Stereotipii şi prejudecăţi – cum ne luptăm cu ele, sau ce este toleranţa?

Toleranţa poate fi înţeleasă în diferite moduri:

Adevărata toleranţă, în spirit umanist, înseamnă însă mai mult decât o simplă "suportare" în
sensul originar, ea presupune respectul opiniei contrare şi este strâns legată de libertatea
persoanei. Prin toleranţă se respectă deciziile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri
de gândire şi puncte de vedere, alte stiluri şi moduri de viaţă.

Alt punct de vedere spune că toleranţa înseamnă a permite ceva ceea ce ar putea fi suprimat.

Chiar daca, în realitatea istorica, conceptul cultural de toleranta a constituit izvorul ideii de
libertate, toleranta "consta în a suporta, a nu interzice, a admite, ca pe un rau mai mic, în timp ce
libertatea ar fi recunoastere pozitiva a celuilalt, a dreptului acestuia la diferenta". Asumarea
diferentei, acceptarea pluralismului pare a fi, adevarata libertate, pe cata vreme arealul tolerantei
cuprinde, dimpotriva, raportarea identicului la un "cvasi-celalalt" "un amestec între acelasi
(nativul) si celalalt (strainul)", asemanator si diferit. In cartea Drepturi de cetate, toleranta este
descriesa ca un raport între confortul unei imagini pe care o identitate o are despre sine însasi si
socul în fata strainului, în fata stranietatii sale. Recunoasterea celuilalt, recunoasterea vizibilitatii
sale, raportarea la acel cvasi-altul ca la un individ similar constituie ceea ce desparte toleranta cu
dublul ei sens, cel de a suporta si cel de a combate, de libertate. Orasul sau cetatea plaseaza
umanitatea într-un joc dinamic de diferente si asemanari, accentuand conflicte, respingeri sau
ignorari reciproce ale diferitelor grupuri. "Sa nu facem altcuiva ceea ce nu ne place", - inteleapta
vorba. Stimate vanzatoare, taxatoare si sofer de maxi-taxi, inainte de a va porni la un serviciu,
luati cu sine amabilitatea, si zambetul lipiti-l de buze. Mai usoara va va parea munca. Draga
copile sau tinere, inainte sa vrei sa razi pe seama unui mai slab ca tine sau mai prost imbracat,
gandeste-te ca acesta poate fi mai intelept ca tine. Stimate matusa, in loc sa injuri tineretul ca e
asa si asa, demonstreaza-i maturitate si politete, - prin propriul exemplu. Sirul poate fi continuat la
nesfarsit. Aceste mici, la prima vedere neinsemnate ciocniri, creaza emotii negative ambelor parti,
storc din noi energie, care poate fi folosita mult mai rational. Solutia ar fi - putina bunavointa,
toleranta, presarate cu o gandire pozitiva si vom fi uimiti de rezultat; dar cu o conditie - toti odata
si continuu sa ne schimbam spre bine. Sa uitam de rolul de natafleata, care asteapta sa faca primul
pas cineva."

Totusi, sunt cateva limite, pe care un umanist chibzuitor le va aplica la principiul tolerantei,
care totusi nu este un principiu absolut. Principiul tolerantei - atrage dupa sine toleranta, un sir
larg de credinte si valori morale, ce ar permite in intregime credintele, tacticile si principiile lor
diverse de viata. Acest principiu presupune o societate deschisa, o societate pluralistica si
democratica, care respecta libertatile civile si drepturile umane. El de asemenea, promoveaza
libertatea intelectuala, artistica, stiintifica, religioasa, filosofica si morala.

Toleranta presupune valoare individului, autonomia lui, libertatea alegerii. O societate toleranta
va tinde mai mult spre a fi creativa si inovativa, deoarece este deschisa fata de noi descoperiri,
adevarului si noi patrunderi psihologice, imbunatatind astfel experienta umana. O societate
toleranta este mai potrivita pentru a promova increderea si colaborarea reciproca. Intr-o societate
toleranta va fi mai putina cruzime si inselaciune, mai putin dogmatism si fanatism. Mai pe scurt,
principiul tolerantei contribuie la binele comun si la crearea unei societati mai umane si este
justificat de temeiuri pragmatice. Fiind dat importanta tolerantei pentru o democratie umanistica,
pot oare sa existe careva limite pentru ea? Da, desi acestea trebuie stabilite cu mare atentie. Este
clar ca toleranta nu este aplicabila pentru toate actiunile. Noi suntem toleranti fata de credinta si
fata de exprimarea credintelor, fata de gandire, constiinta si fata de vorbire. Dar acolo unde
credinta sau vorbirea trece in actiune, o societate civilizata are dreptul sa regleze conduita si sa
recurga la legislatii pentru a proteja averea publica. Noi nu putem, de exepmlu, sa trecem cu
vedere violenta, noi la fel nu putem lasa pe oameni sa faca ce vor ei daca aceasta le va da dauna
altora sau sa-i impiedicam sa-si exercite drepturile lor. Principilul tolerantei nu este absolut, nu
este o constatare absoluta. Pe de alta parte, toleranta este la prima vedere principiuil general dupa
care suntem pregatiti sa traim. In conformitate cu cateva conditii limitative, noi putem sa-l trecem
cu vederea (principiul tolerantei), dar trebuie sa avem motive serioase pentru a o face. Aceasta
poate sa se intample atunci cand are loc o ciocnire cu alte principii generale, carora ne
subordonam. Exista multe valori in care noi credem, adevarul, de exemplu - este adevar. Ce faceti
atunci, cand toleranta este in conflict cu alte valori viabile, pe care mizam? Toleranta in societate
afecteaza toate sferile vietii noastre. Toleranta in serviciu, cand seful niciodata nu ia decizii cand
un subaltern a incalcat ceva; daca seful nu va lua decizia imediat, ci o va lasa pe a 2-3 zi, va fi un
sef intelept. Toleranta in familie - cand nu te superi pe sangele tau, pe feciorul sau fiica, tata sau
mama, fratele sau sora, cand transfuziile de imbunatatire sanguina sunt imposibile, cand sotul sau
sotia are o singura viata si pe aceasta viata in afara de Dumnezeu, nimeni nu poate fi stapan pe ea.
Nu poti fi mare in nici o relatie de viata, iar in familie cu atat mai mult. Toleranta in Stat - cand iti
propui in mod constient sa respecti conducerea tarii, chiar daca ea mai face greseli sau cand ceva
nu-ti convine. Conducerea e aleasa nu numai de tine, ea e aleasa de zeci, mii oameni, care ar
putea judeca lucrurile altfel, mai treaz chiar decat tine. Toleranta intre etnii - cand etnia de baza
intelege ca nu trebuie invinuite minoritatile nationale. Toleranta in discutii - alunga-ti iluzia ca tu
ai fi detinatorul adevarului in ultima instanta. Despre comunicare, putem spune, ca lipsind pe om
de posibilitatea de o comunicare cu alti oameni - il veti duce la pierzanie. Toleranta nu inseamna
resemnare, cedare, am mai spus aceasta, mai ales in raport cu idealurile, convingerile,
sentimentele, etc. Toleranta e gratia mintii. Toleranta e antonimul violentei. Daca vrem sa depasim
stadiul omului de piatra, trebuie sa invatam cu rabdarea aceasta arta. Sa constientizam pentru
inceput, ca ne aflam la acest stadiu, noi, cei din RM.

Ce este toleranta? Toleranta este respectul, acceptarea si aprecierea bogatiei si diversitatii

culturilor lumii. Ea este incurajata prin cunoastere, comunicare, libertatea gandirii, constiintei si
credintei. Toleranta este armonia in diferente, este o virtute care face ca pacea sa fie posibila si
care contribuie la inlocuirea culturii razboiului cu o cultura a pacii. A practica toleranta nu
inseamna nici a tolera nedreptatea sociala, nici a renunta la propriile convingeri, ci semnifica
acceptarea faptului ca fiintele umane, care se caracterizeaza natural prin diversitatea aspectului lor
fizic, prin felul de exprimare, comportamente si valori, au dreptul de a trai in pace si de a fi cele
care sunt.
Lumea este mai toleranta.
Ana Chifiac, presedinte Asociatia pentru persoane cu disabilitati mentale si motorice “Societatea
pentru toti”:
“Astazi, atitudinea societatii fata de persoanele cu disabilitati este alta in comparatie cu anii
precedenti. Am avut probleme de integrare atat la gradinita, cat si la scoala. Cand am mers la
gradinita, unii parinti au refuzat sa-si aduca odraslele, altii le-au spus copiilor sa nu o atinga pe
Dumitrita, ca sa nu se infecteze. Experienta negativa s-a repetat la scoala, cand comisia de
admitere a respins dosarul nostru pe motiv ca directorul era in concediu. Cu rabdare, insistenta si
convingere toate s-au rezolvat. Chiar anul acesta am discutat cu o mamica, care si-a adus copilul
cu caruciorul la 1 septembrie. Mi-a spus ca nu a intampinat nici un fel de probleme. Atat
profesorii, cat si elevii au primit cu dragoste noul coleg. E drept ca astazi se face apel la
compasiune si toleranta fata de toti semenii nostri, dar inca nu este de ajuns. Toleranta trebuie sa
fie mai mult promovata.”

Pentru clasele mai mici 5, 6-a, 6-b

Toleranţa

Toleranţa nu are conştiinţa că “trăiesc pentru mândria mea”;

Toleranţa nu este “vanitoasă”;

Toleranţa este dezinteresată, ea nu-şi atribuie merite pentru nimic;

Toleranţa se oglindeşte pe ea însăşi în toate (pentru că este dezinteresată), de asemenea, ea are
legătură cu tot;

Toleranţa termină întotdeauna “munca”, ea are o putere imensă;

Toleranţa nu cunoaşte teama, nici opreliştea;

Toleranţa nu are “reacţie”, natura sa este perfect netulburată;

Toleranţa nu “reacţionează” în genul “îmi voi lua revanşa”, indiferent ce ar fi, în orice
împrejurare ar fi, dar ea acţionează cu înţelepciunea unei inimi netulburate”;

Toleranţa nu păstrează nici un regret, nici o amintire negativă, indiferent despre ce;

Toleranţa nu are ataşamente sau voinţă personală, dar ea are puterea de a influenţa toate
lucrurile.

Toleranţa ştie cum să renunţe la ceva total şi fără efort.

Toleranţa nu se teme de nici o experienţă pe care-o are de trecut.

Toleranţa îmbrăţişează toate aspectele realităţii şi e capabilă să transforme fără teamă ceea ce
trebuie transformat.

Toleranţa ştie când să abandoneze, când să nu reacţioneze, dar ştie şi când să transforme,
elimine sau suprime.

Toleranţa are o putere infinită;

Toleranţa n-are nici “mândrie”, nici “vanitate” de apărat, de aceea ea poate să facă tot ceea ce
trebuie făcut.

Toleranţa acceptă tot ce trebuie să fie acceptat total, cu o detaşare imediată.

Toleranţa, pentru că poate accepta lucrurile fără limită, se poate detaşa fără limită de ele şi
deci le poate transforma total.

Toleranţa este puterea care guvernează universul.

Toleranţa are inima uşoară în legătură cu orice lucru, dar ea ştie când să acţioneze cu toată
forţa sa.

Toleranţa stă la baza sârguinţei, ea este cea care justifică iertarea şi este inspiraţia din spatele
oricărei acţiuni importante.

Toleranţa este manifestarea voinţei Marii Legii.

Netoleranţa este o stare de suflet alcătuită din tot ce este mai josnic în om. Ea presupune
brutalitate de sentiment şi inferioritate de gândire. Netoleranţa este ură şi lipsă de simpatie
intelectuală. Netoleranţa este strâns legată de pornirea bestială de agresiune. Netoleranţa este
atitudinea gorilei feroce care a parvenit să vorbească.
Toleranţa este produsul cel mai înalt al culturii sufleteşti. Ea e semnul adevăratei civilizaţii.
Orice aspect mai înalt al vieţii morale are la bază toleranţa. Progresul omenirii este progresul
toleranţei. Libertatea de gândire, accesul celor mici în viaţa de stat, îndreptăţirea femeilor,
principiul naţionalităţilor, totul se întemeiază în fond pe progresul toleranţei, pe tot mai multă
toleranţă.

Omul tolerant ţine fruntea sus, are privirea senină. E echilibrat. Netolerantul are înfăţişarea
animalului rău, care vrea să împungă. Omul tolerant e obiectiv, are concepţia evolutivă a
istoriei. Netolerantul e eternul judecător mâniat şi mărginit.

Caracteristici posedate de o persoană tolerantă

ATENŢIE vs Distragere
A arăta valoarea unei persoane
sau a unei sarcini de lucru,
dându-i concentrarea mea
neîntreruptă.
RECUNOŞTINŢĂ vs
Nemulţumire
A le arăta altora prin
cuvintele şi faptele mele
cum au adus beneficii în
viaţa mea.
IERTARE vs Respingere
A şterge greşelile celor ce
mi-au făcut rău şi a nu
păstra ranchiuna

ASCULTARE vs Încăpăţânare GENEROZITATE vs SINCERITATE vs

A îndeplini repede şi cu Zgârcenie Ipocrizie
bucurie instrucţiunile date de A-mi administra cu grijă Dorinţa de a face ceea ce
cei care sunt responsabili resursele aşa încât să pot este bine cu motive
pentru mine. dărui liber celor în nevoie. transparente.

ADEVĂR vs Înşelare
A câştiga încrederea viitoare
prin relatarea corectă a
evenimentelor trecute.
VIRTUTE vs Impuritate
ORDINE vs Confuzie
Excelenţă morală evidentă
A mă organiza pe mine şi
în viaţa mea pe măsură ce
împrejurimile mele pentru a
fac ce este bine în mod
avea o eficienţă mai mare.
consecvent.

Seria 2

RESPONSABILITATE vs AUTOCONTROL vs TOLERANŢĂ vs Acuzare

Neseriozitate Indulgenţă A realiza faptul că fiecare
A cunoaşte şi a face ceea ce se A respinge dorinţele greşite este la un nivel diferit de
aşteaptă de la mine. şi a face ceea ce este bine. dezvoltare a caracterului.

PUNCTUALITATE vs CREATIVITATE vs
RĂBDARE vs Nervozitate
Întârziere Neafirmare
A accepta o situaţie dificilă
A arăta stimă faţă de alţii A aborda o nevoie, un lucru
fără să îi dau un ultimatum ca
prin a face lucrul potrivit la de făcut, sau o idee dintr-o
s-o îndepărtez.
momentul potrivit. nouă perspectivă.

INIŢIATIVĂ vs Trândăvie INGENIOZITATE vs DISCREŢIE vs Naivitate

A recunoaşte şi a face ceea ce Risipă A recunoaşte şi a evita
trebuie făcut înainte să fiu A găsi utilizări practice cuvintele, acţiunile şi

rugat să o fac.
Seria 3
HĂRNICIE vs Lene
A-mi investi timpul şi energia
pentru a termina fiecare muncă
încredinţată mie.
LOIALITATE vs Infidelitate
A folosi perioadele dificile
pentru a-mi demonstra
devotamentul faţă de cei pe
care îi slujesc.
OSPITALITATE vs
Singurătate
A împărţi cu bucurie
mâncarea, adăpostul sau
conversaţia cu alţii.
Seria 4
CONŞTIINCIOZITATE vs
Inconsecvenţă
A împlini ceea ce am consimţit
să fac, chiar dacă aceasta
înseamnă un sacrificiu
neaşteptat.
METICULOZITATE vs
Ineficienţă
A cunoaşte care factori vor
diminua eficienţa muncii sau a
cuvintelor mele, dacă sunt
neglijaţi.
PERSEVERNŢĂ vs Laşitate
A-mi propune să îndeplinesc
ţeluri corecte la momentul
potrivit, indiferent de opoziţie.
Seria 5
BUCURIE vs Compătimire
A-mi menţine o atitudine bună,
chiar şi atunci când mă
confrunt cu situaţii neplăcute.
pentru ceea ce alţii ignoră
sau aruncă.
SENSIBILITATE vs
Duritate
A înţelege adevăratele
atitudini şi sentimente ale
celor din jurul meu.
ENTUZIASM vs Apatie
A-mi exprima bucuria prin
fiecare lucru de făcut
depunând tot efortul
posibil.
FLEXIBILITATE vs
Rigiditate
Disponibilitatea de a-mi
schimba planurile sau ideile
în acord cu îndrumarea
autorităţilor mele.
CHIBZUINŢĂ vs
Extravaganţă
A-mi permite mie şi altora
să consum numai cât este
necesar.
DISPONIBILITATE vs
Centrare pe sine
A-mi pune propriul
program şi priorităţile pe
locul doi după dorinţele
celor pe care îi slujesc.
RESPECT vs Obrăznicie
A-mi limita libertatea aşa
încât să nu ofensez
gusturile celor din jur.
BLÂNDEŢE vs Mânie
A-mi ceda drepturile
personale şi aşteptările cu
dorinţa de a sluji.
atitudinile care ar putea
aduce consecinţe nedorite.
DISCERNĂMÂNT vs
Vedere îngustă
A înţelege motivele mai
adânci din cauza cărora se
întâmplă lucrurile.
PRUDENŢĂ vs Grabă
A înţelege cât de
importantă este potrivirea
în timp pentru îndeplinirea
acţiunilor concrete.
CURAJ vs Teamă
Încrederea că ceea ce
trebuie să spun sau să fac
este adevărat, corect şi
drept.
COMPASIUNE vs
Indiferenţă
A investi orice este necesar
pentru a vindeca rănile
altora.
ELOCVENŢĂ vs Ceartă
A ghida adevărurile vitale
pe lângă barierele mentale
ale altuia.
ÎNŢELEPCIUNE vs
Prostie
A vedea şi a răspunde la
situaţiile vieţii dintr-o
perspectivă care transcede
circumstanţele prezente.
SMERENIE vs Mândrie
A recunoaşte că realizările
rezultă din investiţiile
altora în viaţa mea.

VIGILENŢĂ vs Neglijenţă
A fi conştient de ceea ce se
petrece în jurul meu aşa învât
să am răspunsuri corecte.
HOTĂRÂRE vs Amânare
Abilitatea de a recunoaşte
factorii cheie şi de a finaliza
deciziile dificile.
REZISTENŢĂ vs Descurajare
Puterea interioară de a rezista
la stres şi de a face cât pot mai
bine.
BUNĂVOINŢĂ vs Egoism
A da pentru nevoile de bază
ale altora fără a avea ca
motiv câştigul personal.
SIGURANŢĂ vs
Îngrijorare
A-mi clădi viaţa în jurul a
ceea ce nu-mi poate fi
distrus sau luat.
MULŢUMIRE vs Lăcomie
A realiza faptul că
adevărata fericire nu
depinde de condiţiile
materiale.
DREPTATE vs Corupţie
A-mi lua responsabilitatea
personală de a susţine ceea
ce este pur, corect şi
adevărat.
BUNĂTATE vs Asprime
A arăta consideraţie şi
preocupare personală faţă
de alţii.
CREDINŢĂ vs
Presupunere
Încrederea că acţiunile
înrădăcinate în caracterul
bun vor da cel mai bun
rezultat, chiar şi atunci
când nu vad cum.
ONOARE vs
Desconsiderare
A-i respecta p e cei din
conducere datorită
autorităţilor mai înalte pe
care le reprezintă.