Bătălia de la Insulele Santa Cruz

Bătălia de la Insulele Santa Cruz a fost cea de-a patra bătălie de portavioane pe teatrul de război
din Pacific în cel de-al Doilea Război Mondial și cel de-al patrulea cea mai mare bătălie navală
purtată între Marina Militară a SUA și Marina Imperială Japoneză, purtată în cadrul Campaniei
din Guadalcanal.

În mod similar luptelor din Marea Coralilor, Midway, și Insulele Solomon de Est, navele de
celor doi adversari au intrat rareori în raza vizuală directă a celuilalt. În schimb, aproape toate
atacurile de ambele părți au fost executate de către avioane de pe portavioane sau cu baza pe
uscat.

Într-o încercarea de a devia forțele aliate de la Guadalcanal și insulele din apropiere și de a pune
capăt impasului care a existat începând cu luna septembrie 1942, Armata Imperială Japoneză a
planificat o ofensivă majoră terestră la Guadalcanal pe 20-25 octombrie 1942. În sprijinul
acestei ofensive, și cu speranța de a angaja forțe aliate navale, portavioane japoneze și alte nave
de război mari s-au apropiat de Insulele Solomon, în partea de sud. Din această locație, forțele
navale japoneze au sperat să angajeze și să învingă decisiv orice grupare navală aliată (în
principal americană), în special portavioane, care răspund la ofensiva terestră. Forțele navale
aliate, de asemenea, au sperat să întâlnească forțele navale japoneze în luptă, cu aceleași
obiective de a rupere impasul și de a înfrânge decisiv adversarul.

Ofensiva terestră japoneză la Guadalcanal era în curs de desfășurare în Bătălia pentru

aerodromul Henderson Field, în timp ce navele de război și avioanele celor doi adversari se
confruntau în dimineața zilei de 26 octombrie 1942, la nord de insulele Santa Cruz. După atacuri
aeriene reciproce asupra portavioanelor, navele aliate de suprafață au fost forțate să se retragă
din zona de luptă cu prețul unui portavion scufundat și altul puternic avariat. Forțele japoneze
care au participat la bătălie de asemenea s-au retras, datorită pierderilor mari de avioane,
personal și avarii mari la două dintre portavioane.

Bătălia deși se consideră o victorie tactică pentru japonezi datorită unui portavion american
scufundat și altul avariat, pierderile de personal ale japonezilor, ale unor piloți veterani, s-au
dovedit pe termen lung de neînlocuit, pierderile americanilor în privința piloților fiind relativ
mici, și care s-au putut înlocui cu ușurință.

Costul ridicat al luptei pentru japonezi a împiedicat forțele lor de portavioane să se implice în
continuare semnificativ în campania din Guadalcanal.