Istoria chirurgiei

India si china

• Chirurgia era studiată separat de restul medicinei

• Tehnici chirurgicale descrise înaintea lui Hippocrates (460-370 iC) – fistule anale, operații plastice
faciale

• India - Susruta – 100 de instrumente chirurgicale

• Vasele erau legate cu plante

• China – castrarea pentru eunuci

Grecia antică

• În urma civilizației asiatice

• Chirurgi militari în Iliada

• Homer – medicina – artă; maniere elegante

Epoca Hipocrate - sonda din plumb – dreaptă, curbă

- bisturiu , cauter, chiuretă, specul vaginal , trepan

• Trepanații, cauterizarea hemoroizilor, fistule perianale, amputații

• Recunoașterea ligaturii arteriale

• Amputația în plină gangrenă – fără vindecare

• Reducerea luxațiilor - umăr și coxofemurale – metoda Hipocrate

Alexandria

• Secolul IV î.e.n.

• Disecții – dezvoltarea chirurgiei

• Cunoașterea viscerelor și SNC – Herofil (335-280 iC), Erasistratus (304-250 iC)

• Introducerea ligaturii arteriale

Chirurgia greco-romană

• Secolul I e.n. - etapă superioară în dezvoltarea chirurgiei

• tratatul medical Celsius

• Aspecte din mica chirurgie: oprirea hemoragiilor, tratarea inflamațiilor, prognostic plăgi colon,
diversitatea tumorilor – localizare, aspect, evoluție, prognostic

• Operații: buza de iepure, calculi vezicali, varicocel, fimoză

• GALEN (129-199/217 dC)

• Nou - catgut – ligaturi

- ligatura vasculară dispare pentru un secol

 • Arabii – legau vasele

• Ligatura – interzisă în Europa

• Galen – rezecția coastelor și a sternului

• Rufus, Soranus din Efes - între Celsius și Galen

• Credința într-o "viață de dincolo" a stopat dezvoltarea chirurgiei

Chirurgia bizantină

• Lucrări de certă valoare

• Oribasius (325-403) – enciclopedie – 72 cărți

• Figură proeminentă din chirurgia bizantină – Pavel din Egina (625-690) (“nașul cancerului”) – descrie
tumorile

• Persistă dogmatismului galenic

Secolul VIII – Renașterea

• Medicina arabă

• Medici – indicație chirurgicală – personal medical inferior

• Rhazes (860-932) - critică teoria galenică asupra herniilor

- clasifică intervențiile chirurgicale topografic și după natura afecțiunii

• Ali Abbas - fracturi prin contracții musculare

- crepitația – semn de fractură

• Abulcasis (936-1013):

• Chirurgie – cartea a 30-a din enciclopedie

• Peste 100 de instrumente chirurgicale

• Hemostaza prin cauterizare în apoplexie și epilepsie

• Litotomie ,Herniotomie, Trepanații ,Amputații , Fistule, Guși, Anevrisme

• Proteze dentare cu dinți de bou

Europa

• Ruggero di Frugardo din Salerno – întrebuințarea anesteziei chirurgicale: opiu, suc de juskiano,
bandaje herniare, trepanație decompresivă în epilepsie

• 1275 – Bologna – Tratat de Chirurgie cu capitol de anatomie (pentru prima dată)

• Cel mai mare chirurg din sec. XIV – Guy de Chaulaic (1300-1368) “Chirurgia Magna” - 1363

• Sec. XV - preocupare de anatomie patologică

• Sec. XVI - preocupare de medicină legală

• Sec. XV – Montpellier: 49 bărbieri, 32 bărbieri chirurgi, 6 chirurgi

• Bărbieri = ucenicie fără curs

• Bărbieri chirurgi de “robă scurtă“ – instrucție teoretică sumară

• Chirurgi laici de "robă lungă “ – pregătire temeinică+membrii unor colegii: Paris, Sf.Cosma,
Sf.Damian

Renașterea

• Figură ilustră – Ambroise Pare (1510-1590)

– La 19 ani – bărbier la Hotel Dieu Paris

– Cărți: Chirurgia de război și obstetrica; Tratat asupra chirurgiei

– 1556 – Maestru bărbier chirurg

– Compania franceză din Italia

– Redescoperă ligatura, pansamentul cicatrizant

• Italia: anatomiști celebri- Gabrielo Fallopio (1523-1562); Leonardo Botallo

• Sec. XVIII Marco Aurelio Severino (1580-1656) – Italia

– Tratamentul mușcăturii de viperă – 1651

• Anglia: William Cooper; Richard Wiseman

• Germania: Mathias Purman; Fabricius Hildanus

• La Peyronie sec XVIII – Colegiul Sf. Cosma – profesori demonstratori = Facultate de Chirurgie la Paris,
apoi Montpellier = dezvoltarea din perioada iluministă

• La 25.IV.1743 – Separarea chirurgilor de bărbieri = dezvoltarea chirurgiei

• Franța – 1731- Academia de Chirurgie , cu 72 de membri sub președenția lui Jean-Louis Petit (1674-1750)

• Sec. XVIII Anglia – Percival Pot (1714-1788), William Hewson (173901774) și John Hunter (1728-
1793)

• Italia – Morgagni

• Germania – Heister, Richter

• Sec. XVIII - ordine în medicină și chirurgie

• Sec. XIX revoluție în chirurgie

• Astley Cooper (1768-1841), Aston Key (1798-1849), William Ferguson (1808-1877)

• Anglia - chirurgia vaselor mari – Guillaume Dupuytren (1777-1835); anevrisme; ligatura iliacei
externe și a subclavicularei

• Italia – Rizzoli – ortoped; Landi – precursor al chirurgiei endocrinologice

• America – Phillip Ling; Warren, Smith

• Rusia – Bus, Nicolai Ivanovici Pirogov (1810-1881)

 Anestezia

• Inventarea anesteziei în America

• Paracelsus (Phillip von Hohenheim) (1493-1541) – evul mediu – eter, laudanum

• Narcoză cu protoxid de azot Horace Wells -1844 – extracție dentară

• 16 octombrie 1846 William Thomas Green Morton (1819-1868) - succes demonstrativ - narcoză cu
eter

• 1847 – James Young Simpson (1811-1870) – cloroform - Anglia

• Germania – Heifelder – chelen (clorura de etil)

• 1847 – Vartiadi și Risdorfer – Spitalul Colțea – prima intervenție sub anestezie cu eter

Introducerea antisepsiei și asepsiei – sec. XIX

• Semmelweis (1818-1865) – Viena – spălarea mâinilor cu clorură de calciu înainte de naștere

• Lister 1867 – fenolul, apoi acidul fenic la spălarea mâinilor; ulterior pomezi fenicate în plăgi

• De la Lister antisepsia se răspândește în toată lumea

• Se inventează pensa hemostatică

• Chaseniac - drenajul plăgilor cu tub de cauciuc

• Halsted (1852-1922) – mânuși de cauciuc

• Terier – pupinelul și autoclavul

• Halsted -1884 – anestezia locală

• Biere - 1899 – prima rahianestezie

• Pean - ovarectomia și prima splenectomie

• 1863 – primele pilorectomii în cancerul gastric

• 1879 – Wolfler, elev al lui Billroth – primele gastroenteroanastomoze

• 1882 - Langenbeck – prima colecistectomie

• 1886 - SUA - prima apendicectomie - Morton

• Reibarth - prima colectomie

• Secolul XX: chirurgia beneficiază de roadele descoperirilor în alte domenii:

- bisturiu, cauter, laser

- instrumentar

- transplantul

- ingineria genetică
Chirurgia românească

• Columna lui Traian - post de prim ajutor; răni tratate cu ierburi

• Înscrisuri medicale apar în epoca feudală

• Bărbieri și chirurgi – abia în sec. XVII, deși bărbierii erau la Brașov în secolul XV

• La început - chirurgi străini, apoi autohtoni

• 1842 - Colțea – Şcoala de Chirurgie – Nicolae Crețulescu- primul valah doctor în medicină de la Paris -
Manual de anatomie descriptivă

• 1850 - Spitalul Oștirii – București

• 1853 - Barbu Ştirbei – lege - întinderea așezămintelor sanitare și îmbunătățirea serviciului medical;
chirurg în fiecare județ

• Carol Davila (1828-1884) – reformă în medicina românească

• 1853 – Şcoală de mică chirurgie la Filantropia

• 1855 – Şcoală de mică chirurgie – Carol Davila

• 1856 – Şcoala Națională de Medicină și Farmacie (8 ani: 5 studii, 3 practică)

Chirurgia românească

• Primul profesor de chirurgie la București – N. Turnescu (1819-1890)

• Iași - Ludovic Rus

• A doua generație de chirurgi:

• Constantin Dimitrescu Severeanu (1840-1930): radiologia, antisepsia, rahianestezia, dezobstrucția

arterială, sutura intradermică

• Grigore Romniceanu – primul chirurg infantil

• 1887 – Victor Babeș, Gheoghe Asaki, Nicolae Calinderu

• Gheoghe Asachi – introduce iodul; publică:- Istoria dezvoltării inimii si Sutura nervilor la distanță

• Thoma Ionescu – Tratatul de anatomie umană 1894

• Anatomia tubului digestiv - Poirier

• ablația simpaticului cervical în angina pectorală; a perfecționat rahianestezia înaltă

• Dimitrie Gerota (1867-1939) – grăsimea retrorenală

• Ernest Juvara 1897 - Lecțiuni de anatomie practică 1924 – Manual de antomie chirurgicală

• Elevii lui Thoma Ionescu : Amza Jianu, Victor Gomoiu, Iacob Iacobovici, Ion Bălăcescu, Traian Nasta,
Iancu Jianu, Nicolae Hortolomei

• De menționat - toți marii chirurgi își încep cariera didactică la Iași și apoi trec la București

• Theodor Burghele, Ion Juvara, Dan Setlacec

• Iași: Franche, Buțureanu, Chipail