de CORNELIU ZELEA CODREANU

Tipografia "C. S. m. c."

Bucuresti, 1940

Legiunea este o organizatie ntemeiat pe ordine si disciplin.

Legiunea e cluzit de un nationalism curat, izvort din
nemrginita dragoste de Neam si Tar.
Legiunea vrea s trezeasc la lupt toate energiile creatoare ale
Neamului.
Legiunea apr altarele Bisericii pe care dusmanii vor s ni le
drme.
Legiunea ngenunche naintea crucilor vitejilor si mucenicilor
Neamului.
Legiunea st scut neclintit n jurul Tronului, din care voevozi si
regi s'au jerfit pentru aprarea si nltarea Patriei.
Legiunea vrea s cldeasc din suflete tari si brate vnjoase o
Tar puternic, o Romnie nou.

CUVNT INAINTE

Dup doi ani de prigoan cumplit, "Crticica sefului de cuib"

reapare sub semnul biruintei Cpitanului. Acest ndreptar de
viat, organizare si doctrin legionar, cu pagini din care s-au
nscut, au luptat si au murit attia legionari fanatizati, a fost
prigonit si ars n rnd cu trupurile martirilor nostri.

LEGIONARI,

Pstrati aceast carte si nu v abateti de la ea.

E gndul si vointa celui mai mare ndrumtor al neamului nostru,
pentru a realiza un om nou, o elit adevrat si o tar ca soarele
sfnt de pe cer.
E flacr din nemrginita dragoste a Cpitanului pentru noi.
E lege peste veacuri, pentru neamul romnesc.
Salutul se pstreaz neschimbat, pentru c voim s crestem n
duhul Lui.
Pn nu se va ntuneca cerul romnesc peste sufletele noastre,
Cpitanul nu poate muri.
Il avem si trieste n noi.

TRIASC LEGIUNEA SI CPITANUL!

Horia Sima
1940, Bucuresti

2
 PARTEA I-a

Sedinta cuibului. Legile. Micul drapel.

Initiativa. Executarea ordinelor.
Camarazi,
La apelul fcut de a ne reorganiza cu totii n cuib ati rspuns ntr-
un numr covrsitor. Pmntul Strmosesc va publica pe rnd
numele cuiburilor, dndu-le aprobarea cuvenit. Sunteti din toat
tara si din toate pturile sociale. In majoritate trani si muncitori.

PUNCTUL 1. Acum stiti cu totii ce este un cuib: un grup de

oameni sub comanda unui singur om. Cuibul nu are comitet. El
are numai un sef care comand, un corespondent care poart
corespondenta, un casier care strnge cotizatiile si un curier care
face legtura cu alte cuiburi sau cu seful judetului. Toti acestia, ca
niste frati adevrati, ascult de camaradul lor, care ndeplineste
functiunea de sef de cuib. (Vezi < Pentru Legionari >, parte
<Legiunea Arhanghelului Mihail >, capitolul < Primele
nceputuri de organizare >)

PUNCTUL 2. Datoriile corespondentului, curierului si casierului

cuibului.
Corespondentul tine corespondenta cuibului la ordinele sefului
de cuib. El scrie si expediaz scrisorile. Curierul face legtura
ntre membrii cuibului, sau ntre dou cuiburi, sau ntre cuib si
diferiti sefi ierarhici. El aduce pachetele cu brosuri, reviste,
manifeste, ziare, etc de la gar sau de la post si le mparte
membrilor . St la ordinele sefului de cuib.
Casierul are grij s se ncaseze o sum ct de mic (cel putin un
leu pe lun), de la fiecare membru. Sau alte ajutoare. El de
asemenea st la ordinele sefului de cuib.

PUNCTUL 3. Cele sase legi fundamentale ale cuibului. Au fost

tratate pe larg vechile directive ale cuibului (directive desfiintate
total prin aparitia brosurii de fat).
Le enumerm aici:
1) Legea disciplinei: fii disciplinat legionar, cci numai asa vei
nvinge. Urmeaz-ti seful si la bine si la greu.

3
2) Legea muncii: munceste. Munceste n fiecare zi. Munceste cu
drag. Rsplata muncii s-ti fie nu cstigul, ci multumirea c ai
pus o crmid la nltarea Legiunii si la nflorirea Romniei.
3) Legea tcerii: vorbeste putin. Vorbeste ce trebuie. Vorbeste ct
trebuie. Oratoria ta este oratoria faptei. Tu fptuieste; las pe altii
s vorbeasc.
4) Legea educatiei: trebuie s devii altul. Un erou. In cuib f-ti
toat scoala. Cunoaste bine legiunea.
5) Legea ajutorului reciproc: ajut-ti fratele czut n nenorocire.
Nu-l lsa.
6) Legea onoarei: mergi numai pe cile indicate de oanoare.
Lupt, nu fi niciodat misel. Las pentru altii cile infamiei.
Dect s nvingi printr-o infamie, mai bine s cazi luptnd pe
drumul onoarei.

PUNCTUL 4. Micul drapel al Cuibului.

Fiecare cuib si are un mic Drapel tricolor. Pnza de mtase.
Mrimea pnzei 40 cm x 40 cm. Lungimea prjinei 1m si 10 cm.
Deasupra o cruce. Pe pnz va sta scris:
Cuibul ...
Garnizoana ...
Judetul ...
Acest mic drapel nu este scos nici o dat afar; el rmne n cas,
la sediul cuibului. Pe pnza lui se pun <stele>, una, dou, trei, ...
pn la 7 stele.
Drapelul cu 7 stele este un drapel ncrcat cu toat gloria. Stelele
le acord numai Seful Legiunii, dup propunerile sefilor judeteni,
sau din proprie convingere.
O stea pe drapel nseamn o mare lupt la care a luat parte un
cuib, lupt n care cuibul s-a distins, s-a purtat cu vrednicie.
Pentru ca drapelele s fie toate la fel si fcute din aceeasi pnz, e
bine ca sefii de cuib s le comande de la seful judetului, iar acesta
s le comande de la Centru n Bucuresti.
Cnd si face un cuib drapel? Unui cuib nu i se poate ncredinta
drapel dect dup 6 lini de activitate regulat.
De aceea un cuib nu-si poate face drapelul fr aprobarea sefului
de judet.

PUNCTUL 5. Despre rapoarte.

A. Seful de cuib trebuie s fac un raport sptmnal dup fiecare

4
sedint de cuib.
Acest raport se va face dup modelul ce se va da de sefii de
judete.
Raportul trebuie s cuprind urmtoarele date:
1. Numele cuibului si data sedintei.
2. Prezenta si absenta de la sedint.
3. Cotizatiile membrilor.
4. Initiativele si realizrile cuibului n curs de o sptmn si
anume:
a) Diferite contributii bnesti n folosul Legiunii.
b) Abonamente la diferite foi legionare si mai ales la
<Libertatea>. Cumprturi de foi, brosuri si crti legionare.
c) Vnzarea pe bani a tipriturilor legionare.
d) Zile de munc n santierele si taberele legionare.
e) Formarea de cuiburi noi.
f) Marsuri, sedinte la cmp, vizitarea altor cuiburi.
Raportul se face de seful de cuib si se pred n timp de 24 de ore
sefului de garnizoan mpreun cu cotizatia.
In localitatea n care se gseste sediul Organizatiei Judetene
rapoartele se pot preda direct secretarului Organizatiei.

B. Sefii de garnizoan nainteaz sefului de sector, ntre 1 si 4 ale

fiecrei luni, rapoartele primite n timp de o lun de la sefii de
cuiburi din Garnizoan, mpreun cu cotizatiile.

C. Sefii de sector nainteaz sefului de judet ntre 4 si 7 ale

fiecrei luni, rapoartele sefilor de cuib din sectorul lor, primite de
la sefii de garnizoan, mpreun cu cotizatiile.

D. Seful de judet ntocmeste pe baza rapoartelor sefilor de cuiburi

din judet, situatia general a judetului pe timp de o lun.
In acelasi timp face o clasificare general a cuiburilor pe judet,
clasificare a cuiburilor pe sectoare si clasaificarea sectoarelor.
Seful de judet face un raport lunar pe care l nainteaz n dublu
exemplar ntre 7 si 13 a fiecrei luni, Sefului de Regiune.
Raportul Sefului de Judet trebuie s cuprind:
1. Numrul de cuiburi.
2. Cuiburi noi nfiintate.
3. Numrul de membri.
4. Cresterea fat de luna precedent.

5
 5. Numrul de sedinte de cuib.
6. Numrul de prezenti.
7. Numrul de absenti.
8. Cotizatii.
9. Contributii diverse.
10. Tiprituri si abonamente
a) Valoarea celor intrate.
b) Valoarea celor rspndite pe bani.
c) Valoarea celor rspndite gratuit.
d) Suma achitat.
e) Suma rmas de plat.
11. Santiere.
a) Zile de lucru.
b) Evaluarea lucrrii n bani.
12. Tabere.
a) Zile de lucru
b) Evaluarea lucrrii n bani.
13. Marsuri: n Kilometri - om (se nmulteste numrul de
Kilometri efectuati cu numrul membrilor participanti.
14. Initiative.
15. Delegatii.
17. Dificultti interne ale organizatiei: certuri, nentelegeri,
diferite abateri ale legionarilor.
18. Msuri luate pentru nlturarea dificulttilor ivite.
19. Curente de simpatie, dusmnie sau indiferent.
20. Punctele slabe ale organizatiei si msurile luate pentru
ntrirea ei n acele puncte.
21. Tinuta, atitudinea moral n societate a legionarilor.
22. Atacuri de vrjmsie - calomnii, agresiuni, abuzuri ale
autorittilor - nregistrate. Numele persoanelor ce atac si
adresele lor.

E. Seful de Regiune, ntocmeste pe baza rapoartelor judetene

primite, o clasificare a judetelor din regiune si o situatie general
a regiunii.
Seful de Regiune nainteaz Centrului, pentru serviciul
persoanlului, ntre 13 si 17 a fiecrei luni, un raport cu situatia
general a Regiunii, cuprinznd exact aceleasi puncte din raportul
Sefului de judet.

6
In acelasi timp Seful de Regiune, nainteaz cte un exemplar din
rapoartele Sefilor de judet.

PUNCTUL 6. Cnd se adun cuibul.

Toate cuiburile de legionari din toat tara se adun n fiecare
smbt seara; a doua zi e duminic, asa c fiecare poate s
ntrzie putin la sfat. Dar dac e nevoie el se poate aduna oricnd
l cheam seful, n orice zi din sptmn.

PUNCTUL 7. Viata cuibului.

Cuibul adunat este o biseric. Intrnd n cuib te dezbraci de toate
chestiunile mrunte si nchini o or gndurile tale curate Patriei.
Ceasul de sedint al cuibului este ceasul Patriei. Armonia deplin
trebuie s rezulte nu numai din prietenia celor adunati, dar mai
ales din comunitatea idealului lor. Acolo n cuib se vor nlta
rugciuni lui Dumnezeu pentru biruinta Legiunii, se vor cnta
cntecele trimise de Legiune, se va vorbi despre cei morti:
martiri, eroi czuti pentru Legiune si camarazii morti n credinta
legionar, prieteni, printi, bunici si strmosi, rechemndu-se
duhurile lor.
In linii generale, n cuib nu se va da loc la discutii nfocate,
violente, contradictorii. Ct mai putin vorb, ct mai mult
meditatie, nimic s nu tulbure majestatea tcerii si a bunei
ntelegeri.
Se vor face exercitii de tcere complet.

PUNCTUL 8. Prima grij: PUNCTUALITATEA.

Dac seful cuibului fixeaz sedinta la ora 9, apoi toti trebuie s-si
chibzuiasc treburile n asa fel ca s nu vin nici prea devreme,
nici prea trziu. Nimeni s nu fac pe altul s astepte. Legionarul
trebuie s fie om de cuvnt. Cnd a spus o vorb s se tin
ntocmai de dnsa. Tara e plin de aceia care spun multe vorbe,
dar nu se tin niciodat de ele. Cnd promiti ceva, gndeste-te
bine. Dac tu crezi c nu poti, spune verde, cci e mai frumos.

PUNCTUL 9. A doua grij: INIMA BUN.

Legionarul cnd vine la cuib trebuie s fie cu inim bun. S nu
porneasc cu gnd de sfad, de rutate, cci n cuib n-are voie s
se certe nimeni. Cnd legionarul va avea poft de sfad, s se
bage ntre dusmani.

7
Lucrurile mari si bune se fac cu inim bun, pentru c unde e
inim bun acolo e Dumnezeu, iar unde inima e rea, acolo s-a
bgat diavolul. De aceea unde este inima rea nici un lucru n-are
spor. Toate merg pe dos. Despre omul care prseste cu inim rea
se zice c nici ppusoii nu-i cresc pe ogor.

PUNCTUL 10. Inceperea sedintei

La ora hotrt, dup ce membrii cuibului s-au adunat, seful
cuibului se ridic si strig cu voce ostseasc:
Camarazi,
La auzul acestui semnal toti sar n picioare. Se ndreapt cu fata
ctre rsrit si salut cu bratul ntins: salutul cerului, adic al
nltimilor si al soarelui adic simbolul biruintei luminii si al
binelui.
Seful cuibului spune cu glas rar si dup el repet toti ceilalti:
1. - S ne rugm lui Dumnezeu.
2. - S ne gndim la Cpitanul nostru.
3. - S ne ridicm cu gndul la sufletele martirilor:
- Mota,
- Marin,
- Sterie Ciumetti
- si ale tuturor camarazilor nostri
- czuti pentru Legiune
- sau morti n credinta legionar.
4. - S credem n nvierea Romniei legionare
- si n sfrmarea zidului de ur si de
- miselie care o mpresoar
5. Jur c nu voi trda niciodat Legiunea.

PUNCTUL 11. Cu ce ncepe sedinta seful cuibului?

1. Cu partea informativ. Noutti.
Ce vesti a primit de la Centru sau de la judet, etc.
Ce s-a mai ntmplat prin tar.
Ce s-a mai ntmplat prin sat (politica satului), oras, fabric,
facultate.
Cum stau diferitele forte politice adverse: cresc, stau pe loc,
dau napoi.
Cum merge Legiunea noastr n tar.
Aici la noutti fiecare membru din cuib mai aduce si el

8
nouttile pe care le stie.
2. Ordine sosite.
Ce ordine s-au mai dat. Cu ce se ocup ceilalti legionari din
tar. Cum merge lupta legionar.
3. Citirea <Pmntului Strmosesc> si a celorlalte foi legionare.
<Pmntul Strmosesc> trebuie citit n ntregime. In el se afl
adevratul duh legionar.
Toate ordinele date de centru precum si cele mai bune
informatii cu privire la miscarea din ntreaga tar. De asemenea
se vor citi foile legionare locale.
4. Educatia membrilor.
Legionarul va trebui s stie c: Legiunea va nvinge pn la
sfrsit toate partidele, oricte piedici i se vor pune n cale.
C toti legionarii sunt gata s fac orice jertf cu bucurie. C
fiecare jertf nseamn un pas nainte ctre victorie.
C legiunea are un program precis care se va publica la timpul
potrivit.
C prin realizarea acestui program tara se va reface.
C legionarii vor face din aceast Romnie o tar frumoas si
bogat.
C legionarii sunt chemati de Dumnezeu ca dup veacuri de
ntuneric si asuprire s sune trmbita nvierii neamului romnesc.
Seful de cuib va cuta s sdeasc adnc n sufletul fiecruia
dintre membrii cuibului credinta n Dumnezeu, n Patrie si n
misiunea neamului nostru.

PUNCTUL 12. Ce se mai poate discuta n cuiburi.

In cuiburi, cnd este vreme, se mai discut si alte probleme.
Iat cteva titluri de discutii stesti:
1) Cum s-ar putea obtine o recolt mai bun (gru, porumb, vie,
etc.).
2) Care sunt rezultatele dac ngrsm pmntul?
3) Este bine s semnm mereu acelasi fel de cereale pe
pmnt?
4) S-ar putea ca satul s-si cumpere o masin de treierat?
5) Cum s-ar putea obtine un pret mai bun pe produsele trnesti?
6) Cum trebuie s ngrijim vitele, tovarsii nostri de munc
pentru ca s nu mai sufere?
7) Crescutul psrilor n-ar putea aduce un venit gospodarului,
asigurndu-i o hran mai bun?

9
 8) Cum s-ar putea nfrumuseta satul? Imbuntti drumurile,
podurile? Ingrijirea bisericii si a cimitirelor, a scolii?

Iat cteva titluri de discutii pentru cuiburile de fete sau doamne

(Cettui).
1) Rolul femeii legionare n Romnia nou.
2) Drepturile si datoriile femeii legionare.
3) Sora legionar ca mam.
4) Sora legionar ca sotie.
5) Sora legionar ca lupttoare.
6) Sora legionar si disciplina.
7) Femeia legionar si femeia modern.
8) Cum s-ar putea da o mas mai hrnitoare familiei.
9) Ct mai mult si variat initiere n arta gtitului asa de putin
cunoscut n lumea satelor.
10) Curtenia casei si ngrijirea copiilor.
11) Cum s-ar putea ca mbrcmintea ntreag s se fac n cas.
12) Cresterea copiilor. - La Biseric. Spovedania si Sf.
Imprtsire. Iubirea de carte si de lumin, de munc, de tar.

Cuiburi intelectuale.
Iat titlurile conferintelor tinute de cuibul AXA din Bucuresti.
1. Antisemitismul n cadrul Legiunii. Deosebirea ntre legionari
si cuzisti. (Ion I. Mota).
2. Problema minorittilor n statul romn.
3. Invtmntul n statul legionar.
4. Problema moral n viata public a Romniei. Scrierile
imorale.
5. Educatia moral a legionarului.
6. Caracter de legionar.
7. Politica agrar. Reforma financiar.
8. Problema muncitoreasc n statul legionar.
9. Capitalul si munca romneasc.
10. Industrie si agricultur.
11. Biserica n statul legionar. Preotul.
12. Politica extern a Romniei.
13. Legiunea si marxismul.
14. Armata.
Cuiburile studentesti si Frtiile de Cruce.
1. Deosebirea ntre politica partidelor si politica Legiunii.

10
 2. Deosebirea de organizare ntre sistemul partidelor politice si
sistemul Legiunii.
3. Afinitatea ntre fascism si Miscarea Legionar.
4. Puncte comune ntre hitlerism si Miscarea Legionar.
5. Formeaz jidanii un pericol fr leac?
6. Foloasele spiritului de disciplin?
7. De ce Miscarea Legionar poate salva tara si de ce celelalte
miscri politice nu o pot salva?
8. De ce cuzismul nu poate nvinge?
9. Tranul n statul legionar.
10. Muncitorul n statul legionar.
11. Cine este Benito Mussolini.
12. Cine este Adolf Hitler.
13.
14. Cine a fost Lenin.
15. Educatia fizic, factor principal n educatia legionar.
16. Fascismul nainte si dup 1922.
17. Ce este Balilla? Organizarea ei.
18. Cntecul legionar.
19. Franta nationalist si Franta socialist.
20. Cum se pot combate tendintele Ungariei asupra
Transilvaniei?
21. Cum se poate anihila ncercarea de influent a Rusiei asupra
Basarabiei?
22. Cum se pot ntri frontierele dinspre Bulgaria?
23. Cum se poate salva Maramuresul?
24. Poate exista o art legionar?
25. Statul legionar si Romnii de peste hotare.
Coruri.
Cuiburile formate din legionari mai tineri vor nvta marsurile
legionare si vor cnta n sedint.

PUNCTUL 13. Hotrri.

La sfrsitul sedintei se iau hotrri. Orice sedint trebuie s se
termine prin hotri precise, adic s se arate ce are de fcut
fiecare legionar pn la sedinta viitoare. Cuibul lucreaz: a) dup
ordinele care le primeste de la comandanti si b) din proprie
initiativ (hotrrea pe care si-o ia singur). Seful de cuib poate lua
initiativa n mai multe directii.
1. Mrirea organizatiei, adic facerea de cuiburi noi.

11
 2. Strngerea de fonduri prin serbri, vnzri de brosuri, etc.
(afar de colectarea de bani, care nu este permis dect printre
membrii organizatiilor noastre).
3. Imprtirea n lumea nelegionar, dup un plan bine stabilit, a
literaturii legionare.
Fiecare cuib are un numr de oameni cunoscuti n fata sa.
Ei pot fi prieteni, indiferenti sau vrjmasi. Cuibul si face o list
cu numele si adresa lor, apoi si propune ca ncetul cu ncetul s-i
conving si s-i creasc n credint legionar.
Atunci trimite fiecruia hran sufleteasc: crti, reviste, articole,
fotografii, coruri. Bine studiate, dup sufletul si mintea omului
care le va citi. Pe un om poate s-l influenteze o anumit carte, un
anumit articol, o anumit foaie, revist. Pe altul, altele. De aceea
cuibul trebuie s studieze ca s nu arunce nimic n vnt.
Vrjmasului trebuie s-i deie crti? Da. Pentru c dup ce va citi
azi, mine, poimine, va ncepe s se clatine. Si vrjmasul care se
clatin va fi nvins.
Aceast hran sufleteasc nu se trimite numai o dat. Cuibul are
grij de pui pn fac aripi.
Cnd sufletul lor a crescut n credint, atunci plini de recunostint
vor veni, te vor cuta si te vor ntreba: ce s fac acum? Ii vei
rspunde: <F si tu ce am fcut eu. Hrneste si tu pe altii, dup
cum te-am hrnit si eu pe tine.>
Materialul (brosuri, crti, etc.), uneori se vinde, de cele mai multe
ori ns omul le va gsi acas gratuit, date de cuib din srcia lui.
Si fr ca s stie cine i le-a trimis. Cci cuibul d, urmreste
efectul si nu spune cine trimite. Abia la sfrsit se vor cunoaste.
Mare bucurie va simti un cuib pentru fiecare om pe care-l va
scoate din lumea vrsmsiei si-l va aduce n lumea credintei
legionare.
Citez cuibul "Avangarda 13, Nr. 3", care n timp de o lun si
jumtate a mprtit 37 de volume "Pentru legionari" si 15 "Cranii
de lemn".
Cuiburile de legionare, de copii, de legionari bogati sau sraci,
fiecare dup puteri, pot face aceast oper dnd rezulate
extraordinare pentru Legiune.
4. Cuibul mai poate lua initiativa unui santier. Adic s dreag
un pod stricat, un sant, un drum, un gard, s ajute un copil bolnav,
s repare casa unui btrn sau a unei vduve. S ngrijeasc de
mormintele prsite.

12
Asa c n fiecare sedint seful cuibului va pune aceast
imperioas ntrebare:
Ce s mai facem ca s ne mrim organizatia?
Cu ce putem noi s ajutm Legiunea?
Fiecare membru al cuibului se gndeste si unul spune: s mai
facem cuiburi n sat la noi, sau n facultate, dac e student, etc.
Altul spune: n satul vecin nu exist nici un cuib, s mergem
acolo s facem. Altul spune: s ajutm bneste Legiunea. Cci
avnd bani, legionarii si vor nzestra organizatia cu tot ce-i
trebuieste pentru lupt si s anuntm seful Legiunii pentru a
vedea unde ne repartizeaz (la sustinerea unei foi, la cumprarea
unei camionete, la brosuri, etc.).
Munca fiecrui cuib este de o mare important.
Nu se poate ca un cuib s se constituiasc si apoi s nu mai
lucreze nimic, adic s nu mai dea nici un semn de viat. Cuibul
care nu munceste, care nu se misc si nu d semne de viat este
trecut n catalogul Legiunii sub denumirea de "Cuiburi moarte".

PUNCTUL 14. Despre initiativa sefului de cuib.

Initiativa este cea mai frumoas floare pe care un comandant o
poate purta.
Seful care si ia rspunderea initiativei trebuie s stie c ea poate
aduce mrirea organizatiei, dar poate aduce si foarte mare ru,
dup cum un sef o ntrebuinteaz n bine sau n ru.
Nu are voie n special:
a) a tipri ceva n numele organizatiei fr aprobarea Biroului
Central al Presei Legionare.
b) a scrie ordine sau scrisori cu continutul nechibzuit, care s fie
ru interpretate de ctre acei crora se adreseaz, sau de ctre
adversari.
c) Nu are voie de a-si bga unitatea n actiuni dezordonate,
chefuri, petreceri sau scandaluri, etc.
d) Nu are voie a trata si nici a ncheia vreo combinatie politic
cu oamenii altei grupri, fr aprobarea direct a sefului Legiunii.
e) In general, un sef, ca si un legionar, trebuie s fie atent de a
nu face nici un fapt, de a nu se introduce n vreo actiune care ar
putea periclita, strica sau dezonora Legiunea.
Cnd se ia initiativa?
a) Initiativa se ia cnd nu exist vreun ordin precis dat de ctre
sefii ierarhici. Dac este un ordin, se execut ordinul.

13
 b) Dac ntre timp situatia s-a schimbat, seful de cuib, ca orice
comandant, pe rspunderea lui, va lua msuri din initiativ
proprie, judecnd ns cu ptrundere, pentru ca organizatia s ias
ct mai bine.
c) Dac din ntmplare exist un sef legionar pe loc mai mare ca
seful de cuib, seful de cuib nu mai are initiativa. Comanda,
initiativa si rspunderea o ia legionarul mai mare n grad.
In afar de aceste cazuri prevzute, seful de cuib are o larg
initiativ.
El va lua hotrri cu de la sine putere, n bun ntelegere cu toti
membrii cuibului, n scopul de a servi cauza legionar. Imediat ce
a luat o initiativ, o raporteaz Sefului garnizoanei. Dup ce a
executat-o, raporteaz din nou: " V aduc la cunostint c
hotrrea luat de noi de a executa ..., am adus-o astzi la
ndeplinire, bucurndu-ne c am adus-o astzi la bun sfrsit."
Seful Legiunii cntreste e un sef legionar, dup puterea lui de
initiativ. Cei mai buni sefi si cele mai bune cuiburi sunt acelea
care iau cele mai bune initiative si le duc la ndeplinire.

PUNCTUL 15. Despre executarea ordinelor.

Cnd un legionar sau un cuib primeste un ordin, este o chestiune
de onoare de a-l executa, trecnd prin foc si prin ap, dac este
nevoie.
Dup aceasta se msoar vrednicia legionar.
Cnd Seful Legiunii d semnalul unei btlii legionare (cum a
fost de exemplu: cumprarea unei camionete, scoaterea unei foi,
cumprarea unei tipografii), cuiburile ca niste albine, ntrecndu-
se n hrnicie si n vitez unele pe altele, trebuie s vin fiecare cu
ceea ce poate da.
Ori de cte ori vin asemenea ocazii, trebuie s concure ntr-o
adevrat ntrecere nebun nspre victoria legionar toate
cuiburile.
Cum ar fi cu putint ca un cuib s fi rmas n afara luptei, s nu fi
adus si el un ct de mic ajutor, ct de mic jertf?
Din aceste lupte se poate vedea cine merit s se nalte, n noua
lume legionar, si cine trebuie s rmn unde este.

PUNCTUL 16. Inchiderea sedintei.

Membrii cuibului se scoal n picioare cu fata spre rsrit. Salut
cu bratul ntins spre cer. Toti repet dup seful cuibului: "Jur c

14
nu voi trda niciodat Legiunea".
Dup aceea legionarii se despart n voie bun cu gndul la
hotrrile pe care trebuie s le execute. In prima sedint viitoare
se va vedea ct s-a executat din hotrrea luat.

PUNCTUL 16 BIS. Marsul legionar.

Duminica si n zilele de srbtoare cuiburile de toate categoriile:
Frtii, Cettui, etc., trebuie s se obisnuiasc a pleca n mars. Noi
nu ne cunoastem tara. Unii nu-si cunosc nici satul vecin.
In zilele de srbtoare, pe ploaie sau pe vreme bun, iarna sau
vara, s iesim afar n mijlocul naturii. Pmntul romnesc s
devin un furnicar n care s se ntlneasc pe toate drumurile mii
de cuiburi alergnd n toate directiile.
In timpul slujbei s se opreasc la Biserica din cale. S se
opreasc la camarazii din satele vecine.
Marsul este sntos. Marsul repauzeaz si reface nervul si sufletul
omenesc. Dar mai presus de toate, marsul este simbolul actiunii,
al explorrii, al cuceririi legionare.
Marsul se face n ordine: pasul brbtesc.

PARTEA a II-a
Despre Organizare

Cte feluri de cuiburi sunt. Incadrarea lor.

PUNCTUL 17. Cuibul superior si Familia de cuiburi.

Fiecare membru al cuibului, dup ce a stat ntr-un cuib mai mult
vreme fcndu-si educatia legionar poate s se desprind din
acel cuib si s-si formeze un alt cuib n care el va fi sef.
Dac dintr-un cuib se desprind cel putin 3 membrii si-si face
fiecare cte un cuib, cuibul vechi va deveni cuib superior.
Un cuib superior se poate ntinde si n zece sate dac poate face
n fiecare dintre ele cte un cuib nou. Fiecare este liber s se
ntind dup puterea e care o are, astfel c dintr-un cuib fcndu-
se mai multe cuiburi, toate acestea formeaz un fel de familie.
Adic cuibul care s-a format nti si cu toate celelalte, care s-au
nscut din el, formeaz o familie. Fiecare cuib din familie si are
un sef, dar mai mare peste toti este seful primului cuib.

15
PUNCTUL 18. Cuiburi ncadrate.
Cuiburile dintr-un sat, comun, oras, fabric, facultate, etc.,
trebuie s aib legturi ntre ele. De ce? Pentru ca s nu se
ciocneasc ntre ele n anumite chestiuni (unii s aib o prere,
altii alt prere). Toti legionarii vor avea o singur prere, un
singur gnd si un singur suflet. De aceea trebuie s aib toti un
singur sef.
Cine este seful dintr-un sat.
Dac ntr-un sat este o singur familie de cuiburi, seful
legionarilor din sat este seful primului cuib.
Dac sunt dou familii de cuiburi, seful satului sau seful
garnizoanei legionare va face cu schimbul cte o lun.
O lun va fi sef al garnizoanei legionare seful unei familii, o lun
seful celeilalte familii de cuiburi.
Dac vor fi trei sau patru familii de cuiburi vor face fiecare cte o
lun cu schimbul.
Sefii de garnizoan cnd se schimb, fac un proces verbal de
predarea si primirea comenzii, pe care l trimit sefului judetean ca
s stie cine are comanda luna aceea.
Mai trziu, cnd cuiburile se nmultesc, se fac si sefi de sectoare,
care s fac legtura si s aib grij de toate cuiburile din regiune.
Seful de sector este numit de conducerea central a Legiunii n
urma propunerii sefului judetean. El se va recruta dintre cei mai
destoinici sefi de garnizoan.
In cazul victoriei legionare, primar ntr-o comun nu va fi seful
de sector sau seful vreunei familii de cuiburi legionare, ci va fi
cel mai destoinic om pe care l va avea Legiunea n acea comun.
El va fi ns sub controlul sefului legionar din acea comun.

PUNCTUL 19. Chemarea sefilor de cuiburi. Scoala de Cadre.

Seful garnizoanei legionare sau seful unui cuib superior cheam
la consftuire din cnd pe sefii cuiburilor n subordine, ca s se
informeze cum mai merge activitatea, s le comunice ordinele
sosite sau s ia vreo hotrre. Cu aceast ocazie se face cu sefii de
cuiburi scoala de cadre, adic scoala care s nvete pe seful de
cuib: organizarea, duhul legionar, ce voieste si ce va face
Legiunea, datoriile unui sef legionar, toate nvtate dup brosura
de fat.
Seful politic judetean si cheam cel putin o dat la dou

16
sptmni subalternii (sefii de unitti, F. d. C., cettui, Sectoare,
Statul Major, etc.)
Orice sef cnd si cheam oamenii n subordine pentru a le da
directive, sau a le face scoala legionar, nu-i cheam n vizit si
nu le serveste cte un pahar de vin ca n lumea democratiei.
Asemntor unui comandant de regiment care si cheam ofiterii
subalterni nainte de lupt pentru ca s le dea ordine, asa se
prezint seful legionar.
Va sta n picioare n pozitie de drepti. Va fi ncins; simbolul
puterii. Ceilalti, n semicerc n pozitie corect, atenti, seriosi,
constienti c n clipa aceea fac o slujb neamului lor, ca aceea pe
care o face preotul la altar.
Vor fi si ei ncinsi. Se va face apelul, se va da raportul. Se va
cnta. Urmeaz aceeasi formalitate la deschidere si la nchidere
ca si la sedinta cuibului.
Formatiuni pentru corpul legionar. Cnd soseste un sef, corpul
legionarilor va fi aranjat n careu sau n linii de plutoane prin
flanc.

PUNCTUL 20. Un rol important al sefilor de Garnizoan

legionar.
Sefii de garnizoan legionar dintr-o comun mai au o important
mare n materie de organizare steasc si anume: dup ce
cuiburile de legionari s-au nmultit, sefii de garnizoan se adun
mpreun si n cea mai bun ntelegere despart de o parte
cuiburile tinerilor de la 18 pn la 27 sau chiar 30 de ani.
Aceste cuiburi tineresti, toate la un loc, se vor numi "Grupul
legionarilor din comuna X".
In fruntea acestor cuiburi, sefii de garnizoan legionar vor pune
pe cel mai bun dintre sefii de cuiburi (avnd n vedere cine a
fcut cele mai multe cuiburi si cine are mai multe calitti de sef)
si vor cere apoi confirmarea din partea Sefului Legiunii.
In caz c sunt doi buni, vor face si acesti sefi de Grupuri
legionare, cu schimbul cte o lun. Ei ascult de ordinele sefului
de Garnizoan Legionar.

PUNCTUL 21. Un alt rol al sefilor de garnizoan .

Este acela de a veghea ca s nu se ntmple nici o nentelegere
ntre legionari. Nici o ambitie dect aceea de a iesi nvingtor. El
va cuta s mpace cu foarte mult ntelepciune orice

17
nentelegere. In fata Sefului Legiunii este mai mare, nu
ncptnatul ci acele care stie s se supun intereselor sacre
legionare, s jertfeasc din convingerile lui, din mndria lui, n
scopul victoriei.

PUNCTUL 22. Cte feluri de cuiburi sunt n Legiune.

1) Cuiburi numite "Frtii de Cruce". Aici intr numai tineri de la
14 la 20 de ani din diferite scoli. F.D.C. sunt numai al orase.
Rolul acestor cuiburi este de a face educatia tinerimii romne si
anume:
a) Educatia Crestin: ei trebuie s recunoasc, s iubeasc pe
Dumnezeu si s se poarte dup nvtturile Crestine.
Este foarte mult literatur imoral care ucide sufletul copilului.
El trebuie s fie ferit de a sorbi aceast otrav.
b) Educatia National: tnrul romn trebuie s-si iubeasc
Patria, Pmntul si Regele. Fr patrie este ca un pui fr cuib.
El trebuie ferit de literatura comunist care se ridic n contra lui
Dumnezeu, n contra Familiei, n contra propriettii, n contra
Armatei.
c) Educatia Social: n sufletul tineretului nostru trebuiesc
cultivate si ntretinute sentimentele crestine de dreptate si echitate
social si setea de munc creatoare.
d) Educatia Fizic: copilul trebuie s fie voinic si sntos la
trup, pentru c el va fi ostasul de mine care va apra acest
pmnt. (Legiunea Sportiv).
e) Educatia Sanitar: el trebuie pzit de nenumratele boli , n
special de cele venerice care sectuiesc toat vlaga tineretului. Cu
un cuvnt, trebuie s ne ngrijim de Romnul zilei de mine, care
va purta pe umerii si marea rspundere a existentei Patriei.

PUNCTUL 23. 2) Cuiburile de fete (Doamne), denumite si

"Cettui" cnd ele sunt formate din eleve de la scolile superioare.
Tot cu acelasi scop de educatie. Ele mine vor fi mame. Si copilul
va fi dup cum l creste mama lui. Ele ajut Legiunea cu munca
lor si cu propagarea ideilor legionare.

PUNCTUL 24. 3) Corpul legionarilor: de la 21 la 28 de ani.

Toate cuiburile cu membri n aceast categorie de vrst
formeaz Corpul Legionarilor.
Se admite exceptional si sub aceast vrst pentru membrii

18
cuiburilor de la sate unde nu exist Frtii de Cruce.
Ei sunt membrii cei mai activi ai Legiunii.
Pe lng educatie, ei alearg si mprstie credintele noastre. Ei
mprstie cel mai mult suflet, cci au de unde.
Ei fac politic si politica este o lupt din care nvinge cel cu suflet
mai bine clit, cel mai hotrt, cel mai rbdtor, cel mai
disciplinat, cel mai activ.
Educatia faptei creatoare. El, legionarul, va fi acela care prin
munca lui proprie va cldi Romnia cea nou, nu pentru a cstiga
ceva, ci numai din dorinta de a o vedea tar puternic.
Lui trebuie s i se fac educatia jertfei, nu a cstigului, cci numai
jertfind cu totii, vom putea avea o tar frumoas si bogat.
Lui trebuie s i se fac educatia disciplinei severe, pentru c
numai sfortrile unite, disciplinate, ale tuturor pot avea efectele
dorite.

PUNCTUL 25. 4) Studentii legionari de la o Universitate se

organizeaz n modul urmtor: toate cuiburile studentesti dintr-un
judet formeaz Grupul Legionar Studentesc, purtnd denumirea
judetului respectiv si stnd sub conducerea celui mai vrednic
legionar.
Toate grupurile studentesti judetene de pe lng o universitate,
formeaz Centrul Studentesc Legionar, sub comanda unui sef
legionar, ajutat de ctre toti sefii grupurilor legionare.
Sefii de grupuri si de centre studentesti legionare sunt numiti n
fiecare an de ctre Marele Consiliu Universitar Legionar, care
lucreaz sub presedintia Sefului Legiunii. Acest consiliu este
format din presedintele centrelor universitare legionare si din cte
5 sefi de grupuri legionare. Studentii de la fiecare universitate
alesi automat n ordine alfabetic judetean, n fiecare an. In
cazuri de festivitate deosebit, la acest consiliu pot lua parte toti
sefii de unitti legionare studentesti (cuiburi, grupuri si centre).
Un sef legionar de orice unitate nu poate ocupa n acelasi timp o
functiune n vreuna din comitetele organizatiilor studentesti
generale, ca: cercuri, societti de facultti, centre, etc. Pentru
aceste functiuni va delega legionari de sub comanda sa, sau de va
fi nevoie s intre personal, va preda altuia comanda legionar.

PUNCTUL 26. 5) Organizatia politic propriu -zis: sunt

cuiburile oamenilor mai n vrst, care si ei vor face educatia n

19
sens legionar, vor actiona politiceste, vor proteja si ndruma pe
cei mai tineri.
Conducerea o are seful politic judetean, care n acelasi timp
supravegheaz si ndrum activitatea celorlalte unitti legionare.

PUNCTUL 27.
Toate aceste judete au n fiecare judet si la centru
comandamentele lor aparte:
Astfel, n fiecare judet exist:
- Seful Frtiei de Cruce (F.D.C.);
- Sefa Cettuilor de fete sau doamne.
- Seful Corpului Legionarilor.
- Seful Corpului Muncitorilor
- Seful Organizatiei Politice.
Toti acestia fac parte de drept din statul major judetean,
respectnd si asccultnd pe seful organizatiei politice judetene.
La centru exist:
- Comandamentul F.D.C.
- Comandamentul Cettuilor de fete.
- Comandamentul Corpurilor Legionare
- Comandamentul Corpului Muncitoresc Legionar
- Comandamentul Corpului Studentesc Legionar
- Sefia organizatieie politice
Toti acestia sunt sub conducerea Sefului Legiunii.

PUNCTUL 28.
In regul general, toti acesti sefi se schimb cu anul. Sefii
organizatiei politice pot sta cte doi ani sau mai mult cu
aprobarea Sefului Legiunii.
Fiecare sef are grij din vreme s-si formeze nlocuitorul.
Fostii sefi trec ntr-o situatie superioar si au totdeauna grij de
ndrumarea si sftuirea sefilor actuali si de supravegherea bunului
mers al ntregii organizatii. Ei asist la orice sedint si-si dau
ntotdeauna prerile lor.
Ei ndeplinesc n special rolul de judectori pentru orice
nentelegeri sau conflicte ivite ntre legionari, cutnd cu
ntelepciunea si experienta lor s mpace lucrurile si s pzeasc
organizatia de cea mai mare greseal: nentelegerea, dezbinarea.

20
 PARTEAAIII-A
Sfaturi pentru sefii de cuib, ca unitatea de sub
comanda lor s poat merge bine.
PUNCTUL 29. 1) Cum trebuie s fie si s se poarte un sef.
Un sef trebuie s fie ntelept, trebuie s se gndeasc bine cnd ia
o hotrre, pentru ca ea s fie bun. Hotrrea trebuie luat
repede si dus pn la capt.
Trebuie s fie blnd si s-si iubeasc oamenii de sub comanda lui.
Trebuie s fie voios; asa trebuie s apar naintea celor pe care i
comand, nu amrt ntunecat nervos.
Trebuie s fie drept cu legionarii si cu toat lumea. Nici
adversarului nu-i poate face nedreptate. Va lupta cu el, l va
nvinge, dar pe cile drepttii, ale moralei; nu prin lasitate sau
minciun.
Trebuie s fie curajos si hotrt n ceasuri de primejdie. Asa
bunoar, dac va vedea un om n primejdie, datoria de onoare a
unui legionar este de a sri pentru a-l salva, nfruntnd primejdia.
Ex.: foc, nec, etc.
Trebuie s mpart bucuriile si durerile cu toti camarazii lui. In
orice ocazie n lume, nu numai n lumea legionar, el trebuie s-si
aleag locul cel mai greu. Un legionar nu se nghesuieste ca s
apuce cel dinti loc la mas sau cel mai bun pat la culcare.
Trebuie s fie dibaci, adic orice ordin s-l duc la bun sfrsit,
ntrebuintnd cile cele mai inteligente.
Trebuie s comande clar si s-si duc oamenii la biruint.
S nu vorbeasc de ru pe camarazii lui. S nu permit s i se
vorbeasc de ru despre altii.
S stie s pstreze armonia n unitatea pe care o conduce. Este de
o important capital. Un sef de ar avea toate calittile din lume
si dac n unitatea pe care o comand e ceart, dezbinare,
nentelegere, trebuie imediat nlocuit. Sunt unii sefi care ndat ce
iau comanda unei unitti, unitatea ncepe a se destrma.
S fie foarte cuviincios cu toat lumea. S nu bruscheze lumea,
pentru c n loc de a o atrage s-o ndeprteze.
Trebuie s fie cumptat la toate. De exemplu: nu se poate
concepe nici un sef si nici un legionar beat. Legionarul poate

21
petrece, dar nu se mbat.
S fie om de cuvnt.
S fie de o cinste care s-i atrag stima tuturor oamenilor din jur.
Intr-un cuvnt, s se poarte n asa fel nct toat lumea s poat
spune: "Intr-un legionar te poti ncrede, cci un lucru luat de un
legionar pe seama lui l duce la bun sfrsit."
Seful legionarilor este un om nzdrvan, care din orice
mprejurarea orict de grea ar fi ea, iese deasupra. El trebuie s
fie nvingtor. De va cdea, el se va ridia din nou si va nvinge.
Numai nzestrat cu astfel de calitti, un sef legionar va putea prin
scoala cuibului si prin puterea exemplului, transforma pe fiecare
romn creind un suflet nou, un adevrat caracter, care va sti s
nving n toate mprejurrile si cu care tara se va putea mndri.

PUNCTUL 30. 2) De ce trebuie s se pzeasc un sef legionar.

a) S nu se lase ademenit. Adversarii au dou ci de lupt. Prima
cale, atacul ftis pentru a ne strivi. Dac vd c noi am rezistat si
n-am fost striviti, atunci ncearc a doua cale: ademenirea ctorva
oameni pentru dezbinarea noastr.
Un exemplu: procesul de la Vcresti din 28 Martie 1924.
Procesul acesta a urmrit strivirea noastr. Noi ns am rezistat,
am iesit nvingtori, adic am fost achitati.
Diferite persoane sus-puse se artau prietene cu noi (dup
proces), ne chemau la mas, ne ludau: c suntem buni, suntem
talentati, vom ajunge departe, etc.
In acelasi timp ncercau dezbinarea noastr: vorbind ru pe
ceilalti camarazi.
Noi am prins aceast not de atac si ce auzeam , veneam si ne
spuneam unul altuia. Si atacul a czut. Iar noi, dup 10 ani, ne
gsim tot asa de uniti ca si n ceasul nti.
Acum mpotriva Miscrii Legionare, se ntrebuinteaz primul
mijloc: ncercarea adversarilor de a ne strivi. Cnd vor vedea ns
c nu ne pot strivi, vor ncerca al doilea mijloc: dezbinarea
noastr prin ademenire.
Nu vedeti cum s-au dezbinat toate partidele din Romnia, tot prin
ademenire: liberalii n dou, averescanii n dou, iar acum, n
urm, si national trnistii stau gata s fie nvinsi si rupti n dou.
Vor ncerca si cu noi. Dar noi vom fi pregtiti si vom nvinge.

22
PUNCTUL 31. Ce trebuie s fac un sef legionar, cnd simte
atacul ademenirii.
Imediat trebuie s raporteze sefului su si Sefului Legiunii. Si s
spun deschis cuibului din care face parte. Adic s dea pe fat
uneltirile vrjmase.

PUNCTUL 32. b) Nu exist n Legiune "M-am suprat si plec."

Dac se ceart cu cineva, cu un camarad, legionarul trebuie s se
mpace. In orice caz, nu poate pleca din Legiune pe acest motiv,
cci nu se poate supra pe Legiune, adic pe lupta de mntuire a
trii sale. Iar dac pleac, greseala lui este foarte mare fat de toti
legionarii, fat de drapelul Legiunii si fat de neamul su.
Cineva poate pleca din Legiune cnd nu mai crede, dar nu cnd
se supr.

PUNCTUL 33. c) Lupta cu alti sefi legionari.

Este o mare greseal ca un sef legionar, din invidie, s nceap a
vorbi de ru n fata oamenilor din cuib sau din sat, pe un camarad
al su. Aceasta duce la dezbinarea n dou a legionarilor, la lupta
dintre dnsii, la victoria inamicului.
Este asa de grav acest lucru, nct Legiunea consider asemenea
fapte aproape ca o trdare. Cum? Pentru ambitiile tale s distrugi
Legiunea?
Chiar dac sunt dusmani personali, cnd au devenit legionari nu
se mai ceart, nu se mai vorbesc de ru, lupt fiecare n functia pe
care o are si slujeste cu credint cauza legionar si victoria de
mine.

PUNCTUL 34. d) Spiritul negativ.

O alt boal de care trebuie s se fereasc un sef legionar si s-si
pzeasc toti oamenii din organizatie, boal care este foarte
periculoas, pentru c aduce nentelegeri n snul organizatiei si
mai ales pentru c taie aripile marilor ndemnuri, este critica.
Critica sub form de vesnic nemultumire.
Sunt anumiti oameni, care orice ai spune sau orice ai face, ei sunt
n totdeauna nemultumiti si au n totdeauna ceva de zis. Acestia
tin pe loc orice ncercare de creatie, taie avntul oamenilor de
fapt.
Organizatia noastr nu este o organizatie de critic, de negatie, ci
este o organizatie cu spirit de afirmatie, de combativitate, de

23
ofensiv.
Lsm critica s ne-o fac istoricii, noi acum s cucerim si s
nfptuim ct mai mult si ct mai bine.

PUNCTUL 35. e) Toti sefii legionari si toti legionarii dintr-o

comun, fabric, etc., trebuie s fie de acord n toate chestiunile
care intereseaz organizatia noastr.
Ex.: la Facultatea de Litere din Bucuresti s-au fcut alegeri pentru
Presedinte si pentru Comitet. Legionarul X, cu camarazi de-ai lui,
legionari, a candidat pe o list, iar alt legionar cu alt grup de
legionari a candidat pe alt list. Legionarii s-au rupt n dou si la
vot au czut.
Legionarii nu vor mai face asemenea greseli grave. Ei vor merge
uniti chiar pe un drum ru (gresit).
Pentru c drumul cel mai ru este dezunirea.
Pe cnd altfel si n iad dac ar merge trupa legionar, de va fi
unit, va nvinge tot iadul si se va ntoarce pe urm napoi
nvingtoare. Ex.: la alegerea unui primar din comun, dac sefii
legionari hotrsc a vota pe un anumit om, nu trebuie s existe
legionar care s voteze pe un altul sau s nceap cu critica.
Toti ntr-un gnd si ntr-un suflet.
Si adversarii vor spune: "S ne punem bine cu legionarii, c sunt
toti oameni dintr-o bucat, hotrti si uniti. Cu cine vor vota ei,
acela iese primar, cci merg toti ntr-o parte."

PARTEA A IV-A
Recrutarea membrilor

PUNCTUL 36.
Seful de cuib cnd si recruteaz membrii, trebuie s aib grij: de
a cuta elementele cele mai destoinice si cu sentimentul
demnittii dezvoltat. Necinstitii, hrtgosii, oamenii de scandal,
trufasii, ludrosii, cei plini de ei, fricosii, lasii, trebuie lsati n
afara organizatiei.
Si pentru ca s fie sigur c nici unul din elementele de mai sus nu
vor mai putea intra n organizatie, numrul legionarilor n nici un
sat nu va putea fi mai mare dect jumtate din numrul oamenilor

24
din sat. Odat numrul legionarilor mplinit, nu se mai poate
primi n organizatie nimeni, rmnnd a se primi numai n
msura n care se fac locuri libere.
In orice caz, trebuie pzit organizatia de oamenii care nu pot s
triasc fr s se certe.
Imediat ce un membru din cuib nu se poate ntelege cu ceilalti
membri el va trebui s prseasc organizatia, naintndu-si
demisia.
Mai bine mai putini, trind n frtie deplin, ntr-o unitate
perfect, dect mai multi certndu-se ntre dnsii.
Seful de cuib va cuta s pzeasc organizatia de agenti
provocatori sau spioni trimisi de politicieni sau excroci de
meserie.

PARTEA A V-A
Uniforma legionar

PUNCTUL 37.
In toat Europa, este un curent pentru introducerea virtutilor
ostsesti n viata public a trilor.
In locul vorbriei si a discursurilor lungi, lumea vrea fraz scurt,
clar si precis, ca aceea a ostasului.
In locul lipsei de curaj si a ndoielii de astzi, lumea vrea:
hotrrea repede.
In locul comitetelor democratice, care discut, se ceart si nu iau
hotrri, lumea vrea sef si disciplina tuturora. (Se ntelege, ajutat
de comitete prevzute)
In locul descurajrii, lumea vrea ncredere, voie bun, mndrie
ostseasc.
In locul lenii, lumea vrea munc de dimineata pn seara, a
tuturora, nu trei prti numai la munc si o parte numai la
petrecere.
In locul poftei de cstig, a dorintei de a trage un beneficiu din
politic, lumea vrea jertfa pentru tar, ca jertfa soldatului pe
cmpurile de btaie. El nu caut s cstige nimic, el d totul,
munc, suflet, viat pentru tara lui. Aceasta ne trebuieste. Dac ar
da toti oamenii care fac politic: munc, suflet, viat, pentru tar,

25
ce bine ar fi de tara romneasc! Iat ce va face scoala legionar.
In locul dezbinrii si a certurilor, noi punem camaderia frumoas
a ostasului si unitatea perfect ca a unei trupe, a natiunii ntregi.
Toti au un singur gnd: Patria, un singur Drapel, un singur Sef,
un singur Rege, un singur Dumnezeu, o singur voint: aceea de
a le slujii cu credint pn la moarte. Legionarul si-a fcut
uniform pentru c n dosul ei el vede toate aceste mari calitti
ostsesti, care ridic neamurile si le fac nvingtoare, mpotriva
tuturor greuttilor. Uniforma este: cmasa verde, centur cu
diagonal.

PUNCTUL 38. Interzicerea uniformelor.

Guvernul a interzis prin lege portul uniformelor. Odat legea
votat, trebuie s ne supunem. Legionarii nu vor mai iesii n
public mbrcati n uniform.
Dar noi nu renuntm la dnsa. Ne vom face uniforme si le vom
mbrca numai n zilele de srbtoare si numai n casele noastre,
unde suntem stpni si liberi s ne mbrcm cum dorim.
Le vom mbrca cu drag, asteptnd ceasul cnd legiuitorii se vor
convinge c aceste uniforme frumoase nu sunt un pericol pentru
tar, ci din contr, sunt un bine.
Ar trebui s nu existe legionar care n casa lui s nu-si aib
uniforma, s n-o mbrace n zilele de srbtoare, cnd va trebui s
fac cinste unui musafir, oaspete, mbrcndu-se n cmasa verde.
Va fi o srbtoare n casa unui legionar cnd el si familia lui se
vor mbrca n frumoasa cmas verde, simbolul primverii
Neamului romnesc.

PUNCTUL 39. Grade si functiuni.

Grade
Noul venit n Legiune, se cheam membru.
Dup trei ani, el poate fi avansat la gradul de legionar.
Urmeaz: - Instructor legionar
- Comandant ajutor
- Comandant legionar
- Comandant Buna Vestire
- Senator legionar, cu caracter onorific.
Functiuni
- Sef de cuib
- Sef de garnizoan

26
 - Sef de plas
- Sef de echip, tabr, santier, Sef de corp legionar
- Sef de judet
- Sef de regiune
Nu este obligatoriu ca functiunea s fie ocupat de un grad.
Functiunea d onorul gradului.

PARTEA A VI-A

PUNCTUL 40. Camaraderia, disciplina si ncrederea n sefi.

O organizatie nu poate niciodat obtine victoria fr unitate.
Organizatiile cu unitate subred, de cele mai multe ori cu un ceas
nainte de victorie se rup n dou (adic le rupe inamicul prin
intrigile lui) si se iau la lupt ntre ele. In acel moment totul este
pierdut. Un singur lucru rmne: victoria inamicului.
De aceea orice organizatie trebuie s-si asigure unitatea. Ea se
asigur prin dou mijloace:
1. prin camaraderie, acea fort a sufletului, care uneste ntr-o
sfnt frtie pe toti lupttorii
2. prin disciplin, acea fort exterioar care armonizeaz toate
vointele n vederea realizrii aceluiasi scop.
Un sef legionar, deci trebuie s fie disciplinat, s aib ncredere n
sefii si.
Camaraderia, ncrederea n sefi si disciplina se completeaz prin
aceea c cele dou dinti vin de jos n sus, cea de a treia,
disciplina, vine de sus n jos, asa c unitatea este asigurat, chiar
atunci cnd elementele de jos ar putea s aib si alte preri sau
chiar preri contrare. De aceea, educatia disciplinei rmne ca o
mare supap de sigurant pentru asigurare a unittii si deci a
victoriei, atunci cnd celelalte mijloace s-au epuizat.
Seful de cuib va trebui s caute n toate mprejurrile s dezvolte
acest simt de disciplin n orice legionar si mai ales o va face prin
exemplul pe care l va da el.
S nu se uite, c disciplina voluntar este de esent superioar,
deoarece ea presupune o renuntare a personalittii si orice
renuntare n vederea unui scop mret este de esent spiritual
superioar.

27
PUNCTUL 41. Despre pedepse.
Nu insistm aici asupra pedepselor n lumea legionar, pentru c
socotim c nu va fi nevoie de ele. In orice caz, pedepsele ncep de
la ntia dojenire, a doua dojenire, a treia dojenire. Eliminarea din
lupt pe o lun, eliminarea pe dou luni, eliminarea pe trei luni,
eliminarea pe 6 luni si ajungnd pn la eliminarea pentru
totdeauna din organizatie. De asemenea, ridicri de comand
pentru timp limitat sau nelimitat.
Sefii judeteni si comandantii de corpuri legionare, pot da pedepse
pn la eliminarea din lupt pe dou luni. Peste aceasta numai
Seful Legiunii poate decide.
Mai important ns este modul frumos, demn, ntelegtor n care
un legionar si primeste si execut pedeapsa. Recunoaste greseala,
nici nu se supr, nici nu se rzvrteste, o execut si se hotrste
ca prin atitudinea demn s-si recucereasc pozitia.
In orice caz, neexecutarea unui ordin, constituie una dintre cele
mai mari greseli posibile, cnd ea este fcut intentionat. Si dac
se repet, legionarul va trebui s prseasc organizatia.

PARTEA A VII-A
Seful de cuib n timpul campaniei electorale
Dup cum s-a vzut pn acum, scopul legionarului nu este
campania electoral, dar campania electoral este de o important
foarte mare pentru c este singura cale pe care ne-o pune legea la
dispozitie pentru a face orice schimbare dorim n tar.
Soarta trii pentru 3 sau 4 ani, uneori si pentru mai mult, se
pecetluieste n ziua de alegeri. In ceasul acela, alegtorul este
stpnul trii. Ce va hotr el prin, votul lui, aceea va fi. Dar
tocmai pentru acest lucru, n ziua de alegeri umbl cumprtorii
de suflete ai partidelor politice cu arginti, cu butur, cu mncare,
pentru a cumpra voturi. In fata dezmtului politicianist, noi s
opunem credinta n zilele mai bune pentru neamul romnesc si
vom nvinge, dup cum am nvins la Tutova, Neamt, etc.
Iat pentru ce seful de cuib va trebui s dea o mare important
campaniei electorale.

28
PUNCTUL 42. Promisiuni electorale legionarul nu face.
Toti oamenii politici, n ajunul campanieie electorale, ncep cu
promisiunile.
Un sef legionar nu va promite dect aceea ce putem face noi. Noi
nu promitem bani, nu promitem rachiu, nu facem functiuni. Noi
nu cumprm cu bani sufletele omenesti. Cei ce vin n numele lui
Dumnezeu nu fac aceasta. Numai cine vine n numele satanei
cumpr sufletele cu arginti.
Un sef legionar va spune:
Nu promitem bani, ci promitem dreptate.
Nu promitem s-ti facem tie ceva, ci promitem s muncim, s
luptm pentru tara noastr.
Cine vrea s lupte pentru dreptate si pentru cinste n tar, cine
vrea s munceasc pentru Patria lui, cine vrea s fac jertf alturi
de noi, s vin cu noi.
Va fi bine asa? Da. Pentru c lucrurile merg ntr-o tar ca la o
gospodrie. Dac la o gospodrie este pmnt bun, bogat nzestrat
cu tot ce-i trebuieste unei gospodrii, iar gospodarul nu-i vrednic,
e risipitor, bea tot ce are, se ceart toat ziua, gospodria se va
ruina, iar copiii o vor duce foarte prost. Vor fi si ei emrti si
flmnzi.
Dar dac se schimb gospodarul cu un om cinstit, muncitor,
vrednic? Gospodria va nflori n scurt timp, si toti copiii vor
nflori si ei ca niste bujori.
Tara noastr nu-i si ea o gospodrie, cu pmnt bun si bogat? Cu
tot ce-i trebuieste? Noi, romnii, nu suntem copiii din
gospodrie? Si nu suntem amrti si flmnzi?
Cnd vom schimba ns gospodria, atunci nu vom mai fi asa.
Aceasta o va face Legiunea. Va schimba gospodria, adic
guvernele partidelor si va face un guvern legionar.
Aceasta este singura promisiune pe care o face legionarul n ajun
de alegeri si ntotdeauna.

PUNCTUL 43. Care este scopul nostru? Unde trebuie s

ajungem?
Seful de cuib trebuie s fac scoal tuturor legionarilor si s le
spun c scopul nostru nu este de a alege un numr de 5, 10, 20
de deputati. El este cu mult mai mare, cu mult mai sfnt si cu
mult mai greu.

29
Noi trebuie s facem ca toat Romnia s devin legionar.
Duhul nou legionar trebuie s guverneze. Tara trebuie s fie
condus dup vointa legionarilor.
De aceea, un deputat legionar care a iesit ntr-un judet, trebuie s
alerge n 5 - 6 judete ca s prpovduiasc credinta cea nou si s
cheme la viat toti romnii pregtind ceasul victoriei.
Unii zic: apoi a venit odat pe la noi, dar de acum s-a terminat, l-
am ales si nu mai vine.
Rspuns: Cum s vin, dac sunt 71 de judete cu 71 de orase si cu
10 000 de comune pe unde are ordin de la Seful Legiunii s
alerge pentru a face noi cuiburi, a organiza si a pregti victoria
cea mare? Si dac ne-am duce n fiecare comun, nseamn 10
000 de zile si 10 000 de zile nseamn cte 365 zile ntr-un an,
aproape 30 de ani. Vedeti ct de greu este ca n fiecare comun s
venim o dat, dar ca s veni de 2, 3, ori? Nu ne-ar ajunge o viat
ntreag. Legionarii trebuie s nteleag si s explice tuturor
oamenilor lucrul acesta. Ei trebuie s se bucure cnd vd c
acum 2 ani nu aveam organizatii dect n judetele Cahul,
Covurlui si Neamt si nc 3, 4, iar acum avem n 50 de judete.
Altii zic: "Iac i-am ales si pe stia din Legiune. Nici ei n-au
fcut nimic"
Legionarii vor rspunde: deputatii legionari, chiar dac ar fi 30 -
40, n-au s poat face mult. Asteptati s nving legionarii n tar,
s se ntind de la un capt la cellalt si atunci s vedeti reformele
cele mari pe care le vor aduce. Legile pe care le-au pregtit
legionarii sunt legi de mari dreptti, pe care poporul le asteapt de
mult vreme.
Cine crede n victoria final, cine stie s lupte pn la capt,
numai acela este legionar. Numai acela care nu s-a ndoit n inima
lui se va bucura cu adevrat n ceasul biruintei, atunci cnd
natiunea romn si va fi tras prin vointa ei proprie, drum nou,
drum mare, drum de biruint.

PUNCTUL 44. Cereri.

Deputatii legionari, imediat dup alegeri, au primit mii de cereri.
Unii oameni cer bani, altii cer s li se dea serviciu, altii cer lemne
gratis, altii cer pmnt.
Un legionar nu cere.
El spune: nu ne trebuie bani sau servicii. Dati-ne legi drepte n
tar, cci cu legi drepte ne vom cstiga bani si traiul prin muca

30
noastr.
Deputatii legionari nu pot s alerge cu 2000 de cereri pe la
ministere pentru 2000 de oameni, pe care s-i serveasc, iar 14
milioane de trani, muncitori, functionari, s astepte si iar s
astepte ziua drepttii lor.
Deputatii legionari nu-si vor cptui 5-6 partizani dintr-un sat,
cum fac partidele politice, iar biata multime srac si amrt s
trag toat viata la jug.
Si apoi, dac un deputat legionar se roag de un ministru s-i fac
un serviciu pentru 1, 2, 3, oameni, a doua zi l roag si ministrul
ca s nchid ochii la legile pe care le face el, s nu le mai
combat.
De aceea sefii legionari vor trebui s explice aceste lucruri tuturor
oamenilor si s le fac scoala legionar adevrat.
Ei trebuie s le spun la toti.
Noi dac am intrat n Legiune, nu cerem nimic pentru noi, ci
dm. Dm suflet, dm munc, dm suferint, dm tot ce avem
pentru ziua cea sfnt a biruintei neamului romnesc.

PUNCTUL 45. Ce trebuie s fac si de ce anume trebuie s se

pzeasc seful de cuib n perioada campaniei electorale.
Imediat dup cderea guvernului, sefii de cuiburi vor tine sedinte
cu cuiburile lor o dat la 2 zile. De asemenea, ei se vor aduna n
sedint aparte cu toti ceilalti sefi de cuiburi din sat sau comun
pentru a studia situatia si a lua toate msurile pe care le cred ei de
cuviint pentru ca Legiunea s ias ct mai bine. De asemenea,
vor lua msuri pentru a executa ordinele sosite, dac le-au venit
asemenea ordine, de la sefii judeteni.

PUNCTUL 46. Ce vor face nainte de alegeri.

a) Scoala semnului nostru electoral cu toti oamenii din sat.
Semnul trebuie fcut pe hrtie, mic, n asa fel nct si copiii din
sat s-l cunoasc la perfectie. Se vor interesa la seful judetean pe
ce pagin a buletinuli de vot este semnul nostru si vor explica
oamenilor din timp dac este pe pagina 1, 2, sau 3.
b) Vor cuta ca semnul s fie fcut cu cret, cu var sau cu smoal
att n interiorul satului ct si pe sosea, n afar de sat.
c) Fiecrui om din cuib i se vor ncredinta cel putin 5 gospodari
din sat, pe care s caute s-i conving s voteze cu Legiunea.
d) Nu va crede niciodat si nu va lsa pe ceilalti oameni s

31
cread minciunile pe care le vor rspndi adversarii despre noi: c
lista s-a retras, c semnul nostru nu se afl pe buletinul de vot, c
ne-au desfiintat prin lege organizatia, c nimeni nu mai are voie
s voteze cu Legiunea, c cine va mai spune ceva despre Legiune
va fi pedepsit, c am fost arestati, btuti, omorti, mpuscati, etc.
Toate aceste minciuni le spun adversarii despre noi n timpul
campaniei electorale pentru a deruta pe alegtori s nu mai voteze
cu noi. Altii ncearc s momeasc lumea sustinnd c si noi am
fi cuzisti. Legionarii vor rspunde: nu suntem si nici nu vom fi
cuzisti!
e) Este foarte probabil ca s nu ajung pn n satul respectiv
nici un manifest de-al nostru, fie din lips de fonduri, fie pentru
c au fost oprite la post. Sefii de cuiburi din comuna respectiv
vor face ei ce vor putea: mici manifeste scrise de mn si vor
lupta fcnd propagand din om n om.
f) Este posibil de asemenea, ca nici un candidat de-al nostru s
nu poat ptrunde pn n satul acela. Sefii de cuiburi, la fel, vor
pregti din timp lumea pentru un asemenea caz, ca s nu rmn
descurajat.
g) Vor cuta s ia parte la toate ntrunirile adversarilor politici,
pentru ca s aud cele ce se vorbesc acolo, iar dup plecarea lor
din sat s poat lmuri oamenii.

PUNCTUL 47. Ce vor face n ziua de alegeri.

a)Toti sefii de cuiburi dintr-un sat, mpreun cu toti oamenii lor,
tineri si btrni, se adun la un loc si pleac n bloc spre sectia de
votare cu drapelul si cu semnul fcut din scndur si vopsit n
negru.
b) Ei vor cuta s-si aib mai dinainte o tactic de lupt bine
fixat, n asa fel nct oricine ar voi s-i mpiedice de la vot, s fie
respins si fortat de a se linisti.
c) In caz c nu vor fi suficient de numerosi, n acea comun se
vor strecura izolati printre ceilalti oameni pn la sectia de votare.
Iar dac vor observa c prigoana este grozav, atunci si vor pune
cu totii semnul guvernului n piept si vor spune c au trecut cu
guvernul, se vor duce la vot, iar n gheret, unde numai
Dumnezeu i vede, vor vota cu Legiunea.
In timpul acestei lupte, sefii de cuiburi vor fi n cea mai deplin
armonie si disciplin posibil, ascultnd ordinele fie de la centru,
fie de la judet, fie de la garnizoana legionar sau de la cuiburile

32
superioare.
Inainte de plecarea la vot, n ultima sedint a cuibului, toti sefii de
cuiburi mpreun cu legionarii, vor face rugciuni ca nainte de
orice btlie.

PARTEA A VIII - A
In ce directie spiritual trebuie s fac
un sef de cuib educatia oamenilor si.

PUNCTUL 48. Cum se prezint un legionar.

Cnd un legionar se prezint unui sef superior sau Sefului
Legiunii, se opreste la o distant de trei pasi n pozitia de drepti,
salut ducnd mna dreapt la inim apoi ridicnd-o spre cer si
spune: Sunt legionarul ..., din cuibul....

PUNCTUL 49. Cum trebuie s fie n vorb si n scris un

legionar.
Legionarul si n scris si n vorb trebuie s fie scurt, clar si precis.
Vorbria lung si ncurcat este vorbria democratiei.

PUNCTUL 50. Imbrcmintea legionarului.

Legionarul va fi modest mbrcat. El nu va pune pret pe hainele
luxoase si strlucitoare ale nimnui. El va dispretui luxul pe care
l va considera ca avnd la baz o nclinatie sufleteasc spre
frivolitate, spre lichelism , spre scturism.
Astzi omul luxos, dac nu este un hot apartinnd uneia din
multiplele forme ale hotiei, n orice caz este un nesimtitor care
plmuieste mizeria nesfrsit a trii.
Legionarul nu va cntri un om dup hain si nu va mai face
deosebire ntre omul srac, cu haine rele si cel cu haine bune.
Legionarul va cntri pe om dup ceea ce va avea sub hain,
adic dup sufletul lui.
Sunt multe haine rupte care ascund sub ele comori de aur n
inim!

PUNCTUL 51. Legionarul si mnuirea banilor publici.

Legionarul care-si va nsusi bani care nu-i apartin, care va mnui

33
n mod necinstit banii Legiunii sau ai oricrui om, acela care nu
va putea da socoteal, conform promisiunii, de banii ncasati din
vnzarea brosurilor, gazetelor, insignelor, etc., va fi eliminat
pentru totdeauna din Legiune de la primul caz, orice situatie ar
ocupa n ea.
In organizatia aceasta, nu pot s creasc dect numai oameni
cinstiti.
O mic hotie nu poate s te lase indiferent pentru c n definitiv
aceasta nu este dect smnta marilor hotii, smnt care
dezvoltndu-se din cauza tolerantei noastre, ar putea rstigni din
nou prin jefuire poporul romn si aceast tar.

PUNCTUL 52. Sentimentul demnittii

Ne-am sturat de lipsa de demnitate omeneasc. Dac nu dai
bacsis, dac nu-l pltesti, nu ti se nscrie n partid. Dac nu
pltesti, nu d drumul hrtiilor de la primrie. Dac nu dai bacsis,
nu poti s-ti capeti dreptul. Bacsisul, mita si hotia au desfiintat
sntatea moral a natiunii romne.
Legionarul va cuta s desfiinteze aceste apucturi si s renvieze
sentimentul demnittii omenesti. El nu va da nimnui nimic, nu
va promite nimnui nimic, iar cnd va face cuiva un serviciu, nu
se va njosi ca s primeasc bacsis sau mit ci va pune mna n
gt mituitorului.

PUNCTUL 53. Scoala faptei creatoare.

Legionarul trebuie s fie un om de fapt. Prin fapta lui, prin
munca lui, el va cldi din temelii Romnia cea nou.

PUNCTUL 54. Rugciunea ca element decisiv al victoriei.

Apelul la strmosi.
Legionarul crede n Dumnezeu si se roag pentru biruinta
Legiunii.
S nu se uite c noi, poporul romn, stm aici, pe acest pmnt
prin voia lui Dumnezeu si binecuvntarea Bisericii Crestine. In
jurul altarelor bisericilor, s-a aflat adunat de mii de ori n
vremuri de bejenie si restriste, ntreaga suflare romneasc de pe
acest pmnt, cu femei, copii si btrni, cu constiinta perfect a
ultimului refugiu posibil. Si astzi stm gata s ne adunm,
poporul romn, n jurul altarelor, ca-n vremuri de mari primejdii,
pentru ca ngenunchiati, s cptm binecuvntarea lui

34
Dumnezeu.
Rzboaiele se cstig de aceia care au stiut s atrag din vzduh,
din ceruri, fortele misterioase ale lumii nevzute si s-si asigure
concursul acestor forte. Fortele acestea misterioase sunt sufletele
mortilor, sufletele strmosilor nostri, care au fost si ei odat legati
de glia, de brazdele noastre, care au murit pentru aprarea acestui
pmnt si care sunt si azi legate de el prin amintirea traiului lor de
aici si prin noi, copiii, nepotii si strnepotii lor. Dar mai presus de
sufletele mortilor st Dumnezeu.
Odat aceste forte atrase, ele vin n balanta ta, te apr, ti dau
curaj, voint si toate elementele necesare victoriei si te fac s
nvingi. Introduc panic si groaz n dusmani, le paralizeaz
activitatea. In ultima analiz, biruintele nu depind de pregtirea
material, de fortele materiale ale beligerantilor, ci de puterea lor
de asi asigura concursul puterilor spirituale. Astfel, se explic, din
istoria noastr, biruintele miraculoase ale unor puteri
materialiceste cu desvrsire inferioare.
Cum se poate asigura concursul acestor forte?
1) Prin dreptatea si moralitatea actiunii tale;
2) Prin apelul frecvent, insistent la ele. Cheam-le, atrage-le cu
puterea sufletului tu si ele vor veni.
Puterea de atractie este cu att mai mare, cu ct apelul,
rugciunea, se face n comun de ct mai multi.
De aceea, n sedintele cuibului, care se tin n toat tara smbt
seara, se vor face rugciuni si se vor ndemna toti legionarii ca a
doua zi, Duminica, s mearg la biseric.
Patronul nostru este Sfntul Arhanghel Mihail. Icoana lui
trebuieste s o avem n casele noastre, si n vremuri grele s
cerem ajutorul lui si El nu ne va lsa niciodat.

PUNCTUL 55. Scoala suferintei

Cel ce intr n aceast lupt, trebuie s stie de mai nainte c va
avea de suferit. Dup suferint vine ntotdeauna victoria. Cel ce
va sti s sufere, acela va nvinge.
De aceea, noi, legionarii vom primi suferintele cu drag. Fiecare
suferint este un pas nainte ctre mntuire, ctre victorie.
O suferint nu-l va descuraja pe legionar, ci-l va oteli, i va cli
sufletul. Cei ce-au suferit si vor mai suferi nc, vor fi adevrati
eroi ai luptei legionare. Binecuvntarea Patriei se va ntinde
asupra lor si asupra familiilor lor.

35
 PARTEA A IX -A
Ce drum are de strbtut
un legionar n viata sa legionar

Viata legionar este frumoas. Dar nu este frumoas prin bogtie,

prin viat de petreceri si lux, ci este frumoas prin multimea
primejdiilor pe care le ofer legionarului, frumoas prin nobila
camaraderie care leag pe toti legionarii din ntreaga tar ntr-o
sfnt frtie de lupt; nlttor de frumoas prin brbteasca
atitudine n fata suferintei.
Atunci cnd cineva intr n organizatia legionar, trebuie s
cunoasc mai dinainte viata care-l asteapt, drumul pe care-l va
strbate.
Drumul acesta va trece prin muntele suferintei, apoi prin pdurea
cu fiare slbatice si prin mlastina dezndejdiei.

PUNCTUL 56. Muntele suferintei.

Dup ce un om s-a nrolat legionar, cu dorul de patrie n inima sa,
nu-l asteapt masa ntins, ci el trebuie s primeasc pe umerii si
jugul mntuitorului nostru Iisus Hristos: "Luati jugul Meu asupra
voastr".
Si crarea legionar ncepe s urce un munte pe care lumea l-a
numit "muntele suferintei".
La nceput pare usor de urcat. Ceva mai trziu, urcusul devine
mai greu, suferinta mai mare. Cele dinti broboane de sudoare
ncep s picure de pe fruntea legionarilor.
Atunci, un duh necurat, strecurat printre legionarii care urc,
arunc pentru prima dat ntrebarea: "Oare n-ar fi mai bine s ne
ntoarcem napoi? Crarea legionar pe care am apucat ncepe s
fie grea si muntele e lung si nalt de nu-i mai vedem sfrsitul."
Dar legionarul nu ascult, merge nainte si urc cu greu. De la un
timp, urcnd mereu pe muntele nesfrsit, ncepe s oboseasc,
pare c puterile ncep s-l prseasc.
Norocul lui c ntlneste un izvor, limpede ca inima unui prieten.

36
Se rcoreste, se spal pe ochi si apoi o ia n sus din nou pe
muntele suferintei.
Trece de jumtate si de acolo ncepe muntele fr ap, fr iarb,
fr umbr, numai din piatr si din stnc.
Si legionarul cnd vede, zice: mult m-am mai chinuit pn aici,
ajut-mi Doamne s ajung pn sus. Dar duhul cel ru n zvrle
ntrebarea: "Oare n-ar fi mai bine s te ntorci? Las-ti ncolo
dorul tu de patrie. Nu vezi ce trebuie s tragi dac-ti iubesti
patria si Regele, Neamul si Pmntul? Si apoi, ce cstigi de aici?
Nu-i mai bine s stai linistit acas?"
Pe stnca goal, el se urc mereu cu nesfrsit credint. Acum e
obosit. Cade. Isi juleste minile si din genunchii lui pentru prima
dat vede sngele curgnd. Se nalt ca un viteaz si porneste din
nou. Mai are putin. Dar stnca a devenit dreapt si colturoas, i
curge snge din piept si se prelinge pe stnca nendurtoare.
"Oare n-ar fi mai bine s te ntorci?" se aude din nou glasul
necurat. Pare c rmne pe gnduri. Dar deodat aude un glas
strignd din adncul miilor de veacuri: "Inainte copii! Nu v
lsati!"
Un ultim efort. Si fruntea de viteaz ajunge sus la creasta
nvingtoare, pe vrful muntelui suferintei, cu sufletul crestin si
romnesc, plin de fericire si bucurie.
"Fericiti veti fi cnd v vor goni pe voi si vor zice tot cuvntul
ru mpotriva voastr."
"Iar ei plecau bucurndu-se c s-au nvrednicit de a fi btuti
pentru numele lui Iisus."
Multe primesc legionarii urcnd acest munte al suferintei. Ar
trebui o carte ntreag ca s se scrie suferinta lor.

PUNCTUL 57. Pdurea cu fiare slbatice.

S nu-si nchipuie ns cel ce doreste s devin legionar, c
ncercrile s-au sfrsit aici, n vrful muntelui suferintei. Si este
bine ca fiecare s stie de la nceput ce-l asteapt, s cunoasc
drumul pe care-l apuc.
A doua ncercare: nu trece mult si crarea legionar intr ntr-o
pdure creia lumea i-a zis "pdurea cu fiare slbatice".
De la marginea pdurii se aud urletele acestor fiare slbatice care
deabia asteapt s intre cineva acolo pentr a-l sfsia.
Dup muntele suferintei, aceasta este a doua ncercare prin care
trebuie s treac legionarii. Cine este fricos rmne acolo, la

37
marginea pdurii. Cine are inim de viteaz, intr nuntru, se
lupt cu vitejie si nfrunt mii de primejdii despre care s-ar putea
scrie si se va scrie mai trziu o carte ntreag. In aceast lupt,
legionarul nu fuge de pericol, nu se ascunde dup copaci. Din
contr, el apare acolo unde primejdia este mai mare. Dup ce a
strbtut pdurea si au iesit cu bine, o nou ncercare i asteapt.

PUNCTUL 58. Mlastina dezndejdiei.

Crarea se pierde si ei trebuie s treac printr-o mlastin. Aceasta
se cheam "mlastina dezndejdiei", pentru c pe acel ce intr ntr-
nsa, pentru ca s ajung la captul cellalt, l apuc dezndejdia.
Unii nu mai au curajul s intre, ncep s se ndoiasc de victorie,
c este prea departe, c nu vor mai ajunge pn la biruint. Asa c
multi dintre cei care au strbtut prin pdurea cu fiare si au urcat
muntele suferintei, se neac n aceast mlastin a dezndejdiei.
Altii intr si se ntorc, iar altii se neac acolo. Dar legionarii
adevrati nu pierd ndejdea, ei strbat si aceast ultim ncercare
si ajung la mal acoperiti de glorie.

PUNCTUL 59.
Acolo, la sfrsitul drumului greu al celor trei ncercri, ncepe
apoi munca cea dulce, munca cea binecuvntat pentru nltarea
din temelie a Romniei celei noi.

PUNCTUL 60.
Numai acela care a trecut cele trei examene, adic peste muntele
suferintei, prin pdurea cu fiare slbatice, si prin mlastina
dezndejdiei si a reusit, este legionar adevrat.
Cine n-a trecut prin toate acestea, nu se poate numi legionar, desi
este nscris n organizatie, are insign si plteste cotizatia. Cine a
avut abilitatea ca s le ocoleasc, totdeauna si n 3 - 4 ani de viat
legionar n-a cunoscut si n-a dat nici examenul durerii, nici
examenul brbtiei si nici examenul credintei, poate fi un om
abil, dar nu poate fi un legionar.
Seful Legiunii, cnd apreciaz persoana unui legionar, nu se ia
nici dup vrst, nici dup popularitate, adic dup cti oameni
are n jurul lui, nici dup abilitate, ci dup aceste trei examane:

PUNCTUL 61. 1) Legiunea este n contra acelora care se zbat, se

frmnt s obtin victorii fr riscuri si fr jertf - pentru c

38
acestia sunt oameni mici - iar victoriile eventuale sunt trectoare
ca spuma mrii: unde nu-i risc, nu-i glorie.

PUNCTUL 62. 2) Legiunea este n contra acelora care dup

victorii, caut s se urce ct mai sus pe riscurile si pe jertfele
altora.

PUNCTUL 63. 3) Legiunea este si n contra acelora care desi

lupt, sunt mnati de un mobil sufletesc inferior: pofta de cstig,
pasivitatea unui beneficiu, crearea unei situatii.
Acestia, cstignd victoria, ncep s o mnnce. Sufletul superior
si gseste marile satisfactii n plcerile luptei si ale sacrificiului.

PARTEA A X A

PUNCTUL 64. Legionarul si politicianul.

Legionarul si politicianul - omul partidelor - stau fat n fat.
Omul partidelor desfiinteaz Romnia. Inaintea lui s-a asezat cu
pieptul su, legionarul.
Cnd omul partidelor, politicianul, tran sau orsean, a intrat n
partid, prima ntrebare care si-a pus-o, a fost: ce voi cstiga de
aici? Ce beneficiu voi trage? De aceea cstig politicienii, iar tara
se drm.
Legionarul cnd a intrat n Legiune, a zis: "Pentru mine, nu vreau
nimic.", ci s-a ntrebat: " Ce pot da, ce jertf pot face eu pentru
tara mea."
Legionarul spune: o mie de ani au ptimit strmosii si au murit cu
gndul la aceast tar. O mie de ani am asteptat-o si am visat-o.
Astzi, cnd Dumnezeu ne-a dat-o ntreag, n loc s cdem n
genunchi n fata ei si s ne nchinm ca la o icoan, noi o furm,
o jupuim.
In fata ei, legionarul se prezint nu cu drepturi cettenesti, ci cu
sacre datorii.
Telul politicianului este de a-si construi o avere; al nostru este de
a ne construi o Patrie nflorit si puternic. Pentru ea vom munci
si vom construi. Pentru ea vom face din fiecare romn un erou,

39
gata de lupt, gata de jertf, gata de moarte. (Vezi "Pentru
legionari")

"Spre inimile cele necurate care vin ntru prea curata

cas a lui Dumnezeu, fr mil ntind sabia mea." - Sf.
Arhanghel Mihail

"Cine stie s moar, nu va fi rob niciodat." - Seneca

PUNCTUL 65. Legionarul si comunistul

Legionarului este mpotriva comunistului, si va lupta din toate
puterile, pentru ca oriunde se va afla ncuibat acest comunist, s
fie demascat si rpus.
Triumful miscrii comuniste n Romnia, ar nsemna:
desfiinsarea Monarhiei, desfiintarea Bisericii , desfiintarea
Familiei, desfiintarea propriettii individuale si desfiintarea
liberttii.
Inseamn, ntr-un cuvnt deposedarea noastr de ceea ce
formeaz patrimoniul moral al omenirii si n acelasi timp
deposedarea de orice bunuri materiale, n favoarea profitorilor din
umbr ai comunismului, care sunt jidanii.
In aceast miscare comunist se afl adunati toti inamicii nostri,
care n-au vzut si nu vd cu ochi buni Romnia Mare. (Vezi
"Pentru legionari")

PUNCTUL 66. Legionarul si jidanul

Problema jidneasc, vizibil numai n jumtatea de nord a
Romniei, invizibil, dar existent si n cealalt jumtate,
constituie pentru natiunea romn cea mai mare primejdie pe care
a cunoscut-o de la nceputul istoriei si pn astzi.
Legionarul este singurul n stare a rezolva aceast problem, pe
care o priveste cu curaj si cu seriozitate, rezolvare pe care o va
face odat cu solutionarea si a celorlalte probleme de stat, care se
pun si astzi cu aceeasi necesitate. (Vezi "Pentru Legionari.")

40
 PARTEA A XI -A
Ce crede un legionar

PUNCTUL 67. C statul bazat pe ideologia veche a revolutiei

franceze se ruineaz. In lume se pune problema unui stat nou. El
poate fi foarte bun si foarte ru. Cum va fi? Dup cum ni-l vom
face.

PUNCTUL 68. Statul nou ns, nu se poate baza numai pe

conceptii teoretice de drept constitutional.
Statul nou presupune, n primul rnd si ca un lucru indispensabil,
un tip nou de om. Un stat nou, cu oameni cu pcate vechi, nu se
poate concepe.
Statul este o simpl hain care mbrac trupul natiunii. Putem s
facem o hain nou, luxoas, scump, dar nu va fi de nici un folos
dac ea va mbrca un trup istovit, distrus de gangrene morale si
fizice.

PUNCTUL 69. Omul nou, sau natiunea nnoit presupune o

mare nnoire sufleteasc, o mare revolutie sufleteasc a poporului
ntreg, adic o mpotrivire directiei spirituale de astzi si o
ofensiv categoric n contra acestei directii.

PUNCTUL 70. In acest om nou, vor trebui s nvieze toate

virtutile sufletului omenesc. Toate calittile rasei noastre. In acest
om nou, vor trebui ucise toate defectele si toate pornirile spre ru.
In acest tip de erou, erou n sens rzboinic, pentru ca s poat prin
lupt s-si impun puterea, erou n sens social: incapabil dup
victorie de a exploata munca altuia; erou al muncii: uriasul
creator prin munc al trii sale, trebuie s fie concentrat tot ce a
putut strnge mai bun n timpul miilor de ani poporul romn.
Pe acest om l asteptm, pe acest erou, pe acest urias.
Pe el se va baza statul cel nou, Romnia de mine.
Miscarea legionar, nainte de a fi o miscare politic, teoretic,
financiar, economic, etc., de formule, este o scoal spiritual n
care dac va intra un om, la cellalt capt va trebui s ias un
erou.

41
PUNCTUL 71. Aceast mare nnoire a natiunii romne este
posibil s vin?
Urmeaz. O simtim cu totii. Dup lunga noapte de veacuri, azi
ntre aceleasi granite, poporul romn, asteapt rsritul soarelui,
asteapt ceasul nvierii lui ca neam.
Este posibil oare ca frmntrile milenare s se opreasc la o
simpl chestiune de form: unirea ntr-un stat a tuturor
romnilor?
Nu simtiti din adncuri cum clocoteste marea renastere a
poporului romn?

PUNCTUL 72. In aceast nviere va avea un rol covrsitor

tinerimea. Pe dnsa o cheam destinul s joace pe scena istoriei.
Nu ne nteleg oamenii vechi? Nu ne nteleg pentru c apelul sacru
al destinului numai noi l putem auzi, numai noi l ntelegem,
pentru c numai nou ni se adreseaz.

PUNCTUL 73. Legi, stri de asediu, baionete, care s opreasc

destinul unei natiuni, n-au existat, nu exist si nu vor exista.

PUNCTUL 74. Aceast mare nviere, de la sine, va creea o nou

ofensiv a poporului n toate domeniile. Aceast ofensiv ajutat
si sustinut de legi, va repune pe romn n drepturile lui de care a
fost deposedat an cu an, ntr-o mie de ani prin nedreptate si
silnicie.

PUNCTUL 74 bis. Primirea Sefului Legiunii.

In orice localitate, Seful Legiunii va fi primit si nsotit tot timpul
de ctre legionarii rniti n linia I-a, legionarii care au suferit
persecutii n linia aII-a, lupttorii legionari n linia aIII-a,
Prietenii Legiunii n linia a IV-a.
Diferiti comandanti legionari vor aranja ntotdeauna lumea
legionar n ordinea de mai sus.

42
 PARTEA a XII - a
Circulara P.
PUNCTUL 75. Regimul parlamentarilor legionari.
Adunarea Senatului si a sefilor de unitti legionare politice, a
fixat n ziua de 5 Ianuarie 1933 la Focsani, regimul
parlamentarilor legionari. Regimul acesta si l-a aplicat Seful
Legiunii, n primul su parlament si a fost aplicat si celor 4
parlamentari.
I. Diurna
1) Parlamentarii Legiunii sunt parlamentari datorit sfortrilor si
sacrificiilor materiale si morale ale tuturor legionarilor din tar.
2) Diurna parlamentar nu le apartine. Ea apartine Legiunii, ea
va acorda fiecrui parlamentar strictul necesar pentru o existent
modest.
Pentru c nu este drept ca parlamentarul s-si creeze o situatie
material mai bun, n timp ce toti camarazii lui duc o viat din
ce n ce mai grea. Ce tablou moral mizerabil ar fi, dac unii dintre
noi ne-am mbuiba cu tot felul de buntti, de haine si de ghete,
sau ne-am purta sotia n lux, iar altii dintre noi, rniti n urma
luptelor, ar tri o viat de sfsietoare mizerie.
3) Cheltuielile bnesti fcute nu se mai ntorc, dup cum nu se
ntoarce nici sntatea celui care a suferit pentru Legiune, nici
viata celui care a murit pentru dnsa. Acestea sunt jertfe si jertfa
nu se cere napoi.
Dogma legionar ne spune: cantitatea de jertf fcut, determin
victoria. Gloria noastr este gloria jertfei pe care o facem.
4) Nu este un scop, un tel, acela de a fi parlamentar: noi trebuie
s mergem nainte ctre biruint. Ca parlamentari, nu putem
dect s pregtim victoria. De aceea, fondurile provenite Legiunii
din diurne, vor nzestra organizatia cu tot ce-i trebuieste pentru
lupt: ziare, brosuri, automobile, etc.
In anul 1933, parlamentarii au avut 10 000 lei lunar primele dou
luni, 8 000 lei pe urm.
5) Conceptia legionar a conducerii Statului. Acesta care nu va
putea tri cu aceast sum, singur, poate tri n comun cu ceilalti
parlamentari, la cazarma legionar. Asa va fi viitorul parlament
legionar. Conductorii trii trebuie s fie n frunte n zile de

43
mizerie.
Nu se poate plmui cu o leaf de lux de 30 000 lei lunar, mizeria
nesfrsit a trii.
In atitudinea de astzi a parlamentarilor legionari se pregteste
ziua de mine si se dovedeste c ea poate fi asa cum o cerem noi.
II. Parlamentul legionar nu-si mai apartine lui
El va sta la orice or din zi si din noapte la dispozitia Legiunii.
Nu este posibil ca s se aleag parlamentar si apoi s plece s-si
caute de afaceri, sau s fie ocupat mai totdeauna cu diferite alte
chestiuni.
Ct timp mi s-a dat n mn arma parlamentar, trebuie s trag cu
dnsa. Dac nu pot trage, n-o iau, iar dac am luat-o si n-o pot
ntrebuinta cu cel mai mare folos pentru Legiune, atunci o dau
imediat altuia care o poate ntrebuinta mai bine.
Un parlamentar trebuie:
1) s poat vorbi n Parlament;
2) s se poat misca pentru conferinte, ntruniri de organizare,
ori de cte ori i va cere Seful Legiunii.
Cine iubeste Legiunea, s se gndeasc bine la acest punct, atunci
cnd cere n mn arma functiunii de parlamentar si onoarea de a
o ntrebuinta pentru victoria Legiunii.
Dublarea Candidatilor No. 1.
Adunarea a fixat de asemenea, n urma propunerii Sefului
Legiunii, dublarea candidatilor, adic: n caz de reusit a unei
liste, vor intra n parlament capii de list pentru trei luni, dup
care si vor da demisia si vor intra n loc No. 2. de pe list. No. 2
va fi fixat de la Centru si ales dintre categoriile intelectuale ale
organizatiei noastre. Fac exceptie de la aceast lege, judetele care
ntrunesc majoritatea absolut. Dac ntr-un judet se ia
majoritatea absolut, parlamentarii reusiti rmn tot timpul, nu se
schimb.
Avantajele sistemului:
a) O satisfactie si o ncurajare pentru legionarul sef de judet, care
munceste.
b) Necesitatea imperioas a organizatiei de a se trimite n
parlament cele mai apte elemente pentru lupta parlamentar.
c) Crearea si pregtirea unui numr mai mare de cadre legionare.
d) Posibilitatea ca un parlamentar, ntr-o activitate scurt, dar
intens, s-si nchine ntreaga munc Legiunii, fr a-si periclita
situatia ndeletnicirilor lui familiare.

44
Sefii judeteni, mnati numai de dorul biruintei totale a Legiunii,
vor explica aceast lege candidatilor si le vor lua o declaratie
scris, n sensul c au luat cunostint de "Circulara F" si nteleg a
se supune dispozitiilor ei.
Parlamentarii legionari, stau la Bucuresti, Str. Imprimeriei No. 3.
Seful Legiunii , Corneliu Zelea Codreanu

PUNCTUL 76. Ce este comitetul de 1000.

S-a nfiintat un Comitet de 1000. Fiecare membru este obligat a
da cte 25 lei lunar, sau dup a sa voie, 50 lei, timp de un an.
Suma se ntrebuinteaz pentru achitarea ratelor la tipografie si
pentru nzestrarea organizatiei cu ceea ce-i trebuieste. Astzi
acest comitet este desfiintat. Rolul lui l joac "Asociatia
prietenii legionarilor", avnd urmtorul comitet: Dr. Corneliu
Sumuleanu, prof. Univ. Iasi, Str. Sulescu; Prof., Preot Duminic
Ionescu Bucuresti, Str. Leon Vod 4, D-na Zoe Sturza Bucuresti
I, Str. Cretulescu, 8; D-na Maria Beiu Palade Bucuresti, Av.
Muntenescu 11, tel. 4.33.26.; Dr. Eugen Chirnoag, Prof. Scoala
Politehnic Bucuresti, Aleea Arh. Stefan Burcus 12 (Sosea); Dr.
Ing. Eugen Ionic Bucuresti, Francmason 7, telef. 4.77.52,;
Grigore T. Coand Bucuresti, Str. Bolintineanu 5, tel. 4.33.03.
Oricine simpatizeaz miscarea legionar si doreste s o ajute,
poate deveni membru al asociatiei, cernd informatii de la
adresele de mai sus.

PUNCTUL 77. Casieria Central a organizatiei legionare este n

casa General Cantacuzino, Str. Gutenberg 3, Bucuresti. Pentru
orice chestiuni, banii se trimit pe aceast adres.

PUNCTUL 78. "Libertatea", foaie popular. Director sufletesc

Ion I. Mota. Foaia apartine familiei mostenitoare a lui Ion I.
Mota. Abonament anual lei 120, jumtate, lei 60, un sfert, lei 30.
Adresa administratiei (pentru abonamente, reclamatii), Bucuresti,
Calea Victoriei No. 63. Adresa redactiei (pentru articole): Preot
Ion Mota, Orstie, Jud. Hunedoara.

PUNCTUL 79 Agenti provocatori

Trec pe la organizatii diferiti spioni. Unii, agenti de la politie.
Chemati-i nuntru pentru a le arta c nu aveti nimic secret.
Dac ns printre legionari va fi prins unul care se va vinde pentru

45
bani si va deveni trdtor al Legiunii, va fi pedepsit azi, mine,
peste un an sau peste doi.
Cea mai mare dezonoare a organizatiei noastre este aceea de a
gsi din mijlocul nostru spioni.
Sunt altii care se dau drept legionari si umbl pe la diferite
organizatii pentru a fura, a cere, sau a colecta bani. Unii din ei
reusesc a avea la mn o scrisoare sau un carnet de membru.
Cercetati-l bine. Dati-i pe mna politiei.
In ultimul moment aflu c un agent de politie nestiind ce
informatii s mai dea despre Legiune, a informat siguranta c
legionarii vor s mpuste mai multi prefecti.
Altul a ticluit un cifru secret n care erau trecute institutii din
capital.
Noi n-avem nevoie de cifru. Aceasta este o inventie infam. S
pofteasc toat politia. Ce avem de spus, spunem n fat, spunem
tare.
Dac veti auzi asemenea infamii sau le veti citi scrise prin foile
jidnesti (cum au fost acum doi ani publicate n "Adevrul",
"Dimineata" si "Lupta" s stiti din primul ceas c toate sunt
uneltiri viclene pentru care ne vom adresa justitiei.

PUNCTUL 80. Proces-verbal (acest proces verbal nu se mai

ntrebuinteaz astzi), model de constituire a unui cuib.

LEGIUNEA
Judetul.............
Cuibul..............

Subsemnatii, domiciliati n comuna .........., judetul ...........,

convinsi de pericolul care amenint existenta patriei, ne legm
mpreun prin jurmnt s luptm pentru triumful Legiunii.

Ne-am constituit ntr-un cuib de legionari cruia i-am dat numele

de Cuibul .....

Numrul membrilor din cuib este de ........... (maximum 13)

Seful cuibului: .........................
Corespondentul: ...................
Casierul ....................................
Curierul ....................................

46
 Ne legm n fata lui Dumnezeu si a oamenilor de a ne tine strns
uniti n jurul sefilor nostri, a asculta si executa ntocmai ordinele
primite, a face s ptrund ct mai adnc n popor duhul nou al
muncii, al cinstei, al jertfei si al drepttii, ntr-un cuvnt ne
propunem de a-i face legionari pe cei cu care vom veni n contact.
Credem n Dumnezeu si n izbnda Legiunii, credem ntr-o
Romnie nou pe care vrem s-o cucerim pe calea Bisericii lui
Hristos si al nationalismului integral activnd n cadrul legilor
trii.

1. Am nceput activitatea;
2. Vom tine sedinte n fiecare sptmn.
3. Ne vom abona la revista "Pmntul Strmosesc", pe care vom
citi-o la sedintele cuibului.
4. Ne vom ntri n credinta noastr legionar.
5. Ne vom uni ca fratii si nu vom permite nici o dezbinare ntre
noi.
6. Vom porni imediat la facerea de noi cuiburi n comuna noastr
si n cele vecine.
7. Toate acestea n credinta sfnt c ori prin cte greutti si
suferinte vom trece, vom nvinge.
8. Romnia n ntregimea ei va deveni legionar.

Triasc Legiunea!
Triasc Cpitanul!

MOTTO

Geme inima n noi

De necazuri si nevoi
Ochii plnsi privesc n zare
Si asteapt ndurare.
Muntii nostrii aur poart,
Noi cersim din poart-n poart
Holda noastr-i aurie
Noi pierim n datorie.
Vai de noi si iar de noi
Dm ca racul napoi,

47
Srcia ne-urmreste,
Si de zile ne gteste.
C noi toti avem un nume,
Toti avem o soart-n lume.
Pentru tar si dreptate,
In noi toti un suflet bate.
Hai romni s ne trezim
Si s nu mai suferim.
C cei ce ne urgisesc
Nu au suflet omenesc.
Hai s coborm n vale
S oprim dusmanu-n cale.
De la pne, de la sare
Si s-l dm peste hotare.
Hai s punem santinele
Si sub soare si sun stele
Si-n ascunsuri si apoi
Hotii-n beci, prada 'napoi.
Hai pe cei ce fac trdare,
Jafuri n administrare
Si hotii la drumul mare
S-i dm la spnzurtoare.
Unde-i unul ni-i putere
La nevoi si la durere
Unde-s multi puterea creste
Si dusmanul o pteste.

VALERIU DUGAN, tran din Bucovina

Urmeaz isclitura membrilor (maximum 13)

L E G I O N A R,

- Niciodat s nu faci o fapt de care ti-ar fi rusine a doua zi, iar

cnd ai fcut ceva, asum-ti rspunderea ntreag.
- Cnd ti se pune n fat un obstacol, tu s-l sari, s nu te lasi. S
nu te lasi nvins. Nu te descuraja. Incearc a 2-a oar, a 3-a oar,
mereu. Nu exist nu pot. Legionarul poate.
- Dac pentru politician politica nseamn o afacere, pentru
legionar politica nseamn religie .

48
- Nu spune "Nu voiesc s servesc Legiunea, din cauz c cutare
sef nu-mi place, nu este bun." In Legiune nimeni nu este sef pe
viat. Azi e unul, mine altul, poimine vei fi tu, dac prin munca
si credinta ta neclintit si prin capacitatea ta vei merita s fii, iar
ntr-o bun zi se va putea gsi cel mai bun.
- Nu uita c ceea ce poate s ne piard pe noi legionarii, este
nentelegerea si dezbinarea din fiecare cuib sau dintre diferite
cuiburi.
- Nu uita c n clipa n care un legionar mbrac haina de sef
legionar, toti ceilalti trebuie s-l asculte.
Sunt n diferite sate elemente care au fcut mult pentru Legiune
prin munca, sacrificiul si abnegatia lor, suflete de elit, care au
iesit cu mult n evident n lupta legionar, dnd dovad de
abnegatie, curaj, devotament, disciplin si de neclintit credint.
Acestia pot iesi din organizatiile stesti, urmnd a fi denumiti
"Consilierii Sefului Legiunii". In acest scop, n ziua biruintei
legionare, ei vor fi mutati n capitala trii, cu familiile lor cu tot.
Din aceast mare lupt legionar, va iesi o nou aristocratie
romneasc. In cariera ei nu se va pune baz nici pe bani, nici pe
avere, nici pe haine, ci pe calittile sufletesti, pe virtute; va fi o
aristocratie a virtutii.
Aristocratia iesit din afaceri, din fraud sau din vnzare de tar,
va cdea. Dac aurul se lmureste n foc, n focul luptelor
legionare se va lmuri adevrata elit moral a natiunii romnesti.
- Dac esti om cu pcate si te cheam sufletul spre ndreptare,
boteaz-te acum, ndreapt-te. Ai ns bun cuviint si pstreaz-
te pe linia a II-a.
Miscarea noastr va nvinge. Nu te gndi cumva c sub regimul
legionar vei putea tri din afaceri, mit, interventii.

O RUGMINTE

Camarade,
1) Cnd pleci la drum, toarn-mi ap, ulei, cerceteaz benzina si
suruburile,
2) Nu m goni prea tare c m vei omor prea repede si nu voi
mai putea servi Legiunea.
3) Pe drum, din cnd n cnd, mai opreste si mai cerceteaz-mi
rotile, directia, motorul.
4) Dup un drum, ngrijeste-m si pe mine, spal-m totdeauna,

49
unge-m.
5) Camarazi, nu m ncrcati peste puteri, umblati cu mil, c eu
v port spre biruint.
Camioneta voastr

PUNCTUL 81.
Aceast crticic se afl de vnzare la sefii organizatiilor judetene
sau la Centru.

9 PORUNCI LEGIONARE
1. Legionarul nu intr n polemic cu nimeni.
2. Legionarul dispretuieste lumea politic si nu st de vorb cu
ea.
3. Legionarul seamn smnt bun n sufletele curate ale
poporului.
4. Legionarul se ntreab n fiece clip: " Ce am fcut bun pentru
Romnia legionar?"
5. Legionarul nseamn n rbojul lui pe pctosi pentru ziua de
mine.
6. Legionarul ncepe orice munc cu gndul la Dumnezeu si-i
multumeste la ajungerea scopului urmrit.
7. Legionarul este disciplinat prin constiinta si vointa lui proprie.
8. Legionarul n-are team dect de Dumnezeu, de pcat si de
clipa n care puterile fizice ori sufletesti l vor scoate din lupt.
9. Legionarul iubeste moartea, cci sngele lui va servi pentru
plmdirea cimentului Romniei legionare.
(Din ziarul G.d.F. a Basarabiei)

PUNCTUL 81 bis. CELE 3 LEGMINTE ALE UNUI

LEGIONAR

Legionarul nu face jurmnt. El face trei legminte.

Primul legmnt, n fata sefului de cuib si a camarazilor. Este o
manifestare a dorintei de a deveni legionar.
Al doilea legmnt se face dup 2 - 3 ani de lupt, n fata sefului
politic judetean si a ntregii conduceri, n grup de cel putin 50, cu
solemnitate deosebit.
Al treilea legmnt, se face n fata Sefului Legiunii dup 4 - 5 ani
de lupt. Vechiul legmnt al scusorului cu trn, publicat n

50
corpul brosurii.

INTIUL LEGMNT
In mijlocul cuibului, cu bratul drept ntins si tinnd strns n mn
pnza micului drapel.
Camarazi,
1) In fata sefului de cuib si a voastr, cu mna pe acest drapel,
declar c doresc s devin legionar.
2) Cunosc cele trei examene pe care trebuie s le dau: al
suferintei, al primejdiei si al credintei.
3) Voi fi alturi de voi si n ceasuri bune si n ceasuri grele. Puteti
conta deci pe inima si pe bratul meu.
4) Voi fi disciplinat de buna mea voie, convins c disciplina este
legea fundamental a oricrei organizri.
5) M voi feri de a vorbi pe la spate pe camarazii mei sau de a
critica ordinele si dispozitiile primite, acestea ducnd la
nentelegere, viat grea, dezbinare.
6) Din primul moment tin s declar: nu voiesc nimic pentru mine,
nu urmresc si nu voi urmri s fac afaceri pe spinarea miscrii
sau s-mi creez situatii. Stau la postul ce mi se va ncredinta atta
vreme ct Seful meu va crede c pot fi de folos.
7) Nu voi face nici un fapt care s m dezonoreze pe mine sau
miscarea.
8) Voi fi totdeauna corect si m voi purta cu mult bunvoint
fat de toti.
9) Voi fi ns mndru n vremuri aspre, n fata vrjmasului.
10) Dac voi gresi, voi primi pedeapsa cu senintate. Stiu c
legionarul cnd greseste plteste: rspunde, nu fuge de
rspundere.
Acesta este legmntul meu n fata voastr si n fata acestui mic
drapel al cuibului nostru.

AL DOILEA LEGMNT
Se face n fata sefului politic judetean, cu deosebit solemnitate:
Camarazi,
Am strbtut un drum lung n viata legionar. Cunosc deci toate
ndatoririle, toate greuttile.
De acum m simt n stare s devin legionar.
M leg n fata sefului nostru si a voastr, de a lupta pentru
triumful Romniei Legionare, n care cred ca n lumina ochilor.

51
Dumnezeu s ne dea binecuvntarea Lui.
Se repet de toti cu glas tare,dup seful judetean.

AL TREILEA LEGMNT
Rmne vechiul legmnt cu scusorul n fata Sefului Legiunii.

PARTEA A - XIII-A

PUNCTUL 82. Scurt istoric legionar.

La 24 Iunie 1927, Vineri, nasterea Sfntului Ioan Boteztorul, a
luat fiint din initiativa (Corneliu Zelea Codreanu, Ionel I. Mota,
Ilie Grneat, Radu Mironovici, camarazi n toate nchisorile),
"Legiunea Arhanghelul Mihail", denumit astfel dup icoana
Sfntului Arhanghel Mihail afltoare pe usa din stnga a bisericii
din nchisoarea Vcresti, icoan pe care am avut-o protectoare n
toate nchisorile, n toate luptele noastre, n toate ceasurile noastre
de suferint.
Eram asa de putini si asa de sraci, nct nu numai c am fost
tinta sgetilor ironiei altora, dar ne-am ngrozit noi nsine de
srcia noastr. Credinta ns nu ne-am pierdut-o nici o clip.
N-am avut nici o secund de ndoial. Pare c Dumnezeu nadins
ne-a adunat asa de sraci pentru ca s arate c n victoria
legionar materia n-a avut nici un rol. Din primul moment am
avut viziunea clar a victoriei finale si mi-am asumat ntreaga
rspundere a conducerii. De atunci am trecut prin greutti,
primejdii si riscuri nenumrate, dar aceast viziune a victoriei nu
m-a prsit nici o secund.
Din prima zi ne-au urmat actualii legionari (citindu-le n ochi
aceeasi credint puternic): Hristache Solomon, Al. Ventonic,
Niculai Totu, Ion Banea, Ing. Clime, Ing. Blnaru, Victor Silaghi,
Jean Bordeianu, Dumitru Ifrim, Andrei Ionescu, Mile Lefter,
Spiru Peceli, Gh. Potolea, etc., si cel dinti patronaj, Gen. Dr.
Macridescu.
La 1 August 1927 apare "Pmntul Strmotesc", n tipografia
"Liberttii", la Orstie, cu marele ajutor al printelui Ion Mota,
dup care urmeaz tinerii din F. d. C. Focsani, cu Traian Cotig si
V. Chirulescu si F. d. C. Dunrea cu Tocu, apoi maica Pamfilia

52
Ciolac, printele Isihie Antohi, Sebastian Erhan, Dnileanu.
La 8 Nov. (Sfntul Arhanghel Mihail, primul Legmnt). Depun
Legmntul urmtorii: Corneliu Zelea Codreanu, Ioan I. Mota,
Ilie Grneat, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Inginer
Clime, Hristache Solomon, Mile Lefter, Ioan Banea, Victor
Silaghi, Niculai Totu, Al. Ventonic, D-tru. Ifrim, Pantilimon
Statache, Ghit Antonescu, Gurit Stefniu, Emil Eremeiu, Jean
Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Misu Crisan, Popa Butnaru,
Budeiu, Tnsachi, Stefan Budeci, Paul Mihilescu (dezertor).
La 19 Februarie 1928, dup sfortri de dou luni, cumprm
camioneta botezat "Cprioara Legiunii" (234 000 lei). In var,
pentru ntertinerea miscrii si pentru plata ratelor camionetei,
muncim la crmidrie (120 000 crmizi) si la grdinrie (un
hectar), n batjocora de fiecare zi a cuzistilor. Apoi facem comert
ducnd zarzavaturi de la grdina noastr cu camioneta si le
vindem la mnstiri: Agapia, Vratec. Continum tcuti miscarea.
La 15 Decembrie 1929, prima ntlnire politic legionar, n T.
Beresti si apoi pe Valea Horincei, Jud. Covurlui. Apar lupttori
noi: Tnase Antohi, Dumitru Cristian, V. si N. Bogatu, Chiculit,
Bgu, Hasan, Bourceanu, apoi din Foltesti, familia Pralea.
La 25 Decembrie 1929. Turda Ludos, cu Amos Nechita, Victor
Moga, Colceri, Damian, etc. Amancei Bnic.
La 27 Ianuarie si 3 Februarie 1930 mari adunri la Cahul.
Intervine si Dl. Ioan Zelea Codreanu, Stefan Moraru, Mos Cosa,
Grnet, Trifan Vlahu (mort), etc.
Vara 1930. Interzicerea marsului din Basarabia. Arestarea.
Achitarea.
8 Nov. 1930. Constituirea Senatului Legiunii. D-nii. Prof. univ.
Traian Brileanu, Cernuti; Gen. Dr. I. Macridescu; Prof. Ion
Zelea Codreanu; Preot Partenie Matei, paroh, Bucuresti;
Cristache Solomon, mare proprietar Focsani; Col. Inv. Paul
Cambureanu; Ion Ciocrlan, scriitor; Al. Zissu, mare proprietar,
Bucuresti; Spiru Peceli, com. invalid, Galati; Ioan Butnaru,
proprietar Iasi; Gurit Stefaniu, proprietar. Urmeaz a se
complecta pn la numrul de 100.
1 Ianuarie 1931, arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, Banea,
Totu, Amos. Achitati dup 77 de zile de arest de ctre Tribunal,
Curtea de Apel, Casatie.
1 Iunie 1931, participm pentru prima dat la alegeri n 17 judete.
Obtinem 34 000 voturi. Cdem.

53
La 31 August, alegere partial la Neamt. Ajut Nutu Esanu.
Legionarii nving toate partidele din Romnia cu 11 000 voturi.
La 27 Aprilie 1932, alegere partial la Tutova. Pentru a doua
oar, dup lupte grele, dar glorioase, legionarii nving toate
pertidele din Romnia.
La 17 Iulie 1932, alegeri generale. Legionarii lupt n 36 judete,
obtinnd 79 000 de voturi, 4 mandate.
Deputatii legionari n Parlament, atitudine tcut, msurat. Lupt
pentru ntinderea organizatiei n tar.
Curentul legionar creste. Posedm 17 foi cu tiraj de 35 000, o
tipografie, 2 automobile. In ajun de a cumpra nc trei.
Mergem nainte cu ncredere n aceste ceasuri grele, ctre destinul
luminos al Patriei noastre, descoperiti n fata tuturor jertfelor pe
care le-au fcut peste o mie de legionari.

PUNCTUL 83. LEGMNTUL PRIMILOR LEGIONARI.

In dimineata zilei de 8 Noiembrie 1927, ne-am adunat la sediul
nostru toti legionarii din Iasi si ctiva care s-au ostenit a veni din
alte prti.
Nu multi la numr, dar puternici prin credinta noastr neclintit n
Dumnezeu si n sprijinul Su, puternici prin hotrrea si
ncptnarea noastr de a sta neclintiti n mijlocul oricrei vijelii,
puternici prin dezlegarea noastr complet de tot ce este
pmntesc, fapt ce se manifest prin dorinta, plcerea de-a o rupe
n chip vitejesc cu pmntul, servind cauza neamului romnesc si
cauza crucii.
Aceasta este nota celor care asteptau cu nerbdare ceasul
legmntului, pentru ca s formeze voiosi cel dinti val de asalt al
Legiunii. Si oricine si poate imagina c nu poate fi o alt not,
atunci cnd n mijlocul nostru, mbrcati n haine albe ca n
ceasurile de urgie, se adunaser uniti, Ion I. Mota, Ilie Grneat,
Radu Mironovici si Corneliu Georgescu, cei care strbtnd seria
nchisorilor, au purtat pe umerii lor toat greutatea miscrii
nationale de 5 ani ncoace.

Rugciunea.
La ora 10 am plecat toti n costum national, cu cciul, cu
svastic mare n dreptul inimii, n coloan de mars, directia
Bisericii Sf. Spiridon. Acolo s-a officiat o rugciune pentru
pomenirea sufletelor Stefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai

54
Viteazul, Mircea Ion Vod, Horia, Closca si Crisan, Avram
Iancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand si "pentru pomenirea
tuturor voievozilor si ostasilor care au czut pe cmpurile de
btaie pentru aprarea pmntului romnesc n contra nvlirilor
vrjmase."

Solemnitatea Depunerii Legmntului.

In mars, cntnd Imnul Legiunii, ne-am ntors la cmin. Acolo a
avut loc duioasa solemnitate a legmntului celor dinti legionari.
Pmntul Strmosesc
Aceast solemnitate a nceput prin amestecarea trnii adus de
pe mormntul lui Mihaiu Viteazul de la Turda, cu trna din
Moldova, de la Rzboieni, unde Stefan cel Mare a avut cea mai
grea btlie a sa si din toate locurile unde sngele strmosilor s-a
amestecat n crunte btlii cu trna sfintind-o. Cnd se desfcea
pachetul cu trn, nainte de a se turna pe mas, se citea
scrisoarea din partea celui care a adus-o sau trimis-o.

TRNA DE LA TURDA. (Scrisoare). Fratilor! Am expediat

trna ce mi-ati cerut. Asupra provenientei, v asigur, ntruct am
ridicat-o ae personal de pe mormntul lui Mihaiu Vitaezul, eu am
adus-o si mpachetat-o).
Turda, la 18 Sept. 1927.
Isac Mocanu, prof. la lic. din Turda

TRNA DE LA RZBOIENI (Scrisoare). Subsemantul

Corneliu Georgescu, avocat, am fost personal la Rzboieni (Jud.
Neamt) si am luat pmnt de lng monumentul ridicat pe locul
luptei n are s-au sacrificat 10 000 de osteni de ai lui Stefan cel
Mare.
7 Nov. 1927 Corneliu Georgescu.
Ce spune istoria despre lupta de la Rzboieni (1476): pe locul
luptei a ridicat Stefan o biseric a crei inscriptiune spune: " In
anul 7984 ridicatu-s-a puternicul Mahomed, mprat turcesc cu
toat puterea sa si Basarab Voievod, cu toat tara basarabeasc si
au ajuns pn aici la locul ce se zice Rul Alb ... unde am si fcut
mare rzboi cu dnsii n luna lui Iulie 26 si cu voia lui Dumnezeu
au fost biruiti crestinii de ctre pgni si au czut acolo multime
mare dintre ostasii Moldovei." (Istoria Romnilor de Floru, pag.

55
184 -185).

S-a adus si s-a turnat apoi TRNA DE LA

SARMISEGETUZA (Scrisoare). Declaratie: Subsemnatii atestm
c n ziaua de 17 Oct. 1927, am vizitat spturile fortului de la
Costesti, al cettii Sarmisegetuza si am luat pmntul de aici din
diferitele prti ale cettii si mai ales dintr-una din camerele
dezgropate si care a ars n timpul asediului, pentru care motiv
bulgrii de pmnt sunt rosii, simboliznd sngele vrsat acolo
din belsug. Acest fort a fost comandat de cumnatul lui Decebal si
cderea lui n minile Romanilor a dislocat sistemul de aprare al
Sarmisegetuzei care apoi a czut definitiv; moral, inegalitatea de
tartament rneste mai mult.
Ion I. Mota, Corneliu Georgescu
Ce spune istoria despre lupta lui Decebal (Istoria Romnilor de
Floru, pag. 38-39): "Disperarea si furia, ura si cruzimea dacilor se
uneau cu vitejia, care apr pmntul Patriei si nu-l las
cuceritorului dect grmad de cenus si de ruine. Pe columna lui
Traian se vd femei dace cum chinuiesc prizonieri romani. Pe
unii i tin legati de mini si de picioare, goi si-i ard cu facle
aprinse.
Din interpretarea reliefurilor de pe columna lui Traian, rezult c
norocul rzboiului a sovit ntre daci si romani, pn ce arta,
stiinta si numrul au biruit.
Regele (Decebal) s-a furisat pe vreo potec de munte spre a
aduna cetele risipite si a urma lupta pn la sfrsit, pe cnd
supusii lui cei mai de frunte, pileati, au preferat s moar n
capitala care nu mai era a lor. Strnsi mprejurul unui vas mare de
otrav, au ales moartea n locul vietii fr libertate.
Iar el ncearc din nou norocul armatelor, pn cnd fiind
nconjurat din toate prtile si gata s cad cu doi fii ai si n
minile vntorilor romani, se strpunse cu sabia sa, lsnd
nvingtorilor un cadavru..."

TRNA DE LA CLUGRENI. S-a turnat apoi deasupra

trna de la Clugreni, unde Mihai Viteazul s-a repezit el nsusi
clare pe un cal alb n mijlocul turcilor, cu barda n mn,
zdrobindu-le oastea si punndu-i pe fug. Aici, la Clugreni, a
fost cea mai mare biruint a lui Mihai asupra turcilor.
(Scrisoarea):"M-am dus cu trenul pn la Mihai Bravu si de acolo

56
cu o crut vreo 15 km prin pduri, am avut un sprijin foarte mare
n preotul Laurentiu de la Clugreni, care m-a condus pn la
locul luptei, la "Dmb", cum se zice. De acolo am luat trna."
Stefan Anastasescu
8 Oct. 1927
Bucuresti, str. Serban Vod, 43

TRNA DE LA PODUL INALT (Scrisoare) Am luat aceast

trn de lng comuna Cutluresti (Podul Inalt), jud. Vaslui,
locul unde a fost btlia lui Stefan cel Mare cu turcii.
Plutonier Rotaru, Reg. 25 Inf.
Ce scrie istoria: ...Stefan avea o armat mare, cum nu s-a mai
strns sub steag romnesc , pn la Regele Carol, 40 000 de
Moldoveni, mai toti trani. Armata turceasc era de 120 000.
Locul luptei a fost jud. Vaslui . Ziua luptei, dup unele izvoare, ar
fi fost 6 Ian. 1475, Stefan nu o precizeaz, ci o scrie "lng
boboteaz". Aci a fost cea mai mare biruint a lui Stefan cel
Mare.. "Totusi n-a fost lupt prin surprindere, nici cstigat fr
pierderi mari, cci turcii s-au ntors contra lui Stefan care a
pierdut multi moldoveni... Ba, ntr-un moment, lupta prea
pierdut, fr intervenirea lui Stefan, care a srit nsusi n
mijlocul turcilor si le-a sfrmat aripile prin minunata putere a lui
Dumnezeu". In ziua de 25 Ian. scrie Stefan tuturor printilor, c a
fost atacat de 120 000 de turci, ajutati de Basarab, dar pe al
Boboteaz "I-am biruit si i-am clcat n picioare si pe toti i-am
trecut prin ascutisul sabiei mele". Stefan a fost fr mil, ca
destinul, a tiat, a tras n teap, a respins rscumprarea orict de
mare: ce au cutat n tara mea srac, dac sunt att de
bogati?...Ca s multumeasc lui Dumnezeu,, Stefan cu toti ostenii
biruitori postir trei zile cu pine si cu ap, asa cum se legaser n
zilele de nvlire. Urmar apoi zile de veselie. (Istoria Romnilor
de Floru, pag. 181 -182)

TRNA DE LA SUCEAVA, CETATEA NEAMTULUI,

HOTIN si SOROCA. S-a adus apoi trna de la aceste cetti si
puncte de glorie ale Romnilor si s-a vrsat pe fata alb a mesei ,
deasupra trnii celeilalte. Dup ce s-a citit si aici scrisoarea din
partea legionarului Budei care a adus trna cu propria mn.
Trna de pe locul unde Horia a fost tras pe roat. S-a desfcut
apoi pachetul cu trna de la Alba-Iulia, trimis de ctre domnul

57
nvttor Iordache Popa, cu urmtoarele rnduri: "Acest pmnt
este udat de sngele eroului Horia. Luat de pe locul asa zis
"Curci", unde se desparte drumul Alba Iulia - Pclisa, de pe
soseaua Cetate-Gar. aici a fost tras pe roat de ctre unguri,
Horia.
Iordache Popa, nvttor, Com. Drmbar, p.u. Alba-Iulia
Alba-Iulia, 29 Oct. 1927.

TRNA DE PE MORMNTUL LUI AVRAM IANCU. S-a

desfcut pachetul trimis de Petru Popa, nvttor, com. Ribicioara
p.u. Baia de Cris, continnd 1 kg de pmnt de pe mormntul
eroului Iancu.
S-a desfcut un al doilea pachet adus de pe acelasi mormnt de
ctre d-l Ion I. Mota si s-a vrsat deasupra celeilalte trni.

TRNA DE PE DEALUL DE LA ROSCANI, unde a pierit de

sete oastea lui Ioan Vod cel Cumplit, adus de D-ra.
Constantinescu Ileana, student.
S-a adus apoi trn de pe cmpurile de onoare ale ultimului
rzboi: Trna de la Jiu, unde au fost lupte cumplite. (Scrisoare):
Am plecat din Craiova cu trenul pe Valea Jiului pn la Filiasi, de
acolo, dup toate informatiile ce le posedam si cu cele ce mi-au
fost date de localnici, am mers n sus pe Jiu vreo 7 km. pn la
locurile unde au fost luptele de la Pesteana si Tntreni. De acolo,
din coltul judetului meu, de unde se mpreun Doljul, Gorjul si
Mehedintiul, am luat trn att din malul Jiului ct si din pdure
si alte locuri, pentru a fi mai sigur c voi avea n sculetul meu si
trn adpat cu snge.
Iuliu Stnescu, student, com. Mrsani, (Jud. Dolj)

TRNA DE LA MARASESTI SI MARASTI. (Scrisoare).

"Trimit n cos dou sculete de pnz alb cu pmnt de la
Rzoare, unde au fost luptele de la 6 Aug. 1917. Apoi un sac de
pmnt de la Mrsti din dou puncte, unde s-au decimat
regimentele 2 Vntori si 30 Infanterie Muscel".
Hristache Solomon, Focsani (B-dul Lascr Catargiu, 22).

TRNA DE LA OITUZ SI CASIN. Declaratie: Subsemnatii

mai jos notati, declarm c pmntul luat de d-l Butnaru,
functionar Iasi, este luat din localittile urmtoare: Valea

58
Manciugului, Grozesti-Sticlrie, Mgura -Casinului, Sticlrie
proprie si cimitirul eroilor de la Casin, locul unde au avut loc cele
mai crncene lupte n rzboi ntre germani, unguri si romni. I.
Butnaru, P. Plopeanu, Onesti, T. Mocanu, Rjula, I. Gh. Buzatu,
D.R.. Casin, Osudveanu, Grozesti.

TRNA DE LA PRUNARU, unde s-a dat cumplita sarj a

cavaleriei romne, pierind cu totii pn la unul. (Scrisoare).
Pmntul este chiar dintr-un loc unde a fost ngropat un erou lovit
drept n inim.
Preot Theodor N. Iancu, Prunaru, Jud. Vlasca

TRNA DE LA TURTUCAIA, unde au czut mai multe mii de

romni, nrosind trna cu sngele lor. (Scrisoare): Am plecat
imediat la Turtucaia si m-am dus la vest de oras, de unde am luat
pmntul, chiar de pe reduta care a trecut de zeci de ori din mn
n mn. Aceast redut este astzi pustie si pmntul este luat
chiar dintr-un mormnt, de unde s-au dezgropat rmsitele mai
multor soldati si unde si azi sunt oase. Primiti pmntul udat cu
mult snge de neamul nostru.
Sandu Snagoveanu, com. Uzumgeorman.

S-a mai adugat si trna trimis de printele paroh din Turtucaia.

Inimile noastre au fost cuprinse de un adnc fior n fata trnii

strmosilor si printilor nostri adormiti pe cmpul de onoare cu
arma n mn si fata la dusman, de la soldatii lui Decebal czuti
pe ruinele Sarmisegetuzei si pn la cei de ieri sfrmati de
obuzele de la Mrsesti si Turtucaia.
Cnd doi legionari s-au apropiat apoi si au nceput s amestece cu
sfintenie aceast trn n timp ce ceilalti, salutnd tot timpul cu
bratul ntins, cntau din toate puterile inimii imnul Legiunii.
Sculati romni la lupt, bate ora
Din urm pentru neamul romnesc, etc.
Momentul a fost att de nlttor si att de misctor nct nimeni
dintre noi n-a putut s-si stpneasc o lacrim n coltul ochiului:
era n cntecul acesta nssi strigtul durerilor noastre, ale
neamului romnesc de azi, ndreptat ctre strmosii si vitejii care

59
de 2 000 de ani au trit pe aceste locuri. Era nsusi apelul la
vitejie.

SCUSORUL CU TRN - TALISMANUL

LEGIONARULUI
Cu trna astfel amestecat s-au umplut mai multe sculete mici,
dndu-se fiecruia, dup facerea legmntului, pentru a-l purta la
gt..
Ion Mota a luat legmntul lui Corneliu Codreanu, dup care i-a
ncredintat acestuia scusorul cu trn. dup aceea Corneliu
Codreanu a luat legmntul lui Ion Mota si celorlalti.
Acest legmnt a constat din 5 ntrebri si rspunsuri, anume:
1. Te legi ca pentru Dreptatea Patriei primejduite s nfrngi toate
dorintele si interesele tale personale?
- Rspunsul: Da!
2. Recunoscnd c stpnirea jidanilor asupra noastr ne aduce
pieirea sufleteasc si national, te legi frate cu noi s lupti penru
aprarea, curtirea si dezrobirea pmntului strmosesc? -
Rspuns: Da!
3. In aceast lupt te vei supune Legiunii Arhanghelul Mihail? -
Rspuns: Da!
4. Vei purta aceast trn cu evlavie la pieptul tu? - Rspuns:
Da!
5. Si nu vei pleca dintre noi? - Rspuns: Nu voi pleca!
Dup ce fiecare, individual trecea si rspundea la aceste ntrebri,
cpta scusorul de piele legat cu snur de mtase.
Solemnitatea a nceput la ora 1. 30. Dup mas la ora 3 a nceput
consftuirea. Ea a fost prezidat de ctre cel mai btrn dintre
legionarii prezenti, d-l Cristache Solomon de la Focsani.
Consftuirea a tinut pn la ora 6.30 dup care s-a dat citire
urmtorului comunicat:
1. Legiunea afirm c mai presus de interesele personale st
Patria cu nevoile ei.
2. In slujba acestei Patrii nclcate de strini toti copiii
Pmntului Romnesc trebuie s alerge cu sufletul si cu bratul
lor.
3. Legiunea se ndreapt ctre tot cel ce se simte de soldat
chemndu-l sub drapelul ei ntru aprarea pmntului strmosesc.
4. Romnia a romnilor .Pentru jidani, Palestina. Dreptate
romnului si moarte trdtorului.

60
Triasc n noi inima de soldat!
Triasc, nfloreasc Romnia Nou!
Astfel s-a ncheiat ziua de Sf. Arhanghel Mihail si Gavril. Fie ca
purtnd fiecare la inima noastr ca talisman Sfnta trn a
pmntului strmosesc, s scoatem din ea sngele vitejesc si s-l
turnm n vinele noastre.
Mic literatur programatic
Rezumatul de program legionar se afl publicat n alt brosur,
dm aici cteva linii generale:

PUNCTUL 84. Primul punct de program legionar.

Dac v ntreb cineva s-i spuneti c este: JURMNTUL
PENTRU PEDEPSIRE.
A doua zi dup victoria legionar se va constitui "TRIBUNALUL
EXCEPTIONAL", care va chema n fata lui si va judeca pentru
trdare de Patrie:
a) Pe toti jefuitorii banului public;
b) Pe toti cei ce au primit mit nlesnind afaceri;
c) Pe toti cei ce clcnd legile fundamentale ale trii au
persecutat, au nchis, au lovit n legionari sau n familiile lor.
Orice functiune ar detine de la jandarm pn la ministru, nimeni
nu va scpa acestei judecti.
Prea si-au imaginat acesti domni c Tara Romneasc este mosia
lor, c legile s-au fcut pentru ca s le calce ei n picioare si c
noi suntem argatii de pe aceast mosie, pe care s ne bat la spate
cu biciul.
Natiunea romn, constient de drepturile ei va ncepe viata cea
nou prin OPERA DE PEDEPSIRE LEGAL.
Acest ceas l asteptm si rbdm.
Fr acest CEAS AL PEDEPSIRII, nu este posibil nici o
refacere n aceast tar.
Sefii de ciuburi vor face rapoarte amnuntite si foarte exacte
asupra tuturor nelegiuirilor comise, naintndu-le Sefului
Legiunii.

PUNCTUL 85. DISCURSUL LA MESAJ, tinut de Seful

Legiunii n Parlamentul Trii. Dup Mon. Of. din 3 Decembrie
1931.

D-l deputat Corneliu Zelea-Codreanu are cuvntul:

61
D-le presedinte, d-lor deputati, eu sunt cel mai tnr dintre dvs. si
reprezint o miscare tinereasc. M-am ridicat aici prin propriile
mele puteri, fr ajutorul si sprijinul nimnui. Cred c actualii
conductori ai Romniei Mari se vor obosi s m asculte si pe
mine, ca unul care sunt exponent al generatiei tinere, generatie
zbuciumat, generetie despre care s-a vorbit atta, generatie
martirizat, as putea spune rstignit. Cred c este bine ca onorata
Camer s aib putin bunvoint a ne asculta si pe noi, deoarece
socotesc c este bine ca astzi conductorii s stie c care este
zbuciumul, care sunt prerile, care este orientarea politic a
generatiei, care, cu voia sau fr voia dvs., trebuie s v urmeze
mine pe aceste bnci.
In orice caz, tin s afirm de la nceput c noi nu suntem o
generatie asa cum ne cunoasteti dvs. dintr-o anumit pres. Noi
nu urmrim dect s ne aprm Patria Sacr, Patria amenintat de
viscolul furtunii, Patria printilor nostri si cuibul cald al acelora
care vin dup noi. Si ca s fixez punctele cardinale, n scurt, voi
spune: nu este nici o generatie imoral, nu este nici una fr
Dumnezeu, nici una republican sau antiregalist. Fixez aceste
puncte n Dumnezeu, Patrie, Rege, Familie, Proprietate si
Armat, care s garanteze existenta Statului Romn.
D. V. G. Ispir: Pentru aceasta puteti fi alturi de noi.
D. Corneliu Zelea -Codreanu: D-lor deputati, generatia aceasta a
noastr trece ca o generatie antisemit. As dori s stiti c nu am
venit s strig: jos jidanii, dup cum cred c n-a fcut nimeni. Am
observat ns un singur lucru, c de cte ori s-a pus aici problema
nationalismului romnesc, dvs. ati primit-o cu ilaritate si ati
transformat-o dintr-o problem care este de un tragic fr
pereche, ntr-o chestiune comic.
D. V. G. Ispir: Cel putin pentru aceast parte a Camerei, acest
lucru nu este exact.
D. Corneliu Zelea-Codreanu: Eu d-lor, am s pun aceast
problem n cteva linii, pentru c sunt seful unei mici grupri si
trebuie s-mi dezvolt punctele mele de vedere.
Am fost n Maramures, n Maramuresul care este leagnul
desclectorilor nostri, al moldovenilor - maramuresenii sunt
strbunii lui Stefan cel Mare si Sfnt, domnul Moldovei. Si acolo,
cu ocazia unui proces pe care l-am avut la Satu-Mare si la care a
asistat dl. prof. Ctuneanu, a venit un om btrn cu plete albe si a
fcut mrturie n fata instantelor judectoresti, de cele ce c spun

62
eu acum: "Noi, maramuresenii, suntem de vit boiereasc si am
avut mosiile noastre si muntii nostri. Pn n 1847 eram stpni.
La 1848, cnd eram copil, au venit cei dinti jidani la noi n
comun."
Si aici fac o parantez. Eu nu ntrebuintez cuvntul de jidan
pentru ca s insult pe cineva. Eu le spun jidani, pentru c asa cred
eu c se numesc ei si de altfel - mi se pare curios - este singura
natie care fuge de numele ei propriu, de numele pe care l are.
Pentru mine, aceast populatie, pe pmntul trii mele - si rog s
m cread toat lumea - atunci cnd eu am constiinta ferm c o
atac si c si caut loc pe propriul nostru teritoriu, pentru mine,
v rog s m credeti, s-a deschis o lupt pe viat si pe moarte si
nu-mi arde s fac glume sau s insult pe cineva. Pentru mine este
clar si precis: inteligent sau neinteligent, parazitar sau
neparazitar, moral sau imoral, aceast populatie este o
populatie dusman aici pe pmntul trii. Si eu nteleg s lupt
mpotriva ei cu toate mijloacele pe care mi le va pune la
dispozitie mintea, legea si dreptul meu romnesc.
Ei bine, d-lor. si-mi spunea btrnul acela: " La noi, la 1848, au
venit cei dinti jidani, pe care printii nostri, vzndu-i rupti si
flmnzi, de mil i-au lsat s stea la marginea mosiilor noastre.
Astzi , la 1930, noi am pierdut 60 din cei 62 munti. Noi,
romnii, mai avem numai 2 munti, iar restul de 60 de munti sunt
n stpnirea jidanilor. Astzi, noi ne-am retras si stm srmani si
fr pine la marginea mosiilor lor."
Ei bine aceast situatie din Maramures se ntinde si n Bucovina;
aceast situatie se ntinde si n Moldova noastr unde bisericile se
nchid, unde altarele se drm. Si eu v ntreb pe dvs., pe toti:
Ce se alege de o natie creia i se drm altarele?
Comertul nostru a ngenunchiat . La noi, n Brladul strvechi, n
Brladul care exporta mrfuri n Polonia sub Stefan cel Mare, si
exporta din Cetatea Alb pn la Constantinopole si Alexandria,
la noi a mai rmas un singur comerciant romn de manufactur.
Ei bine d-lor., nu se poate neglija aceast problem si nu se poate
spune de nimeni c ea nu este problema dominant a politicii
Romniei moderne. Cu noi se svrseste exact acelasi lucru care
s-a svrsit cu Pieile Rosii din America de Nord. Ne gsim n fata
unei invazii strine si avem tot dreptul si avem si datoria s ne
aprm Patria. Pe mine nu m intereseaz cine vine si este - mi se
pare lucru curios, ca atunci cnd veneau dusmanii cu arma s ne

63
fure pmntul nostru, noi ncremeneam cu totii n transee, cu
arma n mn, iar astzi cnd arma s-a schimbat n bani si cnd
acestia sunt n stare cu banii lor s ne cumpere tara, atunci nu mai
este numeni la noi care s protesteze?
Iat d-lor. cum se pune aceast problem.
Dvs. stiti foarte bine c Pieile Rosii din America de Nord au
disprut ncetul cu ncetul n fata nvlirii anglo-saxone. Astzi
toat Europa i deplnge si i regret pentru c au fost oameni de
treab, dar se zice: "ce s facem, au fost altii mai tari!"
D-lor, m gndesc cu groaz c la un moment dat, Europa va
avea s ne plng si pe noi si pe urmasii nostrii.
Iar n ce priveste tinerimea noastr zbuciumat, care dup cum v-
am spus a fost rstignit pentru aceast idee, cci eu vin aici dup
doi ani de nchisoare nedreapt, ei bine, v spun d-lor, ce doriti
dvs. s fac acesti tineri, care au fost loviti de toti conductorii
de pn acum? Doriti s ne lum ntr-o bun zi traista n bt si s
plecm n alt tar, pe alte meleaguri, ca s ne cstigm pinea si
s gsim un refugiu de viat national liber? Noi nu v cerem
prea mult. Nu v cerem dect un singur lucru: s ne lsati aici, pe
acest pmnt, sub binecuvntarea ciolanelor printilor nostri.
D-lor, mi pare ru c n acest rspuns la Mesaj nu se vede
absolut nimic pentru noi, nici mcar o licrire de sperant si nici
o preocupare din partea conductorilor acestei tri asupra
problemei expuse mai sus.
D-lor, voi trece de la aceast problem si voi reveni la o alt
problem de mare important: problema mizeriei. Am adus n
aceast cutie cteva buctele de pine cari sunt din Maramures si
din muntii judetului Neamt, pentru ca s vedeti ce pine mnnc
romnul maramuresan si munteanul nostru. Astzi, cnd lumea se
plnge de supraproductie de gru, toti atribuie criza faptului c
grul se vinde cu un leu kg., iat ce pine mnnc oamenii
acestia!
(D. deputat Corneliu Zelea-Codreanu prezint Adunrii o bucat
de pine neagr.)
Trebuie s ni se strng inima de durere si cred c orice popor din
Europa vznd aceast imagine a mizeriei n care trieste neamul
romnesc ar plnge de mila noastr. Am adus aceste bucti de
pine, nvelite si puse n aceast cutie, nadins, ca s vedeti n
ct artificialitate si n ct poleial de civilizatie se mbrac
aceast mizerie romneasc. Eu o depun cu prere de ru pe

64
banca ministerial si as ruga si pe onoratul guvern s o aib la
dispozitie pentru ca oricui i arde s fac glume pe spatele
neamului romnesc, mai nti de toate s vad ce mnnc el.
D-lor, n fata acestei mizerii, care cuprinde ntrega tar, am s
ntreb: care este sistemul de aprare a guvernului contra acestui
mars al mizeriei mereu crescnde?
D-lor deputati, pentru mine este clar, Guvernul vine cu dou
teorii:
1. Teoria sentimental a sacrificiului, si
2. Teoria economic a conversiunii.
In ce priveste teoria sacrificiului si eu sunt si eu sunt unul dintre
cei care o admit, ns voi afirma aici un principiu imutabil: nici
dvs. si nici nimeni altul nu are dreptul s fac apel la banul srac
al omului cinstit pn cnd nu va fi adus napoi n visteria statului
cel din urm ban furat de tlharii care au jecmnit aceast tar.
In ce priveste cealalt teorie, teoria conversiunii, sunt pentru ea.
Aceasta ns nu e un medicament. Medicamentul este acela care
omoar cauza bolii, adic microbul. Conversiunea este un balon
de oxigen pe care onoratul guvern l administreaz economiei
nationale muribunde.
Sunt pentru proiectul conversiunii si-l voi vota, ns v spun:
astept s vd si alte solutiuni si mai ales solutiile acestea
categorice care se cer pentru nenorocitele vremuri de astzi.
D-lor deputati, al treilea punct, n privinta cruia voi spune cteva
cuvinte, este chestiunea partidelor si chestiunea democratiei.
D-lor deputati, aproape ntreg obiectul principal n discutiile la
acest rspuns al Mesajului a fost:: suntem contra desfiintrii
partidelor sau pentru desfiinsarea partidelor? In aceast privint,
eu v spun punctul meu de vedere! Cine este cel care trebuie s
hotrasc desfiintarea sau nedesfiintarea partidelor? Puteti dvs.
s le desfiintati sau s le nfiintati? Nu! Cel care trebuie s
hotrasc e poporul, e tara flmnd si goal. In momentul acela
cnd va trebui s se hotrasc, poporul va vedea dac trebuie s
se desfiinteze sau nu. In orice caz v spun c poporul nu iubeste
partidele politice. Acesta este un lucru precis si dvs., ntr-un
regim democratic, nu v puteti mentine la conducerea statului n
contra vointei poporului. Acesta este iarsi precis.
Mai este nc o chestiune. Spunea cineva: partidele nu sunt
nscute dintr-o improvizatie, ele sunt rezultatul unei evolutii. Da,
si eu sunt pentru aceast teorie si eu aplic partidelor legea

65
evolutiei. Partidele ca si toate lucrurile de pe lumea aceasta, se
nasc, se dezvolt si mor. Cred c partidele nu sunt forma
superioar a perfectiei, care s fi cstigat dreptul la nemurire.
Mai este o chestiune, de ordin extern. Dvs. vedeti foarte bine c
ntreaga opinie public din Europa se ndreapt ctre extremele
acestea ca dou pietra de moar, vor mcina ncetul cu ncetul
toate partidele.
D-lor deputati priviti n Europa. Sunt dou extreme puternice:
extrema dreapt si extrema stng, care se ntresc: la un moment
dat una din acestea va nvinge. Ei bine, v ntreb pe Dvs., mai
ales pe dvs. care tot timpul v-ati plecat n fata Europei si ati
tremurat, la cea dinti adiere de vnt: ntr-o Europ n care
nvinge una din extreme, dvs. veti putea s rezistati curentului
acestei Europe?
In ce priveste orientarea noastr, dac este chestiunea s alegem
ntre aceste dou extreme, suntem din acei care cred c soarele nu
rsare la Moscova, ci la Roma. Noi credem c printii nostri,
strbunii nostri, cari ne-au adus pe pmntul acesta; oasele lor,
cel putin din mie n mie de ani ne trimit cte un sfat bun, cte o
idee bun, n ceasurile noastre grele si dureroase.
In fapt, d-lor, asupra partidelor: generatia noastr - privind din
afar - constat:
1) C un partid politic este o societate anonim de exploatare a
votului universal;
2) C toate partidele sunt democratice, deoarece utilizeaz votul
universal n acelasi mod;
3) C neglijeaz interesele poporului si ale patriei satisfcnd
numai interesele particulare ale partizanilor; c democratia este
iresponsabil, i lipseste puterea sanctiunii, c toate partidele fac
frdelegi, se dau pe fat unele pe altele, nimeni nu aplic
sanctiuni contra alor si, fiindc i pierde, nici n contra
adversarilor, fiindc ei detin la rndul lor frdelegile lor.
Si n aceast chestiune dati-mi voie s v atrag atentiunea numai
asupra fraudelor cari s-au fcut de la rzboi ncoace si care toate
au rmas fr sanctiuni: fraudele cu spirtul negru de 12 miliarde ;
fraudele de almuri de la cile ferate de 900 milioane; pestele
sovietic; galosii sovietici; pdurile din judetul Neamt; pdurile
din Bucovina, etc., si dup o socoteal sumar, suma fraudelor
care s-au svrsit pe teritoriul acestei tri, de la rzboi ncoace,
atinge cifra de 50 miliarde lei.

66
Democratia vzut din afar, ne d impresiunea unei vaste
complicitti n frdelege: concluzia: democratia este incapabil
de autoritate. Si nc ceva - am s v servesc o chestiune care
poate multora n-are s v plac - v rog d-lor s ne tolerati ca s
fim severi, intransigenti n tot ceea ce intereseaz, fie Natiunea
romneasc, fie cinstea. Declar aici c democratia e pus n slujba
marei finante nationale sau internationale jidnesti. (Intreruperi,
zgomot)
D-lor, dovada. Am venit aici cu o list care are s v supere, ns
v spun s nu-mi luati n nume de ru fiindc nu pot s tac n
aceast chestiune, este vorba de ceea ce se numeste portofoliul de
la banca Blank.
Dati-mi voie s v citesc - fiindc fiecare v regsiti aici. Lista
am cptat-o, poate nu ntreag:
D. Brandsch, subsecretar de stat, 111 000.
D. Carol Davilla 4 677 000.
D. Eug. Goga, creant ipotecar agricol, lei 6 200 000.
D. Al. Otetelesanu: Este o ipotec pe mosia d-nei Eugen Goga.
D. N. Lahovary: Nu datoreaz d. Davilla, datoreaz Banca
Trneasc. Nu este la fel, v rog s rectificati. (Intreruperi,
zgomot).
D. Corneliu Z. Codreanu: Bine, d-lor, nu zic c nu este putred, o
s se plteasc, dar sunt bani mprumutati. (Intreruperi)
D-lor, s-or plti sau nu, nu stiu, dar v spun un singur lucru:
exist obligatia pe care o are cineva care mprumut bani de la o
asemenea finant, de a o satisface cnd este la guvern, de a o
sprijini n opozitie si n orice caz de a nu lovi n ea cnd trebuie
s fie lovit. (Aplauze pe mai multe bnci).
D. Corneliu Zelea-Codreanu: Mai departe: D. Iunian 407 000; D.
Madgearu 401 000; d. Filipescu 1 265. 000; D. Mihail Popovici 1
519 000; d. Rducanu 3 450 000 (exclamatiuni pe bncile
majorittii); Banca Rducanu din Tecuci 10 000 000; d. Pangal 3
800 000; d. Titulescu 19 000 000; si se aude, n-am putut sti
precis, c d. Argetoianu ar fi aici cu 19 000 000.
Voci de pe bncile majorittii: Se aude!
D. Corneliu Zelea-Codreanu: Eu v spun ce am putut afla.
(Intreruperi, zgomot). Mai sunt si altii.
D-lor, eu nu acuz c banii acestia au fost bacsisuri date, nu! Sub o
form s-au luat de acolo acesti bani si acum este vorba s se vad
ce s-a fcut acolo, n-au libertate deplin ca s vin s ia msuri

67
categorice mpotriva acestei bnci.
D-lor deputati, dac se cer sacrificii ca s asanm aceast tar, nu
putem noi s consimtim la sacrificiul care ar fi s se fac asanarea
bncii Bank, pentru nunta pe care a fcut-o d-sa la Paris, unde a
cheltuit cum se aude 50 milioane lei, ca si pentru alte lucruri.
(Exclamatiuni, ntreruperi).
D-lor, n consecint, noi venim cu cteva solutii practice care
poart nota tineretii:
CEREM introducerea pedepsei cu moartea, exclusiv pentru
manipulatorii fraudulosi ai banului public. (Aplauze pe mai
multe bnci).
D. V. G. Ispir: D-le Codreanu, d-ta te intitulezi crestin si purttor
al ideei crestine. Iti aduc aminte - eu sunt profesor de teologie - c
sustinerea acestei idei este anticrestin. (Aplauze).
D. Corneliu Zelea-Codreanu: D-le profesor, dati-mi voie s v
spun: cnd este chestiunea s aleg ntre moartea, disparitia trii
mele si aceea a tlharului si sunt mai bun crestin, dac nu permit
tlharului s-mi nenoroceasc tara si s mi-o duc la pieire
(Aplauze pe mai multe bnci).
CEREM revizuirea si confiscarea averilor celor cari si-au furat
tara srac. (Strigte de "Bravo!")
CEREM tragerea la rspundere penal a tuturor oamenilor politici
care se vor dovedi c au lucrat n contra trii, sprijinind afaceri
necorecte particulare. (Aplauze pe mai multe bnci).
CEREM mpiedicarea pe viitor a oamenilor politici cari se vor
dovedi c au lucrat n contra trii, sprijinind afaceri necorecte
particulare. (Aplauze pe mai multe bnci).
CEREM mpiedicarea pe viitor a oamenilor politici de a mai face
parte din consiliul de administratie ale diferitelor bnci si
ntreprinderi. (Aplauze pe mai multe bnci)
CEREM alungarea cetelor de exploatatori nemilosi cari au venit
pe pmntul acesta s exploateze bogtiile solului si munca
bratelor noastre.
CEREM declararea teritoriului Romniei ca proprietate
inalienabil si imprescriptibil a neamului romnesc.
O voce de pe bncile Partidului National Trnesc: Este.
D. Corneliu Zelea-Codreanu: A neamului romnesc nu-i.
CEREM trimiterea la munc a tuturor agentilor electorali si
stabilirea unui comandament unic, cruia s i se supun ntr-un
singur gnd si ntr-un singur suflet toat suflarea romneasc.

68
Dac n momentul de fat conductorii trii sunt mpiedicati s ia
msuri ntregi din cauza Constitutiei sau a legilor n vigoare,
atunci noi suntem de prere s se dizolve Corpurile Legiuitoare,
s se fac apel si s se cheme Adunarea Constituant, pentru ca
poporul s desemneze pe acel care va fi chemat s ia toate
msurile necesare pentru salvarea Romniei. (Aplauze pe mai
multe bnci).

PUNCTUL 86. DECLARATIA LA MESAJ tinut de Seful

Legiunii n Parlamentul trii.
Dup Mon. Of. din Noembrie 1933.

De aceea, noi asteptm un alt regim, un alt sistem, care va veni,

dup ce, pe acesta l vor prbusi greutatea si multimea pcatelor
lui.
El trebuie s corespund urmtoarelor cerinti n ordinea urgentei:
1) S desfiinteze aceste discutii sterile si scump pltite ale
parlamenterismului democratic din care n-a iesit niciodat lumin
si din care mai ales, nu poate iesii hotrrea eroic de a face fat
primejdiei n ceasurile grele de acum.
2) S se nlocuiasc prin comand, care s adune ntr-un singur
mnunchiu toate energiile disparate ale neamului, nclestate astzi
n lupt fratricid, s le disciplineze, s le refac moralul pierdut,
s le insufle credinta n destinului neamului nostru romnesc si s
le conduc pe cile acestui destin.
3) S declare rzboi mizeriei si srciei generale ndemnnd la
munc si cumptare pe cei buni, trimitnd cu forta la munc toate
elementele parazitare, care joac n stat rolul trntorilor din stup,
pe toti lenesii, care pzesc mesele cafenelelor de dimineata pn
seara, pe toti plictisitii care se plimb pe strzi, pe toti agentii
electorali de la primrii, prefecturi, ministere, n fine ideologii
democrati doritori de a tine discursuri ieftine.
4) S desfiinteze tot ce este parazitism pe trupul istovit al triii, s
rscoleasc, s organizeze si s stimuleze toate energiile creatoare
ale neamului.
5) S strpeasc necinstea si confiscnd averile celor vinovati, s
aduc napoi pn la ultima centim, n visteria statului, banii
furati.
6) S treac n fruntea marei gloate srace si la bine si la ru, s
mnnce aceeasi pine neagr si aceeasi mas srac pe care o

69
mnnc muncitorul srac. Cci n aceste timpuri grele, mizeria
moral, inegalitatea de tratament rneste mai mult dect mizeria
material. Unii triesc n lux, cu sampanie si icre negre si altii n-
au nici mcar mmlig, sub regimul democratiei celei iubitoare
de popor.
7) S fac dreptate romnului n propria sa tar.
S-i vindece rnile adnci. S ndrepte nedrepttile seculare pe
care el le-a suferit n timpul lungilor stpniri strine.
8) S apere Romnia de pericolul pe care l prezint invazia
mereu crescnd a jidanilor.
9) S pun punct existentei falimentare a statului democratic
ntemeiat pe ideologia perimat a revolutiei franceze.
S produc acel act epocal de curaj reformator, care s arunce
complect si definitiv sistemul de false abstractiuni al filozofiei
politice a acestei revolutii.
O mare epoc istoric apune si n locul ei e ceasul s punem
temeliile unei epoci noi. O epoc de ntoarcere la realittile
nationale dnd natiunii ntelesul ei real de societate natural, a
unor indivizi de aceeasi ras, iar nu n sensul nationalittii
juridice a cetteanului, care permite transformarea automat n
romni a maselor de strini nvliti la noi pentru a ne cucerii si
oprima.
10) S nalte din temelii statul nou etnic national ntemeiat pe
perimatul culturii nationale, pe primatul familiei si pe primatul
corporatiilor muncitoare.

PUNCTUL 87. Programul si sufletul.

M-am ferit s desfsor un program complet. Liniile mari sunt
trasate si cunoscute (natural cu riscul de-a le vedea furate).
Programele se bazeaz pe realittile nationale si dac sunt
realitti care rmn, sunt foarte multe acelea care se schimb de
la o zi la alta.
Un program nu poate fi o combinatie de teorii adunate de prin
nori. El trebuie s se bazeze pe realittile care dor, ale neamului
nostru romnesc. Sunt rnile lui cari trebuiesc vindecate. Cutati
programe?
Ele se afl pe toate buzele multimii. Mai bine ati cuta oameni.
Cci ntr-o noapte oricine poate face un program, si nu de ele se
simte nevoie n tar. Ci de oameni si de vointe cari s le
ndeplineasc. Sunt miscri care nu au nici un program; ele

70
triesc din specularea diferitelor probleme care apar n viat. De
exemplu: camta. O devoreaz pe aceasta si apoi mor. Dac nu le
apare nainte o alt prad.
Sunt altele care au un program. Sunt altele care au mai mult dect
un program, au o doctrin, au o religie. Este ceva de ordin
superior sufletesc, care adun n chip misterios miile de oameni
hotrti s-si creeze o alt soart. Dac omul de program sau de
doctrin si slujeste cu oarecare interes programul, legionarii sunt
oamenii unei mari credinte pentru care oricnd stau gata s se
jertfeasc.
Pe aceast credint ei vor sluji pn la capt.
Orict de frumos si de complet ar prea programul lupistilor,
trnistilor, liberalilor, puteti fi asigurati c nici un lupist, nu este
gata s moar pentru programul lupist, nici un georgist pentru al
lor si asa mai departe.
De aceea, eu pun mai putin temeiu pe oamenii adunati la baza
marilor credinti care nu te vor lsa pn la moarte.
Miscarea noastr legionar are mai mult caracterul unei mari
scoli spirituale.
Ea tinde s aprind credinti nebnuite, ea tinde s transforme, s
revolutioneze sufletul romnesc.
Strigati n toate prtile c rul, mizeria, ruina, ne vin de la suflet.
Sufletul este punctul cardinal asupra cruia trebuie s se lucreze
n momentul de fat. Sufletul individului si sufletul multimii.
O minciun sunt toate programele noi si sistemele sociale fastuos
etalate poporului dac n umbra lor rneste acelasi suflet de
tlhari, aceeasi lips de constiint ntru ndeplinirea datoriei,
acelasi duh de trdare fat de tot ce-i romnesc, acelasi desfru,
aceasi fapt de risip si de lux.
Chemati sufletul neamului la o viat nou. Nu cutati succesele
electorale dac ele nu nseamn n acelasi timp biruinta fortelor
organizate ale sufletului nnoit.
Programele, cum adic? Credeti c noi nu putem seca mlastini?
Nu putem capta energiile din munti si electrifica tara? Nu putem
nlta orase romnesti? Nu putem face ca lanurile noastre s
produc mptrit? Nu putem pe pmntul nostru bogat asigura
pinea fiecrui romn? Nu putem face legi care s asigure o bun
functionare a unui mecanism de stat apropiat timpului si
specificului nostru national? Nu putem face planuri quinquenale?
Noi nu vom putea ridica aici n crestetul Carpatilor o patrie care

71
s strluceasc ca un far n mijlocul Europei? Si care s fie
expresia geniului nostru romnesc? Putem.
Dar marea greseal a multor oameni politici a fost aceea de a-si fi
etalat programele n amnunte mai nainte de a fi pusi n situatia
de a le realiza.
Avem si noi programe n buzunar. Ele se studiaz necontenit, dar
se pstreaz pentru timpul lor. V ntreab lumea ce veti face?
Spuneti-i c oamenii nzdrvani pot s fac multe.
Deocamdat programul nostru este:
1) S realizm fort;
2) S manevrm acea fort astfel ca s nving toate fortele
adverse.
3) Si apoi s aplicm msurile programetice propriu-zise.
Cile ne sunt legale. In orice caz, amnuntele, fie tactice, fie
programatice, fac parte din secretul de operatiuni al fortelor de
lupt.

PUNCTUL 88. Din manifestul "O ruin".

Ruina.
Nu este om care s aib ochi si care s nu vad c tara aceasta
bogat a ajuns o ruin. Ruin gospodria tranului, ruin satul (o
mn de oameni necjiti care se vait), ruin comuna, ruin
judetul, ruin muntii vduviti, ruin cmpurile prginite care nu
mai aduc nimic bietului plugar, ruin bugetul statului, ruin tara.
Si pe deasupra acestor ruine ntinse ct tine pmntul romnesc, o
ceat de misei, o ceat de imbecili, o ceat de tlhari fr rusine
si-au ridicat palate n sfidarea trii, care geme de durere si spre
plmuirea suferintei tale, tran romn.
Niciodat n lume nu s-a vzut un tablou mai revolttor, mai
dureros si mai obraznic.
Pe deasupra milioanelor de gospodrii cari se distrug, deasupra
milioanelor de suflete srace cari plng , se nalt batjocoritor
palatul tlhresc al jefuitorului de tar.
Cine este acesta?
Cutati-l prin orasele nstrinate si-l veti gsi. Este fostul
ambuscat de la 1916. Este eroul de al 100 de km din dosul
frontului sau trdtorul de frati si de tar; este mbogtitul de
rzboiu, omul de afaceri, este profitorul de pe urma sngelui care
tu l-ai vrsat, pictur cu pictur din rnile tale adnci.
Cnd te-ai ntors la 1918, te-ai nchinat lui vzndu-l gras, frumos

72
mbrcat, iat tu n niste zdrente; de atunci el te-a luat n arend,
iar tu ai czut n stpnirea lui cu tara pe care tu ai creeat-o pe
cmpurile de btlie.
Cum veti fi voit s ajung biata tar cnd un Stere, condamnat la
moarte pentru nalt trdare si apoi iertat, este sef de partid n
Romnia, cnd un Socor, condamnat si degradat pentru trdare,
este parlamentar si director de ziar si conduc politica
romneasc? Cnd attia ambuscati stau n fruntea treburilor
trii?
Am nltat un steag.
In contra lor, n contra celor care au ruinat tara, n contra cetelor
de strini si nstrinati care ne-au supt si mduva din oase, am
nltat un steag.
Cnd am plecat sub umbra lui am cerut binecuvntarea ostasilor
care au czut pe cmpul de lupt pentru Romnia Mare si am
fcut apel la toti cei care au rmas n viat n urma gravelor lupte.
Steagul acesta rzbuntor a nvins la Neamt cetele cuteztoare ale
politicianilor. Steagul acesta le-a zdrobit la Tutova.
Steagul acesta sfintit n dou btlii, l purtm de la un capt la
altul al trii.
El mbrbteaz pe ai nostri si bag groaz n adversari.
Ne-am numit legionari.
Noi, slujitorii acestui steag nu ne-am legat mpreun ca s furm
tara nu ne-am legat mpreun ca s ne cptm partizani, si s le
dm ca s road oase din oasele trii.
Noi ne-am legat mpreun s rmnem sraci pn la mormnt,
vom srci si acei ce suntem bogati, dar ne-am legat s biruim. S
nvingem si s rzbunm.
Stm gata de jertf, stm gata de moarte cu totii.
Acestia suntem noi, legionarii.
Zadarnic si gresit ne-au confundat unii steni si orseni, creznd
c noi luptm ca s-i cptuim pe dnsii si s le facem poftele, s
le dm tara ca s-o mnnce.
Ei bine, nu!
C. Z. C.

PUNCTUL 89. Ctre purttorii duhului nou.

LEGIONARI,
Cuvnttorii partidelor vechi, cutreer din nou satele cerndu-v
ajutor pentru ca s se poat reface. Sub domnia lor, romnismul

73
de pretutindeni a srcit si a ngenunchiat n fata strinului
pripsit de curnd. Rosturile mari ale patriei sunt prsite. Lumea
noastr politicianizat, nu mai vede n fat dect interesul
partidului, pentru a crui biruint sacrific n fiecare zi si n
fiecare ceas, nsusi viitorul nostru ca neam.
Se prbusesc pdurile din muntii ncputi pe mna veneticilor.
Geme inima n motii si n maramuresenii uitati de toat lumea.
Muncitorii romni prsiti ngroas rndurile comunistilor jidani.
Comertul romnesc lipsit de protectie, ngenunchiaz n lupte
neegale cu strinul.
In cadrele armatei noastre glorioase, ptrunde tot mai adnc si tot
mai sus, germenul dizolvant si coruptor de constiinte.
Si ceasuri grele se prevd n viitor. De vom fi chemati cndva la
marele examen international, cine va mai apra pmntul trii si
gloria drapelului nostru?
Tranul romn si vinde produsul sub pretul de cost. Misitii s-au
nmultit si ne inund. Cafenelele sunt pline de cmtari si
samsari. Ei se nmultesc n dauna celor care muncesc. Poporul
este spoliat. Romnu, nglodat n datorii, a ajuns rob modern al
bancherului jidan.
Tara mprtit n partide, care se sfsie unele pe altele, se drm
sub ochii nostri.
Conducerea partidelor vechi nu este o conducere de mn tare, si
nu are nici un pic de directie nationalist, de oblduire si
ncurajare a elementului romnesc, care tine de multe secole pe
umerii si viata trii.

Legionari,
In fata acestei situatii, si mai nainte ca politicianismul condamnat
s se poat reface, am tras spada si am nltat steagul cel nou al
vremii.
Se simte prin aer, tot mai accentuat, nevoia unor alte principii de
viat politic moral.
Despoliticianizarea trii este o porunc a vremii.
In locul partidelor vechi se simte nevoia unei nnoiri. In locul
partidelor mereu aplecate strinilor, politica de neatrnare si
ncurajare a romnismului sustintor de tar.
Spuneti celor ce vin din nou s v apuce mna, c ceasul lor s-a
terminat. "Pot pieri toti cuvnttorii acestia".
De acum ncolo de un singur glas va trebui s ascultati, tainic si

74
neptruns ca Dumnezeu: chemarea patriei. Acest glas s-l aud
toat suflarea voastr. Lui s v supuneti ntr-un singur suflet.
Romni,
Atunci cnd glasul si dorinta voastr vor proclama victoria,
Romnia va renvia. Va nflori. Vor nflori n ea ca bujorii copiii
vostri. Strinul o va respecta. Dusmanul se va teme.
Soldati ai Legiunii Sfntului Mihail!
Cnd vou v este hrzit de Dumnezeu s furiti aceast
Romnie nou, cnd de la Nistru pn la Tisa, neamul v asteapt
s v primeasc n nesfrsite aplauze pe scena istoriei,
izbucneasc din piepturile voastre de otel strigtul nostru de lupt
si de victorie: Triasc Romnia romneasc!
Triasc Legiunea!
Corneliu Zelea Codreanu,
Seful Legiunii

PUNCTUL 90. Manifestul profesorului Cristescu (model de

manifest).
Romni din judetul Vlasca!
O miscare nou si hotrt, ndrumat de crezul unei actiuni de
fapt romneasc, de jertf si cinste n conducerea statului, si-a
nteles chemarea din strigtul de durere si revolt al unui neam
ntreg.
Pentru aceast tar amgit de o band de politicieni profitori si
prdalnici, amenintat si umilit n rosturile ei de toti strinii si
nstrinatii, Legiunea vine astzi ca o miscare de avnt si tinerete,
de entuziasm si disciplin ostseasc. Sub scutul religiei noastre
strmosesti, cheam la lupt pentru ntronarea unei vieti noi de
cinste si dreptate.
In fruntea ei st fiul Moldovei, Corneliu Zelea-Codreanu, care
nfruntnd prigoan si ptimind suferint, lupt nencetat pentru
mntuirea neamului nostru si pentru triumful drepttii.
Din ordinul lui am luat conducerea Legiunii n acest judet s-mi
fac sfnta datorie de romn s chem n aceast organizatie pe cei
crora le-a rmas scump vatra strmoseasc si care sunt hotrti
s lupte n spiritul de jertf alturi de noi pentru biruinta
romnismului si a drepttii.
Romni vlsceni!
Intelectuali, negustori, plugari si muncitori, ntelegeti porunca

75
vremii si nrolati-v n Legiune.
Prof. Vasile Cristescu

PUNCTUL 91. "Cuzistii"

Camarazi,
Nu veti uita niciodat c acesti oameni denumiti "cuzisti", si-au
btut joc zece ani, necontenit de toate suferintele noastre.
Pe spatele nostru - copiii de altdat ai tuturor nchisorilor si ai
tuturor ceasurilor grele - s-au ridicat pentru ca a doua zi s ne
scuipe n obrazul de attea ori lovit de dusmani.

PUNCTUL 92. Articolele din legile trii asupra crora trebuiesc

fcuti atenti agentii fortei publice (primari, jandarmi, politisti,
etc.) care se opun propagandei Legiunii, abuznd de fort:

DESPRE INFRACTIUNI
Art 187 cod penal: NU se socoteste ca infractiune: faptul impus
sau autorizat de lege, dac este executat n conditiile ei; faptul
care a fost svrsit de organul competent n virtutea unui ordin de
serviciu, dac acest ordin este dat n formele legale de autoritatea
competent si dac nu are un caracter vdit ilegal.
Cnd executarea unui ordin de serviciu constituie o infractiune,
seful sau superiorul care a dat ordinul, se pedepseste ca autor al
acelei infractiuni mpreun cu acela care a executat ordinul.

ARESTARILE.
Art. 11 din Constitutie: Libertatea individual este garantat.
Nimeni nu poate fi detinut sau arestat, dect n puterea unui
mandat judectoresc motivat, care trebuie s fie comunicat n
momentul arestrii sau cel mai trziu n 24 de ore dup retinere
sau arestare.
Art. 254 codul penal: Mandatul trebuie s fie emis de judectorul
de instructie, de ministerul public sau de instantele judectoresti
n cazul n care legea le d acest drept, afar de dreptul de retinere
pentru cerecetri acordat ofiterilor de politie judiciar n interesul
primelor cercetri.
Art. 207 cod penal: Retinerea pentru cercetri nu poate dura mai
mult de 24 de ore, cnd cineva a fost retinut pentru cercetri mai
mult de 24 de ore, ofiterul de politie judiciar care l-a retinut se
pedepseste cu nchisoare corectional de la 1-3 ani, interdictie

76
corectional de la 1-3 ani.
Art. 272 combinat cu 245 din codul penal: Functionarul public
care uzurpnd o atributie sau abuznd de puterea sa legal, sau
depsind limitele competentei sale, ori nesocotind sau violnd
formalittile prescrise de lege ori abtndu-se n orice alt mod de
la ndatoririle inerente functiunii sale, aresteaz, detine ori retine
pe cineva sau ordon s se fac aceasta, comite delictul de
arestare ilegal si se pedeseste cu nchisoare corectional de la 1-
3 ani si interdictie corectional de la 1-3 ani.

PERCHEZITII
Art. 11 din Constitutie: Nimeni nu poate fi perchezitionat, dect
n cazurile si formele prevzute de legi.
Art. 13 din Constitutie: Domiciliul este neviolabil. Nici o vizitare
a domiciului nu se poate face dect de autorittile competente n
cazurile anume prevzute de lege si potrivit formelor de ea
prescrise.
Art. 242 procedura penal: Dac inculpatul este detinut, orice
perchezitie la locuinta sa se face n prezenta sa sau a unui
mputernicit al su, sau dac nu este posibil, n prezenta unui
membru al familiei lui. Cnd perchezitia se face de un ofiter de
politie judiciar, care nu este magistrat, asistenta a doi martori
este obligatorie. Dac inculpatul este liber, el este chemat s
asiste la perchezitie, fr ncunostiintare prealabil.
Art. 249 procedura penal: n afar de crim sau delict, nici o
perchezitie nu se poate face de la ora 20 pn la ora 6, n
interiorul unei case, contra vointei celui care locuieste, dect de
judectorul de instructie n persoan.
Art. 499 codul penal: Functionarul public care depsind limitele
competentei sale, sau abuznd de puterea sa, ori fr respectarea
formalittilor impuse de lege, se introduce sau rmne n locuinta
unei persoane, sau n localul su de afaceri, n dependintele
acestora, sau ntr-un loc mprejmuit n contra vointei aceluia care
locuieste acolo, sau care are dreptul de a dispune de ele, comite
delictul de violare de domiciliu si se pedepseste cu nchisoare de
la 6 luni la 2 ani. Dac cu aceast ocazie se face si perchezitie
domiciliar sau alt act arbitrar, pedeapsa este nchisoare
corectional de la 1-3 ani si amend de al 2000-5000 lei.
Tentativa se pedepseste.
Art 40 din legea de organizare a jandarmeriei rurale: Actele care

77
ar atinge sau restrnge libertatea individual nu pot fi executate
dect pe baz de ordin scris, oricare ar fi autoritatea de la care
eman.
Art 39 din legea de organizare a jandarmeriei rurale: la cererea
prtii vtmate, jandarmul este obligat a elibeara pe loc copie
certificat de pe ordinul primit.

ELECTORALE
Art. 12 Legea electoral: Cettenii romni si vor executa dreptul
de vot pe baza crtilor de alegtor ce li se vor elibera conform
listelor electorale.
Art. 24 Legea electoral: Orice cettean poate reclama
presedintelui biroului electoral judetean mpotriva acelora care
sunt ndatorati a-i elibera cartea de alegtor si care n mod
intentionat refuz a i-o da. Presedintele primind plngerea, va
ordona eliberarea crtii si cei ndatorati a o face, sunt datori a se
conforma.
Art 115 Legea electoral: Acei care, prin lovituri sau violente vor
fi influentat votul unui alegtor sau l vor fi pus n pozitiunea de a
se abtine de la vot, se vor pedepsi cu nchisoarea de la o lun
pn la 3 luni si cu amend de la 500 la 2000 lei.
Art. 120 Legea electoral: Manifestele si publicatiunile electorale
care nu contin instigatiuni contra ordinei si sigurantei statului sau
calomnii, nu se pot mpiedica de a se afisa pe strzi si n pietele
publice. Cei care intentionat le vor distruge, se vor pedepsi cu
amend de la 500 la 2000 lei.
Art. 122 Legea electoral: In caz cnd ministerul public n-ar lua
initiativa, 20 alegtori au dreptul de a intenta si sustine actiunea
public pentru pedepsirea delictelor comise n timpul alegerilor.
Art. 232 cod penal: Acela care prin violent sau amenintare
mpiedic pe un cettean s-si exercite drepturile sale politice sau
cettenesti, se pedepseste cu detentiune simpl de la 3 luni la un
an si interdictie corectional de la 1-2 ani.
Art. 235 cod penal: Acela care prin orice mijloace mpiedic
exercitiul liber al dreptului electoral, sau care falsific n mod
esential lucrrile sau actele de preparare ori executare ale
operatiunilor electorale sau de constatare a rezultatului acestuia,
comite delictul de fraud electoral si se pedepseste cu nchisoare
corectional de la 1-3 luni. Dac faptul e comis de o persoan
nsrcinat de a conduce, supraveghea sau asista la operatiunea

78
electoral, pedeapsa este nchisoarea corectional de la 6 luni la 2
ani si interdictie corectional de la 1-3 ani. Actiunea penal, dac
nu a fost pus n miscare de partea vtmat sau de ministerul
public, va putea fi pus n miscare si sustinut de un numr de 20
de alegtori.

REFUZ DE SERVICIU
Art. 243 cod penal: Functionarul public care pe nedrept, refuz,
omite sau ntrzie n ndeplinirea unui act, la care este obligat n
virtutea functiilor sale sau serviciului su, comite delictul de
refuz de serviciu datorat legalmente si se pedepseste cu
nchisoare corectional de la 6 luni la un an si o amend de la
2000-5000 lei.

ABUZ DE PUTERE
Art. 245 cod penal: Functionarul public care, uzurpnd o
atributiune, sau abuznd de puterea sa legal, sau depsind
limitele competentei sale, ori nesocotind sau violnd formalittile
prescrise de lege, ori abtndu-se n orice alt mod de la
ndatoririle inerente functiunii sale, svrseste un act pe care
legea nu-l consider infractiune, n scopul de a-i procura cuiva pe
nedrept, vreun folos, sau de a-i cauza o pgubire de orice fel,
comite delictul de abuz de putere si se pedepseste cu nchisoare
de la 6 luni la 2 ani si interdictie corectional de la 1-3 ani.
Aceeasi pedeaps se aplic si atunci cnd faptul se svrseste n
scopul de a constrnge pe nedrept o persoan s fac, s omit,
sau s sufere ceva. Tentativa se pedepseste.

ABUZ DE AUTORITATE
Art. 246 cod penal: Functionarul public care fr just motiv, face
uz de fort armat, ntruct acest fapt nu ar constitui o infractiune
mai grav sau n urma lui nu s-ar fi produs o infractiune mai
grav, comite delictul de abuz de autoritate si se pedepseste cu
nchisoare corectional de la 1-3 ani si interdictie corectional de
la 1-3 ani.

PURTARE ABUZIV
Art. 248 cod penal: Functionarul public care, n exercitiul
functiunii sale, adreseaz persoanei injurii sau ntrebuinteaz fat
de ea violenta, ntruct faptul nu ar constitui o infractiune mai

79
grav, comite delictul de purtare abuziv si se pedepseste cu
nchisoarea corectional de la 1-3 luni.

VIOLARE DE SECRETE
Art 502 cod penal: Acela care sustrage sau suprim o
corespondent nchis sau deschis sau orice alt nscris, care nu
sunt adresate lui, comite delictul de sustragere a corespondentei si
se pedepseste cu nchisoare corectional de la una lun la un an,
iar cnd divulg continutul spre a-si procura un folos material sau
cauzndu-i altuia un prejudiciu material sau moral, pedeapsa este
nchisoarea corectional de la 1-3 ani si amend de la 2000-3000
lei.
Art. 503 cod penal: Acela care n mod fraudulos obtine sau
ntrebuinteaz o comunicare telegrafic sau convorbire telefonic,
comite delictul de interceptare frauduloas a comunicrii
telegrafice sau telefonice si se pedepseste cu nchisoare
corectional de la 1-5 luni.
Cnd infractorul divulg comunicarea telegrafic sau telefonic
spre a-si procura un folos material sau cauzeaz altuia un
prejudiciu moral sau material, pedeapsa este nchisoarea
corectional de la 6 luni la 2 ani.
Art. 504 cod penal: Cnd delictul de mai sus se comite de
functionarii publici, pedeapsa este sporit cu un plus pn la 2
ani.
Deci: functionarul public face sau ceea ce i ordon legea sau
ceea ce i ordon superiorul su. Cnd el execut un ordin pe care
i-l d legea, acel ordin trebuie s fie executat n conditiile legii, cu
formalittile pe care ea le cere, iar cnd el execut ordin de
serviciu dat de un superior al su, acel ordin trebuie s fi fost dat
n formele pe care le prevede legea, s fi fost dat de un superior
care avea dreptul s-l dea si s nu fie contrar legii; iar cel ce
primeste acest ordin, trebuie s aib dreptul de a-l executa.
Dac n baza unui ordin de serviciu, inferiorul comite o crim sau
un delict, se pedepseste att el ct si superiorul care a dat acel
ordin.
Libertatea individual este garantat prin Constitutie. Orice act
care atinge aceast libertate nu poate fi executat dect pe baz de
ordin scris, oricare ar fi autoritatea care d acest ordin. Cnd un
jandarm execut un ordin care priveste libertatea unui om
(arestare, perchezitie domiciliar), dac acel om cere, jandarmul

80
este obligat s-i elibereze pe loc copie certificat de pe ordinul ce
execut.
Constitutia trii prevede ca nimeni s nu fie arestat dect pe baza
unui mandat judectoresc, iar acest mandat trebuie s fie artat
celui arestat, chiar n momentul arestrii sau cel mai trziu n 24
de ore dup arestare (conf. Art. 11 din Constitutie).
Codul penal cere ca mandatul de arestare s fie dat de judectorul
de instructie, sau de procuror, sau de o instant judectoreasc.
Legea d dreptul ofiterilor de politie judiciar (procuror,
judector de instructie, judector de ocol rural, comisar, sef de
post) de a retine pentru cercetri pe cel nvinuit, dar aceast
retinere nu trebuie s treac peste 24 de ore, ofiterul de politie
judiciar care l-a retinut, va fi pedepsit conf. Art. 207 cod penal.
Cnd un functionar public aresteaz sau ordon s fie arestat
cineva fr ca legea s-i fi dat dreptul de a face sau ordona el
arestri sau chiar cnd are acest drept, dac aresteaz pe cineva
dup bunul su plac, fr a tine seam de formalittile pe care le
cere legea, va fi pedepsit conf. Art. 272 cod penal
penal, pentru arestare ilegal.
Deci cnd un agent al fortei publice vine s te aresteze, ntreab-l
n ce calitate o face si cere-i s-ti arate ordinul scris.
Constitutia spune c nimeni nu poate fi perchezitionat, dect n
cazurile pe care le prevede legea si numai pe formele pe care le
arat (art. 11 din Constitutie).
Domiciliul este inviolabil. Nici o vizitare a domiciliului nu se
poate face dect de autorittile n drept, numai n cazurile artate
de lege si numai cu formalittile pe care le cere legea. Autorittile
care au acest drept sunt: ofiterii de politie judiciar (judectorii de
instructie, procuror, judectori de ocol rural, comisar, sef de post)
si nu pot s fac perchezitie domiciliar dect cu autorizatia scris
a judectorului de instructie. Dac cel cruia i se face perchezitie
la domiciliu este arestat, perchezitia la locuinta sa nu se poate
face dect fiind de fat cu el, sau un om mputernicit de el, sau cel
putin un membru din familia sa. Cnd perchezitia o face un
comisar sau un sef de post, trebuie s fie de fat si doi martori.
Dac inculpatul este n libertate, trebuie chemat s asiste la
perchezitie (art 208 procedura penal, art 247, 249 pr. Gen).
Perchezitiile domiciliare nu se pot face ntre orele 8 seara si 6
dimineata, dect n caz de crim sau delict. Judectorul de
instructie o poate face oricnd (art, 249 pr. Pen.).

81
Cnd un functionar public se introduce n locuinta sau n curtea
unei persoane, fr voia celui care locuieste acolo, abuznd de
puterea sa si neavnd nici o autorizatie, va fi pedepsit conf. Art.
499 c. P., pentru violarea domiciliului. iar dac cu aceast ocazie
a fcut si perchezitie domiciliar, sau a insultat, ori a lovit pe cel
ce locuieste acolo va fi pedepsit si mai grav (art. 499 c.p.)
Toti cettenii romni, nscrisi n listele electorale au dreptul s
voteze. Orice legionar, care a mplinit 21 de ani, e dator s se
nscrie n listele electorale.
Dac nu ti se d cartea de alegtor, reclam imediat presedintelui
biroului electoral judetean.
Manifestele electorale pot fi afisate pe strzi si n pietele publice
oricnd, nu numai n timpul alegerilor.
Ordonantele prin care prefectii de judete interzic aceasta, trebuie
s se stie de toti legionarii c sunt ilegale.
Cine distruge afisele electorale, va fi pedepsit conf. Art. 120 din
legea electoral.
Cine mpiedic pe un cettean s voteze, va fi pedepsit conf. Art.
232 c. p.
Nimeni nu are voie s voteze de mai multe ori va fi pedepsit conf.
Art 235. c. p. 20 de alegtori vor putea reclema la Parchet.
Dac un legionar introduce o petitie la o autoritate si cere facerea
unei cercetri si cei datori s rezolve petitia nu voiesc, sau
interzic rezolvarea, spre a-si arta astfel ura contra noastr,
legionarul trebuie s stie c acel functionar public de va fi
reclamat, va fi pedepsit dup art. 243 c. p.
Autorittile comit deseori abuzuri de putere mai ales fat de
legionari, fapte nendrepttite de lege si fr ca autorittile ce le
svrsesc s aib n puterea lor a le face, fie pentru a aduce un
folos vreunui protejat al lor, fie pentru a aduce o pagub unui
legionar.
Aceste abuzuri se pedepsesc conf. art. 245 c.p.
Legionarii nu trebuie s se lase clcati n picioare.
Dac un functionar public, o autoritate (ex. prerfectul de judet sau
altul), face uz de forta armat, fr motiv temeinic se pedepseste
conf art. 246 c.p.
Functionarul public trebuie s se poarte frumos cu cei pe care e
dator s-i serveasc.
Dac, fiind n exercitiul functiunii sale, insult sau loveste pe cei
pe care trebuie s-i serveasc, va fi pedepsit dup art. 248 c. p.

82
Secretul scrisorilor este garantat de Constitutie.
Nimeni nu are voie s deschid scrisorile nchise ale altuia si nici
s le citeasc pe cele deschise, cci va fi pedepsit conf. art. 502 c.
p.
Se ntmpl ca secturi guvernamentale, sau autoritti, s
deschid scrisorile, chiar recomandate, adresate legionarilor,
invocnd pentru aceasta cenzura sau starea de asediu.
Legionarii trebuie s stie c acestea sunt curate abuzuri si c nici
o lege din lume nu d dreprul unui oarecare s deschid scrisorile
altuia sau s opreasc ziarele si publicatiile ce vin legionarilor cu
posta, sau s asculte pe furis si s vnd convorbirile telefonice
ale legionarilor.
Contenciosul Legionar Central.

PUNCTUL 93. Poezia Sefului de cuib.

VOM BIRUI !
Ascult 'n munte sun glas de bucium,
Si'n jur de tine toate adnc se zbucium!
Inalt-ti fruntea si te scoal
Tu cel crescut n vechea scoal,
Si intr hotrt n oaste
Cci tara cei ce vor s-o piard
S-au pripsit n stoluri de lcuste
Si-ti fac hotarele tot mai nguste
De esti pe vreo rstoac de la munte,
Pe plai, pe dealuri sau pe vi afunde,
La cmp ce se ntinde ct e zarea,
Nu pregeta s-asculti chemarea .
In Legiune suntem mii de mii
Brbati, feciori voinici chiar si copii,
In pieptul nostru al tuturor
Ne clocoteste acelasi dor:
Pmntul strmosesc ncins de Nistru,
De Tisa si de btrnul Istru
Cu toate nesfrsitele comori
S fie numa-l nostru-n viitor...
Ascult, esti tu oare multumit
C toat jertfa celor ce-au murit
Pe front ca fumu-n vt s-a irosit?

83
Te rabd inima pe tine oare,
S vezi cum neamul tu n srcie moare
Pe cnd strini - adusi de vnt -
Stpni pe tot ce-aduce aur si argint
Se lfiesc stui de bine pn-n gt
In trguri cu palate
Obraznic luminate?
Te scoal chiar acum romne,
Si-n rnd cu noi pseste-n Legiune
Si vei simti fiorul hotrrei sfinte
Si binecuvntarea celor din morminte!

5 Martie 1933 PETRE C. STEFAN, tran

Seful grupului Blcesti - Arges

Aceast brosur este legea fundamental a Legiunii, singura

care angajeaz oficial organizatia. Tot ce a aprut mai nainte
rmne desfiintat.

Camarazi,
Am scris aceast crticic pe ntelesul vostru al tuturora. De
acum la treab.

SEFUL LEGIUNII.

JURMNTUL LEGIONARILOR
MOTA SI MARIN

JUR n fata lui Dumnezeu,

In fata jertfei voastre sfinte pentru Hristos si Legiune.
S rup din mine bucuriile pmntesti,
S m zmulg din dragostea omeneasc,
Si pentru nvierea neamului meu,
In orice clip,
S stau gata de moarte,
JUR !

84
JURMNTUL CADRELOR LEGIONARE

Iubiti Camarazi,
Ori de cte ori am fost n fata unei jertfe legionare, mi-am spus:
ce ngrozitor ar fi ca pe sfnta jertf suprem a camarazilor s se
instituiasc o cast biruitoare creia s i se deschid portile ctre
viata afacerilor a loviturilor fantastice, a furturilor, a mbuibrilor,
a exploatrii altora.
Deci au murit unii, pentru ca s slujeasc poftelor de mbogtire,
de viat comod si desfrnare a altora!
Iat, acum ne-a adus Dumnezeu aici, n fata celei mai mari jertfe
pe care putea s o dea Miscarea Legionar.
S punem inima, fruntea si trupul lui Mota si a camaradului su
Marin temelie Natiunii Romne. Fundament peste veacuri pentru
viitoarele mriri romnesti.
S punem deci pe Mota si Marin baz viitoarei elite romnesti,
care ea, va fi chemat s fac din neamul acesta ceea ce deabia
ndrzneste mintea noastr.
Voi, care reprezentati primele nceputuri ale acestei elite, s v
legati prin jurmnt, c v veti comporta n asa fel nct s fiti cu
adevrat nceputul sntos, de mare viitor al elitei romne, c veti
apra ntreaga Miscare Legionar, ca ea s nu alunece pe ci de
afaceri, de lux, de trai bun, de imoralitate, de satisfactie a
ambitiilor personale sau poftelor de mrire omeneasc.
Veti jura c ati nteles, c deci nu mai exist nici un dubiu n
constiinta Dvs. c Ion Mota si Vasile Marin n-au fcut uriasa lor
jertf pentru ca noi ctiva de azi sau de mine, s ne mbuibm de
buntti si s benchetuim pe mormntul lor. Ei n-au murit ca s
biruim prin jertfa lor o cast de exploatatori pentru a ne aseza noi
n palatele acestei caste, continund exploatarea trii si a muncii
altora, continund viata de afaceri, de lux, de destrblare.
In cazul acesta, biata multime a romnilor prin biruinta noastr, ar
schimba numai firma exploatatorilor, iar tara stoars si-ar ncorda
istovitele puteri ca s suporte o nou categorie de vampiri care s-
i sug sngele, adic noi.
O! MOTA, tu n-ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai fcut-o pentru

85
neam.
De aceea, veti jura c ati nteles c a fi elit legionar, n limbajul
nostru, nu nseanmn numai a lupta si a nvinge, ci nseamn:
Permanenta jertfire n slujba neamului, c ideea de elit este
legat de ideea de jertf, de srcie, de trire aspr si sever a
vietii, c unde nceteaz jertfirea de sine, acolo nceteaz elita
legionar.
Vom jura deci, c vom lsa prin legmnt urmasilor s vin s
jure la mormntul lui Mota si Marin pe urmtoarele conditii
esentiale ale elitei, pe care noi nsine jurm:
1. S trim n srcie, ucignd n noi poftele de mbogtire
material.
2. S trim o viat aspr si sever cu alungarea luxului si
mbuibrii.
3. S nlturm orice ncercare a exploatrii omului de ctre om.
4. S jertfim permanent pentru tar.
5. S aprm Miscarea Legionar cu toat puterea noastr
mpotriva a tot ce ar putea s-o duc pe ci de compromisuri sau
compromitere; sau mpotriva a tot ce ar putea s-i mcar nalta
linie moral.

MOTA SI MARIN,
JURM!
Bucuresti 12 Februarie 1937.

CELE 10 PORUNCI

de care s se tin legionarul pentru a nu se rtci de pe drumul

su glorios n aceste zile de ntuneric, de urgie si de satanic
ademenire. Pentru ca s stie toat lumea c noi suntem legionari
si rmnem legionari pn n veacul veacului.
1. NU CREDE n nici un fel de informatii, de vesti, de preri
despre Miscarea Legionar, citite n orice foaie ar fi, chiar dac
pare a fi nationalist, sau soptite la ureche de agenti, sau chiar de
oameni de treab.
Legionarul nu crede dect n ordinul si cuvntul sefului su.
Dac acest cuvnt nu vine, nseamn c nimic nu este schimbat si
c legionarul si merge n liniste drumul su nainte.

86
2. D-TI SEAMA BINE pe cine ai n fat. SI cntreste-l cum
trebuie si cnd este un inamic care vrea s te nsele si cnd este
un prieten prost , pe care l-a nselat mai nainte un inamic.
3. PZESTE-TE ca de o mare nenorocire de omul strin care te
ndeamn s faci ceva. El are un interes si voieste sau s-si fac
interesul prin tine, sau s te compromit n fata celorlalti
legionari.
Legionarul actioneaz numai din ordin sau din initiativa sa
proprie.
4. DAC vrea cineva s te ademeneasc sau s te cumpere:
scuip-l n ochi. Legionarii nu sunt nici prosti, nici de vnzare.
5. FUGI de cei ce voiesc s-ti fac daruri. Nu primi nimic.
6. INDEPRTEAZ-TE de cei ce te lingusesc si te laud.
7. UNDE sunteti numai trei legionari, triti ca fratii ntre voi:
unire, unire si iar unire.
Sacrific tot, calc-te pe tine n picioare cu toate poftele si cu tot
egoismul din tine pentru aceast unire. Ea, UNITATEA, ne va da
biruinta.
Cine este contra unittii, este contra biruintei legionare.
8. NU-TI VORBI DE RU camarazii. Nu-i pr. Nu sopti la
ureche si nu primi s ti se sopteasc.
9. NU TE SPERIA dac nu primesti ordine, vesti, rspunsuri la
scrisori; sau dac ti se pare c lupta stagneaz. Nu te alarma, nu
lua lucrurile n tragic cci Dumnezeu este deasupra noastr si
sefii ti cunosc drumul cel bun si stiu ce vor.
10. IN SINGURTATEA TA roag-te lui Dumnezeu, n numele
mortilor nostri, pentru ca s ne ajute s suferim toate loviturile
pn la captul suferintelor si pn la marea nviere si biruint
legionar.

Martie 1935
Corneliu Zelea Codreanu

ASOCIATIA <PRIETENII LEGIONARILOR>

Statutele
Iat statutele asociatiei:
< Am luat initiativa de a stabili o legtur ntre cei cari n-au
devenit si nu pot deveni legiuonari.

87
< Sunt multi care au fost cu sufletul alturi de aceast miscare,
dar nu s-au putut ncadra fie pentru c au fost functionari la stat,
ntreprinderi particulare, fie pentru c au fost comercianti sau
industriasi ngrditi de multe greutti n meseriile lor, fie pentru
c sunt n asa fel construiti sufleteste nct nu s-au putut integra
complet n spiritualitatea sever a acestei miscri.
Totusi sunt o bun parte de romni din aceast tar, care recunosc
c tinerilor acestora merit s li se trimit o mn de ajutor pe
frontul pe care ei ngheat luptnd pentru tar.
< Priviti n toate prtile: tri ca Italia, Belgia si Germania care
nviaz la viat nou si-si taie din biruint n biruint drumuri noi
sub soare.
< Numai noi, numai noi romnii stm. Privim nepstori la toate
zvrcolirile tineretului nostru si credem n toate calomniile care
se arurnc asupra lui.
< O ntrebare ne sfsie inima: Fi-vom noi, neamul acesta, sortit
numai nfrngerii? Oare s nu putem si noi da lumii o mare
biruint romneasc?
< Aceste gnduri ne-au fcut s ne orientm ctre un fel de
asociatie discret de ajutorare a tineretului denumit "Prietenii
Legionarilor".

HOTRREA CONDUCERII LEGIONARE

Ne-am prezentat conducerii miscrii legionare, de unde ni s-a dat
urmtorul rspuns:
< Primim cu mult bucurie propunerea Dvs. Ea ne va fi de un real
ajutor pentru biruint.
< Aceast propunere ns rezolv si o alt si o alt problem.
< In jurul nostru avem: prieteni, indiferenti si dusmani. Am
considera un dezastru, dac mine, cnd goarna biruintei va suna
peste pmntul romnesc, cei care au fost prietenii adevrati ai
neamului, ar fi s fie aruncati cu dispret n lturi, iar cei care ne-
au vrjmsit sau au stat indiferenti pn n preajma biruintei, ar fi
s fie ncrcati cu rsplti nemeritate ca eroi de ultim or. Acest
trist tablou ne urmreste de mult vreme. Cci dac a doua zi
dup victorie s-ar ntmpla acest lucru, ntreaga oper legionar s-
ar sfrma.
< De aceea, propunerea Dvs. este salvatoare: pe baza ei vom
putea cunoaste pe cei care ne-au fost fost prieteni n ceasuri aspre,
pe cei ce au stat indiferenti la toate ncercrile acestui neam si pe

88
cei ce ne-au dusmnit, dusmnindu-i viitorul.
< Nu urmrim o rzbunare ci simtim necesitatea de a creea un
sentiment al rspunderii n mijlocul acestei natii romnesti.
Fiecare va trebui s stie c pentru atitudinea sa va rspunde. Nu
poate tri pe lume o natie dispus la toate prerile, la toate
atitudinile, la toate schimbrile si la toate compromisurile.>

CEI CE NU POT FI PRIMITI

Asadar, conducerea miscrii legionare a aprobat aceast
initiativ, ns a pus trei conditii:
- Primim pe acesti prieteni crestini din orice partid, din orice
grupare, din orice categorie social. Nu ne intereseaz nici clasa,
nici gruparea politic din care fac perte si n care pot rmne si pe
viitor.
- Nu primim niciodat prietenia:
A) A celor care ne-au atacat cu miselie sau au avut o atitudine
vecin cu miselia.
B) A celor ce s-au dovedit din raporturile cu noi sau cu altii a fi
oameni fr caracter.
C) A celor ca au fost incorecti, agonisindu-si averi din afaceri
murdare sau din nsusirea banului public.
Oricine deci poate intra n aceast lume a "Prietenilor
legionarilor", n afar de aceste trei categorii.

CONDITIUNI DE INSCRIERE
In urma acestui rspuns, am stabilit de acord urmtoarele puncte
directoare:
I. Prietenii legionarilor ajut pe legionari material si moral dup
puteri, lunar sau anual.
II. Ei sunt cu totul n afara organizatiei legionare, ale crei legi
de primire sunt cu mult mai severe.
III. Ei nu se cunosc ntre ei si nu se ntrunesc niciodat.
IV. Ei nu pot fi cunoscuti nici de legionari.
V. Cea dinti adunare a acestor oameni se va face n ziua
Biruintei. Atunci ei vor fi convocati nominal de Seful Legiunii,
vor fi cunoscuti de legionari si srbtoriti de ntreaga suflare.
VI. Posed un numr de ordine si o parol.
VII. Vor fi informati corect si la timp asupra tuturor problemelor
legionare importante.
Aceast asociatie a luat fiint Vineri 6 Noiembrie 1936.

89
 SFRSIT

90