I.

Tudor Vladimirescu

A. 1. Domnul Ţării să nu aducă cu înălţimea sa aicea în ţară mai mulţi boieri greci decât patru, adică
un postelnic mare şi un cămăraş şi un portar şi un grămatic mare.

2. Toate scaunele arhiereşti şi toate mănăstirile Ţării să fie apărate cu totul de către călugări greci,
rămâind pe sama Ţării, precum este legat şi precum să coprinde în hatişeriful răposatului întru fericire
împăratul sultan Selim din anul 1802.

3. Din şase dăjdii, care s-au întocmit de către măria sa domnul Caragea, două să lipsească cu totul, iar
patru să rămâie după aceiaşi legătură socotindu-se pe trei luni, una.

4. Toate câte s-au întocmit şi s-au făcut de către răposat întru fericire domnul Alexandru Şuţu să strice
cu totul şi să rămâie toţi streinii şi toate cumpăniile precum s-au întocmit de către măria sa domnul
Caragea. […]

7. Toate dregătoriile Ţării, atât cele politiceşti, cât şi cele bisericeşti, de la cea mare până la cea mai
mică, să nu să mai orânduiască prin dare de bani, pentru ca să poată lipsi jafurile din ţară. Asemenea şi
toate dările preoţeşti să scază, după cuviinţă. Şi preoţi cu dare de bani să nu mai facă, ci numai care va
fi destoinic şi unde face trebuinţă. […]

8. Caftane cu bani să înceteze cu totul de a să mai face, ci numai după slujbă. […]

17. Prăvilniceasca Condică a domnului Caragea să lipsească cu totul, nefiind făcută cu voinţa a tot
norodul; iar a domnului Ipsilant să rămâie bună şi să urmeze.

26. Caleştile poleite cu aur sau argint şi işlicele cele mari să lipsească cu totul, afară numai familia
domnească să aibă slobozenie a purta. […]

                                                                               (Cererile norodului românesc, 17 ianuarie 1821)

B. […] Fraţilor lăcuitori ai Ţării Româneşti, veri de ce neam veţi fi!

Nici o pravilă nu opreşte pe om de a întâmpina răul cu rău! Şarpele, când îţi iasă înainte, dai cu
ciomagul de-l loveşti, ca să-ţi aperi viaţa, care mai de multe ori nu să primejduieşte din muşcarea lui!

Dar pre bălaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre zic, atât cele bisăriceşti, cât şi cele politiceşti,
până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi?

Daca răul nu este primit lui Dumnezeu, stricătorii făcătorilor de rău bun lucru fac înaintea lui
Dumnezeu! Că bun este Dumnezeu şi ca să ne asemănăm lui trebuie să facem bine! Iar acesta nu se
face până nu să strică răul. Până nu vine iarna, primăvară nu se face!

Au vrut Dumnezeu să se facă lumină? Aceia s-au făcut, după ce au lipsit întunericul!

Vechilul lui Dumnezeu, prea puternicul nostru împărat [sultanul], voieşte ca noi, ca nişte credincioşi ai
lui, să trăim bine. Dar nu ne lasă răul, ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre!

Veniţi dar, fraţilor, cu toţii, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine! Şi să se aleagă din
căpeteniile noastre cei care pot să fie buni. Aceia sunt ai noştri şi cu noi dimpreună vor lucra binele, ca
să le fie şi lor bine, precum ne sunt făgăduiţi!
Nu vă leneviți, ci siliți dă veniți în grabă cu toții; care veți avea arme, cu arme, iar care nu veți avea
arme, cu furci de fier și lănci; să vă faceți de grabă și să veniți unde veți auzi că se află adunarea cea
orânduită pentru binele și folosul a toată țara. Şi ce vă vor povățui mai marii Adunării aceia să urmați
și unde vă vor chema ei acolo să mergeți. Că ne ajunge, fraților, atâta vreme de când lacrămile de pe
obrazele noastre nu s-au uscat.

Şi iar să știți că nimenea dintre noi nu este slobod [...], ca să să atingă macar de un graunți, de binele
sau de casa vreunui neguțător, oroșan sau țăran sau de al vreunui lăcuitor, decât numai binele și averile
cele rău agonisite ale tiranilor boieri să să jertfească: însă al cărora nu vor urma nouă – precum sunt
făgăduiți – numai al acelora să să ia pentru folosul de obște!

                                                                                           (Proclamaţia de la Padeş, 23 ianuarie 1821)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi un domnitor menţionat în sursa A.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.

3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia poporul trebuie
să se ridice la luptă împotriva celor care îl nedreptăţesc. Selectaţi trei afirmaţii din sursa dată în acest
sens.

4. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa A.

5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa B.

6. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la rolul organizării politice şi

administrative trecute în funcţionarea unei noi societăţi, folosind două informaţii selectate din sursă.

7. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la caracterul revoluţionar al Cererilor,

folosind două informaţii selectate din sursă.

8. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la organizarea Adunării norodului, folosind
două informaţii selectate din sursă.

9. Menţionaţi din sursa A trei informaţii referitoare la: organizarea politică, viaţa economică, respectiv
viaţa socială.

10. Menţionaţi din sursa B două informaţii referitoare la protejarea unor membrii ai societăţii de
acţiunile de pedepsire ale revoluţionarilor care se alătură Adunării norodului.

 
II. Revoluţiile de la 1848

A.

1. Independinţa administrativă şi legislativă a popolului român, pe temeiul tractatelor lui Mircea şi

Vlad V, şi neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale.

2. Egalitatea drepturilor politice.

3. Contribuţie generală.

4. Adunanţă generală compusă de reprezentanţi ai tutulor stărilor societăţii.

5. Domnul responsabil ales pe căte cinci ani şi căutat în toate stările societăţii. […]

7. Responsabilitatea miniştrilor şi a tutulor funcţionarilor în funcţia ce ocupă.

8. Libertate absolută a tiparului. […]

10. Dreptul fiecăruia judeţ de a-şi alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul Popolului întreg
de a-şi alege Domnul.

11. Guardie naţională.

12. Emancipaţia mănăstirilor închinate.

13. Emancipaţia clăcaşilor ce se fac proprietari prin despăgubire.

14. Desrobirea ţiganilor prin despăgubire.

16. Instrucţie egală şi întreagă pentru tot Românul de amândouă secsele.

17. Desfiinţarea rangurilor titulare ce nu au foncţii.

18. Desfiiţarea, pedepsei degrădătoare cu bătaia.

19. Desfiinţarea, atât în faptă, cât şi în vorbă, a pedepsei cu moarte.

20. Aşezăminte penitenţiare unde să se spele cei criminali de păcatele lor şi să easă îmbunătăţiţi.

21. Emancipaţia Izraeliţilor şi drepturi politice pentru ori-ce compatrioţi de altă credinţă.

22. Convocare în dată a unei adunanţe generale estraordinare constituante, alese spre a representa toate
interesele sau meseriile naţiei, care va fi datoare a face constituţia ţărei pe temeiul acestor 21 articole
decretate de Popolul român.

                                                                                                                       (Proclamaţia de la Islaz, 9

iunie 1848)

B.

1. Sfânta păzire a Regulamentului în tot cuprinsul său și fără nici o răstălmăcire. […]
3. Siguranța personală, adecă nimeni să nu poată fi pedepsit decât pe temeiul legilor și în urmarea unei
hotărâri judecătorești. Fieştecare arestat să fie înfățișat în vreme de 24 ceasuri dinaintea tribunalului
competinte.

4. Grabnica îmbunătățire a stării locuitorilor săteni, atât în relația lor cu proprietarii moșiilor, cât și în
acelea cu cârmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilor* sub numirea de plată și celelalte. […]

8. Reforma școalelor pe o temelie largă și națională spre răspândirea luminărilor în tot poporul.

10. Ridicarea pedepselor trupești înjositoare caracterului de miliție națională, îmbunătățirea hranei sale
și mai ales dreapta înaintire în ranguri după merituri personale.

12. Miniștrii să aibă deplină libertate pravilicească** în lucrările lor, pentru ca să poarte toată
răspunderea acestor lucrări.

14. Îmbunătățirea portului Galații, ca cel mai mare canal al înfloririi comerțului și agriculturii țării.

21. Liberarea tuturor arestuiților în pricini politice atât civile, cât și militare; reîntoarcerea driturilor
politice

23. Toți amploiații*** să fie răspunzători pentru faptele lor în lucrărilre slujbelor.

29. Seanțele [şedinţele] Obșteștii Adunări să fie publice. Ținerea rânduielii în sânul ei să atârne de
însăși adunarea, iar nu de vornicia de aprozi****, potrivit Regulamentului.

32. Chipul ce s-a întrebuințat la alegerile deputaților fiind împotriva legilor și, în urmare, și Obșteasca
Adunare de astăzi fiind rodul acestui chip, nu insuflă nici o încredere obștei, deci această adunare să se
desființeze și îndată să se înjghebe o nouă Cameră, fără nici o înrâurire asupra alegătorilor din partea
Cârmuirii, pentru ca acea Cameră să fie adevărată reprezentație a nației și adevărată închezășluire
fericirii patriei.

34. Ridicarea censurei în privirea tuturor trebilor și a intereselor dinlăuntrul țării.

35. Informare grabnică a unei garde cetățenești prin toate târgurile țării alcătuită atât de români, cât și
de străini proprietari.

*beilic = muncă gratuită în favoarea boierilor; **pravilicesc = legal (arh. pravilă = lege);

***amploiat = funcţionar (din fr. employe = angajat), **** aprod = funcţionar care introduce publicul
într-o instituţie.

                                                                                    (Petiţiunea – Proclamaţiune, Iaşi, 27 martie

1848)

C.

1. Naţiunea română pretinde să aibă reprezentanţii săi în dieta ţării în număr direct proporţional cu
numărul său. Să aibă dregători în administraţia ţării, în funcţii judecătoreşti şi în armată în aceeaşi
proporţie.

2. Naţiunea română pretinde ca biserica română, fără deosebire de confesiune, să fie şi să rămână
liberă, independentă de la orice altă biserică, egală în drepturi şi foloase cu celelalte biserici din
Transilvania. Ea cere restabilirea mitropoliei române şi a sinodului general anual după vechiul drept
[…]

3. Naţiunea română cere […] desfiinţarea iobăgiei fără nicio despăgubire din partea ţăranilor iobagi
[…]

7. Naţiunea română cere libertatea de a vorbi, de a scrie şi de a tipări fără nicio cenzură […]

8. Naţiunea română cere asigurarea libertăţii personale; nimeni să nu se poată prinde [să nu poată fi
arestat] sub vreun pretest politic. Cu acestea dinpreună cere libertatea adunărilor […]

10. Naţiunea română cere înarmarea poporului sau gardă naţională […] Miliţia română să aibă ofiţerii
ei români.

13. Naţiunea română cere înfiinţarea şcoalelor române la toate satele şi oraşele, a gimnasiilor române,
a institutelor militare şi tehnice şi a seminarelor preoţeşti, precum şi a unei universităţi române dotate
din casa statului […]

14. Naţiunea română pretinde purtarea comună a sarcinilor publice după starea şi averea fiecăruia şi
ştergerea privilegiilor.

15. Naţiunea română pofteşte ca să se facă o Constituţie nouă pentru Transilvania printr-o adunare
constituentă din naţiunea ţării, care Constituţiune să se întemeieze pe principiile dreptăţii, libertăţii,
egalităţii şi fraternităţii. […]

16. Naţiunea română cere ca conlocuitoarele naţiuni nicidecum să nu ia la dezbatere cauza uniunii
Transilvaniei cu Ungaria, până când naţiunea română nu va fi naţiune constituită şi organizată cu vot
deliberativ şi decisiv, reprezentată în Camera legislativă […]

                                                                                                       (Petiţiunea naţională, Blaj, 3 mai

1848)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi un act legislativ menţionat în sursa B.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa A.

3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia şeful statului
trebuie ales pe o perioadă limitată de timp.

4. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa B.

5. Menţionaţi o revendicare pe care o regăsiţi atât în sursa A, cât şi în sursele B şi C.

6. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine ca desfiinţarea iobăgiei să se facă fără despăgubirea
proprietarilor de pământ din partea ţăranilor.

7. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la organizarea vieţii politice, folosind două
informaţii selectate din sursă.
8. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la organizarea vieţii politice, folosind două
informaţii selectate din sursă.

9. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la organizarea vieţii politice, folosind două
informaţii selectate din sursă.

10. Menţionaţi din sursa A trei informaţii referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.

11. Menţionaţi din sursa B trei informaţii referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti; menţionaţi
una pe care o regăsiţi şi în sursa A.

12. Menţionaţi din sursa C trei informaţii referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti; menţionaţi
una pe care o regăsiţi şi în sursa A.

13. Menţionaţi câte două revendicări sociale din sursele A, B, respectiv C.

14. Menţionaţi câte o revendicare culturală din sursele A, B, respectiv C.

15. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine dezrobirea ţiganilor.

16. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine respectarea Regulamentului Organic.

Îndrumare!!!! Pentru a răspunde mai uşor la aceste întrebări completaţi tabelul următor:

Revendicări Proclamaţia de la Islaz Petiţia –Proclamaţie (Iaşi)Petiţia naţională (Blaj)

politice      

sociale      

naţionale      

culturale      

drepturi şi libertăţi      

III. Constituţiile României   

A.

Art. 1 Principatele Moldovei şi Valahiei, constituie de acum înainte sub denumirea de „Principatele
Unite ale Moldovei şi Valahiei“, rămân sub suzeranitatea M.S. Sultanul. Principatele se vor administra
liber şi în afară de orice amestec al Sublimei Porţi, în limitele stipulate prin acordul puterilor garante
cu curtea suzerană. […]

Art. 6 Legile prezentând un interes special pentru fiecare principat vor fi pregătite de către hospodar*
şi votate de către adunare. Legile prezentând un interes comun pentru ambele principate vor fi
pregătite de către comisia centrală şi supuse votării adunărilor de către hospodari.

Art. 8 Principatele vor plăti curţii suzerane un tribut anual al cărui total rămâne fixat la suma de 1 500
000 de piaştri pentru Moldova şi 2 500 000 de piaştri pentru Valahia. […]

Art. 27 Comisia Centrală îşi va avea sediul la Focşani. Ea va fi compusă din 16 membri, 8 moldoveni
şi 8 valahi, 4 vor fi aleşi de către fiecare hospodar dintre membrii adunării ori dintre persoanele care au
îndeplinit funcţii înalte în stat şi 4 de către fiecare adunare din sânul ei.

Art. 33 […] Comisia Centrală va pregăti legile de interes general comune ambelor principate, şi va
propune aceste legi, prin mijlocirea hospodarilor, la dezbaterile adunărilor.

Art. 34 Sunt considerate legi prezentând un interes general toate acelea care au ca obiect unitatea
legislaţiei, înfiinţarea, menţinerea sau îmbunătăţirea unirii vămilor, a poştelor, a telegrafului, fixarea
valorii monetare şi deosebitele materii de folos public comune ambelor principate. […]

Art. 46  Moldovenii şi valahii vor fi cu toţii egali în faţa impozitului şi vor fi în aceeaşi măsură admişi
în slujbele publice într-unul sau într-altul din principate. Libertatea lor individuală le va fi garantată.
Nimeni nu va putea fi reţinut, arestat sau urmărit decât conform legii. Nimeni nu va putea fi expropriat
decât legal, din motive de interes public şi contra unei despăgubiri. Moldovenii şi valahii de orice rit
creştin se vor bucura deopotrivă de drepturile politice. [...] Toate privilegiile, scutirile sau
monopolurile de care se bucură încă unele clase, vor fi desfiinţate [...]

*hospodar (slav.) = domn

                (Convenţia de Pace de la Paris dintre Puterile garante privind Principatele Române,
1858)

B.

Art. 1 Principatele-Unite-Române constituie un singur Stat indivizibil sub denumire de România.

Art. 2 Teritoriul României este nealienabil.

Art. 5 Românii se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, de

libertatea întrunirilor.

Art. 10  Nu există în Stat nici o deosebire de clasă. Toţi Românii sunt egali înaintea legii şi datori a
contribui fără deosebire la dările şi sarcinile publice.

Art. 13 Libertatea individuală este garantată.  Nimeni nu poate fi urmărit decât în cazurile prevăzute de
legi şi după formele prevăzute de ele. Nimeni nu poate fi oprit sau arestat, decât în puterea unui
mandat judecătoresc motivat, şi care trebuie să-i fie comunicat la momentul arestării sau cel mult în 24
ore după arestare.

Art. 15 Domiciliul este neviolabil.  Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât în cazurile
anume prevăzute de lege şi potrivit formelor de ea prescrise.
Art. 17  Nici o lege nu poate înfiinţa pedeapsa confiscării averilor.

Art. 21 Libertatea conştiinţei este absolută. Libertatea tuturor cultelor este garantată, întrucât însă
celebraţiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religia ortodoxă a
Răsăritului este religia dominantă a Statului român.

Art.  19 Proprietatea de orice natură, precum şi toate creanţele asupra Statului, sunt sacre şi
neviolabile. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, legalmente
constatată şi după dreaptă şi prealabilă despăgubire. Prin cauză de utilitate publică urmează a se
înţelege numai comunicaţiunea şi salubritatea publică, precum şi lucrările de apărarea ţării.

Art.  31 Toate puterile Statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decât numai prin
delegaţie şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţia de faţă.

                                                                                                             (Constituţia României, 1 iulie

1866)

C.

Art.  1 Regatul României este un Stat naţional unitar şi indivizibil.

Art.  2 Teritoriul României este nealienabil.

Art.  5 Românii, fără deosebire de origină etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea
conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de
asociaţie şi de toate libertăţile şi drepturile stabilite prin legi.

Art.  17 Proprietatea de orice natură precum şi creanţele asupra Statului sunt garantate. (...)Nimeni nu
poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică şi după o dreaptă şi prealabilă despăgubire
stabilită de justiţie. O lege specială va determina cazurile de utilitate publică, procedura şi modul
exproprierii. În afară de expropriere pentru căile de comunicaţie, salubritate publică, apărarea ţării şi
lucrări de interes militar, cultural şi acele impuse de interesele generale directe ale Statului şi
administraţiilor publice, celelalte cazuri de utilitate publică vor trebui să fie stabilite prin legi votate cu
majoritate de două treimi.

Art.  22  Libertatea conştiinţei este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate şi
protecţiune, întrucât exerciţiul lor nu aduce o atingere ordinei publice, bunelor moravuri şi legilor de
organizare ale Statului. Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti.
Biserică ortodoxă română fiind religia marei majorităţi a Românilor este biserica dominantă în Statul
român; iar cea greco-catolică are întâietatea faţă de celelalte culte.

                                                                                                         (Constituţia României, 29 martie

1923)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi actul legislativ menţionat în sursa A.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.

3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia România este stat
naţional unitar.
4. Menţionaţi titlul oficial pe care îl poartă statul român în sursa A, respectiv în sursa B.

5. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că statul român este plătitor de tribut.

6. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la elaborarea şi votarea legilor, folosind
două informaţii selectate din sursă.

7. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti,

folosind două informaţii selectate din sursă.

8. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la dreptul de proprietate, folosind două
informaţii selectate din sursă.

9. Menţionaţi din sursa C trei informaţii referitoare la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti; precizaţi o
informaţie în acest sens pe care nu o regăsiţi în sursa B.

10. Menţionaţi din sursa C trei informaţii referitoare la dreptul de proprietate. 

11. Menţionaţi definirea exproprierii în caz de utilitate publică din sursa B, respectiv din sursa C.

12. Precizaţi câte două informaţii referitoare la libertatea şi drepturile cultelor din sursa B, respectiv
din sursa C.

13. Formulaţi, pe baza sursei C, o opinie cu privire la drepturile şi egalitatea cultelor folosind două
informaţii selectate din sursă.

14. Menţionaţi din sursa A o informaţie cu privire la dreptul de proprietate.

IV. Dreptul de vot

A.

Art. 58. Corpul electoral este împărţit  în fiecare judeţ, în patru colegiuri*.

Art. 59. Fac parte din întâiul colegiu acei care au venitul fonciar de 300 galbeni în sus.

Art. 60. Fac parte din al doilea colegiu, acei care au un venit fonciar de 300 galbeni în jos până la 100
inclusiv.

Art. 61. Fac parte din al treilea colegiu, al oraşelor, comercianţii si industrialii care plătesc către Stat o
dare de 80 lei. Sunt scutiţi de cens în acest colegiu, toate profesiunile liberale, ofiţerii în retragere,
profesorii şi pensionarii Statului.

Art. 63. Fac parte din colegiul al patrulea toţi aceia care plătesc o dare către stat oricât de mică si care
nu intră în niciuna din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al doilea grad un deputat de
district.

*pluralul pentru colegiu este astăzi corect în forma colegii.

                                                                                                                       (Constituţia României, 1
iulie 1866)

  B.

Art.  58 Corpul electoral este împărţit în fiecare judeţ în trei colegiuri.

Art. 59 Fac parte din colegiul întâi toţi acei care, întrunind celelalte condiţii cerute de lege, au un venit
funciar rural sau urban de cel puţin 1.200 lei.

Art.  60   Fac parte din colegiul al doilea toţi acei care, întrunind celelalte condiţii prevăzute de lege, au
domiciliul şi reşedinţa în oraşe şi plătesc către Stat o dare anuală directă, de orice natură, de cel puţin
20 de lei.

Sunt scutiţi de cens în acest colegiu: a) Profesiunile libere; b) Ofiţerii în retragere; c) Pensionarii
Statului; d) Cei ce au absolvit cel puţin învăţământul primar.

 Art.  61 Fac parte din colegiul al treilea toţi care nu sunt alegători în colegiul întâi şi al doilea şi
plătesc o dare cât de mică către Stat. Alegătorii acestui colegiu, care au venit funciar rural de la 300 lei
în sus şi care ştiu citi şi scrie, pot să voteze, după voinţa lor, sau direct pe deputat la oraşul de
reşedinţă, sau indirect pe delegat în comunele lor, împreună cu alegătorii fără ştiinţă de carte şi care nu
au venitul cerut.

Votează asemenea direct, cu dispensă de cens:  a) Învăţătorii săteşti şi preoţii; b) Cei ce plătesc o
arendă anuală de cel puţin 1.000 lei. 50 alegători aleg un delegat.

                                                          (Constituţia României, 1 iulie 1866, Articole revizuite în 1884)

C.

Elementele democratice ale ţării ceruseră un singur colegiu, al ştiutorilor de carte. Multă agitaţie s-a
făcut în jurul unei astfel de idei cu prilejul revizuirii Constituţiei din 1884. De aceea s-au şi despărţit C.
A. Rosetti şi I. C. Brătianu, cel de-al doilea nevoind să-l urmeze pe cel dintâi pe această cale a
reformelor mai hotărât democratice. Alte forţe politice ale societăţii româneşti, cum erau socialiştii,
cărora li s-a raliat o parte a liberalilor de stânga, au cerut şi mai mult, votul universal. Clasa
conducătoare română a preferat însă prudenţa. O prudenţă exagerată şi care era, bineînţeles interesată.
Privilegiile şi averile clasei dominante puteau fi periclitate. Sigur că, în dezbaterile de idei ale vremii,
interesul acesta era ascuns. Apărea învăluit în explicaţii istorice şi în comparaţia cu situaţia din alte
ţări. Adică prea de timpuriu intrase poporul român în Epoca Modernă, prea tinere îi erau instituţiile,
prea nestabilizate şi prea necoapte mentalităţile societăţii moderne ca să poată rezista unor experienţe.

                                                                                            (I. Scurtu, I. Bulei, Democraţia la români)

Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi actul legislativ menţionat în sursa A.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.

3. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine introducerea votului universal.

4. Menţionaţi numărul de colegii electorale prevăzute în sursa A, respectiv în sursa B.

5. Precizaţi tipul de vot existent atât în sursa A cât şi în sursa B.

6. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la extinderea dreptului de vot, folosind
două informaţii selectate din sursă.

7. Menţionaţi din sursa A trei informaţii referitoare la categoriile sociale scutite de cens.

8. Menţionaţi din sursa B o categorie de persoane scutite de cens care nu apare în sursa A. 

9. Menţionaţi două informaţii despre membrii ultimului colegiu censitar din sursa A, respectiv din
sursa B.

10. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa C.