Zahărul este un aliment obținut din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr, cu un conținut mare

de zaharoză (un dizaharid solid, alb, cristalin), care îi conferă un gust dulce pronunțat. Este folosit în
alimentație pentru a îndulci mâncărurile și băuturile, dar și drept conservant. Se digeră repede,
constituind o sursă rapidă de glucoză, un monozaharid care este folosit în celulele biologice pentru
producerea de energie. Există două tipuri de zahăr: zahărul brut, nerafinat, care, pe lângă zaharoză,
mai păstrează și urme din alte substanțe naturale provenite din planta de extracție, și zahărul alb
rafinat, care conține exclusiv zaharoză, toate celelalte substanțe fiind înlăturate prin procedee
chimice. Zahărul comercializat sub denumirea de zahăr brun poate fi zahăr brut, nerafinat, sau zahăr
alb rafinat, care a fost colorat după rafinare cu melasă sau caramel.

 Energia calorică a zahărului este 16,8 kJ (4,1 kcal) pe gram, pe când cea a alcoolului atinge
29,8 kJ (7 kcal) pe gram.

Zahăr granulat Zahăr brun

Chimie
Din punct de vedere științific , zahărul face parte din categoria carbohidrați , cum ar fi monozaharide ,
dizaharide sau oligozaharide . Monozaharidele sunt numite " zaharuri simple, " cel mai important dintre
ele fiind glucoza. Aproape toate zaharurile au formula CnH2nOn ( n este între 3 și 7 ) . Glucoza are
formula moleculară C6H12O6.

Consumul de zahăr
În anul 2014, un român consuma în medie 30 kg de zahăr anual, față de circa 16 kg cât consuma în
medie un european.
 COL. NAT. ALEXANDRU PAPIU ILARIAN

PORTOFOLIU
CHIMIE
CLASA a XI-a, SEM al II-lea

Prof. BIANCA MARIA GANEA RATA ALEXANDRU

CLASA A XI-A D
-Structura insulinei
Hârtia este un material plan și subțire, având ca element esențial suprafața sa pe care se
poate scrie, desena, tipări, picta. Este considerat un material de bază în domeniul ambalajului, al
creării de filtre etc. Două din dimensiunile colii de hârtie (lungimea și lățimea) sunt, de regulă, mult
mai mari decât grosimea sa. Hârtia este obținută din fibre de celuloză amestecate, care se mențin
împreună fără un alt liant cu excepția legăturilor de hidrogen și a împletirii fibrelor.

Procedeul industrial modern

Procesarea fibrelor
Celulele plantelor sunt alcătuite din fibre celulozice conectate. În timpul procedeului de extragere a
pulpei celulozice, aceste fibre microscopice sunt separate unele de altele, iar acolo unde lanțul
polimolecular a fost rupt chimic sau mecanic, suprafețele "libere" intră în contact una cu alta creând
punți hidrogenate care conferă duritate, dar și elasticitate viitorului material.
Procedeul chimic
Procedeul chimic utilizat astăzi pe scară largă este un
complex de tratări chimice numite Procesul Kraft. Scopul
acestei tratări chimice este eliminarea
structurii ligninei (din pulpa supusă procesului), care este
liantul organic care menține fibrele împreună, prin folosirea
unui amestec care o dizolvă. După eliminarea acesteia, fibrele
rămase pot fi folosite pentru realizarea unei hârtii de culoare
maroniu nedefinit, nefinisată, utilizată la realizarea de pungi
de hârtie sau a cutiilor din carton. Materialul brut astfel obținut poate fi folosit în continuare, printr-o
purificare accentuată a ligninei rămase, conducând la obținerea pulpei de calitate superioară, pentru
hârtie albă pentru scris și tipărit.
Deși procedeul chimic este mai scump decât cel mecanic, permițând o folosire de maximum 45 -
50 % din pulpa inițială, totuși este un procedeu larg folosit datorită calității produsului final și al
menținerii, aproape nealterată, a lungimii inițiale a fibrelor materialului folosit, care este un factor de
menținere a unor calități mecanice ridicate a hârtiei. Un alt avantaj al acestui procedeu este folosirea
integrală a ligninei rezultate din proces ca și combustibil pentru încălzirea și electricitatea necesare
procesului.

În România
 În anul 2003, consumul de hârtie din România a fost de 565.000 de tone, în valoare de 578
milioane dolari, iar valoarea importurilor a fost de aproape 400 milioane dolari, adică 70% din
piață.
 In anul 2007 s-au produs în total pe piața românească circa 450.000 de tone de hârtii (hârtie
pentru carton ondulat, hârtie de ziar, hârtie de ambalaje, hârtie igienico-sanitară și alte hârtii),
din care 37% au fost exportate; importurile de hârtii s-au ridicat la 507.000 de tone, iar
consumul de hârtie și cartoane a fost de 36 de kilograme pe cap de locuitor, față de media
europeană de peste 80 de kilograme pe cap de locuitor.
 În anul 2009, gradul de colectare a maculaturii în România este de 43-44%, față de media
Uniunii Europene de peste 60%.
Poluarea-este deversarea in aer,ape,sol a unor substante si materiale care
modifica mediul ambiant si dauneaza vegetatiei si vietii organismelor.Agentii
poluanti rezulta din procesele fizice,chimice sau biologice.

Cel mai raspandit si comun poluant dintre substantele anorganice poluante(oxizii

carbonului,azotului,sulfului,halogeni,etc.)este oxidul de carbon(CO) provenit in
atmosfera prin arderea incompleta a
combustibililor(metan,carbuni,benzine,motorine,etc.).

Daca multe substante organice se folosesc in combaterea unor

boli(medicamente,vitamine),o parte dintre substantele organice au actiune toxica si
sunt poluante. Poluarea sub diversele ei aspecte se accentueaza pe masura
dezvoltarii tehnice,creandu-se astefel un conflict tot mai evident intre om si natura.
 Apa exista in natura sub forma de
izvoare,rauri,fluvii,ghetari,oceane,mari sau lacuri.In mod
obisnuit,apa in natura se gaseste intr-un circuit continuu.Astfel
apa din rauri,lacuri mari si oceane se evapora si trece in
atmosfera sub forma de vapori,alcatuind apa atmosferica.Aceasta
este purtata de curentii de aer pana atinge zone mai reci,cand
condenseaza si cade la suprafata solului sub forma de
precipitatii.Odata ajunsa la sol,apa poate intalni un strat
impermeabil,ramanand la suprafata acestuia din urma si formand
apa subterana.

Se considera poluanti ai apei acele substante care in

concentratie suficienta pot produce un efect masurabil asupra
omului,animalelor,plantelor si materialelor.Substantele organice
de origine naturala sau vegetala consuma oxigenul din apa,atat in
timpul dezvoltarii,cat si dupa moarte.Lipsa oxigenului din apa are
ca efect oprirea proceselor aerobe printre care autoepurarea
apei.Fenolul este pentru pesti un toxic pentru sistemul nervos,el
imprima gust si miros neplacut carnii pestilor.

Detergentii se plaseaza la suprafata apei sub forma de

spuma si impiedica autoepurarea apei si folosirea ei pentru
irigatii.

Pesticidele pot constitui cauza unor boli

grave(cancer),tulburari neurologice,afectiuni ale glandelor
endocrine.

In cazul unor accidente ecologice de petrol deversat in

apa,datorita faptului ca acesta este nemiscibil in apa,cea mai
mare parte a lui se ridica la suprafata si formeaza o pelicula
uleioasa,impiedicand difuzia si accesul aerului atmosferic in mediu
acvatic si blocand aproape total asimilatia clorofiliana si respiratia
organismelor.Produsele petroliere dau apei gust si miros
neplacut,se depun pe diferite instalatii,obturandu-le sau
blocandu-le,colmateaza filtrele pentru tratarea apei.De
asemenea,sunt toxice pentru flora si fauna acvatica si impiedica
folosirea apei pentru irigatii,agrement etc.
Dupa modul de emitere,poluantii atmosferei sunt:

¤ primari –poluanti emisi direct de surse identificate:hidrocarburi usoare din

gazele de esapament ale autovehiculelor,metanul din gazele naturale,vapori de
arene provenite din carburanti nearsi,derivati clorofluorurati ai
metanului(freonii)etc.;

¤ secundari –poluanti produsi in aer prin reactii intre substante poluante

primare sau prin interactii cu componentii aerului(smogul fotochimic).

Hidrocarburile inferioare care se gasesc in cantitati mari in gazele de

esapament,provenite din arderea interna,aaturi de celelalte gaze produc dereglari
ale functiilor inimii si plamanilor,asfixiere,reducrerea sau stagnarea actiunii unor
enzime etc.Vaporii de hidrocarburi aromatice(benzen,toluen,polinucleare)au actiune
cancerigena asupra organismului uman.

Cei mai puternici poluanti secundari se formeaza in urma actiunii ozonului

asupra hidrocarburilor existente in atmosfera.

Ozonul,prin descompunere,da oxigen atomic:

O3 ----- O2 +O

In prezenta oxigenului atomic,hidrocarburile din aer formeaza radicali

peroxidici,de forma R-O-O

Acesti radicali sunt foarte reactivi si interactioneaza cu alte hidrocarburi, cu

oxizii de azot,cu oxigenul si formeaza un amestec de produsi numit smog
fotochimic.

Smogul fotochimic este format din ozon de carbon,aldehide,cetone,azotati de

peroxiaceil care se prezinta ca o „ceata” in atmosfera oraselor mari cu circulatie
intensa(Londra,Chicago,Los Angeles,Hong Kong,etc.)

Formarea „smogului” prin internediul hirdrocarburilor,detremina in atmosfera

joasa,(la inaltimi mici)marirea concentatiei de ozon care ataca tesuturile plantelor si
vietuitoarelor.Daca la inaltimi joase ozonul este un agent poluant,in atmosfera
inalta(stratosfera)el formeaza un invelis protector fata de actiunea radiatiilor
ultraviolete.

Sub aspect ecologic disparitia din stratosfera a stratului de ozon(stratul

protector al Terrei)ar insemna de fapt,disparitia vietii pe pamant.Cercetarile actuale
ale oamenilor de stiinta dovedesc diminuarea concentratiei de ozon din stratosfera.
 In anii 1980 s-a descoperit ca poluantii aerului care distrug in mare parte
ozonul din stratul protector sunt produsii fluoroclorurati ai alcanilor inferiori(freonii).

Folosirea excesiva a freonilor in instalatiile frigorifice si la prepararea

aerosolilor cosmetici de tip Spray,face ca asestia si patrunda tot mai mult in
atmosfera.

In urma cercetarilor facute s-a demonstrat ca la altitudine de 20-30Km,sub

actiunea razelor ultraviolete si la presiuni scazute,freonii se descompun,punand in
libertate atomi de clor,care ataca si transforma ozonul prin reactii inlantuite,de
tipul:

CF2Cl2 ------ ¤CF2Cl +Cl¤

Cl¤+O3-------¤ClO+O2

ClO+O-------¤Cl¤+O2

In ansamblu,transformarile conduc la reducerea concentratiei in

ozon,conform ecuatiei:

O+O3-------2O2

Diminuarea stratului protector de ozon intensifica actiunea radiatiilor

ultaviolete asupra Terrei,avand drept consecinta:

-perturbarea echilibrului termic al atmosferei,al apei si al solului;

-declansarea ploilor acide catastrofale pentru vegetatie;

-disparitia unor specii de plante si animale;

-diminuarea reproducerii organismelor marine si terestre;

-marirea incidentei cazurilor de cancer al pielii,al afectiunilor

oftalmologice(conjunctivite,catarace,etc.).
Solul este acel strat al scoartei pamantului cu o structura afanata si friabila
asupra caruia actioneaza si-l transforma agentii
atmosferici,plantele,animalele si oamenii care-l folosesc.

Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solurilor

necesara dezvoltarii vegetatiei cu rol primordial in primenirea
aerului(circuitul oxigenului si carbonului in natura).Printre factorii
care determina degradarea solului si implicit reducerea fertilitatii
sunt:

-defrisarile si arderile padurilor;

-desecarile unor balti,lacuri;

-imbibarea ingrasamintelor naturale de natura organica(gunoiul de

grajd,compostul,paiele,etc.),cu ingrasaminte artificiale(unele substante de
sinteza greu asimilabile);

-folosirea excesiva a unor insecticide(D.D.T.),ierbicide(derivati de

la fenol)daunatoare unor culturi;

-patrunderea in sol a rezidurilor poluante din uzinele cocso-

chimice(uleiuri care contin arene,substante cancerigene);

-degradarea solului datorita imbibarii cu solutii uzate care cotin

coloranti,detergenti,acizi organici,ape glicerice,etc.
Masuri de prevenire si combatere a poluarii:

Aer: -asigurarea etantietatii conductelor de gaze;

-instalarea de filtre moderne in fabricile care elimina particule

solide(negru de fum);

-construirea de cosuri pentru arderea gazelor la inaltime;

-utilizarea unor carburanti superiori;

-reducerea emisiilor de gaze si vapori toxici;

-inlocuirea substantelor organice care polueaza aerul.

Apa:-construirea de statii de purificare a apei;

-colectarea controlata a apelor reziduale industriale si menajere;

-securitatea transportului naval al petrolului;

-asigurarea etansietatii rezervoarelor de depozitare si transport a

substantelor organice nocive;

-folosirea detregentilor biodegradabili.

Sol:-exploatarea rationala a padurilor in limitele potentialului de

regenerare;

-folosirea controlata a ingrasamintelor,ierbicidelor,insecticidelor:

-depozitarea rezidurilor industriale si menajere in locuri in care

nu se desfasoara activitati umane;

-actiuni de marire a spatiilor verzi.