DESPRE FEMEIE

Arthur Schopenhauer

Poemul scris de Schiller in onoarea femeii, Wurde der Frauen, este rezultatul
unei gindiri laborioase si el se dezvaluie cititorului purtind amprenta stilului sau
antitetic si utilizarii contrastului; dar ca expresie a adevaratei laude pe care ne
simtim datori s-o acordam femeii este, in opinia mea, inferior celor citeva cuvinte
rostite aici de Jouy:
_Sans les femmes le commencement de notre vie seroit priv de secours, le
milieu de plaisirs et la fin de consolation_,
_ara femei, viata noastra ar fi inca de la inceputul ei fara nicio speranta;
maturitatea, ar fi frustrata de placerea existentei; iar sfirsitul ar fi singura ei
consolare_!
"celasi lucru este mult mai sentimental exprimat de #ordul $yron in
_Sardanapalus_:
Primul licar
%e viata al unui om rasare la sinul unei femei
Primele mici cuvinte le-nvata citind de pe buzele ei,
Primele lacrimi ti le sterge ea si ultimul tau suspin,
&ult prea adesea ei il soptesti, cautind alinare in chin!
'ind a fost de(a aplecat sub povara gi(ilor zilei ce vine,
Sarcina veghei ultimei ore a lui aceleiasi femei ii revine!

)"ctul *, scena +!,
"ceste doua pasa(e zugravesc imaginea reala a adevaratelor merite ale unei
femei!
-rebuie doar sa privesti la felul in care ea este alcatuita pentru a descoperi ca
femeia nu este menita a fi supusa calvarului unei munci fizice sau intelectuale
exagerate! .a isi plateste datoria fata de viata nu atit prin ceea ce face, cit mai
ales prin ceea ce sufera --prin durerile facerii, gri(a fata de copii si permanenta
supunere aratata in fata barbatului, caruia trebuie sa-i fie un tovaras de viata
rabdator si neobosit! 'ele mai mari tristeti si bucurii sau marile manifestari de
forta si tarie nu sint atributul ei; viata ei este menita a fi o curgere mult mai tacuta,
mai lina si mai putin agitata decit a barbatului, fara a putea fi in esenta ei fericita,
sau de-a fi in intregul ei lipsita de aceasta fericire!

/ / / / /
emeile sint adaptate a actiona asemeni asistentelor si educatorilor din
primavara copilariei noastre, din simplul motiv ca ele insale sint copilaroase,
pripite, prostute, cu vederea scurta -- intr-un cuvint, toata viata lor sint asemeni
unui copil matur, o fiinta intermediara intre un copil si un matur, ce nu reuseste a
fi nici una, nici cealalta, dar care este un om in cel mai strict sens al cuvintului!
#uati in calcul cit timp se va (uca o tinara cu copilul zi de zi, dansind si cantind
impreuna cu el; iar apoi luati in calcul cit poate face un barbat din toate acestea
daca ar fi pus in locul ei, chiar daca ar fi minat si de cele mai bune intentii din
lume0
/ / / / /
*n raporturile ei cu tinerele, 1atura pare sa fi avut in vedere ceea ce mai este
numit intr-un sens dramatic 2un efect izbitor2, pentru ca o scurta perioada a vietii
le va inzestra cu o bogatie a frumusetei si o abundenta a charmului ce este
acordata in avans pe socoteala restului vietii ce-i va ramine de trait; astfel ca in
scurta perioada oferita de acesti ani va putea prinde in plasa farmecelor ei
imaginatia barbatului, intr-un asemenea grad, incit acesta se va grabi sa alerge
pentru a intra in onorabila lor gri(e, ce poarta in ea ascunsa o anumita trasatura
de organizare, ce-i va fi conferita barbatului pentru durata intregii sale vieti-- un
pas ce nu i s-ar putea parea destul de (ustificat, daca el s-ar gindi asupra acestei
probleme! Prin urmare, 1atura a inzestrat femeia, tot asa cum a procedat si in
cazul celorlalte creaturi asemeni ei, cu armele si mi(loacele necesare pentru a
prote(a existenta lor pentru intreaga perioada de timp cit se vor afla in serviciul ei;
astfel, 1atura a trecut aici la aplicarea principiilor ei specifice de organizare!
*ntocmai asa cum femela furnica isi pierde aripile dupa ce a avut loc dansul
imperecherii, pentru ca ele au devenit acum de prisos, ba chiar periculoase
pentru scopul reproducerii speciei, tot asa isi vor pierde frumusetea si cea mai
mare parte a femeilor, dupa ce au dat nastere la unul sau doi copii; si cel mai
probabil din aceleasi motive!
"poi, din nou, vom descoperi ca aceste tinere in inima lor privesc la
problemele domestice si la celelalte chestiuni ca la niste probleme secundare,
daca nu chiar ca pe o simpla gluma! %ragostea, cuceririle si toate cele aflate in
strinsa legatura cu ea, asemeni imbracamintii, dansului, etc!, sint tocmai cele
care primesc intreaga atentie din partea lor!
/ / / / /
3n lucrul este in intregime complet si cu adevarat splendid - si cu cit mai
tirziu este, se realizeaza si mai lent - atingerea maturitatii! $arbatul atinge
maturitatea facultatilor sale mentale si de (udecata, foarte rar inainte de virsata
de douazeci si opt de ani; femeia, atunci cind implineste optsprezece ani; dar ele
sint temeiul unor foarte inguste limitari! %in acest motiv femeile vor ramine copii
pentru intreaga lor viata, pentru ca ele vor vedea intotdeauna ceea ce se afla in
imediata lor apropiere, agatindu-se intotdeauna de prezent, incercind mereu a
lua aparenta unui lucru apartinind realitatii, preferind a se ocupa de chestiunile
marunte in dauna celor cu adevarat de interes! "ceasta putere a ratiunii de-a nu
trai ancorat doar in prezent asemeni unei brute, ci de-a putea observa si cintari
deopotriva viitorul si trecutul, apartin virtutilor unui barbat; si de aici izvoraste
rezerva, gri(a si acea anxietate pe care adesea o remarcam in oameni!
"vanta(ele, ca si dezavanta(ele ce se impun de aici, fac ca femeia sa aiba in
consecinta mult mai slabe puteri in rationamentele sale si in asocierea lor! &ai
mult decit atit, din punct de vedere intelectual, ea are un orizont ingust al
vederilor sale, pentru ca desi intelegerea sa intuitiva percepe mult mai rapid ceea
ce este pozitionat linga ea, pe de alta parte, cercul viziunilor sale este limitat si
nu se va ocupa sa studieze absolut nimic tot ceea ce se afla la o oarecare
distanta de aceasta sfera restrinsa a realitatii imediate; de aceea, tot ce este
absent sau trecut, sau aflat in viitor, va afecta o femeie intr-un grad mult mai mic
decit pe un barbat! %in acest motiv ele au cea mai mare inclinatie spre
extravaganta, care uneori se invecineaza cu prostia! *n inima ei, femeia gindeste
ca barbatul este menit a cistiga bani pentru ca sa-i poata ea cheltui, iar daca este
posibil asta, atunci trebuie sa aiba loc de-a lungul intregii vieti a sotului ei, dar in
orice caz, mai ales dupa moartea lui!
%ar de indata ce le-au oferit cistigurile pentru a intretine casa, ele simt cum se
intareste si capata viata aceasta credinta interioara specifica lor! %esi toate
acestea atrag dupa sine si multe dezavanta(e, cu toate acestea au si avanta(ele
lor -- ca o femeie traieste mai mult in prezent si ca ea se bucura mult mai intens,
in cazul in care toate acestea sint intr-o oarecare masura si suportabile! "ceasta
este originea bunei dispozitii ce este specifica femeii si o face nimerita pentru a
distra un barbat, sau a-l consola atunci cind coplesit de gri(i se afla cazut la
pamint! 'onsultarea femeii in chestiunile dificile, asa cum obisnuiau a face
4ermanii in vechile timpuri, nu este o chestiune ce trebuie trecuta prea usor cu
vederea; pentru ca modul lor de-a aborda problemele, este un lucru cit se poate
de diferit de cel al nostru, in principal, pentru ca ele aleg cel mai scurt drum
pentru rezolvarea lor si de obicei isi mentin fixata atentia asupra acelor lucruri
aflate in imediata apropiere; in vreme ce noi, de regula, privim dincolo de ele, din
simplul motiv ca ele se afla chiar sub nasul nostru; acest lucru impunind ca apoi
sa devina necesar sa ne reintoarcem pentru a pune lucrurile din nou in ordine, ca
sa obtinem nimic altceva decit o perspectiva simpla si apropiata! %in acest motiv
femeile sint mult mai realiste decit noi in (udecatile lor, pentru ca nu vad nimic
altceva in lucruri decit ceea ce se afla in mod real acolo; in timp ce in cazul
nostru, daca pasiunea este inflacarata, a(ungem cu mare usurinta sa exageram,
adaugind mult din imaginatie!
"cest lucru se intimpla pentru ca puterea rationamentului unei femei este mai
slaba, astfel incit ele arata mai multa compasiune in fata nefericirii decit barbatul
si in consecinta ii acorda si mai multa bunavointa si interes! %e cealalta parte,
femeile sint inferioare barbatului in materie de (ustitie, onestitate si
constiinciozitate! *arasi, pentru ca facultatile lor de (udecata sint slabe, lucrurile
clar vizibile si reale care fac parte din prezent exercita o asemenea putere
asupra lor, incit extrem de rar pot fi neutralizate de (udecati abstracte, percepte
ferme, sau rezolutii hotarite, in general, de orice are in vedere trecutul si viitorul,
sau de orice ia in considerare ceea ce acum este absent si indepartat! %e aceea
ele au prima si principala calitate a virtutilor, dar sint lipsite de acele calitati
secundare, care cel mai adesea sint instrumentele absolut necesare in
dezvoltarea lor! *n acest sens, femeia poate fi comparata cu un organism care
este inzestrat cu ficat, dar caruia ii lipseste vezica biliara! 567 "stfel, va putea fi
descoperit ca deficienta fundamentala din caracterul unei femei este aceia ca ele
nu au 2_simtul justitiei_!2 "ceasta se ridica de la acea deficienta a ei in puterea
de (udecata, la care de(a ne-am referit, si in reflectie, dar este partial datorat si
faptului ca 1atura nu le-a destinat, fiind reprezentatele 2sexului slab2, sa se
bazeze pe acele trasaturi aflate sub sfera puterii, ci a sireteniei; acesta este
motivul pentru care ele sint viclene instinctiv si au o tendinta iradicabila de a
minti! Pentru ca asa cum leii sint inzestrati cu ghiare si dinti, elefantii cu trompe,
vierii cu colti, taurii cu coarne, sepia cu lichidul inchis asemeni cernelii, la fel
1atura a inzestrat femeia pentru protectia si apararea ei cu aceasta facultate
reprezentata de ipocrizie si toata puterea pe care 1atura i-a dat-o barbatului sub
forma fortei corpului si a ratiunii, a fost conferita femeii sub aceasta forma! %e
aici ipocrizia ce este innascuta in femeie si formeaza aproape o caracteristica atit
pentru cele mai stupide dintre ele cit si pentru cele mai istete! %e aceea este asa
de natural pentru o femeie in a fi fatarnica de fiecare data cind se iveste ocazia,
tot la fel cum aceste animale se folosesc de armele lor atunci cind sint atacate;
iar ele simt in asta recurgerea la o masura pe care o utilizeaza conform acestui
drept natural, ce in mod firesc le revine! -ocmai de aceea, existenta unei femei
absolut sincere, care sa nu fie o ipocrita, este probabil o imposibilitate! %in acest
motiv ele privesc fatarnicia in alte femei cu atita usurinta; un motiv foarte serios,
pentru care nici nu este recomandat sa incerci un asemenea lucru cu ele! %e la
acest defect fundamental ce a fost declarat si de la tot ceea ce el implica,
izvorasc toate celelalte: falsitatea, infidelitatea, tradarea, ingratitudinea, si asa
mai departe! *ntr-o 'urte de Justitie femeile sint mult mai des gasite vinovate de
sper(ur decit barbatii! *ncit intr-adevar, se ridica in general intrebarea daca ar mai
trebui sa le fie permisa depunerea unui (uramant, in definitiv! %in cind in cind,
aproape pretutindeni pe aici, sint repetate cazuri ale unor doamne, care fara sa
duca lipsa de nimic, sterpelesc ascunse de privirile indiscrete diferite lucruri,
bi(uterii, parfumuri, de pe rafturile unor magazine!
* * * * *
%ar 1atura a avut gri(e, facind in asa fel incit, prin chemarea unor barbati
frumosi, tineri si puternici, sa prote(eze perpetuarea rasei umane; in asa fel incit
speciile sa nu poata degenera! "ceasta este vointa ferma a 1aturii si ea isi
gaseste expresia in pasiunea ce a nascut-o in inima lor fata de femeie! "ceasta
lege le depaseste pe toate celelalte prin virsta si puterea ei! Si vai si amar de
acel om care isi stabileste alte drepturi si interese pe care sa le aseze in calea ei0
pentru ca indiferent de ce poate face sau spune el, ele vor fi nemilos spulberate
chiar la primul atac semnificativ! iindca morala secreta, neformulata,
subconstienta, innascuta, a femeilor este: _Sintem justificate sa amagim toate
aceste interese, deoarece pentru noi ele nu valoreaza nimic_, ---este un mod
de-a face referire la individual--- imaginindu-si ca ele au obtinut drepturi situate
undeva, deasupra speciilor! _Structura si in consecinta bunastarea speciilor a
fost pusa in mainile noastre si incredintata atentiei noastre prin intermediul
generatiei urmatoare, care de la noi isi are obirsia; sa ne indeplinim in consecinta
datoria!_; %ar femeile nu au cunostinta de acest principiu calauzitor _in
abstracto_, ele sint constiente doar de acest _in concreto_ si nu au o alta cale de
a-l exprima decit in modul in care ele actioneaza atunci cind se iveste momentul
oportun! "stfel incit constiinta lor nu este intr-atit de tulburata pe cit ne imaginam
de faptul ca ele au violat datoria pe care o aveau fata de acest individual,
indeplinindu-si in schimb complet datoria fata de specii, ale caror drepturi
pretinse sint infinit mai mari! 5+7
Pentru ca femeile exista in intregime pentru raspindirea speciei si destinul lor
se sfirseste aici; ele traiesc mai mult pentru specie decit pentru individual; iar in
inima lor trateaza problematicile speciilor cu o mult mai mare atentie decit pe
cele ale acestui simplu individual! "cest lucru le ofera in intregime, atit fiintei, cit
si caracterului lor, o anumita frivolitate, iar amindoura o anumita tendinta, ce este
fundamental diferita de cea a barbatului; iar aceasta este cea care produce si
dezvolta acea discordie prezenta in viata celor casatoriti, care este pretutindeni
atit de raspindita, incit poate fi pe drept cuvint considerata a fi adevarata ei stare
de normalitate!
.ste aproape natural ca intre barbati sa existe un sentiment de simpla
indiferenta, dar intre femei el imbraca forma unei adevarate vra(masii! "cest lucru
se petrece cel mai probabil datorita faptului ca _odium figulinum_ din cazul
barbatilor, este limitat la chestiunile cotidiene, dar in cazul femeilor adopta
intreaga sfera a sexualitati; de vreme ce ele au doar un singur gen de afaceri!
'hiar pina si atunci cind se intilnesc pe strada, ele privesc una spre cealalta
asemeni privirii aruncate intre 4uelfi si 4hibellini /! *ar acest lucru este cit se
poate de evident atunci cind o femeie face pentru prima data cunostinta cu
celelalte, astfel incit se poate observa cu usurinta ca ele se comporta cu mai
multa stinghereala si fatarnicie decit doi barbati aflati intr-o situatie
asemanatoare! "sta este ceea ce face ca schimbul de complimente dintre doua
femei sa fie mult mai ridicol decit cel dintre doi barbati! "tunci cind un barbat se
va adresa catre ceilalti, chiar si fata de cei de un rang inferior lui, o va face cu un
anumit sentiment de consideratie si umanism; in vreme ce este insuportabil de
privit cu cita fanfaronada si dispret se va adresa o femeie de un anumit statut
social, fata de cele situate pe o treapta inferioara fata de ea )si nu neaparat aflate
in serviciul ei,, sau atunci cind vorbeste cu ele! "ceasta diferenta se poate naste
plecind de la faptul ca deosebirile de statut sint mult mai precare in cazul femeilor
decit in cazul nostru si in consecinta ele isi vor schimba mult mai rapid linia de
conduita si vor ridica aceste pretentii, sau pentru ca in timp ce in cazul nostru
trebuie cumpanite o mie de alte lucruri, la ele se rezuma la unul singur: acel
barbat prin intermediul caruia au capatat aceasta favoare; pentru ca prin natura
limitata a vocatiei lor, ele se afla intr-o relatie mult mai apropiata cu ceilalti
barbati, decit un barbat o poate face vreodata; acesta este motivul ce le va
impinge intotdeauna o femeie sa incerce sa reflecte intr-un mod exagerat
diferentele treptei sociale pe care se afla pozitionata in raport cu ceilalti!

/ / / / /
%oar barbatul este cel al carui intelect este intunecat de instinctul sau sexual,
cel care-i poate da acestui pipernicit cu umerii ingusti, cu solduri largi si cu
picioare scurte, numele de _tip sexy_, ori _barbat frumos_; pentru ca intreaga
frumusete a sexului este bazata pe acest instinct! "ltul, poate gasi mult mai
(ustificat a-l numi _un tip inestetic_ , mult mai potrivit, decit ad(ectivul frumos! 3n
astfel de barbat fatal nu va prezenta niciun fel de interes sau sens real, nici
pentru muzica, nici pentru poezie, nici pentru artele frumoase, reprezentind mai
mult o parodie, in dorinta lui stranie de-a se face placut, daca el poate afisa un
asemenea lucru!
"cest fapt ii va face incapabili sa adopte o pasiune pur obiectiva si temeiul
acestei alegeri mi-l inchipui a fi urmatorul: 3n barbat se zbate pentru a lua in
stapinire _directa_ lucrurile, fie prin intelegerea lor, fie prin constringere! %ar o
femeie este intotdeauna si pretutindeni condusa catre o stapinire _indirecta_ si
anume, prin intermediul unui barbat; tot ceea ce ele stapinesc _direct_, este
limitat in mod exclusiv la ei! %e aceea este inscris in natura femeii sa priveasca
totul doar ca pe un mi(loc pentru cucerirea barbatilor, iar interesul sau fata de
orice altceva sa fie doar unul simulat, o simpla cale ocolita pentru a-si atinge
scopul, ce consista in cochetarie si pretentii! -ocmai de aceea 8ousseau a spus:
_emeile nu simt in genere nici o chemare fata de vreo arta; n-au nici
cunostintele necesare vreuneia; n-au nici geniu pina la urma_! 597
:ricine poate vedea prin toata aceasta plasmuire, va trebui sa descopere in
final ca exact aceasta este situatia! "ltii in schimb, simt nevoia sa priveasca doar
modul in care ele se comporta la concerte, la opera, sau la teatru; cu o simplitate
copilareasca de exemplu, prin care ele tin mortis sa trancaneasca in timpul celor
mai delicate pasa(e ale celor mai mari capodopere! *ar daca acest lucru este
adevarat, atunci cind 4recii interziceau accesul femeilor la teatru, procedau intr-
un mod foarte corect; pentru ca in orice caz, ei doreau probabil sa poata sa mai
si priceapa cite ceva! *n zilele noastre sintem mult mai aproape sa substituim
_taceat mulier in theatro_ cu _taceat mulier in ecclessia_; *ar aceste cuvinte ar
trebui probabil scrise cu litere mari pe cortina!
1u va puteti astepta la nimic deosebit de la o femeie chiar daca a reusit in
cele din urma si i-a incoltit in minte ca nici cel mai eminent dintre tipii sexy n-au
putut realiza niciodata ceva in domeniul artelor frumoase de care sa poata fi spus
ca este cu adevarat maret, genial si original, sau ca ar fi putut sa-i daruiasca
omenirii vreo lucrare de valoare perena! "cest lucru este in modul cel mai frapant
dovedit in raport cu pictura, stapinirea tehnicii ei ofera tot atit de multa putere
asupra ei, tot asa cum ofera si in cazul stapinirii asupra noastra si de aceea ele
sint atit de sirguincioase in cultivarea ei; cu toate acestea, ele nu au o singura
mare pictura de care sa poata mandri, doar pentru ca sint deficiente in aceasta
obiectivitate a ratiunii care este intr-un sens direct indispensabila in pictura! .le
nu vor putea a(unge niciodata mai departe de un punct de vedere subiectiv! .ste
doar pentru a tine pasul cu aceasta femeie obisnuita care nu are absolut nicio
sensibilitate reala pentru arta; pentru ca 1atura actioneaza in secvente stricte --
_non facit saltum_--! *ar ;uarte 5<7 in cartea sa _Examen de ingenios para la
scienzias_ care a fost faimoasa pe timpul a trei sute de ani, neaga femeilor
detinerea celor mai inalte facultati! Situatia nu este cu nimic modificata de
existenta exceptiilor particulare si a celor partiale; luata ca intreg, femeia este si
ramine o ilistina categorica si total incurabila! %e aici, pleaca acel acel
aran(ament absurd, care le permite sa imparta rangul si titlul sotilor; ei
reprezentind un imbold permanent spre ambitiile lor de origine modesta! *ar mai
departe, tot ce se intimpla este doar pentru ca ele sint ilistine iar societatea
moderna, acolo unde ele preiau conducerea si dau tonul, este construita intr-un
astfel de mod gresit! "cea propozitie unde 1apoleon spune ca:
_femeile nu au niciun rang_
-- ar trebui sa fie adoptata ca adevaratul punct de vedere in determinarea pozitiei
lor in societate; iar in ceea ce priveste celelalte calitati ale lor, 'hamfort 5=7 face o
remarca foarte adevarata:
_.le sint facute sa tranzactioneze cu propria noastra slabiciune si cu prostia
noastra, nu insa si cu ratiunea noastra! Simpatia care exista intre ele si barbati
este numai superficiala si nu atinge simpatia spiritului, sau a ratiunii, sau a
caracterului_!
.le formeaza _sex seuior_, cel de-al doilea sex, inferior in orice sens
primului; slabiciunile lor trebuie tratate cu respect; dar ca sa le arati o mare
veneratie, este un lucru extrem de ridicol si ne coboara in ochii lor! 'ind 1atura a
facut impartirea in doua a rasei umane nu a trasat linia de demarcatie exact prin
mi(loc! %iferenta dintre polul negativ si cel pozitiv este conform polaritatii, nu doar
calitativa, ci si cantitativa! Si aceasta a fost imaginea femeii, lumina in care anticii
o priveau, tot asa cum azi o privesc si cei din .uropa de .st; si (udecata lor
conform pozitiei cuvenite, este mult mai corecta decit a noastra, cu notiunile
frantuzesti invechite de galanterie si cu ridicolul sistem al plecaciunilor -- cel mai
inalt produs al stupiditatii -eutonico-'restine! "ceste conceptii au servit doar la a
face femeile mai arogante si despotice; astfel incit, uneori asta iti reaminteste de
maimutele sfinte din $enares, care in constiinta sfinteniei si pozitiei inviolabile,
gindesc ca ele pot face exact ceea ce poftesc!
%ar in .uropa :ccidantala femeia, dar in special _doamna_, se descopera
singura a fi intr-o falsa pozitie; pentru ca femeii, in mod corect numita de catre
antici _sexus seuior_, nu i se potriveste citusi de putin sa fie obiectul onoarei si
veneratiei noastre, sau sa ridice capul mai sus decit un barbat, ori sa fie pusa in
conditii egale cu el! 'onsecintele acestei false pozitii sint suficient de evidente!
Prin urmare, ar fi un fucru foarte oportun daca acest 1umar-%oi al rasei umane
ar fi in .uropa repusa in pozitia sa naturala, iar pe doamna s-o scapam de acele
neplaceri care nu sint ridiculizate doar de intreaga "sie, ci au fost la fel de
ridiculizate si de catre 4reci si 8omani! 8ezultatul va fi acela ca in toate
chestiunile noastre, sociale, politice, civile, vor fi realizate imbunatatiri colosale0
#egile Salice vor deveni inutile; vor fi un truism devenit de prisos! !oamna
.uropei, strict vorbind, este o creatura ce ar fi trebuit sa nu existe deloc; iar acolo
ar trebui sa fie femeia de casa si tinere care sa aspire ca o sa devina asa; iar ele
nu ar trebui aduse la aroganta, ci sa fie domesticite si aduse la supunere! "sta se
intimpla doar pentru ca aici in .uropa exista astfel de oameni, ca aceste
_doamne_ , sint femei ce provin din clasele de (os; exact cum am spune ca
marea ma(oritate a sexului slab este mult mai nefericita decit in .uropa de .st! Si
chiar #ordul $yron 5>7 spune:
_4indind asupra statutului femeii sub anticii 4reci --il gasesc destul de
convenabil!
Statutul prezent, o remanenta a barbariei, cavalerismului si virstei
feudale---artificial si nefiresc!
.le ar trebui sa cugete acasa--si sa fie bine hranite si imbracate--dar sa
nu se amestece in societate!
$ine educate, deasemenea, in religie--dar sa nu citeasca nici poezie, nici
politica--nimic altceva in afara de carti pioase si carti de bucate!
&uzica--pictura--dansul---deasemenea, putin gradinarit si agricultura,
acum si apoi!
#e-am vazut in .pir la reparatia drumurilor lucrind cu destul succes!

%e ce nu la fel de bine si la stringerea finului si la muls?_
* * * * *
*n partea noastra de lume, unde monogamia este in vigoarea, a te casatori
inseamna a-ti in(umatati drepturile si a-ti dubla datoriile! 'ind legile garanteaza
femeia cu aceleasi drepturi ca si barbatul, ele ar trebui deasemenea, sa-i dea si
puterea masculina a ratiunii! #ucrurile stau tocmai pe dos, la fel cum prin
privilegiile si onoarea pe care le hotaraste femeii legea, ele depasesc ceea ce le-
a impartit lor 1atura, astfel ca aici are loc o descrestere proportionala in numarul
femeilor care impart in realitate aceste privilegii; prin urmare restul femeilor sint
private de drepturile lor naturale in aceeasi masura in care celelalte au primit mai
mult decit 1atura le-a daruit!
Pentru pozitia nefireasca a privilegiilor pe care institutia monogamiei si legile
casatoriei care o acompaniaza, le atribuie femeii, in care ea e privita intru-totul
fiind complet echivalenta barbatului, in vreme ce, fara doar si poate, ca lucrurile
nu stau deloc asa, fiind cauza unei indelungi reflectii pentru inteligenta si
prudenta barbatului inainte ca acesta sa faca un sacrificiu atit de mare si sa
consimta un aran(ament atit de nedrept! %e aceea, in timp ce printre natiunile
poligame fiecare femeie isi gaseste mi(loacele de intretinere, acolo unde exista
monogamie, numarul femeilor maritate este limitat si un mare numar de femei
ramin lipsite de aceste mi(loace; cele din clasele inalte ce vegeteaza ca inutile
fete batrine, cele din clasele de (os, care datorita muncii lor grele sint aduse la o
natura neplacuta; sau devin _filles de joie_ si duc o viata ce este tot atit de lipsita
de bucurie, pe cit este si lipsita de onoare! %ar intr-o asemenea situatie ele devin
o necesitate pentru sexul opus; astfel incit pozitia lor este recunoscuta deschis
ca un mi(loc special de protectie in fata seductiei pentru celelalte femei, ce sint
favorizate de soarta si fie si-au gasit pina acum barbatii, fie spera sa ii mai poata
inca gasi! %oar in #ondra se afla @A!AAA de prostituate! "tunci ce reprezinta
aceste femei ce au atins atit de repede cel mai teribil scop, decit sacrificii umane
inchinate pe altarul monogamiei? emeile la care facem referire aici si care sint
puse in aceasta pozitie nefericita, sint inevitabila contra-greutate la doamnele
.uropei, cu pretentiile si aroganta lor! %e aceea poligamia este un real beneficiu
pentru sexul feminin, daca situatia este privita in intregul ei ansamblu! *ar dintr-un
alt punct de vedere, nu exista aici niciun temei adevarat in virtutea caruia un
barbat a carui sotie sufera de anumite boli cronice, sau a ramas infertila, ori a
devenit treptat prea batrina pentru el, sa nu-si poata lua o a doua sotie! &otivul
ce determina ca un numar atit de mare de oameni sa se converteasca la
&ormonism 5B7 apare astfel a fi intemeiat pentru acele persoane ce militeaza
impotriva institutiei monogamiei, ce nu-si poate sub niciun chip gasi o explicatie
naturala care s-o poata (ustifica!
&ai mult decit atit, conferirea unor drepturi, care din punct de vedere natural
nu pot fi (ustificate, atrag dupa sine datorii la fel de putin (ustificablile, iar
incalcarea acestor datorii pot fi sursa unor mari nefericiri! %ar sa ne aplecam
putin asupra acestei probleme! 3n barbat poate gindi adesea ca pozitia sa
sociala sau financiara poate avea de suferit in urma unei casatorii, exceptind
doar cazul in care realizeaza o stralucita alianta! %orinta sa va fi ca plecind de la
propria sa alegere, sa poata cistiga inima unei femei in cu totul alte conditii decit
cele oferite de un maria( obisnuit, astfel incit acestea sa-i poata asigura atit
pozitia sa, cit si pe cea a copiilor ce se vor naste! :ricit de cinstite, rezonabile si
nimerite pot fi aceste conditii si consimtamintul acordat anterior fata de acele
privilegii exagerate pe care insusi maria(ul le confera femeii, prin extinderea lor,
ea isi pierde cumva onoarea, pentru ca maria(ul este baza societatii civile; si ele
o vor conduce in final spre o viata nefericita, din moment ce natura umana este
astfel constituita incit vom putea acorda orice atentie opiniei altor oameni ce se
afla in afara intregului ei sistem de valori! Pe de alta parte, daca ele nu vor
consimti, vor infrunta riscul de-a se casatori cu un barbat fata de care vor resimti
repulsie, sau vor fi puse in situatia de-a se casatori cu un barbat atit de sus
pozitionat, incit ele se vor simti in aceiasi situatie ca cea a unor fete batrine puse
la pastrat; pentru ca perioada in care au sansa de-a se consacra trairii propriei
vieti este foarte scurta! "vind in vedere acest aspect al institutiei monogamiei,
-homasius a elaborat un tratat extrem de valoros _de "oncubinatu_, ce prezinta
suficiente merite pentru a fi citit; pentru ca el dezvaluie faptul ca in toate epocile
si in rindul tuturor natiunilor, mergind pina la 8eforma initiata de &artin #uther,
concubina(ul a fost un fenomen incuvintat de institutia ecclesiastica; ba chiar a
fost o institutie care s-a bucurat de o anumita recunoastere in fata legii, fara a fi
prezentat citusi de putin dezonorant! Si doar 8eforma #utherana a fost cea care
a viciat aceasta pozitie! %in acest punct de vedere, aceasta actiune poate fi
privita drept o (ustificare a casatoriei preotilor; iar mai tirziu, $iserica 'atolica, n-a
mai indraznit sa dea inapoi in aceasta chestiune!
1u are rost sa ne folosim de argumente in favoarea poligamiei; ea trebuie sa
fie luata drept _de facto_ ca existind pretutindeni si singura intrebare ce s-ar
putea ridica, este cum poate fi ea azi adaptata! 'ind a existat oare vreodata cu
adevarat aici monogamie? 'u totii traim intr-o anumita masura si pentru o
perioada de timp, cei mai multi dintre noi, in poligamie! *ar acest lucru are loc
inca de pe vremea cind fiecare barbat avea nevoie de mai multe femei; si nimic
nu poate fi mai frumos, decit sa-i permitem acest lucru, ori si mai mult inca, sa
asezam aceasta realitate drept o datorie a sa, obligindu-l in acest fel sa intretina
mai multe femei! "cest lucru va readuce femeia la adevarata sa pozitie pe care
insasi 1atura i-a conferit-o, de cea de-a doua fiinta; iar _doamna_, acest
monstru, creatie a civilizatiei medievale .uropene si a stupiditatii -eutonico-
'restine va disparea din lume, lasind in urma sa numai _femeia_; dar nu o
_femeie nefericita_, de care .uropa este astazi plina!
/ / / / /
*n *ndia, o femeie nu este niciodata independenta, dar in concordanta cu
legea lui &anu 5@7 ea se afla sub controlul tatalui, sotului, fratelui, sau fiilor sai! Si
este cu siguranta un lucru revoltator ca o femeie ramasa vaduva sa se sacrifice
pe rugul funerar al sotului; dar este la fel de revoltator si ca ea sa poata cheltui
banii sotului ei impreuna cu concubinii ---bani pe care i-a cistigat prin truda sa de-
o viata in speranta ca vor oferi un viitor sigur copiilor sai! ericirea este doar a
celor ce vor sti sa tina cirma corabiei fixata pe cursul de mi(loc al fluviului vietii ---
_medium tenure beati_!
Prima dragoste a unei mame este fata de copii sai, intocmai asa cum este si
dragostea animalelor, tot asa se petrece si in dragostea unui om; caracterul ei
este unul pur _instinctiv_ si la fel de usor ea se va stinge atunci cind copilul
inceteaza a mai fi nea(utorat! %upa aceea, prima dragoste ar trebui sa-si urmeze
calea catre un tel bazat pe ratiune si obisnuinta; dar adesea esueaza, intirziind a-
si face aparitia, in special atunci cind mama nu-si iubeste sotul! %ragostea unui
tata fata de copiii sai este de-o alta natura, urmind o secventa diferita si in mod
deosebit indreptata spre ultimul copil; pentru ca ea isi are fundamentul in faptul
ca in acest copil el isi recunoaste .u-l sau interior; dragostea sa fata de copii
este una metafizica la originile sale!
"proape in rindul tuturor natiunilor, indiferent daca ele tin de lumea antichitatii
sau apartin lumii noastre moderne, si chiar si printre ;otentoti 5C7, proprietatea
este mostenita in intregime de catre descendentii de sex barbatesc; doar .uropa
a abandonat aceasta cale; dar acest lucru nu s-a petrecut si in rindul nobilimii,
desigur! "ceasta proprietate, ce a fost obtinuta cu atita dificultate si efort,
platindu-se pentru ea pretul la atitia ani de viata si de zbucium intens, ar trebui ca
dupa toate acestea sa incapa in mainile unei femei, care in lipsa oricarei ratiuni
s-o faca praf intr-un scurt timp si intr-un chip prostesc; acest lucru este o
nedreptate si o gresala tot la fel de serioasa pe cit si de comuna este, care ar
trebui prevenita prin limitarea dreptului femeii la mostenire! *n opinia mea, cel mai
bun aran(ament ar fi acela prin care femeia, fie ca este vaduva sau fica, nu ar
putea primi nimic care sa depaseasca intretinerea garantata de-a lungul intregii
vieti, bazata pe proprietati asigurate prin garantii ipotecare si in niciun caz prin
proprietatea sau capitalul insasi, exceptind cazurile in care lipsesc descendentii
de sex masculin! 'ei care fac banii sint barbatii, nu femeile; iar de aici rezulta ca
femeile nu sint (ustificate in a intra in posesia neconditionata, nici nu sint
persoanele potrivite pentru a li se incredinta administrarea ei! emeile nu ar
trebui sa aiba libertatea de-a dispune de avere, in adevaratul sens al cuvintului,
cum am spune, capital, case sau terenuri! *n cazul lor va fi intotdeauna nevoie sa
existe un tutore; prin urmare nu ar trebui sa le fie incredintata niciodata tutela
asupra propriilor copii! Danitatea femeilor, chiar si atunci cind nu se dovedeste a
fi mai mare decit cea a barbatilor, ascunde in ea mai multe pericole, astfel incit va
lua in intregime o directie axata asupra sferei bunurilor materiale! .le sint lipsite
de valoare, ma refer la frumusetea lor personala, la modul in care inteleg sa se
impodobeasca, la spectacolul ce il ofera, la pompa si grandoarea afisata! %in
acest motiv ele se simt in societate in elementul lor! .l este deasemenea, acel
stimul care le face sa incline catre _extravaganta_, iar asta cu atit mai mult cu cit
puterea ei de (udecata va fi mai slaba! *n consecita putem gasi un scriitor antic ce
descrie femeia fiind in general de o natura extravaganta --5greaca: gynae to
synolon esti dapanaeron Physey7 56A7 Pe de alta parte, vanitatea ia in cazul
barbatilor directia avanta(elor non-materiale, ca intelectul, invatatura, cura(ul!
*n lucrarea sa _#olitica_, 5667 "ristotel explica marile dezavanta(e ce le-au
fost aduse Spartanilor, plecind de la faptul ca au facut prea mari concesii fata de
femeile lor, acordindu-le acestora dreptul de mostenire si de zestre; dar si o prea
mare independenta; si ne arata cit de mult au contribuit toate acestea la
decaderea Statului Sparta! 1u acesta poate fi insa cazul in ceea ce priveste
ranta, unde influenta femeilor a cunoscut o crestere incepind cu domnia lui
#udovic al E***-lea, fiind vinovata de cresterea treptata a coruptiei in rindul
4uverului si a 'urtii regale ce au condus la 8evolutia din 6B@C, al carei rezultat
au fost toate tulburarile ulterioare! "ceasta poate fi doar o mica demonstratie
asupra falsei pozitii pe care femeia o ocupa, in modul ce mai evident prin care
institutia _doamnei_ este realizata in structura noastra sociala, ca un defect
fundamental, acest defect reiesind din insasi inima ei si ce simte nevoia sa-si
extinda influenta otravitoare in toate directiile!
/ / / / /
"ceasta femeie ce prin natura ei este menita la supunere, lucru ce poate fi
vazut plecind de la faptul ca orice femeie care este plasata intr-o pozitie contrara
naturii ei, aflata intr-o independenta completa, imediat ce ea insasi se ataseaza
de un barbat, chiar ea ii permite acestuia sa o conduca si s-o ghideze prin viata!
"cest lucru se intimpla pentru ca ea va simti mereu nevoia unui stapin si
maestru! %aca este tinara, va fi o iubita; daca este batrina, va fi o preoteasa!
1:-.
1ota 6 : : descriere mai pe larg asupra acestui subiect poate fi gasita in
lucrarea mea -ratat asupra moralei
1ota + : "! Schopenhauer, #umea ca vointa si reprezentare, vol! ii!, ch! <<!
1ota 9 : J! J! 8ousseau, #ettre dF"lembert, nota xx!
1ota < 1!-!: Juan ;uarte 6=+A? - 6=CA, a practicat medicina la &adrid!
1ota = : 1!-! Dezi: "! Schopenhauer, Sfaturi si &axime, p! 6+!
1ota > : -homas &oore, Scrisori si "cte, vol! ii!, p! 9CC!
1ota B : 1!-! &ormonii au renuntat de curind la poligamie, primind in schimb
drepturi electorale in "merica!

1ota @ : 'h! D!, v! 6<@!
1ota C : #eroy, #etters philosophiGues sur lFintelligence et la perfectibilitie
des animaux avec GuelGue letters sut lFhome, p! +C@!, Paris,
6@A+

1ota 6A : $runcH 4nomici poaete graeci v!66=
1ota 66: $I! *, 'ap! C!
/ 4uelphs si 4hibellines -4uelfi ) Jelf , sustinatorii Papei si
4hibellini -sustinatorii lui rederic * $arbarossa din
*talia
doua partide, unii suporteri ai Papalitati, ceilalti suporteri ai *mperiului!

-r$ %"as"arino%