Fișa 1

„Conflictul dintre domnia fanariotă şi boierimea pământeană a dominat cu tărie

întreaga politică internă a Principatelor între 1711 şi 1821. (...) Avându-şi baza
puterii la Stambul, impuşi şi menţinuţi în scaun de turci, fanarioţii au fost în chip
firesc fideli sultanului, legaţi de patriarhia ecumenică şi ostili oricărei politici care
ar fi scos Principatele din zona de influenţă şi de civilizaţie a Porţii. Pe de altă
parte, marea boierime, îndepărtată de la putere, condusă şi compusă în mare parte
de urmaşii învinşilor de la 1711/1716, s-a aşezat în chip hotărât pe o poziţie anti-
fanariotă (...) Conflictul dintre cele două grupări va dura mai bine de un secol,
încheindu-se la 1821, graţie unui norocos concurs de împrejurări internaţionale abil
folosite, cu victoria partidei pământene'”. (Vlad Georgescu, Istoria românilor de la
origini până în zilele noastre, Bucureşti, 1992).
1. Identificați cauza instabilității interne a Principatelor Române la început de
secol XIX.
2. Care categorie socială era interesată în atingerea propriilor interese și la ce
metode a recurs în vederea îndeplinirii lor?
3. Cine era marele beneficiar în această situație și de ce? Argumentați-vă
răspunsul.
„Situaţia actuală a românismului se poate observa foarte bine în confruntarea dintre
patriotismul moldo-vlahilor şi intrigile străine. Deşi prost slujit de conducători,
deşi persecutat de ruşi şi de alţii, deşi înconjurat de turci, românismul
supravieţuieşte şi prosperă. Astfel, el domneşte în Moldo-Vlahia, stăpâneşte
Bucovina, Ungaria răsăriteană, Transilvania, în ciuda maghiarilor, Basarabia, în
pofida ruşilor şi a stabilit între toate ţările române o legătură de idei şi de interese
cel puţin la fel de puternice ca legăturile de sânge dintre români”. (Henri Desprez,
La Moldo Valachie et le mouvement Roumain, 1848).
1. Identificați o posibilă cauză pentru care autorul numea Principatele Române
Moldo-Vlahia.
2. Precizați, într-un enunţ, ideea principală a documentului de mai sus.
3. Pornind de la situaţia politică a românilor menţionată în document, numiți
doi factori care au contribuit la păstrarea conştiinţei naţionale româneşti în
Epoca Modernă.
1
„Să ne unim dar cu toții, mici și mari și ca niște frați, fii ai unei maici, să lucrăm cu
toții împreună, fiecșare după destoinicia sa, câștigarea și nașterea a doua a
dreptăților noastre”.
1. Cui i se adresa Tudor Vladimirescu și de ce?
2. Ce urmărea Tudor Vladimirescu în acest sens?
„Dar pe bălaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisăricești,
cât și pe cele politicești, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până
când să le fim robi? [...] Veniți dar fraților cu toți, cu rău să pierdem pe cei răi, ca
să ne fie nouă bine! [...] Nu vă leneviți, ci siliți dă veniți în grabă cu toții; care veți
avea arme, cu arme; iar care nu aveți arme, cu furci de fier și cu lănci; să vă faceți
degrabă și veniți unde veți auzi că se află Adunarea cea orânduită pentru binele a
toată țara [...] Că ne merge, fraților, atâta vreme de când lacrămile du pe obrazele
noastre nu s-au mai uscat! (Proclamația de la Padeș, 23 ianuarie 1821).
1. Cine sunt balaurii?
2. Identificați o cauză a redactării acestui document.
3. Cum se putea soluționa situația internă a Țărilor Române în acel moment?
Argumentați-vă răspunsul.
„Toate scaunele arhiereşti şi toate mănăstirile Ţării să fie apărate cu totul de către
călugări greci, rămâind pe sama Ţării, precum este legat şi precum să coprinde în
hatişeriful răposatului întru fericire împăratul sultan Selim din anul 1802. Din şase
dăjdii, care s-au întocmit de către măria sa domnul Caragea, două să lipsească cu
totul, iar patru să rămâie după aceiaşi legătură socotindu-se pe trei luni, una. Toate
câte s-au întocmit şi s-au făcut de către răposat întru fericire domnul Alexandru
Şuţu să strice cu totul, şi să rămâie toţi streinii şi toate cumpăniile precum s-au
întocmit de către măria sa domnul Caragea;cum şi toate ludile câte s-au mai
adăogat pe la judeţe de către numitul domn Suţu să scază;iar anaforalile şi întăririle
ce s-au făcut de către acel domn asupra arătatelor madele, în faţa norodului, să arză
toate;precum şi oieritul şi dijmăritul şi vinăriciu, să nu fie slobod a să mai adăuga
măcar un bănuţ piste legătura ce s-au făcut de către domnul Caragea. […] Toate
dregătoriile Ţării, atât cele politiceşti, cât şi cele bisericeşti, de la cea mare până la
cea mai mică, să nu să mai orânduiască prin dare de bani, pentru ca să poată lipsi
jafurile din ţară. Asemenea şi toate dările preoţeşti să scază, după cuviinţă. Şi

2
preoţi cu dare de bani să nu mai facă, ci numai care va fi destoinic şi unde face
trebuinţă.
Zapcii prin plăşi să nu fie slobod a să orândui câte doi, ci numai câte unul, şi acela
să fie pământean, şi prin chezăşie că nu va face jaf. Caftane cu bani să înceteze cu
totul de a să mai face, ci numai după slujbă.
Posluşnicii să lipsească cu totul, fiindcă este numai un catahrisis al Ţării şi folos al
jefuitorilor; precum şi toţi scutelnicii.
Dregătoria spătării cei mari, dimpreună cu toţi dregătorii şi toţi slujitorii spătăreşti,
să lipsească cu totul, fiindcă este de mare stricăciune Ţării, despre partea jafurilor,
cu căpităniile lor cele spătăreşti.
Ţara să fie volnică a-ş face şi a ţinea patru mii de ostaşi panduri cu căpeteniile lor
şi două sute arnăuţi, scutiţi de toate dările, şi cu leafă uşoară, a cărora leafă să
economisească din veniturile mănăstirilor.
Toate lefile streinilor să lipsească cu totul.
Toţi dregători judecătoriilor şi ai calemurilor să împuţineze, rămâind numai
precum au fost în vechime;şi lefile să le fie uşoare.
Asemenea şi havaetu jălbilor şi cărţilor de judecată să scază.
Prăvilniceasca Condică a domnului Caragea să lipsească cu totul, nefiind făcută cu
voinţa a tot norodul;iar a domnului Ipsilant să rămâie bună şi să urmeze”(Cererile
norodului românesc, februarie 1821).
1. Identificați cereri:
a. politice
b. naționale
c. economice
d. fiscale.
2. Prezentați urmările acestui document în evoluția Țării Românești.
Retragerea lui Tudor Vladimirescu

„Eu trec peste Olt, cu toată Adunarea Norodului, ca să mă întăresc în Mânăstirile

ce le-am umplut cu zaherele și cu panduri și nădăjduiesc să mă țin acolo multă

3
vreme, ca în niște cetăți, până când îi voi sili pe turci să dea țării drepturile și
privilegiile ce norodul le-a cerut prin mine de la înalta Poartă”.
1. Precizați motivul retragerii lui Tudor Vladimirescu în zona Mânăstirilor.