Grile Rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2014

Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova
2014
Intrebari complement simplu:
1.Precizati ce dezechilibru dento-alveolar poate genera prezenta unui 12 ( inciziv lateral)

in forma de cui:
A Angrenajul invers
B Diastema
C Modificarea formei arcadei
D Achiloza dento-alveolara
E Supraeruperea dintelui antagonist
Vezi raspunsul corect
2. Stratul spinos al epiteluiului gingival oral:
A Este mai redus ca grosime fata de stratul granulos

B Are drept caracteristica principala prezenta granulelor de keratohialina
C Contine tonofilamente mai numeroase decat cele din stratul bazal
D Se mai numeste si germinativ sau cu celule germinative
E Este format din celule cuboidale dispuse in palisada
3. Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta o caracteristica a bontului preparat

pentru o coroana de invelis ceramica:
A Un plan incizal in unghi de 45 de grade in vederea intalnirii fortelor de masticatie in

unghi drept
B Toate suprafetele axiale usor divergente spre axul prepararii
C Treimea gingivala a fetei palatinale usor divergenta spre incizal
D Prag gingival circular care formeaza cu peretii axiali un unghi de 60 de grade
E Suprafata vestibulara concava gingivo-incizal si mezio-distal
4. Intre factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara se numara:
A Chisturile foliculare suprainfectate

B Parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali
C Inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinuzale
D Osteita procesului alveolar
E Fumatul si expunerea la mediul cu noxe

5. Unul dintre factorii generali, care actionand in timpul organogenezei poate
conduce la anodontii, este reprezentat de:
A Osteomielita acuta
B Insuficienta potentialului formativ al teritoriilor prezumtiv odontogene
C Despicaturi labio-maxilo-palatine
D Bolile infecto-contagioase ale mamei
E Epuizarea distala a gradientului de molarizare
6. Dintre avantajele lamboului in plic se enumera:
A Interesarea festonului gingival este completa

B Se poate modifica inseria gingivala dupa necesitati
C Cu cat radacina dintelui interesat este mai lunga, cu atat lamboul este mai extins
D Tensiunea asupra lamboului poate fi uneori excesiva
E Accesul chirurgical este foarte bun
7. In granulomul simplu conjunctiv, formarea tesutului de granulatie are loc in:
A Zona de necroza
B Zona exudativa
C Zona de iritatie
D Zona de stimulare
E Atat in zona de necroza cat si in zona exudativa
8. Imaginea sialografica obtinuta in urma despicarii calculilor radiotransparenti

este:
A minge tinuta in mana

B lacuna sialografica
C Sirag de margele
D pom inflorit
E pom uscat
9. Leziunea initiala, ca stadiu al inflamatiei gingivale:
A Apare la circa o saptamana de la debutul inflamatiei printr-o leziune precoce

B Corespunde clinic unei gingivite subclinice
C Se insoteste de fenomene de meiopragie
D Este caracterizata de fragmentarea laminei bazale
E Se caracterizeaza prin aparitia unui numar foarte crescut de macrofage, limfocite si
plastocite la nivelul corionului epitelial jonctional
10. Tehnica corecta a tratamentului endodontic ultrasonic presupune:
A O etapa premergatoare efectuata manual pana la acul de tip Kerr nr.15

B Utilizarea aparatelor tip Sonic-Air
C Folosirea sistemului Giromatic
D Utilizarea unui laser pulsatoriu de 35 W
E Efectuarea numai de miscari de rotatie
11. Axamenul obiectiv la un pacient cu pulpita acuta seroasa partiala pune in

evidenta urmatoarele:
A Durere vie, loclizata la un anumit dinte

B Dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si un depozit bogat de dentina
alterata
C Durerea este provocata de excitanti termici
D Camera pulpara deschisa
E Tumefactierea mucoasei vestibulare si a tegumentelor
12. Egresiunea dentara este o situatie clinica des intalnita la:
A Pacientii parodontopati
B Pacienti diabetici
C Pacienti cu creasta alveolara antagonisa edentata terminal de o lunga perioada de
timp
D Pacienti cu anomalii dento-maxilare
E Dinti limitrofi edentatiilor vechi
13. In protezarea totala, prin asigurarea sprijinului unei amprente se intelege:
A Scaderea rezistentei amprentei la deplasari orizontale odata cu pierderea inaltimii

crestei reziduale
B Atractia moleculelor de saliva intre ele
C Acoperirea maxima de catre amprenta a intregii suprafete a campului protetic
D Prezenta unei pelicule de saliva intre proteza si campul protetic
E Cresterea gradului de mobilitate a mucoasei
14. Functia de sprijin a unui croset al protezei partiale mobilizabile scheletate

reprezinta functia prin care crosetul:
A Se opune deplasarii orizontale a protezei

B Se opune deplasarii verticale ale protezei in directie mucozala
C Trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din circumferinta dintelui
D Neutralizarea efectului portiunii flexibile a bratului retentiv
E Impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic
15. Din punct de vedere histopatologic, in gingivita din diabet, se produce:
A Subtierea membranei bazale dintre epiteliu si corion

B Usoara mobilitate prin edem inflamator
C Cresterea nutritiei epiteliului gingival prin osmoza, cat si a corionului subiacent
D Reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
E Un miros caracteristic de acetona
16. Metodele functionale de determinare a dimensiunii verticale la edentatul total se

bazeaza pe:
A Determinarea relatiei de postura

B Utilizarea unor masti faciale
C Utilizarea unor fotografii din perioada dentata
D Masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice
E Masurarea distantei dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului
17. In cursul manevrelor Lebourg se exercita:
A Presiune latero-sagitala pe creasta alveolara

B Presiune bilaterala transversala pe condili
C Presiune pe menton de jos in sus
D Presiune bilaterala verticala pe unghiurile mandibulare
E Presiune simultana pe creasta alveolara si pe marginea bazilara efectuata bimanual
18. Ectopia dentara se intalneste destul de frecvent in cadrul populatiei tarii nostre,
vizand cu precadere anumiti dinti, in urmatoarea ordine descrescatoare:
A Caninul superior (cel mai frecvent), premolarul II inferior, caninul inferior si

premolarul superior
B Caninul superior ( cel mai frecvent), molarul superior (in special de minte),
premolarul II superior
C Incisivul lateral, premolarul II superior, molarul de minte ( in special cel superior)
D Caninul inferior, premolarul I inferior si incisivul lateral superior
E Incisivul lateral superior, premolarul II superior, caninul superior

19. Diagnosticul diferential al luxatiei anterioare unilaterale temporo-mandibulare
se face cu:
A Fractura ramului ascendent mandibular cu deplasare

B Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei
C Hiperplazia de condil
D Hemiatrofia faciala progresiva
E Hipoplazia mandibulara
20. Inregistrarea relatiei centrice se poate realiza prin urmatoarele metode

antropometrice fara repere preextractionale
A Metoda Wright
B Metoda Silvermann
C Metoda Willis
D Metoda Swenson
E Metoda ce utilizeaza profilometrul Sears
21. Diagnosticul diferential al reincluziei totale trebuie realizat cu:
A Intruziile posttraumatice partiale

B Extractia dentara
C Trenspozitia dentara
D Meziopozitia generalizata
E Ectopia dentara
22. Printre caracteristicile chistului dermoid remarcam:
A Are continut lichidian cenusiu galbui

B Este aderent pe planurile profunde
C Lasa godeu la presiune
D Creste rapid in dimensiuni
E La formele localizate in planseul bucal da aspect de limba dubla

23. In perioada de stare, formele ulcero-distructive ale tumorilor maligne orale au
printre caracteristici:
A Aspect conopidiform
B Suprafata brazdata de santuri mai mult sau mai putin adanci
C Marginile tumorale crateriforme
D Prezinta muguri carnosi, unii dintre ei cu aspect hemoragic
E Marginile au forma unui burelet
24. Studiul teleradiografiei in malocluzia de clasa a II 1 endognatia sau sindromul de

compresiunie maxilara cu protruzie si spatiere dentara, evidentiaza:
A Marirea unghiului SNA si reducerea unghiului SNB

B Marirea unghiului SNB si reducerea unghiului SNA
C Dispunerea in evantai japonez a grupului incisivo-canin
D Pozitia prognata a mandibulei
E Scadera unghiului Pr.A-F
25. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se manifesta prin:
A Cresterea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile

B Tamponarea alcalinitatii bucale prin sistemele tampon salivare si substante alcaline
C Inhibarea metabolismului bacterian uneori chiar prin efect bactericid
D Crestera adeziunii microbiene
E Saturarea placii bacteriene cu substante demineralizante
26. Exercitiile terapeutice pasive in tratamentul sindromului disfunctional cranio-

mandibular sunt:
A Exercitii de mobilizare articulare efectuata de catre operator

B Exercitii de coordonare a miscarilor mandibulei
C Exercitiile izotonice de diversificare a miscarilor
D Exercitii izometrice pentru tonifiere musculara
E Exercitii izometrice pentru relaxare musculara
27. Elementul comun al malocluziei de clasa a II 2-a (endognatia sau sindromul de

compresiune maxilara cu inghesuire dentara) cu clasa a II 1-a (endognatia sau
sindromul de compresiune maxilara cu protruzie si spatiere dentara) este:
A Etiopatogenia
B Prevalenta
C Relatia molara antero-posterioara
D Tipul de raport interlabial
E Relatia interincisiva in cele trei planuri ocluzale
28. Printre aspectele care caracterizeaza abcesul ca forma anatomo-patologica, se

numara:
A Este o supuratie difuza, cu caracter extensiv

B Prezenta crepitatiilor gazoase
C Tegumentele acoperitoare sunt destinse, cianotice sau livide
D Este o colectie supurata, limitata
E Este expresia clinica a unei inflamatii seroase
29. Incidenta Donovan este indicata in:
A Incluzia molarului de minte superior pentru evaluarea rapoartelor in sens transversal

B Incluzia caninului
C Incluzia molarului de minte inferior
D Situatia in care molarul de minte inferior erupt are distructie coronara mare
E Extractia dintilor temporari
30. Crosetul din sarma cervico-ocluzala deschis dental al unei proteze partiale
acrilice este indicata:
A In edentatiile terminale, cand intre dintele stalp si vecin exista o trema

B Pe dintii cu retentivitatie moderate
C In zonele retentive vestibulare si orale ale crestei alveolare
D Pe molarii mezializati
E In zona frontala, ancorat pe o matrice situata pe o microproteza cimentata pe dintele
limitrof spatiul edentat
31. Controlul fizionomiei si fonatiei in cadrul sedintei de aplicare a protezei totale pe

campul protetic urmareste:
A Degajarea frenurilor laterale prin modelarea marginilor protezei cu freze cilindro-

conice
B Verificarea absentei adeziunii prin aparitia xerostomiei
C Verificarea inchiderii distale prin presiuni oro-vestibulare
D Scurtarea marginilor protezei la nivelul zonelor Eisenring
E Verificarea respectarii criteriilor estetice si incadrarii in armonia faciala a
pacientului

32. In necroza pulpara, primele elemente care au de suferit sunt:
A Celulele
B Fibrele nervoase
C Vasele de sange
D Dentina
E Cementul
33. Dintre factorii dismetabolici implicati in geneza ocluziei deschise, cel mai
important este:
A Obliterarea tardiva a sistemului sutural coronarian

B Rahitismul
C Suptul degetului
D Interpunerea limbii intre arcadele dentare
E Interpunerea obrajilor intre arcadele dentare
34. Parodontitele agresive:
A Apar mai frecvent la femeile la menopauza

B Apar ca urmare a tratamentului cu antagonisti de calciu
C Pot debuta circumpubertar
D Se insotesc de stare generala de sanatate alterata
E Au un ritm de evolutie mai lent decat parodontitele cronice
35. Printre factorii generali care determina tulburari in mecanismul hemostazei

plagii postextractionale se numara:
A Nerespectarea de catre pacient a instructiunilor privind ingrijirile postextractionale

B Persistenta tesutului de granulatie in alveola
C Perioada menstruatiei
D Lezarea unor vase
E Vasodilatatia secundara in cazul anesteziilor plexale in care se foloseste
vasoconstrictor
36. La examinarea radiologica, prezenta unui keratochist odontogen primordial

poate fi sugerata de:
A Absenta dintelui intralezional

B Existenta dintelui neerupt
C Leziunea osoasa radiotransparenta ce circumscrie un dinte inclus
D Resorbtia radacinilor dintilor adiacenti unui molar de minte inclus profund
E Leziunea uniloculara sau multiloculara localizata in special la molarul trei
37. Semnul lui Quintero semn patognomonic al incluziei se traduce prin:
A Pozitia vestibularizata a coroanei incisivului lateral superior si rotatia sa mezio-

vestibulara
B Pozitia mezializata a caninului
C Pozitia vestibularizata a coroanei caninului
D Rotatia mezio-palatinala a incisivului lateral
E Rotatia mezio- palatinala a caninului
38. Dezavantajele utilizarii lacurilor dentare ( varnish-urilor) sunt:
A Aderenta de natura fizica la tesuturile dure dentare

B Aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare
C Rezistenta mecanica crescuta la solicitarile masticatorii din cauza grosimii reduse
D Izolarea termica corespunzatoare
E Faciliteaza umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini, unghiul de contac
al lacului lichid cu plaga dentinara fiind de 53-106 grade
39. In tratamentul retractiilor gingivale, ca atitudini si practici conservatoare, se

recomanda:
A Insusirea de catre pacient a unei tehnici de periaj orizontal

B Ca fiind obligatoriu periajul dentar dupa mesele din timpul zilei si evitarea
periajului de seara
C Clatirea cu ape de gura cu efecte astringente
D Frecarea gingiilor cu coaja de lamaie
E Insusirea de catre pacient a unei tehnici de periaj vertical
40. In cadrul malocluziei de clasa a III-a (decalajul intermaxilar invers sau

sindromul progenic) modificarile in sens sagital ale maxilarului superior se
traduc la examenul facial prin:
A Deplasarea punctului NSA inapoia planului Dreyfuss

B Profil convex
C Deplasarea punctului Gn inapoia planului Simon
D Ocluzie distalizata
E Cresterea unghiului SNA

Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2013
Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2015
41. Care dintre urmatoarele sindroame morfologice poate fi atasat etiopatogeniei
unei anomalii dentomaxilare corelate unei tulburari a deglutiei dupa Cauhepe:
A Imaturitatea neuromusculara
B Inclinarea vestibulara a incisivilor superiori produsa de propulsia limbii
C Producerea unei endalveolii superioare simetrice datorita faptului ca partile laterale
ale limbii nu mai apasa asupra arcadelor dentare
D Producerea unei ocluzii adanci prin interpunerea limbii in zonele laterale sau
anterioare ale arcadelor
E Laterodeviatia mandibulara
42. Rasina bis-GMA, numita si rasina Bowen, este un monomer metacrilic resultat in
urma reactiei dintre:
A Bis fenol A si glicidil metacrilat

B Bis fenol A si dimetacrilat
C Metil metacrilat si monomer uretanic
D Dimetacrilat si monomer uretanic
E Fluor si cianoacrilat
43. Controlul extraoral al bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale are in
vedere:
A Verificarea stabilitatii machetei superioare prin apasari alternative stanga-dreapta pe

fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor
B Verificarea aspectului facial al pacientului din fata si profil
C Verificarea simetriei buzei superioare
D Verificarea mentinerii machetei superioare
E Verificarea modelarii convexe a papilelor interdentare
44. Gingia fixa:
A Are o inaltime mai mare la maxilar decat la mandibula

B Are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar
C Este mai redusa ca inaltime pe fata linguala a primului molar mandibular
D Corespunde peretelui extern al santului gingival
E Prezinta pe fata vestibulara un sant linear vertical mai evident la copii
45. In protezarea mobilizabila scheletata, forta activa se manifesta:
A Asupra dintilor artificiali

B La nivelul dintilor naturali
C La nivelul suportului osos
D La nivelul marginilor protezei
E Asupra dintilor suport suplimentari
46. Metoda homotropismului linguo-mandibular de determinare a relatiei centrice in

protezarea mobilizabila scheletizata se caracterizeaza prin:
A Reflexul conform caruia mandibula urmeaza limba in periplul sau static si dinamic
B Dirijarea mandibulei in pozitia centrica prin compresiune postero-superioara a
mentonului
C Compresiunea bilaterala a maseterului
D Executarea de catre pacient a unor miscari test de propulsie si lateralitate dreapta-
stanga
E Redesteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare
47. Ocluzia adanca cu inocluzie sagitala este semnul cert al unei evolutii catre:
A Malocluzia blocata
B Ocluzia distalizata in dentitia permanenta
C Ocluzia mezializata in dentitia permanenta
D Ocluzia inrucisata in ambele dentitii
E Ocluzia cap la cap in dentitia permanenta
48. Port-amprentele individuale cu contact marginal, folosite in protezarea

mobilizabila scheletata, se caracterizeaza prin:
A Se utilizeaza cand urmeaza a fi folosite materiale vascose

B Se utilizeaza in amprentele decompresive
C Se utilizeaza in amprentele cu compresiune selectiva
D Pastreaza contactul cu campul protetic pe o distanta de 3 mm de la periferia acestuia
E Prezinta butoni de distalizare pe fata mucozala in dreptul incisivilor laterali si ai
molarilor de 6 ani
49. In relatia centrica, intercuspidarea maxima se caracterezeaza prin urmatorii

parametrii ocluzali:
A Liniile mediene ale arcadelor nu sunt situate in acelasi plan
B Pozitionarea mezializata a dintilor arcadei superioare in raport cu cei ai arcadei
inferioare
C Circumscrierea cuspizilor vestibulari superiori de catre cei inferiori
D Lipsa unitatilor masticatorii
E Cheia de ocluzie a lui Angle
50. In cadrul examenului cervico-facial al pacientului edentat partial si total,

simetria faciala se analizeaza:
A Prin corelare cu tipul constitutional

B Prin inspectie din profil
C Prin palpare, percutie si chiar auscultatie
D In raport cu axul vertical al fetei
E In functie de proportia etajelor fetei
Intrebari tip complement multiplu:
51. Factorii de risc in producerea fracturii radiculare a dintelui de extras pot fi:
A Radacini curbe, cudate, in baioneta

B Radacini divergente
C Distructia coronara
D Radacini subtiri, efilate
E Radacini groase, scurte
52. In clasificarea realizata de Academia Americana de Parodontologie sunt incluse

in cadrul afectiunilor gingivale de origine bacteriana specifica, urmatoarele
leziuni:
A Leziuni asociate cu Treponema pallidum

B Leziuni asociate cu specii de Candida
C Leziuni asociate cu virusul herpetic
D Leziuni produse prin deficienta acidului ascorbic
E Leziuni asociate speciilor streptococice
53. In absenta spatiului, M3 poate dezechilibra relatiile dento-alveolare si olcuzia

prin:
A Aparitia distocluziei
B Agravarea formelor extinse de incongruenta dento-alveolara
C Riscul de deschidere a ocluziei in cazurile cu ocluzie incisiva cap la cap
D Compromiterea unor rezultate obtinute in tratamentul ortopedic
E Supraevaluarea unor rezultate obtinute in tratamentul ortodontic
Supreeruptia grupului incisiv superior
54. Care din urmatoarele afirmatii privind deplasarea protezei partiale scheletate
sub actiunea unei forte ce actioneaza la nivelul seii terminale, sunt corecte:
A Deplasarea protezei este o miscare de rotatie

B Miscarea de rotatie a protezei se poate descompune in cele trei planuri
C Deplasarea protezei se datoreaza egalitatii rezilientei substructurilor odont-
parodontale cu a tesuturilor moi ce acopera crestele alveolare
D Chiar daca miscarea protezei pare a fi minima, efectul nociv asupra dintilor suport
poate fi major
E Efectul nociv al deplasarii protezelor asupra dintilor suport apare, mai ales, atunci
cand proteza nu este reconditionata o lunga perioada de timp
55. Printre cauzele diastemei false sau secundare se numara:
A Compresia de maxilar forma cu prodentie si spatiere

B Microdontia absoluta sau relativa
C Anodontia unu sau bilaterala a incisivului lateral superior
D Prezenta unui supranumerar pe zona mediana
E Prezenta unor canini in pozitie relativ orizontala
56. Tehnica de frenoplastie cu vestibuloplastie:
A Se indica in cazul frenurilor labiale cu insertia larga la nivelul mucoasei crestei

alveolare
B Este similara in prima parte cu tehnica de excizie simpla a frenului
C Se indica in cazul bridelor laterale localizate la nivelul fundurilor de sac vestibular
maxilar
D Presupune fixarea in noua pozitie a lamboului prin sutura la periost
E La pacientii edentati obliga la aplicarea imediata a protezei rebazate
57. In cursul odontectomiei molarului de minte superior se pot produce urmatoarele

accidente:
A Impingerea dintelui in spatiul pterigomandibular

B Lezarea nervului lingual
C Fractura tuberozitatii maxilare
D Fractura radacinilor molarului de minte
E Luxarea sau fracturarea molarului de 12 ani
58. Pentru examinarea paraclinica a relatiilor mandibulo-craniene la pacientii

edentati partial si total se utilizeaza:
A Camera de scintilatie
B Articulatoare neprogramabile, semiadaptabile sau individuale
C Chei de ocluzie
D Arcuri faciale
E Sistemul DIAGNODENT
59. Evolutia relatiei ocluzale a Molarului 1 pe toata perioada dezvoltarii este

dependenta de:
A Cresterea scheletala
B Spatiul de deriva Nance
C Tendinta de mezializare a arcadei inferioare
D Raporturile crestelor alveolare
E Secventa eruptiei dentare
60. In parodontita marginala cronica superficiala, examenele de histochimie si

histoenzimologie, evidentiaza:
A Cresterea fosfatazei alcaline, ceea ce indica activarea metabolismului glucidic

B Scaderea succindehidrogenazei in zonele epiteliale cu ulceratii, ceea ce indica
dificultatile de epitelizare
C Tendinta de aglomerare a ribozomilor inceputa in stratul bazal cu prezentarea lor
sub forma de grunjl In straturile superficiale
D Alterari ale mitocondriilor, care apar marite de volum, vacuolizate
E Sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la suctiunea gingiei
61. Tipul E de modificare scheletala din cadrul clasei a II-a se caracterizeaza prin:
A Inaltimea posterioara a fetei mare

B Protruzie medio-faciala
C Mandibula insuficient dezvoltata
D Plan ocluzal drept
E Posibilitatea aparitiei unei discrepante verticale
62. Precizati care sunt modificarile morfologice caracteristice sindromului de

endalveolie cu inghesuire ( clasa a II-2-a) pe baza caror se face diagnosticul
diferential cu sindromul de compresiune de maxilar cu protruzie si spatiere
detara ( clasa A II/1-a):
A Retroinclinarea dintilor frontali

B Mezializarea dintilor laterali
C Baza apicala mare comparativ cu baza coronara
D Infraocluzia dintilor frontali
E Vestibulopozitia incisivilor centrali
63. Fortele de tractiune directa ce actioneaza asupra unei proteze mobilizabile

scheletate se caracterizeaza prin:
A Apar, de obicei, prin nerespectarea montarii dintilor pe creasta edentata

B Se manifesta in sens vertical tinzand sa disloce proteza de pe camp
C Se manifesta atat static cat si dinamic in timpul exercitarii functiilor aparatului
dento-maxilar
D Sunt generate de alimentele lipicioase, actiunea muschilor obrajilor, buzelor si
limbii
E Sunt generate prin asezarea incorecta a liniei crosetelor
64. Complicatiile postoperatorii imediate ale rezectiei apicale sunt:
A Mobilitatea excesiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii

B Fractura radacinii
C Suprainfectarea
D Hematom
E Necroza osului prin frazaj intempestiv
65. In diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen pot fi cuprinse si afectiunile

de mai jos:
A Nevralgia nazociliara
B Nevralgia occipitala
C Nevralgia vidiana (Vail)
D Nevralgia sfenopalatina
E Sindromul Eagle
66. Examenul radiologic in contextul stabilirii indicatiei extractiei dentare este

necesar pentru a evidentia:
A Septul interradicular
B Septul nazal
C Spatiul periradicular
D Spatiul articular temporo-mandibular
E Densitatea osoasa
67. Nevralgia trigeminala clasica ( primara, idiopatica)
A Este bilaterala in majoritatea cazurilot

B Durerea poate declansa spasmul muschilor faciali tic dureros
C Nu este asociata afectiunea senzitiva sau motorie in teritoriul trigemenului
D Are caracter lancinant, de soc electric
E Apare inaintea varstei de 40 de ani
68. Care din elementele unui croset asigura mentinerea indirecta a unei proteze
partiale mobilizabile scheletate?
A Portiunea terminala flexibila ale bratelor retentive ale crosetelor circulare orientate
catre edentatie
B Jumatatea distala, subecuatoriala, orientata catre edentatie a portiunii orizontale a
crosetului divizat in T
C Conectorul principal de tipul barei linguale
D Bratele opozante, mai ales cele plasate pe microproteze prevazute cu prag
supragingival
E Seile protetice metalo-acrilice
69. Printre consecintele reincluziei se numara:
A Denivelarea planului de ocluzie datorita infrapozitiei dintelui reinclus

B Incluzia succesorului permanent ( cel mai frecvent) sau ectopia acestuia ( mai rar )
C Distalizarea dintilor situati posterior fata de dintele reinclus
D Parodontopatia merginala cronica prin denudarea dintilor vecini
E Caiile de colet si radiculare ale dintilor vecini prin erodarea de zone retentive
subgingivale
70. Indicatiile amprentei monofunctionale globale cu hidrocoloizi ireversibili (

alginate ) cu linguri standard sunt:
A Amprentarea arcadei antagoniste

B Coroane si punti ( doar alginat clasa A)
C Inregistrarea ocluziei
D Modele de studiu si documentare
E Modele de lucru pentru incrustatii
71. Care dintre urmatoarele particularitati antropologice privind orientarea

planului de ocluzie in zonele laterale le edentatul total sunt corecte:
A Profilul drept reprezinta prototipul normal si va avea paralelism perfect intre planul
de ocluzie si planul Camper
B Profilul convex cu mentonul retras, la bolnavii care au avut ocluzie clasa a III-a
Angle vor avea planul de ocluzie divergent fata de planul Camper
C Profilul concav la bolnavii ce au fost posesorii unor ocluzii de clasa a III-a Angle
vor avea planul de ocluzie convergent fata de planul Camper
72. O serie de semne clinice articulare sunt specifice artritei reumatoide:
A Inocluzia verticala progresiva

B Durere intermitenta matinala
C Ocluzie deschisa unilateral
D Depresiune pretragiana
E Limitarea progresiva a functiilor articulare, in special la miscarea de deschidere a
gurii si de propulsie mandibulara
73. Eruptia pe arcada a dintilor supra numerari poate determina urmatoarele tipuri
de modificari:
A Fizionomice ( meziodensul)
B Dezechilibrarea relatiilor dento-alveolare
C Angularea ramului orizontal al mandibulei
D Dinamica mandibulara
E Marirea gradului de supraacoperire frontala
74. Intre dezavantajele cimenturilor glass ionomere conventionale, cu reactie de

priza chimica, se pot enumera:
A Sensibilitatea in mediul umed

B Finisarea slaba datorita rugozitatii superficiale
C Rezistenta scazuta in zonele supuse direct solicitarilor misticatorii
D Timp de priza redus
E Vascozitatea materialului creste pe masura ce patrunde in porii smaltului
demineralizat
75. Extractia dirijata sau de pilotaj (Hotz) presupune:

A In jurul varstei de 7 ani extractia incisivului lateral temporar pentru a asigura spatiul
necesar alinierii incisivului central pemanent
B In jurul varstei de 8 ani extractia caninului temporar pentru a permite alinierea
spontana a incisivului lateral permanent
C Extractia molarului 1 permanent in jurul varstei de 9 ani pentru crearea spatiului in
zona de sprijin
D In jurul varstei de 9 ani extractia molarului 1 temporar pentru a grabi evolutia
premolarului 1
E Extractia premolarului in jurul vartei de 10-11 ani pentru a da posibilitatea caninului
permanent sa erupa in spatiul rezultat
76. Conectorul principal acrilic maxilar de tip lingura (spoon) are urmatoarele
caracteristici:
A Se poate utiliza in edentatia frontala

B Are forma unei benzi centrale ce se dilata posterior spre centrul boltii palatine
C Are aspect de fluture
D Are forma de U deschis posterior
E Lezeaza parodontiul marginal al dintilor restanti
77. In parodontita apicala acuta seroasa (difuza) regiunea deformata se prezinta sub
forma unei tumefieri fara contur, cu tegumentele:
A Destinse
B Lucioase
C Rosii-violacei
D Albicioase
E Reci
78. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale seilor protezei
partiale mobilizabile acrilice
A Stabilirea reliefului ocluzal

B Au rol de suport al dintilor artificiali
C Se opun fortelor de deplasare verticale si orizontale a protezelor
D Transmit fortele de solicitare conectorului principal
E Au rol in conservarea rapoartelor mandibulo-craniene
79. Laturile triunghiului lui Tweed sunt:
A Planul spinelor
B Planul de la Frankfurt
C Axa incisivului superior
D Planul mandibular
E Axa incisivului inferior
80. Care din urmatoarele afirmatii constituie caracteristici ale ocluziei centrice:
A Datorita dimensiunii reduse a incisivilor mandibulari in raport cu cei maxilari, dintii

maxilari se afla intr-o pozitie mezializata fata de cei mandibulari
B Arcada mandibulara circumscrie arcada maxilara atat in zona frontala cat si in zona
laterala
C Cuspidul mezio-vestibular al primului molar maxilar se angreneaza intre cuspidul
mezio-vestibular si medio-vestibular al primului molar mandibular
D Liniile mediene ale celor doua arcade dentare se afla in acelasi plan
E Fetele meziale ale ultimilor molari mandibulari si maxilari se gasesc in acelasi plan
frontal
81. Semnele subiective descrise in abcesul parodontal marginal sunt:
A Jena dureroasa la masticatie

B Mai rar, dureri violente ce iradiaza in zone invecinate
C Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
D Consistenta moale in cazul abcesului localizat vestibular si lingual
E Consistenta moale in cazul abcesului localizat palatinal
82. Printre factorii de risc pentru vindecarea intarziata a plagilor, se numera:
A Diabetul zaharat
B Sutura plagii in tensiune
C Infarctul miocardic in antecedente
D Imunosupresia
E Chimioterapia in antecedente
83. Factorii care concura la producerea transpozitiei dentare sunt:
A Pozitia intraosoasa a germenilor dentari

B Pierderea precoce a caninului de lapte
C Configuratia anatomica a caninului permanent
D Cronologia dentara
E O forta de eruptie excesiva ca intensitate a caninului

84. Care din urmatoarele criterii privind iluziile optice permit imbunatatirea
aspectului estetic al arcadelor dentare in terapia protetica prin coroane
fizionomice:
A Dintele pare mai voluminos cand fata labiala este concava

B Dintele pare mai lung daca micsoram ambrazarile incizale, daca realizam santuri
orizontale pe fata vestibulara
C Centralii trebuie neaparat sa fie egali si simetrici
D La incisivii laterali asimetria discreta nu deranjeaza
E Microrugozitatile lustruite sunt placofile si produc discromii
85. Printre avantajele certe ale anesteziei intraligamentare se numara:
A Durata scurta de instalare a anesteziei

B Posibilitatea utilizarii oricarui tip de seringa
C Posibilitatea localizarii anesteziei la un singur dinte
D Teritoriul anesteziat intereseaza si partile moi
E Lipsa anestezicului la nivelul partilor moi
86. Sindromul Madelung ( lipomatoza cervico-faciala) este caracterizata de

urmatoarele aspecte:
A Rareori depaseste 3 cm in dimensiuni

B Pentru localizarile jugale este vorba in general de hernierea bulei Bichat
C Se datoreaza continuarii proliferarii lipoblastelor de la nivelul siturilor cu grasime
fetala
D Consta in dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze, importante
E Este intotdeauna unilateral
87. Membrana piogena, din pulpa purulenta, reprezinta o aglomerare de:
A Plasmocite
B Limfocite
C Acizi aminati
D Depozite de fibrina
E Fibre conjunctive
88. Factorii generali incriminati in etiopatogenia incluziei dentare sunt:
A Rahitismul
B Despicaturile labio-maxilo-palatine
C Malnutritia
D Sindroamele genetice
E Conformatia anatomica particulara ( angulatii coronare, radiculare,
coronoradiculare, coroana globuloasa, deformari coronare si/sau radiculare)
89. Dispozitivul de transfer propriu-zis al arcului facial SAM este alcatuit din:
A Sistem de fixare la arcul facial

B Sistem de fixare in plan vertical a piesei orale cu surub de strangere
C Dispozitivul NT sistem de fixare la articulator cu surub de strangere
D Oliva auriculara
E Tija transversala a piesei nazale
90. Intre semnele obiective asociate care constituie motiv de prezentare la medic
pentru pacientul cu tumora maligna oro-maxilo-facial, se pot aminti:
A Trismus pentru localizarile posterioare

B Sialoree reflexa persistenta
C Algii persistente
D Odinofagie
E Halena fetida persistenta
91. Diseminarea metastazica a tumorii primare este influientata de o serie de factori

precum:
A Prezenta sau absenta edentatiei clinice cervicale

B Profunzimea invaziei
C Forma histopatologica a tumorii primare
D Topografia ganglionilor cervicali in context oncologic
E Dimensiunea tumorii primare
92. Subiectiv, semnele clinice care insotesc parodontita marginala cronica profunda
lent progresiva sunt:
A Tulburari de fonatie, in special legate de articularea fonetica a consoanelor dentale

M, N, dar si B, L
B Tulburari fizionomice consecutive migralilor dentare patologice
C Migrari patologice
D Tulburari de masticatie, urmare a mobilitatii dentare patologice
E Mobilitate patologica de gradul 2 sau 3

93. Clasificarea anamaliilor dento-maxilare dupa scoala germana se caracteriseaza
prin:
A Porneste de la conceptia ca anomaliile dento-maxilare sunt tulburair in armonia

proceselor de dezvoltare ale componentelor aparatului dento-maxilar
B Porneste de la conceptia ca aceiasi factori etiologici in aceleasi conditii dau aceleasi
forme de anomalii
C Imparte anomaliile in 6 sindroame
D Imparte malocluziile in 3 clase
E Nu include anomaliile monocauzale urmare a pierderii precoce a dintilor temporari
din zona de sprijin Korkhaus
94. Modificarile faciale din anodontiile subtotale si totale sunt:
A Dintii existenti sunt de cele mai multe ori simetrici, redusi de volum si atipici ca
forma
B Etajul inferior micsorat
C Profilul concav cu deplasarea punctului gnation anterior de planul Simon
D Crestele alveolare sunt foarte reduse vestibulo-oral
E Santul labio-mentonier accentuat
95. In explicarea rezistentei fata de fortele ocluzale sau absorbtiei socurilor, teoria
tensiunii ligamentare:
A Antribuie rol principal modificarilor de vascozitate ale desmodontiului

B Atribuie rol principal fluidului desmodontal
C Atribuie rol principal fibrelor de colagen
D Se refera la impingerea lichidului extracelular in spatiile osului medular ceea ce
duce la intinderea fibrelor ligamentului parodontal
E Se refera la transmiterea tensiunii sub forma de tractiune asupra osului alveolar
96. Care din urmatoarele afirmatii privind zona linguala retromolara Ney si Bowann
sunt corecte:
A Zona se examineaza indicand pacientului miscari de ridicare si balansare a limbii

spre dreapta si stanga
B Zona se examineaza prin inspectie si palpare, indepartand baza limbii cu oglinda
C Gradul de retentivitate al zonei se apreciaza in functie de inclinarea ramului
ascendent al mandibulei
D Zona se evidentiaza prin punerea in tensiune a valului platin
E Zona se evidentiaza prin eversarea usoara a buzei inferioare

97. Metodele antropometrice fara repere preextractionale de determinare a
dimensiunii etajului inferior al fetei la edetatul total se bazeaza pe:
A Compararea dimensiunii etalon masurata intre Nasion-Subnazale cu dimensiunea

modificata Subnazale-Gnation
B Masurarea distantei intre punctul plasat la intersectia liniei mediene cu linia
cutaneomucoasa a rosului buzei si Gnation
C Tatuarea in peroada dentala la nivelul unor repere fixe ( intre incisivul lateral si
canin pe mucoasa fixa)
D Urmarirea egalitatii perfecte intre segmentul superior masurat din vertex la planul
Frankfurt si segmentul inferior masurat de la planul Frankfurt la planul bazal
mandibular
E Utilizarea unor teste fonetice ce contin fonema esse
98. Fusobacterium nucleatum:
A Se prezinta sub forma de coci gram-negativ ce formeaza colonii mici, rotunde,

pigmentate in negru
B Se prezinta sub forma de bacili gram-negativi in forma de fus
C Este implicat in fromele progresive de boala parodontala
D Isi datoreaza patogenitatea lipopolizaharidului din structura peretelui gram-negativ
E Prezentandu-se sub forma de coci gram-pozitivi, se cultiva pe medii aerobe
99. Situarea calcului salivar pe canalul Wharton determina wharonita,

periwhartonita si abces de loja sublinguala care au drept manifestari clinice:
A Hernia salivara
B Tumora salivara fantoma
C Tumefactia in creasta de cocos a hemiplanseului bucal afectat
D Sialoree reflexa
E Prin ostiumul canalului Wharton se elimina puroi
100. Gingivita alergica se insoteste de:
A Culoare rosie intensa a gingiei

B Consistenta redusa a gingiei
C Sangerari la atingere si masticatie
D Dureri la contactul cu alimente condimentate si inhalare de aer
E Atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
101. Prevotella intermedia:

A Este un lactobacil gram-pozitiv spiralat
B Isi datoreaza patogenitatea lipopolizaharidului din structura peretelui bacterian
C Are capacitatea de a dobandi rezistenta la antibioticele beta-lactamice
D Are o importanta deosebita datorita prezentei structurilor adezinice de mare
varietate fiind considerata bacteria de legatura
E Prezinta un cil polar care o face foarte mobila
102. Cauzele posibile ce pot determina decimentarea inlay-urilor sunt:
A Pereti verticali prea convergenti

B Adancime prea mica
C Planseu concav al cavitatilor de clasa I
D Pereti pulpari si gingivali inclinati inafara la cavitatile de clasa a II-a
E Planseu plan al cavitatilor de clasa I
103. Dupa Bjork, modelul de rotatie posterioara mandibulara se caracterizeaza

prin:
A Ramul vertical alungit

B Condil subtire si cu crestere in sus si inapoi
C Unghi mandibular deschis
D Volum dentar important cu coroane putin inalte
E Ancosa preangulara stearsa
104. Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei sunt

sistematizate de catre Abjean si Korbendeau in urmatoarele clase:
A Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor inferiori

B Marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale incisivilor inferiori
C Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
D Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor superiori
E Cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor inferiori
105. Tulbularile senzitive care pot sa apara in cazul eruptiei dificile a molarului
de minte inferior sunt:
A Otalgii
B Nevralgii dentare
C Paralizii faciale
D Asialia
E Trismus
106. Deficitul de spatiu responsabil de producerea incluziei dentare, este

determinat de:
A Dezvoltarea insuficienta a maxilarelor cu precadere in plan transversal

B Migrarea meziala in grup a dintilor din zonele laterale cunoscuta ca meziopozitie
generalizata
C Macrodontia relativa sau absoluta
D Existenta unor formatiuni tumorale de tipul chistului pericoronar
E Prezenta odontoamelor
107. In tehnica de condensare laterela la cald a gutapercii, spreaderul se poate

incalzi:
A In flacara
B In cloroform
C Prin curent electric (acumulator)
D In apa calda
E In sterilizator cu perie de sticla
108. Modificarile parodontale, in malocluzia de clasa a III-a determinata de

sechelele postoperatorii ale despicaturilor labio-maxilo-palatine, sunt:
A Coborarea insertiei epiteliale cu largirea spatiului parodontal

B Amputarea limbusului alveolar
C Atrofia osoasa orizontala
D Pungi parodontale verticale in zona posterioara
E Ingustarea spatiului parodontal
109. Pentru stabilirea diagnosticului de fractura de os malar se recomanda

urmatoarele investigatii imagistice:
A Radiografia de craniu in incidenta antero-posterioara (Caldwell)

B Incidenta semiaxiala Hirtz
C Ortopantomografia
D CT, mai ales Ct cu reconstructie tridimensionala
E Radiografia in incidenta Parma
110 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta contraindicatii in captusirea protezelor

partiale acrilice cu materiale rigide:
A Instabilitate cu basculare pe un torus proeminent
B DVO ( dimensiunea verticala de ocluzie) supraevaluata
C Dintii laterali montati in afara crestei
D Inflamatia parodontala avenasata cu mobilitatea dintilor restanti
E Dezechilibru ocluzal care nu poate fi corectat
111. La controlul intraoral, macheta superioara a protezei totale trebuie:
A Sa aiba o lungime si o grosime concordante cu cele ale fundurilor de sac

B Sa prezinte o miscare de basculare la presiuni alternative exercitate la nivelul
premolarilor inferiori
C Sa aiba o mentinere minima: sa stea pe campul protetic atunci cand pacientul
deschide gura
D Sa aiba versantul lingual modelat concav
E Sa se extinda posterior, cuprinzand intreaga zona de inchidere palatinala posterioara
112. Ce caracteristici prezinta amprentele functionale mucostatice in terapia

prin protezare mobilizabila scheletata:
A Utilizeaza portamprente individuale, functionalizate prin teste

B Utilizeaza portamprente individuale cu margini scurte pentru a nu influenta periferia
capului protetic
C Marginile amprentei sunt subtiri si inalte si impun retusarea ulterioara a marginilor
protezei
D Marginile amprentei sunt bine delimitate, ocoleste formatiunile mobile, periferice
E Asigura o buna mentinere a protezei printr-o succiune de efect
113. Diagnosticul diferential al granulomului piogen cu alte localizari orale

decat cea gingivala ( botriomicom) cuprinde:
A Fibromul mucoasei orale

B Granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu celule gigante)
C Granulomul congenital
D Papilomul mucoasei orale
E Fibromul osifiant periferic ( epulis fibros)
114. Contraindicatiile relative ale terapiei de reconstituire coronara prin

incrustatie (inlay) sunt urmatoarele:
A In cazul proceselor carioase prea extinse sau profunde

B Utilizarea ca retentori pentru punti de intindere mica
C Utilizarea ca retentori pe stalpi terminali sau intermediari in edentatii intercalate
intinse
D Utilizarea ca element de sprijin pentru protezele scheletate
E In cazul ocluziei nefavorabile
115. Deformatiile complexe ale regiunii nazale aparute ca o complicatie

postchirurgicala dupa terapia despicaturilor labio-maxilo-palatine cuprind:
A Nas coroiat
B Columela prabusita
C Deviatia septului nazal
D Nas ascutit
E Domul nazal aplatizat si deplasat
116. Regurile obligatorii pentru efectuarea unei obturatii corecte a canalelor

prin tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire sunt:
A Largirea corespunzatoare a canalului

B Plasarea corecta a spreaderului
C Injectarea gutapercii la temperatura indicata in prospect
D Asigurarea unui debit neuniform al gutapercii in canal
E Injectarea gutapercii la consistenta adecvata
117. Deficitul maxilar in plan vertical este caracterizat de urmatoarele aspecte:
A Marirea semnificativa a spatiului de inocluzie fiziologica (freeway space)

B Unghiul naso-labial este ascutit
C Etajul inferior al fetei este marit
D Buza superioara pare scurtata
E Linia incisivilor superiori este situata cu cativa milimetri mai jos de linia buzei
superioare
118. Periile dentare aspre favorizeaza:
A Suprainfectarea gingivala
B Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutie ale smaltului
supraiacent
C Retractia gingivala
D Decimentarea inelelor aparatelor ortodontice fixe si a lucrarilor protetice conjuncte
E Aparitia unor zone de eroziune a smaltului

119. Din punct de vedere biomecanic axul de insertie ideal al unei restaurari
protetice fixe indeplineste urmatoarele conditii:
A Coincide cu directia fortelor de masticatie orizontale

B Coincide cu axul dintilor stalpi
C Coincide cu directia fortelor de masticatie verticale
D Necesita preparari minime
E Asigura retentia restaurarii fixe
120. In cadrul malocluziei de clasa a II/2-a ( andognatia sau sindromul de

compresiune maxilara cu inghesuire dentara) analiza dezvotarii arcadelor dento-
alveolare evidentiaza:
A Reducerea diametrelor premolare sau molare

B Baza apicala mai lunga decat baza coronara
C Accentuarea curbei Spee
D Cresterea perimetrelor arcadei superioare si inferioare
E Cresterea inocluziei sagitale
121. La maxilarul superior, leziunile de decubit determinate de proteza totala

apar in urmatoarele zone:
A Tubercului piriform
B Zona de inchidere marginala posterioara
C Torusul mandibular
D Vestibular, la nivelul tuberozitatilor maxilare
E La nivelul frenului buzei superioare
122. Factorii fizici ce determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt:
A Traumatismele din cursul pregatirii cavitatilor

B Traumatismele din cursul slefuirii bonturilor
C Excitatiile termice transmise prin obturatii metalice neizolate
D Exotoxinele bacteriilor aflate in procesul carios
E Substante medicamentoase intrebuintate in terapia cariei simple
123. Care din urmatoarele afirmatii privind bizotarea marginilor cavitatii in

terapia protetica prin inlay sunt corecte:
A La inlay-ul metalic ocluzal, bizotarea se face cu o inclinare de 45 de grade fata de

axul de insertie
B La inlay-ul metalic ocluzal, bizotarea se face pe 1/3-1/2 din grosimea smaltului
C La inlay-urile fizionomice, fixate prin tehnici adezive se recomanda o bizotare
concava a smaltului ( cu exceptia zonei cervicale)
D Bizotarea ocluzala si gradul ei de inclinare nu depinde de directia prismelor de
smalt cu dispozitie perpendiculara pe suprafata dintelui
E La cavitatile ocluzale mici, bizotarea pentru inlay nu se face pe toata inaltimea
smaltului
124. Dupa Quinet, etapele plauzibile in disparitia unui dinte sunt:
A Trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie

B Labilitatea volumetrica, morfologica si variabilitatea de pozitie
C Variabilitatea de sctructura si mineralizare
D Incorporarea partiala a dintelui in cauza de catre un dinte vecin
E Gradientul de caninizare foarte redus in detrimentul celui de incisivare
125. Complicatiile infectiilor oro-maxilo-faciale sunt:
A Diabetul zaharat
B Mediastinita
C Meningita
D Pneumonia
E Flegmonul hemifacial
126. Precizati care din urmatoarele planuri de referinta sunt utilizate in

interpretarea teleradiografiei de profil:
A Planum (Se-N)
B Clivus (Se-Ba)
C Axa Y delimitata de punctele S-Gn
D Planul Camper
E Ar-T2
127. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale scheletului

metalic al coroanelor metalo-caremice:
A Este obligatorie realizarea de macroretentie

B Trecerea de la metal la materialul ceramic se face prin unghiuri ferme
C Capa metalica sa fie rigida
D Capa metalica sa fie cat mai subtire (maximum 0,3 mm)
E Trecerea de la metal la materialul ceramic se face prin unghiuri rotunjite

128. Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanica este produsa de:
A Ace rupte
B Conuri hartie
C Solutii de hipoclorit de sodiu 5%
D Obturatii de canal cu depasire
E Resturi de mese de vata
129. Premizele obligatorii in efectuarea obturatiei de canal prin tehnica

condensarii termo-mecanice a gutapercii (Mc Spadden) sunt:
A Largirea canalului prin telescopare regresiva

B Largirea canalului prin telescopare progresiva
C Crearea unui stop apical corect executat in dentina
D Largirea canalului prin tehnica conventionala
E Largirea canalului de asemenea maniera incat sa asigura trecerea uniforma intre
treimea apicala si treimea medie a canalului
130. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor

parodontotici, trebuie luate in considerare urmatoarele cricumstante:
A Localizarea proceselor carioase

B Starea organului pulpar
C Angulatia mare a canalelor radiculare
D Gradul de imbolnavire parodontala a dintilor
E Sistemul de imobilizare preconizat a se utiliza
131. Printre contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale se numara:
A Imposibilitatea de abord din cauze diverse (microstomie, bride cicatriciale,

sclerodermie) mai ales in cazul dintilor laterali
B Raportul nefavorabil coroana-radacina
C Fractura radiculara verticala
D Situatiile in care leziunile periapicale depasesc treimea apicala a dintelui
E Pacienti cu imunosupresie
132. Dintre factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara fac

parte:
A Chisturi foliculare suprainfectate ale dintilor sinuzali

B Inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinuzale
C Fumatul si expunerea la mediul cu noxe
D Diminuarea rezistentei generale a organismului fata de infectii
E Parodontopatii marginale cronice profunde cu pungi parodontale adanci la nivelul
premolarilor si molarilor superiori
133. Mortificarea pulpara poate evolua spre:
A Restituio ad integrum
B Poate ramane o perioada in acest stadiu
C Cronicizare
D Fractura dentara
E Infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni
134. Manifestarile clinice caracteristice malocluziei de clasa a III-a sunt:
A Fata aplatizata cu obraji infundati

B Profil concav prin deplasarea punctului Nsa inapoia planului Dreyfuss
C Profil concav prin deplasarea punctului Gn inaitea planului Simon
D Profil convex
E Unghiul gonion micsorat
135. In raspunsul imun celular al pacientilor cu boala parodontala:
A Sunt implicate limfocitele T care se transforma blastic sub actiunea mitogena a

antigenului
B Sunt implicate limfocitele B care se transforma blastic sub actiunea mitogena a
antigenului
C Se formeaza celule T citotoxice specifice si limfokine
D Se formeaza celule plasmocitare ce vor sintetiza anticorpii
E Sunt implicate limfocitele B de memorie
136. Anodontia molarului trei poate fi considerata un factor agravant atunci

cand:
A Devine lipsa stimului tardiv de crestere sau mezializare

B Cand pierderea molarului de 12 ani stigmatizeaza pacientul in edentat terminal
C In terapia incongruentelor laterale
D In intarzierile de dezvoltare verticala a fetei
E Cand produce a 3-a inaltare de ocluzie
137. Tratamentul diastemei presupune:

A Construirea aparatelor pe principiul actiunii reciproce a fortelor
B Deplasarea corporeala a dintilor pana la inchiderea diastemei
C Inceperea tardiva a tratamentului
D O perioada de contentie mai lunga la adult, sau uneori contentie artificiala
permanenta
E Fortele cu care se opereaza trebuie sa fie de intensitate mare si aplicate imediat dupa
indepartarea obstacolului pentru a beneficia de osul maleabilizat din zona interincisiva
138. Caracteristicile gutierei Gelb sunt:
A Se realizeaza pentru arcada maxilara

B Acopera premolarii si molarii superiori
C Foloseste dentitia naturala a pacientului drept ghidaj anterior
D Se realizeaza pentru arcada mandibulara
E Acopera premolarii si molarii inferiori
139. Principalii factori care influienteaza consolidarea fracturilor de

mandibula sunt:
A Tipul tratamentului aplicat

B Timpul scurs de la producerea traumatismului pana la aplicarea tratamentului
C Varsta pacientului
D Medicatie psihotropa
E Corectitudinea tratamentului aplicat
140. In evolutie, starea de echilibru a ocluziei dentare este dependenta de:
A Timpul, secventa si componenta meziala de eruptie a fiecarui tip dentar

B Tiparul de crestere facaiala
C Inaltarile fiziologice de ocluzie
D Atritie
E Activitatea echilibrata a matricilor functionale
141. Factorii ce predispun la infectie sau impiedica sterilizarea canalelor

radiculare si procesele de vindecare periapicala sunt:
A Resturile tisulare necrozate

B Secretia din canale
C Microtraumatismele ocluzale
D Corpii straini din canale
E Medicatia endodontica
142. Care din urmatoarele afirmatii privind axa de inserie a unei proteze
partiale scheletate sunt corecte?
A Axa de insertie trebuie aleasa astfel incat designul protezei sa asigure un unghi
ascutit intre planul ocluzie si acesta
B Axa de insertie trebuie aleasa astfel incat design-ul protezei sa asigure un unghi otuz
intre planul de ocluzie si acesta
C Dupa Ackermann, axa de inserie este reprezentata de bisectoarea unghiului format
de axele dintilor limitrofi edentatiei
D Dupa Scoala Franceza, axa de insertie este intotdeauna verticala, in timp ce planul
ocluzal se orienteaza cu o inclinare antero-posterioara de 30 de grade fata de
orizontala
E Dupa conceptia americana, poate fi aleasa in functie de zonele de retentie ale
modelului
143. Cimentul de eugenolat de zinc are urmatoarele contraindicatii:
A Obturariile cu compozite
B Obturatiile cu amalgam
C Obturatiile cu CIS fotopolimerizabile
D Obturatiile cu rasini acrilice
E Cavitati mici, neexpuse solicitarilor masticatorii
144. Urmatoarele afirmatii referitoare la creasta balanta sunt adevarate:
A Are aspect inflamator

B Este localizata de obicei in zonele laterale edentate, atat la maxilar cat si la madibula
C Este rezultatul unei presiuni continue si indelungate asupra osului, datorata unei
proteze incorect adaptate
D Corectarea acestei leziuni creste inaltimea santului vestibular
E Purtarea protezei rebazate nu mai este obligatorie dupa corectarea acestei leziuni
145. Ce caracteristici prezinta stomatopatiile tardive traumatice:
A Se datoreaza utilizarii cronice a adezivilor in vederea ameliorarii mentinerii protezei

B Au caracter alergic
C Se datoreaza dipersarii nefunctionale a fortelor pe campul protetic
D Sunt rezultatul reactional fata de iritatiile cronice, exercitate de marginile neregulate
ale protezei
E Echilibrarea ocluzala, realizarea coincidentei dintre intercuspidarea maxima si
relatia centrica faca sa dispara lezunile
146. Ce caracteristici prezinta crosetul denumit pensa mezio-distala compusa:
A Este utilizat cand pe arcada raman doi dinti restanti

B In zona supracingulara se divide in doua prelungiri in forma de T
C Prezinta un conector secundar situat interdentar
D Bratul retentiv poate fi sub forma de Y
E Porneste din sa si trece peste mucoasa gingivala a procesului alveolar la nivelul fetei
laterale a dintelui
147. Tratamentul curativ al pericoronaritelor consta in:
A Chimioterapie
B Spalaturi antiseptice abundente si dense
C Instilatii de colutorii cu antibiotice
D Administrarea pe cale generala de antibiotice in starile febrile si subfebrile
E Vitaminoterapie
148. Reactia polimerazei in lant:
A Se foloseste pentru detectarea simultana a mai multor specii bacteriene prezente

intr-un proces produs biologic
B Se foloseste pentru a identifica aspartat-aminotrasferaza bacteriana
C Ofera posibiliatea ca dintr-un amestec de ADN sa fie decelata o singura molecula de
ADN prin multiplicarea acesteia in afara celulei vii
D Sta la baza tesutului BANA
E Este recomandat a fi utilizata in involutiile gingivo-parodontale
149. Aspectul radiologic in gangrena pulpara simpla evidentiaza:
A Radiotransparenta periapicala difuza

B Radiotransparenta crescuta la nivelul canalului radicular
C Stramtorarea lumenului canalului radicular prin depozite de dentina
D Radiotransparenta laterala radiculara difuza
E Radiotransparenta periapicala cu contur net
150. Modificarile faciale din malocluzia de clasa a III-a (endognatia sau

sindromul de compresiune de maxilar cu protruzie si spatiere dentara) sunt:
A Faciesul adenoidian
B Profilul concav
C Profilul convex
D leptoprosopia
E Hipotonia muschiului mentalis care da impresia de barbie dubla
151. Dupa proba machetelor protezelor totale, care din urmatoarele date sunt
transmise laboratorului, pe model, in vederea realizarii protezelor finite:
A Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara

B Materialul din care se va realiza baza protezei
C Zonele campului protetic care trebuie despovarate
D Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
E Zonele de marire a grosimii bazei protezei
152. Necroza de coagulare este secundara:
A Blocarii circulatiei sanguine pulpare

B Actiuni enzimatice
C Coagularii proteice
D Actiunii preparatelor arsenicale
E Actiunii preparatelor pe baza de antibiotic
153. Stadiul sincopal al sincopei vaso-vagale se caracterizeaza prin:
A Hiperventilatie
B Bentilatie neregulata, diminuata sau absenta
C Hipotensiune arteriala si bradicardie
D Greata
E Pierderea brusca si tranzitorie a starii de constienta
154. Principalul biomecanic de realizare a arcadelor dentare artificiale ale unei

proteze partiale mobilizabile acrilice, denumit Heteronumarul, se refere la:
A Schimbarea ordinii dintilor artificiali

B modificarea morfologiei dintilor artificiali
C Reducerea numarului de dinti in arcada artificiala, in special la nivelul seilor
terminale
D Realizarea unor sei cu dimensiuni strict raportate la suprafata dentara
E Mentinera unui spatiu liber de 1-1,5 cm intre ultimul dinte montat pe sa si
extremitatea distala a seii

155. In caz de necroza sau gangrena pulpara, nu beneficiaza de tratament
endodontic conservator:
A Dintii cu radacini ce prezinta curburi care pot fi depasite

B Dinti cu pungi gingivo-osoase andaci
C Dinti cu radacini in clopot
D Dinti cu implantare deficitara
E Dinti cu cai false radiculare
156. Chisturile partilor moi orale si cervico-faciale care se pot localiza la

nivelul sinusurilor paranazale, mai frecvent pe podeaua sinusului maxilar sunt:
A Chistul cu incluzii epidermale

B Sialochistul
C Chistul epidermoid
D Mucocelul
E Chistul limfoepitelial oral
157. Tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual consta in:
A Aplicatii locale de substante antiseptice

B Debridare gingivala
C Indepartarea si prevenirea acumularii de placa bacteriana
D Tratament antimicrobian general
E Excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale
158. Pentru evitarea obturatiei de canal cu depasire, in condensarea laterala la

cald a gutapercii, trebuie respectate urmatoarele:
A Evitarea largirii canalului redicular

B Evitarea largirii constrictiei apicale
C Folosirea presiunilor verticale exagerate asupra spreaderelor
D Prepararea unui stop apical adecvat
E Alegerea unui con master adaptat adecvat
159. Sinuzita maxilara de cauza dentara se poate complica cu:
A Osteonecroza maxilarului
B Osteomielita maxilarului
C Abcesul orbitei
D Abcesul genian
E Abcesul gropii zigomatice
160. Dezechilibrarile, consecinta a anodontiei, depind de:
A Intinderea anodontiei
B Pierderea prematura a dintilor temporari corespunzatori
C Simetria anodontiei ( maxilar, mandibular, dreapta, stanga)
D Structura osoasa
E Activitatea partilor moi
161. In tratamentul cariei simple dentare, exista situatii ce pot sa conduca la

sporirea extensiei preparatiei:
A Restaurarea dintilor care vor deveni stalpi de punte

B Handicap fizic sau psihic
C Vecinatatea cu radacina
D Varsta inaintata a pacientului
E Necesitatea de a ajusta conturului dintilor
162. Reincluzia partiala se caracterizeaza prin:
A Infrapozitia dintelui inclus

B Dintii vecini, cel mai frecvent, sunt inclinati spre dintele reinclus
C Exista o usoara depresiune ( denivelare) la nivelul procesului alveolar respectiv
D La nivelul crestei alveolare exista aproape constant un orificiu prin care se poate
palpa fata ocluzala a dintelui reinclus
E Este mai frecvent in dentina permanenta
163. Dupa Sturdevant, efectele importante ale sigilantilor sunt:
A Umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta

B Biocompatibilitate
C Blocheaza locusul preferat al streptococului mutans si al altor microorganisme
cariogene
D Usureaza manoperele de curatire a santului si fosetelor
E Nu perturba ocluzia
164. Semnele clinice de intrerupere a continuitatii osoase mandibulare sunt:
A Durere spontana sau provocata la miscarile mandibulare sau la examenul clinic

B Crepitatii gazoase
C Modificari ale raporturilor de ocluzie
D Deformari osoase ale etajului inferior al fetei
E Edemul partilor moi perimadibulare
165. In functie de directia axului dintelui incluz, Winter clasifica incluziile in:
A Verticale favorabila tratamentului conservator

B Orizontala mai putin favorabila cu coroane situate intre radacinile dintilor erupti
iar radacina orientata distal
C Oblica-meziala-coroana dintelui inclus este deviata mezial si oblica distala-coroana
dintelui inclus este deviata distal
D Vestibulara / vestibulo-palatinala cu coroana situata vestibular, iar radacina spre
palatinal pozitie denumita si a cheval
E Heterotopica
166. Forma bazocelulara a ameloblastomului:
A Este cea mai frecvent intalnita forma anatomo-patologica

B Se caracterizeaza prin transformarea celulelor apiteliale in celule grenulare
C Are aspect asemanator cu cel al carcinomului bazocelular
D Celulele periferice sunt cuboidale
E Reticulul stelat poate fi evidentiat in zona centrala a insulelor epiteliale
167. Conform lui Glieman, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca

intermediarii unei punti dentare sunt:
A Sa pastreza raporturi ocluzale cu antagonistii

B Sa permita un acces minim pentru igienizare
C Sa respecte ambrazurile cervicale
D Sa respecte aliniamentul coletelor sirului dentar
E Sa nu pastreze raporturi ocluzale cu antagonistii
168. Badijonajul prin miscari circulare este contraindicat in:
A Abcesul parodontal
B Gingivita cronica simpla
C Parodontita marginala cronica superficiala
D Gingivo-stomatita ulcero-necrotica
E Parodontitele agresive si cronice

169. Tulbularile de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar din anomaliile
dento-maxilare care pot determina respiratia orala sau agravarea acesteia sunt:
A Ingustarea maxilarului superior

B Retropozitia mandibulei
C Ocluzia deschisa
D Ocluzia adanca acoperita
E Laterodeviatia mandibulara
170. In edentatia partiala si totala, in cadrul examinarii articulare temporo-

mandibulare in dinamica, prin inspectie, se analizeaza:
A Excursiile condiliene
B Numarul, forma si dimensiunea grupelor ganglionare
C Excursiile mentonului din norma frontala si norma laterala
D Exprimarea secretiei salivare la nivelul glandelor salivare mari
E Amplitudinea deschiderii gurii
171. Gingivita si gingivostomatita aftoasa recidivanta:
A Apare mai frecvet la copii si mai rar la adulti

B Se poate insoti de stare generala alterata, insomnie
C Prezinta ca leziune initiala afta, care este o papula cu durata de viata scurta, de
cateva zile
D Poate recidiva imprevizibil, recidivele aparand de la cateva zile la cativa ani
E Este favorizata de factori locali ca: viroze, sarcina, stres
172. In cadrul malocluziei de clasa a II-a (endognatia sau sindromul de

compresiune maxilara cu inghesuire dentare) analiza dezvoltarii bazelor
scheletate ne arata:
A Unghiul planurilor maxilare, M-Nsa-Nsp este mai redus decat normal

B Cresterea unghiului SNB
C Inaltimea antero-inferioara a fetei (Nsa-Gn) este mai mica
D Baza maxilarului este mai mare compensata prin inclinarea dentara
E Mezializarea mandibulei
173. Care sunt categoriile de miscari automatizate efectuate de catre pacient in

timpul amprentarii functionale din protezarea scheletata:
A Teste fonetice
B Teste de masticatie
C Teste de deglutitie
D Deplasarea limbii carte nas
E Umezirea rosului buzelor
174. Osteomul osteoid are o serie de particularitati:
A Nu depaseste niciodata 2 cm
B Produce prostaglandine si este dureroasa
C In centru are focar radioopac (nidus) asemanator unui sechestru osos ( imagine
radiologica in tinta)
D Are contur radioopac, sclerotic
E Prezinta focare multiple de radioopacitate care denota o mineralizare semnificativa
175. Cele mai frecvente obstacole incriminate in producerea ectopiei dentare

sunt:
A Persistenta dintelui temporar fara rizaliza sau cu un tipar atipic de rizaliza

B Macrodontia ansoluta sau relativa
C Existenta unui capac osos dens sau a unei fibromucoase dure ca urmare a extractiei
recoce a predecesorului temporar
D Meziopozitia generalizata
E Prezenta unor formatiuni dentare supranumerare erupte sau incluse
176. Gravitatea plagilor regiunii parotideo-maseterine este determinata de

riscul de lezare a unor structuri anatomice importante precum:
A Nervul facial
B Artera carotida comuna
C Canalul Stenon
D Conductul auditiv extern
E Vena retromandibulara
177. Care din urmatoarele afirmatii privind reperele relatiei de postura sunt
corecte:
A Echilibru tonic antigravitic

B Inexistenta spatiului Donders
C Existenta spatiului Donders
D Dimensiunea verticala de postura mai mare ca dimensiunea etajului mijlociu cu
valoarea spatiului de inocluzie fiziologic
E Buzele inchid frontal fanta labiala
178. In tratamentul ectopiei dentare metodele ortodontice conservataore

pentru obtinerea spatiului sunt:
A Expansiunea transversala
B Expansiunea sagitala prin avansarea grupului incisiv
C Extractia dintelui ectopic
D Expansiunea sagitala prin distalizare ( uni sau bimaxilara)
E Extractia unui dinte permanent situat cat mai aproape de focarul de incongruenta
179. Efectele progesteronului asupra parodontiului marginal sunt:
A Scaderea actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor

B Inhibarea sintezei prostaglandinelor
C Cresterea sintezei prostaglandinelor
D Stimularea secretiei precursorilor foliculinei
E Inhibarea anabolismului proteic
180. Protezarea partiala mobilizabila flexibila are urmatoarele contraindicatii:
A La pacientii cu torusuri sau tuberozitati voluminoase

B In situatiile clinice in care spatiul protetic posterior este mai mic de 4-6 mm
C In situatiile clinice in care suportul odontal nu ofera conditiile necesare amplasarii
corecte a crosetelor turnate
D La pacientii cu stare de igiena orala precare
E La pacientii la care este necesara mascarea recesiunii gingivale
181. Din tabloul clinic al keratochistului odontogen se desprind o serie de

elemente caracteristice a acestuia:
A Nu induce tulburari sanzitive in teritoriu

B Are tendinta de a se extinde in plan vestibulo-lingual
C Induce mobilitatea dintilor adiacenti
D Este localizata cu precadere in zona frontala
E Produce resorbia progresiva a radacinilor dintilor adiacenti
182. Care din urmatoarele metode sunt indicate in scopul crearii de retentii
pentru crosetele unei proteze mobilizabile scheletate:
A Utilizarea de pinteni ocluzali meziali

B Crearea unei mici cavitati prin ameloplastie
C Utilizarea de fatete de metal sau portelan aplicate pe suprafata smaltului
D Aplicarea de coroane cu contur adecvat
E Extensia totala a bazei protezei
183. Tehnica amprentarii preliminare maxilare implica urmatoarele etape:
A Palparea cu oglinda a santului pterigomaxilar si marcarea acestei zone

B Alegerea unei linguri care nu depaseste linia vibratorie si nu permite realizarea unui
spatiu intre lingura si tesuturi
C Indiguirea marginii posterioare a lingurii cu ceara
D Malaxarea apei cu alginatul la temperatura de 70 de grade Celsius
E Alegerea unei linguri care sa permita realizarea unui spatiu de 5 mm intre sa si
tesuturi
184. Care din urmatoarele metode se folosesc impotriva deplasarii meziale a

protezelor partial mobilizabile scheletate:
A Plasarea pintenilor ocluzali in fosete meziale ale molarilor

B Redarea unei curbe de ocluzie sagitala inversa
C Redarea unei curbe de ocluzie sagitala usor accentuata, cu contacte ocluzale
echilibrate
D Aplicarea pe dintii restanti a conectorilor principali dentari
E Crearea de spatiu suficient miscarilor limbii
185. Reducerea luxatiei anterioare temporo-mandibulare prin tehnica Nelaton

cuprinde o serie de manevre:
A Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale molarilor

B Se aplica palma pe menton si se exercita o presiune continua, progresiva, de jos in
sus
C Cu celelalte pantru degete se prinde marginea bazilara si unghiul mandibulei
D Se imprima initial o miscare de coborare a mandibulei
E Se impinge apoi mandibula catre posterior
186. Conceptia ocluzologica gnatologica (organica) prezinta urmatoarele

particularitati:
A Relatia centrica nu corespunde cu intercuspidarea maxima

B Relatia centrica coincide cu intercuspidarea maxima
C Deglutitia se efectueaza in relatie centrica
D Deglutitia se desfasoara in intercuspidare maxima
E Raport tripodic cuspid/foseta
187. In deglutitia normala, dupa Graber, sunt implicate urmatoarele grupe

musculare cu activitate moderata:
A Muschii pterigoidieni externi si interni

B Fascicolul mijlociu al temporalului
C Maseterul
D Muschiul obrajilor
E Orbicularul superior
188. Prepararea cavitatilor in terapia protetica prin inlay impune respectarea

urmatoarelor obiective:
A Cavitatea sa fie retentiva in axul de insertie si neretentiva in celelalte directii

B Peretii verticali sa fie foarte putin divergenti spre ocluzal ( 2-4 grade)
C Dentina afectata sa fie excizata partial
D Planseul cavitatii sa fie plan, orizontal si perpendicular pe axul de insertie
E Peretii verticali sa fie foarte putin convergenti spre ocluzal (2-4 grade)
189. Reperele anatomice ale campului protetic edentat total mandibular sunt:
A Spatiul retromilohioidian
B Tubercului piriform
C Spatiul retrozigomatic
D Zona palatinala distala
E Linia oblica externa
190. Spatiul infratemporal este delimitat de:
A Superior: baza craniului

B Lateral: muschiul maseter
C Inferior: insertia inferioara a muschiului pterigoidian lateral
D Medial: fata externa a ramului mandibular
E Inferior: cinga pterigo-maseterina
191. In functie de cavitatile de rezonanta, Tameaud clasifica vocalele din limba

fanceza in :
A Vocale anterioare sau palatale: I, E

B Vocale cu cavitate de rezonanta mica asezata posterior ( A, O, OU)
C Vocale de larga comunicare ( E, EO)
D Vocale nazalizate (AN, ON, IN, UN)
192. Concentratia calciului salivar, independenta de regimul alimentar, este

influientata de:
A Ritmul circadian
B Hormonii tiroidieni
C Ponderea secretiei glandelor salivare
D Antagonistii calciului
E Fibroza chistica
193. Metodele antropometrice cu repere preextractionale pentru determinarea

dimensiunii verticale a etajului inferior sunt:
A Metoda Boianov
B Metoda Wild
C Metoda Wright
D Metoda Robinson
E Metoda de masurare exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice practicate
anterior in perioada dentara
194. Clatirea gurii dupa periaj:
A Realizeaza un masaj gingival

B Se realizeaza prin miscari ale campului pacientului
C Se realizeaza prin contractarea musculaturii obrajilor, buzelor si limbii
D Indeparteaza detritusurile moi desprinse de pe gingie si dinti prin periaj
E Indeparteaza celulele conjunctive ale smaltului descuamate
195. In care din urmatoarele situatii inaltimea spatiului potential protetic este
marita:
A Atrofii accentuate ale crestei alveolare

B Ocluzie deschisa (subocluzia arcadei antagoniste)
C Subocluzia dintilor limitrofi bresei dentate
D Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti
E Extruzii sau egresii ale dintilor limitrofi in conditiile absentei dintilor antagonisti
bresei edentate
196. Tratamentul profilactic in caria simpla dentara se refera la:

A Remineralizarea leziunilor incipiente
B Modificarea dietei
C Eradicarea cariilor cronice
D Sigilarea fisurilor, santurilor si fosetelor
E Tratamentul abraziilor, eroziunilor si atritiilor
197. In protezarea scheletata, determinarea nivelului planului de ocluzie se va

realiza:
A Prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion

B In functie de tipul edentatiei
C Pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare
D Diferentiat pentru zona frontala a arcadei si pentru zona laterala
E Prin unirea marginii inferioare a aripii nasului cu tragusul
198. In clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa Angle, nu se tine cont de

urmatoarele aspecte:
A Molarii de 6 ani nu au o pozitie fixa

B Exista posibilitatea prezentei unui decalaj intre pozitia bazelor maxilare si pozitia
segitala a procesului alveolar
C Relatiile mandibulo-maxilare in plan sagital
D Raportul dintre pozitia varfului cuspidului mezio-vestibular al primului molar
superior si primul sant vestibular al primului molar inferior
E Nu reflecta aspectele clinice ale anomaliei
199. Clorhexidina:
A Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului superoxid

B Este capabila sa se ataseze de glicozaminoglicanii salivari
C Are o puternica incarcatura aniotica si abilitatea de a se uni cu gruparile cationice de
pe suprafetele bacteriene si dentare
D Afecteaza celulele microbiene prin alterarea permeabilitatii peretelui celular
E Isi exercita actiunea intre 16-20 de ore
200. Hiperesteziei dentinare i se atribuie urmatoarele mecanisme de producere:
A Stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei

dentare
B Stimularea formatiunilor nervoase ale pupei ca urmare a deplasarii lichidului
dentinal prin mecanisme hidrodinamice
C Procese degenerative la nivelul fibrelor nervoase ale pulpei dentare
D Stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
E Stimularea prelungirilor odontoblastice sin spatiul priodontal

Grile Rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2014

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova

1.Precizati ce dezechilibru dento-alveolar poate genera prezenta unui 12 ( inciziv lateral)

Vezi raspunsul corect

2. Stratul spinos al epiteluiului gingival oral:

A Este mai redus ca grosime fata de stratul granulos

Vezi raspunsul corect

3. Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta o caracteristica a bontului preparat

A Un plan incizal in unghi de 45 de grade in vederea intalnirii fortelor de masticatie in

Vezi raspunsul corect

4. Intre factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara se numara:

A Chisturile foliculare suprainfectate

Vezi raspunsul corect

Vezi raspunsul corect

6. Dintre avantajele lamboului in plic se enumera:

A Interesarea festonului gingival este completa

Vezi raspunsul corect

7. In granulomul simplu conjunctiv, formarea tesutului de granulatie are loc in:

Vezi raspunsul corect

8. Imaginea sialografica obtinuta in urma despicarii calculilor radiotransparenti

A minge tinuta in mana

Vezi raspunsul corect

9. Leziunea initiala, ca stadiu al inflamatiei gingivale:

A Apare la circa o saptamana de la debutul inflamatiei printr-o leziune precoce

10. Tehnica corecta a tratamentului endodontic ultrasonic presupune:

A O etapa premergatoare efectuata manual pana la acul de tip Kerr nr.15

Vezi raspunsul corect

11. Axamenul obiectiv la un pacient cu pulpita acuta seroasa partiala pune in

A Durere vie, loclizata la un anumit dinte

Vezi raspunsul corect

12. Egresiunea dentara este o situatie clinica des intalnita la:

Vezi raspunsul corect

13. In protezarea totala, prin asigurarea sprijinului unei amprente se intelege:

A Scaderea rezistentei amprentei la deplasari orizontale odata cu pierderea inaltimii

Vezi raspunsul corect

14. Functia de sprijin a unui croset al protezei partiale mobilizabile scheletate

A Se opune deplasarii orizontale a protezei

Vezi raspunsul corect

15. Din punct de vedere histopatologic, in gingivita din diabet, se produce:

A Subtierea membranei bazale dintre epiteliu si corion

Vezi raspunsul corect

16. Metodele functionale de determinare a dimensiunii verticale la edentatul total se

A Determinarea relatiei de postura

Vezi raspunsul corect

17. In cursul manevrelor Lebourg se exercita:

A Presiune latero-sagitala pe creasta alveolara

Vezi raspunsul corect

A Caninul superior (cel mai frecvent), premolarul II inferior, caninul inferior si

Vezi raspunsul corect

A Fractura ramului ascendent mandibular cu deplasare

Vezi raspunsul corect

20. Inregistrarea relatiei centrice se poate realiza prin urmatoarele metode

Vezi raspunsul corect

21. Diagnosticul diferential al reincluziei totale trebuie realizat cu:

A Intruziile posttraumatice partiale

Vezi raspunsul corect

22. Printre caracteristicile chistului dermoid remarcam:

A Are continut lichidian cenusiu galbui

Vezi raspunsul corect

Vezi raspunsul corect

24. Studiul teleradiografiei in malocluzia de clasa a II 1 endognatia sau sindromul de

A Marirea unghiului SNA si reducerea unghiului SNB

Vezi raspunsul corect

25. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se manifesta prin:

A Cresterea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile