SNSPA Facultatea de Ştiinţe Politice

Departamentul de Sociologie

Cartografierea socială a
Bucureştiului
 Cartografierea socială a Bucureştiului
SNSPA Facultatea de Ştiinţe Politice
Departamentul de Sociologie
Specializarea Sociologie funcţionează în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice din anul 2000, ca specializare
autorizată, acreditată în 2007 şi reacreditată în 2010. Atât prin proiectele de cercetare, cât şi prin programele de
mobilitate studenţească sau a cadrelor didactice şi prin proiectele de colaborare în cadrul programelor doctorale de
nivel european, Catedra de Sociologie din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice a dobândit o largă expunere
internaţională, dezvoltând parteneriate operaţionale, dar şi strategice cu instituţii prestigioase de învăţamânt superior
şi de cercetare la nivel european si nu numai.
Cadrele didactice ale Catedrei de Sociologie au fost şi sunt implicate în proiecte de cercetare de nivel naţional şi
internaţional, în calitate de directori de proiect sau membri ai echipei de cercetare. Mai mult, specializarea Sociologie
din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice este recunoscută pentru atenţia acordată caracterului aplicativ al instruirii,
existând o preocupare permanentă de a oferi studenţilor oportunitatea implicării în activităţi profesionale. Catedra de
Sociologie desfăşoară proiecte de cercetare autofinanţate/ în regim de voluntariat, programe de practică
studenţească şi participări la viaţa academică, publicarea în reviste de specialitate, organizarea de sesiuni de
comunicări ştiinţifice, seminarii tematice, conferinţe şi dezbateri, naţionale şi inernaţionale.

Prezenta cercetare s-a realizat cu sprijinul cadrelor didactice, doctoranzilor, masteranzilor, precum şi studenţilor din
Facultatea de Ştiinţe Politice din SNSPA.

Mulţumim autorităţilor locale care au sprijinit operatorii noştri în munca de documentare.

Mulţumim Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru sprijinul acordat acestui proiect.

Acest raport a apărut cu sprijinul partenerului nostru în acest program, Primăria Sectorului 1

2 2
 Cartografierea socială a Bucureştiului
SNSPA Facultatea de Ştiinţe Politice
Departamentul de Sociologie
Şeful Catedrei de Sociologie: Prof.univ.dr. Vintilă Mihăilescu

Directorul progamului: Conf.univ.dr. Alfred Bulai, Prodecan Facultatea de

Ştiinţe Politice
Concept design metodologic cantitativ: lect.dr. Cătălin Stoica

Coordonator secretariat: asist.univ.dr. Gabriel Hâncean

Coordonatori echipe de cercetare: Cristina Boboc, Roxana Cuciumeanu, Sergiu Sbârcea, Diana Druga, Larisa
Oancea, Livia Grinţescu
Hărţi: Mihai Culescu

Coordonator verificare şi audit al activităţii de teren: lect.univ. Raluca Nahorniac

Secretariat cercetare: Sebastian Ţoc, Elena Gheaţă, Matu George, Muscă Mădălina, Mihail Andrei, Iris Şerban, George
Hodorog, Trifan Elena, Furmuzel Vlad, Iacoboaea Denisa, Vlad Ana Maria, Veronica Grădeanu

Operatorii de teren: Studenţii anului I de la Facultatea de Ştiinţe Politice

3 3
 Cuprins

Cuprins / 4
Metodologie / 5
Bucureştiul politic şi administrativ /8
Bucureştiul între devianţă şi anomie / 47
Metodologie
Bucureştiul cultural. Tradiţie şi diversitate /73
Bucureştiul minorităţilor / 86
Bucureştiul şi bucureştenii / 93

4 4
Metodologie

5 5
 METODOLOGIE

Programul de cercetare “Cartografierea socială a Bucureştiului” a avut o dimensiune multitematică şi s-a

realizat atât pe baza unui demers de cercetare atât cantitativ, cât şi calitativ.

Cercetarea de tip cantitativ, a utilizat metoda anchetei sociologice pe un eşantion reprezentativ la nivelul
Bucureştiului pentru populaţia cu vârsta de peste 18 ani.

Strategia de eşantionare a utilizat tehnicile de eşantionare probabilistă multistadială, multistratificată cu

selecţie aleatoare la nivelul a 100 de puncte de eşantionare;

Eşantionul corespunde structurii populaţiei Bucureştiului, pe categorii de gen, vârstă, educaţie şi ocupaţie,
prin raportare la datele Institutului Naţional de Statistică, estimate pentru decembrie 2009.

Volumul total al eşantionului: 1487 de persoane. Marja de eroare statistică este de +/- 2,59%

Metoda de culegere a datelor: intervievare în sistem “face to face”, la domiciliul respondenţilor.

Perioada de culegere a datelor: 18 aprilie – 3 mai.

Perioada de verificare şi auditare a culegerii datelor 21 aprilie - 5 mai. Au fost verificaţi şi evaluaţi toţi
operatorii utilizaţi în cercetare

Conceperea chestionarului a avut la bază operaţionalizarea următoarelor dimensiuni de cercetare:

percepţii, atitudini şi reprezentări asupra calităţii vieţii, problemelor curente ale oraşului şi ale ţării,
infracţionalitate şi anomie, evaluări perceptive ale oraşului la nivel arhitectonic, social şi cultural, ale dinamicii
proceselor urbane. Dimensiunea valorică a abordării a reprezentat pivotul construcţiei instrumentului de
cercetare.
6 6
 METODOLOGIE

La nivel calitativ s-au realizat interviuri de profunzime cu persoane cheie, capabile în a oferi informaţii pentru
temele mari de interes ale cercetării calitative. Acestea s-au grupat astfel:

Anomie şi infracţionalitate urbană, cultură şi minorităţi etnice, gastronomie multiculturală, meşteşuguri

tradiţionale, viaţa de noapte a oraşului.

Interviurile s-au realizat cu taximetrişti, poliţişti, patroni sau manageri de restaurante, personalul cultelor din
Bucureşti, alte persoane direct legate de temele de cercetare.

Interviurile s-au realizat în perioada martie - mai 2010 de către masteranzi şi doctoranzi ai Facultăţii de Ştiinţe
Politice din SNSPA

7 7
Bucureştiul politic şi administrativ

8 8
 Credeţi că în Bucureşti lucrurile merg într-o
direcţie bună sau greşită?

Aproape trei sferturi din populaţie are

o percepţie generală negativă asupra
D ir e c tie
evoluţiei oraşului, evident, însă, ea
buna; 22%
NS NR; 7% este dată de perspectiva generală
negativă asupra vieţii şi corelează cu
atitudinea privitoare la evoluţia ţării.

D ir e c tie
g r e s ita ; 7 1 %

9 9
 Care este cea mai gravă problemă care ar trebui
rezolvată în Bucureşti?

S ta r e a d r u m u r ilo r
C u r ă ţe n ia o r a ş u lu i
T r a fic u l
De lin c v e n ţă /in fr a c ţio n a lit a te
S ta r e a s p it a le lo r , p o lic lin ic ilo r
L o cu ri d e p ar care
L o cu r i d e m u n că
C a n a liz a r e a
T r a n s p o r tu l în c o m u n
L ip s a s p a ţiilo r v e r z i
In s u f ic ie n ţ a lo c u in ţe lo r
Ilu m in a t u l p u b lic
C o s tu l în tr e ţin e r ii 3%
C o n s t r u ir e a d e g r ă d in iţ e , ş c o li 2%
A lt ă p r o b le m ă 2%
A lim e n t a r e a c u a p ă 2%
NS /NR
4 4%
2 3%
22%
Procentele reprezintă răspunsurile
17% cumulate ale variantelor multiple pe
12% care subiecţii le puteau alege, dar şi
ale răspunsurilor libere ale acestora.
10%
Este evident că prima problemă la un
10%
scor dublu faţă de următoarea este
10% starea drumurilor oraşului, urmată de
9% curăţenie şi de trafic. Nivelul
preocupării pentru infracţionalitate, de
8% 17 %, este unul mare.
6%
Trebuie menţionat că unele răspunsuri
4% au apărut spontan, nefiind în mod
direct probleme ale oraşului, ele au
fost însă introduse în analiză, dar din
acest motiv au un procent mic.
11%

10 10
Care este cea mai gravă problemă care ar trebui
rezolvată în cartierul în care locuiţi?

Pe harta alăturată sunt trecute

primele trei probleme remarcate
de subiecţi la nivelul fiecărui
cartier. Au fost definite 12
cartiere. În cadrul acestora s-au
impus, pe primele trei locuri,
şapte probleme stringente
(din câteva zeci semnalate de
subiecţi).
Culorile din barele din hartă
indică ierarhia problemelor.
Prima culoare din stânga barei
reprezintă cea mai importantă
problemă semnalată în cartierul
respectiv.

11 11
 În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele
afirmaţii…

Capitalismul este singura soluţie pentru

România
In prezent este un avantaj să lucrezi într-o
M are companie românească
m asu ra; 44

d e lo c ; 1 1
NR; 12

M are
m asu ra; 33
d e lo c ; 8 NR; 14

m ic a
m asura; 33

Aproape jumătate din populaţie nu consideră

capitalismul singura soluţie pentru România,
practic acelaşi procent se află la polul opus ceea
m ic a
ce demonstrează o polarizare clar conturată faţă
m asu ra; 45
de această temă. Doar o treime din respondenţi
consideră un avantaj să lucrezi într-o firmă
românească, dar cei care sunt total împotriva
acestei idei sunt doar 8 % 12 12
 În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele
afirmaţii…

Schimbarile din societatea noastră au adus mai

multa dreptate după 1989

O cincime din populaţie respinge total

d e lo c ; 2 0 M are ideea că schimbările de după 1989 au
m asu ra; 29 reprezentat o creştere a echităţii şi justiţiei
NR; 4
sociale, iar aproximativ jumătate
consideră slab îndreptăţită o astfel de
teză. Puţin peste un sfert din bucureşteni
consideră perioada postdecembristă ca
una a echităţii şi justiţiei sociale.

m ic a
m asura; 47

13 13
 În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele
afirmaţii…

Integrarea in Uniunea Europeana îmi deschide

mie personal mai multe oportunităţi
Optimismul faţă de oportunităţile aderării
este unul temperat, faţă de perioadele
d e lo c ; 1 7 preaderării, dar pentru bucureşteni este
încă înalt, 44% considerând în mare
NR; 5 măsură că integrarea europeană le aduce
M a r e m a s u r a ; oportunităţi personale directe. Doar 8%
44 resping tranşant această idee, în timp ce
o treime consideră aceste oportunităţi
într-un spaţiu slab perceptiv şi indirect.

m ic a m a s u r a ;
34

14 14
 În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele
afirmaţii…

Sistemul actual este mai bun decât cel de

dinainte de 1989
Doar 16 % au o orientare negativă clar
conturată faţă de regimul actual, prin
comparaţie cu cel comunist. Cu toate
acestea, o treime din bucureşteni are
totuşi rezerve în a considera regimul
NR; 7 actual ca unul superior, exprimând reţineri
d e lo c ; 1 6
M are m asu ra; în acest sens. Cei 41% care au mentionat
41 acordul faţă de afirmaţie reprezintă
ponderea celor care dau o definiţie
pozitivă regimului postdemebrist.

m ic a m a s u r a ;
36

15 15
 În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele
afirmaţii…

Sistemul de învăţământ era mai bun înainte de 1989

În privinţa raportării la sistemul de

învătâmânt doar 8% din bucureşteni
consideră, fără rezerve, că sistemul de
învăţământ anterior lui 1989 era mai prost
d e lo c ; 8 decât cel actual şi circa un sfert înclină
NR; 9 parţial în această direcţie. La polul opus
M are m asu ra; aproape două treimi consideră că
60 sistemul de învăţământ anterior lui 1989
era superior celui actual.

m ic a m a s u r a ;
23

16 16
 Dumneavoastră sunteţi de acord cu următoarele
afirmaţii…

Ar fi bine să nu dam înapoi banii împrumutaţi Pentru o perioada de timp, pana trece criza,
din străinătate de un guvern, dacă acesta i-a parlamentul ar trebui să fie desfiinţat
gestionat prost

D A; 25%
D A; 14%
N S / N R ; 14%
N S / N R ; 8%

N U ; 61%
N U ; 78%

17 17
 Dumneavoastră sunteţi de acord cu următoarele
afirmaţii…

Pe perioada crizei economice, ar Pedeapsa cu moartea ar trebui să fie

trebui sa guverneze armata reintrodusa

D A ; 1 3 ,1 8 % D A ; 3 4 ,7 0 %
N S / N R ; 8 ,9 4 %

N S / N R ; 5 ,8 5 %

N U ; 7 7 ,8 7 %
N U ; 5 9 ,4 5 %

18 18
 Dumneavoastră sunteţi de acord cu următoarele
afirmaţii…

Partidele politice ar trebui desfiinţate Instituţia Preşedinţiei ar trebui desfiinţată

D A ; 1 8 ,2 9 %
N S / N R ; 6 ,0 5 % D A ; 1 0 ,2 9 %

N S / N R ; 5 ,1 1 %

N U ; 7 5 ,6 6 %

N U ; 8 4 ,6 0 %

19 19
 Dumneavoastră sunteţi de acord cu următoarele
afirmaţii…

Primăriile de sector ar trebui Veniturile pe care le realizează oamenii de

desfiinţate afaceri ar trebui limitate

D A ; 1 0 ,9 6 %
N S / N R ; 5 ,4 5 % D A ; 3 6 ,6 5 %
N S / N R ; 8 ,3 4 %

N U ; 8 3 ,5 9 %

N U ; 5 5 ,0 1 %

20 20
 Cât de mult sunteţi preocupat de evoluţia situaţiei
politice a României?

Aproape 70% din Bucureşteni

sunt pasivi din punct de vedere al
interesului pentru politică. Din
3 1 ,7 4 % aceştia aproximativ o treime
declară ca sunt puţin interesaţi
de politică. Doar 28 % declară că
sunt foarte mult sau mult
preocupaţi de viaţa politică.
2 3 ,2 7 % Procentul este un rezultat pe de
o parte al lipsei normale, de
interes, pentru anumite segmente
de populaţie, dar pe de altă parte
şi al atitudinii negative faţă de
1 3 ,9 9 % 1 4 ,4 6 % scena politică.
1 3 ,5 8 %

2 ,9 6 %

F o a rte m u lt M u lt P u ţin F o arte p u ţin D e lo c NS NR

21 21
 Cât de mult sunteţi preocupat de evoluţia situaţiei
politice din Bucureşti?

Dupa cum se poate observa

pasivitatea în raport cu dinamica
vieţii politice este similară şi la
3 0 ,4 6 % nivel local, chiar dacă interesul
este mai mare cu câteva
procente. (Acestea, statistic
totuşi, sunt relativ neimportante).
2 4 ,1 4 % Explicaţia rezidă, în fapt, în lipsa
identităţii politicii locale în raport
cu cea centrală, cea care
defineşte poziţiile şi atitudinile
1 4 ,9 3 % dominante la nivelul general al
1 4 ,0 6 % scenei politice.
1 2 ,7 8 %

3 ,6 3 %

F o a rte m u lt M u lt P u ţin F o arte p u ţin D e lo c NS NR

22 22
 Câtă încredere aveţi în?

După cum se observă în grafic,

46% populaţia Bucureştiului are mai
multă încredere în primariile de
sector, decât în primaria capitalei.
Procentul celor care au foarte multă
încredere este dublu (10% faţă de
5 %). Cele cinci procente se
33%
adaugă la cele nouă care constituie
30% 26% diferenţa de la varianta “multă
21% 25% încredere”, ceea ce conduce la o
diferenţă totală de 14 procente.
Este de remarcat că numărul celor
foarte nemulţumiţi de ambele tipuri
de primării este aproximativ
10% acelaşi.
5%
3%
3%

F o a rte m u ltă M u ltă P u ţin ă F o a rte p u ţin ă NS NR

P rim ă ria C a p ita le i P rim ă ria d e s e c to r

23 23
 Câtă încredere aveţi în?

Încrederea publică în televiziune şi

4 0 %4 0 % presă scrisă este similară.
Încrederea mai mare în internet
este dată de faptul că numărul
32% celor care nu au avut o opinie, dat
28%
fiind că în general nu utilizează
27% 25% internetul, este mult mai mare,
25% aproximativ un sfert din populaţie.
23%
21% Deşi încrederea este mai mare în
presă, comparativ cu alte instituţii,
de exemplu cele politice, ea are
totuşi un procent relativ mic.
13% Aproximativ o treime din
11%
bucureşteni are încredere multă şi
4% foarte multă în presă.
4% 2 %4 %

F o a rte m u ltă M u ltă P u ţin ă F o a rte p u ţin ă NS NR

T e le v iz iu n i Z ia re In te rn e t
24 24
 Câtă încredere aveţi în…

22%
Preoţi 34%
30%
Nivelul cel mai înalt al încrederii în
diverse categorii profesionale, la
13%
nivelul bucureştenilor, se centrează
28% asupra profesiunilor de medic şi de
Judecători 41%
22%
profesor, ceea ce ne aduce în
4% apropierea ierarhiei prestigiului
profesional din ţările occidentale,
9% unde medicii şi profesorii sunt de
Medici 26%
50% regulă în primele patru - cinci
14% poziţii.
9% Urmează preoţii şi jurnaliştii, şi, ca
Profesori 27%
50%
indicator al anomiei sociale, în
12% ierarhia de faţă, avem pe ultimul loc
judecătorii. Ei stau un pic mai bine
24% faţă de celelalte profesiuni asociate
Jurnalişti 39%
29% justiţiei (vezi graficul următor).
5%
Diferenţele până la 100% sunt date
de non răspunsuri.
Fo a r te p u ţin ă /D e lo c P u ţin ă M u ltă Fo a r te m u ltă

25 25
 Câtă încredere aveţi în…

61% Am reintrodus judecătorii în acest

Politicieni 32%
4%
grafic pentru a putea compara
1% încrederea în această categorie în
raport cu cea investită în poliţişti şi
46% procurori. După cum se observă,
Preşedinte 31%
15% nivelul este relativ acelaşi, cu o
6% uşoară ascendenţă a judecătorilor
şi poliţiştilor faţă de procurori.
29%
Poliţişti 45%
21%
Este de semnalat că încrederea în
3% politicieni este la o cotă extrem de
mică, 5%, în acelaşi timp în care
32% cota de încredere în preşedinte a
Procurori 40%
17% ajuns la doar 21 %.
3%
Diferenţele până la 100% sunt
28% date de non răspunsuri.
Judecători 41%
22%
4%

Fo a r te p u ţin ă /D e lo c P u ţin ă M u ltă Fo a r te m u ltă Reperezentanţi ai instituţiilor

fundamentale ale statului
Media sub 20%

26 26
 Daca duminica viitoare ar fi alegeri pentru
Consiliul local al Capitalei, cu ce partid aţi vota?

Culegerea datelor s-a realizat

3 5 ,0 0 % integral înaintea propunerii
măsurilor Guvernului de
reducere a salariilor şi
pensiilor. Prin urmare situaţia
actuala este una care suportă
modificări cel mai probabil de
cel puţin 5 - 6 procente.
2 1 ,0 0 % La categoria alte partide sunt
incluse PNG, UNPR
1 7 ,0 0 % 1 7 ,0 0 % (independenţi) si UDMR.
Primele două au aproximativ
1,5 procente, iar UDMR
aproape 1 la sută.

6 ,0 0 %
3 ,5 0 %

P D -L PNL PSD PRM Altu l N u a ş v o ta

27 27
 Cât de mulţumit sunteţi de modul în care şi-a exercitat
până în prezent funcţia de Prim Ministru Emil Boc?

Mai mult de jumătate din

populaţia Bucureştiului a
acordat o notă de 4 sau mai
NS NR 6 ,5 2 % Media mică premierului Emil Boc.
Din aceştia un sfert au
N o ta 1 0 3 ,8 3 %
4,2 acordat nota 1.
N o ta 9 2 ,2 9 % Aproximativ 20 % au acordat
note “de trecere”, de cinci
N o ta 8 7 ,3 3 % sau şase.
N o ta 7 1 0 ,4 9 % Este demn de remarcat că
simpatizanţii PD-L i-au
N o ta 6 7 ,9 4 % acordat note care formează
media 6,5
N o ta 5 1 1 ,9 0 %
N o ta 4 8 ,1 4 %
N o ta 3 5 ,1 1 % Media
N o ta 2 9 ,5 5 %
Simpatizanţi
N o ta 1
PD-L
2 5 ,6 2 %
6,5
N o ta 0 1 ,0 8 %

28 28
 Cât de mulţumit sunteţi de modul în care şi-a exercitat
până în prezent funcţia de primar Sorin Oprescu?

Aproximativ 40% din

bucureşteni au acordat o
NS NR 6 ,0 0 % Media nota minimă, “de trecere”
sau modestă primarului Sorin
N o ta 1 0 5 ,2 5 %
5,7 Oprescu: (cinci, şase sau
N o ta 9 4 ,5 7 % şapte). 28% din bucureşteni
au acordat o notă mai mică
N o ta 8 1 4 ,0 6 % de patru.
N o ta 7 1 3 ,9 2 % Pe sectoare cea mai mare
medie a obţinut-o în sectorul
N o ta 6 1 1 ,3 7 % 2, respectiv 5,9, iar cea mai
mică, în sectorul 3, respectiv
N o ta 5 1 6 ,4 1 % 5,4.
N o ta 4 8 ,0 7 %
N o ta 3 6 ,1 9 %
N o ta 2 5 ,9 9 %
N o ta 1 7 ,7 3 %
N o ta 0 0 ,5 4 %

29 29
 Cât de mulţumit sunteţi de modul în care şi-a exercitat
până în prezent funcţia de primar de sector….?

6 ,7 Observăm că doar cu două

An d re i C h ilim a n excepţii, domnul Vanghelie şi
domnul Poteraş, toţi primarii de
sector sunt apreciaţi mai bine
7 ,1 decât primarul Capitalei. În fapt,
N ic o a le O n ţa n u
chiar şi primarul sectorului 6 are
o medie egală cu cea a
7 ,2 primarului general.
L iv iu N e g o iţă
Prin urmare domnul Oprescu are
o cotă de satisfacţie mai mare
C ris tia n P o p e s c u 7 ,6 doar în raport cu primarul
P ie d o n e sectorului 5

4 ,6
M a ria n Va n g h e lie
Media generală

5 ,7
6,5
C ris tia n P o te ra ş

30 30
 Cât de mulţumit sunteţi de parlamentarii din colegiul
dvs. ….?
Se poate observa că notele date
5 pentru parlamentari sunt mult mai
S e c to r 1 mici decât cele acordate pentru
primarul general sau pentru
4 ,7 primarii de sector.
S e c to r 2
În graficul de mai jos avem
procentul celor care au declarat
4 că nu stiu cine sunt
S e c to r 3
parlamentarii lor.

3 ,7 Observăm că cei mai cunoscuţi

S e c to r 4 parlamentari sunt cei din
sectoarele 5 şi 1, iar cei mai puţin
3 ,3 8 ,2 0 % vizibili cei din sectorul 3
S e c to r 5 S e c to r 5

1 3 ,8 0 %
3 ,6 S e c to r 1
S e c to r 6

1 6 ,6 0 %
S e c to r 4

1 9 ,8 0 %
S e c to r 2

Media generală S e c to r 6
1 9 ,8 0 %

4,1 2 1 ,6 0 %
S e c to r 3

31 31
 Asocieri mentale spontane cu numele primarului
general Sorin Oprescu

P ro ie c te a le
p rim a rie i
(d ru m u ri,
/a lte le ; 6 ,5 2 %
c u ra te n ie ,
N S N R ; 1 0 ,1 5 p a rc u ri,
a u to s tra z i
s u s p e n d a te
A trib u te s a ); 3 ,9 0 %
A trib u te n e u tre ;
n e g a tiv e ; 2 2 ,4 6
4 6 ,8 1
A s o c ie ri
P rim a r p ro fe s io n a le
(a s o c ie re c u (p ro fe s ie ,
Atrb u te m e d ic , c h iru rg ,
fu n c tia , fa ra
p o z itiv e ; 2 0 ,5 8 v a lo riz a re ); s p ita l,); 3 2 ,1 5 %
4 ,2 4 %

Asocierile s-au bazat pe “teste de limbă”, pe baza analizei

răspunsurilor spontane ale subiecţilor la întreabrea “Care
este primul gând care vă vine în minte atunci când auziţi
numele…. “
Pe acest grafic şi pe următorul sunt prezentate categoriile
rezultate din analiză. În dreapta sunt prezente categoriile
de analiză pe dimensiunea neutră. Pe pagina următoare
sunt categoriile pozitive şi negative
32 32
 Asocieri mentale spontane cu numele primarului
general Sorin Opescu

Atribute negative Atribute pozitive A trib u te

p o z itiv e p e n tru
u n p rim a r
(g o s p o d a r,
h a rn ic , c in s tit,
p rim a r b u n ,
In co mp e te n ta,
c a re fa c e e tc .) ;
in clu siv h o t, 7 ,9 4 %
e scro c e tc.);
6,25%

Atrib u te le g ate d e
in fatisare , d ar si
in ju rii (p o rc, id io t,
p ro st, maimu ta,
b e tiv e tc.);
T ra s a tu ri
16,21% p o z itiv e d e
p e rs o n a lita te
(e x . S im p a tic );
După cum se observă cele mai multe atribute sunt neutre, 1 2 ,6 4 %
iar ponderea celor pozitive şi a celor negative este aproape
egală. Este de remarcat însă că din totalul de atribute
asociate lui Sorin Oprescu, doar 8% sunt ancorate într-o
zona care are legătură cu ocupaţia de primar.

33 33
 Daca duminica viitoare ar fi din nou alegeri
prezidenţiale cu cine aţi prefera să votaţi?

C rin An to n e scu 22%

Întrebarea a fost mixtă, cu
20% răspuns preformulat şi cu opţiunea
T raian B ăse scu de a menţiona şi alte personalităţi.
Menţionăm din nou că cercetarea
G ig i B e cali 2% nu a acoperit perioada în care s-
au propus măsurile de austeritate
7% de către Guvern şi prin urmare
M irce a G e o an ă aceste date au fost probabil
influenţate cu câteva procente.
4%
S o rin O p re scu

Victo r P o n ta 10%

C o rn e liu Vad im T u d o r 4%

Altu l 3%

12. N U aş v o ta 28%

34 34
 Daca ar fi să aveţi puterea să desfiinţaţi un partid care
ar fi acela?

P D -L 22%
Întrebarea vizează sfera de
3% divergenţă maximă a electoratului,
PNG
sferă cuplată, prin natura întrebării
utilizate şi cu un nivel maxim de
PNL 2% intoleranţă faţă de pluripartidismul
scenei politice. Cea mai puternică
PRM 14% respingere este faţă de PD-L.
Această situaţie fiiind în mare
PSD 12% măsură normală prin poziţia
acestui partid în guvernare.
UDM R 8% Au mai capitalizat respingeri
majore PRM, PSD şi UDMR.
Altu l 1%

N iciu n u l 3%

T o ate 5%

NS NR 30%

35 35
 Cât de gravă credeţi că este situaţia în care se află
România?

Nota 1 este acordată pentru situaţie deloc

gravă, iar 10 pentru gravitate maximă
N o ta 1 0 ,9 0 %

N o ta 2 0 ,9 0 %
Media
N o ta 3 1 ,7 0 % 7,48
N o ta 4 4 ,2 0 %

N o ta 5 1 1 ,6 0 %

N o ta 6 1 1 ,6 0 %

N o ta 7 1 4 ,9 0 %
Mai mult de jumătate din
N o ta 8 1 6 ,8 0 %
populaţia Bucureştiului
consideră foarte gravă
N o ta 9 1 2 ,4 0 %
2 3 ,4 0 % situaţia ţării, acordând
N o ta 10
note de 8, 9 şi 10 pentru
gravitate.

36 36
 În câţi ani se vor rezolva principalele probleme ale
României ?

1-5 an i 3 ,6 Media
32,2 Mai mult de jumătate din
populaţia Bucureştiului consideră
6-10 9 ,6 ani că sunt necesari mai mult de 25
de ani pentru a rezolva
problemele României.
11-15 3 ,9
Dat fiind că, în mod simbolic, o
parte mare din subiecţi a dat
16-25 1 7 ,6 orizonturi exagerat foarte mari, a
determinat ca media să
depăşească trei decenii. Ceea ce
25-100 2 0 ,2 înseamnă că orizontul de
speranţă privitor la rezolvarea
problemelor depăşeşte o
100 d e an i 5 ,9 generaţie.
Un astfel de orizont induce
N icio d ata88 2 6 ,2 însă pasivitate socială, lipsă de
angajare şi scepticism social.

NS NR 1 2 ,9

37 37
 Cât de corupţi credeţi că sunt următorii?

S-au acordat note de la 1 la 10, 1 pentru deloc

corupţi şi 10 pentru foarte corupţi

Cei mai corupţi în opina publică a

p o liticie n i 8 ,3 6 bucureştenilor sunt de departe
politcienii, cu o notă de 8,36,
urmaţi de primari, care deşi sunt
tot politcieni sunt percepuţi diferit
p rim ari 7 ,4 dat fiind că oamenii se
raportează la ei mai puţin generic
datorită cunoaşterii directe a
unora din aceştia. Este de
p o litisti 7 ,2 7 remarcat că reprezentanţii
sistemului de justiţie sunt priviţi
nediferneţiat având medii foarte
p ro cu ro ri 7 ,2 4 asemănătoare. Cel mai bine sunt
văzuţi în acest clasament
jurnaliştii.

ju d e căto ri 7 ,2 3

ju rn alişti 5 ,9 7

38 38
A încercat cineva să vă dea bani sau produse în
campania electorală ca să votaţi cu un anume partid?

1 din 6
Ţintă a mitei 17 % din bucureşteni declară
că în campaniile electorale cel
electorale puţin o dată cineva a încerat să
le ofere bani sau produse
pentru a vota un anume
N S N R ; 4% D A; 17% candidat sau partid.
Subiecţilor li s-a precizat să nu
se raporteze la produsele
promoţionale, ci doar la bani
sau produse de consum, care
nu au valoare promoţională.
Aceasta înseamnă că unul din
şase electori este ţinta unor
acţiuni de tip mită electorală.

N U ; 79%

39 39
 Participarea la manifestaţii de protest…

Aţi participat vreodată la o manifestaţie de protest? Aţi participa la o manifestaţie de protest alături de un grup
care susţine un lucru pe care îl credeţi şi dumneavoastră?

Factor de creştere a interesului

pentru proteste de 100% D A; 36%
D A; 17%

N S N R ; 2% N S N R ; 5%

N U ; 59%

N U ; 81%

40 40
 Dacă ar veni din nou comuniştii la putere şi ar aresta
toţi politicienii actuali, dvs. cum aţi reacţiona?…

A ş p ro te s ta c u
Gradul de stres şi de
ris c u l în c h is o rii nemulţumire faţă de politicienii
; 8% din spaţiul public a atins o cotă
foarte mare. O treime din
N S N R ; 22% bucureşteni s-ar bucura dacă
ar reveni comuniştii la putere
şi ar aresta politicienii actuali.
La polul opus doar 8% din
A ş fi b u c u ro s bucureşteni sunt dispuşi să
protesteze într-o asemenea
p e n tru c ă to ţi a r
A ş fi îm p o triv ă , ipotetică situaţie asumându-şi
m e rita -o ; 1 1 % chiar riscuri majore cum ar fi
dar nu aş avea
cel al închisorii.
cum să
A ş fi b u c u ro s re a c ţio n e z ;
p e n tru c ă m u lţi 37%
d in tre e i o
m e rita ; 2 3 %

41 41
 Gândindu-vă la trecut, cum aţi considera mai
degrabă următoarele categorii de persoane?

45%
16 la sută din bucureşteni
consideră legionarii ca fiind
revoluţionari sau eroi. Foarte
aproape, 15%, este ponderea
subiecţilor care consideră
28% acelaşi lucru despre comunişti.
28% Securiştii sunt mai puţin bine
26% 2 4 ,5 5 %
văzuţi faţă de legionari şi
17% 2 1 ,4 5 % comunişti. Doar 14 procente
19% consideră legionarii ca asasini,
14% 1 7 ,8 2 % aproape dublu este procentul
11% 13% pentru comunişti şi mult mai
mare pentru securişti 45%.
10% 10%
6%
4% 4%
1%

E r o i a i R e v o lu ţio n a r i E x a lta ţi F a n a tic i As a s in i N S /N R

n e a m u lu i

le g io n a r i c o m u n is ti s e c u r iş ti
42 42
 Gândindu-vă la trecut, cum aţi considera mai
degrabă următoarele categorii de persoane?

42%

Revoluţionarii din Decembrie,

34%
categorie definită generic,
ocupă cea mai bună cotă de
apreciere, dat fiind încărcarea
simbolică a acestei categorii
timp de două decenii. La
22% aproape 20 de ani de la
20% 20% 1 9 ,1 0 % mineriadele derulate în
capitală, minerii au o imagine
14% 1 1 ,7 0 % mai bună decât în trecut, 14 %
7%
au o atitudine radical negativă,
3% o cincime din bucureşteni îi
5% 1% consideră fanatici, aceeaşi
pondere îi consieră exaltaţi, dar
un sfert din bucureşteni îi
E r o i a i R e v o lu ţio n a r i E x a lta ţi F a n a tic i As a s in i N S /N R consideră eroi sau
n e a m u lu i revoluţionari.

P ro te s ta ta ri D e c e m b rie 8 9 M in e ri d e la m in e ria d a

43 43
 Numiţi două taxe locale şi două impozite pe care
dumneavoastră le plătiţi

Menţionare corectă sau incorectă de taxe locale Menţionare corectă sau incorectă de impozite
sau naţionale locale sau naţionale

57%
T a x a n a tio a n la ; Nu ştiu numele
Im p o z it g re s it;
25% Im p o z it
niciunei taxe
5% 35%
T a x a g re s ita ; n a tio a n a l; 1 6 % Nu ştiu numele
65% niciunui impozit

T a x a lo c a la ;
10%
Im p o z it lo c a l;
79%

57% din bucureşteni nu au putut menţiona nicio taxă
locală, iar alţi 19% au menţionat doar una. Dacă ne
raportăm doar la cei care au precizat numele unor taxe
65% din acestea au fost greşite, în timp ce doar 10% au
fost menţionări corecte de taxe locale şi respectiv 25%
pentru taxe naţionale.
Situaţia este mult mai bună pentru impozite, dintre
menţionările făcute doar 5% au fost greşite, 95%, au fost
corect menţionate respectiv 79% impozite locale, şi 16 %
impozite naţionale. Trebuie spus însă că 35% din subiecţi
nu au numit niciun impozit, iar alţi 25% au menţionat unul
singur.

44 44
 Care credeţi ca este principala obligaţie pe care statul o
are faţă de Dvs.?

P r o te c tie s o c ia la /a s is te n ta s o c ia la 1 9 ,2 %

S ig u r a n ta 1 5 ,9 %
R e s p e c ta r e a d r e p tu r ilo r , lib e r ta tilo r ,
73%
1 4 ,3 %
le g ilo r s .a .
P e n s ii 1 2 ,8 %

A s ig u r a r e a lo c u r ilo r d e m u n c a 1 0 ,9 %
Acest item, ca şi următorul au
S a n a ta te a 3 ,4 %
fost deschişi (fără răspunsuri
preformulate). Răspunsurile
Fis c a lita te 1 ,2 % libere ale subiecţilor au fost
recodificate şi compuse în
Ed u c a tia 1 ,0 % categoriile alăturate. Observăm
că cea mai mare parte a acestor
A lte le 5 ,4 % atribute gravitează în zona
protecţiei sociale şi a siguranţei
N ic iu n a 1 ,2 % cetăţeanului. Atributele din
categoria respectării drepturilor
NR cetăţenilor au şi ele o cotă
1 4 ,7 %
foarte mare, caracteristică mai
degrabă pentru urbanul mare.

45 45
 Care credeţi ca este principala obligaţie pe care
Dvs. o aveţi faţă de stat?
p la ta im p o z ite lo r
r e s p e c ta r e a le g ilo r
s p ir it c ivic (s a fiu u n b u n c e ta te a n , s a fiu
c in s tit, c o r e c t...)
m u n c a (s a m u n c e s c .)
P a tr io tis m , lo ia lita te
vo tu l
A lte le
N im ic
NR
3 8 ,0 %
2 3 ,9 %
Acest grafic, ca şi anteriorul, se
bazează pe recodificarea unor
1 0 ,0 % întrebări deschise. Observăm în
primul rând că cea mai importantă
obligaţie pe care cetăţenii o percep
2 ,5 %
este plata impozitelor şi taxelor
(aproape 40% din subiecţi). Datoriile
1 ,5 % de tip civic au o cotă foarte mică, de
aproximativ 10%. Un sfert din
bucureşteni dau obligaţiilor lor faţă
0 ,9 %
de stat doar o definiţie generică,
pasivă, de tipul respectării legilor.
4 ,2 % Dacă vom compara cele două
grafice observăm că pretenţiile faţă
2 ,9 % de activismul statului au o cotă de
73%, în timp ce activismul civic în
raport cu statul este foarte redus
1 6 ,1 % probabil în jur de 15 -20%.
46 46
Bucureştiul de la devianţă la anomie

47 47
 In ce măsură vă simţiţi în siguranţă să circulaţi în
zona în care locuiţi după lăsarea întunericului?

Există diferenţe majore în privinţa

3 5,3 7%
problemei siguranţei pe cartiere, aşa
cum se va putea vedea în paginile
28 ,65 % acestui capitol. La nivelul
Bucureştiului distribuţia este
aproape egală între cei care se simt
2 2 ,1 3 % în siguranţă şi cei care nu au acest
sentiment. La extreme însă, cei care
se simt în foarte mare măsură în
siguranţă sunt totuşi puţini
aproximativ 12 % din bucureşteni,
1 1 ,4 3 % faţă de cei aproape un sfert care
consideră că se simt în foarte mică
măsură în siguranţă.
2 ,4 %

In fo a rte In m a re In m ic ă In fo a rte m ic ă NR
m are m ă s u ră m ăs u ră m ă s u ră m ă su ra

48 48
Harta infracţionalităţii în Bucureşti

În urma anchetei calitative,

bazată pe interviuri realizate cu
poliţişti care lucrează direct pe
stradă, ca şi cu taximetrişti şi
prin corelaţie cu datele
rezultate din cercetarea
cantitativă a rezultat harta
alăturată.
Cele trei culori reprezintă
severitatea evaluată de
subiecţi a infracţiunilor pornind
de la roşu, foarte grave, la
galben cele mai puţin grave.
Observăm o dispunere
concentrică, în oglindă, a
infracţionalităţii.

49 49
Harta furturilor din mijloacele de transport în
comun din Bucureşti

În urma anchetei calitative,

bazată pe interviuri realizate
cu poliţişti care lucrează
direct pe stradă, ca şi prin
corelaţie cu datele rezultate
din cercetarea cantitativă a
rezultat harta alăturată.
În afara liniilor trecute pe
hartă, ca având o mare
incidenţă au mai fost
semnalate:
Liniile de tramvai: 16, 32, 36
Linile de autobuz: 104, 105,
131, 182, 220, 226, 282,
330, 331, 335, 682.

50 50
 În ultimele 12 luni, vi s-a întâmplat să vi se spargă
locuinţa şi să vă fie furate bunuri?

C EN T R U
T IN ER ET U L U I
B U C . N O I-C H IT IL A
BALTA ALBA
M IH A I B R A V U
B ER C EN I
D R U M U L T A B ER EI
C O L EN T IN A
R A H O V A / FER EN T A R I
M IL IT A R I 1 ,1 0 %
6 ,7 0 %
Procentele reprezintă ponderea
6 ,5 0 % din totalul celor cărora li s-a spart
locuinţa în ultimele 12 luni,
6 ,3 0 % raportat la fiecare cartier în parte.
Au fost definite 12 cartiere
4 ,5 0 %
bucureştene compuse din analiza
unor itemi de autopercepţie a
2 ,9 0 %
zonei de locuire (cartierului).
2 ,1 0 % După cum se vede, tendinţa este
ca rata spargerilor să fie invers
2 ,0 0 % proporţională cu ponderea
populaţiei sărace din cartiere. Cu
1 ,8 0 % siguranţă, că aici mai contează şi
prezenţa sau absenţa unor
1 ,5 0 % structuri infracţionale ca şi a unui
sistem de protecţie mai mult sau
mai puţin performant.

P A N T EL IM O N 1 ,0 0 %

51 51
 În ultimele 12 luni, vi s-a întâmplat ….?

…să vă fie furate bunuri pe stradă sau în alte …să fiţi agresat/ă verbal pe stradă sau în alte …să fiţi agresat/ă fizic pe stradă sau în alte
locuri (de ex., furt de acte, portofel, dar şi din locuri publice? (de exemplu să fiţi înjurat, locuri publice?
autoturism) ameninţat etc.)

N R; 2% N R ; 2% D A ; 26%
D A ; 14% N R ; 3% D A ; 5%

N U ; 85% N U ; 72% N U ; 93%

52 52
 Aţi raportat cel puţin o dată (FURTUL,
AGRESIUNEA ETC.) … la Poliţie?

Au suferit cel puţin una din următoarele

agresiuni: spargerea locuinţei şi furt de bunuri
din locuinţa; furt de bunuri pe stradă sau în alte
locuri; agresare verbală pe stradă sau în alte
Doar un sfert din populaţie
locuri publice raportează actele deviante în
care sunt victime şi, de regulă,
doar pentru situaţiile deosebit
NR; 1% D A; 35% de grave

Au raportat cel puţin o dată (FURTUL,

AGRESIUNEA ETC.) … la Poliţie?
NR; 14% D A; 26%

NU; 65%

NU; 60%

53 53
 In urma declarării la Poliţie, aceasta a rezolvat
până acum cazul sau nu?

Au raportat cel puţin o dată (FURTUL,

AGRESIUNEA ETC.) … la Poliţie?

D A; 26%
NR; 14%

In urma declarării la Poliţie, aceasta a

rezolvat până acum cazul sau nu?

NR; 4% D A; 18%

NU; 60%

Aproape trei sferturi din

plângerile declarate de
bucureşteni la poliţie nu au
fost rezolvate până în prezent
NU; 78%

54 54
 [PENTRU CEI CARE NU AU RAPORTAT LA POLITIE].
Care a fost principalul motiv pentru care nu aţi raportat la
Poliţie?

Nu au raportat (FURTUL, AGRESIUNEA ETC.)

… la Poliţie?
De ce nu aţi raportat la Poliţie? (Întrebare
deschisă), recodificată în următoarele categorii
D A; 26%
NR; 14%

lip s a d e g r a vita te a
fa p te i
2 3,4 %

in e fic ie n ta p o litie i 1 6 ,7 %

lip s a d e in c r e d e r e in
p o litie
5 ,0 %

NU; 60%
fr ic a 4 ,1 %

b ir o c r a tie 3 ,5 %

lip s a tim p u lu i 2 ,1 %

a lte le 9 ,1 %

NR 3 6 ,3 %

55 55
 Dacă aţi observat vreodată un furt în mijloacele de
transport în comun, ce aţi făcut ?

Aproape jumătate din populaţie

N u a m fo s t m a r to r la u n a s tfe l d e a declarat că nu a fost martoră
4 5 ,5 %
e ve n im e n t la un astfel de incident. Cei
care au avut o atitudine activă,
N u a m fa c u t n im ic p e n tr u a n u p ă ţi c e va 1 9 ,7 % de tip civic, sunt doar 25 % din
respondenţi, restul având
A m a te n ţio n a t vic tim a atitudini pasive.
1 3 ,9 %
Este interesant că jumătate din
A m a tr a s a te n ţia c e lo r d in ju r 5 ,9 % bucureşteni au fost cel puţin o
25,5% dată martoră la un furt din
mijloacele de transport în
A m in te r ve n it s i a m o p r it h o tu l 5 ,7 % comun. Dacă luăm însă în
calcul faptul că o parte din
A m a ş te p ta t s ă c o b o a r e h o ţu l d u p ă
c a r e a m a te n ţio n a t vic tim a
2 ,5 % bucureşteni nu folosesc aceste
mijloace decât ocazional (circa
A ltc e va 0 ,9 % 30%) descoperim un procent
semnificativ mai mare al
incidenţei acestui fenomen.
N S /N R 5 ,7 %

56 56
 Controlorii RATB anunţă că vor intra în grevă pentru 3 zile. Ce
credeţi că ar face majoritatea bucureştenilor care circulă cu
RATB-ul în timpul celor 3 zile de grevă a controlorilor?

Acest item a vizat percepţia

M a jo rita te a N S /N R ; 6 ,9 9 %
asupra modului în care “ceilalţi”
b u c u re ş te n ilo r s i-a r respectă normativitatea.
lu a (ta x a ) in Întrebarea testează anomia ca şi
c o n tin u a re b ile te ; percepţie asupra stării anomice.
1 7 ,2 8 %
Trei sferturi din respondenţi
consideră că într-o situaţie ca
cea descrisă bucureştenii nu şi-ar
mai lua bilete, doar 18% afirmând
categoric că s-ar respecta
normele indiferent de starea de
grevă.
M a jo rita te a
b u c u re ş te n ilo r n u s i-
a r m a i lu a b ile te ;
7 5 ,7 2 %

57 57
 Indiferent dacă circulaţi sau nu cu RATB-ul de obicei, ce aţi face
dvs., în aceste 3 zile de grevă a controlorilor RATB?

Asumarea comportamentului
N u m i-a ş m a i
deviant este mai mică, doar
c u m p ă ra b ile te ;
N S /N R ; 9 % 48%
48% din respondenţi declară că
nu şi-ar mai lua bilete. Acesta
este unul din motivele pentru
care, de regulă, maximizăm
numărul celor pe care îi
considerăm consonanţi cu noi
ca model deviant. Ponderea
mare a percepţiei devianţei,
peste 75% (din graficul anterior)
se poate explica astfel.

M i-a ş c u m p ă ra (ta x a )
în c o n tin u a re b ile te ;
43%

58 58
 Dacă găsiţi pe stradă un portofel, ce faceţi?

La nivel declarativ asumarea

4 7 ,2 % normativităţii, impusă de
Il p r e d a u la o s e c ţie d e p o liţie modelul civic al vieţii în
Il ia u ş i în c e r c s ă ia u le g ă tu r a c u 3 7 ,0 % comunitate, este înaltă, doar 7%
declară că şi-ar însuşi un
p r o p r ie ta r u l
7 ,1 % portofel găsit pe stradă. Este de
Îl p ă s tr e z semnalat faptul că doar
jumătate din respondenţi ar
5 ,0 %
T r e c m a i d e p a r te ş i îl la s a c o lo apela la autorităţi, având
încredere în acestea, ducând
A ltc e va
0 ,5 % portofelul la poliţie.
0 ,5 %
Ia u b a n ii s i d u c a c te le la p o litie
2 ,6 %
9 . N S /N R

59 59
Dvs. ştiţi din experienţa dvs. directa (nu de la televizor sau din
ziare) de vreun om care a furat ceva care aparţinea statului sau de
la o instituţie de stat?

Unu
din cinci cunoaşte
pe cineva care fură
statul
O cincime din bucureşteni
cunosc direct cel puţin o
N S /N R ; 4 %
D A; 19% persoană care a furat ceva de la
stat. Aceasta înseamnă că un
bucureştean adult din cinci
cunosc o astfel de persoană.
Ponderea este extrem de mare,
chiar dacă nu o luăm ca
realitate, ci doar ca percepţie
asupra acesteia.

N U ; 77%

60 60
Dar de cineva care a furat de la serviciul la care lucrează,
indiferent că este de stat sau privat?

Unu
din patru cunosc
pe cineva care
fură de la
N S /N R ; 5 % serviciu Dacă extindem sfera furtului de
D A; 25% la domeniul statului la orice tip
de serviciu, inclusiv privat,
atunci procentul celor care
cunosc o astfel de persoană
creşte la 25%. Asta înseamnă
cu unul din patru bucureşteni
cunosc direct pe cineva care
fură ceva, indiferent ce, de la
serciciul pe care îl are.

N U ; 70%

61 61
 Daca un şofer de la o firma păstrează câţiva litri de
benzina pentru el, cum apreciaţi acest lucru?

Es te to ta l
2 9 ,9 % Şi acest item a vizat măsurarea
c o n d a m n a b il
nivelului anomiei sociale de la
nivelul capitalei. Avem astfel trei
Nu e s te b in e , d a r n u categorii. O treime din populaţie
3 4 ,8 % care asumă valoarea centrală a
e s te c h ia r a ş a g r a v
normelor, o altă treime care
nuanţează caracterul imperativ
N u e s te p r e a c o r e c t,
al normativităţii şi altă treime
d a r in z iu a d e a z i d o a r 2 2 ,7 % deschisă spre încălcarea
a ş a te p o ţi d e s c u r c a normelor pe baza unor justificări
tipice pentru o societate
S u n t d e a c o r d a tâ t
anomică.
tim p c â t e s te p e n tr u 6 ,3 %
p r o p r iu l c o n s u m

NS /N R 6 ,4 %

62 62
 Daca vreţi să va reparaţi ceva in casa si apelaţi la cineva care face rost de
materiale sustrăgându-le de pe un şantier, cum reacţionaţi daca ştiţi ca
astfel lucrarea dvs. va fi mult mai ieftină?

Şi acest item a vizat măsurarea

nivelului anomiei sociale prin
S u nt tota l îm potr ivă 4 5,5% raportarea directă la subiectul
respondent şi nu impersonal ca
în întrebarea precedentă.
Datorită personalizării, aproape
De pin de foa r te m ult d e jumătate din repsondenţi (46%)
c â t de ie ftin a r p ute a 18 ,1 % au apelat la valoarea imperativă
s ă fie a normei, 18% au încercat o
nuanţare a caracterului
S unt to ta l d e a c o r d , imperativ, iar 25% şi-au declinat
pe n tr u c ă n u m ă responsabilitatea pe baza
25 ,3 % transferului acesteia către cel
p r ive ş te pe m in e de
care furnizează un bun furat.
un de s unt m a te r ia le le
Ponderea de 25% este cea
care reprezintă sfera de
NS /NR 11 ,2 %
receptivitate maximă faţă de
orice tip de activitate
infracţională fiscală de tip
evaziune, furt etc.

63 63
 Va grăbiţi si traversaţi strada printr-un loc nepermis şi
va prinde un poliţist. Credeţi că...

Ar tre bui s ă va NS /NR; 6 ,9 % Acest item a măsurat gradul de

ie rte da c a ii da ţi o acceptanţă a sancţiunilor în
s pa gă ; 3 ,2 % raport cu propria persoană,
indicator de bază al stării
anomice. Aproximativ jumătate
din respondenţi se află în zona
acceptanţei maxime, aproape
40% se află în spaţiul negocierii
normelor şi sancţiunilor asociate
acestora şi numai 3% au
acceptat ideea că ar întări
ilegalitatea dând şpagă.
Ar tre bui s ă va
ie rte , pe ntru c a nu Ar tre bui s ă va
e s te c hia r a tâ t de a m e nde ze ; 5 2 ,4 %
gra v; 3 7 ,6 %

64 64
Dumneavoastră ştiţi de unde aţi putea să luaţi ţigări
sau băuturi alcoolice netimbrate (mai ieftine)?

Unu
din Trei bucureşteni
ştiu de unde pot
cumpăra ţigări sau
băuturi alcoolice
netimbrate
N S /N R ; 4,2%
D A ; 30,3%

Este de remarcat faptul că deşi

autorităţile nu reuşesc să descopere
N U ; 65,4%
şi să urmărească eficient evaziunea
fiscală, bucureştenii, în proporţie de
aproape o treime, ştiu de unde pot să
cumpere ţigări sau băuturi alcoolice
netimbrate.
Este foarte probabil ca o parte a
acestor 30 % să şi cumpere astfel de
produse în mod curent sau ocazional,
ceeea ce reprezintă la nivelul
Bucureştiului cel puţin o jumătate de
milion de oameni.

65 65
 Credeţi că ar trebui sancţionat (pedepsit) fără nicio
rezervă...?

DA NU
Un bătrân care fura o pâine pentru 8 9 ,2 %
ca nu are ce manca 8,27%

Un tânăr şomer care umblă cu 7 9 ,0 %

RATB fără bilet in căutarea unui 17,75%
serviciu
36,0%
Un tânăr care vinde filme/muzica 54,74%
înregistrată de pe internet
45,9%
Un vecin care asculta muzica prea 49,56%
tare
4 6 ,1 %
Un vecin care parchează maşina 47,48%
pe locul altcuiva
2 6 ,2 %
Un comerciant care vinde ţigări de 6 6 ,6 4 % Toleranţă
contrabandă la jumătate de preţ
anomică faţă
de încălcarea
normelor
66 66
 Nu vă voi întreba cui, însă când aţi dat ultima dată
şpagă şi ce sumă?

Dacă extrapolăm datele estimate din eşantion la nivelul Din populaţia investigată, 77% nu au
populaţiei adulte a Bucureştiului, putem spune că vrut să răspundă dacă şi ce sume au
sumele reprezentative plătite ca şpagă “ultima dată”, dat şpagă ultima dată. Din total
77% eşantion, 8% au declarat că au dat
(luând în calcul pâna la trei ani în urmă această
perioadă) reprezintă o sumă între 6 şi 7 milioane euro mai mult de 100 lei, din aceştia însă 1
procent a declarat sume care
depăşesc 2000 lei
Suma totală declarată ca şpagă dată
6 - 7 milioane de euro “utlima dată”, insemnând ultimele luni
până la “in urmă cu trei ani”
reprezintă o sumă totală de
aproximativ:

4% 5%
3% 3% 1%
4% 2%
180000 RON
N im ic 1-10 ro n 10 -5 0 5 1-1 0 0 1 00 -5 00 50 0- p e ste NS NR
ron 2 0 00 20 0 0

67 67
 Faţă de persoanele care consumă droguri uşoare,
dvs. cum credeţi că este mai bine să se procedeze?

Practic trei sferturi din

C o n su m a to rii d e bucureşteni consideră că
C o n su m a to rii d e
d ro g u ri u şo a re n u
d ro g u ri u şo a re a r
cei care consumă droguri
a r tre b u i
NS NR; 7% tre b u i să fie sunt bolnavi şi ar trebui
c o n d a m n a ţi şi n ic i trimişi la tratament şi nu la
c o n d a m n a ţi la
trim işi la tra ta m e n t;
în c h iso a re ; 1 1 % închisoare. 10% din subiecţi
10%
consideră, însă, că nici
măcar la tratament nu
trebuie trimise aceste
persoane, considerând ca
C o n su m a to rii d e
nedeviant consumul de
d ro g u ri u şo a re a r
tre b u i să fie trim işi
droguri uşoare.
la tra ta m e n t (în lo c
să fie c o n d a m n a ţi
la în c h iso a re ); 7 3 %

68 68
 Cunoaşteţi personal pe cineva despre care ştiţi
sigur ca se droghează?

Unu
din cinci
bucureşteni cunosc
pe cineva care se
droghează

NS N R; 10% DA; 18% Aproape o cincime din

bucureşteni cunosc personal
pe cineva despre care ştiu că
se droghează. Procentul este
unul foarte mare chiar dacă
luăm în calcul supralicitările şi
simplele etichetări specifice
percepţiei acestui fenomen.
Chiar şi la nivel de simplă
percepţie, acest procent este
unul foarte mare.
NU ; 72%

69 69
Harta vânzărilor de droguri în Bucureşti

În urma cercetării
calitative inervievând
“martori cheie” la nivelul
poliţiştilor, taximetriştilor
şi al altor categorii de
persoane am realizat
harta alăturată.
Harta reprezintă acele
zone intrate în percepţia
publică ca zone în care
se pot găsi uşor traficanţi
de droguri.
Putem observa că există
o anume corelaţie cu
harta infracţionalităţii,
prezentată anterior.

70 70
Harta prostituţiei din Bucureşti

Harta reprezintă zonele

intrate în percepţia
publică ca zone în care
se pot găsi uşor
prostituate sau bordeluri,
definite eufemistic, cel
mai adesea, ca “saloane
de masaj”.
Harta cuprinde cele mai
importante zone intrate în
percepţia publică a
categoriilor de persoane
care au informaţii
relevante despre aceste
fenomene. Evident că la o
magnitudine mai mică
fenomenele prezentate se
extind şi la alte arii
urbane.
Punctele albastre de pe
hartă indică cele mai
importante bordeluri, aşa
cum sunt definite ele de
intervievaţi.

71 71
Harta curselor ilegale de maşini din Bucureşti

În urma cercetării calitative

inervievând “martori cheie” la
nivelul politistilor, taximetriştilor
şi a altor categorii de persoane
am realizat harta alăturată.
Harta reprezintă zonele în care
au loc curse nocturne, ilegale
de maşini, potrivit intervievaţilor
Harta cuprinde cele mai
importante zone intrate în
percepţia publică. Au fost
menţionate generic şi alte
zone, cum ar fi Şoseaua de
centură, Baneasa pe DN1,
Grădina Zoologică.

72 72
Bucureştiul cultural. Tradiţie şi diversitate

73 73
 In ultimele 12 luni, cât de des aţi fost la ...?

Niciodată în ultimul an: spectacol de

muzica populară, concert, circ,
operă/opereta
9 0 ,0 % s p e c taco l d e m u z ic a
p o p u la ra
8 0 ,0 % c o n c e rt d e m u z ic a
c la sica
7 0 ,0 % c irc

6 0 ,0 % 1-2 ori pe an: s p e c taco l d e

muzee, teatru d iv e rtism e n t / re v istă
5 0 ,0 % o p e ra / o p e re tă

4 0 ,0 % c o n c e rt d e m u z ic a
u şo a ra / ro ck / e tc
3 0 ,0 % La 2-3 luni: muz e e
cinema,
teatru, muzee
2 0 ,0 % c in e m a

1 0 ,0 % te a tru
Cel puţin o dată
pe lună- cinema 0 ,0 %
C e l p u ţin o L a 2 -3 lu n i O d a tă d e N icio d ată in
d ata p e lu n ă d o u ă o ri p e a n u ltim u l an

74 74
Cât de des mergeţi la...?

M all H ip e r-m arke t P a rc

5 0 ,0 %

4 5 ,0 %

4 0 ,0 %

3 5 ,0 %

3 0 ,0 %

2 5 ,0 %

2 0 ,0 %

1 5 ,0 %

1 0 ,0 %

5 ,0 %

0 ,0 %
să p tăm â n a l 1 -2 o ri p e L a 1 -2 lu n i D e c âte v a o ri O d a tă d e M ai p u ţin d e
lu n ă p e an d o u ă o ri p e o d a tă p e an
an

75 75
 Numiţi trei dintre cele mai importante teatre din
Bucureşti

T e a tru l N a tio n a l 7 6 ,5 3 %

T e a tru l B u la n d ra 3 3 ,1 5 %

T e a tru l N o tta ra 3 1 ,9 4 %

Este de remarcat faptul că

T e a tru l O d e o n
T e a tru l d e C o m e d ie
T e a tru l M ic
T e a tru l d e P a p u si
1 7 ,4 8 %
dintre teatrele nou apărute
după 1989 doar teatrul
1 6 ,4 8 % Masca are un grad de
cunoaştere care îl face să
1 4 ,7 3 % intre în ierarhia primelor 11
teatre bucureştene.
9 ,6 2 %

T e a tru l C o n sta n tin T a n a se 9 ,3 5 %

T e a tru l M a sc a 6 ,9 9 %

T e a tru l Io n C re a n g a 6 ,0 5 % Procente cumulate;

12% nu au
T e a tru l N a tio n a l d e O p e re ta 3 ,3 0 % nominalizat niciun
teatru

76 76
 Numiţi trei dintre cele mai importante cinematografe
din Bucureşti

Este de remarcat faptul că cele mai

P a tria 40%
cunoscute cinematografe sunt anterioare
lui 1989. 40% din bucureşteni au menţionat
S ca la 30% cinematograful Patria şi circa o treime
Scala. Cinematografele noi sunt mult mai
M u ltip le x 10% cunoscute decât teatrele, fiind mult mai
marketizate, dar ele nu sunt deschise
decât unui număr relativ mic de
M o vie p le x 10% bucureşteni, au puţină identitate fiind
confundate cu mall-urile în care se
P ro C in e m a 9% regăsesc. Ele, dealtfel, nu se disociază
foarte clar de acestea şi adeseori anumite
specificaţii tehnice suint singurele care
S tu d io 5%
râmân în memeoria socială, de exemplu
IMAX, 3 D etc.
G lo ria 4%
Mai interesant este faptul că în memoria
bucureştenilor a rămas un număr mare de
C o tro ce n i M a ll 6% cinematografe precum Gloria, Luceafărul,
Bucureşti, Timpuri Noi, Volga, Eforie,
3% Dacia, Lira, Victoria etc. cele mai multe
L u ce a fa ru l
% cumulate; 36% fiind închise de mai mulţi ani.

3% nu am nominalizat
H o llyw o o d M u ltip le x
niciun cinematograf

77 77
 Numiţi trei dintre cele mai importante muzee din
Bucureşti

M u z e u l N a tio n a l d e
5 1 ,1 8 %
Isto rie N a tu ra la A n tip a

M u z e u l N a tio n a l d e
5 0 ,3 0 %
Isto rie

(Din primele cinci muzee

M u z e u l S a tu lu i 3 2 ,4 1 %
nominalizate, primul este inchis,
două se vizitează parţial, şi al
M u z e u l T a ra n u lu i patrulea urmează probabil sa se
2 9 ,1 9 %
Rom a n inchidă pentru reparaţii)

M u z e u l N a tio n a l d e
2 2 ,7 5 %
A rta a l R o m a n ie i Cu peste 1% au mai fost
nominalizate:Muzeul
National de Arta
M u z e u l M ilita r N a tio n a l 1 1 ,7 7 %
Contemporana
Muzeul Aviatiei
M u z e u l M u n ic ip iu lu i Muzeul Literaturii Romane
3 ,6 1 %
B u c u re sti Muzeul Zambaccian
Muzeul Amann
procente cumulate; Muzeul Cotroceni
M u z e u l d e G e o lo g ie 3 ,0 3 % 17% din Muzeul George Enescu
respondenţi nu au
nominalizat niciun
muzeu
78 78
 Numiţi trei dintre cele mai importante săli de expoziţie
din Bucureşti

S a la D a lle s 2 8 ,1 1 %

Rom e x po 1 9 ,6 4 %

G a le riile O riz o n t 6 ,6 6 %

S a la P a la tu lu i 2 ,2 9 %

S a la P o liv a le n ta 1 ,7 5 %

S im e z a 1 ,6 8 %
Procente cumulate; 57,2%
din respondenţi nu au
C e rc u l M ilita r N a tio n a l nominalizat nicio sala de
1 ,4 8 % expoziţie

79 79
 Numiţi trei dintre cele mai importante librării din
Bucureşti

Em in e sc u 4 1 ,8 %

C a rtu re sti 1 9 ,7 %

S a d o ve a n u 1 6 ,3 %

D iv e rta 1 3 ,8 %
Cu peste 1% au mai fost
nominalizate librăriile:
Cosbuc, Adevarul,
H u m a n ita s 6 ,7 % Luceafarul, Caragiale
Papirus, Teora (mulţi
fâcând însă confuzii
între edituri şi librării)
S a la D a lle s 3 ,8 %

Procente cumulate; 41,8 %

C re a n g a 3 ,2 % din respondenţi nu au
nominalizat nicio librărie

80 80
 Numiţi trei dintre cele mai reprezentative clădiri din
Bucureşti

C a sa P o p o ru lu i 7 0 ,2 %

A th e n e u l R o m a n 2 1 ,2 %

H o te l In te rc o n tin e n ta l 2 0 ,6 % Cu peste 1% au mai fost

nominalizate clădirile:
P a la tu l C E C 9 ,4 % Palatul Telefoanelor
Sala Palatului
T e a tru l N a tio n a l B u c u re sti 9 ,0 % Palatul Şutu
Biblioteca Centrală
P a la tu l V ic to ria 7 ,7 % Universitară
Banca Nationala
C a sa P re se i L ib e re 6 ,8 % Casa Centrala a Armatei
Tribunalul Bucureşti
O p e ra 5 ,3 % Cercul Militar National
Mitropolia
P a la tu l R e g a l 5 ,3 % Primaria Bucuresti
Academia Romana
U n iv e rsita te a 4 ,7 % Academia de Studii
Procente cumulate; Economice
A rc u l d e T riu m f 4 ,6 % 11,7% din Hanul lui Maniuc
respondenţi nu au
P a la tu l C o tro c e n i 4 ,1 % nominalizat nicio
clădire

81 81
 Numiţi trei dintre cele mai reprezentative statui din
Bucureşti

M ih a i V ite a z u l 2 9 ,0 %

L u p o a ic a 2 6 ,7 %

M ih a il K o g a ln ic e a n u 1 4 ,6 %
De remarcat că niciuna din primele trei statui
Em in e sc u 9 ,0 % nu poate fi fotografiată de aproape, fiind in
zone de trafic auto. Statuia Eroilor Revoluţiei
A v ia to rilo r 7 ,4 % române, una din cele mai scumpe, a fost
nominalizată de 0,34% din subiecţi sub
c e le d e la u n iv e rsita te (n e d ife re n ţia t) 3 ,6 % numele de “cea de la CC”, iar de 0,50% din
subiecţi sub numele de “cartoful înţepat”
C a ra g ia le 3 ,6 %

Le ul 3 ,4 %

C A R o se tti 3 ,0 % Cu peste 1% au mai fost

nominalizate statuile:
S p iru H a re t 2 ,9 % Procente cumulate; Carol Davila
37,7% din Coposu
G h e o rg h e L a z a r 2 ,6 % respondenţi nu au Stefan Cel Mare
nominalizat nicio Carol
A le x a n d ru Io a n C u z a 2 ,4 % statuie Enescu
Eroii Sanitari

82 82
 Numiţi trei dintre cele mai reprezentative monumente
din Bucureşti

A rc u l d e T riu m f 2 3 ,3 %

M a u so le u l d in P a rc u l
8 ,7 %
C a ro l
Cu peste 1% au mai
fost nominalizate:
Ero ilo r 6 ,1 % Arenele Romane
Atheneul Roman
Leul
A v ia to rilo r 5 ,9 % Fantana Miorita
Foisorul De Foc
Eroii Aerului
L u p o a ic a 3 ,5 % Casa Poporului

Ero u l N e c u n o sc u t 3 ,3 %
De remarcat că o mare parte din
subiecţi nu face distincţie clară între
Procente cumulate; monumente şi statui.
E ro ii sa n ita ri 3 ,0 %
53,7% din
respondenţi nu au
Ero ii re v o lu tie i 2 ,8 % nominalizat niciun
monument

83 83
 Care credeţi că este cea mai frumoasă clădire din
Bucureşti?

C a sa P o p o ru lu i 3 5 ,6 %

A th e n e u l R o m a n 1 1 ,0 %
Au fost făcute 144 de
nominalizări.

P a la tu l C EC 4 ,4 %

De remarcat că niciuna din clădirile

administrative guvernamentale, unităţi
H o te l In te rc o n tin e n ta l 3 ,5 %
de învăţământ, spitale sau biblioteci
publice nu intră în topul acestei
categorii.
C a sa m e m o ria la
1 ,6 % La fel de interesant este faptul că nicio
E n e sc u
clădire construită după 1989 nu intră în
topul celor mai frumoase 20 de clădiri
ale Bucureştiului. În primele 60 apar
P a la tu l R e g a l 1 ,3 %
dealtfel doar două clădiri construite
Procente cumulate; după 1989. Un mall şi clădirea BRD.
21,6% din
P a ltu l C o tro c e n i 1 ,1 % respondenţi nu au
nominalizat nicio
cladire

84 84
 Care credeţi că este cea mai urâtă clădire din
Bucureşti?

C a sa P o p o ru lu i 1 0 ,5 6 %

De remarcat relaţia antitetică

B lo c u rile
1 ,0 8 % pentru o parte a populaţiei în
(n e d ife re n ţia t)
raport cu Palatul Parlamentului. În
tradiţia raportărilor politice
postdembriste 10% din populaţie
C e n tru l isto ric 1 ,0 8 % continuă să se raporteze negativ
la acest edificiu. Diversitatea
clădirilor urâte, însă, este mult mai
mare şi mai puţin diferenţiată,
C a sa R a d io 0 ,7 4 % ceea ce este normal.

G a ra d e N o rd 0 ,6 1 %

Procente cumulate;
56,8% din
L ip sc a n i 0 ,6 1 % Au fost făcute 282 de
respondenţi nu au
nominalizări.
nominalizat nicio
cladire

85 85
Bucureştiul minorităţilor

86 86
 Comunităţile etnice istorice din Bucureşti 1930 -2010
Situaţia la recensământul din 1930

E tn ici stră in i; 16 %
Evre i 48

M a g h ia ri 17

G e rm a n i 10

Rom i 6

R o m ân i; 8 4% G re ci 3

A rm e n i 3

R u şi lip o ve n i slo ve n i 2,5

La recensământul populaţiei din B u lg a ri 1

1930 ponderea în Bucureşti a
minorităţilor etnice era de 16%. P o lo n e z i 1
Mai mult de jumătate erau evrei,
urmaţi de maghiari şi germani. S a rb i cro a ti slco ve n i 1
Bucureştiul era un oraş cosmopolit
dacă ne gândim că numai puţin de A ltii 7,5
zece minorităţi aveau peste 1%
pondere în structura internă a
minoritarilor.

87 87
 Comunităţile etnice istorice din Bucureşti 1930 -2002.
Ponderea în populaţie

19 2 2 2
6 3 De remarcat evoluţia negativă
a ponderii populaţiei etnice
minoritare în Bucureşti.
Această pondere a scăzut prin
două mecanisme. Pe de o
parte, prin scăderea numerică
a acestora, în special datorită
părăsirii ţării în perioada
comunistă (spre exemplu evreii
94 98 98 98 97 sau nemţii), dar şi în mod
81 relativ, prin creşterea populaţiei
oraşului pe baza unui aflux
semnificativ de etnici români
din alte zone, în special din
mediul rural.

1930 1956 1966 1977 1992 2002

88 88
 Comunităţile etnice istorice din Bucureşti în prezent

E tn ici stră in i; 3%
Evre i 4

M a g h ia ri 10

G e rm a n i 4

Rom i 48

R o m ân i; 9 7%
G re ci 3

A rm e n i 1
În prezent situaţia s-a schimbat
radical în Bucureşti. Faţă de 16%
în 1930, ponderea actuală a R u si lip ve n i 2
grupurilor etnice minoritare este
de doar 3%. Aproape jumătate
A ltii 20
sunt acum romi, urmaţi de
maghiari, evrei şi germani, dar la
foarte mare distanţă. Cea mai
mare parte a minorităţilor nu
depăşeşte 1% din cei 3% etnici
străini consideraţi 100%. 89 89
 Bucureştiul gastronomic – restaurante cu specific etnic

Au fost identificate în cadrul

cercetării calitative 388 de
9 ,3 2 restaurante cu specific etnic unde
8 ,0 3 s-au realizat interviuri şi observaţii
4 1 ,4 5 5 ,6 sociologice care s-au focalizat
asupra specificului cultural al
acestora. Cele mai multe sunt cu
profil italian, 160, urmate de cele
5 ,1 8 franceze şi cele chinezeşti, 36 şi
4 ,3 6 respectiv 31. Au fost identificate
3 ,8 8 însă şi alte tipuri de bucătării în
2 ,8 4 3 ,1 pesisajul urban bucureştean, cum
1 3 ,4 2 2 ,8 2 ar fi restaurantele belgiene,
braziliene, coreene, iraniene etc.

b u c a ta r i e i ta l i a n ă b u c a ta r i e fr a n c eză b u c a ta r i e c h i n eză b u c a ta r i e a r a b ă

b u c a ta r i e l i b a n eză b u c a ta r i e tu r c ea s c ă fu s i o n b u c a ta r i e gr ec ea s c ă
b u c a ta r i e j a p o n eză b u c a ta r i e m ex i c a n ă a l tel90
e 90
 Bucureştiul străinilor - Imigraţia legală în Bucureşti

Diversitatea multiculturală a
Bucureştiului a fost surprinsă în
13% cercetarea calitativă şi de analiza
22%
comunităţilor etnice formate din
imigranţii legali din București,
4% 2% cetățeni din state terțe posesori ai
2% unui drept de ședere valabil la
31.12. 2009 după țara de origine.
17% 4% Se poate observa că până în
acest moment China, Moldova şi
3% Turcia furnizează cei mai mulţi
4% imigranţi în Bucureşti.
3%

5% 21%
CH INA IORDANIA IRAK IRAN
LIBAN M OLDOVA SIRIA SUA               
TURCIA VIETNAM             EUROPA ALTE TARI

91 91
 Bucureştiul străinilor – Motivele stabilirii în Bucureşti

A c tivită ţi r e lig io a s e ;
1%
A c tivită ţi c o m e r c ia le
C O M ER C IA L E; 5 %
Cetățenii din state terțe,
S T U D EN T ; 9 % posesori ai unui drept de
S P EC IA L IZ A R E; 2 % A L T E S C O P U R I; 3 %
ședere valabil la 31.12. 2009,
A N GA J A R E; 1 9 % sunt prezentaţi în graficul
alăturat în funcţie de
motivele şi justificările
S ED ER E EL EV ; 1 % declarate de aceştia pentru
P ER M A N EN T A ; 1 9 % R EIN T R EGIR EA stabilirea în România.
FA M IL IEI; 9 %
R e z id e n ta
p e r m a n e n ta (M FR o );
5%
R e z id e n ta te m p o r a r a R e z id e n ta te m p o r a r a
(M FR o ); 2 5 % (M F_ U E); 1 %

92 92
Bucureştiul şi bucureştenii

93 93
 Să presupunem că aveţi nişte prieteni străini care vin să va viziteze. Dacă ar fi să le
oferiţi în calitate de ghid un tur al oraşului Bucureşti, care ar fi principalele 3
locuri/obiective din oraş pe care le-aţi arăta oaspeţilor străini?

P a la tu l P a rla m e n tu lu i 5 3 ,1 9 %

P a rc u l H e ră stră u 2 1 ,5 2 %

C e n tru l isto ric 1 7 ,6 0 %

M u z e u l S a tu lu i
P a rc u l C işm ig iu
A te n e u l R o m â n
A rc u l d e triu m f
M u z e u l d e a rta
1 5 ,1 4 %
Bucureştenii se mândresc la nivel de
1 2 ,6 4 % arhitectonică urbană simbolică cu un
capital care este centrat doar pe
1 2 ,2 4 % obiective anterioare lui 1989. Majoritatea
acestor obiective se află în sectorul 1, iar
6 ,4 7 % cu excepţia Parcului Herăstrău toate se
află în centru.
6 ,3 2 %

M u z e u l d e isto rie 5 ,9 2 %

T e a tru l N a ţio n a l 5 ,2 5 %

G ră d in a b o ta n ic ă 4 ,5 8 %

M u z e u l ţă ra n u lu i 3 ,6 4 %

O p e ra R o m â n ă 3 ,0 3 %
procente cumulate

94 94
 Sunteţi de acord cu următoarele enunţuri...?

ACORD DEZACORD
oamenii, de obicei, îşi ţin 72,4%
promisiunile
2 6 ,0 9 %

Vânzătorii sunt oneşti

7 1 ,8 %
25,35%
Este bine să eviţi să te confesezi
colegilor de muncă sau prietenilor,
pentru că vor folosi această 42,4%
informaţie pentru a-ţi face rău
5 3 ,6 7 %

Oamenii muncesc mai bine atunci

când sunt supravegheaţi 3 4 ,2 %
îndeaproape de şefii lor 6 3 ,6 9 %

Nu poţi avea încredere într-o 13,6%

persoană până nu ajungi să o
83,86%
cunoşti

95 95
 In ce măsură sunteţi sau nu de acord cu
următoarele afirmaţii?

În ciuda a ceea ce spun unii oameni, situaţia După modul în care evoluează lucrurile, nu mai
oamenilor obişnuiţi se înrăutăţeşte merită să mai aduci copii pe lume

28%
39%
37%
24%
Optimism social
6%
18%
17%

11%
16%

2%
4%
2%
2%
D e za c o r d D e za c o r d N ic i a c o r d , Ac o r d Ac o r d to ta l NS NR
D e za c o r d D e za c o r d N ic i a c o r d , Ac o r d Ac o r d to ta l NS NR to ta l n ic i
to ta l n ic i d e za c o r d
d e za c o r d

96 96
 In ce măsură sunteţi sau nu de acord cu
următoarele afirmaţii?

In ziua de azi, oamenii ar trebui să se concentreze Nu are rost să te adresezi autorităţilor întrucât
asupra prezentului şi să lase ziua de mâine la voia acestea sunt prea puţin interesate de problemele
întâmplării oamenilor obişnuiţi

Două treimi din bucureşteni sunt orientaţi puternic

40% către viitor, dat fiind ameninţarea pe care acesta
32%
o poate reprezenta. Aproximativ aceeaşi 31%
proporţie o reprezintă şi cei care nu au încredere
în autorităţi şi din acest motiv nu au orizont de
speranţă faţă de acestea.
24% 22%

17%

11% 10%

6%
3%
2% 2%

D e za c o r d D e za c o r d N ic i a c o r d , Ac o r d Ac o r d to ta l NS NR D e za c o r d D e za c o r d N ic i a c o r d , Ac o r d Ac o r d to ta l NS NR
to ta l n ic i to ta l n ic i
d e za c o r d d e za c o r d

97 97
 In ce măsură sunteţi sau nu de acord cu
următoarele afirmaţii?

In ziua de azi nici nu mai ştii pe cine poţi conta Sunt momente în care nu pot avea încredere în
partenerul meu

Anomie severă
Încrederea în familie sau
38%
persoane foarte apropiate
3 0 ,7 3 %
34% reprezintă orizontul maximal
al încrederii

1 7 ,2 8 %
1 7 ,3 5 %
17%
1 3 ,8 5 %
1 0 ,2 2 %
7 ,3 3 %
7%

2% 3 ,0 3 %
2%

D e za c o r d D e za c o r d N ic i a c o r d , Ac o r d Ac o r d to ta l NS NR D e lo c În fo a r te În m ic ă În m a r e În fo a r te NC NR
to ta l n ic i m ic ă m ăsu ră m ăsu ră m are
d e za c o r d m ăsu ră m ăsu ră

98 98
 Daca va gândiţi la oamenii pe care îi cunoaşteţi
direct, faţă de dumneavoastră aceştia trăiesc…

Majoriatea populaţiei
investigate se auto-
63%
poziţionează în zona
centrală a scalei
veniturilor, cu o uşoară
abatere pozitivă. În
general, acest gen de
raportare se întâlneşte
din dorinţa de evitare a
autopoziţionării negative
şi cu conştiinţa faptului că
respectivii nu aparţin
zonei celor bogaţi.

12% 11%
9%
3% 2%

m u lt m a i m a i p ro s t la fe l m ai b in e m u lt m a i N S /N R
p ro s t b in e

99 99
 De ce credeţi ca trăiesc mai prost ?
(Întrebare deschisă)
N R ; 1 1 ,2 7 % d in v in a lo r ;
e m e r it u l
m e u ; 9 ,8 6 % 2 7 ,2 0 %

n u iş i g e s tio n e a z ă b in e b a n ii 39%
d in c a u z e
a m m a i m u lţi e x te r n e ;
bani 52% m u n c e s c m a i p u ţin 22%
5 1 ,1 7 %
m uncesc m ai
14% m a i s la b e d u c a ţi 7%
m u lt

am n o ro c 14% a u c o p ii 7%
nu sunt bani 41%
ş tiu s ă m ă n u s e im p lic ă 5%
d escu rc
10%

a m o s itu a ţie a s ta e s itu a ţia 20% a u c r e d ite 5%

m ai bună
5%
n u a u a m b iţie 5%
a m a n u m ite n u s u n t lo c u r i d e m u n c ă 19%
a v a n ta je
5%
v a r s ta 3%
e c r iz ă 9% n u a u lo c u in ţă 3%

a u v ic ii 2%
a d m in is tr a ţie p r o a s tă 6%
n u is i in g r ije s c s a n a ta te a 2%
tr ă ie s c la ţa r ă 2%

ta x e p r e a m a r i 2%

s u n t b a tr a n i 1% 100 100
 De ce credeţi ca trăiesc mai bine?
(Întrebare deschisă)

au sa larii m ai m ari 2 1,76%

au b an i m ai m u lti 14,96 %
au v e n itu ri m ai m ari 14 ,28%
au av u t alte o p o rtu n ita ti 6,12%
a u p e n sii m ai m ari 4 ,76%
Întrebarea utilizată a fost una
a u si alte v e n itu ri 4 ,76% deschisă şi a vizat analiza
câmpului perceptiv al auto
au u n lo c d e m u n ca 4 ,08%
poziţionării pe scala veniturilor.
au aface ri ile g ale 3 ,40%
În acest grafic raportarea s-a
s u n t d e scu rca re ti 3 ,40% făcut la persoane care trăiesc,
au aface ri 2,7 2% câştigă, mai bine decât subiecţii.
Observăm ca majoritatea
su n t a ju tati d e altii 2,7 2% răspunsurilor sunt tautologice,
su n t m ai m u lti s alar iati in fam ilie 2,7 2% fiind doar exprimări ale stării de
fapt. Puţine răspunsuri
su n t m ai tin e ri 2,7 2% valorizează munca, efortul sau
au re latii 2,0 4% competenţa.
m u n ce sc m u lt 2,0 4%
au facu ltate 1,36%
e co n o m ise sc m a i b in e 1,36%
NR 4 ,76%

101 101
 Cine este vinovat pentru situaţia grea in care se află
unii oameni?
(Întrebare deschisă)

o a m e n ii in s is i 2 2 ,3 5 %
s ta tu l 1 7 ,0 5 %
g u v e r n a n t ii 1 5 ,7 3 % Întrebarea utilizată a fost una
deschisă şi a vizat analiza
p o lit ic ie n ii s i p a r t id e le 8 ,1 4 % câmpului perceptiv al auto
s o c ie ta te a 3 ,5 0 % poziţionării pe scala
veniturilor cu referinţă la cei
R e g im u l p o lit ic 3 ,0 3 %
poziţionaţi mai prost decât
P r e s e d in t e le B a s e s c u 3 ,1 6 % subiecţii.
c r iz a e c o n o m ic a 1 ,4 1 % Observăm ca cele mai multe
1 ,3 4 %
răspunsuri, puţin peste o
c ir c u m s t a n te le
cincime, condamnă indivizii
P a r la m e n tu l 0 ,8 1 % săraci ca atare. Dacă vom
Ilie s c u 0 ,6 7 % cumula însă răspunsurile
care vizează absenţa
lip s a lo c u r ilo r d e m u n c a 0 ,6 7 % protecţiei statului sau
c o m u n is m u l 0 ,4 7 % sistemul guvernamental in
diverse forme atunci avem o
s a la r iile s i n iv e lu l d e t r a i 0 ,8 1 %
pondere foarte mare a
le g ile p r o a s te 0 ,4 0 % acestui tip de explicaţii
(48%). Este interesant de
Bo c si PDL 0 ,4 0 %
observat, corupţia nu este
c o r u p t ia 0 ,2 0 % percepută ca o explicaţie a
n im e n i 0 ,3 4 % sărăciei

NR 102 1 9 ,5 0 % 102
 Cât de des mergeţi la biserică ?

s ă p tă m â n a l 14% Doar 12% din

bucureşteni declară că
nu merg deloc la
biserică, iar alţi 38% că
1 -2 o ri p e lu n ă 18% merg doar la
evenimente speciale.
Practic jumătate din
o d a tă la c â te v a lu n i 18% populaţia Bucureştiului
declară că merge
regulat la biserică, de la
D o a r la e v e n im e n te le s p e c ia le d e g e n u l săptămânal la o dată la
38%
p a ş te , n u n ţi, b o te z u ri e tc . câteva luni.

N u m e rg la b is e ric ă 12%

NS NR 1%

103 103
 Câţi bani aţi dat cel mai mult în ultimul an la
biserica?

Dacă extrapolăm datele estimate din eşantion la nivelul

populaţiei adulte a Bucureştiului, putem spune că In ultimul an aţi primit vreo chitanţă/bon
sumele declarate ca plătite la biserică în ultimul an, fiscal de la Biserica pentru sumele pe care
reprezintă o sumă de aproximativ 10 milioane euro. le-aţi plătit ?
67
10 milioane de euro
N S N R ; 35% D a; 12%

11
11
3 4 3
1

N im ic 1-1 0 ro n 1 0 -5 0 r o n 51 -100 100 -50 0 p e ste 50 0 NR

Din cei care merg la

biserica, doar 3 % au
declarat că nu au dat Nu ; 5 3 %
bani. 67 % nu au vrut
să declare sumele date.
104 104
 Dvs. ce credeţi…

…este normal ca un bărbat să îşi pălmuiască este bine ca profesorii să mai urecheze elevii
nevasta daca aceasta greşeşte? la şcoală?

N S N R ; 3% D A; 5%

N S N R ; 2%

D A; 26%

N U ; 92%

Întrebări care vizează orientările valorice ale N U ; 71%

populaţiei în raport cu dimensiuni precum tradiţional -
modern, tolerant - intolerant, activ - pasiv civic -
necivic, anomic - non anomic etc.
105 105
 Dvs. ce credeţi? Omul se trage din maimuţă sau a
fost creat de Dumnezeu?

M a im u ţă ; O mare problemă pentru cultura

N S N R ; 1 7 ,2 2 % politică şi civică a bucureştenilor o
2 1 ,5 9 %
reprezintă numărul enorm, aproape
două treimi, al celor care au fost
marcaţi de restauraţia atitudinii
antiştiinţifice, de tip obedient,
noncritic şi non democratic, care a
fost potenţată după 1990 prin
introducerea forţată a religiei în
sistemul educaţional şi cel public.

D um nez eu;
6 0 ,8 6 %

106 106
 Vă este frică/teamă de....

4%
Poliţie 82%
14%

5% Întrebările din această pagină şi din

Viitor 68% următoarea au vizat fricile urbane
28% majore ale populaţiei bucureştene.
Cu roşu avem procentul celor care
4% declară ca le este frică.
Spitale 44%
52% Cel mai mult bucureştenilor le este
frica de cutremur, de spitale şi de
3% singurătate. La polul opus se află
32% poliţia.
Cutremur 65%

5%
48%
Moarte 48%
3%
43%
Singurătate 54%

DA NU NS NR

107 107
 Vă este frică/teamă de....

3%
Câini vagabonzi 44%
52%

4% După cum se observă în acest

87% grafic, cea mai mare teamă o au
Vecini 9%
bucureştenii faţă de câinii
4% vagabonzi, la fel ca şi frica de
71% spitale, (vezi graficul anterior)
Cerşetori 25% urmată pe locul doi de teama de
necunoscuţi, care vine în
5% ierarhia generală imediat după
61%
Tribunale, justiţie 34%
teama de singurătate şi de
moarte.
4% Urmează taxele, tribunalele şi
Necunoscuţi 52% cerşetorii.
44% Bucureştenilor le este cel mai
puţin frică de vecini.
4%
Taxe 59%
37%

DA NU NS NR

108 108
 Dumneavoastră vi s-a ghicit vreodată în cărţi sau în
cafea?

Aproape 30 % din populaţie a apelat

cel puţin o dată la cineva care să le
ghicească în cărţi. Tot 30% este şi
ponderea celor care au apelat la
N S N R ; 3% cineva care să le ghiciească în cafea.
Mai mult, 4 % din bucureşteni declară
D A; 29%
că ştiu chiar ei să ghicească în cărţi,
respectiv 3 % în cafea.

N S N R ; 3%

D A; 30%

N U ; 69%

N U ; 67%

109 109
 Dumneavoastră… vi s-a ghicit vreodată în palmă?
..aţi fost vreodată descântat?... aţi fost la vrăjitoare?

3% din bucureşteni Aproape unui sfert din populaţia

declară că au fost bucureştiului i s-a ghicit în palmă, cel
puţin o dată şi numai puţin de 40% au
Ghicit în palmă la vrăjitoare cel fost descântaţi.
puţin odată Mai mult, în timp ce 3% din
bucureşteni declară că ştiu chiar ei să
ghicească în palmă, numai puţin de
N S N R ; 3%
11% declară că ştiu să descânte.

D A; 25%
Descântat

N S N R ; 3 ,6 3 % D A ; 4 1 ,0 9 %

N U ; 72%

5 5 ,1 4 %

110 110
 Dumneavoastră de unde cumpăraţi cel mai des produse
alimentare?

P ia ţă , s u p e r m a r k e t
d in a p r o p ie r e a
lo c u in ţe i
H ip e r m a r k e t
(d e p la s a r e a u to )
m a g a z in d e la n g ă
b lo c s u c a s ă
m a ll 1 ,1 %
a ltă s itu a ţie
N S /N R
4 1 ,0 %
Cei mai mulţi bucureşteni merg la
piaţă sau la magazinele mici din zona
de locuire, inclusiv la magazinele gen
3 4 ,8 % “supermarket” din pieţe sau de la
parterul blocurilor. (41%).
Hipermarketurile se referă la
complexele mari unde majoritatea
1 7 ,5 %
populaţiei se deplasează cu
autovehicule, iar cele mai multe se
află la marginea oraşului. Este de
subiliniat faptul că aproximativ 18%
din bucureşteni cumpăra cel mai des
produse de la micile magazine de
lângă casă. Evident, întrebarea
1 ,8 % vizează percepţia dominantă faţă de
propriile comportamente de achiziţie
de produse.
3 ,7 %

111 111
 Cumpăraţi produse alimentare si nealimentare de la
supermarket? (Hipermarket)

N S /N R ; 6 ,6 % 80% din bucureşteni cumpără bunuri,

cu frecvenţă mai mare sau mai mică,
N u ; 1 2 ,2 % de la supermarket. Au fost făcute
precizări subiecţilor de aşa natură
încăt aceştia să se raporteze la
marile magazine de acest tip şi nu la
cele mici care doar se autointitulează
astfel. Numărul bucureştenilor este
D a ; 8 1 ,2 % evident foarte mare, dar din graficul
anterior realizăm că, pentru cea mai
mare parte a bucureştenilor, nu este
vorba de prima opţiune.

112 112
 Dacă “DA” (Cumpăraţi produse alimentare si nealimentare de la
supermarket)….

…Care este supermaketul cu cel mai nepoliticos personal?

C o ra 1 7 ,9 %

M e g a im a g e 1 3 ,1 %
Ordinea acestor magazine este
C a re ffo u r 1 1 ,4 % dată de analiza răspunsurilor libere
ale subiecţilor care fac frecvent
R eal 7 ,8 %
cumpărături de la aceste magazine.
M e tro 6 ,9 % Ponderea se referă la proporţia
celor care au menţionat respectivul
B illa 6 ,0 %
supermarket din totalul celor care
K a u fla n d 5 ,7 % au făcut menţiuni.
Trebuie menţionat, la fel ca şi la
P e n n y m a rk e t 5 ,1 % graficul următor, că o parte din
Auchan 3 ,9 % această cotă este dată totuşi de
vizibilitate şi de numărul mare de
P ro fi 2 ,4 % clienţi, raportat la alte magazine.
S e lg ro s 2 ,4 %

to a te 2 ,4 %

n ic i u n u l 6 ,3 %

113 113
 Aţi fost înşelat vreodată la un supermarket?
Dacă da, la care?

C a rre fo u r 1 7 ,4 %
N S /N R ; 4 ,8 %
C o ra 1 6 ,5 %
D a ; 1 7 ,5 %

M e g a im a g e 1 2 ,9 %

Real 8 ,5 %
N u ; 7 7 ,7 %

M e tro 7 ,6 %

B illa 6 ,2 %

Auchan 4 ,0 %
Procente valide.
In total au fost
K a u fla n d 2 ,7 %
făcute 44 de
nominalizări
P rim a v a ra 2 ,3 %

114 114
 Vă rugăm numiţi trei restaurante preferate in
Bucureşti

Ca ru c u Be re 10,6%
La M a m a 7,5%

Ca s a Ca ps a 4,0%
Cina 2,6%
Observăm că cele mai cunoscute
KFC 2,6%
obiective ale oraşului din această
Tra ttoria 2,4% categorie sunt cele cu rezonanţă
2,2% istorică. Apar, de asemenea,
Ha nu lu' M a nuc
restaurante noi, multe, de fapt,
Athe ne P a la c e 1,8% lanţuri de deservire şi din acest
P e rla 1,7% motiv ele au fost menţionate, fiind
cunoscute în special datorită
Ca s a Doina 1,4%
publicităţii făcută pentru ele. Din
M c dona ld's 1,4% primele 20 de obiective menţionate
Ca s a a rm a te i 1,4% aproximativ două treimi sunt
anterioare lui 1989.
Am ba s a dor 1,3%
P izza Hot 1,3%
City Grill 1,3%
P e s c a rus 1,3% Au fost nominalizate în
Ta ve rna S a rbului 1,3% total 424 de restaurante.
Ha nul Drum e tului 1,3%

115 115
 Vă rugăm numiţi trei cafenele, cluburi sau baruri
preferate din Bucureşti

T u ra b o 4 ,8 %

Maxx 2 ,2 %

Ba m boo 2 ,1 % Observăm că situaţia la categoria

P la y e r 1 ,8 % baruri, cafenele şi cluburi este
radical opusă. Din primele 16 doar
P rin c e ss 1 ,5 % un singur obiectiv este anterior lui
B e la g g io 1 ,4 % 1989. Explicaţia este dată în primul
rând de faptul ca existau mult mai
C a fe n e a u a A c to rilo r 1 ,4 %
puţine astfel de obiective înainte de
F ra te lli 1 ,4 % 1989, iar pe de altă parte, în marea
T w ic e 1 ,3 % lor parte au fost transformate sau
închise.
C lu b A 1 ,3 % Se poate observa, de altfel, că au
D u m a rs 1 ,0 % fost făcute mult mai puţine
menţiuni.
K ry sta l 1 ,0 %

El c o m a n d a n te 0 ,8 %
Au fost nominalizate în total 320
Tonka 0 ,8 % de cafenele, cluburi sau baruri.
C a fe p e d ia 0 ,7 %

116 116