UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ELECTRONICA,TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

PROIECT
TEHNOLOGII MODERNE DE TRASARE COLOR

PLOTTER-E CU JET DE CERNEALA

PROFESOR COORDONATOR: BIZON CRISTIAN

RADU RADESCU GRUPA 442A
 Cuprins

1.1 Introducere
1.2 Clasificarea dispozitivelor periferice
1.2.1 Perifericele de intrare
1.2.2 Perifericele de iesire

2 Inregistratoare numerice (Plotter-e)

2.1 Clasificari ale plotter-elor
2.2 Sistemul de programare propriu al ,,plotter''-elor
2.3 Proprietatile geometrice ale “plotter”-elor
2.4 Principiul de functionare al “plotter”-ului
2.4.1 “Plotter”-ul cu jet de cerneala
2.5 Cine si cand poate folosi un plotter?
3 Exemple de plotter-e cu jet de cerneala
3.1 Ink Jet Printer
3.2 HP Design jet 4000PS Plotter
3.3 Plotterul cu cerneala pe baza de solventi CJ-F3308SKY

4 Bibliografie

1
 1.1 Introducere

Elementele esentiale ale sistemelor birotice sunt: echipamentele fizice (componenta

hard), programele (componenta soft) si informatiile care reprezinta obiectul prelucrarii.
Componenta fizica este reprezentata de un calculator electronic sau de o retea de
calculatoare, impreuna cu echipamentul pentru comunicatii.

1.2 Clasificarea dispozitivelor periferice

1.2.1 Perifericele de intrare :

 tastatura permite introducerea manuala a datelor sau comenzilor;
 mouse-ul faciliteaza operarea la calculator prin pozitionari, selectari de informatii,
actionarea asupra unor obiecte de control si optiuni de meniu;
 scanner pentru introducerea imaginilor in sistemul birotic, unde vor fi retinute pe
principii digitale;
 microfon si interfata pentru sunet pentru captarea directa de dispozitii si mesaje,
comentarii si rapoarte, interviuri, tratative, conferinte etc.
 camera de luat vederi si interfata audio-video compatibila pentru inregistrarea
imaginilor si transformarea lor in forma digitala;
 cititorul de CD (DVD) preia, pe principii optice, informatiile de pe discuri compacte
(optice);
 lectorul optic de microfilme si interfata specifica transfera imaginile documentelor
inregistrate optic pe pelicula sub forma de microfilm (eventual din arhiva electronica),
astfel incat acestea sa poata fi proiectate pe monitorul calculatorului.

1.2.2 Perifericele de iesire cuprind:

 monitorul alb-negru sau color, care asigura afisarea informatiilor (ca interfata fizica se
utilizeaza placa video);
 imprimanta pentru tiparirea (alb-negru sau color) a datelor, textelor / documentelor sau
imaginilor;

2
  plotter-ul pentru trasarea de schite, planuri, desene de specialitate alb-negru sau color;
 inscriptorul de CD-uri permite scrierea de informatii pe discurile compacte optice;
 interfata audio pentru transmitere de sunete (memorate sau in curs de receptie) in retele
locale sau la distanta. Se pot folosi dispozitive electronice de tipul amplificatoarelor de
sunet, difuzoarelor (speaker pentru calculator), incintelor acustice. Speaker-ul
calculatorului emite mesaje si alte informatii sonore;
 videoproiector - care preia imaginile ce s-ar afisa pe monitor si le proiecteza pe un
ecran;
 imprimanta pentru microfilm si interfata sa permite transferul documentelor din
memoria interna a calculatorului pe suportul specific, integrat in arhiva electronica.

2 Inregistratoare numerice (Plotter-e)

Inregistratoarele numerice, utilizate pe scara larga in prezent, sunt asociate – ca

echipament periferic – unui sistem de calcul automat (unui calculator) si sunt cunoscute sub
numele de plotter – o simplificare a denumirii complete de “Incremental Digital Plotter”.
In principiu, un inregistrator numeric se poate obtine din unul, asa cum se arata in
figura1, pentru care semnificatia notatiilor utilizate pe desen este urmatoarea: 1 – glisiere, 2 –
bara glisanta, 3 – suport cu penite, A –amplificatoare de intrare, CNA – convertor numeric
analogic, BCP – bloc comanda penita (la semal logic 1 penita este lasata in jos pentru scriere, iar
la comanda logica 0 penita este ridicata.

2.1 Clasificari ale plotter-elor

Existand mai multe tipuri constructive, cu numeroase variante, si diverse modalitati de

utilizare, cu diferite caracteristici si indici de performanta, sunt – ca urmare destule criteria de
clasificare a plotter-elor.
− dupa modul de utilizare in raport cu sistemul de calcul, “plotter”-ele sunt: “plotter on-
line”, adica trasor numeric ce functioneaza incadrat direct in structura sistemului de calcul, ca

3
periferic de iesire grafica ce primeste date si programe de lucru direct din memoria operativa a
calculatorului la care este aliniat si “plotter off-line”, adica un inregistrator numeric care
functioneaza independent si in afara configuratiei sistemului de calcul, primind datele de pe un
suport magnetic de date (banda magnetica sau discheta) aflat intr-o unitate de citire atasata
,,plotter''-ului;

Fig. 1
− dupa modalitatea de realizare a imprimarii desenului ,,plotter''-ele pot fi: cu penita, cu
fascicul luminos (,,fotoplotter''), matriceal, electrostatic, termic si cu jet de cerneala (,,ink-jet'').

4
“Plotter”-ele cu penita folosesc pentru inscriere un dispozitiv mecanic la care elementul de desen
(numit generic penita) are posibilitatea de miscare pe directia a doua axe ortogonale notate cu X
si Y (v. fig. 1) prin comanda unor servomecanisme care raspund la semnalele de intrare (codate
numeric) prin deplasari (mecanice) proportionale. Organul de desen poate fi: tocul cu pasta, cu
mina, cu tus (capete Rotring) etc., iar suportul pentru desen este: hartia, calcul, folia transparenta
etc. Dispozitivele de gravat utilizate in prezent sunt dotate cu mai multe penite (de la cel putin
una la opt) selectabile prin programul de lucru cu ,,plotter''-ul, fiecare avand cate o alta culoare
sau grosime a scrisului. ,,Fotoplotter''-ele utilizeaza, ca suport pentru desen, un film fotografic (in
loc de hartie) si ca organ de inscriere un cap optic (in loc de penita), in rest fiind identic cu
,,plotter''-ul cu penita. Capul optic produce un fascicul de lumina (o ,,raza'') a carei intensitate
luminoasa este modulata in acord cu deplasarea capului optic deasupra filmului, astfel ca – dupa
developare − filmul este purtatorul desenului transmis de calculator. Impresionarea fotopeliculei
poate avea loc intr-o incinta obscura sau – in ultimul timp – chiar la lumina zilei (in acest ultim
caz se foloseste un film sensibil la o lungime de unda situata in afara spectrului vizibil si –
evident − o sursa de radiatii adecvata). “Plotter”-ele matriceale, inspirandu-se din tehnologia
folosita pentru imprimatele (masinile de scris) matriceale, folosesc o descompunere a desenului
in puncte elementare situate pe o grila patratica. Pentru inscrieri se utilizeaza un cap cu ace care
poate, pentru fiecare pozitie a sa, sa imprime punctele de pe traseul de desenat aflate in
coincidenta cu punctele elementare ale grilei patratice (ale acelor). Calitatea desenului rezultat
depinde de marimea pasului grilei, dar – oricum ea este mai slaba decat calitatea desenului
realizat de “plotter”-ele cu penita. “Plotter”-ele electrostatice se bazeaza pe descompunerea
desenului in puncte elementare ca si cele matriceale, numai ca imprimarea se face pe cale
electrostatica, printr-o depunere electrostatica a substantei de contrast numai in punctele de
coincidenta ale desenului cu grila matriceala. Ele sunt mai sigure in functionare si mult mai
rapide (deoarece deplasarea mecanismului se face numai dupa o singura axa). ”Plotter”-ele
termice sunt tot de tip matriceal, cu deosebirea ca folosesc un cap de imprimare termic si o hartie
speciala termorezistiva. ,,Plotter''-ele cu jet de cerneala sunt si ele tot matriceale, fiecare punct al
grilei care trebuie imprimat fiind inscris prin ejectarea unei minuscule picaturi de cerneala printr-
un tub capilar, sub actiunea unor campuri electrostatice care comanda deflexia pe cele doua axe
(v. fig. 3) ;

5
 − dupa marimea suprafetei utile a desenului pe care il poate realiza (marimea suportului –
de exemplu a hartiei – pe care se face imprimarea) “plotter”-ele se clasifica in: “plotter”-e mici
(cu o suprafata a desenului echivalenta formatului A4, cel mult A3), “plotter”-e medii (care
deseneaza pe hartie cu formatul pana la A2 sau A1), “plotter”-e mari (cu format pana la A0
inclusiv) si “plotter”-e foarte mari (care sunt plane si cu o suprafata a mesei de desenat de la doi
la zece formate A0);
− dupa modul de fixare si pozitionare a hartiei si felul de realizare a deplasarii pe axa X,
,,plotter''-ele sunt de doua tipuri: plane si cu tambur (cilindrice). “Plotter”-ul plan este ca cel din
figura 1, adica are o suprafata de desen orizontala, plana si fixa, penita fiind cea care se
deplaseaza, executand ambele miscari (dupa cele doua axe X si Y). Deplasarea penitei (de fapt a
suportului penitelor, 3 pe fig. 1) se face pe o bara glisanta (2 pe fig. 1, care reprezinta deci axa
Y), iar bara se plimba pe o pereche de alte glisiere (notate cu 1 in fig.1) care sunt, deci, axa X.
Fixarea hartiei pe placa de desen (pe planseta-masa) se realizeaza fie electrostatic (caz in care
placa de desen este strabatuta – pe suprafata sa − de fire conductoare paralele intre care se
stabileste o diferenta de potential electric, ceea ce conduce la exercitarea unor forte electrostatice
de atractie – aderare la placa a hartiei), fie prin vacuum (caz in care placa de fixare a hartiei are o
retea plina de orificii prin care se aspira aerul, cea ce face ca hartia sa fie tinuta fix pe placa
mesei). La ,,plotter''-ul plan hartia are forma unor coli dreptunghiulare de format standard (A4,
A3, A2, A1, A0, kA0 unde k este un coeficient supraunitar – evident nu prea mare k < 6, ..., 10).
,,Plotter''-ele cu tambur au hartia, pe care se face imprimarea, sub forma unor suluri (role)
continue asezate pe un tambur cilindric orizontal deasupra caruia, dupa directia generatoarei, se
deplaseaza penita (prin glisare pe o bara paralela cu tamburul), realizandu-se astfel axa Y. In
acelasi timp hartia de pe tambur este derulata continuu (antrenarea hartiei se face prin frictiune
cu niste role, sau, mai vechi, niste roti cu pinteni – stifturi care intra in orificiile decupate pe
marginea hartiei), realizandu-se astfel axa X. Deci, penita se misca dupa o singura axa (Y),
cealalta miscare (dupa axa X sau t-timp) realizandu-se prin avansul longitudinal al hartiei, care
se deruleaza de pe tamburul de fixare si se ruleaza pe un al doilea tambur paralel cu primul.

6
 2.2 Sistemul de programare propriu al ,,plotter''-elor

In prezent ,,plotter''-ele sunt – in fapt – veritabile automate de desenat; o astfel de masina

de desenat este un dispozitiv automat ce transforma cu o mare viteza si precizie datele numerice
(care provin de la un calculator) in grafice si desene. Pentru a se face aceasta ,,transformare'' date
numerice → grafice, deplasarea penitei (iar la ,,plotter''-ele cu tambur si a hartiei) se realizeaza
cu ajutorul unor motoare cu comanda numerica, asa cum sunt motoarele electrice pas cu pas ale
caror bobine statorice sunt alimentate cu un tren de pulsuri electrice, de tensiune. Un puls de
tensiune transmis unui motor pas cu pas provoaca o deplasare cu o valoare de baza constanta,
denumita in general pas sau increment. Pasul corespunde celei mai mici distante de deplasare pe
care operatorul o poate stabili de la panoul de comanda a ,,plotter''-ului. Accst pas de baza sau
increment este, in mod obisnuit, de 0,1 mm sau 0,05 mm (uneori si 0,025 mm). In aceasta
situatie, orice traseu sau figura elementara (dreapta, cerc, elipsa, curba, caractere alfanumerice
etc.) se realizeaza printr-o succesiune de pasi trasati de penita prin comenzile transmise (comenzi
elementare) in functie de datele numerice de intrare.
O parte din aceste programe sunt asigurate de catre “plotter”-ul insusi, sub forma unor
functii grafice pe care “plotter”-ul le realizeaza singur, eliberand astfel calculatorul la care este
legat (aliniat) de rezolvarea unor probleme de amanunt (de rutina). Majoritatea “plotter”-elor au,
deci, un sistem propriu de programare, asa cum se arata in schema din figura 2, prin care – in
afara degrevarii calculatorului – se obtine si o economisire a timpului. Programele proprii ale
,,plotter''-elor sunt, in general, urmatoarele (v. fig. 2): “Driver software” care este programul de
pilotare (coordonare) a activitatii de desenare automata, subrutine grafice de baza care asigura
desenarea functiilor grafice elementare (dreapta, cerc, patrulater, elipsa, caractere alfanumerice
etc.), subrutine grafice functionale prin care se asambleaza comenzile necesare realizarii unui
desen (grafic) programat cu subrutinele grafice de baza si programul de aplicatie care contine
toate comenzile necesare realizarii unui desen (grafic) anume dorit de utilizator. Pentru realizarea
programului de aplicatie, “plotter”-ul este dotat cu un microprocesor specializat (pe figura 2
indicat prin dreptunghiurile ,,PLOTTER'' si Interfata ,,hardware'') care emite cateva comenzi
(ordine proprii) pentru asa-zisa generare de vectori, programul de aplicatie continand multimea
tuturor comenzilor pentru trasarea vectorilor generati ce reprezinta intreg desenul dorit sa fie

7
trasat. Generarea vectorilor se obtine cu ajutorul unui asa-numit interpolator liniar incorporat
(aflat in partitia “subrutine grafice functionale” – v. fig. 2).

Figura 2

Interpolatorul liniar incorporat calculeaza coordonatele pozitiilor succesive ale penitei

pentru unirea printr-un segment de dreapta a doua puncte ale caror perechi de coordonate x si y
sunt date (in functie de graficul care se cere a fi desenat). La “plotter”-ul digital, la care ne
referim, penita poate ocupa numai pozitii discrete situate in nodurile unei retele patratice
imaginare suprapusa peste hartia (suportul) de desen. Astfel, din fiecare punct al acestei retele, in

8
care s-a oprit, penita se poate deplasa cu un pas (increment) in 8 puncte vecine posibile. Aceste
puncte vecine, posibile a fi inregistrate dupa realizarea pasului ce va urma, sunt indicate fie prin
ordine (comenzi) elementare de deplasare pe o singura axa: YYXX −+−+ ,,, (cazuri in care
penita se deplaseaza numai dupa orizontala sau numai dupa verticala, la stanga sau la dreapta si
in sus sau in jos), fie prin combinarea acestor ordine elementare : + X cu + Y, + X cu – Y, – X
cu + Y, – X cu – Y (cazuri in care penita se deplaseaza pe diagonale, adica pe directii care fac o
45 sau o 135 cu orizontala). Combinand si repetand de oricate ori acest set de comenzi
elementare, ce include si ridicarea sau coborarea penitei, se poate trasa orice desen, oricat de
complicat ar fi el, insa prin niste algoritmi corespunzatori.

2.3 Proprietatile geometrice ale “plotter”-elor

Principalele caracteristici de performanta geometrica ale inregistratoarelor numerice se

definesc prin urmatorii termeni:
– rezolutia, ce caracterizeaza precizia desenului si reprezinta numarul de puncte care pot
fi identificate separat si adresate pe o directie elementara. Ea este o masura directa a calitatii
desenului ce poate fi realizat de “plotter” si se exprima fie ca numar de puncte pe unitatea de
lungime (de exemplu: 50 puncte/mm), fie ca lungime a pasului elementar, deci ca increment
(pentru exemplul dat anterior: 0,02 mm);
– repetabilitatea, care este proprietatea unui “plotter” de a identifica un acelasi punct de
pe suprafata de desenat utila, prin comanda sa cu aceleasi coordonate. Ea se exprima ca o abatere
intre pozitii succesive masurate in unitati de lungime (in cazul ideal abaterea este zero, adica prin
aceeasi comanda, oricat de mult repetata, penita se duce in acelasi punct al desenului);
– neliniaritatea, ce reprezinta abaterea care rezulta intre dreapta ideala si dreapta reala
(desenata). Se exprima prin numarul de puncte succesive care nu sunt pe dreapta comandata;
– precizie relativa, care se refera la abaterea intre dimensiunea maxima a suprafetei active
– de desenat, masurata in coordonate proprii, si valoarea exacta, masurata cu instrumente de
precizie;
– adresabilitatea, ce exprima modalitatea de programare a coordonatelor punctelor (sau
incrementul programat). In general, ea este mai fina decat rezolutia, fiind – in fapt – un

9
parametru prin care se asigura compatibilitatea intre diversele “plotter”-e (produse de firme
constructoare diferite – dar din aceeasi familie, sau cu rezolutii diferite).

2.4 Principiul de functionare al “plotter”-ului

El difera in functie de modalitatea de imprimare (cu penita, cu matrice etc.), de partea

aflata in miscare (numai penita la inregistratoarele plane, sau si penita si hartia la cele cu
tambur), de firma producatoare etc.

2.4.1 “Plotter”-ul cu jet de cerneala, al carui principiu functional-constructiv este

redat schematic in figura 3, realizeaza desenul tot prin puncte formate din minuscule pete de
cerneala obtinute printr-un jet de cerneala ejectat printr-un varf de scriere dotat cu un tub capilar.
Capul se deplaseaza de-a lungul tamburului cu hartie (pe directia generatoarei), iar “tintirea”
punctului dorit de pe hartie se realizeaza printr-un camp electric de inalta tensiune care produce o
deflexie (deplasare) a jetului de cerneala, prin forte electrostatice.

Figura 3

10
 2.5 Cine si cand poate folosi un plotter?

Un plotter este un echipament dedicat celor care lucreaza in CAD/GIS, firmelor de

proiectare, arhitectura etc. Practic, dedicat celor care au nevoie de grafice de mare rezolutie,
diagrame bazate pe linii, planuri si tot asa.
Foarte util poate fi un plotter si pentru ONG-uri care, prin actiuni active de promovare a
cauzei lor, ajung efectiv sa includa tipariturile in “planul de afaceri” si ar considera ca, pe termen
lung, investitia intr-un astfel de echipament i-ar ajuta, de fapt, sa economiseasca.
Sau, de ce nu, un plotter poate fi util cuiva care sesizeaza o oportunitate daca are, de
exemplu, prin vecinatati, organizatii cu nevoi speciale de print (precum sus-mentionate ONG-
uri). Un astfel de „vizionar” nu doar si-ar scadea propriile costuri (inclusiv de timp) cu
materialele de promovare, ci ar putea oferi serviciul si altora.

3 Exemple de plotter-e cu jet de cerneala

3.1 Ink Jet Printer este un plotter la un pret accesibil

si care reda o calitate net superioara si o viteza de productie
relativ buna in comparatie cu pretul de achizitie. Este destinat
printurilor la rezolutii mari si de o calitate superioara, indifferent
de complexitatea acestora.
Datorita constructiei sale si dotarilor, utilajul permite punerea in executarea a unor
volume mari de printuri fara ca operatorul sa fie nevoit sa supravegheze in totalitatea operatiunea
de print.
Imprimanta detine un sistem sigur si precis de roll up al meterialului printat ce asigura
acuratetea si mentinerea printului in stare impecabila. De asemenea imprimanta este dotata si cu
un sistem de uscare alcatuit din 2 parti distincte si anume: ansamblul termic format din 2
rezistente electrice ce degaja o caldura faborabila uscarii printului in timp util si partea de
ventilare alcatuita dintr-un numar exact de ventilatoare ce pot debita un volum suficient de aer,
astfel incat impreuna cu ansamblul termic printul sa fie complet uscat inainte ca acesta sa fie roll-
uit de sistemul automat de roll-up.

11
 In ceea ce priveste sistemul de alimentare cu cerneala a capetelor de printare, acesta se
face prin intermediul a 8 rezervoare de 500ml si a 8 magistrale de alimentare ceea ce inseamna 2
perechi de cate 4 culori, ceea ce permite schimbarea a 2 tipuri de cerneluri intr-un mod cat mai
simplu si sigur. Plotterul este dotat cu 4 capete de printare ce pot reda o rezolutie de pana la
600x600dpi, senzori de citire a materialului pentru take up si senzori de citire a dimensiunilor
suporturilor de printat. Masa de rulaj a plotterului este dotata cu un sistem de vacuum pentru
mentinera materialului in permanenta la o distanta optima de printare fata de capetele de printare.
Utilizarea unui soft recunoscut pe plan international si folosit de majoritatea companiilor
producatoare de printere outdoor si indoor si anume PHOTOPRINT VS 5 licentiat, INK JET
PRINTER se defineste a fi o imprimanta usor de operat si de utilizat.
Cu viteza pana la 10mp/h INK JET PRINTER se distinge ca fiind un plotter util si
totusi ieftin in comparatie cu utilajele existente la momentul de fata pe piata productiei
publicitare romanesti.
Cartusul este impachetat in cutie de la uzina producator. Este capabil sa printeze cu
rezolutie inalta. Printurile se primesc cu culori vii. Cu o cantitate mica de cerneala se poate de
printat imagini vii, frumoase cu o calitate mare a detaliilor.

Prioritatile plotterului Ink Jet Printer:

 Accesibil dupa pret, plotterul are o productivitate inalta si este destinat pentru
indeplinirea lucrarilor grafice de orice complexitate pe suporturi cu latimea de pana
la 1,52m.
 Poseda un sistem termic de uscare, doua sisteme independente de livrare a cernelurilor
si o inalta productivitate, posedasia sistemei termice de uscare inseamna, ca printurile,
printate la plotter, sunt gata pentru laminare imediat dupa imprimare.
 Exploatare comoda: driverul se instaleaza usor si configurarea lor este pe intelesul
tuturor, panoul de comanda este foarte simplu, iar incarcarea materialului pentru printare
este foarte comoda.
 Amortizarea printurilor. Cernelurile: 1 l – 15 euro, capul de printare - 40 euro, pretul
suportului este de la 1.4 euro/1m2. Amortizarea printurilor este, in dependenta de suport,
de la 2 euro pentru 1m2.

12
  Materiale utilizate pentru printare. Materialele ieftine si accesibile propuse de
compania noastra sunt: High Glossy Photo Paper, Self Adhesive Glossy Photo Paper, Ink
Jet Silk Fabric (water Proof), Self Adesive PET film, Backlit Film, Art Canvas Matt/Pure
cotton (water Proof), Art Silk Fabric Matt (water Proof) etc.

Caracteristici tehnice

Tehnologia de
Termojet
imprimare

Latimea de
1520 mm;
imprimare

Rezolutia 600 x 600dpi

Viteza de imprimare 4-12 m2/h;

Linie de livrare in continuu a cernelei.

Livrarea cernelei
Rezervoare de 500ml.

Memoria 64Mb (256Mb);

Software Photoprint

Interfata Centronics;

Interfata de retea 10/100 Base-TX;

Dimensiunile
2400 x 760 x 1120 mm
plotterului

Masa netto 81kg.

Masa brutto 88kg.

Numarul de culori 4 culori (CMYK)

Pret(euro) 3500 € + TVA

13
 3.2 HP Design jet 4000PS Plotter este unul dintre cele mai bune plotter-e HP cu o
viteza si o calitate exceptionala. Acest plotter vine cu o memorie inbuilt, cu dimensiunea de 256
MB. In general, plottere-le impresioeaza pe oameni prin viteza sa si HP cu jet de Plotter Design
4000PS nu este o exceptie. Acestuia nu ii va trebui mai mult de 5 minute pentru a incarca un
fisier de 50MB sau o imagine si sa-l tipareasca. Nu este nevoie sa va faceti griji, chiar daca aveti
un fisier 100MB pentru ca acast plotter poate imprima acel fisier in 10 minute. Greutatea acestui
plotter este de 250lbs si alte specificatii sunt:

- Latime: 76 "
- Adancime: 31,5 "
- Inaltime: 53.2 "

Un plotter trebuie sa se concentreze asupra calitatii, precum si asupra cernelei. Calitatea

de cerneala determina claritatea de iesire a unei imprimari. De asemenea, acest plotter este usor
de aliment cu hartie. HP vinde acest produs pentru 5.450 dolari.
Nu exista nici o indoiala in faptul ca: “ plotter-ele fac lucrul usor. "

14
3.3 Plotterul cu cerneala pe baza de solventi CJ-F3308SKY

Model CJ-F3308SKY

Capuri de printare SPECTRA SKYWALKER

Numărul de capuri 2x4

Rezooluţia de
720dpi
printare

1pass-120m\h, 3ïðîõîäà-45m\h,
Viteza de printare
6pass-25m\h, 9pass-20m\h

Lăţimea de printare 3270mm

Lăţimea materialului 3380mm

Frontlit Flex, Backlit Flex, Mesh, Textil PVC,

Tipul materialului
Blockout etc.

Tipul suportului ±Rollă\Folie

Tipul cernelurilor C, M, Y, K

Flux negativ – Standard

Curaţare automată
Flux pozitiv – Standard

15
 Reglarea rezoluţie – un punct pentru unitate
Reglarea capurilor Înălţimea capului: de la 2 până la 5mm deasupra
materialului

Software MainTop 5.2

Interfaţă SCSI II

Direcţia printării Unidirecţională\Bidericţională

Dimensiune 4700x990x1265mm

Dimensiunea
5000x1000x1600mm
ambalajului

Greutate Brut 900kg

Greutate Net 670kg

Alimentare 100-240V

Preţ (euro) 21.500 €

16
4 Bibliografie

-Informatica, Tudor Sorin, Ed. LS Informat, Bucurest, 2002

-PC magazine

-www.eta2u.ro

-www.flamingocomputers.ro

-Tehnologia informatiei, Editura All, Bucuresti, 2000

-http://etc.md/ro/equipment.html

17