See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/368477042

PERSPECTIVE EMPIRICE ASUPRA IMIGRAȚIEI ÎN ROMÂNIA. De la țară de

tranzit la țară de destinație EMPIRICAL PERSPECTIVES ON IMMIGRATION IN
ROMANIA. From a transit country to a country...

Book · December 2022

CITATIONS READS

0 385

1 author:

Anatolie Coșciug
Lucian Blaga University of Sibiu
33 PUBLICATIONS 196 CITATIONS

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Anatolie Coșciug on 02 March 2023.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Anatolie Coșciug

PERSPECTIVE EMPIRICE
ASUPRA IMIGRAȚIEI ÎN ROMÂNIA
De la țară de tranzit la țară
de destinație
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
COŞCIUG, ANATOLIE - coordonator
PERSPECTIVE EMPIRICE ASUPRA IMIGRAȚIEI ÎN ROMÂNIA.
De la țară de tranzit la țară de destinație/ Anatolie Coşciug -
coordonator - Timişoara : Editura de Vest, 2022
Conţine bibliografie
Index
ISBN 978-973-36-0820-2

314.7
© – 2022 – EDITURA DE VEST – TIMIŞOARA, acreditată, cod 33,
Lista A2, http://www.cnatdcu.ro/metodologie/abilitare/
P‐ţa Sf. Gheorghe, nr. 1, ROMÂNIA
 Anatolie Coșciug

PERSPECTIVE EMPIRICE
ASUPRA IMIGRAȚIEI ÎN ROMÂNIA
De la țară de tranzit la țară
de destinație

EDITURA DE VEST
Timişoara, 2022
 ISBN: 978-973-36-0820-2
Consilier editorial: Ana Iovănescu
Redactor: Mihaela Iovănescu
Tehnoredactare:
Iulia Kelemen
Apărut: 2022
 Cuprins

Introducere ........................................................................... 7

Guvernanța integrării imigranților în România. ,,Nu este de

competența acestei instituții”. ............................................. 21

Perspectivele cetățenilor români asupra imigrației și integrării

în România.......................................................................... 67

Perspectivele imigranților asupra integrării în România ..... 103

Concluzii ............................................................................ 137

5
6
Introducere
Marius Matichescu (Universitatea de Vest din Timișoara)

Imigrația în România a devenit un fenomen tot mai vizibil, în

ultimii ani. Astfel, o analiză a imigrației și a integrării în România
realizată din mai multe perspective (a populației locale, a instituțiilor
publice, a comunității de imigranți), așa cum propune această carte, este
un demers necesar care poate să ne arate multiplele fațete ale acestui
fenomen și particularitățile sale în România.
Scopul acestui capitol este de a oferi o scurtă descriere a
contextului metodologic și teoretic din care a apărut această lucrare. Cu
alte cuvinte, oferă o modalitate concretă prin care aceasta poate fi citită
și înțeleasă. Astfel, acest capitol prezintă metodologia cercetării care
este formată din 3 cercetări interconectate al căror rezultat cumulat
arată, în detaliu, procesul de integrare a imigranților în România.

1. Metodologia cercetării
Am pornit de la rezultatul unei cercetări sociologice realizată de
către Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației în cadrul proiectului
CRCMIS – Centrul Român de Cercetare a Migrației și Incluziunii
Sociale. Proiectul de cercetare a fost efectuat în parteneriat cu Asociația
Română pentru Promovarea Calității și Practicilor de Succes
(ARPCPS) și Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO) - Filiala
Cluj. De asemenea, este continuarea altor trei cercetări realizate în
perioada 2017-2020 (Coșciug et al. 2018; Coșciug 2021; Anghel și
Coșciug 2020; Oltean și Găvruș 2020; Burean 2018; Coșciug și Burean
2021; Coșciug 2019; Coșciug și Răcătău 2018; Coșciug 2021b; Coșciug
și Matichescu 2021; Coșciug și Bădescu).
In cadrul acestui proiect, au fost realizate trei cercetări, fiecare cu
o metodologie și obiective proprii. De manieră concretă, o primă

7
cercetare a vizat analiza nivelului de integrare a imigranților, o a doua
cercetare a vizat analiza percepției populației locale cu privire la
imigranți, iar o a treia cercetare a a avut în vedere o analiză la nivelul
instituțiilor din România. Rezultatele acestor cercetări, împreună, oferă
o perspectivă mai nuanțată a integrării imigranților în România. În cele
ce urmează, fiecare dintre cele trei cercetări vor fi prezentate pe scurt.

1.1 Studiul dedicat datelor provenite de la instituții publice

În vederea analizării cadrului instituțional din România cu privire
la integrarea imigraților, demersul nostru metodologic a urmat
următoarea logică. Într-o primă etapă a fost elaborată o listă cu
informații ce urmau a fi solicitate instituțiilor publice, dar și una a
instituțiilor publice pentru a fi incluse în cercetare. Pe baza acestor
informații au fost întocmite adresele pentru fiecare instituție în parte.
Informațiile primite de la instituțiile contactate au fost centralizate și
utilizate pentru analiza contextului instituțional din România.
Deși capitolul al doilea al acestei cărți oferă mai multe detalii în
privința modalităților prin care a fost realizată această analiză și la ce
rezultate am ajuns, adăugăm aici câteva detalii. Pentru a trimite
solicitări de informații publice am folosit o platformă dedicată prin care
se expediază emailuri instituțiilor respective. În situația în care, în
decurs de 30 de zile, nu am primit un răspuns la emailul trimis, a fost
retrimis încă un email cu aceeași solicitare. Fiecăreia dintre instituțiile
contactate li s-au adresat una sau mai multe întrebări legate de numărul
cetățenilor străini cu ședere legală în România (BPI, RTT și IEU) care
beneficiază de serviciile publice pe care aceste instituții le oferă.

1.2 Studiul dedicat măsurării și evaluării integrării imigranților

din România
Acest studiu, detaliat în Capitolul 2, are ca scop analiza și
măsurarea nivelului de integrare a imigranților aflați pe teritoriul
României. Acest demers continuă studiul realizat de către CRCMIS în

8
anul 2020, folosind aceeași metodologie de cercetare cantitativă
(Coșciug 2021). Instrumentul de cercetare utilizat este un chestionar
aplicat online sau, după caz, față în față. Datele au fost colectate, în
perioada mai ̶ decembrie 2021 prin intermediul platformei
www.QuestionPro.com, unde chestionarul putea fi aplicat in limbile:
arabă, chineză, engleza, franceză spaniolă și română. Pentru a intra in
contact cu imigranții, au fost utilizate o serie de canale ce au cuprins
inclusiv grupurile de Facebook, LinkedIn, RG, chestionarul fiind trimis
către instituții publice, firme private sau ONG-uri pentru a fi
redirecționat către imigranții cu care colaborează etc. Prin concatenarea
bazelor de date obținute pentru fiecare limbă utilizată s-a obținut un
eșantionul final format din 751 respondenți, dintre care 50,6% bărbați,
48,8% femei și 0,6 altul, cu vârsta cuprinsă între 17 și 75 de ani. Din
punct de vedere al țării de proveniență, respondenții studiului nostru
provin in proporție de 59,2% din țări non UE, 38% din țări UE și 2,5%
din Romania. Din punct de vedere al distribuției teritoriale în România,
participanții la prezentul studiu sunt localizați în 28 de județe ale țării,
cele mai bine reprezentate în cadrul cercetării fiind: Brașov, București,
Sibiu, Cluj și Timiș. În ceea ce privește limba utilizată
pentru completarea chestionarelor, distribuția acestora este
următoarea: arabă - 3,5%, chineză - 0,8%, engleză - 48,1%, franceză –
1,4%, română – 39,4%, spaniolă - 6,9%.
Pentru analiza și măsurarea conceptului de integrare a
imigranților, am folosit designul conceptul propus de Jens Hainmueller
în lucrarea Multidimensional measure of immigrant integration (Harder
et al. 2018). Pentru operaționalizarea conceptului de integrare a
imigranților, autorii propun următoarele șase dimensiuni: lingvistică,
psihologică, socială, economică, politică și navigațională. În cadrul
studiului nostru am decis să utilizăm cinci dintre dimensiunile propuse
și să înlocuim dimensiunea politică cu o dimensiune civică. Așa cum
precizează autorii, dimensiunile acestui concept nu au, în mod
obligatoriu, o cauză comună, dar împreună pot prezice capacitatea unui
individ de a-și construi o viață de succes în societatea gazdă.
9
 Dimensiunea psihologică este structurată in jurul a patru
întrebări ce vizează atașamentul față de societatea românească,
percepția apartenenței la societatea românească și a acceptării de către
societate, dar și intenții viitoare de emigrare din România. Pentru
fiecare întrebare variantele de răspuns sunt grupate într-o scala Likert,
în cinci trepte. Dacă pentru primele trei variabile avem alocată câte o
întrebare, pentru o mai amplă înțelegere a planurilor de emigrare, pe
lângă probabilitatea de emigrare din Romania, studiul nostru și-a
propus să surprindă viitoarea țară de destinație, iar prin intermediul unei
întrebări deschise, principalele motive care l-ar determina pe
respondent să plece din România.

Dimensiunea psihologică

1. Atașamentul față de România

2. Apropierea față de România

3. Acceptarea de către societatea românească

4. Planurile de emigrare din România

Dimensiunea lingvistică este evaluată atât prin autoevaluarea

gradului de cunoaștere a limbii române, cât și prin evaluarea abilităților
de citit, ascultat, scris și vorbit. Pentru realizarea acestei evaluări este
utilizată aceeași scală Likert în cinci trepte. În continuare, o altă
variabilă a dimensiunii lingvistice este procesul de învățare a limbii
române. Pentru evaluarea acestuia sunt utilizate trei alte întrebări
specifice ce evidențiază demararea sau nu a unui demers de învățare a
limbii române, cadrul în care acesta se realizează (cost și furnizor de
servicii) și, nu în ultimul rând, motivațiile pentru care acest demers nu
a fost realizat.

10
 Dimensiunea lingvistică

1. Autoevaluarea abilităților de citit, ascultat, scris și vorbit

2. Evaluarea procesului învățare a limbii române

Dimensiunea economică reprezintă un puternic predictor pentru

integrarea imigranților în țările de destinație. Pornind de la referința
noastră conceptuală, variabilele analizate în cadrul dimensiunii
economice au vizat pe de-o parte analiza situației financiare, iar pe de
altă parte, analiza statutului ocupațional. Situația economică a fost la
rândul ei operaționalizată prin valoarea venitului de la nivelul
gospodăriei, a venitului personal, prin raportul dintre venit și nevoile
curente și, nu în ultimul rând, prin cuantumul resurselor acumulate. În
ceea ce privește statutul ocupațional, acesta a fost evaluat prin
intermediul poziției ocupate pe piața muncii și prin intermediul gradului
de satisfacție cu privire la actuala situație profesională.

Dimensiunea economică

1. Analiza situației economice actuale

2. Evaluarea statutului ocupațional pe piața muncii

Dimensiunea civică este structurată pe trei piloni de referință:

analiza distanței sociale față de diferite grupuri marginale, evaluarea
cauzelor discriminării și autoidentificarea respondentului cu diferite
teritorii. In acest sens, a fost analizată distanța socială față de persoane
de altă rasă, religie, orientare sexuală, dependente de alcool sau droguri,
bolnave de HIV/SIIDA, imigranți, refugiați sau romi. În această

11
evaluare au fost incluși si românii pentru a servi în cadrul analizei ca
grup de control.
Pentru analiza cauzelor pentru care respondentul a fost
discriminat, in cadrul studiului nostru a fost utilizat următorul set de
indicatori: originea etnică diferită de a majoritarilor, trăsăturile fizice,
religia, felul în care este vorbită limba română și cetățenia deținută.
Autoidentificarea cu diferite arii teritoriale de la localitatea în
care trăiesc, la regiunea din Romania, la România ca țară, la Uniunea
europeană sau țara de origine reprezintă ultima si cel de-al treilea pilon
al dimensiunii civice.

Dimensiunea civică

1. Analiza distanței sociale față de grupurile marginale

2. Identificarea cauzelor discriminării

3. Identificarea ariilor teritoriale de care respondentul se simte

cel mai atașat

Dimensiunea socială vizează analiza contactelor sociale și a

rețelelor din care imigranții fac parte. În acest sens, în cadrul acestei
dimensiuni o atenție sporită se acordă contactului cu autohtonii. Acest
aspect a fost evaluat prin prisma contextului în care se realizează
întâlnirea cu aceștia, a mărimii rețelei de autohtoni cu care imigrantul
este in contact direct, ponderii autohtonilor în grupurile din care
imigrantul face parte și de situațiile în care imigrantul a solicitat un
favor sau un ajutor unui autohton.
O altă variabilă a dimensiunii sociale o reprezintă contactul cu
asociațiile, grupurile religioase, sportive sau culturale. În cadrul acestei
variabile atenția noastră a fost îndreptată către evaluarea statutului de

12
membru și al frecvenței de implicare in cadrul activităților organizate
de aceste grupuri.

Dimensiunea socială

1. Evaluarea relației cu autohtonii

2. Evaluarea gradului de implicare in grupurile asociative.

Dimensiunea navigațională vizează analiza contactelor pe care

imigrantul le are cu diverși actori din țara de destinație. În acest sens, în
cadrul cercetării noastre am reținut evaluarea gradului de satisfacție
rezultat în urma contactului cu următorii actori sau situații contextuale:
consultul unui doctor, căutarea unui loc de muncă, găsirea unei locuințe,
obținerea unei asistențe pentru rezolvarea unor probleme legale.

Dimensiunea navigațională

1. Evaluarea nivelului de satisfacție ca urmare a implicării în

diferite situații contextuale

1.3 Studiul dedicat evaluării percepției populației autohtone

Acest studiu detaliat în capitolul 3 are ca obiectiv evaluarea
percepției și a atitudinii cetățenilor români față de imigranții care
locuiesc in România. Ca studiul dedicat imigranților și acest demers
continuă studiul realizat de către CRCMIS în anul 2020, folosind
aceeași metodologie de cercetare cantitativă. Instrumentul de cercetare
utilizat este un chestionar aplicat online, datele fiind colectate, în
perioada iulie 2021 ̶ ianuarie 2022 prin intermediul platformei
www.QuestionPro.com. Eșantionul acestei cercetări este format din
1349 respondenți, dintre care 32,9% bărbați, 66,5% femei și 0,6 altul,
13
cu vârsta cuprinsă între 17 și 89 de ani. Din punct de vedere al
distribuției teritoriale cel mai bine sunt reprezentate județele: Brașov,
București, Sibiu, Mureș, Cluj, Timiș, Vâlcea și Prahova .
O primă secțiune a instrumentului nostru de cercetare este
dedicată percepțiilor și atitudinilor față de imigranți. Pentru a obține o
analiză cât mai amplă asupra percepțiilor și atitudinilor pe care
populația din România le are față de imigranți, au fost utilizate mai
multe dimensiuni: economică, socială, culturală, educațională,
identitară, a distanței sociale și a politicilor publice. Complementar,
atenția noastră a fost îndreptată către analiza relațiilor și a tipului de
contexte sociale în care populația locală are contact cu imigranții. În
plus, pentru a facilita explicarea variațiilor de percepție și atitudine față
de migranți, o secțiune din instrumentul nostru de cercetare a fost
dedicată experienței migratorii pe care au avut-o respondenții . Ultima
secțiune a chestionarului nostru este dedicată datelor socio-
demografice.
Evaluarea percepțiilor și atitudinilor față de imigranți s-a
bucurat de o importantă atenție din partea noastră, motiv pentru care au
fost utilizate mai multe dimensiuni pentru înțelegerea acestora. Fiecare
dintre dimensiunile utilizate a fost la rândul ei operaționalizată în mai
multe variabile, iar pentru evaluarea răspunsurilor s-a folosit o scală
Likert în 5 trepte de la total de acord, la total împotrivă.
Pentru analiza percepțiilor și a atitudinilor românilor față de
imigranți în raport cu dimensiunea economică, au fost utilizate
următoarele șapte variabile: utilitatea imigranților pentru economia
României, nevoia de întoarcere în țară a imigranților în condiții de
recesiune economică în România, raportul dintre imigranți și localnici
față de locurile de muncă disponibile, aportul prezenței imigranților
pentru crearea unor noi locuri de muncă, exploatarea economică a
imigranților de către români, dreptul la proprietate al imigranților și
posibilitatea de stabilire permanentă în România.
Modul în care percepțiile și atitudinile se manifestă în raport cu
dimensiunea socială a fost analizat prin intermediul următoarelor
14
variabile: percepția României ca țară primitoare cu imigranții, percepția
gradului de integrare a imigranților, dreptul imigranților de o altă religie
sau etnie să se stabilească în România, nevoia ca România să primească
refugiați, permisiunea pentru persoanele de rasă, etnie și naționalitate
diferită de a se căsători, facilitarea permisiunii de stabilire în România,
în funcție de nivelul de bogăție al țării de origine.
Cea de-a treia dimensiune analizată este cea culturală. În cadrul
acestei dimensiuni au fost evaluate opiniile respondenților cu privire la:
aportul pe care îl au imigranții la îmbogățirea vieții și societății
românești prin cultura și ideile noi, preferința ca toată lumea să
împărtășească aceleași obiceiuri și tradiții, percepția societății
românești ca fiind una tolerantă cu alte culturi rase și etnie, aportul
negativ pe care îl au imigranții la subminarea culturii locale, la
acceptarea culturii locale de către imigranți și la renunțarea la propria
cultură.
Educația reprezintă cea de-a patra dimensiune vizată de studiul
nostru pentru analiza percepției și a atitudinilor populației locale față de
imigranți. În acest sens a fost evaluată măsura în care respondenții sunt
de acord sau nu ca imigranților educați să li se permită să se stabilească
în România și să aibă șanse egale cu românii la educație. În același
registru a fost analizată măsura în care imigranții sunt considerați o
povară pentru serviciile sociale.
Din punct de vedere al politicilor publice, variabilele care au fost
evaluate in cadrul studiului nostru au fost: alocarea unui buget din
partea statului pentru organizarea de cursuri în care imigranții să învețe
despre limba si cultura română pentru a-i ajuta cu bani în găsirea unei
chirii pentru imigranții care trăiesc în locuințe supraaglomerate sau prin
oferirea unui sediu pentru imigranții care vor să înființeze o asociație.
Privitor la sintagma un adevărat român am testat percepția
respondenților noștri în raport cu importanța pe care o atribuie faptului
de a fi născut în România, de a fi etnic român, de a fi de religie creștin
ortodoxă, de a vorbi limba română, de a urma tradițiile și obiceiurile din
România și, nu în ultimul rând, de a respecta legile țării.
15
 În vederea evaluării distanței sociale dintre populația locală și
imigranți a fost folosită o scală Bogardus. Prin intermediul acestei scale
a fost analizată, într-un registru comparativ distanța socială în raport cu
alte grupuri sociale marginale precum: persoane de altă religie sau etnie
, persoane dependente de droguri sau bolnave de SIDA, refugiați,
imigranți din UE sau din afara UE, romi, homosexuali studenți străini
sau persoane alcoolice.

Percepția și atitudinea de imigranți

1. Evaluarea din punct de vedere economic
2. Evaluarea din punct de vedere social
3. Evaluarea din punct de vedere cultural
4. Evaluarea din punct de vedere educațional

5. Evaluarea din punct de vedere identitar

6. Evaluarea din punct de vedere al politicilor publice
7. Evaluarea distanței sociale

Analiza relațiilor dintre imigranți și populația locală începe cu

evaluarea gradului de notorietate a instituțiilor care sunt în contact cu
imigranții. In acest sens (demers) sunt incluse cele mai active asociații
din domeniul integrării imigranților, autoritățile statului cu
responsabilități în același domeniu și actorii internaționali din domeniul
migrației ce activează și în România. Într-un registru comparativ,
analiza continuă cu evaluarea celor mai importante simboluri naționale
ale României. În cadrul acestui demers, au fost considerate elemente
precum drapelul, ziua națională, imnul sau stema, dar și instituții
precum armata sau biserica ortodoxă sau chiar o personalitate de
cultură, de exemplu Mihai Eminescu.

16
 Un punct central in cadrul analizei noastre îl reprezintă relațiile
pe care populația locală le are cu imigranții. În acest sens, în primul
rând au fost analizate frecvența întâlnirilor și nivelul de calitate
perceput în urma realizării acestora. Prezența imigranților în grupurile
din care autohtonii fac parte și ponderea acestora reprezintă alte două
aspecte ce au fost vizate de studiul nostru. în același registru, am evaluat
si percepția populației autohtone asupra ponderii populației de imigranți
în totalul populației.

Relația dintre populația locală și imigranți

1. Evaluarea frecvenței întâlnirilor

2. Evaluarea contextului în care au loc întâlnirile

3. Evaluarea calității întâlnirilor cu imigranții

4. Evaluarea prezenței imigranților în grupurile de autohtoni

5. Evaluarea numărului de imigranți în grupul de autohtoni

6. Evaluarea procentului de imigranți raportat la populația

generală

Experiența migratorie a respondenților reprezintă, conform

literaturii de specialitate, unul dintre predictorii ce pot explica
percepțiile și atitudinile față de imigranți. În cadrul acestei dimensiuni
a fost analizate într-o primă etapă prezența persoanelor plecate în
străinătate, în grupul de față prieteni, frecvența comunicațiilor avute cu
persoanele plecate în străinătate. Analiza acestei dimensiunii continuă
cu evaluarea variabilelor legate de propria experiența migratorie a
respondentului. În acest sens, a fost evaluată prezența experienței
migratorii, a scopului pentru care aceasta a fost făcută, a numărului de
țări vizitate ca turist și a frecvenței cu care aceste excursii se repetau, a
numărului de țări în care a locuit, a timpului petrecut în străinătate, a
17
celor mai relevante experiențe, dar și a discriminării trăite în această
perioadă. Nu in ultimul rând, a fost analizat returul în Romania, prin
prisma motivelor care l-au determinat, dar și a unei posibile întoarceri
în străinătate.

Experiența migratorie

1. Evaluarea evidenței persoanelor plecate in străinătate în

grupurile de apropiați

2. Evaluarea contextului migratoriu

3. Evaluarea returului în România

1.4 Concluzii
Cele trei studii împreună aduc o perspectivă comparată și
triangulată asupra procesului integrării imigranților în România. Deși,
fiecare cercetare, în parte, a avut propriile obiective și a ajuns la
propriile concluzii, e de remarcat faptul că rezultatele acestor analize
trebuie interpretate împreună.
În cele ce urmează, în capitolul al doilea, urmează să se prezinte
ce tip de guvernanță a imigrației se poate întâlni la nivel local și cum
acest lucru poate influența forma și tipul integrării imigranților.
Capitolul al treilea prezintă perspectivele comunității de imigranți în
privința propriei integrări, dar și a contextului general în care locuiesc,
muncesc sau se educă. În final, capitolul al patrulea prezintă
perspectivele populației locale cu privire la imigrație și integrare și cum
aceste fenomene se regăsesc în viața de zi cu zi.

18
Bibliografie

Anghel, Remus Gabriel, and Anatolie Coșciug. 2020. “Introduction to

the Special Issue: Debating Immigration in a Country of
Emigration.” Social Change Review 16 (1–2): 3–8.
https://doi.org/10.2478/scr-2018-0006.
Burean, Toma. 2018. “The Housing of Immigrants in Romania.” Social
Change Review 16 (1–2): 73–91. https://doi.org/10.2478/scr-
2018-0004.
Coșciug, Anatolie și Ionela Racătău. 2018. „Introducere” In Coșciug,
Anatolie (coordonator), Răcătău Ionela, Bădescu Gabriel,
Burean Toma, Găvruș Georgiana, Greab Carmen, Radu, Bogdan
și Rus, Călin și Vornicu, Andreea. 2018. Indexul Integrării
Imigranților în România 2018. Cluj-Napoca: Centrul pentru
Studiul Comparat al Migrației.
Coșciug, Anatolie, Ionela Răcătău, Gabriel Bădescu, Toma Burean,
Georgiana Găvruș, Carmen Greab, Bogdan Radu, Călin Rus, and
Andreea Vornicu. 2018. “Indexul Integrării Imigranților în
România.” Cluj-Napoca.
Coșciug, Anatolie și Bădescu, Gabriel. 2018. „Metodologie”.
În Coșciug, Anatolie (coordonator), Răcătău Ionela, Bădescu
Gabriel, Burean Toma, Găvruș Georgiana, Greab Carmen, Radu,
Bogdan și Rus, Călin și Vornicu, Andreea. 2018. Indexul
Integrării Imigranților în România 2018. Cluj-Napoca: Centrul
pentru Studiul Comparat al Migrației.
Coșciug, Anatolie. 2019. „Introducere”. In Coșciug, Anatolie
(coordonator), Răcătău Ionela, Bădescu Gabriel, Burean Toma,
Găvruș Georgiana, Greab Carmen, Radu Bogdan, Rus Călin si
Vornicu Andreea. 2019. „Indexul Integrării Imigranților” în
România 2019. Cluj-Napoca: Centrul pentru Studiul Comparat
al Migrației.

19
Coșciug, Anatolie și Matichescu, Marius. 2021. Capitolul 6: „Concluzii
Generale”. În Anatolie Coșciug (editor). Migrație și integrare
într-o țară de emigrație. Cluj-Napoca: Presa Universitară
Clujană.
Coșciug, Anatolie (coord). 2021. Migrație Și Integrare Într‐o Țară de
Emigrare. Edited by Anatolie Coșciug. Cluj-Napoca: Presa
Universitară Clujeană. http://www.editura.ubbcluj.ro/www/ro-
/books/search.php.
Coșciug, Anatolie și Burean Toma. 2021. Capitolul 5: „Impactul
pandemiei Covid-19 asupra imigranților din România”. În
Anatolie Coșciug (editor). Migrație și integrare într-o țară de
emigrație. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujană.
Coșciug, Anatolie. 2021b. Capitolul 1:„Cadrul teoretic și context
empiric”. În Anatolie Coșciug (editor). Migrație și integrare într-
o țară de emigrație. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujană.
Harder, Niklas, Lucila Figueroa, Rachel M. Gillum, Dominik
Hangartner, David D. Laitin, și Jens Hainmueller. 2018.
“Multidimensional Measure of Immigrant Integration.”
Proceedings of the National Academy of Sciences 115 (45):
11483–88. https://doi.org/10.1073/pnas.1808793115.
Oltean, Ovidiu și Găvruș, Georgiana: 2020. “Economic Migration and
Challenges in an Emerging Eastern European Destination
Country: Evidence about Immigrant Labor Market Integration in
Romania.” Social Change Review 16 (1–2): 35–72.
https://doi.org/10.2478/scr-2018-0005.

20
Guvernanța integrării imigranților în România.
,,Nu este de competența acestei instituții”.
Anatolie Coșciug, Astrid Hamberger

Introducere
Acest capitol este rezultatul unor preocupări și întrebări mai
vechi care au apărut în urma unei îndelungate experiențe de prelucrare
și prezentare a datelor culese de la instituții publice din România și
pentru care nu am putut da un răspuns satisfăcător, până acum: cum
putem explica că aceleași instituții publice/similare (de exemplu
Inspectoratele Școlare Județene) din diverse județe reacționează total
diferit, atunci când sunt întrebate care a fost numărul de cetățeni străini
care a fost înregistrat în școlile publice din județul lor? De exemplu, la
această întrebare anumite Inspectoratele Școlare Județene nu răspund
deloc, în timp ce altele răspund că pentru astfel de date ar trebui să ne
adresăm altor instituții publice (de exemplu, Inspectoratului General de
Imigrări), altele ne redirecționează răspunsul către Ministerul
Educației, iar altele ne pun la dispoziție numărul care se află în
evidențele lor, dar care nu pare a corespunde realității din teren, așa cum
este prezentat de instituția de la nivel central (Ministerul Educației).
Acest comportament a fost decelat/raportat în rândul majorității
instituțiilor publice din România, cu multiple ocazii și de către diverși
actori, de la echipa de cercetători din cadrul proiectului de cercetare din
care a rezultat acest capitol1 până la jurnaliști, imigranți, asociații,
cercetători, studenți și publicul cu care interacționam la diverse
evenimente publice.
Plecând de la această preocupare, în acest capitol ne propunem
să facilităm tocmai înțelegerea diferențelor dintre felul în care

1
CRCMIS – Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației și Integrării
Sociale.
21
instituțiile publice similare se raportează la tema integrării imigranților.
Pentru a face acest lucru, am folosit ca suport multiplele teorii care
încearcă să explice modul în care imigranții devin integrați și/sau
asimilați în țările lor gazdă, ca de exemplu: teoriile asimilării apărute în
cadrul ‚‚Școlii din Chicago’’, perspectivele de tip ‚,melting-pot’’, teoria
dezavantajelor rasiale sau etnice, stratificarea etnică sau aculturarea
selectivă (Caponio, Scholten, Zapata-Barrero 2018; Drbohlav și
Dzúrová 2007; Lichtenstein și Puma 2018). Deși le diferențiază o serie
de aspecte, toate aceste teorii împărtășesc ideea că instituțiile publice
joacă un rol vital în procesul de integrare/asimilare/aculturare.
Cercetările existente tind să se concentreze, mai degrabă,
asupra instituțiilor naționale și supranaționale, deși, din ce în ce mai
multe studii, se relevă faptul că instituțiile locale joacă un rol foarte de
important în procesul de integrare a imigranților (Scholten 2018). De
exemplu, a fost observat faptul că, deși mecanismele care funcționează
la nivelul instituțiilor publice locale par a fi diferite de cele de la nivel
central sau supranațional, aceste niveluri sunt, în mod clar,
interconectate (Schiller 2018). În acest sens, aranjamentele
instituționale de la nivel central determină acțiunile instituțiilor locale,
iar tipul de interacțiune dintre instituțiile centrale și cele locale pot crea
structura de oportunități și/sau limitări pentru imigranți (Lutz 2017).
Toate aceste noi perspective sunt cunoscute în literatura de specialitate
ca ,,the local turn in migration studies’’ – întoarcerea către nivelul local
în studiile privind migrația (Zapata-Barrero, Caponio și Scholten 2017).
Literatura de specialitate recentă folosește termenul de
,,guvernanță” pentru a descrie negocierea care există între diferitele
niveluri de decizie privind adoptarea și implementarea politicilor
publice (Abdou 2019). Deși există tot mai multe studii care abordează
tema guvernanței imigrației, se poate observa că lipsesc cercetări care
să includă exemple din țările care nu sunt destinații tradiționale pentru
imigranți (Scholten 2018). Așa cum arată o serie de studii precedente,
excluderea din analiză a unor contexte ,,atipice’’ poate duce la o mai
slabă înțelegere a unor concepte care nu au o definiție clară (Coșciug
22
2018; Puma, Lichtenstein, Stein 2018), o situație care se poate repeta
și în cazul conceptului de guvernanță a integrării imigranților, un
concept a cărui definiție nu este clară (Schiller 2018).
Plecând de la aceste observații, acest capitol urmărește să
analizeze guvernanța integrării imigrației în România. Mai specific,
folosește date culese de la diverse instituții publice de la nivel local
pentru a observa ce tip de cooperare și ierarhie există între instituțiile
publice de la nivel central și local și cum acesta se poate răsfrânge
asupra procesului de integrare a imigranților. Astfel, în loc să ne
preocupăm doar de instituțiile publice de la nivel central sau doar de
cele de la nivel local, așa cum se constată în diverse studii, în acest
capitol se analizează interacțiunea dintre instituții de la nivel local și
central – ceea ce permite o mai bună înțelegere a limitărilor și
oportunităților pe care le imigranții le întâlnesc în cadrul procesului de
integrare în România.

Guvernanța integrării imigrației. O abordare conceptuală

Deși nu există o definiție clară a conceptului de guvernanță, în
general, sau a conceptului de guvernanță a integrării imigranților, în
particular, majoritatea abordărilor existente subliniază ideea că aceasta
se referă la interacțiunea dintre o serie de actori autonomi, mai precis la
negocierea pe care acești actori o au în vederea formării și
implementării politicilor publice (Campomori și Caponio 2017).
De exemplu, Schiller (2018) argumentează că tipul de
guvernanță a integrării imigranților poate fi observat din interacțiunea
dintre diverși actori de la nivel local. Mai exact, autoarea propune un
sistem format din două axe: axa verticală măsoară relațiile de putere
(ierarhiile) existente între actorii implicați, iar axa orizontală arată
intensitatea colaborării. Intersecția dintre cele două axe oferă 4 posibile
tipuri de guvernanță: coordonare între actori (colaborare redusă,
ierarhie plată); informare (colaborare redusă, ierarhie rigidă); cooptare
(colaborare extinsă, ierarhie rigidă); cooperare (colaborare redusă,
ierarhie plată).
23
 Un alt studiu în care se abordează problema guvernanței
integrării imigraților are în considerare tipurile de interacțiune dintre
instituțiile publice aflate la diferite niveluri (local, național,
supranațional) și este realizat de (Scholten 2013). El descrie 4 mari
posibile scenarii: centralist (de sus în jos), localist (de jos în sus), pe
mai multe niveluri simultan sau decuplat. Pentru a crea aceste 4 tipuri
de interacțiuni, Scholten folosește, de asemenea, prezenta/absența
colaborării dintre diferiți actori și tipul de ierarhie dintre aceștia.
Ierarhia existentă între diverși actori implicați în procesul de
integrare a imigranților este o temă de cercetare a mai multor studii. De
exemplu, în unele situații un actor poate avea o poziție mai
determinantă, reflectând o autonomie scăzută a celorlalți actori
implicați. În alte cazuri, instituțiile pot avea posibilități similare de a
participa la elaborarea și implementarea politicilor publice, reflectând,
în acest fel, o autonomie crescută. Astfel, tipul de ierarhie poate fi
măsurat pe baza autonomiei pe care o au instituțiile în raport cu alte
instituții (Schiller 2018).
Similar ierarhiei și prezenta sau absența colaborării între diferiți
actori este des folosită în studiile privind guvernanța migrației
(Scholten 2013). De exemplu, în unele cazuri actorii implicați în
procesul de integrare a imigranților pot colabora rar și într-o manieră
nestructurată sau actorii pot fi parte a unui sistem de întâlniri/consultări
structurate și regulate Schiller (2018). În acest context, colaborarea
dintre actori poate fi măsurată prin interesul pe care îl acordă temei
imigrației: în unele situații instituțiile publice locale pot fi mai puțin
interesate de acest subiect și să considere că responsabilitatea aparține
altor instituții publice în timp ce alte instituții pot fi mai interesate și
proactive.

Metodologie
Pentru a analiza tipul de guvernanță a integrării imigranților în
România, acest capitolul folosește date culese de la o serie de instituții

24
publice centrale și locale care au printre posibilii beneficiari și cetățenii
străini din România.

Colectarea datelor
Similar cercetărilor derulate în 2018 și 2020 (Burean și Coșciug
2021), în anul 2021 au fost incluse în procesul de colectare a datelor
instituții publice de la nivel județean și al municipiului București și
primăriile municipiilor reședință de județ, și municipiul București.
Tabelul 1 prezintă un rezumat al instituțiilor incluse în această analiză.
Astfel, în total au fost trimise solicitări către 378 de instituții la nivel
județean și al municipiului București2.
Tabel 1: Instituții publice incluse în analiză
Nr. Nume Nr.

1 Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă – 42

AJOFM

2 Agențiile Județene pentru Plăti și Inspecție Socială- 42

AJPIS

3 Casele Județene de Asigurări de Sănătate – CAS 42

4 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ 42

5 Inspectoratele Teritoriale de Muncă - ITM 42

6 Inspectoratul General pentru Imigrări – IGI 42

7 Oficiile de Cadastru si Publicitate Imobiliara – OCPI 42

8 Oficiile Registrului Comerțului - ORC 42

9 Primării reședință de județ/a municipiului București 42

2
Colectarea de date a inclus și de date pentru o instituție la nivel central -
Agenția Națională pentru Cetățenie – dar aceasta nu este inclusă în această
analiză.
25
 Pentru a trimite solicitări de informații publice am folosit o
platformă dedicată de unde se pot transmite emailuri instituțiilor
respective. În situația în care în decurs de 30 de zile nu am primit un
răspuns la emailul trimis, a fost retrimis încă un e-mail cu aceeași
solicitare. Procesul a fost repetat pentru acele instituții care nu au
răspuns nici la cea de-a doua solicitare. În total, am primit răspunsuri
de la 263 (69,6 %) de instituții publice și nu am primit de la restul de
115 (30,4 %). O scurtă descriere a instituțiilor care nu au răspuns
solicitărilor noastre poate fi consultată în Tabelul 5 (în anexă).
Dintre cele 263 de instituții publice de la care am primit date, o
parte dintre răspunsuri sunt, mai degrabă, formale și explică de ce nu
pot oferi datele solicitate sau redirecționează solicitarea către alte
instituții publice. O scurtă descriere a instituțiilor care au răspuns
solicitărilor noastre, dar care nu au putut oferi date statistice poate fi
consultată în Tabelul 6 (în anexă). În plus, în cazul a trei instituții am
primit răspunsuri de la nivel central, deși am solicitat datele de la nivel
județean - Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), Inspecția Muncii
(IM) și ANOFM.
Fiecare dintre instituții a fost contactate cu una sau mai multe
întrebări legate de numărul cetățenilor străini cu ședere legală în
România (BPI, RTT și IEU) care beneficiază de serviciile publice pe
care aceste instituții le oferă. De exemplu, Agențiile Județene de
Ocupare a Forței de Muncă de la nivel județean/municipiului București
au fost contactate pentru a oferi răspuns la întrebarea ,,Care a fost
numărul cetățenilor străini cu ședere legală în România (BPI, RTT și
IEU) care erau șomeri înregistrați la AJOFM în 2020, în funcție de
gen?”. Întrebări similare au fost adresate tuturor instituțiilor publice
care se regăsesc în Tabelul 1.
Întrebările adresate instituțiilor publice erau integrate într-o
scrisoare de aproximativ o pagină în care erau oferite mai multe detalii
despre acest demers de cercetare, ca de exemplu, faptul că studiul a fost
mandatat și finanțat de către Inspectoratul General pentru Imigrări.
26
 Pornind de la conceptele prezentate mai sus, în această cercetare
tipul de ierarhie existent între instituțiile publice este măsurat prin tipul
de răspuns primit de la fiecare instituție, în parte, urmarindu-se dacă
acesta reflectă autonomie sau nu. Mai concret, dacă răspunsul primit a
fost unul care redirecționează cererea noastră către o altă instituție,
instituția respectivă primește un scor de 0, în timp ce instituțiile care au
răspuns solicitărilor fără a face trimitere la o altă instituție primesc un
scor de 1. Într-o manieră similară, existența sau lipsa de cooperare între
diverse instituții a fost măsurată prin prisma răspunsurilor primite de la
fiecare instituție publică și cum acesta reflectă interesul pentru subiectul
imigranților și integrării. Cu alte cuvinte, dacă o instituție nu răspunde
solicitării primește un scor de 0, în timp ce instituțiile care au răspuns
solicitărilor primesc scorul 1.
Toate aceste scoruri au fost adunate pentru a realiza o matrice a
guvernanței integrării imigranților. Matricea este compusă din axa
verticală care măsoară relațiile de putere (ierarhiile) existente între
actorii implicați, iar axa orizontală arată intensitatea colaborării.
Intersecția dintre cele două axe oferă 4 posibile tipuri de guvernanță:
coordonare între actori (colaborare redusă, ierarhie plată); informare
(colaborare redusă, ierarhie rigidă); cooptare (colaborare extinsă,
ierarhie rigidă); cooperare (colaborare redusă, ierarhie plată).

Analiza datelor colectate

Pentru o mai bună înțelegere a tipului de ierarhii existente, dar și
a interesului pe care instituțiile publice îl arată față de integrarea
imigranților, în această secțiune urmează o scurtă descriere a datelor
colectate de la discuții publice.

Date oferite de instituții publice la nivel central

Inspectoratul General pentru Imigrări a oferit răspunsuri pentru
toate solicitările adresate. Mai mult de atât, am primit date defalcate
conform solicitărilor noastre, din partea structurii centrale. Conform
27
acestora, numărul cetățenilor străini care locuiesc în România a crescut
de la an la an, în ultimii 5 ani, cu excepția lui 2020: în anul 2020 au fost
înregistrați 136.407 de străini, 137.619 în anul 2019 și 120.399 în anul
2018, cifre care sunt semnificativ mai mari în comparație cu numărul
cetățenilor străini care locuiau în România în anii 2017 sau 2016. În
ultimii 5 ani, cea mai mare creștere a numărului de cetățeni străini în
România a avut loc intre 2018 și 2019, cu o creștere de 14,3%, cel mai
probabil datorită legii care prevede micșorarea salariului pentru
cetățenii străini de la nivelului salariului mediu brut la cel minim3.
Din statisticile oficiale, se poate observa că majoritatea străinilor
din România provin din state terțe (RTT), numărul lor fiind într-o
continuă creștere: în 2020 erau înregistrate 80.734 de persoane,
comparativ cu anul 2016, când erau înregistrate 61.994 de persoane4.
Din datele de mai sus se poate observa și faptul că în timpul pandemiei
de Covid-19, când în ansamblu numărul de cetățeni străini a scăzut în
România, numărul de RTT de fapt a continuat să crească. Cea mai mare
creștere anuală pentru această categorie este în anul 2019, cu 23,6% față
de 2018, creștere care se pare a fi datorată și noilor modificări
legislative care au încurajat atragerea angajaților din state terțe, în
domenii în care România are mari deficite de forță de muncă:
construcții de clădiri și drumuri, HORECA și alte domenii similare,
precum industria alimentară sau textilă.

3
https://www2.deloitte.com/ro/ro/pages/tax/articles/importul-fortei-de-
munca-in-romania-modificari-legislative-recente-care-sprijina-procesul-de-
angajare-a-strainilor.html
4
în 2020 - 80734 persoane, în 2019 - 80417 persoane, în 2018 - 65025
persoane, în 2017 - 62926 persoane în 2016 - 61994 de persoane
28
Figura 1: evoluția numărului de cetățeni străini 2016 - 2020

160000

137619 136407
140000

119066 120399
120000 117114

100000

80417 80734
80000

61994 62926 63747

60000 53331
52217 52217 52217 52076

40000

20000

2903 3923 4157 3871 3597

0

Info: date IGI prelucrate de autori

Pentru a înțelege mai bine evoluția numărului de străini din țări

terțe, trebuie menționat că numărul cetățenilor străini din Uniunea
Europeană și Spațiul Economic European (IEU) care locuiau în
România a rămas relativ stabil, fluctuând între 52.000 – 53.000 de

29
persoane în ultimii 5 ani5. În ceea ce privește numărul beneficiarilor de
protecție internațională (BPI), în 2020 erau 3597 de persoane (1975 cu
statut de refugiat și 1622 cu statut de protecție subsidiară) în scădere
față de 2019, 2018 și 2017, dar mai mare decât în 2016.
Trebuie, de asemenea, remarcat faptul că anumite județe atrag
mai mulți cetățeni din țări terțe decât imigranții din Uniunea Europeană
(UE) și Spațiul Economic European (SEE), în comparație cu media pe
țară. De exemplu, județul Ilfov atrage mai mulții cetățeni din țări terțe
și mai puțini cetățeni UE și SEE, în timp ce județul Cluj atrage mai
mulți cetățeni din țările UE şi SEE și mai puțin din cele terțe. În același
timp, putem observa că acele județe care atrag mai mulți cetățeni din
țări terțe) atrag și mai mulți imigranți din țări UE și SEE, indicând o
posibilă confirmare a teoriei factorilor de atragere (pull factors) care
argumentează că acele regiuni care sunt atractive pentru imigranți, în
general, tind să fie mai atractive pentru toate categoriile de imigranți.
Cel mai probabil acest lucru se întâmplă datorită oportunităților de
dezvoltare si economice pe care le oferă anumite localități sau o
regiune, dar și a rețelelor pe care le dezvoltă migranții, așa cum s-a
argumentat în diverse alte studii (Burean 2018; Oltean și Găvruș 2020).
Din statisticile oficiale incluse în Tabelul 3 (în anexă) se observă
și creșterea numărului de cetățeni străini veniți în scop de muncă, de la
43.748 în 2019 la 45.485 în 2020. Această creștere este similară cu
tendințele observate și în anii anteriori, când contingentul de muncitori
străini a crescut de la 26 % din totalul de vize acordate la 31,6 % în
2019 și 33 % în 2020 (Burean și Coșciug 2021). În 2020, județele cu
cea mai mare pondere a permiselor de ședere în scop de angajare, cu
alte cuvinte județele unde sunt cei mai mulți lucrători străini din totalul
de străini, erau Tulcea (61,2 % din totalul de cetățenii străini), Prahova
(46 %), Giurgiu (43 %) sau Brașov (42%). Județele unde sunt cei mai

5
52076 persoane în 2020, 53331 persoane în 2019 și 52217 persoane în
2018
30
puțini lucrători străini din total de cetățeni străini sunt Suceava sau Iași
cu procente în jurul valorii de 11-14%.
În plus față de datele primite de la IGI și analizate mai sus, datele
primite de la Inspecția Muncii (Tabelul 4 în anexă) indică faptul că la
data de 31.12.2020, în România erau înregistrați 58.597 de salariați și
61.653 contracte de muncă pentru cetățenii străini. Cel mai mare număr
de salariați cetățeni străini și cele mai multe contracte de muncă ale
cetățenilor străini erau înregistrate în București (21.586 de salariați și
22.946 de contracte de muncă), județul Ilfov (5916 angajați și 6364
contracte), Timiș (3377 angajați și 3496 contracte), Constanța (2849
angajați și 2917 contracte), Cluj (2539 angajați și 2667 contracte),
ș.a.m.d.
Un alt aspect important reieșit din analiza datelor de la Inspecția
Muncii este ponderea categoriilor de cetățeni străini din totalul
contractelor active sau a angajaților. De exemplu, dintre cei 21586 de
cetățeni străini care au contracte de muncă din București, 6,1% erau
reprezentați de către apatrizi, 67,2% de către RTT și 26,5 % de către
imigranții din spațiul european. Județele cu cea mai mare pondere a
apatrizilor din totalul de angajați sunt Harghita (44,9%), Teleorman
(40,5%) și Călărași (31,3%). Județele cu cea mai mare pondere a RTT
din totalul de angajați sunt Tulcea (84%), Ilfov (80%) și Prahova (70%),
iar cele cu cea mai mare pondere a contractelor de muncă ale unor
imigranți din spațiul european sunt în Bihor (53,9%), Covasna (45,5 %)
și Harghita cu (41,6%).

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a trimis,

de asemenea, date la nivel centralizat cu situația pentru fiecare județ în
parte, informații care se regăsesc în Tabelul 7.2 B (în anexă). A fost
raportat un total de 370 de cetățeni străini care erau înregistrați ca
șomeri. Mai exact, 168 de RTT, 78 de BPI și 124 de cetățeni străini din
spațiul european. În plus, ANOFM mai raportează 161 de RTT angajați
prin intermediul acestei instituții, 11 BPI și 84 de imigranți din spațiul
european – un total de 256 de persoane.
31
 Doar Inspecția Muncii, Inspectoratul General pentru Imigrări și
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă au oferit date
pentru toate cele 41 de județe și municipiul București și, astfel, se pot
realiza analize ale acestor date. În plus, interpretarea datelor oferite de
aceste instituții arată că nu există discrepanțe între cifrele raportate.
Celelalte instituții publice au răspuns doar parțial solicitărilor noastre.
De exemplu, după IM, ANOFM și IGI, cea mai mare rată de răspunsuri
este a CAS și AJOFM (11 instituții județene care nu au răspuns din 42),
iar cea mai mică de la Oficiile Registrului Comerțului (ORC) unde 3
instituții din 42 au oferit răspunsuri.
Conform mențiunilor primite care justifică motivele pentru care
nu am primit date din partea instituțiilor publice sunt detaliate în
Tabelul 6, cu precizarea că există trei mari categorii de răspunsuri:
faptul că astfel de date nu sunt colectate de către instituții (de exemplu
ORC și OCPI); faptul că există anumite date despre categoriile
solicitate de noi, dar nu pot fi defalcate conform cerințelor (de exemplu
CAS); sau faptul că pentru a avea acces la datele solicitate, cererea
noastră a fost/trebuie redirecționată către o altă instituție. Astfel, aceste
răspunsuri primite permit analiza interesului acestor instituții față de
fenomenul imigrației și al autonomiei lor, în procesul de implementare
a politicilor de migrație.

Guvernanța imigrației instituțiilor publice

Plecând de la răspunsurile primite de la instituțiile publice, am
construit o matrice formată din două axe: axa orizontală arată interesul
instituțiilor publice locale de a coopera cu alte instituții publice în
domeniul integrării imigranților, iar cea verticală surprinde gradul de
autonomie a instituțiile publice locale față de cele centrale.
Așa cum am explicat și mai sus, cooperarea instituțiilor publice
locale a fost măsurată prin acordarea unui scor de 0, dacă instituția nu
a răspuns solicitărilor de a oferi date și 1 dacă a oferit un răspuns.
Autonomia instituțiilor publice locale a fost măsurat prin acordarea
unui scor de 0, dacă instituția a redirecționat solicitarea noastră către o
32
altă instituție publică (de exemplu IGI) sau către o instituție de la nivel
central (AJOFM către ANOFM de exemplu).
Rezultatele prezentate în Figura 2 indică un grad mediu spre
puternic de cooperare a instituțiilor publice față de tema migrației, cu o
medie a răspasurilor de aproximativ 6 pe o scală de la 0 la 9. Acest lucru
poate fi interpretat ca o deschidere relativ crescută față de cooperare pe
tema imigrației și integrării cu alte instituțiilor publice de la nivel local
sau central. București are cel mai mare scor (9), iar Alba cel mai mic
(3) în timp ce majoritatea județelor se poziționează în jurul valorilor de
6 sau 7.
Autonomia instituțiilor publice locale a fost măsurată prin
acordarea unui scor de 0, dacă instituția redirecționează cererea noastră
către o altă instituție în timp ce instituțiile care au răspuns solicitărilor,
fără a face trimitere la o altă instituție, primesc un scor de 1. În plus,
Figura 2 indică, de asemenea, un grad mic de autonomie a instituțiilor
publice locale în ceea ce privește tema imigrației, cu o medie a
răspunsurilor de 3 pe o scală de la 0 la 9. Acest lucru poate fi interpretat
ca o relație ierarhizată între instituțiile publice locale și cele centrale pe
teme ce țin de imigrație. După cum se poate observa din Figura 3, unele
județe (de exemplu Alba, Mehedinți, Hunedoara etc.) au cele mai mici
scoruri pe această scală a ierarhizării cu valori de 1, în timp ce instituții
din județe precum Bistrița Năsăud sau Mehedinți au cele mai mari
scoruri în jurul valorii 6.

33
 Figura 2: Tipul de guvernanță a integrării imigranților

Dambovita
Bistrita Nasaud
5
Neamt
Suceava
Ialomita Ssalaj Bucuresti
Buzău
Satu Mare Dolj
4 Iasi Arges Sibiu
HarghitaGiurgiu Mures
Ilfov
Botosani Braila Maramures
ValceaVrancea
3 Gorj Bacau Cluj
Olt Brasov Vaslui
Timis G… Arad
Teleorman Covasna
Bihor
Tulcea
2 Prahova
Caras-Severin
Calarasi
Mehedinti
1 Hunedoara Constanta
Autonomie

0 Alba
2 3 4 5 6 7 8 9

Interes
34
 Plecând de la aceste observații, putem concluziona că există
diferențe majore între tipul de ierarhie și stilul de cooperare în cazul
instituțiilor publice atunci când vine vorba de integrarea imigranților,
practicile existente acoperind aproape întreg spectrul de posibile tipuri
de guvernanță: coordonare între actori (colaborare redusă, ierarhie
plată); informare (colaborare redusă, ierarhie rigidă); cooptare
(colaborare extinsă, ierarhie rigidă); cooperare (colaborare redusă,
ierarhie plată). Guvernanța imigrației la nivel local în România este
caracterizată în principal de un grad crescut de cooperare față de tema
imigrației cuplat cu un grad de autonomie scăzut. Acest lucru este bine
reprezentant de județe precum Constanța, Timiș sau Prahova unde
majoritatea instituțiilor publice reacționează la solicitările de date
trimise, dar răspunsurile lor tind să indice faptul că alte instituiții
publice ar trebui să colecteze date despre cetățenii străini din România.
Deși cele mai multe județe fac parte din categoria de
guvernată de tip ,,cooptare’’, o bună parte dintre ele se încadrează în
categoria ,,coordonare’’, care este caracterizată de către un interes
crescut față de domeniul imigrației și o ierarhie plată între instituții care
permite cooperarea. Reprezentative pentru această categorie sunt județe
precum Sibiu, Bistrița-Năsăud sau Dâmbovița.

35
Concluzii

Așa cum au fost prezentate și în capitolul de metodologie,

intersecția dintre tipul de ierarhie și cooperarea instituțiilor publice în
domeniul integrării imigranților ne pot arăat 4 posibile tipuri de
guvernanță: coordonare între actori (colaborare redusă, ierarhie plată);
informare (colaborare redusă, ierarhie rigidă); cooptare (colaborare
extinsă, ierarhie rigidă); sau cooperare (colaborare redusă, ierarhie
plată). Analiza rezultatelor din acest capitol indică faptul că între
instituțiile publice din România există mai degrabă o formă de
guvernantă de tip cooperare, caracterizată de o ierarhie relativ plată și
un nivel al colaborării redus.
Așa cum sugerează literatura existentă, acest tip de
guvernanță poate conduce la o situație în care instituțiile de la nivel
local și cel central de obicei cooperează în proiectarea și implementarea
politicilor publice doar cu acele instituții care împărtășesc obiective sau
perspective comune a felului în care ar trebui să aibă loc integrarea
imigranților. Pe termen lung o astfel de situație ar putea duce la și mai
puțină implicare și interes din partea instituțiilor publice în ceea ce
privește integrarea imigranților datorită faptului că se simt excluse din
proces (Lutz 2017), o caracteristică deja puternic răspândită în România
după cum relevă acest studiu care demonstrează că există județe sau
categorii de instituții publice care nu par deloc interesate de acest
domeniu.
O altă posibilă implicația a unui astfel de regim de guvernanță
a integrării imigranților este accentuarea discrepanțelor dintre felul în
care instituții publice similare interpretează și aplică aceleași prevederi
legislative, o stare de fapt deja larg răspândită. Acest lucru poate
conduce în schimb la o stare de confuzie în rândul imigranților și astfel
să le ridice bariere suplimentare în procesul de integrare.
Aceste rezultate sunt, de asemenea, relevante pentru o
dezbatere mai amplă din cadrul literaturii de specialitate, mai concret în
ceea ce privește procesul de descentralizare a integrării imigranților
36
dinspre instituțiile centrale spre cele locale. Ca parte din internalizarea
acquis-ul comunitar, România este în plin proces de descentralizare a
integrării imigranților iar felul în care colaborează diverse instituții
publice pot avea un impact direct asupra acestui proces.

37
Bibliografie

Abdou, Leila Hadj. 2019. “Immigrant Integration : The Governance of

Ethno-Cultural Differences.” Comparative Migration Studies 7
(15): 1–8.
Burean, Toma. 2018. “The Housing of Immigrants in Romania.” Social
Change Review 16 (1–2): 73–91. https://doi.org/10.2478/scr-
2018-0004.
Burean, Toma, and Anatolie Coșciug. 2021. “Capitolul 5 Impactul
Pandemiei Covid-19 Asupra Imigranților din România.” In
Migrație Și Integrare Într‐o Țară de Emigrare, edited by
Anatolie Coșciug, 134–45. Cluj-Napoca: Presa Universitară
Clujeană.
http://www.editura.ubbcluj.ro/www/ro/books/search.php.
Campomori, Francesca, and Tiziana Caponio. 2017. “Immigrant
Integration Policymaking in Italy: Regional Policies in a Multi-
Level Governance Perspective.” International Review of
Administrative Sciences 83 (2): 303–21. https://doi.org/10.1177/-
0020852315611238.
Caponio, Tiziana, Peter Scholten, and Ricard Zapata-Barrero. 2018. The
Routledge Handbook to the Governance of Migration and
Diversity in Cities. The Routledge Handbook to the Governance
of Migration and Diversity in Cities. https://doi.org/10.4324-
/9781351108478.
Coșciug, Anatolie. 2018. “Measuring Integration in New Countries of
Immigration.” Social Change Review 16: 2–4.
https://doi.org/10.2478/scr-2018-0003.
Drbohlav, Dušan, and Dagmar Dzúrová. 2007. “‘Where Are They
Going?’: Immigrant Inclusion in the Czech Republic (A Case
Study on Ukrainians, Vietnamese, and Armenians in Prague).”
38
 International Migration 45 (2): 69–95. https://doi.org/10.1111-
/j.1468-2435.2007.00404.x.
Lichtenstein, Gary, and Jini E Puma. 2018. “The Refugee Integration
Survey and Evaluation (RISE): Results from a Four-Year
Longitudinal Study.” Journal of Refugee Studies, no. August.
https://doi.org/10.1093/jrs/fey034.
Lutz, Philipp. 2017. “Two Logics of Policy Intervention in Immigrant
Integration: An Institutionalist Framework Based on Capabilities
and Aspirations.” Comparative Migration Studies 5 (1).
https://doi.org/10.1186/s40878-017-0064-0.
Oltean, Ovidiu, and Georgiana Găvruș. 2020. “Economic Migration and
Challenges in an Emerging Eastern European Destination
Country: Evidence about Immigrant Labor Market Integration in
Romania.” Social Change Review 16 (1–2): 35–72.
https://doi.org/10.2478/scr-2018-0005.
Puma, Jini E., Gary Lichtenstein, and Paul Stein. 2018. “The RISE
Survey: Developing and Implementing a Valid and Reliable
Quantitative Measure of Refugee Integration in the United
States.” Journal of Refugee Studies 31 (4): 605–25.
https://doi.org/10.1093/jrs/fex047.
Schiller, Maria. "The local governance of immigrant integration in
Europe: The state of the art and a conceptual model for future
research." The Routledge handbook of the governance of
migration and diversity in cities, (2018): 204-215.
Scholten, P. W.A. 2013. “Agenda Dynamics and the Multi-Level
Governance of Intractable Policy Controversies: The Case of
Migrant Integration Policies in the Netherlands.” Policy Sciences
46 (3): 217–36. https://doi.org/10.1007/s11077-012-9170-x.

39
Scholten, Peter. "Two worlds apart?: Multilevel governance and the gap
between national and local integration policies." In The
Routledge handbook of the governance of migration and
diversity in cities, pp. 157-167. Routledge, 2018
Zapata-Barrero, Ricard, Tiziana Caponio, and Peter Scholten. 2017.
“Theorizing the ‘Local Turn’ in a Multi-Level Governance
Framework of Analysis: A Case Study in Immigrant Policies.”
International Review of Administrative Sciences 83 (2): 241–46.
https://doi.org/10.1177/0020852316688426.

40
ANEXE
Tabel 3: Date IGI 2020
JUDEȚ Alte Angajare Membru Ședere Studii Protecție Refu- Total Pondere
scopuri de pe subsidiară giat muncă
familie termen din
lung total

Alba 226 532 246 216 212 0 0 1432 0.371508

Arad 642 1180 632 343 1129 5 4 3935 0.299873

Argeș 326 858 560 276 134 1 0 2155 0.398144

Bacău 204 313 545 203 402 9 13 1689 0.185317

Bihor 416 1335 623 339 912 19 7 3651 0.365653
Bistrița- 257 170 196 59 9 1 3 695 0.244604
Năsăud
Botoșani 129 208 309 106 47 5 0 804 0.258706
Brăila 112 334 283 225 17 36 55 1062 0.314501
Brașov 553 1649 1005 353 301 4 2 3867 0.426429

41
București 3118 13050 8227 6247 3796 721 988 36147 0.361026
Buzău 123 280 272 131 3 5 4 818 0.342298
Călărași 111 170 168 83 8 20 4 564 0.301418
Caraș- 307 283 275 79 17 4 1 966 0.292961
Severin
Cluj 903 3275 1048 549 4271 33 66 10145 0.322819
Constanța 522 2497 1668 876 1140 87 123 6913 0.361204
Covasna 165 167 143 66 11 0 0 552 0.302536
Dîmbovița 181 364 362 155 33 2 3 1100 0.330909
Dolj 423 430 516 215 884 17 8 2493 0.172483
Galati 249 844 503 115 659 56 141 2567 0.328788
Giurgiu 67 355 224 81 3 20 70 820 0.432927
Gorj 181 83 155 79 41 0 1 540 0.153704
Harghita 473 150 141 124 4 0 1 893 0.167973
Hunedoara 303 356 323 262 177 1 0 1422 0.250352
Ialomița 44 174 229 122 9 12 15 605 0.287603
Iași 502 889 890 266 3692 25 6 6270 0.141786
Ilfov 1096 5424 4016 2813 197 161 171 13878 0.390834
Maramureș 538 453 477 115 29 76 88 1776 0.255068
Mehedinți 133 254 190 60 10 0 6 653 0.388974
Mureș 582 480 409 310 1200 2 6 2989 0.160589
Neamț 155 229 399 235 88 12 16 1134 0.20194
Olt 152 413 313 143 3 1 1 1026 0.402534
Prahova 350 1256 600 326 163 8 12 2715 0.462615
42
Sălaj 106 192 168 90 6 0 2 564 0.340426
Satu Mare 168 402 302 98 4 0 3 977 0.411464
Sibiu 695 1282 556 449 241 0 0 3223 0.397766
Suceava 246 276 563 203 871 139 63 2361 0.1169
Teleorman 71 127 169 75 2 0 1 445 0.285393
Timiș 1172 3362 1357 933 2040 130 81 9075 0.370468
Tulcea 237 829 163 104 3 10 8 1354 0.61226
Vâlcea 185 245 319 116 2 0 1 868 0.282258
Vaslui 72 75 263 41 48 0 1 500 0.15
Vrancea 106 240 314 96 8 0 0 764 0.314136
Grand 16601 45485 30121 17777 22826 1622 1975 136407
Total

Info: date IGI, tabel realizat de autori

43
 Tabel 4: Date de la Inspecția
Judet Salariati Categ.Muncii Nr. Contracte Nr. Pondere Pondere categorii
activi active total salariați străini din
total activi salariați activi
din
contracte
active
Alba 583 Apatrid 73 601 77 0.97 0.125
RTT 318 329 0.545
iEU 192 195 0.329
Arad 1286 Apatrid 118 1344 126 0.96 0.092
RTT 756 778 0.588
iEU 412 440 0.32
Argeș 1080 Apatrid 104 1113 121 0.97 0.096
RTT 808 821 0.748
iEU 168 171 0.156
Bacău 401 Apatrid 126 408 129 0.98 0.314
RTT 187 190 0.466
iEU 88 89 0.219
Bihor 1985 Apatrid 172 2102 176 0.94 0.087
RTT 742 779 0.374
iEU 1071 1147 0.54
Bistrița- 244 Apatrid 59 250 63 0.98 0.242
Năsăud
RTT 129 131 0.529
iEU 56 56 0.23
44
Botoșani 289 Apatrid 69 298 71 0.97 0.239
RTT 190 197 0.657
iEU 30 30 0.104
Brăila 350 Apatrid 74 400 105 0.88 0.211
RTT 237 245 0.677
iEU 39 50 0.111
Brasov 1589 Apatrid 187 1638 198 0.97 0.118
RTT 959 981 0.604
iEU 443 459 0.279
București 21586 Apatrid 1332 ##### 1426 0.94 0.062
RTT 14519 ##### 0.673
iEU 5735 6119 0.266
Buzău 390 Apatrid 88 396 92 0.98 0.226
RTT 222 224 0.569
iEU 80 80 0.205
Călărași 246 Apatrid 77 259 82 0.95 0.313
RTT 121 127 0.492
iEU 48 50 0.195
Caraș- 338 Apatrid 43 353 44 0.96 0.127
Severin
RTT 233 245 0.689
iEU 62 64 0.183
Cluj 2539 Apatrid 343 2667 361 0.95 0.135
RTT 1324 1374 0.521
iEU 872 932 0.343
45
Constanța 2849 Apatrid 368 2917 373 0.98 0.129
RTT 2303 2356 0.808
iEU 178 188 0.062
Covasna 123 Apatrid 36 123 36 1 0.293
RTT 31 31 0.252
iEU 56 56 0.455
Dâmbovița 396 Apatrid 105 414 117 0.96 0.265
RTT 235 238 0.593
iEU 56 59 0.141
Dolj 776 Apatrid 328 827 362 0.94 0.423
RTT 306 316 0.394
iEU 142 149 0.183
Galați 756 Apatrid 157 802 187 0.94 0.208
RTT 523 534 0.692
iEU 76 81 0.101
Giurgiu 356 Apatrid 86 363 88 0.98 0.242
RTT 219 222 0.615
iEU 51 53 0.143
Gorj 139 Apatrid 41 144 43 0.97 0.295
RTT 73 74 0.525
iEU 25 27 0.18
Harghita 276 Apatrid 124 287 131 0.96 0.449
RTT 37 38 0.134
iEU 115 118 0.417
Hunedoara 424 Apatrid 92 441 99 0.96 0.217
46
 RTT 219 225 0.517
iEU 113 117 0.267
Ialomița 225 Apatrid 73 235 77 0.96 0.324
RTT 124 129 0.551
iEU 28 29 0.124
Iași 1993 Apatrid 298 2133 394 0.93 0.15
RTT 1284 1303 0.644
iEU 411 436 0.206
Ilfov 5916 Apatrid 313 6364 324 0.93 0.053
RTT 4762 5161 0.805
iEU 841 879 0.142
Maramureș 619 Apatrid 128 637 134 0.97 0.207
RTT 367 371 0.593
iEU 124 132 0.2
Mehedinți 526 Apatrid 161 536 170 0.98 0.306
RTT 336 337 0.639
iEU 29 29 0.055
Mureș 688 Apatrid 175 710 190 0.97 0.254
RTT 323 326 0.469
iEU 190 194 0.276
Neamț 383 Apatrid 87 400 97 0.96 0.227
RTT 273 278 0.713
iEU 23 25 0.06
Olt 493 Apatrid 161 500 165 0.99 0.327
RTT 292 293 0.592
47
 iEU 40 42 0.081
Prahova 1235 Apatrid 138 1264 152 0.98 0.112
RTT 868 878 0.703
iEU 229 234 0.185
Sălaj 143 Apatrid 31 146 32 0.98 0.217
RTT 67 69 0.469
iEU 45 45 0.315
Satu Mare 472 Apatrid 97 516 103 0.91 0.206
RTT 235 270 0.498
iEU 140 143 0.297
Sibiu 1385 Apatrid 194 1404 202 0.99 0.14
RTT 923 925 0.666
iEU 268 277 0.194
Suceava 552 Apatrid 148 571 159 0.97 0.268
RTT 328 334 0.594
iEU 76 78 0.138
Teleorman 202 Apatrid 82 211 89 0.96 0.406
RTT 102 103 0.505
iEU 18 19 0.089
Timiș 3377 Apatrid 234 3496 244 0.97 0.069
RTT 2338 2413 0.692

48
 iEU 805 839 0.238
Tulcea 739 Apatrid 76 761 87 0.97 0.103
RTT 621 626 0.84
iEU 42 48 0.057
Vâlcea 296 Apatrid 77 310 88 0.95 0.26
RTT 178 180 0.601
iEU 41 42 0.139
Vaslui 135 Apatrid 40 140 43 0.96 0.296
RTT 67 69 0.496
iEU 28 28 0.207
Vrancea 217 Apatrid 61 226 64 0.96 0.281
RTT 134 139 0.618
iEU 22 23 0.101

Info: date Inspecția Muncii, tabel realizat de autori

49
Tabel 5: Instituții publice locale care nu au răspuns solicitărilor de a oferi date
Nr. Institutie Județ

1 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS București

2 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Alba

3 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Bacău

4 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Bihor

5 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Botoșani

6 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Caraș-Severin

7 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Constanța

8 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Dolj

9 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Giurgiu

50
10 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Gorj

11 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Harghita

12 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Hunedoara

13 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Ilfov

14 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Mehedinti

15 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Neamt

16 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Prahova

17 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Vâlcea

18 Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS Vrancea

19 Casele Județene de Asigurări de Sănătate – CAS Alba

20 Casele Județene de Asigurări de Sănătate – CAS Bistrița-Năsăud

51
21 Casele Județene de Asigurări de Sănătate – CAS Botoșani

22 Casele Județene de Asigurări de Sănătate – CAS Brăila

23 Casele Județene de Asigurări de Sănătate – CAS Călărași

24 Casele Județene de Asigurări de Sănătate – CAS Covasna

25 Casele Județene de Asigurări de Sănătate – CAS Hunedoara

26 Casele Județene de Asigurări de Sănătate – CAS Ilfov

27 Casele Județene de Asigurări de Sănătate – CAS Maramures

28 Casele Județene de Asigurări de Sănătate – CAS Teleorman

29 Casele Județene de Asigurări de Sănătate – CAS Timiș

30 Casele Județene de Asigurări de Sănătate – CAS Tulcea

31 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ București

52
32 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Alba

33 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Arad

34 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Brasov

35 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Caraș-Severin

36 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Cluj

37 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Constanța

38 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Covasna

39 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Galați

40 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Gorj

41 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Hunedoara

42 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Ialomița

53
43 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Ilfov

44 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Mehedinți

45 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Mureș

46 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Olt

47 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Prahova

48 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Sălaj

49 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Suceava

50 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Teleorman

51 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Tulcea

52 Inspectoratele Școlare Județene – ISJ Vaslui

53 Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară – OCPI Alba

54
54 Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară – OCPI Arad

55 Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară – OCPI Argeș

56 Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară – OCPI Bihor

57 Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară – OCPI Brăila

58 Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară – OCPI Buzau

59 Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară – OCPI Călărași

60 Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară – OCPI Harghita

61 Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară – OCPI Olt

62 Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară – OCPI Timiș

63 Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară – OCPI Vrancea

64 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Alba

55
65 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Arad

66 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Argeș

67 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Bacău

68 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Bihor

69 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Botoșani

70 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Brăila

71 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Brașov

72 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Buzău

73 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Călărași

74 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Caraș-Severin

75 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Cluj

56
76 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Constanța

77 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Covasna

78 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Dâmbovița

79 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Dolj

80 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Galați

81 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Giurgiu

82 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Gorj

83 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Harghita

84 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Hunedoara

85 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Ialomița

86 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Iași

57
87 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Maramureș

88 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Mehedinți

89 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Mureș

90 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Neamț

91 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Olt

92 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Prahova

93 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Sălaj

94 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Satu Mare

95 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Sibiu

96 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Suceava

97 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Teleorman

58
98 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Timiș

99 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Tulcea

100 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Vâlcea

101 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Vaslui

102 Oficiile Registrului Comerțului - ORC Vrancea

103 Primăria Alba

104 Primăria Bacău

105 Primăria Călărași

106 Primăria Galați

107 Primăria Iași

108 Primăria Mehedinți

59
109 Primăria Prahova

110 Primăria Satu Mare

111 Primăria Sibiu

112 Primăria Teleorman

113 Primăria Timiș

114 Primăria Tulcea

115 Primăria Vâlcea

60
Tabel 6: Răspunsuri oferite de către instituții publice pentru a justifica motivele pentru care nu pot
oferi date agregate conform solicitărilor noastre

Județ Institutie Mentiuni

Agentiile Judetene de Ocupare a Fortei de Munca – AJOFM
- am redirecționat solicitarea dvs către ANOFM
Covasna

Agentiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială - AJPIS

Dambovița, Tulcea, – Nu figurează înregistrări cu privire la beneficiarii de protecție internațională

Bistriţa Năsăud (BPI) și resortisanții țărilor terțe (RTT).

Timiș Datorită volumului mare de activități pe care AJPIS Timiș îl are în prezent, am
extras datele disponibile din programul SAFIR. Prelucrarea acestora în
formatul solicitat de dumneavoastră necesită o prelucrare suplimentară a
datelor care necesită un volum mare de muncă și timp care care la data prezentă
nu se poate realiza.

61
Casele Judetene de Asigurari de Sanatate – CAS

Argeș, Gorj, Iaşi, Datorită volumului mare de activități pe care AJPIS Timiș îl are în prezent, am
Suceava, Vaslui, Arad, extras datele disponibile din programul SAFIR. Prelucrarea acestora în formatul
Botoşani, Giurgiu
solicitat de dumneavoastră necesită o prelucrare suplimentară a datelor care
presupune un volum mare de muncă și timp care care la data prezentă nu se
poate realiza.

Sibiu Instituția noastră nu are atribuții specifice în domeniul integrării cetățenilor străini
din state terțe și nici proceduri operaționale pe tema migrației. Categoriile de
asigurat gestionate de Casele de asigurări sunt cele prevăzute în Legea 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările
ulterioare. De asemenea, alte acte incidente în materie, în vigoare în momentul de
față, cum ar fi Ordinul Președintelui CNAS 1549/2018, nu prevăd reglementări
aplicabile în domeniul integrării imigranților. În procesul de gestionare a datelor
referitoare la imigranți sau la persoanele beneficiare de protecție internațională,

62
 colaborăm cu Biroul pentu Imigrări al județului Sibiu și cu alte autorități cu
responsabilități, în acest sens.

CASMB Informațiile solicitate nu pot fi identificate la nivelul CASMB în formatul cerut

de dvs., având în vedere faptul că în sistemul informatic unic integrat (SIUI),
cetățenii străini asigurați nu pot fi diferențiați în funcție de modul în care au
dobândit calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din
România. Categoriile de asigurat gestionate de către casele de asigurări de
sănătate sunt cele stbilite de Legea 95/ 2006 privind reforma în domeniul
sănătății, republicată. Singurele informații privind cetățenii străini pe care
instituția noastră poate să vi le furnizeze sunt cele conținute în raportul extras
din baza de date a SIUI, raport denumit "Balanță asigurați" (atașat în fotocopie
la prezența), informații care nu corespund structurii platformei prin care sunt
colectate datele de care aveți nevoie în cadrul proiectului. Serviciile medicale
de care pot beneficia cetățenii străini asigurați în sistemul de asigurări sociale
de sănătate din România sunt cele prevăzute în Ordinul MS/CNAS nr.

63
 1068/627/2021 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare în anul
2021 a HG nr. 696/2021.

Bihor, Caraș-Severin,
Cluj, Constanţa, Au oferit date şi au explicat modalitatea de înregistrare a datelor în sistemul
Mehedinţi lor: - sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate nu
conduce distinct evidența la nivel de tipuri de beneficiari: BPI, RTT și IEU.
- extragerea informațiilor se poate realiza doar la data în care se efectuează
Bihor, Caraș-Severin, operațiunea, nefiind posibilă selectarea unei perioade anterioare.
Cluj, Constanţa, - Instituția noastră nu deține date referitoare la țara de origine a cetățenilor
Mehedinţi străini cu ședere legală în România care au solicitat serviciile CAS.
- În sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate se
înregistrează datele cuprinse în Certificatul de Înregistrare sau permisul de
ședere emis de către Inspectoratul General pentru Imigrări: serie și număr
document, CNP, nume, prenume, adresa.
- În Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (Sistemul Informatic Unic
Integrat - SIUI) nu se poate face diferența între asigurați în funcție de țara din

64
 care provin și, de aceea, nu îi putem categorisi în beneficiari ai protecției
Bihor, Caraș-Severin, internaționale, resortisanți ai țărilor terțe ori imigranți UE; - Acesta este și
Cluj, Constanţa, motivul pentru care nici la întrebarea nr. 2 nu putem face diferențele solicitate.
Mehedinţi - Cetățenii străini cu ședere legală în România care sunt asigurați în sistemul
național de asigurări de sănătate beneficiază de aceleași servicii conform
legislației aplicabile cetățenilor români asigurați;
- categoriile de asigurat nu sunt diferențiate în funcție de modul prin care au
dobândit dreptul de ședere, sau dacă au statut de refugiați.
Singura informație pe care v-o putem transmite, care se regăsește în SIUI, este
o balanță care cuprinde numărul de asigurați per categorie, în care apar
bineînțeles și asigurații cu formulare europene sau acorduri. Precizăm însă că
acest număr de asigurați nu totalizează cetățenii străini asigurați în România,
pentru că și cetățenii români pot fi asigurați în baza formularelor europene sau
acorduri și, de asemenea, cetățenii străni pot avea calitatea de asigurat salariat,
dacă lucrează în România.

Cluj, Dâmboviţa, - motorul de căutare/ filtrare a sistemului informatic nu permite furnizarea

Harghita, Mureş, datelor, de maniera celor solicitate în documentul anexat de dvs.
Neamţ, Prahova,
Tulcea, Braşov

65
 Inspectoratele Şcolare Judeţene - ISJ

ISJ Dolj La finele anului 2020 nu avem în evidența instituției noastre beneficiari ai
protecției internaționale: cetățeni străini sau apatrizi cărora li s-a recunoscut
statutul de refugiat sau li s-a acordat protecție subsidiară (BPI) și resortisanți ai
țărilor terțe: cetățeni ai țărilor care nu fac parte din Uniunea Europeană sau din
Spațiul Economic European (RTT).

Maramureş A existat o fluctuaţie foarte mare pe parcursul anului şcolar.

Buzău - nu au existat solicitări pentru servicii educaționale adresate de cetățeni cu

drept de ședere legală în România.

66
Perspectivele cetățenilor români asupra
imigrației și integrării în România
Livia Pogan și Mara Birou
Sumar

Capitolul de față prezintă comparativ datele obținute în urma

unui sondaj național CSCM (Centrul pentru Studiul Comparat al
Migrației ), desfășurat în anul 2021, continuând și dezvoltând cercetarea
derulată în anul 2020, prin intermediul proiectului Centrul Român de
Cercetare a Migrației și Incluziunii Sociale. Chestionarul realizata fost
distribuit online și a fost utilizat pentru a sonda opiniile populației locale
– cetățeni români, care locuiesc atât în țară, cât și în străinătate, cu
privire la o serie de aspecte referitoare la imigranți. Păstrând nucleul
indicatorilor analizați în anul anterior, în cercetarea derulată în 2021,
punctele vizate reunesc atitudinile cu privire la impactul imigranților în
plan economic, social sau cultural, rolul autorităților în integrarea
imigranților, drepturile de care ar putea beneficia aceștia și opinii cu
privire la necesitatea existenței unor politici sociale care să le favorizeze
integrarea.
Criteriul de includere în studiu, utilizat la momentul colectării
datelor, în ambele valuri ale sondajului, a fost cel al cetățeniei române.
Pe parcursul acestui capitol am folosit termenii „cetățeni români”,
„populație locală” și „populație autohtonă” ca interșanjabili, pentru a ne
referi la respondenți. Aproximativ 1330 de răspunsuri valide au fost
utilizate pentru analizele prezentate în secțiunile următoare.
• Aproape 27% dintre respondenți estimează că populația
reprezentată de imigranți din totalul populației României este sub
2%.
• Rezultatele arată o ușoară creștere de aproximativ 14 procente,
în 2021 comparativ cu 2020, în ceea ce privește acordul

67
 respondenților, privind îmbogățirea culturii românești prin
contribuția imigranților.
• Însușirea culturii țării gazdă, dar păstrarea părții din culturii lor a
fost agreată în rândul respondenților, 30% dintre participanți
fiind total de acord cu această idee, mai mult cu aproximativ 6%,
față de 2020.
• La fel ca în 2020, românii se declară cel mai puțin toleranți față
de consumatorii de alcool și persoanele de etnie romă (țigani).
• Mai mult de jumătate dintre cei intervievați (56%) consideră că
imigranții sunt utili pentru economia României.
• În 2020, 2 din 10 români considerau că imigranții ar trebui să se
întoarcă în țara de origine, dacă locurile de muncă se
împuținează, iar în 2021, 3 din 10 români împărtășesc această
opinie.
• Proporția respondenților care percep imigranții ca reprezentând o
povară pentru serviciile sociale (școli, sistemul de sănătate) a
crescut de la 11,4% în 2020 la 15,6% în 2021.
• 7 din 10 respondenți sunt de acord ca imigranții să aibă dreptul
de a se stabili pe teritoriul României, în ambele etape ale
studiului.
• Procentul respondenților care susțin acordarea dreptului de
proprietate imigranților a scăzut de la 46% în 2020 la 39,7% în
2021.
• Aproximativ 6 din 10 români sunt de acord ca statul să aloce bani
din bugetul de stat pentru a organiza cursuri prin care imigranții
să învețe limba și cultura română.
• O treime dintre cei intervievați susțin sprijinul financiar din
partea statului, acordat pentru plata chiriei în cazul imigranților
care trăiesc în locuințe supraaglomerate.
• Proporția respondenților care consideră că autoritățile ar trebui să
sprijine imigranții pentru a avea un sediu de asociație prin
asigurarea unui spațiu sau alocarea de fonduri a crescut de la
36,5% în 2020 la 47% în 2021.
68
 • Aproximativ 4 din 10 români consideră că România este o țară
primitoare pentru imigranți, în ambele etape ale studiului.

Context general
Analiza atitudinilor populației majoritare, privind prezența
imigranților pe teritoriu, continuă să fie un subiect important de
dezbatere pentru studiile privind migrația și politicile de integrare
(Coșciug et al. 2018). Mai precis, multe dintre ipoteze pleacă de la ideea
că odată cu creșterea prezenței fizice a imigranților pe strada, în cartier,
la locul de muncă, în mijloacele de transport, la școală, în mass-media
etc., apar și modificări asupra modului în care societatea gazdă percepe
aceste persoane (Hoxhaj & Zuccotti, 2020). Știm că numărul
persoanelor străine care ajung în România a crescut considerabil în
ultimii ani, prezența lor în spațiul social fiind tot mai intensă (Anghel
and Coșciug 2020). Un alt aspect important este faptul că România este
stat de emigrare, iar experiența de a fi imigrant poate funcționa în
același fel (Croitoru și Coșciug 2021).
Pornind de la aceste aspecte, studiul atitudinilor populației
majoritare asupra imigranților rămâne absolut necesar pentru
identificarea nivelului de integrare a cetățenilor străini în societate.
În vederea obținerii unei perspective comparative, sondajul în
rândul populației locale, aplicat în 2021, a păstrat același set de
indicatori de analiză ca cel aplicat în 2020 (Coșciug și Matichescu
2021), dar și în studii anterioare. Am urmărit opinii vizavi de drepturile
imigranților în România privind piața muncii, educația, cultura;
intervenția și sprijinul statului în ceea ce privește politicile de integrare
și, de asemenea, aspecte referitoare laatașamentul național, contactul cu
imigranții, experiența proprie de migrație și, nu în ultimul rând, aspecte
sociodemografice. Respondenții au fost diverși în funcție de categoria
de vârstă, sex, nivel de educație, profesie, mediul de rezidență, locuind
în țară sau în afară.

69
Contextul social și politic
Pe parcursul unui an de referință pentru studiul realizat de
Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, respectiv anul 2021, au
avut loc diverse evenimente și schimbări la nivel social, politic și
economic fie că vorbim de teritoriul Europei, fie că vorbim de statul
român.
Mișcarea populației dinspre țările asiatice spre teritoriul statelor
Uniunii Europene, cu precădere spre Occident, plasează, în mod
indubitabil, fenomenul migrației pe agenda publică, iar pe imigranți în
centrul discuțiilor autorităților locale sau naționale și ale societății civile
(Coșciug 2021). Importantă de amintit este și criza refugiaților din
Belarus și repercusiunile asupra mai multor entități implicate: statul
polonez, autoritățile de frontieră, organizații nonguvernamentale și
populația majoritară. Prezența imigranților în Europa creează un
context social și politic caracterizat fie prin empatie și acceptare, fie
prin intoleranță și opoziție, așa cum am menționat în raportul din 2020
(Coșciug 2021b).
România a fost și este inevitabil parte din acest context, granița
cu Serbia fiind subiect de discuție frecvent dezbătut în mass-media pe
durata anului 2021. Timișoara a fost destinația a mii de străini care au
trecut prin condiții dificile pe durata șederii, mai ales în situația
epidemiologică curentă pe teritoriul țării. Acest lucru a pornit valuri de
opinii publice și, implicit, atitudini pro sau contra prezenței imigranților
în țară.
În traiectoria lor dinspre țara de origine către o societate care să
le ofere un trai decent și o viață mai bună, imigranții aleg România fie
ca țară de tranzit, fie ca stat de ședere pentru o perioadă limitată de timp.
Cifrele arată însă că o bună parte din numărul de imigranți, în continuă
creștere din 2016 încoace (Coșciug et al. 2019), au ales să rămână pe
termen lung sau permanent pe teritoriul țării (Anghel and Coșciug
2020). Studiul nostru este dedicat atât persoanelor străine care au ales
să se integreze în România, dar și imigranților sosiți recent pe teritoriu
cu sau fără intenția de a rămâne. Indiferent de durata șederii în
70
România, atitudinile societății gazdă influențează atât politicile de
acomodare pe perioadă scurtă, cât și cele de integrare completă pentru
o perioadă nedefinită de timp.

Estimarea procentuală de către respondenți a numărului

imigranților în România
Așa cum am prezentat în raportul nostru din 2020, nivelul de
informare și cunoaștere referitoare la numărul străinilor în România este
un subiect disputat în rândul populației majoritare. Mulți dintre români
fie nu au intrat în contact cu grupurile de imigranți, fie nu dețin
informații cu privire la prezența fizică a acestora pe teritoriu sau, mai
mult, șederea acestora aproape de orașul, localitatea și chiar cartierul în
care trăiesc.
Am păstrat întrebarea conform căreia respondenții estimează un procent
din totalul populației României reprezentat de imigranți în scopul
analizei unui posibil progres al cunoștințelor față de anul trecut.
Așadar, dacă anul trecut am calculat media răspunsurilor primite
prin cifre de la 0 la 100, anul acesta am schimbat opțiunea de răspuns
prin variante care conțin un interval procentual ( sub 2% ; 2- 4,99% ; 5-
9,99% ; 10- 19,99% ; 20- 30%; peste 30%). Analizând comparativ,
rezultatele prezintă o diferență substanțială între cele două sondaje
aplicate la nivel național. Răspunsurile de anul trecut estimau un
procent de 13% din populația totală a țării ca fiind reprezentantă de
imigranți. În 2021, din totalul de 1343 de răspunsuri primite, aproape
27% dintre respondenți estimează că populația reprezentată de
imigranți este sub 2%. Niciunul dintre rezultatele estimărilor din
sondajele aplicate în 2020 și 2021 nu prezintă situația actuală a
numărului de imigranți din România, reperul fiind de aproape 4%.

Rezultate
În prezentarea rezultatelor am încercat o privire comparativă
2020-2021, asupra indicatorilor, datorită nucleului comun de itemi ai
chestionarului adresat populației locale, care permite o asemenea
71
comparație. Astfel, pentru cele mai multe dintre variabilele investigate
vom prezenta juxtapunând opiniile exprimate de respondenți în cadrul
sondajului național realizat în anul 2020 și perspectivele acestora
surprinse în anul 2021. Pentru analiza datelor prezentate în această
secțiune am utilizat statistica descriptivă – univariată, alături de
elemente grafice și tabele pentru exprimarea rezultatelor, procentele
fiind rotunjite, iar însumarea valorilor procentuale pentru anumiți
indicatori poate duce la un rezultat ușor diferit de 100.

Aspecte sociodemografice
O parte din variațiile între atitudini privind prezența imigranților
în societate sunt strâns legate de caracteristici, precum nivelul de
educație (Hainmueller & Hiscox, 2007), profesie sau statut economic
(Mayda, 2004), mediul de rezidență și alte aspecte fie
sociodemografice, fie bazate pe diverse teorii (Tartakovsky & Walsh,
2019).
Comparând rezultatele sondajelor CSCM aplicate în 2020 și
2021, am inclus în prima parte a analizei, distribuția respondenților în
funcție de sex, mediul de rezidență, nivel de educație și experiența
proprie de migrație.
În primul rând, diferențele privind răspunsurile primite pe
categoriile de gen sunt echilibrate. Rezultatele arată că cele mai multe
răspunsuri au fost furnizate de către persoane de sex feminin, atât în
anul 2020 (52,3%), cât și în 2021, într-un procent de 65,5%. Acest lucru
poate genera atitudini mai pozitive față de imigranți, bărbații având un
grad mai ridicat de atitudine generală prejudiciabilă și negativă, în
special, vizavi de străinii cu statut de refugiat ( Schweitzer et al., 2005).

72
Figura 1. Distribuția pe sexe a respondenților

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

Atât în 2020, cât și în 2021 cei mai mulți respondenți provin din
mediul urban în proporție de aproximativ 61%, respectiv 72%.
Relevanța mediului de rezidență este definită atât prin calitatea vieții și
statutul economic al respondenților, cât și prin contactul și mijloacele
de informare amintite în prima parte a capitolului, privind prezența
imigranților în teritoriu. Amintim de teoria competiției economice
(Rustenbach, 2010) și teoria contactului (Fetzer, 2011) care au fost
de-a lungul timpului instrumente teoretice importante în studiul
atitudinilor publice față de imigranți.

73
 Figura 2. Distribuția respondenților în funcție de mediul de
rezidență

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

Persoanele cu un nivel ridicat de educație sunt, în mod

semnificativ, mai puțin rasiste decât cei care au nivel mai scăzut de
educație, fiind mai deschiși față de imigranți prin acceptarea diversității
culturale și a unor beneficii aduse de către aceștia societății din care fac
parte (Hainmueller & Hiscox, 2007).
Rezultatele sondajelor aplicate la nivel național în 2020 și 2021
arată că cei mai mulți dintre respondenți au studii superioare, respectiv
nivel universitar de licență sau masterat în proporție de peste 66% în
2021, cu aproximativ 20% mai mulți decât în 2020 (44,2%).

74
Figura 3. Distribuția respondenților în funcție de nivelul de
educație (comparație 2020-2021)

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

Experiența proprie de migrație poate determina un grad mai

ridicat de toleranță și empatie față de imigranți (Finney & Peach, 2004).
Cei mai mulți dintre respondenți trăiesc în România, numărul celor
stabiliți în străinătate fiind mai mic în 2021 decât în 2020, aproape 6%.
Dintre răspunsurile primite de la persoane din afara României, cele mai
multe aparțin românilor stabiliți în Germania (1,3 %) și Marea Britanie
(0,78%).

75
Figura 4. Distribuția respondenților în funcție de reședința în
România sau în diaspora (comparație 2020-2021)

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

Percepția asupra nivelului de integrare în societate ca emigrant

poate influența atitudinile privind integrarea imigranților. Măsurarea
nivelului de discriminare poate determina într-o măsură sau alta felul în
care perspectivele asupra străinilor sunt pozitive sau negative. Cu cât
nivelul de discriminare este mai mic în societatea gazdă, pe perioada
șederii ca emigrant, cu atât nivelul de acceptare al imigranților poate fi
mai mare. Cei mai mulți dintre respondenții care au fost în străinătate,
au declarat că au fost discriminați în foarte mică măsură în ambele
sondaje (aproape jumate în 2020, aproximativ 39% în 2021).

76
Figura 5. Emigranții români și discriminarea în străinătate
(comparație 2020-2021)

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

Așa cum menționat mai sus, locurile de muncă pot fi sursa unor
atitudini negative în rândul respondenților privind imigranții.
Competiția pe piața muncii în România ar putea genera diverse
comportamente caracterizate prin lipsă de empatie, respingere,
dezacord privind stabilirea imigranților. Accesul la locurile de muncă
va fi reluat în secțiunea drepturi acordate imigranților. Interesant este
că în 2021 cei mai mulți respondenți au declarat că lucrează în sectorul
public (40%), în comparație cu anul trecut când mai mult de jumate
(56%) activau în domeniul privat. Piața muncii pentru străini în
România este relativ limitată, iar cele mai accesibile locuri de muncă se
află în domeniul privat, ceea ce ne provoacă să afirmăm că o competiție
economică între cetățeni români și imigranți privind ocuparea unui job
este puțin probabil să existe. O diferență semnificativă este și în ceea ce
privește sectorul secundar de muncă (industrial, construcții) unde
numărul respondenților a scăzut cu aproximativ 15% în 2021. Important
de menționat este faptul că mulți dintre străini ajung în România cu viză
de muncă și acest lucru ar putea determina un posibil comportament
negativ din partea cetățenilor români care profesează în același

77
domeniu. Acest lucru nu este aplicat conform rezultatelor celo două
sondaje, numărul cel mai mare de respondenți fiind angajați în
domeniul terțiar (69% și 71%).

Tabel 1. Sector de muncă respondenți (comparație 2020-2021)

SECTOR DE MUNCĂ

2020 2021 2020 2021

Terțiar (servicii,
transport,
comunicații, comerț,
turism, educație,
financiar, 68,6% 71,1% Sector 56,3% 39,4%
administrație, Privat
sănătate, IT)

Secundar (industrial, 24,2% 9,2% Sector 31,3% 40%

construcții) Public

Firmă
Primar (agricol, mixtă (cu 8,3% 2,1%
zootehnic, pescuit, 7,1% 2,3% capital
minerit, forestier) de stat și
privat)

Sector 3,1% 3,53%

non-
profit/
ONG
Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021
78
Contactul cu imigranții
Teoria contactului explică impactul diferitelor interacțiuni sau
relații asupra atitudinilor față de fenomenul migrației și a imigranților
în particular. Fetzer (2011) a constatat faptul că oamenii tind să aibă
anumite prejudecăți față de ceea ce nu cunosc, iar o relație apropiată cu
un imigrant ar putea genera o atitudine pozitivă.
Rezultatele sondajelor aplicate populației majoritare arată lipsa
contactului cu străinii. Cei mai mulți nu au interacționat deloc în niciuna
dintre situații: familie, la locul de muncă, în cercul de prieteni sau
cunoștințe, la activități culturale, sportive, la școală (doar în 2020) sau
în altă situație. Acest lucru poate indica o tendință în rândul
respondenților de a-și exprima o atitudine mai degrabă negativă în ceea
ce privește imigranții, însă vom putea observa pe parcurs variațiile în
funcție de alți indicatori mai specifici.

Figura 6.1. Frecvență contact cu imigranții în diferite situații (2020)

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

Cei mai mulți dintre respondenți care au intrat în contact cu

imigranți, au avut mereu o experiență pozitivă declarată atât în 2020,
cât și în 2021. O diferență ar putea fi în ceea ce privește procentul
privind experiența pozitivă cu frecvența redusă („rar”) în rândul
79
respondenților care a crescut cu cinci procente în 2021 comparativ cu
2020. Această diferență este generată, probabil, prin utilizarea variantei
de răspuns „Nu am contact cu imigranții” în sondajul din 2020 unde
procentul a fost de 27%.

Figura 6.2. Frecvență contact cu imigranții în diferite situații (2021)

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

Figura 7. Contactul cetățenilor români cu imigranții și experiența

pozitivă

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

80
Consum cultural
Cultura și identitatea națională sunt factori determinanți în
atitudini și comportamente ale populației majoritare privind imigranții
și prezența lor în societate. Aceste comportamente pot fi caracterizate
fie prin acceptarea unei îmbogățiri culturale pentru ambele părți, fie prin
intoleranță culturală născută din sentimentul de amenințare asupra
propriei culturi sau valorilor culturale naționale (Mayda, 2004).
Rezultatele ne arată că în 2021, numărul respondenților care
consideră în totalitate că imigranții ajută la îmbogățirea culturii
românești a crescut cu 14% comparativ cu anul 2020. Cei mai mulți
sunt în total dezacord cu privire la ideea de abandon cultural al
imigranților și adoptarea culturii țării gazdă (42% în 2020 și 38% în
2021). Însușirea culturii țării gazdă, dar păstrarea părții din culturii lor
a fost de asemenea agreată în rândul respondenților. În sondajul aplicat
în 2021, 30% dintre participanți au fost total de acord cu această idee,
mai mult cu aproximativ 6% față de 2020.
Tabel 2. Percepția cetățenilor români privind legătura dintre imigranți
și cultura românească

Vă rugăm să ne spuneți în ce măsură sunteți de acord cu

următoarele afirmații:
Imigranții ajută la îmbogățirea culturii românești

2020 2021

Total împotrivă 12,2% 7,3%

Mai degrabă împotrivă 14,4% 7,1%

Nici împotrivă, nici de acord 32,2% 19,8%

Mai degrabă de acord 22,7% 28,1%

Total de acord 18,1% 32%

81
 Imigranții ar trebui să renunțe la propria cultură și să adopte
cultura țării gazdă

Total împotrivă 42% 38,1%

Mai degrabă împotrivă 24,9% 26,7%

Nici împotrivă, nici de acord 24,2% 19,8%

Mai degrabă de acord 5,2% 5%

Total de acord 3,8% 4%

Imigranții ar trebui să păstreze parte din cultura lor, dar

să-și însușească și cultura României

Total împotrivă 5,5% 3,1%

Mai degrabă împotrivă 8,7% 4,1%

Nici împotrivă, nici de acord 30,6% 21,04%

Mai degrabă de acord 29,6% 36,04%

Total de acord 25,7% 31,1%

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

Sondajele aplicate la nivel național în cei doi ani de studiu arată

că populația majoritară nu consideră că imigranții care vin din spațiul
non-UE subminează în vreun fel sau compromit cultura României.
82
Procentele arată că mai mult de jumătate dintre respondenți sunt fie total
de acord, fie mai degrabă de acord că imigranții nu sunt o amenințare
pentru cultura și valorile culturale naționale. Rezultatele arată o ușoară
creștere în 2021 comparativ cu 2020 în ceea ce privește acordul
respondenților privind îmbogățirea culturii românești prin contribuția
imigranților. Acest lucru poate fi posibil, așa cum am menționat
anterior, prin îmbogățirea cunoștințelor populației majoritare, privind
imigranții din spațiul românesc care au avut o vizibilitate accelerată în
mass-media datorită contextului socio-politic din ultimul an.

Figura 8. Percepția cetățenilor români cu privire la impactul

negativ al imigranților asupra culturii românești

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

Identitatea națională în studiul fenomenului imigrației capătă

diverse elemente substanțiale de urmărit, precum importanța acordată
etniei, limbii oficiale sau religiei, dar fără să cunoaștem măsura în care
aceste elemente sunt definitorii (Hainmueller & Hiscox, 2007).
Tabelul 3 însumează o serie de caracteristici cu potențială
valoare pentru identitatea națională, iar rezultatele sondajelor arată că
pentru a fi considerat român adevărat este foarte important să poți vorbi
limba română și să respecți legile. Surprinzător este că religia nu este
considerată în rândul respondenților o caracteristică relevantă pentru
identitatea națională. Putem spune astfel că probabilitatea ca toleranță
față de persoanele de altă religie, etnie și cu alte obiceiuri și tradiții ar
83
putea fi mai mare față de cei care nu vorbesc limba română și nu
respectă legile.

Tabel 3. Importanța acordată unor elemente caracteristice

identității naționale
Unii oameni spun că anumite lucruri sunt importante pentru a fi cu adevărat român. Alții
spun despre aceste lucruri că nu sunt importante. Dvs. ce credeți: pentru a fi român adevărat
este foarte important, destul de important, nu prea important sau deloc important:

2020

Foarte Destul de Așa și așa Nu prea Deloc

important important important important

să fii născut în 28,3% 24,2% 17,8% 15% 12,8%

România

să fii etnic 25% 25,5% 20,1% 14,8% 12,4%

român

să fii de religie 15% 12,2% 20% 19,2% 31,6%

creștin-ortodoxă

să poți vorbi 51,6% 27,9% 11,7% 4,1% 3,2%

limba română

să urmezi 26,1% 27% 25,4% 11,5% 8%

obiceiurile și
tradițiile din
România

să respecți 69,7% 13,7% 7,6% 3,5% 3,8%

legile

2021

să fii născut în 23,7% 30,2% - 26,2% 17%

România

să fii etnic 23% 29,6% - 24,7% 17,9%

român

să fii de religie 14% 12,9% - 27,1% 41,3%

creștin-ortodoxă
52,2% 25,4% - 8,6% 3,3%
să poți vorbi
limba română
22,3% 32,3% - 30,2% 12,9%
să urmezi
obiceiurile și
tradițiile din 78% 15% - 3,5% 1,6%
România

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

84
Distanța față de alte grupuri/ Toleranța față de alte grupuri

Urmărind aceeași traiectorie ca în sondajul realizat în anul

precedent, și chestionarul adresat populației locale utilizat în anul 2021
a sondat distanța față de alte grupuri, potențial diferite. Așa cum
explicam și în analiza datelor culese în anul 2020, studii consolidate,
cum sunt EVS sau WVS includ în lista de variabile cheie in studiul
atitudinilor față de imigranți toleranța sau distanța față de persoane care
aparțin unor diverse grupuri, care au potențial de a fi considerate
„altfel” sau chiar periculoase. În ambele valuri ale studiului derulat de
CRCMIS am sondat toleranța respondenților față vecini de altă religie,
bolnave de HIV/SIDA, romi/țigani, persoane de rasă sau etnie diferite,
homosexuali sau alcoolici. Rezultatele obținute sunt prezentate în
Figura 9. Din nou, cei care se confruntă cu probleme în consumul de
alcool se situează pe poziția fruntașă în ceea ce privește categoria de
vecini cel mai puțin dorită de către respondenți. Totuși, procentul celor
spun că nu îi doresc pe aceștia ca vecini a scăzut ușor, de la 87% în 2020
la 82,2% în 2021.
Aceeași tendință se înregistrează și în cazul homosexualilor,
unde 42% dintre participanții la ultimul sondaj, comparativ cu
aproximativ 48% dintre cei de anul precedent declară că nu doresc astfel
de vecini. Pentru persoanele bolnave de HIV/SIDA și romi/țigani
diferențele dintre cei doi ani urmează aceiași direcție, cu o diferență de
aproximativ patru procente (o scădere de la 49,3% la 45,5%) respectiv
aproape șapte procente (de la 63,3% la 56,7% în cazul romilor). La fel
ca în cazul sondajului anterior, categoriile de vecini situate pe pozițiile
dezirabile au fost reprezentate de persoanele de altă rasă sau etnie și de
către cele de altă religie. Dacă în anul 2020 aproximativ 87% dintre cei
intervievați declarau că îi doresc vecini pe cei de altă religie, proporția
acestora a scăzut cu aproximativ cinci procente, situându-se în jurul a
82% pentru datele din 2021.

85
Figura 9. Distribuția răspunsurilor privind dorința de a se învecina
cu diferite persoane de altă religie, homosexuali, alcoolici, bolnave
de HIV/SIDA, de rasă sau etnie diferită, romi/țigani. Perspectivă
comparativă 2020-2021.

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

*Valorile din grafic reprezintă procente.

Analiza a vizat în continuare toleranța față de variate grupuri

de imigranți: refugiați sau solicitanți de azil, studenți străini, imigranți
din UE și imigranți sau muncitori din afara UE, așa cum se poate
observa în Figura 10. Ierarhia preferințelor se menține aceeași ca în
2020, studenții străini fiind considerați vecini dezirabili de către cei mai
mulți dintre participanții la sondaj (89,9% în 2020 și 87,4% în 2021).
Diferențele dintre refugiați sau solicitanții de azil și imigranții din
interiorul UE s-au redus în 2021 comparativ cu 2020 cu aproape zece
procente. Dacă în 2020 diferența privind cele două categorii era de
aproximativ 25 de procente (81,7% doreau ca vecini imigranți din UE,
56,9% doreau refugiați sau solicitanți de azil drept vecini), pentru datele
culese în 2021 diferența este de 14,4 procente (imigranții din UE sunt
doriți ca vecini de 77% dintre români, refugiații sau solicitanții de azil
sunt doriți de 62,5% dintre participanții la cercetare).
86
 Figura 10. Distribuția răspunsurilor privind dorința de a se
învecina cu diferite persoane: imigranți/muncitori din afara UE,
refugiați sau solicitanți de azil, imigranți din UE, studenți străini.
Perspectivă comparativă 2020-2021.

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

*Valorile din grafic reprezintă procente.

Imigranții și economia
Impactul imigranților din punct de vedere economic reprezintă o
preocupare majoră la nivel european, iar în cazul României discuția a
fost deseori purtată în direcția contrabalansării deficitului de forță de
muncă existent prin aportul imigranților (contributors, știri). Opiniile
populației majoritare au fost sondate la nivel general, cu privire la
utilitatea imigranților pentru economia României, dar și specific, în
ceea ce privește locurile de muncă sau potențiala presiune pe care
aceștia ar reprezenta-o pentru serviciile sociale sau medicale.

Figura 11 încearcă să surprindă gradul de acord al respondenților

participanți la cele două etape ale sondajului cu privire la afirmația
„Imigranții sunt în general folositori pentru economia României.”
Datele sunt mai degrabă grupate în partea din dreapta a scalei, ceea ce
87
indică faptul că cei mai mulți dintre cei intervievați agreează această
afirmație. În timp ce proporția celor care nu consideră că imigranții au
un impact pozitiv din punct de vedere economic este relativ constantă
(între 12 și 13%), procentul celor care sunt indeciși a crescut cu
aproximativ 5 procente. Cei care consideră că imigranții sunt utili
pentru economia României reprezintă mai mult de jumătate din
respondenți în ambele valuri ale sondajului, cu o scădere de 4,5% în
2021 față de 2020.

Figura 11. Distribuția răspunsurilor – „Imigranții sunt în general

folositori pentru economia României.” Perspectivă comparativă
2020-2021

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

*Valorile din grafic reprezintă procente.

Atunci când analiza se plasează la nivelul locurilor de muncă,

observăm că în 2021, la fel ca în 2020, cei mai mulți dintre cei care au
participat la sondaj sunt indeciși în privința posibilității creării de noi
locuri de muncă de către imigranți (40% în 2020, respectiv 45% în
2021). În ceea ce privește concurența pe piața muncii, mai mult de
jumătate din respondenți nu consideră că imigranții care vin la muncă
88
iau locurile de muncă ale românilor (55% - 2020, 56%-2021). Interesant
de semnalat aici este schimbarea în ceea ce privește posibilitatea
diminuării posibilităților de angajare. Astfel, dacă în 2020 doi din zece
români considerau că imigranții ar trebui să se întoarcă în țara lor dacă
locurile de muncă se împuținează, în 2021 numărul acestora a crescut
la trei. Situată în categoria temerilor realiste, concurența pentru locurile
de muncă, atunci când acestea sunt percepute ca o resursă rară, poate
duce la atitudini de opoziție față de imigranți. Tabelul următor rezumă
sintetic opiniile exprimate de respondenți în cele două valuri ale
sondajului CSCM adresat populației locale cu privire la imigranți și
locurile de muncă.

Tabel 4. Opiniile românilor cu privire la imigranți și locurile de

muncă. Perspectivă comparativă 2020-2021
Vă rugăm să ne Imigranții care Imigranții care vin la Dacă locurile de
spuneți în ce vin la muncă muncă iau locurile de muncă vor fi tot
măsură sunteți creează, în muncă ale românilor. mai puține în
de acord cu general, noi România,
următoarele locuri de imigranții ar
afirmații: muncă trebui să se
întoarcă în țara
lor.

2020 2021 2020 2021 2020 2021

Împotrivă 28% 25% 55% 56% 5% 32%

Nici împotrivă 40% 45% 27% 29% 32% 38%

nici de acord

De acord 33% 30% 17% 16% 22% 30%

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

89
 Dincolo de activitatea economică pe care imigranții o pot
desfășura și implicarea lor pe piața muncii, solicitările pe care ei le aduc
sistemelor de educație, medical, de servicii și asistență socială
reprezintă de asemenea o temă centrală de discuție atât în discursul
public cât și în cercetările de specialitate. Perceperea imigranților ca
îngreunând astfel de servicii este inclusă în categoria variabilelor cu
potențial de a explica atitudini de opoziție față de imigranți și imigrație
în general, făcând parte din categoria temerilor realiste. Dacă analizăm
răspunsurile obținute în cele două etape ale cercetării desfășurate de
CSCM, observăm o creștere în proporția celor care consideră imigranții
o povară pentru serviciile sociale cum ar fi școlile sau sistemul de
sănătate, așa cum arată și datele surprinse în Figura 12. Astfel, în 2020
11,4% dintre cei intervievați considerau că imigranții îngreunează astfel
de servicii, iar în 2021 proporția acestora a crescut la 15,6% din totalul
respondenților.

Atât sistemul de sănătate din România cât și cel educațional sunt

confruntate cu neajunsuri structurale, resursele existente sunt învechite,
depășite, suprasolicitate, iar alocările bugetare insuficiente în fiecare
an. Aceste probleme cronicizate au fost exacerbate de contextul
pandemic, ce a adus în prim plan dificultățile cu care se confruntă
sistemul sanitar sau cel de învățământ din România. Un astfel de
context poate explica și deplasarea opiniilor respondenților către
perceperea imigranților ca o povară în plus pe umerii unor sisteme
depășite în activitatea curentă, față de proprii cetățeni.

90
Figura 12. Perspectivele românilor cu privire la impactul
imigranților asupra serviciilor sociale. Comparație 2020 - 2021.

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

*Valorile din grafic reprezintă procente.

Drepturi acordate imigranților

Drepturile acordate imigranților pot constitui un aspect care să
facă o țară de destinație mai mult sau mai puțin atractivă în comparație
cu altele. Statele au politici diferite sub acest aspect, în funcție de
strategia fiecăruia privind imigrația. Sondajele realizate în 2020 și 2021
de către Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației au încercat să
surprindă opiniile populației locale cu privire la drepturi ce pot fi
acordate imigranților, cum sunt cel de stabilire pe teritoriul României
sau dreptul de a deține proprietăți.
Aproximativ 7 din 10 respondenți sunt de acord ca imigranții
să aibă dreptul de a se stabili pe teritoriul României, dacă doresc, atât
în 2020 cât și în 2021, fără a se remarca diferențe semnificative între
opiniile exprimate de români între cele două valuri ale sondajului în
91
privința acestui drept. Figura 8 ne înfățișează distribuția răspunsurilor
pentru afirmația „Este în regulă ca imigranții să se poată stabili
permanent în România dacă doresc asta.” pentru ambii ani.
Figura 13. Distribuția răspunsurilor privind dreptul imigranților de
stabilire permanentă pe teritoriul României. Perspectivă comparativă
2020 - 2021

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

*Valorile din grafic reprezintă procente.

În ceea ce privește dreptul de proprietate acordat imigranților,

românii au avut în ambele etape ale cercetării atitudini mai puțin
permisive, comparativ cu acordarea dreptului de stabilire pe teritoriul
României. În plus, gradul de acord față de acordarea acestui drept
imigranților s-a diminuat în 2021 comparativ cu 2020, așa cum se poate
observa din Figura 9. Cumulând treptele de răspuns „Total de acord” și
„Mai degrabă de acord” pentru afirmația „Este în regulă ca anumite
proprietăți din România (terenuri, clădiri) să fie deținute de imigranți,
observăm o scădere de la 46% în 2020 la 39,7% în 2021.

92
Figura 14. Distribuția răspunsurilor privind dreptul de proprietate
acordat imigranților în România. Perspectivă comparativă 2020 –
2021.

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

*Valorile din grafic reprezintă procente.

În continuare, figurile 15 și 16 ilustrează opiniile exprimate de

respondenții sondajului adresat populației locale cu privire la dreptul de
a se stabili pentru diferite categorii specifice de imigranți – cei de altă
religie și etnie și cei care provin din țări bogate din interiorul sau
exteriorul UE. Ambele grafice surprind distribuția datelor pentru ambii
ani ai cercetării, 2020 respectiv 2021. Gradul de permisivitate
manifestat de respondenți a fost mai ridicat în cazul imigranților ce ar
proveni din țări bogate și mai scăzut pentru cei de altă religie sau etnie.

93
 Figura 15. Distribuția răspunsurilor privind dreptul de
stabilire a persoanelor de altă religie și etnie pe teritoriul României.
Perspectivă comparativă 2020 - 2021.

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

*Valorile din grafic reprezintă procente.

Așa cum se observă din Figura 15, proporția celor care nu sunt
de acord cu dreptul de stabilire pe teritoriul României acordat
imigranților de altă religie și etnie a crescut ușor, cu aproape un procent,
în 2021 comparativ cu 2020.

94
Figura 16. Distribuția răspunsurilor privind dreptul de stabilire a
imigranților din țările bogate din UE și din afara UE pe teritoriul
României. Perspectivă comparativă 2020 - 2021.

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

*Valorile din grafic reprezintă procente.
În ceea ce privește imigranții proveniți din țări bogate atât din
UE cât și din afara UE procentul respondenților români care se
împotrivesc acordării dreptului de stabilire pe teritoriul României s-a
diminuat în 2021 față de 2020, așa cum reliefează și Figura 16. Astfel,
cumulând treptele de răspuns „Total împotrivă” și „Mai degrabă
împotrivă” pentru întrebarea „Credeți că România ar trebui să permită
stabilirea imigranților din țări bogate din UE și din afara UE pe teritoriul
său?”, observăm că cele două trepte reuneau 11% din respondenți în
2020, respectiv 8,2% în 2021.
Implicarea autorităților în integrarea imigranților și politici sociale
adresate imigranților
Alături de acordarea unor drepturi imigranților, strategia
fiecărui stat în ceea ce privește străinii de pe teritoriul său se oglindește
95
prin politicile pe care le implementează sub acest aspect și prin
modalitățile în care autoritățile sunt chemate să gestioneze variatele
situații generate de prezența imigranților. Un capitol distinct al acestui
raport este dedicat analizei activității instituțiilor publice locale și
centrale în sfera imigrației, în timp ce această secțiune a raportului
investighează opiniile românilor cu privire la atribuțiile și activitățile pe
care autoritățile ar putea sau ar trebui să le îndeplinească în acest
domeniu.
În ambele etape ale cercetării a fost vizată alocarea de fonduri
din bugetul local sau cel național pentru trei categorii de situații:
organizarea de cursuri de limbă și cultură română pentru imigranți,
asigurarea unui spațiu pentru imigranții care doresc să întemeieze o
asociație și acoperirea costurilor generate de chirie pentru imigranții
care trăiesc în locuințe supraaglomerate. În ambele valuri alocarea de
bani în vederea organizării unor cursuri adresate imigranților a reunit
cel mai mare grad de acord din partea respondenților. Aproximativ 61%
dintre cei intervievați în 2020 și 65% dintre cei intervievați în 2021 sunt
total de acord sau mai degrabă de acord că autoritățile ar trebui să aloce
bani din bugetul de stat pentru a organiza cursuri prin care imigranții să
învețe limba și cultura română.
La polul opus, ajutorul financiar pentru chirie în cazul
imigranților care trăiesc în locuințe supraaglomerate a reunit cele mai
puține răspunsuri favorabile. Datele colectate în cele două etape ale
studiului reflectă această tendință, cu o ușoară scădere în 2021
comparativ cu 2020. Astfel, în primul val al sondajului 31% dintre
români erau în favoare acestui tip de ajutor, iar în cel de al doilea val
37,8% dintre aceștia erau total de acord sau mai degrabă de acord cu
afirmația „Autoritățile ar trebui să ajute cu bani pentru chirie pe
imigranții care trăiesc în locuințe supraaglomerate.”
În ceea ce privește implicarea autorităților în sprijinirea
imigranților pentru a avea un sediu pentru o asociație prin alocarea de
fonduri sau asigurarea unui spațiu, 36,5% dintre participanții la

96
sondajul CSCM din 2020 au declarat că sunt de acord, iar în 2021
procentul acestora a crescut cu mai mult de 10 procente, la peste 47%.
Pentru toate cele trei categorii de posibile alocări bugetare
respondenții au fost în mai mare măsură de acord în 2021 comparativ
cu 2020, așa cum se poate observa din Figura 17.

Figura 17. Gradul de acord față de alocarea de bani de către

autorități pentru imigranți în scopul achitării chiriei, asigurării
unui sediu pentru o asociație sau organizării unor cursuri de
învățare a limbii și culturii române. Perspectivă comparativă 2020
– 2021.

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

*Valorile din grafic reprezintă procente.

Urmărind indicatorii incluși în studiul din 2020, cercetarea din

2021 a sondat percepțiile românilor cu privirea la cât de primitoare
consideră ei că este România pentru imigranți. Și de această dată
distribuția răspunsurilor se poziționează mai degrabă în partea dreaptă,
corespondentă treptelor de răspuns „mai degrabă de acord” și „total de
acord”. Aproximativ 4 din 10 români consideră atât în 2020 cât și în
2021 că România este o țară primitoare pentru imigranți. Între cele două
etape ale cercetării a crescut ușor procentul celor indeciși, de la 34% la
97
37,2%. Proporția celor care consideră că România nu este o țară
primitoare pentru imigranți a rămas constantă, aproximativ un sfert
dintre participanții la sondajele CSCM (24%) plasându-se pe treptele
de răspuns „total împotrivă” și „mai degrabă împotrivă” în raport cu
afirmația „România este o țară primitoare pentru imigranți.” Figura 18
surprinde din perspectivă comparativă pentru cele două etape ale
cercetării distribuția răspunsurilor în ceea ce privește perceperea
României ca o țară primitoare pentru imigranți de către cetățenii săi.

Figura 18. Gradul de acord față de afirmația „România este o țară

primitoare pentru imigranți”. Perspectivă comparativă 2020 –
2021.

Sursa: Sondajele naționale realizat de CSCM în 2020 și 2021

*Valorile din grafic reprezintă procente.

Discuții și concluzii
Atitudinile și perspectivele populației majoritare în sondajul
aplicat la nivel național în 2021, compun o bază sustenabilă din întreaga
structură a procesului viabil și complex al studiului integrării
imigranților în România. Respondenții se declară deschiși în ceea ce
privește prezența străinilor pe teritoriu. Consideră că incluziunea și
integrarea lor în societate prin adoptarea culturii, adaptarea legislației,
98
acordarea unor drepturi și facilitarea accesului la majoritatea serviciilor
publice nu degradează societatea, ci din contră, contribuie la
dezvoltarea ei.
Eșantionul studiului CSCM din 2021 a fost larg și divers,
respondenții fiind diferiți în funcție de vârstă, sex, etnie, nivel de
educație, loc de muncă, mediul de rezidență, așa cum bine am analizat
la începutul capitolului. Pentru aspectele sociodemografice am păstrat
aceeași traiectorie de eșantion ca în anul 2020: cu cât diversitatea
participanților la sondaj e mai mare, cu atât gradul de acuratețe a
analizei crește.
Revenind la primele variabile analizate, amintim că frecvența
contactului românilor cu imigranții continuă să fie redusă. Cert este că,
în special grupurile de muncitori străini sau refugiați nu mai sunt o
noutate în discursul public al societății românești. Tindem astfel să
credem că diferențele ascendente de procente pentru atitudinile
pozitive față de imigranți ar putea fi rezultatul contextului și
împrejurimilor economice, politice și sociale.
Recapitulând dimensiunea culturală, am obținut prin sondaj
rezultate în care predomină atitudinile pozitive în ceea ce privește
aportul imigranților la cultura națională și însușirea acesteia, nicidecum
subminarea ei. Strâns legată de acest indicator este identitatea
națională, un alt indicator valoros cercetării perspectivelor populației
autohtone asupra integrării imigranților. Am constat că, pentru a fi
considerat cu adevărat român cel mai important este să cunoști legile
naționale și să poți vorbi limba română. Acest lucru plasează toleranța
pentru imigranți de etnie sau religie diferită, într-un prim cadru de
integrare culturală și civică a străinilor în România.
Sub aspect economic, imigranții sunt percepuți ca putând
reprezenta o soluție viabilă atât în ceea ce privește ocuparea unor poziții
de muncă, dar și ca o posibilă sursă de impact pozitiv în dezvoltarea
economiei în general, de către bună parte dintre participanții la ambele
valuri ale studiului CRCMIS.

99
Bibliografie

Anghel, Remus Gabriel, and Anatolie Coșciug. 2020. “Introduction to

the Special Issue: Debating Immigration in a Country of
Emigration.” Social Change Review 16 (1–2): 3–8.
https://doi.org/10.2478/scr-2018-0006.
Armstrong T., Dovidio J., Esses V. & Jackson L. (2001) The
Immigration Dilemma: The Role of Perceived Group
Competition, Ethnic Prejudice, and National Identity, Journal of
Social Issues, 57(3), 389-412.
Ceobanu, A. M. & Escandell, X. (2010) Comparative analyses of public
attitudes toward immigrants and immigration using multinational
survey data: a review of theories and research, Annual Review of
Sociology (36): 309-328.
Coșciug, Anatolie, Ionela Răcătău, Gabriel Bădescu, Toma Burean,
Georgiana Găvruș, Carmen Greab, Bogdan Radu, Călin Rus, and
Andreea Vornicu. 2018. “Indexul Integrării Imigranților În
România.” Cluj-Napoca.
Coșciug, Anatolie, Andreea Vornicu, Bogdan Radu, Carmen Greab,
Ovidiu Oltean, and Toma Burean. 2019. “Indexul Integrării
Imigranților în România 2019.”
Coșciug, Anatolie. 2021. Migrație Și Integrare Într‐o Țară de
Emigrare. Edited by Anatolie Coșciug. Cluj-Napoca: Presa
Universitară Clujeană. http://www.editura.ubbcluj.ro/www/ro/-
books/search.php.
Coșciug, Anatolie și Matichescu Marius. 2021. Capitolul 6: Concluzii
Generale. În Anatolie Coșciug (editor). Migrație și integrare într-
o țară de emigrație. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujană.
Coșciug, Anatolie. 2021b. Capitolul 1: Cadrul teoretic și context
empiric. În Anatolie Coșciug (editor). Migrație și integrare într-
o țară de emigrație. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujană.

100
Croitoru, Alin, and Anatolie Coșciug. 2021. “Two Facets of Returnees’
Entrepreneurship in Romania: Juxtaposing Business Owners and
Self-Employed Return Migrants Within a Multi-Method
Research Framework.” Calitatea Vieții 32 (2): 1–21.
https://revistacalitateavietii.ro-/journal/article/view/299.
Fetzer Joel S. (2011) The Evolution of Public Attitudes toward
Immigration in Europe and the United States, 2000-2010
https://cadmus.eui.eu/bitstream/handle/1814/17840/EU-
US%20Immigration%20Systems%202011_10.pdf?sequence=1
&isAllowed=y.
Jens Hainmueller & Michael J. Hiscox (2007) Educated Preferences:
Explaining Attitudes Toward Immigration in Europe,
International Organization (61): 399–442.
Mayda, Anna Maria (2005) : International migration: a panel data
analysis of economic and non-economic determinants, IZA
Discussion Papers, No. 1590, Institute for the Study of Labor
(IZA).
Nissa Finney & Esme Peach (2004) Attitudes towards asylum seekers,
refugees and other immigrants, A literature review for the
Commission for Racial Equality (CRE)
https://web.archive.org/web/20140516161007/http://www.icar.
org.uk/asylum_icar_report.pdf.
Pogan L., Birou M., (2021) Perspectivele cetățenilor români asupra
imigrației și integrării în România în Coșciug, A. (coordonator).
2021. „Migrație și Integrare într-o țară de emigrare”. Presa
Universitară Clujeană: Cluj Napoca.
Pogan, L. (2021) ATTITUDES TOWARDS IMMIGRANTS’
INTEGRATION IN ROMANIA,, Anuarul Institutului de
Cercetări Socio-Umane „CS Nicolăescu-Plopșor” XXII, 303-
311, Editura Academiei Române.
European Social Survey. (2015) Round 7 Module on Attitudes towards
Immigration and their Antecedents – Question Design Final

101
 Module in Template, London: Centre for Comparative Social
Surveys, City University London.
Porumbescu, A. (2019) Europe Facing Migration. National Strategies
versus Common European Policies, Revista de Științe Politice.
Revue des Sciences Politiques, 63/2019: 34-44.
Preston, I., Bauer, T., Card, D., Dustmann, C., & Nazroo, J. (2001).
European Social Survey Round 1 module proposal. Proposal for
a Module on Immigration and Attitudes.
Rezart Hoxhaj & Carolina V. Zuccotti (2020) The complex relationship
between immigrants’ concentration, socioeconomic environment and
attitudes towards immigrants in Europe, Ethnic and Racial Studies,
DOI: 10.1080/01419870.2020.1730926. Monica David- Shifter,
Eugene Tartakovsky, Sophie D. Walsh, (2018). Personal values and
immigrant group appraisal as predictors of voluntary contact with
immigrants among majority students in Israel, International Journal of
Psychology, 2018 DOI: 10.1002/ijop.12531.
https://www.contributors.ro/imigrantii-o-solutie-viabila-pentru-piata-
muncii-din-romania.

102
 Perspectivele imigranților asupra integrării în
România
Giorgian Guțoiu

Sumar

Acest studiu este o contribuție la dezvoltarea literaturii

academice (Burean 2018; Oltean și Găvruș 2020; Coșciug și Burean
2021, Pogan și Birou 2021; Croitoru 2021) care își propune să studieze
integrarea imigranților în România, folosind o metodologie specifică
unui sondaj de opinie cantitativ, colectând răspunsurile la chestionare
pe parcursul mai multor luni din cadrul anului 2021. Integrarea a fost
măsurată pe mai multe dimensiuni: psihologică, lingvistică, economică,
civică, socială și navigațională (Coșciug 2018).
Concluzia generală trimite către o integrare relativ ridicată, dar
aceasta trebuie nuanțată fiindcă integrarea este un fenomen complex
care diferă atât în funcție de dimensiunile explorate în studiu, cât și în
funcție de diversele trăsături ce compun populația eterogenă a
imigranților din România. Comparația cu studiul similar efectuat în
2020 a scos la iveală o integrare per ansamblu, ușor mai ridicată, în
cazul studiului 2021, raportată la dimensiunea psihologică, lingvistică
și cea economică, dar ușor mai scăzută privitor la dimensiunea socială
și cea navigațională, în timp ce dimensiunea civică ilustrează, în 2021,
nivele scăzute ale discriminării trăite și percepute de către imigranți,
similar studiului din 2020. Referitor la diferențele dintre grupurile care
alcătuiesc populația de imigranți, aici se păstrează aceleași
particularități regăsite și în studiul din 2020: integrare mai ridicată
pentru imigranții din Republica Moldova, cei din grupul IEU (imigranți
din Spațiul Economic European/Uniunea Europeană) și cei sosiți de cel
puțin 5 ani în România, în timp ce nivelele cele mai scăzute ale
integrării le regăsim în grupul BPI (Beneficiari de Protecție

103
Internațională). Constatăm că integrarea pare a se efectua cu ceva mai
multă dificultate pe dimensiunea economică, lingvistică și cea socială.

Introducere și structura eșantionului

În acest capitol, prezentăm rezultatele sondajului cantitativ
efectuat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației din 2021, în
scopul înțelegerii perspectivei integrării imigranților în România.
Răspunsurile au fost culese în perioada august-decembrie 2021.
Chestionarele au fost completate de către respondenți în mai multe
limbi – română, engleză, arabă, franceză, spaniolă și chineză.
Răspunsurile de la imigranți au fost colectate atât pe hârtie, cât și online.
În final, răspunsurile de la 417 persoane au fost folosite pentru analiză.
Studiul vine în continuarea sondajului cantitativ al Centrului, din 2020,
(Coșciug 2021) care a folosit, în mare parte, același chestionar pentru
explorarea integrării imigranților, dar și în continuarea unor studii
similare făcute în anii precedenți (Coșciug et al. 2018, Coșciug et al.
2019). Analiza din acest capitol se folosește și de rezultatele studiului
din 2020. În acest sens, vor fi prezentate și comparații între rezultatele
studiului din 2020 și cel din 2021. Astfel de comparații sunt necesare
pentru a urmări, în perspectivă temporală, evoluția integrării.
Pentru participarea la studiu au fost selectați imigranți care
trăiesc în România, de cel puțin 3 luni. Chestionarul a explorat mai
multe dimensiuni ale integrării, precum cea psihologică, lingvistică,
economică, civică, socială și cea navigațională, pornind de un model de
evaluare a integrării propus de către Niklas Herder și colegii săi (2018).
În continuare, în următoarele paragrafe prezentăm structura
eșantionului de respondenți. După prezentarea eșantionului, textul
continuă cu analiza răspunsurilor, referitor la dimensiunile menționate
mai sus.

Tabelul 1 ne arată structura eșantionului, în funcție de câteva aspecte

sociodemografice, economice sau legale, relevante pentru înțelegerea
analizei și a rezultatelor. Marea majoritate a respondenților au fost
104
localizați în mediul urban ̶ 86%. Unii dintre imigranți sunt sosiți mai
recent în România, în timp ce alții trăiesc în țară, de mai mulți ani.
Astfel, 42% dintre aceștia se află de 2-5 ani în România, 21% au venit
de mai puțin 2 ani, iar aproape o treime, anume 38%, se află de mai bine
de 5 ani în țară. Puțin peste jumătate dintre respondenți sunt fie
căsătoriți, fie locuiesc împreună cu partenerul sau partenera, iar 37%
dintre respondenți au copii. Aproape două treimi dintre respondeți, mai
exact 69%, au studii educaționale de nivel terțiar, însemnând fie licență,
master sau doctorat și doar 6% au, cel mult, studii de nivel primar. Din
totalul eșantionului, 15% dintre respondenți dețin și cetățenia română.
Statutul legal al respondenților în România variază și el. Spre exemplu,
35% menționează că se află în România pe motive profesionale, 23%
se află în țară pentru studii, iar 18% dintre aceștia sunt membri de
familie ai cetățenilor români. La o altă întrebare privind statutul
ocupațional, 58% dintre respondenți au menționat că în prezent au un
loc de muncă, 18% sunt elevi sau studenți, iar 10% sunt șomeri care fie
caută activ un loc de muncă, fie nu sunt în căutarea unuia. Raportul pe
genuri este echilibrat, între numărul de bărbați și cel al femeilor. Pentru
marea parte a categoriilor sociodemografice, socioeconomice sau
legale, structura lor urmărește și este apropiată de structura reală a
populației de imigranți existentă în România.

Tabel 1. Structura eșantionului după aspecte sociodemografice,

economice, legale (proporțiile exprimate sunt obținute prin
ponderarea eșantionului)

Mediul rezidențial Cetățenie

Urban 86% Română 15%

Rural 14% Statutul legal în România

105
Durata șederii în România Angajare 35%

Sub 2 ani 21% Studii 23%

2-5 ani 42% Reîntregirea familiei 7%

Peste 5 ani 38% Protecție subsidiară/refugiat 3%

Dvs. aveți copii? Membru de familie cet. UE/ 5%

SEE sau Elveția

Da 37% Membru de familie cet. român 18%

Statut marital Membru de familie cet. Străin 1%

(alta decât UE/ SEE sau
Elveția)

Căsătorit sau alte 56% Altul 8%

forme de locuit
împreună

Necăsătorit, divorțat 39% Statut ocupațional

sau văduv

Alte forme 5% Am un loc de muncă plătit 58%

Nivel educațional Elev, student 18%

106
 Primar 6% Șomer, dar caut loc de muncă 7%

Secundar 25% Șomer, dar nici nu caut 3%

Terțiar 69% Bolnav cronic sau cu 1%

dizabilități

Genul Pensionar 2%

Masculin 50% Casnic 2%

Feminin 50% Altă situație 8%

Mai departe, Tabelul 2 ne oferă câteva date despre țările de

origine ale respondenților. Datele din eșantion, inclusiv acestea din
tabel, privind țara de origine, au fost ponderate după cele trei grupuri de
imigranți pentru a respecta distribuția grupurilor reală în populația
României ̶ RTT 58%, BPI 3% și IEU 39%. Definiția acestor grupuri
este următoarea: RTT ̶ Resortisanți ai Țărilor Terțe, BPI ̶ Beneficiari
de Protecție Internațională, IEU ̶ imigranți din Spațiul Economic
European/Uniunea Europeană. Cei mai mulți respondenți din totalul
eșantionului au menționat Republica Moldova ca țară de origine ̶ 10%,
aceștia fiind și cei mai numeroși în grupul RTT, anume 16%. 23%
dintre respondenții BPI au ca țară de origine Afghanistan. Totuși, ei
reprezintă doar 1% din eșantionul total. În grupul IEU, cele mai
reprezentate țări de origine sunt Polonia 23%, Italia 15% și Grecia și
Spania, amândouă cu 8%.

107
Tabel 2. Structura eșantionului în funcție de țările de origine (proporțiile
exprimate sunt obținute prin ponderarea eșantionului)

Grupul Țara de Proporția

origine

din totalul din totalul

grupului eșantionului

RTT Moldova 16% 10%

Filipine 7% 4%

Marea 7% 4%
Britanie

Peru 5% 3%

BPI Afghanistan 23% 1%

Siria 15% 0.5%

Israel 15% 0.5%

Irak 8% 0.2%

IEU Polonia 23% 9%

108
 Italia 15% 6%

Grecia 8% 3%

Spania 8% 3%

Dimensiunea psihologică
Analiza răspunsurilor o vom începe cu întrebările cu ajutorul
cărora s-a explorat dimensiunea psihologică a integrării. Așa cum vom
vedea în continuare și în cazul celorlalte întrebări și dimensiuni,
vomprezenta rezultatele cercetării din 2021, dar, alături de acestea,
comparativ, le vom observa și pe cele din 2020. Desigur, comparația va
fi posibilă doar în cazul întrebărilor care au fost adresate în ambele
studii. Totuși, majoritatea argumentelor vor fi prezentate pentru a
înțelege, în mod special, rezultatele studiului din 2021.
Figura 1 ne prezintă media răspunsurilor pe o scală de la 1 la 5,
pentru întrebări care vizează atașamentul respondentului față de
România, sentimentul trăit de acceptare în cadrul societății românești și
cel de apropiere față de România. În cadrul graficului, rezultatele sunt
afișate pentru totalul respondenților, dar și împărțite pe cele trei grupuri
de imigranți ̶ RTT, BPI și IEU. În cadrul eșantionului total, se poate
observa că nivelul integrării pe aceste chestiuni este unul, relativ,
ridicat. Valorile variază între 3.6-3.9, ceea ce este semnificativ peste
media de 3 pe scala de la 1 la 5. Prin comparație cu anul 2020, nivelurile
reieșite dinîntrebările ce țin de atașament și acceptare sunt
nesemnificativ mai mici, cu diferențe de 0.02, respectiv 0.07. Aceasta
este însă doar imaginea de ansamblu la nivelul întregului eșantion sau,
dacă generalizăm, la nivelul întregii populații de imigranți din România.
Lucrurile însă sunt mult mai complexe și acest tablou general este doar
o parte a poveștii. Pentru a înțelege mai bine rezultatele studiuluitrebuie
să privim comparativ între grupurile care alcătuiesc populația destul de

109
neomogenă a imigranților din România. Spre exemplu, cea mai
puternică diferență în ceea ce privește dimensiunea psihologică, o
putem găsi în cazul întrebării care explorează apropierea față de
România. Grupul IEU se simte cel mai puțin apropiat de România, cu
o medie a răspunsurilor de 3.49. În schimb, acest sentiment este cel mai
puternic în cazul grupului BPI 3̶ .87. Pe de altă parte, sentimentul de
atașament este ușor mai puternic în cazul grupului RTT ̶3.81, prin
comparație cu 3.7 la IEU sau 3.64 la BPI. Comparația cu 2020 arată, în
majoritatea cazurilor, niveluri apropiate ca valori, dar sunt totuși unele
diferențe. Spre exemplu, respondenții BPI din 2021 au menționat un
nivel al al atașamentului față de România,semnificativ mai mare decât
al respondenților BPI din 2020 ̶ 3.85 comparativ cu 3.46. Respondenții
IEU au menționat în 2021 un nivel ușor mai scăzut̶ 3.85 comparativ cu
4.

Figura 1. Medii ale răspunsurilor pe scalele întrebărilor – Cât de

atașat de România vă simțiți? (2020, 2021) Cât de des simțiți că
societatea românească vă acceptă? (2020, 2021) Cât de apropiat vă
simțiți de România? (2021) – pentru eșantion total, RTT, BPI, IEU.
Sursă: date provenite din sondajele realizate de Centrul pentru
Studiul Comparat al Migrației în 2020, 2021

110
 Mai departe, pentru a contura o imagine și mai complexă asupra
variațiilor între grupurile de imigranți și pentru a înțelege mai bine
rezultatele, în Figura 2 se arată răspunsurile la aceleași întrebări, din
nou prezentate pentru întregul eșantion, dar alăturat, împărțite și pentru
grupul respondenților din Rep. Moldova și, pentru grupuri clasificate,
în funcție de lungimea perioadei de timp petrecute de către respondent
în România.

În primul rând, observăm în rândul respondenților din Rep.

Moldova nivele considerabil mai ridicate față de eșantionul total,
exprimate în cazul tuturor celor trei întrebări. În această privință,
rezultatele sunt asemanătoare cu cele din 2020. Perioada de timp
petrecută în țara de origine este un factor important în procesul de
integrare, iar lucrul acesta se poate observa foarte ușor în grafic. Spre
exemplu, cei care se află de mai bine de 5 ani în țara noastră au
menționat un nivel al apropierii de România (3.83) considerabil mai
mare, față de cei care se află de mai puțin de 2 ani (3.26) sau de 2-5 ani
(3.55).

Rezultatele decurg din aceeași logică și pentru celelalte două

întrebări, deși diferențele sunt ceva mai mici în cazul sentimentului de
acceptare de către societatea gazdă.

111
Figura 2. Medii ale răspunsurilor pe scalele întrebărilor – Cât de
atașat de România vă simțiți? (2020, 2021) Cât de des simțiți că
societatea românească vă acceptă? (2020, 2021) Cât de apropiat vă
simțiți de România? (2021) – pentru eșantion total, respondenți din
Rep. Moldova, respondenți în funcție de timpul petrecut în
România. Sursă: date provenite din sondajele realizate de Centrul
pentru Studiul Comparat al Migrației în 2020, 2021

Continuăm analiza dimensiunii psihologice cu explorarea perspectivei

respondenților asupra viitorului lor, mai precis, întrebând despre țara
unde respondenții se văd locuind în viitor,avându-se în vedere trei
orizonturi de timp ̶ scurt (1-2 ani), mediu (3-5 ani) și lung (peste 5 ani).
Rezultatele pentru studiul din 2021 și cel din 2020 sunt cuprinse în
graficul din Figura 3. Intențiile de a rămâne în România scad pe măsură
112
ce mărim orizontul de timp. Simultan, opusul acestora, proiecțiile
despre mutarea într-o altă țară cresc pe măsură ce vorbim de orizonturi
de timp mai mari. Așadar, 75% dintre respondenți se văd locuind, cu
siguranță sau probabil, tot în România, pe termen scurt. Pe termen
mediu, proporția acestor răspunsuri scade la 51%, iar pe termen lung
scade, în continuare, la mai puțin de jumătate ̶ 46%. Dacă pe termen
scurt, proiecția dominantă este aceea a locuirii probabile sau chiar
sigure, în continuare, în România, pe termen lung proiecțiile sunt relativ
apropiate, dar ușor majoritară fiind nesiguranța asupra viitorului, pentru
că 29% menționează că nu sunt siguri dacă vor trăi în România sau în
altă țară. Acest procentaj de 29% al celor nesiguri în privința cărei țări
vor trăi peste 5 ani, alături de procentul de 24% al celor care au
menționat că probabil sau cu siguranță vor trăi în altă țară decât
România, este asemănător cu cel din studiile anterioare care au
identificat în mare măsură imigrația în România ca una de tranziție către
o altă țară (Coșciug et al. 2018; Coșciug et al. 2019).

Însă, comparația cu studiul din 2020 ne poate arăta o transformare din

acest profil al României, ca țară de tranzit. Spre exemplu, pe termen
lung, procentajul cumulat al celor care au menționat că vor locui
probabil sau cu siguranță în România este de 46% pentru studiul din
2021, în creștere, comparativ cu procentul de 34% pentru studiul din
2020. Cei care văd șederea lor în România mai degrabă ca o etapă de
tranziție intenționează în principal să migreze în viitor către o altă țară
a Uniunii Europene.

Lucrul acesta a fost surprins printr-o altă întrebare din chestionar, în

care respondenții au fost rugați să menționeze către ce țară ar migra.
54% au menționat varianta ”o altă țară din Uniunea Europeană”, iar
24% au menționat că ar intenționa să se întoarcă în țara de origine.

113
Figura 3. Dacă ne gândim la viitor, unde vă vedeți pe termen scurt
(1-2 ani)/ mediu (3-5 ani)/ lung (peste 5 ani) (2020, 2021) —
Eșantion total. Sursă: date provenite din sondajele realizate de
Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației în 2020, 2021

Răspunsurile la această întrebare, împărțite pe cele 3 grupuri ̶

RTT, BPI și IEU ̶ sunt arătate în Figura 3B, însă doar pentru orizontul
de timp îndelungat. Comparând cu rezultatele din 2020, variațiile nu
sunt majore între grupuri, dar sunt unele diferențe. Spre exemplu,
grupul RTT arată cel mai mare procentaj pentru răspunsul ”Cu
siguranță în România” ̶ 24%, comparativ cu 14% pentru BPI și 15%
pentru IEU. Cea mai mare nesiguranță o regăsim în cazul grupului BPI ̶
35% au menționat ”Nu sunt sigur că voi fi în România sau în altă țară”.
În general, diferențele dintre grupuri sunt similarecu cele regăsite în
studiul din 2020, anume că probabilitatea sau siguranța de a rămâne în
România este cea mai ridicată pentru grupul RTT, apoi pentru BPI și
cea mai mică pentru IEU, deși diferențele nu sunt mari între cele trei
grupuri.

114
Figura 3B. Dacă ne gândim la viitor, unde vă vedeți pe termen lung
(peste 5 ani) (2020, 2021) — Grupurile RTT, BPI, IEU. Sursă: date
provenite din sondajele realizate de Centrul pentru Studiul
Comparat al Migrației în 2020, 2021

Evoluția către o mai mare stabilitate o regăsim în toate aceste trei

grupuri de imigranți, ceea ce înseamnă că explicațiile, la fel, vizează
simultan întreaga populație de imigranți. O posibilă explicație pentru
creșterea în stabilitate a tiparelor de mișcare a imigranților și proiectarea
lor într-un număr mai mare ca locuind în continuare în România poate
fi prelungirea contextului instabil determinat de criza Covid-19. La
situații de criză și instabilitate, oamenii, în general, răspund prin nevoi
și acțiuni de o mai mare siguranță, predictibilitate și mai puține
transformări de mare amploare. Poate din acest motiv, diferența cea mai
mare între 2020 și 2021 o regăsim chiar în cazul grupului cel mai
vulnerabil, anume BPI. Confruntat cu nesiguranță, probleme materiale
și o criză economică globală, grupul acesta este mult mai puțin dispus
să-și asume riscuri noi și să migreze către o altă destinație. De fapt,
studiul din 2021 a scos la iveală pentru toată populația de imigranți o
diminuare a riscurilor pe care aceștia sunt dispuși să le asume. Lucrul

115
acesta a fost explorat printr-o altă întrebare din chestionar, prezentă în
ambele studii. Astfel, aflăm că, în studiul din 2021, 46% dintre
respondenți sunt dispuși să-și asume riscuri într-o măsură mare sau
foarte mare, în scădere, sub procentul de 57% care au dat același
răspuns în 2020.

Dimensiunea lingvistică
Pentru captarea dimensiunii lingvistice a integrării, participanții
la studiu au fost rugați să își autoevalueze nivelul de competență în
folosirea limbii române pentru patru aptitudini specifice ̶
ascultare/înțelegere, scriere, citire, vorbire ̶ pe o scală de la 1 la 5.
Răspunsurile la această întrebare sunt prezentate în Figura 4, împărțite
pe un subeșantion al respondenților din Rep. Moldova și pe un altul
format din ceilalți respondenți din studiu. Această clasificare este
absolut necesară pentru a înțelege dimensiunea integrării, din punct de
vedere lingvistic, a imigranților. Așa cum observăm în Figura 4, nivelul
autoevaluării competențelor realizate de către respondenții din Rep.
Moldova este apropiat de plafonul maxim al scalei ̶ valoarea 5
însemnând ”Mă descurc foarte bine”.

Lucrurile stau diferit pentru celălalt subeșantion, acolo unde

autoevaluarea a produs nivele apropiate de punctul de mijloc al scalei.
Competența ascultării este autoevaluată la 3,51, cea a scrierii la 2,9, cea
a vorbirii la 3,18, iar cea a citirii la 3,57. Dacă am compara și aceste
competențe între ele, am putea observa că pentru respondenții originari
din alte țări decât Rep. Moldova, cel mai dificil le este să scrie în limba
română. Această competență a fost autoevaluată ușor sub mijlocul
scalei. Pentru respondenții din celelalte țări, comparația cu studiul făcut
în 2020 ne arată nivele ale autoevaluării ușor mai ridicate. Lucrul acesta
este valabil și pentru respondenții din Rep. Moldova, deși diferența este
nesemnificativă fiindcă în ambele studii valorile sunt apropiate oricum
de plafonul maxim. Comparația cu 2020 ne arată, la fel, ca și în cazul

116
dimensiunii psihologice, un nivel ceva mai ridicat al integrării pentru
participanții studiului din 2021.

Figura 4. Nivele ale competențelor lingvistice autoevaluate. (2020,

2021) — Grupul respondenților din Rep. Moldova, respondenții
din celelalte țări. Sursă: date provenite din sondajele realizate de
Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației în 2020, 2021

În continuare, Figura 5 ne arată autoevaluările și pentru cele trei

grupuri de imigranți ̶ RTT, BPI și IEU. Nivelele pentru grupurile RTT
și IEU sunt relativ apropiate, situate nu foarte departe mai sus de
mijlocul scalei. Este important să notăm aici că grupul respondenților
din Rep. Moldova este inclus în subeșantionul RTT, ceea ce trage
considerabil în sus media autoevaluării din acest grup. Pentru grupul
BPI, mediile se află ușor sub mijlocul scalei, al cărui răspuns presupune
că respondenții se descurcă ”Așa și așa” referitor la competențele
menționate . Dintre toate grupurile explorate privitor la însușirile
ilustrate în această Figură 5, cel mai mic nivel îl regăsim la grupul BPI,
în cazul competenței de scriere ̶ 2,42, apropiat de ceea ce pe scală avem
eticheta ”Nu mă descurc”,; comparația cu 2020 ne oferă o imagine ușor

117
mai ridicată a competențelor supuse analizei. O excepție avem aici în
cazul RTT, pentru care nivelul analizat în 2021 este ceva mai scăzut,
dar acest aspect se poate explica foarte bine prin proporția mai mică pe
care respondenții din Rep. Moldova o au în acest grup, comparativ cu
2020 ̶ 16% față de cei 38% din studiul anterior.

Figura 5. Nivele ale competențelor lingvistice autoevaluate. (2020,

2021) — Grupurile RTT, BPI, IEU. Sursă: date provenite din
sondajele realizate de Centrul pentru Studiul Comparat al
Migrației în 2020, 2021

Pentru a-și îmbunătăți aptitudinile în limba română unii dintre

imigranți urmează cursuri de limbă. 52% dintre respondenții
participanți la studiu au urmat astfel de cursuri. Procentul este cel mai
mare în cazul grupului BPI, anume 62%, comprativ cu 53% la RTT și
51% la IEU. Doar 4% dintre respondenții din Rep. Moldova au urmat
astfel de cursuri. În 37% dintre cazuri, cursurile au fost oferite gratuit
de organizații nonguvernamentale. În alte situații, cursurile au fost
118
plătite de către respondenți (27%), oferite gratuit de instituții de
învățământ (20%), contra-cost de către astfel de instituții (18%) sau
contra-cost de către ONG-uri (14%).

Dimensiunea economică
Figura 6 ne prezintă un aspect al dimensiunii economice a
integrării. Aici, respondenții au fost întrebați despre situația veniturilor
relativ la nevoile gospodăriei, mai exact, folosind o scală în care
răspunsurile mergeau de la situația în care veniturile ”Nu ajung nici
pentru strictul necesar” până la situația în care ”Reușim să avem tot ce
ne trebuie fără mari eforturi”. Rezultatele prezentate în figură sunt
calculate pentru totalul eșantionului și pentru cele trei grupuri de interes
pentru noi ̶ RTT, BPI și IEU. În cadrul eșantionului total, majoritatea
răspunsurilor sunt plasate în zona de mijloc a scalei. 34% dintre
respondenți au menționat că veniturile le permit să cumpere și unele
obiecte mai scumpe, dar cu ceva eforturi. 28% dintre respondenți au
spus că veniturile ajung doar pentru un trai decent, fără să își permită și
cumpărarea unor obiecte mai scumpe. Și un procent semnificativ de
15% au menționat că își permit să cumpere tot ce au nevoie, fără
eforturi.
De cealaltă parte, un segment consistent de imigranți au un nivel
de trai de subzistență sub limita decenței. 16% au menționat că
veniturile ajung doar pentru strictul necesar, în timp ce 7% spun că
veniturile nu ajung nici pentru strictul necesar. Comparația cu
rezultatele studiului din 2020 arată un peisaj relativ asemănător, cu o
ușoară înclinare către o situație materială ceva mai bună. În comparația
dintre cele trei grupuri de imigranți, descoperim o ierarhie a situației
materiale, destul de evidentă.
Cea mai bună situație materială o are grupul IEU ̶ 40% dintre
aceștia reușesc să cumpere și obiecte scumpe, chiar dacă fac unele
eforturi, iar 22% le achiziționează fără eforturi. Grupul RTT se află în
apropierea valorilor medii, pe care le-am discutat mai devreme pentru
populația totală a respondenților. Aproape o treime au menționat că
119
veniturile le ajung doar pentru un trai decent și, de asemenea, o altă
treime, au spus că veniturile ajung și pentru achiziționarea cu eforturi a
unor obiecte mai scumpe. Față de aceste două grupuri, situația
imigranților BPI este mult mai diferită, majoritatea lor fiind într-o
situație critică. 39% au menționat că veniturile nu ajung decât pentru
strictul necesar, iar 34% au menționat că acestea nu ajung nici măcar
pentru strictul necesar. Observația de mai devreme, referitoare la
nivelul ceva mai ridicat al situației materiale în studiul din 2021,
comparativ cu 2020, o regăsim și în comparația făcută pentru cele trei
subeșantioane. Spre exemplu, în cazul grupului BPI în studiul din 2020,
57% dintre respondenți menționaseră că veniturile nu le ajung pentru
strictul necesar, comparativ cu cei 39% din 2021. În cazul grupului
RTT, 41% au menționat în 2021 că pot achiziționa obiecte scumpe cu
sau fără mari eforturi, prin comparație cu 29% din studiul precedent. În
cazul grupului IEU, raportul este de la 62% la 47% pentru aceleași
variante de răspuns.

Figura 6. Situația veniturilor în funcție de nevoile gospodăriei.

(2020, 2021) — Eșantionul total, Grupurile RTT, BPI și IEU.
Sursă: date provenite din sondajele realizate de Centrul pentru
Studiul Comparat al Migrației în 2020, 2021

120
 O altă întrebare referitoare la această dimensiune economică a
integrării a explorat posibilitatea respondenților de a plăti cheltuieli
neașteptate. Figura 7 ne arată rezultatele la această întrebare în care
respondenții au putut alege variante cu diferite intervale de bani pe care
le pot achita în situații neprăvăzute. Aceasta este o bună măsură a
economiilor pe care imigranții le au. 26% au menționat că își pot
permite cheltuieli neprăvăzute cuprinse între 1.001 și 5.000 lei. 19% au
menționat că pot plăti și sume de peste 10.000 lei.

La celălalt capăt al scalei, 16% nu pot plăti decât sume mai mici
de 500 lei, iar 9% nu pot plăti niciun fel de cheltuială neașteptată.
Graficul ne arată rezultatele și în funcție de subeșantioanele timpului de
ședere în România. În general, integrarea crește odată cu timpul
petrecut într-o țară, iar asta se poate vedea și în exemplul acesta al
situației economice. Totuși, explicația aceasta trebuie și nuanțată.

Într-adevăr, varianta de răspuns a neputinței de a plăti orice fel

de cheltuială a fost bifată de către respondenți într-un număr mai mic
pe măsură ce timpul petrecut în România a crescut, iar posibilitatea de
a plăti sume neașteptate mai mari de 10.000 lei este mai mare pentru cei
care se află în România de mai bine de 5 ani, decât pentru cei care se
află doar de 2-5 ani. Însă, grupul respondenților sosiți recent, în ultimii
2 ani, este unul destul de polarizat și care se încadrează doar parțial în
această logică a integrării materiale odată cu trecerea timpului. 25%
dintre aceștia își permit cheltuieli peste 10.000 lei, apropiat de cei 24%
care pot plăti cheltuieli similare și care se află în România de mai mult
de 5 ani.

121
 Figura 7. Care credeți că este suma cea mai mare pe care
gospodăria dumneavoastră ar putea să o plătească pentru o
cheltuială neașteptată? întrebare închisă cu un singur răspuns
(sumele în lei) — eșantion total și grupuri în funcție de anii
petrecuți în România. Sursă: date provenite din sondajele realizate
de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației în 2020, 2021

Răspunsurile la această întrebare le analizăm și în funcție de cele trei

grupuri de imigranți ̶ RTT, BPI și IEU. Aceste rezultate sunt prezentate
în Figura 8. Grupul RTT pare a fi cel mai divers în această privință și
acoperă segmente relativ egale în fiecare zonă a scalei. Celelalte două
grupuri sunt, mai degrabă, înclinate fie către posibilitatea de a plăti
cheltuieli neașteptate, mai ridicate, sau cel puțin aflate în zona de mijloc
a scalei, cum este cazul grupului IEU, sau către imposibilitatea de a plăti
vreo sumă, sau de a plăti doar sume mici, cum este cazul BPI. Spre
exemplu, doar 7% din grupul IEU nu poate plăti niciun fel de cheltuială
neașteptată, comparativ cu 10% din grupul RTT și 34% din grupul BPI.
Posibilitatea de a achiziționa obiecte scumpe cu sau fără eforturi a fost
menționată de 31% în cadrul grupului RTT, 30% IEU și 22% BPI.

122
Figura 8. Care credeți că este suma cea mai mare pe care
gospodăria dumneavoastră ar putea să o plătească pentru o
cheltuială neașteptată? întrebare închisă cu un singur răspuns
(sumele în lei) — grupurile RTT, BPI și IEU. Sursă: date provenite
din sondajele realizate de Centrul pentru Studiul Comparat al
Migrației în 2020, 2021

Dimensiunea civică
Un rol important în integrarea imigranților în țara gazdă îl are
gradul de discriminare la care aceștia ar putea fi supuși. Chestionarul
adresat respondenților a cuprins și o întrebare cu mai mulți itemi, în care
participanții au fost rugați să evalueze pe o scală de la 1 (Niciodată) la
6 (Întotdeauna) nivelul de discriminare pe care l-au trăit în România.
Fiecare item al întrebării reprezintă un tip de discriminare, de diferite
categorii, precum discriminare etnică/culturală, a aspectului fizic,
religioasă, a cetățeniei sau a felului în care limba română este vorbită
de imigrant. Rezultatele la această întrebare, pentru eșantionul total,
sunt prezentate sub formă de medii în graficul din Figura 9. Graficul ne
arată nivele mici ale discriminării trăite și autoevaluate de către
respondenți. Pentru fiecare tip de discriminare media răspunsurilor este
123
apropiată de valoarea 2 a scalei, care presupune o discriminare ”Foarte
rară”. Deși, pentru toate tipurile de discriminare, rezultatele arată un
nivel destul de mic, există unele diferențe între aceste situații de
discriminare. Cel mai mare nivel de discriminare îl găsim pe criterii
lingvistice, al vorbirii limbii române ̶ media 2,34. Cele mai mici sunt
prezente în cazul discriminării religioase și al celei referitoare la
aspectul fizic̶ 1,55 respectiv 1,67. Această întrebare, cu aceeași itemi, a
fost prezentă și în studiul din 2020, dar cu o scală inversată și formată
din 5 puncte. Rezultatele au fost relativ similare, implicând un nivel mic
al discriminării, în general, și cu aceleași variații în care nivele ușor mai
ridicate au fost prezente pentru discriminarea lingvistică și nivele ușor
mai mici pentru cea fizică și religioasă.

Figura 9. De când locuiți în România, cât de des v-ați simțit

discriminat din cauza...? (1=Niciodată, 6=Întotdeauna) — Eșantion
total. Sursă: date provenite din sondajele realizate de Centrul
pentru Studiul Comparat al Migrației în 2020, 2021.

124
 Pentru a înțelege mai bine această chestiune a discriminări,
analizăm rezultatele la întrebare și în funcție de grupurile RTT, BPI și
IEU. Acestea sunt afișate, iarăși sub formă de medii, în graficul din
Figura 10. Se pot observa diferențe între grupuri, deși în continuare
discriminarea este mică și gravitează tot în jurul valorii 2 ”Foarte rar”
de pe scală. Totuși, este important să subliniem existența diferențelor.
Spre exemplu, grupul BPI se simte discriminat mai degrabă pe
considerente de cetățenie, mai mult pe motive religioase decât celelalte
două grupuri, dar și mai puțin discriminat pe motive lingvistice decât
RTT și IEU. Grupul RTT se simte, mai degrabă, discriminat pe motive
ce țin de originea etnică/culturală și considerente lingvistice, în timp ce
media discriminării religioase este marcată pe scală la mijloc între
”Niciodată” și ”Foarte rar”. Grupul IEU se simte și el mai degrabă
discriminat lingvistic, în timp ce discriminarea pe criterii fizice sau cea
pe motive religioase este prezentă și aici, la mijloc între ”Niciodată” și
”Foarte rar”. În final, deși există aceste diferențe între grupurile de
imigranți RTT, BPI și IEU și între tipurile de discriminare, este
important de subliniat încă o dată nivelul foarte mic al discriminării
trăite pe care imigranții au menționat-o în toate cazurile.

Figura 10. De când locuiți în România, cât de des v-ați simțit

discriminat din cauza...? (1=Niciodată, 6=Întotdeauna) —
Grupurile RTT, BPI și IEU. Sursă: date provenite din sondajele
realizate de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației în 2020,
2021

125
Dimensiunea socială
Integrarea imigranților în țara gazdă are și o componentă socială,
esențială. Aceasta o vom expune în următoarele paragrafe. În cadrul
integrării sociale a individului într-un grup social, un rol important îl
deține desfășurarea unor activități sociale în interiorul acelui grup. Una
dintre întrebările din chestionar explorează această latură a activităților
sociale, pentru mai multe tipuri de activități, frecvența cu care
imigranții fac unele activități alături de cetățeni români. Trei tipuri de
activități desfășurate împreună cu cetățenii români au fost explorate
aici, precum luatul mesei, participarea la activități culturale și
participarea la activități sportive, în timp ce o altă, a patra categorie
generală acoperă alte activități care nu sunt cuprinse în cele trei. Pentru
eșantionul total, răspunsurile la aceste întrebări sunt prezentate în
graficul din Figura 11. Fără doar și poate, această dimensiune esențială
a integrării a fost puternic afectată de contextul pandemiei care a
îngreunat sau chiar a făcut imposibile, în multe situații, întâlnirile
sociale.
Activitatea amintită mai sus ̶ luatul mesei împreună, se
desfășoară cu o frecvență ceva mai mare, față de celelalte. 32% dintre
respondenți au menționat că iau masa împreună cu cetățeni români cel
puțin aproape săptămânal, iar 13% chiar zilnic. Însă, o altă treime a
menționat că niciodată sau doar cel mult de câteva ori pe an iau parte la
astfel de activități. Activitățile culturale alături de cetățeni români sunt
făcute doar de către 14% dintre respondenți cu o frecvență aproape
săptămânală sau chiar zilnică, în timp ce jumătate dintre respondenți fie
nu au făcut niciodată astfel de activități sociale, fie o fac cel mult de
câteva ori pe an. Activitățile sportive sunt și mare rare. 65% dintre
respondenți fie nu au făcut niciodată astfel de activități, fie cel mult de
câteva ori pe an. Aici avem și o puternică diferențiere pe genuri, în
general, persoanele de gen masculin fiind cele care desfășoară activități
sportive în cadrul grupurilor sociale. Astfel, 76% dintre femei nu au luat
parte niciodată sau cel mult de câteva ori pe an la activități sportive
alături de cetățeni români, în timp ce pentru bărbați procentul este de

126
53%. Comparația cu studiul realizat în 2020 ne arată o ușoară scădere
pentru toate tipurile de activități.

Figura 11. De când locuiți în România, cât de des ați participat la

următoarele activități cu români care nu fac parte din familia
dumneavoastră? — Eșantion total. Sursă: date provenite din
sondajele realizate de Centrul pentru Studiul Comparat al
Migrației în 2020,
2021

În graficul din Figura 12, itemul activității sociale de a lua masa

împreună îl explorăm mai în amănunt și în funcție de variațiile create
între cele trei grupuri de imigranți R ̶ TT, BPI și IEU. Frecvențele
activităților sunt relativ similare pentru grupul RTT și IEU. O treime
dintre respondenții din cadrul ambelor grupuri desfășoară această
activitate zilnic sau aproape săptămânal. Însă, grupul BPI diferă
semnificativ față de RTT și IEU. Doar 13% dintre imigranții BPI iau
masa cu cetățeni români cel puțin aproape săptămânal. Comparația cu
2020 trimite relativ, către aceleași concluzii, ca în cazul eșantionului
total s̶ căderea frecvențelor.

127
Figura 12. De când locuiți în România, cât de des ați participat la
activitatea de a lua masa alături de români? — Grupurile RTT,
BPI, IEU. Sursă: date provenite din sondajele realizate de Centrul
pentru Studiul Comparat al Migrației în 2020, 2021

Activitățile sociale și socializarea se desfășoară în mare măsură în

cadrul organizațiilor sociale, formale. Așadar, procesul de integrare
socială este direct legat și de activitățile sociale desfășurate în cadrul
unor organizații în care oamenii sunt membri. Acest aspect este ilustrat
în graficul din Figura 13, care ne arată rezultatele la o întrebare cu un
set de itemi în care respondenții au menționat ponderea numerică pe
care cetățenii români o au în cadrul organizațiilor din care imigranții fac
parte. Fiecare item al întrebării vizeazăun anume tip de organizație,
precum organizații ce țin de sfera profesională, organizații ce țin de
activitățile religioase, organizații ce țin de activități de desfășurare a
timpului liber și, în final, o altă categorie generală pentru toate celelalte
organizații, care nu sunt cuprinse în cele trei. Așadar, la această
întrebare avem afișate răspunsurile doar de la persoane care au
menționat anterior că fac parte din astfel de organizații. În cazul
organizațiilor profesionale, majoritatea sunt persoane de cetățenie

128
română. În foarte puține cazuri, doar 15% dintre imigranți își desfășoară
activitatea profesională, munca, studiile în organizații unde nu există
membri cetățeni români. Ponderea cetățenilor români este majoritară și
în cazul organizațiilor unde imigranții desfășoară activități pentru
petrecerea timpului liber. Situația este însă diferită în cazul
organizațiilor religioase. Aproape jumătate dintre respondenții care sunt
membri în organizații religioase au afirmat că nu există niciun membru
cetățean român. În ceea ce privește comparația cu studiul din 2020,
putem observa diminuarea ponderii pe care cetățenii români o au în
cadrul organizațiilor din care imigranții fac parte.

Figura 13. Dacă vă gândiți la grupurile la care participați, câți

dintre membrii acestora sunt români? — Doar respondenții care la
o altă întrebare anterioară au menționat că fac parte din astfel de
grupuri. Sursă: date provenite din sondajele realizate de Centrul
pentru Studiul Comparat al Migrației în 2020, 2021

129
Tot în cadrul acestei dimensiuni sociale, respondenții au fost întrebați
și despre frecvența cu care oferă diferite atenții cetățenilor români.
Dacă prin întrebările de mai sus s-a măsurat frecvența activităților, a
contactelor sociale sau cadrul în care ele se desfășoară, această întrebare
are scopul de a ne oferi o măsură asupra influenței pe care contactele
sociale o au intr-o comunitate. Legăturile sociale puternice sunt și cele
în care oamenii se ajută între ei cu diferitedaruri. Astfel, 54% dintre
respondenți au menționat că fie nu au făcut niciodatăc cadouri, fie au
făcut cu o frecvență de doar câteva ori pe an cel mult. Un procent de
19% de respondenți au menționat că fac cadouri unor persoane de
cetățenie română cu o frecvență de cel puțin o dată pe săptămână.
Procentele sunt apropiate de cele găsite în studiul din 2020 — 52%
respectiv 18%.

Dimensiunea navigațională
Ultima dimensiune pe care o analizăm este cea navigațională.
Aceasta a măsurat capacitatea imigranților de a se descurca în țara
gazdă pentru a-și asigura unele nevoi de bază: consultarea unui doctor,
căutarea unui loc de muncă, primirea de ajutor pe probleme legale și
găsirea unei locuințe. Graficul din Figura 14 ne arată rezultatele pentru
fiecare item calculat drept medie. În majoritatea situațiilor, dificultatea
realizării acelor lucruri se situează undeva la mijlocul scalei, în jurul
valorii 3 ”Nici ușor, nici dificil”. Însă, există unele diferențe. Pentru
imigranți este ceva mai ușor să consulte un doctor (2.32) sau chiar să
găsească o locuință (2.6), decât să caute un loc de muncă (2.9) sau să
primească ajutor pentru probleme legale (3.09). Comparația cu studiul
din 2020 ne arată o ușoară reducere în dificultate pentru fiecare din
aceste lucruri, dar diferențele nu sunt majore. Diferențe majore există
însă între grupurile RTT, BPI și IEU. Spre exemplu, căutarea unui loc
de muncă este ”Dificilă” sau ”Foarte dificilă” pentru 61% dintre
respondenții BPI , comparativ cu 42% dintre RTT și doar 18% dintre
IEU. La fel și în cazul căutării unei locuințe, variantele ”Dificil” sau
”Foarte dificil” au fost alese de 57% dintre BPI, 21% dintre RTT și 12%
130
dintre IEU. Între cele trei grupuri, ierarhia este similară pentru toți cei
patru itemi. Diferențieri în eșantion există și în funcție de timpul
petrecut în România. În general, imigranților le este mai ușor să facă
acele lucruri dacă au petrecut mai mult timp în țară. Spre exemplu, cei
aflați de mai puțin de 2 ani în România au menționat în proporție de
19% că le este ”Foarte ușor” sau ”Ușor” să caute un loc de muncă,
comparativ cu 53% în cazul celor sosiți de 2-5 ani și 71% în cazul celor
sosiți de mai bine de 5 ani.

Figura 14. Dimensiunea navigațională a integrării. — Eșantion

total. Sursă: date provenite din sondajele realizate de Centrul
pentru Studiul Comparat al Migrației în 2020, 2021

131
Concluzii

Raportul sondajului cantitativ realizat în 2021 de către Centrul

pentru Studiul Comparat al Migrației pentru evaluarea integrării
imigranților în România a prezentat o imagine generală a unei integrări
relativ ridicate, constantă, asemănătoare,în acest sens, cu concluziile
studiului similar, efectuat în 2020. Totuși, pe lângă imaginea de
ansamblu, analizele din fiecare secțiune a raportului au scos la iveală
diferențele importante care există atât în funcție de diferitele dimensiuni
ale integrării, cât și în funcție de categoriile și caracteristicile variate ale
populației din imigranți din România. Un set de politici publici și
măsuri pentru ameliorarea condițiilor de viață a imigranților sau a
integrării lor în România trebuie să țină cont de diferențele existente în
interiorul populației de imigranți, așa cum au fost prezentate în acest
studiu. Integrarea a fost explorată pe mai multe dimensiuni —
psihologică, lingvistică, economică, civică, socială și navigațională. În
următoarele paragrafe ale concluziilor reluăm câteva dintre ideile
principale reieșite din studiu.
Raportându-ne la dimensiunea psihologică, s-au explorat
nivelele de atașament, acceptare și apropiere față de România pe care
imigranții le resimt, dar și proiecțiile pe care imigranții le fac cu privire
la țara unde se văd trăind în viitor. Nivelele pentru atașament, acceptare
și apropiere au fost identificate ca fiind relativ ridicate, mediile acestora
fiind localizate între 3,5 și 4 pe o scală de la 1 la 5. Dintre diferențele
identificate aici pentru subeșantioanele respondenților, nivele
considerabil mai scăzute, am putut găsi pentru respondenții veniți în
România, de mai puțin de 2 ani. Spre exemplu, nivelul atașamentului
față de România este pentru acest grup de 3,3 față de media 3,77 pentru
populația totală a eșantionului. De asemenea, un nivel ceva mai ridicat
al apropierii față de România găsit în cazul grupului BPI ̶ 3,87 față de
3,61 în eșantionul total. În ceea ce privește proiectarea în viitor,
respondenții se văd trăind majoritar în România, mai degrabă, pe

132
termen scurt, pentru că pe termen lung majoritatea respondenților se
văd locuind în altă țară sau sunt nesiguri față de ceea ce vor face.
În ceea ce privește dimensiunea lingvistică, diferențele sunt mult
mai mari între subeșatioane. Respondenții au fost întrebați în cadrul
acestei dimensiuni despre aptitudinile pe care le dețin în folosirea limbii
române în patru tipuri de competențe ̶scriere, citire, ascultare/înțelegere
și vorbire. Respondenții din Rep. Moldova au raportat nivele aproape
de punctajul maxim de pe scală. Media răspunsurilor celorlalți
respondenți, din alte țări decât Rep. Moldova, se situează în jurul sau
puțin peste mijlocul scalei. Pentru aceștia este ceva mai ușor să asculte/
să înțeleagă limba română sau să citească în limba română, decât să
scrie sau să vorbească ̶ mediile 3,51 și 3,57 comparativ cu 3,18 și 2,9.
De asemenea, grupul BPI prezintă aptitudini considerabil mai mici
decât celelalte două grupuri.
Prin analiza dimensiunii economice a chestionarului am scos în
evidență situația materială a respondenților, în funcție de necesitățile
acestora. Ca o concluzie foarte generală, am putea spune că situația
materială a acestora este una relativ bună, dar este important de notat
diferențele care compun această imagine de ansamblu, unii dintre
respondenți aflându-se în situații materiale critice. Spre exemplu, 34%
dintre respondenții BPI au menționat că veniturile nu le ajung nici
pentru strictul necesar. Pentru comparație, ponderea persoanelor care
au oferit același răspuns în totalul eșantionului este de 7%. În grupul
IEU, 40% dintre aceștia au menționat că își permit și achiziționarea de
obiecte scumpe, dar cu unele eforturi — considerabil mai mult peste
ponderea de 5% din BPI care au dat același răspuns.
În cadrul dimensiunii civice, respondenții au fost întrebați despre
nivelele de discriminare pe care le-au trăit în România. Întrebarea a fost
structurată pe mai mulți itemi ai discriminării, precum discriminarea
religioasă, fizică, culturală/etnică, lingvistică sau a cetățeniei.
Respondenții au menționat un nivel semnificativ de mic în ceea ce
privește discriminarea pe toți itemii, în jurul răspunsului ”Foarte Rar”.

133
 Dimensiunea socială a integrării a presupus sondajul frecvențelor
legăturilor sociale și intensitatea, soliditatea acestor legături stabilite
între imigranți și cetățenii români. Aici, concluziile generale trimit către
o integrare socială parțială a populației de imigranți. Spre exemplu, o
treime dintre respondenți iau masa alături de cetățeni români de cel mult
câteva ori pe an. Aceasta poate fi și o consecință a faptului că mulți
dintre imigranți își desfășoară activități cotidiene în organizații unde
cetățenii români sunt minoritari sau chiar absenți. Astfel, în
organizațiile profesionale sau cele ce țin de studii din care imigranții fac
parte, în 40% dintre cazuri românii reprezintă mai puțin din jumătate.
În organizațiile religioase din care imigranții fac parte, în 48% dintre
cazuri, cetățenii români sunt complet absenți. Integrarea socială este și
mai redusă pentru grupul BPI. 13% dintre aceștia iau masa cu cetățeni
români cel puțin de câteva ori pe săptămână, comparativ cu o treime în
cazul RTT sau IEU.
În final, prin dimensiunea navigațională a integrării s-a explorat
ușurința cu care imigranții se descurcă în România pentru a beneficia
de servicii sau pentru a achiziționa lucruri esențiale sau necesare,
precum a consulta un doctor, a căuta un loc de muncă, a căuta o locuință
sau a primi consiliere pe probleme legale. Aici, mediile răspunsurilor
s-au situat undeva la mijlocul scalei, fiind mai degrabă ”Nici ușor, nici
dificil” în a face lucrurile acestea. Ca o diferență, respondenților le este
mai ușor totuși să consulte un doctor (media 2,32) decât să primească
ajutor pe probleme legale (3,13)

134
 Bibliografie

Burean, Toma. 2018. “The Housing of Immigrants in Romania.” Social

Change Review 16 (1–2): 73–91. https://doi.org/10.2478/scr-
2018-0004.
Coșciug, Anatolie, Ionela Răcătău, Gabriel Bădescu, Toma Burean,
Georgiana Găvruș, Carmen Greab, Bogdan Radu, Călin Rus, și
Andreea Vornicu. 2018. „Indexul Integrării Imigranților În
România.” Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației: Cluj-
Napoca.
Coșciug, Anatolie, Andreea Vornicu, Bogdan Radu, Carmen Greab,
Ovidiu Oltean și Toma Burean. 2019. „Indexul Integrării
Imigranților În România.” Centrul pentru Studiul Comparat al
Migrației: Cluj-Napoca.
Coșciug, Anatolie (coordonator). 2021. „Migrație și Integrare într-o
țară de emigrare”. Presa Universitară Clujeană: Cluj Napoca.
Coșciug, Anatolie și Burean Toma. 2021. Capitolul 5: „Impactul
pandemiei Covid-19 asupra imigranților din România”. În
Anatolie Coșciug (editor). Migrație și integrare într-o țară de
emigrație. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujană.
Croitoru, Alin, 2021. „CAPITOLUL 4 Imigrație și antreprenoriat în
România.” Migraţie și integrare într-o ţară de emigrare (2021):
102.
Harder, Niklas, Lucila Figueroa, Rachel M. Gillum, Dominik
Hangartner, David D. Laitin, și Jens Hainmueller. 2018.
“Multidimensional Measure of Immigrant Integration.”
Proceedings of the National Academy of Sciences of the United
States of America 115 (45): 11483–88. https://doi.org/10.1073-
/pnas.1808793115.

135
Oltean, Ovidiu and Georgiana Găvruș. 2020. “Economic Migration and
Challenges in an Emerging Eastern European Destination
Country: Evidence about Immigrant Labor Market Integration in
Romania.” Social Change Review 16 (1–2): 35–72.
https://doi.org/10.2478/scr-2018-0005.
Pogan, Livia și Birou, Mara. 2021. "CAPITOLUL 2 Perspectivele
cetățenilor români asupra imigrației și integrării în România." Migraţie
și integrare într-o ţară de emigrare (2021): 30.

136
Concluzii

Mara Birou

Pentru ca cercetarea empirică să devină pilon al politicilor

publice naționale, pentru ca integrarea și incluziunea socială să
fie nu doar idealuri, ci rezultate, pentru ca România să devină
“acasă”, nu doar punct de tranzit sau motiv de emigrare.

Echipa proiectului Centrul Român de Cercetare a Migrației și

Incluziunii Sociale

Am început să scriem despre rezultatele acestui studiu de la

debutul anului 2022, fără vreo legătuă cu ceea ce urma să se
întâmple în Ucraina și, implicit, în România. Punctul declanșator
care a relansat discuțiile despre „migrație” și ”integrare” a fost
valul de persoane dislocate care au fugit din calea războiului din
Ucraina spre diferite state din vecinătate, inclusiv spre România.
Societatea civilă și instituțiile publice cu responsabilități în
domeniul migrației s-au lovit, inevitabil, de realitatea problemelor
pe care acest fenomen social le implică.
Înțelegerea termenului „integrare” rămâne în continuare o
adevărată provocare la nivel conceptual, dar și practic, prin
aplicabilitatea politicilor publice și a instrumentelor de lucru. Au
apărut numeroase contribuții de-a lungul timpului în scopul
aprofundării conceptului de integrare, în special, datorită
evoluției migrației populației care se resimte tot mai intens la
nivel global. Prin complexitatea direcțiilor care îi modelează
înțelegerea, integrarea a fost etichetată drept subiect controversat
137
și dezbătut în mod vehement, deoarece nu are o singură definiție,
general acceptată (Castles et al. 2001).
Ager și Strang (2008) au propus zece domenii diferite de
analiză pentru conceptul „integrare”, într-un cadru teoretic.
Printre aceste sfere de cercetare se numără: accesul la locurile de
muncă, locuință, sănătate, aspecte legislative, precum cetățenie și
drepturi, conexiune socială, bariere care pot apărea în detrimentul
acestei conexiuni etc. Integrarea nu este doar complexă, ci și
diversă prin elementele sale constitutive fie că ne raportăm la
spațiu, respectiv integrarea societală/ națională sau
locală/comunitară, fie că ne raportăm la timp, mai exact perioada
de ședere și acomodare în locuri diferite, fie că ne raportăm la
sentimente, precum încredere și siguranță sau relații sociale
(Kearns & Whitley 2015). În secțiunea anterioară au fost
prezentate aspectele metodologice ale acestei cărți, care cuprind
elementele menționate mai sus, alături de alți indicatori
substanțiali în înțelegerea și analiza integrării și incluziunii
sociale.
Chiar dacă în România lacunele privind cadrul conceptual
și empiric aferent procesului de înțelegere a termenului de
„integrare” persistă considerabil, împrejurările ultimelor
evenimente internaționale au făcut ca nu doar vizibilitatea, ci și
dorința de înțelegere a integrării să fie într-o traiectorie
ascendentă. Acest lucru ar putea reprezenta avantaj pentru
cercetări viitoare și nu numai. Odată cu îmbogățirea cunoștințelor
și rafinarea teoriilor și datelor despre integrare, devin fezabile
procesele eficiente de aplicabilitate ale acesteia.
După cum exemplifică primul capitol, studiul de față vine
în completarea cărții „Migrație și integrare într-o țară de
emigrare”, publicată în anul 2021, având același temei empiric
138
format în baza a trei abordări diferite de cercetare: perspectivele
instituționale, perspectivele cetățenilor români și perspectivele
populației de imigranți, privind imigrația și integrarea în
România. Scopul acestei lucrări este analiza comparativă a
datelor culese în ultimii 5 ani, prin identificarea diferențelor și
similarităților între modelele perceptive, privind prezența
imigranților în România și procesele de integrare, și incluziunea
socială ale acestora.
În al doilea capitol, au fost surprinse cele mai importante
aspecte privind responsabilitatea centralizării datelor despre
imigranți în instituțiile publice din România și modul diferit de
raportare la grupurile de străini care trăiesc pe teritoriul țării. Pe
lângă cadrul conceptual necesar pentru înțelegerea integrării prin
guvernanță instituțională, capitolul contribuie empiric printr-o
analiză complexă a datelor culese de la instituțiile publice din
România cu ajutorul platformei online, dedicată culegerii de date,
din cadrul acestei cercetări.
Cel de al treilea capitol ilustrează atât beneficiarii de
protecție internațională, cât și resortisanții țărilor terțe și
imigranții din spațiul Uniunii Europene. Viziunile asupra propriei
integrări, atitudinile populației majoritare sau guvernanța din
partea instituțiilor pot să variaze în funcție de statusul legal
dobândit odată cu stabilirea temporară sau permanentă în țară.
S-a demonstrat că în decurs de 9 luni de la începerea războiului,
persoanele cu statut de refugiat au declanșat valuri de toleranță,
empatie, suport pentru integrare, mai ales, în rândul cetățenilor
români. Astfel de atitudini pot fi urmărite în cel de-al doilea
capitol al acestei lucrări privind perspectivele populației
majoritare asupra imigrației și integrării, alături de alte elemente
importante, precum opiniile asupra impactului economic, social
139
și cultural al imigranților, drepturile acordate acestora, politicile
publice aferente integrării etc.
În completarea celor două perspective, mai precis cea
instituțională și cea a cetățenilor români, vine cel de-al patrulea
capitol. Acesta sintetizează viziunile imigranților asupra propriei
integrări în România, prin identificarea unor caracteristici care
aparțin mai multor dimensiuni de analiză, respectiv: psihologică,
lingvistică, economică, civică, socială și navigațională.
Contribuția acestui ultim capitol este esențială prin evaluarea
acurată a integrării, surprinsă cu ajutorul datelor culese direct de
la populația de imigranți de pe teritoriul țării.
Astfel, această carte reușește să surprindă particularități ale
integrării și incluziunii sociale ale imigranților din România.
Aceste particularități oferă finețe prin diversitate empirică și
marchează elemente substanțiale în înțelegerea conceptului de
integrare. Mai mult decât atât, pentru că România este considerată
țară nouă de destinație, o astfel de lucrare devine indispensabilă.
Concentrarea noastră asupra valorificării datelor despre cu și
pentru imigranți rămâne dorință de progres, nu doar pentru
înțelegerea fenomenului migrației și a integrării, ci și pentru
măsurile instituționale care fac integrarea palpabilă.

140
Bibliografie

Ager, A., & Strang, A. (2008). Understanding integration: A

conceptual framework. Journal of refugee studies, 21(2),
166-191.
Castles, S., Korak, M., Vasta, E. and Vertovec, S. (2001)
‘Integration: Mapping the Field.’ Report of a project
carried out by the Centre for Migration and Policy Research
and Refugee Studies Centre, University of Oxford
Kearns, A., & Whitley, E. (2015). Getting there? The effects of
functional factors, time and place on the social integration
of migrants. Journal of ethnic and migration
studies, 41(13), 2105-2129.

141
View publication stats