ÎNVELIŞUL BIOPEDOGEOGRAFIC DIN EUROPA

Se compune din 3 elemente : vegetaţia, fauna şi solurile

Este influenţat de 3 factori primari de mediu : clima, relieful şi factorii regionali locali
Zonele de vegetaţie, faună şi sol sunt dispuse succesiv, în funcţie de latitudine şi longitudine

1. Zonele biopedogeografice cu desfăşurare pe latitudine

a. Zona mediteraneeană sau subtropicală
- dezvoltată în sudul Europei, în cele trei peninsule (Iberică, Italică, Balcanică, până la aprox.
500 m altitudine), în insulele Mediteranei (Baleare, Sardinia, Corsica,Creta, Sicilia)
- pădure = redusă = stejar verde, stejar de plută, pinul de Alep, laurul, mirtul, cimbrul,
levănţica, rozmarinul, stejari pitici, smochinul; formaţiuni arbustive semperviriscente:
maquis, garriga (în sudul Franţei), tomillares (în Spania), frigana (în Grecia), înlocuită cu
păşuni şi plantaţii de măslin, citrice şi viţa de vie;
- faună : broasca ţestoasă, şerpi, scorpioni, şacalul, magotul (singura specie de maimuţă care
trăieşte în Europa, în pen.Iberică), muflonul (Corsica, Sardinia)
- soluri: terra rosa, maronii-roşcate, galbene
b. Zona de deşert şi semideşert
- Situată în nordul M.Caspice fiind o continuare a zonelor deşertice asiatice
- Vegeraţia ierboasă (pir, negară, colilie, păiuş) este adaptată la uscăciune şi este înlocuită de
terenuri agricole
- Spre zona de pădure apar şi arbuşti (silvostepa)
- Soluri : nisipoase, roşcate
c. Stepa şi silvostepa
- se dezvoltă în sud-estul şi estul Europei (de la Dunăre la Ural) – regiuni cu climat secetos
- silvosepa = face trecerea de la pădure (stejar termofil, frasin, tei, arbuşti) la ierburi xerofile şi
mezofile (rezistente de uscăciune)
- stepa = din estul României - nordul Mării Negre – dincolo de Volga, ierburi (colilie, pelin,
păiuş, arbuşti)
- fauna : rozătoare – iepure de câmp, şoarece, hârciogul, popândăul
- soluri - molisoluri (cernoziomuri, soluri bălane);
- vegetaţia a fost înlocuită în cea mai mare parte cu cereale şi plante tehnice
d. Zona pădurilor de foioase
- În centrul, vestul Europei, Europa peninsulară;
- formată din 2 tipuri de păduri: fag şi stejar
- Păduri de fag = terenurile umede şi răcoroase – spre est, îmbinat cu carpenul;
- Păduri de stejar = la sud de cele cu fag = temperaturi mai mari, umezeală mică
- alături de tei, frasin, arţar, ulm, arbuşti şi ierburi;
- faună (cerbi, căprioare,ursul brun, lupi, vulpi, mistreţi, jderi, păsări, insecte);
- soluri: brune, brun-roşcate, cenuşii, argiluvisoluri.

e. Zona de taiga (păduri de conifere)

- în nordul Europei – până la aprox 50ºN - (Scandinavia – Munţii Ural);
- este cea mai masivă unitate forestieră a Europei;
- conifere (molid, brad, zadă, pin );
 - În sudul zonei se desfăşoară o fâşie de păduri de amestec : conifere şi foioase
- Fauna : mamifere (urs, lup, vulpe, hermelina, elan), păsări, insecte
- soluri: spodosoluri (podzol), turbării
f. Zona de tundră
- în insulele arctice + nordul Europei; (Islanda, nordul Scandinaviei)
- muşchi, licheni, arbuşti (mesteacăn pitic, sălcii pitice, ienupăr pitic); vegetaţie ierboasă
adaptată la frig;
- faună (ren, urs polar, hermelina, vulpe polară, găiuşa polară, ciuful alb);
- soluri negre de tundră, slab formate.

2 . Etajele biopedogeografice desfăşurate în altitudine

- se desfăşoară în masivele muntoase cu altitudini variate, în funcţie de poziţia acestora în

latitudine şi înălţimea lor
a. etajul pădurilor de amestec : la peste 800-1000 m ;răspândite sunt pădurile de amestec
conifere cu foioase ; fauna : cerb, râs, urs, jder, cocoşul de munte; soluri : brun acide,
podzolite;
b. etajul pădurilor de conifere : între 1000-1200 m şi până la 1600-1800 m; se evidenţiază
pădurile de conifere; fauna : urs, lup, vulpe, elan, hermelina; soluri : spodosoluri,
turbării;
c. etajul subalpin : 1600-1800 m până la 2200 m si cuprinde tufişuri de jneapăn, ienupăr,
afin, pajişti de graminee scunde; fauna : capra neagră, acvila de munte; soluri : humico-
silicatice,
d. etajul aplin : până la 3000-3200 m alcătuit din tufişuri de jneapăn, ienupăr, afin, muşchi;
fauna : capra neagră, acvila de munte; soluri : brune feriiluviale; silicatice,
e. etajul glaciar-periglaciar : pe creste ce depăşesc 3200 m