TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Anul şcolar 2013-2014

Disciplina Istorie
Clasa a XII-a

Numele şi prenumele elevului:

Data susţinerii testului:

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi din Partea a II-a se acordă 90 de
puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
PARTEA I (40 de puncte)
A. Citiţi, cu atenţie, următoarele surse istorice:
1. “Toate popoarele romanice din Europa îşi datorează existenţa unei duble asimilări. Mai întâi... asimilarea
elementului autohton de către cel roman.A doua asimilare înseamnă topirea unor elemente migratorii în
masa populaţiilor romanice”. Şerban Papacostea, despre sinteza românească)
2. “Solia lui Basarab i-a spus regelui: <Fiindcă voi, rege şi stăpân al meu, v-aţi ostenit cu strângerea oştirii,
eu voi răsplăti osteneala voastră cu 7000 mărci de argint...>.Regele, auzind aceasta, cu mintea trufaşă, a
izbucnit faţă de soli cu următoarele vorbe, zicându-le :<”Să spuneţi aşa lui Bazarad, că el e păstorul oilor
mele şi eu, din ascunzişurile sale de barbă îl voi scoate>”. (Cronica pictată de la Viena)
3.”...şi noi aflăm că Moldova s-au descălecat mai pe urmă, iar muntenii mai dentâi, măcar că s-au tras de la
izvor, de păstori nemerit. Că îmblând păstorii de la Ardeal, ce se cheamă Maramureş, în munţi cu
dobitoacele, au dat de o fiară ce se chiamă bour şi, după multă goană ce o au gonit pren munţi cu dulăi, o au
scos la şesul apei Moldovei....” (Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei”)
4. “Io Mircea, mare voievod şi domn, cu mila lui Dumnezeu stăpânind toată Ţara Ungro-Vlahiei şi părţile
de peste munţi încă şi spre părţile tătăreşti şi herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului şi domn al Banatului
Severinului...şi singur stăpânitor al cetăţii Dârstor”. (Condica veche a mănăstirii Cozia)
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect, utilizând informaţiile din surse:
1. Proces istoric, lingvistic si cultural de formare a unui popor:
a) etnogeneză ; b) romanizare; c) colonizare . 3 puncte
2. Victoria lui Basarab I Întemeietorul la Posada, în anul 1330, este relatată de :
a) Cronica lui Ioan de Târnave; b)Cronica pictată de la Viena; c)Diploma Cavalerilor Ioaniţi 3 puncte
3. Dragoş şi Bogdan , întemeietorii Moldovei, au venit din:
a) Banat; b) Maramureş; c) Crişana. 3 puncte
4. Instituţie politică în Ţara Românească şi Moldova care exercită puterea:
a) sfatul domnesc ; b) adunarea ţării ; c) domnia. 3 puncte

B. Următoarele surse istorice se referă la State naţionale şi multinaţionale în a doua jumătate a sec. al
XIX-lea:
I. uniune vamala (Zollverein);
II.cancelarul Bismarck;
III.războiul franco-prusac (1870-1871);
IV.Congresul de pace de la Paris; adunările ad-hoc ; 5 şi 24 ianuarie 1859;
V. lovitura de stat din 2 mai 1864; “monstruoasa coaliţie”
VI. legea instrucţiunii publice, legea rurală, codul penal, codul civil;
VII.Carol I, război ruso-turc, Plevna;
Citiţi, cu atenţie, următoarele enunţuri. Utilizând informaţiile din surse, încercuiţi litera A, în situaţia
în care consideraţi enunţul adevărat, respectiv litera F, dacă îl consideraţi fals:
1. Sursele I, a II-a şi a III-a se referă la Unirea Principatelor Române; A F 3 puncte
2. Sursa a IV-a ilustrează formarea statului naţional român; A F 3 puncte
3. Sursele a V-a şi a VI-a se referă la domnia lui Alexandru Ioan Cuza; A F 3 puncte
4. Sursa VII se referă la unificarea Italiei; A F 3 puncte
C. Realizaţi corespondenţa cronologică a evenimentelor de pe cele trei coloane:
1. Mircea cel Bătrân A.1595 a. Vaslui
2. Iancu de Hunedoara B.1475 b. Belgrad
3. Ştefan cel Mare C.1456 c. Călugăreni
4. Mihai Viteazul D.1394/1395 d. Rovine
A B C

4 x 4 puncte = 16 puncte
PARTEA a II-a (50 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, următoarele surse istorice:
A. “Regimul democraţiei presupune garanţia tuturor formelor de libertate...înseamnă că cetăţenii participă ,
direct sau indirect , la putere. Democraţia are drept scop menţinerea şi apărarea libertăţilor individuale.
Libertaţile politice vizează libertatea presei, întrunirilor, libertatea de conştiinţă, dreptul de a-şi exprima în
libertate opiniile, siguranţa de a nu fi arestat fără motiv. Libertatea economică e fondată pe ideea că
economia se supune unor legi naturale şi că statul nu trebuie să perturbe pe acestea prin intervenţii care ar
risca să le denatureze funcţionarea...Libertatea socială, strâns legată de libertatea economică, presupune că
statul nu trebuie să intervină în raporturile dintre patroni şi salariaţi”.
(S. Bernstein, P.Milza, Istoria secolului XX)
B. “Într-o Europă ale cărei structuri au fost zdruncinate de război...democraţia îşi arată repede caracterul
fragil...În Italia <pacea trunchiată> dă naştere unei crize politice şi sociale care, în octombrie 1922, ia
sfârşit prin venirea lui Mussolini la putere...Afirmarea fascismului se înscrie în acest context”
(S. Bernstein, P.Milza, Istoria secolului XX)
C. “Prin instaurarea nazismului la putere, teroarea devine politică de stat [în Germania]. Dacă pentru adepţii
regimului existau avantaje şi perspective materiale, pentru oponenţi se întrebuinţau diverse metode de
<convingere> sau intimidare: asasinatul, arestarea în masă, percheziţiile la domiciliu, lagărele de
exterminare fizică, retragerea cetăţeniei...Gândirea a fost înlocuită cu lagărul, laboratorul ştiinţific a folosit
înarmărilor, literatura cea mai bună a fost pusă pe foc”.
(Em.Bold, I.Ciperca, Ascensiunea nazismului)
D. “Dictatura proletariatului este exercitată de partidul bolşevic...care s-a aliat cu întregul proletariat
revoluţionar. Dictatura clasei proletare înseamnă că statul muncitoresc va reprima fără ezitare marii
proprietari funciari şi capitalişti; va reprima trădătorii şi mişeii care îi ajută pe aceşti exploatatori şi îi va
învinge. Statul muncitoresc este inamicul implacabil al marelului proprietar funciar, al capitalismului...,
inamicul proprietăţii private asupra pământului şi capitalului, inamicul puterii şi al banilor...”
( Lenin, Statul şi revoluţia)
E. “Atât în politica internă cât şi în cea externă, totul se face sub directa îndrumare a secretarului general,
într-un climat de încordare la care, pe măsură ce regimul întâmpină dificultăţi, se adaugă teama
executanţilor că vor atrage mânia conducătorului. Iniţiativa subalternilor se diminuează până la dispariţie.
Toţi aşteaptă <sugestiile preţioase> ale lui Ceauşescu, singurul act de curaj fiind falsificarea realităţii printr-
o gamă variată de tertipuri...”
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la sursele date, răspundeţi cerinţelor de mai jos:

1. Prezentaţi două caracteristici ale democraţiei; 10 puncte
2. Argumentaţi motivul instaurării fascismului în Italia; 10 puncte
3. Exprimaţi-vă opinia faţă de nazism, susţinând-o cu două informaţii din sursele C şi D; 12 puncte
4. Analizaţi, în aproximativ 30 de rânduri, regimurile totalitare , comparându-le cu regimul comunist din
România , utilizând trei informaţii din sursele date. 18 puncte
 BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă
fracţiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat
pentru test la 10.
PARTEA I (40 de puncte)
A. câte 3 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1. – a; 2. – b; 3. – b; 4. –c.
(3p x 4 = 12 puncte)
B. câte 3 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1. – F; 2. – A; 3. – A; 4. – F.
(3p x 4 = 12 puncte)
C. câte 4 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1Dd; 2Cb; 3Ba; 4Ac.
(4p x 4 = 16 puncte)

PARTEA a II-a (50 de puncte)

1. - 3 puncte pentru menţionarea celor două caracteristici ale democraţiei;
- 7 puncte pentru prezentarea celor două caracteristici ale democraţiei;
10 puncte
2. - 3 puncte pentru menţionarea motivului instaurării fascismului în Italia;
- 7 puncte argumentarea motivului instaurării fascismului în Italia;
10 puncte
3. - 6 puncte pentru pertinenţa opiniei faţă de nazism ;
- câte 3 puncte pentru utilizarea oricăror două informaţii din sursele date, corespunzătoare
argumentării; (3p x 2= 6 puncte)
4. - 5 puncte pentru analiza regimurilor totalitare ;
- 2 puncte pentru comparaţia realizată;
- câte 3 puncte pentru utilizarea oricăror trei informaţii din sursele date; (3p x 3 = 9 puncte)
- 1 punct pentru utilizarea termenilor istorici specifici;
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
 BORDEROU DE CORECTARE ŞI EVALUARE

Nr. PARTEA I PARTEA II Oficiu Media Nota

crt. S.I S.II S.III 10 p 10 p 12 p 18 p 10 p
12 p 12 p 16 p

CENTRALIZATOR

1-1,9 2-2,9 3-3,9 4-4,9 5-5,9 6-6,9 7-7,9 8-8,9 9-10 Media
pe clasă
 MATRICEA DE SPECIFICAŢII

Testul de evaluare iniţială este alcătuit din două părţi. Partea I cuprinde 12 itemi obiectivi pentru care sunt
alocate 40 de puncte. Partea a II-a cuprinde 3 itemi semiobiectivi si un item subiectiv pentru care se acordă
50 de puncte. Pentru realizarea testului de evaluare iniţială la clasa a XII-a, la disciplina Istorie, s-a folosit
următoarea matrice de specificaţii:

Conţinuturi/ 1.1. 1.2. 2.1. 2.3. 5.1. 5.3.

competenţe
Formarea (1)
poparelor
medievale
Statul (3)
medieval
Ţările (4)
Române şi
statele vecine
în Evul Mediu
State (4)
naţionale şi
multinaţionale
în a doua
jumătate a
sec. al XIX-lea
Regimuri (1) (1) (1) (1)
politice în
perioada
interbelică

Competenţele specifice: 1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise; 1.2.
Evidenţierea relaţiei cauză-efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice; 2.1. Recunoaşterea
unui context economic, social, politic, cultural, istoric;2.3. Analiza factorilor politici, sociali, economici,
culturali care alcătuiesc imaginea unei societăţi; 5.1. Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi
formularea de concluzii relative la sursele istorice; 5.3.Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi
spaţiale relative la un subiect istoric şi conţinuturile asociate sunt selectate din Programa şcolară pentru
Istorie - clasa a IX -a, nr. 3458/09.03.2004 şi Programa şcolara pentru Istorie – clasa a X-a,
nr.4598/31.08.2004.