Mauer

după un caiet de Mihai Bulf

neputincios azilul se ivea printre scândurile putrezite acum părea departe deși cu
toții știam că de fapt nu există.

încălecam și nu ajungeam niciodată descălecam și eram tot acolo apoi noi eram
încălecați și nu ajungeam nicodată eram descălecați apoi nu mai eram etc.

din spate auzeam tot. din spate tot nu auzeam pinteni pinteni pinteni amanta
mea Coerența strigând cu jumătate de gură auzi?! nu auzeam dar simțeam pinteni
pinteni pinteni.

înainte de toate omul legii iar în spatele lor neclintire. omul legii duce o mână
lungă la pălărie și o aruncă în sus cât vezi cu ochii depinde unde stai aceasta aterizează
pe o girafă neagră ultima din specia ei girafa dispare ca un piuit liniștitor de TV uitat
deschis omul legii duce o mână lungă în dreptul inimii și rămâne așa.

ideea e că amândoi îl construim tu de o parte eu de cealaltă nu are nicio

importanță cine a început din moment ce nu pare să se termine vreodată.
 norii gonesc incredibil de repede în rest totul e încremenit și iată-ne în fața
întrebării care trebuia pusă de la început despre ce e vorba? despre un proces dinamic
modificându-se veșnic sau pur și simplu este ceea ce este limita ca o construcție sau
limita ca un obstacol sau limita ca o destinație.

mica sirenă duba încăpătoare.

îmi dezlipesc lent ochii de pe telefon și întreb ce an este mi se răspunde într-o

limbă pe care nu o înțeleg atunci atunci îmi dau seama ce an este cât mai am de stat
degeaba și mai ales căcat am uitat să fiu atent lasă nu face nici măcar nimic.

când încetează un simbol să fie atunci să mă cauți atunci să te întrebi atunci să

renunți i-me-diat.

cum facem să împărțim o monedă.

se ia un copil de la sânul mamei se mărunțește bine bine apoi se lasă pe un raft

suficient de înalt cât să vezi că e acolo suficient de înalt cât să nu poți ajunge la el.

se adaugă apă ceea ce îmi aduce aminte de atunci când m-am înecat holbându-
mă disperat la cadranul ceasului dar nu vreau să vorbesc acum despre asta ceea ce îmi
aduce aminte de atunci când am făcut liniște împreună și liniștea era completă era a
noastră era tot ce știam tot ce voiam să facem era destul de ok.

o dispariție o (îmi stătea pe limbă dar nu pe jumătatea care trebuia o) vă rog să

mă scuzați. pasăre! deci este uneori o pasăre mai ales atunci când nu se uită.

arunc o privire sub fusta lui dunlemzeu care îmi strigă cu o voce pițigăiată arunci
ca o femeie atunci îmi scot dinții îi pun pe toți într-un buzunar și escaladez cinzeci și
patru de ani mai târziu mă opresc îmi spun proastă idee și îmi dau drumul.

iarăși jos.

poate dacă mă îndepărtez poate așa.

îi întorc spatele și alerg alerg până înapoi la tata până înapoi la ta-su până înapoi
la primul tată până îl depășesc și ajung înaintea lui până înaintea și înapoia mea sunt
acleași lucru până ajung nu să mă simt ci să fiu.

absența. lipsa. golul. spectatorii. stadionul. planeta. cosmosul. absența. lipsa.

nimic.
 și mă întorc bineînțeles ca o curvă la biserică ca o limbă în gură ca o cheie
universală care firește nu se potrivește aici poate poate ce? poate mă enervez și îmi dau
o cărămidă în cap. și încă una și tot așa până.

e ca atunci când încerci să nu te gândești la nimic și ajungi să te gândești o

persoană care n-a auzit nimic niciodată în ce voce oare se gândește și s-a dus tot pulii și
încerci din nou să-ți golești mintea dar te auzi respirând conștientizezi asta și începi să-ți
imaginezi plămânii și restul organelor care te compun cum funcționează ca un ansamblu
perfect ca să poți să-ți tragi nasul de exemplu și iar s-a dus tot pulii.

în tot dar absolut tot acest timp tot dar absolut tot ce mă încojoară continuă să
mă înghesuie ca o erecție incomodă.

între ceva și altceva între până acum și de acum încolo între mine și mine.
 am auzit că de acolo din vârf îți poți vedea tot trecutul dacă te uiți încolo și dacă
te uiți dincolo tot viitorul și devii un moment doar atât o clipă de care cineva poate își
aduce aminte cândva dar nu e sigur dacă e o amintire fabricată sau nu.

și am mai auzit că de acolo din vârf te poți arunca doar într-o parte sau cealaltă și
dup-aia nu am mai auzit că trecea o ambulanță degeaba.

arborele genealogic contorsionându-se în jurul meu îmi frânge coastele și mă

devine o păpușă din cârpe somnul cu monștri trezirea cu greu eternă revenire în același
punct de dezechilibru.

confunzi sexul cu iubirea și iubirea cu dependența și o porție de cartofi prăjiți și o

fantă mare că mi s-a făcut sete de la ploaia asta pentru că uită-te și tu mânca-ți-aș cât
jeg ai sub unghii zici că ești scriitor d-ăia dă-și zice în gând o coală albă e o coală albă da
dar dacă o pui în picioare stă ea doar stă și e treaba ta să treci peste bine atunci dați-mi
un băț d-ăla moale și un loc să mă întind după și îi dăm drumul și îi dăm drumul și fuge și
se ascunde și îl căutăm și îl găsim și îl momim și îl prindem și iar ne pare rău și toate au
importanța unei bășini trase în altă cameră firește la multe camere distanță atât de
multe încât nici nu.

deci să devină cercul linie și linia punct și opt la matematică sau preferi reviste
pentru adulți a nu că eu citesc doar femei îmbrăcate sumarul și concluzionez mereu
altfel.

încă o minciună.

diferența dintre separare și alăturare e.

mereu acolo ca bătăile inimiii dacă știi unde să pui urechea și să închizi ochii
mereu acolo ca fericirea sau cheile de la mașina cu care nu tu nu ai voie să nimic.

adică poate vreau să știu ce ai să-mi zici dar încearcă și tu să filtrezi puțin că nu te
doare coalana.

și să știi ceva cred că asta e culmea. asta pe care stai să-ți lustruiești țeava gri pe
care ți-a lăsat-o bunică-tu gri că așa ți-l amintești că ultima oară era mort și întins pe o
masă și pășeați încet în jurul ei și vă luați la revedere de la un corp.
 ce-a fost în capul tău sunt întrebat răspund fum fără foc dar pun semnul întrebării
la sfârșit așa ca o glumă pentru că ce a fost în capul meu privește doar pe un grup select
de oameni toți îngropați în clipa asta mă rog nu chiar în clipa asta.

aud vecini care fac sex vecini care fac copii vecini care plâng că unde le-au plecat
copiii vecini care urlă de bătrânețe vecini înmormântându-se cu etno tv dat la maxim
vecini putrezind și e atât de subțire porcăria asta că nu doar îi aud.

jumătate de jumătate de jumătate de jumătate până data nașterii până ochiul

nepricepând(u-se) până soarele răsare dincolo într-una din zilele astea am să nimic lasă
cuvintele sunt de prisos așa că dă-mi te rog paradoxal un autograf pe.

până nu se ginesc ăștia că suntem frate și soră sau mamă și tată sau inginer și
inginer șef sau că rahatul ăsta din stern bate aceeași bătaie verișoară cu moartea încă
dinainte să se ridice încă dinainte să se gândească cineva să se ridice încă dinainte să se
gândească cineva că cineva s-ar gândi vreodată să se ridice deci de mult ce să mai așa și
pe dincolo.
 scuză-mă te rog că nu ți-am răspuns eram la o petrecere care a început acum
șaptișpe ani și nu auzeam nimic în afară de gândurile mele și de gândurile tuturor
celorlalți din încăpere atunci ne-am împreunat mâinile în dreptul coaielor și am început
să așteptăm lovitura lovitură pe care o așteptăm și astăzi fiecare cu ochii închiși spre
altcineva poate poate va urma.

am văzut corbi dosind dumicați de pâine mai încolo sub niște frunze am văzut
maimuțe în stare să mă bată la șah am văzut apă unde trebuia să fie cer și stele unde
trebuia să fie noroi am văzut tot și apoi am uitat tot.

atunci simt pulsul accelerând undeva în piciorul drept și sute de bătrâni coboară
din zeci de autocare congruenți în același punct de pe retina mea corpul respinge otrava
dar capul știe știe cât e de dulce.

și sângerez pe ambele părți o lună și nu-mi amintesc cum se zice la hârtie și ne

confundăm dar nu are importanță pentru că oricum ultima oară e cel mai greu sau
invers nu-mi amintesc exact.

boala mea recunscută pe plan internațional și da trăim vremuri tulburi dar ne

rămâne întotdeauna atât de tentanta posibilitate a abandonului.

mi s-a părut că văd o vulpe nu mi s-a părut uite-o a trecut pe raza aia de lumină
deși nu mi-e atât de foame comand un șnițăl și o cola albă și aștept cuvintele să-mi
părăsească trupul.

și casa are o curte și curtea are un gard și gardul are capete și mâini și vorbește și
gesticulează căruțele trec balegile rămân balegile nescrise normal între timp capetele
continuă să se întrebe cum am ajuns aici de ce ne uităm numai în partea asta ce-o fi în
partea ailaltă auzi da de marian mai știi ceva și vrute și nevrute ca la maternitate de
exemplu. e un exemplu bun sau ceva în care să-ți bagi mâinile și na. sau asta să te poți
controla de la distanță sau asta am așteptat atâția ani să îmi spui și eu pe tine dar a
meritat sau asta dă-te jos imediat nu vezi că am de plimbat o cățea sau asta asta e
inegalabila atracție superbă universală permanentă dintre muci și unghie.

știu că nu e frumos dar scriu asta în timp ce mă gândesc la altele știu că nu e

frumos dar asta este.
 deci ori miroși ai ceapă și ai o poveste superinteresantă despre cum s-a întâmplat
să miroși a ceapă ori îți miroase gura a ceapă și aia e. diferența dintre aici și dincolo sau
cum ne place nouă să-i spunem mă rog să lăsăm astea.

și ce dacă am văzut copaci care se suportă și stau unul lângă celălalt și li se

împreunează crengile frunzele și ce asta înseamnă că trebuie să te tolerez lângă mine tot
timpul adică înțeleg lecția exemplul problema răspunsul doar că nu sunt de acordoi treci
la loc.

să mă clatin spre intrare să mă clatin spre ieșire hotărăște-mă zice mersul meu
biped în timp ce se holbează la o pereche minusculă de țâțe țâțe totuși.

ce nu ți-e dat să vezi în găuri sau cum alunecă un pix pe suprafața perfectă a unei
retine răsare soarele dar nu se vede și eu am ca întotdeauna șosetele pe dos tacă-ți
pizda se aude strigând din tufișuri un domn vizibil supărat pe persoana de lângă el apoi
adaugă dacă vreodată te mai prind că vrei să fugi îți rup picioarele și ți le bag în cur sper
că m-am făcut înțeles scumpa mea dă să te pup.
 atunci am mers până s-a terminat drumul ba nu până s-au terminat adidașii ba nu
până s-au terminat picioarele și bineînțeles că nu am ajuns nicăieri ba nu bineînțeles că
am ajuns nicăieri nu mai înțeleg nimic sau totul nici nu știu.

aici doarme cineva acolo trei altcineva își strâng mâna mâna nu mâinile eu mai
am niște aer în sticlă ceea ce mă face să cred că nu e totul chiar așa de rău sau bine știi
când tremură literele am auzit că asta face o poză să fie reușită iluzia mișcării.

ca un vis recurent de care nu scapi toată generala ca douăzeci de ani mai târziu
să-ți zică un psihiatru că vrei s-o fuți pe mă-ta. din păcate.

sparg puțin nisip între dinți mai trece un tren inutil pe lângă mine eu îmi văd de
treaba mea până se termină cerneala atunci intru în panică mă încui pe dinăuntru refuz
să mănânc vreu patru zile mor și gata noroc cu țigările că oferă o certitudine tuse mereu
tuse.

și alunec spre necunoscut cum fac petele de sânge din chiuvetă când dai drumul
la apă și focul îmi arde obrajii ambii.

nu aștept nimic doar stau mulțumesc și cu importanța unei chifle care se termină
mă ridic în picioare și strig tăcere pentru că nu e frig până nu ți se face frig pentru că nu
ești singur până nu dispar toate astea pentru că cineva acolo sus aruncă cu bulgări dar te
și iubește când nu se uită ceilalți.

iar în a înșpea zi dumlezeu a făcut înternetul să meargă ca lumea. această chestie

care stă între persoane dar ține și de cald uneori atunci când îți pui uniforma de
bulangiu să ieși dintr-o mamă să intri într-o cârciumă și să comanzi degajat o porție ba
nu două vă rog de aripioare de lebădă și o țuică fără alcool pentru mine iar pentru
doamna o pâine ba nu o felie de pâine mulțumesc.

și da asta e problema că nu îți dai seama care e problema aici iar e frig și frunze
ude dar lasă gunoiul. atât de frig încât lacrima devine fluturi astea devin alea eu devin
înapoi un strugure așteptând să devin iar mai mulți reîncarnare unghie frig căcat de
culoarea pilelii să zicem negre deși nu e corect. propun piele de culoarea frigului
exemplu nu îmi place mâncarea indiană dar știu cine a fost columb cristofor răstignit pe
un trunchi iar fructele ești tu care iar ai fermentat și acuma uită-te și tu.

macaralele pe silent vă rog și un sângerete de la care să sugem toți dar mai întâi
ceilalți că așa e frumos.
 să fii nimeni sau să te gândești la nimic aceasta e întrebarea omul sau găina rața
sau mandarina căci e inutil să fii amuzant trebuie să știi cum să te faci antipatic progresiv
enervarea sistematică a participanților la ce pula mea jucăm aici că sunt regulile în ce
pula mea limbă e asta scuzați-mi cacofonia.

și simțurile se contopesc într-un piure de să zicem legume dar știm amândoi că

urmează s-o punem de un grătar.

băieții cu frunzele și fetele cu florile deși nu ne e foarte clar cine și de unde dar
apreciem sigur că influența e și ea un factor cum și avionul e un fel de pasăre totuși să
fim serioși cine a zis vreodată uite papuci cu șireturi asta lipsea în tot acest timp și tu te
sperii de viitor ca o veveriță iar veverițe? iar da.

pentru că știi cine ești tu tu ești geamul ăla care stă între șoferul de limuzină și
pasagerii din limuzină ești minusul și plusul ești noroiul și nisipul și apa ești gheara și
răspunsul ești lipsurile de la și groapa și pământul.
 dar mă iubești o simt când mă atingi cu delicatețea cu care ridici un căcat de
câine de pe jos dar și nu mă iubești dar și nici eu pe tine e ceva firesc ca dorul de bătaie
care ne cuprinde uneori când cădem pe gânduri pe scări pe oliță șamd.

aș zice că e aproape plăcut acest sentiment pe care nu îl pot identifica sau tocmai
de aceea nici nu știu trag în piept din reflex și mint cum respir sau invers.

vinul fiert care de fapt nu se fierbe dar nu contează asta contează asta că cea mai
mare parte a tensiunilor se localizează în spatele capului la gât și la maxilar find atât de
important să îl ții ridicat de unde iată și justificarea acestor multe aluzii la tot felul de
dureri de cap sau de spate sau de față dar asta nu este o scuză ia-mă în cârcă și sapă.

mai ales acum când suntem atât de aproape de adevăr ca vârful acului de ochiul
stâng pentru că desigur cu celălalt mă uitam metodic treptat precis până mă reduceam
la o părere vagă de rău pe care oricum o încerci doar câțiva pași observi clar că nu ți se
potrivește închizi cartea în care era vorba chiar despre dar să trecem peste.

și simt cum mă părăsește viața nu mi s-a spus nimic în acest sens dar realizez că
se îndepărtează de mine ca un fir de sânge sau fii atent că-ți explic altfel avem trei
colțuri egal depărtate unul de celălalt știu trebuiau să fie două dar nu au cum în situația
asta deci trei colțuri unul reprezintă o foaie de hârtie ușor pliată la un colț semn că
cineva are planuri mari al doilea este foaia îndoită în forma unui avion al treilea este
foaia mototolită pricepi.

port cocos pe deget pentru că da laptele e cel mai prețios pentru că da suntem
doar niște cârnați înveliți în fripturi îmbrăcate în șorici și cu o fundă urâtă.

mă certam cu o pisică aproape neagră aproape albă ziceam vezi că nu ai voie să

torci în intersecție ea zicea mi-e foame sau mi-e foarte foame nu am înțeles exact eu îi
răspundeam citind copiuța de pe oglindă și până să apuc să termin ea dispăruse normal
că și-a dat seama că nu aveam cum să termin prea curând toată lumea știe cum e treaba
cu oglinzile numai că dacă fața mea e tot o oglindă și mă uit în oglindă io ce pula mea
văd nimic sau infinit și oricum s-a mai pus întrebarea asta acum vreo doișpe ani și nu
numai că nu mi-a răspuns nimeni dar a fost așa grea că s-a cocoșat jumate de oraș și
până la urmă au ajuns toți să privească numai în pământ și când zic toți vreau să zic
jumătate dar și asta s-a mai zis despre ce vorbim aici.
 mă ridic din pat și dau cu capul de aceeași problemă numai că pe orizontală mă
întorc spre tine și mă liniștesc când te văd înaintând spre nicăieri știu că trebuie să
ajungem amândoi dar simt că sunt deja acolo din ce în ce mai des.

despre relația cu ființele sau cu obiectele (ce preferi treaba ta) s-au tras cam
toate concluziile aș avea de adăugat doar frica nu ca senzație ci ca ubicuitate acesta fiind
unul din cele mai neglijate principii dar divaghez.

când am rămas pe vară în clasa zero și le-am spus alor mei știți că într-o formă
sau alta totul se repetă tot mi-am luat bătaie dar îmi mai luasem și înainte q.e.d.

poate să ne fi scăpat un pasaj am citit atunci în ochii lor care chiar atunci citeau
pasajul despre toate felurile nepotrivite de atenție pe care le poți atrage dacă de
exemplu ridici genunchiul prea sus sau îți cade telefonul în closet sau na.
 dacă pe bilețelul de dragoste la care mă uit ridicându-l spre lumină să zicem acum
scrie uite-l și p-ăsta iar o persoană cu să zicem aripi trece pe lângă se uită și vede pe
cealaltă parte tot uite-l și p-ăsta e care pe care faza e că dacă n-ai ajuns încă nu știi dacă
ai ajuns sau nu și atunci de ce nu ne facem statui bine eu unul știu sunt niște chichițe
legale dar tot te gândești de ce de ce de ce până auzi un de ce nu atunci abia atunci ai
ajuns să știi cu ș mare că nu ai ajuns.

muritor nemuritor tre să plătești bilet.

dacă o minciună mică e tot o minciună am să vă rog să îmi înapoiați formularul

trebuie să modific ceva repede nu durează mult atunci simți privirea usturătoare a lui
dulmenzeu cu d nici mic nici mare care atârnă inutil ca un candelabru deasupra veceului
din curte și te întrebi păi? îmi lipesc fruntea de clopotul care bate ca un jandarm închid
ochii și redevin vibrație.

să se întâmple fără să știi că se întâmplă versus să se întâmple fără să știi de ce se

întâmplă.

monolit pus pe seama accidentului de a fi cum ne place nouă să hhfșșt zise biciul
fără să fie întrebat futu-ți maria mă-tii și oricum totul ține-mă de context.

vis urât.

“poate fi vorba despre autodistrugere parțială sau completă depinde de

circumstanțe” ceea ce înseamnă că nu sunt dator nimănui cu nicio explicație crima crima
vorbește de la sine dar tu nici nu vrei să auzi ai deja toate răspunsurile păcat că uite ne
potriveam perfect eu aveam toate întrebările.

uite copacul ăsta zici că ești tu că ai atâââtea îndoieli uite cum nici nu știu dacă
trebuie să urmeze aia sau ailaltă uite că te uiți numai în sus ca și cum n-ai ști deși
probabil chiar nu știi dar nu contează acum acum contează doar să respiri numai pe o
parte o dată și gata.
pușcăria cerul

orgasmul avortul

frica de înec geamandura

unghiile groapa

înăuntru mai înăuntru

talpa treapta

singurătatea ceilalți

aripa aripa

noaptea ochiul

actorul resemnarea

morții aproape morții

icoana pieptul

gândul cuvântul

fumul luna

eu nu eu