Armarea secţiunii T la moment încovoietor – Med Pag.

1 din 4

ARMARE SIMPLĂ-GRINZI CU SECŢIUNE T

Grindă T=grindă cu placă în zona comprimată.

zona armatura constructiva

comprimata beff *fcd
Fc axa

hf
neutra

x
d
h

z
Med

Fs
d1

bw As,eff
armatura de rezistenta
O grindă T este compusă din inima cu lăţimea bw şi placa comprimată cu lăţimea beff. Înălţimea
grinzii este considerată împreună cu placa (= h).
O grindă se calculează ca o grindă T atunci când:
- este proiectată ca atare ( de obicei prefabricat) şi atunci beff se predimensionează.
- este turnată monolit, odată cu placa şi atunci, în calcule se consideră ca fiind o grindă T, iar beff
se calculează în funcţie de deschiderea plăcii (distanţa între două grinzi consecutive).
În ambele cazuri, grinda este calculată ca şi T (cu luarea în calcul a lăţimii beff) doar la moment
pozitiv, adică atunci când placa este comprimată. Pe reazeme (moment negativ), la grinzi continue sau
la console, armătura se dimensioneaza ca la o grindă dreptunghiulară, considerând doar lăţimea inimii
bw.
Med = momentul de proiectare = Mmax

1. Se aleg coeficienţii (beton obişnuit; incărcări permanente): η=1; λ=0.8; γc=1.5; γs=1.15.
2. Se aleg materialele şi se calculează rezistenţele de calcul:
f f yk
BETON: f cd   cc  ck fctm=…rezistenţa la întindere a betonului; OŢEL: f yd 
c s
l eff l eff h
3. Se estimează b şi h h   2 3;
(grindă cu 1 deschidere);
10 30 bw
leff= deschiderea de calcul grindă; bw,min = 150 mm pt secţiuni T;
h şi bw: multiplii de 50 mm.

4. Se estimează cnom  cmin  cdev

l
5. Se estimează pt un rând de armătură sau 2 rânduri d1  cnom  ;
2
(Φl se estimeaza ca fiind = Φmax posibil=28mm)
6. Se estimează d  h  d1
7. Se calculează momentul capabil (rezistent) al plăcii (beff x hf) faţă de centrul de greutate al armăturii
 hf 
întinse M Rf   * f cd * h f * beff *  d  
 2 
 Armarea secţiunii T la moment încovoietor – Med Pag. 2 din 4

8. Este MRf ≥ Med ?

- dacă DA, atunci axa neutra este în placă şi grinda se calculează ca o secţiune dreptunghiulară
cu dimensiunea beff x h (se merge la punctul 7 de la armare simplă secţiune dreptunghiulară,
considerând b=beff):

zona armatura constructiva

comprimata beff *fcd
Fc axa

hf
neutra

x
d
h

z
Med
d1 Fs

bw As,eff
armatura de rezistenta

- dacă NU, atunci axa neutră este în inimă şi se merge la punctul 9 (sectiune T):

9. Se calculează momentul capabil (rezistent) al aripilor (beff - bw):

 hf 
M 2   * f cd * h f * beff  bw *  d  
 2 
10. Se calculează aria de armătura aferentă aripilor:
 * f cd * h f * beff  bw 
As 2 
f yd
11. Se calculează momentul pe care trebuie să il preia inima:
M1 = Med – M2
M1
12. Se calculează K  ;
bw * d 2 * f cd

13. Dacă K  K lim ?

dacă DA, atunci se face armare simplă şi se merge la punctul 14,
dacă NU, se pot aplica variantele
-se poate mări secţiunea (dacă nu e impusă!!): se calculează “d” din egalitatatea μ=μlim;
-se recalculează h=d+d1 şi se merge de la punctul 3
 Armarea secţiunii T la moment încovoietor – Med Pag. 3 din 4

-se poate mări clasa betonului şi se reia de la punctul 2

-se poate face armare dublă (dacă nu sunt posibile celelalte 2 variante; nu se
recomandă)
d

14. DACĂ SE FACE ARMARE SIMPLĂ, atunci se calculează z1  * 1  1  3.529 *   0.95 * d ;
2

dacă nu e verificată inegalitatea, se ia z = 0.95*d şi se verifică la final MRd
M1
15. Se calculează As1,nec 
f yd * z1
16. Aria de armătură necesară pentru armarea secţiunii T atunci când axa neutră se află în inimă este:
As,nec  As1  As 2
17. Se alege As,eff ≥ As,nec
18. Se determină distanţa minimă între armăturile longitudinale:
 k1 *  l 
 
s nh ; s nv  d g  k 2 mm k1 = 1 k2 = 5 mm
 20 
 
snh = distanţa între barele longitudinale de pe acelaşi rând
snv = distanţa între barele longitudinale de pe două rânduri consecutive
dg = diametrul maxim al granulei de agregat (dacă nu se precizeaza altfel, considerăm dg =16mm)
Φl se ia egal cu = Φmax longitudinal ales (real)

19. Se determină aria minimă de armare longitudinală:

f
As ,min  0.26 * ctm * bw * d  0.0013 * bw * d As,eff  As,min
f yk
20. Se determină aria maximă de armare longitudinală:
As,max  0.04 * Ac As,eff  As,max ; Ac = aria secţiunii utile de beton

CALCULUL MOMENTULUI CAPABIL SECŢIUNE T – ARMARE SIMPLĂ

A. AXA NEUTRĂ ÎN PLACĂ

zona armatura constructiva

comprimata beff *fcd
Fc axa
hf

neutra
x
d
h

Med

Fs
d1

bw As,eff
armatura de rezistenta

 se recalculează “d1” şi “d” considerând diametrele efective (alese) şi poziţionarea armăturilor (1,
2...rânduri)
 Fc = Fs  * xreal * * f cd * beff  As,eff * f yd rezultă xreal
 Armarea secţiunii T la moment încovoietor – Med Pag. 4 din 4

 * xreal
 z real  d 
2
 M Rd  As,eff * f yd * z real  M ed
M ed
 Efortul în armătură fără contribuţia forţei tăietoare  sd   f yd
z real * As ,eff

CALCULUL MOMENTULUI CAPABIL SECŢIUNE T – ARMARE SIMPLĂ

B. AXA NEUTRĂ ÎN INIMĂ
inima aripi
h hf
bw (beff-bw)
zona armatura constructiva
comprimata beff *fcd *fcd

Fcf
hf

hf
x
axa Fcw

d-hf/2
neutra M1 M2
+
d

d
Med
=
h

z
Fs1 Fs2
d1

d1
bw As,eff
armatura de rezistenta

 se recalculează “d1” şi “d” considerând diametrele efective (alese) şi poziţionarea armăturilor (1,
2...rânduri)

 Fc2 = Fs2  
 * f cd * beff  bw * h f  As 2 * f yd si z2  d 
hf
2
aripi

 M Rd,2  As 2 * f yd * z 2
 As1  As,eff  As 2  * x1 * * f cd * bw  As1 * f yd rezultă x1
inimă
 * x1
 z1  d  M Rd ,1  As1 * f yd * z1
2

M Rd  M Rd,1  M Rd, 2  M ed
 Efortul în armătură fără contribuţia forţei tăietoare:
M2
  *sd   f yd
z 2 *As 2
M ed  M 2
  * *sd   f yd
z 1 *As ,eff  As 2 
Sau se calculează un zmediu ca medie ponderată a z1 şi z2 în funcţie de ponderea armăturilor As2 şi As1 din
M ed
As,tot, verificând apoi inegaliatatea  sd ,tot 
z m ediu * As ,tot