Sunteți pe pagina 1din 4

Sintaxa discursului jurnalistic

Discursul inglobeaza numai formele vorbite si/sau dialogice ale limbii, pe cand textul este
domeniul formelor scrise si /sau monologice

Discursul este definit ca o unitate de nivel transfrastic, pe cand textul poate fi construit si dintr-o
singura unitate sintactico- semantica, fara ca aceasta sa aiba in mod obligatoriu structura unei
propozitii.

Discursul este actualizarea textului , aceasta fiind conceput k o constructa.


Notiunea de discurs este definita eterogen fie ca expunere pe o tema politica fie k text care
formeaza o unitate destul de completa , caracterizata priontr-o puternica coeziune.

In pragmatica , textul este definit k o secventza lingvistica scrisa sau vorbita , formand o unitate
comunicationala , fie ca sa se are in vedere o o insusire de fraze, o singura fraza sau un fragment
dintr-o fraza

Britanicul Jhon Austin propune o analiza a textului prin rapoarte la 2 fenomene logice : constantiv
si performativ.El face distinctie intre enuntiile de tipul :"iarba este verde, soarele straluceste" care
consta intr-un fapt deja existent , si enunturi de tipul "promit sa vin , te astept acasa " care sunt
propozitii performative , deoarece realizarea lor depinde de o serie intreaga de conditii.
Propozitiile constatative sunt descriptive , in timp ce propozitiile performative reprezinta actiuni
pe care vorbitorii le realizeaza sau nu .In procesul comunicarii sunt implicati 2 factori

-un agent (cel care initiaza actiunea si un


-beneficiar (care beneficiaza de actiunea initiata )
Acestia pot emite /percepe o infintare de propozitii constatative /performative.

Tipuri de discurs

-discursul monologic- sunt forme ale discursului centrat asupra emitatorului


-discursul dialogic - discursul adaptat la destinatar.

Discursul momologic este o inlantuire de enunturi si de dimensiuni ample, emise de la un locutor


care se adreseaza unui auditoriu.
Formele de manifestere ale discursuluji dialogic sunt diverse:
1.solilocviul-- monolog formulat in prezenta sau absenta unui recepror , corespunzand
monologului interior
2.discursul monologic propriu- zis, destinat unui auditoriu cu intentia de a fi receptat.
3.discursul narativ cu 2 forme :
--monologul interior , ca frma de vorbire adresata , destinat unui grup de receptori caracterizat
prin stil direct
--ca forma de vorbire neadresata
Discursul dialogic consta intr-o secventa de replici , produse alternativ de cel putin 2 emitatori
care se adreseaza unu altuia .

In cazul discursului dialogic se impune respectarea celor 2 principii fundamentale :principiul


cooperarii , care se manifesta sub forma calitatii si manierismului si principiul politetii , bazat pe
acord de diplomatie , pe generozitate

Tipuri de discurs

1.Tipul narativ care este axat pe desfasurarea temporala si cauzalitate


2.Tipul descriptiv , determinanad o desfasurare spatiala
3.Tipul expozitiv care este asociat analizei si sintezei reprezentarilor
4.Tipul instructiv, inclinand spre actiune
5. Tipul argumentativ , centrat pe o luare de pozitie

Comunicarea presupune existenta unui locutor( emitator ) , care cunoaste si emite mesajul si
unuia sau mai multor co-locuitori( receptori ) care primeste/ primesc si asimileaza / nu asimiliaza
informatia primita. Intre cei 2 factori , prezenti in procesul comunicarii , se stabileste un fenomen
de influentare permanenta si reciproca cae devine posibila numai in conditiile in care mesajul
emis se inscrie in sfera de interes a emitatorului cat si a receptorului .
Continutul mesajului se concretizeaza prin fraza si prin continut .
Semnul fiind considerat unitate esentiala a limbii , in timp ce fraza este unitatea de baza a
discursului si unitatea lingvistica abstracta care da expresie enuntului.

Enunt.

Enuntul este produsul enuntarii , domeniul de manifestare a creatiei lingvistice a indivizilor


Discursul se caracterizeaza prin istoricitate si subiectivism pentru ca poarta amprenta
subiectivismului celui care comunica.
Daca discursul este doar conceput , dar nu este emis , analiza de orice fel devine inposibil de
realizat. Procedura discursului care prezinta interes pentru emitator si receptor devenind
comunicational.
Interpretareea pragmatica a discursului permite incadrarea informatiei intr-un cntext cunoscut ata
celui care emite cat si celui/celor care il receptioneaza.

Interpretarea pragmatica a discursului.

Obiectul de studiu al lingvisticii structurale este limba conceputa ca un sistem de semna in care
semnul este elementul fizic fundamental.
Un important asociat cu importanta sa sugereaza in mintea vorbitorului doar ideea abstracta a
notiunii obiectului denumit , neglijandu-se detaliile care dau determinare semnului.Semnificantul
"casa" asociat semnificativului "casa", denumeste notiunea abstracta de a "locui" si atat.
Nivelul pragmatic priveste discursul ca fenomen actional si interactional in procesul
comunicarii.Sarcina principala a pragmaticii este acea de a descrie interpretarea completa a unui
enunt , pornind de la interpretarea partiala a frazei pe care o furnizeaza lingvistica.
Procesul de analiza lingvistica a enuntului " batranul duce o poarta " batranul poate fi subiectul ,
duce - verbul predicativ si poarta complementul direct.
In cea de a 2 a inerpretare subiectul poate fi substantivul duce precedat de adjectivul calificativ
batranul , verbul predicat , poarta si complementul direct O.

Sintaxa traditionala

Sintaxa este considerata o parte a gramaticii care cuprinde regululile privitoare la imbinarea
cuvintelor in propozitii si fraze.Subiectul este definit drept partea de propozitie care arata cine
savarseste actiunea exprimata de un verb sau cui i se atribuie o stare sau o insusire desemnata
de numele predicativ.
Definitia subiectului exclude posibilitatea de a socoti verbele la moduri nepersonala ,drept
subiecte , pentru ca acest tip de verbe nu desemneaza persoane sau lucruri.
Definitia predicatului exclude posibilitatea ca adverbele si locutiunile adverbiale predicative , de
tipul..fireste, de sigur, fara indoiala , cu siguranta , fara doar si poate , etc, sa fie considerate
predicate , pentru ca aceste adverbe si locutuni nu exprima stari atributive cuiva si cu atat mai
putin actiuni .

O analiza succintaa definitiilor date de sintaxa traditionala


1 relatia sintactica intre subiect si predicat nu poate fi nici e coordonare , nici de subordonare
2 verbul copulativ si numele predicativ se afla intr-o relatie de reciprocitate , deductibila chiar si in
situatiile de absenta a unuia dintre cei 2 termeni.
3 definitia data relatiei de coordonare , drept raportul dintre 2 sau mai multe unitatzi sintactice
care staupe plan , in sensul ca sunt fie tate principiile , foe toate subordonate aceluias element
regent, nu corespunde realitatii lingvistive.

Secvente de discurs.

Discursul este u act de comunicare prin care emitatorul construieste o reprezentare asupra unei
realitatzi , dirijata spre o retzea socio-istorico-culturala , care poate fi acceptabila , dezvoltata sou
infirmata.
Exista sitautii de cominicare in care informatia se desfasoara insa pe 2 sau mai multe planuri.
"am cumparat cartea care stiu ca ti-a placut . secventa stiu ca se inscrie intr-un plan subiectiv al
comunicarii propriuzise , pentru ca vorbitorul intervine , motivandu-si informatia primara
.Secventa stiu ca poate fii considerata constructie incidenta din mai multe motive

-pronumele relativ "care " este subiectul propoztiei subordonate atributive "care ti-ai placut " si
are rol de element de relatie in fraza.
-atributiva are ca element regent substantivul "cartea"
-prin contragere , atributiva devine atribut adjectival ce determina adjectival ce detrmina
sunstantivul "cartea"

Autoarea Mioara Avram defineste constructiile incidente drept "construcii nelegate sintactic de
rest care reprezinta o comunicare marginala de sine statatoare , aflata pe alt plan fata de
comunicarea de baza "
Acestea pot fi cuvinte unice sau imbinari de cuvinte si constituie de obicei propozitii-principale si
secundare- mai rar grupuri de propozitii.Elena Ungureanu considera ca incidenta este o
"comunicare primara , aflata intr-un plan subiectiv in ansamblul unui enuntz complex indeplinta
din punct de vedere sintactic,dar dar coerenta contextual prin referirea pe care aceasta o face la
o parte a comunicarii primare propriu-zise
Intelegerea unui mesaj nu duce doar la indentificarea cuvintelor din care este format.
Probabil vine ploaia vom distinge 2 planuri informationale
unul al comunicarii primare ...vine ploaia care se inscrie in planul informatiei obiective si altul
subiectiv probabil prin care vorbitorul isi exprima parerea in legatura cu informatia primara ,
formula modalizatoare , ea insasi predicat , avand rolul de subiectivare a informatiei.
Incidenta nu poate fi interpretata ca "relatie " In aceasta situatie se afla gruparile nominale
prepozitionale cu valoare adverbiala ,care functioneaza ca predicate logice.

Capitolul 4
Coeziune si coerenta discursiva

Cand se vorbeste despre interpretare se face referire la procesul prin care se atribuie unui enunt
o anumita valoare , care este cea comunicate
Sintaxa care studiaza relatiile si modurile de combinare dintre semne , sematica , avand ca obiect
de studiu relatia dintre semne si obiectele lumii si pragmatica , disciplina care se ocupa de
relatiile dintre semne si utilizarii lor.

Coerenta discursiva
Coerenta este un fenomen specific discursului care se instituie prin relatii de sens determinate de
natura comunicativa a limbajului , de latura lui cognitiva, de calitatea emitatorului pentru care
discursul devine un instrument in atingerea unui scop.Relatia fundamentala dintre discurs si
deschiderea catre lume sau de catre celalalt se bazeaza pe coerenta.
Coerenta discursiva inseamna a evalua comportamentul interlocutorului care deduce , prin
rationament, o idee din alta , ajunge la o concluzie clara si logica
A spune despre un discurs ca este coerent inseamna a accepta ca nu evenimentul in sine este
important , ci semnificatia si forta ilocutionara asupra receptorului/receptorilor.
Discursul va actiona ca un stimul asupra emotiilor si dispozitiilor afective ale interlocutorilor,
influentandu-i.

Coeranta referantiala are rolul de a studia raporturile dintre expresiile conferentiale ale unui
discurs , coerenta tematica are in vedere problema obiectului discursului , a ceea ce se spune
despree un anume lucru in discurs.
Metaregula sau regula regulilor se refera la :repetitie, progresie, noncontradictie si relatie.
Metaregula de repetitie are in vedere idea conform careia un text este coerent in conditiile in care
acesata conditie in dezvoltarea sa lineara elementele cu recurenta stricta
Ex. Dupa trei ore de audieri s si-a mai pierdut din surasul cu care venise.El a declarat ca a luat
act de acuzatiile care ii sunt aduse in dosar
Metaregula de progresie urmareste ca dezvoltarea discursului sa fie insotita de un aport semantic
mereu inoit.
de noncontradictie este o extensie a regulei de progresie in sensul ca pastrarea corentei
disursive trebuie sa aiba in vedere ca dezvoltarea sa san u introduca nici un element exprimat
sau presupus de o ocurenta anterioara.
Ex.mihai a plecat de acasa .El s-a dus la biblioteca sa imprumute o carte.
De relatie are in vedere legatura dintre faptele lumii reprezentate in discurs.Aceasta regula face
ca trimiterea la congruenta , relatia evenimentelor, actiunilor , starilor evocate in secventele
anterioare , cu cele care urmeaza s fi enuntate.
Mihai este bolnav`fiindca a racit
Mihai este racit, darn u are febra

Anafora si deixix in discurs

Coeziunea reprezinta transformarea unui set de enunturi cu tema comuna intr-un discurs receptat
si acceptat decatre destinatar/destinatari

Suprimarea unor ,marcilegislative dintr-un discurs afecteaza receptrea inteligibila a acestuia .Ex.
Am pierdutcartea pe care mi-a dat-o
Aceste marcilingvistice , indici sau instructiuni joaca unbrol important in intelegerea si
memorizarea textelor
Anafora face trimitere la context, la vecinatatea unei expresii in enunt si in enunturile precedente
ale unui locutorin timp ce deicticele face referinta la situatia unui discurs ,la ansamblul de
circumstante defactura extralingvistica de genul: localizare spatio-temporala , indentificarea
emitatorului, si tema discursului.