DETERMINAREA SARCINII TERMICE IN CONSTRUCTII

Arhitectura constructii

Determinarea sarcinii termice în constructii

STAS 10903/2 - 1979

1. Generalitati

Prezentul standard se refera la modul de evaluare a sarcinii termice, a densitatii sarcinii

termice si a cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor de structura ale
unei constructii în caz de incendiu, în functie de care, prin prescriptii specifice, se stabilesc masurile
de prevenire si stingere a incendiilor în constructii.

Sarcina termica reprezinta cantitatea de caldura pe care o poate degaja

prin combustie completa totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile,
existente în spatiul afectat de incendiu.

Densitatea sarcinii termice se determina prin raportarea sarcinii

termice la suprafata sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu si
reprezinta un parametru principal de determinare a pericolului de
incendiu.

Valoarea cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra

elementelor de structura ale unei constructii în caz de incendiu poate fi utilizata
la stabilirea limitei de rezistenta la foc ce trebuie sa o aiba elementele de
structura respective.

Aceasta valoare se va determina tinând seama de factorii care pot

influenta combustia materialelor, cum sunt :- 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j
capacitatea de ardere a materialelor în functie de natura, starea fizica, gradul de
divizare, amplasare etc.;

- 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j influenta dimensiunilor geometrice în plan

ale spatiului afectat;

- 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j conditiile de ventilare si disipare a caldurii

care se degaja;
 - 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j posibilitatile de dezvoltare pe verticala a
incendiului etc.

2. Evaluarea sarcinii termice si a densitatii sarcinii termice.

Sarcina termica (SQ) se determina cu relatia :

în MJ (1)

în care :

Qi puterea calorifica inferioara a unui material, în MJ/kg

(pentru gaze, în MJ/mN3);

Mi masa materialelor combustibile de acelasi fel, aflate în

spatiul luat în considerare, în kg (pentru gaze, în MJ/m N3);
n numarul materialelor de acelasi fel aflate în spatiul luat în
considerare.
Spatiul luat în considerare, pentru care se determina sarcina
termica, poate fi un compartiment de incendiu al unei constructii (definit
conform normelor tehnice specifice) sau, dupa caz, o parte a acestuia (o
încapere sau un grup de încaperi, o hala sau o zona a acesteia, unul
sau mai multe niveluri etc.).

Puterea calorifica inferioara (Qi) se determina, conform STAS 8790-71.

Valorile puterii calorifice pentru materiale uzuale sunt indicate în anexa A din
prezentul STAS.

Masa materialelor combustibile de acelasi fel se stabileste luând în

considerare cantitatea maxima a materialelor care au aproximativ aceeasi putere
calorifica inferioara si care se pot afla la un moment dat în spatiul respectiv.

Se vor lua în considerare toate materialele combustibile fixe sau mobile,

care sunt în interiorul cladirii sau care intra în componenta elementelor de
constructii, instalatii, utilaje tehnologice, mijloace de transport inclusiv cele din
componenta pardoselilor, tâmplariei, finisajelor (exceptând zugravelile si
vopsitoriile), izolatiilor, rafturilor, containerelor, paletelor, ambalajelor etc.

Nu se iau în considerare materialele combustibile aflate într-o stare în care aprinderea lor nu este
posibila (stare avansata de umiditate, fructe si zarzavaturi proaspete etc.).

Densitatea sarcinii termice (qs) se determina cu relatia :

 în MJ/m2
(2)

în care

SQ sarcina termica (detaliata anterior) în MJ;

AS suma ariilor pardoselilor încaperilor ce alcatuiesc spatiul luat în

considerare (definit anterior), în m2.

3. Evaluarea cantitatii de caldura si a densitatii cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona

asupra elementelor de constructii în caz de incendiu

Cantitatea de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra elementelor

de constructii (SA), se determina cu relatia:

în MJ (3)

în care :

c coeficient prin care se tine seama de marimea

dimensiunilor geometrice ale spatiului luat în considerare.
Valorile acestui coeficient sunt conform tabelului 1;

p coeficient prin care se tine seama de numarul de niveluri si de

conditiile de ventilare si disipare a caldurii. Valorile acestui
coeficient sunt conform tabelului 2;

m coeficient prin care se tine seama de capacitatea de ardere a

materialelor, în conditii de incendiu. Valorile acestui coeficient
sunt conform tabelului 3 :

Qi puterea calorifica inferioara (definita anterior)

M masa materialelor combustibile de acelasi fel, în MJ,

determinata conform procedurii prezentate anterior fara a lua în
considerare :

 919o141j pardoselile lipite direct pe un suport

919o141j
incombustibil masiv;

 919o141j 919o141j gazele si lichidele pentru lubrifiere sau racire

 din interiorul utilajelor tehnologice fixe' sau al
conductelor, care nu pot fi avariate înainte sau în caz de
incendia;

 919o141j 919o141j lichidele din conducte si recipienti ficsi, de

maximum 1 m3;

 carbunele sau cocsul depozitat temporar în

919o141j 919o141j
buncare de beton sau zidarie.

Tabel 1

Valorile coeficientului c
Aria construita a spatiului luat Latura mica (l) a spatiului luat în
considerare, în m
în considerare (Ac) l < 20 20 ≤ l < 40 ≤ l < l ≥ 60
40 60
m2 c (informativ)
≤ 1000 1,0 1,0 - -
1001 ... 3000 1,1 1,1 1,2 1,5
3001 ... 5000 1,2 1,2 1,4 1,5
5001 ... 7000 1,2 1,2 1,5 2,0
7001 ... 9000 1,2 1,4 (1,3) 1,7 2,2
9001 ... 30000 1,2 1,5 (1,3) 2,0 (1,7) 2,4
> 30001 1,2 1,5 (1,3) 2,0 (1,7) 2,6

OBSERVAŢII: 1. Valorile din paranteze se aplica la constructii cu

un singur nivel suprateran;

2. Valorile coeficientului c din tabel sunt date pentru

compartimentele de incendiu care au accese din exterior
pe ambele laturi lungi. Pentru celelalte compartimente,
coeficientul c se ia din tabelul 1, corespunzator laturii
mici si pentru o suprafata ce se înscrie într-un inter-val
imediat superior celui real.

Tabel 2

Valorile coeficientului p
Numar de niveluri supraterane
Subsol
1 2 3...5 >5
p (informativ)
 ≤ 0,04 1,4 1,2 1,3 1,5 1,8
0,04...0,08 1,2 1 1,1 1,3 1,5
> 0,08 1 0,6 0,8 1 1,3

*Semnificatia simbolurilor :

Ag aria însumata a sectiunii golurilor care apartin de

spatiul luat în considerare, prin care caldura poate fi
evacuata în exterior;

Ac aria construita a spatiului luat în considerare.

La determinarea ariei Ag se iau în considerare:

 919o141j deschiderile special amenajate, conform prescriptiilor tehnice în

vigoare, pentru evacuarea gazelor fierbinti din constructie;

 919o141jferestrele sau golurile permanent libere, situate în treimea

superioara a peretilor sau pe acoperis, precum si golurile amplasate în
acelasi fel, daca sunt închise cu elemente care spargându-se sau
topindu-se, la temperaturi de pâna la 250°C, lasa libera sectiunea de
trecere a gazelor.

Nu se iau în considerare ferestrele cu doua rânduri de cercevele si

golurile închise cu sticla armata sau placi (blocuri) de sticla.

Pentru constructii cu mai multe niveluri la care aria golurilor Ag , variaza

de la un nivel la altul, în relatia (3), pentru coeficientul p se ia o valoare medie,
determinata cu relatia :

(4)

în care Neste numarul de niveluri.

abe
l3

Valorile coeficientului m
Nr. m
Denumirea si starea materialelor
crt. (informativ)
Nitroceluloza, camfor si alte materiale cu intensitate mare de
1. 1.5
ardere
 Hârtie în stare libera, talas, rigle din lemn, cu grosimea
2. 1,3
maxima de 1cm
Gaze lichefiate si lichide combustibile încalzite la
3. 1.3
temperatura lor de fierbere
Deseuri de spuma din material plastic sau de burete de
4. 1.3
cauciuc
5. Lemn rotund si ecarisat. cu grosimea de 10...20cm 0,75
6. Ţesaturi de lâna, bumbac si fibre sintetice în baloturi 0,75
7. Paie si fân în stive cu înaltimea peste 0,75
Hârtie in role de peste 50kg sau coale balotate, în pozitie
8. 0,75
verticala; carti si dosare în rafturi
Lichide cu punct de inflamabilitate mai mare de 100°C, care
9. nu sunt încalzite în exploatarea normala la temperaturi mai 0,75
mari de 50°C
Lichide cu punct de inflamabilitate mai mare de 55°C în
10. 0,75
butoaie, recipiente mobile, închise etans
Hârtie în role de peste 50kg în pozitie orizontala, carti si acte
11. 0,50
stivuite strâns
12. Rumegus 0.50
13. Lemn rotund ti ecarisat cu grosimea de peste 20cm 0.50
14. Cherestea sau placi din lemn, în stive stratificate dens 0.50
15. Bumbac brut balotat 0,50
16. Cereale si seminte in saci 0.50
17. Lichide combustibile, în conducte si recipienti ficsi închisi 0,50
18. Cereale si seminte în vrac sau în ambalaje incombustibile 0,30
19. Zahar în vrac sau în saci 0,30
20. Alte materiale combustibile 1,00

OBSERVAŢIE : - în cazul în care, în spatiul luat în considerare, felul sau

starea materialelor variaza în timp, pentru coeficientul m
se alege valoarea maxima corespunzatoare situatiei celei
mai defavorabile.

Densitatea cantitatii de caldura care se apreciaza ca va actiona asupra

elementelor de constructii în caz de incendiu se determina cu relatia:

în MJ/m2
(5)

în care :

SA conform detalierii anterioare, în MJ;

 Aa suprafata apreciata, în m2, care se determina conform precizarilor
urmatoare

Suprafata apreciata Aa, corespunde suprafetei AS, determinata conform

indicatiilor anterioare, în cazul constructiilor parter sau al constructiilor cu mai
multe niveluri, în care planseele dintre acestea au o limita de rezistenta la foc de
cel putin 1 ora si se încadreaza în una din urmatoarele situatii:

 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j nu au goluri;

 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j au goluri protejate prin elemente de închidere cu

limita de rezistenta la foc de minimum 45 minute;

OBSERVAŢIE: Conditiile de limita de rezistenta la foc

pot fi reduse cu 15 minute daca qS≤ 420 MJ/m2 (100
Mcal/m2) sau cu 30 minute dacaqS ≤ 210 MJ/m2 (50
Mcal/m2).

 919o141j 919o141j 919o141j 919o141j au goluri neprotejate cu aria sectiunii de cel

mult 0,5 m2 fiecare, iar aria însumata a acestor goluri nu
depaseste 5% din aria planseului.

În calcule aproximative, în aceste cazuri, suprafata A, poate fi asimilata

cu suprafata desfasurata Ada spatiului considerat.

Suprafata apreciata Aa corespunde suprafetei construite Ac a spatiului

considerat, în toate celelalte cazuri care nu se încadreaza în conditiile precizate
anterior.

În cazul amplasarii neuniforme a materialelor combustibile într-un

spatiu cu aria construita Ac ≥1000m2si valoarea qa < 523 MJ/m2 sedetermina si
densitatea sarcinii termice locale qi,corespunzatoare zonelor cu aria Ai, în care
cantitatea de materiale combustibile conduce la valori mai ridicate decât qa.

Daca ql < 1,5 qapentru întreg spatiul se ia in considerare qa.

Daca ql ≥ 1,5 qa densitatea sarcinii. termice care se apreciaza ca va

actiona asupra elementelor de constructie, se considera astfel:

 919o141j în cazul în care diferenta ql - qa < 105 MJ/m2sau, zonele care au

ql < 1,5 qa sunt protejate cu sprinklere, se ia în considerare valoarea
qa ;

 919o141j în cazul în care diferenta ql- qa. < 105 MJ/m2iar raportul dintre
aria Al a zonelor cu valori mai ridicate (ql> 1,5 qa) si aria Aa(stabilita
 conform indicatiilor anterioare) este mai mic decât cel indicat în
tabelul 4 corespunzator acestei diferente, se ia în considerare:

 919o141j 919o141j valoare ql pentru zonele în care ql> 1,5 qa ;

 valoarea qapentru restul spatiului luat în

919o141j 919o141j
considerare.

 919o141j în cazul în care diferenta ql- qa ≥ 105 MJ/m2 iar raportul (Al /
Aa)are o valoare egala sau mai mare decât cea din tabelul 4
corespunzatoare acestei diferente, se atribuie întregului spatiu luat în
considerare valoarea ql.

Tabel 4

ql- qa
MJ/m2

105 20

210 10

315 5

>420 2.5

OBSERVAŢIE : Pentru valori intermediare se procedeaza prin

interpolare liniara.

ÎNTOCMIT,

Lt.col.

BADEA EUGEN