Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TRIPA - Rezistenta Materialelor - Curs - Vol - 1 PDF
TRIPA - Rezistenta Materialelor - Curs - Vol - 1 PDF
R E Z I S T E N Ţ A
MATERIALELOR
SOLICITĂRI SIMPLE ŞI TEORIA ELASTICITĂŢII
E Z
R
22
MONOGRAFII REZMAT
M T
A
z σy
x
σx σx
y σy
Editura MIRTON
Timişoara 1999
Referenţi ştiinţifici:
Tehnoredactare computerizată:
Conf. dr. ing. Pavel TRIPA
TRIPA, PAVEL
Rezistenţa materialelor / Pavel Tripa. – Timişoara:
Editura Mirton, 1999
258 p,; 24 cm
Bibliogr.
ISBN 973-578-915-9
539.4
C U P R I N S
Prefaţă ................................................................................................................. 4
1
4.1 Încercarea la tracţiune a oţelului de uz general .................................................. 80
4.2 Încercarea la compresiune a oţelului .................................................................. 84
4.3 Încercarea la tracţiune a oţelului aliat ................................................................ 85
4.4 Clasificarea materialelor în funcţie de caracteristicile mecanice ....................... 87
2
8.4 Torsiunea barelor tubulare cu pereţi subţiri ........................................................ 203
8.5 Energia de deformaţie la răsucire ....................................................................... 208
8.6 Dualitatea tensiunilor tangenţiale. Starea de forfecare pură .............................. 208
8.7 Calculul arcurilor elicoidale cu pas mic ............................................................. 211
8.8 Aplicaţii la solicitarea de torsiune ...................................................................... 215
3
Prefaţă
4
Lucrarea poate fi consultată cu rezultate bune şi de către inginerii din producţie şi mai
ales cei din proiectare şi cercetare, care pe parcursul anilor din diferite motive, legătura lor cu
calculele de rezistenţă a fost mai slabă.
Pentru o eficienţă superioară, pe baza noţiunilor tratate, în lucrare se prezintă
rezolvarea unor probleme concrete.
S-a căutat ca noţiunile teoretice să fie prezentate cât mai simplu, insistându-se mai
mult asupra fenomenelor, legilor şi noţiunilor fundamentale ale mecanicii corpului solid
deformabil, avându-se în acelaşi timp în vedere şi capacitatea de asimilare de către studenţi a
acestor cunoştinţe.
Toate relaţiile de calcul sunt deduse pe baza unor demonstraţii simple şi în logica lor
firească.
Conştient fiind de faptul că lucrarea poate fi îmbunătăţită atât în conţinut cât mai ales
în prezentarea grafică, autorul mulţumeşte tuturor acelora care vor veni cu propuneri concrete
pentru îmbunătăţirea acesteia, într-o ediţie viitoare.
Autorul
5
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Dacă un corp solid nu îşi modifică forma şi dimensiunile sub acţiunea unui
sistem de forţe, atunci el este un solid rigid. Dacă sub acţiunea sistemului de
forţe solidul îşi modifică forma şi dimensiunile, el este un solid deformabil.
Mecanica Corpurilor Deformabile, respectiv Rezistenţa Materialelor are în
vedere deformabilitatea corpurilor, ceea ce-i permite să rezolve o serie de
probleme imposibil de rezolvat în Mecanica Rigidului.
F
F
F F
F
a) b) c)
6
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
Din punct de vedere al Mecanicii Teoretice, cele trei variante sunt identice:
corpul este în echilibru şi nu suferă deformaţii. Din punct de vedere al
Rezistenţei Materialelor, cele trei cazuri prezentate sunt diferite şi anume:
Cazul a) – corpul este supus unei solicitări de tracţiune şi el se lungeşte,
Cazul b) – corpul este comprimat şi se scurtează,
Cazul c) – corpul nu este solicitat şi nu suferă deformaţii.
În ambele cazuri, corpul sub acţiunea celor două forţe este în echilibru.
Rezultă de aici că în cazul Rezistenţei Materialelor, este important să se
cunoască poziţia punctului de aplicaţie al forţelor.
În principal, scopul Rezistenţei Materialelor este acela de a stabili
dimensiunile unei piese, realizată dintr-un material cunoscut, astfel ca acesta să
reziste în condiţii bune forţelor exterioare aplicate. Această operaţie de calcul
este o operaţie de dimensionare. În cazul problemelor de dimensionare se
cunosc forţele aplicate, modul de rezemare al piesei, se cunoaşte materialul din
care este realizată piesa şi se determină anumite caracteristici geometrice ale
secţiunii transversale ale acesteia. Dacă piesa este dată (ca formă şi dimensiuni)
iar forţele sunt cunoscute, se face un calcul de verificare pentru a se stabili dacă
piesa este sigură în funcţionare. În unele situaţii este cunoscută forma şi
dimensiunile piesei, condiţiile pe care aceasta trebuie să le satisfacă şi este
necesar să se determine mărimea forţelor care pot acţiona asupra acesteia. În
acest caz, se face un calcul al încărcării capabile. Astfel în Rezistenţa
Materialelor, se întâlnesc trei tipuri de probleme:
probleme de dimensionare
probleme de verificare
probleme de încărcare capabilă (sau efort capabil).
În rezolvarea celor trei tipuri de probleme, Rezistenţa Materialelor, are în
vedere următoarele criterii:
criteriul economic; orice piesă trebuie realizată cu soluţia cea mai
economică din punct de vedere al consumului de material şi manoperă,
criteriul bunei funcţionări; piesa realizată trebuie să-şi îndeplinească rolul
funcţional pentru care a fost realizată, un timp cât mai îndelungat.
O bună funcţionare a piesei, impune respectarea următoarelor condiţii:
de rezistenţă, adică piesa să reziste solicitărilor la care este supusă
de rigiditate (deformabilitate), adică sub acţiunea solicitărilor să nu
sufere deformaţii care pun în pericol buna funcţionare a piesei,
de stabilitate, adică în timpul funcţionării, piesa să-şi păstreze tot timpul
starea de echilibru stabil.
Rezistenţa Materialelor este o disciplină care se înrudeşte cu o serie de alte
discipline, cum ar fi: Mecanica Teoretică, Teoria Elasticităţii, Teoria
Plasticităţii, Teoria Stabilităţii Elastice, Teoria Oscilaţiilor Mecanice, Încercări
de Materiale, Mecanica Ruperii Materialelor etc.
7
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
b)
axa longitudinală
secţiunea transversală
a)
c)
8
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
grosimea
suprafaţa mediană
Corpurile sau elementele de rezistenţă, sunt supuse acţiunii unor forţe sau
cupluri de forţe (momente). Forţele sau momentele direct aplicate asupra unui
element de rezistenţă se numesc sarcini.
Sarcinile se pot clasifica după mai multe criterii: Astfel:
a) după mărimea suprafeţei pe care ele acţionează, sarcinile pot fi:
concentrate (Fig.1.4-1a)
repartizate sau distribuite, uniform sau cu intensitate variabilă în
lungul elementului sau pe o suprafaţă (Fig.1.4-1b)
a) b)
9
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
p p p
p = const. pmax
pmin
t t t
a) b) c)
Fig.1.4-2 Sarcini variabile în timp
10
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
a) b) c)
11
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
H H
M
R V V
R
a) b) c)
(∑ F) = 0
x
(∑ F) = 0
y
1.5-1
(∑ M ) = 0 K
Sistemul de mai sus, pentru a putea fi rezolvat, poate conţine maxim trei
necunoscute. În cazul abordat, cele trei necunoscute sunt reacţiunile. Dacă sunt
mai mult de trei necunoscute (reacţiuni) sistemul nu poate fi rezolvat şi în acest
12
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
(∑ F)
x
=0
(∑M) K1
=0 1.5-2
(∑ M) K2
=0
(∑ F ) y
Dacă se obţine:
(∑ F) y
=0 reacţiunile sunt corect calculate
1.5-3
(∑ F) y
≠0 reacţiunile sunt greşit calculate.
Tabelul 1.5-1
Felul forţelor Numărul ecuaţiilor de echilibru
De proiecţii De momente
Coliniare 1 -
Concurente în plan 2 -
Concurente în spaţiu 3 -
Paralele în plan 1 1
Paralele în spaţiu 1 2
13
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
Oarecare în plan 2 1
Oarecare în spaţiu 3 3
Tensiuni
Se consideră un element de arie dA din aria A a secţiunii transversale a unui
element de rezistenţă şi pe care acţionează forţa dF, având o direcţie oarecare
(Fig.1.6-1a). Dacă elementul de arie dA este suficient de mic, forţa poate fi
considerată uniform distribuită pe suprafaţa acestuia, iar rezultanta dF poate fi
aplicată în centrul de greutate al elementului. Mărimea efortului distribuit,
aplicat pe unitatea de suprafaţă din aria secţiunii,
dF
p= 1.6-1
dA
se numeşte tensiune. Tensiunea p are aceeaşi direcţie cu forţa elementară dF, iar
mărimea ei este determinată atât de mărimea forţei dF cât şi de orientarea
suprafeţei dA faţă de direcţia forţei.
dF
τ τxy
τxz x
p dA
z
σ σ
n A
A
y
a) b)
14
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
p 2 = σ2 + τ2 1.6-2
Deformaţii şi deplasări
Se consideră acum un cadru solicitat de o forţă F (Fig.1.6-2). Sub acţiunea
forţei F, tronsonul AB se deformează, iar tronsonul BC nu se deformează (nu
este solicitat). Se constată că unghiul format de B’C’ cu tangenta în B’ la fibra
deformată AB’, nu s-a modificat, a rămas tot de 900. În schimb, toate secţiunile
cadrului (cu excepţia secţiunii A) s-au deplasat în plan. În acest exemplu au
apărut două noţiuni: deformaţie şi deplasare.
B C
F
B’
C’
15
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
y
M’
y
M u
Deformaţii specifice
Dacă se decupează din jurul punctului M un element de volum Fig.1.6-
4a), laturile acestuia se vor lungi sau scurta, în funcţie de solicitare.
γyx
y y dx Δdx y
dy dy dy γ’xy
dz
dx dx
x x x
O O O
z
a) b) c)
Este greu de închipuit dar mai ales de reprezentat, cum arată un astfel de
element după deformare. Din acest motiv, se prezintă deformaţiile sale numai în
planul xOy, după care este uşor să se imagineze deformaţiile şi în celelalte
plane: zOy, respectiv xOz. Proiecţia acestui element în planul xOy este
prezentată în Fig.1.6-4b. Dimensiunea dx a elementului s-a modificat pe direcţia
x cu Δdx. Pe direcţiile y respectiv z, deformaţiile sunt Δdy, respectiv Δdz.
16
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
Δdx
εx =
dx
Δdy
εy = 1.6-3
dy
Δdz
εz =
dz
γ xy = γ 'xy + γ yx
γ yz = γ 'yz + γ zy 1.6-4
γ zx = γ 'zx + γ xz
În concluzie, corpurile suferă două feluri de deformaţii specifice: liniare,
respectiv unghiulare.
F F
17
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
ε tr = ε y = −ν ⋅ ε x 1.7-1
Semnul ( - ) arată că cele două mărimi sunt contrare, dacă una creşte,
cealaltă scade şi invers.
Se consideră acum o bară cilindrică de lungime l şi aria secţiunii transversale
A, solicitată la întindere axială. La un moment dat, lungimea barei este l⋅(1+ε),
diametrul d⋅(1-νε), iar aria secţiunii transversale A⋅(1-νε)2. Dacă volumul barei
înainte de solicitare a fost A⋅l, după solicitare el devine:
V + ΔV = A(1 − νε ) ⋅ l(1 + ε ) =
2
Deoarece lungirile sunt foarte mici, ultimii trei termeni din paranteză se
pot neglija, obţinându-se:
V + ΔV = A ⋅ l + A ⋅ l ⋅ ε(1 − 2ν )
sau 1.7-3
ΔV = ε(1 − 2ν ) ⋅ A ⋅ l
1 − 2ν > 0 1.7-4
de unde
Pentru cele mai multe materiale, ν = 0,33, iar pentru materialele care-şi
păstrează volumul constant, ν = 0,5.
18
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
19
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
F
a)
a
F
b)
a
20
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
σlim
σa = 1.9-1
c
unde:
σlim – tensiunea corespunzătoare stării limită periculoase
c - coeficient de siguranţă faţă de starea limită periculoasă considerată.
σ ef max ≤ σ a 1.9-2
21
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR –
22
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
a)
F3 F5
F1 F2
FS FD F4 PD
M R
R M
F3 PS F5
b) c)
23
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
care a fost înlăturată. Sistemul R, M de pe cele două feţe sunt egale şi de sens
contrar, ceea ce asigură echilibru întregului corp.
Dacă se consideră PD (Fig.2.1-1c) asupra ei acţionează R, M, F4 şi F5, care
îşi fac echilibru. Rezultă atunci că R şi M se pot calcula şi din condiţiile de
echilibru ale părţii de corp asupra căreia ele acţionează, în cazul nostru PD.
Componentele R şi M se consideră aplicate în centrul de greutate al secţiunii
barei.
În concluzie, se poate preciza:
eforturile R, M acţionează în centrul de greutate al secţiunii şi sunt
analoage oricăror forţe exterioare aplicate barei. Acestora li se pot aplica
ecuaţiile de echivalenţă şi de echilibru cunoscute din mecanica teoretică.
eforturile R şi M formează un sistem echivalent cu torsorul de reducere
în centrul de greutate al secţiunii, a tuturor forţelor exterioare aplicate
părţii de corp care a fost înlăturată sau un sistem egal şi direct opus cu
torsorul forţelor exterioare aplicate părţii de corp care se cercetează.
În cazul cel mai general, eforturile R şi M au direcţii oarecare faţă de
secţiune. Ele se descompun în componente pe normala la planul secţiunii (pe
axa barei) şi în planul secţiunii, rezultând:
a) rezultanta R are o componentă orientată pe normala la secţiune, numită
forţă normală sau forţă axială şi notată cu N, respectiv o componentă T
conţinută în planul secţiunii şi numită forţă tăietoare (Fig.2.1-2)
b) momentul (cuplul) M se descompune în momentul de torsiune Mt sau
moment de răsucire, orientat după normala la secţiune şi în momentul
încovoietor Mi conţinut în planul secţiunii (Fig.2.1-2)
Mt
Miz Ty
z Tz
Miy
N
24
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
25
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N T N
T
x x
faţa din dreapta
x
x
Mt
A
Miz Ty
z τxy
z Tz
z Miy
y τxz N
σ dA A
z
y
y
a) b)
Fig.2.2-1 Echivalenţa între tensiuni şi eforturi
26
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N = ∫ σ ⋅ dA
A
Ty = ∫ τ xy ⋅ dA
A
Tz = ∫ τ xz ⋅ dA 2.2-1
A
M iz = ∫ σ ⋅ y ⋅ dA
A
M iy = − ∫ σ ⋅ z ⋅ dA
A
M t = (τ xy ⋅ z − τ xz ⋅ y ) ⋅ dA
x
dx dx T+dT
a) b)
27
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(∑ F) x
=0
T − p ⋅ dx − (T + dT ) = 0
de unde rezultă:
dT
= −p 2.3-1
dx
Relaţia 2.3-1 arată că derivata funcţiei forţei tăietoare în raport cu
abscisa secţiunii, este egală cu sarcina distribuită normală la axa barei din
acea secţiune, luată cu semn schimbat.
Asemănător se deduce că derivata funcţiei forţei axiale în raport cu
abscisa secţiunii este egală cu sarcina distribuită axială din acea secţiune, luată
cu semn schimbat.
Suma de momente faţă de centrul de greutate al secţiunii din dreapta,
conduce la:
M i − (M i + dM i ) + T ⋅ dx − p (dx )
2
=0
2
dM i
=T 2.3-2
dx
d 2 M i dT
= = −p 2.3-3
dx 2 dx
28
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
29
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
în jos
în sus
a) b)
30
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F
F
HA A α B
1
x x a)
VA
a b
l VB
N
b)
F cosα
(F b sinα)/ l
T
c)
(F a sinα)/ l
Mi d)
(F a b sinα) / l
Fig.2.4.1-1
(∑ F) x
=0
H A − F cos α = 0
de unde rezultă:
31
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
HA = F cosα
reazemele A, respectiv B.
(∑ M ) B
= VA ⋅ l − F ⋅ sin α ⋅ b = 0
de unde se obţine
VA = (F b sinα) / l
(∑ M ) A
= VB ⋅ l − F ⋅ sin α ⋅ a = 0
de unde se obţine
VB = (F a sinα) / l
B
(∑ F) y
= VA − F ⋅ sin α + VB =
F⋅a F⋅b F
= sin α − F ⋅ sin α + sin α = (a + b )sin α − F ⋅ sin α = 0
l l l
N = HA = F cosα
32
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
T = VA = (F b sinα) / l
pentru x = 0 , MiA = 0
N=0
T = - VB = - (F a sinα) / l
B
efort constant, negativ. Valorile negative la efortul tăietor se reprezintă sub axa
de valoare zero (sub axa barei). Variaţia efortului tăietor T pe acest interval este
prezentată în Fig.2.4.1-1c.
33
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
MiB = 0
pentru x = b,
Mi1 = (F a b sinα) / l
A B a)
x
VA l VB
pl / 2
T b)
l/2
pl / 2
Mi c)
pl2 / 8
Fig.2.4.1-2
34
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Calculul reacţiunilor. Se poate constata uşor că cele două reacţiuni sunt egale
şi au valorile:
VA = VB = p l / 2 B
T = VA – p x = p l / 2 – p x
TA = VA = p l / 2
pentru x = l,
TB = VA – p l = p l / 2 – p l = - p l / 2
B
T=pl/2–px=0
x= l/2
Mi = VA x – p x x / 2 = (p l / 2) x – p x2 / 2
35
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
pentru x = 0,
MiA = 0
pentru x = l / 2,
Mi extr. = Mi max = p l2 / 8
pentru x = l,
MiB = 0
2l/3
px p
A B a)
x F
VA l VB
pl/6
T b)
31/2 l / 3
pl/3
Mi c)
31/2 pl2 / 27
Fig.2.4.1-3
36
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
1 p⋅l
VA = F=
3 6
2 p⋅l
VB = F =
3 3
x
px = p
l
Funcţiile şi diagramele de eforturi.
Efort axial nu există.
Funcţia efortului tăietor este:
px ⋅ x p ⋅ l x x p ⋅ l p
T = VA − = − p⋅ = − ⋅ x2
2 6 l 2 6 2⋅l
TA = p l / 6
pentru x = l,
TB = - p l / 3
B
p⋅l p
T= − ⋅ x2 = 0
6 2⋅l
37
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
l 3
x= = ⋅l
3 3
px ⋅ x x p ⋅ l p
M i = VA ⋅ x − ⋅ = ⋅x − ⋅ x3
2 3 6 6⋅l
MiA = 0
Mi max = 31/2 p l2 / 27
pentru x = l,
MiB = 0.
M
x x
A 1 B
a)
a b VB
VA
l
T
b)
-M / l
-M a / l
Mi c)
Mb/l Fig.2.4.1-4
38
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
VA = -VB = M / l B
T = -VA = -M / l
Mi = -VA x = (-M / l) x,
MiA = 0
pentru x = a,
Mi1 = -M a / l
T = -VB = -M / l B
Mi = VB x = (M / l) x B
39
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
pentru x = 0,
MiB = 0
pentru x = b,
Mi1 = M b / l.
F
x
B
A a)
l
T b)
-F -F
-F l
c)
Mi
Fig.2.4.1-5
T=-F
40
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Mi = - F x
MiA = 0
pentru x = l,
MiB = - F l.
2pa2 20pa
p
A
1 B
a)
2
x x x
VA 2a 2a 2a
VB
10pa
2pa
T b)
-10pa
-2pa2 -2pa2
Mi c)
18pa2
Fig.2.4.1-6
VA = 10 p a
41
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
VB = 12 p a
B
T = VA = 10 p a
Mi = VA x – 2 p a2 = 10 p a x – 2 p a2
MiA = - 2 p a2
pentru x = 2a,
Mi1 = 18 p a2
T = VA – 20 p a = 10 pa – 20 p a = - 10 p a
Mi1 = 18 pa2
pentru x = 2a,
42
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
MiB = - 2 pa2
T=px
T2 = 0
pentru x = 2a,
TB = 2 p a
B
Mi = - (p x) x/2 = - p x2 / 2
Mi2 = 0
pentru x = 2a
MiB = - 2 p a2
43
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2p pa
1 2 B
A a)
x x x
VA
2a a 3a
2pa
T b)
a
-2pa
-3pa -3pa
-11pa2
-2pa2
Mi c)
pa2 / 2
Fig.2.4.1-7
M1 = VA 2a – 2p 2a a = 0
44
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
de unde:
VA = 2 pa
T = VA – 2p x = 2 pa – 2p x
TA = 2 pa
pentru x = 2a,
T1 = - 2 pa.
T = 2 pa – 2p x = 0
de unde,
x=a
Mi = VA x – 2p x x/2 = 2 pa x – p x2 / 2
MiA = 0
45
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
pentru x = a,
Mimax = pa2 / 2
pentru x = 2a,
Mi1 = 0.
T = VA – 2p 2a = 2 pa – 4 pa = - 2 pa
Mi = VA (2a + x) – 2p 2a (a + x) = - 2 pa x
Mi1 = 0
pentru x = a,
Mi2 = - 2 pa2.
T = VA – 2p 2a – pa = 2 pa –5 pa = - 3 pa
46
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Mi2 = - 2 pa2
pentru x = 3a,
MiB = - 11 pa2
Cadrele sunt sisteme de bare a căror axă formează o linie frântă sau
ramificată, iar nodurile realizează legături rigide sau articulate. Un cadru este
rigid dacă nu permite deplasări de tipul celor care se produc în mecanisme, ci
numai deformaţii şi deplasări elastice. În Fig.2.4.2-1, se prezintă câteva forme de
cadre rigide.
Fig.2.4.2-1
47
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Observator
Observator
Fig.2.4.2-2
p 8 pa2
1
x 2
a a
A x x 3
HA 2a F = 4pa
a
VA x
B
VB
Fig.2.4.2-3
48
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
HA = 4 pa
VA = 5 pa
VB = 3 pa
B
N = - VA = - 5 pa
T = - HA = - 4pa
constant şi negativ.
Momentul încovoietor este:
Mi = - HA x = - 4 pa x
MiA = 0
pentru x = a,
Mi1 = - 4 pa2
N = - HA = - 4 pa
constant şi negativ.
Efortul tăietor are expresia:
T = VA – p x = 5 pa – p x
T1 = 5 pa
pentru x = 2a,
49
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
T2 = 3 pa
Mi1 = - 4 pa2
N = 3 pa
constant şi pozitiv.
Efortul tăietor T şi momentul încovoietor Mi pe acest interval sunt nule.
N = 3 pa
constant şi pozitiv.
Efortul tăietor T are expresia:
T = F = 4 pa
constant şi pozitiv.
Momentul încovoietor este:
Mi = - F x = - 4 pa x
Mi3 = 0
pentru x = a,
Mi3 = - 4 pa2
50
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5pa
3pa -4pa2
3pa -4pa2 -4pa2
-4pa
4pa2
-5pa -4pa 4pa
N 3pa T Mi
(r) (t) F
ϕ
R
CC (centrul de curbură)
Fig,2.4.3-1
51
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
ϕ F F
(r)
1
ϕ
(t)
A R
Fig.2.4.3-2
N = - F sin ϕ
52
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N1 = 0
pentru ϕ = π / 2,
NA = - F.
T = F cos ϕ
T1 = F
pentru ϕ = π / 2,
TA = 0.
Mi = - F R cosϕ
Mi1 = 0
pentru ϕ = π / 2,
MiA = - F R.
53
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N T Mi
-F
-FR
Sistemele spaţiale sunt printre cele mai răspândite într-o construcţie sau
structură de rezistenţă. Ele pot fi formate din bare drepte, curbe sau o combinaţie
a acestora. Cele mai întâlnite sisteme spaţiale sunt cele alcătuite din bare drepte.
La sistemele spaţiale nu mai pot fi utilizate toate convenţiile de semn care
s-au folosit la barele drepte plane. La aceste sisteme este recomandat, pentru
trasarea diagramelor de eforturi, să se ţină seama de următoarele recomandări:
• Diagrama efortului axial N, se poate reprezenta în orice plan al sistemului. În
această diagramă se pune semn: plus (+) dacă efortul axial este de întindere şi
minus (-) dacă este de compresiune.
• Diagrama efortului tăietor T, se reprezintă în planul în care acţionează forţele
exterioare normale la axa barei (cele care produc efortul tăietor) şi de aceeaşi
parte a barei cu forţele exterioare respective. În diagrama T, nu este nevoie să
se pună semn.
• Diagrama momentului încovoietor Mi, se reprezintă pe partea fibrei întinse a
barei, iar în diagramă nu se mai pune semn.
• Momentul de torsiune Mt, se poate reprezenta în orice plan, iar în diagramă
nu se mai pune semn. “Haşura “ diagramei Mt, se face printr-o spirală,
tocmai pentru a se deosebi de momentul încovoietor Mi.
Trebuie reamintit faptul că, o dimensiune a elementului de rezistenţă, paralelă
cu suportul forţei, nu constituie braţ al forţei şi ca urmare produsul dintre forţă
şi această dimensiune, nu produce niciodată un cuplu (moment).
De multe ori, mai ales în cazul începătorilor şi pentru sisteme relativ
simple, se poate reprezenta pe fiecare interval şi sistemul de axe x,y,z (vezi şi
Fig.2.4.4-1)
54
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
y
c b
z a
y
x x 2
x
3
z y
x z x
1
F
x
Fig.2.4.4-1
Miy1 = F ⋅ 0 = 0
pentru x = a,
Miy2 = F a
Intervalul 2-3
N=0
Ty = 0
Tz = - F
Mx = Mt = F a
55
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Miz = 0
Miy = F x,
iar la capetele intervalului 2-3, Miy are valorile:
pentru x = 0
Miy2 = F ⋅ 0 = 0
pentru x = b,
Miy3 = F b
Intervalul 3-A
N=-F
Ty = 0
Tz = 0
Mx = Mt = 0
Miz = F a
Miy = F b.
Diagramele rezultate sunt prezentate în Fig.2.4.4-2.
F F
F
N T
Fa F
Fb
Fb Fa Fa
Fb Fa
Mi Mt
56
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F1 F3 Fn-1 Fn
F2
R
A B
a2
aR
VA a1
VB
x
Fig.2.4.5-1
n
R = ∑ Fi 2.4.5-1
i =1
57
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
n n
∑ Fi ⋅ a i ∑F ⋅a i i
aR = i =1
n
= i =1
2.4.5-2
R
∑F
i =1
i
O astfel de situaţie are loc atunci când convoiul ocupă o poziţie apropiată
de reazemul în care apare această reacţiune.
Cum variaţia momentului încovoietor este liniară (linii frânte), pentru o
poziţie oarecare a convoiului, momentul încovoietor maxim se produce în
dreptul unei forţe concentrate. În cazul prezentat al grinzii rezemate la capete,
momentul încovoietor maxim maximorum are loc pentru o anumită poziţie a
convoiului, în dreptul unei forţe concentrate, de obicei în dreptul forţei
concentrate cea mai apropiată de rezultanta R.
Pentru o poziţie oarecare a convoiului, funcţie de rezultanta R, reacţiunea
din reazemul A, este:
R
VA = (l − a R − x ) 2.4.5-3
l
iar momentul încovoietor din dreptul unei forţe concentrate oarecare Fi, este:
n
R
Mi = (l − a R − x ) ⋅ x − ∑ Fi ⋅ a i 2.4.5-4
l i =1
58
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
dM i R
= (l − a R − 2 x ) = 0 2.4.5-5
dx l
Din relaţia 2.4.5-5, se obţine distanţa x care defineşte poziţia forţei Fi,
pentru care în dreptul ei se produce momentul încovoietor maxim:
l − aR
x= 2.4.5-6
2
2
R ⎛ l − aR ⎞ n
M i max max = ⎜ ⎟ − ∑ Fi ⋅ a i 2.4.5-7
l⎝ 2 ⎠ i =1
Cazuri particulare:
Exemplul nr. 1. Pentru grinda din Fig.2.4.5-2, să se determine momentul
încovoietor maxim maximorum, dacă forţele F1 şi F2, formează un convoi de
forţe mobile.
F1 aR R F2
A a2
B
x
VA l/2 l/2 VB
Mi max max
Fig.2.4.5-2
59
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
R = F1 + F 2
F2 F2
aR = ⋅a2 = ⋅a2
R F1 + F2
Dacă F1 > F2, momentul maxim are loc în dreptul forţei F1. Se notează cu
x distanţa dintre rezultanta R şi mijlocul grinzii. Momentul încovoietor maxim,
este atunci:
⎡l ⎤
M i max = VA ⋅ ⎢ − (a R − x )⎥
⎣2 ⎦
l − 2x
VA = ⋅R
2l
l − 2x ⎡l F ⎤
M i max = ⋅ R ⋅ ⎢ − 2 ⋅ a 2 + x⎥
2l ⎣2 R ⎦
dM i max R ⎡ l F2 ⎤ l − 2x
− ⋅ ⎢ − ⋅ a 2 + x⎥ + ⋅R = 0
dx 2l ⎣ 2 R ⎦ 2l
F2 a 2 F2 a
x= ⋅ = ⋅ 2
R 2 F1 + F2 2
60
PAVEL TRIPA – REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
aR
x=
2
R (l − a R )
2
Mi max max = ⋅
l 4
F R F
a
a/2 a/2
F l/2 l/2 F
Fig.2.4.5-3
2
⎛ a⎞
⎜l − ⎟
M i max max =
2F ⎝ 2 ⎠
⋅ =
(2 ⋅ l − a)
2
⋅F
l 4 8⋅l
61
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
F
F
h
b
b h
Fig.3-1
62
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
¾ centrifugal
¾ polar
raza de inerţie (giraţie)
modulul de rezistenţă
y
dA
z
zG
y
r
G yG z
A
O
Fig.3-2
A = ∫ dA 3.1-1
A
Aria suprafeţei se măsoară în [mm2].
Sz = ∫ y ⋅ dA
A
3.2-1
Sy = ∫ z ⋅ dA
A
63
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
∑y ⋅A i i
yG = i =1
A
n 3.2-3
∑ zi ⋅ Ai
zG = i =1
I z = ∫ y 2 ⋅ dA
A
3.3-1
I y = ∫ z ⋅ dA 2
64
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I zy = ∫ z ⋅ y ⋅ dA 3.3-2
A
dA dA
y y
z
b/2 b/2
Fig.3.3-1
Izy = ∫ z ⋅ y ⋅ dA + ∫ ( −z) ⋅ y ⋅ dA = ∫ z ⋅ y ⋅ dA − ∫ z ⋅ y ⋅ dA = 0
Adr Ast Adr Ast
3.3-3
I O = I p = ∫ r 2 ⋅ dA 3.3-4
A
65
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
r 2 = y2 + z 2
Ip = ∫ (y )
+ z 2 ⋅ dA = ∫ y 2 ⋅ dA + ∫ z 2 ⋅ dA = I z + I y
2
3.3-5
A A A
adică, momentul de inerţie polar este egal cu suma momentelor de inerţie faţă
de două axe perpendiculare oarecare şi care trec prin polul considerat.
Iz Iy
iz = ; iy = 3.4-1
A A
Iz Iz
Wz ,min = ; Wz ,max =
y max y min
Iy Iy 3.5-1
Wy ,min = ; Wy ,max =
z max z min
unde:
ymax, ymin reprezintă distanţa de la axa z la punctele extreme cele mai
depărtate, respectiv cele mai apropiate ale suprafeţei, de această axă,
zmax, zmin reprezintă distanţa de la axa y la punctele extreme cele mai
depărtate, respectiv cele mai apropiate ale suprafeţei, de această axă.
Modulele de rezistenţă se exprimă în [mm3] şi au sens numai pentru
valorile pozitive. Din acest motiv, în relaţiile 3.5-1, distanţele de la axe la
punctele secţiunii cele mai depărtate, respectiv cele mat apropiate (ymax, ymin,
zmax, zmin), se iau în valoare absolută.
66
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
G
h z
y
dy
b
dA = b·dy
Fig.3.6.1-1
h /2
b ⋅ y3 h /2
b ⋅ h3
Iz = ∫ y ⋅ dA = ∫ y ⋅ b ⋅ dy =
2 2
= 3.6.1-1
A − h /2 3 − h /2
12
b ⋅ h3 b3 ⋅ h
Iz = ; Iy = 3.6.1-2
12 12
67
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
a4
Iz = Iy = 3.6-1-3
12
b ⋅ h3
Iz 12 b ⋅ h2
Wz,min = Wmax = = =
y max,min h 6
2
b3 ⋅ h 3.6.1-4
Iy 12 b2 ⋅ h
Wy ,min = Wy ,max = = =
zmax,min b 6
2
Iz = Iy 3.6.2-1
Ip = Iz + Iy = 2 Iz 3.6.2-2
R R
π ⋅ R 4 π ⋅ d4
I p = ∫ r ⋅ dA = ∫ r ⋅ 2 π r ⋅ dr =
2
= 2
3.6.2-3
0 0
2 32
π ⋅ d4
Ip 32 π ⋅ d4
Iz = I y = = = 3.6.2-4
2 2 64
68
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Iz π ⋅ d3
Wz , min = Wz , max = Wy , min = Wy , max = = 3.6.2-5
d 32
2
Ip π ⋅ d3
Wp = = 3.6.2-6
d 16
2
dr
r
R z
R
d
Fig.3.6.2-1
π ⋅ D4 π ⋅ D4
Ip =
32
1 − k ; Iz = Iy =
4
64
(
1− k4 ) ( ) 3.6.3-1
69
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
π ⋅ D3 π ⋅ D3
Wp =
16
1 − k ; Wz = Wy =
4
32
(
1 − k4 ) ( ) 3.6.3-2
unde k = d / D.
y1 z1 y
dA
z
d
y y1
z
G c
A z1
O
Fig.3.7-1
I z1 = ∫ y12 ⋅ dA = ∫ (y + c ) ⋅ dA = ∫ y 2 ⋅ dA + 2c ⋅ ∫ y ⋅ dA + c 2 ⋅ ∫ dA =
2
A A A A A 3.7.1-1
= I z + 2c ⋅ S z + c 2 ⋅ A = I z + c 2 ⋅ A
I y1 = ∫ z12 ⋅ dA = ∫ (z + d ) ⋅ dA = ∫ d 2 ⋅ dA + 2d ⋅ ∫ z ⋅ dA + d 2 ⋅ ∫ dA =
2
A A A A A 3.7.1-2
= I y + 2d ⋅ Sy + d ⋅ A = I y + d ⋅ A 2 2
70
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Relaţiile 3.7.1-1 şi 3.7.1-2, arată că: momentul de inerţie faţă de o axă oarecare
este egal cu momentul de inerţie faţă de o axă paralelă cu ea, trecând prin
centrul de greutate, la care se adaugă produsul dintre aria suprafeţei şi pătratul
distanţei dintre cele două axe.
Din relaţiile 3.7.1-1, 3.7.1-2 rezultă de asemenea că momentul de inerţie
faţă de o axă centrală (care trece prin centrul de greutate), este cel mai mic din
infinitatea de momente de inerţie faţă de axe paralele cu ea.
I z1 y1 = ∫ y1 ⋅ z1 ⋅ dA =
A
∫ (y + c) ⋅ (z + d ) ⋅ dA =
A
= ∫ y ⋅ z ⋅ dA + c ⋅ ∫ z ⋅ dA + d ⋅ ∫ y ⋅ dA + c ⋅ d ⋅ ∫ dA =
3.7.2-1
A A A A
= I zy + c ⋅ Sy + d ⋅ Sz + c ⋅ d ⋅ A = I zy + c ⋅ d ⋅ A
y1 = PR = PQ − RQ = y ⋅ cos α − z ⋅ sin α
3.8-1
z1 = NM = NP + PM = OR + PM = z ⋅ cos α + y ⋅ sin α
71
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
y1 y
α
z1 dA
P M
y1
α z1
N y
R α
O z
z Q
A
Fig.3.8-1
A A
1
A A
72
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I z1 y1 = ∫ y1 ⋅ z1 ⋅ dA =
A
∫ (y ⋅ cos α − z ⋅ sin α ) ⋅ (z ⋅ cos α + y ⋅ sin α ) ⋅ dA =
A
1 − cos 2α 1 + cos 2α
sin 2 α = ; cos 2 α =
2 2
Iz + I y Iz − I y
I z1 = + ⋅ cos 2α − I zy ⋅ sin 2α
2 2
Iz + I y Iz − I y
I y1 = − ⋅ cos 2α + I zy ⋅ sin 2α
2 2 3.8-5
Iz − I y
I z1 y1 = ⋅ sin 2α + I zy ⋅ cos 2α
2
Din relaţia 3.8-5, se observă că între momentele de inerţie axiale şi cel polar,
există următoarea relaţie:
I z1 + I y1 = I z + I y = I p 3.8-6
73
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
dI z Iz − Iy
1
= − ⋅ sin 2 α − I zy ⋅ cos 2 α
d (2α ) 2
3.8-7
⎛ I − Iy ⎞
= −⎜ z ⋅ sin 2 α + I zy ⋅ cos 2 α ⎟ = − I z y = 0
⎝ 2 ⎠
1 1
de unde rezultă
2 ⋅ I zy
tg 2α = − 3.8-8
Iz − Iy
1 ⎛ 2 ⋅ I zy ⎞
α1 = ⋅ arctg⎜ − ⎟ 3.8-9
⎜ ⎟
2 ⎝ Iz − I y ⎠
74
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
tg 2α 1
sin 2α = ; cos 2α = 3.8-10
1 + tg 2 2α 1 + tg 2 2α
Iz + Iy
I max = I1 =
1
⋅ + (I z − I y ) + 4 ⋅ I 2zy
2
2 2
Iz + Iy 1 3.8-11
I min = I2 = − ⋅ (I z − I y ) + 4 ⋅ I 2zy
2
2 2
Iz + I y
I1, 2 =
1
± ⋅ (I z − I y ) + 4 ⋅ I 2zy
2
3.8-12
2 2
Dacă momentul de inerţie centrifugal este negativ (Izy < 0), direcţia
principală care trece prin primul cadran (definit de sistemul zGy) este direcţia
principală 1.
Pentru suprafeţele cu cel puţin o axă de simetrie, direcţiile centrale Gz, Gy
sunt şi principale de inerţie. De asemenea şi momentele de inerţie axiale Iz, Iy
sunt momente de inerţie principale.
75
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3.9 APLICAŢII
y1 y 1
y0 y2
d1 d2
1
zG
c1
2a G1 z1
z
G c2
7a 2a
6a z2 2
2 G2 yG
z0
O a
Fig.3.9-1
10 a ⋅ 2a ⋅ 7 a + a ⋅ 6 a ⋅ 3 a
yG = = 6,07 a ≈ 6,1a
10 a ⋅ 2a + a ⋅ 6 a
10 a ⋅ 2a ⋅ 5 a + a ⋅ 6 a ⋅ 7,5 a
zG = = 5,57 a
10 a ⋅ 2a + a ⋅ 6 a
c1 = 7a – yG = 7 a – 6,1 a = 0,9 a
c2 = - (yG – 3a) = - (6,1 a – 3 a) = - 3,1 a
d1 = - (zG – 5a) = - (5,57 a – 5 a) = - 0,57 a
d2 = 7,5a - zG = 7,5 a – 5,57 a) = 1,93 a
76
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I z = I z1 + c12 ⋅ A1 + I z 2 + c 22 ⋅ A 2 =
10a ⋅ (2a ) a ⋅ (6a )
3 3
+ (0,9a ) ⋅ 20a 2 + + (− 3,1a ) ⋅ 6a 2 = 98,49a 4
2 2
=
12 12
I y = I y1 + d12 ⋅ A1 + I y 2 + d 22 ⋅ A 2 =
=
(10a ) ⋅ 2a
3
+ (− 0,57a ) ⋅ 20a +
2 2 (a ) ⋅ 6a
3
+ (1,93a ) ⋅ 6a 2 = 196,03 a 4
2
12 12
I zy = I z1 y1 + c1 ⋅ d1 ⋅ A1 + I z 2 y 2 + c 2 ⋅ d 2 ⋅ A 2 =
= 0 + (0,9a ) ⋅ (− 0,57a ) ⋅ 20a 2 + 0 + (− 3,1a ) ⋅ (1,93a ) ⋅ 6a 2 = −46,15 a 4
1 ⎛ 2 ⋅ I zy ⎞
α1 = ⋅ arctg ⎜ − ⎟=
2 ⎜ I −I ⎟
⎝ z y ⎠
1 ⎡ 2 ⋅ (− 46,15a 4 ) ⎤
= ⋅ arctg ⎢ − 4⎥
= −21,7 0
⎣ 98,49a − 196,03a ⎦
4
2
Iz + I y
⋅ (I z − I y ) + 4 ⋅ I 2zy =
1 2
I1, 2 = ±
2 2
98,49a + 196,03a 4 1
( ) ( )
4
2 2
= ± 98,49a 4 − 190,03a 4 + 4 ⋅ − 46,15a 4
2 2
I1 = 214,4 a4 şi I2 = 80,115 a4
77
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Iz Iz 98,49a 4
Wz , min = = = = 16,14 a 3
y max y G 6,1a
Iz Iz 98,49a 4
Wz , max = = = = 51,83 a 3
y min 8a − y G 8a − 6,1a
Iy Iy
196,03a 4
Wy , min = = = = 35,19 a 3
z max zG 5,57a
Iy Iy 196,03a 4
Wy , max = = = = 44,25 a 3
z min 10a − z G 10a − 5,57a
Fig.3.9-2
78
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
12a ⋅ 6a ⋅ 6a − 10a ⋅ 4a ⋅ 5a
yG = = 7,25a
12a ⋅ 6a − 10a ⋅ 4a
I y = I y1 + d12 ⋅ A1 − I y 2 + d 22 ⋅ (− A 2 ) =
=
(6a ) ⋅ 12a
3
+0−
(4a ) ⋅ 10a
3
+ 0 = 162,66 a 4
12 12
Momentul de inerţie centrifugal Izy este nul, deoarece suprafaţa are o axă
de simetrie. Şi prin calcul se ajunge la acelaşi rezultat. Ca urmare, axele centrale
Gz şi Gy sunt şi axe de inerţie principale, iar momentele de inerţie centrale Iz şi
Iy sunt şi momente de inerţie principale.
Deoarece Iz > Iy, rezultă că direcţia principală 1 este axa centrală Gz, iar
direcţia principală 2 este axa centrală Gy (Fig.3.9-2).
Modulul de rezistenţă minim faţă de axa centrală Gz este:
Iz Iz 440 ,66⋅ a 4
W z , min = = = = 60 ,78 a 3
y max yG 7 , 25 a
79
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
ΔL = δ = L – L0 4.1-1
unde
L – dimensiunea bazei de măsurare la un moment dat.
80
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F δ
σ= ; ε= 4.1-2
A0 L0
unde
A0 – aria iniţială a secţiunii transversale a epruvetei (înainte de solicitare)
în zona bazei de măsurare,
A0 = π (d0)2 / 4.
Deoarece mărimile în care se reprezintă curba caracteristică la tracţiune
sunt raportate la aria iniţială a secţiunii transversale (mărimi specifice), curba
poartă numele de curbă caracteristică convenţională la tracţiune.
σ F1
E
M
C F
D
σr A B
σc σ σp
e
N
ε
O εe
εp
εt
εr
σ = E⋅ε 4.1-3
81
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
unde
E=σ/ε şi reprezintă panta porţiunii liniare a curbei caracteristice.
Caracteristica de material E se numeşte modul de elasticitate longitudinal.
¾ Ordonata punctului B, până unde materialul se comportă perfect elastic, adică
după descărcare îşi recapătă dimensiunea iniţială L0, se numeşte limită de
elasticitate, σe (Rp). În realitate nici un material nu are comportare perfect
elastică, sub acţiunea solicitărilor el capătă deformaţii permanente
(remanente, plastice).
¾ După punctul B urmează o porţiune BCD în care cu toate că încărcarea
continuă, forţa nu mai creşte, având mici oscilaţii în jurul unei valori. Se
spune că în această porţiune materialul curge, iar intervalul BCD este un
palier de curgere. Tensiunea corespunzătoare palierului de curgere se
numeşte limită de curgere aparentă σc (Rp).
Limita de curgere aparentă se calculează cu relaţia:
Fc
σc = 4.1-4
A0
unde
Fc – reprezintă valoarea forţei înregistrată în momentul curgerii
materialului
¾ După punctul D, curba caracteristică are un traseu ascendent până în punctul
E. Porţiunea DE este numită zonă de întărire (ecruisare). În zona de ecruisare
unde se produc deformaţii plastice semnificative, legea lui Hooke nu se mai
respectă. La descărcare, relaţia dintre tensiunea σ şi deformaţia specifică ε
este liniară, paralelă cu porţiunea liniară a curbei caracteristice (dreapta MN),
Deformaţia totală (εt) are două componente: una elastică (εe) şi una plastică (εp).
Ordonata punctului E, reprezintă rezistenţa de rupere σr (Rm) a materialului, care
se poate calcula cu relaţia:
Fmax
σr = R m = 4.1-5
A0
unde
Fmax – valoarea maximă a forţei înregistrată în timpul încercării.
¾ La atingerea valorii Fmax (punctul E), într-un anumit loc al epruvetei
secţiunea începe să se micşoreze (se produce gâtuirea), continuând până se
produce ruperea (punctul F).
Dacă după ruperea epruvetei, cele două părţi rezultate se aşează cap la cap, şi
se măsoară dimensiunea bazei de măsurare Lu (lungimea ultimă), se determină
alungirea la rupere sau lungirea specifică la rupere εr:
82
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
L u − L 0 ΔL δ
εr = = = 4.1-6
L0 L0 L0
L u − L0
An = ⋅ 100 [%] 4.1-7
L0
A0 − Au
Z= ⋅ 100 [%] 4.1-8
A0
83
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σ lim σ c σr
σa = = sau σa = 4.1-9
c c c
Caracteristicile mecanice ale materialului sunt influenţate de o serie de
factori: temperatura, viteza de solicitare, factorii tehnologici, etc.
L0 − L u
Ac = 4.2-1
L0
Au − A0
Zc = 4.2-2
A0
84
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Tracţiune
Compresiune
Fig.4.2-1
85
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σ
α1
Rp0,2
σp0,01
σl10
α
ε[%]
0,01 0,2
σ
E 0 = tg α = 4.3-1
ε
şi unul tangent curent Eσ, definit pe porţiunea neliniară a curbei şi care este
tangenta unghiului α1 făcut de abscisa ε cu tangenta la curbă în punctul
considerat.
E σ = tg α1 4.3-2
86
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
a) b) c)
87
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Materiale
Tenace Maleabile
88
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
89
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(∑ F) x
=0 ⇒ N=F 5.1-1
F N
F
b)
B
F
x
F F
a) C Δx
x
Δl
l
c)
Fig.5.1-1
90
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σ = E ⋅ ε = const . 5.1-2
F σ
C
x
Fig.5.1-2
N = ∫ σ ⋅ dA = σ ⋅ ∫ dA = σ ⋅ A 5.1-3
A A
N
σ= 5.1-4
A
În domeniul valabilităţii legii lui Hooke, alungirea ε are expresia:
σ N
ε= = 5.1-5
E A⋅E
91
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N⋅l
Δl = ε ⋅ l = 5.1-6
E⋅A
Din relaţia 5.1-6, rezultă că lungirea totală a barei este cu atât mai mare cu
cât produsul dintre aria secţiunii A şi modulul de elasticitate longitudinal E, este
mai mic. Produsul EA se numeşte modul de rigiditate la întindere sau
compresiune al secţiunii, sau simplu, rigiditatea barei la solicitarea axială.
Pentru solicitarea axială de tracţiune deformaţia totală se numeşte lungire,
iar pentru cea de compresiune, scurtare.
Un element de rezistenţă solicitat axial, se poate calcula din condiţia de
rezistenţă (se impune σa) sau din condiţia de rigiditate (când se impune εa sau
Δla).
Pentru cele trei tipuri de problemă specifice Rezistenţei Materialelor,
relaţiile de calcul pentru condiţia de rezistenţă şi rigiditate, sunt:
Probleme de verificare, când se calculează valorile maxime ale tensiunii
normale sau ale alungirii
¾ condiţia de rezistenţă
N
σ max = ≤ σa 5.1-7
A
¾ condiţia de rigiditate
N
ε max = ≤ εa 5.1-8
E⋅A
N
A nec =
σa
5.1-9
¾ condiţia de rigiditate
N
A nec = 5.1-10
E ⋅ εa
92
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N cap = A ⋅ σa 5.1-11
¾ condiţia de rigiditate
N cap = E ⋅ A ⋅ ε a 5.1-12
Aplicaţii
Exemplul nr. 1. Să se dimensioneze cablul unui troliu, care trebuie să ridice o
sarcină de 30 KN, dacă se cunosc: σa = 120 MPa, εa = 0,05 %, E = 2 ·105 MPa.
Dimensionarea trebuie făcută atât din condiţia de rezistenţă cât şi din cea
de rigiditate. Efortul axial din cablu care este de secţiune circulară cu diametrul
d, este egal cu sarcina care trebuie ridicată, N = F.
Pentru condiţia de rezistenţă, se obţine:
N π ⋅ d/ 12
A nec = =
σa 4
4⋅ N 4 ⋅ 30 ⋅10 3
d1 = = = 17,8 mm ≈ 18mm
π⋅ σa π ⋅120
N π ⋅ d 22
A nec = =
E ⋅ εa 4
93
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4⋅ N 4 ⋅ 30 ⋅103
d2 = = = 19,54 mm ≈ 20 mm
π ⋅ E ⋅ εa π ⋅ 2 ⋅105 ⋅ 0,05 ⋅10− 2
N1 α α N2
α α
F
F
a) b)
Fig.5.1-3
(∑ F) x
= 0 ⇒ N 1 ⋅ sin α − N 2 ⋅ sin α = 0
⇒ N1 = N 2
(∑ F) y
=0 ⇒ N 1 ⋅ cos α + N 2 ⋅ cos α − F = 0
⇒ 2 ⋅ N 1 ⋅ cos α = F
94
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Eforturile axiale din tije sunt egale. Egale sunt şi ariile secţiunii
transversale a tijelor. Cum tijele au secţiune constantă şi eforturile sunt de
asemenea constante, rezultă că toate secţiunile sunt la fel de periculoase.
Calculul de rezistenţă se va face atunci numai pentru o singură tijă.
Cunoscând valoarea eforturilor din tije, se poate trece la calculul efortului
capabil şi apoi la determinarea forţei maxime care poate solicita cele două tije:
π ⋅ d2 F
N cap = A ⋅ σa = ⋅ σa =
4 2
de unde,
2 ⋅ π ⋅ σa ⋅ d 2 2 ⋅ π ⋅ 150 ⋅ 202
F= = = 66643,2 N ≈ 66,64 KN
4 4
δ
Δl2
Fig.5.1-4
95
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F σM
σn
2 2 σn σn
1 1 1 1
F
2 2
F b)
F
a) c)
Fig.5.2-1
σM
αk = 5.2-1
σn
96
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N
σ max = σ M = α k ⋅ σ n = α k ⋅ 5.2-2
A
Nx = F + Gx = F + A ⋅ x ⋅ γ ⋅ g 5.3-1
Nx F
σx = = + γ ⋅g⋅x 5.3-2
A A
97
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F+G
σmax
l σx
Nx
x
Gx
σmin
F
F N σ
a) b) c)
Fig.5.3-1
F
σ max = + γ ⋅ g ⋅ l ≤ σa 5.3-4
A
F
A nec = 5.3-5
σa − γ ⋅ g ⋅ l
l l l
σx 1 ⎛F ⎞ 1 ⎛F 1 ⎞
Δl = ∫ ε x ⋅ dx = ∫0 E ⋅ dx = ⋅ ∫ ⎜ + γ ⋅ g ⋅ x ⎟ ⋅ dx = ⋅ ⎜ ⋅ l + ⋅ γ ⋅ g ⋅ l2 ⎟ =
0
E 0⎝A ⎠ E ⎝A 2 ⎠
98
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
S-a obţinut astfel, următoarea relaţie pentru calculul lungirii barei când se
ţine seama şi de greutatea proprie a acesteia:
⎛ G⎞
⎜F + ⎟⋅l
2⎠
Δl = ⎝ 5.3-6
E⋅A
G ⋅l
Δl = 5.3-7
2⋅E⋅A
l l
γ
1 ⎛F
E x⎝A
⎞ 1 ⎡F
E ⎣A 2
⎤
δ x = ∫ ε x ⋅ dx = ⋅ ∫ ⎜ + γ ⋅ x ⎟ ⋅ dx = ⋅ ⎢ ⋅ (l − x ) + ⋅ l2 − x 2 ⎥ ( ) 5.3-8
x ⎠ ⎦
σa
σ a − γ ⋅ g ⋅ la = 0 ⇒ la = 5.3-9
γ ⋅g
99
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σr
lr = 5.3-10
γ⋅g
Ax+dAx
σa σa
Ax+dAx
Ax dx
l dx
σa
x dGx Ax
σa dGx
F
a) b) c)
Fig.5.4-1
100
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(∑ F) y
= σa ⋅ (A x + dA x ) − σa ⋅ A x − dG x = o
unde dG x = A x ⋅ dx ⋅ γ ⋅ g 5.4-1
⇒ σa ⋅ dA x − A x γ ⋅ g ⋅ dx = 0
dA x γ ⋅ g
⇒ = ⋅ dx 5.4-2
Ax σa
γ⋅g
ln A x = ⋅x +C 5.4-3
σa
Ax = A0 ⇒ ln A 0 = C 5.4-4
γ ⋅g
ln A x = ⋅ x + ln A 0
σa
γ ⋅g A γ ⋅g
⇒ ln A x − ln A 0 = ⋅ x ⇒ ln x = ⋅x
σa A0 σa
γ ⋅g
Ax σa
⋅x
⇒ =e
A0
γ ⋅g 5.4-5
⋅x
⇒ A x = A0 ⋅ e σa
unde:
A0 - este aria secţiunii din capătul liber (acolo unde greutatea proprie nu
are nici un efect) şi a cărei valoare este:
101
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F
A0 = 5.4-6
σa
σa
Δl = ε ⋅ l = ⋅l 5.4-7
E
ln σa
An
l3 A3
l2 A2
σa
l1 A1
F σ
a) b)
Fig.5.4-2
102
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F
A 1 nec =
σ a − γ ⋅ g ⋅ l1
F + G1
A 2 nec = 5.4-8
σa − γ ⋅ g ⋅ l2
.
.
.
n −1
F + ∑Gi
A n nec = i =1
σa − γ ⋅ g ⋅ ln
unde:
Gi – greutatea tronsonului de ordinul i.
Bara de egală rezistenţă solicitată la compresiune se tratează în mod asemănător.
Până acum, la bara dreaptă solicitată axial, s-a studiat numai tensiunea
care apare pe o suprafaţă normală la axa longitudinală a barei. Pentru bara
dreaptă solicitată axial, prezintă interes şi secţiunile înclinate (BD din Fig.5.5-
1a) faţă de secţiunea transversală BC a barei.
a) N σx p N
α
y C D y
A A
σα
B B σα α
σx p
σx
α τα
A cosα x A cosα x
C D τα C D
A sinα A sinα c)
b)
Fig.5.5-1
103
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σα ⋅ A − σ x ⋅ A cos α ⋅ cos α = 0
5.5-1
τα ⋅ A − σ x ⋅ A cos α ⋅ sin α = 0
σx
σα = σ x ⋅ cos 2 α = ⋅ (1 + cos 2α )
2
σ 5.5-2
τα = x ⋅ sin 2α
2
dτ α σ π
= x ⋅ cos 2α = 0 ⇒ cos 2α = 0 ⇒ 2α =
d (2α ) 2 2
π 5.5-3
⇒ α=
4
104
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σx π σ
τα max = τα = π / 2 = ⋅ sin 2 = x 5.5-4
2 4 2
dσ B
C
ε
O ε
dε
Fig.5.6-1
N=σ ⋅A 5.6-1
105
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
d(Δl) = dε ⋅ l 5.6-2
dL = dU = N ⋅ d(Δl) = A ⋅ σ ⋅ dε ⋅ l = A ⋅ l ⋅ σ ⋅ dε 5.6-3
dσ
σ = E ⋅ ε ⇒ dε = 5.6-4
E
σ
dL = A ⋅ l ⋅ ⋅ dσ 5.6-5
E
σ σ
σ σ2 σ2
L = U = ∫ dL = ∫ A ⋅ l ⋅ ⋅ dσ = A ⋅ l ⋅ = V⋅ 5.6-6
0 0
E 2 ⋅ E 2⋅E
unde:
V – volumul barei (s-a considerat aria secţiunii transversale, constantă).
U σ2
U1 = = 5.6-7
V 2⋅E
106
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σ2
dU = U1 ⋅ dV = ⋅ dV 5.6-8
2⋅E
σ2
U = ∫ dU = ∫ ⋅ dV 5.6-9
V V 2⋅E
N
σ= şi dV = A ⋅ dx
A
l
N2
U=∫ ⋅ dx 5.6-10
0
2 ⋅ E ⋅ A
N2 ⋅ l
U= 5.6-11
2⋅E⋅A
σ = ε⋅E
σ⋅ε
U1 = 5.6-12
2
107
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3 a N3
C
1 2 N1 N2
a α α
F
a) α α F
b)
Fig.5.7.1-1
108
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(∑ F) x
= 0 ⇒ N1 ⋅ sin α − N 2 ⋅ sin α = 0
5.7.1-1
⇒ N1 = N 2
(∑ F) y
= 0 ⇒ 2 ⋅ N1 ⋅ cos α + N 3 = F 5.7.1-2
Numai din relaţiile 5.7.1-1 şi 5.7.1-2 nu se pot determina cele trei eforturi.
Rezultă că sistemul este static nedeterminat o dată (3 necunoscute şi 2 ecuaţii de
echilibru, 3-2=1). Relaţia suplimentară se găseşte din analiza modului de
deformare al celor trei bare (Fig.5.7.1-2). În Fig.5.7.1-2, prin linie întreruptă este
prezentată poziţia celor trei bare înainte de solicitare (în stare nedeformată).
Δl2
Δl3
Fig.5.7.1-2
Între deformaţiile celor trei bare, din Fig.5.7.1-2, rezultă următoarea relaţie:
Δl1 = Δl 2 = Δl 3 ⋅ cos α
109
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N1 = N2 = 0,227 F = 11,37 KN
N3 = 0,606 F = 30,31 KN.
a) Cu aceste valori pentru eforturi, se obţin tensiunile normale din cele trei
bare ale sistemului din Fig.5.7.1-1a:
N 1 11,37 ⋅ 10 3
σ1 = σ 2 = = = 113,7 MPa
A1 100
N 3 30,31 ⋅ 10 3
σ3 = = = 151,5 MPa
A3 200
Valorile tensiunii normale rezultate sunt mai mici decât cele admisibile.
c) Deplasarea articulaţiei comune C (Fig.5.7.1-2b), este uşor de calculat:
N 3 ⋅ a 30,31 ⋅ 10 3 ⋅ 500
δ C = Δl 3 = = = 0,361 mm
E ⋅ A3 2,1 ⋅ 10 5 ⋅ 200
l1 1 F N1
a F
B B a
C a a
a a l2 N2
2
a) b)
Fig.5.7.2-1
110
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(∑ M ) B
= 0 ⇒ N1 ⋅ a + N 2 ⋅ 2a = F ⋅ 3a
5.7.2-1
⇒ N1 + 2 ⋅ N 2 = 3 ⋅ F
a a a
Δl1 Δl2 δC
Fig.5.7.2-2
Din Fig.5.7.2-2 se obţine relaţia între deformaţiile celor două bare (din
asemănarea triunghiurilor):
N 2 ⋅ l2 N ⋅l
Δl 2 = 2 ⋅ Δl1 ⇒ = 2⋅ 1 1
E ⋅ A2 E ⋅ A1
N2 = 2 ⋅ N1 5.7.2-2
3
N1 = ⋅ F = 0 ,6 ⋅ F
5
6 5.7.2-3
N 2 = ⋅ F = 1, 2 ⋅ F
5
111
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cum cele două bare au aceeaşi arie a secţiunii transversale, rezultă că mai
periculoasă este bara 2, deoarece efortul axial din aceasta este mai mare decât
cel din bara 1. Sarcina capabilă se va determina atunci din condiţia de rezistenţă
a barei 2:
A 1 ⋅ σ a π ⋅ d 2 σ a π ⋅ 400 150
N 2 = 1,2 ⋅ F = A 1 ⋅ σ a ⇒ F= = ⋅ = ⋅ =
1,2 4 1,2 4 1,2
= 39267 N ≈ 39,27 KN
112
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2 3 N1 N3
h 1 N2
δ a a
a a B
a) b)
Fig.5.7.3-1
(∑ F) y
= 0 ⇒ N1 + N 3 = N 2 5.7.3-1
(∑ M ) B
= 0 ⇒ N1 ⋅ a − N 3 ⋅ a = 0
5.7.3-2
⇒ N1 = N 3
Δl1 + Δl 2 = δ 5.7.3-3
113
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
E⋅A
N1 + N 2 = ⋅δ 5.7.3-5
h
Δl2
δ
Δl1 Δl3
Fig.5.7.3-2
E⋅A
N1 = N 3 = ⋅ δ = 10,46 KN
3⋅ h 5.7.3-6
N 2 = 2 ⋅ N 1 = 20,92 KN
N1 10,46 ⋅ 10 3
σ1 = σ 3 = =− = −33,29 MPa
A1 100 ⋅ π
5.7.3-7
N 2 20,92 ⋅ 10 3
σ2 = = = 66,58 MPa
A2 100 ⋅ π
114
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
A2 A1
2F F
a)
2a a a
δ
N1 2F F N2
b)
46,6
N [KN] c)
-1,4
-25,4
Fig.5.7.3-3
(∑ F) x
= 0 ⇒ N 1 − 2F − F + N 2 = 0
5.7.3-8
⇒ N 1 + N 2 = 3F
N 1 ⋅ 2a ( N 1 − 2 F ) ⋅ a ( N 1 − 2 F − F ) ⋅ a
Δl tot = δ ⇒ + + =δ
E ⋅ A2 E ⋅ A1 E ⋅ A1
5.7.3-9
N 1 ⋅ 2a (N 1 − 2F) ⋅ a (N 1 − 3F) ⋅ a
⇒ + + =δ
E ⋅ 2A 1 E ⋅ A1 E ⋅ A1
5 E ⋅ A1 ⋅ δ
⇒ N1 = ⋅F+ ≈ 46,6 KN 5.7.3-10
3 3⋅ a
115
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N2 25,4 ⋅ 103
σ max = =− = −50,8 MPa
A1 500
F
F
N1
F
x F Ni
Nn
l b)
F F
a) Fig.5.7.4-1
În Fig.5.7.4-1b sunt prezentate eforturile axiale N1, ... Ni, ...Nn din
secţiune pentru cele n materiale diferite. Punând condiţia de echilibru ca o sumă
de forţe pe axa longitudinală a barei, pentru acest element, se obţine:
(∑ F) x
= 0 ⇒ N1 + N 2 + N 3 + ... + N n = F 5.7.4-1
116
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Δl 1 = Δl 2 = Δl 3 = ... = Δl n
N1 ⋅ l N2 ⋅l N3 ⋅l Nn ⋅l 5.7.4-2
⇒ = = = ... =
E1 ⋅ A1 E 2 ⋅ A 2 E 3 ⋅ A 3 En ⋅ An
N1 N2 N3 Nn ∑N i
F
= = = ... = = i =1
= 5.7.4-3
E1 ⋅ A1 E 2 ⋅ A 2 E 3 ⋅ A 3 En ⋅ An n n
∑E
i =1
i ⋅ Ai ∑E
i =1
i ⋅ Ai
Din relaţia 5.7.4-3 rezultă eforturile axiale şi tensiunile normale din fiecare
material:
E1 ⋅ A1 N1 E1
N1 = n
⋅ F ⇒ σ1 = = n
⋅F
A1
∑E
i =1
i ⋅ Ai ∑E
i =1
i ⋅ Ai
E2 ⋅ A2 N2 E2
N2 = n
⋅ F ⇒ σ2 = = n
⋅F
A2
∑E
i =1
i ⋅ Ai ∑E
i =1
i ⋅ Ai
5.7.4-4
.
.
.
En ⋅ An Nn En
Nn = n
⋅ F ⇒ σn = = n
⋅F
An
∑E
i =1
i ⋅ Ai ∑E
i =1
i ⋅ Ai
117
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σ a1 σ a 2 σ
= = ... = an
E1 E2 En
F F
δ δ
Δlc
d N0 Nc Δl0
Oţel
l d1
Cupru
b)
d2
c)
a)
Fig.5.7.4-2
(∑ F) y
= 0 ⇒ N0 + Nc = F 5.7.4-5
118
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Δl c − Δl 0 = δ 5.7.4-6
Nc ⋅ l N ⋅l
− 0 =δ 5.7.4-7
Ec ⋅ Ac E0 ⋅ A0
Nc = NCu = 74,49 KN
N0 = NOL = 25,51 KN.
N OL N
σOL = = OL2 = −81,24 MPa < σa OL
A OL π ⋅ d
4
N Cu N Cu
σ Cu = = = −50,58 MPa < σ aCu
π 2
A Cu
4
⋅ d 2 − d1
2
( )
5.7.5 Bare supuse variaţiilor de temperatură
119
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Δl = α ⋅ l ⋅ Δt 5.7.5-1
l Δlt = ΔlN
a) c)
N1 N2
b)
Fig.5.7.5-1
(∑ F) x
= 0 ⇒ N1 − N 2 = 0 ⇒ N1 = N 2 = N 5.7.5-2
N⋅l
Δl t = Δl N ⇒ α ⋅ l ⋅ Δt = 5.7.5-3
E⋅A
Din relaţia 5.7.5-3 se determină mărimea efortului axial din bară, datorat
variaţiei de temperatură:
N = E ⋅ A ⋅ α ⋅ Δt 5.7.5-4
120
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N E ⋅ A ⋅ α ⋅ Δt
σ= = = E ⋅ α ⋅ Δt 5.7.5-5
A A
Δl t − Δl N = δ 5.7.5-6
de unde se determină apoi efortul axial N. Dacă efortul axial N rezultă negativ,
înseamnă că dilatarea datorată variaţiei temperaturii nu este suficient de mare
pentru a umple rostul şi ca urmare bara nu este solicitată (nu apar reacţiunile din
reazeme care să solicite bara).
Pentru elementul de rezistenţă supus variaţiei de temperatură format din
mai multe bare puse cap la cap, sau dintr-o singură bară cu secţiune variabilă,
efortul axial N este acelaşi pentru toate barele.
Efectul defavorabil datorat dilatării împiedicate, se înlătură pe cât posibil
prin lăsarea unor rosturi de dilatare, prin aşezarea elementelor pe reazeme cu
role, prin curbarea elementului (în cazul conductelor), etc.
a) ΔlN
δ Δlt
l1 l2 c)
l
N1 N2
b)
Fig.5.7.5-2
121
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Δl t − Δl N = δ
⎛ N ⋅ l2 N ⋅ l1 ⎞ 5.7.5-8
⇒ α ⋅ l1 ⋅ Δt + α ⋅ l 2 ⋅ Δt − ⎜⎜ + ⎟⎟ = δ
⎝ E ⋅ A 2 E ⋅ A 1⎠
E ⋅ (α ⋅ Δt ⋅ l − δ ) A1 ⋅ A 2
N = N1 = N 2 = = ⋅ (α ⋅ Δt ⋅ l − δ ) ⋅ E 5.7.5-9
l1 ⋅ A 2 + l 2 ⋅ A1 l1 ⋅ A 2 + l2 ⋅ A1
A1 ⋅ A 2
A1 ⋅ A 2
N= ⋅ (α ⋅ Δt ⋅ l ) ⋅ E = A1 ⋅ σa1 5.7.5-10
l1 ⋅ A 2 + l 2 ⋅ A1
A1 ⋅ σa1 l1 ⋅ A 2 + l 2 ⋅ A1 δ
Δt = ⋅ + 5.7.5-11
E⋅α A1 ⋅ A 2 α
De foarte multe ori, se întâlnesc sisteme care sunt supuse simultan acţiunii
mai multor factori: forţe exterioare, inexactităţi de execuţie, variaţii de
temperatură, etc. Rezolvarea unor astfel de sisteme poate fi făcută în două
variante:
a) considerarea simultană a tuturor factorilor
b) evaluarea separată a eforturilor şi tensiunilor produse de fiecare factor
de influenţă.
122
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N1 N2 F N3
1 2 3 B DM C
l b)
F
δ M C
B
D c
a b
δ
a) Δl1 Δl2 Δl3
c)
Fig.5.7.6-1
123
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(∑ F) y
= 0 ⇒ N1 + N 2 + N 3 = F 5.7.6-1
(∑ M ) D
=0 ⇒ N 1 ⋅ a − N 3 ⋅ b = −F ⋅ c 5.7.6-2
Δl 3 − Δl 1 a+b
= 5.7.6-3
Δl 2 − Δl 1 − δ a
unde:
N1 ⋅ l
Δl1 = + α c ⋅ l ⋅ Δt 5.7.6-4a
E c ⋅ A1
N2 ⋅ l
Δl2 = + α0 ⋅ l ⋅ Δt 5.7.6-4b
E0 ⋅ A2
N3 ⋅ l
Δl3 = + α 0 ⋅ l ⋅ Δt 5.7.6-4c
E 0 ⋅ A3
N1 = 7,92 KN
N2 = 10,20 KN
N3 = 21,88 KN.
N1 7,92⋅103
σ1 = = = 39,6 MPa < σaCu
A1 200
pentru bara 2:
124
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N2 10,2 ⋅103
σ2 = = = 10,2 MPa < σaOL
A2 100
pentru bara 3:
N3 21,88⋅103
σ3 = = = 72,93 MPa < σaOL
A3 300
Se constată că în toate cele trei bare, tensiunile rezultate sunt mai mici
decât valoarea tensiunilor admise pentru fiecare material. Toate barele satisfac
condiţia de rezistenţă.
125
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F
F
F
a)
F Ty = F
e τ
A
F
b) c)
Fig.6.1-1 F
126
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Mi = F ⋅ e 6.1-1
T = ∫ τ ⋅ dA = τ ⋅ ∫ dA = τ ⋅ A 6.1-2
A A
T
τ= 6.1-3
A
T
τ max = ≤ τa 6.1-4
Af
probleme de dimensionare
127
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
T
A nec = 6.1-5
τa
Tcap = A f ⋅ τa 6.1-6
τ T ⋅l
ν = γ⋅l = ⋅l = 6.1-7
G G⋅A
unde
G – o constantă de material, numită modul de elasticitate transversal
τ – tensiune tangenţială la forfecare:
Îmbinările dintre diferitele elemente ale unei structuri de rezistenţă, pot fi:
¾ demontabile, din care fac parte îmbinările cu şuruburi, cuie, buloane,
chertări, etc
¾ nedemontabile, ca cele realizate prin nituire, sudare, încleiere, etc.
Elementele componente ale unei structuri, sunt solicitate în general la forfecare,
întindere, compresiune sau uneori la strivire (care este tot o compresiune locală).
128
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F F F1
m m
F1
b)
t1 F
F
t2
F1
a) c)
F1
Fig.6.2.1-1
Sub acţiunea forţelor F, platbandele tind să lunece una faţă de alta, iar
niturile împiedică această lunecare şi preiau acţiunea forţelor F.
La fiecare nit, se transmit prin platbande, câte două forţe egale şi de semn
contrar. Cercetările experimentale au scos în evidenţă faptul că fie şi în acelaşi
rând, niturile se încarcă în mod diferit, unele mai mult, altele mai puţin. Până în
momentul ruperii, datorită deformaţiilor plastice, eforturile care se transmit la
nituri se uniformizează. Din acest motiv, se poate considera că toate niturile se
comportă la fel.
În cazul mai multor nituri, asupra unui singur nit, acţionează câte două
forţe egale şi de sens contrar, numită forţa pe nit (Fig.6.2.1-1b):
F
F1 = 6.2.1-1
n
unde, n reprezintă numărul de nituri care preiau forţa F. Forţa pe nit se transmite
la nit datorită presiunii exercitate de platbandă pe suprafaţa laterală
semicilindrică a tijei nitului. Forţa pe nit F1 tinde să foarfece nitul după planul
m-m de separaţie al celor două platbande.
129
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F1 F
τ = = ≤ τa 6.2.1-2
π ⋅d 2
π ⋅d 2
n ⋅
4 4
4⋅F
d = 6.2.1-3
n ⋅ π ⋅ τa
F
n ≥ 6.2.1-4
π ⋅d2
⋅τ
4 a
π ⋅ d2
Fcap = n⋅ ⋅ τa 6.2.1-5
4
130
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
cuplu este însă echilibrat de celălalt cuplu care este format de reacţiunile
exercitate de platbande asupra capului nitului (Fig.6.2.1-1c) şi conduce la
apariţia unor tensiuni normale, care acţionează în secţiunea m-m.
În tija nitului mai apar tensiuni normale şi datorită faptului că prin răcire,
tija nitului tinde să se scurteze fiind împiedicată de capetele nitului, care sunt
presate pe platbande. Acest fenomen asigură pe de-o parte, strângerea
platbandelor cu ajutorul niturilor şi apariţia între ele a unor forţe de frecare, iar
pe de altă parte, conduce la apariţia tensiunilor normale mari în tija nitului.
Tensiunile normale din tija nitului nu pot provoca inconveniente deosebite şi ca
urmare, acestea se neglijează în calcule.
Deoarece transmiterea forţelor la nit se realizează prin presarea dintre
pereţii găurii şi tija nitului, este necesar a se cunoaşte dacă nu se produce o
strivire a tijei sau a pereţilor găurii platbandei. Această verificare este o
verificare la strivire sau la presiunea pe gaură.
Modul de transmitere a presiunii (tensiunii) pe tija nitului este arătată în
Fig.6.2.1-2a. Legea de distribuţie a presiunii pe suprafaţa semicilindrică a tijei
nitului, nu este cunoscută, ea depinzând de neregularităţile formei găurii şi ale
tijei nitului, funcţie de modul de execuţie a acestora. Din acest motiv, calculul la
strivire este un calcul convenţional, admiţându-se că presiunea neuniformă care
se transmite la suprafaţa tijei nitului de la platbandă, este uniform repartizată pe
planul diametral al secţiunii tijei nitului (Fig.6.2.1-2b).
F1 d
m m σs
F1 t
b)
σg
a)
Fig.6.2.1-2
131
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F1 F
σ max,s = σ s = = ≤ σ as 6.2.1-6
d⋅t n ⋅d⋅t
unde,
σas – tensiunea admisibilă la strivire
σas = (2 ... 2,5) σa
Pe baza relaţiei 6.2.1-6, se calculează numărul de nituri necesar pentru
satisfacerea condiţiei de rezistenţă la strivire:
F
n≥ 6.2.1-7
d ⋅ t ⋅ σas
Din cele prezentate până acum cu privire la calculul niturilor, reiese faptul
că nitul trebuie calculat atât la solicitarea de forfecare cât şi la cea de strivire.
Pentru problemele de dimensionare sau de calcul al numărului de nituri necesar,
rezultă două valori pentru aceeaşi mărime. În această situaţie, se va lua valoarea
cea mai mare rezultată.
În general, rezistenţa niturilor este mai mică la solicitarea de forfecare.
Acest lucru se întâmplă la aşa numitele nituri cu o singură secţiune de forfecare,
la care fiecare nit este forfecat într-o singură secţiune.
În cazul îmbinărilor nituite între două platbande prin intermediul
ecliselor, forţa F se transmite de la o platbandă prin cele două eclise la cealaltă
platbandă (Fig.6.2.1-3).
Eclisă Platbandă
F/2n
t1 F/2n
F/n
t
t1 F/2n
F/2n
F/n
Eclisă
Fig.6.2.1-3
132
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F1 F F
τ= = = 6.2.1-8
π⋅d 2
π⋅d 2
π ⋅ d2
2⋅ n ⋅2⋅ n⋅
4 4 2
F
τ= ≤ τa 6.2.1-9
π ⋅d2
n⋅
2
F
n≥ 6.2.1-10
π ⋅ d2
⋅ τa
2
Forţa F/n striveşte atât porţiunea de mijloc a nitului cât şi porţiunea de sus
şi de jos a acestuia. Mai periculoasă este acea porţiune care are suprafaţa de
strivire mai mică, adică cea cu grosimea mai mică. Deoarece grosimea
platbandei nu depăşeşte suma grosimilor celor două eclise, rezultă că mai
periculoasă este platbanda. Dacă suma grosimilor celor două eclise este mai
mică decât grosimea platbandei, atunci eclisele sunt cele mai periculoase.
Rezultă că relaţia de verificare la strivire, în acest caz, este de forma:
¾ pentru platbandă - nit
133
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F F
≤ σas ; n ≥ 6.2.1-12
n ⋅d⋅t d ⋅ t ⋅ σas
F F
≤ σas ; n ≥ 6.2.1-13
2 ⋅ n ⋅ d ⋅ t1 2 ⋅ d ⋅ t1 ⋅ σas
F
F1 = 6.2.1-14
6
134
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2 1
t1
t2
F
F
F b F
a)
N=F
F-2F1
F-4F1
Platbanda 1
N=F
F-2F1
F-4F1 Platbanda 2
b)
Fig.6.2.1-4
F
σ max = 6.2.1-15
(b − 2d ) ⋅ t
sau pentru cazul general:
F
σ= 6.2.1-16
(b − m ⋅ d ) ⋅ t
unde, m – numărul de nituri pe un rând transversal.
În general, deoarece platbanda este mai solicitată la primul rând de nituri,
în această secţiune se aşează mai puţine nituri pe un rând. Dacă nu se întâmplă
aşa, atunci funcţie de numărul niturilor pe un rând şi a valorii efortului axial, se
135
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F F
b
F t Sudură F
Fig.6.2.2-1
136
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
t lef t a
lc
t a lef
t
a) b)
Fig.6.2.2-2
lc = lef – 2a 6.2.2-1
F F F
σs = = = ≤ σ aS 6.2.2-2
A c (b − 2a ) ⋅ t (b − 2 t ) ⋅ t
137
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F F
l t
a)
F t
F
t
F b F
b)
Fig.6.2.2-3
138
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F F
τ= = ≤ τ aS 6.2.2-3
2 ⋅ (l − 2a ) ⋅ a 2 ⋅ (l − 2 ⋅ 0,7 ⋅ t ) ⋅ 0,7 ⋅ t
F F
τ= = ≤ τ aS 6.2.2-4
2 ⋅ (b − 2a ) ⋅ a 2 ⋅ (b − 2 ⋅ 0,7 ⋅ t ) ⋅ 0,7 ⋅ t
F b F
α
σα
σα
pα
τα α
τα
Fig.6.2.2-4
F F
σ α = p α ⋅ sin α = ⋅ sin α = ⋅ sin α
Aα t ⋅ lc
F F 6.2.2-5
τ α = p α ⋅ cos α = ⋅ cos α = ⋅ cos α
Aα t ⋅lc
unde
139
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
b
lc = − 10 6.2.2-6
sin α
140
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
b)
c)
a)
Fig.6.3-1
σ a str
σα =
⎡ σ a str ⎤ 6.3-1
1+ ⎢ − 1⎥ ⋅ sin 2 α
⎢⎣ σ a str 90 0 ⎥⎦
141
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
P
P
a c b
α
h1
F h
I
IV III
V II
Fig.6.3-2
P ⋅ cos α F
τ = = 6.3-2
a ⋅b a ⋅b
P ⋅ cos α F
σs = = 6.3-3
b ⋅ h1 b ⋅ h1
P ⋅ sin α
σs = 6.3-4
b⋅c
F
σ≈ 6.3-5
(h − h1 ) ⋅ b
142
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F
h1
h
F
b a
Fig.6.3-3
¾ tensiuni de forfecare
F
τ= 6.3-6
m⋅b⋅a
¾ tensiuni de strivire
F
σs = 6.3-7
m ⋅ b ⋅ h1
143
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
d
a
F c h F
e
2 4 3
t b
F F
t
Fig.6.4.1-1
π ⋅ d2 F 2⋅F
2⋅ = ⇒d= = 31 mm
4 τa π ⋅ τa
F F
2⋅d⋅t = ⇒ t= = 9 mm
σ as 2 ⋅ d ⋅ σ as
144
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F F
4⋅e⋅t = ⇒ e= = 42 mm
τa 4 ⋅ t ⋅ τa
F F F
b⋅h = ⇒ b ⋅ 5b = ⇒ b= = 15 mm
σa σa 5 ⋅ σa
⇒ b = 15 mm, h = 75 mm
Sudura (elementul 4)
¾ este solicitată la forfecare. Cum sudura este realizată pe întreg conturul, nu
există capete imperfect realizate
F F F
(2 ⋅ b + 2 ⋅ h ) ⋅ a = ⇒ 12 b ⋅ a = ⇒ a= = 9 mm
τa τa 12 ⋅ b ⋅ τ a
145
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
1II 1I I
b F
d 1 3 2
F
t
Fig.6.4.2-1
F F
Fnit = F1 = = = 10 KN
n 4
F1 4 ⋅ F1
τ= = = 127 MPa < τ a
π⋅d 2
π⋅d 2
146
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F1
σs = = 100 MPa < σas
d⋅t
Placa (elementul 2)
¾ este solicitată la întindere. În secţiunea I, efortul axial este mai mare (cel mai
mare) decât în secţiunea II, dar şi aria secţiunii I este mai mare decât aria
secţiunii II (aici sunt două găuri de nit pe un rând). Ca urmare, stabilirea
tensiunii maxime (a secţiunii periculoase) se poate face numai prin calcul. Se
face atunci verificarea în ambele secţiuni.
În secţiunea I, efortul axial este NI = F. Tensiunea maximă la întindere
este:
NI F F
σ= = = = 133,3 MPa < σ a
A I A I (b − d ) ⋅ t
NII = F – Fnit = F – F1 = 30 KN
N II N II
σ= = = 150 MPa < σ a
A II (b − 2d ) ⋅ t
N III N III
σ= = = 33,3 MPa < σa
A III (b − d ) ⋅ h
147
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
148
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F F
dx a)
F a a F
F F
T b)
-F -F
Mi c)
Fa Fa
Fig.7.1-1
dϕ
θ= 7.1-1
dx
Δdx = y · dϕ 7.1-2
149
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
ρ Miz
O x dϕ z
y
Mi
dx σ Mi
y y
y σ Axa neutră
Δdx
a) dx
b) c)
Fig.7.1-2
dx = ρ ⋅ dϕ 7.1-3
Δdx y ⋅ dϕ y
ε= = = 7.1-4
dx ρ ⋅ dϕ ρ
y
σ = E⋅ε = E⋅ 7.1-5
ρ
unde,
E - reprezintă modulul de elasticitate longitudinal al materialului barei.
Relaţia 7.1-5, arată că tensiunea normală la încovoierea pură variază liniar pe
secţiune (este funcţie de y), crescând odată cu depărtarea faţă de fibra medie.
Tensiunea este nulă la nivelul fibrei medii şi maximă în fibrele cele mai
depărtate de fibra medie. Fibrele pentru care y = 0 şi tensiunea normală este
nulă, formează planul neutru. Axa Oz prin care planul neutru intersectează
secţiunea transversală a grinzii, se numeşte axă neutră.
150
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Pentru exemplul prezentat, fibrele situate sub planul neutru sunt întinse,
cele deasupra planului neutru sunt comprimate, iar cele din planul neutru nu sunt
solicitate.
Punctele situate la aceeaşi distanţă de axa neutră (y = const.), au aceeaşi
tensiune normală.
Tensiunea normală maximă are loc în fibrele cele mai depărtate de axa
neutră, cele care au ymax:
y max
σ max = E ⋅ 7.1-6
ρ
N = ∫ σ ⋅ dA = 0 7.1-7a
A
M iy = ∫ σ ⋅ z ⋅ dA = 0 7.1-7b
A
M iz = ∫ σ ⋅ y ⋅ dA ≠ 0 7.1-7c
A
În cazul nostru nu există efort axial (este încovoiere pură), iar singurul moment
încovoietor care există este orientat după direcţia Oz şi este Miz.
Ţinând seama de relaţia 7.1-5, relaţiile 7.1-7a,b,c capătă formele:
E
ρ A∫ ∫ y ⋅ dA = 0
N= ⋅ y ⋅ dA = 0 ⇒ 7.1-8a
A
E
ρ A∫ ∫ z ⋅ y ⋅ dA = 0
M iy = ⋅ z ⋅ y ⋅ dA = 0 ⇒ 7.1-8b
A
E
M iz = ⋅ ∫ y 2 ⋅ dA 7.1-8c
ρ A
151
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
I z = ∫ y 2 ⋅ dA 7.1-9
A
E 1 M iz E ⋅ Iz
M iz = ⋅ Iz ⇒ = ⇒ ρ= 7.1-10
ρ ρ E ⋅ Iz M iz
1 M iz
σ= ⋅E⋅y = ⋅E⋅y
ρ E ⋅ Iz
M iz 7.1-11
⋅y⇒σ=
Iz
Relaţia 7.1-11, cunoscută şi sub numele de relaţia lui L. M. H. Navier,
permite calculul tensiunii normale într-un punct situat la distanţa y de axa neutră
dintr-o secţiune solicitată la încovoiere pură.
Şi relaţia 7.1-11 arată că tensiunea normală la încovoiere este o funcţie
liniară de distanţa punctului la axa neutră (Fig.7.1-3).
Fig.7.1-3
152
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M iz M iz M iz
σ max = ⋅ y max = = 7.1-12
Iz Iz Wz , min
y max
Probleme de verificare
M iz
σ max = ≤ σa 7.1-13
Wz , min
Probleme de dimensionare
M iz
Wz , min, nec = 7.1-14
σa
M iz
σ max = α k ⋅ σ n = α k ⋅ 7.1-16
Wz , min
153
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Tabelul 7.2-1
Forma z
h h h z
secţiunii
d b
154
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
y σc max
y2
Miz z
y1
σt max
Fig.7.2-1
y 2 σ c max
= = 2,5 7.2-1
y1 σ t max
155
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
urmare, ipoteza lui Bernoulii nu mai este îndeplinită, iar formula lui Naviere
pentru calculul tensiunii normale la încovoiere nu mai este exactă.
Tensiunile tangenţiale τxy şi τzx trebuie să satisfacă relaţiile de echivalenţă
dintre eforturi şi tensiuni:
Ty = T = ∫ τ xy ⋅ dA ≠ 0 7.3.1-1a
A
Tz = ∫ τ xz ⋅ dA = 0 7.3.1-1b
A
τyx e
G f z
a b
c d τzx
τxy τxz
Fig.7.3.1-1
a) b)
Fig.7.3.1-2
156
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Mi
σ= ⋅ y1
Iy
7.3.1-3
Mi M M
N= ∫
BCD
σ ⋅ dA = ∫ I
BCD z
⋅ y1 ⋅ dA = i ⋅ ∫ y1 ⋅ dA = i ⋅ Sz
I z BCD Iz
7.3.1-4
unde
Sz - este momentul static faţă de axa Gz a porţiunii de secţiune BCD
situată sub linia BC (sub planul de lunecare BC):
y max
Sz = ∫
BCD
y 1 ⋅ dA = ∫y
y
1 ⋅ dA 7.3.1-5
M i + dM i
σ + dσ = ⋅ y1 7.3.1-6
Iz
de unde rezultă:
M i + dM i M i + dM i
N + dN = ∫ Iz
BCD
⋅ y1 ⋅ dA =
Iz
⋅ Sz 7.3.1-7
157
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N + τ yx ⋅ b ⋅ dx − (N + dN ) = 0 7.3.1-8
Mi M dM i
⋅ Sz + τ yx ⋅ b ⋅ dx − i ⋅ Sz − ⋅ Sz = 0 7.3.1-9
Iz Iz Iz
dMi ⋅ Sz dMi Sz S T ⋅ Sz
τyx = = ⋅ = T⋅ z = 7.3.1-10
dx ⋅ b ⋅ Iz dx b ⋅ Iz b ⋅ Iz b ⋅ Iz
În relaţia 7.3.1-10, s-a ţinut seama de relaţia diferenţială care există între
efortul tăietor şi momentul încovoietor (T = dMi /dx).
Fiind valabil principiul dualităţii tensiunilor tangenţiale (τyx = τxy), din
relaţia 7.3.1-10, se deduce relaţia de calcul a tensiunii tangenţiale din secţiunea
transversală a unui element de rezistenţă, secţiune în care acţionează efortul
tăietor T ≡ Ty:
T ⋅ Sz
τ xy = τ = 7.3.1-11
b ⋅ Iz
158
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
G
h z τmax
y y +(h/2-y)/2
B C
τ
h/2-y b
a) b)
Fig.7.3.2-1
⎛h ⎞ ⎛ h y ⎞ ⎛ h2 ⎞ b
S z = b ⋅ ⎜ − y ⎟ ⋅ ⎜ y + − ⎟ = ⎜⎜ − y 2 ⎟⎟ ⋅ 7.3.2-1
⎝2 ⎠ ⎝ 4 2⎠ ⎝ 4 ⎠ 2
⎛ h2 2⎞ b ⎛ h2 2⎞ 2 ⎛ y2 ⎞
T ⋅ ⎜⎜ − y ⎟⎟ ⋅ 6 ⋅ T ⋅ ⎜⎜ − y ⎟⎟ T ⋅ h ⋅ ⎜⎜1,5 − 6 ⋅ 2 ⎟⎟
⎝ 4 ⎠ 2 ⎝ 4 ⎠= ⎝ h ⎠=
τ= =
b ⋅ h3 b ⋅ h3 b ⋅ h3
b⋅
12 7.3.2-2
⎛ y2 ⎞
T ⋅ ⎜⎜1,5 − 6 ⋅ 2 ⎟⎟
h ⎠ ⎛ y2 ⎞ T
= ⎝ = ⎜⎜1,5 − 6 ⋅ 2 ⎟⎟ ⋅
b⋅h ⎝ h ⎠ A
159
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
⎛ h2 ⎞
⎜ ⎟
T T
τ = 1,5 − 6 ⋅ 2 ⎟ ⋅ = (1,5 − 1,5) ⋅ = 0
⎜ 4
7.3.2-3
⎜ h ⎟ A A
⎜ ⎟
⎝ ⎠
⎛ 0 ⎞ T T
τ = ⎜1,5 − 6 ⋅ 2 ⎟ ⋅ = 1,5 ⋅ 7.3.2-4
⎝ h ⎠ A A
La nivelul axei neutre, acolo unde tensiunea normală este nulă, tensiunea
tangenţială este maximă.
După cum s-a constatat, maximul fiecărei tensiuni (normală şi
tangenţială), se produce individual, de unde în fibrele extreme nu trebuie să se
ţină seama de tensiunile tangenţiale. De altfel, la piesele de grosime mare,
tensiunea tangenţială are valori relativ mici, motiv pentru care de cele mai multe
ori, acestea se neglijează în calculele de rezistenţă.
Calculul tensiunii tangenţiale maxime cu relaţia lui Jurawski, pentru
secţiuni dreptunghiulare, conduce la un spor de 50 % faţă de calculul acesteia cu
relaţia aproximativă, utilizată la forfecarea pieselor de grosime mică (τ = T / A).
Variaţia tensiunii tangenţiale pe o secţiune dreptunghiulară, este
prezentată în Fig.7.3.2-1b.
BC = b = 2 ⋅ R 2 − y 2 7.3.2-5
160
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
R R
S z = ∫ y1 ⋅ dA = ∫ y1 ⋅ 2 ⋅ R 2 − y12 ⋅ dy1
y y
R R
( ) ( ) ( )
1 3
2
Sz = 2 ⋅ ∫ R − y ⋅ y1 ⋅ dy1 = −∫ R − y
2 2
1
2 2 2
1 ⋅ d R − y = ⋅ R2 − y2
2 2
1
2
7.3.2-6
y y
3
R
z τmax
y1 y B
C
dy1
a) b)
Fig.7.3.2-2
T ⋅ ⋅ (R2 − y 2 )2
3
2
T ⋅ Sz
4 (
⋅ R2 − y 2 ) =
3 4 T
τ= = 4 = ⋅
b ⋅ Iz 1
π ⋅ 3 π ⋅R
2 ⋅ (R2 − y 2 )2 ⋅
R
7.3.2-7
4
2 ⎛ y ⎞ 4 T ⎛ y2 ⎞ 4 T ⎛ y2 ⎞
2
4 T
= ⋅ ⋅ R ⋅ ⎜1 − 2 ⎟ = ⋅ ⋅ 1 − 2 ⎟ = ⋅ ⋅ ⎜1 − 2 ⎟
2 ⎜
3 π ⋅ R4 ⎝ R ⎠ 3 π ⋅R ⎝ R ⎠ 3 A ⎝ R ⎠
4 T ⎛ R2 ⎞
τ = ⋅ ⋅ ⎜⎜1 − 2 ⎟⎟ = 0 7.3.2-8
3 A ⎝ R ⎠
Tensiunea tangenţială în fibrele cele mai depărtate de axa neutră este nulă.
pentru y = 0
161
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4 T
τ = τ max = ⋅ 7.3.2-9
3 A
t
2R z τmax
yG
Fig.7.3.2-3
1 1
Iz = ⋅ Ip = ⋅ A ⋅ R 2 7.3.2-10
2 2
1 1 2⋅R A⋅R
S z ,max = A ⋅ yG = ⋅ A ⋅ = 7.3.2-11
2 2 π π
162
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
A⋅R
T ⋅ S z ,max T⋅
T T π T
τ max = = = = 2⋅ =7.3.2-12
b ⋅ Iz 1 π⋅R ⋅t 1 A
2t ⋅ ⋅ A ⋅ R 2
⋅2⋅π⋅R
2 2
În acest caz, se constată că valoarea tensiunii maxime este dublă faţă de
cea calculată cu relaţia aproximativă de la forfecarea pieselor de grosime mică.
b
T1
τxy
τxy
T τxz
T
I h z
G τxy,max
t
B
δ
a T1τxz C z
b)
τxz,max τxz
a)
Fig.7.3.2-4
t ⋅ h3 h2
Iz ≅ + 2⋅b⋅δ⋅ 7.3.2-13a
12 4
t ⋅ h2 h
S z ,max ≅ + b⋅δ⋅ 7.3.2-13b
8 2
163
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3 T t ⋅h + 4⋅b⋅δ
τ xy max = τ max = ⋅ ⋅ 7.3.2-14
2 t ⋅h t ⋅h + 6⋅b⋅δ
T ⋅ Sz T ⋅ h ⋅ z
τ xz = = 7.3.2-15
δ ⋅ Iz 2 ⋅ Iz
Aceste tensiuni variază liniar pe lungimea tălpii (în relaţia 7.3.2-15 variabila este
z) şi are valoarea maximă pentru z = b (Fig.7.3.2-4a):
T⋅h⋅b 6⋅T⋅b
τ xz max = = 7.3.2-16
2 ⋅ Iz h (t ⋅ h + 6 ⋅ b ⋅ δ )
1 3 ⋅ T ⋅ b2 ⋅ δ
T1 = ⋅ b ⋅ δ ⋅ τ xz max =
h ⋅ (t ⋅ h + 6 ⋅ b ⋅ δ )
7.3.2-17
2
Mai departe, forţele T1 din tălpi, creează un cuplu Mt = T1⋅h. care solicită
secţiunea la torsiune. Aşadar, sub acţiunea forţelor tăietoare chiar dacă ele
acţionează pe direcţia centrului de greutate al secţiunii, se produce o solicitare
suplimentară de torsiune la solicitarea de încovoiere simplă.
Pe axa neutră există atunci un punct I (Fig.7.3.2-4a) şi numit centru de
încovoiere, faţă de care momentul tuturor tensiunilor tangenţiale τxy şi τxz este
nul. Dacă planul forţelor exterioare ar trece prin centrul de încovoiere al
secţiunii transversale, secţiunea nu ar mai fi solicitată suplimentar la torsiune.
Apariţia solicitării suplimentare de torsiune are loc în cazul barelor solicitate la
încovoiere simplă, atunci când axa principală centrală de inerţie situată în planul
forţelor nu este şi axă de simetrie pentru secţiunea transversală a grinzii. Dacă
planul forţelor este un plan de simetrie al secţiunii transversale, centrul de
încovoiere ca şi centrul de greutate al secţiunii transversale este situat pe axa de
simetrie.
Poziţia centrului de încovoiere situat la distanţa a de mijlocul inimii
(Fig.7.3.2-4a), se determină uşor, din condiţia:
164
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M I = T ⋅ a − T1 ⋅ h = 0 7.3.2-18
de unde se obţine:
T1 b2 ⋅ h 2 ⋅ δ 3 ⋅ b2 ⋅ δ
a = ⋅h = = 7.3.2-19
T 4 ⋅ Iz t ⋅h + 6⋅b⋅δ
a) h
Fl / 4
Fig.7.4-1
F F⋅l
T= ; M iz = 7.4-1
2 4
165
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F
3 T 3 3 F
τ max = ⋅ = ⋅ 2 = ⋅ 7.4-2
2 A 2 b⋅h 4 b⋅h
F⋅l
M iz 3 F⋅l
σ max = = 42 = ⋅ 7.4-3
Wz , min b ⋅ h 2 b ⋅ h2
6
Dacă se împarte relaţia 7.4-2 la relaţia 7.4-3, se obţine:
τ max 3 F 2 b ⋅ h 2 h
= ⋅ ⋅ ⋅ = 7.4-4
σ max 4 b ⋅ h 3 F ⋅ l 2⋅l
Din relaţia 7.4-4 se constată că pentru grinzi la care raportul h / l este mic
şi raportul τmax / σmax este mic, de unde rezultă că tensiunile tangenţiale sunt mici
în raport cu tensiunea normală şi ca urmare tensiunea tangenţială se poate
neglija. Raportul h / l este mic la grinzile la care deschiderea acesteia l (distanţa
dintre reazeme) este mare faţă de înălţimea secţiunii transversale h a grinzii. La
grinzile cu deschidere mică, tensiunile tangenţiale produse de efortul tăietor, nu
pot fi neglijate.
σ2
U=∫ ⋅ dV 7.5-1
V
2 ⋅ E
M iz
σ= ⋅y 7.5-2
Iz
166
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
1 y 2 ⋅ M iz2 1 y 2 ⋅ dA
U=∫ ⋅ ⋅ dA ⋅ dx = ∫ ⋅ ⋅ ∫ M iz2 ⋅ dx 7.5-3
A
2⋅E Iz2
A
2⋅E Iz2
l
1 1 1
2 ∫ ∫ z ∫
U= ⋅ y2
⋅ dA ⋅ M2
iz ⋅ dx = ⋅ I ⋅ M2
iz ⋅ dx = ⋅ ∫ Miz2 ⋅ dx
2 ⋅ E ⋅ Iz A l
2 ⋅ E ⋅ Iz
2
l 2 ⋅ E ⋅ Iz l
M iz2
U=∫ ⋅ dx 7.5-4
l 2 ⋅ E ⋅ I z
167
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M iz (x )
σ max = = σ a = const. 7.6-1
Wz (x )
M iz (x )
Wz (x ) = 7.6-2
σa
168
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
b x F
C B
h0
h hx y
x0
Fig.7.6-1
M iz , x F⋅ x F⋅ x
σ max = = = 6 ⋅ = σa 7.6-3
Wz , x b ⋅ h 2x b ⋅ h 2x
6
6⋅F⋅ x
hx = 7.6-4
b ⋅ σa
Relaţia 7.6-4 arată că variaţia înălţimii secţiunii în lungul grinzii este parabolică.
Înălţimea maximă se obţine pentru x = l:
169
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
6⋅F⋅l
y max = h = 7.6-5
b ⋅ σa
3 T 3 F
τ max = ⋅ = ⋅ = τa 7.6-5
2 A 2 b ⋅ h0
de unde se obţine:
3 F
h0 = ⋅ 7.6-7
2 b ⋅ τa
M iz F ⋅ x0 F ⋅ x0
σ m ax = = 2 = 6 ⋅ = σa
Wz b ⋅ h0 9 F2
b⋅ ⋅ 2 2
6 4 b ⋅ τa 7.6-8
3 F ⋅ σa
⇒ x0 = ⋅
8 b ⋅ τ a2
p ⋅ x2
M iz , x = 7.6-9
2
170
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
p⋅x2
M iz , x 2 p⋅x2
σ max = = = 3⋅ = σa 7.6-10.
W z,x b ⋅ h 2x b ⋅ h 2x
6
3⋅ p
hx = x ⋅ 7.6-11
b ⋅ σa
p x
b
hx
h
Fig.7.6-2
3⋅ p
h max = h = l ⋅ 7.6-11
b ⋅ σa
M iz , x = F ⋅ x 7.6-12
171
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M iz , x F⋅ x 6⋅F⋅ x
= = = σa 7.6-13
Wz , x bx ⋅ h 2 bx ⋅ h
6
6⋅F
bx = ⋅x 7.6-14
h ⋅ σa
F
x h
a)
l
x h
b) b0 b
1 bx
2
x0
3
4 5
F
c) 1
2
3
4
5
Fig.7.6-3
172
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3 T 3 F 3⋅ F
τ max = ⋅ = ⋅ = τa ⇒ b 0 = 7.6-14
2 A 2 b0 ⋅ h 2 ⋅ h ⋅ τa
F ⋅ x0 6 ⋅ F ⋅ x0 4 ⋅ x 0 ⋅ τa
σa = = =
b0 ⋅ h 2 3⋅ F h
⋅ h2
6 2 ⋅ h ⋅ τa
7.6-15
σ h
⇒ x0 = a ⋅
τa 4
F p⋅l
VA = VB = + 7.6-16
2 2
p ⋅ x2
M iz , x = VA ⋅ x − 7.6-17
2
p⋅x2
VA ⋅ x −
M iz , x 2 π ⋅ d 3x
Wz , x = = = 7.6-18
σa σa 32
173
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
⎛ p ⋅ x2 ⎞
32 ⋅ ⎜⎜ VA ⋅ x − ⎟⎟
3 ⎝ 2 ⎠
dx = 7.6-19
π ⋅ σa
F
p
a) A B
x
l/2 l/2
VA VB
x
x0
b) d0 dx
c) d0
Fig.7.6-4
4 T 4 VA VA
τ max = ⋅ = ⋅ = τ a ⇒ d 0 = 4 ⋅ 7.6-20
3 A 3 π ⋅ d 02 3 ⋅ π ⋅ τa
4
4 ⋅ l ⋅ (4 ⋅ VA − p ⋅ l )
d max = d l =3 7.6-21
x=
2
π ⋅ σa
174
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
p ⋅ x 02
VA ⋅ x 0 −
π ⋅ d 30 2
= ⇒ x 0 = ... 7.6-22
32 σa
Realizarea unui profil care rezultă din relaţia 7.6-19, practic este deosebit
de greu de realizat. Din acest motiv, astfel de grinzi de egală rezistenţă se
realizează cu secţiune variabilă în trepte (Fig.7.6-4c), care să se apropie cât mai
mult de profilul real. Apropierea de profilul real implică un număr mare de
tronsoane, ceea ce conduce la un consum ridicat de manoperă.
Din exemplu prezentat, pot rezulta două cazuri particulare:
¾ când F = 0, se obţine grinda încărcată cu p = const.
¾ când p = 0, se obţine grinda încărcată cu o forţă F concentrată.
În ambele cazuri, legile de variaţie ale diametrului grinzii în lungul acesteia,
rezultă din relaţia 7.6-19, particularizată pentru cele două situaţii.
Dacă forţele exterioare nu sunt situate toate într-un plan principal de inerţie
al secţiunii transversale, atunci vectorul momentului încovoietor nu se află pe
una din direcţiile centrale principale de inerţie.
Solicitarea de încovoiere la care vectorul moment încovoietor nu este
situat pe o direcţie principală de inerţie, este o solicitare de încovoiere oblică.
La încovoierea oblică, vectorul moment încovoietor face cu axele centrale
principale de inerţie un unghi α.
Încovoierea oblică se întâlneşte în multe situaţii:
în cazul unei bare solicitate de forţe exterioare atât în plan orizontal cât şi în
plan vertical (Fig.7.7-1a). La aceste bare, diagrama de momente
încovoietoare are componente în plan orizontal Miy şi în plan vertical Miz
la profilele la care direcţiile principale de inerţie nu coincid cu planul forţelor
(Fig.7.7-1b).
Fie o secţiune de formă dreptunghiulară (Fig.7.7-1a), la care direcţiile
principale de inerţie coincid cu direcţiile centrale Gz şi Gy (Fig.7.7-2).
Direcţia momentului încovoietor Mi din secţiunea transversală a grinzii nu
coincide cu nici una din direcţiile principale de inerţie.
175
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2
F1 1
z
F2 l G
Miz = F1· l
Miy = F2 · l
b)
a)
Fig.7.7-1
Axa neutră
σC σT
y
T
Miz
z
α
Miy
C β
Fig.7.7-2
176
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Miz M ⋅ cos α
σ' = ± ⋅y = ± i ⋅y
Iz Iz
M iy M iy ⋅ sin α 7.7-2
σ' ' = ± ⋅z = ± ⋅z
Iy Iy
⎛ cos α ⋅ y sin α ⋅ z ⎞ M
σ rez = σ'+σ' ' = M i ⋅ ⎜ ± ± ⎟ = ± M iz ⋅ y ± iy ⋅ z 7.7-3
⎜ Iz I y ⎟⎠ Iz Iy
⎝
M iz M iy
⋅ y0 + ⋅ z0 = 0 7.7-4
Iz Iy
unde:
z0, y0 – reprezintă coordonatele unui punct situat pe axa neutră.
Axa neutră la încovoierea oblică este o dreaptă care trece prin centrul de
greutate al secţiunii. Scriind sub altă formă relaţia 7.7-4, se obţine:
M iz M iy M iy Iy y Iy
⋅ y0 = − ⋅ z0 ⇒ = − ⋅ 0 ⇒ tgα = − ⋅ tgβ 7.7-5
Iz Iy M iz Iz z0 Iz
unde:
α - unghiul format de momentul încovoietor Mi cu axa principală Gz
β - unghiul format de axa neutră cu axa principală Gz.
Din relaţia 7.7-5, se deduce expresia care dă valoarea unghiului β:
177
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Iz ⎛ I ⎞ ⎛ I M iy ⎞
tgβ = − ⋅ tgα ⇒ β = arctg⎜ − z ⋅ tgα ⎟ = arctg ⎜ − z ⋅ ⎟ 7.7-6
Iy ⎜ I ⎟ ⎜ I M ⎟
⎝ y ⎠ ⎝ y iz ⎠
Dacă Iz = Iy, , rezultă α =⏐β⏐, adică axa neutră se suprapune peste direcţia
momentului încovoietor Mi. Această constatare, permite o determinare simplă a
tensiunii normale maxime pentru secţiuni circulare, unde tensiunea maximă se
obţine în punctele cele mai depărtate de axa neutră, dar şi cele mai depărtate de
direcţia momentului încovoietor Mi:
M M iz2 + M iy2
σ max = i = 7.7-7
Wz Wz
178
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Relaţia lui Navier conduce la erori cu atât mai mari, cu cât curbura barei este
mai mare (rază de curbură mică). Dacă raportul R / h < 5 ... 6, relaţia lui Navier
nu este satisfăcătoare, fiind nevoie de o altă relaţie pentru calculul tensiunii
normale la încovoiere pură.
În literatura de specialitate se utilizează în general două relaţii pentru calculul
tensiunii normale în bare curbe plane cu curbură mare, solicitate la încovoiere
pură:
relaţia lui Winkler
relaţia lui Toll.
Pentru deducerea relaţiei lui Winkler, se ia un element de bară cu unghiul la
centru dϕ (Fig.7.8-1a) delimitat de două secţiuni plane ab şi cd, solicitat la
încovoiere pură de către momentul încovoietor Mi ≡ Miz.
Axa geometrică
a σmin
Axa neutră
Mi
G c’
e
y σdA O c
B Mi
R2
b D D’ σmax
σdA
R d d’
b)
r r-y y
R1
dϕ
Δdϕ
dϕ-Δdϕ
a)
Fig.7.8-1
179
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
ds = arc BD = (r − y ) ⋅ dϕ 7.8-1
Δdϕ y Δdϕ
ε= = ⋅ 7.8-3
ds r − y dϕ
y E ⋅ Δdϕ
σ = E⋅ε = ⋅ 7.8-4
r−y dϕ
E ⋅ Δdϕ y E ⋅ Δd ϕ y
N = ∫ σ ⋅ dA = ∫ ⋅ ⋅ dA = ⋅∫ ⋅ dA = 0 7.8-5
A A
d ϕ r − y d ϕ A
r − y
180
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
de unde rezultă:
y
∫ r − y ⋅ dA = 0
A
7.8-6
E ⋅ Δd ϕ y2
M i = ∫ y ⋅ σ ⋅ dA = ⋅∫ ⋅ dA 7.8-7
A d ϕ A r − y
y2 ⎛ r⋅y ⎞ y
∫ r − y A∫ ⎜⎝ r − y ⎟⎠
A
= − ⎜ y − ⎟ ⋅ dA = − ∫
A
y ⋅ dA + r ⋅ ∫ r − y ⋅ dA
A
7.8-8
y2
∫A r − y ⋅ dA = −A∫ y ⋅ dA = − yG ⋅ A 7.8-9
y2
∫A r − y ⋅ dA = − yG ⋅ A = A ⋅ e 7.8-10
E ⋅ Δdϕ E ⋅ Δdϕ Mi
Mi = ⋅A⋅e ⇒ = 7.8-11
dϕ dϕ A⋅e
Mi y
σ= ⋅ 7.8-12
A⋅e r − y
181
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
şi reprezintă relaţia lui Winkler pentru calculul tensiunii normale la o bară curbă
plană solicitată la încovoiere pură.
În relaţia 7.8-12 atât momentul încovoietor Mi cât şi coordonata y intră cu
semn. Atunci, relaţia lui Winkler sub o formă mai generală se poate scrie sub
forma:
± Mi ±y
σ= ⋅
A ⋅ e r − (± y ) 7.8-13
Convenţia de semne pozitive pentru aceste mărimi, a fost prezentată ceva mai
devreme.
În fibrele extreme, tensiunea normală, calculată pe baza relaţiei 7.8-12 sau
7.8-13, este:
Mi d1
σmax = σint = ⋅ 7.8-14
A ⋅ e R1
Mi d 2
σmin = σext = − ⋅ 7.8-15
A ⋅ e R2
unde, d1, d2 reprezintă distanţa în valoare absolută dintre axa neutră şi fibrele
extreme interioare, respectiv extreme exterioare.
În relaţia 7.8-13 nu este cunoscută poziţia axei neutre (mărimea r) şi de
aici nici excentricitatea e, care se obţine din relaţia:
e=R–r 7.8-16
N ± Mi ±y
σ=± + ⋅ 7.8-17
A A ⋅ e r − (± y )
N M i d1
σ max = ± ± ⋅
A A ⋅ e R1
N Mi d 2 7.8-18
σ min =± ± ⋅
A A ⋅ e R2
182
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
N Mi yk
σk = ± ± ⋅ 7.8-19
A A ⋅ e rk
unde
rk – este distanţa de la centrul de curbură la punctul k (raza de curbură a
fibrei care conţine punctul k). În relaţia 7.8-19 se ia semnul + dacă eforturile
produc tensiuni de întindere în punctul k, respectiv semnul −, dacă produc
tensiuni de compresiune. Toate celelalte mărimi se iau în valoare absolută.
Poziţia axei neutre se determină pe baza relaţiei 7.8-6, pentru fiecare
secţiune în parte.
Pentru secţiunea dreptunghiulară (Fig.7.8-2), se poate scrie:
b
h G
e z
y O
dy R2
y r R
v R1
C
Fig.7.8-2
dA = b dy
v=r–y ⇒ y=r-v
y r−v r
∫A r − y ⋅ dA = ∫A v ⋅ dA = ∫A v ⋅ dA − A∫ dA = 0
183
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
h
r= 7.8-20
R
ln 2
R1
h
e= R−r = R−
R
ln 2
R1
h h
1+R+
h ⎡ 1 ⎛ h ⎞ 1 ⎛ h ⎞ ⎤
2 4
R2 2 2 ⋅ R
ln = ln = ln = ⋅ ⎢1 + ⋅ ⎜ ⎟ + ⋅⎜ ⎟ + ...⎥
R1 h h R ⎢⎣ 3 ⎝ 2 ⋅ R ⎠ 5 ⎝ 2 ⋅ R ⎠
R− 1− ⎦⎥
2 2⋅R
şi se iau numai primii doi termeni, se obţine pentru poziţia axei neutre:
h R
r≈ = 7.8-21
h ⎡ 1 ⎛ h ⎞ ⎤
2 2
1 ⎛ h ⎞
⋅ ⎢1 + ⋅ ⎜ ⎟ ⎥ 1+ ⋅⎜ ⎟
R ⎢⎣ 3 ⎝ 2 ⋅ R ⎠ ⎥⎦ 3 ⎝ 2⋅R ⎠
şi a excentricităţii e:
h2 Iz R
e = R−r = R− ≈ = 7.8-22
1 ⎛ h ⎞
2
12 ⋅ R A ⋅ R
1+ ⋅⎜ ⎟
3 ⎝ 2⋅R ⎠
184
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
r=R–e 7.8-23
b3
h3
b2
h2 e
z
h1 R3 R4
b1 R
R2 r
y R1
Fig.7.8-3
b1 ⋅ h 1 + b 2 ⋅ h 2 + b 3 ⋅ h 3
r=
R R R
b1 ⋅ ln 2 + b 2 ⋅ ln 3 + b 3 ⋅ ln 4
R1 R2 R3
185
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M=10 KNm
p=20 KN/m F= 10 KN 3t
B t
A z
a)
1m 3t yG
2m 2m
VA = 30 KN VB = 20 KN
30 t
10
T [KN]
b) 1,5 m
-10 -10
-10
Mi [KNm]
c) 10
20
22,5
Fig.7.9-1
186
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M iz , max
Wz , min = = 3,4 t 3
σa
de unde se obţine.
M iz , max 22,5 ⋅ 10 6
t= 3 = 3 ≅ 36 mm
3,4 ⋅ σ a 3,4 ⋅ 150
M iz ,B 10 ⋅106
σ m ax = ⋅ y m ax = − ⋅ 2, 5 ⋅ 3 6 ≅ − 6 3 M P a
Iz 1 2 4 7, 6 7 ⋅ 1 0 4
M iz ,B 10 ⋅106
σ m in = − ⋅ y m in = ⋅ 1, 5 ⋅ 3 6 = 4 3, 2 8 M P a
Iz 1 2 4 7, 6 7 ⋅ 1 0 4
43,28 0,9
2 2 2,7
3 3
4 4 z 3,4
1 1
-63
σ [MPa] τ [MPa]
a) b)
Fig.7.9-2
187
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
τ1-1 = τ2-2 = 0
Tb ⋅ S z ,3−3 10 ⋅10 3 3 ⋅ 36 ⋅ 36 ⋅ 36
τ 3−3 min = = ⋅ = 0,9 MPa
I z ⋅ b 3− 3 1427,67 ⋅10 4 3 ⋅ 36
iar pentru cele care aparţin inimii (lăţimea b scade de trei ori):
3 ⋅ 36
2,5 ⋅ 36 ⋅ 36 ⋅
10 ⋅ 10 3
2 = 3,4 MPa
τ max = τ 4 − 4 = ⋅
1427,67 ⋅ 10 4 36
150⋅1503 ⎛ 60 ⋅ 603 ⎞
Iz = − 4 ⋅ ⎜⎜ + 60 ⋅ 60 ⋅ 452 ⎟⎟ = 870,75 ⋅104 mm4
12 ⎝ 12 ⎠
Iz 870,75 ⋅ 10 4
Wz , min = = = 116,1 ⋅ 103 mm3
y max 75
188
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4pa2 y
p p
a) 60
a a 2 a= 1 m z
30
3pa
2pa 60
b) T 60 30 60
2,5pa2 2pa2
c) Mi
2pa2
Fig.7.9-3
T S z ,1−1 3⋅p ⋅a 30 ⋅ 60 ⋅ 45
τ1−1, max = ⋅ = ⋅ = 12,96 MPa
I z b 1−1 , min 870,75 ⋅ 10 4 30
189
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
T Sz ,1−1 3⋅ p ⋅ a 30 ⋅ 60 ⋅ 45
τ1−1, min = ⋅ = ⋅ = 2,59 MPa
I z b1−1, max 870,75 ⋅ 10 4
150
1 1 12,96
2 2 z 2,8
1 1
2,59
τ [MPa]
Fig.7.9-4
190
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
F2=35 KN y
p=15 KN/m n 1m a
a) z 6a
n
VA=10KN VB=15KN a
F1=40KN
a
2m 2m 2m 3a
20 20
10
b)
T[KN]
0,66 m
-20 -15 -15
-10
c)
Mi[KNm]
3,33 -15
30
Fig.7.9-5
Iz = 55,25 a4
Wz,min = 13,81 a3
191
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M iz ,max
Wz ,min = = 13,81 a 3
σa
de unde se obţine:
30 ⋅ 106
M iz , max
a=3 = ≅ 25 mm 3
13,81 ⋅ σa 13,81 ⋅ 150
Iy = 2158⋅104 mm4
Wz,min = 215,78⋅104 mm3.
M iz , n − n , max 15 ⋅ 106
σ n − n , max = = ≅ 69,5 MPa
Wz , n − n , min 215,78 ⋅ 104
192
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
y
-69,5
1,5 4,5
1 1
2 2 z 5,85
1 1
1,5 4,5
69,5
σ [MPa] τ [MPa]
a) b)
Fig.7.9-6
193
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
P = Mx ⋅ ω = Mt ⋅ ω 8.1-1
unde:
P – puterea transmisă
ω - viteza unghiulară a arborelui
Din relaţia 8.1-1 se obţine expresia momentului de torsiune Mt, funcţie de
putere:
unde:
n – turaţia arborelui.
Dacă puterea P se exprimă în KW şi momentul de torsiune Mt în KNm, relaţia
8.1-2, devine:
P[KW ]
M t [KNm] = 9,55 ⋅ 8.1-3
n[rot / min ]
194
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
P[CP ]
M t [KNm ] = 7,02 ⋅ 8.1-4
n[rot / min ]
Mt
Mt
τ
Mt τ’
dx
Mt
a) b)
dA c)
τ
Mt
r
d) Fig.8.2-1
195
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M t = ∫ (τ ⋅ dA ) ⋅ r = ∫ τ ⋅ r ⋅ dA 8.2-1
A A
γmax τmax
Mt
B
B1 γ
D Mt
D1
τmax
r Mt
dϕ b)
R dx
a)
Fig.8.2-2
DD 1 = r ⋅ dϕ ≅ γ ⋅ dx 8.2-2b
γ max ⋅ dx R ⋅ dϕ γ R r
= ⇒ max = ⇒ γ = ⋅ γ max 8.2-3
γ ⋅ dx r ⋅ dϕ γ r R
r r
τ = γ ⋅ G = γ max ⋅ ⋅ G = τ max ⋅ 8.2-4
R R
196
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
r τ τ
Mt = ∫ τ ⋅ r ⋅ dA = ∫ τmax ⋅ ⋅ r ⋅ dA = max ⋅ ∫ r 2 ⋅ dA = max ⋅ Ip 8.2-5
A A R R A R
de unde:
Mt M
τmax = ⋅R = t 8.2-6
Ip Wp
r Mt r M
τ = τ max ⋅ = ⋅R ⋅ = t ⋅r 8.2-7
R Ip R Ip
l l l l
τ 1 1 Mt M M ⋅l
Δϕ = ∫ dϕ = ∫ ⋅ ⋅ dx = ∫ ⋅ ⋅ r ⋅ dx = t ⋅ ∫ dx = t 8.2-8
0 0
G r 0
G ⋅ r Ip G ⋅ Ip 0 G ⋅ Ip
Δϕ Mt
θ= = 8.2-9
l G ⋅ Ip
197
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Mt
τ max = ≤ τa 8.2-10a
Wp
condiţia de rigiditate
Mt
θmax = ≤ θa 8.2-10b
G ⋅ Ip
probleme de dimensionare
condiţia de rezistenţă
Mt
Wp , nec = 8.2-11a
τa
condiţia de rigiditate
Mt
I p , nec = 8.2-11b
G ⋅ θa
M t , cap = τa ⋅ Wp 8.2-12a
condiţia de rigiditate
M t , cap = G ⋅ I p ⋅ θa 8.2-12b
198
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
h Mt
τ1
Mt
a) b)
Fig.8.3-1
Pătrăţelele situate la mijlocul laturii mai mari se deformează cel mai mult,
ceea ce însemnă că aici tensiunile tangenţiale au valorile cele mai mari. În
schimb, pătrăţelele situate în vecinătatea colţurilor secţiunii (muchiilor) îşi
păstrează forma. Rezultă atunci că în dreptul acestora, tensiunea tangenţială este
nulă.
Diagrama de variaţie a tensiunii tangenţiale la torsiune pentru o secţiune
dreptunghiulară este prezentată în Fig.8.3-2.
Reprezentarea tensiunii tangenţiale pentru o astfel de secţiune, impune
utilizarea mai multor diagrame, pentru că valorile tensiunilor în fiecare punct al
secţiunii, depind de ambele coordonate ale punctului. Pe axele de simetrie ale
secţiunii, tensiunile sunt repartizate aproape liniar, prezentând valorile cele mai
mari în punctele de pe conturul exterior. Pe laturile conturului însă, tensiunile
tangenţiale au o distribuţie parabolică.
199
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
τ1
h τ1
τ1
τ2
τ2
Fig.8.3-2
Mt
τ2 = = k ⋅ τ1 8.3-2
γ ⋅ b2 ⋅ h
Mt Mt
θ= = 8.3-3
β ⋅ G ⋅ b ⋅ h G ⋅ It
3
⎛ b⎞ M
τ max ≅ ⎜ 3 + 1,8 ⋅ ⎟ ⋅ 2 t 8.3-4
⎝ h ⎠ b ⋅h
200
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
α =β = 1 / 3 8.3-5
iar:
Mt
τmax = 3 ⋅
b2 ⋅ h
Mt 8.3-6
θ = 3⋅
G ⋅ b3 ⋅ h
Tabelul 8.3-1
h/b α β k
1 0,208 0,141 1
1,2 0,219 0,166 0,93
1,5 0,231 0,196 0,86
1,75 0,239 0,214 0,82
2 0,246 0,229 0,79
2,5 0,258 0,249 0,77
3 0,263 0,263 0,75
4 0,281 0,281 0,74
b2 ⋅ h b3 ⋅ h
M t = τa ⋅ ; M t = θa ⋅ G ⋅ 8.3-7
3 3
bi3 ⋅ hi n
Mt = θ ⋅ G ⋅ ∑ 8.3-8
i =1 3
de unde rezultă răsucirea specifică:
3 ⋅ Mt
θ= 8.3-9
n
bi3 ⋅ hi
G⋅∑
i =1 3
201
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3 ⋅ Mt
τmax = θ ⋅ G ⋅ bmax = n ⋅ bmax
∑b
i =1
i
3
⋅ hi
8.3-10
h3
b3
h2 b2
b1
h1
Fig.8.3-3
Mt
τ max = ⋅ b max 8.3-11
It
unde
1 n
I t = ⋅ ∑ h i ⋅ b 3i 8.3-12
3 i =1
⎛1 n ⎞
I t = ⎜ ⋅ ∑ h i ⋅ b 3i ⎟ ⋅ η 8.3-13
⎝ 3 i =1 ⎠
202
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
profilul T, η = 1,2
b1 τ2
b2
τ1
Mt
Fig.8.4-1
b1 b2
ds τ
x
dx Mt
dA=b ds r
τ1 τ2 b b)
ds
Su
a) dSu
c)
Fig.8.4-2
203
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(∑ F) x
= 0 ⇒ τ1 ⋅ (b1 ⋅ dx ) − τ2 ⋅ (b 2 ⋅ dx ) = 0 8.4-1
de unde se obţine
τ1 ⋅ b 1 = τ 2 ⋅ b 2 = τ ⋅ b = const . 8.4-2
M t = ∫ r ⋅ τ ⋅ dA = ∫ r ⋅ τ ⋅ b ⋅ ds 8.4-3
A A
Se poate observa că
1
dSu = ⋅ r ⋅ ds 8.4-4
2
M t = τ ⋅ b ⋅ ∫ r ⋅ ds = 2 ⋅ τ ⋅ b ⋅ S u 8.4-5
A
Mt
τ= 8.4-6
2 ⋅ b ⋅ Su
204
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Mt
τmax = 8.4-7
2 ⋅ b min ⋅ Su
1 1
⋅ M t ⋅ dϕ = ⋅ ∫ τ2 ⋅ dV 8.4-8
2 2⋅G V
dV = b⋅ds⋅dx 8.4-9
1 M 2t M 2t ⋅ l ds
M t ⋅ dϕ = ⋅ ∫ dx ⋅ ∫
4 ⋅ G ⋅ S2u ∫ b
⋅ b ⋅ ds = 8.4-10
G l 4 ⋅ b 2 ⋅ S2u
Mt ⋅ l ds
4 ⋅ G ⋅ S2u ∫ b
dϕ = ⋅ 8.4-11
dϕ Mt ds 1
4 ⋅ G ⋅ S2u ∫ b 2 ⋅ G ⋅ Su ∫
θ= = ⋅ sau θ = ⋅ τ ⋅ ds 8.4-12
l
205
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Mt ⋅ s
θ= 8.4-13
4 ⋅ G ⋅ b ⋅ S2u
τ1b1 Mt
τ2b2
b1 τ3b3 S2
b3
S1 s2
s1 b2
s3
Fig.8.4-3
2 ⋅ G ⋅ θ ⋅ S u = ∫ τ ⋅ ds 8.4-14
2 ⋅ G ⋅ θ ⋅ S1 = τ1 ⋅ s1 + τ 3 ⋅ s 3 8.4-15a
2 ⋅ G ⋅ θ ⋅ S2 = τ 2 ⋅ s 2 − τ3 ⋅ s 3 8.4-15b
M t = 2 ⋅ τ1 ⋅ b1 ⋅ S1 + 2 ⋅ τ 2 ⋅ b 2 ⋅ S2 8.4-16
206
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
τ1 ⋅ b1 = τ 2 ⋅ b 2 + τ3 ⋅ b 3 8.4-17
de unde se obţine:
1
τ3 = ⋅ (τ1 ⋅ b1 − τ2 ⋅ b 2 ) 8.4-18
b3
Mt
τ1 = ⋅ [S1 ⋅ (b 2 ⋅ s3 + b3 ⋅ s 2 ) + S2 ⋅ b 2 ⋅ s3 ] 8.4-19a
2 ⋅ f (S)
Mt
τ2 = ⋅ [S1 ⋅ b1 ⋅ s 3 + S2 ⋅ (b1 ⋅ s 3 + b 3 ⋅ s1 )] 8.4-19b
2 ⋅ f (S)
Mt
τ3 = ⋅ [S1 ⋅ b1 ⋅ s 2 − S2 ⋅ b 2 ⋅ s1 ] 8.4-19c
2 ⋅ f (S)
Mt
θ= ⋅ [b1 ⋅ s 2 ⋅ s 3 + b 2 ⋅ s1 ⋅ s 3 + b 3 ⋅ s1 ⋅ s 2 ] 8.4-19d
4 ⋅ G ⋅ f (S)
unde:
207
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
τ2 1 M 2t 2 1
U=∫ ⋅ dV = ⋅ ∫ 2 ⋅ r ⋅ dA ⋅ dx = 2 ∫
⋅ r 2 ⋅ dA ⋅ ∫ M 2t ⋅ dx
V 2 ⋅ G 2 ⋅ G V I p 2 ⋅ G ⋅ I p A l
Dar,
∫r ⋅ dA = I p
2
M 2t
U = ∫
l 2 ⋅ G ⋅ Ip
⋅ dx 8.5-1
M 2t ⋅ l
U= 8.5-2
2 ⋅ G ⋅ Ip
208
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
dx dy
2 ⋅ τ xy ⋅ dy ⋅ 1 ⋅ − 2 ⋅ τ yx ⋅ dx ⋅ 1 ⋅ =0 8.6-1
2 2
de unde rezultă:
τ xy = τ yx 8.6-2
dx
z σy
τyx σy
1 τyx
τxy x O x
σx O
σx
dy σx σx dy
τxy O1
τxy τxy
τyx τyx
σy σy
dx y
y
a) b)
Fig.8.6-1
209
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
z τyx
τyx Asinα
1
x O x
τxy O τxy A
τxy dy α τ
Acosα σ
τyx
dx y
y
a) b)
Fig.8.6-2
Deoarece τxy = τyx , din relaţiile 8.6-3a,b se obţine expresia tensiunilor pe faţa
înclinată în cazul stării plane de forfecare:
σ = τ xy ⋅ sin 2α 8.6-4a
τ = − τ xy ⋅ cos 2α 8.6-4b
210
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M t = τ ⋅ δ ⋅ 2 πR ⋅ R 8.6-7
Mt
τ= 8.6-8
2 ⋅ π ⋅ R2 ⋅ δ
F
F
α Mt = F· R
d α
T=F
b)
R
F
a)
Fig.8.7-1
211
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
τt B
τt
E C
τf T τf Mt
τt
τt
R D
Fig.8.7-2
T F 4⋅F
τ f ,max = τ f = = = 8.7-1
A π ⋅ d2 π ⋅ d2
4
Mt F ⋅ R 16 ⋅ F ⋅ R
τ t ,max = τ t = = = 8.7-2
Wp π ⋅ d 3 π ⋅ d3
16
212
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4 ⋅ F 16 ⋅ F ⋅ R 4⋅F ⎛ 4⋅R ⎞
τ max = τ f + τ t = + = ⋅ ⎜1 + ⎟ 8.7-3
π ⋅ d2 π ⋅ d3 π ⋅ d2 ⎝ d ⎠
M t 16 ⋅ F ⋅ R
τmax = = = τa 8.7-4
Wp π ⋅ d3
16 ⋅ F ⋅ R
d=3 8.7-5
π ⋅ τa
Mt 16 ⋅ F ⋅ R
τmax = k ⋅ = k⋅ 8.7-6
Wp π ⋅ d3
Tabelul 8.7-1
R/r 3 4 5 6 7 8 9 10
k 1,58 1,40 1,31 1,25 1,21 1,18 1,16 1,14
1
L= ⋅F⋅f 8.7-7
2
213
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M 2t ⋅ l F2 R 2 ⋅ 2πRn 32 ⋅ F2 R 3 ⋅ n
U= = = 8.7-8
2GI p πd 4 G ⋅ d4
2G
32
1 32 ⋅ F2 ⋅ R 3 ⋅ n
⋅F⋅f = 8.7-9
2 g ⋅ d4
64 ⋅ F ⋅ R 3 ⋅ n
f = 8.7-10
G ⋅ d4
64 ⋅ ΔF ⋅ R 3 ⋅ n
Δf = 8.7-11
G ⋅ d4
Se poate constata din relaţia 8.7-10, că între săgeată şi forţa care solicită
arcul, există o relaţie liniară.
214
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
1 d 2 3
P1 P2
a)
P Mt2
Mt1
b)
Mt
3,438 KNm
1,91 KNm
Mt
c)
Fig.8.8.1-1
P 180
Mt = 9,55⋅ = 9,55⋅ = 3,438 KNm
n 500
P1 80
Mt1 = 9,55⋅ = 9,55⋅ = 1,528 KNm
n 500
P2 100
M t 2 = 9,55 ⋅ = 9,55 ⋅ = 1,91 KNm
n 500
215
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M t , max Mt 16 ⋅ 3,438 ⋅ 10 6
τ max = = = = 17,51 MPa < τa
Wp π ⋅ d3 π ⋅ 100 3
16
Mt , max
Mt 32 ⋅ Mt 32 ⋅ 3,438⋅106
θmax = = = = = 4,12 ⋅10−6 rad / mm
G ⋅ Ip π⋅d 4
G ⋅ π⋅d 4
8,5 ⋅10 ⋅ π ⋅100
4 4
G⋅
32
180
θ max = 4,12 ⋅ 10 − 6 rad / mm = 4,12 ⋅ 10 − 6 ⋅ ⋅ 103 0 / m = 0,236 0 / m < θa
π
216
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
a)
P1 P3
P2 P4
Mt2 Mt3
Mt1 Mt4
b)
8,775
3,51
Mt [KNm]
c)
4,39
Fig.8.8.2-1
P1 200
M t ,1− 2 = 7,02 ⋅ = 7,02 ⋅ = 3,51 KNm
n 400
P1 + P2 500
M t , 2 − 3 = 7,02 ⋅ = 7,02 ⋅ = 8,775 KNm
n 400
P4 250
M t , 4 − 3 = 7,02 ⋅ = 7,02 ⋅ = 4,39 KNm
n 400
217
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M t , max M t ,2 −3 π ⋅ d13
Wp , nec = = =
τa τa 16
16 ⋅ M t , 2 − 3 16 ⋅ 8,775 ⋅ 106
⇒ d1 = 3 =3 ≅ 110 mm
π ⋅ τa π ⋅ 38
M t , max π ⋅ d 42
M t ,2−3
I p , nec = = =
G ⋅ θa G ⋅ θa 32
180
218
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M0
M0
2d d a)
1
3 2
1 1= 0,8 m
2M0
M0
Mt b)
Fig.8.8.3-1
M t ,cap = τ a ⋅ Wp ,min = M 0
π ⋅ 50 3
⇒ M 0 = τ a ⋅ Wp ,1− 2 = 50 ⋅ = 124339,8 Nmm ≅ 0,124 KNm
16
219
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
MA M0 2M0
MB
d a)
A 1 2 B
l 2l l
1,25M0
0,25M0
Mt b)
1,75M0
Fig.8.8.4-1
∑M =0 ⇒ M A − M 0 − 2M 0 + M B = 0
8.8.4-1
⇒ M A + M B = 3M 0
ϕA = 0 sau ϕB = 0
220
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M A ⋅ l (M A − M 0 ) ⋅ 2l (M A − M 0 − 2M 0 ) ⋅ l
ϕ A = Δϕ A − B = + + =0
GI p GI p GI p
sau
M A + 2 M A − 2 M 0 + M A − 3M 0 = 0
5
4M A = 5M 0 ⇒ MA = M 0 = 1,25 M 0 8.8.4-2
4
M B = 3 M 0 − M A = 3 M 0 − 1, 25 ⋅ M 0 = 1,75 ⋅ M 0
M t , max 1, 75 M 0 16 ⋅ 1, 75 ⋅ 4 ⋅ 10 6
τ max = = = = 69 , 63 MPa
Wp π ⋅ d3 π ⋅ 80 3
16
180
Δϕ 1− 2 = 2,49 ⋅10 − 2 rad = 2,49 ⋅10 − 2 ⋅ = 1,43 0
π
221
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
B
b
t1
B = 100 mm
H = 150 mm
H h
t1 = 10 mm
t2 = 5 mm
t2
Fig.8.8.5-1
M 1t
τ max = = τa
2 ⋅ S u ⋅ t min
de unde rezultă:
M 2t ,cap = θa ⋅ G ⋅ I t
unde:
h 2 b 2 t1t 2 145 2 ⋅ 90 2 ⋅ 10 ⋅ 5
It = = = 5,24 ⋅ 10 6 mm 4
Ht 2 + Bt 1 − t 1 − t 2 150 ⋅ 5 + 100 ⋅ 10 − 10 − 5
2 2 2 2
222
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
π
M2t ,cap = 0,25 ⋅ ⋅ 10−3 ⋅ 8 ⋅ 104 ⋅ 5,24 ⋅ 106 = 1,83 ⋅ 106 Nmm = 1,83 kNm
180
t max
α τ = 1,74 ⋅ 3
r
a) b)
Fig.8.8.6-1
223
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
W t1 = 2 ⋅ t ⋅ S u = 2 ⋅ t ⋅ (a ) = 2 t ⋅ (4 t ) = 32 t 3
2 2
It
1
∑ hi b3i
1
(
⋅ a ⋅ t3 + a ⋅ t3 + a ⋅ t3 + a ⋅ t3
4 16
)
Wt 2 = =3 =3 = ⋅ a ⋅ t 2 = ⋅ t3
t max t max t 3 3
Wt1 32 ⋅ t 3
= =6
Wt 2 16 3
⋅t
3
G ⋅ I t1 = G ⋅
4 ⋅ S2u
= G⋅
4 ⋅ a2
= G⋅
4 ⋅ a4 ( ) 2
= G ⋅ a3 ⋅ t
ds 1 1
∫t t
⋅ ∫ ds
t
⋅ 4a
h i b 3i = G ⋅ ⋅ (at 3 + at 3 + at 3 + at 3 ) = G ⋅ ⋅ a ⋅ t 3
1 1 4
G ⋅ I t2 = G ⋅
3
∑ 3 3
3 a 2 3 (4 t )
2
Wt1 G ⋅ a3 ⋅ t
= = ⋅ 2 = ⋅ 2 = 12
Wt 4 4 t 4 t
G ⋅ ⋅a ⋅t 3
3
Pentru secţiunea tăiată, rigiditatea la torsiune s-a micşorat de 12 ori.
Din acest exemplu, reiese că profilele cu contur închis, prezintă o
rezistenţă şi rigiditate la torsiune mult mai mari decât cele cu contur deschis.
224
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
τ1 τ2
t1 t3 t2
s3
120
S1 S2
τ3
s1 s2
50 50
Fig.8.8.7-1
unde:
S1 = S2 = 120 ⋅ 50 = 6⋅103 mm2
s1 = s2 = 50 +120 +50 = 220 mm
s3 = 120 mm
Mt M
τ1 = = [S1 (t 2 s 3 + t 3 s 2 ) + S 2 t 2 s 3 ] = 3,142 ⋅ 6t = 47,13 MPa
2 ⋅ f (S) 10
Mt M
τ2 = ⋅ [S1 t 1s 3 + S 2 ⋅ (t 1s 3 + t 3 s1 )] = 3,142 ⋅ 6t = 47,13 MPa
2 ⋅ f (S) 10
225
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Mt Mt
τ3 = ⋅ [S1t1s 2 − S2 t 2s1 ] = ⋅ [0] = 0
2 ⋅ f (S) 2 ⋅ f (S)
Mt
θ= = [t1s 2s3 + t 2s1s3 + t 3s1s 2 ] = 21,6 ⋅ 10− 3 rad / m = 1,23 0 / m
4G ⋅ f (S)
226
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Fie un punct de coordonate x, y, z din interiorul unui corp prin care trec
trei axe ortogonale xyz.
Forţa aplicată asupra acestui punct, este cunoscută dacă se cunosc
componentele acesteia pe cele trei direcţii. Dacă asupra punctului acţionează
tensiuni, starea de tensiune este cunoscută numai dacă se cunosc pe lângă
componentele tensiunii pe cele trei direcţii şi orientarea suprafeţei pe care
acestea se produc.
Prin punct se pot duce trei plane ortogonale xOy, yOz, zOx şi alte trei
paralele cu acestea, care să formeze un paralelipiped de dimensiuni infinit mici
(care la limită se poate reduce la un punct). Starea de tensiune în jurul punctului
se cunoaşte când sunt cunoscute tensiunile pe fiecare din cele trei plane. Pe
fiecare suprafaţă a paralelipipedului tensiunea poate avea orice orientare şi poate
fi descompusă pe o direcţie normală dând componenta σ şi pe direcţii paralele
cu axele, dând componentele τ. Astfel, pe cele şase feţe ale paralelipipedului
există nouă componente ale tensorului tensiune (Fig.9.1-1c):
227
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
z z z
σy σy
O x O x O x
τxy τxz
σx σx σx σx
τyz
σz
σy σy
y y y
a) b) c)
Fig.9.1-1
⎧⎪σ x τ xy ⎫⎪
Tσ = ⎨ ⎬ 9.2.1-1
⎪⎩τ yx σ y ⎪⎭
228
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
M iz T ⋅ Sz
σx = ⋅y ; τ xy = τ yx = ; σy = 0 9.2.1-2
Iz Iz ⋅ b
σy
τyx
O x
τxy
σx σx
τxy
τyx
σy
y
Fig.9.2.1-1
σy A⋅sinα
τyx
O D x
τxy A
σx τα
α
σα
A⋅cosα
C
y
Fig.9.2.1-2
Pentru starea din Fig.9.2.1-2 se cunosc tensiunile σx, σy, τxy = τyx şi se
caută tensiunile σα şi τα pe faţa înclinată CD de arie A.
229
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
1 + cos 2α 1 − cos 2α
cos 2 α = ; sin 2 α = ; 2 ⋅ sin α ⋅ cos α = sin 2α
2 2
σx + σy σx − σy
σα = + ⋅ cos 2α + τ xy ⋅ sin 2α 9.2.1-5a
2 2
σx − σy
τα = ⋅ sin 2α − τ xy ⋅ cos 2α 9.2.1-5b
2
dσ α σx − σy
=− ⋅ sin 2α + τ xy ⋅ cos 2α = 0 = − τ α 9.2.1-6
d (2α ) 2
230
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2 ⋅ τ xy
tg 2α = 9.2.1-7
σx − σy
1 2 ⋅ τ xy
α1 = arctg 9.2.1-8
2 σx − σy
2 ⋅ τxy σx − σy
sin2α = ± ; cos2α = ±
(σ x − σy ) + 4 ⋅ τ2xy
2
(σ x − σy ) + 4 ⋅ τ2xy
2
σx + σy
σ 1, 2 = ±
1
⋅ (σ x − σ y ) + 4 ⋅ τ 2xy
2
9.2.1-9
2 2
dτα σx − σy
= ⋅ cos 2 α + τ xy ⋅ sin 2 α = 0 9.2.1-10
d (2 α ) 2
σx − σy 1
tg 2α' = − =− 9.2.1-11
2 ⋅ τ xy tg 2α
231
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
de unde pentru una din direcţiile principale ale tensiunii tangenţiale se obţine
expresia:
1 ⎛ σx − σy ⎞
α' = ⋅ arctg⎜ − ⎟ 9.2.1-12
⎜ ⎟
2 ⎝ 2 ⋅ τ xy ⎠
σ1 − σ 2
τ1 = τ2 = ± 9.2.1-13
2
σy=σ2 σ2
O D
O D
σx=σ1 α σx=σ1 τ
α
C
σ
C
σ2
a) b)
Fig.9.2.2-1
232
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σ1 + σ 2 σ1 − σ 2
σ= + ⋅ cos 2α
2 2
σ − σ2 9.2.2-1
τ= 1 ⋅ sin 2α
2
2 2
⎛ σ + σ2 ⎞ ⎛ σ − σ2 ⎞
⎜σ − 1 ⎟ +τ =⎜ 1
2
⎟ 9.2.2-2
⎝ 2 ⎠ ⎝ 2 ⎠
Ecuaţia 9.2.2-2 reprezintă ecuaţia unui cerc, cercul lui Mohr pentru starea
plană de tensiune. Acest cerc are centrul pe axa Oσ situat la distanţa
OD=(σ1+σ2)/2 şi raza R = (σ1 - σ2)/2. Cercul lui Mohr pentru starea plană de
tensiune este reprezentat în Fig.9.2.2-2.
E
B
τmax
A1 C1 τxy
O D 2α
σ
C A
σ2
B1
σy
(σ1+σ2)/2
σx
σ1
Fig.9.2.2-2
OC = σ = σx ; CB = τ = τxy
233
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σx σx
σ1, 2 = ± ⇒ σ1 = σ x ; σ2 = 0
2 2
1 1
τ max = ± ⋅ (σ1 − σ 2 ) = ± ⋅ σ x
2 2
σ1, 2 = ± τ xy ⇒ σ1 = τ xy ; σ 2 = − τ xy
π 3π
tg 2α = ∞ ⇒ α1 = ; α2 =
4 4
σx 1
σ1, 2 = ± ⋅ σ 2x + 4 ⋅ τ2xy
2 2
2 ⋅ τ xy
tg 2α =
σx
234
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
⎧ 1 ⎫
ε
⎪⎪ x γ xy ⎪
2 ⎪
Tε = ⎨ ⎬ 9.3-1
⎪1 γ εy ⎪
⎪⎩ 2 yx ⎪⎭
u+(∂u/∂x)dx
dx
u
O A
x
v dϕ1
v+(∂v/∂x)dx
dy O1
A1
dϕ2
C
B
v+(∂v/∂y)dx
B1 C1
u+(∂u/∂y)dy
y
Fig.9.3-1
235
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Δ dx ∂u
εx = = 9.3-3
dx ∂x
∂v
εy = 9.3-4
∂y
∂v
v+ dx
∂x
∂u
u+ dy
∂y
are expresia:
∂v
v+ dx − v
∂x ∂v
tg dϕ1 ≈ dϕ1 = = 9.3-5
dx ∂x
∂u
u+ dy − u
∂y ∂u
tg dϕ2 ≈ dϕ2 = = 9.3-6
dy ∂y
236
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
∂u ∂v
γ xy = d ϕ 1 + d ϕ 2 = + 9.3-7
∂y ∂x
237
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
z z
D σy D ⎯n(l,m,n)
⎯p
σ
τyx ⎯p
τxy τyz B ⎯pz B
x O v+(∂
σx O τzy ⎯px
τxz τzx τ
⎯py
σz
C C
y y
a) b)
Fig.9.4.1-1
p = p 2x + p 2y + p 2z 9.4.1-2
238
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σ = l ⋅ px + m ⋅ p y + n ⋅ pz 9.4.1-3
σ = l 2 ⋅ σ x + m 2 ⋅ σ y + n 2 ⋅ σ z + 2 l m ⋅ τ xy + 2 m n ⋅ τ yz + 2 n l ⋅ τ zx 9.4.1-4
τ = p 2 − σ2 9.4.1-5
k
v= 9.4.2-1
σ
de unde:
k2
σ=± 2 9.4.2-2
v
de unde se obţine:
x y z
l= ; m= ; n= 9.4.2-3
v v v
239
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
k2 x2 y2 z2 xy yz zx
± 2 = 2 ⋅ σx + 2 ⋅ σy + 2 ⋅ σz + 2 2 ⋅ τxy + 2 2 ⋅ τyz + 2 2 ⋅ τzx
v v v v v v v
σ x x 2 + σ y y 2 + σ z z 2 + 2 τ xy x y + 2 τ yz y z + 2 τ zx z x = ± k 2 9.4.2-4
240
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
l2 + m2 + n2 = 1 9.4.2-7
σx − σ τ xy τ xz
τ yx σy − σ τ yz =0 9.4.2-8
τ zx τ zy σz − σ
σ3 + I1 ⋅ σ 2 + I 2 ⋅ σ − I3 = 0 9.4.2-9
I1 = σ x + σ y + σz
σx τ xy τ xz
I3 = τ yx σy τ yz
τ zx τ zy σz
Ecuaţia 9.4.2-9 are trei soluţii reale, care sunt tocmai cele trei tensiuni
normale principale: σ1 > σ2 > σ3.
Poziţia direcţiilor principale se obţine prin rezolvarea ecuaţiilor din
relaţiile 9.4.2-6 şi 9.4.2-7.
Şi la starea spaţială de tensiune se poate demonstra că în plane situate la
0
45 faţă de direcţiile principale ale tensiunii normale, tensiunile tangenţiale au
valori extreme (sunt principale). Valoarea tensiunilor tangenţiale principale este
dată de relaţiile:
σ 2 − σ3 σ − σ1 σ − σ2
τ1 = ± ; τ2 = ± 3 ; τ3 = ± 1 9.4.2-11
2 2 2
241
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
p x = l ⋅ σ1 ; p y = m ⋅ σ 2 ; p z = n ⋅ σ3 9.4.2-12
σ = l 2 ⋅ σ1 + m 2 ⋅ σ 2 + n 2 ⋅ σ 3 9.4.2-13
⎧σ1 0 0⎫
⎪ ⎪
Tσ = ⎨0 σ2 0⎬ 9.4.2-14
⎪0 0 σ3 ⎪⎭
⎩
O x
Fig.9.4.3-1
242
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
1
⋅ (σ1 − σ 2 ) + (σ 2 − σ 3 ) + (σ 3 − σ1 ) =
2 2 2
τ oct =
3
2 9.4.3-1b
= ⋅ τ12 + τ 22 + τ 32
3
2
p 2x p y p 2z
+ + =1 9.4.4-1
σ12 σ 22 σ 32
Ecuaţia 9.4.4-1 reprezintă un elipsoid, care se numeşte elipsoidul
tensiunilor sau elipsoidul lui Lamé.
Tensiunile principale din punctul respectiv sunt tocmai semiaxele
elipsoidului.
La o stare plană de tensiune, caz în care σ3 = 0, ecuaţia 9.4.4-1
particularizată pentru acest caz, reprezintă elipsa tensiunilor. La starea liniară de
tensiune când σ2 = σ3 = 0, ecuaţia 9.4.4-1, devine ecuaţia unei drepte.
243
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
z z z z
σ2 σ2 σ2 σ2
x x x x
O
σ1 O σ1 σ1 O σ1 O
σ3 σ3 σ3
σ3
y y y y
a) b) c) d)
τ τ τ τ
O σO σ O σ
O σ
σ3 σ2 σ3 σ3
σ2
σ1 σ1 σ2
σ1
Fig.9.4.5-1
244
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
⎧ 1 1 ⎫
⎪ε x 2
γ xy
2
γ xz ⎪
⎪ ⎪
⎪1 1 ⎪
Tε = ⎨ γ yz εy γ yz ⎬
⎪2 2 ⎪ 9.5-1
⎪1 1 ⎪
⎪ 2 γ zx 2
γ zy εz ⎪
⎩ ⎭
⎧ε1 0 0 ⎫
⎪ ⎪
Tε = ⎨ 0 ε2 0 ⎬ 9.5-2
⎪0 0 ε 3 ⎪⎭
⎩
∂u ∂v ∂w
εx = ; εy = ; εz = 9.5-3a
∂x ∂y ∂z
∂v ∂u ∂w ∂v ∂u ∂w
γ xy = + ; γ yz = + ; γ zx = + 9.5-3b
∂x ∂y ∂y ∂z ∂z ∂x
245
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σ2
z
σ3
x
O
σ1 σ1
σ3
σ2
Fig.9.6-1
σ = E⋅ε 9.6-1
ε tr = −ν ⋅ ε 9.6-2
σ1 σ1 σ1
ε1′ = ; ε ′2 = −ν ⋅ ; ε ′3 = −ν ⋅ 9.6-3
E E E
σ2 σ2 σ2
ε ′′1 = − ν ⋅ ; ε ′′2 = ; ε ′′3 = − ν ⋅ 9.6-4
E E E
246
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σ3 σ3 σ3
ε ′′′
1
= −ν ⋅ ; ε ′′′2 = − ν ⋅ ; ε ′′′3 = 9.6-5
E E E
Dacă asupra elementului acţionează în acelaşi timp toate cele trei tensiuni
normale principale, deformaţia totală pe fiecare direcţie se obţine prin însumarea
deformaţiilor produse de fiecare tensiune pe direcţia respectivă:
1
ε1 = ε1′ + ε1′′ + ε1′′′ = ⋅ [σ1 − ν ⋅ (σ 2 + σ3 )] 9.6-6a
E
1
ε 2 = ε′2 + ε′2′ + ε′2′′ = ⋅ [σ 2 − ν ⋅ (σ 2 + σ1 )] 9.6-6b
E
1
ε3 = ε′3 + ε′3′ + ε′3′′ = ⋅ [σ3 − (σ1 + σ 2 )] 9.6-6c
E
Dacă în locul tensiunilor normale principale se scriu tensiunile normale
orientate după axele de coordonate, relaţiile 9.6-6a,b,c sunt de forma:
εx =
1
E
[
⋅ σ x − ν ⋅ (σ y + σz ) ] 9.6-7a
εy =
1
E
[
⋅ σ y − ν ⋅ (σ x + σ z ) ] 9.6-7b
εz =
1
E
[
⋅ σz − ν ⋅ (σ x + σ y ) ] 9.6-7c
τ xy τ yz τ zx
γ xy = ; γ yz = ; γ zx = 9.6-8
G G G
DV = dx ⋅ dy ⋅ dz
247
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
dV + ΔdV = dx ⋅ (1 + ε x ) ⋅ dy ⋅ (1 + ε y ) ⋅ dz ⋅ (1 + ε z ) 9.6-9
dV + ΔdV = dx ⋅ dy ⋅ dz ⋅ (1 + ε x + ε y + ε z ) 9.6-10
ΔdV dx ⋅ dy ⋅ dz ⋅ (ε x + ε y + ε z )
e= = = εx + ε y + εz 9.6-12
dV dx ⋅ dy ⋅ dz
1− 2 ⋅ν
e= ⋅ (σ x + σ y + σ z ) 9.6-13
E
Notând cu
σx + σ y + σz
p= 9.6-14
3
1− 2 ⋅ ν
e = 3⋅ ⋅p 9.6-15
E
248
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
p E
=K = 9.6-16
e 3 ⋅ (1 − 2 ⋅ ν )
p
e= 9.6-17
K
Ecuaţia lui Poisson sub forma 9.6-17, este asemănătoare cu relaţia lui lui
Hooke:
σ
ε= 9.6-18
E
⋅ (σ x − ν ⋅ σ y )
1
εx =
E
ε y = ⋅ (σ y − ν ⋅ σ x )
1
E
ν
ε z = − ⋅ (σ x + σ y ) 9.6-19
E
τ xy
γ xy =
G
⋅ (ε x + ν ⋅ ε y )
E
σx = 9.6-20a
1− ν 2
⋅ (ε y + ν ⋅ ε x )
E
σy = 9.6-20b
1 − ν2
249
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
τ = σx = − σy 9.7-1
σy = - σx
M N
A π/4 − γ/2
D1 A1 C1
σx D O C σx
B1
P R
σy = - σx
Fig.9.7-1
π γ
−
4 2
250
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
π γ γ
− tg 1− tg
⎛π γ⎞ 4 2 = 2
tg (≺ OC1A1 ) = tg⎜ − ⎟ = 9.7-2
π
⎝ 4 2 ⎠ 1 + tg ⋅ tg γ γ
1+
4 2 2
(
tg O C 1 A1 = ) O A1
O C1
9,7-3
unde
OC1 = OC ⋅ (1 + ε x )
OA1 = OA ⋅ (1 + ε y )
9.7-4
σ
⋅ (σ x − ν ⋅ σ y ) = ⋅ [σ x − ν ⋅ (− σ x )] = x ⋅ (1 + ν )
1 1
εx = 9.7-5a
E E E
σ
⋅ (σ y − ν ⋅ σ x ) = ⋅ (− σ x − ν ⋅ σ y ) = − x ⋅ (1 + ν ) = −ε x
1 1
εy = 9.7-5b
E E E
⎡ τ ⎤
OA ⋅ ⎢1 − ⋅ (1 + ν ) ⎥ 1 − τ ⋅ (1 + ν )
(
tg OC1A1 =
OA1
=
⎡
)
⎣ E
τ
⎦ =
⎤
E
τ
9.7-6
OC ⋅ ⎢1 + ⋅ (1 + ν ) ⎥ 1 + ⋅ (1 + ν )
OC1
⎣ E ⎦ E
γ τ
= ⋅ (1 + ν ) 9.7-7
2 E
Dacă se are în vedere legea lui Hooke (τ = G ⋅ γ), relaţia 9.7-7, capătă forma:
251
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
γ G ⋅ γ ⋅ (1 + ν )
= 9.7-8
2 E
E
G= 9.7-9
2 ⋅ (1 + ν )
2,1 ⋅ 105
G= = 8,07692 ⋅ 10 4 MPa
2 ⋅ (1 + 0,3)
1
dL = ⋅ σ x ⋅ dx ⋅ dy ⋅ dz ⋅ ε x = dU 9.8-1
2
1
dU = ⋅ σ x ⋅ ε x ⋅ dV 9.8-2
2
252
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
1
U1 = ⋅ σx ⋅ εx 9.8-3
2
σ
σx B
A
O
εx
ε
Fig.9.8-1
⋅ (σ x ⋅ ε x + σ y ⋅ ε y + σ z ⋅ ε z )
1
U1 = 9.8-4
2
⋅ (σ x ε x + σ y ε y + σ z ε z + τ xy γ xy + τ yz γ yz + τ zx γ zx )
1
U1 = 9.8-5
2
ν
⋅ (σ 2x + σ 2y + σ 2z ) − ⋅ (σ x σ y + σ y σ z + σ z σ x ) +
1
U1 =
2E E
9.8-6
⋅ (τ 2xy + τ 2zy + τ 2zx )
1
+
2G
253
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
ν
U1 =
1
2E
(
⋅ σ 2x + σ 2y − ⋅ σ x σ y +
E
1
2G
)⋅ τ 2xy 9.8-7
σ 2x
U1 = 9.8-8
2E
τ2xy
U1 = 9.8-9
2G
Energia de deformaţie acumulată într-un corp, are în general două efecte:
variaţia volumului şi variaţia formei. Dacă elementul este solicitat pe toate
feţele de tensiuni egale, se obţine numai o modificare de volum.
Dacă asupra tuturor feţelor acţionează tensiunea medie p:
1
p= ⋅ (σ1 + σ 2 + σ3 )
3
p⋅e p 1 − 2ν 3 ⋅ (1 − 2ν ) 2
U 1v = = ⋅3⋅ ⋅p = ⋅p =
2 2 E 2E
9.8-10
3 ⋅ (1 − 2 ν ) (σ 1 + σ 2 + σ 3 )
2
= ⋅
2E 9
1− 2ν
⋅ (σ1 + σ 2 + σ3 )
2
U1v = 9.8-11
6E
254
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
U1f = U1 − U1v =
ν 1 − 2ν
=
2E
(
1 2
σ1 + σ 22 + σ 32 ) − (σ1σ 2 + σ 2 σ 3 + σ 3 σ1 ) −
E 6E
(σ1 + σ 2 + σ 3 )2 9.8-12
U1f =
1+ ν
6E
[
(σ1 − σ2 )2 + (σ2 − σ3 )2 + (σ3 − σ1 )2 ] 9.8-13
Tσ = TS + Td
⎧σ1 0 0 ⎫ ⎧p 0 0⎫ ⎧σ1 − p 0 0 ⎫
⎪ ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ ⎪
⎨0 σ2 0 ⎬ = ⎨0 p 0⎬ + ⎨0 σ2 − p 0 ⎬ 9.8-14
⎪0 0 σ3 ⎪⎭ ⎪⎩0 0 p⎪⎭ ⎪⎩0 0 σ3 − p⎪⎭
⎩
255
PAVEL TRIPA - REZISTENŢA MATERIALELOR -
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
σ2 p = (σ1 + σ2 + σ3) / 3 σ2 - p
z z z
x x x
p σ1 - p
σ1 O
= O
+ O
σ3 p σ3 - p
y y y
O
Fig.9.8-2
256
B I B L I O G R A F I E
257