Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema № 1 Data___________
Introducere. Importanța biochimiei pentru disciplinele medicale.
Bioelemente și biomolecule. Grupele funcționale și tipuri de legături chimice specifice
biomoleculelor.
2. Care dintre grupele funcționale de mai jos conferă proprietăți bazice biomoleculelor?
a) –SH
b) –NH2
c) –CONH2
d) –COOH
e) –OH
6. Forțele van der Waals sau interacțiile van der Waals reprezintă:
a) forțele de atracție de putere relativ mică dintre moleculele neutre
b) forțele de respingere de putere relativ mică dintre moleculele neutre
c) forțele de atracție de putere mare dintre moleculele neutre
d) forțe care stabilizează legăturile covalente polare
e) forțe care stabilizează legăturile covalente nepolare
7. Care dintre perechile de atomi și grupe funcționale vor forma legături ionice?
a) C și N
b) NH2 și H+
c) COO- și NH3+
d) Cl- și Na+
e) COO- și NH2
Calculul
raportului
componentelor
sistemului
tampon
Volumele
acidului Va, și
sării Vs.
Valoarea рН.
Concluzie
Catedra de biochimie și biochimie clinică
Experienţa 2. Determinarea capacității tampon a serului sangvin după acid și bază.
Tehnica executării. În două eprubete se adaugă 5 ml de ser sanguin cu pH = 7,4. În
una din eprubete se adaugă două picături de fenolftaleină și se titrează cu soluție 0,1 mol/l de
NaOH până ce amestecul reactant capătă culoarea etalonului, pH-ul căruia este 9,4. În cealaltă
eprubetă se adaugă indicatorul metiloranj și se titrează cu 0,1 mol/l HCl până se atinge
culoarea etalonului, pH-ul căruia este 3,4.
Se determină capacitatea tampon a serului sanguin după bază și după acid folosind
formulele (1) și (2):
n(NaOH) c(NaOH)∙V(NaOH)
Вb. = = (1)
(рН1 −рНs )∙Vs (рН1 −рНs )∙Vs
n(HCl) c(HCl)∙V(HCl)
Вa. = = (2)
(рНs −рН1 )∙Vs (рНs −рН1 )∙Vs
unde: Вb. – capacitatea tampon după bază;
Вa. – capacitatea tampon după acid;
n(HCl), n(NaOH) – cantitatea de acid și bază adăugate la 1 l de soluție tampon;
рН1 și рНs – valorile inițiale și finale a pH-ului serului sanguin (până și după titrarea cu
acid sau bază);
Vs – volumul serului sanguin;
V(NaOH), V(HCl) – volumul soluțiilor de acid și bază consumat pentru titrare;
c(NaOH), c(HCl) – concentrația bazei și acidului folosită pentru titrare.
În concluzie comparați capacitatea tampon a serului sanguin după acid și bază și explicați de
ce capacitatea tampon a serului după acid este mai mare decât după bază.
1. Teoria soluțiilor.
2. Apa, proprietățile ei fizice și chimice. Rolul apei în viața organismelor vii.
3. Principiile disociației electrolitice.
4. Principiile teoriei protolitice acido-bazice Brönsted-Lowry.
5. Disocierea apei. Produsul ionic al apei.
6. Noțiune de pH. Calculul de pH și pOH a soluțiilor.
7. Sisteme tampon. Acțiunea soluțiilor tampon. Ecuația Henderson-Hasselbalch.
Capacitatea soluțiilor tampon.
8. pH-ul mediilor interne ale organismului. Sistemele tampon biologice (bicarbonat).
3. Care din amestecurile prezentate mai jos pot fi considerate sisteme tampon?
a) acid sulfuric + sulfat de sodiu / H2SO4 + Na2SO4
b) acid carbonic + bicarbonat de sodiu / H2CO3 + NaHCO3
c) acid acetic + acetat de sodiu / CH3COOH + CH3COONa
d) acid acetic + acetat de amoniu / CH3COOH + CH3COONH4
e) fosfat monosodic + fosfat disodic / NaH2PO4 + Na2HPO4
Tehnica executării:
№ Eprubeta
Reactive
1 Ovalbumină 1% 5 picături
2 Reactiv Fol 5 picături
Tehnica executării:
№ Eprubeta
Reactive
1 Ovalbumină 1% 5 picături
2 HNO3 concentrat 5 picături
Catedra de biochimie și biochimie clinică
Conţinutul eprubetei se fierbe 1-2 minute.
Eprubeta se răceşte sub un jet de apă rece
Rezulat:___________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_________
Concluzie
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
____
Tehnica executării:
№ Eprubeta
Reactive
1 Ovalbumină 1% 5 picături
Catedra de biochimie și biochimie clinică
2 Soluţie de ninhidrină 5 picături
0,5%
Rezulat:___________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_________
Concluzie
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
____
Tehnica executării:
№ Eprubeta
Reactive
1 Ovalbumină 1% 5 picături
2 Soluţie de NaOH 10% 5 picături
3 Soluţie de CuSO4 1% 2 picături
Eprubeta se agită
Rezulat:___________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
_________
Concluzie
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________
____
Catedra de biochimie și biochimie clinică
Întrebări pentru autopregătire
Acidul gama-aminobutiric
DOPA-dioxifenilalanina
Ornitina
Citrulina
4. Ce sarcină vor avea și spre care electrod vor migra următorii aminoacizi în mediu acid,
neutru și bazic?
Aminoacidul pH<7.0 pH=7.0 pH>7.0
Alanina
Serina
Lizina
Acidul aspartic
Glutamina
Valorile Rf standard
Aminoacidul Rf Aminoacidul Rf
Histidina 0.11 cisteina 0.40
Glutamina 0.13 prolina 0.43
Lizina 0.14 tirozina 0.45
Arginina 0.20 asparagina 0.50
acidul asparagic 0.24 metionina 0.55
Glicina 0.26 valina 0.61
Serina 0.27 triptofan 0.66
acidul glutamic 0.30 fenilalanina 0.68
Treonina 0.35 izoleucina 0.72
Alanina 0.38 leucina 0.73
______________________________________________________________________
____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Tehnica executării:
1. Într-un balon se toarnă 20 mL soluţie de ovalbumină la care se adaugă 20 picături de
soluţie saturată de sulfat de amoniu.
2. Dintr-o foiţă de celofan, umezită în prealabil cu apă distilată, se confecţionează un săculeţ
în care se toarnă conţinutul balonului.
3. Săculeţul se introduce într-un pahar cu apă distilată şi se cufundă astfel ca nivelul de lichid
în săculeţ să fie mai jos de nivelul apei în pahar.
4. Se efectuează dializa timp de 60 minute.
5. La finele dializei se iau câte 1 mL de soluţie din săculeţ şi din vas şi se transferă în 2
eprubete.
6. Cu ambele soluţii se efectuează reacţia de identificare a ionului sulfat cu BaCl2: la 5
picături de soluţie de cercetat se adaugă 3-4 picături soluţie de BaCl2 de 5%. În prezenţa
ionului sulfat, reacţia este pozitivă şi se observă apariţia precipitatului de BaSO4, conform
ecuaţiei:
(NH4)2SO4 + BaCl2 = 2NH4Cl + BaSO4↓
7. Cu ambele soluţii se efectuează reacţia biuretică cu scopul identificării proteinelor: la 5
picături de soluţie de cercetat se adaugă 5 picături de NaOH de 10% şi 2 picături de
CuSO4 de 1%. În prezenţa legăturilor peptidice (-NH-CO-) ale proteinelor soluţia se
colorează în roz-violet.
8. Rezultatele experienţei se introduc în următorul tabel şi se trage concluzia despre
capacitatea moleculelor, ce se deosebesc după masa moleculară şi dimensiuni de a
traversa membranele semipermeabile
Rezultat:
Substanţele Substanţele
Soluţia Reacţia Reacţia
prezente până la prezente după
cercetată biuretică cu BaCl2
dializă dializă
DIALIZA
Proteină
Soluţia
(ovalbumină),
din săculeţ
(NH4)2SO4
Soluţia din
H2O
vas
Concluzii:
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Catedra de biochimie și biochimie clinică
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Întrebări pentru autopregătire
1. Masa moleculară a proteinelor. Principiile de bază utilizate pentru determinarea masei
moleculare (ultracentrifugarea,cromatografia, mas-spectrometria).
2. Proprietăţile amfotere ale proteinelor. Sarcina electrică a proteinelor. Factorii ce determină
sarcina proteinei. Punctul şi starea izoelectrică.
3. Solubilitatea proteinelor. Proprietăţile hidrofile ale proteinelor în funcție de componența
aminoacizilor, particularităţile structurale, pH și temperatură. Proprietățile soluțiilor
proteice ca soluții coloidale. Stările de agregare a soluțiilor proteice (sol, gel, xerogel).
4. Denaturarea proteinelor, agenţii ce provoacă denaturarea. Modificările structurale ale
proteinei la denaturare. Importanța biomedicală a denaturării.
5. Metodele de separare, purificare și analiză a proteinelor: a) salifierea; b) dializa; c)
electroforeza; d) cromatografia (principiul metodelor, importanța biomedicală).
1. Scrieți câte o tripeptidă cu pH-ul izoelectric în mediul acid, slab acid și bazic, respectiv.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____________________________________________________________
2. Proteina conține în % următorii AA: Arg - 10, Lys - 26, Val - 13, Pro - 35, Ala - 8,
Gly - 8.
La pH fiziologic proteina:
a) migrează spre catod
b) migrează spre anod
c) are sarcină netă pozitivă
d) are sarcină netă negativă
e) nu posedă sarcină electrică
3. Selectați afirmațiile corecte referitoare la solubilitatea proteinelor:
a) proteinele fibrilare sunt uşor solubile în apa pură
b) solubilitatea proteinelor depinde de sarcina electrică şi membrana apoasă
c) solubilitatea proteinelor depinde de natura solvenţilor şi temperatură
d) proteinele fibrilare sunt mai solubile ca cele globulare
e) solubilitatea proteinelor este maximală în punctul izoelectric