Sunteți pe pagina 1din 100

GHIDUL

BICICLISTULUI 2013
Ediţia I - August

3
lucruri importante
pe care trebuie să le ştii!
1. Este interzis să circuli cu bicicleta pe trotuar !
2. Bicicliştii nu au prioritate în parcuri sau grădini publice ! Marcajele executate
în unele parcuri din România NU SUNT PISTE PENTRU BICICLETE !
3. Bicicleta este un vehicul, iar biciclistul este conducătorul unui vehicul.
Vehiculele merg pe partea carosabilă a drumului.

Un ghid editat de OPTAR (Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România)

Un proiect susţinut de
Cheltuielile administrative prilejuite de apariţia acestui ghid sunt
suportate din sumele obţinute prin direcţionarea de către
contribuabilii români a 2% din impozitul pe venit.
GHIDUL BICICLISTULUI

Cuprins

Introducere 3
Despre mobilitatea urban 5
Beneficiile bicicletei 12
Componente 13
Echiparea obligatorie a bicicletei 15
Dot ri recomandate 17
Tipuri de biciclete 19
Între inerea sumar a bicicletei 25
Indicatoare rutiere (extras) 26
Marcaje rutiere (extras) 29
Semnalizarea rutier (extras) 31
Circula ia bicicletelor pe drumurile publice (extras) 33
Intersec ii i obliga ia de a ceda trecerea (extras) 36
Sfaturi pentru bicicli ti 38
Urm rile unui accident 41
Transportul bicicletelor pe calea ferat 44
Transportul bicicletelor cu autoturismul 47
Transportul bicicletelor cu metroul 49

1 Edi ia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

51 Motivaţie
53 Cycling Visionaries Awards
54 Cele mai dese încălcări ale legii (Bucureşti)
59 Efectele ilegalităţilor comise în cazul pistelor din Bucureşti
61 Diferenţele dintre pistele şi benzile pentru biciclete
64 Infrastructura pentru biciclete - criteriile calitative
67 Clasificarea oraşelor prietenoase cu bicicliştii
71 Măsuri de încurajare a mersului pe bicicletă în Nantes
76 Măsuri de încurajare a mersului pe bicicletă în Viena
79 Măsuri de încurajare a mersului pe bicicletă în Budapesta
83 Copenhaga – oraş campion
84 Poliţişti pe biciclete
85 Infrastructură pentru biciclete în Bucureşti ?
Nu e complicat !
92 Să învăţăm de la cei mai buni – Critical Mass Budapesta
94 Marşuri pe bicicletă în Bucureşti
95 Cel mai mare marş al bicicliştilor - 21 septembrie 2013
96 Poţi să susţii OPTAR ! (persoane fizice sau juridice)
98 Contact

2 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

INTRODUCERE
"Bicicliştii susţin economia ! Ei sunt întotdeuna
însetaţi, înfometaţi... Ei sunt motorul dezvoltării !"
- Manfred Neun, preşedintele Federaţiei
Europene a Bicicliştilor (European Cyclists'
Federation)

Foto: Sergiu Brega

"Calitatea vieţii este dată de calitatea vieţii


copiilor noştri. Dacă este bună pentru ei, va
fi şi pentru generaţiile viitoare. Faceţi oraşe
în care oamenii să trăiască pentru că vor, nu
pentru că trebuie." - Maria Vassiliakou,
Foto: Eltis.org viceprimar al oraşului Viena

În fiecare an, în România mii de oameni învaţă


să meargă pe bicicletă.
Sunt ei pregătiţi să iasă în trafic ?
Cum este primit un începător de către ceilalţi
paticipanţi la trafic ?

Avem o lege care prevede că Ministerul


Administraţiei şi Internelor împreună cu
autorităţile administraţiei publice locale iau
măsuri pentru popularizarea regulilor de
circulaţie în rândul tuturor persoanelor care
folosesc drumurile publice.
Foto: Sergiu Brega

"În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial obligatoriu se desfăşoară cel puţin o
oră de educaţie rutieră pe săptămână, pe parcursul anului şcolar." Aşa spune legea. Însă ea
nu este respectată.

3 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

INTRODUCERE
În încercarea de a suplini lipsa de
implicare a autorităţilor române,
OPTAR a realizat Ghidul biciclistului,
după modelele celor editate de
autorităţile altor state.

Foto: Sergiu Brega

Acesta nu este un manual de întreţinere


a bicicletei, un plan de mobilitate
urbană sau o transcriere a legilor
privind circulaţia pe drumurile publice.
Am făcut o selecţie de informaţii şi sfa-
turi care credem că sunt utile Foto: Marian Ivan

bicicliştilor începători.

Transportul ne influenţează viaţa în


moduri diferite, fie că vorbim de buget,
poluare, sănătatea, timpul pierdut în
trafic. Ghidul cuprinde modalităţi prin
care edilii ar putea încuraja mersul pe
bicicletă în oraş, folosind modelele de
succes implementate de alte oraşe
europene.

Ghidul biciclistului va fi permanent


îmbunătăţit pe baza sugestiilor primite
de la voi, utilizatorii acestuia.
Foto: Eltis.org

Echipa OPTAR

4 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Despre mobilitatea urbană


Cât de mult spaţiu este necesar pentru a transporta 60 de oameni
folosind transportul individual motorizat ?
Cu autoturismul

5 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Cât de mult spaţiu este necesar pentru a transporta 180 de oameni
folosind transportul alternativ ?

Cu bicicleta

BUS
BUS
Pietonal

BUS BUS

BUS
BUS

Transport public

6 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Odată cu apariţia automobilului, marile


aglomeraţii urbane s-au lovit de proble-
mele generate de exacerbarea traficului.
La început a existat convingerea că
realizarea de noi străzi şi lărgirea celor
existente poate rezolva problema.

Insă, cu cât administraţiile investeau mai


mult în fluidizarea TRAFICULUI, cu atât
mai repede creştea numărul maşinilor. Şi
de fiecare dată oraşele se blocau la orele
de vârf. Acest fenomen a fost numit
Foto: Eltis.org
inducerea traficului.

Soluţia a reprezentat-o planificarea oraşelor


în funcţie de nevoile OAMENILOR.

"Dacă planifici oraşele pentru maşini şi trafic,


vei obţine maşini şi trafic. Dacă planifici
pentru oameni şi locuri, vei obţine oameni şi
locuri." - Fred Kent – fondator şi preşedinte al
asociaţiei Project for Public Spaces

Foto: Sergiu Brega

Astfel, s-a trecut de la vechiul sistem de


planificare a transportului urban, la
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă.
(Sustainable Urban Mobility Plan)

Foto: Marian Ivan

7 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

În Bucureşti, din cauza lipsei benzilor dedicate, transportul public nu este eficient
şi, deci, este neatractiv. De aceea mulţi oameni folosesc autoturismele.

Creşterea atractivităţii transportului public prin crearea de benzi dedicate şi


adoptarea măsurilor prin care bicicliştii să poată circula în siguranţă în oraş sunt
câteva dintre principiile dezvoltării mobilităţii urbane şi care ar putea deconges-
tiona întreg oraşul.

8 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Pentru a creşte mobilitatea urbană cu costuri reduse, administraţia unui oraş


trebuie să pună pe primul plan mobilitatea activă (pietonii şi bicicliştii) şi abia
apoi mobilitatea pasivă (transportul public şi autoturismul).

În oraşele unde aceste reguli se aplică, problemele generate de trafic au dispărut.

CORECT
9 Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
În Bucureşti, problemele traficului sunt generate tocmai de o greşită ierarhizare
a modurilor de transport.

O analiză a investiţiilor sectorului public ne poate da cea mai evidentă măsură a


priorităţilor administraţiei. În timp ce în infrastructura rutieră se investeste
masiv, pietonilor şi bicicliştilor nu li se acordă atenţie. Transportul public este
ineficient în lipsa benzilor dedicate.

În acelaşi timp, pentru maşini se propun pasaje, supralărgiri şi noi străzi. Or o


maşină circulă doar 5% din durata ei de viaţă, restul de 95% fiind parcată. Cu toate
acestea edilii ignoră problemele generate de lipsa parcărilor. În acest moment
estimăm că peste 50% din capacitatea străzilor din Bucureşti este blocată de
maşini parcate.

GREŞIT
1 0 Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI

În oraşele unde viaţa locuitorilor este


importantă pentru edili, administraţia mai puţină poluare
acordă atenţie sporită OAMENILOR.

mediu mai sănătos mai puţin timp pierdut în trafic

transport mai ieftin

dezvoltarea
oraşului infrastructură
cu costuri
mai mici
MAI MULTĂ
SIGURANŢĂ
PE STRĂZI

costuri reduse atractiv


pentru sănătatea pentru
populaţiei turişti

Ai grijă de E simplu
sănătatea ta să mergi
şi a oraşului ! pe bicicletă.
Dacă 5% dintre bucureşteni ar renunţa să mai circule cu maşina prin
Bucureşti şi ar alege bicicleta sau transportul public, s-ar elibera o bandă de
circulaţie de peste 500 de km.

1 1 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Beneficiile bicicletei
ESTE ECONOMICĂ
Costul de cumpărare este
scăzut, iar întreţinerea este
simplă şi ieftină. Nu plăteşti
impozit, asigurare obligatorie,
taxe de drum, combustibil.
UN PLUS DE SĂNĂTATE
Imbunătăţeşte sănătatea
utilizatorului în condiţiile
creşterii incidenţei
afecţiunilor datorate seden-
tarismului: obezitate, diabet,
boli cardio-vasculare.

OCUPĂ PUŢIN MOBILITATE CRESCUTĂ


SPAŢIU PUBLIC In condiţiile congestiilor
Pe un loc de urbane, bicicleta are o
parcare ocupat mobilitate foarte mare.
acum de un
autoturism s-ar
putea parca
8-10 biciclete.
PROTEJEAZĂ MEDIUL
Pentru că nu are
nevoie de combustibil,
nu produce gaze cu
efect de seră.
Nu produce poluare
fonică.

1 2 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Componente
Portbagaj Manetă frână

Tijă şa
Şa
Apărătoare

Colier tija şa

Jantă

iţe Stop
Sp

Butuc

Catadioptru

Lanţ

Pinion Foaie
angrenaj

Frână

1 3 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Componente
Manşoane

Ghidon

Sonerie
Cadru
Cameră

Cablu frână Valvă

Gât furcă Anvelopă

Pedală
Furcă

Frână

Braţ pedalier

Braţe furcă
Lumină faţă

1 4 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Echiparea bicicletei

9 8

13
3
2
1 4

11
10
5
12

14

DOTĂRI OBLIGATORII: DOTĂRI RECOMANDATE


1 Frână 8 Antifurt
2 Ghidon 9 Cască
3 Sonerie 10 Apărători pentru noroi
4 Far alb/galben 11 Portbagaj
5 Far roşu 12 Suport pentru bidon cu apă
6 Reflectorizant roşu 13 Oglindă retrovizoare
7 Reflectorizant portocaliu 14 Apărătoare de lanţ

1 5 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Echiparea obligatorie a bicicletei
În circulaţia pe drumurile publice, bicicleta trebuie să fie:
- prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace; 1

- prevăzută cu un sistem adecvat, funcţional, de direcţie; 2


- dotată cu sistem de avertizare sonoră; se interzic echiparea şi folo-
sirea sistemelor de avertizare sonoră specifice autovehiculelor; 3

- echipată în faţă cu lumină de culoare albă sau galbenă, 4 iar în


spate cu lumină de culoare roşie 5 şi cu cel puţin un dispozitiv
fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare; 6 este interzisă
circulaţia acestora pe timp de noapte fără aceste mijloace şi dispozitive
în stare de funcţionare

- echipată cu elemente sau dispozitive care, în mişcare, formează un


cerc continuu, fluorescent-reflectorizante de culoare portocalie fixate
pe spiţele roţilor 7

- Remorca ataşată unei biciclete trebuie să fie echipată, în partea din


spate, cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare roşie, 6
iar dacă lumina din spate a bicicletei este obturată de remorcă, aceasta
trebuie să fie echipată şi cu o lumină de culoare roşie 5

1 6 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Dotări recomandate
8 ANTIFURT
Nu a fost descoperit încă sistemul antifurt infailibil, însă
sistemele de prindere ieftine pot fi tăiate sau deschise cu
uşurinţă. Dacă ţii la siguranţa bicicletei tale, investeşte
într-un antifurt de tip U-Lock.

9 CASCA
Atunci când eşti pe bicicletă, conduita preventivă te poate feri
de accidente, însă nu te poate proteja de greşelile altor
participanţi la trafic. De aceea recomandăm utilizarea căştii
de ciclism. Este uşoară şi este disponibilă într-o gamă largă
de forme şi culori. Dacă alegi să utilizezi casca, strânge
cureluşa şi închide-o !

10 APĂRĂTORI PENTRU NOROI


Roţile aruncă apa şi noroiul, murdărind hainele şi bicicleta.
Apărătorile te pot feri de această problemă.

11 PORTBAGAJ
Pentru transportul bagajelor este necesar să montezi un
portbagaj. Pentru uşurinţa depozitării lucrurilor, un coş de
bicicletă poate fi util.

1 7 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Dotări recomandate
12 SUPORT PENTRU BIDON DE APĂ
Mersul pe bicicletă presupune efort fizic moderat.
Este bine sa te hidratezi regulat.

13 OGLINDA RETROVIZOARE
Poate fi utilă daca îţi este dificil să întorci capul să te asiguri.
Dar în condiţiile unui trafic aglomerat, oglinzile pot să te
incomodeze când manevrezi bicicleta în spaţii înguste.

14 APĂRĂTOARE DE LANŢ
Lanţul acumulează mizerie care îţi poate murdări hainele. O
apărătoare de lanţ previne ca hainele să intre în contact cu
lanţul sau foile bicicletei.

Foto: Cristian Vlădoaica

1 8 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Tipuri de biciclete
BICICLETA HIBRID
Este o bicicletă cu roţi de 26 sau 28 inch, anve-
lope înguste sau medii, concepută pentru
parcurgerea cu uşurinţă a distanţelor medii şi
mari, cu viteze medii şi mari, pe drumuri
preponderent asfaltate, fără denivelări, pietriş,
noroi.
De obicei vine echipată din start cu apărători
pentru roţi, portbagaj, lumini faţă - spate şi
elemente reflectorizante. Nivelul de manevra-
bilitate este crescut.

BICICLETA URBANĂ
Este concepută pentru utilizarea în oraş, pe
distanţe medii, cu viteze mici şi medii.
Nu este uşoară, are furcă fixă şi roţi de 26 sau
28 inch, anvelope înguste sau medii. Cadrul
este rezistent, din oţel, care permite deplasarea
într-o poziţie comodă. De obicei vine echipată
din start cu apărători de noroi şi apărătoare de
lanţ, portbagaj, coş, lumini faţă-spate,
elemente reflectorizante şi cric. Nivelul de
manevrabilitate este unul mediu.

BICICLETA DE MUNTE (MTB)


Concepută pentru trasee cu denivelări mari, cu
pietriş, rădăcini, noroi, pentru viteză medie, dar
cu eficienţă scăzută pe trasee lungi pe asfalt.
Este uşoară, cu cadru rezistent conceput pentru
o poziţie sportivă, cu furcă cu amortizare. Cele
din gama all-mountain sau down-hill au şi
amortizor în partea din spate. Roţile sunt de 26
inch, 27,5 inch sau 29 inch, echipate cu anve-
lope cu crampoane. Nivelul de manevrabilitate
este crescut.

1 9 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

BICICLETA CU PINION FIX (FIXED GEAR,


FIXĂ)
A fost iniţial concepută pentru un segment de
piaţă larg, însă a fost rapid adoptată şi adaptată
de sportivi pentru antrenamente sau competiţii
dedicate sprinturilor. În general, este o bicicletă
uşoară, cu un cadru conceput de cele mai multe
ori pentru o poziţie sportivă.
Furca este fixă iar sistemul de transmisie este
cu pinion fix, nu cu pinion liber ca în cazul single
speed.
Nu necesită abilităţi deosebite, însă reclamă o
perioadă de acomodare. Nivelul de manevra-
bilitate este crescut; permite staţionarea fără
punerea piciorului jos, mers cu spatele etc.

BICICLETA PLIABILĂ
Este concepută pentru distanţe mici şi medii, cu
viteză mică şi medie. Este uşoară, cu cadru
rezistent, care permite o poziţie comodă. Se
poate plia astfel încât parcarea nu e o
problemă; încape în orice portbagaj de maşină,
se poate transporta cu uşurinţă şi în mijloacele
de transport public. De regulă roţile sunt mici,
dar există şi modele cu roţi de 26 inch. Nivelul
de manevrabilitate este mare.

BICICLETA DE TREKKING/TOURING
Este concepută pentru parcurgerea cu viteză
medie a distanţelor mari, pe drumuri cu asfalt
sau pe trasee offroad de dificultate medie, fără
denivelări foarte accentuate.
Nu este uşoară, are cadru rezistent, cu geometrie
care permite o poziţie comodă, furcă fixă sau cu
amortizor cu cursă mică. Are roţi de 26 inch sau
de 28 inch. Nivelul de manevrabilitate este
crescut.

2 0 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

BICICLETA DE ȘOSEA (CURSIERA)


Este concepută pentru parcurgerea distanțelor
medii şi mari pe suprafeţe cu asfalt, cu viteză
mare. Este foarte uşoară, cu cadru cu geometrie
adaptată pentru o poziţie sportivă, nu foarte
rezistent, cu furcă fixă. Roţile sunt în general de
28 inch, anvelopele înguste. Nivelul de
manevrabilitate este crescut.

BICICLETA CARGO
E un vehicul cu două sau trei roţi, utilizat frecvent
ca modalitate de a transporta marfă sau ca
stand pentru vânzarea diverselor produse în
oraş. Are o greutate destul de mare. În anumite
zone, oamenii îl folosesc frecvent ca taxi şi ca
mijloc de transport al familiei. De obicei vine
echipată cu lumini faţă-spate, elemente
reflectorizante, sonerie. Nivelul de manevrabili-
tate este scăzut, de asemeni şi viteza pe care o
poate atinge.

BICICLETA RECUMBENT
Este o bicicletă la care poziţia de pedalat diferă
total faţă de toate celelalte tipuri. Poziţia corpu-
lui este orizontală, confortabilă, angrenajul fiind
plasat în partea din faţă.
Se utilizează de regulă pe suprafeţe cu asfalt,
pentru distanţe mari. Poate atinge viteze destul
de mari. Cadrul este atipic, are rezistenţă
crescută, roţile sunt de regulă de 20 inch. Nive-
lul de manevrabilitate este unul mediu.

2 1 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

BICICLETA DE CICLOCROSS
Este concepută pentru utilizare pe asfalt sau
trasee off-road cu dificultate medie, pentru
parcurgerea distanţelor medii şi mari. Are o
greutate medie, cadrul este solid, furca este de
regulă fixă, roţile sunt de regulă de 28 inch. De
obicei nu vine echipată cu lumini faţă-spate şi
elemente reflectorizante. Nivelul de manevra-
bilitate este crescut.

BICICLETA BMX
Este concepută pentru diverse trick-uri, salturi
peste obstacole, acrobaţii. Nu este foarte
uşoară în raport cu dimensiunea ei şi nu oferă o
poziţie comodă de pedalat. Cadrul, furca,
jenţile, ghidonul, pipa, sunt construite foarte
solid pentru a face faţă solicitărilor. Roţile sunt
de 20 inch. Nu este o bicicletă cu care se pot
parcurge distanţe mari. Sistemul de transmisie
este simplu, cu un singur pinion. Nivelul de
manevrabilitate este mare.

BICICLETA DE TRIAL
Este o bicicletă specială, rezistentă, concepută
pentru acrobaţii. Cadrul este atipic şi de regulă
nu are şa. Cadrul este rezistent, de asemeni
furca şi jenţile. Este destinată exclusiv discipli-
nei respective, nu este pentru pedalat în condiţii
normale. Gradul de manevrabilitate este mare.

2 2 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

BICICLETA DE FREERIDE
Se aseamănă mult cu o bicicletă MTB dar este
concepută pentru trick-uri, salturi. Nu este
foarte uşoară. Cadrul este solid, poziţia de
pedalat este una apropiată de verticală, şaua
este mai jos în raport cu ghidonul. Poate fi
echipată cu furcă fixă dar solidă şi flexibilă sau
cu furcă cu suspensie. Roţile sunt de 26 inch.
Manevrabilitatea este crescută. Nu se
recomandă utilizarea pentru drumuri lungi.

BICICLETA ELECTRICĂ (E-BIKE /


PEDELEC)
Este concepută în general pentru navetă,
pentru utilizarea ca mijloc de transport zilnic.
Bicicleta asistată electric (Pedelec, abrevierea
pentru Pedal Electric Cycle) are un motor elec-
tric care ajută utilizatorul când acesta
pedalează. Conform legislaţiei europene,
pentru a evita vitezele foarte mari, motorul se
decuplează automat când bicicleta depăşeşte
25 km/h, utilizatorul putând pedala pentru a
menţine viteza dorită.
E-bike este angrenată exclusiv de motorul elec-
tric. Greutatea este considerabilă, datorită
motorului şi acumulatorului.

BICICLETA CRUISER
Este o bicicletă de plimbare, destinată în
general utilizării în mediu urban. Nu este
uşoară şi nu permite atingerea unei viteze mari.
Roţile sunt de 20, 24 sau 26 inch. Cadrul este
solid şi permite o poziţie relaxată. Unele
modele se apropie de linia chopperelor cu şei
lungi şi joase şi ghidoane curbate. Nivelul de
manevrabilitate nu este mare.

2 3 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

BICICLETA TANDEM
Este concepută pentru utilizarea în echipă de
doi, ca bicicletă de agrement, dar există şi
secţiuni de tandem în anumite concursuri.
Este destul de grea, are cadru solid, furcă fixă,
este prevăzută cu două ghidoane, cel de la
mijloc servind însă doar ca suport pentru mâini.
Coordonarea utilizatorilor este importantă
pentru a utiliza o bicicletă tandem. Poate fi
întâlnită în varianta cu sistem de transmisie
simplu, cu un singur pinion sau în varianta care
permite schimbarea vitezelor, lucru pe care îl
poate face doar biciclistul din faţă.
Are un nivel de manevrabilitate destul de
scăzut.

2 4 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Întreţinerea sumară a bicicletei


Verificaţi periodic sistemul de frânare.
Viaţa dumneavoastră este pusă în pericol
dacă plecaţi la drum fără ca frânele să
funcţioneze corespunzător.

Asiguraţi-vă că presiunea roţilor este


corespunzătoare indicaţiilor date de
producător.
O presiune în afara valorilor minime şi
maxime inscripţionate pe anvelopă cresc
pericolul spargerii camerei.

Curăţaţi şi ungeţi lanţul bicicletei.


Există spray-uri de degresare care fac
operaţiunea foarte uşoară. După aplicarea
degresantului, curăţaţi cu o cârpă.
Uleiul de lanţ trebuie aplicat cu grijă astfel
încât să nu ajungă pe dispozitivul de
frânare.
La final ştergeţi lanţul cu o cârpă.

Menţineţi curăţenia foilor şi a pinioanelor.

2 5 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Indicatoare rutiere (extras)
Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile
deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează.

Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lui este
valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.

Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau


simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia.

2 6 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Indicatoare de prioritate

Cedează Drum cu
trecerea prioritate

Sfârşitul drumului
Oprire cu prioritate

Prioritate faţă Prioritate pentru


circulaţia din circulaţia din
sens invers sens invers

Indicatoare de obligare (extras)

Înainte Înainte sau


la dreapta

Drum pentru
La dreapta pietoni

Delimitarea pistelor
Intersecţie cu
pentru pietoni şi
sens giratoriu
biciclete
Pistă comună
Ocolire pentru pietoni şi
biciclete

Pistă pentru Lanţuri zăpadă


biciclete

2 7 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Indicatoare de interzicere (extras)

Circulaţia
Accesul
interzisă în
interzis
ambele sensuri

Accesul interzis Interzis virajul


bicicletelor la stânga

Sfârşitul tuturor
Limitare de viteză restricţiilor

Depăşirea autovehiculelor, Accesul interzis


cu excepţia motocicletelor autovehiculelor
fără ataş, interzisă

Indicatoare de orientare si informare (extras)

Trecere Sens unic


de pietoni

Zonă Zonă
rezidenţială pietonală

Staţie Spital
de autobuz

2 8 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Marcaje rutiere (extras)
Marcajele sunt de regulă de culoare albă, cu excepţia celor ce se aplică pe
elementele laterale drumului care sunt de culoare albă, neagră sau galbenă şi
neagră, precum şi a celor provizorii, folosite la organizarea circulaţiei în zona
lucrărilor, care sunt de culoare galbenă.

Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice
încălcarea acestuia

Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite
trecerea peste acesta, dacă manevra sau reglementările instituite impun acest
lucru.

În cazul marcajului longitudinal format dintr-o linie continuă şi una discontinuă


alăturate, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnificaţia liniei celei
mai apropiate în sensul de mers.

Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele tre-


buie să o urmeze în traversare unei intersecţii ori pentru efectuarea virajului la
stânga, fiind obligatoriu a se realiza în cazul în care axul central ori liniile de
separare a benzii de circulaţie nu sunt coliniare.

2 9 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lăţimea uneia


sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâl-
nirea indicatorului „Oprire”. Înaintea marcajului ce însoţeşte indicatorul „Oprire”
se poate aplica pe partea carosabilă inscripţia „STOP”.

Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lăţimea uneia


sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depăşită atunci când se impune
cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea
carosabilă un marcaj sub forma de triunghi având o latură paralelă cu linia
discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.

Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe
unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lăţimea mai mare
decât a oricăror alte marcaje.

Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicu-


lar sau oblic faţă de axul drumului, indică locul destinat traversării părţii carosa-
bile de către biciclişti.

Marcaj de traversare pentru biciclete

3 0 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Semnalizarea rutieră (extras)
Respectaţi semnificaţia semaforului.

Semnalul de culoare roşie


interzice trecerea.

Semnalul de culoare verde


permite trecerea.

Conducătorul vehiculului care intră într-o intersecţie la culoarea verde a


semaforului este obligat să respecte şi semnificaţia indicatoarelor instalate
în interiorul acesteia.

Semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul


de vehicul fiind obligat să circule cu viteză redusă, să respecte semnificaţia
semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.

3 1 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Bicicliştii sunt obligaţi să efectueze următoarele semnale:

Braţul stâng întins orizontal atunci când intenţionează


să schimbe direcţia de mers spre stânga sau de a
depăşi. Semnalele trebuie efectuate cu cel puţin 25 m
înainte de efectuarea manevrei.

Braţul drept întins orizontal balansat în plan vertical


atunci când intenţionează să oprească. Semnalele
trebuie efectuate cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea
manevrei

Braţul drept întins orizontal atunci când intenţionează


să schimbe direcţia de mers spre dreapta. Semnalele
trebuie efectuate cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea
manevrei.

Semnalele poliţistului

Atenţie Oprire Oprire Oprire Oprire Măriţi Reduceţi


oprire viteza viteza

3 2 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Circulaţia bicicletelor
pe drumurile publice (extras)
Pentru a conduce o bicicletă pe drumurile
publice, conducătorul acesteia trebuie să
aibă varsta de cel puţin 14 ani. Pe timpul
circulaţiei pe drumurile publice,
conducătorii de biciclete sunt obligaţi să
aibă asupra lor actul de identitate

Dacă pe direcţia de deplasare există o


pistă pentru biciclete, semnalizată ca
atare, bicicliştii sunt obligaţi să circule
numai pe această pistă.

Este interzis să circuli pe sectoarele de


drum semnalizate cu indicatorul având
semnificaţia „Accesul interzis bicicletelor”.

Este interzis să înveţi să conduci bicicleta


pe drumurile intens circulate.

Este interzis să circuli pe trotuare.

Este interzis să circuli fără a ţine cel puţin o


mână pe ghidon şi ambele picioare pe
pedale.

3 3 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Este interzis să circuli în paralel.

Este interzis să circuli în timp ce te afli sub influenţa alcoolului, a


produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu
efecte similare acestora.

Este interzis să te ţii de un vehicul aflat în mers ori să fii remorcat de


un alt vehicul sau împins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul.

Este interzis să transporţi o altă persoană, cu excepţia copilului până


la 7 ani, numai dacă bicicleta are montată în faţă un suport special,
precum şi a situaţiei când bicicleta este construită şi/sau echipată
special pentru transportul altor persoane.

Este interzis să circuli pe partea carosabilă în aceeaşi direcţie de


mers, dacă există o cale laterală, o potecă sau un acostament practi-
cabil, ce pot fi folosite.

Este interzis să transporţi sau să tragi orice fel de obiecte care, prin
volumul ori greutatea lor, stânjenesc sau periclitează conducerea
vehiculului ori circulaţia celorlalţi participanţi la trafic.

3 4 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Este interzis să circuli pe aleile din parcuri sau grădini publice, cu


excepţia cazurilor când nu stânjeneşti circulaţia pietonilor.

Este interzis sa circuli atunci când partea carosabilă este acoperită


cu polei, gheaţă sau zăpadă.

Este interzis sa circuli cu defecţiuni tehnice la sistemele de frânare


sau cu un vehicul care nu este prevăzut cu avertizor sonor.

Este interzis să traversezi drumurile publice, pe trecerile destinate


pietonilor, în timp ce te deplasezi pe bicicletă.

Este interzis să circuli pe alte benzi decât cea de lângă bordură sau
acostament, cu excepţia cazurilor în care, înainte de intersecţie,
trebuie să te încadrezi regulamentar pentru efectuarea virajului la
stânga.

Este interzis să circuli fără a purta îmbrăcăminte cu elemente


fluorescent – reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau
atunci când vizibilitatea este redusă.

Este interzis să conduci vehiculul fără a menţine contactul roţilor cu


solul.

3 5 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Intersecţii şi obligaţia de a
ceda trecerea (extras)
Drum cu prioritate
Vehiculul care circulă pe un drum public pe
care este instalat unul dintre indicatoarele
având semnificaţia: "Drum cu prioritate",
"Intersecţie cu un drum fără prioritate" sau
"Prioritate faţă de circulaţia din sens invers"
are prioritate de trecere.

Prioritatea de dreapta
Când două vehicule urmează să se întâlnească
într-o intersecţie dirijată prin indicatoare,
venind de pe două drumuri publice unde sunt
instalate indicatoare cu aceeaşi semnificaţie,
vehiculul care vine din dreapta are prioritate.

Mijloacele de transport public au prioritate


atunci cand semnalizează intenţia de a ieşi
din staţiile prevăzute cu alveolă.

3 6 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Acordă prioritate călătorilor care urcă


sau coboară dintr-un tramvai oprit
într-o staţie fără refugiu.

Conducătorul de vehicul este obligat


să acorde prioritate de trecere când
urmează să pătrundă într-o intersecţie
cu circulaţie în sens giratoriu faţă de
cel care circulă în interiorul acesteia.

Conducătorul de vehicul este obligat


să acorde prioritate de trecere când
efectuează un viraj spre stânga sau
spre dreapta şi se intersectează cu un
biciclist care circulă pe o pistă pentru
biciclete, semnalizată ca atare;

Conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere pietonului


care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat şi semnali-
zat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când
acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.

3 7 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Sfaturi pentru biciclişti
Orice prevedere legală îţi este imputabilă !
Faptul că nu cunoşti toate prevederile legale nu
reprezintă decât un iminent pericol de a încălca legea.
Circulaţia pe drumurile publice este reglementată de o
Ordonanţă de Urgenţă şi de un Regulament de aplicare.
Te sfătuim să le citeşti de câteva ori pentru a te informa
despre toate prevederile legale care nu au încăput în
acest Ghid.

Nu circula foarte aproape de bordură !


Dacă atingi un obstacol cu pedala, te vei dezechilibra şi
vei cădea.

Evită obstacolele şi gropile !


Dacă vei intra cu viteză într-o groapă sau bordură,
cauciucul se va comprima între jantă şi obstacol, pro-
vocând spargerea şi dezumflarea rapidă a camerei.
Din această cauză nu vei mai putea controla bicicleta.

Mergi previzibil !
Dacă vei merge în zig-zag, vei surprinde şoferii şi te
expui accidentelor. Urmează un traseu drept, la
limita obstacolelor pe lângă care treci.

Nu frâna brusc pe nisip sau pietriş !


Blocarea roţilor pe o suprafaţă instabilă te va face să
pierzi controlul bicicletei.

3 8 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Sfaturi pentru biciclişti
Atenţie la liniile de tramvai !
Nu traversa o linie de tramvai în unghi ascuţit ! Roţile
vor aluneca şi vor fi reţinute în canalul de lângă şină,
ducând la pierderea controlului bicicletei. Se
recomandă traversarea liniilor pe diagonală sau, de
preferat, perpendicular. Probleme similare pot apărea
şi la şanţurile formate de apropierea a două plăci de
beton.

Nu merge la mai puţin de 1m de


portierele maşinilor oprite !
O portieră deschisă în faţă te poate surprinde şi
accidenta. La fel de periculos poate fi dacă vei
încerca să eviţi impactul şi vei schimba traiectoria
fără să te asiguri.

Menţine în jurul tău


un spaţiu de siguranţă !
Pentru a putea redresa bicicleta în cazul unui incident,
ai nevoie de un spaţiu de siguranţă în jurul tău. În cazul
în care banda de circulaţie este prea îngustă pentru a
circula în paralel cu un autovehicul, ocupă lăţimea
benzii ! În acest fel vei evita ca vreun şofer fără
experienţă să încerce să se strecoare între tine şi alte
maşini, punându-ţi viaţa în pericol.

Atenţie la şireturi ! Atenţie la fuste !


Strânge şireturile cât mai scurt, dacă vrei să nu ai
un accident cauzat de prinderea şireturilor la
angrenaj.
Pentru a evita ca fusta să fie prinsă la spiţele
roţilor, există o apărătoare care îmbracă partea de
sus a roţii din spate.

3 9 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Sfaturi pentru biciclişti
Apa influenţează sistemul de frânare !
Când apa* ajunge la plăcuţele/saboţii de frână,
distanţa în care vei putea opri va fi mai lungă. Ţine
cont de acest lucru şi adaptează viteza !

* - sau alte lichide

Nu te deplasa în unghiul mort


al autovehiculelor !
Un şofer aflat în autovehicul are cea mai mare
vizibilitate prin parbriz, iar cea mai mică în lateral.
De aceea, nu circula în paralel cu o maşină aflată în
mişcare!

Încearcă să domini întâlnirile


cu câinii agresivi !
Nu există o soluţie care să funcţioneze în toate întâl-
nirile neplăcute dintre câini şi biciclişti. În cele mai
multe cazuri, câinii nu te vor ataca.

De obicei, simpla reducere a vitezei scade elanul


câinilor. Dacă însă îţi este teamă, încearcă să te
opreşti, fără a schimba traiectoria şi să provoci un
accident. Apoi, este suficient să rulezi cu viteză redusă
până ieşi din teritoriul câinelui/haitei.

Dacă atitudinea câinelui/haitei este agresivă, pune bicicleta între voi şi încearcă
să te lipeşti cu spatele de un zid/copac, pentru a evita să fii încolţit(ă).

Încercă să-ţi păstrezi calmul. După ce îşi arată superioritatea, haita se retrage.
Vor fi, probabil, cele mai lungi minute din viaţa ta !

4 0 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Urmările unui accident
În cazul unui accident, primul lucru important
este asigurarea zonei!
Dacă aţi fost martorul unui accident, asiguraţi-vă că victimele nu vor fi lovite de
alţi participanţi la trafic. Semnalizaţi accidentul şi blocaţi traficul cât mai repede
posibil.

Efectele fizice
Dacă ai fost victima unui accident, presupunând că eşti în stare, primul lucru care
trebuie făcut imediat este de a trece în revistă rănile personale. Nu neglija faptul
că surplusul de adrenalină te poate face să nu simţi rănile. Pentru orice fel de
simptom, chiar dacă pare minor, apelează imediat 112.

Foto: fastcoexist.com

Nu încerca să te urci imediat înapoi pe bicicletă. Şocul şi rănile au efecte fizice


peste care nu poţi trece instantaneu şi rişti să cazi sau să produci un nou
accident. Lăsă să treacă un timp chiar dacă aparent nu ai nicio rană.

4 1 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Aspecte legale
E important să poţi dovedi ulterior împrejurările accidentului şi cine a fost
vinovat.

Dacă e posibil, fotografiază sau filmează vehiculele implicate şi în special


avariile. Pozează-i pe cei implicaţi, maşinile din apropiere şi şoferii lor, mar-
torii. Imaginile îţi pot fi utile la o identificare ulterioară.

În cazul în care starea nu îţi permite, roagă martorii să se ocupe de aceste


aspecte. Notează şi pastrează cât mai multe date care te pot ajuta ulterior:
nume, numere de telefon, numere de maşini etc.

Este o idee bună să înregistrezi traficul în permanenţă cu o cameră mobilă


montată pe cască sau ghidon. Fără asemenea dovezi rişti ca accidentele să
rămână nesoluţionate.

În schimb, dacă ai dovezi filmate poţi reclama cu succes inclusiv cazuri în


care nu s-au produs atingeri ("agresivitate în trafic"), care în mod normal
rămân nesoluţionate.

În cazul în care ajungi la spital, precizează că eşti victima unui accident de


circulaţie. Este de datoria medicilor să anunţe accidentul către poliţia rutieră.

Păstrează toate documentele rezultate în urma consultaţiilor medicale.


Te vor ajuta pentru eliberarea unui certificat medico-legal.

Foto: Marian Ivan

4 2 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Asigurări

Nu se poate face RCA sau CASCO pentru biciclete, ceea ce înseamnă că vei plăti
din buzunar în cazul în care eşti declarat vinovat. Singura variantă este asigu-
rarea de răspundere civilă.

Nu neglija acest aspect deoarece asiguratorul celorlalţi oameni implicaţi în acci-


dent te va da în judecată pentru recuperarea daunelor.

Dacă nu eşti vinovat(ă) poţi apela la asigurarea RCA a vinovatului pentru daune şi
tratamente medicale. Păstrează facturile şi bonurile pieselor sau bicicletei
pentru a putea stabili cuantumul daunelor.

Asigură-te de asemenea cât mai repede că respectivul asigurator a aflat de pro-


ducerea accidentului (vinovatul nu-l anunţă întotdeauna).

Datele RCA aferente unui număr de înmatriculare pot fi aflate online:


http://cedam.csa-isc.ro/

Din cauza lipsei RCA, bicicliştii nu pot face constatări amiabile.

Atenţie!
• Nu ppărăsi locul accidentului şi nu neglija sesizarea
poliţ
poliţiei cu privire la accident!

• Nu
Nu face
face “inţelegeri”
“inţele care prevăd nedeclararea accidentului
deoarece te expui la potenţiale probleme legale !

• Chiar şi în cazul unui accident minor, mergi la poliţie si declară-l !

• În funcţie de datele statistice obţinute, poliţia este obligată să ia


măsuri de evitare a accidentelor în zonele unde acestea se întâmplă
frecvent.

• Nedeclararea accidentelor nu face decât să înrăutăţească siguranţa


bicicliştilor în trafic.

4 3 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Transportul bicicletelor pe
calea ferată
CFR Călători
În cazul trenurilor InterRegio, se admit la transport biciclete nedemontabile doar
la trenurile care au în compunere tipuri de vagoane cu spaţii interioare mari care
permit acest lucru, în număr limitat stabilit pentru fiecare tip de vagon în parte.

Poţi afla trenurile InterRegio care oferă serviciul de transport pentru călătorii
însoţiţi de bicicletă de la casele de bilete ale CFR Călători sau consultând Mersul
trenurilor de pe site-ul www.cfrcalatori.ro (trenurile cu vagoane în care se pot
transporta şi biciclete au la "Servicii" simbolul pentru biciclete).

Pentru călătorii însoţiţi de biciclete, la trenurile cu regim de rezervare se alocă


locuri în compartimentele alăturate spaţiului destinat depozitării acestora.

Pe durata transportului, călătorul va însoţi şi supraveghea bicicleta astfel încât


să nu fie afectată siguranţa şi confortul călătorilor.

Foto: Marius Scarlat

4 4 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Foto: Marian Ivan

La trenurile IR la care există pictograma corespunzatoare în Mersul Trenurilor de


pe site-ul www.cfrcalatori.ro se pot lua la transport biciclete nedemontabile
pentru care se va achita la casele de bilete un tarif de 10 lei.

La trenurile Regio se pot transporta biciclete nedemontabile, la clasa a 2-a,


pentru care se va achita la casele de bilete un tarif de 5 lei.

Atenţie!
Călătoria fără bilet pentru bicicletă presupune plata în tren a unui tarif/kg/km
mai mare decât tariful de la casa de bilete! Se consideră că o bicicletă are 15 kg.

În perioada 29.03.2013–28.09.2013, la trenurile internaţionale 366/367 ”Harghita”


care circulă pe relaţia Braşov – Budapesta şi retur se va asigura transportul bici-
cletelor într-un vagon special amenajat. Preţul biletului internaţional pentru
bicicletă, călătorie simplă, este de 5 Euro/ bicicletă.

Condiţii de transport pentru biciclete în trafic internaţional.

Pe toate trenurile se pot transporta gratuit biciclete pliabile/demontabile, la clasa


1 şi a 2-a ca bagaj de mână, în limita spaţiului disponibil.

4 5 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
REGIOTRANS S.R.L.
Tariful pentru transportul bagajelor şi bicicletelor se aplică pentru transportul
bicicletelor sau bagajelor, în locurile special amenajate din vagon.

Pentru biciclete se încasează tariful tren regio, clasa a 2-a, la distanţa pe care
circulă călătorul, posesor al bicicletei, indiferent de rangul trenului.

Foto: regiotrans

TRANSFEROVIAR CĂLĂTORI
Pentru transportul bicicletelor se va achiziţiona de la casele de bilete sau
personalul de tren un bilet 50% reducere din tarif întreg.

VIA TERRA
Transportul bagajelor voluminoase se va face contra cost, iar transportul
acestora se va face în locul special amenajat de la capătul automotorului.

foto: viaterragroup

4 6 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Transportul bicicletelor cu
autoturismul
Suporţii montaţi pe cârligul de
remorcare
Avantaje
Bicicletele sunt uşor de montat /demontat,
fiind la îndemână. Cu bicicletele montate
pe maşină, acest tip de suporţi nu
afectează grav consumul de combustibil.
În funcţie de model, se pot monta până la
4 biciclete.

Dezavantaje
Este obligatoriu ca maşina să fie dotată cu
cârlig de remorcare care să suporte greu-
tatea totală a suportului şi a bicicletelor.
Aceşti suporţi sunt voluminoşi şi pot crea probleme de depozitare. Unele modele
mai scumpe sunt pliabile, rezolvând acest dezavantaj. Accesul la portbagaj este
îngreunat atunci când suportul este montat

Suporţii montaţi pe roata de


rezervă
Avantaje
Bicicletele sunt uşor de montat
/demontat, suportul fiind la o înălţime de
aproximativ 140 cm deasupra solului. Cu
bicicletele montate pe maşină, aceşti
suporţi nu afectează grav consumul de
combustibil.

Dezavantaje
Acest tip de suport se montează pe roata
de rezervă a maşinilor 4X4.

4 7 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Suporţii montaţi pe hayon


Avantaje
Bicicletele sunt relativ uşor de montat
/demontat.
Consumul de combustibil creşte destul de
mult, mai ales dacă bicicletele se ridică
mult peste înălţimea maşinii. Autoturismul
nu necesită dotări speciale, dar trebuie să
căutaţi modelul care se potriveşte maşinii
dumneavoastră. În funcţie de model, se
pot monta până la 4 biciclete.

Dezavantaje
Accesul la portbagaj este dificil atunci
când bicicletele sunt pe suport.

Suporţii montaţi pe bare


transversale
Avantaje
Aveţi acces fără restricţii la portbagaj.
Se pot monta pe orice autovehicul care
este dotat cu bare transversale.

Dezavantaje
Consumul maşinii creşte considerabil
atunci când bicicletele sunt montate.
În funcţie de sistemul de prindere a
bicicletei şi de înălţimea maşinii, unele
modele pot face dificilă montarea unei
biciclete.
Sarcina devine şi mai grea atunci când vreţi să transportaţi 3 sau 4 biciclete, fiind
destul de incomod să umblaţi la suporţii aflaţi aproape de axul maşinii.

Cu bicicletele montate, înălţimea maşinii este mai mare, ceea ce poate face
imposibil accesul în unele parcări subterane.

4 8 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Transportul bicicletelor cu
metroul

Accesul în metrou cu biciclete este


permis în zilele lucrătoare între orele
20:00 – 23:00 şi permanent în zilele de
sâmbătă, duminică şi sărbători legale.

Accesul în tren este permis numai pe


la prima uşă în sensul de mers al
trenului.

Foto: Vladimir Iuganu

Pentru informaţii sau sesizări se pot


utiliza:

- telefonul călătorului :

021.9264
- bornele SOS amplasate pe
peroanele staţiilor

- infochioşcurile amplasate în Foto: Vladimir Iuganu


vestibulele staţiilor de metrou

www.metrorex.ro
- e-mail:

contact@metrorex.ro

Foto: Vladimir Iuganu

4 9 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Implicare
socială

5 0 Ediţia I - August 2013

protest biciclisti - Alex Dobrescu www.loadingstudio.ro


GHIDUL BICICLISTULUI
Motivaţie
Pe 27 octombrie 2012, la marşul de protest "Existăm şi-o s-avem bandă!",
bucureştenii au semnat petiţii prin care se sesiza lipsa de implicare a celor plătiţi
din bani publici în rezolvarea problemelor cetăţenilor.

" ... este inexplicabil de ce funcţionarii vinovaţi pentru recepţionarea şi plata ilegală a peste
100 km de piste pentru biciclete mai sunt încă în funcţii, iar procedurile de recuperare a
pagubelor încă n-au început.

La fel de uimitoare este şi decizia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care prin
votul său a aprobat construirea unui drum expres în interiorul oraşului cu toate că astfel se
încalcă grav principiile Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră 2011 – 2020.

În faţa acestor discrepanţe majore între angajamentele asumate şi faptele con-


statate, vă solicităm să adoptaţi şi să promovaţi măsurile necesare pentru ca în Capitala
ţării şi în celelalte oraşe să se adopte şi să se implementeze politicile publice menite să
susţină soluţiile durabile de transport, anume transportul public şi transportul cu bicicleta.
Vă solicităm, de asemenea, ca în acest demers să asiguraţi o consultare reală şi eficientă a
cetăţenilor."

Foto: Sergiu Brega

5 1 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Petiţiile au fost depuse la sediile următoarelor partide şi instituţii: PSD, PNL, PC,
PDL, UDMR, UNPR, Forţa Civică, PP-DD, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) şi
Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Niciun partid politic sau instituţie nu a răspuns petiţiilor.

În aceste condiţii, când clasa politică se dovedeşte (din nou) indiferentă la proble-
mele oamenilor, este necesar ca cetăţenii să se implice.

OPTAR îşi doreşte ca în România să existe o societate civilă informată, care să-şi
cunoască drepturile şi care să impună respectarea lor.

Acesta este scopul secţiunii "Implicare socială" din prezentul Ghid.

Foto: Sergiu Brega

5 2 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Cycling Visionaries Awards
La Conferinţa VeloCity 2013, OPTAR a primit premiul "Cycling
Visionaries" la secţiunea advocacy. Trofeul a fost câştigat
prin votul simpatizanţilor OPTAR ca urmare a derulării
proiectului "Adoptă o pistă periculoasă ! Apoi…
desfiinţeaz-o !"

În cadrul proiectului, cetăţenii nemulţumiţi de starea infra-


structurii pentru biciclete au făcut demersurile necesare
închiderii pistelor din Bucureşti care puneau în pericol vieţile
participanţilor la trafic. La finalul proiectului, lungimea
totală a pistelor desfiinţate depăşea 100 de km.

Ce trebuie să ştii despre pistele ilegale din Bucureşti !

What you need to know about the illegal bike lanes in Bucharest !

Foto: Daniel Constantinescu

5 3 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Cele mai dese încălcări ale legii
(Bucureşti)
Dispoziţiile prevăzute în ordonanţa de urgenţă privind circulaţia pe drumurile
publice au ca scop asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe
drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii
persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia
drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice
şi private, cât şi a mediului.

Atunci când aceste dispoziţii nu sunt respectate de către un participant la trafic,


afectaţi sunt cei din jur. Însă atunci când administratorul de drum sau poliţia
rutieră nu respectă dispoziţiile legale, cei afectaţi sunt toţi participanţii la trafic.
(participant la trafic - persoana fizică ce utilizează, la un moment dat, drumul
public – Ordonanţa de urgenţă 195/2002)

Iată mai jos câteva dispoziţii legale şi modul în care ele sunt încălcate de cei care
trebuie să răspundă de siguranţa rutieră.

Foto: Marian Ivan

5 4 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

“Administratorul drumului public este obli-


gat să asigure viabilitatea acestuia.
Viabilitatea drumului - starea tehnică
corespunzătoare a părţii carosabile,
constând în practicabilitatea permanentă a
acesteia potrivit reglementărilor specifice
sectorului de drum, lipsa obstacolelor şi
existenţa amenajărilor rutiere şi a mijloace-
lor de semnalizare, care să asigure fluenţa şi
siguranţa circulaţiei”

Foto: Marian Ivan

Este un articol de lege care este încălcat frecvent de administratorul de drum.


Vi s-a întâmplat să găsiţi un obstacol pe drum ? Sau porţiuni din drum să fie
impracticabile ? Asta înseamnă că drumul nu era viabil.
Principalele străzi din Capitală sunt administrate de Primăria Municipiului
Bucureşti (PMB) prin Administraţia Străzilor Bucureşti (ASB).
Iată lista cu cele 683 de străzi. În ceea ce priveşte semnalizarea rutieră, obligaţiile
ASB au fost reglementate prin HCGMB 254/2008.

“Lucrările în zona drumului public se execută,


în condiţiile stabilite prin autorizaţie, de
administratorul drumului ori al căii ferate, cu
avizul poliţiei rutiere.”

Pista pentru biciclete realizată pe


Bulevardul Theodor Pallady nu a primit
avizul poliţiei rutiere deoarece s-a
constatat că punea în pericol bicicliştii. Cu
toate acestea, pista a fost realizată şi
platită ilegal.
Foto: Sergiu Brega

5 5 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

“Îndrumarea, supravegherea și controlul


respectării normelor de circulație pe
drumurile publice se fac de către poliția
rutieră din cadrul Inspectoratului General al
Poliției Române, care are obligația să ia
măsurile legale în cazul în care constată
încălcări ale acestora.”

Închiderea cu întârziere foarte mare a


pistelor pentru biciclete din Bucureşti
care puneau în pericol participanţii la
trafic este un exemplu în care Brigada
Rutieră Bucureşti nu şi-a îndeplinit
Foto: Marian Ivan

obligaţia de aplicare a măsurilor care se


impuneau.
Un alt exemplu îl reprezintă întârzierea cu care poliţia a aplicat sancţiuni către
administratorul de drum pentru aceleaşi fapte.
Nu au fost sancţionate toate încălcările legii care au legătură cu pistele ilegale din
Bucureşti.

“Executantul de lucrări în zona drumului


public este obligat să realizeze amenajările
rutiere aprobate în proiect, pentru a permite
circulaţia în siguranţă a participanţilor la
trafic.

Când lucrările se efectuează pe trotuar şi


împiedică circulaţia pe acesta, executantul
lucrărilor este obligat să construiască pasaje
pentru pietoni, separate de partea
carosabilă şi protejate corespunzător.”
Foto: Bogdan Trandafir

Foarte des am întâlnit situaţii când se efectuau lucrări care afectau circulaţia, dar
care nu aveau rute ocolitoare protejate pentru participanţii la trafic afectaţi de
lucrări. Aceste fapte sunt încălcări ale legii.

5 6 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

“Executantul lucrărilor este obligat ca, la


terminarea acestora, să aducă drumul la
starea iniţială sau la cea stabilită prin
proiect.”

Din experienţa noastră, aceasta este cea


mai frecventă încălcare a legii.

Foto: Daniel Constantinescu

“Administratorul drumului public sau al căii


ferate este obligat să verifice şi să
recepţioneze lucrările executate în zona
drumului public numai dacă acestea
corespund normelor de calitate prevăzute
de lege şi avizelor obţinute anterior începerii
lucrărilor.”

Nicio pistă pentru biciclete realizată în


Bucureşti nu corespundea normelor de
calitate prevăzute de lege şi avizelor
eliberate de poliţie. Cu toate acestea,
Foto: Marian Ivan pistele au fost recepţionate ilegal,
confirmându-se astfel plata unor
lucrări neefectuate sau efectuate defectuos. Conform art. 61 alin. 5 din Legea nr.
215/2001, primarul conduce serviciile publice locale. El este cel care trebuie să
recupereze prejudiciile provocate de recepţionarea (şi plata) pistelor ilegale.
Primarul Sorin Oprescu a fost sesizat pentru prima dată pe 24 noiembrie 2011
însă nici până astăzi nu s-au început procedurile de recuperare a prejudiciilor.

Curtea de Conturi a fost sesizată de OPTAR în luna noiembrie 2012. Printr-o adresă
am fost anunţaţi că “aspectele sesizate vor fi avute în vedere în cadrul misiunii de
audit financiar la Administraţia Străzilor programată a se desfăşura în intervalul
iunie-iulie 2013”.

5 7 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

“Se interzic amplasarea construcţiilor de


orice fel şi practicarea actelor de comerţ
pe trotuar sau pe acostament, în parcările
amenajate sau pe partea carosabilă, în
condiţiile în care acestea ar afecta
siguranţa circulaţiei pietonilor şi vehicule-
lor.”

Foto: Ionut Dipse

Chioşcurile, maşinile parcate,


panourile publicitare şi mobilierul
urban obturează deseori vizibilitatea
participanţilor la trafic sau
strangulează fluxul normal al
pietonilor, fiind un adevărat pericol
pentru siguranţa rutieră. Cu toate
acestea, nici Primăria Municipiului
Bucureşti şi nici Brigada Rutieră
Bucureşti nu încearcă să rezolve
aceste situaţii periculoase pentru
Foto: Silvia Nedelcu
viaţa oamenilor.

Foto: Leonard Barbu Foto: Leonard Barbu

5 8 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Efectele ilegalităţilor comise
în cazul pistelor din Bucureşti
Materializarea greşită a infrastructurii pentru biciclete în Bucureşti, prin darea în
folosinţă în septembrie 2008 şi septembrie 2011 a pistelor fără ca acestea să
respecte normele legale şi avizele, au descurajat mersul cu bicicleta.

Urmările acelor ilegalităţi afectează siguranţa traficului chiar şi în ziua de astăzi.

Cu toate că a trecut mai mult de un an de când Brigada Rutieră Bucureşti a dispus


închiderea pistelor ilegale, administratorul drumului refuză să respecte deciziile
poliţiei şi să respecte legea. Acest lucru creează confuzie în rândul participanţilor
la trafic, punând în pericol vieţile oamenilor.

Foarte grav este că până şi unii angajaţii ai Poliţiei Rutiere şi ai Regiei de transport
local (RATB) au fost induşi în eroare.

În octombrie 2011, Serviciul de relaţii publice al RATB trimitea către OPTAR o


adresă prin care justifica agresivitatea în trafic a unui şofer de autobuz. Conform
angajaţilor serviciului local de transport, comportamentul şoferului care a
încercat să lovească un biciclist cu autobuzul era întemeiată deoarece biciclistul
ar fi trebuit să meargă pe trotuar.

De atunci au fost trimise mai multe reclamaţii privind agresivitatea în trafic a


şoferilor RATB, însă nu a fost consemnată vreo rezolvare.

În mai 2013, OPTAR a dorit să afle dacă angajaţii RATB cunosc prevederea legală
care precizează faptul că este interzis bicicliştilor să circule pe trotuare.

Serviciul de relaţii cu publicul a refuzat să raspundă la întrebare, dar ne-a precizat


că:

“Regia Autonomă de Transport Bucureşti nu a primit nicio înştiinţare oficială de la Brigada


Rutieră cu privire la închiderea anumitor piste pentru biciclete.”

?
5 9 Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI

Pe 31 octombrie 2012, Ariel Constantinof,


fondatorul unei firme de curierat pe
bicicletă, a fost amendat de un poliţist
pentru că “a condus bicicleta pe Bd.
Lascăr Catargiu din direcţia Pţa Victoriei
către Pţa Romană pe partea carosabilă
fără a respecta indicatorul Accesul
interzis bicicletelor”.

Indicatorul a fost montat de către


Administraţia Străzilor Bucureşti fără a
avea avizul poliţiei. În fapt, acolo existase
o pistă ilegală pe care ASB fusese Foto: Marian Ivan

somată s-o închidă. Însă în lipsa panou-


lui adiţional care să explice faptul că
interdicţia se referă doar la pista ilegală,
indicatorul producea efecte şi asupra
părţii carosabile.

Amenda a fost contestată şi a fost


anulată în instanţă.

Cele două cazuri prezentate arată modul


în care materializarea greşită a pistelor
produce efecte chiar şi după desfiinţare.
Poliţia şi RATB au reprezentanţi în
comisiile din cadrul Primăriei Municipiu-
lui Bucureşti şi aveau posibilitatea să Foto: Marian Ivan

afle despre problemele generate de


pistele ilegale din Bucureşti. Cu toate
acestea, s-a confirmat faptul că informaţiile nu au fost diseminate în interiorul
instituţiilor.

Ce se întâmplă însă cu restul de participanţi la trafic ? Pe ei cine îi informează ?

Primarul Municipiului Bucureşti este principalul responsabil pentru problemele


create de angajaţii săi. Dar, cu toate că a fost informat, nu a fost iniţiată nicio campanie
de informare a cetăţenilor care să reducă efectele greşelilor din ultimii 5 ani.

6 0 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Diferenţele dintre pistele şi
benzile pentru biciclete
Pistele şi benzile pentru biciclete sunt drumuri publice. Conform legislaţiei în
vigoare, drumurile publice deschise circulaţiei trebuie să fie viabile.

"Viabilitatea drumului - starea tehnică corespunzătoare a părţii carosabile, constând în


practicabilitatea permanentă a acesteia potrivit reglementărilor specifice sectorului de
drum, lipsa obstacolelor şi existenţa amenajărilor rutiere şi a mijloacelor de semnalizare,
care să asigure fluenţa şi siguranţa circulaţiei."

Fluenţa unei căi de comunicaţii depinde de posibilitatea de a efectua depășiri.


Atunci când vehiculele sunt obligate să circule unul după altul, calea de
comunicaţie nu asigură fluenţa traficului. De exemplu, o cale ferată cu o singură
linie nu poate asigura fluenţa, circulaţia blocându-se când un tren se opreşte. În
schimb, autostrada este o cale de comunicaţie fluentă, manevra de depăşire
fiind posibilă.

Pentru ca o pistă pentru biciclete sau o bandă pentru biciclete să respecte


condiţia de viabilitate este necesar ca bicicliştii să poată efectua manevra de
depăşire.

Pe lângă fluenţă, pistele şi benzile pentru biciclişti trebuie să asigure şi siguranţa


participanţilor la trafic.

6 1 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Pistele pentru biciclete

Legislaţia românească stabileşte că bicicliştii sunt obligaţi să utilizeze pistele


pentru biciclete. Această constrângere crează însă obligaţii şi din partea
administratorului de drum care trebuie să asigure fluenţa şi siguranţa pe tot
sectorul de drum.

Luând în calcul că o bicicletă are lăţimea de aproximativ 70 cm şi că se


deplasează sinusoidal, este nevoie de minim 100 cm pentru ca un biciclist să se
poată deplasa. La această lăţime se adaugă şi spaţiul de siguranţă care, în nor-
mele actuale, este de 50 cm.

Pentru a asigura posibilitatea manevrei de depăşire, o pistă pentru biciclete tre-


buie să aibă minim 2 m lăţime, câte 0.5 m spaţiu de siguranţă pe laterale şi să
asigure siguranţa bicicliştilor pe întreaga lungime a traseului, până când
bicicliştii ajung din nou în siguranţă pe carosabil, acolo unde bicicliştii circulă
legal.

6 2 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Benzile pentru biciclete

Legislația românească permite crearea de benzi dedicate bicicletelor.

Avantajele benzilor pentru biciclete:


- creşte gradul de conştientizare a prezenţei bicicliştilor în trafic;

- sunt uşor de implementat;

- sunt ieftine;

- pot fi materializate chiar şi pe distanţe scurte, fără ca intrarea şi


ieşirea biciclistului în trafic să necesite studii complexe.

Fluiditatea circulaţiei pe benzile pentru biciclete este asigurată de faptul


că ele nu sunt obligatorii de
folosit, deci bicicliştii pot efectua
depăşiri părăsind banda.

Nepărăsind partea carosabilă


niciun moment, siguranţa
bicicliştilor este asigurată de
însăşi prevederile Codului Rutier
care spun că bicicleta este un
vehicul şi are aceleaşi drepturi ca
vehiculele cu motor.
Foto: Marian Ivan

Foto: Marian Ivan Foto: Marian Ivan

6 3 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Infrastructura pentru biciclete
- criterii calitative
Pentru a deveni cu adevărat atractivă pentru biciclişti, infrastructura trebuie să
răspundă următoarelor criterii: să ofere siguranţă, să fie directă, continuă şi
accesibilă (coezivă), atractivă şi confortabilă.
Aceste criterii sunt recunoscute la nivel internaţional ca principii directoare
autorizate.

La aceste condiţii necesare, special pentru România, adăugăm şi necesitatea


utilizării infrastructurii în orice condiţii meteo.

Siguranţă
Este recunoscut faptul că situaţiile periculoase şi teama de a pedala în trafic sunt
descurajări majore în utilizarea bicicletei. Percepţia siguranţei este esenţială
pentru a atrage mai mulţi utilizatori.

Directă
Pentru a deveni competitiv, mersul cu bicicleta are nevoie de conexiuni rapide
între punctul de plecare şi cel de destinaţie. Instrumente des utilizate pentru a
atinge linia dreaptă a deplasărilor sunt benzile în contrasens pe străzile cu sens
unic şi scurtăturile printre blocuri şi pe străzile închise traficului auto. Prin
facilităţile oferite, mersul cu bicicleta poate fi promovat ca o alegere inteligentă în
deplasarea prin oraş.

Foto: Marian Ivan

6 4 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Continuă şi accesibilă (coezivă)


Pentru a răspunde unei nevoi generale, infrastructura dedicată bicicliştilor trebuie
să fie accesibilă unui număr cât mai mare de utilizatori. O reţea unitară pentru
biciclişti permite utilizatorilor să ajungă în cele mai multe locuri din oraş cu ajuto-
rul unei infrastructuri prietenoase. Bicicliştii trebuie să fie siguri că oriunde ar
merge, la munca, la piaţă sau la prieteni, rutele sunt accesibile cu bicicleta. Acest
lucru înseamnă că o reţea la nivelul întregului oraş va fi apreciată de biciclişti în
timp ce fragmentele de trasee sunt factori de descurajare a mersului cu bicicleta.

Atractivă
Împrejurimile atractive (liniştite, frumoase) fac mersul cu bicicleta mult mai
plăcut. Amplasarea infrastructurii pentru biciclete într-un decor atractiv (spre
exemplu în parc) creşte valoarea recreaţională a acestui mod de transport.

Confortabilă
Condiţiile bune ale suprafeţei drumului fac ca mersul cu bicicleta să fie plăcut.
Prezenţa asfaltului rugos sau a gropilor cauzează vibraţii supărătoare şi necesită
o atenţie sporită din partea utilizatorilor.
Mai ales pe rutele principale de biciclete este necesar mult spaţiu pentru ca
bicicliştii să menţină o distanţă de siguranţă faţă de obstacole şi să îi poată depăşi
pe bicicliştii mai lenţi.

Foto: Sergiu Brega

6 5 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Foto: Marian Ivan

Utilizarea infrastructurii în orice condiţii meteo este un criteriu calitativ pe care


OPTAR a dorit să-l adauge în listă după ce am observat că edilii din România
ignoră faptul că ploaia şi ninsoarea sunt fenomene naturale normale.

De aceea, considerăm că trebuie să reamintim că infrastructura trebuie să aibă


sistem de canalizare care să nu permită băltirea apei, iar deszăpezirea să fie
asigurată.

Realizarea unei infrastructuri pentru biciclete care să devină inutilizabilă la cea


mai mică ploaie sau să devină locul unde se depozitează zăpada pe timpul iernii
face ca orice investiţie într-o astfel de infrastructură să fie doar o risipă de bani.

Foto: Tică Darie

6 6 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Clasificarea oraşelor
prietenoase cu bicicliştii
În funcţie de condiţiile asigurate biciclistilor şi de procentajul celor care utilizează
frecvent bicicleta, oraşele pot fi clasificate ca începătoare, în ascensiune sau cam-
pioane.

Oraşele debutante sunt cele care dispun de o slabă infrastructură pentru biciclete
(adică o infrastructură pentru biciclişti nesigură, neatractivă sau inexistentă) şi
mai puţin de 10% dintre participantii la trafic sunt biciclişti.
La polul opus, oraşele campioane au o infrastructură pentru biciclete de calitate
şi un numar de biciclişti mai mare de 30%.

În funcţie de tipul de oraş, debutant, în ascensiune sau campion, este necesar un


set diferit de politici pentru încurajarea mersului pe bicicletă. În vreme ce în
oraşele debutante atenţia este îndreptată către investiţii de bază privind siguranţa,
către rute directe şi către încurajarea potenţialilor biciclişti, în oraşele campion
atenţia se îndreaptă către îmbunătăţirea infrastructurii existente şi recompen-
sarea bicicliştilor pentru a-i menţine motivaţi.

Foto: Marian Ivan

6 7 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Pentru oraşele debutante, aşa cum este Bucureştiul, sunt trei categorii de măsuri
care trebuie avute în vedere:
− Infrastructura
− Politici şi organizare
− Promovare şi campanii
În ultimul an, am vizitat mai multe oraşe din Europa în scopul de a vedea modul în
care sunt aplicate politicile de încurajare a mersului pe bicicleta. Măsurile aplicate
în 4 dintre aceste oraşe se regăsesc în paginile următoare.

Foto: Eltis.org

Dar care sunt criteriile care fac diferenţa între încurajarea şi descurajarea mersu-
lui pe bicicletă ?

Administraţia unui oraş poate lua măsuri de încurajare a mersului pe bicicletă


atunci când vrea ca tot mai mulţi oameni să se deplaseze ieftin şi sănătos în oraşul
pe care îl gospodăreşte. În acelaşi timp, adoptarea unor măsuri greşite poate
descuraja mersul pe bicicletă, cu toate efectele negative provocate de acestea.

Măsurile de încurajare a utilizării bicicletei trebuie să aducă mai multe facilităţi


pentru biciclişti decât dacă ele nu s-ar fi adoptat.

6 8 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

De exemplu, realizarea defectuoasă a pistelor pentru biciclete în Bucureşti a fost


o măsură de descurajare a mersului pe bicicletă deoarece condiţiile s-au
înrăutăţit faţă de momentul în care ele nu existau.

Foto: Eugen Nedelcu

Infrastructura defectuoasă a obligat bicicliştii să circule printre multe obstacole,


i-a expus accidentelor la travesarea drumurilor secundare, şi, cel mai grav, a dus
la o stare conflictuală între participanţii la trafic.

Cu toate că aceste situaţii sunt deja cunoscute, Brigada Rutieră dispunând închi-
derea pistelor periculoase, edilii Bucureştiului nu au luat măsuri de remediere a
efectelor produse de măsurile greşite adoptate în ultimii 5 ani.

Foto: Eugen Nedelcu

6 9 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Foto: Ionut Dipse

Foto: Eugen Nedelcu Foto: Claudiu Buzilan

Foto: Eugen Nedelcu

7 0 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Măsuri de încurajare a mersului
pe bicicletă în Nantes
Zonă metropolitană Nantes este "debutantă" în adoptarea măsurilor de încurajare
a mersului pe bicicletă. De aceea, administraţia a urmat paşii obişnuiţi:
− Infrastructura
− Politici şi organizare
− Promovare şi campanii

În 2009, infrastructura pentru biciclişti era aproape inexistentă în Nantes. De


atunci a intrat în vigoare "Planul Velo" 2009 - 2014 care a avut că rezultat o
infrastructură care respectă criteriile calitative stabilite de către specialişti.

Siguranță
În intersecţii au fost create "zone de acumulare pentru biciclişti", în faţa maşinilor
care aşteaptă la semafor. În acest fel, siguranţa rutieră creşte deoarece şoferii au
vizibilitate maximă asupra bicicliştilor, direct prin parbriz.

Directă
Pentru a scurta rutele, străzile cu sens unic sunt deschise circulaţiei bicicliştilor
pe ambele sensuri.

Foto: Marian Ivan Foto: Marian Ivan

7 1 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Continuă şi accesibilă
(coezivă)
A fost creată o reţea de 440 km de
benzi pentru biciclete care acoperă
întreaga suprafaţă a zonei metropoli-
tane.

nantesmetropole.fr

Atractivă
Au fost create "Zone liniştite"
(Pacified Area) unde s-au aplicat
măsuri de calmare a traficului
motorizat. În zona centrală, traficul
auto a fost limitat.

Foto: Marian Ivan

Confortabilă
S-au remediat fisurile sau gropile
în asfalt.

Foto: Marian Ivan

7 2 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Pe langă măsurile "clasice",
administraţia din Nantes a propus şi
implementat idei noi de încurajare a
oamenilor să folosească bicicleta.

Pe o stradă din centrul oraşului,


benzile pentru biciclete sunt flancate
de benzile pentru transportul public.
Transportul motorizat individual
nantes.maville.com
este interzis pe acea stradă.

Administraţia din Nantes a propus şi


a implementat o regulă de circulaţie
nouă: bicicliştii au voie să treacă pe
culoarea roşie a semaforului dacă
fluxul maşinilor şi cel al pietonilor
permite acest lucru. Intersecţiile
unde această regulă se aplică din
2010 sunt semnalizate cu un nou
indicator rutier. Scopul măsurilor a
ecf.com fost de a eficientiza mersul pe
bicicletă. S-a constatat că această
măsură nu a crescut numărul de
accidente.

Pentru a creşte siguranţa


bicicliştilor, în unele sensuri giratorii
a fost implementat un nou tip de
marcaj care să sporească atenţia
şoferilor.

Foto: Olivier Schneider

Pe unele străzi înguste, unde nu a


existat posibilitatea trasării de benzi
pentru biciclişti, există indicatoare
care recomandă păstrarea unei
distanţe minime faţă de biciclişti.

Foto: Marian Ivan

7 3 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

În principalele parcări auto, edilii din


Nantes au amenajat camere speciale
pentru parcarea bicicletelor. Abonamen-
tul costă 30 Euro/an şi permite parcarea
în siguranţă precum şi accesul la scule şi
compresor pentru umflarea roţilor.
Pentru bicicletele asistate de motor elec-
tric (Pedelec) există posibilitatea cuplării
acestora la priză.
Pentru încă 19 Euro se asigură o revizie
anuală a bicicletei.
Foto: Marian Ivan

Zonă metropolitană Nantes este împânzită


de parcări clasice pentru biciclete. În
zonele unde bicicletele sunt lăsate timp
îndelungat, există cuşti puse la dispoziţie
gratuit, pentru a creşte siguranţa parcării
bicicletei.

Foto: Marian Ivan

O atenţie sporită se acordă copiilor. Pe


lângă orele practice şi teoretice de
educaţie rutieră, şcolarii învaţă despre
importanţa bicicletei în creşterea
mobilităţii urbane.

Foto: Patrick Garcon

7 4 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Foto: Marian Ivan Foto: Marian Ivan

Foarte important pentru implementarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă


este informarea şi implicarea cetăşenilor. De aceea, în oraş există panouri care
promovează utilizarea bicicletei şi a transportului public.

În acest moment, edilii din Nantes se


pregătesc să aducă în oraş al doilea
operator de bike-sharing1. Prima firmă,
Bicloo, are deja 880 de biciclete puse la
dispoziţie în 103 staţii. Abonamentele sau
biletele pentru transport public permit ca
bicicletele să poată fi folosite gratuit
(zilnic) prima jumătate de oră. În oraş
există panouri digitale care afişează
numărul de biciclete în fiecare staţie de
bike-sharing.
Foto: Marian Ivan

Nantes a fost aleasă să fie "Capitala Verde


2013" a Europei.
Iar în 2015, Conferinţa
VeloCity se va desfăşura în
Nantes.
1
bike sharing - folosirea alternativă a unei
biciclete de către mai multe persoane

7 5 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Măsuri de încurajare a mersului
pe bicicletă în Viena

www.fahrradwien.at

Capitala Austriei este un oraş debutant în privinţa încurajării mersului pe


bicicletă. Avantajul administraţiei din Viena a fost acela că a avut la dispoziţie o
Strategie naţională de management a mobilităţii. Master Planul de dezvoltare a
mersului cu bicicleta a fost lansat în 2006 de Ministerul Mediului care şi-a propus
să dubleze numărul de biciclişti până în 2015 (de la 5% la 10%).

Edilii vienezi au respectat criteriile calitative necesare


unei infrastructuri pentru biciclete:

- o reţea coerentă de benzi pentru biciclişti care


acoperă întreaga suprafaţă a oraşului, răspunzând
nevoilor oamenilor, indiferent unde locuiesc.
Foto: Marian Ivan

- "zone de acumulare pentru biciclişti", în faţa


maşinilor care aşteaptă la semafor. În acest fel,
siguranţa rutieră creşte deoarece şoferii au vizibilitate
maximă asupra bicicliştilor, direct prin parbriz. Foto: Marian Ivan

- străzi cu sens unic pentru maşini care sunt deschise


circulaţiei bicicliştilor pe ambele sensuri.
Foto: Marian Ivan

- benzi dedicate transportului public şi bicicletelor.

Foto: Marian Ivan

7 6 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Alte măsuri pe care administraţia din


Viena le-a aplicat pentru ca mobili-
tatea activă urbană să crească:

- pe străzile unde infrastructura crea


conflicte între oameni şi traficul auto,
circulaţia vehiculelor motorizate
individuale a fost închisă.

velo-city2013.com

- strada Hasnerstraße a fost declarată


„prietenoasă cu bicicliştii”. Traficul
motorizat individual a fost descurajat
prin crearea de obstacole.

Foto: Marian Ivan

- un pod care permitea accesul


călătorilor către o staţie de metrou a
fost deschis bicicliştilor, oferind o
scurtătură între două cartiere.
Structura de sticlă face ca porţiunea
de drum să fie spectaculoasă şi
totodată apără bicicliştii de intemperii.

Foto: Marian Ivan

7 7 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

O intersecţie semaforizată, unde trafi-


cul auto este foarte aglomerat, a fost
regândită deoarece pietonii şi
bicicliştii işi pierdeau răbdarea şi tra-
versau printre maşinile în viteză.
Acum, când senzorii sesizează că
distanţa dintre maşini creşte, sema-
forul se schimbă automat, oprind trafi-
cul auto şi permiţând traversarea
pentru pietoni şi biciclişti. În cazul în
care traficul auto este foarte aglome-
rat, semaforul se schimbă la numărul Foto: Marian Ivan
programat de secunde.

- supermarketul SPAR a lansat


programul "Bike & Buy" prin care
oamenii sunt îndemnaţi să folosească
bicicleta atunci când merg la piaţă.
Parcarea bicicletei se face în
siguranţă, iar biciclistul are la
îndemână scule, compresor şi prize
pentru bicicletele electrice.

- a fost construit un ansamblu de Foto: Marian Ivan

apartamente "prietenoase" cu
bicicliştii. Proiectul BikeCity a fost un
parteneriat cu un dezvoltator imobiliar
care a prevăzut o serie de facilităţi
pentru aceste blocuri: 330 de locuri de
parcare pentru biciclete, lifturi în care
incap 3 persoane şi 3 biciclete,
camere pentru depozitarea trailerelor
şi a remorcilor pentru biciclete, spaţii
pentru întreţinerea bicicletelor. Pentru
cele 99 de apartamente s-au asigurat
doar 56 de locuri de parcare auto, dar
locatarii au la dispoziţie două maşini Foto: Marian Ivan

în sistem car-sharing, aflate chiar în


parcarea subterană a blocurilor.

7 8 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Măsuri de încurajare a mersului
pe bicicletă în Budapesta*

Foto: Marian Ivan

Budapesta este un oraş debutant în privinţa încurajării bicicletei.

Din cauza lipsei de experienţă, administraţa din Budapesta a realizat primele piste
pentru biciclete pe trotuare. Apoi, odată cu creşterea numărului de accidente
dintre biciclişti şi pietoni / biciclişti şi maşini, edilii din Budapesta au fost nevoiţi să
mute infrastructura pe carosabil.

S-a constatat că aceste măsuri combinate cu cele de calmare a traficului rutier au


dus la scăderea numărului de accidente şi creşterea numărului de pietoni şi
biciclişti.

Foto: Marian Ivan Foto: Marian Ivan

* deplasarea reprezentantului OPTAR la Budapesta s-a realizat cu sprijinul asociaţiei Mai Mult Verde

7 9 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Măsurile adoptate:

- Primăria din Budapesta a angajat un


specialist care se ocupă de implemen-
tarea infrastructurii pentru biciclişti.

Foto: Marian Ivan

- Au fost desfiinţate pistele aflate pe


trotuare. Ele au fost înlocuite cu benzi
pentru biciclişti sau cu benzi dedicate
transportului public şi bicicliştilor.

Foto: Marian Ivan

- Acolo unde lăţimea carosabilului nu


permite delimitarea fluxului velo de
cel motorizat, prezenţa bicicletelor în
trafic este semnalizată prin semne
distincte. Scopul este de a atrage
atenţia soferilor asupra prezenţei legi-
time a bicicliştilor în trafic.

Foto: Marian Ivan

8 0 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

- S-au aplicat măsuri de calmare a


traficului. Înălţarea trecerilor de
pietoni forţează maşinile să reducă
viteza, străzile devenind mai sigure
pentru pietoni şi biciclişti.

Foto: Marian Ivan

- Străzile cu sens unic pentru maşini


permit circulaţia bicicliştilor pe
ambele sensuri.

Foto: Marian Ivan

- Se acordă atenţie educaţiei rutiere


şi creşterii abilităţilor copiilor de a
conduce o bicicletă.

Foto: Marian Ivan

8 1 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

- Pentru a creşte siguranţa bicicletelor parcate, în Ungaria


s-a derulat o campanie prin care oamenii au fost
îndemnaţi să-şi cumpere sisteme antifurt de calitate (tip
U-lock) care să descurajeze fenomenul furtului de bici-
clete.

- Organizarea evenimentului Critical Mass (în week-


end-urile din preajma Zilei Pământului şi a Zilei Fără
Maşini) a reprezentat un atu important în percepţia
bicicletei ca fiind un mijloc eficient de transport urban.
Mişcarea a devenit atât de populară încât în 2006 şi în
2007, preşedintele Ungariei a pedalat alături de
cetăţeni în cadrul evenimentului.

Foto: Marian Ivan

8 2 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Copenhaga* – oraş campion
Copenhaga este un oras campion în
utilizarea bicicletei ca mijloc de
transport. De aceea, măsurile luate de
autorităţi se axează pe îmbunătăţirea
infrastructurii existente şi recompen-
sarea bicicliştilor pentru a-i menţine
motivaţi.

De exemplu, la unele intersectii au


fost instalaţi suporţi care permit
bicicliştilor să se odihnească în şa cât
timp aşteaptă la semafor.

Coşul de gunoi pentru biciclişti este


aplecat astfel încât aceştia să poată
arunca gunoiul fără a mai opri bici-
cleta.

planetgordon.com

planetgordon.com

Foarte important pentru localnici este


că dezvoltarea infrastructurii permite
acum oamenilor să folosească tot mai
mult bicicleta în viaţa cotidiană. Fie
Foto: Marian Ivan

că îşi duc copiii la grădiniţă, fie că


merg la cumpărături, fie că livrează corespondenţa sau îşi aprovizionează magazi-
nul, danezii folosesc tot mai mult bicicletele utilitare (cargo-bike).

* deplasarea reprezentantului OPTAR la Copenhaga s-a realizat cu sprijinul asociaţiei Mai Mult
Verde

8 3 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Poliţişti pe biciclete

Foto: Marian Ivan

În capitalele europene există de mai mult timp echipaje de poliţişti pe biciclete. Nu


şi în Bucureşti.
La începutul lunii iulie, dintr-o declaraţie a primarului Nicolae Robu, am aflat că
poliţiştii locali din Timişoara aveau în dotare 80 de biciclete pe care nu le foloseau.
“Le-am dat dispoziţii poliţiştilor locali să folosească bicicletele şi în perioada următoare îi
vom vedea prin oraş cu ele." – Primarul Timişoarei, Nicolae Robu
În Sf. Gheorghe (Covasna), există un echipaj de poliţişti pe biciclete de peste 3 ani.
Ei patrulează zilnic pe bicicletă, fiind cunoscuţi şi apreciaţi de către cetăţeni.

Foto: Zsolt “Csuri”

8 4 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Infrastructură pentru biciclete
în Bucureşti? Nimic mai simplu!
“Nu e vorba de bani. E vorba de priorităţi.” -
Manfred Neun, preşedintele Federaţiei
Europene a Bicicliştilor la VeloCity 2013

Edilii din Bucureşti nu trebuie să reinventeze


mersul pe bicicletă. Trebuie doar să-şi
reevalueze priorităţile.

"Dacă planifici oraşele pentru maşini şi trafic,


vei obţine maşini şi trafic. Dacă planifici pentru
oameni şi locuri, vei obţine oameni şi locuri." -
Fred Kent – fondator şi preşedinte al
asociaţiei Project for Public Spaces

În cazul în care administraţia din Bucureşti


va dori să încurajeze oamenii să se
deplaseze ieftin şi sănătos pe bicicletă, nu
Foto: Alexandru Manaf
trebuie decât să respecte criteriile calitative
stabilite de specialişti, ţinând însă cont de
faptul că oraşul este debutant în privinţa încurajării mersului pe bicicletă.

OPTAR se opune proiectelor care prevăd investiţii într-o infrastructură pentru biciclete
dacă aceasta nu îndeplineşte criteriile calitative enunţate de specialişti sau care este
construită în detrimentul pietonilor sau a transportului public.

Foto: Sergiu Brega

8 5 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Măsuri simple de încurajare a mersului pe bicicletă care ar
putea fi aplicate rapid în Bucureşti

Marcarea de benzi pentru biciclişti.

Este o soluţie ieftină şi cu efect imediat. Aplicarea de astfel de marcaje creşte


senzaţia de siguranţă a biciliştilor.
Nu necesită studii complexe deoarece biciclistul nu părăseşte carosabilul. Ele pot
fi aplicate chiar şi pe distanţe scurte, fără a crea probleme legate de readucerea
biciclistului în trafic.

Foto: Marian Ivan

8 6 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Marcarea de zone de acumulare pentru biciclişti la


intersecţiile semaforizate

Este o soluţie ieftină şi cu efect


imediat. Aplicarea de astfel de
marcaje creşte siguranţa rutieră,
cât şi senzaţia de siguranţă a
bicicliştilor, deoarece elimină con-
flictele generate la intersectările
fluxurilor de circulaţie.
Amplasarea bicicliştilor în faţa
maşinilor oprite la semafor s-a
dovedit a creşte siguranţa rutieră
deoarece şoferii au vizibilitate
Foto: Marian Ivan
maximă prin parbriz.

Foto: Marian Ivan

8 7 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Străzi cu sens unic pentru traficul motorizat şi deschise


circulaţiei bicicliştilor pe ambele sensuri

Este o soluţie foarte ieftină şi cu efect imediat. În acest mod se asigură trasee
scurte pentru biciclişti, ceea ce reprezintă un puternic factor de încurajare a
mersului pe bicicletă în oraşe. Şoferul are vizibilitate maximă prin parbriz
asupra bicicliştilor.

Foto: Marian Ivan Foto: Marian Ivan

Foto: Marian Ivan Foto: Marian Ivan

8 8 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Parcări pentru biciclete în zona intersecţiilor


Parcările ilegale de autovehicule în zona intersecţiilor scade siguranţa rutieră
deoarece scade vizibilitatea.

Parcările pentru biciclete amenajate în zona intersecţiilor nu obturează


vizibilitatea şi elimină parcările ilegale de autovehicule. De aceea, specialiştii
consideră că astfel de parcări contribuie la creşterea siguranţei rutiere.

Foto: Marian Ivan

Foto: Marian Ivan Foto: Marian Ivan

8 9 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Parcări sigure pentru biciclete în zona centrală a oraşului şi
în apropierea centrelor comerciale şi a instituţiilor publice

Deseori, oamenii nu folosesc bicicleta


deoarece nu au la dispoziţie locuri
unde să o poată lăsa în siguranţă.
Amenajarea de parcări care să ofere
siguranţă bicicletelor ar putea
creşte numărul de utilizări a acestui
mod de transport.

Marcarea de simboluri cu
Foto: Marian Ivan
biciclişti pe partea carosabilă

Legislaţia românească prevede măsuri


de creştere a siguranţei rutiere prin
creşterea impactului vizual. Aplicarea
acestui articol de lege ar fi un factor
de conştientzizare a prezenţei
legitime a bicicliştilor în trafic. "În
scopul sporirii impactului vizual asupra
participanţilor la trafic, pe partea
carosabilă se pot executa marcaje sub
formă de inscripţii, simboluri şi figuri."
În Europa, simbolurile de biciclete
sunt frecvent utilizate pe partea
carosabilă. Foto: Marian Ivan

Foto: Marian Ivan Foto: Marian Ivan

9 0 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Calmarea traficului în zona centrală, în apropierea şcolilor


şi a zonelor rezidenţiale

Specialiştii susţin calmarea traficului prin aplicarea de măsuri care să oblige


şoferii să respecte viteza legală.

Înălţarea trecerilor de pietoni şi amenajarea de „speed-bumpere” înalte sunt


soluţii cu efecte imediate în creşterea siguranţei rutiere deoarece obligă şoferii
să reducă viteza.

Actualele “speed-bumpere” din Bucureşti doar jenează traficul, nu îl calmează.

Foto: Marian Ivan Foto: Marian Ivan

Foto: Eltis.org

9 1 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Să învăţăm de la cei mai buni
Critical Mass Budapesta
Critical Mass Budapesta a fost cea mai amplă mişcare a bicicliştilor din toate
timpurile. Marşurile lor au schimbat clasa politică din Ungaria şi au transformat
Budapesta dintr-un oraş dominat de traficul auto într-unul prietenos cu oameni.
Povestea a început în 2004, cu 50 de oameni, curieri pe biciclete, care au dorit să
mărşăluiască prin oraş în "Ziua Fără Maşini" (22 septembrie). Primarul oraşului a
anunţat că nu doreşte să "disturbe traficul rutier". A fost scânteia care a generat
cele mai ample proteste ale bicicliştilor. An de an, de "Ziua Pământului" şi de "Ziua
Fără Maşini", în Budapesta s-au organizat marşuri pe biciclete care au forţat
politicienii ungari să ţină cont de problemele oamenilor.

4.000 10.000 32.000 50.000 80.000


biciclişti

2004 2005 2006 2007 2008


La doi ani după primul protest, toate partidele politice din Ungaria au inclus în
programele lor de guvernare măsuri de încurajare a folosirii bicicletei.
A fost momentul în care utilizarea bicicletei a luat un avânt spectaculos în Budapesta.

Foto: Marian Ivan

9 2 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

În primăvara acestui an (2013), de Ziua Pământului, a fost organizat pentru


ultima dată protestul Critical Mass Budapesta.

Organizatorii au luat această decizie după ce au ajuns la concluzia că


politicienii ţin cont de problemele oamenilor fără a mai fi nevoie de proteste
în stradă.

Foto: Marian Ivan Foto: Marian Ivan

Foto: Marian Ivan Foto: Marian Ivan

9 3 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Marşuri de protest pe bicicletă
în Bucureşti
După modelul activiştilor din Budapesta, OPTAR va organizeaza marşuri de
protest pe bicicletă în Bucuresti prilejuite de marcarea Zilei Pământului şi a Zilei
fără maşini
2013 2014 2015 2016

21 sep 19 apr 25 apr 23 apr


20 sep 19 sep 24 sep

2017 2018 2019 2020

22 apr 21 apr 20 apr 25 apr


23 sep 22 sep 21 sep 19 sep

Foto: Marian Ivan

9 4 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
21 septembrie 2013
Cel mai mare marş al bicicliştilor

"Ziua fără maşini" este un eveniment marcat în toată


lumea. În Bucureşti, evenimentul din acest an se va
numi “Bucureşti pentru OAMENI !”

Pe 21 septembrie 2013, pe bicicletă, pe role sau cu trotineta, în alergare uşoară sau în


cărucior, vă invităm sa ieşiti în stradă pentru a cere politicienilor să arate respect faţă de
cei care i-au ales. "Bucureşti pentru OAMENI" este un marş de protest pentru care s-a
depus notificarea legală la Primăria Municipiului Bucureşti.

Adunarea participanţilor va fi la ora 14:30 în parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle.

Propunem două variante de traseu: de 18, respectiv de 15 km. Varianta mai lunga include
ocolirea Parlamentului. (Vezi traseul aici: http://goo.gl/qyQiF )
Inivită-ţi prietenii să participe: http://goo.gl/4Brdk

Încurajăm şi promovăm mişcările similare organizate în alte oraşe din România. În cazul
în care vom afla despre aceste evenimente, desfăşurate în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, le
vom anunţa pe ghidulbiciclistului.ro şi pe site-urile partenere.

9 5 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI
Poţi sa susţii OPTAR !
Persoane fizice

Sistemul 2%, prevăzut de Legea


571/2003 privind Codul Fiscal, per-
mite contribuabililor persoane fizice
să direcţioneze 2% din impozitul pe
venit către o entitate non-profit (ONG).
2% este un sistem prin care cetăţenii
au posibilitatea de a hotărî în mod
direct ce se întâmplă cu o parte a impozitului datorat statului.

Dacă nu direcţionaţi aceşti 2% către un ONG, procentul respectiv rămâne în


bugetul statului.

Direcţionarea nu presupune costuri/eforturi suplimentare, în afară de comple-


tarea unor date în declaraţiile de venit.

La începutul anului 2014, OPTAR va pune la dispoziţia celor interesaţi


informaţiile necesare despre direcţionarea a 2% din impozitul pe venit pe anul
fiscal 2013.

Companiile pot direcţiona 20% din impozitul pe profit către OPTAR.

Suma redirecţionată poate fi scazută din impozitul pe profit aferent anului


fiscal dacă nu este mai mare de 3 la mie din cifra de afaceri.

Dacă vă decideţi să direcţionaţi bani către OPTAR


ajutaţi implicit la:
- promovarea transportului alternativ în România;
- elaborarea, promovarea şi implementarea proiectelor
care vizează mobilitatea urbană;
- promovarea turismului ecologic şi cultural;
- reprezentarea, apărarea drepturilor şi interesului
legitim public legate de transportul alternativ în România.

9 6 Ediţia I - August 2013


Pe data 18 mai 2013, două grupuri de biciclişti sosiţi din
Ploieşti şi Bucureşti s-au adunat la Aerodromul Şirna
pentru a transmite un mesaj autorităţilor locale
şi centrale: VREM PISTE!
Fotografia realizată de Radu Sebastian nu s-ar fi putut realiza
fără sprijinul piloților de la Aerodromul Șirna.

9 7 Ediţia I - August 2013


GHIDUL BICICLISTULUI

Contact

Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România


este o asociaţie care susţine dezvoltarea mobilităţii urbane prin oferirea de alterna-
tive viabile de deplasare pentru cetăţeni, indiferent cum aleg să se deplaseze: pe
jos, cu bicicleta, cu transportul public sau cu autoturismul.

Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale
pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.
Dacă nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor
bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.
Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie
ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !
Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te
înscrii pe pagina Facebook a OPTAR.

Dacă doriţi ca Ghidul Biciclistului (ediţia a doua) să conţină şi alte informaţii utile,
puteţi trimite sugestiile voastre la e-mail-ul

Foto: Marian Ivan

9 8 Ediţia I - August 2013


Proiectele româneşti câştigătoare
ale Cycling Visionaries Awards - VeloCity 2013 (Viena)

Advocacy and Social Projects

Tribul –
Ariel Constantinof
tribul

Advocacy and Social Projects

Adoptă o pistă periculoasă !


Apoi... desfiinţeaz-o !

Advocacy and Social Projects

SkirtBike

Cycling and the Arts

Byke Pour-Trait -
Cristian Vlădoaica

Advocacy and Social Projects

Bike Fest -
GreenRevolution

GHIDUL BICICLISTULUI Ediţia I - August 2013 design okayo.ro

S-ar putea să vă placă și