Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra Limbi Moderne

Curs de limbă română

pentru studenţii alolingvi

Chişinău
U.T.M.
2007
 Prezenta lucrare este destinată studenţilor alolingvi de la anul I universitar.
Elaborarea acestui curs comportă activităţi de descoperire (vocabular, gramatică), de
fixare şi aplicare a metodelor fundamentale de vorbire prin diverse activităţi.
Gramatica în această elaborare serveşte drept suport la formarea deprinderilor
de vorbire orale şi scrise.

Autori: Lilia Moscalenco

Valentina Mustea
Elena Hodinitu

Recenzent: conf. univ., dr. Ludmila Ungureanu

Tehnoredactare computerizată: Mihai Ionaşcu

© U.T.M., 2007

2
UNITATEA I.
IMPORTANŢA LIMBII OFICIALE ÎNTR-UN STAT DE DREPT

Lecţia 1. Pământul, istoria, limba

Vocabular:

Limbă, f. = 1. orgán principal de vorbire

2. limbajul unei comunităţi umane, caracterizat prin structuri proprii
Vorbire, f. = folosire a limbii în procesul de comunicare între membrii unei
colectivităţi
Grai, n. = unitate lingvistică subordonată (подчинена) dialectului
Lexic, n. = totalitatea cuvintelor dintr-o limbă
Cuvânt, n. = unitate de bază a vocabularului
Patrimoniu, n. – totalitatea bunurilor care aparţin întregului popor
Lingvist, m. = specialist care studiază limba şi legile ei de dezvoltare
A comunica = 1. a da de ştire
2. a informa, a vorbi, a spune
A transmite = a aduce la cunoştinţa cuiva o informaţie, un gând, un sentiment
Surdomut, m. = persoană lipsită de auz şi de grai
Demnitate, f. = atitudine care impune respect
Redresare, f. = acţiunea de a reveni la starea normală (урегулирование)

Sinonime:

A omeni = a respecta, a stima

Savant = învăţat, erudit
Spirit = minte, mentalitate, raţiune, intelect
Veghe = strajă, pază
Sensibil = receptiv
A pirotí = a dormita, a aţipi
Comunicativ = sociabil
Unealtă = instrument, sculă

Omonime:
Limbă
Limba (орган) este o unealtă cu care omul comunică în diferite limbi (речь).
Pe limba aceasta de pământ (кусок) gospodarul a sădit de toate: şi legume, şi flori, şi pomi
fructiferi.
Am cumpărat o limbă (рожок) pentru a mă încălţa mai uşor.

Comunicat
Comunicatul (сообщение) este o înştiinţare oficială, difuzată prin presă, radio etc. despre un
eveniment important.
Ştirea comunicată (сообщенная) a fost de o importanţă majoră.

Familii lexicale:
Român: româncă, românaş, româncuţă, româneşte, românesc, România, românism, românitate,
românizare, românofil, românofob, a româniza, aromân.
Matur: a se maturiza, maturitate, maturizare, maturizat.

3
 A comunica: comunicabil, comunicant, comunicare, comunicat, comunicativ, comunicaţie.
Terminologie:

1. Literă, sunet, silabă, vocală, consoană, cuvânt, expresie, enunţ, frază.

2. Punct, virgulă, ghilimele, paranteze, cratimă, puncte de suspensie, semnul întrebării, semnul
exclamării, alineat.

Expresii:

A vorbi în limba română…

Eu tind să vorbesc frumos şi corect în limba română.
Oameni de bună credinţă = oameni care cred în ceva sacru
Toţi oamenii de bună credinţă trebuie să-şi iubească ţara din care îşi trag rădăcinile.
Nu trebuie să pirotească = nu trebuie să dormiteze
Dragostea omului faţă de tot ce este sfânt nu trebuie să pirotească nicicând.

* Citiţi atent textul. Ce reprezintă limba pentru un popor?

I.1. Pământul, istoria şi limba

Pământul, istoria şi limba sunt, în esenţă,

cei trei stâlpi pe care se ţine neamul.
I. Druţă
Limba unui popor este istoria lui. Limba nu este a scriitorilor, a savanţilor lingvişti, a
profésorilor de limbă şi literatură română, ea aparţine poporului, celor care au trudit la ea de-a
lungul veacurilor, înălţându-şi strălucitoarea fiinţă, adică aparţine strămoşilor noştri, şi mai ales
celor care vin după noi. Tinzând a vorbi corect şi frumos limba, omenim astfel pe cei care au creat
societatea cuvintelor civilizate. Uitând un cuvânt trebuincios, o expresie din comoara graiului
matern, uiţi ceva din istoria poporului tău.
Nicăieri dorul de limbă nu a fost atât de mare ca în ţara noastră. Limba este cea mai mare
dreptate pe care poporul şi-a făcut-o. Noi, basarabenii, primii pe glob am scris cu roşu în calendar -
Ziua Limbii, întrucât prea anevoioasă i-a fost reîntoarcerea limbii române acasă. Alături de noi în
lupta pentru limbă şi adevăr s-au aflat Ştefan cel Mare, Eminescu, Mateevici, Iorga, strămoşii şi toţi
oamenii de bună credinţă - contemporani de-ai noştri.
Frumos trebuie să vorbim cu toţii - studentul, agronomul, inginerul, profésorul, muncitorul
simplu - pentru că maturitatea culturii publice, a spiritului poporal, spunea marele Eminescu, se
manifestă cu deosebire în limbă ca şi în culţii unui popor care au suit înălţimea şi domină terenul
întreg. Frumos nu în sensul de a folosi la fiecare pas neologisme pe care nu le înţeleg ceilalţi, iar
uneori nici vorbitorul chiar, ci în sensul de a uni plastic, armonios în vorbirea orală sau scrisă cele
mai obişnuite cuvinte.
Nu avem dreptul să nu cunoaştem bine limba ţării noastre. Un popor are dreptul la existenţă
doar dacă are o limbă, o istorie, tradiţii seculare. Cine nu are demnitate naţională, nu recunoaşte şi
nu preţuieşte patrimoniul naţional, acela nu se poate numi patriot al ţării sale. Un proverb chinezesc
spune:
Cine bea din apa unei ţări,
Cine mănâncă din pâinea ei
Trebuie să-i cunoască limba
Şi să-i respecte tradiţiile.
Nu există patrie şi patriotism într-o ţară care nu are limbă. Limba suntem noi, urmaşii străbunilor
neînfricaţi, limba este buciumul (трембита) care sună în codrii seculari, este doina ce deplânge
eroii căzuţi pentru apărarea ţării, este balada celor ce au trudit în speranţa unui viitor mai bun.

4
 Limba este o fiinţă vie, mereu în dezvoltare şi ea trebuie mereu să fie sensibilă la toate înnoirile
economice, sociale, culturale ale vieţii. Limba este comoara cea mai de preţ a poporului, şi veghea
asupra strălucirii ei nu trebuie să pirotească niciodată.
L. Nicolaescu-Onofrei ş.a. Limba română pentru
alolingvi. Ch.: Cartier, 2006 (adaptare).

Înţelegerea textului:

1. Cui îi aparţine limba?

2. De ce limba aparţine îndeosebi celor ce vin după noi?
3. Cine sunt acei care au creat „societatea cuvintelor civilizate"?
4. De ce uitând un cuvânt din limba poporului tău uiţi ceva din istoria neamului?
5. Cine a contribuit de-a lungul veacurilor la crearea şi dezvoltarea limbii?
6. Formulaţi în 2-3 enunţuri ideea textului, apoi reintitulaţi textul. Argumentaţi.

Vorbire:

1. Explicaţi sensul următoarelor expresii: a înghiţi limba, a alerga cu limba scoasă, a avea
limbă lungă, a avea limbă ascuţită, a trage pe cineva de limbă, a se învârti pe limbă, a-şi
muşca limba, a vorbi cu limbă de moarte.
2. Explicaţi proverbele şi zicătoarele: Limba dulce mult aduce. Limba e dulce ca mierea şi
amară ca fierea. Limba îndulceşte, limba amărăşte. Limba oase n-are, dar unde atinge -
doare.
3. Alcătuiţi enunţuri cu verbele: a uita, a se uita, a afla, a se afla, a plânge, a se plânge, a
sprijini, a se sprijini, a aşeza, a se aşeza.
4. Împărtăşiţi din experienţa proprie câteva sfaturi care ar asigura însuşirea cu succes a unei
limbi străine.
5. V-aţi întrebat vreodată pentru ce învaţă oamenii limbile străine? Ce aţi răspunde la această
întrebare?
6. Sunteţi de acord cu faptul că studierea limbii române are un rol hotărâtor în democratizarea
societăţii, în lichidarea piedicilor ce apar în calea comunicării şi a integrării sociale?

Structuri de limbă:
Diateza activă şi pasivă a verbului

Verbul este la diateza activă dacă subiectul face acţiunea exprimată de verb.
Ex. : Studenţii rezolvă problema. Cătălina scrie o scrisoare.
Verbul este la diateza pasivă atunci când subiectul suferă acţiunea exprimată de verb.
Ex. : Problema este rezolvată de studenţi. Scrisoarea este scrisă de Cătălina.
Diateza pasivă se formează cu ajutorul verbului a fi şi participiul verbului necesar.

1. Transformaţi verbele de la diateza activă la cea pasivă:

Ploaia a scuturat frunzele. Studentul învaţă regula. Cineva îl cheamă pe domnul Ţurcanu la
decanat. Prietenii îl vor ajuta. Copiii iubesc ciocolata. Mi-am reparat maşina repede. Tineretul
ascultă această emisiune. Muncitorii au declarat grevă.

2. Transformaţi verbele de la diateza pasivă la cea activă:

Cerul a fost acoperit cu nori. Examenul va fi susţinut cu succes de studenţi. Teorema este
demonstrată de profesor. Copiii sînt ajutaţi de părinţi. Această casă a fost construită numai de
doi muncitori. A fost introdusă poşta electronică şi sistemul Internet. Catedra va fi condusă de
Dinu Ţurcanu.

Scriere:
5
1. Continuaţi enunţurile:
Trebuie să vorbim... . Limba este... . A vorbi în... . Lingviştii... . Poezia ,,Limba noastră” … .
Cine vorbeşte ... . A vorbi frumos înseamnă... .

2. Prezentaţi în scris (6-8 propoziţii) modul în care înţelegeţi enunţul: Limba este comoara cea
mai de preţ a poporului, şi veghea asupra strălucirii ei nu trebuie să pirotească niciodată.

Lecţia 2. Limba – mijloc de comunicare

Vocabular:

Comunicare, f. = proces de transmitere a unor informaţii

Necesitate, f. = ceea ce este de absolută trebuinţă
Teorie, f. = ansamblu sistematic de idei, ipoteze, legi care descriu şi explică ceva comun
Reprezentant, m. = persoană împuternicită (уполномоченная) să reprezinte pe cinevа
Onomatopee, f. = cuvânt care imite sunete, zgomote din natură
Interjecţie, f. = междометие
Exclamaţie, f. = восклицание

Sinonime: Antonime:
Răcnet = strigăt A apărea ≠ a dispărea
A dirija = a conduce, a mânui, a cârmui A accepta ≠ a refuza
Semnificaţie = înţeles, sens, accepţie Diferite ≠ aceleaşi
A elabora = a alcătui, a întocmi Clar ≠ neclar, confuz
A oglindi = a reflecta A dărâma ≠ a construi
Omonime:
A emite
Fiecare corp emite ( produce şi răspândeşte) radiaţii electromagnetice.
Principiul inerţiei a fost emis (enunţat, exprimat) de Galileo Galilei, iar Newton l-a considerat
ca prima lege a dinamicii.

A susţine
Ilustrul fizician şi astronom italian Galileo Galilei l-a susţinut (поддержал) pe Copernic în ceea
ce priveşte sistemul heliocentric.
Studenta a susţinut examenul (сдалa) la matematică la profesorul Rusnac.

Funcţiile limbii

ca organ: ca sistem:

- perceperea gustului - comunicarea

- mestecarea şi înghiţirea alimentelor
- utilizarea ca unealtă de vorbire

Limbi din grupa romanică

6
 română italiană franceză spaniolă portugheză

Mijloace folosite în procesul comunicării:

Limba, buzele, laringele (гортань), faringele (глотка), rinofaringele (носоглотка), epiglota

(язычок), palatul (небо), mandibula.

Moduri de comunicare:

Comunicare orală (prin vorbire) – care se transmite prin viu grai, din gură în gură
Comunicare scrisă – care este consemnată în scris
Comunicare sonoră – care se produce prin sunete
Comunicare tele, radio, electronică – care se difuzează prin televiziune, prin radio, prin
Internet
Comunicare prin gesturi – mişcare a mâinii etc. care exprimă o idee, un sentiment
Comunicare prin mimică – exprimare a ideii, a sentimentului prin mişcările feţei.

Pronunţă corect!

Teoríe, orgán, míjloc, ipotéze, caractér, strígăt, a completá, repórter.

Familii lexicale:

Limbă: limbaj, limbuşoară, limbuţă, limbut.

A vorbi: vorbă, vorbăreţ, vorbărie, vorbire, vorbişoară, vorbuliţă, vorbitor, vorbit.
Teorie: teoretic, teoreticeşte, teoretician, a teoretiza, teoretizare.

Expresii:

A marca începutul = a scoate în evidenţă ceva ce abia începe

Cuvintele tale încurajatoare au marcat începutul carierei mele de profesor.
A ţine seama (cont) de... = a lua în considerare (în calcul)
Noi trebuie să ţinem seama de originea limbii.

* Citiţi cu atenţie textul şi relataţi despre necesitatea apariţiei limbii.

I.2. Apariţia limbii ca mijloc de comunicare

Să nu lăsăm cuvintele nici să doarmă, nici să amorţească,

nici să moară. Ele sunt comoara noastră de mare avuţie.
T. Arghezi
Apariţia limbii este o problemă de care s-au ocupat mulţi savanţi încă din cele mai vechi
timpuri. În decursul veacurilor, în jurul acestei probleme au fost elaborate mai multe teorii, care
oglindeau concepţiile filosofice ale diferiţilor gânditori şi oameni de ştiinţă.
Încă din antichitate existau două teorii despre provenienţa limbii. Conform uneia dintre ele,
limba a fost creată şi dăruită oamenilor de Dumnezeu. Această teorie era susţinută nu numai de
gânditorii antici, dar şi de reprezentanţii clerului din evul mediu, care căutau să dovedească faptul
că totul e dat de Dumnezeu.
A doua teorie afirma caracterul omenesc al originii limbii. Această teorie a fost dezvoltată mai
târziu, beneficiind de diverse interpretări şi dând naştere la diferite versiuni ale apariţiei limbii.

7
 Una dintre ele este teoria onomatopeelor. Aceasta susţine că omul, care nu vorbea, auzind
diferite sunete şi zgomote ale naturii, încerca să le imite. Conform acestei teorii, asemenea imitaţii
au pus bazele vorbirii omeneşti. Teoria respectivă şi-a găsit susţinători în secolul al XlX-lea şi chiar
în al XX-lea. Ea însă nu poate fi acceptată, deoarece onomatopeele sunt puţine, rămânând, astfel,
neclar cum au apărut în limbă celelalte cuvinte care nu sunt onomatopee.
Teoria interjecţiilor sau a exclamaţiilor acredita ideea că apariţia primelor cuvinte este legată
de diferite strigăte, răcnete produse de om instinctiv din cauza anumitor emoţii (frică, groază,
uimire, durere). Această teorie a fost susţinută în secolul al XVlII-lea de J.-J. Russo.
Teoria strigătelor de muncă privea apariţia limbii ca pe un rezultat al unor strigăte emise în
procesul muncii colective. Ea a luat naştere în secolul al XlX-lea, dar n-a găsit susţinere. Strigătele
emise în procesul lucrului nu au funcţie comunicativă, ci sunt mijloace care dirijează ritmul muncii.
În secolul al XVIII-lea a apărut teoria convenţiei, conform căreia oamenii s-au înţeles ce
cuvinte să folosească pentru a denumi diferite noţiuni, obiecte, acţiuni etc. E de la sine înţeles că o
asemenea convenţie nu putea avea loc, omul primitiv fiind lipsit atât de conştiinţă, cât şi de limbă.
Există şi alte teorii (peste 500) cu privire la provenienţa limbii, dar nici una dintre ele nu poate
fi acceptată, întrucât, la rezolvarea acestei probleme, nu se ţine seama de originea omului şi de
dezvoltarea societăţii. Nevoia de a comunica, de a se înţelege a contribuit la formarea şi dezvoltarea
organelor de vorbire, care, la început, puteau emite numai sunete izolate, dar cu o anumită
semnificaţie pentru membrii colectivităţii de oameni. Aceste sunete au marcat începutul vorbirii
omeneşti, care, în procesul evoluţiei omului şi a societăţii, s-a dezvoltat, s-a completat cu elemente
lexicale, şi-a perfecţionat structura gramaticală, devenind astfel un mijloc foarte important pentru
exprimarea celor mai complexe gânduri ale omului contemporan.
Aşadar, limba a luat naştere şi s-a dezvoltat cu un instrument cu ajutorul căruia oamenii
comunică între ei, îşi transmit unul áltuia gândurile, dorinţele, sentimentele.
L. Nicolaescu-Onofrei ş. a. Limba română pentru
alolingvi. Ch.: Cartier, 2006 (adaptare).

Înţelegerea textului

1. Câte teorii de provenienţă a limbii existau din antichitate?

2. Conform teoriei care atribuie caracter omenesc originii limbii, există mai multe versiuni şi
interpretări. Care sunt ele? Caracterizaţi-le utilizând schema. La care aderaţi?

Teorii de provenienţă a limbii

Caracter dumnezeiesc Caracter omenesc

Teoria Teoria interjecţiilor Teoria strigătelor Teoria Alte 500

onomatopeelor şi exclamaţiilor de muncă convenţiei de teorii

3. Numiţi funcţiile limbii indicate în text. Explicaţi în ce constă fiecare dintre ele.
4. Indicaţi ce mijloace, mai puţin importante decât limba, foloseşte omul în procesul comunicării.

Vorbire:
1. Adepţii teoriei biologice consideră că limba este un fenomen natural, biologic, înnăscut, care
se transmite prin ereditate. De ce nu poate fi acceptată această teorie? Argumentaţi.
2. Imaginaţi-vă că aveţi un coleg care neagă importanţa cunoaşterii limbilor străine.
Convingeţi-1 că nu are dreptate.

8
 3. Încercaţi să răspundeţi la întrebările puse de reporter. Ţineţi seama şi de următoarele indicaţii:
Pentru exprimarea opiniei, puteţi folosi diferite formulări:
Opinie indiferentă: mi-e totuna, sunt indiferent, nu mă interesează, mă lasă rece, nu ştiu, nu-i
treaba mea, aşa şi aşa etc.
Opinie favorabilă: e o idee bună, îmi place foarte mult, mă interesează, superb, extraordinar,
minunat etc.
Opinie nefavorabilă: nu prezintă nici un interes, nu-mi place, îmi displace, nu înţeleg, nu mi se
pare grozav, nu sunt convins etc.

4. O legendă veche spune că oamenii de pe globul pământesc vorbeau la început una şi aceeaşi
limbă. Iată că într-o zi s-au apucat să construiască un turn pentru a ajunge la creatorul lumii.
Acesta însă s-a supărat pe îndrăzneala oamenilor şi le-a dărâmat turnul, apoi le-a amestecat
limbile. Se zice că de atunci oamenii vorbesc în diferite limbi.
Care este, de fapt, adevărul despre diversitatea limbilor vorbite pe globul pământesc?
5. Prezentaţi un îndemn, folosind: vorbirea, scrisul, gestul, mimica.

Structuri de limbă:
Pronumele demonstrative

Pronumele demonstrative indică persoane şi obiecte care se află în apropiere sau în depărtare.
Ele pot sta atât înaintea substantivului, cât şi după el.

Pronumele demonstrative de apropiere

Genul feminin
Numărul singular
Această domnişoară este prietena mea.
Domnişoara aceasta este prietena mea.
Numărul plural
Aceste domnişoare sunt colegele mele.
Domnişoarele acestea sunt colegele mele.
Genul masculin
Numărul singular
Acest tânăr este colegul meu.
Tânărul acesta este colegul meu.

Numărul plural
Aceşti tineri sunt colegii mei.

9
Tinerii aceştia sunt colegii mei.

Această – эта. Aceste – эти. Acest – этот. Aceşti – эти.

Pronumele demonstrative de depărtare

Genul feminin
Numărul singular
Acea studentă învaţă bine.
Studenta aceea învaţă bine.
Numărul plural
Acele studente sunt prietenele mele.
Studentele acelea sunt prietenele mele.
Genul masculin
Numărul singular
Acel student este prietenul meu.
Studentul acela este prietenul meu.
Numărul plural
Acei studenţi sunt prietenii mei.
Studenţii aceia sunt prietenii mei.

Acea – та. Acele – те. Acel – тот. Acei – те.

1. Puneţi în locul punctelor pronumele demonstrative necesare.

1) ... parc este frumos. 2) Creionul ... este roşu, iar ... este negru. 3) Floarea ... dă în floare
primăvara, iar ... înfloreşte la sfârşitul verii. 4) ... carte este a mea. 5) ... muncitori sunt foarte
harnici. 6) În casa ... a locuit A. Mateevici. 7) Pe ... stradă se află bustul lui M. Eminescu.
8) Proiectele ... sunt foarte originale. 9) Ţăranii ... au primit pământ, iar ... nu. 10) ... studente
sunt eminente.

Scriere:

1. Găsiţi un alt echivalent pentru expresiile: conform acestei teorii, a lua naştere, nu se ţine
seama dе, a marcat începutul carierei, teoria respectivă, a dărâma turnul, a da în floare.

2. Scrieţi un eseu, pornind de la ideea: E de datoria fiecăruia din noi să cunoască limba
română, limba ţării din care ni se trag rădăcinile.

Lecţia 3. Evaluare

1. Traduceţi în limba română următoarele enunţuri:

Язык является средством общения. Существуют ещё 500 теорий о происхождении
языка. В процессе эволюции человека и общества язык тоже изменился. Язык появился и
развивался как инструмент, при помощи которого люди передавали друг другу свои
эмоции, мысли, пожелания и чувства. Уважать свою страну означает владеть языком
страны, знать ее историю и любить ее землю. Мы должны владеть государственным
языком, чтобы освоить предметы которые будут преподаваться на румынском языке и для
более комфортной адаптации в обществе. Со стороны нерумыноязычных студентов
10
 требуется большего желания изучить язык их родины. Земля, язык и история - это три
достоинства, которыми отличается нация.

2. Continuaţi şirul de adverbe.

A vorbi clar, ... , ..., ..., ..., ..., ..., ..., ... .
3. Citiţi, reţineţi şi utilizaţi în vorbire următoarele formule:
- Vă prezentaţi unei persoane astfel:
Sunt studentul/studenta ... de la ... , facultatea ..., grupa ... .
Mă numesc ... .
Sunt ...
- Vă adresaţi unei persoane astfel:
Dumneavoastră (oficial)
Dumneata (unei persoane puţin mai mare decât tine)
Mata (rudelor, părinţilor)
Preasfinţia ta (demnitarilor Bisericii ortodoxe)
Eminenţa ta (demnitarilor Bisericii catolice)
Doamnă (oficial, unei persoane de genul feminin)
Domnule (oficial, unei persoane de genul masculin)
Domnişoară (unei fete mari)
Domniţă (unei fetiţe mici)
- După ce vă spuneţi numele, veţi continua cu una din formulele:
Vă rog să-i transmiteţi domnului ... (colegului meu) următorul mesaj ... .
Am sarcina să vă anunţ că ... .
Îndrăznesc să vă rog ... .
Vă mulţumesc pentru ... .
Vă prezint scuzele mele pentru ... .
Vă felícit cu ocazia ... .
- Veţi încheia dialogul cu mulţumiri şi urări de bine:
Vă mulţumesc, scuzaţi pentru deranj, la revedere.
- Vă prezentaţi scuzele pentru o întârziere, o greşeală:
Vă rog să mă scuzaţi pentru ... .
Îmi pare rău că ... .
Îmi cer iertare pentru ...
- Încheiaţi cu o mulţumire:
Vă mulţumesc pentru bunăvoinţă şi vă promit că nu mai repet greşeala.
Vă mulţumesc că nu v-aţi supărat şi vă promit că nu o să vă dezamăgesc.
- Doriţi să oferiţi flori, o carte, un prezent unei colege:
Vă rog să primiţi aceste flori din partea mea, cu dragoste şi respect.
Îmi face plăcere să vă (să-ţi) ofer aceste flori.
- Într-un magazin vă adresaţi vânzătoarei astfel:
Vă rog să-mi spuneţi cât costă ... .
Sunteţi amabilă să-mi arătaţi ... .
Vă rog să-mi recomandaţi ... .

- Salutaţi-vă astfel: - Exprimaţi-vă opinia astfel:

11
 Îmi pare bine să te revăd! Cred că ... .
Bun găsit! Consider că ... .
Mă bucur să te revăd! Pot afirma că ... .
Bună ziua! Sunt de părerea că ... .
Noroc! După părerea mea, ... .
Rămâneţi cu bine! În opinia mea, ... .
Pe curând! După mine, ... .
Aş vrea să menţionez că ...

- Exprimaţi-vă acordul astfel: - Exprimaţi-vă dezacordul astfel:

Sunt de aceeaşi părere cu ... . Nu vă supăraţi, dar ... .

Şi eu consider că ... . Nu sunt de acord, deoarece ... .
Susţin punctul de vedere al ... . Opinia mea e alta ... .
Aş proceda la fel ca ... . Mi se pare că ... .
Eu susţin ideea ta că ... . Părerea mea este că ... .

4. Completaţi spaţiile libere cu formule de imperativ (afirmativ sau negativ) ale verbului a fi:
Ioana, ... bună cu surioara ta! Vom merge în excursie duminica, deci ... trişti! Ştefan, ... atât de
distrat în timpul lecţiilor! Elena, unde ...? Oameni buni, ... înţelegători! Eu ... bucuroasă de
venirea ta. Spune-mi cine-i prietenul tău şi am să-şi spun cine ... tu. Nu trebuie să … atât de
încrezut. Cine ... tu?

5. Numiţi diminutivele cuvintelor: limbă, vorbă, glas, ţară, casă, soră, frate, mână, bunică,
pâine, copac.

6. De la următoarele verbe alcătuiţi substantive. Cu 5 substantive alcătuiţi enunţuri.

A vorbi, a cuvânta, a scrie, a enunţa (излагать, выражать), a comunica, a şopti, a anunţa, a
declara, a exprima, a invoca (взывать, призывать), a atenţiona, a relata, a pronunţa, a striga,
a răcni, a afirma, a nega, a confirma.

7. Amintiţi-i colegului părţile componente şi modul de funcţionare a televizorului.

Mod de funcţionare:

12
 Camerele de filmat preiau lumina pe care o reflectă obiectele dintr-un studió. Ele descompun
lumina în culori primare şi apoi o transformă în semnale electrice. Semnalele sunt transformate în
unde radio şi emise de către un transmiţător. Undele radio transportă sunetele şi imaginile către
televizoarele din locuinţele noastre. Televizoarele transformă undele radio în unde luminoase şi
sonore, pe care le vedem şi le auzim.

8. Alcătuiţi enunţuri cu următoarele expresii:

Zis şi făcut – сказано-сделано
Ce să zic? - что сказать?
Nu mai ştiu ce să zic – не знаю что и сказать
Cum se zice – как говорится
Mai bine zis – точнее говоря
Să zicem că aşa e – предположим, что это так
N-ai ce zice – ничего не скажешь
S-a zis cu asta!– дело с концом!
Cât ai zice peşte – мигом (в два счета)
Aşa mai zic şi eu! – вот это я понимаю!
Се-аm zis eu? – что я говорил?

9. Alcătuiţi enunţuri cu următoarele verbe: a conecta, a deconecta, a prezenta, a viziona, a

privi, a asculta, a se informa, a auzi.

10. Numiţi cuvântul care are pronunţie corectă: economíe/económie, ipóteză/ipotéză,

míjloc/mijlóc, teórie/teoríe, profésor/profesór, carácter/caractér, órgan/orgán.

UNITATEA II.

13
DESCRIEREA MEDIULUI UNIVERSITAR: TERMINOLOGIE ADMINISTRATIVĂ,
RELAŢII INTERUNIVERSITARE

Lecţia 1. Ce este studenţia

Vocabular:

Instituţie de învăţământ superior, f. = высшее учебное заведение

Rector, m. = conducător al unei instituţii de învăţământ superior
Decan, m. = persoană care conduce o facultate
Decanat, n. = unitate de bază dintr-o instituţie de învăţământ superior, condusă de un decan
Catedră, f. = unitate de bază subordonată unei facultăţi, condusă de un şef de catedră
Şef de catedră, m. = conducătorul unei unităţi subordonate facultăţii
Student, m. = persoană care învaţă într-o instituţie de învăţământ superior
Studenţie, f. = 1. viaţă de student
2. timp în care cineva este student
A studia (lat. studeo) = a depune o muncă intelectuală sistematică, pentru a însuşi cunoştinţe
temeinice într-un anumit domeniu
Universitate, f. = instituţie de învăţământ superior cu mai multe facultăţi, condusă de un rector
Specialitate, f. = ramură a ştiinţei din studiul căreia cineva îşi face o profesie
A exercita = a practica, a îndeplini o profesie
Áulă, f. = sală mare dintr-o clădire, destinată cursurilor
Extemporal, n. = probă scrisă, neanunţată
Secretariat, n. = serviciu într-o instituţie de învăţământ care rezolvă lucrări curente ale
conducerii instituţiei respective
Bloc (corp) de studiu, n. = clădire mare, cu multe etaje, în care se desfăşoară procesul didactic

Forme de învăţământ: Profesiuni:

Frecvenţă la zi programator
Frecvenţă redusă mecanic
Frecvenţă la distanţă Inginer electronist
energetician
electrotehnician

Sinonime: Antonime:
A (se) înscrie = a (se) înmatricula Esenţial ≠ neesenţial, neimportant
A-şi face studiile = a studia, a învăţa Siguranţă ≠ nesiguranţă, neîncredere
Preocupare = ocupaţie, îndeletnicire A începe ≠ a termina, a finisa
Constrângere = presiune, influenţă Practic ≠ teoretic
A afecta = a leza, a ştirbi; a supăra Rapid (repede) ≠ lent, încet, uşor
Sporită = mărită, exagerată
A dobândi = a obţine, a căpăta
Urbe = oraş
Opţiune = alegere
Aprofundat = adânc
Obiect de studiu = disciplină de studiu
Culoar = coridor
Clădire = edificiu
De sine stătător = independent, autonom

Paronime:

14
 Familial = care aparţine familiei, privitor la familie, destinat familiei
Familiar = obişnuit, prietenos, binecunoscut

Omonime:
Parcurs
Studenţia este un parcurs (дорога, путь) greu, dar totodată şi interesant.
Pe parcursul (на протяжении) a patru ani de muncă intelectuală, studentul acumulează
cunoştinţe trainice.
Sportivul a parcurs (прошел) cinci kilometri fără să se odihnească.

Catedră
Decanul a vorbit de la catedră (возвышение).
Catedra (кафедра) de Limbi Moderne se află în blocul de studii nr. 5.

Cunoştinţe
Eu am cunoştinţe (знания) aprofundate în domeniul fizicii.
Cunoştinţele (знакомые) mele (cunoscuţii mei) nu mai locuiesc în Chişinău.
Eu am făcut cunoştinţă (познакомился) cu ea încă în anii de studenţie.

Auditoriu
Seminarul va avea loc în auditoriul (аудитория) de lângă secretariat.
Auditoriul (публика) mi s-a părut foarte elevat.

Obiect
Matematica este un obiect de studiu (учебный предмет) foarte important.
Pe masă se află mai multe obiecte (предметы): o riglă, un pix, o carte.
Mişcarea este obiectul de studiu (область исследования) al mecanicii.

Profil
Aceste facultăţi sunt cu profil (профиль) tehnic.
Un corp poate fi văzut din faţă, de sus, sau din profil (вид с боку).
Tânărul din fotografie are un profil (совокупность черт) interesant.

Familii lexicale:

A studia: student, studenţesc, studenţeşte, studenţie, studenţime, studiat, studiere, studios,

studiu.
Tânăr: a întineri, tineret (tinerime), tinerel, tinereţe, tinereşte (ca tinerii), tineresc (caracteristic
tinerilor).

Terminologie:

- Creşă, grădiniţă de copii, şcoală, gimnaziu, liceu, colegiu, şcoală de meserii, şcoală
profesională.
- Institut, universitate, facultate, catedră, secţie, instituţie, aşezământ.
- Rector, prorector, decan, prodecan, şef de catedră, profesor, curator, inginer, secretar, şef de
grupă.
- Curs, prelegere, seminar, lucrare de laborator, lucrare practică, practică productivă.
- Lucrare scrisă, test, colocviu, examen, sesiune, proiect, teză de licenţă.
- Carnet de note, listă de evaluare, fişă de reexaminare, registru.
Expresii:

15
 A prinde contur = приобретать очертание
Viaţa studentului prinde contur în momentul în care el devine independent şi de sine stătător.
Bal al bobocilor = посвещение в студенты
În luna octombrie la U.T.M. va avea loc balul bobocilor.
A opta pentru...(a face opţiune pentru...) = выбирать
Eu am optat pentru (am făcut opţiune pentru) Universitatea Tehnică a Moldovei.

* Citiţi. Cum califică autorul perioada studenţiei?

II.1. Studenţia de la A la Z

Omul învăţat are totdeauna bogăţii în sine.

Proverb
În viaţă există un moment de la care începând, orice ai încerca, este ca la ruletă; o voce îţi
spune mereu că nimic nu se întoarce - şi aşa şi este. Nimic esenţial nu mai poţi schimba. Totul se
hotărăşte între 19 şi 25 de ani, adică, pentru cei mai mulţi, în anii studenţiei. Din clipa în care
devenim studenţi, viaţa începe să prindă contur pentru noi.
Aşadar, facem primii paşi la facultate. Universitatea nu seamănă deloc cu liceul. Terminologia,
organizarea, pedagogia, evaluarea, relaţia cu profesorii, timpul liber, singurătatea şi prietenii - totul
e altfel. Este o lume în care te pierzi, pentru a te regăsi. Urmează, la câteva săptămâni după marele
prag, celebrul bal al bobocilor. Faci apoi cunoştinţă cu organizaţia sindicală unde îţi vei putea apăra
drepturile şi exercita îndatoririle.
Afli apoi că la facultate nu mai sunt obiecte, ci cursuri, care se expun de către profesori în áule.
Extemporalele sunt lucrări de seminar, controlul se face la examene, colocvii, lucrări de laborator,
iar asupra studentului nu se exercită influenţă privitor la ocupaţia lui de bază. El, studentul, este
tratat ca o persoană matură, de sine stătătoare, serioasă, care ştie mai bine decât altcineva ce are de
făcut la universitate şi unde vrea să ajungă.
Drumul studiilor e lung şi greu, dar roadele muncii sunt dulci. Parcurs până la capăt, procesul
de învăţământ include mai multe etape:
• Primul ciclu - în general de doi ani - având cursuri comune pentru mai multe specializări şi
profíluri.
• Al doilea ciclu - în general de doi ani - este perioada de specializare care se încheie cu díplomă şi
examenul de licenţă.
• Al treilea ciclu - masteratul - este perioada studiilor postuniversitare. Doctoratul şi alte forme de
studii postuniversitare încep mai târziu. Studenţia presupune o independenţă sporită, care conduce
la situaţia de a lua anumite decizii personale, de urmările cărora depinde soarta proprie şi nu
numai. Asumarea acestora duce la o maturizare rapidă.
Viaţa de student departe de casă e radical diferită de cea din oraşul natal. Pierzi sentimentul de
siguranţă pe care ţi-1 dă urbea cunoscută şi mediul familial şi dobândeşti independenţă.
Studenţia este perioada formării intelectului, perioadă în care omul se formează ca
personalitate. În această perioadă studentul trebuie să studieze la maximum, ca mai apoi
cunoştinţele culese de pe băncile universităţii să le aplice în viaţă. La Alma Mater, studentul are
libertatea de a-şi alege preocuparea dominantă şi plăcerea de a lucra fără altă constrângere decât
aceea a propriei sale opţiuni. În plus, studenţia este vârsta deplinei vitalităţi: lectura, studiul, patosul
marilor întrebări - toate se petrec în centrele informaţionale de la Alma Mater. Cu alte cuvinte,
studenţia este singura etapă a vieţii noastre în cuprinsul căreia creşterea intelectuală nu afectează cu
nimic bucuria de a trăi.
L. Nicolaescu-Onofrei ş. a. Limba română pentru
alolingvi. Ch.: Cartier, 2006 (adaptare).

Înţelegerea textului:

16
 1. Ce semnificaţie poartă titlul Studenţia de la A la Z?
2. Cum înţelegeţi enunţul Studenţia e o lume în care te pierzi pentru a te regăsi?
Corespunde acest enunţ ideii textului? Dar opiniei dvs.?
3. Ce semnificaţie are în text sintagma marele prag?
4. Demonstraţi justeţea afirmaţiei: Studenţia este vârsta deplinei vitalităţi.
5. Găsiţi în text echivalentele expresiilor în limba română: студенческая жизнь, профсоюзная
организация, учебный процесс, самостоятельная личность, интелектуальный рост,
доминирующее занятие, отношение с преподавателями.

Vorbire:

1. Imaginaţi-vă o situaţie în care discutaţi prin Internet cu un student francez. Cum aţi descrie viaţa
de student pe care o trăiţi?

2. Sunteţi de acord cu afirmaţia: Munca intelectuală este amară, dar roadele ei sunt dulci?
Argumentaţi.

3. Completaţi spaţiile libere cu verbele a urma şi a urmări la formele necesare.

Studentul ... o demonstraţie matematică. După cursul de fizică ... cel de chimie. Expunerea sa a
fost ... cu mult interes. Vom prezenta la început scopul ... prin această acţiune. Această
prezentare va fi ... de discuţii. Trebuie să ... recomandările din capitolul introductiv. Am ...
problemele esenţiale şi le-am neglijat pe cele secundare.

4. Alcătuiţi enunţuri cu verbul a semăna, având diferite sensuri.

5. Continuă îndemnul profesorului. Nimic nu trebuie să te sperie, deoarece ceea ce vei învăţa în
pereţii U.T.M. va constitui o adevărată bază pe care îţi vei înălţa viitorul.

Structuri de limbă:
Frazeologisme

Frazeologismele sunt îmbinări de cuvinte stabile, care au sens unic şi nu pot fi despărţite pe cuvinte.
Ex.: 1-a luat la trei parale (1-a certat), a pune cartea la index (a interzice), a-şi muşca coatele
(a regreta), a da în bară (a greşi), a tăia frunze la câini (a lenevi), a munci ca albina (a fi harnic).

1. Alcătuiţi propoziţii cu frazeologismele: a scuipa în pod (a lenevi), a se scula cu noaptea în cap

(devreme), a-şi vedea de treabă (a se ocupa de problemele sale), a da ortul popii (a deceda, a
muri), a pune beţe în roate (a încurca), a spăla putina (a fugi de la locul faptei).

Scriere

1. Scrieţi un memoriu (expunere scrisă) pe tema: Prima zi la facultate.

2. Scrieţi corect cuvintele: mâine, câine, mâini, pâine, poimâine. Alcătuiţi cu ele enunţuri.

3. Alcătuiţi textul unei cereri, conform structurii şi modelului de mai jos.

Structura unei cereri şi aranjarea ei în pagină:

17
- Formula de adresare, alcătuită din cuvântul domnului (doamnei), urmat de prenumele şi numele
destinatarului, funcţia acestuia (rector, decan, preşedinte, ministru, director), scrisă cu majusculă,
de regulă;
- formula de prezentare, alcătuită din cuvântul subsemnatul (subsemnata), urmat de numele deplin
al solicitantului, la care se adaugă (după necesitate) alte date (funcţia, adresa) şi cuvântul rog
(solicit);
- solicitarea soluţionării problemei;
- semnătura solicitantului (în dreapta);
- locul şi data depunerii cererii (în stânga, cu un rând mai jos decât semnătura);
- formula finală de adresare, alcătuită din cuvântul Domnului, urmat de denumirea funcţiei, titlului
şi de numele deplin al destinatarului (la mijloc, sub dată şi semnătură).

Model de cerere

Domnule Director,
Subsemnatul, Mihai Ţurcanu, şeful grupei AI 072 de la Universitatea Tehnică a Moldovei din
Chişinău, Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică, rog să binevoiţi a-mi împrumuta
un set de costume, după cum urmează: un costum de domnitor, 2 costume de vornic şi 3 costume de
curteni.
Costumele ne sunt necesare pentru spectacolul pe care îl vom prezenta la Teatrul de Operă şi
Balet în ziua de 7 mai.
În cazul aprobării cererii noastre, costumele vor fi ridicate de studenta Elena Sârbu. Ele vor fi
returnate în ziua de 8 mai.
Vă mulţumim anticipat pentru sprijinul acordat.
Cu respect, Mihai Ţurcanu, şeful grupei AI 072 (semnătura)
Chişinău 2 mai 2007
Domnului Director al Teatrului ,, Ion Creangă”, Ion Pălitu.

Lecţia 2. Cum e să fii student în SUA

Vocabular:

Studiu, n. = 1. muncă intelectuală aprofundată

2. lucrare ştiinţifică
Sesiune, f. = perioadă de timp în cursul căreia se ţin examene
A acumula = a aduna, a strânge
Materie, f. = totalitatea de cunoştinţe care se predau în cadrul unui obiect de studiu
A sprijini = a susţine pe cineva sau ceva
A elabora = a da o formă definitivă unei idei, unui text, unui proiect etc.
Domeniu, n. = sector al unei ştiinţe
A (se) caza = a (se) instala temporar (pe cineva) într-o locuinţă
Cămin, n. = aşezământ universitar care asigură cazarea studenţilor
Intendent, m. = persoană care administrează o instituţie, o casă, un cămin
Campus, n. = orăşel studenţesc
Cusătorie, f. = atelier unde se coase haine
Discipol, m. = persoană care preia învăţătura cuiva

18
 Sinonime: Antonime:
A (se) încheia = a (se) termina, a finisa Diferenţă ≠ asemănare
Chestiune = problemă Majoritate ≠ minoritate
A înzestra = a dota Normal ≠ anormal
Menajeră = femeie de serviciu A progresa ≠ a regresa
Cantină = ospătărie Îndată ≠ pe urmă, apoi
Eveniment = întâmplare
Cameră = odaie

Paronime:

Menaj = activitatea gospodăriei; conducerea treburilor casnice

Manej = loc special unde se dresează caii; arenă de circ

Oral = transmis prin viu grai

Orar = program de lucru

A evolua = a se dezvolta, a se transforma, a face progrese

A evalua = a stabili preţul (valoarea, cantitatea), a calcula, a socoti

Temporal = care indică timpul, referitor la timp

Temporar = de scurtă durată, vremelnic, trecător, efemer

Omonime:
Bancă
Studentul Ionescu stă în banca ( парта) a doua.
Plimbându-se puţin, profesorul s-a aşezat pe o bancă (скамейка).
Banca Naţională (банк) se va deschide la ora nouă.

Dispoziţie
Colega mea astăzi are dispoziţie (настроение) bună.
Profesorul totdeauna stă la dispoziţia ( в распоряжении) studentului.

A reţine
Eu am reţinut (запомнил) repede textul scrisorii.
Infractorul a fost reţinut (задержан) îndată după săvârşirea crimei.
Eu mi-am reţinut (забронировал) pentru vacanţă un bilet la avion.
Tu mi-ai reţinut (удержал) din salariu 58 de lei.

Lucru
Eu am un lucru (занятие) foarte bun.
Tu trebuie să faci acest lucru (работа) repede şi bine.
În afară de aceste lucruri (дела) mai există şi alte probleme.
Eu voi lăsa, cu permisiunea ta, aceste lucruri (вещи) la tine.

Familii lexicale:

A cerceta: cercetare, cercetat, cercetător.

Special: specialitate, specialist, nespecialist, a (se) specializa, specializare.
Intelect: intelectual, intelectualiceşte, intelectualism, intelectualitate.

19
Terminologie:
- Specialitate, profesie (profesiune), meserie, pregătire profesională, ocupaţie, îndeletnicire,
preocupare.
- A se specializa, a se pregăti, a face o opţiune, a alege, a prefera, a selecta.
Expresii:
A lua masa = a mânca
Eu iau masa zilnic la cantina din campus.
A-şi face studiile (a face carte) = a învăţa
Eu îmi fac studiile la U.T.M., la Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică.
Ţin să menţionez = vreau să atrag atenţie (să subliniez, să accentuez)
Ţin să menţionez că studenţia e cea mai frumoasă perioadă din viaţa omului.

* Citiţi. Prin ce se aseamănă/se deosebesc căminele studenţeşti de la noi de cele descrise în

text?

II.2. Cum e să fii student în SUA

Dacă prima piatră e pusă strâmb,

atunci peretele va fi strâmb până sus.
Proverb persan
Înainte de a face o comparaţie între sistemul de învăţământ naţional şi cel american, afirm că
în SUA se pune accentul pe individ, iar la noi - pe colectivitate. Dar, în acelaşi timp, în America se
pune accentul foarte mult şi pe iniţiativă. De exemplu, dacă un student vrea să elaboreze un proiect,
profesorul este la dispoziţia lui, relaţia dintre profesor şi student fiind una diferită de a noastră, una
aproape de egalitate. Şi această relaţie porneşte de la a-i spune pe numele mic (prenume)
profesorului şi până la a merge şi a lua masa împreună şi a discuta probleme nu neapărat academice.
Însă depinde şi acolo de faptul unde studiezi, fiind şi acolo foarte multe diferenţe.
Acolo unde îmi fac eu studiile, la Austin College, avem într-un semestru un curs, unde poţi avea
o mulţime de iniţiative. În cazul meu, m-au interesat problemele din America Centrală şi mai ales
studiul de caz privind situaţia politică din El Salvador de după războiul civil, care s-a încheiat în
1992. Astfel am mers o lună în El Salvador şi am studiat această problemă, vorbind cu politicieni de
acolo, cu intelectuali şi chiar cu gherilele (повстанцы) care au luptat în acest război civil şi am
făcut un studiu pe această temă.
Consider că în SUA se acumulează mai multă informaţie, în primul rând pentru că studiezi ceea
ce te interesează. Nu îţi sunt impuse anumite materii. Este normal ca un anumit grup de materii să le
înveţi obligatoriu, dar, în mare majoritate, înveţi ceea ce-ţi alegi tu. Şi când îţi alegi ceea ce îţi place,
este normal să reţii mai multe lucruri.
În America, dacă eşti interesat de o anumită chestiune, profesorii te ajută, şefii de catedră te
sprijină şi faci cercetări în acest domeniu. Cred că în sistemul de învăţământ naţional este foarte
multă nevoie de reformă în acest sens.
În ceea ce priveşte relaţiile mele cu colegii americani, pot să spun că îmi păstrez legătura cu ei,
pentru că în SUA există aşa-numitul campus (orăşel al studenţilor). Nu este acelaşi lucru cu ceea ce
înţelegem noi acasă, în ţară. Acolo căminele studenţeşti arată ca hoteluri de trei stele, cu servicii
Internet şi cablu TV în fiecare cameră, tot timpul camera fiind îngrijită de menajere. Acolo avem
cantină lângă cămin şi lângă sălile de studiu. Deci este o comunitate şi, trăind acolo, ne cunoaştem
foarte bine, atât studenţii între noi, cât şi cu profesorii. În afară de aceste lucruri mai există şi
organizaţii în cadrul colegiului, precum sunt „frăţiile" sau organizaţiile care sunt grupate în jurul
unor anumite interese profesionale. Astfel putem face acţiuni împreună şi putem merge cu toţii şi la
distracţii, pentru a ne cunoaşte mai bine.
L. Nicolaescu-Onofrei ş. a. Limba română pentru
alolingvi. Ch.: Cartier, 2006 (adaptare).

20
Înţelegerea textului:

1. Care sunt lucrurile care v-au atras atenţia în sistemul de învăţământ american?
2. Găsiţi în text trei motive pentru care îl puteţi socoti norocos pe acest student care învaţă în
America.
3. Caracterizaţi campusurile şi căminele de la universităţile din SUA.
4. Completaţi tabelul:

Ce am ştiut Ce am aflat Ce vreau să mai aflu

Vorbire:

1. Încercaţi să traduceţi cuvintele şi expresiile în limba română: студенческий городок,

углубленное обучение, учебный предмет, поселиться в общежитие, летняя сессия,
уборщица, учиться, делать исследования в данной области, делать выбор, учебный
процесс, aдминистратор.
2. Comentaţi afirmaţia: Nu-mi ajunge niciodată timp să învăţ, cred că aş avea nevoie de un
secol şi tot n-aş reuşi să înţeleg deplin materia.
3. Transmiteţi unui student străin, prin poşta electronică, un mesaj care să conţină informaţii
despre viaţa universitară din Moldova cu referire la: studii, campusul studenţesc, timpul
liber.
4. Deschideţi parantezele.
Eu lucrez în domeniul (fizică, matematică, chimie, literatură, economie, mecanică,
programare, inginerie, tehnică, agricultură, psihologie, pedagogie).

Structuri de limbă:
Pronumele personale

Pronumele personale se declină. Ele au forme accentuate şi neaccentuate. Formele accentuate

sunt prezente la toate cazurile, formale neaccentuate apar numai la Dativ şi Acuzativ. Formele
accentuate pot fi plasate înainte de verb (Mie mi-e foame), dar şi după verb, pentru a scoate în
evidenţă anumite sensuri (Mi-e foame mie).
Formele accentuate pot fi folosite ca propoziţii independente:
- La cine vă duceţi?
- La voi.
- Cui îi daţi cărţile?
- Lor.
Formele accentuate de la Dativ şi Acuzativ pot fi omise. Putem spune:
1) Mie îmi place. Pe mine mă cheamă.
2) Îmi place. Mă cheamă.
Formele neaccentuate nu pot fi separate de verb şi se folosesc înaintea verbelor:
Mă interesează. M-a interesat.
La perfectul compus pronumele neaccentuat o (persoana а Ш-а, feminin, Acuzativ) se plasează
după verb: Eu am interesat-o.
Când se întrebuinţează două forme neaccentuate, ordinea aşezării lor una faţă de cealaltă este
Dativ-Acuzativ. Ex.: Dă-mi pixul! Dă-mi-1. Am citit cartea. Ţi-o întorc repede. Am adus cărţile.
Acuşi vi le dau.

21
 I II III I II III
m f m f
N. accent. eu tu el ea noi voi ei ele
G. accent. — — lui ei — — lor
D. accent. mie ţie lui ei nouă vouă lor
D. neaccent. îmi îţi îi ne vă le
mi ţi i ni vi li
v-
A. accent. mine tine el ea noi voi ei ele

A. neaccent. mă m- te îl o ne vă îi le
l- v- i

1. Puneţi la toate persoanele expresia: Mie îmi este foame. Mi-e foame.

2. Spuneţi ce serviţi dumneavoastră şi prietenul dvs. la cantină când vă este foame

(vi-e foame), vă este sete (vi-e sete).

3. Transformaţi propoziţia de mai jos, folosind diferite pronume personale la Dativ.

Acum Marcel îmi arată oraşul mie, apoi îţi va arăta oraşul ţie.

4. Puneţi verbele de mai jos la perfectul compus.

Prietenul meu mă invită la restaurant. Ei se întâlnesc în fiecare zi. Eu îl salut. Profesorul ne
întreabă. Noi vă vedem deseori. Ei îl cunosc. Tu le petreci. Mie îmi place muzica. Ţie îţi
trebuie acest manual. Eu lui îi explic tema. Tu ei îi oferi flori. Voi ne arătaţi apartamentul.

Scriere:

1. Introduceţi în spaţiile libere cuvintele potrivite din familia adjectivului special.

Acesta este un laborator ... pentru experienţe. Inginerul a urmat nişte cursuri de ... . Nu
sunt ... în acest domeniu. Am venit la Chişinău să capăt ... în domeniul tehnicii. Acum el
lucrează într-un institut ... în fizică atomică, dar ... lui este electrotehnica.

2. Redactaţi un eseu pornind de la ideea motoului textului.

Lecţia 3. Studentul Eminescu

Vocabular:

Regulament, n. = totalitatea instrucţiunilor, normelor care asigură buna funcţionare a unei

instituţii
Scriptă, f. = document, act, condică, registru
Senat, n. = organ de conducere a unei instituţii de învăţământ superior
A cuprinde = 1. обнимать
2. охватить

22
 Sinonime: Antonime:
Amplă = vastă, încăpătoare, mare, imensă Cert (clar) ≠ incert
Întrucât = fiindcă, pentru că, deoarece A considera ≠ a desconsidera
Drastic = sever, dur, riguros Ordinar ≠ neobişnuit
Fotografie = poză, imagine A afirma ≠ a nega
Conform = potrivit
A dedica = a consacra
A imortaliza = a înveşnici
Esenţială = importantă
A (se) sili = a (se) grăbi
A achita = a plăti

Omonime:
Cunoştinţe
Eu am nişte cunoştinţe la Bucureşti.
Studentul respectiv are cunoştinţe trainice în domeniul Informaticii.

Paronime:

Ordinar = obişnuit, normal, comun

Ordinal = care indică ordinea, locul

Omografe:

Depózit – loc, clădire în care se păstrează materiale de construcţii

Depozít – bani sau hârtii de valoare depuse în păstrare la o instituţie bancară

Şedere
În timpul şederii fără lucru ( бездействие) m-am plictisit mult.
În timpul şederii (проживание) la Chişinău am descoperit nişte locuri de o frumuseţe rară.
Ieri eu am şezut (сидел) pe această bancă.

Dovadă
Drept dovadă a cunoştinţelor (докaзательство) bune au servit notele mari luate la examene.
Studentul a dat dovadă de (проявил) cunoştinţe trainice.
Trebuie să completaţi o dovadă (справка).

Familii lexicale:

Taxă: a taxa, taxare, taxator.

Loc: a locui, locatar, locuinţă, local, locuşor, localitate, locaş, a localiza, locativ, localnic.
A cerceta: cercetare, cercetat, cercetător.

Expresii:

Cert este că ... = e clar că ...

Cert este că Eminescu a studiat la Viena.
Sub influenţa ... = sub presiunea ... .
Unii studenţi ,,fac carte” doar sub influenţa părinţilor.
23
* Citiţi. Ce descoperire a făcut autorul?

II.3. Studentul Eminescu

Studiile îi întreţin pe tineri.

Cicero
O amplă perioadă din viaţa lui Eminescu a fost perioada studiilor universitare, desfăşurată în
anii 1869-1874. Întrucât, înainte de a ajunge la Viena, Eminescu a trecut prin Praga, dovada acestei
călătorii fiind fotografia de Semizeu - mare oraş ceh aproape deloc cercetat în legătură cu viaţa
poetului nostru naţional.
Am cercetat la Praga arhiva Facultăţii de Filosofie, în speranţa de a găsi o urmă a trecerii lui
Eminescu pe aici. Registrele nu-i cuprind numele.
Cert este că nu putea fi un student „ordinar" la această facultate, întrucât, conform
regulamentelor drastice emise de Senatul celebrei universităţi, Mihai Eminescu nu dispunea de un
„testimoniu" de maturitate.
Perioada cea mai cunoscută din vremea şederii lui Eminescu în străinătate este, desigur, cea
vieneză.
S-a înscris, aşadar, la 2 octombrie 1869, nu ca student obişnuit, ci ca student extraordinar.
Diferenţa era esenţială, întrucât, în această calitate, tânărul Eminescu, deşi achita taxele, deşi
participa la cursuri, deşi era considerat student, nu putea susţine examenele, întrucât nu prezentase,
conform regulamentelor, certificatul de absolvire a şcolii.
În Viena de astăzi nu-l mai putem întâlni pe romanticul de atunci decât în scriptele arhivei
universitare şi în umbra muzeelor şi a primăvăraticului parc în care doar ritmurile primelor valsuri
din Strauss sună uneori la fel ca în vremea când a cunoscut-o pe Veronica Micle.
Doar în depózitele încăpătoarei Biblioteci universitare pot fi descoperite cărţi vechi pe care le-a
răsfoit Eminescu. Prin Viena au trecut numeroşi cercetători ai vieţii poetului, care au încercat să afle
locuri noi.
Şi totuşi facem o descoperire deosebită. În marea sală de intrare a noii universităţi ne întâmpină
Monumentul Eroului Necunoscut dedicat jertfei studenţilor din Primul Război Mondial. Sub
influenţa studenţilor români, sculptorul a folosit aici, la începutul anilor '20, imaginea lui Eminescu,
care este astfel imortalizat ca simból.

L. Nicolaescu-Onofrei ş.a. Limba română pentru

alolingvi. Ch.: Cartier, 2006 (adaptare).

Înţelegerea textului:

1. Ce aspecte principale ale vieţii studenţeşti a lui Eminescu menţionează autorul?

2. Ce trăsături de caracter ale studentului M. Eminescu aţi putea evidenţia citind textul?
3. Cum credeţi, perioada studiilor şi-a pus amprenta (отпечаток) asupra personalităţii lui M.
Eminescu? Propuneţi câteva argumente.

Vorbire:

1. Povestiţi situaţii din viaţa dvs. de student, dezvoltând enunţul: Singurul lucru de care m-am
temut întotdeauna este … .
2. Intervievaţi pe cineva dintre cunoştinţele dvs. care au absolvit o instituţie de învăţământ
superior. Cu ce se asociază pentru ei facultatea? Ce amintire au ei din anii de studenţie?
3. Prin ce exemple puteţi sprijini afirmaţia lui Herriot: Cultura este ceea ce rămâne după ce ai
învăţat.

24
 4. Lucraţi conform modelului.
Parc din Viena - vienez
.. din Moscova -
.. din Paris -
… din Londra -
… din Bucureşti -
… din Iaşi -
… din Cahul -
5. Dialogaţi (4-5 replici) cu prodecanul, cu secretara, cu vânzătoarea, cu bibliotecara, cu
intendenta în cazul în care:
a. plecaţi la decanat să aflaţi când va fi afişat orarul lecţiilor;
b. plecaţi la Sindicat să cumpăraţi un bilet de odihnă la munte;
c. plecaţi la cantină să luaţi masa;
d. plecaţi la bibliotecă să luaţi nişte manuale;
e. plecaţi la cămin să vă cazaţi.

Structuri de limbă:

Declinarea substantivelor proprii la cazurile Dativ, Acuzativ

Substantivele proprii masculine ce indică prenumele şi numele de familie primesc lui înaintea sa
la G. şi D.

N. A. Victor Rezescu
G. D. lui Victor lui Rezescu

Substantivele proprii feminine se declină ca şi substantivele comune feminine:

N. A. Lucia Florica
G.D. Luciei Floricăi

Substantivele proprii ce indică denumiri de localităţi, râuri primesc lui la sfârşitul substantivului:

N. A. Moldova Chişinăul Prutul

G. D. Moldovei Chişinăului Prutului

1. Puneţi substantivele proprii la cazul respectiv.

Fratele (Viorica) îşi face studiile la Universitatea de Medicină. Aceasta e camera (Ion). În odaia
(Elena) întotdeauna e ordine. Apele (Nistru) curg în Marea Neagră. Poeziile (Eminescu) sunt
citite de mic şi mare. Hainele (Sergiu) sunt în dulap.

2. Traduceţi în limba română următoarele enunţuri:

Парки Кишинева утопают в зелени. Друзья Марии и Даниелы учатся в Париже. В день
рождения Сергея мама подарила ему фотоаппарат. Это родители Виорики. Каждый из нас
помнит замечательные сказки И. Крянгэ.

Scriere:

1. Cum înţelegeţi afirmaţia lui C. Brâncuşi: Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus,
dacă vrei să vezi foarte departe. Comentaţi în scris.

25
2. Un coleg/ o colegă de grupă vă roagă să-i explicaţi sensul proverbului: Nu să vorbeşti, ci
cum să vorbeşti să te sileşti a învăţa.
a) Ce explicaţii îi veţi da?
b) Ce referinţe veţi folosi pentru a vă susţine afirmaţiile?
c) Ce exemple îi veţi aduce întru confirmarea ideilor dvs.?

Lecţia 4. Evaluare

1. Traduceţi următoarele enunţuri în limba română:

С момента поступления в университет жизнь обретает другое очертание. Студент
самостоятельный, независимый и решительный человек. Дорога учебы длинная и
тяжёлая. Студенческие годы это возраст динамизма, поисков и исследований. Я
студент второго курса. В городе много высших учебных заведений. Наша система
образования отличается от американской системы. В университете мы учимся стать
программистами.

2. Faceţi o caracterizare a procesului de învăţământ din universitatea voastră, care să

conţină părerea dvs. personală despre:
a) studii;
b) idealul vieţii;
c) rolul culturii ca hrană spirituală;
d) prejudecăţi (căutări, succese, insuccese, propuneri etc.).

3. Descrieţi toate acţiunile pe care le-aţi executat într-o anumită consecutivitate atunci
când aţi depus actele pentru a fi înmatriculaţi în universitate.

4. Descrieţi modul în care se desfăşoară examenele la universitatea voastră.

5. Cum vă vedeţi peste un an? Peste trei? Dar peste zece?

6. Pronunţaţi corect următoarele cuvinte. Cu 6 din ele alcătuiţi enunţuri.

Άulă, díplomă, economíe, ingineríe, poezíe, universitáte, paragráf, teoríe, concúrs, inginér,
profesór, sistém, restauránt, vesélă, neútru, cúmul, colégiu,simbol, concurs.

7. În locul punctelor puneţi cuvintele: tinerel, tinereţe, tânăr, tineret, a întineri, tinereşte,
tânărul.
În … am vizitat multe ţări.
Era un … de statură (рост) înaltă.
În sală se afla mult … .
Ieri te-a căutat un băiat … .
Bunica a … după întoarcerea nepotului.
… acela şi-a uitat ziarul pe masă.
Deşi are 60 de ani, se poartă … .

8. Continuă comentariul făcut pe marginea proverbului: Învăţătura care nu intră decât în

ochi şi în urechi seamănă cu un prânz luat în vis.
Acest proverb accentuează importanţa înţelegerii celor învăţate. Pentru aceasta contează
faptul dacă participi cu sufletul şi cu mintea la actul de însuşire (усвоение) a cunoştinţelor.
În caz contrar, afirmaţiile pe care le-am văzut sau le-am auzit se spulberă (рассеиваются)
fără a lăsa urme în sufletul nostru ...

26
9. Citiţi definiţiile, reţineţi-le şi comparaţi-le.
Autobiografia este un act în care o persoană îşi expune datele mai importante din viaţa şi
activitatea sa.
Curriculum vitae (CV) (din latină, literalmente: ‚,cursul vieţii’’) este o formă laconică a
autobiografiei, care include, în fond, date din cariera personală.

10. Examinaţi structura propusă pentru un Curriculum vitae şi reţineţi informaţia

cuprinsă în acest act.

Structura unui Curriculum vitae

Nume
Adresă
Număr de telefon
Detalii personale (vârstă, starea civilă).
Studii (instituţia de învăţământ, anul absolvirii, díploma sau calificarea /
specializarea).
Cariera şi realizări până în prezent, în ordine invers cronologică
(locul de muncă, postul ocupat, sarcinile de bază, realizări specifice).
Dezvoltare profesională programe de formare, specializări şi pregătire aprofundată în
domeniul profesional.
Preferinţe, interese.
Lucrări publicate.

11. Selectaţi elementele de bază şi elaboraţi propriul Curriculum vitae:

a. pentru a obţine o bursă de merit pentru studenţi a Fundaţiei Soros-Moldova;
b. pentru a participa la un concurs de inteligenţă;
c. pentru a fi angajat într-un serviciu.

12. Puneţi la plural următoarele cuvinte: colocviu, aulă, coridor, examen, carieră, curs,
tânăr, proverb, ziar, soră, paragraf, institut, universitate, domeniu, bulevard.

13. Completaţi enunţurile cu cuvintele potrivite din coloana alăturată:

El a optat pentru Facultatea Calculatoare, Informatică dar de perspectivă.

Profesia de programator e relativ nouă, ci ore de laborator.
Sorin s-a înscris la Secţia Energetică . apoi examen.
După-masă nu vom avea seminar, sau Reţele Electrice?
Am susţinut colocviu la limba română, şi Microelectronică.
Şeful de an a adus de la Secretariat registrul şi l-a completat.

14. Găsiţi afinităţi (idei comune) în textele Studenţia de la A la Z şi Cum e să fii student
în SUA.

15. Înlocuiţi, printr-un singur cuvânt, expresiile: a lua masa, a face carte, a face o opţiune, a
lua o decizie, a pune cartea la index, a da în bară, a-şi face studiile, a culege înţelepciune.

27
UNITATEA III.
MOLDOVA DE AZI: PROBLEME, ATITUDINI, SOLUŢII

Lecţia 1. Cel mai dramatic timp

Vocabular:

Agricultură, f. = ramură a producţiei care se ocupă cu cultivarea plantelor şi creşterea

animalelor
Economíe, f. = activitate umană desfăşurată în sfera producţiei, distribuţiei şi consumului
bunurilor materiale
Întreprindere, f. = unitate economică de producţie, de prestaţii de servicii sau de comerţ
Atitudine, f.= fel de a fi sau de a se comporta (отношение)
A însoţi = a merge împreună, a petrece pe cineva pe un drum, într-o călătorie
Fiinţă, f. = 1. vietate (существо)
2. om, persoană
Adolescenţă, f. = perioadă de maturizare
Cotidian = de fiecare zi, zilnic
Arătos = ceva care arată foarte bine
Desfundat = 1. impracticabil
2. destupat
Zăcământ, n. = acumulare de substanţe naturale (залежь)
A abuza = a face ceva în exces (избыток)
Laşitate, f. = faptul de a fi lipsit de curaj şi de sentimentul onoarei (трусость)
Funcţionar, m. = persoană care îndeplineşte o muncă cu caracter administrativ

Sinonime: Antonime:
Degradat = ruinat, stricat, devastat, distrus A îndulci ≠ a amărî
Părăginit = neîngrijit Adevăr ≠ minciună
Incompetenţă = nepricepere, incapacitate Scump ≠ ieftin
Măcelărit = stârpit, distrus, tăiat Posibilitate ≠ imposibilitate
Ignoranţă = neştiinţă, prostie Scurtă ≠ lungă
A plesni = a crăpa Necaz ≠ bucurie
Comunitate = societate Cultură ≠ incultură
Povară = greutate Preţ ≠ dispreţ
Semn = indiciu Competent ≠ incompetent
A părăsi = a lăsa Conştient ≠ inconştient
Umilit = înjosit
Viciu = neajuns
A administra = a conduce, a gestiona
Calvar = chin, suferinţă, durere
Decisiv = hotărâtor
Ilegal = ilicit
Răspundere = responsabilitate

Trafic
Traficul rutier (дорожное движение) astăzi a fost paralizat din cauza ambuteiajelor (пробки).
A face trafic de organe (торговля) este un lucru ilicit.

A trata
Colega mea m-a tratat (обходиться) cu indiferenţă.

28
 Eu m-am tratat (лечилась) la doctorul Popescu.
Această problemă a fost tratată (была разрешена) la şedinţa din 1 decembrie.

Faţă
Faţa (лицо) lui era roşie ca mărul.
El mi-a spus adevărul în faţă (в лицо).
Faţa (фасад) casei avea un aspect frumos.
În faţa (перед) casei creştea un stejar.

Familii lexicale:

A abuza: abuz, abuziv (самоуправный).

Viaţă: a vieţui, vieţuire, vieţuitor, a convieţui.
A decide: decis, decisiv, decizie, decizional (care ia decizii), indecis.
A abandona: abandon, abandonare, abandonat.
Soluţie: a soluţiona, soluţionare, soluţionat, nesoluţionat.

Expresii:

A soluţiona problema = a rezolva o dificultate

A soluţiona problemele sociale înseamnă a îmbunătăţi viaţa populaţiei.
A (se) vindeca de rele = a înlătura necazurile
Fiecare om din ţara noastră trebuie să se vindece de rele.
A aduce în faţa justiţiei = a fi dat în judecată
Oamenii care se fac responsabili de necazurile altora trebuie să fie aduşi în faţa justiţiei.
A culege roadele greşelilor = a suferi din cauza erorilor
Va veni timpul când vom culege roadele greşelilor.
A-şi asuma răspundere = a purta responsabilitate
Fiecare cetăţean al ţării noastre trebuie să-şi asume răspundere pentru faptele comise.

*Citiţi textul şi redaţi rezumativ, în 2-3 propoziţii, ideea lui.

III.1. Cel mai dramatic timp

Prieteni, dezastrul acesta are o valoare extraordinară.

Priviţi, toate greşelile noastre au fost distruse. Slavă Dom-
nului că putem s-o luăm de la început.
Thomas Edison

Casa părintească, şcoala, satul natal ne însoţesc oriunde ne-ar purta drumurile vieţii şi fac parte
din existenţa şi fiinţa noastră. Pădurea şi râul, dealul şi câmpia, lacul şi izvoarele care ne-au
îndulcit copilăria şi adolescenţa şi-au făcut un loc aparte în sufletul şi în memoria noastră, strălucind
de acolo ca ceva foarte scump şi drag. Dacă sub povara grijilor cotidiene simţim că s-a rupt ceva
în noi, e un semn clar că a plesnit o rădăcină ce ne leagă de casa şi pământul din care am răsărit. Dar
ce facem dacă încep a plesni rădăcinile unui neam întreg? Nu avem o altă posibilitate de a ne
vindeca de relele care ne-au încolţit decât să privim adevărul în faţă, oricât de amar ar fi.
Orice ar spune statisticile falsificate, trăim cel mai dramatic timp din scurta istorie a Republicii
Moldova. Uitaţi-vă în jur: acoperite de întuneric şi minciună, satele noastre, care sunt temelia ţării,
abia de mai răsuflă, golindu-se de forţa vie de muncă, pentru că gospodarii îşi părăsesc casele
arătoase şi se mută cu traiul în corturi prin Italia, Rusia, Turcia, Spania... Întreprinderi închise şi
devastate, drumuri desfundate şi pline de gropi, pământuri degradate şi părăginite, păduri măcelărite
şi zăcăminte jefuite, oameni umiliţi şi nedreptăţiţi, abuzuri şi fărădelegi din partea oamenilor legii,
funcţionari publici incompetenţi. Intelectualitatea tratată cu dispreţ, analfabetismul maselor,

29
ignoranţa şi incultura, abandonul şcolar ating dimensiunile unei adevărate catastrofe naţionale,
făcând oamenii să nu mai ştie ce se întâmplă în jur. Toate acestea, în cele din urmă, aduc oamenii la
un singur gând: Cum să supravieţuim? Astfel, se trece uşor peste laşitate, ignoranţă, nepăsare, iar
drogurile, prostituţia, traficul de organe şi alte vicii ale societăţii încep din ce în ce mai mult să
capete o mai largă răspândire.
Cine poartă răspundere pentru dezastrul din republică? A fost cineva adus în faţa justiţiei? Nu,
fiindcă răspunderea a fost colectivă, adică a nimănui, În ţările civilizate, răspunderea este
individuală şi nu generală.
Când ne întrebăm cum să ieşim din întuneric şi sărăcie, ar trebui să găsim un singur răspuns: să
ne asumăm o mai mare responsabilitate pentru casa, oraşul, satul sau ţara în care trăim şi activăm.
Democraţia înseamnă participare activă la viaţa comunităţii din care facem parte. Să ne gândim de
câte ori am participat la luarea deciziilor, la administrarea treburilor comunităţii şi o să ajungem la o
concluzie tristă de tot.
Să ne asumăm răspunderea individuală şi lucrurile se vor schimba spre bine din rădăcină. Să
fim conştienţi că de hotărârea şi responsabilitatea noastră de azi depinde soarta comunităţii de mulţi
ani înainte. Altfel, sub drapelul responsabilităţii colective, vom culege mâine roadele amare ale
greşelilor de azi. Să ne oprim un pic din acest calvar şi să cugetăm...

L. Nicolaescu-Onofrei ş. a. Limba română pentru

alolingvi. Ch.: Cartier, 2006 (adaptare).
Înţelegerea textului:

1. Numiţi rădăcinile ce leagă o fiinţă de pământul ,,din care a răsărit”.

2. Aduceţi argumente, din text, în sprijinul afirmaţiei: trăim cel mai dramatic timp din scurta
istorie a Republicii Moldova.
3. Cine poartă responsabilitate pentru situaţia creată în ţară?
4. Ce înţelegeţi prin ,,responsabilitate individuală”?
5. Ce înseamnă democraţia? Interpretaţi definiţia din textul de mai sus.
6. Găsiţi în text echivalentul enunţului responsabilitatea sporită a fiecăruia din noi va întregi
succesele noastre.
7. Găsiţi enunţul care conţine ideea principală a textului.

Vorbire:

1. Explicaţi în 5-6 enunţuri ce înţelegeţi prin ,,catastrofă naţională.”

2. Cum vedeţi soluţionarea unora din problemele enumerate mai sus? Răspundeţi, completând
tabelul.

Problema Căile de soluţionare

1.

2.

3.

3. Traduceţi în limba rusă expresiile: griji cotidiene, abandon şcolar, a se vindeca de rele,
probleme ecologice, drumuri desfundate, pământuri părăginite, oameni umiliţi, calamităţi
naturale, analfabetism al meselor, roade amare.
4. Cum credeţi, ce răspundere individuală poartă un primar, rector, decan, student.

30
 5. Amintiţi-vă la rezolvarea căror probleme majore ale statului aţi contribuit ca cetăţean ?
Consideraţi participarea dvs. decisivă?
6. Ce culori aţi folosi descriind nivelul de trai din ţara noastră: în prezent, peste un deceniu,
peste 2-3 decenii? Argumentaţi răspunsul.
7. Formaţi de la verbele de mai jos substantive:
a decide – a abuza –
a rezolva – a exista –
a abandona – a însoţi –
a dezbate – a economisi –
a se întâmpla – a soluţiona –

Structuri de limbă:
Timpul trecut al verbului

Timpul trecut are 4 forme: perfectul simplu, perfectul compus, imperfectul, mai mult ca
perfectul. Cel mai des utilizate în vorbire sunt verbele la imperfect şi perfectul compus.

Timpul trecut

Imperfectul Perfectul compus

(Acţiune neterminată) (Acţiune terminată)
Eu cântam Eu am cântat
Tu cântai Tu ai cântat
El, ea cânta El, ea a cântat
Noi cântam Noi am cântat
Voi cântaţi Voi aţi cântat
Ei, ele cântau Ei, ele au cântat

Perfectul simplu Mai mult ca perfectul

Eu cântai Eu cântasem
Tu cântaşi Tu cântaseşi
El, ea cânta El, ea cântase
Noi cântarăm Noi cântaserăm
Voi cântarăţi Voi cântaserăţi
Ei, ele cântară Ei, ele cântaseră

1.Traduceţi următoarele propoziţii, utilizând corect verbele.

Я был студентом I курса. Мы учились в ТУМ-е. Они приходили вчера. Он выполнил
это задание. Я нарисовал эту картину. Мы рисовали. Она получила письмо. Ты сыграл
на гитаре. Вы спели эту песню. Моя сестра писала стихи.
2. Conjugaţi la imperfect şi perfectul compus verbele: a ieşi, a se muta.

Scriere:

1. Scrieţi un articol despre problemele existente la U.T.M. şi căile de soluţionare a lor.

Lecţia 2. Ecologia

31
Vocabular:

Ecologie, f. = ştiinţa care se ocupă cu studiul interacţiunii organismelor (corpuri, fiinţe)

A polua = a face să devină nocive (вредные) aerul, apele etc.
Alarmă, f. = anunţare a unei primejdii (опасность), calamităţi (бедствие) care ameninţă
populaţia
Integrare, f. = acţiunea de a (se) armoniza, a (se) include într-un tot întreg
Valorificare, f. = acţiunea de a folosi cât mai raţional, cât mai rentabil ceva
A sesiza = понимать (осведомлять)
Verigă, f. = fiecare din inelele ce alcătuiesc un lanţ; parte componentă din ceva (кольцо; звено)
Fâşie forestieră, f. = bucată lungă şi îngustă de pădure
Civic = гражданский

Efectul de seră
,,Gazele de seră” rezultate din procesele industriale şi din agricultură dereglează echilibrul
atmosferic, reţin razele infraroşii şi le reflectă spre suprafaţa Pământului. În consecinţă creşte
temperatura medie globală.

Găuri în stratul de ozon

Stratul de ozon din atmosferă ne protejează de razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece în
zilele noastre a crescut mult folosirea hidrocarburilor clorinate, fluorinate (freoni) în flacoanele cu
aerosoli, frigidere, detergenţi şi polistiroli, aceste gaze au ajuns în aer în cantităţi mai mari decât ar
putea fi suportate de atmosferă. Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima dată în anul 1985 de
către oamenii de ştiinţă care lucrau în Antarctica, în momentul în care au observat formarea unei
găuri în stratul de ozon.

Ploi acide
Ploaia acidă se formează atunci când dioxidul de sulf sau azot – ambele rezultate ale poluării
industriale – se amestecă în atmosferă cu aburii de apă. Ploaia acidă distruge plantele şi animalele,
dar şi păduri întregi.

Sinonime: Antonime:
A pricinui = a cauza De-a lungul ≠ de-a latul
Răscruce = intersecţie Mărginită ≠ nemărginită
A ucide = a omorî Trist ≠ vesel
Sol = pământ, ţărână Negative ≠ pozitive
Nechibzuinţă = nesăbuinţă Intern ≠ extern
Vieţuitoare = locuitoare Dispariţie ≠ apariţie
În consecinţă = prin urmare Meritat ≠ nemeritat
Rug = foc Trândăvie ≠ muncă
Camion = maşină
Conştiinţă = înţelegere
Sacoşă = pungă
Neajuns = deficit

A depăşi
Autocarul a depăşit (обогнал) un camion care abia urca dealul.

32
 Colega mea a depăşit (превзошла) toate aşteptările mele.
Colectivul nostru a depăşit (перевыполнил) planul pentru anul 2006.

Mediu
Mediu (окружающая среда) înseamnă natura înconjurătoare alcătuită din factori externi.
Eu am absolvit şcoala medie (средняя) nr. 2.
În casa mea mediul (обстановка) este agreabil.

Familii lexicale:

Alarmă: a (se) alarma, alarmant, alarmare, alarmat, alarmist (care aduce intenţionat stări
alarmante).
Primejdie: primejdios, a primejdui, primejduire.

Terminologie:

1.Chimicale, pesticide, substanţe nocive, gunoi, deşeuri, gaze de eşapament.

2. Alunecări de teren, defrişarea pădurilor (выкорчевывание), poluarea apelor şi a aerului,
deficitul de apă potabilă, stocarea deşeurilor în locuri neautorizate.

Expresii:

Opinie publică = общественное мнение

Opinia publică şi-a spus cuvântul referitor la măsurile de protecţie a mediului.
A păzi ca ochii din cap = a avea grijă sporită
Natura trebuie păzită ca ochii din cap.
Din păcate = cu regret
Din păcate, natura continuă să fie distrusă.

* Citiţi textul. De ce natura Republicii Moldova a suferit atâtea schimbări negative?

III.2. Ecologia - o şansă pentru mileniul trei

Omul poate să înşele Natura, s-o păcălească, sau

s-o strice. Un singur lucru îi este interzis: să facă la fel.
Lucian Blaga
Nu ştiu dacă, de-a lungul istoriei noastre seculare, pământul ţării a fost vreodată atât de părăsit
şi de uitat ca la această răscruce de milenii.
Hai să ne uităm la pământul care ne fuge de sub picioare şi să înţelegem că, vrând - nevrând,
i-am pricinuit răni, să privim la tot ce ne înconjoară cu alţi ochi şi să ne dăm seama că, ucigând
natura, ne ucidem propriul nostru viitor. Datorită faptelor noastre nechibzuite, în ultimii ani în
Moldova au apărut multe probleme ecologice: alunecări de teren, tăieri ilicite de păduri, poluarea
aerului şi a apei, deficitul de apă potabilă din sudul Moldovei, dispariţia unor specii de plante,
păsări şi animale, efectul de seră, găuri în stratul de ozon, ploi acide.
Dacă am putea întoarce timpul înapoi, atunci am găsi pe teritoriul ţării noastre, cu numai
câteva secole în urmă, codri seculari de stejari în care am întâlni râsul, ursul brun şi alte fiare
(звери). În înălţimea cerului – pajura (орел). Stepa nemărginită de la sud ne-ar scoate în cale dropii
(дрофа), spurcaci (стрéпет), tarpani (тарпáн) şi alte vieţuitoare dispărute. Prin Bugeac am întâlni
herghelii (табуны) de cai sălbatici, zimbri. Pe malurile Nistrului – tauri (быки) sălbatici. Aşa
prezenta ţara noastră D. Cantemir în Descrierea Moldovei.

33
 Se spune că trist se va simţi omul după ce va dispărea de pe pământ ultima pasăre, ultima fiară.
Nu este adevărat: omul nu va ajunge să ,,admire’’ singurătatea. Dispariţia unei păsări, a unui
mamifer oarecare este doar un semnal de alarmă, care arată dispariţia unor verigi, nevăzute de
ochiul nostru, care este legată direct nu numai de existenţa vieţuitoarelor, ci şi de cea a omului.
Pentru că omul distruge ceea ce n-a creat nicicând: râuri şi păduri, păsări şi fiare. Ştim prea bine că
pădurile nu trebuie tăiate, dar le tăiem. Nistrul trebuie păzit ca ochii din cap, dar nu-l păzim, solul -
vestitul cernoziom moldovenesc - sărăceşte pe an ce trece.
Din păcate, ritmul de distrugere a naturii depăşeşte cu mult procesul de integrare a omului în
natură. Până va ajunge la conştiinţa tuturor oamenilor această realitate, există pericolul dispariţiei în
genere a naturii şi atunci va fi prea târziu. E timpul să ne oprim şi să încercăm a păstra ceea ce a mai
rămas: să nu aprindem ruguri în păduri, să nu aruncăm gunoi sau sacoşe de polietilenă în spaţiile
verzi, să păstrăm în ordine depózitele de păstrare a chimicalelor, să sădim fâşii forestiere de
protecţie care opresc vânturile puternice, preîntâmpină alunecările de pământ, curăţă aerul,
păstrează umezeala la rădăcinile copacilor.
Trebuie să recunoaştem că, în acţiunile de ocrotire a mediului, de cele mai dese ori lipseşte
educaţia patriotică şi cea ecologică, dragostea de plaiul natal şi datoria civică a fiecăruia de a păstra
tot ce-i frumos.
L. Nicolaescu-Onofrei ş. a. Limba română pentru
alolingvi. Ch.: Cartier, 2006 ( adaptare).

Înţelegerea textului:

1. Prezentaţi, apelând la text, imaginea naturii Moldovei din trecut.

2. Numiţi câteva vieţuitoare care au dispărut de pe teritoriul plaiului nostru, folosind: a) textul;
b) cunoştinţele dvs. despre Cartea roşie.
3. De ce se spune că omul va fi trist când va dispărea de pe pământ ultima pasăre sau fiară?
4. Cine este responsabil pentru educaţia patriotică şi ecologică a oamenilor?
5. În ultimul timp se vorbeşte tot mai mult despre o ecologie a spiritului. Ce înţelegeţi prin
aceasta?
6. Traducеţi următoarele expresii în limba rоmână: загрязнение воздуха, оползни, дифицит
питьевой воды, незаконные вырубки леса, убивать природу, лесополоса, исчезновение
птиц, выкорчевывание лесов, отравляющие вещества, токсичные газы, химикаты.

Vorbire:

1. Care ar fi compartimentele unei programe a cursului de ecologie?

2. Traduceţi în limba rusă expresiile: a) apă potabilă, menajeră, plată, industrială, de colonie,
curgătoare, stătătoare, oxigenată, vie, de var, gazoasă; b) ape reziduale, fluviale, teritoriale,
pluviale, montane.
3. Organizaţi o masă rotundă cu reprezentanţi ai UE şi cu membrii Mişcării Ecologiste din R.
Moldova. Discutaţi problemele de protecţie a mediului înconjurător şi perspectivele Republicii
Moldova de a se integra în UE.
4. Se spune că omul nu poate trăi în afara naturii. Citiţi legenda de mai jos şi demonstraţi
această afirmaţie.
Unui om care-şi dobândea din greu pâinea îi deveniseră insuportabile сâmpia unde
muncea cu spatele îndoit, soarele dogoritor, ploile torenţiale (проливные), pădurea deasă şi
întunecată, tumultul (шум) apelor furtunoase. De aceea, deznădăjduit, i se adresă Celui de
Sus: ,,Doamne! Ajută-mă: vreau să am bucate alese, să dorm pe moale, să trăiesc fără a
munci şi fără a-mi pune viaţa în pericol!’’
Dumnezeu, auzindu-i dorinţa, zise: ,,De azi înainte vei avea toate cele dorite, în schimb va
trebui să renunţi (отказаться) la natura pe care o urăşti (ненавидешь) atât de mult.’’
Omul acţionă conform ziselor Domnului şi căpătă cele promise. Locuia într-un palat luxos,
avea condiţiile necesare pentru viaţă, iar zilele le petrecea numai în desfătare (в развлечениях).
34
Însă, cu trecerea timpului, devenea tot mai trist, fiind copleşit (охвачен) de sentimente necunoscute.
Ochii vedeau lucrurile din jur, sufletul însă nu sesiza frumuseţea lor; artele pe care le practica -
muzica, pictura, sculptura - păreau lipsite de farmec.
Atunci omul înţelese tristul adevăr: trândăvia, îndestularea nemeritată cu bunuri materiale
sărăcesc sufletul. După cum planta nu poate exista fără sol şi fără lumina soarelui, aşa şi omul nu
dăinuie (существует) fără muncă, fără a simţi măreţia şi bogăţiile naturii. Şi el, disperat, se rugă
iarăşi Domnului: ,,Redă-mi ceea la ce am renunţat! Vreau să trăiesc şi să muncesc în mijlocul
naturii fără a fi orb şi surd la cele ce se petrec în jur! Binecuvântat de Dumnezeu, omul şi-a
schimbat atitudinea (отношение) faţă de obişnuita viaţă pământească şi mediul înconjurător.

Structuri de limbă:

Utilizarea verbului auxiliar a fi

La persoana a 3-a singular se utilizează două forme ale verbului a fi – este şi e.

Ex.: Victor este fratele meu. El e student la U.T.M.

Timpul prezent
Eu sunt Noi suntem
Tu eşti Voi sunteţi
El, ea este (e) Ei, ele sunt

Verbul a fi se utilizează:

a) în calitate de cuvânt de legătură când e vorba despre naţionalitate, locul de trai, profesia, numele
(prenumele), starea civilă.
Ex.: Eu sunt student la anul II. Ion este programator. Noi suntem ingineri. Ea este rusoaică. Pavel
este din Cahul. El este Gheorghe.
b) ca verb de sine stătător cu sens de a fi sau a se afla. Ex.: Suntem în clasă. Revista este pe masă.
În limba rusă, în ambele cazuri, verbul a fi nu se utilizează.
Ex.: Я студент. Мы в классе. Журнал на столе.

Verbul a fi are şi forme scurte: i şi s. Ex.: Nu-i nimic grav. Roşiile nu-s coapte.

1. În locul punctelor puneţi verbul a fi la forma necesară.

Tu ... muncitor. Noi ... în clasă. Unde ... voi? Dumneavoastră cine ...? El ... coleg cu Elena.
Ea ... aici. Tu ... actor. Ele ... studente eminente.

Scriere:

1. Răspundeţi, printr-o propoziţie, la întrebările, cum va arăta, după părerea dvs., Terra
peste câteva decenii:
a. dacă ne vom întoarce cu faţa spre natură?
b. dacă vom fi în continuare nepăsători (безразличны) faţă de ea?

2. Comentaţi, în 10 propoziţii, versurile:

Pădure, verde pădure,
Cine te-a rărit sălbatic
Cu o groaznică secure (секира),
De te faci pustietate?
Nici războiul, nici păgânul (изувер)
N-au putut să te doboare.

35
 Numai omul ca stăpânul
Te distruge tot mai tare.

Lecţia 3. Ce este şomajul

Vocabular:

Şomaj, n. = fenomen economic în care o parte dintre salariaţi rămân fără lucru
Şomer, m. = persoană fără loc stabil de lucru
A abilita = a împuternici pe cineva să acţioneze în numele cuiva (уполномочить)
Redresare, f. = acţiunea de a reveni la starea normală (урегулирование)
A se încadra = a se integra (включаться, внедряться)
A înfrunta = преодолевать
A (se) confrunta = сталкиваться
Sondaj, n. = metodă psihologică de a cunoaşte opinia cuiva (опрос)
A asigura = снабжать; застраховать
Sinonime: Antonime:
Flagel = dezastru, calamitate Vechi ≠ nou
A deriva din ... = a rezulta din ... Puţini ≠ mulţi
A scuti = a elibera Tânăr ≠ bătrân
Mită = şpagă, ciubuс A pleca ≠ a veni
Făgaş = direcţie, drum, cale A intra ≠ a ieşi
Drog = stupefiant Succes ≠ insucces
Delicvenţă = degradare morală
Glie = pământ; ogor
Peste hotare = afară, după grániţă
Oficiu = cabinet, birou
Salariu = leafă
A plăti = a remunera
A afecta
Persoanele tinere sunt cel mai mult afectate (задеты) de şomaj.
Cuvintele tale nechibzuite m-au afectat (огорчили) mult.
A cuprinde
Cea mai mare parte a ţării e cuprinsă (охвачена) de secetă.
Mama a cuprins (обняла) mândră copilul.
A determina
Fapta urâtă a prietenei mele m-a determinat (побудил) să iau o altă decizie.
Eu m-am determinat (определилась) în ceea ce priveşte viitorul meu.

Familii lexicale:
Salariu: a salariza, salarizare, salariat.
Dezvoltare: a (se) dezvolta, dezvoltat, dezvoltare.
Terminologie:
1. Robie, prostituţie, trafic, delicvenţă, sinucidere, cerşetorie, vagabondaj, moarte.
2. Sărăcie, lipsuri, mită, suferinţă, boală, greutăţi, nevoie, risc, pericol, frică (groază), trafic.
Expresii:
Nu intră pe făgaşul cel bun = nu se schimbă spre bine
În prezent, în Moldova, lucrurile nu intră pe făgaşul cel bun.

36
 A se încadra în câmpul muncii = a se angaja la serviciu
În ultimul timp tot mai puţini tineri specialişti se încadrează în câmpul muncii.
Angajare în baza cumetrismului = a avea pile (блат) în angajare
O problemă mare, specifică ţării noastre, este angajarea în baza cumetrismului.
A-şi risca viaţa (a-şi supune viaţa riscului) = a-şi pune viaţa în pericol
Oamenii vagabonzi îşi riscă viaţa.
Vizavi de = напротив; что касается
Mă interesează opinia ta vizavi de (что кaсается) problema şomajului.
Casa mea se află vizavi de ( напротив) staţie.

* Citiţi textul . Cine sunt persoanele cel mai mult afectate de şomaj?

III.3. Şomajul – vechi flagel al societăţii

Munca îl scuteşte pe om de trei mari rele: plictiseala, viciul, sărăcia.

Voltaire
Şomajul, vechi flagel al societăţii, a cuprins o bună parte a populaţiei. Deşi serviciile abilitate
urmăresc redresarea situaţiei, lucrurile nu intră pe făgaşul cel bun. An de an, numărul şomerilor este
în creştere, cei mai afectaţi fiind tinerii.
Condiţiile socio-economice din ţară determină populaţia să-şi părăsească vetrele în căutarea
unei vieţi mai bune. Deseori, această alternativă este o cale sigură spre robie, prostituţie, droguri,
trafic, moarte. Oricum, tinerii şi adulţii îşi riscă viaţa şi pleacă din ţară. Cei mai mulţi vor să facă
bani pentru ca, la întoarcere, să trăiască mai bine în ţara lor. Pleacă familii tinere, adolescenţi,
pensionari.
Oare chiar nu este posibil de a rămâne acasă în ţara în care te-ai născut, la glia care te-a
crescut? De ce să muncim pentru dezvoltarea economiei altor ţări? Răspunsul lipseşte, pentru că
lipseşte curajul de a înfrunta greutăţile şi a face o viaţă mai bună la tine acasă. Dar, pe de altă parte,
ar fi oare în stare un muritor de rând să schimbe cava esenţial în ţara sa ?
Cei mai afectaţi de problema şomajului sunt absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior
care, după 5-6 ani de studii pe bază de contract, nu reuşesc să se încadreze în câmpul muncii. În
ultimul timp s-au efectuat mai multe sondaje de opinie vizavi de problema dată. Ele demonstrează
că 95 la sută dintre absolvenţi se confruntă cu diferite probleme la angajarea în câmpul muncii. De
cele mai multe ori, acestea derivă din lipsa de experienţă a absolvenţilor şi din numărul limitat de
locuri vacante. Alte probleme sunt: salariile mici, mita pentru angajare, angajarea pe baza
cumetrismului, barierile în stabilirea contactului cu angajatorii.
L. Nicolaescu-Onofrei ş. a. Limba română pentru
alolingvi. Ch.: Cartier, 2006 (adaptare).
Înţelegerea textului:
1. Care sunt cauzele principale ale şomajului?
2. De ce un număr mare de persoane pleacă la lucru peste hotarele ţării noastre?
3. Întotdeauna plecarea la lucru peste hotare este o alternativă reuşită? Argumentaţi.
4. Care pătură a societăţii este cea mai afectată de şomaj? Cu ce probleme se confruntă aceasta?
5. Ce veţi face dumneavoastră în cazul în care nu veţi reuşi să vă angajaţi în câmpul muncii
după absolvirea universităţii: a. veţi pleca peste hotare?
b. veţi iniţia o afacere proprie?
c. veţi lucra ,,la negru”?
d. alte opţiuni.

Vorbire:

37
 1. Propuneţi unele măsuri pe care trebuie să le întreprindă statul pentru a asigura locuitorii săi cu
locuri de muncă.
2. De ce alte ţări reuşesc să asigure populaţia autohtonă cu locuri de muncă, ba chiar să angajeze
şi persoane străine?
3. De ce, plecând peste hotare, unii oameni îndeplinesc munci pe care niciodată nu le-ar fi făcut
la ei în ţară?
4. Ce perspective de angajare în câmpul muncii aveţi dvs.? Ce v-ar face să renunţaţi
(отказаться) la cariera voastră?
5. Exprimaţi-vă atitudinea personală faţă de cei care pleacă la lucru peste hotare. Oferiţi-le
câteva sfaturi.
6. Relevaţi (отметьте) menirea (предназначение) unui oficiu al forţei de muncă.
7. Examinaţi următoarele acte normative cu privire la Dreptul la muncă şi protecţia muncii şi
marcaţi cu semnele:
,,+” drepturile care se respectă în R. Moldova;
,,-“ drepturile care nu se respectă;
,,?” drepturile care se respectă de la caz la caz.

Declaraţia universală a drepturilor Acte normative naţionale.

omului
(New York, 1948)
Articolul 23
1. Orice persoană are dreptul la
muncă, la libera alegere a muncii,
la condiţii echitabile şi
satisfăcătoare de muncă, precum
şi la protecţie împotriva
şomajului.
2. Toţi oamenii au dreptul, fără nici o
discriminare, la salariu egal
pentru muncă egală.
3. Orice om care munceşte are dreptul
la o remuneraţie echitabilă
(справедливая) şi satisfăcătoare,
care să-i asigure lui, precum şi
familiei sale o existenţă conformă
cu demnitatea umană, şi
completată, dacă e cazul, cu alte
mijloace de protecţie socială.
Constituţia Republicii Moldova
Articolul 43
1. Orice persoană are dreptul la muncă, la libera
alegere a muncii, la condiţii echitabile şi
satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţie
împotriva şomajului.
2. Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile
de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii,
regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor,
instituirea unui salariu minim de economie,
repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit,
prestarea muncii în condiţii grele, precum şi
alte situaţii specifice.
3. Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40
de ore.
4. Dreptul la negocieri în materie de muncă şi
caracterul obligatoriu al convenţiilor colective
sunt garantate.

Structuri de limbă:
Timpul prezent al verbului

Modul indicativ al verbului este modul care are toate cele trei timpuri: prezent, trecut, viitor. Timpul
prezent arată o acţiune reală, care coincide cu momentul comunicării. Prezentul are următoarele
terminaţii:
-0; -i; -ă/-e; -m;-ţi; -ă/-0.

A lucra A citi

38
 Eu lucrez0 citesc0
Tu lucrezi citeşti
El, ea lucrează citeşte
Noi lucrăm citim
Voi lucraţi citiţi
Ei, ele lucrează citesc0

1. Deschideţi parantezele, punând verbele dintre paranteze la timpul prezent.

Şomajul (a fi) un flagel al societăţii. Serviciile abilitate (a urmări) redresarea situaţiei.
Familiile tinere (a pleca) peste hotare în căutarea unui loc de lucru. Tinerii specialişti (a fi)
afectaţi de problemele şomajului. Absolvenţii (a se confrunta) cu diferite probleme în
angajarea la serviciu.

2. Traduceţi în limba română următoarele enunţuri:

Он (она) улетает. Они улетают. Он (она) подчеркивает. Они подчеркивают. Он (она)
подметает. Они подметают. Он (она) рисует. Oни рисуют. Он (она) танцует. Oни
танцуют. Он (она) чистит. Oни чистят. Он (oна) поет. Oни поют. Он (она) развлекается.
Они развлекаются.

Scriere:

1. Scrieţi, într-o jumătate de pagină, care ar fi cerinţele tale (dacă ai fi patron la o firmă)
faţă de un angajat.

2. Întocmiţi un aviz publicitar prin care o organizaţie (întreprindere, firmă...) solicită

specialişti de înaltă calificare în diverse domenii.

Lecţia 4. Evaluare

1. Traduceţi în limba română următoarele enunţuri:

Выпускники высших учебных заведений с трудом устраиваются на работу. Молодые
специалисты вынуждены постоянно переезжать, таким оброзом подыскивая себе
подходящее место работы. Я нашел работу в Техническом университете. Мой общий
стаж работы составляет восемь лет. Я работаю инженером на заводе.

2. Traduceţi în limba rusă următoarele enunţuri:

Deficitul de apă dulce, prezis pentru secolul al XXI-lea, va avea consecinţe dezastruoase în
unele regiuni ale ţării, va ameninţa industria alimentară, sănătatea populaţiei şi securitatea
naţională. Degradarea lacurilor şi iazurilor, apele subterane intens poluate şi reducerea
aprovizionării cu apă potabilă sunt motive de alarmare.
Riscurile din mediu care pun în pericol sănătatea oamenilor sunt stabilite astfel:
- în aer: bacterii, poluanţi, produse chimice toxice, fumul de tutun şi pesticidele, insectele
transmiţătoare de boli;
- în alimentaţie: suplimente chimice, toxine naturale, bacterii;
- în apă: produse chimice toxice şi pesticide;
- în sol: deşeuri biologice şi chimice.

39
3. Alegeţi obiectele/uneltele (lopata, hârleţul, foarfecele, teul (швабра), extinctorul
(огнетушитель), toporul, ciocanul, mătura, peria, chibriturile) cu care facem
următoarele acţiuni:
Tăiem pădurea cu ... . Tăiem aţa cu ... . Aprindem rugul cu ... . Zugrăvim gardul cu ... .
Sădim copacii cu ... . Strângem gunoiul cu ... . Batem cuie (гвозди) cu ... . Stingem focul
cu ... . Măturăm podeaua cu ... . Spălăm linoléumul cu ... .

4. Descrieţi mecanismul democraţiei în ţările occidentale. Daţi exemple de astfel de

state reale.

5. Cuvântul grad e folosit în diferite domenii. Numiţi domeniile.

Triunghiul dreptunghic are un unghi de 90 °.
Temperatura a coborât până la -10° .
La momentul în care a absolvit şcoala militară avea gradul de sublocotenent.
Paralela de 45 ° trece şi pe teritoriul românesc.

6. Numiţi cuvintele care fac parte din câmpul lexico - semantic al cuvântului ecologie.

7. Redactaţi un articol de presă în care să evidenţiaţi legătura dintre economíe şi ecologíe.

8. Să admitem cazul că sunteţi patron la o firmă. Redactaţi un aviz de angajare a unei

persoane la serviciu.

9. Selectaţi în două coloniţe cuvintele care se referă la calamităţi naturale şi la probleme

ecologice:
secetă, cutremur de pământ, taifun, ploi acide, îngheţuri, alunecări de teren, tornadă,
chimicale, inundaţii, tăieri ilicite de păduri, poluarea aerului, deficitul de apă potabilă,
distrugerea florei şi faunei, găuri în stratul de ozon, reziduuri, pesticide, deşeuri, încălzirea
globală a climei.

10. Citiţi avertismentul ecologic de mai jos. Cu cuvintele/expresiile evidenţiate alcătuiţi

enunţuri.
Avertisment ecologic

Aproape toată viaţa am fost pescar pe Nistru. Cu zece-cincisprezece ani în urmă,

aruncam năvodul (нéвод) şi abia dacă-l trăgeam la mal, fiindcă era foarte plin. Azi îl scoţi
aproape gol. Cândva scoteam racii cu ciorpacul (черпак), acum poţi să te scufunzi şi de zece
ori pentru un biet răcuşor. În ultimul timp, a scăzut mult nivelul apei... Cred că tăierea
pădurilor de pe malul Nistrului a fost o mare greşeală, aşa cum a fost şi uscarea bălţilor
(болото) din apropiere. Cu vreo 30-40 de ani în urmă, când mergeam iarna după stuf
(камыш) de foc, de fiecare dată luam şi arma de vânătoare - nu cumva să dea peste noi un
lup. Acuma poţi să cauţi cu lumânarea şi n-ai să găseşti o pereche de lupi pe tot teritoriul
Moldovei...

11. Alcătuiţi un buletin meteorologic, pentru o săptămână, după modelul dat.

Vineri, ploile vor încetini şi temperaturile vor creşte până la 25º. Sâmbătă, 9
septembrie, vremea va fi în general frumoasă, cu excepţie în regiunile vestice, unde cerul va
fi schimbător şi pe alocuri va ploua. Duminică, vremea va deveni instabilă în întreaga ţară.
Va fulgera, va tuna şi norii vor acoperi cerul. Luni, soarele va străluci pe întreg teritoriul
ţării.

40
UNITATEA IV.
PROCEDEUL DE A OBŢINE UN LOC DE MUNCĂ

Lecţia 1. În căutarea unei slujbe

Vocabular:

Slujbă, f., - loc de muncă, post, serviciu, misiune, funcţie (работа)

Prudent – precauţie (осторожный)
Slăbiciune, f., - defect, lipsă, scădere (слабость)
Ocupaţie, f., - îndeletnicire, treabă, activitate, preocupare (занятие)
A abandona - a părăsi pe cineva, a renunţa la ceva (бросить)
A conştientiza - a face să devină sau a deveni conştient (осозновать)
A ezita - a şovăi, a sta la îndoială în luarea unei hotărâri (колебаться)
Anevoios - greu, obositor (тяжелый)
Extenuant - istovitor, epuizant, sfârşit (изнурительный)
Disperat – dezamăgit (разочарованный)
Calificat - care are sau care cere pregătire specială printr-un anumit domeniu de activitate
(квалифицированный)

Sinonime: Antonime:
motiv = cauză, pricină; imbold anevoios ≠ uşor
a obţine = a primi, a căpăta, a dobândi norocos ≠ nenorocos
propriu = personal important ≠ neînsemnat
limitat = restrâns, mărginit, redus conştient ≠ inconştient

Cuvinte (expresii) – cheie:

slujbă a căuta un loc de muncă

loc de muncă a aplica un post
şomaj a obţine un loc de muncă
a munci a-şi autoevalua capacităţile

Expresii:

A lua în seamă – a lua în considerare, a avea în vedere ceva;

A rezolva problema – a găsi o soluţie adecvată a unei probleme;
A pierde ocazia – a nu putea folosi circumstanţa;
Rând pe rând – (aici) una după alta;
A fi în stare – a putea;
A o lua de la capăt – a o lua de la început; a reîncepe, a relua o activitate;
În timp ce – atunci când;
A urma cursuri – a frecventa cursuri;
A fi conştient – a înţelege situaţia creată.

Reţineţi definiţiile:

Slujbă – activitate care ţine de o anumită profesie, pe care cineva o desfăşoară ca angajat
la un agent economic în limetele unui orar stabilit de către acesta şi care se
remunerează cu o anumită sumă de bani;
Slujbaş – persoană angajată într-o slujbă;

41
 Salariu – suma de bani pe care o persoană angajată la un agent economic o primeşte regulat
(de obicei, o dată în lună) pentru munca desfăşurată;
Salariat – angajat al unui agent economic, care în schimbul muncii primeşte un salariu;
Şomaj – fenomen economic, care constă în faptul că o parte dintre salariaţi rămân fără slujbă
ca urmare a decalajului dintre cererea şi oferta forţei de muncă;
Şomer – persoana aptă de muncă pusă în situaţia de a nu se putea angaja în câmpul muncii,
deşi doreşte să muncească;
Forţă de muncă – totalitatea persoanelor apte de muncă;
Câmpul muncii – sferă de activitate a oamenilor muncii, muncă.

* Citiţi textul .

IV.1. În căutarea unei slujbe

Procedeul de a obţine un loc de muncă poate fi îndelungat şi anevoios. De aceea, trebuie să

începeţi prin a gândi foarte bine modalităţile de a vă căuta un post, folosindu-vă timpul la
maximum, încercaţi să rămâneţi optimist până la sfârşit.
Dacă sunteţi elev sau student, nu pierdeţi anul de studiu din acest motiv, iar, dacă lucraţi
undeva, nu abandonaţi activităţile pe care le aveţi. Gândiţi-vă mult timp înainte de a porni în
căutarea unui loc de muncă şi examinaţi cu prudenţă şi corectitudine toate posibilităţile.
Pentru persoanele care se află în situaţia de şomaj este o lipsă de tact să creadă că pot alege
ele însele un loc de muncă. Trebuie să conştientizaţi că nu dumneavoastră sunteţi acel care alege, ci
sunteţi acel care urmează să fie selectat.
Oricât de disperaţi aţi fi, trebuie să vă gândiţi care este locul de muncă dorit, luând în seamă
următoarele aspecte:
 Situaţia se poate schimba. În timp ce vă mobilizaţi pentru a căuta un loc de muncă, realitatea
nu ar mai fi atât de neagră şi, oricât de greu ar fi, întotdeauna va exista o posibilitate pentru a
vă rezolva problema;
 Dacă nu vă gândiţi bine la tipul locului de muncă dorit şi la ceea ce sunteţi calificat să faceţi,
atunci veţi ezita până când veţi pierde ocaziile rând pe rând;
 Dacă se întâmplă să obţineţi un loc de muncă, mai mult prin noroc decât prin eforturi şi
capacităţi proprii, s-ar putea să nu fiţi în stare să rezistaţi şi, desigur, veţi avea nevoie să luaţi
totul de la capăt.
Pentru a găsi ce fel de slujbă ar fi potrivită pentru dvs., trebuie să ştiţi, foarte bine ce fel de
persoană sunteţi, ce calităţi şi ce slăbiciuni aveţi; ce vă place şi ce nu vă place; unde şi cum vă place
să munciţi etc.
Cunoscând toate acestea, nu trebuie să fiţi nemulţumiţi de slujba pe care o aveţi acum sau
de cursurile de instruire pe care le urmaţi... Este uşor să fiţi influenţaţi de tipul profesiei prezente
sau anterioare, ca, de altfel, şi de cursurile pe care le urmaţi, considerând că acest domeniu de
activitate este prea limitat. De exemplu, dacă urmaţi cursuri de comerţ, nu trebuie să vă simţiţi
limitat doar la studiul comerţului şi industriei tradiţionale, ci trebuie să încercaţi să vă folosiţi
capacităţile şi cunoaşterea în direcţia pe care doriţi s-o urmaţi.
În această situaţie, trebuie să gândiţi imaginativ. Este adevărat că nu puteţi întotdeauna să
fiţi destul de norocoşi pentru a găsi exact tipul de slujbă pe care l-aţi dorit, însă este important să
ştiţi să nu abandonaţi cu uşurinţă.
Bineînţeles, dacă vă aflaţi într-o situaţie de incertitudine, trebuie să fiţi conştienţi că există o
varietate de ocupaţii din care trebuie să reieşiţi, în funcţie de capacităţile dumneavoastră.
Gândiţi-vă, în primul rând, la ce fel de persoană sunteţi, autoevaluându-vă critic.

După Niki Stantan, Comunicarea, p. 160-161

42
Înţelegerea textului

1. Cum trebuie să înceapă o persoană căutarea unei slujbe?

2. Ce sfaturi le oferă autorul textului celor care sunt pe cale de a începe să-şi caute un loc de
muncă?
3. Explicaţi afirmaţia: „nu dumneavoastră sunteţi acel care alege, ci dumneavoastră sunteţi acel
selectat”.
4. Cum ar trebui să procedeze o persoană aflată în şomaj luând în considerare această
afirmaţie?
5. Ce aspecte ale propriei persoane trebuie să ia în considerare atunci când va încerca să-şi
autoevalueze capacităţile?
6. Explicaţi îndemnul autorului textului:
„Autoevaluaţi-vă critic!”
7. Care sunt considerentele de care trebuie să ţină cont o persoană care este în căutarea unui loc
de muncă?
8. Determinaţi şi comentaţi ideea textului.

Vorbire:

1. Dumneavoastră sunteţi student. Nu aveţi resursele financiare care v-ar asigura un mod de
viaţă decent. Ce-aţi face? Cum aţi proceda?
2. Alcătuiţi contexte similare:
Andrei se înscrie la concurs pentru postul de inginer pentru că:
a...........
b...........
c...........
Irina crede că va obţine postul acesta pentru că:
a...........
b...........
c...........
Vasile pleacă în străinătate pentru că:
a...........
b...........
c...........
Nicolae nu pleacă la alt serviciu pentru că:
a...........
b...........
c...........
3. Alegeţi variantele potrivite de răspuns pentru cuvintele evidenţiate:
Prietenul meu este şomer. Ce face el?
a. merge în fiecare zi la serviciu;
b. stă toată ziua la serviciu;
c. învaţă la universitate.
Eu am un salariu decent. Cum este salariul meu?
a. destul de mare;
b. foarte mare;
c. foarte mic.
Candidatul a dat dovadă de sârguinţă în timpul interviului. Cum era el?
a. calm;
b. neliniştit;
c. sigur.

43
 4. Citiţi dialogul şi spuneţi:
Despre ce discută studentul cu profesorul său?
De ce este convins profesorul?

Studentul: - Domnule profesor, sunteţi sigur că profesiile se vor schimba în viitor?

Profesorul: - Sunt sigur. În general cred că munca fizică va fi înlocuită de munca intelectuală.
Studentul: - Şi credeţi că nu va mai exista munca fizică?
Profesorul: - Sigur că unele profesii care se bazează pe munca fizică vor rămâne. Însă ele vor
ocupa un loc neînsemnat.
Studentul: - Vă mulţumesc, domnule profesor. M-aţi convins că profesiile viitorului se vor
deosebi de cele din prezent.

Structuri de limbă:

Pronumele personale de politeţe. Utilizarea lor şi exprimarea

Amintiţi-vă:

Pronumele personale de politeţe arată respectul faţă de o persoană.

Pronumele personale de politeţe au forme numai la persoanele II-a şi a III-a. Se diferenţiază după
gen doar pronumele la persoana a III - a singular.

N., A., V., Persoana a II-a

G., D. singular plural
dumneata dumneavoastră
dumitale dumneavoastră
Persoana a III-a
N., A., singular plural
G., D. masculin feminin masculin feminin
dumnealui dumneaei dumnealor dumnealor

Exprimarea politeţei
Politeţea, amabilitatea sunt exprimate în mai multe moduri:
a. te rog, voiam să te rog, te-aş ruga,
b. prin termeni de politeţe: domn, doamnă, domnişoară.

Scriere:

1. Alcătuiţi 5 enunţuri cu diferite forme ale pronumelor personale de politeţe.

2. Răspundeţi la următoarele întrebări:

Cum te (vă) cheamă?
Cum o cheamă pe colega d-voastră de serviciu?
Cine este directorul d-voastră?
Cum îl cheamă pe feciorul dumneaei?
Cum îi cheamă pe dumnealor?

44
 Lecţia 2. Texte funcţionale

Pentru a vă angaja într-un serviciu, va trebui să depuneţi un set de acte:

 Curriculum vitae (Unitatea II, Lecţia 4, pag. 25)
 Cerere de angajare (Unitatea VII, Lecţia 4, pag. 70)
 Scrisoare de recomandare
Ddlui Andrei Cojocaru
Director Executiv
Project Implementation Unit of the Wold Bank
Competitiveness Enhancement Project

Scrisoare de recomandare
Vă scriu această scrisoare pentru a-l prezenta pe dl Ion Cojocaru (anul naşterii 1972, 03
septembrie) în calitate de candidat la suplinirea postului vacant de consultant în Programul CEP,
sector: General industry and trate sector (Group 5).
Dl Ion Cojocaru a activat în funcţia de consultant principal al Cancelariei de Stat a
Republicii Moldova în domeniul transporturilor (auto, feroviar, aerian) din octombrie 1995 până în
mai 1999. Din anul 1995, de când am fost numit în funcţia de Vice-prim ministru, până în 1999, dl
I. Cojocaru a fost în subordine pentru consultaţii, examinarea proiectelor de acte legislative şi
normative şi chestiuni legate de relaţiile internaţionale în acest domeniu. În această perioadă, am
remarcat la dumnealui o pregătire profesională înaltă, atitudine serioasă şi o mare răspundere de
lucrul care îl îndeplineşte. Actele pregătite sau recenzate de dl Cojocaru nu necesitau reexaminare.
Dl Cojocaru a fost remarcat ca un specialist cu iniţiativă şi cunoştinţe a situaţiei reale în domeniul
examinat. Este principial, în situaţii contradictorii preţuieşte compromisul. Are capacităţi de lucru,
am observat aceasta când dl Cojocaru cu profund interes, fără întrerupere de la serviciu, şi-a
perfecţionat cunoştinţele în domeniul micro şi macro economiei, şi în administrarea publică la
Academia de Studii în domeniul Administrării Publice pe lângă Guvernul Republicii Moldova.
Având toate acestea calităţi şi cunoştinţe am încrederea că dl Ion Cojocaru poate face faţă cerinţelor
înaintate pentru postul de consultant în Programul CEP şi este recomandat Comisiei de examinare
pentru angajare.
Cu respect,
Alexandru Tutunaru
Preşedintele Consiliului BC „Unibanc” S.A.
Ex. Vice-prim ministru (1995-1999)

25 august 2006, or. Chişinău

45
 Lecţia 3. Evaluare

1. Prezentaţi sinonime pentru verbele de mai jos. Introduceţi sinonimele găsite în context:

a cugeta a schimba
a porni a se afla
a părăsi a soluţiona
a cunoaşte a reuşi

2. Precizaţi în baza enunţurilor de mai jos diferitele sensuri ale verbului „a căuta”.
Alcătuiţi câte un enunţ similar:

a. Cine caută, găseşte.

b. Caută să te înţelegi cu părinţii mai bine.
c. Mama caută de copil cu mare dragoste.
d. Produsele care sunt căutate de consumatori nu stau mult timp în magazin.

3. Examinaţi expresiile care conţin verbul a căuta. Din contextele prezentate mai jos,
identificaţi sensul lor:

a-şi căuta de drum

a căuta a-şi căuta de treabă
a căuta pe cineva cu lumânarea
a căuta pe dracul

 El îşi caută liniştit de drum fără a scoate o vorbă.

 Văzând, că nu are rost să se certe şi-a căutat de treabă.

 Dacă-l căutăm cu lumânarea, aşa-mi trebuie...

 Pleacă de aici, nu căuta pe dracul.

4. Traduceţi fragmentul în limba rusă:

Se spune că este fericit omul care dimineaţa se duce bucuros la serviciu, iar seara se
întoarce cu drag acasă. Într-adevăr serviciul şi casa sunt foarte importante pentru noi, dacă
serviciul este bun şi acasă lucrurile merg bine şi invers, dacă acasă este bine, la serviciu
toate merg excelent.
Dar cum sa-ţi găseşti un serviciu bun când sunt tot mai puţine locuri de muncă bine
plătite?
Acum fiecare se descurcă cum poate...
Dar să ştiţi că este foarte important să-ţi poţi alege just profesia. Orice profesie îşi are
prima sa brazdă. Dar dintre atâtea şi atâtea, care este a ta?

46
5. Prezentaţi antonime pentru următoarele cuvinte:

anevoios ≠ sfârşit ≠
norocos ≠ întotdeauna ≠
limitat ≠ prudenţă ≠
optimist ≠ incertitudine ≠
anterior ≠ îndelungat ≠

6. Vorbiţi despre cerinţele înscrierii la concurs pentru ocuparea unui post de muncă.

7. Oferă o învăţătură pentru persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă.

8. Pentru a vă angaja într-un serviciu e nevoie să depuneţi un set de acte. Acesta va fi

constituit din:

.........
........
........
........

9. Alcătuiţi propoziţii cu grupurile de cuvinte care urmează:

dragi prieteni, colegul dumitale, profesoara dumneavoastră, succesul dumnealor, timpul

dumneaei, copilul dumnealui.

47
UNITATEA V.
MASS-MEDIA

Lecţia 1. Mijloace de informare în masă

Vocabular:
A garanta – a asigura (cuiva, ceva) (гарантировать)
Contemporan – actual, care se raportează la prezent (современный)
Divertisment, n., - 1. distracţie (развлечение)
2. petrecere uşoară, agreabilă şi de scurtă durată
Ediţie, f., - 1. versiune (версия)
2. totalitatea exemplarelor unei opere tipărite prin folosirea aceluiaşi zaţ tipografic
Soluţionare, f., - rezolvare (решение)
Inclusiv – împreună cu; şi eu (включительно)
Tiraj, n., - 1. multiplicare (тираж)
2. numărul de exemplare în care se tipăreşte o carte sau o publicaţie periodică
Senzaţional – care impresionează puternic, uimeşte, emoţionează (сенсационный)
Sinonime: Antonime:
sursă = izvor important ≠ neînsemnat
trăsătură = calitate, caracter, însuşire a informa ≠ a dezinforma
distractiv = amuzant, agreabil, plăcut a înceta ≠ a începe
periodic = ciclic (o mişcare..., un fenomen...) săptămânal ≠ în fiecare zi
senzaţional = sentimental, emoţional
funcţie = rol, misiune
Familii lexicale:

Publicaţie, publicaţii, s.f. – lucrare tipărită la tipografie care apare de obicei periodic.

Publicist, -ă – persoană care publică cu caracter politic, social, cultural; (sens curent)
persoană care publică articole în presă.

Publicistic – totalitatea publicaţiilor periodice dintr-o anumită epocă, considerate ca mijloc de

informare a publicului; presă.

Publicitate – faptul de a face cunoscut un lucru publicului.

Public – colectivitate mare de oameni; mulţime; lume. Totalitatea persoanelor care asistă la un
spectacol, la o conferinţă.

Expresii:

Mass-media, mijloace de informare în masă – средство массовой информации

Punct de vedere – точка зрения
Cercuri politice – политические круги
Cercuri guvernante – руководящие круги
Cu ajutorul – с помощью...
În cadrul – в рамках...
Din partea – со стороны

* Citiţi atent textul . Formulaţi 5-6 întrebări în baza textului citit

48
 V.1. Presa, radioul şi televiziunea

Mijloacele de informare în masă sunt presa, radioul şi televiziunea. Ele sunt numite şi mass-
media. Cu ajutorul mass-media noi aflăm despre ultimele evenimente din lume.
Cel mai vechi mijloc de informare în masă sunt ziarele. În lume există un număr foarte mare de
publicaţii periodice. Unele ziare pot avea un tiraj de zeci de mii de exemplare, altele apar cu un
tiraj mult mai mic. Nu toate ziarele se bucură de popularitate la cititori. De obicei, sunt foarte
căutate ziarele de scandal şi ediţie care publică ştiri senzaţionale.
Radioul este unul dintre cele mai importante mijloace de informare în masă. Sunt două tipuri de
emisiuni radiofonice: emisiuni informative şi emisiuni distractive. Posturile de radio transmit
ultimele ştiri din oră în oră, uneori şi mai des. La radio se transmit şi emisiuni muzicale.
Astăzi, cel mai popular mijloc de informare este televiziunea. Termenul „televiziune” provine
de la cuvântul grecesc „tele”, care înseamnă „departe” şi cuvântul din latină „video” care înseamnă
„a vedea”. Deci televiziunea înseamnă „ a vedea departe”.
Televiziunea ne oferă posibilitatea de a vedea evenimentele din întreaga lume.
Un loc tot mai important în cadrul emisiunilor televizate îl ocupă reclama.
Mass-media, care constituie a patra putere în stat, are o influenţă foarte mare la nivelul politic,
economic şi cultural. Presa, radioul şi televiziunea informează populaţia asupra evenimentelor din
ţară şi din lume şi asupra problemelor cu care se confruntă cetăţenii şi societatea. Prin aceasta mass-
media contribuie la soluţionarea multor probleme social-economice şi politice. Presa scrisă, radioul
şi televiziunea au şi o importantă funcţie publicitară.
(Limba care ne uneşte.Partea a III - a)

Înţelegerea textului:

1. Care sunt mijloacele de informare în masă?

2. Care este rolul mass-media?
3. Care este cel mai vechi mijloc de informare în masă?
4. Determinaţi, pe baza textului rolul televiziunii în viaţa omului?
5. Ce fel de emisiuni transmit posturile de radio?
6. Determinaţi şi comentaţi ideea textului.
7. Aţi putea să vă imaginaţi societatea de astăzi fără mass-media?

Vorbire:

1. De unde aflaţi ştirile despre cele mai importante evenimente de pe glob: de la radio; de la
televiziune sau din presă?

2. Vorbiţi despre presa scrisă din Republica Moldova.

3. Spuneţi: - ce ziare cunoaşteţi

- care este periodicitatea apariţiei lor
- care ziare se bucură de cea mai mare popularitate
- cum reflectă realitatea socială ziarele din Republica Moldova?

4. Dacă aţi fi directorul general al televiziunii Publice, ce emisiuni aţi suprima şi ce emisiuni
noi aţi programa? Comentaţi.

5. Enumeraţi şi comentaţi cunoştinţele pe care trebuie să le posede un comentator TV.

Structuri de limbă:

49
 Conjugarea verbului „a fi” la modul indicativ, timpul prezent

Observăm: Mass-media este cel mai vechi mijloc de comunicare în masă. Mijloacele de
informare în masă sunt: presa, radioul şi televiziunea. Noi suntem impresionaţi de
emisiunile TV. Dacă eşti un ascultător fidel al radioului... Voi sunteţi viitorul ţării.

Prezentul verbului „a fi”, forma afirmativă

Eu sunt Noi suntem

Tu eşti Voi sunteţi
El (ea) este Ei (ele) sunt

Scriere:

1. Utilizaţi corect prezentul verbului a fi:

Eu ... ziarist (jurnalist).
Televizorul ... cel mai atractiv mijloc de comunicare în masă.
Filmele, muzica, programele televizate ... un mijloc eficient de relaxare.
Voi ... cei mai buni cititori.
Lectura ... hrana minţii.
Revistele şi ziarele ... nişte surse informative.
Andrei ... cel mai bun comentator TV.
Profesorul ... atent.

2. Completaţi propoziţiile de mai jos folosind cuvintele: internaţională, a publica; a

conţine, ultimii, a asculta:
Ziarul este o publicaţie care ... informaţia despre evenimentele politice, economice,
culturale şi sociale.
Toate ziarele au publicat informaţia despre conferinţa... .
Unele ziare ... programul de radio şi televiziune.
În ... ani a crescut numărul telespectatorilor.
În fiecare seară eu ... ultimele ştiri la radio.

3. Povestiţi despre o revistă care apare în Republica Moldova folosind expresiile de

mai jos:
Revista literară, istorică, medicală, financiară, economică, ştiinţifică, tehnică. Articol politic,
critic, ştiinţific. Un reportaj despre un eveniment important. Un interviu. Scrisorile
cititorilor. Sfaturi folositoare.

Lecţia 2. Internetul – reţeaua ce uneşte lumea

Vocabular:
A se atrofia – a suferi o atrofie
Profit, n., – ceea ce prezintă un folos (прибыль)
A deţine – a avea în stăpânire, în păstrare (владеть)
A deduce – a desprinde, a trage o concluzie (делать вывод)
Agenţie, f., - instituţie care culege informaţii din toate domeniile de activitate, furnizându-le
presei sau televiziunii (агенство)
A plasa – a distribui, a repartiza
A colecta – a aduna, a strânge (собирать)

50
 Sinonime: Antonime:
profit = venit a uni ≠ a dezuni
sursă = izvor rapid ≠ lent
forum (-uri) = întrunire a informa ≠ a dezinforma
a deduce = a deriva, a trage o concluzie inteligent ≠ limitat, mărginit
a difuza = a transmite

Terminologie:
Agenţie, presă, televiziune, radiou, post;
Internet, sursă, reţea, pagină, tiraj, articol.

Expresii:

A difuza o emisiune – транслировать передачу

Sursă de căutare – источник поиска
A cultiva inteligenţă – повышать интеллект
„Gunoi informaţional”- бесполезная информация
Sursă de profit – источник выгоды

* Citiţi textele şi notaţi cuvintele necunoscute. Încercaţi să le înţelegeţi sensul din context

V.2. Internetul este reţeaua ce uneşte lumea

Internetul este, mai presus de toate, o sursă de căutare care nu poate fi înlocuită cu o altă
sursă informativă curentă. În al doilea rând, Internetul este un prieten devotat ce influenţează
dezvoltarea personalităţii, deoarece este o sursă ce cultivă inteligenţă. Să nu uităm că Internetul este
o sursă de informare publică şi că fiecare poate plasa o informaţie pe un site public. Sunt site-uri
oficiale şi site-uri particulare, calitatea informaţiei fiind, din acest motiv, greu de evaluat. În cele din
urmă, putem deduce şi o altă teză: Internetul conţine în paginile sale şi mult „gunoi informaţional”,
deoarece el este şi o sursă de profit. Utilizat frecvent, Internetul poate atrofia memoria omului,
creierul.
Internetul oferă multe servicii:
 Poşta electronică, sau e-mail, cu ajutorul căreia se transmite rapid un mesaj către un alt
utilizator al Internetului, oriunde în lume.
 Forumuri organizate pe un site, unde o anumită temă poate fi discutată cu internauţi din
întreaga lume.
 Videoconferinţe, comunicare prin CU-See-Me. Astăzi, prin intermediul serviciului CU-See-
Mee se poate participa la videoconferinţe cu mai mulţi interlocutori aflaţi oriunde în lume.
CU-See-Me este unul dintre numeroasele servicii puse la dispoziţia oricărui utilizator al
Internetului. Acest serviciu face posibilă comunicarea prin text. Pentru sunet şi imagine este
nevoie de un computer cu o cameră video mică. Cu ajutorul ei se obţine pe ecran imaginea
persoanei (sau a persoanelor) ce comunică.

Ce este o agenţie de presă

O agenţie de presă este o instituţie care colectează informaţia despre evenimentele din
lumea întreagă şi transmite această informaţie organelor de presă şi posturilor de radio şi de
televiziune. Cei mai mulţi dintre cititorii ziarelor şi dintre radioascultători şi telespectatori nu au nici
o idee despre provenienţa informaţiei difuzate. Se ştie însă că mai mult de jumătate din informaţia
transmisă de organele de presă şi de posturile de radio şi de cele de televiziune este difuzată de

51
agenţiile de presă. Agenţiile au o importanţă foarte mare pentru informarea publicului despre
evenimentele care au loc în diferite ţări din lume.

Agenţiile de presă din Republica Moldova

Prima agenţie de presă din Moldova se numea ATEM. Prin hotărârea Parlamentului din 20
iunie 1990, ATEM este transformată în Agenţia Informaţională de Stat Moldpress. Scopul acestei
agenţii este de a reflecta viaţa social – politică, economică şi culturală a Republicii Moldova.
Moldpress are numeroşi beneficiari atât în Moldova, cât şi în străinătate. Ea întreţine relaţii cu
multe agenţii de presă din multe ţări.
În afară de Agenţia Informaţională de Stat Moldpress, în Republica Moldova au fost
înregistrate alte 6 agenţii de presă. Dintre acestea cele mai importante sunt BASA – press, Infotag
şi Flux.
Prima agenţie de presă privată din Republica Moldova este BASA – press. Ea a apărut la 5
noiembrie 1992. Agenţia reflectă în special problemele social-politice, economice şi sociale.
Agenţia are şi un serviciu special care difuzează ştiri din lumea businessului. Agenţia are peste 100
de beneficiari în ţară şi în străinătate.

Înţelegerea textelor:

1. Ce este Internetul?
2. Care este importanţa Internetului pentru tineret?
3. Care sunt avantajele şi dezavantajele Internetului?
4. Ce servicii ne oferă Internetul?

Vorbire:

Comentaţi afirmaţiile:
Internetul este foarte influent
Este imposibilă impunerea pe Internet a unei cenzuri politice
Internetul este o posibilitate de a-ţi face prieteni

Pe baza lecturilor suplimentare pregătiţi o informaţie referitoare la istoria Internetului.

Dacă aveţi acces la Internet:

Cu cine comunicaţi/corespondaţi?
Ce informaţie utilizaţi (din ce domeniu)?

Lecţia 3. Evaluare

1. Traduceţi fragmentul dat în limba rusă:

Când a apărut televiziunea, în anul 1950, ea era considerată drept un instrument de
educaţie. Mulţi credeau că, dacă vor urmări emisiunile televizate, vor afla ceva
nemaipomenit. Televiziunea părea a fi deosebit de utilă pentru locuitorii localităţilor rurale;
pentru ei, aceasta constituia o fereastră spre lumea la care anterior nu avuseseră acces.
Acum, noi vedem această fereastră spre lume cu alţi ochi – o vedem aşa cum este în
realitate.

2. Răspundeţi la întrebări:
1. Cum este mass-media astăzi?
2. Care este cel mai vechi mijloc de informare în masă?

52
 3. Ce este o agenţie de presă?
4. Care este scopul agenţiilor de presă?
5. La ce ziar sunteţi abonat?
6. Voi sunteţi ascultători fideli ai postului de radio Noroc?
7. Dar părinţii voştri?

3. Scrieţi un text din 5-7 propoziţii la tema „Presa şi societatea contemporană”.

4. Alcătuiţi propoziţii cu perechile de sinonime şi antonime de mai jos:

părere = opinie sfârşit ≠ început

cotidian = zilnic bune ≠ rele
ştire = noutate durere ≠ bucurie

5. Puneţi în locul punctelor formele verbului „ a fi” la timpul prezent modul indicativ.
Acum Andrei ... la Bucureşti. El ... turist. Irina şi Marina ... triste. Noi ... ziarişti. Voi
cine ... ? El ... aspirant. Ei ... de la agenţia de presă din Moldova ATEM. Aici o ... instituţie
superioară. Internetul ... o sursă de informare. ATEM ... transformată în Agenţia
Informaţională de Stat Moldpress.

6. Alcătuiţi enunţuri:
Model: Revista este interesantă.

noutate plat
anunţ bun
ziar a fi cunoscut
agenţie vechi
ecran necunoscut

7. Notaţi răspunsul pentru care optaţi şi argumentaţi în scris limita a 5-6 propoziţii:
Mă uit la televizor:
 Ca să aflu ultimele ştiri
 Ca să văd filmele artistice
 Ca să audiez concertele de muzică uşoară

8. Găsiţi în coloana B definiţia cuvintelor din coloana A:

A B
ascultător 1. omul care priveşte la televizor
telespectator 2. a da cuiva informaţii despre ceva sau cineva
a informa 3. care are rolul de a informa
distractiv 4. care face ca omul să petreacă timpul în mod
plăcut
informativ 5. omul care ascultă ceva sau pe cineva

9. Elaboraţi şi propuneţi proiectul unei emisiuni pentru studenţi:

Ce domenii ar cuprinde?
Ce probleme ar aborda?
Cine ar fi invitaţii/oaspeţii emisiunii?
Cine ar fi moderatorul?

53
UNITATEA VI.
CALITĂŢILE MORALE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII UMANE
Cu tine ai întotdeauna doi tovarăşi:
tot binele şi tot răul pe care le-ai făcut.
Nicolae Iorga
Lecţia 1. Binele şi răul

Vocabular:
A exista – a trăi, a fi (быть, жить )
Curaj, n. – bărbăţie, îndrăzneală (смелость )
A se întâmpla – a avea loc ( случится )
Primejdie, f. – pericol, risc (поддерживать )
Faptă, f. – acţiune ( поступок)
Invidie, f. – pizmă ( ненависть )
Necesar – folositor ( необходимый )
Deplin – complet ( полностью )
Permanent – care există, durează fără întrerupere ( постоянно )

Sinonime: Antonime:
a exista = a fi deplin ≠ parţial
durere = chin bine ≠ rău
om = personalitate prezenţă ≠ absenţă
drum = cale a pleca ≠ a se întoarce
forţă = putere ură ≠ dragoste
faptă = acţiune tot ≠ nimic
invidie = ură
a culege = a colecta

Familii de cuvinte:
Răutate: rău, înrăutăţit, răufăcător.
Om: omenie, omeneşte, omănos
Bucurie: bucuros, a bucura, îmbucurător

Expresii:
A trăi cu adevărat = a se bucura de viaţă
A trăi cu adevărat înseamnă a avea viaţă bună.
A face bine cuiva = a fi de folos
Ai face bine dacă ai cumpăra nişte ziare.
A se avea de bine (cu cineva) = a fi prieten.

VI.1. Binele şi răul

E bine de ştiut că răul este necesar. Şi ni-i nimic de făcut căci, dacă n-ar exista răul, n-ar
exista nici binele. Unica condiţie de existenţă a binelui este prezenţa răului. Ce-ar fi curajul fără
primejdie şi mila fără durere?
( Anatolie France )
***
Suferinţele îl întăresc pe om şi sunt mai necesare pentru formarea caracterului decât orice
plăceri. Şi apoi eu cred că fiecare e de vină de tot ceea ce i se întâmplă...
De altfel, ceea ce m-a susţinut în tot drumul, de când am plecat de acasă, a fost sentimentul
propriei responsabilităţi în forţa oricărei fapte şi a bucuriei depline, în faţa oricărui lucru îndeplinit.
În sufletul meu nu a fost loc pentru invidie, nici pentru ură, ci numai pentru bucuria pe care o ai de
cules din toate.
(Constantin Brâncuşi )

54
Înţelegerea textului:
1. Cine este vinovat de răul care i se întâmplă fiecăruia dintre voi?
2. Ce este necesar pentru formarea caracterului?
3. Care este condiţia existenţei binelui?
4. De ce este necesar răul?
5. Ce l-a susţinut pe Constantin Brâncuşi în drumul vieţii?
6. Se spune că pentru a înţelege ce este binele, trebuie mai întâi să suferi. Explicaţi, de ce?

Vorbire:
1. Puteţi şi voi, asemeni magului Brâncuşi, să culegeţi bucuria, adică binele din toate?
Argumentaţi cu exemple concrete, folosind structurile:
Dacă faci bine...
Binele va salva...
Îmi pare rău...
E uşor să faci rău...
E bine să...
Eşti liber să alegi, dar...
Fă cum ştii, dar eu...
Problema este că...

Structuri de limbă:
Supinul
( situaţii de utilizare )

 Modul supin este format din prepoziţie + participiu:

Exemple: de citit de redactat

de făcut de adunat
de cules de gustat
pentru scris de ajutat

 Supinul se foloseşte în următoarele construcţii:

Substantiv + supin: maşină de cusut, (швейная машина),

faptă de neuitat, problemă de rezolvat,
vagon de dormit.
Adverb + supin: greu de înţeles, (трудно понимать),
interesant de citit,
uşor de spus,
mult de scris.

Verb + supin: a avea de ales, (иметь выбор),

a termina de ajutat,
a da la cules,
a se pregăti de scris.
Cu verb repetat: De ascultat, am ascultat, dar de înţeles, n-am înţeles.
(Слушать слышал, но понять не понял.)
De citit, am citit, dar de scris, n-am scris nici azi.
Locuţiuni adverbiale: pe neaşteptate = fără să mai aştept (неожиданно)
рe negândite = fără să mă gândesc

55
Scriere:
1. Completaţi propoziţiile după model:
1. Cartea aceasta se citeşte uşor = Cartea aceasta e uşor de citit.
2. Biblia se citeşte greu =
3. O faptă bună se face greu =
4. Problema aceasta se rezolvă uşor =
5. Dacă vrei, fumatul poate fi lăsat uşor =
6. E bine să ştii când şi cum să procedezi =

2. Formaţi verbe, apoi supinul de la verbele formate:

Mare, bucuros, curat, ştiutor, cititor, înţelegător.

Lecţia 2. Bunele maniere în afaceri

Vocabular:

A atribui - a da, a acorda; a conferi (дать)

Creaţie, f. - acţiunea de a crea opere artistice, ştiinţifice (творчество)
A îndemna - a convinge pe cineva să facă ceva, a chema la o acţiune (побуждать)
Fidelitate, f. - statornicie în convingeri, în sentimente, în atitudine (верность)
A poseda - a avea ceva în proprietatea sau în stăpânirea sa (владеть)
Iasomie, f.- mic arbust originar, cu ramuri lungi şi verzi, cu flori albe plăcut mirositoare
(жасмин)
Puritate, f. – faptul de a fi pur; curăţenie (чистота)
Tendinţă, f. – înclinare, năzuinţă; pornire, direcţie (стремление)
Nobil – care dă dovadă de generozitate; de cinste; generos, ales (благородный)

Sinonime: Antonime:
a povesti = a relata rar ≠ des
întâmplare = caz în etate ≠ tânăr
în etate = în vârstă a saluta ≠ a-şi lua rămas bun
a leşina = a pierde cunoştinţa a se apropia ≠ a se îndepărta
conversaţie = discuţie a intra ≠ a ieşi
a rosti = a pronunţa a întârzia ≠ a veni la timp
a preţui = a aprecia

Omonime:

Loc
Din loc (de acolo de unde este sau se află cineva)
În (sau pe) loc (acolo unde se află cineva sau ceva; neclintit, imediat)
Pe loc repaus (comandă militară)
A sta pe loc (a se opri din mers)
Loc de muncă (întreprindere sau instituţie în care o persoană îşi desfăşoară activitatea în mod
obişnuit)
(A fi) la locul lui (aşa cum se cuvine)
Din capul locului (de la început)

56
 Birou
Pe birou (masă de scris)
În birou (local)
Din birou (a lucra, a rezolva , fără a cunoaşte realităţile, birocratic)

Măsură
După măsură (după dimensiunile potrivite)
De o măsură (la fel, egal potrivite)
În mare măsură (în mare cantitate, mult)
Cu aceeaşi măsură (în acelaşi fel)
A lua măsuri (a executa o serie de lucrări)
Fără măsură (exagerat)
Cu măsură (în limite acceptabile, chibzuit)

Familii de cuvinte:

Poveste: a povesti, povestitor, povestire, povestit

Salut: a saluta, salutare, salutat
Măsură: a măsura, măsurare, măsurătoare, măsurător

Expresii:
Bunele maniere în afaceri – деловой этикет
Potrivit bunelor maniere – согласно этикету
Aşi asuma riscul - взять на себя риск
Mişcări de prisos – лишние движения
Înfăţişare de învingător – вид победителя
A întinde mâna - подать руку
Ten palid – бледный цвет лица
Doamnă în etate - пожилая женщина

VI.2. Bunele maniere în afaceri

Aurelia Marinescu, autoarea cărţii „Codul bunelor maniere”, povesteşte următoarea

întâmplare:” În metrou un tânăr i-a oferit locul unei doamne în etate. De emoţie, doamna a leşinat.
Când s-a trezit din leşin, doamna i-a mulţumit tânărului. De emoţie, tânărul a leşinat”.
Sunt atât de rare bunele maniere în viaţa noastră? Şi ce înseamnă bunele maniere în afaceri?
Bunele maniere în afaceri înseamnă: să ştii când, cum şi ce să faci. Cu alte cuvinte, trebuie
să ştim cum salutăm, cum să începem o conversaţie, pe cine trebuie să prezentăm mai întâi, cum să
ne comportăm cu oamenii în diverse situaţii, când este momentul potrivit pentru discuţii etc.
Dacă un bărbat aşteaptă să fie salutat de o femeie, dacă o femeie aşteaptă ca bărbatul să-i
întindă mâna primul, înseamnă că aceştia nu cunosc bunele maniere. Potrivit bunelor maniere,
bărbatul este acela care trebuie să salute o femeie în orice situaţie şi femeia este aceea care trebuie
să-i întindă mâna unui bărbat. Când lucrăm la birou şi cineva se apropie să ne salute, trebuie să ne
ridicăm în picioare. Dar ştiţi cât de important este să rostim numele persoanei cu care conversăm?
Orice om când îşi aude numele devine mai atent.
Micile afaceri au nevoie de un marketing pe măsura lor. Ele trebuie să folosească strategii
simple, bazate pe bun simţ, instrumente psihologice uşor de manipulat şi reguli de conduită
elementare care să coste puţin sau nimic.
Modul de a saluta: priviţi clientul în ochi şi arătaţi-i preţuire. Va păstra un sentiment plăcut,
care-l va îndemna să revină şi altădată. Când strângeţi mâna partenerilor şi clienţilor, este bine să o
faceţi ferm şi viguros.

57
 Un „Bine aţi venit” sau „La revedere, mai poftiţi” fac clientului o impresie plăcută şi nu
costă nimic.
Zâmbetul: un proverb chinezesc spune: ”Un zâmbet cumpără totul şi nu costă nimic”.
Ascundeţi-vă stresul şi grijile proprii! Clientul le are pe ale lui şi nu-i dispus să le adaoge şi pe ale
dvs.
Adevărul: spuneţi adevărul atât asociaţilor şi partenerilor de afaceri, cât şi clienţilor. În
primul rând, pentru că este mai uşor de ţinut minte. În al doilea rând, dacă adevărul nu merge,
minciuna are picioare scurte.
Adresa şi numele clienţilor: încercaţi să intraţi în posesia unei liste a numelor şi adreselor
celor mai importanţi clienţi. Spuneţi-le pe nume, folosind apelativul de politeţe. Trimiteţi-le
felicitări de sărbători. Le va face plăcere şi la rândul lor, vor încerca să vă facă plăcere cumpărând şi
aducând şi pe alţii să cumpere de la dvs.
 Nu întârziaţi niciodată la o întâlnire.
 Într-o conversaţie ascultaţi mai mult şi vorbiţi mai puţin.
 Niciodată nu întrerupeţi vorbitorul.
 Acceptaţi oamenii aşa cum sunt.
 Purtaţi-vă înţelept cu superiorii.

Înţelegerea textului:
1. Comentaţi în baza textului, proverbul chinezesc „Un zâmbet cumpără totul, şi nu costă
nimic”.

2. Alcătuiţi 5-6 întrebări la text.

3. Înlocuiţi cuvintele şi expresiile evidenţiate cu sinonime în propoziţiile de mai jos:

Încercaţi să intraţi în posesia numelor şi adreselor celor mai importanţi clienţi.
Clienţii vor încerca să vă facă plăcere cumpărând şi aducând şi pe alţii să cumpere de la
dvs.
Vânzătorii sunt în contact direct cu clientul.
Modificările intervenite în stilul de viaţă contemporan impun modificări în agenda
activităţilor cotidiene.

Structuri de limbă:
Verbele la viitor

Cum spunem despre o acţiune care se produce în viitor

Pentru a exprima o acţiune care se va produce în viitor folosim:

 Verbe la timpul viitor;
 Cuvinte şi expresii care arată că acţiunea va avea loc în viitor.

Sunt trei modalităţi de a exprima viitorul în limba română:

1. Verbul a vrea + infinitivul fără a:
Eu voi merge Noi vom merge
Tu vei merge Voi veţi merge
El (ea) va merge Ei (ele) vor merge

2. Verbul a avea + prezentul conjunctivului:

Eu am să merg Noi avem să mergem
Tu ai să mergi Voi aveţi să mergeţi
El (ea) are să meargă Ei (ele)au să meargă

58
 3. O + prezentul conjunctivului:
Eu o să merg Noi o să mergem
Tu o să mergi Voi o să mergeţi
El (ea) o să meargă Ei (ele) o să meargă

Cele mai frecvente cuvinte şi expresii care arată că acţiunea va avea loc în viitor: mâine,
poimâine, săptămâna viitoare, lunea viitoare, luna viitoare, trimestrul viitor, semestrul viitor, anul
viitor, vara viitoare, vacanţa viitoare, data viitoare, în viitor, peste două ore.

Scriere:
Spuneţi ce veţi face sau ce nu veţi face mâine, folosind diferite modalităţi de exprimare a
viitorului:

1. A se scula la ora 8.
2. A face gimnastică.
3. A se spăla.
4. A lua micul dejun.
5. A se îmbrăca.
6. A merge la ore (la serviciu).
7. A participa la negocieri.
8. A lua cuvântul în cadrul unei întâlniri de afaceri.
9. Scrieţi programul dvs. Pentru săptămâna viitoare.

Lecţia 3. Lecturi suplimentare

Vocabular:

Cod, n. – act normativ care cuprinde o culegere de reguli juridice (кодекс)

Drepturi, n. – totalitatea regulilor şi normelor juridice care reglementează relaţiile sociale
(право)
Încălcare, f. – acţiunea de a încălca şi rezultatul ei (нарушение)
Disciplină, f. – totalitatea regulilor de comportare şi de ordine obligatorii pentru membrii
unei colectivităţi (дисциплина)
A beneficia – a trage folos; a profita, a avea un câştig de pe urma cuiva sau din ceva (иметь
право на что либо)
Obscen – neruşinat, indecent; vulgar (непристойный)
Plagiere, f. – acţiunea de a plagia (a copia, a comite un furt), (плагиат)
A perturba – a tulbura ordinea, liniştea, mersul normal al unor fapte (нарушать порядок)
Provizoriu – temporar, vremelnic, tranzitoriu (временный)
Hărţuire, f. – a necăji pe cineva cu tot felul de neplăceri (домогательство)
Mituire, f. – a da cuiva mită (взятка)
Îndatorire, f. – obligaţie morală; sarcină obligatorie, datorie (обязанность)

Expresii:

A pune la dispoziţie = a propune

Studentului i-au fost puse la dispoziţie toate manualele de la catedră.
A manifesta respect = a respecta, a stima
Elevii manifestă respect faţă de profesorii săi.

59
 Codul deontologic al studentului

Cod – culegere de reguli de comportare

Deontologie – teorie despre datorie, despre obligaţiile morale

Studentul are următoarele drepturi:

- să urmeze activităţile didactice ale facultăţii la care a fost înmatriculat în conformitate cu planurile
de învăţământ;
- să folosească laboratoarele, sălile de cursuri şi seminare, biblioteca, complexul sportiv şi celelalte
mijloace puse la dispoziţia sa de către U.T.M. pentru pregătirea profesională şi pentru activităţi
cultural-sportive;
- să participe la activităţile universitare şi ştiinţifice din cadrul U.T.M.;
- să aleagă şi să fie ales ca reprezentant în diverse structuri şi foruri universitare de conducere;
- să beneficieze de asistenţă medicală;
- să beneficieze de burse de studii şi de alte forme de sprijin material în conformitate cu actele
normative în vigoare.
Studentul are următoarele îndatoriri:
- să se pregătească şi să participe activ orele de curs, seminare, lucrări de laborator, precum şi la
verificările periodice;
- să susţină toate formele de evaluare a cunoştinţelor prevăzute în cadrul sesiunilor de examene;
- să-şi verifice situaţia universitară la sfârşitul fiecărui an de studiu;
- să folosească cu grijă bunurile materiale puse la dispoziţia lui în spaţiile de învăţământ, cămine,
cantine, răspunzând pentru bunurile distruse;
- să manifeste comportament civic şi respect faţă de colegi, precum şi faţă de cadrele didactice şi
personalul administrativ;
- să excludă din vocabular expresiile necenzurate, obscene, vulgare;
- să nu insulte, să nu ofenseze cadrele didactice, administrative şi colegii;
- să respecte regulile de prevenire a incendiilor;
- să nu fumeze în incinta universităţii, să folosească pentru fumat numai locurile special amenajate.

Încălcările de disciplină
Mai jos sunt expuse posibilele încălcări de disciplină în universitate:
1. Comportament/acţiuni necinstite. Necinste şcolară înseamnă plagiere, bârfă asupra
lucrărilor/temelor sau examenelor; luarea, obţinerea sau utilizarea anumitor materiale pentru
lucrări fără permisiunea profesorului; prezentarea dosarelor false sau incorecte, privind
succesele la învăţătură; a acţiona singur sau în colaborare cu cineva în falsificarea dosarelor
sau a obţine grade, onoruri, premii în mod necinstit; a fabrica, a falsifica date, proceduri de
investigaţii, analiza datelor.
2. Comportament diversionist în sala de studii. Încălcarea ordinii. Comportament
diversionist în clasă înseamnă a se angaja într-un comportament care perturbează substanţial
activitatea didactică, abilitatea profesorului de a preda sau a învăţa studentul.
3. Falsificarea. Falsificarea înseamnă prezentarea informaţiei false, incomplete care duce în
eroare oficialităţile universităţii.
4. Refuzul de a recunoaşte şi a mărturisi complicitatea în acţiuni rău intenţionate. Refuzul
de a identifica sau a identifica fals o acţiune rău intenţionată a cuiva atunci când asta cere o
oficialitate autorizată a universităţii printr-un ordin sau o citaţie, înseamnă încălcare.

60
 5. Încercare de jignire sau înşelare. Încercare de jignire sau de înşelare înseamnă a modifica
un dosar sau un document, folosit sau eliberat de către universitate, anume în scopul de a
jigni, înşela sau dezinforma.
6. Comportament de ameninţare, hărţuire sau atentat în campus. Comportamentul de
ameninţare, hărţuire sau atentat în campus înseamnă a pune în ameninţare sau în pericol
sănătatea, siguranţa sau bunăstarea altei persoane.
7. Posedarea sau folosirea armelor în campus.
8. Posedarea şi folosirea neautorizată a drogurilor şi alcoolului în campus. Este încălcare
gravă.
9. Utilizarea neautorizată a facilităţilor şi serviciilor universităţii – înseamnă a folosi
incorect proprietăţile sau facilităţile universităţii.
10. Furt, daune proprietăţii, vandalism. Aici se are în vedere jaful, stricăciunile, distrugerile.
11. Accesul nepermis.
12.Intervenirea intenţionată pe teritoriul universităţii sau la activităţile universitare cu
expresii libere, înseamnă utilizarea cuvintelor indecente, necuviincioase, fără ruşine.
13.Tentativa de mituire sau mituirea – promisiunea, oferirea sau darea unui cadru didactic sau
unei persoane cu funcţie de răspundere, de bani, bunuri sau servicii în scopul promovării
ilegale a examenelor/colocviilor. Coruperea activă ca şi cea pasivă este pedepsită penal şi
prin exmatricularea din universitate.
14.Mijlocirea în coruperea activă /mituire/ - primirea sau extorcarea de bani şi bunuri,
acceptarea de servicii sau avantaje pentru sine sau altă persoană în scopul de a o face să
săvârşească acţiuni ilicite, indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu săvârşite, se
consideră, conform Codului Penal al Republicii Moldova, trafic de influenţă şi astfel de
infracţiune este pedepsită penal şi prin exmatricularea din universitate.
15.Încălcarea regulamentelor universităţii – înseamnă un comportament contradictoriu care
încalcă regulamentele universităţii, care au fost expuse sau publicate, inclusiv dispoziţiile
conţinute în contractele cu studenţii.
16.Încălcarea legilor de stat în campus – înseamnă un comportament care este împotriva
legilor de stat, inclusiv legile de interzicere a întrebuinţării alcoolului, drogurilor, a jocurilor
de noroc, hărţuirea sexuală, comportament indecent, incendiere premeditată.

Proceduri şi sancţiuni
Aici sunt expuse sancţiunile valabile dacă vreun student sau acţiune studenţească se demonstrează
a fi vinovată de încălcarea prezentului cod.
1. Avertizarea şi mustrarea – înseamnă avertizare, mustrare în formă orală sau scrisă.
2. Cererea/porunca de ascultare/supunere – înseamnă respectarea de bună credinţă/voinţă a
cererii universităţii ca o condiţie de admitere la studii în universitate; restricţii; restituire;
eliminare/mutare din locuinţă; reţinerea /refuzul de eliberare a diplomei de studii sau a unui
grad pentru o anumită perioadă de timp.
3. Confiscarea – înseamnă confiscarea bunurilor folosite sau posedate prin încălcarea
regulamentelor universităţii; confiscarea certificatelor/documentelor false sau folosite
fraudulos.
4. Stagiu disciplinar, eliberarea provizorie – înseamnă un statut special cu condiţiile impuse
în timp limitat după stabilirea abaterii în comportament.
5. Suspendarea sau exmatricularea. Înseamnă încetarea/suspendarea statutului pe durată nu
mai mare decât pentru un an de studii a studentului sau încetarea definitivă a statutului
studentului.
6. Suspendarea provizorie, pe o perioadă nedefinită-până la audienţă în faţa Comitetului
Disciplinar; preşedintele sau delegatul poate impune suspendarea imediată cu pierderea
tuturor drepturilor şi privilegiilor studentului.

61
Înţelegerea textului:

1. Ce semnifică noţiunea de deontologie?

2. Prin ce se deosebesc drepturile de îndatoriri?
3. Care sunt drepturile cu care v-aţi familiarizat pentru prima dată?
4. Care îndatoriri le-aţi încălcat până la momentul actual?
5. Ce proceduri sau sancţiuni aţi mai introduce dvs.?

Lecţia 4. Evaluare

1. Aţi aştepta „ O cale uşoară” spre celebritate? De ce?

2. Comentaţi în 7-8 propoziţii aforismul:

Faptele tale bune vor fi pornirile bune ale fiilor tăi.
( Nicolaie Iorga )

3. Sunteţi sau nu de acord cu următoarele afirmaţii? Argumentaţi varianta aleasă:

Sunt de Sunt parţial de Nu sunt de

Afirmaţiile
acord acord acord
Fiecare trebuie să ştie bunele maniere

Este bine să apreciezi omul după felul în

care se îmbracă
Parfumul este important în afaceri

Silueta depinde şi de asortarea culorilor

Vorbirea nu joacă un rol important în

afaceri
Un om de afaceri trebuie să
fie atent
Un om de afaceri trebuie să fie sigur

4. Test de comportament

1. Care este cea mai potrivită metodă de a afla cine a sunat la telefon?
a) „Cine sunteţi?”
b) „Cine e la telefon, vă rog?”
c) „Cum vă numiţi?”

2. Este necesar ca o femeie cu funcţie de conducere într-o firmă să se ridice în picioare

atunci când un client intră în biroul ei?
a) Da;
b) Nu;
c) Numai dacă o afişează ca pe un gest de respect din partea firmei.

62
 3. Un bărbat îi permite unei femei să iasă prima din lift?
a) Numai dacă amândoi sunt în partea din spate a liftului;
b) Numai dacă au intrat împreună;
c) Nu îi este permis unui bărbat să iasă primul din lift.
4. Care este cea mai adecvată modalitate de a mânca spaghete?
a) Tai spaghetele pe măsură ce le mănânci cu ajutorul furculiţei;
b) Rulezi câteva fire pe furculiţă cu ajutorul unei linguri;
c) Le tai pe toate de la început şi le mănânci cu furculiţa.
5. Care este cea mai potrivită modalitate de a scoate un sâmbure de măslină din gură?
a) Aruncându-l repede din gură;
b) Cu ajutorul şerveţelului;
c) În acelaşi mod în care ai băgat în gură măslina.
6. Când se află la o masă de afaceri cu o doamnă, bărbatul trebuie:
a) Să se ofere să-i ţină scaunul în timp ce acesta ia loc?
b) Nu trebuie să facă acest gest?
7. Când în cursul unui dejun de afaceri o femeie este nevoită să părăsească pentru un
moment masa, bărbatul îi stă în imediată apropiere:
a) Se va scula în picioare la plecarea ei;
b) Se va scula în picioare la revenirea ei;
c) Se va scula în picioare la plecarea şi revenirea ei.
8. Când se trece printr-un batant de uşă (дверная створка) cine trece primul?
a) Bărbatul;
b) Femeia.
9. Când se coboară scările rulante, cine precede?
a) Bărbatul precede femeia;
b) Femeia precede bărbatul.
10. Când se urcă scările rulante, cine este primul?
a) Bărbatul;
b) Femeia.

Răspunsuri: 1b; 2a; 3c; 4b; 5c; 6a; 7c; 8a; 9a; 10b.

63
UNITATEA VII.
IMPORTANŢA COMUNICĂRII

Lecţia 1. Arta de a vorbi în public

Vocabular:

Discurs, n. – cuvântare, relatare (обращение, выступление, речь)

Eveniment, n. – întâmplare importantă (событие)
Viziune, f. – opinie, părere (взгляд)
Independent – liber, suveran (свободный)
Respectiv – corespunzător (соответственный)
Lent – încet, calm (медленный, медлительный)
A se preocupa – a se interesa (интересовать)
A acumula – a aduna, a strânge (накапливать)

Sinonime: Antonime:
curând = degrabă succes ≠ eşec
prezentare = discurs lent ≠ repede
lent = încet început ≠ sfârşit
viziune = părere a aduna ≠ a împrăştia
a medita = a gândi uşor ≠ greu
preţios = de valoare prieten ≠ duşman
lectură = citire
a acumula = a aduna, a colecta
a alege = a selecta

Omonime:

Străin
Străin – persoană care aparţine populaţiei altei ţări decât cea în care trăieşte (чужестранец)
Străin – de import (чужестранец)
Străin – care aparţine sau este propriu altui popor (obiecte, produse), (чужой)
Prin străini – departe de casă, între oameni necunoscuţi (между чужими)

A aduna
A strânge la un loc
A culege
A agonisi
A totaliza mai multe numere în unul singur
„Parcă a tunat şi i-a adunat” se spune când se strâng la un loc oameni foarte diferiţi

A opera
A face, a efectua ceva
A (se) supune unei intervenţii chirurgicale
A efectua operaţii contabile, administrative

Familii de cuvinte:
A lucra: lucrare, lucrător, a prelucra
Prieten: a prieteni, prietenie, prietenos
A alege: alegere, alegător, reales, ales

64
Terminologie:
1. Prezentare, discurs, cuvântare
2. A pregăti, a alege, a medita, a nota, a aduna, a acumula, a opera, a analiza

Expresii:
A se coace „la comandă” = a fi gata atunci când vrei
- Ţi-ai pregătit deja referatul pentru conferinţă?
- Încă nu. Dacă s-ar coace „ la comandă”...
A lucra zi şi noapte = a lucra mult
Lucrează zi şi noapte pentru a-şi pregăti discursul.

VII.1. Ghid pentru elaborarea unui discurs onorabil

Cel mai bun orator din lume este succesul.

Napoleon Bonaparte
În curând voi avea o prezentare, de aceea trebuie:
Să-mi pregătesc discursul din timp. Cuvântarea nu se coace la comandă, ea se cristalizează
lent.
Să-mi aleg tema la începutul săptămânii.
Să am o viziune clară şi concretă despre ceea ce urmează să fac.
Să meditez asupra temei, să lucrez asupra ei zi şi noapte.
Să-mi notez toate ideile ce mi-au venit independent, fără ajutor străin, pe foiţe separate.
Să adun într-un plic tot ce am găsit preţios în timpul lecturii referitor la problema ce mă
preocupă.
Să acumulez mai multă informaţie decât voi putea comunica. Aceasta mă va ajuta să capăt
încredere în mine.
Să operez cu evenimente concrete, căci mai uşor se comentează şi mai uşor se memorizează.
Să analizez cu prietenii tema aleasă.
Să-mi pun mie însumi / însămi întrebări privind tema respectivă.
Să aleg 100 de gânduri şi 99 din ele, să le arunc.
Să ajung la starea în care discursul se revarsă de la sine.
(Limba română. Manual
pentru clasa a XII-a a şcolii alolingve, pag.48)

Înţelegerea textului:
1. Poate fi pregătit un discurs reuşit într-o singură zi?
2. Câte gânduri trebuie să adunaţi pentru a alege unul bun?
3. Cu cine ar fi bine să analizezi tema aleasă?
4. Cum credeţi, este necesar de a trece prin toate etapele propuse la pregătirea unui
discurs?
5. Care dintre sfaturile indicate sunt absolut noi pentru voi? Argumentaţi.

Vorbire:
1. Întocmiţi lista regulilor de conduită în comunicare, urmând următorul exemplu:
 adoptă o ţinută decentă;
 priveşte către persoana care vorbeşte...

65
 2. Spuneţi ce nu trebuie să faceţi în timpul prezentării unui discurs. Completaţi lista de
sfaturi:
să ridicăm ochii în tavan;
să ne scoatem şi să ne punem des ochelarii;
să ne jucăm cu cheile/pixul/
3. Alcătuiţi portretul moral al unui orator bun, utilizând cuvintele-repere de mai jos:
receptiv, competent, convingător, inteligent, informat, concis, zâmbitor, contact cu
publicul, vorbire clară.

Structuri de limbă:
Verbele reflexive

personale
a se gândi, a se pricepe, a se bucura,
a se pregăti, a se ruga, a se mira,
a se prezenta, a-şi uita, a-şi aminti
impersonale
se cade, se întâmplă, se poate, se pare,
se comentează, se revarsă, se zice, se spune,
se ştie, se vede, se aude, se înnoptează,
se înserează

Modul indicativ

Timpul prezent Timpul prezent Perfectul compus

a se pregăti
eu mă pregătesc
tu te pregăteşti
el, ea se pregăteşte
noi ne pregătim
voi vă pregătiţi
ei, ele se pregătesc
a-şi nota a se interesa
eu îmi notez eu m-am interesat
tu îţi notezi tu te-ai interesat
el, ea îşi notează el, ea s-a interesat
noi ne notăm noi ne-am interesat
voi vă notaţi voi v-aţi interesat
ei, ele îşi notează ei, ele s-au interesat

Scriere:
1. Alcătuiţi enunţuri cu verbele reflexive impersonale: se întâlneşte, se aude, se
ştie, se vede, se vorbeşte, se zice, se urmăreşte, se revarsă, se înserează.
2. Citiţi ce nu trebuie de spus/făcut în timpul unei prezentări/comunicări.
Transformaţi verbele de la persoana a II-a plural la persoana a II-a singular:
Nu tutuiţi auditorul.
Nu gândiţi cu voce tare.
Să nu spuneţi:” Am uitat să spun că ...”
Evitaţi expresiile prea familiare.
Eliminaţi cuvintele al căror sens trebuie să-l verificaţi în dicţionar.
Nu citaţi referinţe fără să le daţi sursa.
Nu spuneţi: „Mă prezint, numele meu e...”, alege una din formule.

Lecţia 2. Anunţuri şi reclame

Vocabular:
A stăpâni – a şti, a cunoaşte ( владеть )
Capacitate, f. – posibilitate, aptitudini (способность)
Interlocutor, m. – persoană care participă la conversaţie (собеседник )
Prompt – care acţionează repede şi la timp (быстро )
A solicita – a cere ( просить )

66
 Cotidian – zilnic ( ежедневно )
A echivala – a fi egal (равнять )

Sinonime: Antonime:
anunţ = aviz capabil ≠ incapabil
reclamă = publicitate a răspunde ≠ a întreba
a dori = a voi prompt ≠ încet
a verifica = a controla înmatriculaţi ≠ exmatriculaţi
stăpânire = cunoaştere
a fi capabil = a putea
prompt = repede
marcant = de vază
deţinător = posesor
înscrişi = înmatriculaţi

Omonime:

Program
Program televizat
Program de instruire
Programul calculatorului
Programul taberei

Bon
Bon de cazare
Bon de plată

Familii de cuvinte:
Program : a programa, programare, programist, programator
A dori: dorinţă, dornic, doritor, dorit
A invita: invitaţie, invitat, invitare
A susţine: susţinere, susţinut
A înscrie: scriere, a înscrie, scriitor, scrisoare

Expresii:
A stăpâni o limbă = a cunoaşte, a şti
Marii oratori stăpâneau câteva limbi străine.

VII.2. Anunţuri şi reclame

Doriţi să cunoaşteţi România?

Programul Rom – Acces testează elevi din şcolile alolingve (clasele VIII-XI ) care doresc să-şi
petreacă vacanţa de iarnă în taberele de odihnă din Poiana Braşov.
Se va verifica nivelul de stăpânire a limbii româneşti, anume dacă elevii sunt capabili:
 să înţeleagă interlocutorul;
 să răspundă prompt la întrebări;
 să solicite ( să ofere ) informaţie;
 să converseze liber pe diverse teme cotidiene.
Din programul taberei:
 excursii;
 întâlniri cu personalităţi marcante ale ştiinţei şi culturii româneşti;
 „odihnă” pe schiuri;

67
  activităţi distractive.
N. B.! Bonul de plată echivalează cu un rezultat bun la testare.
Relaţii la tel: 77-88-98
Anunţ
Universitatea de Stat din Moldova invită absolvenţii liceelor cu limba română sau rusă de
instruire care au susţinut examenele BAC cu media 8,0-10 să se înscrie la specialitatea limba
română în şcoala alolingvă.
Deţinătorii diplomelor de gradul I, II, III, la concursul republican vor fi înscrişi la studii fără
concurs. Doritorii trebuie să se prezinte în perioada 25 iulie – 1 august în blocul 1, bir. 425 (str.
Kogălniceanu nr.10), între orele 9.00 – 18.00.

Actele necesare:
 buletinul de identitate;
 diploma BAC;
 diploma de merit;
 3 foto 3X4 cm.

Relaţii la tel.: 11-22-33

Înţelegerea textului:

1. Unde sunt invitaţi elevii din şcolile alolingve?

2. Ce posibilităţi au ei?
3. Care sunt obiectivele (цели) pe care trebuie să le realizeze un elev pentru a se odihni la
Poiana Braşov?
4. Vă interesează în mod deosebit reclama sau anunţul? De ce?

Vorbire:
1. Întocmiţi pe echipe reclama:
unui produs;
unui dicţionar enciclopedic;
unei instituţii de învăţământ;
unui apartament;
unei haine;
unui concert, spectacol.
2. Continuaţi lista sfaturilor utile pentru consumatori:
Nu te grăbi să cumperi un produs prea lăudat şi prea ieftin.
Încearcă să – i verifici „calităţile” ( producătorul, adresa...).

Structuri de limbă:

Modul conjunctiv
De cele mai multe ori conjunctivul e precedat de unele verbe:

vreau vizitez
pot cumpăr
ştiu procur
continuu să studiez
trebuie plec
îmi place pictez

68
 Dar conjunctivul se utilizează şi neprecedat de alt verb.

Exemple:
- Să merg acum sau să nu merg? (prezent)
- Ion să meargă mâine la testare. (viitor)
- La facultatea de drept să înveţi! = Învaţă la drept. (imperativ)

Atenţie la persoana a III-a singular şi plural!

Să ne amintim
prezentul indicativ conjunctivul
-ă -e
studiază să studieze
concertează să concerteze
cumpără să cumpere
-e -ă
vinde să vândă
pregăteşte să pregătească
se deschide să se deschide
identice identice
ştie să ştie
se apropie să se apropie

Scriere:

1. Conjugaţi verbele date la conjunctiv prezent. Construiţi apoi enunţuri,

utilizându-le şi cu alte verbe:
a ajunge, a atrage, a reclama, a anunţa, a afla, a şti.

2. Încercaţi să fiţi mai amabil, mai blânzi când cereţi/doriţi ceva, rugaţi pe cineva
sau ceva. Continuaţi:

Dă – mi un timbru! Vă rog să – mi daţi un timbru.

Du – te la şcoală! Să te duci la şcoală.
Citeşte atent!
Notează mai repede!
Aduceţi – mi marfa promisă!
Chemaţi directorul magazinului!

Lecţia 3. La interviu

Vocabular:
Selecţionare, f., - alegere, sortare ( отбор)
Argou, n., - limbaj convenţional, folosit la răufăcători, pentru a nu fi înţeleşi de restul societăţii
(жаргон)
Modulaţie, f., - trecere de la o tonalitate la alta; serie de sunete care îşi schimbă tonalitatea
A conveni – 1. a corespunde dorinţelor cuiva, a fi pe placul cuiva (подходить, устраивать)
2. a cădea de acord cu cineva, a se învoi, a se înţelege
A evita – a ocoli, a se feri de..., a împiedica (избегать)
A aborda – a trata o problemă, a începe o discuţie (приступать)
A exagera – a preamări, a amplifica peste măsură (преувеличивать)
A (se) destinde – a se relaxa, a se linişti (разряжаться)

69
 A se balansa – a se mişca când într-o parte, când într-alta; a se legăna
Entuziast, m., - pasiune, avânt, elan, însufleţire
Arogant – fudul, încrezut, îngâmfat, trufaş
Cuvinte (expresii) – cheie:

interviu imagine (impresie) bună

cerere a intervieva
slujbă a aplica un post
discurs a crea impresia

Reţineţi expresiile:

A face faţă – a înfrunta;

A avea loc – a se întâmpla, a se produce, a se petrece;
A aduce vorbă – a pomeni; a vorbi despre (ceva);
În plus – peste ceea ce este obişnuit; mai mult decât atât;
A pierde interesul – a nu mai avea interes faţă de cineva (faţă de ceva);
A pune o întrebare – a întreba;
A aborda un ton – a folosi un ton;
Expresie stereotipă – expresie obişnuită;
A citi printre rânduri – a percepe ceea ce nu este exprimat în mod direct;
A crea impresia – (aici) a demonstra;
A avea puterea – a putea;
A face o afirmaţie – a afirma.

Memorizaţi:

Cerere – 1. (uz general). adresare făcută cuiva pentru a obţine ceva, pentru a-l convinge să-ţi
îndeplinească o dorinţă; 2. (în administraţie, juridică) scrisoare oficială (act)
adresată unei persoane (fizice sau juridice), prin care autorul ei solicită ceva în baza
unui drept; 3. (în economie) cantitate totală dintr-o anumită marfă sau servicii, care
poate fi cumpărată la un preţ dat într-o perioadă de timp determinată;
Cerere de angajare – scrisoare adresată unei persoane (director, manager etc.) aflată în fruntea
unei întreprinderi, firme, instituţii, prin care se solicită angajarea într-o funcţie;
Cerere de muncă – totalitatea locurilor de muncă dintr-o ţară, într-o perioadă de timp
determinată, care trebuie acoperită cu forţă de muncă;
Cerere de ofertă – scrisoare oficială adresată unor potenţiali furnizori de produse (servicii),
prin care se solicită o ofertă;
Angajat – persoană încadrată într-un serviciu;
Angajator – persoană care angajează pe cineva într-un serviciu;
A aplica un post – a pretinde să ocupi un post oarecare;
Aplicant – persoană care pretinde să ocupe un post oarecare.

* Citiţi şi traduceţi textul. Subliniaţi cuvintele necunoscute

VII.3. La interviu

Fiţi sigur pe dumneavoastră

interviu
a intervieva

70
 intervievat
intervievator
Se pare că cel mai important interviu pe care l-aţi dat sau îl veţi da este cel legat de
selecţionarea pentru o anumită slujbă. Este tot atât de important ca dumneavoastră să alegeţi
slujba potrivită, pe cât este de important ca cel care intervievează să aleagă persoana
potrivită.
De aceea am considera utile câteva reguli (indicaţii), care vă vor ajuta să faceţi faţă la
interviu.
Fii tu însuţi!
Asigură-te că ştii exact locul unde are loc interviul şi rezervă-ţi destul timp pentru a ajunge
acolo.
Cel care te va intervieva va începe, probabil, interviul cu câteva întrebări generale pentru a
te face să te destinzi. Foloseşte acest interval pentru a te face comod şi a te calma. El va aduce, apoi,
vorba despre cererea sau scrisoarea dumneavoastră şi va pune întrebări referitoare la ceea ce aţi
scris. Este bine să păstraţi o copie a CV-ului, a scrisorii sau a cererii. Nimic nu este mai grav decât
să greşeşti pentru că nu-ţi aminteşti ce ai scris şi să spui intervievatorului ceva ce nu ne convine.
Construieşte o imagine bună despre tine însuţi.
Întrebările interviului vor fi, de regulă, în legătură cu dumneavoastră, cu firma şi locul de
muncă propus. Într-un fel sau altul, trebuie să arătaţi că sunteţi responsabil, conştiincios şi
competent. Vă trebuie să demonstraţi că postul aplicat vă interesează şi că sunteţi încrezător
referitor la calităţile dumneavoastră. Trebuie, de asemenea, să arătaţi că sunteţi flexibil şi destul de
ambiţios pentru a obţine noi calificări. În plus, trebuie să creaţi impresia că reprezentaţi tipul de
persoană competentă şi creativă, care nu numai că acceptă responsabilitatea, dar şi o descoperă.
Fii realist.
O altă capcană: acea de a fi exagerat de sincer şi de arogant. Descrieţi-vă calităţile fără a
exagera. Fiţi pregătit să vă recunoaşte-ţi slăbiciunile, însă exprimaţi-le în aşa fel, încât să dovediţi că
vă feriţi de ele şi că aveţi puterea să le învingeţi. Demonstraţi-vă ambiţia! Dumneavoastră ştiţi cine
sunteţi, ce puteţi face, ce vreţi şi încotro vă îndreptaţi!
Ce trebuie să evitaţi?
Când răspundeţi la întrebări, e necesar să ştiţi câteva lucruri care trebuie evitate. Trebuie să
conştientizaţi, totodată, că „ceea ce se citeşte printre rânduri este mai important decât cuvintele
înseşi”. Discursul monoton, o voce stridentă, dominantă îl va face pe intervievator să se simtă
ameninţat. O voce joasă şi monotonă îl va plictisi. El îşi poate pierde interesul în ceea ce vă priveşte
sau chiar vă poate considera plictisitor, neinteresant. Urmăriţi deci modulaţia vocii, încercând să
abordaţi un ton dinamic, entuziast.
Lipsa de reacţie la schimbări. Atunci când oamenii sunt nervoşi, ei reacţionează mai puţin
la schimbări decât în condiţii normale. Intervievatorul vrea să ştie cât mai mult despre
dumneavoastră. Deci, vi s-ar pune o întrebare care cere un răspuns de felul „da” sau ”nu”, încercaţi
să răspundeţi mai „pe larg”.
Lipsa de reacţie intenţionată. Bineînţeles, vi se poate pune o întrebare la care nu doriţi să
răspundeţi. De exemplu, o femeie poate fi întrebată: „în scurt timp veţi avea un copil?”, încercaţi să
răspundeţi sincer, dacă puteţi, evitând un refuz direct. Este mult mai să adoptaţi un răspuns
„politic”, diplomatic.
Limbajul inadecvat. Va trebui să evitaţi folosirea argourilor sau a expresiilor stereotip de
felul: „Grozav! Fantastic! O. K.! Nici o problemă! excelent! aşa cum am spus..., vreau să
spun...etc.” aceste expresii nu sunt potrivite pentru o convorbire profesională sau de afaceri.
Atitudini inadecvate. A te balansa sau a sta ţeapăn ca un soldat de plumb sunt câteva din
semnele unei stări de nervozitate. Cea mai bună impresie este creată.
Aceasta este o poziţie plăcută şi vă permite să vă aplecaţi uşor către persoana care
intervievează, pentru a rata o atenţie deosebită.

71
 Un început negativ. Fiţi atenţi la începutul interviului, evitaţi să faceţi afirmaţii care creează
o „stare negativă”, cum ar fi: „Nu sunt sigur că experienţa mea e potrivită pentru această slujbă.”
Fiţi sigur pe dumneavoastră!
(După Nicki Stanton, Comunicarea, p.65-67)

Înţelegerea textului:
1. Ce este după părerea Dvs. un interviu?
2. Cine dintre reprezentanţii unei firme, companii este în drept să vă ia un interviu?
3. Cu ce fel de întrebări poate începe, de obicei, interviul?
4. Cu ce scop sunt adresate aceste întrebări?
5. Ce înseamnă „Fii tu însuţi”?
6. Ce calităţi, trăsături personale trebuie să scoţi în evidenţă pentru a crea o impresie bună
despre tine însuţi?
7. Cum credeţi ce calităţi ale dvs. vor fi luate, în primul rând, în considerare de către
intervievator: cele care ţin de competenţa profesională a dvs. sau cele fizice, morale?
8. Ce înseamnă „să fii realist” atunci când eşti intervievat în legătură cu aplicarea unui post?
9. Ce aspecte trebuie să evitaţi atunci când răspundeţi la întrebări?
10. Cum ar trebui să răspundeţi, dacă vi se adresează o întrebare la care aţi putea răspunde, de
fapt, cu „da” sau „nu”?
11. Ce indicaţii demne de reţinut se referă la limbajul persoanei intervievate?
12. Care sunt regulile de referire la comportamentul persoanei intervievate?
13. Explicaţi sensul îndemnului „Fiţi sigur pe dumneavoastră”.

Scriere:

1. Descoperiţi cuvintele de la care s-au format adjectivele de mai jos. Referiţi-vă la

modul de formare. Formaţi cinci cuvinte, urmând acelaşi model:
Ambiţios –
Conştiincios –
Credincios –
Prestigios –
Imperios –
Sârguincios –

2. Citiţi cu atenţie enunţurile de mai jos. Precizaţi sensurile contextuale ale

cuvântului loc. Alcătuiţi enunţuri similare:

 Astăzi un loc de casă este foarte scump.

 În diferite locuri ale oraşului s-au construit case noi.
 El ocupă un loc onorabil în societate.
 În Moldova sunt foarte multe locuri pitoreşti.

1.......
2.......
loc 3.......
4.......
5.......

Reţineţi expresiile:

A avea loc – a se întâmpla, a se produce

A sta pe loc – a nu se mişca

72
 A-şi face loc – a-şi croi drum, a răzbate
A fi de loc (din...) – a fi originar (din...)
A face loc (cuiva) – a lăsa pe altul înainte
La un loc – împreună
Structuri de limbă:
Utilizarea pronumelor (adjectivelor) de întărire

Amintiţi-vă:
Pronumele (adjectivul) de întărire are forme de gen, număr şi persoană:

Persoana masculin feminin

singular plural singular plural
I însumi înşine însăşi însene
II însuţi înşivă însăţi însevă
III însuşi înşişi însăşi înseşi (însele)

Reţineţi:
Adjectivele de întărire se acordă în gen, număr şi persoană cu termenul determinat: Profesorul
însuşi ne-a dat voie să plecăm; Colegii înşişi au hotărât să plecăm la munte; Noi înşine am
ales itinerarul.

 Citiţi enunţurile. Identificaţi adjectivele pronominale de întărire:

A.: - Ai vorbit cu sora ta?
B.: - Da, am vorbit ieri. Ea însăşi m-a sunat.

A.: - Cine a ales acest mobilier?

B.: - Părinţii înşişi l-au ales.

A.: - Cine a luat această decizie?

B.: - Întreprinzătorul însuşi.

A.: - Cui i-a venit această idee?

B.: - Nouă înşine.

Scriere:
1. Completaţi spaţiile libere cu adjectivele de întărire cerute de context:
1.Managerul ... a fost prezent la interviu. 2. Dacă afacerea va fi rentabilă, întreprinzătorul ... va
tinde spre extinderea ei. 3. Mărimea investiţiei este stabilită de către investitorul ... .4. Investiţia
întreprinzătorului ... reprezintă cea mai utilizată sursă de finanţare. 5. Investiţiile făcute de ...
partenerii de afaceri constituie o sursă importantă de finanţare a afacerii. 6. În comportamentul
concurenţilor ... se poate ascunde puterea şi slăbiciunea firmei.

2. Selectaţi din text enunţurile care conţin adjective de întărire. Explicaţi utilizarea
formelor adjectivelor de întărire respective.

Texte funcţionale

Cererea

Cererea este o scrisoare oficială prin care se solicită soluţionarea unei probleme.

73
 Reţineţi:
Persoana care scrie o cerere se numeşte solicitant.
Persoana căreia i se adresează o cerere se numeşte destinatar.
A scrie o cerere – a întocmi, a redacta o cerere
Model de cerere de angajare

Domnule guvernator,
Subsemnatul Dorin Munteanu, domiciliat în mun. Chişinău, str. Asachi, 10, absolvent al
Academiei de Studii Economice din Bucureşti, facultatea Cibernetică, statistică şi informatică
economică, Rog să dispuneţi angajarea mea în funcţie de programator la instituţia pe care o
conduceţi, cu începere de la 1 august 2005.
În sprijinul cererii, menţionez următoarele:
- am absolvit facultatea cu media 9,3;
- în ultimii ani de studii (2003-2004), am lucrat operator de tehnică de
calcul la firma „Orient” din Bucureşti.
-
La cerere anexez:
- copia diplomei de absolvire seria AB, nr. 8420;
- copia buletinului de identitate.
Rămân în aşteptarea soluţionării favorabile a cererii mele.
Cu stimă,

20 iulie 2005 D. Munteanu

Domnului Mihai Constantinescu

guvernator al Băncii Naţionale

Lecţia 4. Evaluare

1. Care dintre modurile de comunicare este mai eficient? Argumentaţi

2. De ce avem nevoie pentru a întocmi un discurs onorabil?

3. Traduceţi:
Хочу поступить в университет на юридический факультет. Я должен уметь просить и
давать информацию. Мы решили что сроки нам подходят ( ne convin). Полезно знать
много языков. Дадим объявление о том, что хотим подработать. Не думаю, что нужно
верить любой рекламе.

4. Întocmiţi un anunţ/ aviz din 5-6 rânduri în care să indicaţi dorinţa de a face lecţii
suplimentare la una din disciplinile şcolare.

74
UNITATEA VIII.
CONCEPTUL DRAGOSTEI
„Dragostea este o taină, care nu trăieşte decât în adâncul sufletului.”
/Honore de Balzac/
Lecţia 1. Dragobetele

Vocabular:
Renaştere, f. – trezire la o viaţă nouă, refacere, avânt (возрождение)
Amorţeală, f. – stare de intensivitate trecătoare a corpului (оцепенение)
Încredere, f. – sentiment de siguranţă faţă de cinstea cuiva (доверие )
Asemeni – asemănător, atare, aşa (подобно )
Mei, m. – plantă erbacee, folosită ca nutreţ pentru vite (просо)
Flăcău, m. – tânăr neînsurat, fecior, june (парень)
Sortiţi – meniţi, ursiţi, predestinaţi (предназначенные)
Împrejurimi, f. – locuri sau ţinuturi dimprejur, vecinătate (окрестности)
Toloacă, f. – pământ lăsat necultivat, păşune (луг)
Vreascuri, n. – crengi, ramuri uscate (сухие ветки)
Logodnic, m. – persoană care s-a logodit cu cineva (жених)
Răstimp, n. – durata de timp, timp (промежуток времени)
Înfrăţire, f. – prietenie frăţească (братство)
A inspira – a sugera (вдохновлять)
A sacrifica – a renunţa la ceva sau la cineva, a jertfi (приносить в жертву)

Sinonime: Antonime:
pe vremuri = pe timpuri renaştere ≠ moarte
renaştere = reînviere frumos ≠ urât
frumos = chipeş diferite ≠ asemănătoare
a culege = a aduna împrejurimi ≠ îndepărtări
în goană = repede a aprinde ≠ a stinge
tradiţie = obicei veche ≠ nouă
curat = pur

Familii de cuvinte:
Renaştere: renăscut, a naşte, născut, naştere
A vâna: vânătoare, vânător, vânătoresc
Îmbrăcaţi: a îmbrăca, îmbrăcăminte
A cânta: cântec, cântăreţ

Expresii:

A da primele semne de renaştere = a reînvia

După o iarnă cumplită primăvara dă primele semne de renaştere.
A inspira încredere = a sugera
Această persoană îmi inspiră încredere.
A fi sortit unul altuia = a fi perechea potrivită
Veronica Micle şi Mihai Eminescu au fost sortiţi unul altuia.
A coborî în goană = repede
Lenuţa fiind chemată de mama a coborât în goană din copac.

75
 A se considera logodnic = a-i propune prietenia sa
După câteva clipe de discuţie el s-a considerat logodnicul ei.
A face înfrăţiri = a deveni prieteni
După prietenia de ani de zile ei s-au înfrăţit.
VIII.1. Dragobetele

Pe vremuri, în ziua de 24 februarie, atunci când natura dă primele semne de renaştere, când
totul în jur se trezeşte din amorţeala iernii, când şi în sufletul omului renasc cu bucurie sentimentele
cele mai tainice, se sărbătorea Dragobetele.
Cine era acest personaj mitologic? Se zice că era un tânăr voinic, frumos şi bun, care inspiră
fetelor şi femeilor tinere încredere şi dragoste curată, asemeni zeului Eros (la greci) sau Cupidon (la
romani). În ziua de Dragobete, gospodinele dădeau păsărilor domestice şi celor sălbatice boabe de
mei, de grâu, de orz, de secară. De Dragobete nu se sacrificau păsări domestice şi nu se vânau păsări
sălbatice. Se mai zice că, din acea zi, păsările începeau să-şi facă cuiburile.
Flăcăii şi fetele, îmbrăcaţi de sărbătoare, mergeau la pădure după primii ghiocei. Porneau pe
cărări diferite şi, dacă se întâlneau acolo o fată cu un flăcău, înseamnă că erau sortiţi unul altuia.
Dacă nu erau păduri prin împrejurimi, tinerii se duceau pe toloacă. Fetele culegeau primele flori, iar
băieţii strângeau vreascuri pentru a aprinde rugul, în jurul căruia se adunau împreună, cântau şi
glumeau. După aceea coborau în goană spre sat şi fiecare băiat prindea fata care-i era dragă. Dacă
reuşea, avea tot dreptul s-o sărute, considerându-se, din acel moment, logodnicul şi pe un an de zile,
răstimp în care se vor putea convinge cât de constantele sunt sentimentele.
Tot de Dragobete se făceau înfrăţirile dintre băieţi şi însurăţirile dintre fete. Pentru a-şi
„pecetlui”pe viaţă prietenia, băieţii înde ei şi fetele înde ele se luau fraţi şi surori de cruce,
zgâriindu-şi cu semnul crucii braţul stâng, apoi suprapunându-l peste braţul stâng al celeilalte
persoane.
Chiar dacă am uitat acea veche tradiţie, e bine să păstrăm în sufletele noastre mesajul ei:
dragostea curată şi prietenia sinceră ne sunt necesare fiecăruia dintre noi.

Înţelegerea textului:
1. Ce semnifică sărbătoarea Dragobetele?
2. Descrieţi personajul mitologic Dragobetele. Prezentaţi-i portretul fizic şi moral.
3. Cum se sărbătoreşte ziua îndrăgostiţilor la alte popoare? Ce legende mai cunoaşteţi?
4. Ce îşi dăruiesc îndrăgostiţii în această zi? Ce simbolizează aceste lucruri?
5. Ce gânduri, comportament are un îndrăgostit?
6. Ce fel de culori domină sufletul unui îndrăgostit?

Vorbire:

1. Cum ai proceda în cazul în care:

 o colegă /un coleg ţi-ar trimite o scrisoare de dragoste;
 cineva ţi-ar face o declaraţie de dragoste;
 te-ar trăda prietenul/ prietena;
 te-ai dezamăgi în dragoste;
 te-ar trăda omul iubit.

Structuri de limbă:
Modul condiţional +conjunctiv
condiţional conjunctiv
Eu aş întâlnesc să mă întâlnesc
Tu ai întâlneşti să te întâlneşti
El, ea ar a dori să întâlnească să se întâlnească
Noi am a vrea întâlnim să ne întâlnim

76
 Voi aţi a putea întâlniţi să vă întâlniţi
Ei, ele ar întâlnească să se întâlnească

Nu confundaţi!

Eu aş face: Începu a-şi face

Eu aş face multe pentru omul drag Mihai începu a-şi face programul de
Tu ai face un referat dacă.... mâine.
Voi aţi face mult în numele dragostei. Începu a-i face curte.
Începu a-ţi face observaţie.

Scriere:
1. Formulaţi corect propoziţiile, deschizând parantezele:
1. ( A vrea ) ( a întâlni ) un om de omenie.
2. ( A dori ) ( a pleca ) împreună în vacanţă la munte.
3. ( A putea ) ( a se întâlni ) în fiecare zi dacă ( a dori ).
4. ( A se bucura ) nespus dacă te- ( a revedea ).

2. Construiţi enunţuri la condiţional cu următoarele expresii:

A trece prin viaţă
A fi în stare
A privi rece

Lecţia 2. O dragoste adevărată

Vocabular:

Ajun, n. – înainte, zi sau perioadă de timp care precede un eveniment (канун)

Crâşmă, f. – cârciumă, locul unde se consumă băuturi ( корчма, трактир )
Sfeşnic, n.– suport pentru lumânări (подсвечник )
Lut, n. – rocă sedimentară folosită în olărie, în construcţii (глина )
Gest, n. – mişcare a mâinii (жест )
Laş – fricos, mişel (трусливый )
Trudit – foarte obosit, ostenit peste măsură ( усталый )
Nedumerit – care este mirat, neaşteptat, neclar (озадаченный )
Desluşit – clar, destins, explicit ( ясно )
A minţi – a spune minciuni, a înşela (обманывать )
A răsfrânge – a oglindi, a reflecta (отражать )

Sinonime: Antonime:
dragoste = iubire a opri ≠ a porni
adevărată = sinceră a lipsi ≠ a fi prezent
oaspeţi = musafiri a iubi ≠ a urî
ciudat = straniu a minţi ≠ a spune adevărul
file = foi a se apropia ≠ a se îndepărta
gazdă = stăpân

Omonime:

Faţă
În faţa crâşmei (înainte)

77
 Faţa omului
Faţă de masă (скатерть)
Faţă de cineva ( по отношению к кому-то)
Faţa casei
Paronime:

File - foi de carte, de caiet

Fire - fibre lungi şi subţiri de materie textilă

Familii de cuvinte:

A înălţa: înălţare, înălţător, înălţime, înalt

A dori: dorinţă, dornic, dor, doritor
Vis: a visa, visător, visare

Expresii:

A înălţa în aer = a ridica în sus

El m-a înălţat în aer de bucurie.
A nu se vedea cu anii = a nu se vedea mult timp
Fiind mari nu ne vedem uneori părinţii cu anii.
A spune pe nume = a numi
Învăţătorul i-a spus elevului pe nume.
A îngădui să vorbesc = a permite să vorbesc
Strămoşii noştri ne-au îngăduit să vorbim despre libertate.

VIII.2. O dragoste adevărată

Ajun de Crăciun. În faţa crâşmei din Sărărie se opri o sanie. Din sanie coboară mai întâi
Eminescu şi-i întinde mâinile unei doamne. E Veronica. Mihai o înalţă în aer şi o aşeză pe treptele
roase. Au intrat în crâşmă.
- Bucuros de oaspeţi, Cazimire?
- Bucuros, domnule poet. Ca totdeauna...
- Cazimire, adă-ne sfeşnice de lut cu lumânări şi nişte vin.
Eminescu a părăsit-o un pic pe doamnă pentru a mai da unele dispoziţii.
- M-am întors. Am lipsit mult?
- Mult... O săptămână...
- Ceea ce nu e mult pentru noi, care nu ne vedem cu anii...
Veronica îi mângâie fruntea, părul. El încearcă să o sărute, dar ea îl alungă cu un gest abia desluşit.
- Adă-ne acum, Cazimire, vinul cel roşu al domnului Creangă!
- Eşti un om ciudat, Mihai...
- Sunt doar un om care te iubeşte.
- Nu semeni cu nimeni.
- Cu tine.
- Nu mă întrerupe şi mai ales nu mă minţi. Nici nu ştiu cum să-ţi vorbesc: uneori îţi spun
dumneata, alteori tu...
- Dar mie, cât de mult mi-a trebuit până să-ţi spun pe nume, Veronica... aş fi vrut să-ţi spun
cât de mult te iubesc. Nu-mi doresc fericirea măsurată, nu bucuria laşă. Am înţeles, iubindu-ne, că
un om poate avea totul, neavând nimic, şi nimic, având totul. Nu ştiu dacă ai putea să-mi dai cândva
din fiinţa ta mai mult decât, fără s-o ştii, mi-am luat singur...
- Te rog să taci...

78
 - Dacă-mi îngădui să vorbesc despre mine, de acea dureroasă, dar adâncă fericire pe care
atingerea în treacăt a mâinii tale, zâmbetul tău, privirea ta au răsfrânt-o asupra unei vieţi trudite şi
lipsite de bucurii precum a mea, nu voi uita că fericirea asta ce mi-a fost dată e visul meu de aur...
- Visul, Mihai. Calendarul nu are file pentru noi doi. Noi doi, ca în seara aste de ajun în care
ai fost gazda mea dintr-un deşert cu zăpezi... Trebuie să plec...
- Trebuie...
- Te iubesc, Mihai...
Se apropie de el şi-l sărută, iar el rămâne copilul nedumerit de frumuseţea unui dar
neaşteptat...

Înţelegerea textului:
1. Ce puteţi spune despre universul spiritual al poetului? Dar despre cel al Veronicăi
Micle?
2. Cum aţi putea defini spaţiul sufletului lui/ei?
3. Ce sentimente trăiesc îndrăgostiţii în momentul întâlnirii?
4. Ce sentimente trăiesc îndrăgostiţii în momentul despărţirii?
5. Cum credeţi, de ce poetului i-a trebuit mult timp ca să-i spună pe nume iubitei sale?
6. Care este starea dvs. după lectura textului?
7. Numiţi alte personalităţi vestite care au trăit o adevărată poveste de dragoste?

Vorbire:
1. Cum înţelegeţi sensul următoarelor expresii:
-„Un om poate avea totul, neavând nimic, şi nimic, având totul.”
-„...dureroasă, dar adâncă fericire.”
-„... ai fost gazda mea dintr-un deşert cu zăpezi.”

1. Ce credeţi că este important/ inutil într-o scrisoare de dragoste? Alegeţi variantele

adecvate şi argumentaţi. Căutaţi şi alte răspunsuri:
Sinceritatea
Inteligenţa
Expresivitatea
Ortografia...

Scriere:

1. Scrieţi un mesaj omului drag, utilizând cuvintele de mai jos:

dor, bucurie, iubire, afecţiune, moment, amintire.
2. Construiţi câte două propoziţii cu următoarele expresii:
flacăra iubirii, lanţurile dragostei.

Lecţia 3. Două iubiri umane

Vocabular:

Vălmăşag, n. – dezordine, învălmăşeală (беспорядок )

Necuviinţă, f. – lipsă de respect, obrăznicie (непочтение )
Irezistibil – căruia nu i se poate rezista (непреодолимый )
A înlesni – a facilita, a uşura ( облегчать )
Imens – care este extraordinar de mare, colosal ( огромный )

79
 Convenţie, f. – acord, contract, înţelegere (соглашение )
Emfatic – retoric, nenatural, bombastic ( риторический )
Divin – dumnezeiesc, ceresc (божественный )

Sinonime: Antonime:
divin = sacru imens ≠ mic
rost = sens a uni ≠ a despărţi
a alcătui = a constitui a trăi ≠ a muri
chip = faţă iubire ≠ ură
a exista = a trăi

Paronime:
Singur – 1. fără altcineva; neînsoţit, retras
2. unic
3. fără ajutor
Sigur – 1. de care nu te poţi îndoi; cert
2. în mod precis, negreşit
3. pe care te poţi baza

Divin - 1. care provin de la Dumnezeu; ceresc

2. minunat
Devin - verbul a deveni (происходить)

Familii de cuvinte:
Viaţă: a vieţui, vieţuire, vieţuitor, a supravieţui
A face: a desface, a reface, refăcut, desfăcut

Expresii:
A dori o femeie = a iubi o femeie
A înlesni căutarea = a facilita, a face mai uşoară căutarea

VIII.3. Două iubiri umane fac una divină

Bărbatul şi femeia se caută în vălmăşagul imens al vieţii omeneşti. Un bărbat din milioanele
de bărbaţi doreşte pe o singură femeie, din milioanele de femei. Unul singur şi una singură! Adam şi
Eva! Căutarea reciprocă, inconştientă şi irezistibilă, e însăşi rostul vieţii omului. Pentru a înlesni
căutarea aceasta, se fac, se refac şi se desfac toate legile şi convenţiile morale şi sociale, tot cea ce
se numeşte emfatic progresul omenirii. Instinctul iubirii e reminiscenţa originii divine. Prin iubire
numai se poate uni sufletul bărbatului cu sufletul femeii pentru a redeveni parte din lumea
spirituală. Iubirea aceasta e rolul divin al sufletului omenesc. Dumnezeu sub chipul iubirii trăieşte în
om.
Iubire şi Dumnezeu, conştient sau inconştient, trebuie să alcătuiască suprema preocupare a
sufletului omenesc. Fără de ele omul nici n-ar putea exista!
(Liviu Rebreanu, Adam şi Eva)

Înţelegerea textului:

1. Descifraţi simbolul central.

2. Care e rostul vieţii omului?
3. Ce se poate face prin iubire?
4. Selectaţi din text cuvintele-cheie care ar contribui la formularea ideii textului?

80
 5. Cum înţelegeţi expresia: „Dumnezeu sub chipul iubirii trăieşte în om.”

Vorbire:
1. Împărtăşiţi ideea biblică:” Iubirea niciodată nu se trece?”. Care ar putea fi reţeta unei iubiri
eterne?
2. Ce este mai important în dragoste: frumuseţea fizică sau cea spirituală? Argumentaţi
răspunsul.

Scriere:
1. Enumeraţi calităţile pe care trebuie să le aibă bărbatul/femeia visurilor tale.

2. Comentaţi aforismul lui E. B. Browning: „Două iubiri umane fac una divină.”

Lecţia 4. Evaluare

1. Spuneţi româneşte:
 Она больше не писала бы ему, если бы не любила его.
 Мы были бы счастливы вместе.
 Я с удовольствием поговорил бы с вами, но мне некогда.
 Если бы ты был рядом.
 Если бы вы любили друг друга.
 Если бы я вчера помолчал, то сегодня я жалел бы об этом.

2. Cum şi din ce am putea înălţa un monument Dragostei? Argumentaţi.

3. Selectaţi şi citiţi colegilor poeziile de dragoste preferate. Argumentaţi-vă alegerea şi

completaţi tabelul:
Autor Poezie de dragoste Cuvinte-cheie

4. Aşteptarea este o stare caracteristică îndrăgostiţilor ori una care intensifică sau
omoară sentimentul dragostei? Argumentaţi în 7 propoziţii.

5. Traduceţi în limba română:

« .... История гласит, что христианину Валентину в 269 году по велению римского
правителя должны были отрубить голову. Однако перед смертью он влюбился в дочь
своего палача. К тому же, она была слепа...Легенда? Может быть. Но впоследствии
Валентин был канонизирован в святые, и день его стал одним из праздников на Туманном
Альбионе...»

3. Scrieţi un eseu cu tema: „ Dacă dragoste nu e, nimic nu e...”

81
 Cuprins

UNITATEA I. Importanţa limbii oficiale într-un stat de drept .............................................. 3

Lecţia 1. Pământul, istoria, limba ............................................................................................... 3
Lecţia 2. Limba – mijloc de comunicare .................................................................................... 6
Lecţia 3. Evaluare ....................................................................................................................... 10

UNITATEA II. Descrierea mediului universitar: terminologie administrativă, relaţii

interuniversitare ............................................................................................. 14
Lecţia 1. Ce este studenţia .......................................................................................................... 14
Lecţia 2. Cum e să fii student în SUA ........................................................................................ 18
Lecţia 3. Studentul Eminescu ..................................................................................................... 22
Lecţia 4. Evaluare ....................................................................................................................... 26

UNITATEA III. Moldova de azi: probleme, atitudini, soluţii ................................................ 28

Lecţia 1 Cel mai dramatic timp .................................................................................................. 28
Lecţia 2. Ecologia ....................................................................................................................... 32
Lecţia 3. Ce este şomajul ............................................................................................................ 36
Lecţia 4. Evaluare ....................................................................................................................... 39

UNITATEA IV. Procedeul de a obţine un loc de muncă ....................................................... 41

Lecţia 1. În căutarea unei slujbe ................................................................................................. 41
Lecţia 2. Texte funcţionale ......................................................................................................... 45
Lecţia 3. Evaluare ....................................................................................................................... 46

UNITATEA V. Mass-media ..................................................................................................... 48

Lecţia 1. Mijloace de informare în masă .................................................................................... 48
Lecţia 2. Internetul – reţeaua ce uneşte lumea ............................................................................50
Lecţia 3. Evaluare ....................................................................................................................... 52

UNITATEA VI. Calităţile morale în dezvoltarea personalităţii umane ................................. 54

Lecţia 1. Binele şi răul ................................................................................................................ 54
Lecţia 2. Bunele maniere în afaceri ............................................................................................ 56
Lecţia 3. Lecturi suplimentare .................................................................................................... 59
Lecţia 4. Evaluare ....................................................................................................................... 62

UNITATEA VII. Importanţa comunicării .............................................................................. 64

Lecţia 1. Arta de a vorbi în public .............................................................................................. 64
Lecţia 2. Anunţuri şi reclame ...................................................................................................... 66
Lecţia 3. La interviu ....................................................................................................................69
Lecţia 4. Evaluare ....................................................................................................................... 74

UNITATEA VIII. Conceptul dragostei .................................................................................... 75

Lecţia 1. Dragobetele .................................................................................................................. 75
Lecţia 2. O dragoste adevărată ....................................................................................................77
Lecţia 3. Două iubiri umane ........................................................................................................79
Lecţia 4. Evaluare ....................................................................................................................... 81

82
 CURS DE LIMBĂ ROMÂNĂ
PENTRU STUDENŢII ALOLINGVI

Autori: Lilia Moscalenco

Valentina Mustea
Elena Hodinitu

Bun de tipar 05.07.07 Formatul hârtiei 60x84 1/8

Hârtie ofset. Tipar ofset. Tirajul 400 ex.
Coli de tipar 10,5 Comanda nr. 112

Universitatea Tehnică a Moldovei

2005, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168.
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9.

83
84
85