoi mitrop., 784, 1005-6;
lanuleos, dictionar al lui, 843; preot
din Iclodul Mare, 1003; episcop,
1009; idem si caligraf, 1034; v. si
Barsi Nicolo; v. si Hagi.
Lucania, Ocel din, 856.
Lucaris, mitropolit, 103.
Luciice.,sti, sat, 561.
Luck, conventia dela, 202.
Lucrri privind gospodria f i scintatea,
882-884.
lucrul domnesc, dare, 749; metalelor
pretioase, 1023.
Ludescu Stoica, 122-124, 159, 536,
781, 811-814, 816.
Ludesti, sat, 812.
Ludovic al XIV-lea, 220, 362, 394, 414,
773; al XV-lea, 621, 627.
Lugasi Francisc. 945.
Lugoj, 5, 359, 364, 521, 529, 732, 917;
Iosif al II-lea, vizit In, 401; cojo-
www.dacoromanica.ro
carii din, 587; episcop de, 848;
scoall in, 921.
Lujeni, bis. din, 1000.
lurrulnrari, 580.
Lumini, masiv paduros, 553.
Lunca Mare, Putna, 755.
Lungulefi, sat, 295.
luntre, pe Olt, 569.
Lupafcu, fiul Dafinei, 131.
Lupeqti, sat, 73.
Lupoianu, Constantin, stolnic, 496.
Lupfa, lupta dela, 407.
Lupu, sulger, 147; sArdarul de mazili,
470; biv vel staroste de scriitori,
577; pahArnicelul din Verco, 741;
dasellul de slovenie, 918; Alexandru,
fiul lui Vasile \roda, 92; Bogdan,
hatmanul, 210; Buliga, vel cdpitan,
72; Costaki, caimacan, 227, 239,
620; loan, fiul lui Vasile Vod, v.
loan; Irina, mama lui Vasile Vodd,
81; Maria, fiica lui Vasile Vod,
86-87, 91 -92 ; Mehedinkanul, 784;
Ruxandra, fiica lui Vasile Vod, 85,
87, 91-92, 135; L,Stefiiniii, fiul lui
Vasile Vod, 92, 97-98, 129. 138,
614, 660-661, 675-676, 694, 705,
791, 795, 807; domnia, 134-136;
Tudosca, (Teodosia), sotia lui Vasile
Vodd, 81, 91-92, 94, 96, 1013-
1014; Vasile, Vod5., 131, 228, 35-
36, 38, 40, 42, 44-46, 48-52, 55,
57-61, 129-131, 133, 137, 139,
178, 349, 356, 456, 463, 469, 472,
483-484, 506, 513, 522, 540-541,
544, 547, 554, 575, 605, 608, 611
614, 625, 633, 638, 649, 675, 705,
719, 728, 745, 749, 751-753, 768-
770, 773, 780, 782, 784-785, 787-
789, 792, 807, 812, 859, 895, 911,
915-916, 920, 939, 941, 946, 960,
965-966, 975, 993, 997-998, 1008,
1013-1014, 1027, 1036; domnia,
81-106; Relatiile Cu Ardealul s'i cuk
Matei Basarab, 87-91; Familia,
91 -92 ; sprijind bis. rsritului, cii-
 INDTCE
torii, 92-99; i mitropolia Proila-
viei, 99-101; fi Patriarkia din
Constantinopol, 101-104; activita-
tea culturald, 104-105; urmafii lui,
129-138; lupta dela 115.ndsori, 88,
531; pravila lui, 538-539; bis, la
m-rea Putna, de, 964.
Luvru, muzeul, 179.
Lcvdcv, v. Lemberg.
Lybirake, 152.
Lydia, v. Lauzus.
Lyon, (Lion), 539; Acad. franc. din,
881; tesdttui. de, 596.
Macarie, ieromonahul, gramatica lui,
842, 846; patriarhul Antiohiei, 989.
macaturi, tesdturi, 574, 596.
Macedon Alexandru, romanul lui, 861,
872.
Macedonia, 98, 417, 891, 914; local.
arom. In, 417-419.
Macedonenii, 878.
Maerii Beilgradului, 408.
Maghiaroglu, Ali Paga, 25.
Magna Curia, numele resedintei fami-
liei Bethlen, 994.
Magnezia, pasa de, 161.
Mahmud, sultanul, 268.
Mahomed, sultan, 120, 460, 853; al
II-lea, 830.
mahomedani, 225.
mahut, postav, 595.
Mai, birul lui, 634; Gheorghe, argin-
tarul, 1025, 1036.
Maia, local., 108; nume de persoanti,
' 503.
Maica D-lui, m-rea din insula Halke,
48; bis. din Ismail, 99.
nzaimar-bavt, arhitectul Curtii, 477.
Maier, comund, 934.
Maior, Grigore, episcop, 388-389, 836,
933; Petru, 781, 835, 837, 852, 854,
861, 913; opera, 839-841, 843, 849;
participd la alcdtuirea lui Supplex...
www.dacoromanica.ro
ilOS
409; traducen, 874; revizor, 912
913.
maj, mdsurd pt. peste, 661.
Makkai Ladislau, istoric, 732.
Malaxos Emano il, nomocanonul lui,
538, 540.
Malco, pdhdrnicel, 693.
maluri de sare, din Buzdu, 710.
Mamona Alexandru, 50.
Manaf Ibraim, 321.
Manea, Brutariul, bis. In Buc., 587;
starostele de brutari, 587; vdtaful
zidarilor, 981.
Mangalia, 657.
mangan, exploatare, 559.
Manoil Grecul, boier, 22.
Manolache, ctitor la Sambdta de Sus._
190; Bogdan, vel vornic, 308; Cos-
tachi, vel cdpitan, 663; biv vel log.,
681; Drdghici, 337, 339-340, 343
344, 544, 550; Gelepul, 281; pdhdr-
nicel, 693; Persiano. vel cdminar,
906.
Manole, Spdtarul. 268; mesterul, 964
969, 977.
Manoli, vel ciubuccibasa, 477.
Manu Cavafu, bis. In Buc., 587.
Manu Mihail, 280.
Manual de legi de Fotinopol, 540;
despre cdteva nedumeriri, al lui I.
Cariofil, 822; volare, 938-944.
Maramuref, 384, 520, 525, 788, 789
829, 862, 903, 985-987, 1004; For-
gch se retrage prin, 9; m-rea Peri
din, 28; 'Mull pra0, 229; popa
Savu episcop al, 359; mitropolit al
Bdlgradului si al, 368; Spiridon
al, 368; Dosoftei vldicd, i al, 369;
sub ascultarea lui Brancovici, 371;
episcopii de, 372, 940; Tinca episc.
al, 377, rdscoala lui llkoczy In,
394; Iosif II In, 401; Evreii In, 528;
rezistenta nobilimii rom. In, 73:2;.
sat In, 733.
Maramurefeni, 792.
Marc Aureliu, linpdrat, 794.
1106
Marcanich Francisc, cAlugAr catolic,
891.
Marco, a lui Lazdr, 583; tabacul din
Buc., 579; vel armas, 689.
Marcu, episcop, 383; Darvari, casd de
bancd, 415; Beza, 418; Bangui, hot-
nogul, 470.
_Mardarie, dela Cozia, 842.
Marele stat major, Paris, 759.
Mareg, banul, 122-123.
marghiolii, monetd, 630.
_Marghita, vdduva lui Simeon Movild,
15.
Marginea, comund, 732.
Margos lonifd, 588.
Mar quides Pulio, librar, 948.
marhe (produse), 735.
Maria, mama lui R. erban, 1; bunica
lui Alexandru, nepot lui R. $erban
11; sosia lui Iancu Sasu, 24; Mo-
gogescu, 115; doamna lui Ghica Gr.,
116, 124, 133; (Marica), soSia lui
Brancoveanu, 122, v. si Brdnc.;
fiica lui Petru chiopul, 135, fata
lui Dabija, 137; fiica lui G. Duca,
152; (Marioara) fiica lui N. Mavro-
cordat, 247; soSia lui Mavrogheni,
302-303; Tereza, 305 377, 379-
380, 389, 391, 400-402, 468, 521,
541, 557, 732, 736, 904, 934, 936,
1010; (Marioara), fiica lui Gr. III
Ghica, 308; Jupdneasa lui Cernica
*tirbei, 1032; soSia lui Faca, 1039.
_Mariagii, monetd, 630.
Marincovici, aroman, 429.
Maritza, fluvial, 239, 859.
_Markid, 525.
Marmara, marea de, 48, 178, 202, 295,
570, 991.
Marmontel, Jean Frangois, trad. din,
874.
_Marsigli, contele, 800, 821, 842.
.martalogi, 675 708-709, 758, 760.
Martie, birul lui, 634.
Martinelli loan, arhitect, 387, 519,
985.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Martinegti, lupta dela, 300, 303, 31k-
315, 766.
Martini, iezuit, 797.
Marton, 888.
Marula, 72.
Marutinul, sat, 73.
mascuri, gorstina de, 687, 696.
mastica, 599.
mataragiul, dregAtor, 473, 477.
Matei, al Mirelor, mitropolit, 1, 7, 11,
17, 26, 784, 810-813, 816, 822, 857,
1005-1007; Basarab, 11, 21, 30,
32-34, 49, 62, 80, 86-87, 92, 103,
131, 305-306, 470, 488, 495, 499,
531, 538-540, 556, 558-560, 561,
564, 571, 619, 627, 633, 634-638,
647, 652, 661, 665, 673-674, 683,
685-686, 692, 699, 704, 721, 724,
739, 745-746, 751-753, 758, 768,
771-775, 780, 785, 812-813, 825,
861, 863, 870-871, 885, 889, 891,
893-894, 896-897, 915-916, 919,
969 975, 984, 989-990, 895, 1001,
1007-1008, 1025-1027, 1032, 1036
-1037; domnia, 53 -80 ; relaSiile
Cu Turcii, 53-57; relatiile cu Oh.
Ralcoczy II, 56-60, 355-358; re-
laSiile cu Moldova, 57-60, 87-91;
revolta Seimenilor, 60-61; Familia,
61-64; ctitorii, 64-75; Industria
f i Comertul, En vremea lui, 76-78,
fabricd de hartie, 77, 565-566, 872;
Inflorirea culturald, 78-79, 893-
894 ; pravila lui, 78-79, 537-538;
personalitatea lui, 79; urmagii lui
pcind la ,,Serban C-zino, 107-127;
infiiazd pe nepotul Elinei, 64; fiul
lui Oh. Duca, 152; idem a lui BrAn-
coveanu, 170; al lui D. Cantemir,
223; C-zino, 115, 252; paharnicul,
628; fiul lui loan zugrav, 998; evan-
ghelistul, picturd, 733.
Mateiag, craiul, 827, 836; al II-lea,
Imp., 413.
matrak, mdciucd, 611.
Matzarakis Than, negustor grec, .24.
 INDICE
Mafil Rada, qetrar din Buicesti, 472.
Mavrocordat, Alexandru Exaparitul,
176, 217, 219, 231, 456-457; biblio-
teca lui, 948-949; Alexandru (Deli-
Bey), 247, 299, 315, 456. 544, 591.;
domnia in Moldova, 309; hrhor,
541-542, 730; fabrica 2tirl), 565;
Alexandra, II Firaris, 316, 342, 545,
570; domnia in Moldova, 309-311;
337; Constantin, 16, 213,
226, 247, 268-269, 284, 292, 309,
469, 473, 512, 543, 583, 614, 63'i,
636, 647, 651, 656, 667, 670, 677-
-681, 697, 711, 715, 718, 722, 724,
740, 743, 754, 756, 765, 781, 783,
SO4-808, 824, 830, 845, 908, 923,
927, 932, 945 948-951, 981-982,
1014; domnia in Moldova, 233-234,
259-262; 263-265; 275-276; din
Muntenia, 247-248; 248; 252-257,
277-279; 281 -282 ; 282 -283 ; bi-
blioteca, 244; ajut scoala elin din
Arvanitohori, 295; reforma, 471 -
472, 478-480, 492, 536, 642-646,
-693, 713, 715, 724; condica lui, 475,
.543-544, 594, 660, 676; scoate pe
Laji din tara, 505; tutunritul, 662;
tiparul In Mold., 908; Invtmntul,
923, 927; Deana, sotia lui Gr. Cal-
limachi, 271 ; loan (Iancul), 247, 258.
309, 465, 614, 640, 660, 670, 696,
823, 892; domnia tn Muntenia, 241 -
242 ; din Moldova, 262-263; dra-
goman, 227, 231, 269, si Ttarii;
498; Marioara, fiica lui Nicolae,
247; Nicolae, 176, 219, 224, 228-229,
231, 233, 238, 248, 251, 258, 282,
425, 465, 477, 486, 507, 634, 636-
637, 642, 647, 662, 667, 674, 679,
687, 696, 700, 705-706, 729, 740,
750, 752, 754, 760, 784, 793-
743',
794, 801-802, 815-817, 823, 858,
910, 922, 927, 937-938, 946, 948-
949, 959-960, 981-982, 984, 995,
1014, 1017, 1020, 1022-1023, 1032;
clomnia, 217-220; 226 -227 ; 239 -
www.dacoromanica.ro
1107
241; 242-247; Ralu, 513; Ruxandra
231; Scarlat, 176, 247; Smaradan,
sotia lui Nicolae, 247, 265; Sul-
tana, 218-219, 267; syStefan fiul
lui Nicolae, 247; Zamfira, 242, 311.
Mavrocordalii, familia, 226, 720, 938,
1018, 1027, 1041 ; In Muntenia, 239-
258 ; biblioteca, 948; epoca stilului,
981-982.
Mavrogheni, 313, 668, 762, 767, 825,
830, 906, 1036; Eufrosina, 509; Ma-
ria, sotia lui, 302-303; N icolae,
346, 474, 544, 561, 682, 739, 761,
766, 831-832, 856, 1025, 1035;
domnia, 297-298; rdzboiul din
timpul lui, 346-303; Smaranda,
fiica lui, 298; biserica din, Buc., 298,
Mavromol, m-rea, 214, 924.
Mavros, zugrav, 1001.
Maxares H., 728.
Maximos Margunios, ep. de Citera,
866.
Maxut, postelnicul, 227; roca dela,
563.
Mazaris, coborlrea In [ad, pamflet, 22.
Mazi Petre, 565.
mazili, 213, 259, 269, 307, 340, 478,
536, 645-646, 659, 677, 683, 693,
702, 713, 718-719, 741, 762; ser-
dar de, 776.
Meicegi, sat, 723.
Mdcin, 231, 315, 327, 502.
Mestria ghiovdsirii t, lucrare a lui
Ruja, 850.
mclglasi, cat. de contr., 711.
Mdgureanu, Pdrvu C-zino, 765; bise-
rica, 931.
Milgureni, Prahova, 990.
Meiguri, comund, 548.
taxd, 555, 661.
e Mdlaiu Vodil *, pt. Mihai Vit., 550.
McWiesti, sat, 15; Rodul din, 741.
Maldfiregti, cula din, 775, 992.
Malinavi, sat, 135.
Mallet', clpitan, 753.
Meindradea, sat, 387. 61.t.
42
110/1
manastiri, rol militar, 773-774.
ManIfour-Cluj, 383, 984.
Mnu, sat, 391.
Manegti, Prahova, 28-29, 73, 133.
Mari-cine, sat, 73.
Maracineanu, clucer, 194.
Maracineni, sat, 689.
marami, din Olanda, 596.
Marafeii, butnari din, 589.
Marculegti, coalti la, 929.
Marcufa, m-re, 295; fabric de tes-
torie, 547.
Marean, ceaus, 689.
mirfuri venefiene s, 602.
Margarit, starostele, 587.
marginagi, categorie de contrib., 254,
711.
Margineanu vornicul, 72.
Margineni, 377, 945, 949; m-rea, 72,
117, 168, 241, 717, 561, 1015, 1020,
1032; Udriste din, 10; Andrei Sovoi-
lovici din, 935.
Mrturisirea ortodoxa i, 906.
Martinegti, Huniedoara, 401.
Mastanegti, m-re, 72.
masurd vadr, 548, 669.
matase, testur6 de, 596.
Matttsaru, sat, 202, 990.
m-re, 66-67, 75, 24E, 699,
760.
Mazdreanu Vartolomei, 289, 786, 925.
nuigla, movil, 710.
Mdna lui Damaschin , manual de
cronol. bis., 860.
muincaturi, taxe except., 176, 664, 683,
685.
Mandra, com., 732; deal, 668.
Mdneci-Pamanteni. sat, 737; Ungureni,
533, 737.
Mantuleasa, his. Buc., 868, 996.
Marza, cpitan, 718.
Meca, 39, 516.
medelnicerul, dregtor, 473, 479, 410.
Medgidia, 503, 505.
Media", 359, 401, 409.
Mediterana, m-rea, 288, 823.
www.dacoromanica.ro
INDICE
meghistani, la Poart, 24, 213, 280,
282-283, 452, 536, 797, 886.
megiagi, 254, 637, 724.
Mehadia, 300, 848, 935.
Mehedinfeanu Lupu, 26-27, 784, 811.
Mehedinfi, Jud., 30, 202, 321, 488,
491-492, 501, 526, 530-531, 533,
585, 707-708, 719, 743, 827, 929,
969, 990; rosii de, 741.
Mehesi Iosif, 409.
mehter-basa, 477, 777.
mehterhaneaua, muzica, 477, 777.
mehtupciul, arhivar, 477.
Meitani, familia, 430, 525; Panu, 427.
meiul, cultivarea, 547-551, 580.
Meletie, mitrop., 101; Sirigul, 102
103 ; Covaci, epis., 391; Macedonea-
nul, ieromonah, 893-894.
Melik, casa, 993.
melisa, 283.
Melnic, In P. Balc., 419.
Menedic, m-re, 75, 915.
menzil, posta, 294, 470, 615-617, 655.
Mera, m-re, 210:216, 229, 774.
Mercure de France, 256, 889.
Mercy, general, 521.
Merigani, sat, 175, 197, 375.
Merope, traducere, 875.
mertice, 556, 668, 673-674, 695, 704,
710.
mera, 663.
merul, (mearul), taxg, 585.
Meseritsch (Moravia), postav de, 595.
Mesopotamia, 293 730, 867.
Mesta, ru, 419.
mesteri, 556, 585, 710.
Mesteacan, bis. din, 405.
megtesugurile, 577-592.
metale, import, 599.
Metastasius, 875.
meterezuri, 776.
Metohul Sf. Mormant, C-tinopol, in
Fanar, 808.
Metzburg, de, 488.
Metzova (Aminciu), 414, 417.
Mexic, 550.
 INDICE
rnezat, 577.
Michaleni, revoltA, 406-407.
Michelson, general, 324-325, 327.
Mickitin Pronca, zugrav rus, 998.
Micldug, protopop, 984.
Michlugani, sat, 790.
Miclestii, v. Popovca.
Mica loan, 387; v. I. I. Clain.
midii, import, 599.
Miechowski, cronicar, 829.
mied, 676-677.
Miera, v. Mera.
Miercurea, 401; Muregului, dieta, 6.
miere, dare, 458, 468, 635, 651, 674,
684-685, 707, 749; export, 610.
migdale, import, 599.
Mihai, Viteazul, 1, 2, 4, 5, 9, 10, 21,
23, 32, 43, 56, 70, 72, 79, 108, 111,
113, 163, 199, 333, 349-351, 354,
360, 367, 376, 383, 408, 462, 471,
495, 499, 502, 520, 525, 528, 530,
550, 614, 634, 638, 648, 683, 701-
702, 715, 718, 720-722, 739, 740,
746, 755, 772-773, 779, 810, 813,
816, 834, 944, 947, 985, 1005, 1012,
1036; m-rea, 23, 32, 295; bis. 124,
973-974; podul, 614; statuia, 906,
918; Weiss, judele Brapv, 7, 11,
78; *eitanoglu, 24; Imreffy, 27;
Cotofeanul spnar, 30; SpAtarul, 32;
Eminescu, 53; ciohodarul, 108;
Radu, v. Mihnea III; Cozianul, 197;
Sturdza, 228; Manu, 280; Teleki,
362-363; Timar, 410; Papatete,
episc., 421; familie de Aromani,
430; gi Gavril, Sf., patron. bresl.
din Roman, 588; bis. sf., din Tg.
Jiu, 928; Strilbilki, 786, 842; Dir
Sibianul, tipograf, 891; Ro, preot
910; Feodorovici, tarul, 997.
Mihailovici Alexie, tarul, 131.
Mihailovna i5'tefania, 133; Elisabeta,
576; Tudora, 576.
Mihalache, pop, 909.
Mihalcea, Ildncul, 130, 134, 141-142;
sin Stoicdv, 741.
www.dacoromanica.ro
1109
mihalitii, partizanii lui M. Racovitl,
277.
mihal pete, 555.
Mihdilag, v. Movild.
Mihalopol Baga, 268, 283.
Mihart, postelnicul, 689.
Mihdileasa, sat, 741.
tArgul, 508.
Mihnea, Radu, 1-4, 8-9, 11, 18-19,
32, 48, 51, 75, 81, 111, 352, 354,
488, 581, 633, 653, 690, 699, 721,
792, 811, 944, 1032-1033; domnia
En Muntenia, 21-26; cregterea in-
fluentei grecegti, 22 -25 ; relagile cu
vecinii, 25-26; domnia a doua,
27-28; domnia in Moldova, 35-36;
domnia a doua, 40 -42 ; Turcitul, 1,
3, 21, 29, 67, 75, 462, 636, 690
722; al III-lea (Mihail Rada), 109,
114, 118-119, 127, 134, 199, 473,
617-618, 645, 674, 699, 721; 754,
764, 771, 773, 802, 813, 944; domnia,
111-114.
Mihu, sptar, 28.
Mihut loan, prof., 936.
mijloca,s, categorie de sateni, 340-341,
715, 725-726.
Mikulov, 353-354.
Milano, 872.
Milcov, 2, 59, 60, 87, 89, 90, 157, 210,
246, 343, 352, 528, 539, 561, 640,
648, 689, 743, 746, 760, 975.
Milcoveanul, 545.
Miler, fiul Teodorei Mihailovna, 576.
Milescu Nicolae, 132, 134, 781 795-
798, 861-862, 879, 921.
Milegtii, sat, 795; Mici, 563.
Milet, Thales din, 794.
Milies, sat, In Tesalia, 828.
Militari, str. In Buc., 295.
militie, Wire, 253, 768.
Millot, trad. din, 881.
Milo, v. Milu.
Miloradovici, gen. rus, 325, 327.
Milestie, pt. Gratiani Vod., 36.
Milu, lenachi, biv vel spatar, 289;
42*
 1110 INDICE
Matei (Milo), 851.
Mina Cuiumgiu, argintar, 564.
mina, exploatarea, 501, 519; de aramA.,
de tier, 77.
minee, 866-869, 872.
minerals, bogdtiile, 555-563.
Miniat Ilie, predicator, 859.
miniaturi, frontispicii, inigals, 1004-
1008.
Minologhion, la Suceava, 909.
mintene, fabricA de, 574, 577.
Mira, m-re, V. Mera.
miralem-aga, dregator, 403.
Miralichia, Sf. Nicolae din, 503.
Mircea, cel Batrdn, 22, 77, 169, 291,
559, 709, 740, 772, 944; Ciobanul,
24 456, 753; armasul, 741.
Mircefti, mosia, 665.
Mirelor, 784, 810-813, 822, 857,
1005-1007 (v. i Matei al); Filaret,
mitrop. al, 857.
Mirescul Ion, polcovnic, 746.
miriei, banii, dare, 635, 649.
mirisii, V. miriei.
Mirislau, 528.
Miron, stolnicul, 17; v. i Barnowski.
Miroslava, 35, 49.
Mirov Augustin, 225.
Mirtil f i Hloe o, piesA, 345.
Misail araugarul, 789.
misirii, monetA, 630-631.
Miskolcz, AromAnii la, 428.
Mislea, m-rea, 75.
Mica, cApitan, 760.
breas11, 578, 581-582
Mitilene, 284, 856.
Mitrea, vistierul, 30.
Mitrofan, episc. de Buzau, 179, 842,
897-898, 1009; al Husilor, 902;
Gregoras, 822 -823 ; ieromonahul,
900.
Mitro polia, 368, 880, 905, 907; din
Buc., 109, 114, 119-120, 163-164,
169, 188, 215, 244, 295, 541, 566,
580, 640, 685, 857-858, 891, 897,
906, 908, 928, 930, 945-946, 948,
www.dacoromanica.ro
950, 969-970, 1023; din Alba-Iulia,
197, 367-368, 391; din 268,
272-273, 542, 700, 705, 861, 866,
900, 909-910, 913, 924, 947-948,
951; din Tdrgovifte, 899, 962-963,
1021; Chifinau, 910.
Mitterpacher Ludovic, 883.
Mizil, 202, 495, 616, 990.
moara de hartie *, 5, 9, 565-566.
mocanii, 593, 766.
Mocioni, familia, 426.
Modor, orasul, 10.
Moga, Vasile, episcop, 381-382.
Moghila, v. MovilA.
Moghilev, gubernia, 824.
Mogopscu Maria, 115.
Mogofoaia, 173, 817; biserica din, 185;
palatul din, 200, 202, 455, 716, 989,
990-991; podul, 682.
Mohacs, lupta, 162, 349.
mohairuri, tAtAresti, 596.
Mohamed, 39, 58, 516.
Moise, Secuiul, v. Szekely; v. Movil6;
Cdndescul, 43; DragoF, 391; Putnic,
380; popa din CArpenis, 408.
Moisii Grigore, argintar, 1036.
Moisil C., 617.
Moldova, 1, 2, 7-11, 14-16, 18, 21,
23-24, 28-29, 32, 35-36, 38, 40-
42, 44,-46, 48-50, 52, 55, 57-59,
67, 81, 85-86, 90-91, 98, 103 -
104, 108-109, 113-114, 116-117,
123-124,126-127,129-130, 132-
136, 139-140, 143-144, 146, 149 -
150, 152, 155, 157, 161, 169, 175-
176, 183, 207-210, 212-214, 216-
218, 220-222, 225-228, 231-234,
236-239, 246, 248-249, 255, 257,
259-275, 279-282, 287, 289, 291,
294, 296, 299, 300, 305-307, 311 -
313, 316-318, 321-322, 324-325,
328-329, 337-347, 349-350, 352,
354, 356, 364, 367, 369, 372, 380,
382, 399, 417, 429, 432, 451, 453,
456, 458-459, 460-463, 466, 469-
470, 473-474, 476-481, 486, 488-
 INDICE
492, 498, 501, 505-522, 524-528,
531-533, 536, 539-542, 544-545,
547-557, 559, 561-567, 570-571,
574-578, 580, 584, 586-587, 591-
592, 594, 599-600, 605-607, 610-
613, 615-619, 622, 624-625, 628,
636-637, 640, 642-644, 646-649,
651, 653-658, 660-663, 666-668,
670-671, 675-676, 678, 680-682,
687-691, 694, 696-703, 706, 710,
719-722, 724-726, 728-729, 736 -
737, 742-745, 748-750, 752-756,
760-761, 763, 766, 768, 770-775,
779-783, 785-788, 791, 795, 797-
799, 801-802, 804, 808-810, 816-
817, 821-822, 825, 828-831, 836,
841-842, 845, 855-859, 861-865,
867, 870-874, 876-878, 881, 886,
889-891, 895-897, 900, 937-938,
941-942, 944-946, 948, 950-952,
960-968, 993, 995, 997-998, 1001,
1003, 1005-1006, 1008, 1011-1014,
1018, 1020, 1022-1023, 1033, 1035,
1036, 1041; Noud, 337; dintre Prut
i Nistru, 486, 510-519.
Moldovangi, pas5. de Vidin, 284; vizir,
286.
Moldovanul, sat, 531.
Moldoveni, 1, 33, 38, 51, 60, 79, 83,
85, 117, 132, 143, 148, 150, 232,
236, 284, 289-290, 306, 338, 359,
429, 502, 515, 532, 625, 688, 699,
709, 745, 753, 760, 770, 789, 791,
821, 829, 850, 889-891, 900.
Moldovita, m-rea, 133, 289, 658, 963.
Molihre, trad. din, 875.
molitvenic, tip., 382 809, 890, 893-894,
904, 909, 941.
Molnar I., doctor, 402, 407, 409, 848,
861, 869; opere, 847, 881-882, 913,
942; francmason, 952.
Molomoc, m-rea, 699.
Molovivea, in Maced., 418-419.
Momuleanu, Barbu Paris, 851, 907.
Monembasia, mitrop. al, 102, 784, 866,
878.
www.dacoromanica.ro
1111
Mongolia, 656.
Monor, sat, 934.
Montecuccoli, general, 117.
Montesquieu, 800.
Morava, valea, 414.
Moravia, 401; postav de, 595.
Moravita, Banat, 559.
mordritul, dare, 575, 664, 669.
Moreea, 98, 239, 462, 1032.
Mormdnt, Sf., 81, 103, 132, 168, 463,
465-466, 808, 892, 922, 1014-1015.
Morona Panaiotache, 217.
mortasipia, dare, 146, 480, 507-509,
518, 654, 660, 680-682.
Moroieni, din reg. Bran, 532.
Moruzi, familia, 226, 465, 720; Ale-
xandru, 309, 317, 324, 329, 335,
347, 474, 476, 478, 526, 542, 553,
566, 569, 573, 599, 602, 637, 647-
648, 715, 725, 743, 851, 855, 925-
926, 929; domnia in Muntenia, 318-
319; idem a doua, 321; domnia in.
Moldova, 337-338; a doua, 340-
342; a treia, 342; Constantin, 296,
307, 316, 337, 479, 509, 512, 536,
932; domnia in Moldova, 308-309;
Dimitrie, 309, 328-329, 342; Eca-
terina, 296; Gheorghe, dragoman, 317,
319; Iorgacht, 309; Panaiotaki, dra-
goman, 329; Smaragda, sotia lui
C-tin, 309; Sultana, fiica lui C-tin,
308; Zoita, 475.
Moscopole, 413-415, 417, 419-427,
428-429, 430, 432, 588, 605, 845,
850, 892, 914-915, 1025.
Moscova, 97, 163, 172, 223, 311, 380,
598, 784, 785, 795-797, 799-800,
811, 859, 865, 876-877, 900, 916,
997, 1001, 1017, 1023, 1034, 1040;
G. Stefan, tratat Cu, 131; D. Can-
temir la, 221, 223; Saya Brancovici
la, 371; patriarhul Ioachim al, 786.
Moscovita, 131, 139, 161.
Mosca Balauritu, din Moscopole, 427.
Mostiqtel, sat pe, 532, pod peste, 614.
Mosul, tes turi de, 596.
1112 INDICE
Mo; Sdrbul, pitarul, 588.
Motru, m-rea, 930; rail, 614.
Moti, 402-403, 408-409.
Mope, vornicul, 104; Varlaam din
neamul lui, 104; neam de litze0, 859.
Movila Rdbdiei, 144, 275, 562.
Alexandru, 20, 26; domnia,
18-19; Constantin, 7, 8, 13, 17,
20; domnia, 14-16; Elisabeta, sotia
lui Ieremia, 13, 15; Gavril, 14, 26,
34, 87, 354, 811, 813; domnia, 27;
leremia, 13, 15-16, 19, 471, 512,
649, 688, 741, 763, 1012-1013; loan,
fiul lui Simeon, 14, 87; Margareta.
(Melania), (Marghita), 14; Mihail,
fiul lui Simeon, 19, 20; domnia,
14-16; Moise, 14, 42, 55, 719, 834;
domnia din Moldova, 48-49; idem
a doua, 51 -52 ; Petru, 14, 103-104,
538; mitropolit, 780, 784-785, 859,
872, 895, 915-916; tipar., 893, 895,
900; Simeon, 1, 2, 3, 11, 26, 48,
.512, 1012-1013; domnia, 13-15;
otrAvit de Elisabeta, 19; Teodosia,
fiica lui Simion, 14.
Movildu, 787, 861; tip. la, 913-914,
939; v. 0 Petera.
Movilegtii, 6, 13,-20, 22, 40, 48, 65,
87, 135, 774, 782, 1005, 1036.
Moviliia, sat, 505.
Movilova, v. Petera.
Moruzeni, sat, 741.
Moxa (Moxalia), 538, 780, 878.
Msticicov, bis. din, 110-111.
mucaiesea (mucaiesAn), 593.
mucarea, dare, 697.
mucarer, dare, 176, 226, 231, 697; cel
mic, 226, 462-466. 648; cel mare,
462-466, 648, 659-660.
Muhareciko, apitan, 754.
muhurdarul, dregator, 477..
muhzur-aga, 454.
munMafiri, 320.
murngii, lumangrari, 580.
Munkdcs, m-rea, 110, 193, 389; epis.,
372, 850, 940.
www.dacoromanica.ro
munci, olbigatie fiscal6, 634, 645, 702-
707, 723.
Miinchen, 807.
Mdnnich, general, 236-237.
Minster Sebastian, 830.
Muntele AM, Cehii InfrAnti la, 354;
Sf., v. Athos; Sinai, 1031.
Munteni, 1, 2, 38, 45, 51, 59, 85, 87,
90, 117, 136, 211, 284, 289-290,
541, 593, 730, 745, 789, 791, 836,
889.
Muntenia, 7, 8, 21, 23-24, 28, 56,
64, 90, 143, 155, 161, 163, 169,
171-172, 206-207, 210, 225-226,
236, 241-242, 248-249, 252-255,
261, 272, 277-292, 305, 317-335,
338, 340, 343, 345-346, 349, 352,
354-356, 364, 372, 379-380, 399,
415, 417, 429, 451, 453, 458-459,
460, 462, 466, 469-471, 473, 476-
477, 479, 483, 488-492, 494-502,
504, 508, 513, 519, 522, 524-529,
531-533, 538-542, 544-545, 547-
549, 551-557, 561-578, 580-581,
583-584, 586, 592, 594-595, 599,
600, 602, 605, 607, 610-615, 618-
619, 621, 624, 634, 636-637, 640,
643-644, 647-648, 650, 653-656,
659-660, 662-664, 667-669, 671 -
675, 678, 680-683, 688, 690, 694,
699, 700-701, 704, 706, 710, 719-
722, 726, 736-737, 741-743, 745-
746, 748-750, 752-756, 760-761,
765-766, 768, 771-774, 779-781,
783-787, 792, 801-802, 804-805,
810, 814, 819-822, 824-825, 829-
831, 836, 841, 852, 855-857, 861-
863, 867, 869, 875, 880-881, 887,
889-891, 893-894, 896-897, 905-
906, 908, 913, 915-917, 919-920,
927, 930-932, 937, 939, 944-947,
949-952, 960, 963, 966, 982, 984,
990, 992, 995, 997-998, 1005-1006,
1008-1009, 1012-1014, 1017-1018
1021, 1023, 1025, 1033, 1035, 1037,
1041.
 INDICE
Mitre?, judet, 520, 1003; Scaun sl-
cuesc, 489; rail, 352, 378-379.
Muscali, 177, 215, 287, 770; v. p Rup.
Mustafa-aga, 178, 562; al II-lea, sultan,
631, al IV-lea, 342, 631.
Mustacov, Hagi Ion, 576-577.
Muste Nicolae, 656, 793, 802, 808,
_Musulmani, 417.
Muscel, judet, 73, 474, 488, 492, 498,
530, 581, 620, 687, 741, 826, 873,
918, 929, 969.
Mufetefti, sat, 202, 990.
Mu.,9ii, din Rucieni, 693.
Mufitu, ropil ot Rupceni, 693.
enufte columbace, 818.
Muta, porecla mamei lui Neculce, 804.
Muzeul, de artel bis. (religioasd), din
Buc., 72, 165, 197, 946, 1007, 1017,
1020, 1022-1023, 1027, 1029, 1031 -
1032, 1034, 1036-1037, 1040; de
and Nationalcl, din Buc., 994; Be-
nakis, Atena, 1036; bizantin, Atena
1007; militar, Buc., 137, 179, 237,
287, 300-103, 314, 600, 602, 763,
765; National din Belgrad, 111, 764;
National Maghiar, fAcut de Sina,
430; National din Sofia, 1015; din
Sinaia, 1021; Jucl. Severin, 587; din
Villenii de Munte, 1001.
_Nam Constantin, 133.
Nciclasdy Francisc, 361.
naema, V. naiamA.
1Vagszegi Gabriel, 376-377, 394.
_Nagy, cdpitan, 9.
-naima, v. nAiamil.
_Naisteter, (Neusteidter) Mihail, 884.
_Napoleon, Imp., fag de Rup, 323, 327
-328, 768, 851-852; codul, 345, 543.
_Napoli, 932.
.narghelegi-ba-ya, dregAtor, 477.
nart, pret fix, 580, 586.
Nasirtusi, tablele gheograficeti ale lui,
www.dacoromanica.ro
1113
Nastasia Trubetkol, 221.
i naguni s, cele trei din Ardeal, 367,
387, 394, 398, 402.
Naues, v. Naussi. A.
Naum, S., tipografia din Moscopole,
914.
Naussi Anastasia, Aroman, 431.
navlon, indatorire fiscal, 706-707.
Naxos, insula, 36-37.
Nazarie Carazin, 286.
Nazianz, Sf. Grigore din, 183, 1026.
naziriea de poduri, 341, 473, 476.
nifiamil, dare exceptionalA, 683-684,
695.
Ndmegti, bis, de lemn din, 985.
Nandfori, lupta dela, 58, 66, 88, 531;
V. p Armappi.
ncipati, fisca/e, 690.
nilramze, portocale, 596, import de ;
599.
Naiud, district, 399; Iosif II in, 401
judet, 520; ora, 520; reedinta
reg. II gr. 934; coala normalk 935.
Natase, *.rban din, 686.
Natural, Iorest, 70; Radu, postelnicul,
64; Udrifte, 64, 70, 77, 79, 780, 785,
861, 863, 871-872, 916, 921, 945,
989.
ntiutul, introducerea, cultivarea, 551 -
552, 599, 882.
Narap, din Darza, 692.
narciti, luntri, 569, 615.
Neagoe, Basarab, 1, 23, 813, 1025, in-
vAtAturi, 811; bis. dela Argeq, 1026;
pitarul Reitescu, 970.
Neagrd, Marea, 35, 42, 51, 85, 131 -
132, 235, 263, 291, 300, 487, 514,
557, 570, 798; bis., din Braov, 994.
Neagul, Voevod, 11; postelnicul, fiul
lui Antonie din Pop., 121-122; vd-
tahul de tabaci, 579; din Dana, 692;
mazilul, 693.
Neajlov, pod peste, 614.
Neamt, m-rea, 92, 212-213, 611, 700,
745, 786, 795, 845, 858, 869-870,
872, 908-910, 946, 1009, 1011; ii-
1114 iNDTCE
nutul, 134; cetatea, 229, 755, 773,
807; judet, 306, 507, 561, 873, 891,
993, 1002, 1022.
Neamtu, Petre Mazi, 565.
neamuri, 478, 643, 646, 718-719.
Neaniul Grigorie, vtori log., 131.
Neapolul, regatul, 315.
Necsingului, Haintl Fr. domnul, 883.
Nectarie, cartea lui, 900, 903; Pelago-
nianul, ieromonah, 893.
Neculce, Ianaki, vistierul, 804; loan,
122, 124, 132-133, 136, 140, 143,
148, 152, 155, 207-208, 210-212,
215-217, 221, 232, 234-235, 248,
259, 260-261, 456, 507, 549, 567,
605, 614, 616, 626, 639, 644, 647,
655, 661, 663-664, 666, 669, 675,
680, 683, 697, 700-702, 719, 745-
746, 752-754 761, 769-770, 772,
781, 788, 793, 804-808, 814, 819,
825, 864, 923, 965.
Nedeia, balta, 707; schel la, 708.
Nedelea, a doua sotie a lui C. Serban,
111.
Nedelcu, zugrav, 999.
Negel, Grigore, 870.
Negoescu, Pand, 193; Safta, sotia lui,
193.
Negoesti, bis. din, 70, Barbul post.
din, 741.
Negoild, frate cu R. Cndescu, 113;
vistierul, 125; pdharnicul, 686.
Negovani, valen, 555.
Negro pont, pasa din, 417.
Negru, Vodd, 68, 73; m-rea, 65, 993,
1022; Vacile, romn In rAscoala lui
Fr. Rakoczy, 394.
Negruzzi Costache, 542.
Negustori, bis., 72.
Nemesis ThPresiana lo, cod austriac,
541.
nemesii, unguri, 350-351, 361 -362 ;
abuzuri In Transilvania, 396.
Nemti, 38, 117-118, 136, 144, 148,
239, 460, 745-746, 749, 752-754,
802.
www.dacoromanica.ro
Nenciulescu, la Viena, 932.
Nenciulegti, balt, 73; sat, 75.
Neochorion, v. Yenikii.
Nenul, feciorul lui, 753.
Neofit, monahul, opera, 859.
Nersi-s, arhimandrit, 589.
nesfielele, monetg, 630.
Sesteutes Ion, patriarh al Constanti-
nopolului, 538.
Nestor, clucer, 332, 543, 931; Marco-
vici, arhim., 381; Urerhe, v. Ureche_
Nestorovici Uros, 944.
Neuhaus, postav de, 595.
Neul dusel v. Uivar.
Neuhold, loan Nep., 884.
Neustadt, oras, 117.
Neustdter, v. Naisteter.
Nevesca fn Maced., 418.
Nica, famile de AromAni, 429.
Niceia, 103.
Nichita, nevolnicul, 581.
Nichitici Ghedeon, episc., 380-381.
Nicoard Prdiescul, v. Prgjescul.
Nicodim, dilugAr, 380; ctitorul Pris-
lopului, 384, 834; ieromonahul tipo-
graf, 891.
Nicola, Vasile, v. Horia; Ivan Antie
525; vistierul, 34; popa, 999.
Nicolae, aga, 59, 72; Pdtrascu, 10;
Sofialciul, clucer, 119; Pop, proto-
pop, 380; ctitor la SAmbgta de Sus,
190; Oprea, din Sgliste, 377; cu-
pefu, 587; protopopul, 588; ctitor la
bis. unit5 Huniedoara, 984; zugrav,
998; din Pitesti, 999; giuvaergiu,
1037; bis. s., din TArgoviste, 69;
dtn lasi, 89, 90, 142; idem, Domnesc,
145, 152, 210, 456, 926; din Chilia,
94; din Ismail, 99; din Cernavodd.
295; din Moscopole, 421; din Bo-
gazchioi, 503; -,Felari, Buc., 587; -
Tabacu, Buc., 517; din Sdrbi, Ma-
ramures, 733; din Suceava. 962;
din Ftlgdras. 1020; din Scheii Bra-
SOV, 833-834, 865-866, 917, 921,
947, 1036.
 IN DICE
Nicolau, familie de Aromani la Brasov,
429, 950; Nicolo, traducator, 874.
Nicolaide Ion, medic, 418.
Nicolina, cartier al Iasilor, 45, 508.
Nicolifa, sat In m-tii Gramostea, 418,
427, 1037.
Nicomedia, Asia Mica, 364.
Nicopoli 113, 328, 599, 825.
Nicorefti, podgoria, 552.
Nicorifa, armas, 17; hatmanul, 48;
podpolcovnic, 763-764.
Nicot, arnbasadorul francez, 550.
nicotina, 550.
Nicula, bis. din, 1003.
Niculifa, v. Nicolita.
Niemirov, local., 148, 235-236.
Nifon, mitrop., 23; vieata sf., 813.
Nils Nystrm, trad din, 882, 913.
Nil, fluviul, 103.
Nipru, 85, 135, 148, 160, 291, 650.
Nistru, 35, 38, 48, 51-52, 55, 59, 90
91, 94, 101, 135, 139, 141-144, 148
151, 155, 208, 212-213, 221, 227,
236, 299, 311, 313, 315-316, 337
338, 340, 342-343, 461, 469, 483'
485-487, 510, 512, 514-515, 518,
532, 558, 563, 571, 574, 650, 691,
706, 726, 760-761, 763,-764 769
780, 798 913-914 924.
In Serbia, 291.
nizamuri, statutele breslelor 578, 586.
nobilii s natiune o in Transil.: 367, 393,
400.
nobilimea, In Transilvania, 730-732.
Noemvrie, birul lui, 635.
Nohai, Tatarii, 470.
Nomocanon, bizantin, 535, 537-538.
non,le, dare, 735.
* Nopfile lui Young , 876.
Notara Hrisant, v. Hrisant.
Notizie del Mondo lo, Jurnal, 889.
Nou Anastasimatar s, al lui Fotino,
830; .. .Doxasticar , al lui Fotino,
830.
Noua, Sulifd (Novo Selita), 511; de
Jos, 511; de Sus, 511; Pedagogie,
www.dacoromanica.ro
1115
a lui C-tin Ucuta, 915.
3 Noul Erotocrit 10,versuri ale !ni Fo-
tino, 830.
Noul Testament, 862, 871, 890, 896,
914.
Nouy, Lecomte de, 94, 965.
Novacii Bulgari, sat, 52-56.
Novacovici Dionisie, episcopul, 379-
881.
novele, gazete, 887.
Novisad, Aromani la, 419, 428..
Novoselifa, v. Noua Sulita.
Nucet, m-rea, 75.
Nuc.,soara, bis. din, 999.
Nuremberg, 771.
Niqa, armasul, 32.
Nyssa Capadociei, 862.
Nystrm, v. Nils.
Oaia, sat, 933.
oaie sea* dare, 653, 684.
oarneni liberi, 722.
Oand, boier moldovean, 561,
Oargd Ion, v. Closca.
oaste, 321, 339; a lui Simion Movila,
1; a lui Mihai Vit., 1; a lui R.
Mihnea, 2; a lui R. Sorban, 2, 8; a
lui C. Movila, 16; a lui Skender
Pasa, 19; a lui Gr. II Ghica, 232;
a lui Mavrogheni, 299; pamanteana,
sub C. Ipsilanti, 325; Clain da Aus-
triei oameni de, 30; sprintend, la
/a Turci, 19; data de bresle, 589;
cea mare, 772.
Oafului, Tara, bis. din, 985.
Obedeanu, Petru, serdar, 239; biserica
Craiova, 930.
obiceiul pdmdntului, 341, 345, 541
542, 544, 535.
obiecte de podoabd, din Apus, 602.
Obilefti, sat, 73, 202, 327; palatul lui
Branc., 990.
obligafii fiscale noui, 634.
Oblucifa, vadul dela, 124, 516.
Obradovici, Grigore, 913; v. i Dositei,
 1116 INDICE
Obredi Badea, 72.
obroc, mIsur, 695.
obuzu, talAra, 619, 769.
oca, mIsuril, 552, 556-557, 573, 587,
599, 602, 608, 610, 612-613, 624,
660, 663, 669-670, 672, 677-678,
680-681, 695, 710, 827.
Occident, 430, 932.
Ocea, sat, 'bis. din, 1002.
Oceacoo (Dasov sau Vozia), cetatea,
236, 300, 302, 316, 461, 650.
Ocel din Lucania, filosof, 856.
ocna, de sare, 269, 616, 634, 710; ve-
nitul spAtAreilor era dela, 480; pe-
deapsA la, 672; dela Teifani, 204;
oral, 499; Sibiului, bis. din, 187;
Mica, expl. sArii, 555; de Fier, 558;
v. i TArgul.
()mete Mari, 158, 193, 471, 499, 555,
569, 612, 615, 708, 710.
ocoale, subdiviziune ad-tivA, 490-492.
octoih, 897, 903, 909.
Octomorie, birul lui, 635.
ocupalia ruseascd, 335, 343-344.
Ocze, pt. Socii, 506.
Ddaia, Doamnei, sat, 286; Vizirului,
285, 293.
odclile, 266.
Oder, 527.
-Odivoaia, 760.
Ddivoianul, cApitan, 109, 115, 358.
.0clatenii; sat, 531.
odobafi, comanaant inferior, 776.
OdobeFti, 505, 531, 548, 552, 580, 612,
670, 680-681.
Ddor, pAhlrnicel, 693.
Ddorhei, scaun, 490; judet, 520; co-
legiul reformat din, 947.
.oerit, V. oierit.
ogiaguri, hornuri, 676.
oglinzi, import, 602.
Ogost, riu In Bulgaria, 583.
Ogrezeni, sat, 498.
()gratin, lupta, 2; bis. din, 997.'
Ohaba, scoall in, 935.
Ohrida, lac, 418; local., 419; Ioasaf
www.dacoromanica.ro
patriarh de, 423; Climent al, 423;
codicele Diaconis gAsit la, 431.
oi, de sursat, dare, 658; tmparatefti,
dare, 634, 651; ale Hanului, dare,
651; exportul de, 606.
oieri, agenti fiscali, 659, 662, 760.
oierit, dare, 107, 279, 293, 319, 322,
643, 646, 653, 658-660, 674, 691,
712.
Oie.,sdea, bis. de lema din, 985.
Oituz, 89, 134, 148.
Ojogeni, lupta, 58.
olac, caii de, 615-616, 622, 652-653,
655, 673-674, 684, 687, 695, 697-
698, 700, 704-705.
Olanda, 315, 595-596, 599, 951.
olanii, galbenii olandezi, 622.
Olari, tun al cetatii Sibiu, 589; bis.
In Buc., 1016; bis. in C.-de-Arges,
969.
olat, tinut, 564.
Olcinegti, bis. din, 608.
014eni, bis. din, 230.
Olimpiotul lordache, 432, 775.
Ols dvskij , Mihail Manuil, 940.
Olt, 29, 30, 41, 77, 124, 241, 244, 253-
254, 256, 287-288, 320, 473, 553,
557, 565, 613, 672, 675, 896, 999;
navigatia pe, 569, 615; pod peste,
614; judet, 72, 474, 488, 498, 573,
741, 755; Tara, 384, 999.
Oltea, mama lui *t. ce! Mare, 1036.
Olteanu, lupta dela, 325.
Olteni, bis., 588.
Oltenia, 2, 32, 77, 239, 252, 254, 277,
287-288, 293, 320, 325, 414, 526,
540, 557-558, 583, 594, 607, 610,
613, 615-616, 620-621, 623-627,
629, 654, 662, 688, 758, 761, 766,
768, 774, 823, 827-828, 933, 946,
992; dupa pacea din Belgrad, 236,
253-255; In stAp. Austriei, 239,
241, 253-255, 490-491, 557, 675;
ocupat de Rusi, 325; jefuitl de
pasvangii, 318, 321, 324; de Ttitari,
499.
 INDICE
Oltenica, 426, 613, 707-708.
Oltec, 614, 708.
oluc-hacul, v. ierbAritul.
omiliile, patriarhului I. Caleca, 863.
Omor, com. in Banat, 551.
Oncegti, bis. din, 985, 987.
Onciul, pitArelul, 741.
.0nitcani, targ, 231, 512, 527.
Onofrei, Sf. bis., 964.
opacinagi, obligatie fiscal, 706, 749.
opcini, vAsle, 706.
opere, filologice, 841 845 ; literare,
850 854 ; idem, traducen, 871 877 ;
religioase, 856-860; gtiincif ice, 854
856 ; privind istoriasi geografia, trad.,
877-881.
Opitz Martin, poet, 917.
opium, 605.
Oppeln, ducatul de, 350.
Oprea, Nicolae, din Sliste, 377; da-
rttban, din Buc., 664; aga, 685; cio-
coiul, din Plesoi, 702.
Oprean Gheorghe, boier, 888.
Oradea, 25, 135, 370, 428, 521, 525,
594, 838-839, 985; Mare, 352, 360
361, 429, 835; Episcopia, 391-392,
950; -Venecia, 985.
Orak-Ugli, trib Mar, 513.
orage, 522-533, 729.
Oravica, 521, 558.
oreigenii, 726-729.
Oreigtie, 401, 489.
()rest, tragedia, trad., 874, 876.
orez, cultiv., 551; import, 599.
orfanotrofia, 295, 573.
.organizarea, Transilv. sub Austr., 364;
breslelor, 585; financiar, 633-713;
judecdtoreascel, 535 546 ; militar,
718, 739-777.
Orhei, 86, 94, 98, 209, 269, 614, 758;
jud.4, 36, 213, 492, 563, 582, 680,
688, 718, 741, 770; Cinut, 471, 485,
487, 512-513, 531, 661, 669-670,
693, 756; prctIlab de, 460; sArdarul
de, 469, 481, 492.
www.dacoromanica.ro
1117
Orlteieni, revolt, 141, 147.
Orient, 244, 415, 430, 807, 889, 900,
917, 922, 927, 936, 989, 1020, 1023;
cregtin, 23, 938, 1006, 1034, 1037;
influenta in art, 964.
Orlat, Sibiu, 399, 934-935.
Orlik Filip, 503.
Orgova, 113, 162, 239, 252, 319, 521,
551, 612, 661, 708 (Rusova); cuce-
rill de ,Veterani, 163; cetatea, 301;
-Mehadia, 848.
orta-cusacii, dregAtori, 476.
Ortakii, palat la, 797; bis. din, 1031.
ortagi, agenti fiscali, 688, 694, 701.
ortografia, opere despre, 848-849.
orti, monet, 230, 585, 618, 624, 628,
630, 639, 656, 662, 674, 676, 702,
705; Wait, 588; obligage fiscalei,
688, 694; idem, st6rostesc, 671,
680-681; id,em, vtAsesc, 680
682.
Orumbet-Ugll, trib War, 513.
orzul, dare, 661.
Osipov, v. Sidor Pospeev.
Osman, sultan, 28, 39, 42-43, 268,
516, 721; Chiurd, turc, 261; v. si
Pasvan-Oglu.
osmoglasnic, apare la Abrud, 905.
ostrachia ., paste fdinoase, 576.
Ostrov, Turcii din, 656.
Otaci (Otace, Atachi), teirg, 511-512;
sat, 512.
Otegti, sat, 16, 530.
Oteteliganu lonicet, 545.
Othman I, sultan, 530.
Oto peni, v. Hodopeni.
Otwinowski, cronica lui, 791.
Otzelowitz, Horia con, 316, 511.
ocel, import din Germania, 599.
ocet, de vin, vama, 519.
Ocetari, bis. din Buc., 587.
Ovidiu, 829.
Ovrei, 709, 712; breasla, 589; se wail
In T. Rom., 591.
Oxford, 1005.
Oxintiia, mosie, 770.
 1118 INDICE
Pacea, Famur ieftin, 459.
Paciurea, celnicul, 418.
Padova, 21, 41, 118, 425, 504, 552,
595, 614, 783, 819, 921, 944.
pa/tale, 603-604.
pahare, dare exceptionalk 678-679.
paharnicul, dregAtor, 476, 478, 480.
pitharniceii (rosii), 689.
Pahomie, eg. la Neamt, 786; dasc61,
915.
Paisie, pretendent, 29; din Pultava,
786; Radu, ctitor la Plumbuita, 67.
Pal, v. Szent-Pal.
Paladi, Ion, biv vel log., 289; familia,
720.
Paladie Damian, In Italia, 922.
Palanca, prtidata de Turci, 300; tArg,
517-518.
Palate, case domnefti f i boierefti, 989.
Paleologul, postelnicul, 17;
rud6 cu Movilestii, 22; Dionisie
Ralli, mitrop., 10; loan, 795.
Palestina, 892.
Palulie Petar, 525.
Pamperi, v. Procopie, Dimitrie.
Panaghia, m-rea, 665.
Panahidie, trad. lui V. Aniareanul, 870.
Panaiotache, Morona, fost vel postelnic,
217; Moruzi, mare dragoman, 329.
Panaite, Scordeli, chihaia de ciohodari,
471; Iordache, slugerul, 511 ; fiul
Tudorei Mihailovna, 576.
Panaitescu P. P., 807.
Parid Filipescu, 116, 561.
Panciu, tArg, 505; Sarbu, din Focsani,
505, 526.
Panciova, 300, 408.
Pandovici Diimtrie, tipograf, 891, 904.
panduri, 325, 756-760, 763, 768; sat,
758.
Pandurul, sat, Ialomita, 758.
Pangal, maiorul, 768.
Pangas, aromn, 430.
Panonianul, Daniil Andrian, 540.
Pantelimon, m-rea, 279-280, 285; epi-
trop la, 823; zugrav, 999.
www.dacoromanica.ro
pantofari, 577.
panfiri, oaste, 745, 755-756, 762.
Panu, Meitani, 427; Stirbu, din Foc-
sani, 526.
Panzini, italian, 547.
Papa, binecuvinteazg liga sfAntA, 161;
Nectarie scrie contra, 900; logof.
din Greci, 34; vistierul din Greci,
107-108, 125; v. si Brnc.
Papacostea, familia, 417.
Papadopol Nicolau, 871.
Papatete Mihail; 421.
Paphos, episcop din, 947.
papucari, 577.
papugii, 577.
Papurii-Vodd, porecla lui *tefnit6
Lupu, 134.
para, monetd, 217, 263-265, 279, 481,
565, 571, 573, 599, 607, 618, 622
625, 630, 662, 682, 701, 710, 827..
Paraclisul Mitrop., Buc., 249.
Paraclisul Precistei, tip., 896.
Paramon Sf., pictur5. la Mntuleasa,
Buc., 868.
Parapani, sat, 73.
Paraschiva Sf., m-re Iasi, 23; bis. dint
Liov, 97; idem din Moscopole, 421;
moastele, 102, 264, 784; slujba, 811
857; vieala, 857, 863-864.
parcime, odgoane, 650.
Parimiile de peste an, vecernie a lui
Dosoftei, 809.
Paris, 179, 345, 570, 592, 602, 711
719, 759, 796-797, 801, 803, 855,
874, 876, 881, 911, 921, 932, 944..
parmezan, import din Italia, 599.
Paros, insul6, 36-37, 297-8, 1025
1035, 1037.
Partenie, patriarh al C-tinopolului,
102-103; decret sinodal al lui, 104.
895; archimandrit al Argesului, 1026,
Paru, v. Paros.
Pasca, brat al DunArii, 708.
Pascal, orbul, 581.
Pascale, vel ispravnic, 660; vornicul,
921.
 INDICE
Passarowitz (Pojareva6), pacea dela
241, 254.
paste fainoase, 576.
pastrama, export In Turcia, 607.
pasvangii, oaste, 321, 324, 339, 501.
Pasvan-Oglu, Osman, 318, 320-321,
323, 325, 415.
Pasvantoglu, v. Pasvan-Oglu.
Paszkowski Martin, cronicar, 789.
Pagcani, 141, 993.
Patachi, loan, episcop, 384-386, 392,
519.
.Patelarie Athanasie, patriarh, 103.
Pater Ianog, 376, 655.
Patmos, insula, 938, 1031.
patriarhia, din Constantinopol, 49, 99,
164, 225, 268, 452, 540, 784, 811,
822, 857, 928, 1007; ajutatA de V.
Lupu, 91, 101-104; din Ierusalim,
54, 1006, 1034 ; Rusiei, 99; din Buc.,
454, 747, 978-979, 1024, 1039.
Patrona Hall, 232, 247-248.
Patruzeci, de mucenici, bis. Buc., 928;
de sling, Buc., 580.
Paul, v. Alep ; v. Iorgovici.
Papel, 525; fiul lui S. Movilk 14;
ctitor la Cluj-Mngstur, 383, 429,
984; sticlaru, 563.
Pavlu Andrei, bancher, 727.
pdcornicerii, fIceau pdcornitele, 581.
pacorn4e, vase de ars pacurk 581.
pacura, exploatarea, 559-561, 581,
612-613.
Pacurar, fAntana lui, 17, 576.
Pacurei, e fantna cea neagr5. a , 561.
Pacurariu, lexiconul lui, 842.
Padure A,Stefan, 793.
paduri, 552-553.
Peldureni, sat, 505.
Paduref, jud., 488.
Padureg, v. Clanta.
pahare, dare, 673-674, 684.
pandrnicei, 475, 478, 644, 674, 689
693, 718, 741-742.
Pdlade, faclierul, 580-581.
pcileinci, 598, 776.
www.dacoromanica.ro
1119
pcipugoi, v. porumb.
parting, dare pe pogonul de, 212, 661.
Pdrhauti, bis. dela, 963.
pasat, 571.
pascutul cailor, dare, 652.
patlagele, 552.
Patrago, banul, 471 ; vistiernicelul, 741,
Nicolae, fiul lui M. Vit., 10, 718;
Ciogolea, 48-49; Urziceanul, 158;
Buzoianul, mare vornic, 194-195.
Patru, fiul lui Antonie-Vodg., 122;
rogul, 693.
Pclun, Poiana lui, 267.
Pauna, mama lui M. C-zino, 824; v.
i Cantacuzino.
Paunegti, v. Paclureni.
Paw, schit, 111.
Pdugegti, sat, 685; Mdglagi, 710.
pazitorii granifelor, oaste, 758.
Pdcliganu Zenovie, 841.
Pdnacle, sat, 387.
4 Pcinea pruncilor *, tipdriturk 904.
Pcinzcireni, v. FMesti.
Ptirdianul Danciul, ve! postelnic, 113.
Pardieni, Hamza banul din, 689.
0mM:chi, 254, 256, 492, 498, 507.
piirccildhie, dare, 654, 671, 680.
pdrgari, 507.
parpcirul, dare, 661, 666.
Pcirgcoveanu ,5tefan, 293.
Pcirvu, 826; log., 125; vistierul (?),
496; postelnic din Vlcanesti, 741;
v. si C-zino.
Pecerska, lavra din Kiev, 104, 786,
895, 1009.
pecetea ageasca, taxk 681-682.
pecetluitti, rol fiscal, 243, 636, 642
643, 647.
Pchy Simion, cancelar, 18.
pedepsele, 543-546.
e Pedimontan doftorul *, cartea lui, 887.
peicii, (paicii), soldati turci, 454, 752,
775.
Peking, 796-797.
Peloponez. 98, 462, 795, 936, 943.
Peninsula Balcanied, 135, 161-162,
1120 INDICE
604, 855; Rorndnii din, 413-432.
Penird, pdrealabul, 668.
Pentaglosar, 845.
Penticostar, 869, 890, 982, 909
Pere, 24, 234, 257.
perdegi-ba+a, dregAtor, 477.
Perekop, 235.
Peri, m-rea, 23, 382.
periodice, 780, 884.
Perigani, sat, 613, 774.
Persani, 16, 878.
Persia, 221, 596, 800, 807, 872-873,
1005.
Persiano Manolache, 831-832.
pescuitul, 554-555; dare, 669.
Pesena Levin, 977.
pesmet, birul pt., 650.
Pesta, Aromnii la, 428, 431; Univer-
sitatea din, 840; tip. in limba rom.
la, 911, 913.
Pestalozzi, 925.
pestreala, bdtaia sAgetii, 768.
pegchirgibasa, dreggtor, 473, 477.
peche, 452-453, 457, 459, 649; al
Bairamului, 643.
pegte, dare din, 661.
Petera, (Movilova, Movilau), 148, 512,
531.
Petersburg, 206, 221, 261, 286, 310,
323-324, 548, 801, 823, 963, 880,
913 914.
Petraki Celebi, 297.
Petriceicu Vodd, 124, 148, 150, 152,
156, 773, 864; domnia, 142-144.
petrol, puturi de, 672; v. i plcurA.
Petrifaldu, sat, 387.
Petrovaradin, lupta, 239.
Petru, (Petre), 'chiopul, 24, 97, 135,
514, 691, 788, 944, 962; cel Mare,
176, 217, 220-223, 229, 291, 592,
619-620, 627, 746, 769, 786, 798,
800, 887, 965; fiul lui D. Cantemir,
223; episcop la Feleac, 383; cel Tit-
lair, 459; ceasornicar, In Buc., 577;
mdjarul, 661; v. si Rareg; Cercel,
665, 770-771, 944; din Efes, 943.
www.dacoromanica.ro
Petrachi Constantin, grec, 576.
Petrogani, sat, oras, 519.
Petrovici Naum, prof., 943.
Petruseanii, schelk 708.
Peyssonel, consul francez, 514, 557.
Pherekyde, familia, 429, 525
Philip pide, Daniil, 827-830; Dimi-
trie, dilug6rit Daniil, 828.
Phrantzes, cronicar bizantin, 816.
Piasecki, cronicar, 791.
piagtri, monetk 329, 607, 630, 662,
700.
Piatra, 611, 797. ,Foimului, 110; Co-
dru, 553; Neamt, 745, 761; breasla
butnarilor din, 589.
Piata Natiunii, 201.
picheucd, picioick pt. cartofi, 551.
pictura bisericeascd, 995-1000.
piei, import, 598.
piepteni, import, 602.
Pierre Blanchard, 874.
Pietrari, sat, 685; subalterni ai c6p._
de panduri, 476; leafa, 481; dela
Albesti, 563.
Pilde filosofe.,sti *, tip., 891.
Pinul, m-rea, 67, 672.
Pindar, lecturi din, 183.
Pindul, muntii, 417.
Pirinei, 16.
Pisa, 332, 932.
Piscu, tArg, 506.
Pisculegti, sat, 73.
pistoale, import, 600, 770-771.
Pistoia, Toscana, 771.
Pigdtori, cascadk 513.
spita ateirascti i, un fel de cartof, 551,
884.
pitac, monet, 625.
Pitagora, lecturi la Sf. Saya din, 183.
Pitar, MOSU, bis. Buc., 588; dregAtorp
479; brutar, 580.
Pitegti, 70, 109, 202, 419, 495, 552
553, 612, 758, 919, 990, 999.
Piva Petrii, sat, 497, 571.
piue, pt. postav, 570.
pive, mortiere; 769.
 INDICE
pivnicer, dregator, 476.
pivniceritul, dare, 669-670.
pivnire, dare, 674.
Pivoda, 241; v. i Dettine Stefan.
plaiuri, subdiv. ad-tivk 490-491.
plasd, subdiv. ad-tivk 254, 490-492.
Plato, 794.
pldegii, 209, 711, 758.
Pleitaresti, m-rea, 67, 70, 75, 969.
Plciviceni, m-rea, 72.
Plegoi, Oprea ciocoiul din, 702.
plocon, dare, 557; Hanulai, 635; sul-
tanului, 635; de CrAciun;de rumani,
de orae, 664-665; de nume, 666.
Ploegti, 28, 70, 120, 202, 495-496,
499, 503, 616, 760, 950, 990.
Plokof Jean, consilier, 879.
Plopii, Rumanestilor, masiv paduros,
553; schela, 708.
Plopul, moie, 723.
plumb, irn Transilv., 557; din Germa-
nia, 599.
Plumbuita, m-rea, 34, 67, 969.
Plutarch, 182, 918; lucrare despre,
874.
Poarta, 13, 16, 25, 27-28, 32, 34,
36, 40, 42. 49, 53, 55, 83, 58-59,
88, 90, 101,109, 118, 122-125, 131-
132 134, 142, 160, 174-176, 178,
204, 207, 209, 211, 213-218, 220,
225, 229, 231-232, 234-235, 237,
242, 246, 248, 257, 261-263, 265,
267-270, 273, 275, 277, 280-283,
285, 288, 291-293, 296, 298-299,
306, 308-309 311, 313, 315, 317,
322-325, 329, 331-333, 338, 340,
342-343. 347, 354, 359, 417, 427,
451-452, 458-460, 463, 465-467,
536, 569, 607 611, 624, 633, 638,
642, 649, 659, 671, 676, 702, 713,
733, 751, 779, 783, 800, 824, 843,
932.
Pobrata, m-rea, 94, 864.
Pociculci Sofronie, tipograf, 104-105,
895, 916.
Pociovaliste, fabrica dela, 571-573.
www.dacoromanica.ro
1121
podoane, 481, 659, 662, 671, 680, 698;
Hanului, 583, 584 649, 673, 707,
712-713, Empdratului (sultanului),
585, 649, 673; steagului, 643, 649,
695-696; vizirului, 649, 712-713;
chi haielii, 650; bairamului, 687;
vlddicesc, 698; paii, 707; v. i
plocon.
pod, de piatrk 98-99; peste DunM'e
235.
podltrit, venitul podarilor, 571.
Podeni, sat, 933.
podgheaz, 208, 213, 150, 228, 653, 745.
podini, obligatie edilitark 682.
Podoleni, ocol, 490.
Podolia, 124, 126, 213, 612, 663.
Podul, sdngeros, sat, (fost Kann K-
prii, apoi Lipcani), 510; Iloaiei, 132,
745-746 ; vechi, rachierita dela, 155;
Senatului, in Buc., 279; Mogosoaiei,.
In Buc., 682.
podvoade, (podvezi), 652-653, 664,
673-674, 687, 695-697, 700, 704-
705.
Poema polond, a lui M. Costin, 484,
486, 506-508.
pogon, 548-549, 629, 661-662, 670,
725-726; de tutun, darea pe, 550.
pogonctrit, dare, 138, 217, 234, 259,
643; pe vii, 256, 629, 666; pe tutun,
.480, 550; pe porumb, 662.
Pogoniana, m-rea, 31, 811.
Poiana, m-rea, 193; sat Ialomita, 929;
-Mrului, 533; avezare a lui Bran-
coveanu la, 202, 991; m-rea, 786;
a lui Pclun, 267.
Pojarevac, v. Passarovitz.
Pojejena, sat, 935.
Pojon, Aromni, 428.
polo, de Sarbi, 325; de husari, 768.
polcovnici, 474, 746.
arp, fiul lui M. Strilbitki, 886.
Polizoe, loan Papa, grec, 575.
Poloni, 1, 8, 13, 15-16, 18, 28, 35-
36, 38, 40, 48, 86, 143-145, 162,
208-209. 213, 358, 394, 522, 532,
1122 INDICE
554, 559, 593, 721. 745, 75., 755,
769, 793-794, 804, 864; relatii cu
V. Lupu, 83-87; cu Gh.
131; In Liga SfAntA, 148.
.Poionia, 7, 8, 9, 19, 26, 36, 41, 15,
47-48, 50-52, 55-56, 83, 85, 87,
108-109, 115, 117, 123, 131-132,
135, 144, 147, 152, 155, 161, 213 -
214, 221, 227, 262, 289, 350-351,
354, 356-359, 361, 364-365, 460,
528, 574, 595-596, 599, 600, 602,
606, 607, 610, 612, 616, 623, 647,
653, 656, 746, 754, 769, 771, 782,
784, 788-789, 791-792, 804, 816,
820, 823, 864-866, 921, 965, 968,
1014.
Polovragi, m-rea, 321.
polturac, monet6, 625-626, 629.
Pomdrla, sat, 48.
Pomerania, 132.
Pompei fo, tragedia lui Corneille, trad.,
875.
Pompiliu Numa, Istoria lui, trad., 881.
Ponor, drumul spre, 408.
Pont-Neuf, Paris, 876.
pontoane, 568.
Pon yatowski, contele, 574.
Pop, Nicolae, protopop, 380; Hagi
C-tin, din Sibiu, 932, 950, 985.
Popa, Tunsu, 379; Zenovie, aromin,
415; Soare, bis., 587; Robului, m-rea
723; Florea, 822.
Popcluti, ctitoria lui t. c. Mare, 266.
Popescu, Hrizea, 157, 158, 473; Radu,
cronicarul, 53, 116, 122, 158-159,
179, 242, 253, 638, 780, 801, 804,
811-812, 814-819.
Poperti, Antonie Vodd din, 120-121,
128, 463, 661; domnia, 120-122;
Calotd, slugerul din, 685; Leordeni
sat Ilfov, 571 ; Ungureni, sat In j.
SAcuieni, 533.
popii, categorie fiscal, 712.
Popldceanu Ion, 594.
Popovici, Duran, Invatat sarb, 414,
428-430; Eustratie, 905; loan, .din
www.dacoromanica.ro
Hondol, 380, 382; I. Barac, ver-
sificator, 853-854; Sava, din Mi-
nan, 880.
Popovca, sat, 531.
Popp, Vasilie, 856 861.
Popricani, 16, 59, 90.
populatia orarelor, 522-533.
Porceni, lupt la, 299.
Porcerti, ctitoria lui M. Basarab la,
70, 984, 998.
Porfirie, mitrop., 103.
Porfirogenetul Constantin, Imp., 464.
portarul, dregAtor, 481.
portdreii, 741.
portocale, import, 599.
Portile de Fier, 113, 398, 555.
Porumbrini, numire, 693.
porumbul, 212, 547, 549-551, 661 -
662, 882.
Posada, 1005.
Posen, Prusia, 424.
Poserti, bis, de lemn din, 985, 988.;
Pclmtinteni, 737; Ungureni, 533, 737.
poslurnici (servitori), 674.
Posolski Pricaz, Consiliu diplomatic,
795.
Pospeev Sidor, (Osipov), zugrav rus,
997.
postav, fabrici de, 570-575; import
de, 595-596.
Postdvari, sat, Ilfov 571; In DAmbo-
vita, 571; de lard, 571, 573.
postelnicei, subalterni, categorie, 478,
644, 689-690, 741-742.
postelnicul, dregMor, 478, 480-481.
porta, 254, 615-617, 655; unitate de
mdsur, 216; Centrald, din Buc., 251.
potasa causticd , 567; export, 612.
Poteca Eufrosin, 940.
Potemchin, 315; cantecul lui, 810.
Potlogi, bis. din, 185; palat, 200, 203
817, 990-991.
Potocki .St., ruda Movilestilor, 15-16,
87; Iosif, voevodul de Halicz, 752.
Potocul, m-rea, 75.
potronici, monet, 122, 234, 622, 625 -
 INDICE
626, 663, 670, 677, 680.
Pouqueville, consul, francez, 418.
povara, In sens de masura, 564, 619
(de aspri).
poverne, pt. tuica, 575, 583.
Povestire pe scurt... *, cronica lui
Matei al Mirelor, 811-812.
povestiri istorice In versuri, 809-810,
830-833.
'povodnici, cai de &Wade, 704.
Poznan, miner, 559.
_Praha, 2.
Prahova, ran, tinut, judet, 28, 58,
68 108, 120, 193, 202, 204, 474,
495-496, 526, 530, 553, 556, 561,
652, 717, 737, 741, 945, 969, 985,
988-990, 997, 1020, 1022; palea,
295, 613; pod peste, 614; plaiul,
614.
prapor, steag, 587, 762.
Prau, abatele, 951.
pravila, 356, 536, 541, 545, 625, 787,
892, 895-896; tipeirite i manuscrise
537-543.
Pravoslavnica mcirturisire, tip., la Bu-
zan, 822, 897.
pravul *, iarba de puK, 772.
Praxis et theoria criminalis o, 539.
Praxiteles, 873.
Preijescu Nicoard, vel vistier, 652.
masura, 725-726.
preivari, 772.
Preajba, bis. din, 1022; coala, 929.
Precista, m-rea, Galati, 99, 100, 275
din Roman, 266.
_Preda, din Sirineasa, 637; postelnicul
din Periani, 741; Stanciovici, tipo-
graf, 894.
411Predeal, 300, 613; -Timig, 299.
Predicile, lui A. Ivireanu, 858-859.
preorii, categorie de contrib., 688.
694-698.
Prespa, lac, 418.
_Principatele, 278, 292, 327-328, 382
399, 429-430, 472, 482, 502, 524,
553, 610, 642, 715, 730-731, 735,
www.dacoromanica.ro
1123
737, 768 781, 807, 821, 826, 828 -
829, 900, 952, 998; zaherea din,
462; Aromanii In, 525; imigr. Sarbi
i Bulgari In, 526; cartoful in, 550;
industria In, 563; categorii de con-
trib. 711 ; bancheri In, 726; starea
taranimii In, 736; ziare In, 889; bis.
de lemn In, 985-988.
Principele Transilv. gi Poarta, 466-
468.
pripas, vite de, 709.
Prisaca, sat, 859, 891, 896.
prisacaritul, dare, 664, 671.
priseici, 553, 555.
Prislop, episc. roman din, 354; loan
dela, 367; Teofil dela, 369; m-rea,
367, 369, 383-384, 391, 834; sat
al m-rii Cutlumuz, 73.
Pristol, local., 557.
privilegii, pt. companii o, 594.
Procopie, Dimitrie, tipograf, 425, 894.
Prodan Dr gugescu, 141.
Prodromul, m-re, 42; de langa Mosco-
pole, 426.
proestogii, ajutoare ale starostelui, 586-
587.
Prof ir, m-re, 672.
Proilavia, mitrop., 99-101, 514.
Prooroceanul Freda, capitan, 175, 544.
Proschinitarul, Sf. Munte, 858; Ieru-
salimului, 892.
Prosper Farinacci, 539.
Proti, insula, 295.
protimisis, drept de, 573.
protipendada, 479.
Protopeiria, lui Cavaliotti, 423, 845;
dic. lui Daniil din Moscopole, 915.
provizor v. parcalab.
Prozorovski, general rus, 327.
Prund, Borgo-, comuna, 934.
Prundu, insula, 609.
Prusia, 289, 315, 338, 425.
Prut, 16, 38, 52, 59, 86, 94, 103, 208,
217, 221, 227, 291, 307, 313, 328,
338, 340-341, 343-344, 347, 469,
483, 485-487, 490, 507, 510, 515,
43
1124 INDICE
532, 542, 570-571, 614-615, 688,
691, 706, 715, 726, 750, 754, 761,
763-765, 770, 790, 799.
Psalmii, trad., 860, 864.
Psaltire, trad., tip., 864-867, 890-
891, 894, 909-910, 914, 941-942;
slavo-romAnA, 903.
Pucioasa, plasa, 564.
Pulliu Marchides, 425-426.
Pulkeria Tzoukis, 246.
Pultava, 177, 217, 227, 726.
punga I, de bani, 624.
Purcelesti, sat, 859.
Purice, aprodul, 807.
puscdrie, log. de, 557.
pufcdriafii , categorie de contrib.,
688.
pusci, 147, 748, 769, 770; pLitunuri,
768, 775; cu fitil, 602; cu sdc6lup,
762; husnife, obuziere cu tragere In
curbti, 769; de ap, 770; import de
600.
Putna, tinut, 16, 67, 104, 136, 148,
492, 530, 656; judet, 57, 59, 88,
209, 216, 306, 505, 513, 529, 533,
677, 712, 755, 859 ;985; m-rea, 133,
770, 786, 880, 925, 942, 946, 964-
965 ; starostele de, 472, 492; recen-
gmant fiscal, 526; garlele, 760.
Putnic Moise, 380.
Puteni, Lajii scop din, 505; tArgul,
505-506.
Putureni, sat, 48.
Quijote, Don, 876.
quinquagesima s. dijma din oi, 400.
Raab, consul austriac, 566.
Raan, von, memoriile lui, 511.
Racoce Teodor, 888.
Racoviia, coall In, 935.
Racovild, familia, 218, 226, 719; cro-
nica, 793, 802-803; Ana, doamna
lui Mihail, 217; Constantin, 270, 276,
282, 284, 292, 561, 568, 575, 669,
676, 681, 701, 703, 920, 937; domnia
www.dacoromanica.ro
in Moldova, 265-267; idem, 268-
269 ; domnia in Muntenia, 280-281;
idem, 383-384; loan, vornicul, 215;
Ion Mihail (lonit6), 265, 802; Mi-
hail, 104, 175, 183, 214-216, 223,
231-232, 238, 246-248, 257, 265,
278, 527, 557, 562, 655-656; 581,
629, 634, 636, 658, 662, 664, 666-
667, 669-671, 675-676, 684, 687,
700, 702, 724, 743, 750, 774, 786,
799, 803, 806, 919, 922, 927, 1031;
domnia in Moldova, 215; idem, 217;
idem, 228-231 ; domnia in Muntenia,
248; idem, 277; Sultana, fiica lui
Constantin, 283-284; Stefan, 292,
540, 667, 679; domnia din Muntenia,
284-285.
Radovanul, moia, 322.
Radu, .Ferban, 1, 5, 11, 15. 21, 25, 38,
72, 115, 350-352, 451, 567, 614,
683, 720-721, 756, 773, 775, 811,
893, 1015; domnia, 1-11; Elena,
sotia lui, 10; Buzea, 3; cel Mare,
23, 813; Vodd, (Sf. Troit6); m-rea,
29, 42, 73, 75, 111, 674, 692, 706,
771. 776, 815, 96P, 973, 1002, 1027-
1028, 1032-1033; v. i m-rea Sf.
Troitd; Voevod (Negru), 597, 800,
826; v. i Negru-Vod; logofdt din
Desa, 32, 689; Verzarul, arma, 61;
fiul lui Udrite NAsturel, 64, 785,
916, 918; v. i _astarel; vel cdpitan,
67; Cdndescul, ve! vornic, 113; Fdr-
cdfanu, ve! stolnic, 113; Crefulescu,
116; logoldt, ginere lui Marev, 123;
I udescu, 125, 204, 206; Ocnarul, 1E8;
Brdncov., 170, 216; Magi, 472; vet
vornic, 473; Radului, 686; mazlul,
693; cdpitan de roO, 741; din Md.*
ldesti, 741; iuzbap de futai, 751;
v. Greceanu; Leon Vvd.; Mihail ;
Mihnea; Paisie; Popescu.
Radzin, pacea dela, 147-148.
Radzitvill lanusz, ginerele lui V. Lupu,
87.
Rafail, monahul, 815.
 INDICE
rafturi, harnasamenturi, 776.
Raguza, 598.
Rahova, 761.
rahtivanul, dregAtor, 477.
raja, 148, 162, 220, 213, 227, 292, 461,
481, 498, 855; Hotinului, 237, 311,
511, 744, 773; Brdilei, 242, 285,
529, 584, 650; Turnul, 488,
529; Bender, 513; Giurgiului, 529;
cele dela Dunre, 798.
Raicevich, 553-554, 562, 606, 610, 612.
Rdkoczy, Prancisc, al II-lea, 377, 390,
394, 400, 520; Gheorghe I, 7, 30. 32,
56-57, 79, 87-91, 134, 349-350,
358, 365, 393, 429, 594, 615, 620,
771, 895, 896, 917, 994, 999; domnia,
355-356; Gheorghe II, 56-57, 59,
87-91, 108-110, 112-115, 131 -
132, 134-135, 349-350, 359, 365,
371, 456, 463, 754; domnia, 356-360,
Sigismund, 6, 7, 87, 351; familia,
372.
Rdkos, cmpul numit, 351.
Ralet Constan tin, 1029.
.Ralila Ghica, 315.
v. Paleologu.
Ralu, Caragea, 333; Gallimachi, 339,
346; .Mavrocordat, 513.
Ramadanoweki, general rus, 126.
Rami. Mehmed, vizirul, 176.
Rangul Marca, 470.
liares Petru, 513-514, 661, 770, 807,
998.
Rascia, 891.
Rasova, oras, 505.
Ras, Sdrbu, din Focsani, 526.
Rascov, 35, 91, 135, 141. 311, 511, 512.
Ratibor, 350.
Raf, Gheorghe, apitan, 5, 718; N icolao,
preot 408.
Ra(ca, mosie, 10.
Rczgrad, local. In Bulgaria, 81, 343.
Ildalciuni, sat, 90.
Rdcdsdia, coalti la, 935.
Rclaittlu, rau, 16, 530.
Rdcenii, sat, 73.
www.dacoromanica.ro
1125
Rdchitenii, mosia, 912.
Reiddsani, sat, 16, 40. 915.
Rddeiuti, 509, 527; tipogratie In, 261,
890-891; episcopia, 908, 923.
Reideana, bis. din, 1021.
Reiducanzi, Cantacuzino, 206; fiul Ftol-
nicului Dumitrache 823; Golescu,
855; Glinceanul, 907.
Reidulescu, Eliade, 431, 850, 889.
redvane, import, 602. 613.
Rdscoala lui Horia, Closca Crian,
402-409, 412.
Rdspunsul o, lui Varlaam, 859, 890,
896.
Reistoaca, pod peste, 614.
rasura, tax6, 259, 307, 480-481, 641,
701; casa, 669.
&levan, mahalaua, In Buc., 321.
Riiscanu Grigore, caminarul, 513.
Reisinari, 880; bis. din, 999.
Rdspacului, Fr. Haintl domnul, 883.
~sea. Neagoe, pitarul, 970.
Reitesti, sat, 689.
Reiut, l'Al', 512-513.
reizetsii, 530, 718.
Movila, 562.
235-237,
Reizboiul ruso-austro-turc,
252-253, 286-292, 298-304, 311 -
316, 324-335, 426-427.
Beizvadul-de-Sus, bis. din, 72.
Rdjnov, Mihnea la, 110.
Rdm, v. Roma.
rdmdtori, dare din, 653, 674.
Rchneti, m-rea, 384; tupid ca Austriacii
la, 407.
Rdmnic, 254, 495, 583, 594, 695; epi-
scopi de, 253. 281, 860-861, 867,
869-870, 878, 886; Episcopia de,
499, 697, 827, 898, 997; tipArituri
la, 822, 831, 857, 892, 897-899,
907, 939; judet, 526, 628; rki, 557;
Sdrat, 1, 195, 246, 300, 314, 488-
489, 699, 760, 786, 950; judet, 66,
488-489, 492, 494, 498, 533, 556,
562, 668, 672, 741, 760, 920, 1001;
m-rea, 185, 187, 191, 197, 1018;
43*
1126 INDICE
Vdlcei, 522, 526, 531, 993, 1009;
moail de hartie aproape de, 565;
tipArituri la, 846, 891-892, 905,
907; scoall In, 919; bibl. epis., 946.
Ramniceanul, Dimitrie, tipograf, 891;
Mihail, tip. si gravor, 1009; Naum,
cronicarul, 322, 824, 826; Petra,
tip., 891, 1009; Rada, tip., 891.
Rancaciovul, m-rea, 75.
rdnduiala s, breslelor, 588; cailor,
dare, 641 ; carelor, dare, 634, 651,
703; oilor, dare, 634, 651, 673;
boilor, dare, 634; fdnului, dare, 635,
711 ; geiletii, 635, 711 ; ciinepii, dare,
635, 650; mierii, dare, 635, 651,
671, 711; untului, dare, 641, 651;
lemnelor lui Ali Pasa, 650; cerei,
dare, 651, 671, 711 ; sursatului, dare,
658; vacilor, dare. 673.
Reinzesti, valea, 694.
rasi, obligatia pieilor de, 673, 679-
680 ; bldni din Turcia, 598; export,
607.
Rdul Mare, sat, 407.
Rdureni, blci la, 499.
Reactia contra Unirii, 376-379, 392,
reali, monetd, 30, 55, 91, 122, 140.
Recea, sal., 202, 990.
Recele, rau, 562.
recensilmant fiscal, 146, 180, 505, 508-
509.
Redatore italiano, .11, jurnal, 889.
Rednic Atanasie, episcop, 389-390.
Reformatilor, colegiu al, 837.
reforma, fiscala a lui Brnc., 640-642;
a lui C. Mavrocordat, 642-646; a
lui Antioh, 647.
regealele, ministrii turci, 282.
Reghin, 40, 489, 839-840.
regiment, de grAniceri rom., 398-399,
520, 912, 934-935; de secui, 398;
de dragoni rom., 935; de husari
secui, 399.
Regulamentul Organic, 487-488, 491,
501.
Reiclierstorf, harta lui, 160, 514, 516.
www.dacoromanica.ro
reis-effendi, dregAtor turc, 452, 454,
459.
Remetea, 524.
remonta', cai, pt., 338.
Renafterea italiand, influentA, 965-
967, 981, 1023.
Renii (Tomarova), 39, 101, 486-487,
516; tinut, 486-487, 516.
Renzi Francesco, 783.
repartitia imnozitelor, scutirile, 711-
713.
Ressi, franciscan, 920.
Re.,sita, 521, 558.
Retorica, lui I. Molnar, 913.
Rvai, enciclopedia, 430.
Revoluga Francezd, 302, 400, 882, 926,
932, 952.
Resina, 85.
Rhigas Velestin, 432; harta lui, 494,
498, 503, 510, 516-518, 566, 571,
855.
Rhodos, 24, 296.
Ribita, 406.
ridicata, vAnzare cu, 573.
Riga, G. *tetan la, 132; cetatea, 769.
Rizo lacovache, 282, 830, 950-951.
roate, de tras borangic, 577.
Robert Bargrave, v. Bargrave.
robi, 721, 729,-737.
robia, 264, 278.
robota, muna, 732, 735-736.
rodii, import de, 599.
Rodna, 49, 229, 401, 559, 736; v.
Veche, 557.
rohmistru, Opa. de caval., 207, 746..
Roja Gheorghe, Aromn, 431, 850, 913.
Rojdanicul, 885.
Roma, 206, 345, 387, 429, 782-783,
788, 791, 829, 842, 881, 906; Unirea
ca, 195, 197, 372-375, 391-392,
394, 398, 834 836, 921-922, 999,
933-934, 939-940; export de vite
la, 606; intemeierea, 835; studenti
rom. la, 837, 932.
Roman, 8, 39, 59, 210, 266, 305, 313,
337, 369, 568, 576, 581, 587, 687,
 INDICE
745, 761, 791, 881, breasla in, 582,
585, 588; judet, 507; tinut, 652,
916; Episcopia, 684, 687, 697, 923,
932, 947, 1005; episcopi de, 786,
864-865, 870, 874, 703; I, fiii lui,
802; nume, 849.
Romana, Dimitrie Contoleo, 1011.
Romanati, jud., 30, 255, 464, 499,
500, 526, 530-531, 721, 741, 755,
891, 990.
Romanescu Marcel, 464-465, 467,
1032.
Romani, 568, 821, 836, 839, 850, 856,
869; lupte cu Dacii, 791.
Romanul Ioan, cArturar, 886.
locuiesc satul Ddeni, 4, 502;
In orasele din Transilv., 528-529;
din Schei, 584; la Gr. Ureche, 789;
la M. Costin, 791 ; la Stolnic, 821;
despre ineeputul qi starea de astdzi
a *, op. lui Nika, 854; la Sincai,
838.; Istoria, lui P. Maior, 840,
973; Unirea tuturor, 877; Istoria, lui
Clain, 913, 950; manual de istoria,
941 ; iconari, 1001; din Ardeal,
vieata religioasd a, 367-391; idem,
Lupta pt. desrobirea politica i so-
ciald, 393-411; din Peninsula Bal-
canied, 413-433; in Principate, 1;
v. passim.
Romdnia, Philippide intrebuinteaza ter-
menul, 828; sinteze in l. greacii despre
ist. qi geogr., 827-830.
Romcinul, v. Zilot.
Romulus, gravurd, 888.
Rnne, general rus, 221.
Ropcea, Bucovina, 209; cdpitan de,
744.
Roset, Bldnescu, biv vel log., 308;
Dumitragcu, 929.
Rosetti, familia, 720; Bibica, 331;
Maria, str. In Buc., 728, 993; -Ro-
snovanu, N., aga, 911.
Rostov, Dimitrie de, mitrop., 786, 870.
Rogcani, sat, 406.
rogcove, import de, 599.
www.dacoromanica.ro
1127
Rosecilor, coin!, Falciu, 490.
Ro.,sia, 406, 905.
Rogiaci, sat, 788.
Rogiani, sat, 741.
Rogiegti, sat, 490.
rogii, oaste, 31, 60, 113, 498, 549, 690,
694, 718, 723, 741, 755; categorie
fiscala, 688-690, 692-693 ; In Vlasca
742; alesi, 689; birul, 693.
Rogiorii-de-Vede, 498.
Ro.,su Mihail, 912.
rotmistru, v. rohmistru.
Rotunda, sat, 531.
Rovine, lupta dela, 878.
Roy, Le, v. Le Roy.
Roznovul, sat, 133.
ruble, monetd, 221, 619, 626.
rubiele, moneta, 343, 630.
Rucdr, 5, 9, 59, 64, 109, 918; ciocnire
la, 299, 300; schela la, 708.
Ruedreni, a:tun In Soveja, 59.
Ruckert, G. Christian Albert, 550, 883.
Ruda Btirsegti, bis din, 1001.
rudarii, 556-557; v. si zlatarii.
Rudeinesti, sat, 565.
Ruchireasa, rau, 557.
Rudolf, Imp., 2, 5-7, 350-351, 413;
Schmidt, 79.
ruf etu?i, bresle, 284, 578, 586.
rumini (vecini), 254, 530, 637, 645,
685, 689 691-692, 699, 720,-722,
,35; birul, 644. 664 665, 690.
rumdnia, 645, 715, 722-723; desfiin-
(area, 226, 257, 263, 277-279, 724.
Rumele, Aromanii in, 429.
Rumeli, m-rea patruzeci de mucenici
dela, 214.
Rumelia, 139 596.
Rumianzotv, general rus, 306, 908.
Rump!, I. D. F., 881.
rupi, subdiviziune a cotului, 573.
ruptagi, categorie fiscald, 213, 307, 340,
647, 703, 712, 743.
rupte, ale camarii, 340; ale vistieriei,
340, 712.
ruptoare (rupt), impunere fiscald prin
1128 INDICE
Invoia14, 262, 533. 583-584, 641 -
642, 647, 673, 677, 687, 695-696,
711-712, 743, 920.
Rusdnescu ,Pelan, 831.
Rusciuk, 32, 113, 239, 291, 302, 328,
342-343, 857, 989.
Rusciucliul Hasan, vizir, 302.
Ruset, Antonia, 127, 156, 615-616,
687, 705, 866; domnia, 144-146;
Constantin, vornicul, 248; Elena,
fiica lui Antonie, 146; Emanuel
Giani 287 316 856 ban al Olte-
niei, 288; activitatea in timpul rAzb.
ruso-turc, 289-292; numit domn,
293, 313-315; lordaclu., 137, 146,
175, vistier, 213-214, 217-218,
507; vornic, 729, 753; Vasile, hat-
manul, 270; Zamfira, 146; Zoe, 146.
.Rusete.,stii, 139, 175, 209, 217; v. si
CupArestii.
Rusia, 99, 132, 135, 216, 221, 226,
235, 257, 289-292, 298-299, 306,
311, 315, 324-325, 327-328, 333,
337, 342, 371, 380, 414, 428, 598-
599, 606, 610, 746, 763, 781-782,
785-786, 796, 798-800, 804, 824,
834, 851, 859, 863, 875, 881 891,
893, 921, 924, 940, 968, 997-998.
Russo D., 100, 811.
Rustea, Chencea, vornicul, 168; Maria,
fiica lui, 168.
rufala, birul rosilor, 690-691.
Rusava, vam6 la, 707; v. si Orsova.
Rweni, rosii ot, 549, 692.
Rufii, 85, 126, 131, 147, 163, 176-178,
193, 217-218, 220-221, 225, 235-
238, 252, 275, 286-287, 288-292,
298-300, 305, 307, 309, 313-316,
323, 325, 327-329, 337, 342-343,
391, 426-427, 485-487, 498, 503,
515,-516, 526, 532, 568, 570, 663,
739, 745-746, 751, 756-757, 761 -
762, 764, 772, 798, 825, 831, 845,
891, 910; iconari, 1001; de-Vede, 28,
175, 489, 498, 760.
Ruficeni, 693.
www.dacoromanica.ro
Rutenii, 307, 386, 532, 911.
.Rua andra, fiica lui V. Lupu, 85, 87,
91-92, 135; Gane, 210; Cantemir,
210; fiica lui Al. Mavrocordat, 231;
Ghica, 308; idem, sosia lui Al. Cal-
limachi, 339; idem, soSia lui Han-
gerli, 320; Caragea, 333.
R ucaut, 458-460.
Saac, Jud., 555.
Sabar, ru, 566.
Saher (Chabert), fabricant, 565.
Saca, seliste, 73.
Sacmar, epis. de, 369-37).
saclzul (mastica), import, 599.
sacnacsiul, parte a locuinSei, 787.
Sadu, sat, 379, 387-388, 835.
Sadagura, Rusii bat moneta la, 618.
Sadova, m-rea, 64, 75, 319.
Saegiu Scarlat, 29, 30.
Safta, Bultuf, 115; soSia lui G. *tefan,
132-133, 1014; ffica lui G. Duca,
152; Negoescu, 193; Cantemir, 210;
Vetcarescu, 326.
Sahat, plasa popii lui, 490.
Sainte-Genevive, biblioteca, 801.
saivan, cort, 776.
salahori, 235-236, 261, 702; birul,
635, 651.
salarizarea dregdtorilor, 479-482.
Salcia, schela la, 708.
salhana *, abator, 677.
Salomon Gessner, 874.
Salonic, 270, 418-419.
Salvaressos Ecaterina, 24.
sama (seama), 294, 641, 646, 691, 695;
ca recensgmant, 637, 686; cea mare,
583, 635, 641, 643, 649, 673, 686-
687, 696, 712; cea midi, 643; a
doua, 634, 639, 641, 673, 687, 707;
a treia, 641, 673, 687, 707; scrip-
turii, 637; obgteascd, 643; birului,
686.
Samakovo, Aromni la, 419.
Samara, sat, 531.
 INDICE
Samdangi-bafa, dregator, 477.
Samos, 346.
samsari, 577.
Samuil, m-rea profetul, Focsani, 266,
268; patriarh al Alexandriei, 919;
Vulcan, 391; v. si Clain.
Samuilovici loan, hatman, 611.
samur, blana de, 598.
Landa, fiica lui Gh. Duca, 152.
Sandford, 888.
Sandu, tipograf, 909, 1009.
sangeac, 453.
Sangiakdar Jokuqu, palatul lui Can-
temir pe colina, 797.
Sanhedrinul, din Mexandria, 863.
4 Sanhopanca , 876.
San Stefano, asezarea lui Branc. la,
202, 990.
Santa-Maura, adunarea din, 427.
saracci-basa, dregator, 477.
saracci-iamac, dregator, 477.
Saragea, nume de familie, 776.
saragele, oaste munteana, 675, 753,
766, 776.
Sarai, casa, 465; Visarion, 378, 834;
Bogdan, 464.
Sarandino, logof., 22.
sardele, import, 599.
sare, 615, 643; exploatarea, 555-556;
export, 611-612; puncte de export,
707-708; (IAA, 671-672; monopol,
672; gema, 556.
Sascut, sat, 513.
Sassu, Iancu, voevod, 24, 653; Maria,
sotia lui, 24.
SaFii, 9, 367, 373, 393-394, 396, 519,
522, 524, 526, 550, 570-571, 575,
947, 984, 998, 1003.
Satanasie, parcela lui Atanasie An-
ghel, 376.
satara-belea, 683.
satarale, dari exceptionale, 216, 673,
675, 683-684.
satdrii, corp de oaste, 752, 775.
sate, 522-533, 709, 711-712.
Satu Mare (Satmar), 2, 114, 229, 361,
www.dacoromanica.ro
1129
394, 520, 850, 984, 1021; Verde, 990.
Saul, boier trimis in Apus, 307, 948;
procura ziare, 889.
Sava, 413 414 ; Cusciureanul, 108;
din Vestem, 372; asociat la fabrica
de Aida, 564; capitan din Maraci-
neni, 689 ;* m-rea Sf., scoala dela,
Buc., 145, 163, 179, 185, 215, 261,
294-295, 332-333, 906,918-919,
928, 930-931, 940, 945-946; idem,
Iasi, 843; idem, dela Sinai, 1007.
&win, din Iasi, 580; Ologul, 581.
Savoia, Eugeniu de, 175, 236, 239, 241.
Sapu, popa, 359; din Fatesti, 689.
Saxa-Coburg, principele de, 568, 762,
sdbii, import, 600.
sdalafe, tunuri, 762, 769,-770, 775.
Sdardmb, 557, 843.
Scicui, 6, 9, 171, 364, 367, 373, 393,
529, 532, 550, 737, 933, 984, 998.
Sdcuieni, jud., 2, 474, 491, 495, 530,
533, 555, 636, 668, 672, 699, 741,
929; targul, 495.
sdcuime, 114, 352, 401, 524, 529, 933,
935, 985.
Sdgeata, sat, 327.
sdlulidace, tolbe de sageti, 581, 768.
sdhcliddcari, cei care faceau tolbe de
sageti, 581, 768.
Sdlaj, jud., 391, 520, 837.
Sdldtruc, sat, 613.
Sdlcioa, sat, 873.
Salcula, targ, 517-518.
Sdlifte, 377-378, 984, 1003.
Smdscani, sat, 741.
sd punari (soponarii), 581.
Sitpunaru, bis. din Focsani, 588; Dinu,
588.
sdpundritul, dare, 671.
sirdarul, 470, 478, 488, 679-680, 746;
de Orhei, 469, 481, 485, 512; de
Lapusna, 492; de mazili, 469-470,
776.
Sdrata, Dragomir din, 689; palat al
lui Brancov. la, 802, 990; gura vaii,
208.
 1130
Sdrdcinefti, luptil la, 300.
Sdrindar, m-rea, 69, 969.
Sdrund, v. Salonic.
sdu, bir, 660.
Sdveni, tArg, 509.
Sdmbdta, de-Jos, 387, 519, 990; Mare,
911-912; de-Sus, 190, 200, 202,
383, 984, 998.
Sdmpietru, sat, 9.
Sdncel, sat, 387.
Sdngeorgiu, ,coa16. 111,934 ; sdcuesc, 490.
Scirbeni, toponimic, 525.
Sdrbefti, toponimic, 525.
Sdrbi, 164, 325, 386, 414, 432, 525,
699, 745, 758, 760, 768, 835, 876
887, 891, 895; sat, 733, 1004; Su-
seni, 984.
Seivestreni, comung, 732.
Sbaraz, cetate, 126.
Scanavi, Maria, sotia lui Mavrogheni,
303.
Scarlat, epitaf dAruit de, 1015; v.
Callimachi, Ghica, Mavrocordat.
Scaunele, sdcuelti, 5, 482, 489; s5sesti
489; strad5. in Buc., 660; bis. in
Buc., 1020.
Scdeni, sat, 202.
Scirariul Ion, v. ScArasul.
Scdnteia, sat, 507, 802.
scharlat, postav, 689.
Scheia, lupt la, 132-133; targ, 507,
652, 726.
Schela Ciobanului (Bechet), 64.
scheld, vana, 593, 707-709, 760.
schileri, vamesii, 708-709, 760.
Schileru, nume, 708.
schimbul banilor i, indatorire fiscalk
674, 682, 684, 687.
Schiopeni, sat, 628.
Schmid Rudolf, 79.
Scopie, in P. Balc., 419.
Scordget, codru, 407.
Scorei, comunk 732.
scorfivare, import de, 599.
In Moldova, 567.
scrisoare, taxA, 687.
www.dacoromanica.ro
INDICE
scrumbii, din Turcia, 599.
sculpturd in lemn, 1018-1023.
scumpia, export, 613.
scutelnici, oaste de, 299, 475, 644-645,
675, 758, 760, 766.
scuzi, monet, 13, 27-28, 58, 362,
627, 949.
Seatiftea, in Maced., 418, 426, 801.
Sebastiani, ambasador francez, 323.
Sebe, 401, 489, 1003; Mare, 360;
seisesc, 365, 381, 429, 525, 903-904.
Secul, m-rea, 23, 104, 209, 432, 774
775, 786, 859, 946, 998, 1003.
Secui, v. Sdcui.
secuime, V. sAcuime.
Secuiul Moise, v. Szkely.
segbani, seimeni, 751, 776.
seinzeni, oaste, 60-61, 107-108, 131,
134, 299, 356, 614, 652, 677, 720,
740, 746, 748, 750-752, 766, 776.
Sebeful Mare, lupta dela, 115.
Selim III, sultanul, 342.
Semendria, 415.
seminar, dela Blaj, 389, 936; dela
Cut, 389; Central din Buc., 950;
dela Mitropolie, 930; dela Socola,
926; din Transilvania, 936.
Septemvrie, birul pe, 635.
septenarius, v. pitac.
Serafim, preot, 594.
serai, 308; v. i sarai.
Seraphim loan, la Paris, 855, 932.
seraschier, general, 252, 514.
Serbia, 172, 241, 252-253, 2.77, 32&
419, 428, 430, 460, 704, 891, 994.
serdar, v. rArdar.
Seres (Serres), in P. Bale., 419, 596.
Sergiu, sf. martir, 903.
serhaturi, 481.
Seulescu, Elena Mihail, 1034.
Sevastos Nymenites, invtat grec, 918.
Sever, Imp., 818.
Severin, judet, 521, 587; origina nu-
melui, 818; v. i Turnu.
monet, 630.
sferturi, 265, 269, 277-278, 294.
 INDICE
Sfetagora, v. Athos.
Sling, bis., Buc., 587, 829, 995; im-
parati din Targov., 975.
sfoarti, birul, 650.
sgriptor, talerul imperial, 627.
Siatistea, v. Seatistea.
Siavus Pap, din Silistra, 108.
Siberia, 599, 797.
Sibianul, v. Mihail.
Sibiciu, sat, 533.
Sibieni, 64.
Sibile, v. bis. Sfintilor.
Sibifel, 1003.
Sibiu, 6, 9, 78, 113, 164, 172, 209,
241-242, 253, 333, 372, 376-380,
382, 384, 401, 407, 410, 428-429,
525, 553, 594, 826, 880-882, 884,
886-887, 904, 931, 933, 935, 940,
950, 952, 984, 994, 1003; judeti, 70,
399, 519, 835, 934, 984; tinu-
tul, 387; comitat, 406 ; cetatea, 589-
190 ; resedinta episcopala, 380-381;
fabrica de hartie, 566; postav din,
595; tip. si tiparituri, 847-849, 853,
860-861, 873, 875-876, 912, 932
939; bibliot., 947; lcasuri, 985; ar-
gintarii din, 1025; candela din, 1031.
sibner, v. pitac.
Sichira, localit., 73.
Sighetul Marmatiei, cetate, 363.
Sighisoara, 115, 322, 360, 401, 489,
947, 985.
Sighipreni, Ali pasa serie, 25.
Sigismund, v. Bathory; v. Rkoczy.
Silezia, 401, 596, 606; prusiana, 606.
silihtarul, spatar, 452.
Silistra, 4, 18, 29, 51, 92, 101, 108
113-114, 135, 291, 301, 311, 327-
328, 460, 584, 612, 707, 858; v. si
Darstor.
mosie, 10.
Silisteni, sat, 207.
siligti, 520, 535, 561, 662.
silitrd, 561-562, 612, 771.
silitrarii, scoteau silitra, 562.
Silvayul, 368, 383, 834.
www.dacoromanica.ro
1131
Silvestru, Stroe Leurdeanu, la calu-
garie, 120, 891 ; patriarhul de An-
tiohia, 279; Caliani, 389; ieromo-
nahul dela Govora, 863.
Sima, sotia lui S. Buzescu, 3; biv
vtori vistier, 685.
simbriasi, 585.
Simeon, Pantea, 873; preotul, zugrav,
999.
Simionovici loan, tipograf, 891, 969.
Simion, yStefan, mitrop., 369, 371, 780,
861-862, 890; numele lui Saya
Branc., 369; Szeremi, 374; dregator,
In Cmpulung, 510; Dascaul, cro-
nica, 664, 749, 787-790, 791, 793-
794, 816, 821, 836, 919; mina des-
chis de Austriaci, 559; Ciuntul, 581;
din Tesalonic, 900; preot, 1011 ; v.
Movila.
Simon, Pchy, 18; Kohany, 565; Ji-
dovul, 582.
Simoni losif, staroste de Evrei, 583.
Simopetra, m-rea, 23.
Sina, Gheorghe, Aroman, 415; Sinzeon,
Aroman, 415, 430.
Sinai, muntele, 193, 195, 239, 859,
936, 1007, 1023, 1031.
Sinaia, m-rea, 191, 193, 206, 299, 613,
672, 766, 775, 972, 1027; pitcura,
995, muzeul. din, 1021.
Sinan Pasa, 43, 352, 525, 706, 720-
721.
Sindia de Sus, sat, 531.
Sindipii filosofului, lstoria, trad., 873.
Sinea, sat, 838.
sinetari, 770.
sin*, 745, 749-750, 770.
sinod, 103, 398.
Sinopsis, al lui lacov fluir., 870; tip.
la Ramnic, 907.
Sinteze in limba greacii despre Ront.,
827-830.
Sion Gh., 830.
Sipoteni, sat, 48.
Siracu, 417.
Siret, 67, 209, 229, 236, 294, 299, 306,
 1132 INDICE
341, 611, 715, 726, 744, 761; revAr-
sarile, 540-506; vase de razboi
la gura, 570; caice pe, 570; navigatie
pe, 615; strainii asimilati In 522;
Evreii In, 527; bis. si. loan din, 963.
Siria, 339, 730; tip. trimise In, 892, 897.
Sirigul Meletie, 102-103.
Sivas, regiune In Asia Mick 963.
Sirca, lupta dela, 60, 90.
Skender Paga, 10, 18-19, 26-27, 35,
38, 352.
Skit, m-rea, 135.
Ski pturile, m-rea, 672.
Skiro, Ahilefs la, trad., 875.
Slatina, 321, 580, 755, 852, 935; m-rea,
929-930, 946.
Slavi, 525-527, 872, 1008.
Slavonia, 413.
Manic, expl. sarii la, 555, 611, 707,
710; MT, 495, rau; 562.
Sldtineanu, lordachi, 873, 875; Radu,
571 573.
Sldtioarele, m-rea, 70.
Slobozia, 65, 327, 758; lui Enache, 65.
75; lui Celebi-Aga, schela la, 708.
.slobozie, 42, 218, 338, 634, 641, 662,
703, 713.
Slovacia 756.
Slovenii, 758.
slugeriei, birul, 635.
slugile, subalterni ai hatman., 43;
boiere0i, 746.
slujbe, obligatii, 684.
slujitori, ostai, 17, 29, 60, 116, 212,
644, 659, 666, 671, 675, 677-678,
690, 694, 697, 723, 739, 745-746,
761-762, 766, 775; categorie de con-
tribuabili, 673, 712; breslele de, 688.
.Slutk, In Polonia, 597.
Srnaranda, sotia lui Al. Coconul, 29;
Cantacuzino, 158-159, 168; Cante-
mir, 223; Mavrocordat, 247; sotia
lui M. Racovitd, 265; sotia lui C.
Moruzi, 309; Caragea, 333; Callima-
chi, 342; fiica lui Mavrogheni, 346.
Smaragda, v. Smaranda.
www.dacoromanica.ro
.3'mil, v. Ismail.
Smila, vale, 516.
Smirna, 293, 730, 803.
smochine, import de, 599.
Smucild, Grigore, 471; Ilie, '*71; Sa-
vin, 471.
Snagov, m-rea, 75, 117, 120, 158, 545,
699, 706, 749, 785, 908; tipogr.,
tipar. la, 179, 822, 858, 875, 892,
897-899, 901, 940, 963; Inchisoare
la 279, 544; monetarie? la, 617;
stilul, 962.
Snyatin, 358.
Sobieski loan, regele, 91, 126, 155,
161, 208, 773-774, 798, 864-866;
hatman, 124, 143; la asediul Vienei
362.
sobornicescul hrisov, al lui Al. Mavro-
cordat, 542.
Soci, targul, 506.
Societatea de Asigurare, Maghiard, 430;
a femeilor romane, 952.
Societali diverse, 951-953.
Socola, feredeul dela, 267; seminarul
dela, 345, 926-927.
Socolescu loan, medelnicerul, 1039.
Socoteni, sat, 689.
Sofia, Aromanii In, 419; covoare de,
598; mitropolit de, 785; Muzeul
National din, 1015.
Sofialittl Nicola, clucerul, 119.
Sofiano, familia, 465.
Sofocle, lecturi din, 183.
sofragi-bafa, dregator, 477.
Sofronie, din Cioara, calugar, activi-
tatea sa, 378-380, 384, 933; Chi-
rilovici, 380; Pocialchi.
Sofroniu, Istoria lui, trad., 873, 875.
soldrit, dare, 702.
Solca, m-rea, 39, 289, 946.
Soliman, Paga, 160; f ah, tatal lui Er-
trogul, 800.
solizi, moneta, 138.
So/noc-Dobaca, 384; v. i Dobaca.
Some.", 135, rau, 407; 520; judet, 510,
985.
 INDICE
sorcovd;, v. sfant.
Soroca, 35, 86, 90, 144, 148, 150, 209,
213, 221, 260-261, 553-554, 562,
575; Lajii din, 266; tinut, 469, 487,
511-512, 693, 744, 792, 945; ce-
tatea, 151, 563; judet, 718, 876.
orocenii, 141, 147.
Sotiriovici Duca, din Thassos, 909.
sotnic de Cazaci, 753.
Soveja, m-rea, 59, 67, 88, 136, 975;
sat, 505, 529.
Sovoilovici Andrei, din Mrgineni,
935-936.
Sozopole, 42; m-rea Sf. Ion din, 48.
spahii, ostasi turci, 217.
Spandoni, rctor al patr. C-pol, 211.
Spania, 315, 414, 807.
Spanioli, Evrei, 528; aduc cartofii in
Europa, 550.
Spanos Alexios, editor, 540.
Spaniov, sat, 704; scheld, la 708.
sparanghel, 551.
Spdtacul, sat, 387.
.spdtar, dregator, 471, 478, 480-481,
762; str. in Buc., 993.
spdtdreii, oaste, categorie fiscal, 478,
718, 741-742; ot Cucuruzi, 549,
689-690, 692; li se mai zicea
rosii, 689.
Spectateur du Nord, ziar, 889.
Speriefi, bis. din, 985.
Speriliotis Teodor, negustor, 24.
Spini, sat, 387.
Spirea Veche, bic. din Buc., 587, 1038.
Spiridon, m-rea, Sf., Iai, 268, 270-
271, 308, 677-678, 968; din Buc.,
279; Nou, din Buc., 285; sfdntul
patron argintarilor, 587; icoana Sf.
1038; episcop in Trans., 368.
spital, de ciumati, 318; de copii in
Ungaria, 431; la Coltea, 183, 193;
la Sf. Spiridon, 271.
Spitalele Civile, arhiva, 1007.
spiyerie, la Coltea, 193.
Sredifte, scoald in, 933.
.Srem, in Yugosl, 416, 421-422.
www.dacoromanica.ro
1133
Staico, postelnicul,122; paharnicul 175,
544; plasa lui, 490; boier, 819.
Stamate Iacov, 721, 870.
Stamati, nepot patr. de C-pol, 24.
Stamatiadi Petru, 856.
Stamatie, fost postelnic, 135-136.
stambolii, monetd, 630-631.
Stambul, 8, 16, 19, 24, 26-27, 29,
30, 32, 34, 36, 41-42, 45, 48-
51, 55-56, 59, 78-79, 83, 91, 118,
123-124, 132, 139-142, 144-146,
152, 155, 174-176, 178, 205, 211-
212, 214-218, 220, 227, 231-232,
247, 261-263, 265-266, 270, 277,
302, 305-306, 308, 319-320, 323-
324, 338-339, 342, 371, 419, 452-
454, 456, 463-466, 481, 502-503,
518, 536, 570, 586, 602, 610-611,
631, 645, 726, 730, 797, 818, 820,
965, 993.
Stan, sticlarul, 563-564; postelnicul
din Gaia, 689; logofdtul, 690; din
D'Ana 692. pdhArnicel, 693; zugrav,
999, 1003.
Stanca, jup. lui Lupu Buliga, 72;
mama lui Brnc., 116, 169.
Stanciovici Radu, tipograf, 894.
Stanciul, din Vernesti, 686; mazilul,
693; logof., 857; fiii lui, 894; fau-
rul, 900; ierei, 918.
Stanislau Leszczynski, 227.
Stanovici Grigore, tipograf, 890, 1009.
Stanos Tamiris, negustor, 24.
starostele, 492, 587; de Putna, 472,
492; de negustori, 673, 680; in
fruntea breslei, 585-586.
Stateini Spisok, a lui Milescu, 797.
Statie, ctitor, 984.
4 staturile o, 466.
Stavnifkii Vo.silii, tipograf, 900.
Stavrache Iordache (Stavarache), 265,
268, 270-272, 281, 283-284, 463.
Stavracoglu, v. Stavrache.
Stavrinos, vistierul, 701, 718, 755, 816,
947.
Stavrodrom, cartier in C-pol, 206.
1134 INDICE
Stavropoleos, bis. din Buc., 2M, 1020,
1022-1023; pictura, 995; Panaio-
takis, 246.
Saincesti, sat, 686.
Strinesti, schit, VAlcea, 2, 3, 23; sat
In Back', 531.
Sainilesti, 177, 193, 221, 226, 229, 749,
754, 769-770, 798, 800, 804.
Striuceni, lupta dela, 236.
sidnjen, mdsurd, 568, 619-620, 626
628.
steaguri, 746, 748; unitate de luptd,
498, 762, 765-766, de cdldrai, 496;
de lefegii, 745; poclonul, 649.
Steaza, de Jos, muntii, 399; de Sus,
idem, 399.
stegari, 741.
Steininger, soi de vin, 552.
Steinville, general, 253, 255, 257.
Stejarul, bis., In Buc., 587.
Stelea, bis., 59, 88, 960, 975, 981.
Stelnica, sat, 758; scheld la, 708.
Stenia, 937.
Stettin, 132, 795.
Steyer Hof, Viena, bis. din, 428.
Steyer, v. Stiria.
sticla, industria, 563-564.
sticlari, pmAnteni, 564.
Simia, 600.
Stoian, bdia, 559.
Stoica, Josif, episc., 372, 377; iuzbaa,
752; v. .1 Ludescu.
Stoicdv, Mihalcea sin, 741.
Stokholm, 796.
stolnicei, oaste, categorie fiscald, 690
691, 741-742.
stolnicia, venitul, 480.
stolnicul, dregdtor, 478-479, 481.
Storojing, Evreii in, 527; sat, 510.
Stracrls, coala In, 921.
strafide, 599.
Strassburg, 606.
Stratigos Anton, studii In Italia, 922.
Stratimirovici rpefan, arhiepisc., 869.
compania din, Caracal, din
Buc., 595; pldteau Cu rupta, 712.
www.dacoromanica.ro
strajerii, oaste, 758.
Strdmba, sat, 531.
Strdmbu, topitorie la, 557.
Strdmbeanu Dospina, 629.
Streachie Vasile, starostele, 581.
Strehaia, m-rea, 67, 70, 969; ora, 501.
stridie, Radu Leon zis, 118, 458; im-
port de, 599.
Strikowski, cronicar, 829.
Strilbitki Mihail, 861, 886, 913-914,
939, 948, 1009, 1011.
Stroe, vornicul, 125; vel vistier, 685,
v. i Leurdeanul.
Stroesti, tArg, 518.
Stroici Vasuie, log., 17.
Struma, rdu, 419.
Stryi, ora, Dosoftei la, 865.
Studenila, cetdt.uie, 55.
studena rom. in straindtate, 920-922.
Stulpicani, sat, 306.
stupai, Rui, 831.
stupi, dijindrit din, 653.
Sturnari, Aromdn, 430.
Sturdza, familia, 345; hatmanul, 18;
Teodor, spdtar, 124; Scarlatache, 309,
932.
Sturdzestii, 226, 719.
Sturdza, vornicul, 133; Ilie, 142, 456;
Mihai, 228; Constantin, 492; Vasile,
dascd1, 921.
Sturzea V asile, din Barboi, 998; iconar,
1004; zugrav, 1004.
Suceava, 9, 11, 81, 86, 91, 98, 129,
131, 134, 138, 144, 150, 152, 208i
213, 306, 487, 522, 598, 700, 745,
1006; cetatea, 90, 773; judet, 306,
509-510, 518, 533, 1001; tinutul,
480, 680, 702, 915; Evreii in, 527;
Armenii in, 582; breasla ciubotarilor
din, 586; bndria lui Dabija din,
617-618, 626; Sf. Iodn cel Nou,
863; tip. la, 909, 911; Sf. Nicolae
din, 962.
Sucevila, m-rea, 13-14, 19, 104, 135,
774, 960, 1005, 1012, 1036; pictura,
998.
 INDICE
sucmani (sumani), 570-571.
Sud, influenta In artd din, 962.
sudig, elemente alogene, 590-591.
Sudzu, v. Sutzu.
Suedia, 132, 177, 217, 221, 616, 803,
807.
.Suedezi, 355, 358, 616 ( vezii), 769.
Suhaia, selistea, 73.
suhaturi 723.
Luidas, lexicograful, 830.
suiulgii, fntAnari, 341.
sulful, In Muntenia, 562.
sulgerul, dregdtor, 479.
sulgiu, dare, 653, 661, 688, 749.
Sulita (Sulitoaia) zis si Drcsani, 508.
Sultana, Mavrocordat, 218-219, 247;
Racovilii, 283 -284 ; Moruzi, 308.
-sultanul, 6, 16, 58-59, 108, 160-161,
172, 178, 212, 452.
Sultan-Sarai, 235.
Sulzer Fr., istoricul, 548, 551-555,
557, 561, 661, 736, 840, 846, 931,
949.
Sumela, m-rea, 269, 938.
Supplex Libellus Valachorum, 381, 391,
409-412, 838-839.
Sura, seliste, 73.
surghiun la m-re, pedeapsd, 545.
surguciu, 454.
Surpatele, m-rea, 190, 1020, 1022; pic-
tura, 995.
sursat, dare, 658, 673, 713.
surugii, vizitii, 616.
sutali, 659, 677-678.
Suiza, familia, 226, 465, 720; fratii,
271; Alexandru, 280, 322, 325, 339;
domnia in Muntenia, 324, 333-335;
in Moldova, 340; Constantin, 573;
.Enachi, 271; Grigore, 322, 338; bei-
zadea, 929; loan, 22; Mihail, 304,
338, 340, 345-347, 460, 501, 507-
508, 513, 518, 545, 570, 576, .583,
662, 671-672, 709, 730, 908-909,
928-929, 937-938, 941; domnia En
Muntenia, 296-297, 317-318, 321-
322 ; domnia in Moldova, 338; 346-
www.dacoromanica.ro
1135
348; Nicolae, 271, 273, 275; condica
de obireiuri, 809; cumpArd arti dela
C. Mavroc., 950.
Suvarof, general rus, 315, 515.
Svezi, v. Suedezi.
Sviftov, bis. Sf. Apostoli din, 70;
drumul, 73.
Swiniin, lucrarea Rusului, 485, 487,
508, 510-512, 516-518, 540.
Szad, v. Sad.
Szamos-Ufvdr, 520; v. Gherla.
Szamoskzy, cronicar, 525.
Szapolyay Ion Sigismund, 356.
Szeghedin, 160, 428.
Szhely Moise (Secuiul), 4-6, 7, 9,
350-351, 567.
Szent-Pitl, nobil, 393.
Szeremi Simion, preot, 374.
$aguna Andrei, 367, 426.
*ah Bolat, aga din Bugeac, 135.
monetd, 138, 617, 625-626; v.
falenghi, v.
al ur i , 596.
alvaragi i, 577.
Salvari, 577.
L,Samsud, sat, 837.
anta, Iasi, 454.
fantier naval, la Cdscioarele, 568; la
Galati, 570; la Giurgiu, 650.
ganturi de luptd, 2.
ygapte Turnuri, v. Edicule.
arhorod, oras, 584, 598.
garlat (ecarlat), postav, 596.
'aza-Lupa, sat, 408.
ga-ici, 231, 318, 570, 615, 706, 749,
776; construite de *. C-zino, 567-
569 ; birul pt., 634, 650.
IcIrban, spdtar, 628; sin Nstase, 686;
v. i C-zino i C-tin Basarab.
,sSchei (*chiai), Brafovului, 380, 528,
584, 673, 833, 842, 845, 917, 921,
1036; bis. Sf. Nicolae din, 587, 834,
866, 947; centru de icoane In, 1003;
1136
valea, 990.
.chiopeni, sat, 689.
chiopu, v. Petru.
fcoala, 104-105, 179, 183, 193, 232,
244, 260-261, 273, 294-295, 307-
308, 332 333, 345, 365, 402, 780,
782-784, 845, 875, 895, 903, 906,
915-916, 919-920, 924-925, 927,
933, 935-936, 943-944; ardeleara,
781, 833-841, 845, 847, 849, 926,
940-941; manuale de, 938-944;
sloveneascei dela Sf. Gh., Buc., 332,
822, 918-919, 925; Frtliiei ortod.
din Lw6w, 864; din C-tinopol, 937.
yS'coleriu Toader, gramatica lui, 845.
qeici, V. sici.
yVelimbar, 5, 367.
hatmanul, 38; loan, biv.
yS'eptelici,
stol., 658.
Serban, ginerele lui P. Craioveanu, 1;
Cantemir, 223; Yodti, hanul, 285;
podul, 614; v. Arban.
erbcInevi, sat, 11.
Serbegi-bafa, clm6ras de dulceturi, 477,
ySerbefti, bis. din, 92.
ferbie, Valahii din Ardeal, 394.
yS'erbul, ctitor, 99.
,F ere nzet o v , feldmaresal rus, 221.
yS'erf, evreul, 948.
fetrar, atributii, 472.
fetrcirei, atrib. militare, 644, 741.
filingi, monea, 138, 617-618, 625-
626.
Sinca, coal in, 935.
Sincai Ch., opera, 391, 409, 567, 781,
837-839, 841, 847, 849, 852, 861,
867, 887, 912, 935, 939, 950.
9inlic, demonstratie de bucurie, 769.
iitta, sat, 929.
Sipoteanul Andrei, 147.
ipotele, mosie, 42.
irineasa, 637.
Sifatovat, m-rea, Sibiu, 422.
ifman, m-rea din m-tui Tarnovei, 295.
iftov, 301, 328; Deja K. Kainargi la
pacea dela, 293-303; pacea deja,
301-302, 317, 568, 591, 775; postav
www.dacoromanica.ro
INDICE
trimis la, 571.
itoaia, sat, 741.
f leauri, drumuri, 613.
yS'oanul Petcu, 886.
oimi, pt. haraci, 459-460, 466.
yS'oimuf, sat, 406.
yS'oldeinevi, sat, 509.
yS'ona, sat, 387.
'oplea, lupta dela, 57, 108, 131, 356,
652.
yS'ottinga, fabrica de sticl la, 564.
yStair, v. Stiria.
yStefan, bis. Sf., din Viena, 10; cet
Mare, 22, 65, 103, 131, 133, 195,
266, 291, 306, 456, 509, 516, 553
614, 740, 761, 772, 944, 964, 969,
998, 1036, 1041; podul lui, 614;
antecul lui, 830-831; Gheorghe, 59,
60, 87-91, 108, 133, 138, 356-358,
456, 460, 463, 614, 688, 691, 7'i4-
745, 748, 751, 769, 771, 773, 792,
795-796,807, 966, 993, 1021, 1014;
domnia, 129-133; sdrdarul, 89, 137,
469, 719; mitropolitul, 118, 371, 540,
1015; fiul lui Radul Leon, 120; fiul
lui Oh. Duca, 152; din Berivoiul
Mare, 372; fiul lui Al. c. Bun, 561,
809; spdtarul, 665-666; ep. Bu-
zAtilui, 667; pivnicerul din Cotnari,
668; pArcdlabul din Soroca, 792,
945; ieromonahul, 869; ierodiaconul,
870; ep. RAmnicului, 886; zis Um-
blA iute o, 893; din Linotope, 943;
zugravul, 1006.
tefanachi, boier, 280; Cremidi, 284_
yS'tefania Mihailovna, 133.
sgteftinefti, HArlAu, 15, 480, 508, 616;
Muscel, 73.
Stefanigi, paharnicul, 129; v. si Lupu_
yS'tejdrei, sat, 531.
yS'tirbei, Cernica, 185, 1032; banul, 204;
Constantin, clucerul, 612, 819; Ilie,,
vistierul, 240.
yS'tirbeftii, boieri, 819.
yS'utoniu Constantin, parintele, 912_
ySuici, lupta dela, 300.
.5' ulaner, lupta dela, 236.
 INDICE
,,Sumild, v. Vlahu.
,Sum/a, 291, 302, 328.
uftacul, monetgi, 626.
Svabi, 521.
s5vezii, v. Suedezii.
Tabac, sat, 229; tutun, import, 599.
tabacii, v. tabacarii.
Tabacu, bis. Sf. Nicolae, Buc., 587.
Tabdra, pod de vase la, 614.
tabii, b4ti de pAmnt, 776.
tabla-baga, v. saracci-bap.
tabulhana, muzica turceascA, 453, 777.
tabdra legatd, 38, 51, 60, 150.
taffetas, teskturg, 596.
Tahtaminare, cartier al Fanarului, 463.
lain, 745-746.
Taina Francmasonilor, trad., 951.
talen, monet, 58, 86, 107, 110, 117-
118, 158, 162-164, 178, 278, 286,
362, 364, 459, 462, 466, 503, 559,
561, 568-569, 573-574, 584, 594-
595, 598, 619, 621-622, 622-623,
625-630, 625, 637, 641-642, 648-
652, 655, 658, 662, 664, 666-668,
671-672, 683 685, 687, 691, 699,
701, 703, 705, 728, 741-742, 916,
937, 949; vechi, 927; obligatie fis-
calk 685-686, 688, 694.
aleragi, agenti fiscali, 688, 694.
osta0 pedeqtri, 754.
Tarabya, 937.
tarapanagiu, 297.
Tauchnitz, editor, 828.
Tavac, pt. Bolgrad, 519.
laxe sidoxiale +, 381 -382.
Tazldu, fntAni de pAcurg pe, 561;
cel Sdrat, 561.
tdbcicarii, breasl, 578, 587-589.
tdetorii de lemne, leafa, 481.
Tdimdcel, bis. din, 999.
cartier In Ia0, 578; breasla,
587.
Tdnasie, staroste de strlini, 584.
Tdmisuicd, negustor, 324.
www.dacoromanica.ro
1137
Tardfa, schitul lui, 267.
Tiitarii, 1-3, 5, 9, 16, 28-29, 33-36,
38-39, 41, 45, 55, 58, 83-87, 89,
91, 109, 113-114, 123, 132, 134-
135, 139, 141, 144, 150, 153, 158,
160, 171, 178, 207-209, 213, 221,
229-232, 241-242, 245, 252, 263,
265, 270, 288, 291, 313, 358-361,
469, 485-486, 494, 498, 510, 532,
553, 622, 634-635, 649, 651, 658,
663, 676, 679, 729-730, 745, 749,
751, 753, 755, 762, 809, 920, 924,
942, 947; Nohai, 470.
Teadrani, sat Prahova la, 202, 990.
Ttdreni, lupta, 18; sat Ilfov, 531.
Tdutegti, 18.
Tdlcuiri I), a lui Teofilact, 870.
Tdmpegti, sat, 509.
Tdnganul, m-rea, 75.
Tdntava, sat, 11.
Tcirgovigte, 5, 8, 11, 21, 27-28, 56,
59-61, 63-64, 69-70, 75, 78, 88,
109, 111, 113-114, 177, 187, 190,
202, 204, 252, 492, 495, 522, 525,
536, 539, 555, 564, 598, 655, 659-
660, 666-667, 671, 674, 697,, 773-
774, 812, 817, 861, 895, 919, 921,
945, 962-963, 975, 990, 993, 1020-
1021 ; tip. la, 892-893, 897, 899,
907.
Tdrggor, 122, 496.
tdrgul, In leafti, 17; gi sate, 494-522;
populatie, colonizare, 522-533, 729;
dAdeau osta0, 740; v. 0 ample.
Tdrgul, Muregului, 6, 113, 351-352,
359, 361, 528, 837, 839, 933; Jiului,
31, 321, 499, 501, 595, 600, 708, 928,
992; Trotug, 38, 506, 556; Frumos,
313, 745; Ocna, Oltenia, 321; Bacau,
506; Bengdi, 501; Neamj, 522;
Sdcuesc, 525, 529, 985; Floci, 726;
Gilortului, v. Ben& ; Nou, v.
Mihaileni ; Podului, v. Lipcani.
Tdrnava, vinurile de, 552; Mare, judet,
399, 503, 519, 935; Micd, judet,
519, 734, 994.
 1138 INDICE
Tdrnosania, tip., 870, 896, 909.
Tdrnova, 79, 295, 429, 604, 857, 937;
muntii, 295; chilimuri de, 598.
Teatrul, National, in Ungaria, 431;
de societate, 927.
Tecucenii, 41.
Tecuci, 2, 18, 50, 506-507, 522, 663,
744; Jud., 313, 505-506, 525, 552,
930; Lajii scoi sunt din, 505.
-tefterdar, 452, 454, 458-459.
4 Tegeia s, in Arcadia, 391.
Tei.yani, Teiwni, sat, 2, 3, 38; ocna
dela, 204, 556; Ungureni, sat,
533.
Teiusi, 369, 374, 399; coala in, 935.
telal-bafa, 578.
telalii, 577.
teleaci, masseuri, 577, 581.
Teleajen, 1, 57, 60, 108, 495, 683.
Telega, vama dela, 73; ocna de sare
dela, 496, 555-556, 561, 612, 710,
707, 929.
telegari, 704.
Teleki, contele, 410; Mihai, 362,-363;
losif, 734.
Tlmaque, trad., 873-874.
Telenefti, tArg, 512-513.
Teleorman, 67-69, 474, 489, 498,
525-526, 531, 573, 741.
Telinefti, 582.
Teliuc, minereu la, 558.
Tentifana, 732.
temnifa, birul, 329.
Tentpea Radu, 834, 847-848.
Tenedos, insula, 263, 277, 309, 338.
Teoctist, mitrop., 368.
Teodor, negustorul, 99; v. i Callimachi,
Cavalioti.
Teodori, bis. Sf-Iii, din Iai, 966. 968.
Teodorovici loan, 843; Nika, 853
854.
Teodosia Movila, 14.
Teodosie, mitrop., 164, 376, 814, 918,
1015.
Teofan, patriarh lerusalim., 814; ie-
rodiac., 876.
www.dacoromanica.ro
Teofil, episc., 31, 34, 878; mitrop.,
538; de Prislop, 354; mitrop., Ar-
deal. 368-369, 374-375, 1018;
monah, 1006.
Teofilact, arhiep. Bulgariei, 870.
Teohari, biv. vel pah., 672.
Tereza, v. Maria Tereza.
teriaca, un fel de magiun cu opium, 605.
terminologia militara, influent In, 775
778.
terzibasa, starostele de croitori, 586.
terziman, 218; v. i dragoman.
Tesalia, 73, 120, 417, 1031.
Tesalonic, 900.
teslari, subalterni ai c6p. de poduri,
476, 481.
teslarie, obligatie, 705-706.
testemele, 574.
Texte astrologice, Calendare, periodice
884-889.
Thales, din Milet, 794.
Thassos, Duca din, 909.
Theodori, Al. 843.
Theofilact, vel clucer za arie, 682.
Theotoki Nikifor, 924.
Therapia, 937.
Thoma, 1038.
Ticvaniul Marc, sat, 933.
Ti/lis, 816, 892, 897, 900.
Tigheciu, codru, 553.
Tighina, 150, 216-217, 220, 227, 261,
266, 288, 518, 616, 804; raia, 229;
cetatea, 461, 563; judet, 487; tinut,
513-515; pava de, 804; v. i Ben-
der.
Tilfa Tapului, minereu la, 558.
Tilsit, 327-328.
Timandi Candida, mama lui I. Bob,
389-390.
Timar Mihai, vicar, 410.
timfii, monet rus6, 620, 627.
Timil, lupta dela, 8 299; valea, 613;
Torontal, 521, 877.
Timipara, 5, 83, 162, 175, 380, 429,
521, 525, 529, 650, 950.
Timoc, Rom&nii din valea, 414.
 INDICE
Timoftei Bulat, 763.
Timos Turbantianos, negustor, 24.
Timotei Cipariu, 836.
Timoteu Alexandrovici, tipograf, In
Moldova, 78.
Timpel, v. Gotha.
Timpurepti, schela la, 708.
Timug, v. Hmielnitki.
Tinciud, bis. din, 110.
Tint, oras la gura Ialpugului, 516.
tiparul, tipografii, 356, 359, 365, 423,
779, 782, 784, 858, 866-867, 871,
875, 889-915, 919, 920-925, 927,
930-932.
Tiranul, V. Aron.
Tirnavia, 10; V. si Sambata Mare.
Tisa, 352, 362, 737, 836; conifer, 611.
Tismana, m-rea, 27, 32, 73, 75, 299,
384, 513, 611, 681, 702, 756, 766,
770, 775, 933, 946, 962, 1027, 1032;
sat, 501, 529, 756.
Titefti, sat, 613.
Titireciu, schit, 193.
Titoi, sat, 741.
Tiurul, sat, 387.
tiutiun, 480; v. si tabac.
Toader, Gura putitea, 581; spatarelul,
686; din Cotnari, 668; dascal, 919.
Tobac, oras, 516, 518; Vechi, 517;
Nou, 517.
Tobolsk, 796.
Toderasco, Ianovici, 52; vel log., 945.
Todirefti, D. Fulger din, 690.
Todireni, m-re, 509-510.
Tohani, sat, 171, 533, 737, 935.
Tokay, Ungaria, 6, 351, 428, 552.
Tokat, Turcia, tesaturi, 596, 598, 604.
Tkli Emeric, principe al Transil.,
160, 171-172, 362-364, 655.
Tomarova, tinut, targ, 101, 486-487.
Toma L5tefan, 15, 25-26, 28-30, 41,
52, 152, 352, 354, 369, 531, 614,
745, 748-749, 792, 915, 964, 1013;
domnia, 16-20, i6-20; 39-40.
.Tomfenii, mosie, 916.
topciu, tunar, 761.
www.dacoromanica.ro
1139
Topliceanul Dumitrache, biv vel sluger,
907.
Toplita, topitorie, 558; m-rea, jud.
Mum, 1003.
Topolnita, m-re, 72.
toporafi, meseriasi, 476.
Toporliutt, 42, 45, 48.
Toppeltin Laurentius, 879.
topuri de 'Artie, 566-567.
torsada, 963.
Toscana, 771.
topuz, buzdugan, 454.
Torcatory, sat, 570.
Torcefti, sat, 571.
Torontal, V. Timis.
Totoescul, vel capitan, 772.
Tofita, Aroman, 439.
Tracia, 596, 891.
traditia, ca izvor, 782, 791.
traducen, 860-889.
Traian, Imp., 402, 409, 791, 818, 821,
826, 836, 838, 854; valul lui, 485,
518; podul, 792; targ, 517-518.
Transilvania, 6, 0, 30, 56, 83, 115,
123, 134, 148, 172, 253, 333, 338,
344, 353-361, 363-364, 368, 371,
394, 453, 456, 460, 466-468, 483,
489-490, 513, 528-530, 532, 550,
553, 557, 578, 602, 607, 610, 615,
620, 622, 655, 732, 751, 754, 771,
773, 779-781, 821, 823, 829, 833,
841, 852, 863, 879, 880, 895, 896,
903-904, 914, 916-917, 920, 922,
933-935, 947, 952, 960, 993-995,
998-999, 1001, 1003, 1012, 1018,
1021, 1023, 1031, 1036; targuri si
sate In, 519-52Z; Armenii In, 522,
583; companiile grecesti, 524-525,
594; Aromanii In, 524-525; Evreii
In, 528-529; vieata economic& In,
547-631; porumbul iri, 549; pod-
goriile In, 552; bogatii minerale ale,
554-558; industria In, 563-567,
570, 575, 590; Istoria polit. dela
..moartpa lui M. Vit., pdnd lq pacea
dela Karlovitz, 348-365; Viecita re-
44
1140 INDICE
ligioasd a Rorndnilor din, 367-391;
Lupta pt. desrobirea poi. gi soc. a
Rom. din, 398-411; evolutia claselor
sociale,730 -737 ; lcicaguri, 984 -
985.
transporturi, obligatii, 254.
Trapezunt, 263, 269, 922, 938, 1011;
Gheorghe din, 783.
Trelmbila romelneascd s, 831.
treapdcl, tax6, 471, 569, 665.
Trebeg, sat, 701.
Trebisch, postav de, 595.
Trebizonda, 599.
Trebujenii, selistea, 661, 688, 770; V.
si Golaestii.
Trei lerarhi, m-rea, 47, 86, 91-94,
102, 104, 135, 264, 870-871, 895,
915, 946, 960, 962, 964-966, 982,
998, 1036.
Treime, m-rea Sf., 73; v. Radu Vodti;
idem din Alba Julia, 375, 382-383,
386, 389, 773, 871.
Trei Scaune, district, 490; judet, 519.
Trembowla, cetate, 126.
trepetnicul, 885.
Trestia, sat, 406.
Trica, Tesalia, 73, 910, 1031.
4 tricapello s, hartie zis, 605.
Triest, 415, 599.
Trifon, Sf., 587.
Triod, tip., 830, 869, 892, 904; pen-
ticosar, 893, 895.
Trisfetitele, m-rea din Iasi, 577, 581.
Trivalea, m-rea, 70.
Troia, 835.
Troianul, 229.
Troigt, sf., v. Sf. Treime.
Trotu,s, 57, 59, 87, 89, 300, 313, 505,
766; targ, 506, 556; tinut, 483-
484.
Trubetzkoi Nastasia, 221.
trunchi de mesernird, 660.
Tucidide, 182, 829, 918.
Tucikof, general rus, 486, 516.
Tudor, logof. din Doba, 665; Vasile,
din Cotnari, 668; legAtorul de carti,
www.dacoromanica.ro
948; v. si Vladimirescu.
Tudorachi, din Crusova, 430.
Tudoria, sat, 531.
tugra, (turaua), steing, 631, 731.
tuiu, insemn, 148, 453.
Tulcea, 327, 338, 568.
Tulgheg, sat, 306.
tultul, monet, 627, 639.
tumbazuri, pontoane, 568.
tumblii, monet, 630.
Tundja, rfiu, 239, 859.
Tunsu Popa, 379; v. si Ion din Sadu.
tunuri, 133, 600, 748, 770-771, 775.
Tunusli, fratii, 431, 495, 549, 564, 571,
584, 645, 708, 743, 824, 912.
Tupdlu, v. Mihail.
tura, V. tugra.
turalii, galbeni, 631.
Turbag, bis. din, 969.
Turcii, 1, 2, 3-6, 8, 9, 13, 16, 18-19,
21, 25, 27, 30, 36, 38-40, 45, 48-
49, 53-57, 64, 78-79, 83-89, 101,
107-109, 111-115, 117-118, 120,
123,-126 132, 314, 136, 140, 142-
144, 146, 148, 152, 155, 157, 159-
161, 169, 171-172, 174-178, 197-
199, 201, 208, 213, 216-218, 221,
225-228, 235-239, 241-242, 252,
254, 261, 263, 266, 273, 282, 285-
286, 289, 291, 293, 298-299, 301,
307, 311, 313, 318, 325, 327-328,
351-356, 358-361, 363-364, 369,
413, 415, 426-428, 432, 451, 453,
460-462, 486, 499, 503, 510-511,
514-516, 519, 521-522, 525-526,
528, 537, 550, 552, 554, 559, 568,
570, 584, 600, 605-608, 611-613,
615, 631, 633, 638, 641, 648, 651-
653, 655-656, 663, 676, 679, 698,
703, 707, 713, 719, 721, 730, 739,
744-745, 753, 756-757, 761-762,
766, 769, 771-775, 779, 787, 798,
804, 807, 817, 823, 831-832, 834,
849, 852-853, 879, 892, 910, 923,
990; rAzb. cu Austria si Rusia,
287-292; 298-303; 305-306; 311
 INDICE
-316; 324-336.
Turcia, 143, 596, 598-600, 602, 604,
989, 990.
Turda, 381, 391, 401, 528, 994; comi-
tat, 403, 489; jud., 520; campia,
718.
Turia, local. aromneascd, 417.
Turkestan, 460.
Turnul, 328; raiaua, 488, 529, 675;
Mligurele, 301, 489; Rom 228; Se-
verin, 501.
Turtucaia, 252, 291, 328.
Tutana, m-rea, 962.
Tutova, jud., 313, 507, 552, 697,
706; tinut, 492.
tutun, 212, 547, 549-550, 599, 613;
dare din, 319, 661-662.
tutunari, agenti fiscali, 662.
tutundrit, 319, 662.
tutungi-bafa, dregator, 473, 477.
Tuturor Sfinyilor, m rea, Buc., 295.
Tuzla, Turcii din, 656.
Tuzora, targ, 513.
Twardowski, cronica, 791.
Typaldos Gh., 855.
Tzigara Zotu, 24, 97, 135.
Tzinku, _loan Th., 1031.
Tzoukis Pulkeria, 246.
Tara, Beirsei, 7, 377, 833; de Jos, 17,
133, 157, 473, 483, 507, 513, 790;
Romdneascd, 1, 2, 5, 8-11, 14-15,
18, 27, 30, 35-36, 38, 41, 49, 54,
57-58, 63-64, 77, 79, 81, 83, 87-
88, 104, 108-109, 112, 117-118,
127, 131, 134, 141, 143, 146-147,
159; 162, 164, 176, 179, 198, 201,
214, 227, 231, 233-234, 239, 259, 263
266, 268-269, 282, 285, 296-297,
300, 311, 313, 317, 320, 322, 325,
329, 333-334, 340, 343, 351, 367,
369, 371-372, 375-376, 382, 431,
458-459, 464, 476, 478, 494, 536,
539, 555, 564, 565, 568, 582, 6-17,
623, 638, 704, 758, 760, 784, 792,
www.dacoromanica.ro
1141
813, 816-817, 820-824, 826-
827, 829, 831, 933-834, 836, 855-
856, 880, 890, 895-896, 911-912,
928, 937, 945, 949, 1001, 1007; v,
s'i Muntenia; Munteneascil, 51, 791;
v. Muntenia; Ungureascd, 148, 368,
393, 565, 576, 617, 789, 791, 816,
836, 911; Oltului, 384; Fdpirau-
lui, 732-733; Moldovei, 789, 791-
792, 803, 806-808, 834; v. Moldova ;
Oafului, 985.
Tarigrad, 6, 11, 39, 49, 51, 133, 212,
214-215, 228, 231, 265, 341, 415,
463-464, 574, 593, 598-599, 758,
831, 937, 945, 993; v. C-po/
s'i Stambul.
Tarigrddeanu, Dumitragco, 115-116,
Tudorache, 574.
V. sAdilase.
idctilihse,
girani, 213, liberi, 715, 722-726.
Tdrile Romdne, 25, 290, 462, 784, 854,
879, 938, 944-945; vieala econo-
midi , 547-631.
Tantari, Aromni, 414.
repef, v. Vlad.
Tesar Heinrich, 943.
fesdturi, industria, 574-575, 596, 1011
-1018.
Tichindeal, Dimitrie, 848, 877, 936.
Ti/a, schela la, 708.
Tifescu Die, (Frige Vaca), 210.
ligaie, lan5., 554, 607.
Tiganul, porecla lui Bthlen, 352.
figani, 698, 852-853; regimul, 542,
688, 699-700, 729-730; zldtari, 77
Tiganiada, 852-853.
Tigeinauca, local. 148.
tigndritul, dare, 227, 664, 700.
Tigdnesti, local, 676.
p..genit, dare, 669, 700.
timirafi, V. timiri.
timiri, Insotitori oficiali, 758.
Tintild, Vasile, 887.
fintuirea cu urechea de stillp, 544.
tinuturile, 483-492.
Top, bis. din, 985.
49*
1142 INDICE
4 00/411, pdinea colarilor din Blaj,
389.
Tirca loan, epis., 377.
titei, 561, 612, 671-672.
turcane, oi, 554.
Tutora, 38, 49, 123, 142, 236, 275,
615, 706, 786.
Tutuieni, Rom. din reg. Fdgdraq-
Sibiu, 532.
Ucenici, In bresle, 585.
Ucraina, 101, 124, 126-127, 139, 144,
147-150, 157, 160, 213, 221, 235,
610, 706, 786; polonezd, 584.
Ucraineni, 85.
Ucuta Constantin, 426, 912, 915.
Udrea, Doicescul, 108; banul, 665.
Udri.,ste, vistierul din Mdrgineni, 10;
vel spdtar, 113; din Spinoasa, 637;
vtori log., 785, v. Ndsturel.
ughi, 31, 217, 235, 543, 583-585,
618-621, 623, 625-628, 652, 658-
659, 664, 670-671, 675, 677, 689,
695-696, 700, 706, 712-713, 749.
920; dajdie, 688.
Ugocea, 6, 351, 394.
Ujvar (Neuhdusel), 115, 116, 136.
Ulita ruseascd, Iai, 598.
Uluk bey, geograful, 816.
Uman, cetatea, 126.
Umblei iute *, Stefan, zis, 893.
undelemn, dare speciald, 695.
Ungaria, 9, 28, 115, 136, 160-161,
175, 239, 241, 259, 349, 351-353,
355, 362, 368-369, 374, 394, 400,
419, 430-431, 460, 525, 533, 596,
606, 622, 645, 737, 816, 838, 912,
914, 917, 935, 943, 952, 989; de-Sus,
362.
Ungureni, 32, 532-533, 709, 737, 760.
Unguri, 5, 32, 38, 40, 83, 87, 358,
362, 372-373, 381, 394, 397, 405-
406, 409, 432, 520, 522, 526, 528-
529, 554, 732, 745, 750-751, 771,
788, 826,836, 839, 917, 933, 984, 998.
,
www.dacoromanica.ro
Ungrovlaki, 890-891.
Ungrovlahia, 111, 197, 375, 640, 764,
784, 891, 906; v. T. Rom.
Uniev, 865.
Unjo trium nationum, 409, 529.
Unirea cu Roma, 372, 379-380, 389,
392, 394, 398-399, 834, 836, 841,
896, 904, 921-922, 933-934, 939-
940, 984; cauzele, 372-374; Reactia
contra, 376-379, 392.
Uniiii, 394-395, 410, 532, 783, 905,
912.
Universitatea din Buc., 333, 906, 918;
din Pesta, 431, 840; din Bologna,
842; din Ia.,si, 843, 880; din Cluj,
916, 921; din Leipzig, 932; din
Buda, 942; din Ltvdtv, 1006.
Unna, ru In Croatia, 302.
unt, export, 462; rdnduiala, dare, 641,
651, 660-661; de lemn, import,
599; dare, 684.
Unteni, sat, 73.
Uramhaza, Becicherek Istoc de, 852.
Uranitis Teodor, negustor, grec, 24.
Ureache, v. Ureche.
Ureche, spdtar, 49; Grigore, cronicarul,
539, 664, 749, 780, 782, 787-788,
791, 793-794, 816, 836, 921, 945;
Nestor, vornicul 18, 23, 788-789,
946, 962; fratele cronicarului, 1002.
Urja, tesdturi de, 596.
Uricariul, v. Axinte.
Urichegti, conacul dela, 665.
Urlati, 177, 495, 993.
Urmagii, lui loan de Prislop, 368-372,
391; lui Saga Branc., 372-374, 392;
lui I. Clain, 388-391, 392.
Ursache, vistierul, 142, 147, 729.
Ursul, cioclu jidovesc, 582; din Pie-
trari, 685-686; Nicola, 403, v.
Horia; zugrav, 1009.
Ursuline, 933.
Urgani, bis. din, 961, 997.
urginice, catifele, 41.
Urziceanu Peitragco, 158.
Urziceni, 489, 496, 498, 554.
 INDICE
Ustia, 47, 50.
ustuace, slepuri, 568.
ugclrei, dregatori, 478-479, 741.
uferul, dregAtor, 471, 478.
uyerei, V. ustirei.
u,surul, dare, 634, 663.
Utrecht, 889.
Vaca, sat, 405.
vaci, dare, 651; grase, dare, 653; sterpe,
653.
Vad, mitrop. al, 368-370.
vadra, mAsura de capacitate, 557, 561,
643, 669-670, 677, 695, 827; de
Pitesti, 612; ungureasck 612; dom.
neascii, 666; obligatie fissalk 680-
681.
Vadul Ro,scului, v. Rascov.
Vaida-Rece, coal6 In, 935.
Valahi, 387, 394, 397, 402, 593, 838,
921, 984.
Valahia, 22, 174, 234, 248, 489, 541,
562, 569, 607, 629, 824, 829-830,
855; Transalpind, 8; citerioark 113,
Valaori, familia, 430, 525; v. s'i Ba-
lauritu.
Valea, m-rea, 75; Schiailor, 202, 990;
Seaccl, 213; ScIrii, 472; Anii-Ungu-
reni, sat, 533; Stdlpului-Ungureni,
533, 737; Stdlpului-Pdmcinteni, 737;
Porcului, bis. din, 903; Danului, bis.
din, 1018-1019; Largd, 555; Mieilor
555; Negovanilor, 555.
Valid, sultana, 452, 459.
Valievo, mitrop. de, 277.
Valoa, Valois, familia, 825.
Valoni, In oastea lui M. Vit., 718.
Valul lui Ti-ajan, 485, 518.
Vama, monument la, 229.
vamefii, dela CAineni, 595.
Van Helmont, 798.
Vardalah Constantin, 856, 942.
Vardar, valea, 419.
Varlaam, m-rea Sf., 23; mitrop.,.Mold.
103-104, 124, 780, 785, 861, 890,
www.dacoromanica.ro
1143
964; opera, 104, 859, 863-864,
895-896, 939; al Munteniei, 163,
897; urmaf al lui S. Branc., 372,
374; si loasaf, 872; episc. de Rd-
&tug, 908.
Varna, 98, 291.
Varnita, 227, 616, 804.
Varfovia, 358.
Vartolomeu Meizdreanul, 870.
vase, comerciale, 569; de rbboiu, 569;
fluviale, 567-570.
Vasile, sin Gavrilas, 45; numele lui
V. Costachi, 870; popa, 833-834;
postelnicul, 561 ; din Ddrza, 692,
ctitor la bis. unitk Huniedoara, 984;
biv vel paharnic, 1001.
Vasilescu Al., 815, 822.
Vasilicalele, 341, 540.
Vasiu lonafcu, popa, 984.
Vaslui, 18, 99, 141, 236, 299, 313, 507,
510, 766; tinut, 86, 795; judet, 507,
802, 1023; Lajii sunt scosi din, 505;
vinul de, 552; pod la, 614.
Vasvar, 361.
Vaticiu, ru, 571.
Vatoped, m-rea, 23, 99, 135, 1026,
1036-1037.
Vauban, 773.
Vavilonului, la apa, 865.
Vdcdrescu, Alecu, 851; Barbu, 281
lencichild, 178, 296, 299, 302, 781,
825, 831, 846-847, 849, 851, 912,
952, 1036; lancu, 932; Nicolae, 851
Safta, 326; ,pefan, 281, 825.
Viicdregti, m-rea, 55, 73, 219, 243-
247, 454, 545, 816, 906, 927, 945-
946, 975, 982-984, 1016, 1026-
1029 ; Inchisoare la, 279; sat, 531.
vdeeirit, 211, 213-214, 230, 234-235,
256-257, 259, 262, 265, 268 270,
277, 320, 627, 635-636, 638-640,
642-643, 655-657, 662, 676, 697-
698.
vddrar, bug-, 669.
vddrdrit, dare, 216-217, 234, 268..
Villeni, deal, 73; m-rea, 167; codru,
1144 INDICE
553; Cu pdcurile, 672; de Munte,
57, 495, 518, 708, 993, 1001.
(Ami, 634, 672, 681, 760; f i ocne,
707-710; ale ardmii, 559; agiesti,
681 -682 ; domneascd, 682.
Vdrzeiregti, m-rea, 786.
Vdsianca, sat, 929.
Otafi, 254, 460, 475, 491, 557, 586,
681, 689, 743.
vatagei, 474.
Vdtulegti, sat, 689.
Vdlcan, pasul, 30, 239, 293, 299, 595,
600, 608, 708.
Vdlcanii, sat, 564; schitul, 563.
Vcilednegti, sat, 531, 741.
Vacea, judet, 2, 3, 23, 63, 66, 185,
255, 464, 499, 503, 526, 557, 608,
637, 666, 685, 706, 710, 741, 775,
846, 857, 878, 961, 969, 997, 1020-
1022, 1027, 1040.
Vcilcul, vornicul, 158.
vandtori, oaste, 209, 740, 745, 755-
756, 762; sat, 758.
Vdneita, pod peste, 614.
Vcirciorova, 708.
Vdrnovita, sat, 142.
Vdrget, episc. de, 848.
Vechiul Testament, 863, 871.
(eeini, 264, 530, 691, 699; obligatii
664-665.
vecinia, 264; v. si rumania.
[Teclea, rdu, 498.
Velciu, abdgeriu, 526.
Veles, centru aromanesc, 419.
Velestin, Rhigas din, 432.
Velicico, v. Costin.
Velicicovski Paisie, 786, 858, 869-
870, 1011.
van*, de rachiu, 575.
Venediet, episc., 588.
Venetia, 21, 30, 41, 118, 136, 161,
172, 177-178, 418, 423-424, 540,
595-596, 599, 602, 604-607, 610,
702, 726, 783, 819, 845-846, 851,
866, $78, 915, 921, 932, 944; sub-
urbie a Oradiei, 25, 985; de-Jos,
www.dacoromanica.ro
comuna' Fdgdras, 732.
Venetieni, 91, 414, 427.
Verbilki, Timotei Alexandrovici, 893-
894.
Verbila, sfesnicele dela, 1023.
Verca, In Orhei, 741.
Vergilius, Aeneida lui, 853.
Verja, In Bale., 419.
Vernardos Cretanul, Manuil, 211.
Vernegti, sat, 686, 689.
Verugi, v. Andrutu.
Verzarul, Constantin, 120; Radu ar-
masul, 61.
verste, mdsura, 487.
Vegtem, sat, 164, 371-372, 935.
Veterani, general austriac, 163, 813-
814.
e vetre de foc s, topitorii, 558.
Vevelli, grec, 28, 49, 50.
Veza, sat, 387.
Via Carolina, 613; v. si Carolina.
Vieata qi petrecerea sfintilor s, a lui
Dosoftei, 866-867.
Vieata, economicii, 547-631; cultural&
779-958; 959-1041; lumii, 792;
Sf. Nifon, hagiografie, 813.
Vicleim, 865.
Vicol, dascal, 919.
Vicovul, sat, 561.
Victoria, sotia lui Leon-Vodd, 31, 1001.
Vidali, grec, 270; Galaction, egumen,
898.
Vidin, 172, 252, 284, 287-288, 293,
318, 320-321, 340, 415; bis. Sf.
Vineri din, 70.
Viena, 9, 10, 36, 56, 117, 124, 126,
132, 148, 150, 159-163, 169, 171 -
172, 174, 177, 197, 206, 241, 253,
255, 309, 311, 329, 332-333, 345,
351, 355, 362-363, 373, 375-381,
386-387, 389, 395, 397-401, 403-
404, 407, 410-411, 414-415, 418,
420, 425, 428, 431, 541, 543, 553,
591-593, 602, 610, 726, 728, 732,
771 782-783, 804, 817, 824, 828,
830, 835, 837, 839, 846-849, 852,
 INDICE
854-856, 867, 882, 887, 889, 911
913, 915, 921, 931-932, 940-942,
945-946, 1005.
Vieros, m-rea, sfesnicele dela, 1023.
Vieile Sfintilor *, trad., 830, 860, 869.
Viforita, m-rea, 190, 1001.
vii, dri pe, 634, 666.
Vijnita, trg, 510; Evreii In, 527.
Villara, familia, 720.
Vilom (Villaume), pedagog francez,
943.
.vin, import, 599; export de. 612; da-
rile pe, 666, 669; domnesc, 670, 681
682 ; ha'tmanesc, 670-671.
vindriceri, agenti fiscali. 674, 701.
vindrici, 31, 320, 322, 555, 643, 646,
666, 668, 672, 674, 684, 688, 695,
929; domnesc, 464.
Vindsesti, sat, 531.
Vineri, bis. Sf., din Vidin, 70; a He-
revilor, 72; din Tirgoviste, 111; din
Iasi, 962.
Vinetchi Cavriil. 884.
cpitan de rosii, 113; Cor-
beanul, vel ban, 116; Vlad-, dela
Slatina, 580; vel clipit. de margine,
760.
Vint, schit la, 378; popa Ion din, 903
904 ; de-Jos, revolta, 406.
Visarion, m-rea, 279-280; spitalul,
279-280; arhiepisc. Larisei, 423;
v. si Sarai.
Vislei loan, 865-866.
vistierul, dregAtor, 478-479, 481, 644.
vistiernicei, subalter. vist., 644, 690.
Vistiernicenii, sat, 513, 531.
Vistea-de-Jos, scoal, 935.
a Vita C-tini Cantemyrii , a lui D.
Cantemir, 799.
Viteonita, m-rea, 416.
vitejii, lui M. Viteazul, 755.
vita de vie, cultivarea, 547-549, 552.
Vitioara, m-rea, 73.
cpitanul, 765.
Viza, Iorga din, 283.
Vlad, Tepes, 3, 10, 122, 852; Ctilu-
www.dacoromanica.ro
1145
gdrul, 501,
Vladimirescu Tudor, 325, 335, 345,
496, 634, 648, 715, 739, 763, 766,
779, 781, 783, 827, 833, 854, 926,
929, 982, 1036.
Vladislav, IV, regele Poloniei, 79.
Vlah-Sarai, 463; re-rea, 464.
Vlahi, 418, 431, 821, 829; v. si Valahi,
Vlahia, 98; v. si Valahia.
Vlahoclisura, In Maced., 418, 429.
Vlahu, armatol din Ianina, 427.
Vlaicu Yodel, 772; din Blaj, gravor,
1010.
Vlasie, pitrelul, 741.
Vlastares Mihail,. Syntagma lui, 540.
Vlasto, 950; v. si Andronachi.
Vlasca, judet, 72-73, 114, 474, 489,
498, 503, 526, 549, 568, 573, 662,
685, 693, 718, 741-742, 818.
rumnii din, 665; v. si
hileni.
Vladescul Pcirvu vistierul, 113.
Vleidut Vodti, 813.
Vlcidutul, postelnicul, 689; slugerul,
1031.
Vodita, m-rea, 384; local., 557; ru,
708.
Voevodul de Cliusani, 514.
Voevozi, bis. Sf., din Roman, 39; din
C-tinopol, 285, 295; din Moscopole,
421 ; categorie soc. In Ardeal.
Voicecovschi, cpitan, 131, 134.
Voicu, postelnicul, 125.
voinici, sarbi, 754.
voit (soltuz), 582.
Vincent Voiture, roman al lui, 874.
volintiri, romni, 286-287.
Volo, AromAnii In, 419.
Voltaire, trad. din, 874-876, 879.
vornic, dregdtor, 253-254, 474, 478,
481, 492 ; subalternii, 644; de Vrancea
469, 472; de Tara-de-Jos, 473-474,
480-481, 507, 513; de Tara-de-Sus,
473-474, 480 481 ; al obvirilor,
474, 574; de cutie, 474, 481; de
harem, 474, 671; de politie, 474
114g INDICE
475; de poartd, 478, 536; de Cdm-
pulung, 492; de Tdrgovifte, 492.
vornicei, categorie fisc., 690, 741.
Voroavd, Apostol, 790.
Voronet, m-rea, 1006.
Vovidenia, bis. din Iasi, 962.
Vozia, cetatea, 139, 235, 261, 650; v.
s'i Oceacov.
Vozianii, birul, 650, 712-713.
Vrancea, 469, 472.
Vranos Andrei, negustor grec, 24.
Vrata, oras, 1038.
Vucafin Caragea, mester, 977.
Vulcan &mull, episc., 391, 521, 839.
Vulgaris Evghenie, tuvdlat grec, 423,
856, 871.
Vulpe, bis. din Iasi, 587; Uancl de,
598.
Vulpefti, mosia, 685.
Vulturul, sat, 505.
Vurpdr, Mihnea III la, 114; revolta
la, 406.
vutcarii, Mean vutca, 580.
vutcd, 580, 599.
Wallis, general austriac, 252, 255.
Waniowice, C. *erban la, 109.
Weigand, 431.
Weiss Mihail, Judele Brasovului, 7, 11.
Wilhelm Frieclerich, Electorul de Bran-
dem., 132.
Wiszniewiecki, ginerele lui Ieremia, 15,
18-19.
wodka, v. vutc5..
Xenofon, lecturi din, 182, 918; m-rea,
10, 73.
Xeropotam, m-rea, 23.
Yedicule, v. Edicule.
Yenikii, coala dela, 937.
Yefilkidi (Satul Verde ; San-Stefano),
990.
www.dacoromanica.ro
Young, trad. din, 874, 876.
Yugoslavia, 416, 421-422.
Zabeti, ofiteri de poliSie, 743.
Zagra, scoa15. In, 934.
Zaharia Carcalechi, editor, 874.
zandr, extragerea, carte pt., 883.
zaherea, 158-159, 172, 198, 212-213,
275, 320, 323, 461-462, 567, 569,
575, 593, 615-616, 625, 638, 650,
664, 673, 706, 776.
Zahorna, Orhei, 741.
zaigea, dar anual, 646.
Zalescyk, 574.
Zam, revolt la, 406.
Zamfira, fiica lui A. Ruset, 146; sosia
lui I. Mavrocordat, 242; idem lu
Al. Mavroc. Firaris, 311; fiica lui
Moise-Vod, 834; bis. m-rei, 1022.
Zamoyski, 38.
Zane Gh., 617.
zapcii, 474, 479, 491, 557, 660, 754.
Zaporojeni, Cazacii, 85.
Zarand, 377-378, 403, 405-408, 489.
zowmacupii, monet, 630-631.
zavera, 871.
Zavira Ioan, din Siatistea, 801.
zdbunari, 577.
zdbune, 577.
Zdrnesti, 171-172, 174, 363, 655, 753.
zbornic romdno-slav, 356.
zdrente de cdrpe, oblig. fiscalg, 634.
zeciuiala boilor, dare, 653.
Zlide, 874; v. si AlSidalis.
Zemlin, Kiriac din, 415; Aromanii la,
428.
Zemplen, comitatul, 351.
Zenovie Popa, AromAn, 415.
Zenta, 175, 220, 236, 798.
Zgdrcitul (Avarul), trad. din Molire,
875.
ziare, 889.
zibelincl, bliinuri, 13.
Zilot Romdnul, 833.
Zimnicea, 301, 612, 707-708, 760.
 INDICE 1347

zinc, In Transilv., 557. 694, 701.

zingirlii, galbeni, 631.
Zlataust, Sf. loan, bis. din Sarbi, 733.
Zlatna, 401, 409, 558, 629.
Zldtari, hanul, 429; bis. din Buc., 588,
603; liganii, 556, 578, 699.
zlot, monetgi, 47, 51, 211-212, 216
218, 230 235, 254, 380, 549, 618,
zodiacul, 885.
Zoe, sotia lui A. Ruset, 146.
Zografu, m-rea, 103, 894.
Zoifa, sosia lui Gr. II Ghica, 280.
Zolkiewski, hatmanul, 38-39.
Zolyomy de Albes, Elisabeta, 27.
Zonaras, 867. .

621-622, 628-630, 661, 667, 675, Zrinyi Petre, revolt, 361.

687, 705; dare, 630, 688, 694. pacea dela, 6, 351.
agenti fiscali, 218, 630, 688, zurbagii, 748.

www.dacoromanica.ro
 LISTA FIGURILOR
Pag.
Tuiuri turcesti 453
Buzdugan domnesc 455
Alexandru Mavrocordat Exaporitul 457
Ostrovul Ada-Kale 461
Hrisovul pentru Vlah-Sarai 464
Casa familiei Sofiano din Fanar 465
Ruinele palatului lui D. Cantemir din Fanar 467
Ctitorii bisericii din Calvini 491
Piatra de morn-14'ra la Piva Petrii 497
Autograf al /ui Brncoveanu 500
Harta Munteniei de Stolnicul Cantacuzino 504
Schitd Infatisand Ismailul in 1790 515
Portret mural la biserica Sf. Ilie din Botosani 523
Araturi In terase, In Muntii Apuseni 548
Matei Basarab si Elena Doamna 560
Usa de intrare i pisania bisericii din Afumati 572
Act din 1668, privind Bucurestii 579
Trei din turnurile de apdrare ale Sibiului 590
Tesatur veche, zisd Braul lui Radu-Vodgi 597
Mali din secolele XVII-XVIII 600
Clopot dela mndstirea Arnota 601
Pusti cu fitil din secolele XVII si XVIII 602
Paf tale de argint 603
Costume femenine si paftale din sec. al XVIII-lea 604
Biserica din Olnesti, cu scene de vandtoare 608
Planul ceti i orasului Brdila 609
*fling ( saldu ) bdtut de Dabija 617
Alt siling bdtut de Dabija 617
*ilingi suedezi falsificati 618
Monetd de argint dela Mihnea al III-lea 618
Ducat austriac de aur 621
Ducat olandez de aur 621
Taler olandez leonin 623

www.dacoromanica.ro
 LISTA FIGURILOR 1149

Pag.
Sfant de argint 630
Piatra mormantala din Mangalia 657
Palatul Brancovenesc dela Mogovaia 716
Ruinele palatului Cantacuzinilor, la Magureni 717
Oraean din Botoani 727
Casa de targovet din Bucureti 728
Stema Balacenilor 731
Pictura murala pomenind pe sboierii maramureeni 733
Castelul contelui Haller 734
Ruinele cetatii Hotinului 744
Crucea amintind rascoala ddrabanilor 747
-45. Colonel de arnauti 757
Pandur din veacul al XVIII-lea 759
Steag ostaesc dela Ieremia Moghila 763
Steag dela Mihnea al 111-lea 764
Steag ostaesc moldovean 765
Mavrogheni rasplatind otile biruitoare 767
Manastirea Sucevita, Intarita cu ziduri i turnuri 774
Cula lui Duca dela Maldareti 776
Cula Crasnaru dela Groera 777
.54. Act autograf dela Miron Costin 790
Autograf al lui Ion Neculce 805
Iscalitura autografa a lui Gh. *incai 838
-57. 0 pagina din Condica Hategului 844
Pictura murala Infatind 4 Sfantul Obru 868
Isclitura autografa a lui Antim Ivireanul 899
Coperta unei tiparituri brancoveneti 901
Liturghia In limba greaca i araba 902
Biserica din Urani 961
.63. Biserica manstirii Cain 967
Biserica lui Brancoveanu din Fgara 970
Biserica cu sfinti din Bucureti 971
Biserica Sf. Elefterie din Bucureti 972
Biserica Bucur din Capitala 973
Foior la manastirea Dinteun lemn 974
Chenar de fereastr, In piatra sculptata 976
Iconostasul paraclisului Patriarhiei din Bucureti 978
Detalii din iconostasul paraclisului Patriarhiei din Bucureti 979
Jilt arhieresc In lemn sculptat 980
Interior din biserica mAnastirii Vacareti 983
Biserica de lemn din Budeti, Maramure 986
Biserica de lemn din Onceti, Maramure 987
Biserica de lemn din Poseti, Prahova 988
Fresea din biserica Mantuleasa 996

www.dacoromanica.ro
1150 LISTA FICXRILOR

Pag.
Frescd din biserica Geoagiul-de-Jos 1000
Icoand ImpArAteascd dela Radu-Vodd 1002
Icoand din biserica SArbi, Maramures 1004-
Rucavite dela biserica Olari si mAndstirea Vdcdresti 1016
Iconostas mutat la and bisericd i 1019
Sculpturd In lemn: latura unui jilt 1024
Candela de argint dela Radu-Vodd si Vdcdreti 1028.
Candeld de argint dela Vticdresti 1029-
Candeld de argint dela Sf. Gheorghe-Nou 1030
Ripid de argint aurit dela Radu-Vodd 1033
Disc de argint dela Curtea Veche 1035.
89, Icoana Sf. Spiridon dela Spirea-Veche 1038.
90. Icoand dela Patriarhia din Bucuresti . 1039.

www.dacoromanica.ro
 LISTA HARTILOR
Pag.
4. Muntenia lntre 1601 si 1821 1155
1. Moldova titre 1601 si 1812 1156
. Transilvania !litre 1601 si 1821 1155

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
Prefati V
Domnia 451-468
Alegerea si confirmarea Domnului. Numirea lui 451. Hara-
ciul 458. Indatoririle militare si de aprovizionare 460.
Mucarerul mare si cel mic 462. Capichihaielele 463. Prin-
cipele Transilvaniei si Poarta 466. Bibliografie 468.
Dregatoriile 469-482
DregAtoriile noi 469. Dregatorii personali, de curte sau
edeclii 476. Organizarea dregAtorilor in veacurile XVII si
XVIII 477. Salarizarea dregAtorilor 479. Bibliografie 482.
Judete, tinuturi, comitate, district 483-493
Moldova 483. Muntenia 488. Transilvania 489. Ocoale,
plAsi i plaiuri 490. CArmuitorii judetelor i inuturilor 492.
Bibliografie 493.
Orasele sau targurile. Satele 494-534
Muntenia 494. Oltenia 499. Dobrogea 502. Moldova 505.
Transilvania 519. Populatia oraselor. Colonizri 522 Sa-
tele 529. Bibliografie 533.
Organizarea judecatoreascii, 535-546
JudecAtorii mari speciali. 536. Pravilele tipArite i manu-
scrise 537. Pedepsele 543. Bibliografie 546.
Vieata economica 547-632
Agricultura 547. Bogtiile animale 553. BogAtiile mine-
rale 555. Industria 563. Mestesugurile i breslele 577.
Organizarea breslelor 585. Importul i exportul 592. Dru-
murile 613. Navigatia i posta 615. Circulatia monetarA
617. Bibliografie 631.
Organizarea financiara 633-714
Importanta organizArii financiare 633. Sporirea numArului
dArilor 634. Cisla i pecetluita 636. Reforme fiscale 637.
DArile noi 648. Mille pe vite 652. DArile pe produsele
agricole 661. DArile pe vii i vin 666. DArile pe miere

www.dacoromanica.ro
 1154 CUPRINSUL

Pag.
ceard 671. Ddri pe produse industriale i minerale 671.
Ddrile pe prdvdlii 673. I:Wile catre diveri dregdtori 680.
Birul sau darea personald 684. Muncile 702. Vdmile i
ocnele 707. Repartitia impozitelor. Scutirile 711. Biblio-
grafie 713.
Clasele sociale . 715-738
Boierii 715. Rumnii 720. Taranii liberi 722. Ordenii
726. Robii 729. Evolutia claselor sociale In Transilvania
730. Bibliografie 737.
Organizarea militarli 739-778
Alcdtuirea otirii 740. Lefegii 744. Pandurii 756. Pdzi-
torii granitelor 758. Flotila de Dundre 761. Incercdri
de organizare militar. In epoca Fanariotilor 762. Arma-
mentul 768. Cetatile 773. Influenta turceascti in termino-
logia militard 775. Bibliografie 778.
Tiesta cultural I 779 -958
Elementele componente ale culturii 779. Epocile culturale
780. Influentele culturale strdine 781. Istoriografia mol-
doveand 787. Istoriografia munteand 810. Istoriografia
ardeleand 833. Opere filologice 841. Opere literare 850.
Opere tiintifice 854. Opere religioase 856. Traducen i de
texte religioase 860. Traducen i de opere literare 871. Tra-
ducen i de opere istorice .1 geografice 877. Traducen i de opere
privind gospoddria i sAndtatea 882. Texte astrologice. Ca-
lendare. Incercdri de periodice 884. Tiparul 889. *coala
915. Manuale colare 938. Biblioteci 944. Societti di-
verse 951. Bibliografie 953.
Vienta culturaiii. II 959-1042
Caracterizare generald 959. Biserici i mdndstiri moldo-
vene 960. Biserici i mAndstiri muntene. Stilul brancovenesc
968. Ctitorii transilvdnene 984. Palate. Case domnqti i
boiereti 985. Pictura bisericeascd 995. Icoanele 1000. Mi-
niaturi, frontisipcii, initiale 1004. Gravura 1008. Testu-
rile 1011. Sculptura in lemn 1018. Lucrul metalelor pre-
tioase 1023. Bibliografie 1041.
Indice 1043-1147
.Lista figurilor 1148-1150
_Lista Wainer 1151.
-Cuprinsul 1193 - 1154

www.dacoromanica.ro
 TARA ROMANEASCA INTR E 1601 SI 1821
DE
CONSTANTIN C. GIURESCU

FP"'
o ALBA IULIA
o
SI GHISOARA
0
Tg.Trotus
Adjud
,o

Mu,e,
o A N S a
DEW\ SIBIU Tecuci
C)
MO ARA I',......,
Focsani 00 Bolgrad
NM.
BRASOV

7-1,te,sti
)
1-(C.g7n7ni.)"4)--()'-'.'""(
.-S.-.. ,44-'''-(.**-1/4,.,1-'%<- %
Galat:
Reni
Smii
(Ismail)
CHILIA NOu

o Caransebes 8- ./. ) e Mdxineni 6 artal

Ofrerisani
(S Cioranii
t
.(. %O.

-r _,,, 7 .7.4 r.--

Jr
1.4.-ni '1
a
iv -'- Si/Jr( uc
A lbesti
Poses/i-
0 00 Anii o7eSibto- R.Sarat / Mcin
Mineciu GridiSlea,
P.Vulcan
earz3n:: ::::::
442-46/:e.'19
_1
Campulung Homoriiciu Ungureni --, c ).
ngur,u y
/-,'BRA- ILA o
ISACCEA
/i
uHd ua' r:
, x
.
2i6
o :/:vic.sC)rtedifp0a
Teisarn-
vVleni den.,
()BUZAU
TULCEA
Tisin na WIG de Fier HiZe.stio g '
e',7-2'
R.VALCEA GuraGird 10;7rei wan/
(:: Rgurni
C.DEARGES ,,_, Dr-gclneasaX cgmpina I.
"tko \rid/ecru 0 TG.J1U Ocnele Mari \
? 1.! Eunes (.. Birbtesti Filtpesti uriti
a omiziloGigeni
n deTher-"
sgd12.*
ofin Doicesi`i st e
Baia de A ra m d 0eUn Lemn ov,0 &Joey CO

o Tg.
(C,drbunesti)
Bengi

5Q.Fa mica `LvPI

LOEST
Babadag
ERatAte 8ertesti Ddieni

0,,3ova
.tt
Bahna
V Severin Mamu I
T0
PIESTI
4,..
es
TA RGOVN_IS
tfucePk
y.,
0Cornesti
mY F,
orndte
naguv 6 6
Gherghita
Aldnisori
(Ari-niseti)
s
rziceni
P7opii'
OrasuIdeFloci Harsova
/ A itgn Tape /71,

Cladova
* ;Cernetii
' Strehaia
6
r'n tdreni
f', 5
o ,,..,_
rdgsani
Giesii BgneSli\
CiocAesfi 6
. Cif lodruosapnoi OridPsuo
viteni lag
thita
'Piva Pietpeiz

r=r
11111/
Brezo._,aele
ii r-.4:ystri.u
Az fumaii
Slabozia f
oCieanovui o Almai SLATINA Floczasa
Orizeni
g rozave%
Fundeni
Stelntca
o
Ba/ta Verde 0 -rcuta
y oAlatu CRAIOVA
BUCURESTI Timpuresti ?
Jigili 'V OCernauoda
Crates'', Po.vgvari
Br<incoveni Lichiresti
o Copicent `-heresti Moara de Kirli ce Ciocinesti (CAT si) ORasova
v 8169 o Constanta
Negotin
v F/orentin G Chiselet rest.
Cilugarem Ciscioareie
Rusil d%Vede 21 01 vte.nS rant (7J LEGENDA
Caracal SILISTRAastrv
Vid in

V
TuzIf Orase
0 Gala rat Bistret a Hodivoala . TURTUCAIA
V,Jclegla i'ira v ' [Vedeja 6 Sadova
itz GIURGIU Manga/ja o Trguri si orase
4..., 4 Clobanul Celeiul Slobozia
v 0Corabia 0.-- TURNU N j174 RUSCIUC O o Sate A. Pcduri
114"4Rk V
IslazV v''
Petruseanr
co
Mnstiri si biserici
Rahova VO Zimmcea
Nicopo Bazargic
Razgrad Cetti
SiStOV
7 1 V Puncte de vam

. Cpitnii
0 20 40 60 80 100 i(rn 5e Mine z Fabrici
Sumfa fz Varna
o Polonic
790.7.77.0
"777.7...7777

www.dacoromanica.ro
 MOLDOVA iNTF1E
0E
1601 si 1812
CONSTANxiN C GIL1P2ESCU

o
.1
F
&pen, LEGENDA
Co f Irani RUIN Novosehta de Jos
00rase
o
O
tact
o o rArguri st orase
0 NOu8 Suitt,. Podul ( Ltocano
o Bricent
o lampo' e Sate Poduri
o CERNAuTi No<tfef5,3
Vij n It aS, Storopnet Mn5sbri si biserici
Soroca
e Poprea r, tieqa 00Jra.ban, Itr C et 5ti
droot can, o
C5pit5nii
06C0i, Sorel OP 0 HOI U osiv, Rasco.'
o oO 'X Mine si ocne
aa Pascov
,oRdiutIA. Ste/Wriest, at Fabrici si atelier.O
Dragom:r...a o
6 \-.\ 0 rOSAN I Pduri
*0 Surdujem
sucEAVA
Oracsam
"or ( Pinra rem,
20 40 .60
4-1
80 100 Km

,?odna C)
CA M PUL UN('
r all ice'', &gem I-
'DCa-hie; t
A f'sa j 0 Jora
rt\ortaxut
BAIA
o\
o0A
Hjrtio .....,........______relenesti

OM&
Are, nnt Coma", Tuzora (Cilirasi rg) o

T9. Neam(t Tg
O0ou
rumos
PoduIma,e, cap.+
Stan,
...0
ariiac
riiurest,
l'estera 0 Dubiseri

o Scheta o
Bglti test,
6 Serb.c;?,
Catarina
Wieolina 0 Chip res .tl I
\
Vistiernici
\\CDHISINAU
-
Dug sari

1 oman

Mriei
or,Piatra
o
Scinteta t.gft, 1:9 tgpusna I' desti;
Ti hica tt
Gurgbiu \ g
Cintgliresti . GanguraoV"vc,fupqii.Noi
0 Gheorghtem
Vaslut
c,.
BACAU lcuta Cioarctu
lucgcest, 0
N
4e
nilugara o Costesti
Leovia
O /
tyGodru
Cimislia
, Palanca
Comine.sr,
sk O Soci -, Ti9heciului
Ts. FilciuIU%

SIGHISOARA
e.. miurea
erc
\ rg . Ocna
o (.)TG TROTUS

0/us
\
Ceucatn
I
.
y ,13Srlad
0
1 # CET. ALBA
cfli f du I In
'P ..- So veja cgm,,,., o lIchndulNou
Ps Burnaz o
6o -7.9-0 recent
Frutrioasa
o Domes, pp. aSnact Cahul )
;,--rrrL*aizesti 1. Nicoresu o
1 Tecki
FAGARAS

1-,
.--.

BRASOV
1 'et. 6 Odobest

Focsani
.
". ...., 00 Vingsesti pump/

Torc,itori
Grecenii
P0 O Tobac
Bolgrad
raa

r-)\ .1,
P.
.
t.
Piscul
0
Gaiaor Renn
o Smi/
Chi/la Noug

\or R .SATRA r
S isinail)
Chi//a Veche :11
mpulung
-N EOrickstea
N BIRAILA co
Cart

TA (saccea
Tu/ces
141111061011 PocONIC.

www.dacoromanica.ro
 TRANSILVANIA INTRE 1601 si 1821
DE
CON STAVIN C GIURESCU

0
Munkacs 47 AK.
LEGENDA
BERED -9
0 1tr Hust '9 I 0 Orase
T5rguri si orase
Sate
47
Cet5ti
S
Satmar Sighet
5t' Mine
"S;
Fabrici si ateliere
0 Baia Mare
o r <('
Carei 0 20 40 60 80 Km
DOOR! TIN Strgmbu
o
Chioara Rodna Veche

Nifsgud

Szolnok
Cras a o
nlau DEJ
strife N. o
Heidendorl
ORADEA Gherla ePiatra
Huedin Toplita
Salonta
o CLUJ Regh in
Reine tea

Beius Gurghiul O. .
' Gheorghief
Turda
g Mures
Bella
Cimpem Cdc pvi
o
Szeghedin lneul Aiud Martin
Cet. de
Miciu ARAD Abrud Salta lbasfaliu Miercurea
Teius Odorhei
Zlatna Blaj
o o SIGHISOARA
ure It' o ,ledias
80.?'ia Brad
Sgoiramb ALBA IULIA
Zenta
OSebepl Sisesc sr Gheorghe
DEVA FAGAR
TIMISOARA G,da
o Hunedoara Boblna
vojdia cRTeliuc
sos'.
'BRASOV
Lugo] Ghelar steg 21

Omer
Ocna Caransebes
de Fier Resita
Mora vita St Doman Cmpulun
Dognecea
Vgrset

Biserica Alba LOESTI

TARGOVISTE
0 Panciova
Mehadia WEST(
BELGRAD

Pojarevat.
BUCURESTI

www.dacoromanica.ro
 MON1TORUL OFICIAL SI
IMPRIMERIILE STATL7LUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI 1 9 4 7

C. 37.2.5r.

www.dacoromanica.ro