MIHĂESCU MIHAI BABULEA MÎNDRUȚA

EDUCAȚIE FINANCIARĂ
Compendiu realizat conform PROGRAMEI ŞCOLARE PENTRU DISCIPLINA
OPŢIONALĂ EDUCAŢIE FINANCIARĂ[curriculum la decizia şcolii pentru liceu]
aprobată prin ordin al ministrului nr. 5817/ 06.12.2010,anexa nr.2

2017

PITEȘTI
 ARGUMENT
“ Nevoia de educatie financiară a devenit evidentă în ultimii ani intr-un context economic
național marcat de o întelegere redusa a serviciilor financiare. La nivel european, directivele Comisiei
Europene recomanda introducerea educatiei financiare in scoli de la cele mai mici varste, pentru a
educa si responsabiliza viitorii consumatori”( Curierul national din 11.03.2015)
Vocabularul financiar poate prea des o limbă străină. Deși vorbim zilnic despre “bani”, mulți tineri
nu înțeleg foarte bine circuitul banilor în viaţa noastră, cum trebuie gestionați, cum îi poate ajuta
banca să economisească sau cum pot accesa un credit. Odată puşi faţă în faţă cu realitatea economică,
lipsa educației financiare le poate impacta în mod negativ viața.
Elevii vor devenii consumatori financiari ce îşi dezvoltă deprinderile şi gradul de încredere astfel
încât să conştientizeze riscurile şi oportunităţile de ordin financiar, îşi îmbunătăţesc capacitatea de a
înţelege produsele financiare, conceptele şi riscurile asociate acestora, de a face alegeri în cunoştinţă
de cauză, de a şti unde să se adreseze pentru sprijin şi de a întreprinde orice alte acţiuni, în mod
eficient,cu scopul final de a obţine bunăstare, echilibru şi protecţie financiară.
“Educația financiară vine în completarea măsurilor menite să garanteze informarea, protecția și
consilierea în mod corespunzător a consumatorilor. Toate aceste politici contribuie la întărirea
capacității consumatorilor de a lua cele mai bune decizii în raport cu situația lor
financiară”(bugetulfamilei.ro).
Este necesară o preocupare susținută în vederea educării pe plan financiar-bancar a elevilor pentru
înțelegerea fenomenelor specifice, astfel încât aceștia să fie capabili să-și formeze opinii adecvate
care să le fie utile, atât la nivel individual, cât și la nivel general. Nevoia unei cât mai profesioniste
abordări a problemelor financiar-bancare se vădește continuu pentru formarea unei concepții juridice
cât mai adecvate unor viitori cetățeni responsabili ai țării.
Importanţa educaţiei financiare nu poate fi subestimată în ziua de astăzi – trăim într-o lume mult
mai complexă și dinamică decât cea a generației anterioare. Consumatorii de astăzi trebuie să fie
informați și să cunoască produse și servicii de o varietate tot mai mare, pentru a-și putea administra
cu succes și cu încredere finanțele personale, într-un mod cât mai eficient și mai sigur.

09.04.2017 Autorii

1
 CUPRINS

Cap.1.Nevoi şi proiecte ale persoanelor şi familiilor……………………………....3

A. Nevoi ale persoanelor/familiilor şi modalităţi de acoperire a acestora…………………………...3
B. Surse de venituri şi obiective de cheltuieli; bugetul personal şi bugetul de familie……………...5
C.Proiecte ale persoanelor şi ale familiilor –alegere şi renunţare…………………………………..12

Cap.2.Administrarea banilor ……………………………………………………..14

A. Surplusul de bani - economisirea si rolul ei în bugetul personal.Opţiuni posibile de utilizare.
Depozite bancare. Titluri de valoare (valori mobiliare)……………………………………….…...14
B Minusul de bani.Opţiuni de acoperire.Împrumutul (creditul) bancar – credit de consum, credit
ipotecar, credit pentru nevoi personale.Costul banilor împrumutaţi……………………………….27
C.Cardul bancar şi utilizarea lui – tipuri de carduri…………………………………………….…33
D.Modalităţi de prevenire a riscurilor în ceea ce priveşte administrarea banilor cu ajutorul
băncilor……………………………………………………………………………………………..39

Cap.3.Servicii bancare pentru populaţie………………………………………....41

A. Tipuri de servicii bancare – plata facturilor, servicii on-line, internet-banking…………….…..41
B. Bancomatul şi utilizarea lui……………………………………………………………………...43
C. Servicii de asigurare .Riscuri şi asigurarea persoanei contra riscurilor.Tipuri de asigurări
obligatorii şi facultative:de viaţă, de sănătate, de pensie, de educaţie a copiilor, de călătorii, de
bunuri aflate în proprietate………………………………………………………………………....44
D.Modalităţi de prevenire a riscurilor în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor bancare……….…..47

Cap.4.Banca Naţională a României si sistemul financiar-bancar………………55

A. Sistemul financiar-bancar din România: instituţii financiar-bancare – oferte financiar-bancare.55
B.Banca Naţională a României – Banca Centrală, de Emisiune: istoric, rol în raport cu statul, cu
instituţii financiar bancare, cu cetăţeanul,principalele atribuţii…………………….………………61
C.Banca Naţională a României şi moneda Euro – condiţiile trecerii României la moneda unică
europeană…………………………………………………………………………….……………63
Glosar de termeni financiari……………………………………………………………………….66

2
 Cap.1.Nevoi şi proiecte ale persoanelor şi familiilor
OBIECTIVE:
1.Utilizareacorectă a termenilor specifici educaţiei financiare
2.Identificarea nevoilor personale şi a nevoilorfamiliilor
3. Explicarea structurii bugetului personal şi a bugetului de
familie
4. Exersarea elaborării de proiecte personale/de familie, precum şi
a deciziei în situaţii de alegere şi renunţare
5. Întocmirea, prin lucru în echipă, a unui buget lunar personal/al
familiei în scopul exersării bunei gestionări a veniturilor
personale/familiei

A.Nevoi ale persoanelor/familiilor şi modalităţi de acoperire a acestora

Do not save what is left after spending, but spend what is left after saving.(Warren Buffet)

Nevoile umane sunt cerinţe obiective ale vieţii umane, ale existenţei şi dezvoltării la nivelul
indivizilor, grupurilor sociale şi societăţii în ansamblul ei. Acestea reprezintă impulsul iniţial şi fundamental
al activităţii economice, constituind forţa motrice a activităţii umane şi punctul de plecare al economiei ca
sistem real şi ca ştiinţă.

Baza satisfacerii nevoilor o reprezintă consumul de bunuri şi servicii de către membrii societăţii, care
se manifestă în viaţa economică, înainte de toate, în calitate de consumatori. În această calitate, oamenii îşi
manifestă anumite nevoi (trebuinţe), anumite preferinţe şi gusturi.

Ştiinţa economică defineşte consumatorul ca fiind prima categorie de agenţi economici. Prin urmare,
consumatorul este individul şi unitatea economică sau administrativă care efectuează o operaţiune de
consum.

Multitudinea şi continua diversificare a nevoilor impun clasificarea acestora după anumite criterii, şi
anume:

 după geneza lor, nevoile se clasifică astfel: nevoi primare (biologico-naturale), nevoi secundare (sociale) şi
nevoi terţiare (spirituale);
 după gradul de dezvoltare economică (de cultură şi civilizaţie), nevoile se grupează astfel: nevoi inferioare
3
 (de bază, elementare, fundamentale) şi nevoi superioare (elevate);
 după nivelul la care se manifestă, nevoile sunt: individuale, de grup şi sociale;
 după frecvenţa apariţiei lor, nevoile sunt: curente (zilnice), periodice (săptămânale) şi rare (lunare, anuale);
 din punct de vedere al naturii bunurilor folosite, nevoile sunt: nevoi satisfăcute cu bunuri materiale (hrană,
îmbrăcăminte etc.) şi nevoi care se satisfac cu ajutorul serviciilor.
Indiferent de modul de clasificare, nevoile alcătuiesc un sistem bine conturat, ce caracterizează nivelul de
dezvoltare al fiecărui individ şi al societăţii la un moment dat.
Sistemul nevoilor este dinamic, nelimitat şi diversificat, aspecte aflate sub influenţa nivelului de
dezvoltare a societăţii (condiţia obiectivă), precum şi de nivelul de dezvoltare a individului (condiţia
subiectivă).

Nevoile economice constituie mobilul întregii activităţi economico-sociale. Ele reprezintă ansamblul
necesităţilor de consum, productiv şi neproductiv, existente în societate într-o anumită perioadă de timp. De
aceea, studiul educației financiare trebuie să înceapă cu înţelegerea acestora.

Nevoile constituie fundamentul vieţii economice, ele motivând toate fazele activităţii economice.
Evoluţia nevoilor, în cursul istoriei, a avut loc sub influenţa mai multor factori, dintre care se detaşează:
 dezvoltarea omului ca fiinţă bio-psiho-socială;
 cunoaşterea şi utilizarea crescândă a mediului natural;
 perfecţionarea mediului social.
Forma de realizare conştientă a nevoilor, prin desfăşurarea unor activităţi adecvate, o reprezintă
interesele economice. Varietatea nevoilor omului din epoca contemporană se reflectă, în mod conştient, în
varietatea intereselor economice, care se structurează şi se realizează în cadrul comunităţii umane
consacrate de istorie..

4
B.Surse de venituri şi obiective de cheltuieli; bugetul personal şi bugetul
de familie

Resursele economice reprezintă totalitatea elementelor care pot fi atrase şi utilizate pentru
producerea bunurilor economice şi serviciilor. Ele constituie suportul consumului şi se clasifică
după mai multe criterii, dar după natura lor, resursele se grupează în: resurse materiale, resurse umane,
resurse financiare, resurse informaţionale, resurse manageriale etc.

Bugetul reprezintă o estimare pe o perioadă de timp a veniturilor şi cheltuielilor previzionate.

Veniturile sunt legate de resursele familiei si preiau de la acesta caracterul limitat.
Obiectivele de cheltuieli corespund nivelului şi caracteristicilor de consum, deci trăsăturilor
nevoilor specifice menajelor: mare diversitate(mari diferenţe între familii), caracter dinamic şi nelimitat.
Bugetul unui menaj este alcătuit din bugetul de familie şi bugetele personale ale membrilor.
Bugetul personal, ca parte a bugetului de familie, reprezintă estimarea pe o perioadă de timp a
veniturilor şi cheltuielilor unei familii.
Bugetul de familie reprezintă estimarea pe o perioadă de timp a veniturilor şi cheltuielilor unei
familii.
În funcţie de raportul dintre venituri şi cheltuieli se pot contura mai multe tipuri de buget:
- buget excedentar- atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;
- buget echilibat - atunci când veniturile sunt aproximativ egale cu cheltuielile;
- buget deficitar - atunci când veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.
.

OBS!

5
 Intocmiti un buget personal si analizati atent veniturile si cheltuielile actuale. Este foarte important sa va
cunoasteti situatia financiara actuala.

Venituri – Cheltuieli = + (ECONOMISIRE)

Venituri – Cheltuieli = - (DEFICIT)

Venituri – Cheltuieli = 0

Adunati suma tuturor veniturilor si scadeti din acestea cheltuielile esentiale (chirie, factura la utilitati etc.).
Facturile fiind lunare, e cel mai bine sa faceti acest calcul tot lunar. Ce rămâne poate fi alocat pentru alte
cheltuieli (sau pentru economii!).

Venituri si cheltuieli:

Platiti-va facturile lunare la timp. Folositi optiunea debitare directa, in acest fel nu veti rata nicio plata si
veti economisi bani si timp.

Faceti diferenta intre nevoi si dorinte. Iar asta e simplu: nevoile reprezintă acele bunuri sau servicii la care
nu puteti renunta, în timp ce dorintele sunt acele lucruri care nu sunt neapărat necesare, dar pe care v-ar
plăcea să le aveti.

Imprumuturi:

OBS!

Evitati retragerea de numerar de pe cardul de credit - comisionul perceput de banci pentru aceasta
operatiune este semnificativ.

Daca va ganditi sa contractati un credit ipotecar sau vrei sa va schimbati contractul existent, cel mai bine
este sa discutati cu un specialist bancar ce optiuni aveti.

Economisire:

Economisiti lunar pentru a avea oricand la dispozitie o suma pentru diverse situatii sau urgente ce pot
aparea. Oricât de bine va planificati viitorul, intotdeauna vor aparea în viata evenimente majore care va
pot afecta serios.

Cititi in fiecare luna extrasele de cont pentru a sti care este situatia dvs. financiara si pentru a va asigura ca
tranzactiile efectuate sunt corecte.

Datorii:

6
Faceti tot posibilul pentru a plati la timp ratele la creditele contractate, la cardul de credit sau orice alta
datorie. Amintiti-va ca modul in care abordati datoriile actuale va va afecta capacitatea de a contracta alte
credite in viitor.
Estimarea veniturilor se face prin realizarea unei liste cu sursele tale de venit și de la locul de muncă
permanent ori din colaborări, apoi alocațiile, cadourile, economiile și dobânzile.
Principalele surse de venit sunt:

Venitul din muncă(salariu,bonuri de masa,diurnă etc.)

Venitul din acumulări și investiții(profit,dobânzi,chirii,dividende,rente,pensie etc)

Cei mai mulți oameni sunt salariați și se bazează pe venitul(SALARIU) adus de muncă prestată
pentru angajator. Suma este convenită de ambele părți și este rareori modificată. în contractul de
muncă este menționată de regulă forma brută (suma ce cuprinde venitul net plus taxele către stat).
Suma disponibilă angajatului este însă cea netă, pe care acesta o poate repartiza în cheltuieli, investiții
sau economii .
Dacă ești propriul tău patron într-o mică afacere, se poate spune că ești și propriul tău angajat, deci
muncești pentru tine.

Acumulările sau averea, înseamnă ceea ce ai în proprietate: bunurile materiale, plus conturile
bancare și investițiile în acțiuni la bursă. Valoarea netă a averii se constituie din ceea ce deține o
persoană după ce își plătește datoriile și face plățile aferente bunurilor deținute, ca de exemplu
impozitele pe casă.

Folosite în diferite moduri, proprietățile pot aduce venituri. De exemplu, dacă deții un tractor, îl
poți da în folosință în schimbul unei sume de bani. În acest caz, economiștii spun că îți folosești
bunul deținut pentru a obține o rentă. Averea sub forma banilor, împrumutați sau depozitați într-un
cont, produce dobândă. Dobânda reprezintă venitul care se obține lăsându-i pe alții să-ți folosească
capitalul. Renta și dobânda sunt două tipuri de venituri obținute din averea deținută.

Cum poți acumula avere? Răspunsul e simplu: economisește!

Bineînțeles, sumele economisite depind de numeroși factori, cum ar fi mărimea venitului, cum te aștepți să
evolueze venitul, dobânzile oferite de bănci sau nivelul impozitelor, precum și cât de prudentă este
persoana respectivă. Motivele pentru care economisim, sunt multiple:
 vrem să avem rezerve pentru situaţii de urgenţă
 ne dorim lucruri sau vacanţe pe care nu le putem achiziţiona din veniturile lunare obişnuite
 avem contractate credite, pe care vrem sa le acoperim anticipat
 ne dorim ca în viitor să putem completa pensia pe care o oferă statul

Care este înclinația ta spre consum?

Pe măsură ce venitul crește, cresc și economiile. Relația dintre modificarea venitului și modificarea
consumului (și implicit, modificarea economiilor) a fost formulată de celebrul economist britanic John
Maynard Keynes, care a arătat că ”odata cu creșterea venitului, oamenii în general își măresc consumul,
dar nu tot așa de mult cu creșterea venitului”. Ca să traducem la scară mică, la nivel de individ, am putea
da următorul exemplu: dacă câștigi cu 1000 de lei mai mult, nu vei fi dispus să-i cheltuiești pe toți. Restul îl
poți economisi la bancă sau, eventual, vei începe să faci mici investiții.
7
Recomandări!
Orice dezechilibru poate pune în pericol sănătatea financiară și stabilitatea familiei. Poți evita aceste
situații de criză foarte simplu: prin întocmirea unor bugete clare, previzibile și prin planificarea cheltuielilor
în funcție de veniturile pe care le realizezi.Încearcă să-ți rezervi întotdeauna o sumă de bani din buget
pentru momentele neprevăzute, căci au tendința să apară des, dar și pentru perioadele în care cheltuielile
depășesc veniturile realizate.
Nevoia de siguranță =Asigurări
Nevoia de creștere a veniturilor =Investiții
Nevoia de protecție socială =Pensii private
Nevoia de schimb= Bursă

8
Aplicații de rezolvat
1. Studentul Nicolae Adrian de la Facultatea de Drept din Bucureşti are un buget personal lunar de
1500 lei, venitul provenind din bugetul familiei sale care locuieşte în provincie. Cheltuielile sunt
distribuite astfel: 40% pentru servirea mesei la cantină, 10% pentru gustări în timpul cursurilor, 5%
pentru transport în Bucureşti,6% pentru transport in provincie, 14% pentru cazarea la cămin, 5%
pentru procurarea cursurilor şi a altor materiale necesare studiului, 10% pentru distracţii şi 10% pntru
reviste auto, el fiind pasionat de domeniu. Lunar el are un deficit de 150 lei, contractând împrumuturi
pentru acoperirea cheltuielilor cu sanatatea, igienă şi înfrumuseţare. Cum ar fi poisibilă echilibrarea
bugetului său?

2.Alcătuiţi, folosind valori numerice, un buget de familie excedentar.

3. Un individ are un venit disponibil de 2 milioane lei. El poate achiziţiona tricouri la preţul unitar
de 1 milion lei şi cămăşi la preţul de 2 milioane lei/bucată. Costul de oportunitate al achiziţionării
unei cămăşi este:a) 1,5 tricouri;b) 0,5 tricouri;c) 2 tricouri;d) 2,5 tricouri;e) 1 tricou.

4. Pornind de textul de mai jos realizați UN SCURT ESEU având ca subiect IMPORTANŢA UTILIZĂRII
BUGETULUI PERSONAL:
Toți suntem consumatori.Unui adolescent, elev de liceu, îi place să se hrănescă mai degrabă cu
hamburgeri sau pizza, preferă o Cola, este interesat de computer, telefon și internet, iese în excursii,
cluburi, ia calciu și vitamine,face mult sport etc.
Toate aceste bunuri și servicii sunt bunuri economice care satisfac nevoi diverse, specifice vârstei,
preferințelor , nivelului de cultură și civilizație specifice lor, adolescenților.DAR banii de buzunar nu
ajung de cele mai multe ori!
5. Punctul de pornire în comportamentul consumatorului îl constituie:a) aprovizionarea corespunzătoare
cu factori de producţie;b) utilitatea bunurilor economice;c) o cantitate corespunzătoare de monedă;d) o
organizare optimă a activităţii de producere a bunurilor;e) utilitatea în sens general.
6. Consumatorul are un comportament economic raţional atunci când:a) cumpără bunuri pe baza
experienţei precedente;b) alege bunuri numai sub influenţa publicităţii;c) alegerea bunurilor se bazează
pe criterii de eficienţă;d) face alegeri doar pe criterii ecologice;e) cumpără bunuri la întâmplare.
7. Suma totală de bani pe care o primeşte un salariat reprezintă:a) salariul nominal;b) salariul social;c)
salariul colectiv;d) salariul real;e) câştig nominal.
8.Completaţi spaţiile libere:
a.Câştigul nominal al unei persoane active ocupate=
=salariu +………………..+………………………………………..
b.Venituri ale elevilor=.........................
c.Venituri ale proprietarilor=...............................................
9. Puterea de cumpărare a unui consumator reprezintă cantitatea de bunuri care poate fi cumpărată cu:a)
o unitate monetară;b) masa monetară;c) numerarul în circulaţie;d) moneda scripturală;e) salariul nominal.

9
10. Potrivit lui J. M. Keynes, când venitul se modifică, de regulă şi în medie,consumul:a) se modifică, în sens
contrar;b) nu se modifică;c) se modifică în acelaşi sens, dar cu o mărime mai mare;d) scade;e) se modifică în
acelaşi sens, dar cu o mărime mai mică.

11. Înclinaţia marginală spre economii, de regulă, este o mărime:a) pozitivă şi supraunitară;b) negativă;c)
pozitivă şi subunitară;d) constantă;e) în creştere, când venitul nu se modifică.

12. Pe termen scurt, pentru a putea creşte consumul, fără a se micşora economiile, este necesar ca: a) sporul
venitului să fie egal cu sporul economiilor;b) sporul consumului să fie mai mare decât sporul venitului;c)
sporul venitului să fie egal cu investiţiile brute;d) sporul venitului să fie mai mare decât sporul consumului;e)
sporul consumului plus sporul economiilor să fie mai mari decât sporul venitului.

13. Veniturile băneşti totale încasate de un salariat (salariul tarifar nominal, sporuri, premii etc.) reprezintă:

a) câştigul real;b) câştigul nominal;c) salariul nominal;d) salariul real;e) salariul net.

14. ∆
Pornind de la „Piramida nevoilor fundamentale” de pe fișă, ajutați-o pe „Cumpărătorul isteț” să realizeze
propria „Piramidă a dorințelor” presupunând că are o sumă substanțială de bani pe care vrea să o utilizeze
cât mai eficient. Cum ați rearanja prioritățile?

15.
Scrie cuvântul corespunzător fiecărei imagini și alcătuiește cu fiecare câte o propoziție cu semnificație
financiară.16. Text de interpretat: „În 2009, cele mai bogate 30% dintre gospodării au realizat peste
jumătate din cheltuielile de consum pentru haine şi încălţăminte, transport, comunicaţii, petrecerea
timpului liber, educaţie, hoteluri şi catering”.-Euromonitor

Cerinţe:
a. arătaţi care este tema textului;

10
b. definiţi conceptele de : menaje şi nevoi.
c. precizaţi care este rolul menajelor în activitatea economică;
d. arătaţi ce reflectă structura cheltuielilor de consum menţionată în text cu privire la nevoile
gospodăriilor bogate

Sfaturi - Este important să te gândești la viitor !1. Economisește – nu-ți cheltui banii pe lucruri de
care nu ai neapărat nevoie. 2. Înainte de a lua o decizie, gândește-te la consecințele posibile –
planifică înainte de a cheltui. 3. Fă-ți mereu un plan. 4. Gândeste-te în viitor – și atunci vei avea
dorințe și cheltuieli. 5. Împrumuturile îți vor aduce și mai multe cheltuieli în viitor. 6. Folosește
metode care conduc la o cheltuială mai mică pentru același lucru cumpărat. 7. Compară prețurile, fă
o listă de cumpărături. 8. Scrie un jurnal de cheltuieli. Dacă poți evita un risc, evită-l. 10. Transferă
riscul. 11. Cheltuiește mai puțin decât câștigi. 12. Cumpără doar de la vânzători autorizați. 13. Cere
sfaturi – părinții tăi sunt cei mai buni prieteni pe care îi ai.

11
C.Proiecte ale persoanelor şi ale familiilor –alegere şi renunţare

Pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp menajurile îşi conturează proiecte
specifice. Acestea pot fi privitoare la venituri şi proiecte privitoare la cheltuieli.
Proiectele privitoare la venituri vizează, de regulă, găsirea unor modalităţi de creştere a
venituirilor(gasirea unui alt loc de muncă, a doua slujbă, etc).
Proiecte privitoare la cheltuieli pot avea ca scop creşterea, micşorarea sau reorientare
cheltuielilor.
Datoriile sunt o formă de cheltuială ce trebuie rambursată. Ele diminuează bugetul și
economiile. însă un împrumut de bani constituie și un venit (dacă apar cheltuieli
neprevăzute), nu doar o cheltuială viitoare (marcată de rambursarea lor).

Motivele de a te îndatora pot fi diverse - atingerea unui obiectiv sau soluționarea unei
nevoi urgente. De exemplu, poți achita o taxă de școlarizare sau achiziționa un bun costisitor
(mașină, locuință, laptop). Mai poți acumula datorii în scopul îndeplinirii unor nevoi
sezoniere (vacanțe, îmbrăcăminte etc.).

Datoriile pot fi către instituții financiar bancare sau către cunoscuți, familie, prieteni. Modul
de returnare poate fi etapizat - în rate fixe sau variabile, inclusiv în cazul cardului de credit
sau al altor credite, sau fixat în timp ca plată unică.
Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune dintre şansele sacrificate, la care
se renunţă atunci când se face o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el măsoară cea mai mare pierdere
dintre variantele sacrificate, considerându-se că alegerea făcută constituie „câştigul”.
Costul de oportunitate este un mod de a vedea costul, nu un tip de cost.

12
 Aplicații

1.Mama îi dă tatălui 100 de lei şi o listă de cumpărături:

- 2 pâini a 4 lei şi 50 de bani/bucata;
- 2 l ulei a 9 lei litrul;
- 1 kg zahăr a 5 lei kg;
- 5 kg sare pentru murături a 1 leu kg;
- 5 l de oţet a 1 leu şi 50 de bani litrul.
a) Ce rest va aduce tatăl după ce a făcut cumpărăturile?......................
b) Ce rest va aduce, dacă va uita să cumpere uleiul?................................

2. Jumătate din salariul mamei reprezintă 1200 lei. Un sfert din salariu îl alocă pentru
coșul zilnic de cumpărături. Câţi bani îi mai rămân mamei ?.....................................
3. O familie compusă din trei persoane și-a propus să participe la o excursie în Austria
al cărei cost pentru fi ecare participant este de 120 Euro și 400 lei. Fiecare membru al familiei
va avea și bani de buzunar, câte 40 Euro de persoană. Familia decide să economiseacă acești
bani pe parcursul a 10 luni. (1 Euro = 4,5 lei) .Ce sumă trebuie să economisească în fi ecare
lună?...........................
4.Pretul vechi a fost majorat / redus obtinandu-se astfel un nou pret. Care este procentul
de majorare(modificarea procentuală sau relativă), respectiv reducere?
a) Pret vechi: 24 EUR; Pret nou: 20,40 EUR →……………………….
b) Pret vechi: 1,80 EUR; Pret nou: 2,25 EUR→…………………………

5. În T0 salariul nominal al unui individ era de 1.500.000 lei, iar preţul unei pâini de
5.000 lei. În T1, salariul nominal a crescut cu 100%, iar preţul pâinii cu 300%. Salariul real în
T1 faţă de T0:a) a crescut cu 50%;b) a scăzut cu 50%;c) a rămas constant;d) a crescut cu
100%;e) a scăzut cu 100%.
6. Salariul tău în prezent este de 3.000 de lei net pe lună. Luna viitoare vei primi o
majorare de 5% și încă 170 de lei. Ce salariu vei avea luna viitoare?

7. Valoarea cărora dintre următoarele bunuri se va deprecia în timp dacă le deții?

8.Identificați 3 priorități/condiționări/limitări/amânări în alocarea banilor analizând, de
exemplu, diferența dintre nevoie și dorință sau dintre ceea ce se dorește și ceea ce este
posibil, la un moment dat, dintre posibil și posibil imediat).

13
 Cap.2.Administrarea banilor
OBIECTIVE:
1.Identificarea unor modalităţi de economisire a banilor
2. Aplicarea cunoştinţelor specifice educaţiei financiare, în
scopul raportării responsabile la produsele financiar-bancare
3. Exersarea, în cadrul grupului de lucru, a deprinderilor de
luare a deciziilor cu privire la diferitele opţiuni de
economisire şi creditare
4. Dezvoltarea unor deprinderi legate de utilizarea, în deplină
siguranţă, a unor mijloace diverse de plată
5. Dezvoltarea unor deprinderi de analiză a avantajelor şi a
riscurilor consumatorilor în raport cu banca
6. Participarea responsabilă la solicitarea unui credit,prin
asumarea riscurilor

A.Surplusul de bani - economisirea si rolul ei în bugetul

personal.Opţiuni posibile de utilizare.Depozite bancare.

Economisirea reprezintă procesul de reţinere din venituri a ceea ce rămâne după consum.
Economiile sunt sumele de bani care rămân la dispoziţia menajelor după consum.
Una din cea mai frecventă modalitate de păstrare a economiilor pentru persoane fizice este
depozitul bancar și conturile de economii.
Depozit bancar =sume de bani, hartii de valoare, obiecte de valoare depuse spre pastrare si
fructificare la o banca si care vor fi restituite la solicitarea depunatorului.
Băncile concurează cu o multitudine de produse cu denumiri comerciale atractive, dar în
final, toate se înscriu în câteva tipologii generale:
 Depozite la termen – aşa-zisele depozite clasice, sau standard – pot fi constituite pe
termene fixe, cu scadenţă lunară, sau pentru un multiplu de luni întregi. Dobânda este
acordată la scadenţă şi este fixă pe perioada de viaţă a depozitului. Pot fi prelungite
automat şi poţi opta pentru capitalizarea dobânzii (respectiv dobânda să fie adaugată
la suma din depozit, urmând ca pentru perioada următoare să primeşti dobandă pentru

14
 suma cumulată astfel). O variaţie a acestor produse o reprezintă depozitele cu
dobânda platită în avans, denumite depozite revolving.
 Economii la vedere – de obicei sunt mai flexibile decât cele la termen – poţi accesa
fondurile fără a fi nevoit să aştepţi pâna la scadenţă şi fără a pierde dobânda
acumulată. De obicei, rata dobânzii este variabilă şi se actualizează în fiecare lună, la
aniversarea depozitului.
 Depozite dedicate copiilor – în general răspund la nevoia de economisire pe termen
lung, în numele copiilor, pentru viitor
 Depozite în valută – se înscriu în categoriile de mai sus. Este necesar să luaţi în
calcul tendinţa din evoluţia monedelor respective şi valoarea cursului valutar la
momentul constituirii depozitului.

Pentru depozitele la vedere, bancile platesc o dobanda mai mica decat pentru cele la termen.
Venitul obţinut din depozitele bancare este dobânda.
Dobanda bonificată reprezintă nivelul dobânzii cu care sunt remunerate disponibilităţile
băneşti ale celor care şi-au constituit depozite bancare.
OBS!
Sumele pe care le încredinţezi unei bănci, se înscriu într-un mecanism de protecţie garantat
de stat, prin instituirea Fondului de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar. În aceste
condiții, vei recupera banii în siguranţă, în limita plafonului de 100.000 euro, în echivalent
lei.
Factori care influenţează nivelul acestei dobânzi sunt:
-rata inflatiei;
- ratele dobanzilor practicate de alte bănci;
- rata de refinantare.
Dobânda simplă se calculeaza în cazul in care perioada analizată este mai mică de 1 an, iar
dobânda nu este capitalizată.
D = C ∙ d' ∙ n
OBS!
Bancile afiseaza rata dobanzii anuale. Pentru a calcula dobanda la depozitul Dvs. determinati
dobanda zilnica prin divizarea dobanzii anuale la 365 zile sau 360 zile (in functie de politica
fiecarei banci). Inmultiti dobanda zilnica cu suma din depozit si numarul de zile pe care ati
constituit depozitul.
Avantajele și dezavantajele unei rate fixe • este, în general, mai mare decât o rată variabilă
la momentul contractării creditului. • rămâne constantă de-a lungul întregii perioade a
creditului, astfel plățile Dvs. lunare rămân aceleași pe parcursul întregului termen. • dacă
alegeți o rată fixă a dobânzii și rata de referință scade, plățile Dvs. lunare vor fi mai mari
decât dacă ați fi ales o rată variabilă; dacă rata de referință crește, plățile Dvs. lunare vor fi
mai mici decât dacă ați fi ales o rată variabilă.
Avantajele și dezavantajele unei rate variabile • este în general mai mică decât o rată fi xă la
momentul contractării creditului. • poate crește sau scădea în funcție de cum se schimbă rata
de referință. Aceasta înseamnă că plățile Dvs. lunare pot varia. • dacă alegeți o rată variabilă
a dobânzii și rata de referință creș- te, plățile Dvs. lunare pot deveni mai mari decât dacă ați
fi ales o rată fi xă; dacă rata de referință scade, plățile Dvs. lunare vor fi mai mici decât dacă
ați fi ales o rată fi xă

15
Exemplu:
Suma depusa: 2.000 RON
Calculeaza dobanda zilnica (7%/an/365 zile) = 0,0001918%
Pentru 1 luna, dobanda acumulata pentru 2.000 RON este:2.000 RON x 0,0001918%/zi x ……. zile =
11.51 RON
Termenul de maturitate - 1 luna (30 zile)
Dobanda anuala: 7%
Exemplu prin care impozitul si comisionul de retragere influenteaza valoarea finala a depozitului
scadent:
Capital initial depus 10.000 RON
Dobanda anuala 7%
Perioada constituirii depozitului 3 luni (92 zile)
Dobanda la scadenta 10.000 RON*7%/365 zile*92 zile
= 176,44 RON
Impozit (16%) 176,44 RON*16% = ……. RON
Dobanda efectiv incasata (dobanda - impozit) 176,44 RON - 28,23 RON = 148,21
RON
Comisionul de retragere 0,50%
Valoarea comisionului (10.000 RON + 148,21
RON)*0,50% = 49,25 RON
Suma retrasa (Capital+Dobanda efectiv incasata-comisionul de 10.000 RON + 148,21 RON - 49,25
retragere), in ipoteza in care intregul depozit este retras RON = 10.098,96 RON

Dobânda compusă(capitalizată,dobândă la dobândă) se practică atunci când perioada de

depunere este mai mare decât un an, iar dobânda este reinvestită la fiecare scadenţă.
D = C(1+d')n – C

“Cel care sta la umbra astazi, o face pentru ca a plantat un copac cu mult timp in
urma”(Warren Bufet).

16
17
 Aplicații
1.„Dobânda este, deci, preţul pe care oamenii îl plătesc pentru a obţine resursele acum, în loc
să aştepte până vor câştiga banii cu care să cumpere resursele. Cea mai bună metodă de a
înțelege dobânda este să o privim ca o primă plătită pentru a intra în stăpânirea curentă a
resurselor.
Pentru a explica de ce se plăteşte dobândă trebuie să explicăm de ce resursele din prezent
valorează mai mult decât resursele din viitoare. Nu este prea greu de înţeles. Dacă cineva are
resurse îşi măreşte şansele. Deţinerea în prezent a resurselor ne permite să facem lucruri care
determină sporirea în timp a capacităţii noastre de câştig, aşa încât, la o anumită dată în viitor,
vom avea mai multe resurse decât am fi avut în alte condiţii.
(Paul Heyne – „Modul economic de gândire”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1991, pag. 203)

Cerinţe:
a. menţionaţi ideea principală a textului;
b. analizaţi pe larg conceptul de dobândă și menționați tipurile de dobândă;
c. arătați modul în care deţinerea în prezent a resurselor ne permite să ne realizăm
proiectele și să ne mărim șansele de reușită în viitor, referindu-vă la contractarea de credite de
către persoanele fizice.

2. Alcătuiți un exemplu concret, cu valori numerice, prin care să ilustrați modul în care va
proceda o familie care vrea să depună la bancă o sumă de bani, urmărind atât singuranța fizică,
cât și siguranța valorică a banilor.

3. Cunoscând formula dobânzii simple calculaţi, după caz, variabile economice cuprinse în
tabelul următor:
Nr. Suma depusă Dobânda Rata anuală dobânzii Durata depozitului
crt. (C) (D) (d´) (n)
1 8000 600 3/4 ani
2 2000 16% 1/2 ani
3 9000 270 1 ½ ani
4 6000 216 18%
5 12000 14% 2/3 ani
6 15000 4500 24%

4. Alcătuiți un exemplu concret, cu valori numerice, prin care să ilustrați modul în care va
proceda o familie care vrea să depună la bancă o sumă de bani, urmărind atât singuranța
fizică, cât și siguranța valorică a banilor.
5. Un individ depune la bancă 80 milioane lei la începutul primului an. Ce sumă va primi ca
dobândă la depozitul său peste trei ani dacă rata dobânzii este de 10% anual ?a) 240 milioane lei;b)
24 milioane lei;c) 26,48 milioane lei;d) 104,51 milioane lei;e) 8 milioane lei.

18
6. Ce formă specifică îmbracă mărimea relativă a preţului plătit de către debitor, creditorului: a.
suma de bani convenită între bancă şi creditori; b. suma de bani negociată între bancă şi debitori; c.
rata dobânzii; d. rata profitului.

7. Economisirea este descurajată atunci când:a) rata dobânzii se reduce;b) rata dobânzii rămâne
constantă;c) rata dobânzii creşte;d) rata dobânzii este mai mare decât rata inflaţiei;e) rata dobânzii
este mai mare decât deprecierea monedei naţionale.

8. Construiţi un exemplu numeric prin care să arătaţi că în condiţiile reducerii venitului unei familii
care a contractat un credit ,gradul de îndatorare al acesteia creşte.

9. Text pentru interpretare: „Le propunem clienţilor noştri depozitele pe un termen mai lung ca
soluţie de economisire în condiţiile în care dobânzile pe termen scurt sunt în scădere. Depozitele pe
cel puţin 9 luni le asigură protecţia venitului aşteptat datorită dobânzii fixe care este nemodificabilă
pe toată perioadă depozitului şi pentru care ofertă noastră este avantajoasă. Mai mult, vrem să
răsplătim clienţii vechi ai băncii şi de aceea pentru ei vom avea un bonus special, peste dobânda
acordată standard.” a declarat Sorin Mititelu, director executiv Direcţia Dezvoltare Afaceri şi Retail.(
„Saptămâna Financiară)
Cerinţe:
a. formulaţi ideile principale ale textului;
b. arătaţi care este scopul economiilor;
c. arătaţi ce probleme pun sumele economisite;
d. precizaţi conţinutul economic al conceptelor de : depozit bancar; dobăndă simplă şi
dobăndă compusă;
e. arataţi ce tipuri de depozite cunoaşteţi şi care este deosebirea dintre ele.

10.
11

11.

19
 TITLURI DE VALOARE(valori mobiliare)

Investițiile presupun așteptarea din partea investitorului a unei multiplicări a sumelor

(prin dobânzi, dividende, diferențe de prețuri etc.), spre diferență de economisirea lor,
care reprezintă doar păstrarea banilor.
O piaţă mai puţin cunoscută pentru persoanele fizice, care poate oferi posibilităţi de investitii
aducatoare de castig, este piaţa de capital.

Piaţa de capital este piaţa pe care se tranzacţioneaza diverse tipuri de titluri de valoare
cum ar fi acţiunile, obligaţiuni, titluri de stat si altele. Piața primară – prima solicitare de
finanțare a unei companii/entități (IPO) – listare la bursă. Piața secundară – investitorii pot
schimba între ei deținerile.
Alternativa depozitării banilor la bancă este plasarea lor în titluri de valoare, precum
acțiuni sau obligațiuni.Cele mai sigure plasamente sunt cele în titluri de stat (garantate în
totalitate). Ele sunt emise de Trezoreria Statului care se obligă să le răscumpere după o perioadă
de timp specificată, cu o sumă mai mare. Prin emisiunile de titluri de valoare, statul se
împrumută de la populație pentru a-și putea acoperi cheltuielile proprii.

Acţiunile atestă dreptul de proprietate asupra unei părţi dintr-o societate comercială,
mai exact din capitalul ei. Ele aduc deținătorilor dividende. Acţiunile se vând şi se cumpără la
bursă; variaţiile de preţ pot aduce câştig deţinătorului (dacă le-a vândut cu un preţ mai mare
decât cel de cumpărare) dar şi pierderi. De ce creşte preţul unei acţiuni? Din diferite motive,
dar în special pentru că a crescut interesul investitorilor pentru acea firmă, pentru că se aşteaptă
să facă afaceri foarte bune.
Obligaţiuni ale companiilor. Obligaţiunile sunt documente emise de companii atunci
când au nevoie de un împrumut pe termen lung, documente care se oferă la vânzare.
Deţinătorii de astfel de obligaţiuni primesc dobândă pentru investiţia financiară făcută.
Obligaţiunile pot fi cotate la bursă, la un preţ care poate să fluctueze. De asemenea,
există riscul ca emitentul obligaţiunilor să dea faliment şi astfel investitorul în obligaţiuni (de
fapt creditorul firmei) poate recupera foarte greu sau chiar deloc banii.

20
 Fonduri mutuale. Administratorul unui fond mutual strânge banii pe care mai mulţi
investitori doresc să îi investească. Investitorii primesc în schimb titluri de fond, cu speranţa că
aceste titluri îşi vor creşte valoarea în timp. Fondul are posibilitatea de a investi banii respectivi
(să plaseze bani în bănci, să cumpere obligaţiuni, acţiuni) si astfel să-şi diminueze riscurile.
Este foarte importantă, însă, abilitatea şi corectitudinea administratorului. Există trei tipuri de
fonduri, în funcţie de gradul de risc asumat de fiecare investitor.
- Fondurile monetare. Acestea folosesc banii investitorilor şi-i plasează în depozite
bancare (cu dobânzi mai avantajoase decât dacă ai investi individual) sau cumpără titluri de
stat (care sunt, în general, mai puţin accesibile marelui public). Astfel, fondurile monetare
plătesc, în general, o rată a profitului mai mare decât depozitele bancare sau obligaţiunile. Au
un grad relativ mic de risc dar investiţiile în aceste fonduri nu sunt garantate, precum la bănci.
- Fonduri de investiţii în acţiuni. Acestea sunt fonduri mutuale care plasează banii
investitorilor în acţiunile firmelor din ţară sau din alte state. Valoarea unui astfel de fond poate
creşte sau scădea rapid pe perioade scurte de timp, dar, în general, aceste fonduri dau câştiguri
importante, peste nivelul inflaţiei, de-a lungul timpului. Fondurile de mai sus se mai numesc şi
fonduri deschise, investitorii putând să cumpere titluri şi să retragă liber.
-Mai există şi aşa-numitele fonduri închise, care, în general sunt mijloace de investiţii
de risc mare.
Majoritatea tranzacţiilor pe piaţa de capital constau in cumpărarea şi vânzarea de
acţiuni(spot) ale societăţilor cotate la BVB –Bursa de Valori București, obiectul tranzacţiilor
fiind deci părti din capitalul social al acelor firme.
Principalul motiv pentru care investitorii aleg sa achiziţioneze acţiuni de pe piaţa de
capital nu este insa obţinerea unui dividend ci cumpărarea acţiunilor la un preţ mai mic şi
vânzarea lor la un preţ mai mare, obţinând astfel un profit imediat. Când un emitent are o
situație financiară bună, mai mulți oameni vor să cumpere titlurile emise iar prețul acestora
crește(bull market), iar când un emitent are o situație financiară proastă, mai mulți oameni vor
să vândă titlurile deținute iar prețul acestora scade(bear market).
Cei care doresc să devină acţionari au două variante:
-cumpărarea unor acţiuni nou emise de către o societate listată la bursă;
-cumpărarea de acţiuni care se tranzacţionează deja la bursă.

21
 A fi investitor presupune asumarea unui risc cu scopul de a realiza un profit cât mai
ridicat. Fiecare persoană își asumă riscul în funcție de toleranța individuală față de acesta. Nu
există o formulă universală de investiție și nu există instrument financiar fără risc!
Cei care doresc să investească se adresează unei Societăţi de Servicii de Investitii
Financiare(SSIF).
Strategia pentru a ajunge la un broker :
- buna informare în legătură cu activitatea brokerilor, cu serviciile şi comisioanele pe care le
percep;
- după alegerea Societăţii de Servicii de Investiţii Financiare se decide dacă investiţia va fi pe
termen scurt sau lung.
Rentabilitatea unei acţiuni
1) Randamentul anual pe actiune (Ra) Ra (%) = 100 D / C

Randamentul pe perioada de deţinere:

Perioada de deţinere (intervalul de la momentul 0 la momentul T) poate fi oricât, de aceea

pentru a putea compara randamentul unor acţiuni ce au fost deţinute pe perioade diferite,
trebuie să ajustăm randamentele RPD, astfel încât intervalul de timp să fie acelaşi.

Se impune determinarea unui randamentul anual:

1. ,

22
2. ,

Probleme rezolvate
1.Care dintre următoarele variante de plasament este mai bună, în cazul unei familii cu trei
membri şi cu un venit lunar de 3500 RON. Această familie are următoarele posibilităţi de
plasament ale sumei de 2000 RON, provenită din economii:
a. depozit bancar la termen, cu capitalizare pe 2 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 8%;
b. obligaţiune de stat, cu scadenţa la 2 ani şi rata cuponului de 6,75%;
c. acţiune, cu randamentul de 22% şi al cărei curs, la sfârşitul anului, se preconizează că
ar creşte cu 10%.
Calculaţi veniturile potenţiale aduse de aceste plasamente şi arătaţi care este alegerea cea mai
potrivită. Argumentaţi răspunsul.
Rezolvare
a. Dobânda compusă = 332,8 u.m.
b. Cupon obligațiune = 270 u.m.
c. Venitul acțiunii = dividend + diferență curs = 440 + 200 = 640 u.m.

2. O societate pe acţiuni are un capital social de 250000 RON, constituit în urma emisiunii a
10000 de acţiuni. Randamentul curent al unei acţiuni pentru anul în curs este de 20%, iar
dividendele reprezintă 50% din profitul net al firmei. Care a fost profitul net al firmei? Ce
sumă a primit , sub formă de dividende, o familie care deţine 1,25% din acţiuni?

Dt = 50.000,Pr net = 100.000 u.m.,Dpt = 625 u.m.

3. Cristina a setat un ordin să cumpere 100 de acțiuni BVB la un preț de 20 lei sau mai mic.
Ieri, prețul de deschidere al acțiunii BVB a fost 22 lei, prețul maxim a fost 23 lei, iar cel minim
a fost 21 lei. Ce s-a întâmplat cu ordinul Cristinei? … Ordinele care rămân neexecutate într-
o anumită zi nu sunt anulate de sistem. Aceste ordine sunt păstrate până când sunt executate
sau anulate de investitor/brokerul acestuia.

Aplicații-Probleme de rezolvat
1.În perioada T0-T1 rata dobânzii în economie a crescut de 20% la 25%.Știind că initial cursul
unei obligațiuni scadente în T1 era de 10.000 u.m.,calculați ,scriind formulele de calcul și
explicitând simbolurile utilizate.
a.cursul obligațiunii în T1…………………
b.venitul anual(valoarea cuponului,dobânzii fixe)……………………..
c.modificarea procentuală a cursului obligațiunii……………%,precizând și sensul
crește/scade.

2.Venitul anual adus de o obligaţiune este de 1000 u.m. Care este modificarea procentuală şi
absolută a cursului obligaţiunii, dacă rata dobânzii se reduce de la 25% la 20%:a) creşte cu
20%, respectiv cu 4000 u.m.;b) creşte cu 25%, respectiv cu 4000 u.m.;c) scade cu 20%,
respectiv cu 8000 u.m.;d) creşte cu 25%, respectiv cu 1000 u.m.;e) creşte cu 20%, respectiv cu
1000 u.m.

23
3. Încasările unei firme sunt de 20 miliarde u.m. iar costurile totale de 12 miliarde u.m.
Impozitul pe profit este de 25%, iar 75% din profitul net se distribuie acţionarilor sub formă de
dividende. Capitalul social al firmei este divizat în 2000 acţiuni. Dividendul pe o acţiune este:a)
4,5 milioane u.m.;b) 2,5 milioane u.m.;c) 2,25 milioane u.m.;d) 2 milioane u.m.;e) 1,5 milioane
u.m.

4. Un agent economic dă ordin de cumpărare la termen pentru 10000 acţiuni A la un curs de

100 u.m. pe acţiune şi un ordin de vânzare la acelaşi termen pentru 20000 acţiuni B la un curs
de 120 u.m. pe acţiune. La scadenţă, atât cursul acţiunii A cât şi cursul acţiunii B sunt de 110
u.m. pe acţiune. Agentul economic:a) câştigă 200000 u.m.;b) pierde 100000 u.m.;c) câştigă
300000 u.m.;d) pierde 200000 u.m.;e) câştigă 100000 u.m.

5. „Teoria portofoliului analizează modul în care trebuie să îşi distribuie avuţia un investitor
care prezintă aversiune faţă de risc. O regulă importantă spune că portofoliul trebuie să conţină
mai multe tipuri de active. Această regulă poate fi exprimată prin cuvintele „nu pune toate
ouăle într-un singur coş”.
(Paul Samuelson, William Nordhaus – „Economie Politică”, Editura Teora, Bucureşti, 2000,
pag. 584)
Cerinţe:
a. menţionaţi ideea principală a textului;
b. analizaţi conceptul de portofoliu investiţional,referindu-vă la investițiile specifice
menajelor pe piața de capital;
c. analizaţi pe larg regula menţionată.

6. Bursa de valori:a) este piaţa financiară primară;b) reprezintă locul în care deţinătorii stabilesc
cursul titlurilor;c) este locul în care se realizează operaţiuni de plăţi ale dividendelor;d) este o piaţă
financiară secundară;e) nu admite şi desfăşurarea de operaţiuni cu caracter pur speculativ.
7.a. …………………activează în piețele secundare, plasând ordinele de cumpărare și vânzare
pentru acțiuni, în numele clienților lor.
b. Acțiunile sunt tranzacționate la Bursa de Valori București:a.La fiecare 15 minute,b.În mod
continuu,c.La fiecare oră,d.O singură dată pe zi
c. Indicatorul financiar care arată cât plătește o companie în dividende în raport cu prețul acțiunilor
este numit…………….
8. “Fondurile deschise de investiţii au reuşit, în ultimii doi ani, să atragă investitori mult peste media
pieţei de capital. Totalul activelor fondurilor mutuale a urcat până la 5,48 miliarde lei (circa 1,3
miliarde euro), în creştere cu 63,4% faţă de 2009. Cea mai mare creştere a fost înregistrată al
fondurile monetare (cu plasamente în instrumente purtătoare de dobândă, precum depozitele
bancare), de 71%, valoare acestor fonduri ajungând până la 3,05 miliarde lei, conform datelor
Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România....Numărul total de investitori ai fondurilor
deschise a ajuns la aproape 222.000 ,în comparaţie cu cei de pe piaţa de capital, unde totalul este
de 70.000 – 80.000, iar numărul celor activi de circa 10.000.)” Bussines Cover
Cerinţe:
a. formularea ideii principale;
b. precizarea conţinutului conceptului de fond mutual de investiţii;
c. arătaţi pe scurt ce alternative de plasament oferă piaţa capitalurilor;
d. explicaţi pe scurt de ce se manifestă fenomenul descris în text; ( 20 puncte)
9. Alcătuiţi un exemplu numeric pentru a ilustra calculul randamentului unui titlu de valoare.

24
10.. O acţiune, cu un randament de 12% este cumpărată de piaţa financiară primară la valoarea
nominală de 1200 u.m. Peste un an ea este vândută pe piaţa financiară secundară la un curs cu 20%
mai mare decât valoarea nominală. Calculaţi câştigul absolut şi relativ de pe urma deţinerii titlului.
11. Un investitor în titluri de valoare are un portofoliu investitional în valoare de 5000$. El cuprinde
numai acţiuni la firmele Philips şi LG, producătoare de produse electrice şi electronice. Ce părere
aveţi despre structura acestui portofoliu în raport cu obiectivele urmărite de un investitor în titluri
de valoare ?
Economisire vs Investitie

Administrarea banilor nu este o sarcina usoara, dar exista o varietate de oportunitati pentru a
pune banii sa munceasca pentru tine. In cazul in care crezi ca un depozit bancar este singura
modalitate de a economisi, afla ca exista o serie de alte instrumente disponibile, cu scopul de a-ti
gestiona in mod activ banii. Achizitia de fonduri de investitii, cumparari de actiuni sau obligatiuni
emise de companii listate la bursa, participarea la fondurile de pensii (atat obligatorii, cat si
voluntare) sau asigurarile de viata cu componenta investitionala sunt modalitati de a investi bani.
Economisirea consta in faptul ca banii sunt intr-un cont de economii sau intr-un depozit cu
dobinda fixa la o banca. Banii sunt in siguranta, iti aduc o mica dobinda si au o lichiditate ridicata,
ceea ce inseamna ca poti avea acces la ei ori de cite ori e nevoie. In acelasi timp, doar
economisind nu generezi prosperitate pe termen lung, mai ales daca se iau in considerare
efectele inflatiei. Inflatia reprezinta cresterea preturilor pentru bunuri si servicii, intr-un anumit
interval de timp. Economisirea rareori bate rata inflatiei, dar o investitie poate face asta.
Nevoile pe termen scurt se pot satisface cu banii economisiti, dar pentru indeplinirea obiectivelor
pe termen lung, trebuie sa investesti. Economisirea ajuta, in primul rand, la pastrarea sumei
initiale, in timp ce investitiile genereaza castig peste rata inflatiei.
O investitie te poate ajuta atat sa creezi, cat si sa pastrezi bunastarea. In timp ce unele investitii
pot sa creasca sau sa scada in valoare de-a lungul timpului, investitiile prudente iti aduc un
castig mult mai mare decat un cont de economii la banca. Prin asumarea unui nivel adecvat de
risc, vei putea avea posibilitatea de a castiga randamente potential mai mari pe termen lung.
Exista, in principal, trei factori-cheie legate de obiectivele unei investitii: siguranta, castig si
lichiditate. Intr-un scenariu ideal, acest lucru inseamna ca o investitie se doreste sa fie absolut
sigura, in timp ce genereaza venituri mari si, de asemenea, ofera lichiditate ridicata. Cu toate
acestea, realitatea a demonstrat ca nu le poti avea pe cele trei obiective simultan este dificil de
realizat. In mod obisnuit, un obiectiv trebuie sa primeze fata de celelalte. De exemplu, daca
cineva vrea randamente mari, s-ar putea sa fie nevoit sa isi asume anumite riscuri; sau daca se
doreste lichiditate mare, s-ar putea sa faca un compromis in ceea ce priveste castigul.
Cheia pentru o buna gestionare a banilor este gasirea unui echilibru intre cheltuieli,
economisire si investitii. Aici vine in ajutor conceptul de "diversificare". Acest concept poate fi
explicat in termeni mai simpli, prin aplicarea unui sfat celebru al lui Warren Buffet care spune:
„Nu iti pune toate ouale intr-un singur cos".
Cum functioneaza diversificarea in practica? Pentru a fi diversificat, e necesar sa detii mai
multe tipuri de investitii sau instrumente de economisire. De exemplu, investitii in actiuni,
obligatiuni, detinerea de bani in numerar, intr-un cont de economii sau depozit. Caracteristicile
principale ale principalelor clase de active sunt:
Banii in numerar aduc siguranta si stabilitate portofoliului. Numerarul si echivalentul in numerar
- cum ar fi depozitele sau conturile de economii - sunt cele mai sigure investitii, dar ofera cel mai
mic castig dintre toate cele trei categorii majore de active. Exista riscul ca inflatia va depasi si
eroda randamentul investitiilor in timp.
Actiunile pot contribui cel mai mult la multiplicarea banilor. Dintre cele trei categorii majore de
active, actiunile au adus, istoric, cel mai mare castig, comparativ cu riscul asumat. Actiunile pot
oferi si cel mai mare potential de crestere in cadrul unui portofoliu. Variatia zilnica a pretului unei
actiuni face, de obicei, ca o investitie sa fie perceputa ca fiind mai riscanta pe termen scurt. Dar,
investitorii care au rezistat in perioadele mai volatile sau cu variatii mari de pret, fie ele si
prelungite, au fost recompensati cu randamente pozitive mai mari.
Obligatiunile sunt instrumente cu venit fix, care aduc venituri constante. Obligatiunile ofera
elemente caracteristice atat numerarului, cat si actiunilor, deoarece pretul obligatiunilor este mai

25
putin volatil decat actiunile. In acelasi timp, acestea ofera randamente mai bune decat un
depozit, desi sunt mai putin lichide (ceea ce inseamna ca banii nu se pot retrage in orice
moment) si exista au unele riscuri atasate.

B. Minusul de bani

Opţiuni de acoperire: reducerea cheltuielilor ,creșterea veniturilor,gasirea de noi surse de

finantare ,împrumuturi personale,credite,vânzarea de bunuri ,amanet,etc.
Analizați situația prezentată în graficul de mai jos, precizând evoluția capacității gospodăriilor din
România de a-și asigura cheltuielile necesare din veniturile realizate.

26
- împrumutul (creditul) bancar – credit de consum, credit ipotecar, credit pentru nevoi personale

Creditul bancar este un credit acordat de către bănci persoanelor fizice sau juridice pe termen scurt,
mijlociu sau lung.

Atunci când au nevoie de un împrumut, persoanele fizice se orientează asupra:

- nivelului ratei dobânzii şi nivelului dobanzii anuale efective (DAE) care reprezintă costul total al
creditului;

- solicitarea/nesolicitarea de garanţii;

- gradul de îndatorare admis;

- modalitatea de rambursare;

- documente solicitate de bănci;

- rapiditatea acordării creditului;

- dovada de bun platnic, etc.

Băncile acordă persoanelor fizice mai multe tipuri de credite: credite pentru bunuri de consum,
credite pentru nevoi personale, credite imobiliare sau ipotecare, credite pentru studii, overdraft, etc.

Creditul ipotecar este destinat activitatii imobiliare si se bazeaza in principiu pe

proprietatea privata. El presupune o conventie intre creditor si imprumutat, care cuprinde in
esenta proprietatea (ca garantie a rambursarii imprumutului), conditiile si scadentele,
penalitatile si circumstantele in care se poate pierde proprietatea.
Creditul ipotecar vă permite să vă cumpărați o locuință. Ipotecile sunt oferite de bănci,
societățile de construcții și alte tipuri de creditori și sunt deseori garantate cu proprietatea
achiziționată.
În comparație cu creditul de consum, creditul ipotecar are o rată a dobânzii mai mică și o
perioadă de rambursare mai mare. În schimb, dacă nu vă puteți plăti ratele, iar ipoteca a fost
garantată cu proprietatea achiziționată, creditorii pot să profite și să revândă locuința pentru a
achita împrumutul.
Băncile au libertatea de a accepta sau nu o cerere de credit ipotecar. Înainte de a vă oferi un
împrumut, creditorul trebuie să vă evalueze bonitatea, adică să stabilească dacă vă permiteți
creditul respectiv.
În principiu, puteți obține un credit imobiliar și de la creditori cu sediul în alte țări din UE.
Totuși, țara în care locuiți, în care lucrați sau în care se află proprietatea poate influența modul
în care creditorul evaluează cererea dumneavoastră.
Prin urmare, este foarte important să înțelegeți cum vă este evaluată bonitatea.
Evaluarea bonității
Înainte de a accepta să vă ofere un împrumut, creditorii trebuie să vă evalueze bonitatea. În
acest scop, vor lua în calcul mai multe criterii, printre care:
situația dumneavoastră financiară (active, datorii, etc.)
valoarea proprietății cu care este garantat împrumutul.
Prin urmare, vi se va cere să vă comunicați veniturile, pentru a-i permite creditorului să
verifice dacă aveți capacitatea de a rambursa împrumutul.
Creditorul vă poate oferi un credit ipotecar doar dacă evaluarea sa arată că sunteți în măsură să
îl rambursați.

27
Băncile refuză deseori să acorde credite persoanelor care doresc să cumpere proprietăți în alte
țări sau persoanelor ale căror surse de venituri sau locuri de reședință nu se află în țara în care
este situată banca. Totuși, ele nu îi pot discrimina pe cetățenii UE exclusiv pe motiv de
naționalitate.
În cazul în care considerați că o bancă v-a discriminat din cauza naționalității:
contactați biroul de reclamații al băncii pentru a obține o declarație oficială scrisă, care să vă
prezinte motivele refuzului
dacă refuzul se bazează exclusiv pe naționalitate, cereți sfaturi sau asistență de la FIN-NET
(Rețeaua de soluționare a disputelor financiare), care are rolul de mediator în conflictele dintre
cetățeni și furnizorii de servicii financiare, precum băncile. FIN-NET
Informații de bază pentru a evalua și compara ofertele:
Vă recomandăm să comparați ofertele de la diverși creditori înainte de a lua o decizie privind
un credit ipotecar. Când vă face o ofertă fermă, creditorul trebuie să vă pună la dispoziție și
fișa europeană de informații standardizate (FEIS). Acest document standard este menit să
vă ofere informații cât mai complete privind termenii și condițiile creditului ipotecar oferit.
FEIS oferă următoarele informații:valoarea împrumutului,durata împrumutului, tipul de
dobândă, suma totală care trebuie rambursată,dobânda anuală efectivă (DAE): un număr
reprezentând costul total al împrumutului, exprimat ca procentaj anual; DAE este indicată
pentru a vă ajuta să comparați diferite oferte, toate costurile care urmează a fi plătite, periodic
sau o singură data,numărul, frecvența și valoarea tuturor plăților, informații privind condițiile
de rambursare anticipată și cheltuielile pe care va trebui săuportați dacă decideți să achitați
împrumutul înainte de data prevăzută în cazul contractării unui împrumut în valută:
exemple care explică efectele potențiale ale modificării cursului de schimb asupra creditului
ipotecar.
FEIS vă permite astfel să comparați ofertele de la diferiți furnizori de credite pentru a o selecta
pe cea care vi se potrivește cel mai bine. Dacă nu ați primit acest document din partea
furnizorului de credit, îl puteți solicita.
Cel puțin 7 zile pentru a evalua ofertele sau pentru a vă retrage dintr-un contract de creditare
În baza normelor UE, creditorul sau intermediarul de credit trebuie să vă acorde cel puțin 7
zile pentru a analiza oferta; în unele țări din UE, legislația națională vă poate oferi chiar mai
mult timp.
În funcție de țara în care solicitați împrumutul, ar putea fi vorba despre:
o perioadă de reflecție în care analizați ofertele pentru a decide care vi se potrivește cel mai
bine
o perioadă în care aveți dreptul de a vă retrage dintr-un contract pe care l-ați semnat deja
o combinație a celor două.
Plata anticipată a creditului ipotecar
În mod normal, puteți rambursa anticipat întregul credit sau o parte din el. Acest lucru vă
permite să nu mai plătiți dobândă la datoria restantă sau să treceți la o ofertă de credit ipotecar
mai favorabilă, inclusiv de la un alt creditor.
În baza legislației naționale se stabilește dacă instituția de credit vă poate cere să plătiți
o despăgubire, în cazul în care rambursați împrumutul mai devreme.
Dacă este prevăzută o astfel de despăgubire, ea nu ar trebui să depășească pierderea financiară
suferită de creditor.
Asigurarea creditelor ipotecare și alte servicii
Asigurarea creditului ipotecar intervine în cazul în care vă confruntați cu circumstanțe care vă
împiedică să vă rambursați datoria (pierderea locului de muncă, boală, deces).
Creditorii vă pot cere să încheiați o poliță de asigurare a creditului.
Uneori vă pot propune o poliță, la pachet cu creditul ipotecar, dar acest lucru nu poate fi o
condiție pentru obținerea împrumutului.

28
Aveți întotdeauna libertatea de a căuta condiții mai bune la alți asiguratori, atâta timp cât
nivelul de garanție oferit de diversele polițe este echivalent cu cel solicitat de creditor.
Totuși, ați putea fi obligat să deschideți un cont curent sau de economii la instituția care vă
oferă creditul, pentru a plăti rata din contul respectiv.

Creditul de consum se acorda pe termen scurt sau mijlociu, persoanelor individuale, pentru
acoperirea valorii marfurilor si serviciilor procurate din comert.
Overdraft sau descoperire de cont oferă clientului posibilitatea de a retrage numerar sau de a
realiza plati pana la o anumita limita, care depaseste soldul (nivelul din prezent) al
disponibilului sau din contul curent. Avantajul este: clientul poate folosi acesti bani cand este
necesar, fiind returnati prin alimentarea contului (nu exista o rata lunara fixa), iar dobanda care
trebuie platita este aplicata numai pentru suma de bani care a fost utilizata si pentru zilele cand
aceste fonduri au fost folosite.
OBS!
Etapele ACCESĂRII UNUI CREDIT
Pasul 0. Este acest credit necesar?
Pasul 1. Ce produs de finanțare mi se potrivește?
Pasul 2. Ce sumă aș putea împrumuta?
Pasul 3. Cum decid care produs din piață este cel mai avantajos pentru mine?
Pasul 4. Ce documente trebuie să prezint Băncii?
Pasul 5. Când primesc un răspuns și care sunt pașii următori?

Aplicații

29
1.Identificaţi principalele asemănări şi deosebiri dintre creditul imobiliar şi creditul ipotecar.
2. Enumeraţi etapele contractării unui credit.

3.Răspundeţi cu adevărat sau fals la următoarele cerinţe și argumentați:

a. Dobânda solicitată pentru un credit este mai mare decât dobânda acordată pentru un
depozit
b. Giranţii reprezintă cea mai importantă formă de garanţii reale
c. Garanţiile solicitate în cazul unui credit bancar acoperă aproximativ 90% din valoarea
creditului.
d. Creditul reprezintă un împrumut acordat cu titlu nerambursabil de către o bancă sau altă
instituţie financiară unei persoane fizice sau juridice.

Costul banilor împrumutaţi

Dobanda anuala efectiva exprima sub forma procentuala costul total al unui credit.
Acesta este un concept impus atat in Uniunea Europeana, cat si Statele Unite, fiind implementat
pentru a permite consumatorilor sa compare usor costul creditelor.
Cel mai usor mod de a intelege ce inseamna DAE este sa analizam un caz concret. De
exemplu, daca intregul cost al creditului ar fi format doar din dobanda, atunci cel mai bun credit
se poate alege prin simpla comparare a ratelor de dobanda, urmand sa alegem imprumutul cu
dobanda cea mai scazuta.
In realitate, bancile percep o serie intreaga de comisioane, care fac dificila compararea
creditelor. Sa presupunem ca o banca acorda un credit, care are o rata a dobanzii de 10% si un
comision initial de 3%, in timp ce alta practica o dobanda de 11%, cu un comision lunar de
0,1%, aplicat la sold. Care este mai scump? Greu de spus deoarece in aceasta forma datele nu
pot fi comparabile.
Rolul DAE este tocmai de a aduce la acelasi numitor comun toate costurile unui credit. Mai
precis, DAE transforma si comisioanele aferente unui imprumut sub forma unei dobanzi
anualizate. In acest fel, devine posibila compararea a doua credite, indiferent de tipul
comisioanelor percepute. Iar diferenta dintre DAE si rata dobanzii se datoreaza, in mare parte,

30
acestor costuri suplimentare: comisioane initiale, lunare, anuale, prime de asigurare de viata,
etc.
Nu trebuie confundat DAE cu rata dobanzii, deoarece ele joaca roluri diferite. DAE este
doar un indicator care se exprima in forma procentuala si nu este folosit in calculul dobanzii
platite de client. El poate fi comparat cu clasa energetica de la electrocasnice. Un aparat cu
clasa A consuma mult mai putin decat unul cu clasa C. La fel, in cazul imprumuturilor, un
credit cu DAE mai mic este mai ieftin decat unul cu DAE mai mare.

Aplicații
1. Dacă pentru un împrumut de 10 mil. u.m., acordat pe o perioadă de 5 ani, se percepe o rată
anuală a dobânzii de 10%, dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an, iar creditul se restituie
integral la sfârşitul perioadei de creditare, atunci suma totală a dobânzii plătită băncii este
de:a. 10.000.000 u.m.,b. 6.105.100 u.m.,c. 5.000.000 u.m.,d. 16.105.100 u.m.
2. Un agent economic împrumută de la o bancă pentru un an suma de 100 mil. u.m., pentru care
trebuie să plătească o dobândă totală de 50 mil. u.m. Ştiind că împrumutul a fost făcut în regim
de dobândă simplă, rata anuală a dobânzii cu care a fost obţinut creditul este de:a. 50%,b.
25%,c. 10%d. 5% .
3. Un agent economic contractează un împrumut de 200.000 u.m., cu o rată anuală a dobânzii
de 10%. Dacă împrumutul trebuie restituit în patru tranşe anuale egale, calculaţi, scriind
formulele de calcul şi explicitând simbolurile utilizate:
a.valoarea unei tranşe anuale T=.............................
b. dobânda pe care o achită debitorul odată cu plata celei de a doua tranşe din împrumut
D2=......
c. suma cumulată pe care o primeşte creditorul pe perioada contractului de împrumut
ST=.................

4. Alcătuiți un exemplu concret , cu valori numerice, prin care să ilustrați contractarea unui credit de
consum, rambursabil în rate anuale egale.

5. Familia Ionaşcu a contractat un credit de 7000 RON pentru redecorarea locuinţei şi urmează
să-l restituie în 5 tranşe anuale egale, cu o rată anuală a dobânzii de 12%.
Completaţi în mod corespunzător tabelul de rambursare de mai jos.

Dobânda Suma anuală de

Anul Rata anuală Creditul
anuală plată

1 1400 7000 840 7840

2 1400 6272
3 1400 4704
4 1400 2800 336
5 1400 1400 168

6. Mărimea garanţiilor solicitate de bănci se află în relaţie inversă cu:a) riscul creditului;b) mărimea
creditului;c) durata angajamentelor asumate de debitori;d) bonitatea debitorului;e) înclinaţia spre
prudenţă a băncii.

31
7. Presupunem că o familie împrumută suma de 15000 u.m. pe o perioada de 5 ani, urmând a restitui
creditul în rate anuale egale. Rata anuală a dobânzii este de 8, 25%. Alcătuiţi tabelul de rambursare
precizând rata anuală,creditul restant, dobanda anuală, suma anuală de plată. Calculaţi dobânda
totală.
8.Familia Ivănescu este formată din : doi copii, unul elev şi unul student la Universitatea Bucureşti,
tata şi mama muncitori salariaţi în construcţii, bunica, pensionară. Familia lucuieşte într- un
apartament proprietate personală într-un oraş de provincie şi doreşte să-şi cumpere o casă cu 1000
metri pătraţi la ţară, în apropierea oraşului. Această familie a hotarât să contracteze un credit
ipotecar, pe o perioadă de 25 de ani, cu 9,5% dobândă. (20 puncte)
Cerinţă: folosindu-vă de cunoştinţele privitoare la credite şi la bugetul de familie, analizaţi din
punct de vedere economic decizia acestei familii.
9. Realizați un minieseu cu tema„Cum aloc resursele financiare personale?

Probleme rezolvate

32
C. Cardul bancar şi utilizarea lui – tipuri de carduri

Un card de credit (sau o carte de credit) este un card de plată, a cărei denumire provine
de la obiectul fizic utilizat, o cartelă dreptunghiulară de plastic. Este unul dintre cele mai la
modă și mai utilizate produse bancare.[1] Un card de credit este diferit de un card de debit prin
faptul că nu se transferă sume de bani din contul utilizatorului la fiecare tranzacție efectuată.
Prin folosirea cardului de credit, emitentul cardului îl împrumută pe titular cu o sumă de bani.
Folosind cardul de credit, titularul nu este obligat să achite datoria acumulată imediat, el
poate amâna plata acestei datorii pentru mai târziu, cu costul plății unei dobânzi pentru banii
datorați. Majoritatea cardurilor de credit au aceeași formă și dimensiune, conforme cu
specificațiile standardului ISO 7810, adică 85,60 × 53,98 mm (33/8 × 21/8 țoli).
Cardul de debit cu overdraft (sau descoperit de cont) oferă în plus și un împrumut
echivalent cu un anumit număr de salarii sau pensii, după ce banii din cont au fost epuizați.
Sunt percepute în plus comisioane și dobânzi pentru sumele împrumutate.
Indiferent de card, exista cateva informatii care apar pe partea din fata:
- numele bancii care l-a emis si care este extrem de important, fiindca daca apar probleme -
de pilda, va lipsesc in mod inexplicabil bani de pe card - la banca trebuie sa sunati.
- numarul cardului – acel cod lung de 16 cifre
- data expirarii – mai exact, luna si anul
- si, evident, numele posesorului
In partea din dreapta jos veti vedea logoul organizatiei financiare la care este inrolat cardul,
de exemplu VISA,MASTERCARD ETC. Daca intoarceti cardul, pe partea din spate veti
gasi: - Banda magnetica pentru criptarea elementelor de securitate
- Un spatiu pentru semnatura posesorului. E bine sa va iscaliti chiar daca in Romania nimeni
nu prea se uita la semnatura. In afara tarii, insa, lucrurile sunt diferite si vanzatorii chiar mai
compara semnatura de pe card cu cea de pe bonuri
- Un numar de telefon de urgenta
- Codul de securitate CVV2 sau CVC2 din 3 cifre, afisat cu litere inclinate.

Cardul de credit sau cardul de cumpărături, cum mai este cunoscut, este alimentat de
către bancă, punând la dispoziția posesorului de card o limită de credit. Pentru valoarea
utilizată din limita de credit, titularul cardului are obligația de a rambursa la scadență o suma
minimă, reprezentând un procent din suma folosită cât și dobânda aferentă, conform
condițiilor prevăzute în contractul de card de credit. Cardul de credit este reîncărcabil,
datorită faptului că sumele rambursate pot fi reutilizate ulterior rambursării.

33
Cardul de debit este alegerea perfecta daca:

 ai venituri recurente (salariu, pensie, bursa etc.) pe care vrei sa le incasezi pe card
 esti student, ai un buget limitat sau activitatea ta profesionala nu genereaza venituri
recurente
 nu vrei sa platesti comisioane de administrare (de regula, cardurile de debit au zero
comisioane, sau comisioane foarte mici)
 vrei sa ai la dispozitie un instrument de plata usor de folosit, care sa iti permita sa iti platesti
cumparaturile de zi cu zi sau sa retragi bani de la bancomat

Ce trebuie sa tii minte este ca in contul corespondent cardului de debit vei avea intotdeauna doar
atatia bani cati incasezi din veniturile proprii.
Cardul de credit, tot mai popular si la noi sub forma cardului de cumparaturi in rate, este alegerea
perfecta daca:

 faci cumparaturi de valoare mare (gen electronice, electrocasnice) pe care iti este mai
convenabil sa le achiti in mai multe rate
 vrei sa primesti bonusuri pentru cumparaturile pe care le faci
 rambursezi la timp suma minima de plata, luna de luna

Cu cardul de credit vei putea face tranzactii nu doar din banii proprii, ci si accesand linia de credit
atasata. Ca avantaj suplimentar, ai o perioada de gratie in care nu trebuie sa rambursezi banii
utilizati din linia de credit.
Cardul preplătit/reîncărcabil este un tip de card de debit neatașat unui cont curent și, de
obicei, fără comision de administrare. Acesta este util când dorești să faci un cadou în bani.
Uneori, are restricții de utilizare - precum imposibilitatea de a plăti online.

1. Numele posesorului cardului.

2. Numărul unic al cardului. Tehnic se numește PAN (Primary/Payment Account Number).
Nu îl confunda cu numărul contului tău.
3. Data expirării cardului. Ai grijă să ți-l schimbi la timp!
4. Codul de securitate necesar cumpărăturilor online. Pentru a face plăți pe net, vei avea
nevoie să generezi și o parolă 3D Secure.
5. Chip EMV pentru securizarea tranzacțiilor. Acest pătrățel auriu este, practic, cel care te
protejează.

34
 6. Sigla sistemului de plată (Visa, MasterCard, American Express etc.).
7. Simbolul contactless (de reținut - vom mai vorbi despre el).
8. Banda magnetică (opțională) pentru tranzacții în afara Europei. Este utilizată mai des
pentru accesul în bancă în afara programului.
9. Banda pentru semnătura posesorului. Aici se verifica dacă semnătura de pe bonurile de
casă corespunde celei de pe card.
10. Antena pentru cardurile contactless, vizibilă în lumină puternică.

Drepturile consumatorilor online

Pentru o siguranță și mai mare, întreg comerțul online este reglementat legal. Atunci când
cumperi online de la comercianți din România și din alte state europene, beneficiezi de
următoarele drepturi:

 Dreptul de a renunța la achiziție în termen de 14 zile de la primirea pachetului, prin

simpla notificare a furnizorului, singurele costuri suportate fiind cele de rambursare a
produselor; acest drept nu este condiționat de păstrarea ambalajului.
 Dreptul de a primi produsele în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea
contractului, dacă părțile nu au convenit altfel;
 Dreptul la informații clare privind caracteristicile principale ale produsului sau serviciului,
date de contact privind comanda, costul total, inclusiv taxele și costurile de livrare;
 Dreptul de a primi sumele plătite în avans în termen de cel mult 7 zile, dacă produsul
comandat nu se află pe stoc și alegi să anulezi comanda;
 Consumatorii care plătesc cu cardul au dreptul de a adresa băncii refuzul la plată dacă nu
primesc bunurile/serviciile comandate sau la parametrii specificați.

Sfaturi!
Plătește contactless: Poți să plătești rapid și ușor până la 100 lei fără a mai tasta codul PIN,
prin simpla apropiere a cardului tău de simbolul al cititorului POS. Plătești în viteză contactless
și prin folosirea ultimelor gadget-uri: o brățară, un ceas sau chiar o pereche de ochelari, toate
beneficiind de tehnologie specifică. Fiecare plată este efectuată în siguranță, iar tu economisești
timp la magazin sau în transportul public, atât în țară, cât și în străinătate.

Plătește cu un smartphone: Ai încredere zi de zi în telefonul tău mobil, de ce nu ai avea

încredere și să lași portofelul acasă și să plătești cu telefonul? O aplicație de tip portofel (mobile
wallet), precum Android Pay sau Apple Pay, poate să păstreze în mod criptat cardurile tale,
indiferent de banca emitentă. Atunci când ai nevoie să plătești contactless sau chiar online,
amprenta ori, după caz, un cod de securitate, permit efectuarea plății. Dacă optezi pentru
aplicația băncii tale, poți să știi mereu câți bani ai în cont, să efectuezi plăți sau chiar să deschizi
un depozit.

Plătește taxele și amenzile ușor: Poți beneficia de o reducere dacă plătești taxele, impozitele
și amenzile într-un anumit interval comunicat. Pentru a nu pierde timp, înregistrează-te de pe

35
acum pe ghiseul.ro. Sute de mii de români au deja un cont pe ghiseul.ro sau pe site-ul
primăriilor locale și efectuează tranzacții ușor și sigur. Astfel, poți să plătești rapid taxele pentru
locuință, teren, mașină sau chiar o amendă de circulație. Dacă instituția la care trebuie să
plătești nu este înrolată pe ghiseul.ro, poți oricând să setezi o plată către aceasta folosind meniul
dedicat din aplicația online banking.

Verifică rapid cursul de schimb valutar: Dacă ai un card, poți să plătești la comercianți din
întreaga lume, indiferent de valuta contului tău. Cursul de schimb poate fi verificat ușor dacă
folosești aplicația rețelei de plată a cardului tău.

Aplicații!
Adevărat sau Fals?

1.Toate plățile efectuate cu cardul,online și offline ,au comision 0.

2. Plățile online efectuate cu carduri de credit beneficiază de o perioadă de grație nelimitată.

3. Pentru a face o plată pe net cu un card bancar înrolat în sistemul 3D Secure ai nevoie și de
codul CVV2 și parola 3D Secure.
4. La solicitarea unui operator de la un magazin online nu trebuie să îi transmiți prin e-mail,
SMS sau apel telefonic date precum CNP, codul PIN, numărul complet al cardului sau codul
CVV2.
5. Prin online banking poți să verifici soldul contului, să plătești facturi și să retragi numerar.
6. Poți să folosești cardul tău bancar, dar și serviciile online banking oferite de bancă de oriunde
din lume, la orice oră din zi, cu excepția unor perioade în care banca organizează activități de
mentenanță.
7. Comercianții online au obligația de a îți trimite toate bunurile comandate în termen de 31 de
zile calendaristice, cât timp părțile nu au convenit altfel.
8. Activarea serviciului 3D Secure oferă securitate sporită tranzacțiilor online efectuate cu
cardul, securizând 3 domenii: cel de Acceptare (magazin, banca comerciantului), cel de
Emitere (client, banca acestuia) și cel de Interoperabilitate care aparține organizațiilor
internaționale emitente de carduri.
9. Comercianții online trebuie să furnizeze înaintea încheierii contractului, în mod vizibil,
lizibil și ușor de înțeles și informații referitoare la principalele caracteristici ale
produselor/serviciilor, identitatea comerciantului (denumire, adresă, telefon, fax), prețul total
al produselor cu toate datele incluse, garanția de conformitate etc.
10. Prin internet banking poți configura servicii precum direct debit, care permite transferul
periodic al aceleiași sume de bani către un anumit cont, dar și standing order care permite plata
automată a facturilor de utilități a căror valoare diferă de la o lună la alta.
11.Cardul de credit îți oferă posibilitatea să împrumuți fonduri de la bancă, chiar în momentul
achitării bunurilor, fără dobândă, pentru o perioadă de grație nelimitată.

36
 D. Modalităţi de prevenire a riscurilor în ceea ce priveşte
administrarea banilor cu ajutorul băncilor

Se pune problema păstrării in siguranţă a banilor, siguranţă faţă de :

A. Ameninţări extraeconomice:
- eventuale furturi;
- producerea unor calamităţi (incendii, inundaţii etc)
B. Ameninţări economice:
- deprecierea banilor provocată de inflaţie;
- schimbarea banilor.(punerea in circulaţie a bancnotelor si monedelor noi, denominarea, etc)

Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDB)este institutia care garanteaza

toate tipurile de conturi sau depozite din bancile persoane juridice romane, nu si din
sucursalele bancilor straine, in limita 100.000 de euro pentru fiecare pesoana, in fiecare
banca.

OBS!
Care sunt riscurile ce se pot materializa în decursul perioadei de finanțare?
Riscul de curs de schimb, Riscul ratei de dobandă(ROBOR), Riscul diminuării
sau pierderii veniturilor!

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie a dobânzii pentru creditele în
lei acordate pe piața interbancară și este stabilită de către Banca Națională a României.
Rata dobânzii reprezintă costul creditului sau randamentul economiilor. Atunci când o
persoană împrumută bani de la o bancă, ceea ce trebuie să plătească pentru acest împrumut este
rata dobânzii. Atunci când economisește bani la o bancă, dobânda reprezintă randamentul
economiilor sale.

37
 Economiștii fac diferența între rata „nominală” a dobânzii și rata „reală” a dobânzii, însă în
ce constă această diferență și de ce este ea importantă?
Rata nominală a dobânzii reprezintă rata convenită și plătită. De exemplu, aceasta este rata
pe care proprietarii de locuințe o plătesc pentru creditul lor ipotecar sau pe care deponenții o
primesc pentru depozitele lor. Debitorii plătesc rata nominală, iar deponenții o primesc.
Totuși, nu numai rata nominală plătită sau primită este importantă pentru debitori și
deponenți, ci și cantitatea de bunuri, servicii sau alte lucruri pe care le pot achiziționa cu banii
respectivi. Economiștii numesc acest concept „puterea de cumpărare a banilor”; de obicei,
aceasta scade în timp, pe fondul creșterii prețurilor ca urmare a inflației.
Debitorii și deponenții pot stabili rata reală a dobânzii pentru împrumuturile și economiile lor
scăzând această pierdere a puterii de cumpărare din rata nominală a dobânzii.
Exemplu
Un deponent care depune 1 000 EUR într-un cont cu scadența la un an poate primi o rată
nominală a dobânzii de 2,5%, obținând astfel, după un an, 1 025 EUR. Totuși, în cazul în care
prețurile cresc cu 3%, deponentul va avea nevoie de 1 030 EUR pentru a achiziționa aceleași
bunuri sau servicii care, cu un an în urmă, ar fi costat 1 000 EUR, ceea ce înseamnă că
randamentul real va fi fost, de fapt, de -0,5%. Acesta reprezintă rata reală a dobânzii și se
calculează scăzând rata inflației (3%) din rata nominală a dobânzii (2,5%).
Este bine să calculezi valoarea salariului tău și în termeni reali, având în vedere rata
inflației. De exemplu, dacă pe o perioadă de un an salariul tău crește cu 2%, iar rata inflației
pentru aceeași perioadă este tot 2%, înseamnă că valoarea nominală a salariului (suma pe care
o primești) a crescut, dar valoarea reală a acestuia a rămas constantă (poți să cumperi la fel de
multe din salariu: deși acesta a crescut cu 2%, bunurile pe care le cumpărai sunt mai scumpe
cu 2%).

Aplicații
1.Grupaţi în A – ameninţări extraeconomice şi B – ameninţări economice asupra siguranţei banilor,
următorii factori: furturi, devalorizare, inflaţie, incendii, inundaţii, schimbarea banilor.
2. O firmă contractează un împrumut în sumă de 1 mil u.m. Peste 1 an, firm returnează băncii 1,5mil
u.m. Dacă în acest interval preţurile au crescut cu 50%, ratele nominală şi reală ale dobânzii sunt:
a) 50%, 0%;b) 50%, 100%;c) 100%, 50%;d) 0%, 50%;e) 50%, 50%.
3. O gospodărie a economisit pe parcursul unui an suma de 5000 u.m. pe care a depus-o în bancă pe
un an, cu o rată a dobânzii de 6,25% ,în regim de dobândă simplă. Rata inflaţiei a fost, la sfârşitul anului
, de 7,88%. A atins gospodăria obiectivul siguranţei valorice a banilor? Argumentaţi pe scurt.
4. Text de interpretat:„ Dacă veţi intreba diferite persoane de ce inflaţia este o problemă socială, ele
vă vor răspunde probabil că inflaţia le sărăceşte: « În fiecare an, şeful meu îmi măreşte salariul, dar
preţurile cresc mai mult decât imi creşte mie venitul » Presupunerea implicită a cestei afirmaţii este
că acolo unde nu avem inflaţie, pentru o aceeaşi creştere de venituri, vom fi capabili să cumpărăm mai
multe bunuri” (N.Gregory Mankiw, Macroeconomie)
Cerinţe:
a. precizaţi conţinutul economic al termenului de inflaţie;
b. enumeraţi consecinţele sociale ale inflaţiei;
c. arătaţi ce relaţie este între inflaţie şi consum;
d. prezentaţi pe scurt efectele inflaţiei asupra bugetelor de familie.
5. Alcătuiţi folosind valori numerice un buget de familie excedentar.
6. Venitul nominal lunar al unei familii pe parcursul unui an este de 2200 u.m. La sfărşitul anului
rata inflaţiei a fost de 10%. Care este venitul real al familiei la sfârşitul anului.

38
 Cap.3.Servicii bancare pentru populaţie
OBIECTIVE:
1.Aplicarea cunoştinţelor specifice educaţiei financiare în
scopul raportării responsabile la serviciile financiar-bancare
2. Exersarea, în cadrul grupului de lucru, a utilizării
serviciilor bancare
3. Dezvoltarea unor deprinderi legate de utilizarea, în deplină
siguranţă, a serviciilor bancare
4. Participarea responsabilă la decizia de utilizare a
serviciilor bancare

A.Tipuri de servicii bancare – plata facturilor, servicii on-line,

internet-banking

Serviciile bancare electronice reprezintă serviciile bancare care pot fi puse la dispoziţia
persoanelor fizice şi a companiilor de către o bancă prin mijloace electronice sau parţial
electronice, în general, prin intermediul unui telefon fix sau mobil, dar şi prin Internet.
Serviciile e-banking utilizează computerul şi tehnologiile electronice ca suport pentru
efectuarea de plăţi şi alte trasferuri de documente. Prin utilizarea serviciului "Personal
Computer Banking" nu mai este nevoie ca să te deplasezi la bancă pentru a-ţi ridica extrasele
de cont, pentru a efectua plăţi în lei sau valută şi pentru a verifica dacă debitorii şi-au onorat
obligaţiile. Toate aceastea se pot efectua de la birou, prin intermediul computerului. În plus,
serviciul "Personal Computer Banking" este disponibil 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână.
De cateva dintre aceste informatii e nevoie pentru cumparaturi online: de numarul cardului, de
data expirarii, de codul de securitate si de numele posesorului cardului, asa cum e scris pe card..
Nu trebuie sa le tineti minte, ci doar sa aveti cardul la indemana cand cumparati. In niciun caz
sa nu le salvati intr-un fisier de unde sa le faceti apoi copy-paste pe site-ul magazinului online.
La fel de important, nu le trimiteti pe mail sau prin SMS.
Oricum, orice site-uri serioase iti ofera toate indicatiile necesare si iti arata cu poze unde sa
gasesti cifrele respective pe card, numai sa cumperi de la ei. Daca faceti cumparaturi pe net,
pentru mai multa siguranta e bine sa inregistrati cardul si in platforma 3D Secure.

39
 Internet banking, uneori este denumit serviciu bancar online şi reprezintă este o formă mai
avansată de PC banking. Internet banking utilizează Internetul ca şi canal de distribuţie prin
care se dirijează activitatea bancară, de exemplu: transferarea fondurilor, plata facturilor,
vizualizarea soldurilor conturilor de economii, plata ipotecilor şi cumpărarea instrumentelor
financiare şi a certificatelor de depozit. Serviciile bancare de Internet sunt cunoscute ca ca fiind
servicii virtuale (cyber, net) interactive sau web-banks (web-site-urile băncilor).
În general, serviciile bancare electronice, se pot clasifica în doua categorii: - furnizarea de
informaţii şi, respectiv - efectuarea de transferuri de fonduri şi de plăţi(Facturi/Direct
debit), plăți în lei sau valută către un cont deschis la o bancă din strainatate,plăți
asigurări, virarea/plata salariilor, plăți taxe și impozite.
OBS!
Banii pe net circulă mai rapid. De exemplu, să presupunem că dorești să cumperi un produs
de la un magazin online. Chiar dacă tu ai cont la o altă bancă decât cea prin care realizează
tranzacții magazinul, printr-un sistem informatic complex, banii sunt transmiși în siguranță
între cele două bănci, apoi vânzătorului, iar totul durează doar câteva secunde. Mai multe
detalii vei descoperi în capitolul Cardul Bancar și 3D Secure.

Tranzacțiile pot fi efectuate între persoane, companii sau instituții ale statului. De fiecare dată,
intermediarii sunt băncile, Trezoreria Statului sau alte organisme de plată. Acestea din urma
sunt Visa, MasterCard, PayU, Netopia și altele, care intervin atunci când unele bănci sau
trezoreria nu au canalele dedicate și mijloacele tehnice necesare pentru a realiza astfel de
tranzacții rapide și sigure.

Dacă te întrebi cum poți plăti propriu-zis online, există mai multe modalități: prin card bancar,
ordin de plată, SMS sau chiar vouchere (cupoane). Probabil, cel mai des vei plăti folosind un
card bancar (de debit sau credit) sau ordine de plată (tot online, cu aplicația internet banking).

Banking înseamnă bănci care nu dorm niciodată. În siguranță completă, poți face o multitudine
de operațiuni, precum:

 verificarea soldului din cont

 plata facturilor, taxelor și impozitelor
 schimbul de valută
 constituirea și lichidarea depozitelor
 plata ratelor de credit
 subscrierea unităților de fond
 transferul de bani național și internațional
 verificarea extraselor de cont
În afară de economia de timp, ai și comisioane mai mici decât la ghișeu, iar cursul valutar e
mai avantajos. Siguranța e maximă, dovadă fiind toate protocoalele electronice de comunicații,
parolele statice și dinamice, dar și faptul că, dacă ești inactiv câteva minute, ești deconectat de
la sesiune.

40
 B. Bancomatul şi utilizarea lui

Fie ca sunt de credit sau de debit, am ales sa folosim aceste facilitati oferite de banci
pentru a ne usura viata.Insa stim cu totii exact cum se folosesc cardurile, ce sunt ATM-urile
bancare si care este procedura de efectuare a unei tranzactii cu cardul?Cum procedezi in
zilele cand nu mai ai bani lichizi in buzunar? Simplu. Iti faci un drum pana la cel mai
apropiat bancomat, introduci cardul, completezi informatiile cerute pe ecran si apoi iti
incasezi suma ceruta.
De asemenea, cu ajutorul unui ATM poti sa transferi bani intre doua conturi, sa creezi
depozite sau sa oferi alte servicii financiare de baza.
Asta o stie toata lumea. Insa care este drumul de la introducerea cardului in bancomat pana
la mesajul "Multumim ca ati folosit serviciile noastre"?

Ce este un ATM?
Aceste masinarii electronice care functioneaza 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana se gasesc
acum aproape in orice intrare de filiala bancara, la multe supermarketuri si in majoritatea
centrelor de turism.ATM-ul reprezinta un terminal de date cu 2 input-uri (intrari) si 4 output-
uri (iesiri). El este in permanenta conectat la un "host procesor", un provider de internet care
permite utilizatorului sa isi vizualizeze pe ecran toate operatiunile permise.
Host procesor si el conectat la calculatorul central al bancii de care apartine ATM-ul si
detinut fie de catre banca emitenta de card, fie de catre un provider de internet independent.
Cele doua input-uri ale oricarui ATM sunt:Card readerul - locasul unde introducem cardul si
care este prevazut cu un cititor de banda magnetica.

Acest cititor va citi informatiile continute de cardul introdus, privind datele proprietarului.
Imediat dupa citirea acestora, procesorul cititorului va directiona tranzactia catre calculatorul
bancii emitente a cardului introdus.

Tastatura - cu ajutorul ei utilizatorul introduce informatii ulterioare, necesare la identificare,

gen cod PIN, sau informatii selectate din optiunile prezentate pe ecran, gen tipul tranzactiei,
suma de extras, necesitatea unei chitante etc.

Cele 4 output-uri ale oricarui ATM sunt:

Speakerul - prezent la foarte multe tipuri de ATM, speakerul contribuie la usurarea

41
operatiunilor pe care le face utilizatorul.

Ecranul/displayul - pe el sunt afisate mesajele de la banca, cerintele de introducere de date

precum si optiunile de selectat de catre utilizator.

Imprimanta de chitanta - toate operatiunile efectuate de catre ATM raman stocate in memoria
calculatorului, insa daca utilizatorul doreste, tranzactia curenta i se poate oferi in forma
tiparita, dupa finalizarea ei.

Dispozitivul de eliberare numerar - mecanism bine structurat care proceseaza informatia in

cifre introdusa de utilizator si dispune eliberarea sumei cerute, din safe-ul aflat in interiorul
ATM-ului.

C. Servicii de asigurare
Riscuri şi asigurarea persoanei contra riscurilor
Riscul este incertitudinea unui rezultat – poate fi un eveniment neprevăzut care conduce la pierderi
sau daune.

Cum administrăm riscul?

1. Îl evităm: alegem să nu participăm într-o activitate din cauza riscurilor posibile (ex. alegem să nu
avem carnet de conducere, să nu investim pentru a nu pierde bani etc.);

2. Economisim: bani pentru eventualitatea unei pierderi viitoare sau pentru cazuri neprevăzute (ex.
economisim bani pentru eventualitatea unui accident de maЬină, economisim bani pentru pensie
etc.);

3. Îl transferăm: încheiem o asigurare (ex. plătim o sumă de bani – primă – într-un contract de
asigurare Ьi dacă riscul se produce, societatea de asigurare preia plata sumei întregi care acoperă
paguba produsă).

4. Îl diminuăm: prin strategii de investiţii, de exemplu prin diversificarea portofoliului de instrumente

financiare sau prin participarea la un fond de investiЮii sau fond de pensii.

Asigurarea este o garanţie acordată de un asigurător asiguratului său, de a indemniza

eventualele pagube, în schimbul unei prime sau cotizaţii
Pentru a putea beneficia de o asigurare este nevoie de semnarea unui contract, numit:
“contract de asigurare”.
Principalele caracteristici juridice ale contractului de asigurare:
 caracter consensual - se încheie în scris numai pe baza consimţământului părţilor;
 caracter sinalagmatic - părţile contractante îşi asumă reciproc anumite obligaţii reciproce
şi interdependente;

42
 caracter aleatoriu - părţile contractante nu cunosc la încheierea contractului ce efecte vor
rezulta din desfăşurarea lui: beneficii sau pierderi. Caracterul aleator este esenţial la
contractul de asigurare;
 caracter oneros - fiecare parte urmăreşte obţinerea unui avantaj (folos) prin prestaţia pe care
s-a angajat să o facă în favoarea celeilalte părţi. La fel ca şi alte contracte cu titlu oneros,
contractul de asigurare este opus contractului cu titlu gratuit;
 caracter succesiv - eşalonarea în timp a prestaţiilor precizate în contract. Faptul că,
valabilitatea contractului de asigurare se întinde pe o anumită perioadă de timp, face
posibilă eşalonarea plăţii primei de asigurare de către asigurat;
 caracter de adeziune - forma şi clauzele contractului sunt stabilite de către societatea de
asigurări, potenţialul asigurat având posibilitatea să accepte sau să respingă în bloc acest
contract;
 caracter de bună-credinţă - presupune ca executarea acestuia să se facă cu bună credinţă de
către ambele părţi.
Asigurătorul este persoana juridică care în schimbul unei prime de asigurare (sumă de
bani) îşi asumă răspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate.
Asiguratul este persoana fizică care in schimbul unei prime de asigurare plătite
asigurătorului, îşi asigură bunurile împotriva anumitor calamităţi ori accidente.
Beneficiarul asigurării este persoana care are dreptul de a incasa suma asigurata sau
despăgubirea, fără sa fie neaparat parte la contractul de asigurare.
Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul o plăteşte asiguratorului, pentru
ca acesta din urmă să-şi poată constiui fondul de asigurare necesar achitării despăgubirii sau
sumei asigurate în momentul în care se produce riscul asigurat
Riscul asigurat se referă la un eveniment care, o dată produs, din cauza efectelor sale,
obligă pe asigurător să plătească asigiguratului despăgubirea sau suma asigurată.
Tipuri de asigurări:
a) asigurări obligatorii – sunt acelea care se bazeaza pe principiul obligativităţii prin
lege(exemple: RCA, asigurari de locuinţe- din iulie 2010,Asigurare de răspundere
civilă pentru câinii periculoși,Asigurarea pentru agențiile de turism dar de care
beneficiază cei care cumpără servicii de turism,Asigurările obligatorii de
răspundere profesională);
b) asigurări facultative- se încheie numai în baza acordului de voinţă al părţilor(exemple:
asigurări de viaţă, asigurări auto facultative: CASCO, Asigurarea medicală pentru
călătorii în străinătate,Asigurarea de răspundere civilă și profesională,Asigurarea
de sănătate,Asigurarea de accidente,Asigurarea facultativă a locuinței.Asigurarea
agricolă asigurări pentru pensii, etc.)

43
Aplicații

Completați spațiile libere!

1.Factorii care generează riscurile sunt:
..................................................şi.....................................................

2.Asigurarea este........................................................
............................................................................................

3.Toate persoanele fizice pot beneficia de asigurare, indiferent de...........................,

.............................., .......................

4.Expresia de mai jos este corectă? Da sau Nu?

Riscul asigurat se referă la proporţia răspunderii asumate de asigurător prin încheierea unei
poliţe de asigurare. .....................

5.Încercuiţi varianta corectă:

- Prima de asigurare este: a) fond de asigurare;b) sumă de bani prestabilită;c) bunuri
- Contractul de asigurare este: a) act nejuridic;b) act juridic ;c) act involuntar

6.Definiţi noţiunea de asigurător.

Asigurătorul este............................................................

44
 Asigurări obligatorii şi facultative:de viaţă, de sănătate, de pensie,
de educaţie a copiilor, de călătorii, de bunuri aflate în
proprietate.Pensiile.

Asigurarea de răspundere civilă

Această asigurare te ajută să acoperi paguba pe care ai produs-o altei persoane. Cea mai
cunoscută este asigurarea de răspundere civilă auto (RCA), singura asigurareobligatorie în
acest moment. Prin RCA se asigură autovehiculul lovit şi pasagerii din acesta.

Deci, chiar dacă ai încheiat o asigurare Casco (care protejează doar automobilul propriu) tot
trebuie să închei o asigurare RCA. Asigurarea RCA protejează, pe de o parte, persoana
păgubită, garantând plata sumei necesare acoperirii pagubelor suferite, dar protejează şi
persoana care a produs paguba, aceasta fiind scutită de la plata pierderilor suferite de celălalt.

Documentul semnat între o firmă de asigurare şi tine, prin care aceasta arată că a încheiat un
contract de asigurare se numeşte poliţă de asigurare. Suma plătită anual de asigurat se
numeşte primă de asigurare.

45
Poliţa de asigurare intră în vigoare în momentul semnării. În cazul în care cumperi o maşină
nouă, asigurarea poate fi încheiată la vânzător. Atunci când cumperi o maşină la mâna a doua,
poliţa încheiată de fostul proprietar îşi pierde valabilitatea odată cu semnarea actului de
vânzare-cumpărare.

Asigurarea RCA poate fi încheiată cu oricare dintre societăţile de asigurare special autorizate
în acest scop (pentru mai multe informaţii, citeşte site-ul Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor www.csa-isc.ro). Preţul diferă de la o societate la alta. Durata poate fi de 6 luni
sau 1 an.

Asigurări de mijloace de transport (CASCO, în cazul autovehiculelor)

Prin acestea se asigură automobilul propriu în cazul distrugerii parţiale sau totale, distrugere
cauzată de un eveniment neprevăzut. De asemenea, se poate acoperi şi riscul în cazul furtului
automobilului.

Chiar dacă sumele pot părea mari pentru bugetul tău, cheltuielile cu o poliţă sunt
incomparabil mai mici decât cheltuielile în cazul unui accident.

Autoturismul este supus multor riscuri atunci când îl conduci, dar şi în timpul staţionării
(avarii, furt, incendii, etc.). Mai ales dacă ai investit într-o maşină nouă, merită să mai
investeşti şi într-o asigurare auto.

Asigurarea de avarii şi furt

Avarierea maşinii poate fi parţială sau totală. În cazul avariei parţiale, se repară sau se
înlocuiesc piesele distruse. În cazul avariei totale se înlocuieşte automobilul. Suma asigurată
este diferenţa dintre valoarea maşinii nouă (valoarea care apare pe factură) şi uzura în timp a
maşinii. Prima de asigurare (suma plătită anual de asigurat) este influenţată de:

 suma asigurată;
 capacitatea cilindrică;
 vechimea maşinii (anul fabricaţiei);
 îmbunătaţiri, dotări suplimentare;
 puterea motorului.

Asigurările de avarii pentru maşinile de producţie internă sunt mai ieftine decât pentru cele de
producţie externă. Autoturismul nu poate fi asigurat doar pentru furt. Se pot proteja şi dotările
suplimentare din autoturism. Se pot asigura şi pasagerii autoturismului. În cazul accidentării
sau decesului, se acordă despăgubiri în limita sumei asigurate.

Asigurarea locuinţei (PAD)-obligatorie

Locuinţa dar şi bunurile din ea sunt ameninţate de foarte multe evenimente neprevăzute:
incendii, cutremure, explozii, inundaţii, furturi. Atenţie, însă – asigurările sunt valabile doar în
cazul calamităţilor (cutremur, alunecare de teren sau inundaţie) şi acoperă maxim 10.000 de
euro, respectiv 20.000 de euro, în funcţie de tipul locuinţei. Pentru a acoperi valoarea integrală a
unei locuinţe, trebuie încheiată o asigurare facultativă.

46
Asigurarea locuinţei este o cerinţă obligatorie a băncilor, în cazul în care apelezi la un credit
garantat cu locuinţa (credit ipotecar).

Tipurile de asigurări pentru care poţi opta sunt:

 simplă: se asigură locuinţa şi/sau bunurile;

 completă, cu următoarele opţiuni:
- asigurarea bunurilor şi/sau locuinţei şi asigurarea membrilor familiei pentru accidente;
- asigurarea bunurilor şi/sau locuinţei şi asigurarea de răspundere civilă faţă de terţi.

Asigurarea de sănătate

Poate fi încheiată de către persoanele fizice cu domiciliul sau rezidenţa în România, respectiv
de către companii pentru angajaţii lor. Limita vârstei variază de la o societate de asigurări la
alta. Asiguratul poate primi despăgubiri pentru:

 cazare şi masă pe perioada spitalizării;

 medicamente şi materiale medicale folosite în spital;
 terapie intensivă, tratamente chirurgicale;
 consultaţii;
 servicii de îngrijire;
 transfer într-o altă unitate;
 proteze;
 perioada de convalescenţă şi recuperare.

Dacă spitalizarea are loc în afara României, asiguratorul este obligat la plata spitalizării, a
tratamentului şi a transportului.

În funcţie de planul de asigurare, diferă riscurile acoperite, beneficiile acordate şi costul

asigurării. Printre factorii care influenţează costul asigurării se numără vârsta şi ocupaţia
asiguratului.

Furnizorul de servicii medicale primeşte despăgubirea de la asigurator în cazul în care a

acordat asiguratului:

 servicii de îngrijire;
 spitalizare;
 tratamente;
 consultaţie.

Asiguratul sau familia acestuia primesc despăgubirea de la asigurator în situaţie de:

 invaliditate totală sau parţială cauzată de accident;

 deces cauzat de îmbolnăvire;
 deces cauzat de accident.

47
Asigurarea medicală de călătorie

Acest tip de asigurare poate fi încheiat de persoanele care au domiciliul stabil în România şi
călătoresc în străinătate. Această asigurare oferă asistenţă medicală în cazul accidentelor şi
bolilor survenite în timpul călătoriei.

Riscurile acoperite sunt următoarele:

 tratamentele medicale oferite asiguratului în urma îmbolnăvirii acestuia sau în urma unui
accident;
 tratament ambulatoriu (adică în afara spitalului);
 costul repatrierii în cazul îmbolnăvirii sau a decesului;
 tratament dentar de urgenţă;
 costurile transportului efectuat de serviciile de salvare;
 costuri pentru însoţitor dacă situaţia medicală a asiguratului o cere.

Pachetele de asigurări diferă de la o societate la alta, de aceea înaintea cumpărării asigurării

medicale – ca de altfel în cazul oricărei asigurări – este bine să compari ofertele mai multor
companii.

Prima de asigurare este stabilită în funcţie de durata călătoriei, de suma asigurată solicitată şi de
destinaţie.

La producerea evenimentului pentru care eşti asigurat trebuie să anunţi societatea de asigurări.
În caz contrar, asiguratorul nu răspunde pentru cheltuielile efectuate fără anunţarea prealabilă.

Asigurările de viaţă

Acestea sunt asigurările clasice, prin care se plăteşte suma asigurată în cazul decesului
asiguratului.

Asigurările clasice pot fi suplimentate prin contracte de tipul:

 asigurări pentru incapacitatea de muncă a asiguratului, în cazul unui accident;

 asigurări de deces rezultate dintr-un accident;
 asigurări de viaţă legate de investiţii (unit linked), care combină protecţia asigurărilor de viaţă
cu beneficiile unor investiţii făcute în scopul exclusiv al asigurării (spre exemplu, investiţii în
acţiuni la bursă ori titluri de stat). Te poţi informa despre evoluţia acestor produse urmărind
şi paginile ziarelor financiare. De notat că expunerea la riscul de investiţii este transferată
asiguratului.

48
Asigurare obligatorie locuință

Asigurare auto

49
 Ce este sistemul de pensii?
Este o parte componentă a sistemului de securitate socială care are drept obiectiv
compensarea prin beneficii a unor riscuri (bătrânețea, incapacitatea temporară sau permanentă
de muncă etc.). Acest sistem se bazează pe colectarea de fonduri de la cei asigurați în sistemul
contributoriu și distribuirea beneficiilor către cei care se află în situațiile menționate. Sistemul
de pensii are 3 piloni:
Pilonul I - obligatoriu, administrat de către stat
Pilonul II - obligatoriu, administrat privat
Pilonul III - facultativ, administrat privat.

Aplicații
1.Activele principale ale unui fond de pensii din Pilonului II sunt…..
2.În România, ce pilon de fond de pensii este administrat privat si este format din contribuții
obligatorii pentru persoanele care au o anumită vârstă?
3. În România, ce pilon de fond de pensii este format din contribuții voluntare (facultative) și
sunt administrate privat pe baza de conturi individuale?
4. Afirmatia “Cu cat incepeti mai devreme sa economisiti pentru pensie, cu atat mai multi bani veti
avea la varsta retragerii din activitate, pentru ca banii au mai mult timp sa se inmulteasca” este…
a. Adevarata
b. Falsa

50
 D. Modalităţi de prevenire a riscurilor în ceea ce priveşte utilizarea
serviciilor bancare
Riscul investiţiilor financiare se referă la cumpărarea de acţiuni, obligaţiuni, bonuri de tezaur şi alte
titluri, precum şi la depunerea de bani la instituţiile financiare în scopul obţinerii unui venit (dobândă,
dividend, chirie etc.) şi a unei creşteri de capital.

DREPTURILE CONSUMATORILOR DE SERVICII FINANCIAR-BANCARE

 Dreptul de a primi informatiile precontractuale pe un formular standardizat cu toate datele

tehnice ale creditului (DAE, formula de calcul a dobanzii si suma totala ce urmeaza a fi
rambursata), ceea ce permite o comparare transparenta a ofertelor bancilor si alegerea celei mai
avantajoase;
 Dreptul de a primi, la cerere si gratuit, un exemplar din proiectul contractului de credit, inainte
de a decide contractarea creditului
 Dreptul de retragere din contract fara a invoca un motiv anume in termen de 14 zile
calendaristice;
 Dreptul de a alege modalitatea prin care doreste sa ramburseze creditul: prin rate egale
(anuitati) sau prin rate descrescatoare. Avantaje - rate egale (consumatorul se incadreaza la
un credit mai mare) si rate descrescatoare (totalul de rambursat este mai mic);
 In cazul in care debitorul solicita refinantarea creditului la aceeasi banca, in masura in care
acesta s-a dovedit bun-platnic, banca va examina cererea si, in functie de situatia financiara a
acestuia, poate acorda creditul de refinantare, respectandu-se toate conditiile noii oferte de
creditare;
 Dreptul de a rambursa anticipat creditul:
 Consumatorul are dreptul, in orice moment, sa se libereze in tot sau in parte de obligatiile sale
care decurg dintr-un contract de credit. In acest caz, consumatorul are dreptul la o reducere a
costului total al creditului, aceasta reducere constand in dobanda si costurile aferente perioadei
dintre data rambursarii anticipate si data prevazuta pentru incetarea contractului de credit;
 Dreptul consumatorului de a rambursa anticipat nu poate fi conditionat de plata unei anumite
sume minime sau de un anumit numar de rate;
 Comisionul de rambursare anticipata trebuie sa fie 0% in cazul creditelor cu dobanda variabila
si nu poate depasi 1% din costul creditului rambursat anticipat in cazul creditelor cu dobanda
fixa (respectiv 0,5% in ultimul an);
 Dreptul de a primi la terminarea contractului de credit, gratuit, din oficiu, un document care sa
ateste faptul ca au fost stinse toate obligatiile dintre parti sau care indica obligatiile contractuale
neindeplinite. Totodata, se inchid si conturile aferente creditului, fara a fi necesara depunerea
unei cereri din partea consumatorului si fara plata unor costuri suplimentare.

51
 Iata cateva sfaturi pentru cumparaturi online sigure:

 Cumpara numai de pe acele site-uri despre care ai referinte bune, intrucat va trebui sa furnizezi
comerciantului respectiv informatii precum: numarul cardului, numele, adresa etc. Site-urile
protejate afiseaza un lacatel ori o cheita, sau au in adresa, ca semn distinctiv, litera “s” la final:
https://, comparativ cu http://, la un site nesecurizat. De asemenea, daca si-au luat masuri de
securitate, multi comercianti afiseaza acest lucru pe site-urile lor.
 Acorda o atentie sporita tuturor informatiilor care apar pe site-ul respectiv: caracteristicile
produsului pe care intentionezi sa il achizitionezi, data livrarii, conditiile de garantie,
modalitatile de returnare etc.
Pastreaza toate informatiile despre tranzactiile online intr-un loc sigur, pentru a le folosi
ulterior, in cazul in care ai nevoie.

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă e-banking-ul o reprezintă securitatea.

Fără încrederea clienţilor în securitatea sistemului, ei nu doresc utilizarea unei reţele publice,
cum ar fi Internet-ul, pentru a-şi vizualiza informaţiile financiare online şi pentru a efectua
tranzacţii financiare. Unele dintre ameninţările securităţii sunt furtul şi violarea intimităţii
individului şi a confidenţialităţii informaţiilor. Băncile care utilizează e-banking-ul oferă mai
multe metode pentru a asigura un nivel ridicat de securitate: (1) identificare şi autentificare:
utilizarea numelui de utilizator şi a unei parole pentru a putea accesa conturile, (2) criptare: 5
chiar dacă informaţia este interceptată, hacker-ul să nu o poată vizualiza şi (3) firewall: bariere
pentru protejarea servere-lor şi a bazelor de date ale băncilor.
Datorită schimbărilor rapide intervenite în tehnologia informatică, băncile se confruntă cu
riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică. La acest nivel, se pare
că riscul operaţional, riscul reputaţional şi riscul juridic reprezintă cele mai importante categorii
de riscuri, în special pentru băncile internaţionale.

52
 Cap.4.Banca Naţională a României si sistemul financiar-bancar

OBIECTIVE:
1.Explicarea rolului şi a atribuţiilor principale ale Băncii
Naţionale a României
2. Explicarea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească
România în vederea trecerii la moneda unică europeană

A. Sistemul financiar-bancar din România: instituţii financiar-

bancare – oferte financiar-bancare

Sistemul bancar este ansamblul instituțiilor, relațiilor financiar-bancare, normelor,

infrastructurilor, tehnicilor ce interacționează în mod complex, cu scopul de a mobiliza sub
formă de depozite și de a distribui, sub formă de credite, fonduri financiare, precum și de a
oferi facilități, inclusiv sisteme de plăți, pentru diverși agenți economici, financiari sau
nefinanciari, inclusiv persoane fizice. Sistemul bancar este o componentă a sistemului financiar
al unei țări.

Analiza sistemului financiar are în vedere următoarele trei mari categorii de actori:

 sectorul bancar,
 sectorul financiar nebancar (piaţa asigurărilor, piaţa pensiilor private şi instituţiile
financiare nebancare),
 piaţa de capital.

53
 O bancă este o instituţie căreia i se acordă permisiunea de a efectua tranzacţii cu bani. Potrivit
reglementărilor care guvernează activitatea bancară din ţara noastră, “Societăţile bancare sunt
persoane juridice al căror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la
persoane juridice şi fizice, sub formă de depozite sau instrumente negociabile, plătibile la
vedere sau la termen, precum şi acordarea de credite” (Legea nr. 33/1991).
Oferta unei bănci către clienţii săi derivă din însăşi cele trei funcţii principale ale băncilor: •
Să atragă depozitele băneşti ale clienţilor, persoane fizice şi juridice; • Să permită clienţilor să-
şi retragă banii sau să-i transfere în alte conturi; • Să acorde împrumuturi clienţilor care solicită
credite, folosind depozitele atrase. Băncile fac parte din sectorul terţiar, fiind considerate
prestatori de servicii bancare. Ele se plasează pe o poziţie de intermadiari între posesorii de
disponibilităţi băneşti şi solicitanţii acestora. Oferta bancară reprezintă totalitatea serviciilor pe
care banca le pune la dispoziţia clienţilor săi. Deşi activitatea bancară este încadrată în sfera
serviciilor, în practică ”produsul bancar” este o realitate incontestabilă.
Produse bancare – oferite de bancă clientelei sale şi în cadrul lor se include: • acordarea
de credite; • plasamente de obligaţiuni emise de stst sau societăţi particulare pentru procurarea
de fonduri; • atragerea de economii în depozite pe diferite termene; • consultanţă; • gestionarea
portofoliului de hârtii de valoare; • schimb valutar; • închirierea de seifuri, etc. Servicii bancare
– solicitate de clienţi, cum ar fi: • evidenţa operaţiunilor în conturi curente; • operaţiunile de
casă; • operaţiunile privind instrumentele de plată şi de credit; • emiterea de scrisori de garanţie
bancară, etc.
Înainte de a lua o decizie de relaționare cu o bancă sau instituție nebancară, un consumator de
servicii financiare ar trebui sa ia în considerare câteva criterii de comparație, pe care le poate
găsi pe internet:

 comisioanele și tarifele detaliate de fiecare bancă pe site-ul acesteia

 apartenența băncii la FGDB (Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare), care te protejează
de pierderea valorilor depozitate (în limita a 100.000 EUR)
 naționalitatea băncii: pentru a diversifica riscul, o soluție este să nu păstrezi toate economiile
la o singură bancă sau la bănci originare din aceeași țară
 rețeaua de unități, de ATM (bancomate), de BNA/MFM (mașini multifuncționale), de ASV
(automate de schimb valutar), proximitatea lor față de tine și disponibilitatea acestora.

Obligațiile consumatorului de servicii financiare

 de a se informa cu privire la toate caracteristicile unui produs financiar înainte de a
lua decizia de contractare;

54
  de a notifica banca imediat ce au survenit modificări cu privire la adresă, locul de
muncă, veniturile titularului de contract/codebitor/garant;
 de a comunica imediat băncii opţiunea sa de acceptare sau de neacceptare a noilor
condiţii, în cazul modificărilor contractuale propuse de bancă;
 de a sesiza banca în legătură cu nemulţumirile apărute pe perioada derulării
contractului, înainte de a se adresa instituţiilor competente să rezolve respectivele
litigii;
 de a rambursa ratele sale lunare, inclusiv comisioanele, conform prevederilor
contractuale;
 de a utiliza creditul în scopul pentru care a fost solicitat;
 de a pune la dispoziţia băncii toate documentele şi informaţiile solicitate, necesare
pentru acordarea/derularea creditului solicitat;
 de a pastra integritatea garanţiilor constituite la garantarea creditului pe toată perioada
de valabilitate a contractului de credit;
 de a lua toate măsurile rezonabile pentru protejarea împotriva
furtului/pierderii/folosirii neautorizate a cardului/cardului de credit;
 de a lua toate măsurile rezonabile pentru a păstra elementele de securitate
personalizate ale instrumentelor de plată în siguranţă;
 de a notifica banca cu privire la exercitarea dreptului de retragere din contractul de
credit şi de a plăti băncii creditul sau partea de credit trasă şi dobânda aferentă de la
data la care creditul sau partea respectivă din credit a fost trasă până la data la care
creditul sau partea respectivă din credit a fost rambursată;
 de a nu contramanda un ordin pe care l-a dat prin intermediul instrumentului de plată
electronic, decât în anumite situaţii determinate, conform prevederilor contractuale;
 de a anunţa banca în legatură cu orice eroare sau neregulă apărută în urma gestionării
contului/ conturilor sale;
 de a încheia, în cazul ipotecării unei construcţii, un contract de asigurare acoperind
toate riscurile aferente acesteia; contractul de asigurare va fi încheiat şi reînnoit astfel
încât să acopere întreaga durată de valabilitate a creditului.
 de a semnala fără întârziere nejustificată prestatorului său de servicii de plată, dar nu
mai târziu de 13 luni de la data debitării, faptul că a constatat o operaţiune de plată
neautorizată sau executată incorect, care dă naştere unei plângeri.

Instituție financiară nebancară (IFN) este o entitate, alta decât instituțiile de credit (bănci), ce
desfășoară o activitate de creditare cu titlu profesional, în condițiile stabilite de lege. În cazul
României, înființarea și funcționarea IFN-urilor sunt reglementate de Legea nr. 93/2009 privind
instituțiile financiare nebancare.[1]
Instituțiile financiare nebancare, pot desfășura, în condițiile legii, următoarele activități de creditare:

55
 a) acordare de credite, incluzând, fără se limita la:credite de consum,credite ipotecare,credite
imobiliare,microcredite,finanțarea tranzacțiilor comerciale,operațiuni de factoring,scontare,
forfetare;

 b) leasing financiar;
 c) emitere de garanții, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente
de finanțare;
 d) acordare de credite cu primire de bunuri în gaj, respectiv amanetare prin case de
amanet;
 e) acordare de credite către membrii asociașiilor fără scop patrimonial organizate pe baza
liberului consimțământ al salariaților/pensionarilor, în vederea sprijinirii prin împrumuturi
financiare a membrilor lor de către aceste entități, organizate sub formă juridică a caselor
de ajutor reciproc;
 f) alte forme de finanțare de natura creditului.
În funcție de natura activitații, instituțiile financiare nebancare au obligația de a se înscrie
într-unul dintre registrele BNR: Registrul Special, Registrul General sau Registrul de Evidență.
Instituțiile înscrise în registrele Special și General au obligația de a se constitui ca societăți
comerciale pe acțiuni și sunt supravegheate de către Banca Națională a României.

Fondurile de investiții sunt acele entități incluse în ceea ce se numește organisme de

plasament colectiv prin intermediul cărora se colectează resurse financiare de la mai
multe persoane cu scopul de a le investi în vederea obținerii unui profit viitor.
Rezultatele (profiturile sau, după caz, pierderile) urmează să fie împărțite în mod
proporțional cu deținerile (numărul de unități de fond) pe care fiecare persoană le are
în cadrul fondului în cauză.
Practic, fondurile de investiții sunt concretizarea zicalei:„Nu pune toate ouăle într-
un singur coș”, un sfat foarte important pentru investitori deoarece se referă la
diversificarea investițională care este necesară pentru diminuarea riscului. Cei care
doresc să devină investitori în aceste organisme de plasament colectiv și să aibă
perspectiva posibilității obținerii unor venituri din această activitate, dar nu sunt dispuși
să devină acționari sau să dețină în mod direct alte valori mobiliare, pot alege să
investească în fondurile de investiții. Banii lor vor fi investiți de către fond într-un
portofoliu diversificat de instrumente și active financiare, toți investitorii fondului
participând la această investiție, precum și la rezultatele obținute.
În funcție de caracteristicile lor, fondurile de investiții se împart în două categorii:
• fonduri deschise de investiții, ce poartă denumirea de Organisme de Plasament
Colectiv în Valori Mobiliare (OPCVM / UCITS) și
• fonduri închise de investiții.
Fondurile de investiții se adresează oricărei persoane care are resurse financiare
disponibile și care dorește să obțină venituri suplimentare, care caută o soluție pentru a
investi și a-și crește profitul, dar pot fi accesate și de persoanele minteresate să apeleze
la ele doar ca la o variantă de economisire.

56
 Exemplu concret al unei posibile investiții:
Dacă avem 1.000 lei disponibili pentru achiziționarea unor unități de fond vândute la
un preț de 50 lei/unitate de fond,vom cumpăra 20 de unități de fond pe care le vom
răscumpăra ulterior la o altă valoare decât cea de achiziție.
Dacă în momentul răscumpărării unitatea de fond va fi cotată la 75 lei/unitate de fond,
valoarea celor 20 de unități denfond va fi de 1.500 de lei. În funcție de comisioanele
specifice fondului ales a căror valoare se va scădea din profit,putem calcula profitul
final care ne va rămâne.
În cazul în care, în momentul răscumpărării, unitatea de fond va fi cotată la 40
lei/unitate de fond, valoarea celor 20 de unități achiziționate va scădea față de investiția
de la momentul achiziției lor, fiind de 800 lei. Practic, în acest caz avem o pierdere
raportată la investiția inițială, astfel că este foarte important să urmărim evoluția
investiției noastre,adică a valorii unității de fond.

Aplicații

1. O bancă acordă într-un an, sub formă de credite, sumele deponenţilor în valoare de 5 mil.
u.m. Rata anuală a dobânzii, plătită deponenţilor este de 10%, iar creditele se acordă la o rată
anuală a dobânzii de 1,15 ori mai mare. Calculaţi, scriind formulele de calcul şi explicitând
simbolurile utilizate:
a. rata anuală a dobânzii la creditele acordate;
b. câştigul brut al băncii.
c.profitul bancar, stiind ca cheltuielile administrative/de functionare ala bancii au fost de 3 ori
mai mici decat castigul brut
Notă: Calculele se efectuează cu o zecimală

2. Un agent economic contractează un împrumut de 200.000 u.m., cu o rată anuală a dobânzii

de 10%. Dacă împrumutul trebuie restituit în patru tranşe anuale egale, calculaţi, scriind
formulele de calcul şi explicitând simbolurile utilizate:
a.valoarea unei tranşe anuale
b. dobânda pe care o achită debitorul odată cu plata celei de a doua tranşe din împrumut
c. suma cumulată pe care o primeşte creditorul pe perioada contractului de împrumut

3. O firmă îşi finanţează o investiţie de 100 mil. u.m. exclusiv dintr-un credit obţinut la o
dobândă de 10% şi obţine în urma derulării activităţii productive un excedent al încasărilor
peste cheltuielile de producţie de 125 mil. u.m. Calculaţi, scriind formulele de calcul şi
explicitând simbolurile utilizate:

57
a. suma de care beneficiază firma după rambursarea împrumutului;
b. suma care ar reveni creditorului în situaţia în care durata derulării împrumutului ar fi de 3
ani, în regim de dobândă compusă.
c.rata profitului la cifra de afaceri

4. Un agent economic contractează un împrumut de 100.000 u.m., cu o rată anuală a dobânzii

de 20%. Dacă împrumutul trebuie restituit în patru transe anuale egale, determinați, scriind
formulele de calcul si explicitând simbolurile utilizate:
a. dobânda pe care o achită debitorul odată cu plata celei de a treia transe din împrumut;
b. suma cumulată pe care o primeste creditorul pe întreaga perioadă a contractului de
împrumut

5. Se cunoaşte că într-un an, profitul unei bănci este de 6,3 mil. u.m., fiind cu o zecime mai
mic decât câştigul ei. În decursul anului respectiv, banca a plătit deponenţilor sume
corespunzătoare unei rate a dobânzii de 10% şi a încasat dobânzi la o rată de 12%, în
condiţiile în care a acordat credite egale cu depunerile. Determinați, scriind algoritmul folosit
şi explicitând simbolurile utilizate în formulele de calcul:
1. valoarea totală a creditelor acordate;
2. dobânda plătită deponenţilor.

6. O bancă mobilizează de la deținătorii de economii disponibilități bănesti în valoare de 20

mil. u.m., pe o perioadă de un an, cu o rată a dobânzii de 30%. În aceeasi perioadă, banca
acordă credite în valoare de 18 mil. u.m., cu o rată a dobânzii de 40%. În situația în care
cheltuielile de funcționare ale băncii sunt de 500.000 u.m., iar impozitul plătit statului este de
25%, calculați, scriind formulele de calcul si explicitând simbolurile utilizate:
a) dobânda plătită;
b) profitul net

7. 2400 u.m. este creditul total, format din două credite CX+CY. Angajamentul creditului
pentru X este de 2 ani, iar pentru Y de 1 an, ratele dobânzilor sunt d’X=2d’Y si d’Y=5%, iar
valoarea dobânzii pentru X (DX), după capitalizare, este de 3DY. Calculati, scriind formulele
de calcul si explicitând simbolurile utilizate:
a. suma de bani care revine deponentului, în urma contractului Y;
b. dobânda obtinută în situatia în care creditul total ar fi facut obiectul unui contract în
conditiile precizate pentru creditul X.

8.Sistemul bancar îndeplineste următoarele funcţii: a. gestionează depozitele şi mijloacele de

plată din economie b. atrage resursele baneşti c. acordă credite d. stabileşte preţul la care se
vând şi se cumpără acţiunile la bursa de valori
9. Funcţiile de bază ale sistemului bancar sunt: a. gestiunea sistemului de plăţi b. funcţia de
arbitraj c. transfer al fondurilor d. determina cursul valutar
10. Organizarea sistemului bancar cuprinde urmatoarele niveluri: a. Banca Naţională a
României b. Băncile comerciale şi cooperativele de credit. c. Bursele de valori
11. BNR este banca centrală a statului Român. În acest sens: a. elaborează, aplică şi răspunde
de politica monetară şi cea de credit; b. emite şi pune în circulaţie monedă; c. nu stabileşte şi
nu administrează rezervele internaţionale ale ţării; d. este trezorier al statului.
12. Text pentru interpretare:

„ Banca Natională recunoaşte că în prezent gradul de îndatorare al populaţiei este

semnificativ ,iar românii vor face fată cu greu unor noi evoluţii negative. Pe de alta parte

58
însa, tot datele BNR arată o tendinţă de creştere a costurilor imputate de bănci clienţilor, pe
fondul unei ajustări mai reduse ale propriilor cheltuieli. “ Agerpres

Cerinţe:
a. precizaţi conţinutul economic al conceptului de grad de îndatorare al populaţiei;
b. mentionaţi cauza principală a creşterii gradului de îndatorare al populaţiei;
c. arătaţi ce categorii de costuri imputate de bănci clienţilor ar putea creşte;
d. arătaţi ce consecinţe pot avea în viitor asupra sistemului bancar şi asupra populaţiei
fenomenele menţionate în text.

B.Banca Naţională a României – Banca Centrală, de Emisiune:

istoric, rol în raport cu statul, cu instituţii financiar bancare, cu
cetăţeanul, principalele atribuţii.

Banca Națională a României (BNR), este banca centrală a României, o instituție publică
independentă, singura autorizată și responsabilă de emiterea bancnotelor și monedelor
valabile pe teritoriul României.
Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, având personalitate
juridică. Aceasta este o instituție publică independentă, cu sediul central în
municipiul București și poate avea sucursale și agenții atât în municipiul București, cât și în
alte localități din țară. Banca Națională a fost înființată în anul 1880 cu un capital inițial de 30
milioane lei (din care 10 milioane capital de stat, iar restul de 20 milioane fiind capital privat
). BNR este a 13-a bancă centrală înființată în lume, fiind înființată înaintea băncii centrale a
Japoniei sau a sistemului Rezervei Federale din SUA.[2] Prima bancnotă emisă de BNR a fost
cea de 1000 lei, care a circulat până în anul 1933. Până în 1948, instituția a fost una privată.
Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
Principalele atribuții ale BNR sunt:

 elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;

59
 autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit,
promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea
stabilității financiare;
 emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
 stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
 administrarea rezervelor internaționale ale României.
Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii
obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
În îndeplinirea atribuțiilor, BNR și membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau
primi instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate.
În cadrul politicii monetare pe care o promovează, BNR utilizează proceduri și instrumente
specifice pentru operațiuni de piață monetară și de creditare a instituțiilor de credit, precum și
mecanismul rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR achiziționarea de pe piața primară
a creanțelor asupra statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome,
societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat. BNR
poate efectua pe piața secundară operațiuni reversibile, cumpărări/vânzări directe sau poate lua
în gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creanțe asupra sau titluri ale statului,
autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților naționale, companiilor
naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat, instituțiilor de credit sau altor persoane
juridice, poate efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit și atrage depozite de la
instituții de credit, în condițiile pe care le consideră necesare pentru a realiza obiectivele
politicii monetare.
De asemenea, se interzice Băncii Naționale a României creditarea pe descoperit de cont sau
orice alt tip de creditare a statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome,
societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat.
Banca Națională a României este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub
formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Moneda
națională este Leu românesc, iar subdiviziunea acestuia, banul.
În cadrul politicii sale monetare și de curs de schimb, Banca Națională a României poate acorda
instituțiilor de credit credite pe termene ce nu pot depăși 90 de zile, garantate cu, dar fără a se
limita la:

 titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor în portofoliul Băncii
Naționale a României, sau
 depozite constituite la Banca Națională a României sau la alte persoane juridice agreate de
Banca Națională a României.
BNR stabilește condițiile si costurile de creditare, deschide și operează conturi ale instituțiilor
de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare și ale altor entități, rezidente și
nerezidente, stabilite prin reglementări ale Băncii Naționale a României.
Situațiile financiare ale BNR sunt întocmite conform principiilor și regulilor contabile
prevăzute de standardele internaționale de contabilitate, aplicabile băncilor centrale,
recunoscute de Banca Centrală Europeană și trebuie să cuprindă: bilanțul, contul de profit și
pierdere și notele explicative. Acestea sunt supuse auditării de către auditori financiari,
persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din România, selectați de către
consiliul de administrație, pe bază de licitație.

60
 Banca Națională a României este autorizată să colecteze date și informații statistice primare
care sunt necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuțiilor sale legale, asigurând măsuri de
protecție a datelor care se referă la subiecți individuali - persoane juridice sau fizice - date
obținute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte surse.
Membrii consiliului de administrație și salariații Băncii Naționale a României sunt obligați
să păstreze secretul profesional asupra oricărei informații nedestinate publicării, de care au luat
cunoștință în cursul exercitării funcțiilor lor, și nu vor folosi aceste informații pentru obținerea
de avantaje personale, orice abatere fiind sancționată conform legii. Aceștia sunt obligați să
păstreze secretul profesional și după încetarea activității în cadrul băncii, orice încălcare fiind
sancționată în condițiile legii.

B. Banca Naţională a României şi moneda Euro – condiţiile

trecerii României la moneda unică europeană

Euro este moneda unică adoptată până în prezent de 19 din cele 28 state membre ale Uniunii
Europene, Lituania fiind ţara care s-a alăturat cel mai recent (din 1 ianuarie 2015) grupului zonei euro.
În afară de Danemarca şi Regatul Unit, care au recurs la „clauza de exceptare” de la adoptarea
monedei unice, celelalte 8 state din afara Eurosistemului, inclusiv România, s-au angajat să adopte
euro odată ce vor îndeplini criteriile de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht.

Acţiunile pregătitoare participării la zona euro constau în îndeplinirea criteriilor de convergenţă

nominală (criteriile de la Maastricht): inflaţie şi dobânzi apropiate de cele ale ţărilor din zona euro,
stabilitate a cursului de schimb, deficit şi datorie publică scăzute. În plus, determinarea gradului de
sustenabilitate a procesului de convergenţă este posibilă prin analiza unor indicatori de aliniere
structurală (convergenţă reală), precum nivelul PIB pe locuitor, gradul de deschidere a economiei,
structura economiei, finanţarea deficitului de cont curent, costul forţei de muncă, gradul de
intermediere financiară etc. O altă cerinţă este continuarea procesului de preluare şi transpunere în
legislaţia naţională a reglementărilor comunitare (convergenţa juridică).

Progresele înregistrate de statele membre în îndeplinirea obligaţiilor pentru realizarea Uniunii

Economice şi Monetare sunt analizate de către Comisia Europeană şi BCE, în cadrul unui raport de
convergenţă, şi prezentate Consiliului, cel puţin la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat membru

61
care face obiectul unei derogări (Articolul 140 alineatul (1) din Tratat). Cel mai recent raport de
convergenţă a fost realizat în luna mai 2010.

Procesul de pregătire a României pentru trecerea la euro

Adoptarea euro constituie un pas crucial pentru economia unui stat membru, deoarece puterea de
decizie în domeniul monetar este transferată Băncii Centrale Europene care acţionează în mod
independent prin intermediul unei politici monetare unice pentru întreaga zonă euro.

Aderarea României la Uniunea Europeană presupune adoptarea monedei unice într-un orizont de
timp ce depinde de gradul de integrare economică cu zona euro. Conform prevederilor celei de-a noua
ediţii a Programului de Convergenţă (2015-2018), anul 2019 este menţinut de către autorităţi ca
obiectiv pentru adoptarea monedei unice, angajamentul asumat reprezentând un reper important
pentru promovarea reformelor, atât a celor bugetare, cât şi a celor structurale, necesare pentru
sporirea competitivităţii economiei. În acest sens, aderarea României la Pactul Euro Plus asigură
adoptarea de măsuri menite să conducă la creşterea competitivităţii şi evitarea dezechilibrelor
macroeconomice.
Din punct de vedere administrativ, similar acţiunilor celorlalte noi state membre, autorităţile din
România au instituit organisme de coordonare a procesului de adoptare a monedei unice.

Începând din luna mai 2011, coordonarea la nivel naţional a pregătirilor pentru adoptarea euro se
realizează de către Comitetul interministerial pentru trecerea la euro, condus de primul-ministru, şi
din care mai fac parte guvernatorul BNR, ministrul Finanţelor Publice, miniştri şi conducători ai altor
instituţii guvernamentale, reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi sindicale.

Începând din februarie 2010, în cadrul BNR funcţionează Comitetul de pregătire a trecerii la euro, care
reprezintă un cadru formalizat de dezbatere a problematicilor legate de convergenţa nominală şi
reală, respectiv de suport al deciziilor băncii centrale în procesul de aderare la Uniunea Economică şi
Monetară. Din luna octombrie 2010, acest comitet are ca invitaţi permanenţi reprezentanţi ai
Ministerului Finanţelor Publice.

Până în prezent, în cadrul Comitetului de pregătire a trecerii la euro au fost analizate o serie de
documente referitoare la: (i) experienţa altor ţări în pregătirea trecerii la euro; (ii) stadiul pregătirii
României pentru adoptarea euro (studii privind cursul de schimb de echilibru, indicatori de aliniere
structurală a României la zona euro); (iii) mecanisme şi concepte noi dezvoltate la nivelul Uniunii
Europene după criza financiară (note privind Semestrul European, demararea funcţionării Comitetului
European pentru Risc Sistemic, Pactul Euro Plus); (iv) contribuţii ale BNR la documentele programatice
ale guvernului român (Programul de Convergenţă, Programul Naţional de Reformă).
Stabilirea coordonatelor procesului de adoptare a euro necesită o evaluare bine fundamentată, iar
asumarea publică a procesului de adoptare a monedei euro trebuie să beneficieze de consens
naţional, neinfluenţată de diferenţe doctrinare sau de ciclul electoral, astfel încât să se materializeze
într-o coordonare a politicilor economice şi strategice.

62
63
 Glosar de termeni financiari

acţiune – în general, reprezintă fracţiuni din capitalul social al unei societăţi pe acţiuni sau în
comandită pe acţiuni. Ele dau dreptul de a participa la beneficii sau pierderi proporţional cu cota
deţinută.
activitate bancară – reprezintă activitatea de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de
la persoane fizice și juridice sau de la entităţi fără personalitate juridică şi acordarea de credite în
cont propriu.
Asociaţia Română a Băncilor – ARB - este o persoană juridică română, constituită ca asociaţie
profesională cu scop nelucrativ care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu statutul său şi legile
române.
bancă (engl. bank) – reprezintă o instituţie de credit cu vocaţie universală, care poate desfăşura
oricare dintre activităţile prevăzute de O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea
capitalului, aprobată prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
bancă centrală – este instituţia căreia i-a fost acordată prin lege responsabilitatea de a conduce
politica monetară a unei anumite zone. Aceasta are, de asemenea, un rol important în menţinerea
stabilităţii monedei naţionale. În zona euro, băncile centrale naţionale şi Banca Centrală Europeană
sunt considerate bănci centrale. Cele mai importante funcţii ale unei bănci centrale pot fi
următoarele: stabilirea şi implementarea politicii monetare şi de credit; emisiunea monetară;
administrarea rezervelor valutare; supravegherea instituțiilor de credit; bancă a băncilor;
împrumutător de ultimă instanţă; funcţionarea ca agent al statului şi, în această situaţie, păstrarea
evidenţei contului Trezoreriei statului.
bancă de emisiune – este o instituţie autorizată pentru a emite bancnote şi monede pe teritoriul
unei ţări. În general, banca de emisiune este banca centrală a statului respectiv. În cazul României,
banca de emisiune este Banca Naţională a României.
barter – desemnează o operaţiune comercială bazată pe o compensare globală (ce se realizează la
nivelul unor firme, dar şi la nivelul unor state) care are la bază convenţii în ceea ce priveşte în
exclusivitate schimbul de mărfuri. Este necesar să se nominalizeze mărfurile ce se vor schimba în
baza acordurilor de barter.
Banca Angliei – este Banca Centrală a Angliei, înfiinţată în anul 1694, având sediul central în Londra.
Din anul 1946, este bancă de stat, guvernul numind conducerea acesteia.
Banca Centrală Europenă – BCE – este banca centrală a Uniunii Europene. A fost înfiinţată la data de
1 iunie 1998 la Frankfurt pe Main, ca organ de bază al Sistemului European al Băncilor Centrale
(SEBC) şi al Eurosistemului. Împreună cu băncile centrale naţionale din statele membre ale UE a
căror monedă este euro, BCE defineşte și aplică politica monetară a zonei euro. De la intrarea în
vigoare a Tratatului de la Lisabona la data de 1 decembrie 2009, BCE a devenit o instituţie a Uniunii
Europene.
Principalele sarcini ale BCE includ definirea şi punerea în practică a politicii monetare pentru zona
Euro, realizarea de tranzacții internaţionale în devize, pă strarea şi administrarea rezervelor valutare
ale statelor membre. Trebuie să promoveze utilizarea eficientă a sistemelor de plată şi să contribuie
la activitatea autorităţilor naţionale, având atribuţii în supervizarea instituţiilor de creditare şi în
asigurarea stabilităţii sistemului financiar. Acest sistem este organizat ca o bancă centrală similară cu
cele din statele federale (Bundesbank şi Fed) constituită prin transferul voluntar al suveranităţii
monetare de la nivel naţional la nivel supranaţional. Obiectivul primordial al BCE este definit de art.
2 din Statut, ca fiind „menţinerea stabilităţii preţului“ şi, în acelaşi timp, sprijinirea politicilor
generale economice ale comunităţii pentru a contribui la realizarea acestora. În afara obiectivului
primordial, de natura politicii monetare, BCE, ca orice bancă centrală, păstrează un număr de funcţii
specifice, şi anume: emisiunea de bancnote şi monede denominate în euro; funcţionarea stabilă şi

64
eficientă a sistemelor de plăţi; administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre şi alte
operaţiuni valutare; contribuţia la supravegherea bancară prudenţială şi reprezentarea externă.
Banca Mondială – este una dintre cele mai mari surse de finanţare şi de asistenţă pentru ţările aflate
în tranziţie şi dezvoltare. Scopul ei principal este ajutorarea celor mai sărace populaţii şi state,
folosindu-şi resursele financiare şi umane, precum şi experienţa bogată, pentru a reduce sărăcia din
ţările în curs de dezvoltare, asigurând nivelul creşterii economice şi îmbunătăţind nivelul de trai.
România a devenit membră a Băncii Mondiale în anul 1972.
Banca Naţională a României – BNR – În baza Statutului său de funcţionare, Banca Naţională a
României este banca centrală a României, având personalitate juridică. Aceasta este o instituţie
publică independentă, cu sediul central în municipiul Bucureşti şi poate avea sucursale şi agenţii atât
în municipiul Bucureşti, cât şi în alte localităţi din ţară.
Obiectivul fundamental al B.N.R. este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Principalele
atribuţii ale B.N.R. sunt:
1) elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;

2) autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi

monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;
3) emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
4) stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
5) administrarea rezervelor internaţionale ale României.

bancomat – este cunoscut şi sub denumirea prescurtată de ATM, este un automat bancar utilizat de
către bănci pentru a oferi diverse servicii clienţilor acestora eliberare numerar şi tranzacţii bancare
electronice: interogare sold, plata facturilor de telefonie mobilă şi fixă, plata abonamentului TV,
plata taxelor şi impozitelor datorate administraţiei publice, transferuri din contul de card în contul
curent sau transferuri din contul de card în contul de card virtual pentru efectuarea de cumpărături
pe Internet. ATM-urile permit clienţilor eliberarea de numerar în condiţii de operativitate maximă,
permanent şi cu posibilitatea eliberării şi în alte locuri decât sediul băncii. Eliberarea numerarului se
realizează automat prin introducerea unui card și a codului personal de identificare - PIN, în limitele
disponibilului din cont, sau în cazul cardurilor de credit si a, cardurilor de debit cu facilităţi de
overdraft, în limita unui plafon stabilit de către fiecare bancă în parte. Pentru clienţii care sunt
posesori ai unor carduri emise de o altă bancă decât cea al cărui bancomat este utilizat pentru
retragere de numerar, se percepe un comision suplimentar, sumele puse la dispoziţia clienţilor fiind
ulterior recuperate prin relaţiile de corespondenţă dintre bănci.
bani – este o denumire generică pentru toate felurile de monede şi însemne ale valorii. Au apărut
din necesitatea de a facilita schimburile de mărfuri. La început, rolul de bani l-au îndeplinit diverse
obiecte, ulterior, această funcţie de echivalent a fost îndeplinită de metalele preţioase, în special, de
aur. Mai târziu, de-a lungul timpului, a fost necesară înlocuirea banilor din metale preţioase cu banii
confecţionaţi dintr-un material comun, respectiv banii de hârtie şi cei metalici. În termeni statistici,
în sfera banilor intră şi banii de cont sau moneda scripturală, care au un rol foarte important în
derularea plăţilor între partenerii de afaceri.
ban – subunitatea monetară românească; a fost introdus prin reforma monetară din 1867 care a
adoptat sistemul zecimal pentru primul sistem monetar al României. De atunci, unitatea monetară a
României, leul, se subdivide în 100 de părţi, denumite bani.
bonitate – reprezintă capacitatea debitorului de a face faţă obligaţiilor de plată la scadenţă. Pentru
determinarea bonităţii se ţine cont de o serie de indicatori, cum ar fi: lichiditatea, solvabilitatea,
rentabilitatea, gradul de îndatorare al debitorului etc.
broker – este un intermediar în activitatea financiară şi comercială.
buget – reprezintă un document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi
cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor
publice.

65
card de credit – este cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune de disponibilităţile băneşti
ale emitentului, oferite sub forma unei linii de credit, care îi permit utilizatorului efectuarea unor
operaţiuni, în limita unui plafon stabilit în prealabil. În general, cardul de credit, este cardul care
permite efectuarea de plăţi peste nivelul fondurilor disponibile în cont, creditând contul clientului
până la o anumită limită stabilită. Clientul îşi poate achita datoria faţă de bancă parţial sau în
întregime până la data convenită.

card de debit – este cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune doar de disponibilităţile
băneşti proprii existente într-un cont deschis la emitent pentru efectuarea unor operaţiuni. În
general, acest tip de card presupune existenţa în contul clientului a fondurilor necesare acoperirii
valorii tranzacţiilor. Prin utilizarea acestor carduri, consumatorul este împuternicit să cumpere
mărfuri prin efectuarea unui transfer electronic al fondurilor direct din conturile lui personale de la
bancă în conturile comerciantului.
cec – în general, este un ordin necondi ţionat dat în scris de că tre o persoană (titularul unui cont
creditor deschis la banca respectivă) unei alte persoane care trebuie să fie o bancă, semnat de către
persoana care a dat ordinul şi solicitând băncii să plătească la cerere o anumită sumă de bani fie la
ordinul titularului de cont, fie la ordinul unui terţ, fie la ordinul purtătorului.
client bancar - orice beneficiar direct sau indirect al unui cont de disponibilităţi, de depozit, de credit
sau al unui alt cont prin care sunt derulate operaţiuni care implică primirea sau distribuirea de
fonduri.
contract – reprezintă materializarea acordului de voinţă a părţilor.
contract de credit – reprezintă, în general, un contract încheiat între o bancă şi un client al său
beneficiar al unui credit, prin care banca, în calitate de împrumutător, se obligă să pună la dispoziţia
împrumutatului o anumită sumă de bani, la termenul stabilit, contra unei dobânzi. Debitorul se
obligă să utilizeze creditul în scopul pentru care a fost contractat, să ramburseze creditul conform
unui grafic stabilit de comun acord şi să plătească dobânda şi eventualele penalităţi în caz de
nerespectare a uneia dintre clauzele convenite. În contractul de credit trebuie să se regăsească:
drepturile şi obligaţiile părţilor pe întreaga durată a derulării creditului, garanţii asiguratorii, măsuri
ce se vor lua în cazul în care una dintre părţi nu respectă clauzele contractului, şi alte clauze.
convertibilitate - reprezintă proprietatea unei monede de a putea fi preschimbată contra monedelor
străine în mod liber pe piaţa valutară.
credit – în general, reprezintă suma de bani pe care o persoană, numită creditor, o acordă unei alte
persoane, numită debitor, pe o anumită perioadă de timp, contra unei dobânzi şi care urmează a fi
restituită la un anumit termen, numit scadenţă. Printre elementele obligatorii ale unui credit
amintim: suma creditului, dobânda, perioada pentru care e contractat creditul, modalitatea de
rambursare, garanţii, giranţi, termene de rambursare.
cupiură – este un bilet de hârtie, emis ca bancnotă, se mai numeşte şi ban de hârtie sau hârtie de
valoare (acţiuni, obligaţiuni), care are înscris pe el o anumită valoare nominală.
curs de schimb – în general, reprezintă expresia raportului valoric dintre două monede sau preţul la
care o valută poate fi cumpărată cu o altă valută.

certificat de depozit - reprezintă un instrument financiar de credit pe termen scurt, emis de bănci,
indicând faptul că o anumită sumă de bani a fost depusă la emitent. Are scadenţe care variază de la
câtevă săptămâni la câţiva ani şi poate avea orice valoare nominală. Ratele dobânzii sunt
determinate de piaţa monetară. Poate fi negociabil sau nu.
datorie – reprezintă o sumă de bani sau alte valori care trebuie plătite de către un debitor unei alte
persoane, numită creditor, la un termen stabilit de comun acord, numită scadenţă.
dividend – repartizarea unei sume de bani din profitul obţinut de companie; această sumă de bani
pe care o va primi acţionarul depinde de valoarea profitului repartizat acţionarilor.
educație financiară - cunoașterea și înțelegerea conceptelor si riscurilor financiare; abilitățile,
motivația și încrederea de a aplica aceste cunoștințe și înțelegerea lor; în scopul luării unor decizii

66
eficiente în anumite contexte financiare; pentru îmbunătățirea stării de bine financiare a indivizilor și
a societății; și pentru a permite participarea la viața economică. (definiție OCED 2014);
euro – este denumirea monedei unice europene stabilită de Consiliul Uniunii Europene la Conferinţa
de la Madrid, care s-a desfăşurat între 15 şi 16 decembrie 1995.
Trecerea la euro s-a realizat în mai multe etape: selecţionarea ţărilor participante la uniunea
monetară, prin respectarea celor cinci criterii de convergenţă de la Maastricht, înfiinţarea Băncii
Centrale Europene, introducerea monedei euro (începând cu 01.01.1999) ca monedă unică de
evaluare şi decontare fără circulaţie efectivă şi pregătirea punerii în circulaţie efectivă a monedei
EURO.
numerar – reprezintă sume în monedă naţională şi alte monede deţinute sub formă de bancnote şi
monede în circulaţie utilizate în mod curent pentru efectuarea plăţilor;
ordin de plată – reprezintă o instrucţiune necondiţionată, dată în orice formă de emitent instituţiei
receptoare, în mod direct sau prin intermediul unui sistem de plăţi, în scopul punerii la dispoziţia
unui beneficiar a sumei de plată indicate în ordinul de plată, prin creditarea unui cont al acestuia
deschis la instituţia destinatară sau, după caz, prin eliberarea sumei respective în numerar;
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – O.C.D.E. – această organizaţie a fost
înfiinţată în anul 1961 la Paris, având ca obiectiv sprijinirea creşterii economice sustenabile şi a
ocupării forţei de muncă, precum şi creşterea nivelului de trai în cele 30 de ţări membre (în 2010), în
condiţii de menţinere a stabilităţii financiare, toate acestea cu scopul de a contribui la dezvoltarea
economiei mondiale.

PIN – reprezintă un număr de identificare personal; un număr unic alocat de către emitent titularului
de card şi care îi conferă acestuia din urmă siguranţă în accesarea terminalului bancar şi care previne
utilizarea cardului de către persoane neautorizate.
POS – reprezintă un terminal bancar amplasat la comercianţi, conectat la sistemul băncii printr-o
linie telefonică care permite efectuarea în timp real a autorizării, înregistrării şi transferului de bani
direct din contul cumpărătorului în cel al vânzătorului, atunci când plata este efectuată cu ajutorul
unui card bancar
profit - partea de bani care rămâne după ce se scad toate cheltuielile efectuate cu afacerea
respectivă (cheltuieli cu salariile angajaţilor, costul electricităţii folosite etc.) din totalul încasărilor
făcute (încasarea costurilor de transport cu taxi-ul, costul unei rochii lucrate la croitorie, banii
încasaţi pe benzina vândută etc.).
rambursare a creditelor – reprezintă operaţiunea de stingere treptată a obligaţiilor ce revin
împrumutatului prin restituirea creditelor primite de la bancă. Rambursarea creditului se face
conform graficului de rambursare şi a prevederilor contractuale. În cazul în care ratele nu sunt
rambursate la scadenţă, acestea devin restante, atrăgând astfel şi penalităţi.
rată a dobânzii – reprezintă cota procentuală ce se aplică de către bănci la creditele acordate şi se
încasează de către acestea la datele convenite prin contractele de credit sau la disponibilităţile care
sunt păstrate în conturi bancare.
risc (industrial, comercial, bancar) – este, în general, o întâmplare a cărei producere are o consecinţă
nefavorabilă asupra subiectului/agentului economic. Riscul reprezintă posibilitatea de nerealizare a
câştigului scontat sau de apariţie a unei pierderi în tranzacţiile economice (de import, export, arbitraj
etc.), ca urmare a producerii unor evenimente sau fenomene cu impact asupra afacerilor societăţii
comerciale/ operatorului.
taler-leu – monedă emisă în Provinciile Unite ale Ţărilor de Jos, care înfăţişa pe revers un leu
rampant (ridicat pe labele din spate). Prima emisiune de acest tip a fost pusă în circulaţie în anul
1575, în provincia Holland.
troc – reprezintă schimbul direct de produse sau servicii pe calea comerţului, fără utilizarea unui
mijloc de schimb internaţional şi a unei monede neutre (moneda unui stat, biletul la ordin sau
cambia). Trocul reprezintă, practic, cea mai primitivă formă de comerţ, dar în anumite condiţii şi cea
mai eficientă.

67
valută – după unii autori, reprezintă moneda naţională a unei ţări, indiferent de forma în care se
prezintă (numerar sau disponibil în cont) atunci când aceasta este folosită în tranzacţii
internaţionale. Valuta îmbracă două forme: (a) numerar şi atunci avem de a face cu o valută efectivă
şi (b) disponibil în cont bancar și atunci avem de a face cu o valută în cont. După criteriul de
schimbare a unei valute în alta, valutele pot fi: valute convertibile şi valute neconvertibile.
După alţi autori, reprezintă moneda naţională a unei ţări, în numerar sau disponibil în cont, ce
îndeplineşte funcţia de instrument de plată şi de rezervă de plată pe plan internaţional. Moneda
naţională a unui stat are caracter de valută atunci când este folosită de orice rezident al ţării
respective pentru plata contravalorii unor tranzacţii internaţionale sau atunci când este utilizată de
un nerezident pentru plata unor mărfuri sau servicii din ţara respectivă. În baza reglementărilor
Băncii Naţionale a României, valuta reprezintă moneda naţională a altui stat, moneda unei uniuni
monetare a unor state, precum şi monedele compuse, cum ar fi drepturile speciale de tragere
(moneda Fondului Monetar Internaţional).

Ș TIAȚ I CĂ.....
Cei care au un nivel scăzut de educaţie financiară:
Au tendinţa să se împrumute mai mult.
Fac credite mai frecvent.
Nu îşi planifică bugetele pe termen lung.
Intră în datorii.
Nu aleg produsul de asigurare care să le aducă beneficii.
Nu cunosc că există mai multe forme de economisire pe termen lung, inclusiv
asigurări cu componentă investițională sau pensii.
Pot fi afectați de devalorizarea economiilor sau de randamentele foarte mici
oferite de depozitele bancare, în loc să apeleze la investițiile pe piața de capital.
Le creşte nivelul de stres.
Le scade calitatea vieţii.
Educație financiară (anecdote)pentru școala vieții
1.Despre ECONOMII...de COLECȚIE
După mulți ani de strâns cureaua și de economii la sânge, azi dimineață i-am spus soției mele:
-În sfârșit, iubita mea, am strâns bani destui pentru a ne cumpăra lucrul pentru care am început să
economisim în 1975.
-O Dacie nou-nouță?
-Nu, dragă, o Dacie din 1975.

2. Matematici aplicate în lumea finanțelor

Un angajat catre ministrul de finanțe:

68
Sefu, incerc sa calculez impozitul unui manelist, dar nu stiu cat inseamna 16% din fara numar, fara
numar, fara numar?!!...

3. Ecuatia bugetului
Scopul sotiei este de a cheltui atatia bani, incat sa nu ramana nimic pentru bilete la meciuri.

4. Tipuri de venituri...Venitul MINUNE

Minuni exista: Vamesul Petrescu, pur si simplu inchizand ochii, a castigat 25 mii de euro.

5.Chibzuință
Aud că poeţii sunt foarte chibzuiţi.
– Da, da! Niciodată nu-şi mănâncă banii de băutură.

6. Economisire sau consum?

Gata, m-am hotărât, sunt absolut sigur. De azi nu mai strâng cureaua, nu mai are sens. Am mâncat-o.

7. Despre puterea de cumpărare a monedelor...

De când ne conduce Guvernul Bănescu , 100 de lei a ajuns de la 2 găini și-o capră mică la 3 găini și-o
capră mare.

8. Economii la bugetul familiei(educatie financiara in familie)

Mama lui Bula decide sa mai taie din cheltuieli, asa ca isi spala rufele cu mana. Mandra de sacrificiul
sau, i spune lui Bula:
-Vezi dragule, pentru ca am spalat hainele cu mana si nu am irosit apa si detergent, suntem cu 30 de
lei mai bogati!
-Atunci mai spala-le odata!

9.Managementul banilor
Cheltuieli imprevizibile - cheltuili de care tu nu ştiai, dar care au fost demult planificate de către
soţie!

10. Când educația financiară ți-o face soția

Femeia poate să-l facă repede milionar pe orice miliardar.

11.Costurile si vacanta
-De ce ai skiurile atat de scurte?
-Nu stau decat 3 zile la munte anul acesta
12. Când educația financiară ți-o face soția
Femeia poate să-l facă repede milionar pe orice miliardar.

13.Costurile si vacanta
-De ce ai skiurile atat de scurte?
-Nu stau decat 3 zile la munte anul acesta

69
 Bibliografie:

1.E., Bălan, M., Iatagan, D., Olaru, A., Teşileanu, Economie aplicată, Editura Humanitas
educaţional, Bucuresti, 2007.
2.Gina Drăgoiu-Carpen, Ghid practic de economie pentru bacalaureat, admirea in invatamantul
superior. Teste de evaluare cu rezolvari,Editura Paralela 45,Pitești,2016.
3.Yves BERNARD, Jean-Claude COLLI, Vocabular economic şi financiar, Editura:
Humanitas, Bucureşti, 1994
4.Gary S. BECKER, Comportamentul uman. О abordare economică, Editura All, Bucureşti,
1994.
5. Ligia Georgescu – Goloşoiu, Educaţie financiară,Ghidul învăţătorului,editura Infomedia
Pro,2016.
6.Programul educațional al BNR Să vorbim despre bani și bănci.

70