MODELUL INTERN DE LUCRU AL COPILULUI

INTERVIU

Charles H. Zeanah, Diane Benoit, Marianne Barton

Ne intereseaza ce ganditi si ce simtiti ca parinte despre copilul dumneavoastra.

Acest interviu este modul prin care noi dorim sa aflam mai multe lucruri legate
de (numele copilului) si de relatia pe care o aveti cu el. Interviul va dura
aproximativ o ora.

(1)As dori sa discutam intai ceva despre sarcina, si apoi despre dezvoltarea
copilului.

a) Sa incepem cu momentul sarcinii. As vrea sa aflu daca sarcina a fost

planificata sau nu, cum v-ati simtit din punct de vedere fizic si emotional,
si ce ati facut in timpul sarcinii - de exemplu, daca ati mers in continuare
la serviciu.

Intrebati apoi: cat de mult a fost dorit copilul?

b) Ati mai fost insarcinata inainte?

c) Care a fost momentul in care ati inceput sa considerati sarcina reala?

Care au fost impresiile dumneavoastra despre copil in timpul sarcinii?
Cum credeati ca va fi copilul?

Scopul acestor intrebari este sa facem subiectul sa se simta confortabil si sa

schitam istoria sarcinii. Pentru a fi siguri ca subiectul a avut cu adevarat
posibilitatea de a ne comunica istoria reactiilor si a emotiilor legate de sarcina
si de copil (care nu sunt intotdeauna aceleasi), pot fi necesare si alte intrebari
suplimentare.

Spuneti-mi ceva despre travaliu si despre momentul nasterii. Lasati-i

subiectului timp sa raspunda inainte de a continua.

Cum v-ati simtit in momentul nasterii?

Care a fost prima dumneavoastra reactie cand ati vazut copilul?

 Care a fost reactia dumneavoastra cand ati aflat ca aveti o fata/ un baiat?

Cum a reactionat familia dumneavoastra? Includeti reactiile sotului/

partenerului si reactiile fratilor mai mari.

In primele zile dupa nastere, a avut copilul vreo problema?

Cat de repede ati luat copilul acasa de la spital?

L-ati alaptat le san sau cu biberonul? De ce?

Cum ati descrie primele saptamani ale copilului acasa din puncul de
vedere al somnului, plansului, alimentatiei etc.?

Acesta este de cele mai multe ori un moment important, pentru ca stabileste
tonul afectiv al intrarii copilului in familie, in special daca nasterea si perioada
perinatala au fost lipsite de evenimente.

Spuneti-mi cate ceva despre principalele achizitii ale copilului in primii ani
de viata: cand a zambit pentru prima oara, cand a fost capabil sa stea in
fund singur, cand a inceput sa mearga de-a busilea, cand a inceput sa
mearga, si cand a inceput sa vorbeasca.

Asigurati-va ca v-ati format o idee despre modul in care a fost perceput copilul,
ca fiind diferit, avansat, sau in urma celorlalti din punctul de vedere al
dezvoltarii motorii, sociale si a limbajului.

Cand v-ati dat seama cat de inteligent este copilul? Ce ati crezut despre
acest lucru?

Avea copilul un program regulat? Ce se intampla daca nu ii respectati

programul?

Cum reactiona copilul atunci cand era separat de dumneavoastra?

Incercati sa intelegeti reactiile copilului la varste diferite.

A fost vreodata separat de dumneavoastra pentru mai mult de o zi de-a

lungul primului sau al doilea an de vaita? Cum a reactionat copilul? Cum
a fost pentru dumneavoastra? Cum v-ati simtit? Ce ati facut?

(2a) Spuneti-mi ce credeti despre personalitatea de acum a copilului.

Dati-i subiectului suficient timp pentru a raspunde inainte de a continua cu
indicatorii specifici de mai jos.

(2b) Spuneti-mi cinci lucruri despre personalitatea copilului.

Dupa ce mi le veti spune va voi intreba cate ceva despre fiecare dintre ele.

In cazul fiecarui cuvant va voi intreba ce anume va face sa spuneti lucrul

respectiv.

Apoi, as vrea sa povestiti cel putin o intamplare concreta care sa ma faca sa

inteleg la ce anume va referiti cu fiecare cuvant ales.

La ce va referiti cand spuneti ca este.....?

Puteti sa-mi spuneti care a fost ultima oara cand a fost....?

Puteti sa le spuneti subiectilor ca pot sa foloseasca oricare dintre cuvintele cu

care au raspuns la intrebarea generala, dar nu le amintiti ce au spus inainte de
a le lasa timp sa-si aminteasca singuri. Unora dintre subiecti le va fi greu sa
gaseasca cinci indicatori. Daca aveti impresia ca nu pot sa ajunga la cinci,
treceti mai departe. Cifrele sunt mai putin importante decat descrierile.

(3a) In acest moment cu cine seamana cel mai mult copilul? In ce fel? Cand ati
observat prima asemanare?

Daca numai unul dintre parinti este mentionat, intrebati: In ce fel va aminteste
copilul de (celalalt parinte)?

Puneti intrebarile de mai jos indiferent daca parintii au fost sau nu mentionati.

Cu care dintre parinti seamana acum mai mult copilul?

In ce moduri seamana personalitatea copilului de personalitatea fiecaruia

dintre parinti?

In ce moduri este diferita personalitatea copilului de personalitatea fiecaruia

dintre parinti?

(3b) Ati observat la copil caracteristici ale familiei din partea dumneavoastra?
Dar caracteristici din partea familiei celuilalt parinte?
(3c) Cum v-ati hotarat care sa fie numele copilului? Aflati care este numele de
familie etc. Cat de bine i se potriveste numele?

(4) Ce credeti ca este unic sau diferit la copilul dumneavoastra in comparatie cu

alti copii?

(5) Care comportament al copilului va deranjeaza mai mult?

Dati-mi un exemplu tipic.

Cat de des se intampla acest lucru?

Ce va vine sa faceti cand copilul se poarta asa?

Ce simtiti?

Ce faceti atunci?

Stie copilul ca va displace acel comportament?

De ce credeti ca face acest lucru?

Ce credeti ca se intampla cu acest comportament pe masura ce va creste

copilul?

De ce credeti acest lucru?

(6a)Cum ati descrie relatia pe care o aveti cu copilul acum? Lasati-i timp sa
raspunda.

(6b) Spuneti-mi cinci lucruri despre relatia dintre dumneavoastra si copil. Pentru
fiecare dintre acestea, povestiti-mi un incident sau o amintire care sa ma faca sa
inteleg ce vreti sa spuneti cu acel cuvant.

Cand a fost ultima oara cand ati simtit ca aveti o relatie.....?

(7a) Ce va place cel mai mult la relatia pe care o aveti cu copilul? Ce ati dori sa
schimbati in aceasta privinta?

(7b) Cum credeti ca a fost influentata personalitatea copilului de relatia pe care

o aveti cu el? Lasati-i mai mult timp subiectului sa raspunda la aceasta
intrebare.
(7c) S-a schimbat pana acum relatia dintre dumneavoastra si copil? Cum? Ce
sentimente aveti in legatura cu schimbarea?

(8) De care dintre parinti (sau adulti) este copilul mai apropiat acum?

Ce va face sa spuneti asta?

A fost asa intotdeauna?

Va asteptati ca acest lucru sa se schimbe ( pe masura ce creste copilul, de

exemplu)?

Cum va asteptati sa se schimbe?

(9) Se supara des copilul? Lasati timp pentru raspuns inainte de a continua cu
intrebarile specifice.

Ce faceti in acele momente?

Ce va vine sa faceti?

Cum va simtiit atunci?

(a) Ce se intampla atunci cand copilul este trist?

Puteti sa-mi dati un exemplu? Indicati ca asteptati un exemplu

lasand subiectului un timp rezonabil de lung pentru a gasi unul.

Ce ati facut cand s-a intamplat acest lucru?

Ce va venit sa faceti?

Cum v-ati simtit? Daca subiectul devine foarte anxios si nu poate

sa-si aminteasca nici un exemplu, continuati cu partea (b).

(b) Ce se intampla actunci cand se loveste copilul, nu foarte rau? Puteti sa-mi
dati un exemplu si sa descrieti ce s-a intamplat?

Asigurati-va ca ati descoperit cum s-a simtit si ce a facut subiectul.

(c) A fost vreodata bolnav copilul? Dati-mi un exemplu.

Din nou aflati cum a fost experienta respectiva pentru parinte si cum a
reactionat parintele din punct de vedere afectiv si comportamental.

(10) Povestiti-mi o intamplare preferata despre copilul dumneavoastra, o

intamplare pe care ati spus-o poate familiei sau prietenilor. Va voi lasa un minut
sa va ganditi.

Daca subiectului ii este greu sa aleaga, spuneti-i ca nu trebuie sa fie

intamplarea favorita, ci una dintre ele.

Ce va place la aceasta intamplare?

(11) A avut copilul vreo experienta despre care credeti ca a fost o piedica pentru
el? De ce credeti asta?

In mod indirect, incercam sa aflam daca parintele se considera in vreun fel

responsabil pentru acele piedici. De aceea, asigurati-va ca ii lasati timp
subiectului sa raspunda inainte de a continua cu intrebarile mai directe de mai
jos.

Stiind ceea ce stiti acum, daca ati lua totul de la inceput cu copilul
dumneavoastra, ce ati face altfel de data aceasta? Lasati timp pentru raspuns.

(12) Va faceti griji vreodata pentru copilul dumneavoastra? Pentru ce va faceti

griji?

(13) Daca ati putea sa alegeti sa fie de o anumita varsta copilul, ce varsta ati
alege? De ce?

(14) Privind inainte, care credeti ca va fi perioada cea mai dificila din
dezvoltarea copilului? De ce credeti asta?

(15) Cum credeti ca va fi copilul in adolescenta? Ce va face sa credeti asta? Ce

va asteptati sa mearga bine, si nu prea bine in aceasta perioada din viata
copilului?

(16) Ganditi-va pentru un moment la copilul dumneavoastra ca adult. Ce

sperati sa se intample si ce va temeti ca se va intampla cu (copilul) ca adult?
INTREBARI CARE CONDUC LA CRISTALIZAREA UNEI IERARHII IN FAMILIE

1) Cine se ocupa de asta sau de asta in familie?

2) Cine trebuie sa ceara permisiunea de a face ceva?

3) La ce se refera aceasta permisiune?

4) Cere sunt regulile casei?

5) Ce consecinte are nerespectarea acestor reguli?

6) Ce asteapta parintele de la copilul lui?

Este de asemenea importamt sa se puna intrebari despre influenta pe care

alte servicii sociale specializate o au in relatia lor cu familia (in vederea
colaborarii cu acestea).

Cercetand aceste surse de influenta, terapeutul trebuie sa determine cine

are influenta si asupra cui in urmatoarele domenii:

1. Manipularea banilor

2. Timpul (cine hotaraste cum ar trebui cineva sa-si petreaca timpul, fie
direct, fie impunand alte pretentii care consuma timpul celuilalt; cine din
cuplu hotaraste cat timp va fi petrecut impreuna, etc.)

3. Schimbul de informatii (cine hotaraste ce se poate spune si ce nu....)

INTREBARI PE CARE TERAPEUTUL TREBUIE SA LE PUNA UNEI FAMILII

1. Cand a aparut simptomul, cum, unde si in prezenta cui?

2. Ce facea atunci fiecare membru al familiei?

3. Cum s-a dezvoltat simptomul?

4. Cine este in primul rand deranjat, ingrijorat, trist, suparat sau indispus de
aceasta problema?

5. Cine in familie are o problema similara?

6. Cine se aseamana cu cine din familie?

7. Cu ce se ocupa fiecare membru al familiei la serviciu si la scoala?

8. Se descurca cu banii sau sunt saraci? Au cumva vreo situatie, o

preocupare sau o ingrijorare speciala in circumstante curente?

9. Care dintre rude este implicata in problema si in ce fel?

10.Care persoane sunt mai apropiate sau mai departate in familie acum, din
pricina acestei probleme?

11. Ce s-ar schimba daca problema ar disparea?

Pe masura ce familia raspunde la aceste intrebari direct sau prin

interactiunile dintre membrii ei, se lamuresc si intrebarile referitoare la
cine este ajutat in familie de aceste simptome si care este natura acestui
ajutor. Odata cu aceste puncte se clarifica, iese in evidenta si sistemul de
relatii al membrilor familiei din jurul problemei respective. Devine de
asemenea limpede si relatia metaforica pe care actuala stare de lucruri o
are cu alta similara din familie. Astfel, terapeutul isi formuleaza o ipoteza
asupra problemei.
11 Categorii pentru evaluarea problemelor clientului

1. Explicarea scopului evaluarii prezentarea motivelor interviului de

evaluare

2. Identificarea intinderii problemelor- ajuta clientul sa identifice toate

problemele prioritare si secundare relevante pentru a obtine o imagine
de ansamblu

3. Orientarea de prioritate si selectia problemelor ajuta clientul sa

stabileasca ordinea de abordare si aria initiala de concentrare/ focalizare

4. Identificarea comportamentelor asociate cu problema prezenta- ajuta

clientul sa identifice cele 6 componente ale comportamentului problema:
afectiva; somatica; comportamentala; cognitiva; contextuala; relationala.

5. Identificarea antecedentelor ajuta clientul sa identifice sursele

antecedentelor si efectul lor asupra problemei

6. Identificarea consecintelor originea si influenta lor asupra problemelor

7. Identificarea beneficiilor secundare identificarea solutiilor sau

incercarilor anterioare de rezolvare a problemei si efectul lor asupra
problemei

8. Identificarea abilitatilor de a face fata identificarea comportamentelor

adaptative trecute sau prezente si cum aceste abilitati ar putea fi folosite
in lucrul cu problema precedenta

9. Identificarea perceptiei clientului asupra problemei ajuta clientul sa

descrie modul in care el intelege problema

10.Identificarea intensitatii (gravitatii) problemei ajuta clientul sa identifice

impactul problemei sale asupra vietii sale, incluzand severitatea
problemei

11. Frecventa sau durata problemei

ANEXA: ANAMNEZA SI EXAMINAREA IN PSIHIATRIA COPILULUI

Forma si extinderea evaluarii vor depinde de natura problemei actuale.

Schema care urmeaza este reprodusa dupa lucrarea lui Graham (1986),
ce va fi consultata pentru informatii suplimentare. Graham sugereaza ca,
in cazul crizei de timp, clinicienii sa se concentreze asupra subiectelor
subliniate.

1. Natura si severitatea problemei actuale. Frecventa. Situatia in care

apare. Factorii ce o provoaca sau o amelioreaza. Stresuri pe care
parintii le considera importante.

2. Prezenta altor probleme si acuze curente.

(a) Somatice: cefalee, dureri gastrice. Auzul, vazul. Convulsii, lesinuri sau
alte tipuri de atacuri.

(b) Probleme de alimentatie, somn sau excretie.

(c) Relatii cu parintii si fratii. Afectiune, intelegere.

(d) Relatii cu alti copii. Prieteni deosebiti.

(e) Nivelul de activitate, aria de atentie, concentrarea.

(f) Dispozitia, nivelul energetic, tristete, suferinta, depresie, sentimente

legate de sinucidere. Nivelul general de anxietate. Frici specifice.

(g) Raspunsul la frustrare. Crize de furie.

(h) Comportament antisocial. Agresivitate, furt, chiul.

(i) Achizitii educationale, atitudinea fata de mersul la scoala.

(j) Interesul si comportamentul sexual.

(k) Orice alte simptome, ticuri.

3. Nivelul curent de edzvoltare.

(a) Limbaj: intelegere, complexitatea vorbirii

(b) Aptitudini spatiale

(c) Coordonare motorie, neindemanarea.

4. Structura familiei

(a) Parinti. Varste, ocupatii. Starea somatica si emotionala curenta. Istoric

de tulburare somatica sau psihiatrica. Ce se intampla cu bunicii.

(b) Frati. Varste, existenta problemelor

(c) Conditii acasa, conditii pentru dormit

5. Functionarea familiei.

(a) Calitatea relatiei intre parinti. Afectiune mutuala. Capacitatea de a

comunica si de a rezolva problemele. Impartasirea atitudinilor fata de
problemele copilului.

(b) Calitatea relatiei parinte-copil. Interactiune pozitiva agrearea

reciproca. Nivelul de nemultumire, ostilitate, respingere al parintilor.

(c) Relatia cu fratii.

(d) Modelul general al relatiilor de familie. Alianta, comunicare.

Excludere, tendinta de a gasi tapi ispasitori. Confuzii intre generatii.

6. Istoricul personal

(a) Sarcina complicatii. Medicatie, febra de natura infectioasa.

(b) Nasterea si starea la nastere. Greutatea la nastere. Nevoia de ingrijiri

speciale dupa nastere.

(c) Relatia precoce mama copil. Depresia materna post partum.

Modurile initiale de alimentatie.

(d) Caracteristicile temperamentale precoce. Comod sau dificil,

schimbator, sugar si copil mic fara astampar.

(e) Date importante. Se vor obtine detalii exacte numai daca sunt in afara
normalului.

(f) Boli si leziuni trecute. Spitalizari.

(g) Separari care au durat o saptamana sau mai mult. Felul ingrijirii de
substitutie.

(h) Istoria scolarizarii. Usurinta de a urma scoala. Progresul educational.

7. Observarea starii emotionale si a comportamentului copilului.

(a) Aspect. Semne de dismorfism, stare nutritionala. Semne de neglijare,

echimoze, etc.

(b) Nivelul de activitate. Miscari involuntare. Capacitate de concentrare.

(c) Dispozitie. Expresie sau semne de tristete, suferinta, anxietate,

tensiune.

(d) Raportul creat, capacitatea de a intra in legatura cu medicul. Contactul

ochi in ochi. Vorbirea spontana. Inhibitie si dezinhibitie.

(e) Relatia cu parintii. Afectiunea aratata. Resentimente. Usurinta

separarii.

(f) Obiceiuri si manierisme.

(g) Prezenta delirului, halucinatiilor, tulburarilor de gandire.

(h) Nivel de constiinta. Indicii de epilepsie minora.

8. Observarea relatiilor intrafamiliale.

(a) Modele de interactiune aliante, tapi ispasitori

(b) Claritatea limitelor intre generatii incurcaturi

(c) Usurinta comunicarii intre membrii familiei

(d) Atmosfera emotionala a familiei. Caldura mutuala. Tensiune, critici.

9. Examenul somatic al copilului.

10.Screening neurologic

(a) Se va nota orice asimetrie faciala

(b) Miscarile ochilor. Vom cere copilului sa urmareasca un deget care se

misca si vom observa miscarile ochilor (strabism, necoordonare).
(c) Apozitia deget police. Vom cere copilului sa puna fiecare deget pe
police in succesiunea rapida. Vom observa neindemanarea,
slabiciunea.

(d) Copierea. Desenarea unui om.

(e) Observarea abilitatii si dexteritatii in desen

(f) Observarea competentei vizuale in desen

(g) Saritura pe loc

(h) Sarituri intr-un picior

(i) Auzul. Capacitatea copilului de a repeta numere soptite la doi metri in

spatele lui