Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FEBRUARIE
- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau
nisip umezit.
- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele
uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la
radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina
lor.
- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile
de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.
MARTIE
- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei
timpurii si gulioarelor
- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din
arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului,
ridichii de luna, etc.
APRILIE
- semanatul porumbului;
MAI
- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii,
castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;
- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si
sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa
folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste.
IUNIE
- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la
inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;
- foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac,
mazare si gulioare. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile
vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de
toamna;
- intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara,
castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace;
IULIE
- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor
si indepartarea fructelor stricate.
AUGUST
- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;
- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;
- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-
au maturat suficient;
- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva
zile inainte de depozitare;
- in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se
continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii;
- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt
complet copti, caci altfel sunt acri;
- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la
inceputul lunii octombrie;
SEPTEMBRIE
OCTOMBRIE
- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde
se coc;
- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau
in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte.
Se vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie
aerisita, curatata si dezinfectata;
- pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in
jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.
NOIEMBRIE
- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;
Ardei
In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari.
Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura,
apa si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie
cultivat într-un pamânt bogat, afânat, lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd.
Soiuri
Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de
California, Românesc, Calincov verde, etc.
Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc.
Ardei lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin
Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.
Rasadul
Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi
timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile târzii
de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci
(pe straturi) la începutul lunii aprilie.
Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. În
celelalte cazuri, ardeii se planteaza la începutul lunii mai.
Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la cuib.
Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe
straturi înaltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si
gogosar. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din
rasadnita.
Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, îngrasare suplimentara).
Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa
udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa
se înradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; în timpul înfloririi
masive se întrerupe udatul.
Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite
la udat.
Conopida
Rasadul
Ceapa
Ceapa de arpagic
Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare
pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare
45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. Rasadul este bun
de plantat când are 2-3 frunze.
La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se
planteaza cu plantatorul, la sfârsitul lunii mai, la 25-30 cm între rânduri si 10-15
cm pe rând. Dupa plantare se uda, apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic.
La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren.
Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola
Vinete
Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la
caldura, apa, lumina si hrana. Samânta încolteste numai la
temperaturi ce depasesc 14-15 grade C, iar la temperaturi sub 0
grade C plantele mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des.
Daca nu au suficienta lumina în rasadnita, plantele se
îngalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite în teren, nu leaga
rod.
Ce soiuri cultivam?
Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume, datorita
fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine însemnate cantitati de
substante hranitoare. Într-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60
gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier. Ce soiuri se
cultiva?
Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges
408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la
rasarire, de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates"
Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti “Marita 15” si
“Marita 25”
Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: “Aurora”, cu fructe mari (100-200
gr) la 120-125 zile de la rasarire; “ de Tulcea”, cu fructe mari, rotunde, cu 5
coaste specifice, produce la 130-135 zile de la rasarire; “Campbell” produce
rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de
la rasarire.
Alte soiuri bune sunt din grupa „Heinz”
Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general, si a celor de
tomate în special progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri
foarte valoroase pentru culturile de buna calitate.
Tomatele cer multa lumina, mai ales în rasadnita si solarii. Au nevoie de multa
hrana, de aceea trebuie cultivate în soluri fertile, îngrasate treptat cu
îngrasaminte naturale, mai ales.
Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si
prin semanare direct în câmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în
rasadnite calde, în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la
1 mp. La 2-3 saptamâni de la rasarire, când apar primele frunze adevarate,
rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad
viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la
cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul în rasadnita se
face la începutul lunii martie. Când a trecut pericolul brumelor târzii de
primavara, începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai, rasadurile de
tomate se pot planta în gradina.
Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai
mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai
mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se
amesteca cu pamântul din cuib.
Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri.
Nu se stropesc direct plantele!
Cum se îngrijeste cultura de tomate?
Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de
lemn de 1-1,2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre
nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri
pe rând, pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime.
În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor,
se mai efectueaza urmatoarele lucrari:
Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca
cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fâsii de cârpe sau alt
material textile, imediat sub frunze, înconjurând tulpina în asa fel încât fructele
sa aiba loc sa creasca.
Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce
acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa,
din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe, pentru cresterea
productiei.
Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de uscare al pamântului.
Primavara si la începutul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca
pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de
raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, când solul
s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu
direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare
pentru a se încalzi un pic.
Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor,
apoi la 2 saptamâni. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte
naturale, precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti
apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se împrastie printre plante si se
îngroapa prin prasit în sol.
Cârnitul este o lucrare foarte indicata, atât pentru culturile timpurii cât si pentru
cele târzii. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului
ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la
cele târzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în
cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la
cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei.
Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, în mai multe rânduri.
Andive
De aceea, la cultura in solarii, cand urmeaza dupa acestea, este bine sa se faca
dezinfectia chimica a solului.
Plantarea
Intr-un an, in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. Data de plantare,
transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta. Soiurile de rosii incep sa
se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare.
Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic, pahare
de iaurt, inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul
transplantarii. Folosirea amestecurilor de pamant steril, de gradina scade
incidenta bolilor. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit, dar acesta
trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele, bolile si semintele de
buruieni; pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se
distruge toti daunatorii.
Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor, plantele pot fi ciupite,
inlaturand varfurile terminale. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai
de sus buchet de flori. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante
nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. De asemenea, se continua
copilirea rosiilor.
Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei, ciupiti toate
frunzele batrane de sub nivelul fructului - asta va ajuta la o mai buna circulatie a
aerului, lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de
manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii.
Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate
pentru ca sunt de calitate inferioara. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a
celorlalte rosii.
Polenizarea florilor
Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in
sera, pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut.
Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua
ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. In
locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. Deoarece nu toate
florile de pe un ciorchine se deschid odata, e foarte posibil ca aceasi floare sa
trebuiasca scuturata de mai multe ori.
Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. Cea mai
des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea
peste 24°C sau sub 14°C). Alte probleme sunt umiditatea crescuta, intensitatea
scazuta a luminii, dezechilibrul substantelor nutritive, daunatorii si cele legate de
calitatea apei.
Alte ingrijiri
Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5,8-6,8. In functie de rezultatul
analizei pamantului, poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor, potasiu
sau nitrogen inainte de plantare.
In jurul rasadurilor de rosii, la 8-10 cm, se poate aseza un strat de paie curate.
Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul
radacinii.
Recoltarea
E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil, pentru a fi de
calitate foarte buna. Oricum, piata este cea care determina, de cele mai multe
ori, daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. Rosiile se culeg de obicei de 2-3
ori pe saptamana. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si
bracteea sa ramana pe fruct.
Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei
ciuperci), putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. In
ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut
peste nivelul pamantului. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau
apoase la nivelul solului, care duc la indoirea tulpinii. Bolile rasadului de rosii
sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. si Rhizoctonia solani care
se gasesc in pamant. Tratarea semintelor cu substante fungicide
corespunzatoare, sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai
obisnuite metode de control.
Stadiul de dezvoltare -
AVANTAJE
sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha;
Stadiul de dezvoltare -
SEMANATUL
Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a
pastrarii, se recurge la uscare. Se face prin mai multe metode: la soare, pe arie
batatorita sau platforma betonata, sub soproane, in magazii sau cu ajutorul unor
instalatii speciale.
Semanatul in randuri departate. Distanta intre randuri, cel mai frecvent, este
curpinsa intre 30 – 80 cm, in functie de cultura respectiva. Aceasta metoda
prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri, fiind
vorba de culturi prasitoare. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu
bob, in benzi si in cuiburi.
Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat, iar
intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand
se fac lucrari de intretinere sau de recoltat.
Secalculeaza cu formula:
d x MM3 x 100
Cs = -------------------------- in care:
PxG