Cuprins

o Introducere
o Scurt istoric
o Hoii n lege
Micu - Gilca (Popovici) Petru
Sket Veaceslav Grigoriev
Makena Vladimir Moscaliuc
Patron Ion Guan
Malhaz Malhaz Djiparidze
Chitae
Bulgaru Grigore Caramalac
o Codul unui ho
o Tatuajele unui ho
o Concluzie

1
 Introducere
Criminalitatea n Moldova a crescut semnificativ de la declararea independenei n
1991. n societate au aprut grupri criminale organizate conduse de autoriti criminale - hoi
n lege, care, parial, ncepnd cu anul 2001 au fost arestate i condamnate la perioade mari de
detenie.

Un aspect ngrijortor l reprezint creterea mare a criminalitii organizate care

colaboreaz strns cu reele internaionale de criminali i care a dus la creterea traficului de
fiine umane, contraband, trafic i prelevarea ilegal a organelor umane.

n 2015, cea mai mare rat a infracionalitii rmne a fi nregistrat n localitile urbane
i mai cu seam n mun. Chiinu 173 de infraciuni la 10 mii de locuitori, ceea ce depete
nivelul mediu pe ar de 1,6 ori. n dependen de distribuia geografic a infracionalitii, se
constat o concentrare mai mare n regiunea central i de sud, inclusiv UTA Gguzia (87, i
respectiv 92 de infraciuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai sczut al infracionalitii a fost
nregistrat n zona de nord.

La nivel de raion, cea mai mare rat a infracionalitii s-a nregistrat n Ialoveni (106
infraciuni la 10 mii locuitori), Cantemir (105 infraciuni la 10 mii locuitori) i Cueni (99
infraciuni la 10 mii locuitori). La polul opus se afl raioanele: Rcani (66 infraciuni la 10 mii
locuitori), Nisporeni (63 infraciuni la 10 mii locuitori) i Fleti] (54 infraciuni la 10 mii
locuitori).1

Scurt istoric
Ho n lege = Vor v zakone" este o notiune intraductibila, nascuta odata cu Uniunea
Sovietica, care nu are echivalent in niciuna dintre limbile fostului imperiu sovietic sau ale lumii
in general. "Vor v zakone" este un criminal de grad superior, un rege al lumii interlope, care are
un statut similar cu statutul unui sef de stat, deoarece este responsabil pentru respectarea codului
de legi al clanului, pentru organizarea bandei, pentru judecarea celor care incalca disciplina,
pentru colectarea, evidenta si distribuirea veniturilor. Fiind cunoscuta severitatea regimului
sovietic si imputernicirile sistemului KGB, regimul comunist nu a reusit decat sa cimenteze si sa
intareasca acest sistem al lumii interlope. Istoricii spun ca institutia de "vor v zakone" nu a fost
distrusa doar pentru ca a existat o cooperare foarte stransa intre liderii comunisti si aceste
clanuri. Dupa destramarea URSS, fiecare tara postsovietica sia primit ca mostenire "vorii" sai.
Moldova, ca tara de hotar a fostului imperiu sovietic, este acum vestita pentru export de lideri ai
lumii interlope catre Uniunea Europeana.

Notiunea de "Ho n lege" prezinta o categorie speciala de criminali, care au statut, legi si
traditii elaborate doar in limba rusa. Odata cu destramarea Uniunii Sovietice, toate fostele

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Criminalitatea_%C3%AEn_Republica_Moldova
2
republici socialiste au primit mostenire traditia bandelor criminale, conduse de un lider, care a
preluat in limba rusa codul de legi al mafiei sovietice. In haosul de stabilizare a statelor
independente de la inceputul anilor '90, liderii lumii interlope din spatiul exsovietic au preluat
controlul total asupra economiei, vanzarilor, privatizarilor si redistribuirii zonelor de influenta a
fostului imperiu. Moldova sa ales cu legendele sale in domeniul vietii interlope, scrise in baza
faptelor catorva barbati cu trecut criminal, cum ar fi Bulgaru, Mavsar, Malhaz, Jaka, Zelionii,
Makena, Sket si cercurile politice de la Chisinau sau aranjat dupa schema creata de "bratva".
Clanurile moldovenesti siau extins activitatile spre UE. Acolo, bande bine structurate
controleaza businessul si banii milionului de cetateni plecati la munca peste hotare. Afacerea lor
acolo e impartita pe domenii stricte:

transportarea oamenilor din Moldova in UE,

colectarea taxelor pentru angajare la munca,
organizarea activitatii localurilor de prostitutie,
organizarea grupurilor de estorcare a taxelor neoficiale,
furturi din bancomate,
furturi de masini
, furturi din apartamente,
furturi din hoteluri sau piete.

Astazi, practic nu exista pe glob o zona cu oameni bogati, fie si pe cea mai indepartata insula
oceanica, unde sa nu fi ajuns "Hoii n lege" made in URSS, moldovenii fiind si ei printre cei mai
mari "activisti".2

In Rusia postsovietica au aparut mai multe carti care descriu aparitia si istoria bogata a
acestui fenomen. Primele clanuri criminale au aparut dupa 1917, ca protest la etatizarea fortata a
capitalului privat. Cei care nu au dorit sa se supuna orbeste regimului totalitar sovietic
colectivist, aparut dupa 1917, siau creat retele care se supuneau unor legi stabile: nu colaborau
in nici un fel cu autoritatile, nu respectau legile sovietice. Cu timpul, acesti protestatari au facut
lege comuna cu cei mai profesionisti criminali. Astfel, comunitatile "subterane" au inceput sa se
intretina printro lege mai noua, numita "obsceak" ofranda obligatorie a fiecarui membru al
comunitatii, care nu putea proveni in conditiile sovietice, decat din furturi.

Au aparut pe parcurs alte atribute, cum ar fi un limbaj special, tatuaje, porecle, gesturi, si
o culegere de "folclor" care contine cantece si versuri ale lumii interlope. Luptele interminabile
dintre clanuri au dus la necesitatea delimitarii unor conducatori superiori. Astfel, au aparut
autoritatile supreme in lumea hotiei, numiti "hoi n lege" care decideau soarta si dezvoltarea
acestor comunitati.

In perioada sovietica, "castelele" regilor lumii interlope erau inchisorile. Autoritatea unui
lider crestea direct proportional cu numarul de ani petrecuti in celula. Pana si astazi, in
inchisorile din Moldova sunt respectate cu strictete legile instituite candva de autoritatile
criminale ale fostului imperiu. Liderii de clanuri o duceau la inchisoare aproape ca la Karlovy
Vary: alcool, tutun, femei, televizor, radio, legatura telefonica cu intreaga Uniune, iar principalul

2
https://documents.tips/documents/-55720b76497959fc0b8c2498.html
3
 patul de langa geam, departe de "parasa" inchisorilor sovietice suprapopulate. Pe langa aceste
elemente ale traiului civilizat, hotii dispuneau de adjuncti, cu responsabilitati stabilite: culegerea
informatiei despre canalele de aprovizionare, despre detinuti, despre gardieni. Sclavia ramane si
azi o forma de confirmare a autoritatii acestor lideri, de aceea in fiecare celula exista un
"petusok" sau "obijenii" care spala veceul, face curat si este batjocorit oricand ii vine autoritatii
sa se manifeste. "Infrangerea" sclavilor se face prin metode inumane: un fir este tras de la priza
intro cratita cu apa si cel mai slab dintre detinuti va fi bagat cu capul in cratita pana cand acesta
va alege sa traiasca spaland veceele, decat sa moara electrocutat. Autoritatile inchisorilor cunosc
aceste fapte, dar tot in perioada sovietica sa format o lege nescrisa: sefii penitenciarelor nu
intervin si nu se opun regulamentelor instituite de patronii criminali.3

Anual, pe toata intinderea postsovietica abia de apar 12 cazuri de arest al liderilor lumii
interlope, care sunt acuzati de purtare neautorizata a armelor, de trafic de droguri sau de restante
la achitarea impozitelor. In scurt timp, acestia sunt eliberati definitiv sau conditionat, dupa care
dispar in structurile sanatoase ale clanurilor din statele fratesti, iar in ultimul timp in palate
cumparate pe coaste de azur ale statelor Comunitatii Europene.

Astfel presa de la Chisinau a "strigat" timp de cateva saptamani ca Petru Galca, alias
"Micu", si Movsar Ibragimov, numit "Movsar" au fost eliberati chiar din sala de judecata, dupa
ce acuzatiile de banditism nu au putut fi demonstrate, potrivit judecatorilor. Si mai renumit este
cazul lui Grigore Karamalake, zis "Bulgaru", care a fost arestat de nenumarate ori si tot de atatea
ori "scapat", din lipsa de probe, sau chiar din lipsa dosarului penal care, de mai mult timp, este
dat disparut la Chisinau. Fiind dat in urmarire de Interpol, Karamalak a aparut iarna trecuta,
nestingherit, imbracat intrun costum luxos, purtand o cravata de cateva mii de dolari, la cateva
redactii din Moscova, unde a acordat un interviu, pozand in fata aparatelor foto si a camerelor de
luat vederi, ca un lider public adevarat al zilelor noastre.

Nu s-au gasit niciodata dovezi despre oficialii de stat, fie anchetatori, procurori sau
judecatori, care au fost mituiti de structurile interlope pentru a le menaja liderii. Cu toate acestea,
Chisinaul e plin de zvonuri si liste care pun fata in fata copiii presedintilor Moldovei, ministrii,
deputatii cu liderii lumii interlope. Se zvonesc date despre sume cu sase zerouri care sunt
platite pentru actiuni concrete de protectie. Chiar si titlul "nobil" de "ho n lege" se vinde,
potrivit presei de la Moscova, cu cel putin 1 mil. USD. Numai ca chipul "hotului" sovietic este
diferit de eroul zilelor noastre. Acesta nu mai este un barbat calit, dar si imbatranit de inchisori,
ci un tanar cu masina de lux, cu haina stilata si parfumata, participand pana si la receptii oficiale
la Palatul Republicii.

In una dintre cartile lui M. Demin despre viata lumii interlope se face o descifrare a
distribuirii finantelor clanurilor criminale din Rusia. Astfel, circa 20 la suta din venituri sunt
utilizate pentru sustinerea familiilor celor arestati, alte 25 la suta pentru pregatirea unor noi
crime, si peste 30 la suta pentru mituirea judecatorilor.

In Moldova nu exista inca studii asupra modelelor economice ale clanurilor mafiote, dar
tinand cont de faptul ca insesi gruparile din Moldova activeaza dupa metodologii trase la indigo
de pe cele rusesti, sar putea ca si managementul finantelor sa fie acelasi.
3
https://documents.tips/documents/-55720b76497959fc0b8c2498.html
4
 Odata iesiti din "inchisoarea popoarelor", hotii nu mai prefera detentia ca masura de
rezistenta. In fata lor sau deschis perspective largi, care ajung peste hotarele UE. Acaparand noi
terenuri de activitate, clanurile mafiote din Moldova si din intreg spatiul exsovietic siau creat
diaspore puternice in Spania, Italia, Portugalia, Marea Britanie unde controleaza si "impoziteaza"
veniturile cetatenilor nostri.

Micu
Petru Galca (Popovici), cunoscut drept Micu. Este primul avtoritet din Moldova
incoronat ca hot in lege. De acest statut, Galca s-a invrednicit in anul 1993, la Moscova. Pe
parcursul a mai multor ani, acesta a fost singurul hot in lege din tara noastra.

Micu si-a inceput cariera penala in 1977, fiind condamnat la noua ani de detentie pentru
talharie, dintre care a petrecut dupa gratii doar sapte ani. In 1986 a fost din nou condamnat, deja
pentru huliganism, la patru ani de inchisoare. In prezent se afla din nou in arest, fiind condamnat
la detentie pe viata. Micu a fost acuzat de infiintarea unui grup criminal, aducandu-i-se, totodata,
invinuiri privind organizarea unor omoruri, colectarea de fonduri pentru lumea interlopa,
portarma, trafic de droguri si extorcare de bani. Anterior, anchetatorii l-au acuzat pe Galca de
comandarea a doua asasinate de rezonanta. Este vorba de omorarea a doi lideri ai lumii interlope
din Republica Moldova, cunoscuti ca Jeka si Zelionai.

Cu restul hotilor Micu avea relatii diferite: cu Sket, de exemplu, tolerante, cu Malhaz
si Makena ostile, cu Patron prietenoase.4

Sket
Veaceslav Grigoriev, poreclit Schet, s-a nascut in anul 1966. A fost incoronat ca hot,
spre deosebire de Micu, doar in anul 1996. Cariera criminala a lui Sket a inceput in 1981, cand a
fost condamnat la 3 ani pentru huliganism si jaf. Putin mai tarziu, in 1985, pentru jaf a mai primit
inca sapte ani de inchisoare. Pentru o crima comisa in inchisoarea in care isi ispasea pedeapsa, i
s-au mai adaugat inca doi ani.

Sket este un protejat al bandei criminale evreiesti. Principala sa misiune consta in

apararea intereselor grupului sau in fata altor avtoriteti. Oficial, in prezent, Sket este curat in
fata legii. Acesta nu se afla in relatii de prietenie cu nici unul dintre hotii locali.5

4
https://point.md/ru/novosti/v-mire/moldova-criminala-hotii-in-lege
5
Ibidem
5
 Makena
Poliia susine c Makena a fost numit ho n lege n 2001 de ctre efii clanurilor
criminale din CSI. Pentru a fi ncoronat se spune c ar fi pltit unei organizaii criminale din
Kiev jumtate de milion de dolari.

Prima dat a ajuns n nchisoare pentru jaf i furt. Instana l-a condamnat la cinci ani de
detenie. n anul 1992, pentru jaf, Moscalciuc a fost condamnat cu arest la domiciliu. n 1994, la
fel pentru jaf, s-a mai ales cu doi ani de pucrie. Vladimir Moscalciuc a fost reinut n anul 2002
pentru furt n proporii deosebit de mari i a fost condamnat la 15 ani de nchisoare. Ulterior,
termenul de condamnare a fost redus, dup care acesta a fost amnistiat, la 10 februarie 2010.
Makena ns, nu s-a aflat n libertate mult timp. Imediat dup pronunarea amnistiei i ieirea din
biroul judecatorului, Vladimir Moscalciuc a fost retinut din nou de ctre colaboratorii Directiei
Servicii Operative din cadrul MAI i dus n izolatorul Direciei Combatere a Crimelor
Organizate, pentru 72 de ore, dup care n aprilie 2012 a fost condamnat la 19 ani de nchisoare
pentru organizarea unei grupri criminale n penitenciar i pentru antaj.6

Organizaia criminal Makena din penitenciarele din Moldova a fost creat la nceputul
anilor 2000. S-a ntmplat dup ce Vladimir Moscalciuc a fost condamnat la 12 ani de nchisoare
pentru furt n proporii deosebit de mari. Deinui au fost obligai s respecte legile lumii
interlope, altfel pot plti cu viaa. Lunar, condamnaii adunau zeci de mii de lei pentru capul
organizaiei. Iar cei mai de ncredere, obineau i funcii.

Un fost deinut povestete ntr-un reportaj realizat de publika.md c: "Eu am stat la

Tighina 6, cu Makena ntr-o celul. Comanda a fost s m omoare. Mi-au dat foc la picior.
Makena i permite dezordine, muli deinui erau maltrai. Mini, picioare rupte. Administraia
mult tare i intr n voie lui Makena. El i amenin: dac n-o s fac cum spune o s le dea foc la
cas".7

DIP i Makena
Dosarul a fost iniiat n 2012 i viza 14 angajai ai Departamentului Instituii Penitenciare
din cadrul Ministerului Justiiei, nvinuii de depirea atribuiilor de serviciu, n special n
favorizarea gruprii criminale Makena pe teritoriul penitenciarelor.
La 19 mai 2016, Curtea de Apel Chiinu a decis condamnarea la 3 ani de nchisoare cu
suspendare a trei foi angajai DIP i privarea dreptului de ocupare a funciilor publice tot pentru
o perioad de 3 ani. Sentina a fost pronunat de judectoarea Ludmila Ou.8
Ocupatia de baza a aceste grupari criminale este deposedarea prin inelciune de
apartamente a btrnilor i srmanilor.
Moscalciuc se afla n relaii de prietenie cu Malhaz, rivalii lui fiind Micu i Patron.

6
https://crimemoldova.com/dossier/vladimir-moscalciuc-alias-makena/
7
www.Publika.md
8
https://crimemoldova.com/dossier/vladimir-moscalciuc-alias-makena/
6
 Persoanele de ncrede ale lui Makena sunt generalii Lilian Chiric, alias Lilic, un fost
comerciant de lenjerie intim pentru femei la Piaa Central din Chiinu, care ajunge n
penitenciar pentru escrocherie, i Dumitru Morozan, alias Dima Bolioi. Chiric este numit
polojene pe penitenciare, iar Morozan, polojene pe ar, fiindu-i ncredinat conducerea
crimei organizate la liberate i relaiile cu crima organizat din afara rii.

Lui Chiric, care iniial a fost polojene la penitenciarul din localitatea Pruncul, i se
subordoneaz gruprile criminale din penitenciare, fiecare avnd cte un lider aprobat de ctre
Moscalciuc. Astfel, gruparea criminal din Penitenciarul nr.1 din Taraclia a fost iniial condus
de ctre Chihaial Piotr, zis Pea, apoi de ctre Vrlan Andrei, alias Parlament. n Penitenciarul
nr.3 din Leova, capul interlopilor este Nedelco Iulian, alias Iulic, n Penitenciarul nr.5 din Cahul
este Calestru Anatol, alias Calios, n Penitenciarul nr.11 din Bli, Vitalie Platon, alias Said i
Olra Ion, zis Medvedi, n Penitenciarul nr.6 din Soroca, Ismailov Curbanismail, alias Curban,
n Penitenciarul nr.17 din Rezina, Proca Pavel, n Penitenciarul nr.4 din Cricova, Iordan Aureliu,
n Penitenciarul nr.15 din Cricova, Pomrleanu Dumitru, n Penitenciarul nr.9 din Pruncul,
Muhametov Iurie, zis Stoica. n Penitenciarul nr.16 din Prruncul organizaia criminal a fost
condus iniial de Chiric. n acest penitenciar s-au cunoscut Chiric cu Moscalciuc. Ulterior,
conducerea crimei organizate din acest penitenciar este preluat de ctre Cojan Vitalie, zis Repa,
care la rndul su este substituit de ctre Croitor Eugen. n izolatorul de anchet din Chiinu,
liderii criminali sunt mereu schimbai, n dependen de cine dintre ei se afl n acest penitenciar.
Primul polojene n Penitenciarul nr.13 numit de Makena a fost Victor Melnicov, alias Vicu,
succedat de Ciobanu Ion, zis Boxior, apoi de Efremenco Andrei, alias Beli.

Toi aceti lideri interlopi au n subordinea lor grupri criminale mai mici, care se supun
unui lider.9

Cum erau estorcai banii de la deinui

Fotii deinui spun c Makena are o autoritate foarte mare printre condamnai. Toi
tremur de fric n faa lui, iar unii chiar i se nchin. Pentru unii Moscalciuc este sfnt. Ziua de
15 mai este srbtorit de ctre deinuii din toate penitenciarele Moldovei. Este ziua de natere a
lui Moscalciuc. Avocatul unui deinut din Penitenciarul 13 din Chiinu, povestea c la 16 mai
2016 nu a putut s comunice cu clientul su pentru c era n stare de ebrietate: M-am dus
diminea, la ora 9.30 s comunic cu el. Nu se inea pe picioare. Mi-a spus c a but toat
noaptea mpreun cu ali deinui pentru ziua de natere a lui Vova Makena, ne-a spus revoltat
aprtorul.

Foti deinui, dar i angajai ai penitenciarelor, susin c Makena i permite dezordini,

muli deinui sunt maltrai. La ordinea zilei sunt membre i coaste rupte, comoii cerebrale. De
fapt, nu este el cel care se ocup nemijlocit cu maltratrile, ci executorii si.

Gruparea lui Makena a elaborat diferite scheme pentru estorcarea banilor de la deinui i
rudele lor. Aceste sume ncep de la o sut de dolari. Cea mai sigur metod este joaca n cri.

9
https://crimemoldova.com/news/kriminal/imperiul-lui-makena-co-marul-din-pu-c-rii-continu/
7
Deinuii sunt ademenii, iar unii chiar impui, s joace cri la interes. Dac pierd, sunt impui s
plteasc. Refuzul de a achita datoria la cri i poate costa chiar viaa, ca n cazul lui Vasile
Gobjil, care a decedat n Penitenciaul nr.9 din Pruncul pentru o datorie de 2000 de lei. Gobjil
se afla la tratament n secia fiziopulmonologie a spitalului-penitenciar. Acesta a pierdut la cri
trei mii de lei. Rudele i-au achitat o mie de lei. Deinutul s-a adresat efului pe securitate a
penitenciarului i a solicitat protecie, fiind pus ntr-o celul separat. Vitalie Moga, numit de
Makena supraveghetor (smotreacii) pe secia ftiziopulmonologie, ajutat de condamnatul
Drugaliov, n timp ce gardianul a prsit postul pentru pauza de mas, au ptruns n celula n
care se afla Gobjil i l-au snopit n bti. Medicii penitenciarului nu prea s-au complicat cu
tratarea lui Gobjil, diagnosticndu-l cu comoie cerebral uoar. Gobjil a decedat dup dou
zile de la incident, avnd un plmn perforat.10

Reprezentanii lui Makena inventeaz orice pretext, orict de banal, pentru a estorca bani.
Relevant este cazul lui Panarin Alexandru, specialist n reparaia telefoanelor. n timp ce se afla
n arest preventiv n Penitenciarul nr.13, la el s-a adresat un membru al gruprii Makena,
Raducan Valentin, alias Valico, care i-a dat la reparaie dou telefoane mobile. ntre timp,
oamenii lui Valico i informeaz pe gardieni c Panarin deine la el dou telefoane, acetia i fac
percheziie n celul i confisc cele dou aparate defecte. Dup aceasta, Panarin a fost antajat i
impus s achite o sut de euro.

Intr-un alt caz, in timpul percheziiei, gardienii gsesc la un deinut din Penitenciarul Pruncul un
pacheel cu canabis. Dup aceasta, membrii gruprii Makena l antajeaz i l maltrateaz pe
acesta, s achite 200 de euro, pentru c ar fi deconspirat faptul c deinuii ascund droguri.

De cele mai multe ori, banii sunt adunai de la rudele deinuilor. Acestea transmit banii
prin intermediul unor tere persoane, intermediari fiind taximetritii. Procesul de transmitere a
banilor dureaz dou-trei zile, pn cnd ajung la responsabilii pentru obceak.11

Afacerile din libertate

n aprilie 2016, Procuratura General anuna despre o grupare criminal care activa pe
teritoriul municipiului Chiinu, fiind dirijat din detenie de ctre Vladimir Moscalciuc. Grupul
activa n baza unei scheme bine puse la punct, n comun cu unii funcionari de stat. Ultimii ar fi
avut misiunea de a identifica poteniale victime, care erau deposedate de locuine, iar ulterior
erau torturate, omorte sau determinate la suicid.

Apartamentele erau trecute pe numele unor boschetari, gajate la banc, iar ulterior erau
scoase la vnzare. Makena coordona schema de dup gratii, prin intermediul lui Rustam
Rahimov, alias Duman.

Schema l-ar fi avut ca punct de pornire pe Mihail Cojocaru, ef al Direciei privatizare

din cadrul Primriei, care ar fi furnizat lui Rahimov informaiile privind imobilele neprivatizate
n care locuiau persoane vrstnice i singuratice. Aceste imobile erau mai apoi privatizate pe

10
Ibidem
11
Ibidem
8
numele altor membri ai gruprii. Pentru asigurare, Rahimov ar fi primit informaii i de la Alexei
Balan, angajat al Direciei arhitectur i urbanism din cadrul Primriei Chiinu, care i
furniza informaii din baza de date a S Cadastru. precum i alte date despre imobile.

Urmtorul n schem era Andrei Antonov, responsabil de cutarea i racolarea

boschetarilor, pe numele crora erau scrise apartamentele sustrase i, ulterior, puse gaj la banc.

Actele de proprietate erau perfectate de ctre notarul Lidia Snegur, care pe lng faptul c
ar fi falsificat procurile pentru grupare, aceasta ar mai fi perfectat i alte acte notariale privind
tranzaciile imobiliare frauduloase, la fel avnd legturi directe cu liderul gruprii. Acelai lucru
l-ar fi fcut i notarul Galina Ceban.

Gruparea avea i omul care fcea munca murdar. Este vorba despre Denis opa,
consumator de droguri i persoana de ncredere a lui Rahimov. Apartamentele fiind scrise pe
boschetari, erau evaluate fraudulos cu ajutorul lui Melentii Anton, evaluator de bunuri imobile.

Iurie Driga, angajat n cadrul BC EXIMBANK SA, era responsabil de nregistrarea

creditelor fictive pe numele boschetarilor, cu punerea n gaj a imobileleor nstrinate ilegal de la
victime.

Oleg Guzun i Alexandru Malcus, persoane de ncredere ale lui Makena, erau
responsabili de colectarea banilor pentru obceak.

Relaiile externe ale lui Makena

Vladimir Moscalciuc trimite o parte din bani, obsceakului din Moscova, pentru a avea
susinerea unor interlopi cu o autoritate mai mare. Serviciile operative de la Chiinu au
documentat mai multe ntrevederi ale oamenilor lui Moscalciuc cu lideri interlopi din afara rii.
n perioada 10-13 aprilie 2012, Chiinul a fost vizitat de ctre houl n lege Roland
Gheghechkori, alias leapa, i houl n lege Zarandya, alias Beso. Cei doi au fost ntmpinai la
Aeroportul Chiinu i nsoii pe ntreaga perioad de nimeni altul decat, Dumitru Morozan,
polojeneul lui Moscalciuc pentru Moldova.

La 07.02.2012, Vladimir Moscalciuc este vizitat n penitenciarul nr. 13 de ctre un lider

interlop de talie internaional, cunoscut cu pseudonimul de Hahol. ntrevederea are loc cu
acceptul conducerii penitenciarului i a Departamentului Instituiilor Penitenciare. Potrivit unor
surse din Penitenciarul nr.13, cei doi interlopi au discutat despre mprirea sferelor de influen
din lumea criminal din Republica Moldova i din afara rii.

n anul 2013, un numr de 27 de membri ai clanului interlop Makena au fost condamnai,

n total, la 93 de ani de pucrie i penaliti de peste 135.000 de euro, de ctre Tribunalul din
Namur, Belgia. Interlopii au fost condamnai fiindc fceau rost de acte i plcue de
nmatriculare false, vehicule i instrumente pentru jafuri, organizau reuniuni ale responsabililor
de hoi i mpreau prada ntre membrii organizaiei. Acetia i raportau sistematic lui Vladimir
Moscalciuc. Potrivit procurorilor belgieni, cei 27 de condamnai au furat obiecte de pre din

9
locuine, au furat maini i ghidau diveri criminali. O parte din prad a fost vndut unor
polonezi. 20 la sut din valoarea bunurilor furate ajungea n conturile organizaiei Makena, iar
restul banilor erau transferai pe conturile familiilor lor, pentru achiziionarea de imobile. Unul
dintre membrii clanului interlop avea sub acoperire o firm de transport, cu sediul n Moldova,
prin intermediul creia i trimitea colegii n Belgia i transporta prada furat.

De fapt, doar trei din cei 27 de interlopi au fost prezeni la pronunarea sentinei, restul
fiind anunai n urmrire general.12

Patron
Ivan Gusan, cunoscut ca Patron, s-a nascut in anul 1970. A fost incoronat hot in lege
recent, in anul 2001. Se crede ca Gusan este protejatul lui Micu. Astfel, colaboratorii organelor
de drept presupun ca Micu a inaintat intentionat o persoana apropiata pentru a obtine mai multe
voturi in problemele controversate care apar din cand in cand intre hoti.
Pentru prima data Patron a fost condamnat in 1995 la trei ani de inchisoare pentru furt in
proportii deosebit de mari. In 2002, Ivan Gusan a fost acuzat de extorcare de bani, acesta insa a
reusit sa dea bir cu fugitii si este dat in urmarire generala. In cazul in care Patron va fi prins,
acesta ar putea fi condamnat la un termen de la sapte la doisprezece ani privatiune de libertate.

Unul dintre cei mai temuti lideri ai lumii interlope de la Chisinau suspectat de legaturi cu
crima organizata din Cecenia, dar si cu numeroase asasinate la comanda a fost capturat.
Alaturi de Ioan Gusan, a ajuns in fata procurorilor DIICOT (Directia de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism) si informatorul sau din Romania: nimeni
altul decat fiul unui sef, din politia Prahova. Respectivii sunt banuiti de implicare in contrabanda
cu tigari contrafacute.
Alias Nicu Patron este unul dintre asa zisii hoti in lege - adica lideri ai crimei organizate
care provin din fosta Uniune Sovietica si sunt recunoscuti si respectati in intreaga Europa.

Nicu Patron este considerat stapanul unor indivizi implicati in traficul de persoane, dar si in
contrabanda cu produse petroliere sau tigari. In 2007, procurorii DIICOT l-au retinut pentru
asociere la o grupare de crima organizata dar a fost eliberat.

Numele lui este legat si de asasinate la comanda. In martie 2012, Vitalie Proca - unul dintre
locotenentii sai - esueaza intr-un atentat la Londra impotriva fostului bancher German
Gorbuntsov.13

12
https://crimemoldova.com/news/kriminal/imperiul-lui-makena-co-marul-din-pu-c-rii-continu/
13
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/portretul-lui-nicu-patron-mafiotul-din-republica-moldova-care-a-ajuns-
hot-in-lege-in-europa.html
10
 Malhaz
Malhaz Japaridze s-a nascut in Georgia (Rustavi), a fost incoronat hot in lege in Rusia,
in 1984, in celebrul Vladimirski Central, la doar 20 de ani. Pana atunci a fost deja condamnat
pentru furt. Pentru Republica Moldova, acesta a fost un hot strain, s-a mutat aici de la Odesa.
Potrivit politiei, Malhaz mergea personal la spargerea apartamentelor, ceea ce este o raritate in
randul hotilor in lege. A mai fost suspectat de posesia de droguri, organizarea unui bordel,
extorcare de bani, posesie ilegala de arme.

Malhaz a murit in inchisoare in Republica Moldova, fiind extradat din Ucraina, dar a fost
inmormantat in Odesa, in mai 2008. In Republica Moldova, conform unor zvonuri, Malhaz a fost
controlor (un fel de inspector al lumii interlope) pe sapte raioane.

Sfarsitul anilor 90 a fost marcat de un alt fenomen omorurile la comanda. Astfel, un

grup de killeri semanau groaza in randurile cetatenilor nostri, dar aceasta e deja o alta istorie.

La nceputul lunii august 2007, Malhaz a fost condamnat de ctre Curtea de Apel
Chiinu la un an i jumtate de nchisoare pentru consum de droguri ]n pucrie. Sentina a
fost pronunat n lipsa lui Djaparidze. Cazul liderului criminal a ajuns la CEDO, care a decis
s-l examineze n regim de urgen. 14

Chitae
Biroul Interpol din Moldova l-a arestat pe interlopul de 38 de ani, cunoscut n cercurile
criminale drept Chitae Chinezul, care a fost extrdat din Grecia n RM. Acesta a fost
anterior condamnat la 13 ani de privaiune de libertate pentru un ir de crime comise pe teritoriul
Republicii Moldova, informeaz serviciul de pres al Inspectoratului General al Poliiei.

n anul 2012, Chitae a fost desemnat cu statutul de ho n lege la adunarea a peste 30

de interlopi din mai multe state n oraul Atena, Grecia.

n anul 2013, acesta a fost nvinuit pentru contribuirea n calitate de autor i instigator la
crearea i conducerea unei organizaii criminale, ntemeierea unei astfel de organizaii i
organizarea activitii ei, prin crearea de fonduri bneti i de alt natur pentru susinerea lor
financiar i a activitii criminale a organizaiei. Iar la 28 ianuarie 2013 interlopul alias
Chitae, a fost dat n cutare de ctre Procuratura General a Republicii Moldova.

La fel, la 8 februarie 2013, n portul din oraul Ancona, Italia, forele de ordine din
Republica Moldova n colaborare cu carabinierii din oraul Verona, Italia, interlopul alias
Chitae a fost reinut, dar Curtea de Apel din Ancona, Italia a refuzat extrdarea, eliberndu-l
din arest.

14
http://unimedia.info/stiri/-5047.html
11
 La 11 august 2014, n colaborare cu organele de drept din Grecia a fost a reinut din nou
interlopul alias Chitae, n timp ce se ntorcea din Turcia de la o ntrunire a mai multor Hoi n
lege din Federaia Rus.15

Astfel, dup mai multe procese de judecat, Curtea Suprem de Justiie din Atena a
acceptat cererea de extrdare a lui Chitae n Republica Moldova, unde urma s fie atras la
rspundere pe art. 284 al.1 Crearea sau conducerea unei organizaii criminale i 189 al. 1
antajul Cod penal al RM.

n iulie 2012, n baza art. 284 al.1 i 189 al.1 Cod Penal, 11 membri i capul organizaiei
criminale au fost condamnai la privaiune de libertate pe un termen de la 12 la 20 ani.16

Bulgaru
Houl n lege Grigore Caramalac, alias "Bulgaru", a fost anunat n cutare internaional,
dup ce pe numele lui a fost emis un mandat de arestare pentru 30 de zile. Decizia a fost emis
de Judectoria sectorului Centru din Capital la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea
Criminalitii Organizate i Cauze Speciale.
"Prin ordonana procurorului general interimar a fost anulat transferul cauzei penale n
Federaia Rus. Cauza penal a fost restabilit. Deci, n msura posibilitilor. Dumnealui este
nvinuit de un ir de infraciuni comise la sfritul anilor 90 i pn-n 2001. Deci, infraciuni de
antaj, tentativ de omor intenionat i aciuni de banditism", a declarat procuror PCCOCS, Artur
Srcu.

Anchetatorii au reluat urmrirea penal n cadrul dosarului pe numele acestuia n baza

mai multor capete de acuzare, inclusiv antaj i tentativ de omor.

n Moldova, "Bulgaru" a fost pus sub acuzare pentru c n anii 90 a condus o grupare care
ar fi comis o serie de omoruri, jafuri, estorcri de bani i banditism. 17

Caramalac (Bulgaru) prin intermediul lui Platon i banii cu provinien dubioas, au

cumprat instrumentele de manipulare a populaiei. Mass-media, ONG-le, politiceni, au devenit
un instrument pentru a ndobitoci cetenii. Au un singur scop s in supui o ar ntreag.18

15
http://mobi.protv.md/stiri/actualitate/video-interlopul-kitaet-a-fost-extradat-din-grecia-in-r-moldova---
1219941.html
16
https://stirilocale.md/video-grecia-l-a-extradat-pe-chitaet-unul-dintre-cei-mai-temuti-interlopi-moldoveni.html
17
https://www.publika.md/interlopul-grigore-caramalac-alias-bulgaru-anuntat-in-cautare-
internationala_2796001.html
18
https://vox.publika.md/politica/hotul-lege-bulgaru-si-implicarea-acestuia-politicul-moldovenesc-526485.html
12
 Conform codului Vor ( a unui ho), un frate trebuie sa :

Uite toate legaturile si contactele cu rudele sale mama, tata, frati, surori etc
Nu i se permite sa aiba propria familie. Fara sotie, fara copii. Cu toate acestea, are voie sa aiba
cate amante doreste.
Niciodata, sub niciun fel de circumstanta nu trebuie sa munceasca cinstit. Mai bine sa moara de
foame decat sa munceasca. Abuzurile sexuale asupra copiilor sunt aspru pedepsite de Frati, mult
mai aspru decat legea statului.
Traficul de arme si droguri sunt si ele considerate o forma de comert, prin urmare sunt
incompatibile cu statutul de Vor.
Trebuie sa-si ajute fratii prin orice mijloace. Suport material sau moral
Trebuie sa tina secrete informatiile despre complici sau ascunzatori, case conspirative sau
apartamente sigure, locuri de intalnire sau depozite de arme si bani.
In situatii dificile nu trebuie sa ia asupra sa faptele altui Vor deoarece il va obliga pe acesta sa-i
cumpere timpul petrecut in inchisoare.
In cazul unui conflict cu un alt Vor, nu trebuie sa-si faca dreptate singur ci sa convoace un
consiliu al Fratiei.
La astfel de consilii prezenta este obligatorie.
Ofensa unui Vor se spala cu sange.
Nu trebuie sa dea semne de slabiciune daca trebuie sa pedepseasca un alt Vor la ordinele
consiliului.
Nu trebuie sa joace jocuri de noroc daca nu are bani sa acopere pierderile.
Nu trebuie sa aiba nici o legatura sau conexiune cu autoritatile.
Trebuie sa-i invete pe incepatori tainele "meseriei"
Nu trebuie sa bea alcool pana isi intuneca ratiunea si judecata
Trebuie sa fie informat in privinta rangului celorlalti Frati.
Nu trebuie sa primeasca in maini arme din partea autoritatilor. Nu trebuie sa serveasca in armata,
politie sau trupele speciale.
Este obligat sa-si duca la capat orice promisiune in fata celorlalti Frati.

13
 Responsabilitile Hoilor n lege:
meninerea ordinii n penitenciare;
recrutarea i formarea noilor membri;
organizarea instanelor de judecat n care i asum rolul de judectori;
formarea i administrarea fondului comun.

Tatuajele unui ho n lege

Pentru a fi difereniai n rndul infractorilor, hoii n lege poart tatuaje care
simbolizeaz rangul ierarhic n cadrul structurii, dar i istoricul infracional. Cele mai ntlnite
tatuaje sunt reprezentate de stele, inimi strpunse, biserici, epolei, pisici, diavoli, cruci, pnze de
pianjeni, toate marcate de semnificaii profunde n lumea infractorilor. Inima strpuns de un
pumnal, care semnific moartea trdtorului, este tatuajul purtat de persoanele recent admise.
Stelele tatuate pe genunchi simbolizeaz o perioad de ateptare pentru gradul de cpitan i cei
care le poart nu pot fi obligai s ngenuncheze n faa nimnui. Epoleii tatuai pe umeri
semnific gradul n cadrul structurii i sunt purtai de persoanele care au respectat codul de
onoare al hoului n lege. Membrii gruprii care au efectuat cel puin cinci ani de nchisoare au
dreptul s i tatueze pe spate, umeri sau piept o biseric (al crei numr de cupole este egal cu
numrul de condamnri) ca expresie a faptului c houl se supune doar lui Dumnezeu.
Infractorul care are tatuat pe piept un trandafir este un membru important al Mafiei ruse i
nu trebuie suprat sau jignit. Deintorul unui nsemn sub form de craniu este cunoscut ca
uciga, iar cel care i-a tatuat un pirat a comis un jaf armat. Consumatorii de droguri sunt
dispreuii i li se tatueaz pe umr o pnz de pianjen. Cei care au molestat copii sau sunt
cunoscui ca homosexuali i colaboratori cu autoritile din nchisori sunt tatuai forat pe
cretetul capului n vederea umilirii n rndul deinuilor i avertizrii n privina lor.

14
15
 Concluzie
Toat lumea tie versiunea sovietic a hoului n lege un reprezentant al
lumii interlope care se bucur de o autoritate imens n rndul semenilor si i care
asigur conducerea unui anumit sector. Majotitatea hoilor n lege ori i ispesc
pedeapsa n penitenciare ori sunt mori.

Reeaua criminal i-a constituit segmente n Federaia Rus, Republica

Moldova, Ucraina, Romnia, Austria, Italia, Marea Britanie i Germania, fiind
implicat n trafic de persoane, splarea fondurilor obinute ilegal i acordarea de
mprumuturi cu camt, aciuni violente i reglri de conturi, extorcri de bani,
proxenetism, aciuni de jaf i tlhrie.

"Micu" Gilca (Popovici) Petru "hot in lege", "Machena" Moscaliciuc

Vladimir "hot in lege", si "Malhaz" Djaparidze Malhaz "hot in lege".
"Schet" Grigoriev Veaceslav "hot in lege", "Patron" Gusan Ion "hot in
lege", "Ruslan" Uruzbiev Ruslan "hot in lege" iata doar cateva nume cu
care se mandreste Moldova criminala.19

19
http://www.zdg.md/54/investigatii/1.php
16
Bibliografie :
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Criminalitatea_%C3%AEn_Republica_Moldova

2. https://documents.tips/documents/-55720b76497959fc0b8c2498.html

3. http://www.zdg.md/54/investigatii/1.php
4. https://point.md/ru/novosti/v-mire/moldova-criminala-hotii-in-lege

5. https://crimemoldova.com/dossier/vladimir-moscalciuc-alias-makena/

6. Www.publika.md

7. https://crimemoldova.com/news/kriminal/imperiul-lui-makena-co-marul-din-pu-c-rii-continu/

8. http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/portretul-lui-nicu-patron-mafiotul-din-republica-
moldova-care-a-ajuns-hot-in-lege-in-europa.html

9. http://unimedia.info/stiri/-5047.html

10. http://mobi.protv.md/stiri/actualitate/video-interlopul-kitaet-a-fost-extradat-din-grecia-in-
r-moldova---1219941.html

11. https://stirilocale.md/video-grecia-l-a-extradat-pe-chitaet-unul-dintre-cei-mai-temuti-
interlopi-moldoveni.html

12. https://www.publika.md/interlopul-grigore-caramalac-alias-bulgaru-anuntat-in-cautare-
internationala_2796001.html

17