pagina 1/35

Notiuni generale – sisteme de sudura caroserii auto:

- Organizare linie tehnologica – subdiviziuni (linie, statie,grup de unituri,unituri)
- Tipologie si rol functional pt. dispozitive (unituri) – (rest , clamp,pin,combinate)
- Sisteme de coordonate
- Elemente utilizate in constr. de unituri si metode de prelucrare ale acestora (NC,
PIN,BLADE etc)
- Jargon Comau @ . RO

Notiuni introductive de desen tehnic

- proiectii si reprezentarea lor in desen – vederi+sectiuni,vederi ‘AUX’
- scari uzuale in DT - * desene de exec. a reperelor scara 1:1 – unde este posibil
- asezarea vederilor in format
- utilizarea si completarea formatelor (indicatoare , tabele de componenta etc
- elementele

Reguli generale de cotare

- Respectarea regulilor de lucru in 2D – specific pe sisteme CAD !
- Cotare conf. regulilor generale de cotare si conform normelor specifice stabilite prin
procedurile de cotare la fiecare proiect/client in parte.
- Alegerea formatelor -

Categorii de desene
- Layout linie
- Ansamblu general
- Desene de executie unit
 pagina 2/35

Notiuni generale – sisteme de sudura caroserii auto:

Domeniul principal de activitate al firmei COMAU Romania este proiectarea sistemelor de
sudura pentru caroserii auto. Pe langa aceste sisteme se mai proiecteaza tot pentru industria
constructoare de autoturisme diverse dispozitive de verificare si matrite .
Caroseriile auto se compun in mare parte din piese din tabla ambutisata , piese care se
sudeaza unele de altele formand diferite subansamle.Pe langa piesele din tabla ambutisata caroseria
cuprinde si organe de asamlblare (piulite , suruburi etc) fixate prin sudura . Pentru sudarea reperelor
se folosesc in principiu doua metode de sudura – sudura in puncte si sudura MIG , iar pentru sudarea
organelor de asamblare (piulite , suruburi) se folosesc pistoale speciale pentru sudura electrica cu
incarcare automata a organelor de asamblare care urmeaza a fi sudate.

Organizare linie tehnologica – subdiviziuni (linie, statie,grup de unituri,unituri)

Liniile tehnologice pentru sudura caroserii auto se pot clasifica din punct de vedere al
metodei de sudura in;
- linii tehnologice cu sudura complet robotizata
- linii tehnologice cu sudura manuala
- linii tehnologice cu sudura mixta (disp. de sudura robotizate+ disp. manuale)
Liniile tehnologice cu sudura robotizata au de regula majoritatea dispozitivele automatizate ,
cu actionare pneumatica. In cazul acestor linii , in situatii speciale , cu acordul beneficiarului
se pot prevede anumite dispozitive actionate manual.
Liniile tehnologice cu sudura manuala pot fi dotate atat cu dispozitive semi automatizate cit si
cu comanda manuala. In cazul dispozitivelor semi automatizate actionarea dispozitivelor este
in majoritatea cazurilor pneumatica. Dispozitivele cu comanda manuala pot fi cu actionare
pneumatica , manuala sau combinata (manual+pneumatic).
Liniile tehnologice au destinatii bine definite , in sensul ca pe fiecare tip de linie se realizeaza
un singur tip de produs -linii diferite pentru usi , capote , caroserie ‘in alb’ etc.
****** de explicat caroserie ‘in alb’
pagina 3/35
 pagina 4/35

Elementele principale din care se compune o linie tehnologica pentru sudura sunt:
- statiile de sudura
- dispozitive , instalatii de transport repere/subansamble intre statii (grippere ,
conveioare , sist. de transport tip transfer)
- statii (zone) de stocare repere
- sisteme de siguranta (active si pasive)
- diverse zone auxiliare si de deservire

Prin statie de sudura se intelege un grup de dispozitive asezate pe un suport comun (denumit
de regula BASE) cu ajutorul carora se realizeaza o anumita operatie sau succesiune de
operatii in vederea realizarii unui subansamblu. Prin construirea mai multor statii cu operatii
specifice fiecareia , practic se realizeaza construirea produsului final prin trecerea diferitelor
subansamble prin aceste statii.
Pentru denumirea unei statii se foloseste uzual atat termenul de statie cat si termenul de
operatie.
Dispozitivele utilizate in statii sunt denumite in jargon “unituri” derivat din engleza – unit
sau “grupuri” , din italianul gruppo. Se va folosi in continuare pentru aceste dispozitive
denumirea generica de UNIT.

Tipologie si rol functional pt. dispozitive (unituri)

Exista trei tipuri de baza de unituri utilizate in constructia statiilor :
- rest unit
- clamp unit
- pin unit
-
Pe langa aceste trei tipuri se mai pot defini (intalni) si altele de exemplu rough locator
(pronuntat raf locator) –unit de pozitionare grosiera si combinatii ale acestora , respectiv
dispozitive necesare realizarii diferitelor deplasari ale uniturilor/grupurilor de unituri (slide
unit-uri , dump – unit , floapway etc)
 pagina 5/35

REST UNIT
- are rol de sustinere a elementelor de caroserie (sau subansambluri deja realizate
intr-o statie /operatie anterioara) in momentul incarcarii in statie. Nu are rol de
fixare si de asemenea de regula nu are rol de orientare a elementelor de
caroserie.La cererea beneficiarului , Rest unitul poate indeplini si rol de
pozitionare a elementelor de caroserie printr-o profilare precisa a reperului de
sustinere (NC Back-up)

CLAMP UNIT
- are rol de sustinere si fixare a elementelor de caroserie in vederea sudarii acestora.
In unele situatii partea de sustinere (NC-back-up) poate sa lipseasca. In acest caz
unitul realizeaza numai fixare (apasare)
 pagina 6/35

PIN UNIT
- are rol de orientare a elementelor de caroserie in vederea pozitionarii corecte intre
ele
BASE UNIT
- este o categorie speciala de “unituri” – are rol de sustinere/montaj a intregului
grup de unituri care compun o statie. Se mai numesc si “masa”
-

Base fara unituri montate Acelasi Base cu unituri montate

 pagina 7/35

Sisteme de coordonate, plane principale , griduri

Pentru o reprezentare corecta a elementelor de caroserie in pozitia lor reala fata de autoturism
a fost adoptata conventia de reprezentare fata de un sistem de coordonate absolut , cu origine comuna
pentru fiecare element de caroserie si cu aceeasi orientare a axelor.Aceasta conventie ne conduce la
urmatorul rezultat: avand sistemul de coordonate absolut al autovehiculului stabilit intr-un punct
arbitrar (definit pentru fiecare producator/beneficiar in parte) si avand fiecare element de caroserie
modelat in pozitie corecta fata de acest sistem , prin asamblarea elementelor de caroserie
suprapunind sistemele individuale peste cel absolut obtinem practic o caroserie completa , asa cum
arata ea in realitate.
In imaginea urmatoare este exemplificat un sistem de coordonate pentru un autoturism.

Originea sistemului de coordonate este aleasa de regula in puncte diferite in functie de producatorul autovehiculului. In majoritatea cazurilor
insa originea este aleasa in punctul din mijlocul axei fata a autovehiculului iar orientare axelor X,Y si Z sunt cele de mai sus in toate cazurile

cunoscute , diferind doar denumirea acestora (vezi tabel)

OX DATUM Front Origin Line TL (lenght)
OY DATUM Center Line of Body BL(width)
OZ DATUM Bottom Origin Line WL(height)

Cu ajutorul acestui sistem de coordonate respectiv cu ajutorul planelor principale (definite

prin ecuatiile X =ct. , Y=ct. , Z=ct.) se poate descrie pozitia unui element de caroserie in spatiu ,
respectiv se poate defini pozitia in spatiu a unui punct , a unui segment sau corp solid modelat,
pozitie definita in raport cu acelasi sistem de coordonate . Acesta inseamna de fapt ca putem defini
 pagina 8/35

pozitia in raport cu elementele de caroserie a unor repere din dispozitivele proiectate de noi , sau mai
bine zis a intregului dispozitiv.
Utilizand cele trei plane ale sistemului de coordonate (planele X-Y, Y-Z si Z-X) putem crea
proiectii ale caroseriei respectiv ale uniturilor pe aceste plane. Planele principale ( t=ct) genereaza in
planele X-Y, Y-Z si Z-X prin proiectie urme linare .Prin conventie este stabilit ca se folosesc doar
plane de coordonata constanta din 50 in 50 din 100 in 100mm si asa mai departe , crescand cu cate
100 mm. Reteaua de linii formata astfel (din urmele planelor principale construite la intervale egale)
poarta numele de GRID (din versiunea engleza , RETICOLO in italiana).
Descrierea pozitiei uniturilor in spatiu , in momentul in care trebuie facuta “pe hartie”, adica
in modulele de 2D, de drafting, ale sistemelor CAD pe care lucram , se face in cadrul vederilor in
care sunt reprezentate uniturile in ansamblu prin cote de referinta fata de griduri.
 pagina 9/35

Simetrii
Datorita formei constructive a unei caroserii de autovehicul , o mare parte a elementelor de
caroserie sunt simetrice fata de planul central XZ. Prin simetrie se intelege aici imagine in
OGLINDA!
Prin conventie partea stanga a masinii se intelege partea din stanga planului XZ , privind
masina din perspectiva soferului (din spate in fata).In aceasta zona , valorile Y sunt negative. Pentru
partea dreapta valorile sunt pozitive.Jargonul provenit din engleza pentru partea stanga este LH (left
hand) iar pentru dreapta este RH (right hand) sau in italiana Sinistra/Destra
Din proprietatea de simetrie deriva faptul ca proiectarea liniilor tehnologice se poate face “pe
jumatate” adica numai pe o parte a masinii , bineinteles numai pentru elementele care sunt simetrice
stanga/dreapta (ex: usile fata ,usile spate , zonele laterale- ). Aceasta inseamna ca se proiecteaza
numai statiile necesare de exemplu pentru construirea usii stanga fata dar se construiesc de fapt doua
randuri de statii una pentru partea stanga a masinii , identica cu modelele 3D si cu documentatia pe
hartie , iar cealalta pentru usa dreapta se va construi in OGLINDA fata de modelele 3D si desenele
existente. La nivel de unit , aceasta inseamna ca se construieste o unitate conform modelului si o
unitate in OGLINDA , acestea fiind montate in statii DIFERITE , pe Base-uri diferite.!!!
La acest tip de unituri , pe desene apare un sticker (cartus cu text sau o nota simpla) de genul
LH as shown / RH symettrical posite

adica parte stanga (LH) conform desenului , iar partea dreapta (RH) in oglinda.
Pentru partile din caroserie care nu au aceasta proprietate de simetrie din diverse motive , se
proiecteaza dispozitive specifice.
Un caz aparte il reprezinta partea centrala a masinii (planseul , sasiul , capotele fata si spate).
In acest caz , fiind vorba de repere unice , se proiecteaza un singur rand de statii .Elementele de
caroserie fiind simetrice fata de planul central XZ se vor proiecta la fel unitati numai pentru o parte a
masinii iar pentru partea cealalta se vor construi unitati in oglinda , dar acestea se vor monta in
aceeasi statie , pe acelasi Base. Exista o categorie de unituri in cadrul statiilor centrale care se
construiesc din diferite motive numai pe o parte a masinii . Acestea , dupa partea pe care sunt
construite se numesc LH only sau RH only .
Reperele care prin oglindire sunt identice cu originalul se construiesc identic atat pentru LH
cat si pentru RH.

De inserat exemple RH/LH , symm opp, identic

In exemplul urmator este prezentat in sistem american , preluat de la PICO (azi Comau
PICO) sitemul de axe si setul de vederi utilizate in proiectarea uniturilor (tooling)
pagina 10/35
 pagina 11/35

Elemente utilizate in constructia de unituri

si metode de prelucrare ale acestora
Uniturile se compun in principal din urmatoarele elemente (denumite aici in jargon preluat in
parte din engleza)

L-BLOCK sau ARM EXTENSION

CLAMP

NC -FINGER

RETRACTABLE PIN
NC-BACK-up

BLADE

RISER

RISER .
Piesa cu rol de sustinere a intregii unitati, pe acesta se monteaza BLADE-ul , cu sau fara posibilitati de reglaj.
Riserul poate sa fie de mai multe tipuri :
- Standardizat - in constructie sudata – vezi NAAMS
- in constructie turnata – vezi STD COMAU
- Nestandardizat - in constructie sudata
Oriunde este posibil se utilizeaza RISER standard , utilizarea riserelor nestandard fiind permisa
numai in cazuri exceptionale (ex – imposibilitatea inscrierii unitului in cote de gabarit prestabilite
sau necesitatea unei constructii sudate speciale datorita gabaritului sau cinematicii unitului respectiv)

Riserele standardizate se cumpara de catre cel care construieste unitul in stare pregatita de montaj ,
cu toate prelucrarile facute. Pentru acestea nu se face desen de executie . In general la reperele
STANDARDIZATE sau la piese CUMPARATE nu se face desen de executie. Exceptie fac cele la
care se efectueaza prelucrari in plus fata de STD.
 pagina 12/35

Riserele nestandard , fiind in constructie sudata se executa ca orice subansamblu sudat , deci
necesita desen de executie. Cotarea acestor repere trebuie sa se faca tinindu-se cont de etapele
procesului tehnologic de realizare
 debitare componente <> cote de gabarit pentru fiecare componenta
 sudarea componentelor <> cote de pozitionare in vederea sudarii**ATENTIE !NU SE
COTEAZA FATA DE SUPRAFETE PRELUCRATE!

 prelucrari mecanice <> cote de prelucrare – frezari , gauriri , etc.

Este indicat sa se realizeze cotarea in aceasta ordine pentru a elimina riscul de a uita cote , in sensul
ca nu se trece de la un tip de cota la alta (gabarit , pozitionare , prelucrare) pana nu este definita
complet operatia respective , pentru fiecare reper(debitare,sudare,prelucrare)

BLADE
Piesa cu rol de suport/piesa de legatura intre diferitele elemente componente ale unitului.La fel ca si riser-ele ,
blade-urile pot sa fie
- Standardizate - vezi STD COMAU
- Nestandardizate
In majoritatea cazurilor (proiectelor) Blade-urile sunt nestandard , in sensul ca nu au forma si
dimensiuni prescrise , in afara unor conditii minime legate de grosime si gabarit. Exista cazuri in care
se impune utilizarea blade-urilor standard.
 pagina 13/35

Blade-urile sunt in general piese relativ simple. Cotarea acestora depinde de tehnologia de
executie a acestora. In majoritatea cazurilor Blade-urile se obtin (contur brut , cu adaosuri de
prelucrare unde este necesar) prin taiere cu flacara , dupa un sablon(contur). In jargon aceste
contururi se numesc Burnout-uri si se reprezinta intotdeauna la scara 1:1.In cazul in care Burnout-ul
nu se incadreaza in format la scara 1:1 , se reprezinta la alta scara si se coteaza conturul in totalitate.
Desenele de executie a reperelor se executa peste tot unde este posibil la scara 1:1.
In functie de tipul Blade-ului (cu sau fara reglaj) si de tehnologia folosita de executatntul
acestuia , prelucrarile care se fac ulterior debitarii cu flacara sunt frezari si gauriri iar bazele de
cotare se aleg astfel :
Cazul 1- blade cu reglaj
Baza de cotare in acest caz sunt 2 (3) suprafete frezate , perpendiculare intre ele. Pozitia
gaurilor in acest caz se coteaza fata de aceste suprafete
In acest caz , in functie de cerintele beneficiarului , grupurile de gauri se vor cota ca grup (o gaura de
stift din grup fata de baza , restul fata de acea gaura de stift ) sau individual , fiecare gaura fata de
baza.

Cazul 2- blade fara reglaj

Baza de cotare in acest caz este o gaura de stift , de regula se alege dupa criterii impuse
(!!!).In acest caz , in functie de cerintele beneficiarului , grupurile de gauri se vor cota ca grup (o
 pagina 14/35

gaura de stift din grup fata de baza , restul fata de acea gaura de stift ) sau individual , fiecare gaura
fata de baza.
 pagina 15/35

NC-FINGER/ NC-BACK UP
Piesele denumite generic NC-uri (se va citi ENSIuri) sunt piesele care vin in contact direct cu
elementele de caroserie. Aceste piese au rol de suport si/sau fixare a elementelor de caroserie.
Denumirea acestora , jargonul NC , provine din expresia americana NC-block – Numerical
Controlled machined block – adica bloc prelucrat prin metode CNC .

NC FINGER

ELEM. DE
CAROSERIE

NC BACK-UP

Aceste tipuri de repere se gasesc intotdeauna in uniturile de tip REST si CLAMP , sau combinatii ale
acestora. NC-FINGER este denumirea generica a reperului mobil , montat pe bratul clampului direct
sau prin piese de legatura .NC-BACK UP este denumirea generica a reperului fix montat de regula
pe blade in mod direct sau la fel ca si NC-FINGERul , cu ajutorul pieselor de legatura.
Aceste repere , asa cum s-a aratat , vin in contact direct cu elementele de caroserie si
realizeaza sustinerea si fixarea acestora. Din acest motiv forma suprafetei de contact a NC-urilor
trebuie sa copieze identic forma elementelor de caroserie in zona petei de contact (asa numitul
PATCH din Metoda), copiere care se obtine prin metode de prelucrare specifice – generare CNC a
suprafetei pornind de la forma electronica a fisierului de tabla, copiere sau in cazuri speciale , cind
suprafata e perfect plana generare prin frezare conventionala.
Avand in vedere faptul ca suprafetele de contact trebuie sa copieze exact forma elementului
de caroserie se impune cunoasterea exacta a pozitiei in spatiu a acestor repere , atat din punct de
vedere al orientarii cit si coordonate ale unui punct de control de pe piesa. Pozitionarea NC-urilor in
spatiu se face utilizand cote de referinta fata de GRID-uri (vezi Sisteme de coordonate). In
functie de tipul punctului de control (colt sau centru gaura) se vorbeste despre orientare MASTER
CORNER sau MASTER DOWEL , notiuni care sunt explicate pe larg in capitolul Cotarea NC-

urilor.
 pagina 16/35

PIN

Reperele cu denumire generica PIN sunt de regula piese de revolutie cu rol de pozitionare
relativa a elementelor de caroserie

Dupa gradul de libertate impus punctului de pozitionare a elementului de caroserie Pin-ul

folosit poate fi: pin cilindric/pin frezat in gaura rotunda respectiv pin cilindric in slot. Pin-ul frezat in
jargon se

Elem. de
caroserie

U+V
V
V

U
Pin cilindric in
Pin cilindric in Slot
gaura circulara

Exemplu de orientare a unui element de caroserie intr-un plan oarecare U-V cu ajutorul a doi Pin-i cilindrici
 pagina 17/35

Element de
caroserie

Pin “diamond”
 pagina 18/35

Notiuni introductive de desen tehnic

Noi utilizam vederile ortogonale adica proiectiile pe planele principale.

Pentru layout ca vedere pricipala de regula pornim de la vederea principala a statiei,liniei(vederea de

sus),dupa care obtinem celelate vederi in proiectie prin metoda europeana sau metoda americana in

functie de cerintele clientului.

Metoda de reprezentare europeana este cea pe care o cunoastem-

-vederea din fata este proiectia in vedere pe planul verical din spate

-vederea de sus este proiectia in vedere pe planul orizontal inferior B

E
-vederea din stanga este proiectia in vedere pe planul lateral dreapta

-vederea din dreapta este proiectia in vedere pe planul lateral stanga C D

F A
F
D A C E

Metoda de proiectie americana –

-vederea din fata este proiectia in vedere pe planul verical din fata

-vederea de sus este proiectia in vedere pe planul orizontal superior B

-vederea din stanga este proiectia in vedere pe planul lateral stanga E
-vederea din dreapta este proiectia in vedere pe planul lateral dreapta D
C

B
A F
E C A D

F
 pagina 19/35

In cazul in care piesa este complexa si reprezinta suprafete inclinate , respectiv prelucrari pe

aceste suprafete care nu pot fi determinate prin metoda clasica de proiectii ortogonale se creeaza un

alt sistem de proiectii(denumit auxiliar)perpendicular pe directia respectiva.Obtinem o vedere

inclinata.

Exista cazuri in care avem un Unit rotit in planul XY.In acest caz se creeaza un sistem

auxiliar de axe paralel cu unitul fata de care vom putea sa ne pozitionam.(ex de unit cu desen)

Este de preferat ca vederea pricipala a unei piese sa fie aceeasi cu una din vederile obtinute in

layout.

De regula pentru 2D folosim start modele.adica un fisier care cuprinde toate formatele

specifice si toate setarile necesare executarii 2D-ului(layere,culori ,stiluri de cotare)

Acestea contin:- un format pentru vederea isometrica

- unul sau doua formate pentru layout

- formate specifice pentru NC-uri,pini

- formate pentru repere specifice,ansamble sudate

- format separat pentru burnout

Aceste start modele contin toate setarile necesare executarii 2D-ului.Este interzisa modificarea

setarilor existente in acest fisier(ex. la ACAD modificarea dimstyle).

Scarile desenului utilizate :-la desenele de executie a reperelor se utilizeaza de regula scara de

marime naturala 1:1(unde este posibil)

Alte scari utilizate sunt:

- scari de micsorare (ex. cazul layout-ului) :1:2; 1:2.5 (la cererea expresa a

beneficiarului) 1:5;1:10

- scari de marire:2:1;5:1;10:1

E necesara notarea scarii la care a fost reprezentat reperul,ansamblul,statia .Completarea

formatului este obligatorie.

 pagina 20/35

Reguli de cotare pentru unituri

Prezentarea regulilor de cotare se va face in continuare tinand cont de specificul fiecarui tip

de plansa si reper pentru care se intocmeste desen de executie.Notiunile respectiv metodele de cotare

expuse sunt descrise si adaptate unui unit asanumit “drept ” – unit care este orientat si lucreaza in

plane ortogonale pe axele/planele sistemului de coordonate absolut. Pentru unituri “inclinate” la

sfarsitul capitolului sunt expuse reguli specifice acetor tipuri de unituri.

In vederea intocmirii in mod corect a documentatiei aferente unui unit trebuie parcurse
- colectarea informatiilor despre unitul in cauza , informatii obtinute din documentatia
pusa la dispozitie , standarde specifice/proiect, proceduri de cotare etc. referitor la
urmatoarele aspecte :
- codificari , denumiri etc
- rol functional, constructie
- material (otel , material plastic , otel inox nemagnetizant)
- tehnologie de debitare pentru repere – metode de reprezentare / cotare a
conturului
- studierea orientarii si a formei unitului/piesei in scopul determinarii numarului si
orientarii vederilor necesare (vederi + proiectii ortogonale si/sau auxiliare) si creerea
vederilor , in sistemul de reprezentare (european sau american) impus.
- inscrierea cotelor necesare definirii obiectului (ansamblu , subansamblu sau reper)
tinand cont de regulile generale si de cele specifice impuse prin proceduri
- completarea desenului cu “stickere”-note tip text cu informatii legate de partea
masinii pe care se proiecteaza (LH/RH – vezi SIMETRII) , indicatii de montaj , tratamente
termice , acoperiri etc.
- completarea indicatoarelor , a diverselor tabele/zone , cu datele specifice proiectului

Indicatiile si regulile cuprinse in PROCEDURILE pt.DRAFTING elaborate pentru fiecare

beneficiar/proiect in parte au prioritate asupra regulilor de cotare expuse in acest curs.

Documentatia aferenta unui unit este formata din mai multe parti dintre care cele mai

importante sunt , din punct de vedere al drafter-ului – lista de materiale si setul de desene
 pagina 21/35

propriuzise.Documentatia mai poate cuprinde ciclograme , sequence-chart-uri , scheme

electrice/pneumatice , studii de ergonomie etc.

Lista de materiale contine informatii referitoare la componenta unitului , atat din punct

de vedere al reperelor cu desen de executie , deci nestandard, cat si cele standardizate sau provenite

de la terti producatori specializati . Informatiile pe care le contine aceasta lista se refera in general la

denumiri, cantitati , materiale si/sau producator. Pentru aceste liste se folosesc denumirile : BOM

(citit BUM) din varianta americana Bill Of Materials , Stueckliste din germana, Distinta Base din

italiana , in functie de beneficiarul pentru care se lucreaza. Se completeaza de regula dupa model

pentru fiecare beneficiar/proiect ,existand reguli relativ diferite pentru fiecare si modalitati de

completare diferite (ex. Pico – AutoCAD => BOM realizat in paper space ACAD , semiautomat,

pentru Mercedes/Germann-Intec Stueckliste in Excel , completare manuala a informatiilr etc).

Setul de desene propriuzise sunt asemanatoare ca si continut pentru majoritatea

beneficiarilor si din acest motiv vom incerca sa facem o prezentare comuna a lor.

Un set complet de desene contine urmatoarele tipuri de planse (sau sheeturi , un americanism foarte

des utilizat, blat-uri in germana ,):

- planse LAYOUT si plansa ISO ( plansa ISO poate sa lipseasca)

- planse pt. NC-uri

- planse pt. PIN-i

- planse DETAIL (subansambluri sudate si repere individuale)

- planse BURNOT (contururi pentru debitare cu flacara – se mai numesc

Brennschablonen – D sau Tagliofiamma (?) – I)

Fiecare tip de plansa are rolul si specificul sau. Din acest motiv le vom prezenta in continuare

detaliat pe fiecare in parte.

Sheeturi LAYOUT si ISO

Pentru a intelege rolul si rostul acestor doua sheeturi terbuie sa definim mai intai conceptul de
LAYOUT in general si cele de layout de statie si de linie in special. LAYOUT , termen preluat din
engleza ,acopera o plaja destul de larga de intelesuri , din care retinem doar urmatoarele :
- plan(desen) de amplasament
 pagina 22/35

- desen de ansamblu (pe acelesi sheet toate vederile sau fiecare vedere pe
sheet separat)

Linia tehnologica este descrisa din punct de vedere functional , in parte, chiar prin asa
numitul Layout de linie , adica planul de amplasament al liniei , care contine elementele necesare
descrierii fluxului de linie , a pozitiei statiilor/operatiilor in cadrul liniei , pozitia operatorilor fata de
statii , zone de acces etc.
Layout-ul de statie contine informatii referitoare la elementele care o compun (Base-uri ,
unituri/grupuri de unituri) , elemente de caroserie/subansamble care se incarca in acea statie si un
lucru foarte important – orientarea statiei fata de sistemul de coordonate (absolut) al autovehiculului.
Sheetul (sheeturile) de Layout pentru fiecare unit in parte contin , in general urmatoarele :
a) minim trei vederi ale ansamblului unitului
b) griduri pentru fiecare vedere
c) cote de referinta fata de griduri pentru orientare si pozitionare
d) cote de control a asamblarii
e) informatii referitoare la elementele de caroserie
f) baloane cu nr. de pozitionare a reperelor componente – numere identice cu cele din
lista de materiale
g) unghiuri de deschidere , curse de cilindri etc.

a) Vederile din sheetul de layout al unitului trebuie sa respecte anumite reguli , printre care se
numara si urmatoarele :
- cel putin una din vederi trebuie sa fie identica cu vederea principala din layout-ul
de statie , pentru o mai usoara identificare a pozitiei in cadrul statiei (de regula
este vederea de sus a statiei – in cazul statiilor cu base orizontal)
- trebuie sa asigure posibilitatea cotarii determinate pe 3 directii diferite (fata de
griduri) in sistemul de cotare impus (MASTER CORNER / DOWEL)
- sa respecta scara de reprezentare impusa (1:1 , 1:2 sau 1:2.5 in anumite cazuri)

b) Gridurile vizibile in vederile din sheeturile de layout sunt , asa cum am definit la Sisteme
de coordonate proiectiile (urmele) planelor de tip X=ct. , Y=ct. sau Z=ct. ale sistemului de
coordonate absolut al autovehiculului pe planul vederii. Gridurile trebuie sa aiba aceeasi orientare ca
si in layout-ul de statie , acest lucru fiind si un element de control , in sensul ca in momentul in care
vederile din statie si unit sunt la fel iar orientarea gridurilor difera inseamna ca ori in layout-ul de
statie , ori in cel de unit s-a strecurat o eroare.
 pagina 23/35

De regula pe vederile din sheeturile de layout gridurile sunt dispuse la intervale egale de cate
100mm. In cazul in care vizibilitatea unitului este simtitor diminuata din cauza gridurilor prea dese
(in cazul dist. de 100mm) se poate opta pentru distante mai mari intre gridurile afisate, de ex. din 200
in 200 de milimetri , in acez caz , pentru exemplul de mai sus ramanand vizibile pe dir. X gridurile
de la 3300 , 3500, 3700 X.
Marcarea in 2D a acestora se face prin mijloace specifice fiecarui sistem CAD. Asa cum s-a
prezentat la SISTEME DE COORDONATE , denumirele pot sa fie diferite de la un proiect la altul ,
dar obligatoriu trebuie trecute valorile gridurilor si aceste denumiri , indiferent de proiect/beneficiar.

c) Cotele de referinta fata de griduri trebuie sa fie in asa fel inscrise in desen incat sa
determine pe 3 directii diferite in sistemul de cotare impus (MASTER CORNER / MASTER
DOWEL) orientarea si pozitionarea unitului in spatiu , in raport cu sistemul de coordonate absolut al
masinii.
Modul de inscriere al acestor cote este de regula diferit de la un beneficiar/proiect la altul ,
dar diferentele se refera in majoritatea cazurilor numai la forma cotei , nu si la continutul acesteia
(rolul ei).
O regula “generala” : - intodeauna se coteaza de la gridurile cu valoare mai mica spre cele cu
valoare mai mare , astfel incit sa se poata citi coordonata prin adunare (vezi mai jos cota pe Z =300+83).
 pagina 24/35

In exemplul anterior (vezi poza de la Griduri) cotele de referinta sunt create cu “Baloon point
callout”-functie specifica Comau-CAD (Pico-CAD).In imaginea urmatoare acelasi obiect , riserul,
este poztionat fata de griduri prin cotare normala.

O alta metoda de indicare a pozitiei este cea prin critical point , unde se indica valorile cotelor
pe cele trei directii ale sistemuli de coordonate pentru un punct critic (MC/MD).
 pagina 25/35

Obiectele care se pozitioneaza fata de griduri sunt , pentru toti beneficiarii, indiferent de
metoda de inscriere a cotelor de referinta :
- riserul – cote de referinta fata de griduri pentru fata de asezare ( o directie) si o
gaura de stift din talpa riserului (celelalte doua directii)
- NC-urile - cote de referinta fata de griduri pentru fata de asezare si centrul unei
gauri de stift sau celelalte dou fete ale triedrului MASTER CORNER
- Pin – cote de referinta fata de axa de simetrie a pin-ului respectiv a centrului
gaurii in care este introdus acesta si suprafata de asezare pe suportul de pin
ATENTIE! Cotele de referinta fata de griduri trebuie sa fie ACELEASI in plansele de Layout cu cele
din plansele pentru NC-uri si Pin.Altfel spus , se coteaza acelasi element fata de acelasi grid!!

Vedere A
 pagina 26/35

Obs. La pin se pot inscrie si coordonatele centrului teoretic al gaurii in care lucreaza acel pin.
gauri de stift.
d) Cotele de control a asamblarii si pozitionarii relative a reperelor unui unit se inscriu pe
plansele de layout sub forma de cote tolerate , in general sub forma xx.x ±0.1 Aceste cote , asa cum
le sugereaza denumirea au rol in momentul montarii unitului , moment in care nu sunt inca intrunite
conditiile unei verificari a unitului fata de griduri – verificare care necesita o masina de masurat in
coordonate , existenta base-ului etc.
In majoritatea cazurilor se utilizeaza ca baza de cotare punctul de control din talpa riserului si
fata de asezare a acestuia pe base. Fata de aceasta baza , in functie de cerintele beneficiarului se
coteaza :
- fata de asezare NC si centrul uneia din gaurile de stift de la montajul acesteia
- centrul de rotatie al bratului clamp-ului
- suprafete de montaj din subansambluri sudate etc.
VEZI ANEXA WWW2

e) Informatii referitoare la elementele de caroserie

Sheeturile de layout trebuie sa contina informatii legate de elementele de caroserie care sunt
in contact cu unitul si elemente care sunt in zone suficient de apropiate acestuia pentru a-i influenta
constructia (forma si functionare).
Aceste informatii se inscriu in desen sub forma de

f) Baloane cu nr. de pozitionare a reperelor componente

In functie de proiect
g) Unghiuri de deschidere , curse cilindri

Se inscriu ca atare in desen!!

Regulilerespectiv procedeele de cotare prezentate pana in prezent pentru sheeturile de Layout s-au
referit la uniturile “drepte” , cu orientare ortogonala pa griduri. Exista situatii insa in care uniturile
sunt rotite fata de griduri si/sau inclinate in anumite directii.
pagina 27/35
 pagina 28/35

Pe sheetul de layout de mai sus este reprezentat un unit rotit in planul XZ cu 30° fata de gridul Z.
Pentru a putea inscrie cotele de referinta pentru fiecare element , se creeaza trei vederi conform
metodologiei standard. Daca se utilizeaza planele sistemului de coordonate al masinii, din cauza
rotirii , in doua din cele trei vederi reperele nu se pot cota corespunzator. Din acest motiv se
utilizeaza asanumitele WORK-LINE uri (WL) (sau Arbeit Line in germana) , cu ajutorul carora se
poate face pozitionarea /orientarea reperelor in spatiu.
Cu toate ca denumirea lor este de WorkLine si inseamna in traducere libera linii ajutatoare de
lucru , acestea sunt de fapt urmele in planul vederilor a unor PLANE ajutatoare. Daca luam din nou
exemplul anterior , unde in vederea principala (planul XZ)se observa foarte bine pozitia unitului fata
de griduri , putem sa definim cele doua plane WL1 si WL2 .

Modul de alegere al pozitiei acestor plane depinde in mare masura de fiecare proiect/beneficiar in
parte , dar in majoritatea cazurilor se respecta urmatoarele conditii generale:
- planele sunt ortogonale in cadrul aceluiasi sistem auxiliar de 3 plane
- punctul sau axa de intersctie al celor 3 sau 2 plane (originea sistemului auxiliar)
este in cota intreaga din 100 in 100 de mm fata de originea sistemului absolut al
masinii
- originea sistemului auxiliar este luata intr-o pozitie convenabila , cat mai aproape
de zona prescrisa de beneficiar (apropiata de talpa riserului sau apropiata de zona
NC-urilor)
Dupa creerea vederilor auxiliare , in planul WL2 respectiv WL1 se obtin in marime adevarata toate
elementele unitului , necesare pozitionarii.
pagina 29/35
 pagina 30/35

PLANSE ISO
Sheeturi pentru NC-uri

Sheeturile pentru NC-uri sunt destinate creerii de desene de executie pentru acete tipuri de repere.
Aceste sheeturi trebuie sa cuprinda in general urmatoarele :
1. minim doua vederi pentru fiecare NC in parte
2. griduri pentru fiecare vedere
3. cote de referinta fata de griduri pentru orientare si pozitionare
4. cote de executie
5. informatii referitoare la elementele de caroserie si sectiuni

Vederile din sheetul de NC trebuie astfel construite incat sa respecte anumite “reguli”:
- una din vederi , cea principala , trebuie sa fie identica cu cea din layout - aceeasi vedere ,
aceeasi orientare a gridurilor , diferente se admit numai la scara si bineinteles la obeictele
reprezentate (aici este vizibil numai NC-ul)-in anumite softuri ,se obtine prin copiere si
filtrare
- trebuie sa fie suficiente (minim doua) pentru a putea reprezenta si cota corect reperul ,
respectiv pentru a putea determina exact pozitia reperului fata de elementul de caroserie.
- scara de reprezentare este 1:1 ; in cazuri exceptionale se admit si alte scari

Gridurile vizibile in vederile din sheeturile de NC trebuie sa aiba aceeasi orientare ca si cele
din layout-ul unitului , acest lucru fiind si un element de control , in sensul ca in momentul in care
vederile din statie si unit sunt la fel iar orientarea gridurilor difera inseamna ca ori in layout-ul de
statie , ori in cel de unit s-a strecurat o eroare.
Pe vederile din sheeturile de NC gridurile sunt dispuse la intervale egale de cate 100mm. In
cazul in care vizibilitatea reperului este diminuata sau se impune de catre beneficiar/ se poate opta
pentru distante mai mici intre gridurile afisate, de ex. din 50 in 50 de milimetri .
Gridurile se marcheaza obligatoriu in fiecare vedere cu denumire si valoare in functie de
programul CAD,proiect si beneficiar in asa fel incat sa se poate determina cu usurinta orientarea lor.
Cotele de referinta fata de griduri trebuie sa fie in asa fel inscrise in desen incat sa
determine pe 3 directii diferite in sistemul de cotare impus (MASTER CORNER / MASTER
DOWEL) orientarea si pozitionarea NC-ului in spatiu , in raport cu sistemul de coordonate absolut al
masinii.
Modul de inscriere al acestor cote este de regula diferit de la un beneficiar/proiect la altul ,
dar diferentele se refera in majoritatea cazurilor numai la forma cotei , nu si la continutul acesteia
(rolul ei).
 pagina 31/35

Si in acest caz ramane valabila regula de inscriere a cotelor de referinta - intodeauna se

coteaza de la gridurile cu valoare mai mica spre cele cu valoare mai mare , astfel incit sa se poata citi
coordonata prin adunare .

ATENTIE! COTELE DE REFERINTA FATA DE GRIDURI TREBUIE SA FIE ACELEASI IN

PLANSELE DE LAYOUT CU CELE DIN PLANSELE PENTRU NC-URI SI PIN.ALTFEL SPUS ,
SE COTEAZA ACELASI ELEMENT FATA DE ACELASI GRID!!DACA SE UTILIZEAZA
METODA CRITICAL POINT – INDICARE IN TABEL A VALORILOR PE CELE TREI AXE
ALE UNUI PUNCT , DE REGULA CENTRU GAURA PT. STIFT , ATAT PE LAYOUT CAT SI PE
PLANSA DE NC-URI SE FOLOSESTE ACELASI PUNCT!!!

Sheet layuot –zona NC Sheet NC-uri – faza de corelare a cotelor de referinta

pagina 32/35
 pagina 33/35

In functie de metoda de obtinere a piesei brute (debitare prin metode clasice sau debitare cu
flacara dupa contur – burnout) se vor inscrie cotele necesare pentru executia NC-ului. In cazul incare
se face Burnout , se vor cota urmatoarele :
- cote de gabarit al NC-ului (cota include si adaosul de material)
- cote pentru prelucrari
- rugozitati
- tolerante etc.

In cazul in care conform cerintei beneficiarului nu se intocmeste sheet de burnout , deci nu se

traseaza contur cu adaosuri pentru debitare , conturul piesei trebuie definit complet.Cotele sunt cote
libere si se vor inscrie pe cat posibil pornind de la doua suprafete perpendiculare care formeaza un
 pagina 34/35

colt care nu dispare in urma prelucrarilor. Nu se defineste conturul neprelucrat fata de suprafete
prelucrate!!

Pentru comparatie , desenul urmator prezinta acelasi NC , la care in schimb conturul e obtinut prin
Burnout.

;;
============================================================
 pagina 35/35

REGULA DE 5MM / 1MM

CONDITII :- cotele sa fie toate pet exec, aspect , calitate
MASTER DOWEL/CORNER
WORK LINE / ARBEIT LINE ff
SUDATE -= CATEGORII – din placi , din tubing cu gaura de aerisire
SA NU UITAM DE TEODOLIT