Sunteți pe pagina 1din 24

PRIETENII CHIMIEI NR.

SUMAR

Argument
- prof. Ionela Bărbuş, director Şcoala “Vasile Conta” Iaşi

Cercul de chimie experimentală - prof. Marinica Loghin

Atomul în antichitate - Arhip Andrada, clasa a VII - a A


Perle chimice
Mari chimişti – Mendeleev, Dimitri Ivanovici

Chimia ştiinţă a materiei – Gavrileţ Iolanda


clasa a VII - a A,
Chimia vieţii – problemă rezolvată

Poluarea aerului - Chiperi Andrei şi Şoimu Andrei, clasa a


VII - a B
Ştiaţi că... – Roşu Larisa, clasa a VII-a A

Rubrica rezolvitorilor de probleme – Arsenoi Oana şi


Prepeliţă Anca, clasa a VII-a A

Experimentaţi singuri!

1
ARGUMENT

Tendinţele generale ale reformei învăţământului


românesc impun cu necesitate căutarea şi găsirea unor
elemente de modernitate ale lecţiei, ca principal vehicol
de informaţii şi cadru organizatoric de bază în care se
desfăşoară transferul de informaţii şi dialogul profesor -
elev.
„Lecţiile” cercului de chimie din Şcoala „Vasile
Conta” Iaşi – Prietenii Chimiei sunt tot atâtea
interogaţii şi răspunsuri/afirmaţii legate de sensul şi
schimbările necesare în programul de instruire şi educare
a copiilor din etapa pe care o traversăm.
Revista Prietenii chimiei este rodul muncii şi
pasiunii pentru această disciplină a d-nei prof. gr. did. I
Marinica Loghin, acompaniată de un grup de elevi de la
clasele a VII-a dar şi a VIII-a.
Axată pe două componente importante – activităţi
experimentale efectuate în laboratorul de chimie al
şcolii şi documentare ştiinţifică a elevilor în vederea
întocmirii de referate şi proiecte – „proiectul” Prietenii
chimiei este o iniţiativă benefică atât pentru elevi şi
cadre didactice cât şi pentru instituţia de învăţământ
din punctul de vedere al experienţei în sine dar şi al
managementului instituţional.
Director
prof. Ionela Bărbuş

2
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

CERCUL DE CHIMIE EXPERIMENTALĂ

„Ceea ce ai fost nevoit să descoperi singur, lasă în minte o


urmă pe care poţi păşi din nou când se iveşte ocazia”
(C. Lichtenberg)
În condiţiile actuale, „lumea chimiei” trebuie înţeleasă în sens larg,
dincolo de zidurile şcolii prin „experimentarea” unor situaţii cât mai reale
din viaţă.
Pentru acei elevi care vor să „experimenteze” adevăruri ştiinţifice, să
descopere încrederea în propriile posibilităţi pentru a obţine rezultate
semnificative prin efort personal, cercul nostru de chimie reprezintă o
„punte” între noţiunile sedimentate la clasă şi interdisciplinaritatea lumii
înconjurătoare.
Prin temele alese, activităţile cercului converg către formarea personalităţii
elevului sub cele două aspecte importante : ştiinţific şi educativ.
Lucrările cercului tratează atât aspectul teoretic al temei alese cât şi pe cel
practic. În acest fel, elevii se exersează în munca de documentare şi
cercetare ştiinţifică a unei teme, învaţă să sesizeze aspectele folositoare ale
cunoştinţelor acumulate şi să le aplice în mod creator.
Ne dorim de asemenea să promovăm chimia ca ştiinţă a vieţii prin alegerea
unor teme experimentale neîntâlnite la clasă dar axate pe noţiunile învăţate.
Ex:
9 Argumentarea experimentală a apariţiei cariilor dentare
9 Anotimpurile şi chimia lor
9 PH-ul mediilor naturale
Finalităţile acestor activităţi de cerc (fotografii ale experimentelor, desene,
referate, studii, modele realizate din diferite materiale, probleme concepute
de elevi) vor fi popularizate în această revistă.
În speranţa că revista „Prietenii chimiei” va fi bine primită şi citită cu
interes, îi doresc „viaţă” lungă şi să atragă cât mai mulţi elevi către „lumea
chimiei”!

Profesor Marinica Loghin

3
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

Aspecte ale activităţilor experimentale :

4
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

ATOMUL ÎN ANTICHITATE

Cine a fost întâiul om


Ce-a pronunţat vorba „atom”?
Atomii lui aflaţi în vid
Nu poţi să-i tai, nu se divid!
De la triunghi până la sferă,
Au forme care mult diferă.
Mai mult, atomii sunt descrişi
Cum într-o horă sunt încinşi!
Democrit (460-360 î.e.n)

Noţiunea de atom apare pentru prima dată către anul 450 î.e.n. filozoful
grec Leucip dezvoltă teoria conform căreia materia nu este infinit divizibilă
şi introduce noţiunea de „atomos”, ceea ce nu poate fi divizat.
Câţiva ani mai târziu, Democrit – un discipol al lui Leucip, defineşte
materia ca fiind un ansamblu de particule indivizibile, invizibile şi eterne:
atomul.
Această nouă concepţie nu a fost rezultatul unor observaţii sau experienţe,
ci mai degraba a unor intuiţii. Teoria va fi dezvoltată ulterior de Epicur, apoi
de poetul latin Laurentiu. Au trecut însă 200 de ani până când teoria atomică
a fost formulată ştiinţific.

TEORIA REVOLUŢIONARĂ A LUI DALTON

Câţiva oameni de ştiinţă au rămas în continuare de


părere că materia se compune din atomi, însă până la
începutul anilor 1800 nu a existat nici o dovadă ştiinţifică
care să susţină această teorie. Un chimist şi sriitor englez,
John Dalton, a realizat experienţe cu gaze, mai precis a
cercetat modul de combinare între ele. A determinat de

5
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

exemplu, că hidrogenul şi oxigenul se combină întotdeauna în acelaşi raport


de greutate spre a forma apa. La rezultate similare au ajuns şi alţi cercetători,
însă Dalton a fost primul care a înţeles implicaţiile acestora. El a
concluzionat că materiile sunt compuse din atomi şi că atomii unei substanţe
primare au toţi aceeaşi greutate. Dacă două substanţe primare se combină
între ele, atunci atomii se unesc întotdeauna în acelaşi raport cantitativ.
Teoria de atom daltoniană a explicat cauza din care atomii se combină
întotdeauna în acelaşi raport cantitativ şi a creat un punct de plecare pentru
alţi cercetători spre examinarea în detaliu a materiei.

Arhip Andrada

MARI CHIMIŞTI

Drept moştenire de la el
Avem un renumit tabel,
Purtând în ale lui sertare
Ce-i pe Pământ dar şi în Soare!
Cu perioade orizontale
Dar şi cu grupe verticale,
Tabelul lui precum o hartă
Ştiinţei drumul îi arată!
Eu cred ca orişice elev
Îl ştie pe Mendeleev.

6
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

În ziua de 17 februarie 1869, D.I. Mendeleev a creat Tabelul


Periodic. El şi-a notat primele idei la micul dejun. S-a concentrat să aranjeze
în ordine cele 63 de elemente cunoscute până atunci. A realizat un set de 63
de fişe, pe care a notat diferite proprietăţi chimice şi fizice importante.
A încercat apoi timp de câteva ore să aranjeze fişele până a obţinut un
aranjament care l-a mulţumit (în ordinea creşterii maselor atomice). A copiat
acest aranjament numai cu simbolurile elementelor, obţinând prima
versiune a tabelului cu elementele aşezate orizontal. Apoi a transformat
tabelul încât elementele să fie în grupe verticale. Analizând ordinea obţinută,
el a observat repetarea proprietăţilor elementelor după anumite intervale şi
astfel a descoperit legea periodicităţii : Proprietăţile fizice şi chimice ale
elementelor sunt într-o dependenţă periodică de greutăţile lor atomice.
Mendeleev a prevăzut existenţa unor elemente nedescoperite încă:
eka-aluminiul, eka-siliciul, eka-bor, eka-cesiu, precizându-le proprietăţile şi
masele atomice. În 1875 este descoperit galiul, care era de fapt eka-
aluminiul.

7
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

Astăzi, Tabelul Periodic conţine un număr de 109 elemente chimice,


continuându-se descoperirea a încă 5 elemente pe cale artificială.

Ce nu ştie Mendeleev?

Răspunsul unei eleve „distrate” la ora de chimie:


Tabelul Periodic este alcătuit din coloane „vertebrale” şi grupe „sanguine”!
Eleva semnează
Arhip Andrada

8
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

Materia vie este o forma specială a mişcării materiei.


Natura ce ne înconjoara este alcătuită din corpuri, care pot fi fără viaţă
(roci, minerale, apă, aer) sau cu viaţă (virusuri, bacterii, plante, animale si
omul).
Corpurile sunt formate din materie, care se caracterizează prin mişcare
mecanică , fizică, chimică, biologică şi socială.
Caracterul esenţial al mişcării biologice este metabolismul permanent
al unor sisteme deschise, care au un schimb continuu de materie, energie,si
informaţiecu mediul.

Compoziţia chimică a materiei vii

In materia vie sunt prezente 62 de elemente.Din acestea C,O,H, N


alcătuiesc 95% din protoplasmă, iar S,P Ca,Na,K,Mg,Cl, aproape 4,5% şi
formează macroelementele materiei vii.Acestor 11 elemente li se adauga alte
sapte elemente:F,Mn,Fe,Co,Cu,Zn,I, absolut indispensabile şi care alcătuiesc
grupa elementelor catalitice(microelementele).
Totalitatea acestor elemente, prin asociere, formează compuşi organici
foarte complecşi ca: proteine(aproximativ 15%), lipide(12%),glucide(2%),
acizi nucleici, apoi săruri minerale (4%)si apa(67%).
Apa formează mediul lichid în care se petrec reacţiile chimice dintre
substanţele solvate, participă la fenomenul de hidroliză sau deshidratare;fară
apă nu poate fi metabolism.

9
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

Chimia vieţii

Problemă rezolvată

a) Care este masa sărurilor introduse în


organism atunci când se consumă 200 ml
de apă potabilă cu 0,5 g/l?
b) Explicaţi de ce apa de ploaie şi zăpada
topită nu au nici un gust.
Rezolvare

a) 1l = 1000 ml
Deci 1000 ml apă .................... 0,5 săruri minerale
Atunci 200 ml apă ................... X g
200 X 0,5/1000 = 0,1 g
Săruri se introduc în organism atunci când bem 200 ml de apă (aprox. o
cană)

b) Apa de ploaie, la fel ca apa obţinută prin topirea zăpezii, nu conţine


săruri şi de aceea nu are gust. Apa din fântâni şi apa de la robinet conţine
săruri pe care le-a dizolvat cand a întâlnit în pământ depozite naturale de:
sulfaţi, cloruri, etc.
O apă bună de băut trebuie să îndeplinească condiţiile:
9 Temperatura : 8 -12 º C
9 Culoare : incoloră
9 Limpezime : complet transparentă
9 PH : 6,7 - 7,5
9 Duritate : 2,5 - 8º
9 Biologic : nici un organism
9 Conţinut de Fe : sub 0,2 mg /l
9 Conţinut de Mn : sub 0,1 mg/l
9 Sulfaţi : sub 2,5 mg/l
Cloruri : sub 15 mg/l
De asemenea , din apa de băut trebuie să lipsească complet : azotaţii,
nitriţii, fosfaţii, amoniacul, Cu, Pb şi As

Gavrileţ Iolanda

10
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

POLUAREA AERULUI

„Noi bem aer, ca să ne adăpăm cu


oxigen!” (Mendeleev)

Ştim cu toţii că Pământul este


înconjurat de un strat de gaze, numit atmosferă.
Această „manta de gaze”, groasă de circa 500 km ne protejează de
efectul dăunător al razelor solare şi de ploaia de meteoriţi care zboară prin
spaţiu cu viteze de mii de km.
Pătrunzând în atmosferă cu viteze foarte mari aceşti meteoriţi se
încălzesc prin frecare cu moleculele aerului, se aprind şi ard înainte să
ajungă pe Pământ (pe la 80-90 km).
Pentru prima dată, compoziţia chimică a aerului a fost dedusă de
chimistul Lavoisier printr-o experienţă rămasă celebră.
În zilele noastre putem spune că aerul este un amestec omogen de mai
multe gaze : 78,09% azot, 20,95% oxigen, 0,92%argon , 0,03 % dioxid de
carbon iar restul de 0,01% este ocupat de hidrogen, neon, heliu, krypton,
xenon, ozon, radon.
Oxigenul este indispensabil vieţii şi de aceea trebuie să existe un
echilibru între oxigenul consumat de oameni şi animale şi cel dat de plante
prin fotosinteză.
Dacă consumul de oxigen creşte iar plantele produc mai puţin, atunci
se produce un dezechilibru biologic.

SURSE DE POLUARE ALE AERULUI

Din cauza unor intense activităţi economice, în unele regiuni ale


Pământului, aerul îşi micşorează procentul de oxigen şi se încarcă cu
substanţe dăunătoare vieţii.
Prin poluare înţelegem contaminarea aerului cu substanţe solide,
lichide sau gazoase cu acţiune nocivă asupra organismelor vii şi a bunurilor
materiale.

11
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

Aceste substanţe provin din surse diferite, însă o mare vină pentru ele
o are chiar omul.
- Agricultura: - insecticide
- Industria chimică: - pulberi(cărbune,ciment, var)
- gaze(CO, SO2, NO, NO2)
- Transporturi: -gaze de eşapament
- pulberi de Pb
- Gospodărie: - arderi incomplete şi complete

Independent de voinţa omului, pot exista surse naturale:


- Catastrofe naturale – emanaţii vulcanice
- meteoriţi
- Descompuneri ale resturilor vegetale şi animale.
Cei mai periculoşi, sunt poluanţii gazoşi care au un timp de staţionare
în aer în funcţie de condiţiile atmosferice şi reacţiile la care participă.

Poluant Timp de staţionare în aer


SO2(dioxid de sulf) 1-6 zile
H2S(hidrogen sulfurat) 2-3 zile
NOx(oxizii de azot) 1-3 zile
F2(fluor) 3-7 zile
CO(monoxid de carbon) 0,3 ani
CO2(dioxid de carbon) 0,4 ani

Concluzie: atmosfera este în pericol datorită activităţilor desfăşurate


de om de-a lungul secolelor.
Oamenii, cei care au deranjat echilibrul biologic, trebuie să intervină
pentru restabilirea lui prin:
- protejarea pădurilor şi împădurirea zonelor lipsite de vegetaţie;
- montarea de filtre în fabricile de ciment, var, negru de fum
pentru reţinerea particulelor solide;
- amenajarea a cât mai multor spaţii verzi;
- folosirea unor carburanţi de calitate(benzină fără Pb) şi
montarea unor filtre catalitice la eliminarea gazelor de
eşapament;
- evitarea eliberării în aer a agenţilor de răcire şi a conţinutului
spray-urilor care distrug ozonul;

12
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

- depozitarea corectă a resturilor menajere şi ridicarea lor la timp


pentru a evita fermentaţia.

Şoimu Andrei
Chiperi Andrei

Ştiaţi că .....

În 1772, Priestley, a făcut următoarea experienţă: a pus sub un clopot


din sticlă un şoarece iar când acesta aproape s-a sufocat, a introdus sub
clopot o ramură de mentă.
Şoarecele a început să respire deoarece planta „a regenerat” aerul.
Astfel s-a observat prima dată, fenomenul de fotosinteză.

Roşu Larisa

13
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

RUBRICA REZOLVITORILOR DE PROBLEME

1. Dacă se îngheaţă apa de mare şi apoi se îndepărtează stratul de gheaţă,


soluţia rezultată este o sursă mai bună de sare decât apa de mare
obişnuită ?

Răspuns : Gheaţa se formează în mare parte numai din apă pură. Ea include
deci o mică parte de sare. Aşadar soluţia rămâne mai bogată în sare decât cea
iniţială.

2. Ştiind că densitatea gheţii este 0,915g/cm3care este volumul unui mol


de gheaţă ?

Rezolvare : ρ=M/V V=M/ρgheata=18/0,915=19,7cm3/mol

3. Ştiind că apa lichidă are densitatea 1g/cm3care este volumul unui mol
de apă ?

Rezolvare : ρ=M/V

V=M/ρapa= 18/1 = 18 cm3/mol

Arsenoi Oana şi Prepeliţă Anca

14
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

PROBLEME PROPUSE PENTRU REZOLVARE

CLASA a VII – a

I. Pentru următoarele exerciţii, alegeţi varianta corectă :


1. Atomul este o particulă materială :
a) încărcată cu sarcină electrică
b) neutră electric
c) este o substanţă chimică
2. Un atom poate avea :
a) 5p+ şi 6e –
b) 6p+ şi 5e –
c) 5p+ şi 5e –
3. Izotopii sunt atomii care au :
a) acelaşi Z dar A diferit
b) acelaşi A dar Z diferit
c) aceleşi nr. de neutroni şi nucleoni
4. Oxigenul are masa atomică A = 16 u.a.m. Un mol oxigen,
cuprinde:
a) 16g şi 6,023 * 10 23 atomi oxigen
b) 8g şi 6,023 * 10 23 atomi oxigen
c) 32g şi 6,023 * 10 23 atomi oxigen
5. În învelişul electronic se găsesc:
a) protoni
b) neutroni
c) electroni
6. În nucleu se găsesc:
a) nucleoni
b) protoni şi electroni
c) neutroni şi electroni
7. Sistemul periodic cuprinde:
a) 7 perioade şi 18 grupe
b) 7 perioade şi 10 grupe
c) 10 perioade şi 10 grupe

15
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

8. Grupele VA, VIA şi VIIA numite şi “grupa azotului , “grupa


oxigenului” respectiv “grupa halogenilor” cuprind :
a) elemente cu 5, 6, 7e – de valenţă, dar acelaşi nr. de
straturi
b) elemente numai cu caracter metalic
c) elemente cu valenţa maximă elală cu nr. grupei
9. Elementul al cărui atom are 4 straturi şi 1 elecrton de valenţă este
situat în:
a) grupa IA perioada a 4-a
b) grupa VIIA perioada a 4-a
c) grupa IIA perioada a 4-a
10. Electronul distinctive deosebeşte:
a) două elemente successive
b) un metal de un nemetal
c) un element dintr-o grupă principală de altul dintr-o grupă
secundară
11. Numărul atomic Z reprezintă în Sistemul Periodic :
a) locul pe care-l ocupă elementul în sistem
b) numărul grupei
c) numărul perioadei
12. Elementele ale căror numere atomice îndeplinesc relaţiile
matematice sunt:
ZA + ZB + ZC = 20
B a) A = Na ; B = O ; C = H
ZA – ZB = ZC + 2
B b) A = O ; B = Na ; C = H
ZA + ZB – ZC = 4
B c) A = Na ; B = H ; C = O
13. Se dau elementele E1, E2, E3 despre care se cunoaşte că :
¾ E2 are cu 23 protoni mai puţini decât E3
¾ Suma dintre nr. de protoni ai elementelor E1 şi E3 este 4*32
¾ Prudusul dintre nr. de electroni din elementele E1 şi E2 este 12
Elementele sunt :
a) H, Mg, Br
b) Mg, H, Kr
c) He, C, Kr

16
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

14. Câţi atomi de carbon sunt cuprinşi în iscălitura unui elev pe un desen
în creion, dacă acesta corespunde unei cantităţi de 0,1g cărbune
(carbon) ?
a) 5000 * 1018 atomi
b) 0,5 * 10 23 atomi
c) 0,05 * 10 22 atomi
15. Separarea substanţelor dintr-un amestec folosind distilarea se
realizează prin:
a) fierberea lichidului
b) sublimarea lichidului
c) fierberea amestecului urmată de condensarea vaporilor
16. Doi izotopi ai iodului 131 I şi 125 I se folosesc în diagnosticarea
bolilor care afectează glanda tiroidă. Suma neutronilor celor doi
izotopi este:
a) 256 b) 106 c) 150
17. Succesiunea operaţiilor prin care se poate separa amestecul: nisip,
zahăr, pulbere de sulf este:
a) filtrare, dizolvare, cristalizare, decantare
b) dizolvare, filtrare, decantare, cristalizare
c) dizolvare, decantare, filtrare, cristalizare
18. Stingerea varului este :
a) un fenomen fizic
b) un fenomen chimic
c) o reacţie chimică
19. Sifonul este :
a) o soluţie formată din doi componenţi gazoşi
b) un amestec omogen
c) o soluţie formată din doi componenţi lichizi
20. Concentraţia unei soluţii obţinute prin dizolvarea a 20g sodă
caustică în 180g apă este :
a) 20%
b) 18%
c) 10%

II. Clorul este utilizat pentru sterilizarea apei potabile. Pentru aceasta se
dizolvă 142g clor în 100 Kg apă. Calculaţi concentraţia procentuală
a soluţiei obţinute în cazul în care tot clorul s-ar dizolva în apă.

17
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

III. Se amestecă 200g soluţie de zahăr 90% cu 600g soluţie de zahăr 30% şi
900g soluţie de zahăr 45%. Se cere :
a) masa totală de zahăr dizolvat
b) concentraţia soluţiei finale
IV. Serul fiziologic are o concentraţie de 0,86% NaCl. Se cere:
a) cantitatea de apă şi de sare necesare pentru a obţine 10 Kg ser
fiziologic
b) cantitatea de sare ce se introduce în organism la injectarea a
500g ser fiziologic.

CHIMIA EXPLICĂ

De ce presărăm sare pe şosele când ninge ?


Apa îngheaţă la Oo C. Atunci când plouă şi e frig, pe jos se
formează un strat de gheaţă: poleiul. Apa sărată nu îngheaţă la Oo
C ci la o temperatură mai scăzută. Presărând sare pe şosele,
împiedicăm formarea poleiului. Din motive ecologice anumite ţări
au interzis această practică.

De ce pâinea şi brânza au găuri ?


Atât fabricarea pâinii cât şi a brânzei presupune folosirea
fermentaţiei, care în termeni chimici, este o reacţie chimică
declanşată în prezenţa drojdiei de zahăr.
În timpul acestei reacţii, zahărul conţinut în cocă se transformă
în alcool şi în dioxid de carbon. În timpul coacerii pâinii şi a unor
brânzeturi, alcoolul se evaporă dar bulele de dioxid de carbon
rămân prinse în amestec. Bulele de dioxid de carbon sunt cele care
formează găurile.

18
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

De ce lasă avioanele urme pe cer ?


Puternicele motoare ale avioanelor ard kerosene şi lasă în urmă
vapori de apă. La altitudinile înalte la care zboară un avion,
temperaturile sunt foarte joase şi o parte din aceşti vapori se
transformă imadiat în gheaţă. Urmele albe pe cere le vedem
sunt deci cristale de gheaţă. Ele dispar atunci când soarele
topeşte aceste cristale.

Arsenoi Oana

COROZIUNEA METALELOR – PROCES


CHIMIC NEDORIT

Prin coroziune se înţeleg procesele de degradare şi deteriorare a


metalelor sau obiectelor metalice sub acţiunea agenţilor chimici din mediu.
Cauza acestor modificări nedorite ale metalelor sunt reacţii chimice şi în
special electrochimice care pornesc de la suprafaţa metalului respectiv.
Faptul că multe metale reacţionează cu vecinătatea lor este cunoscut
de multă vreme. Astfel fierul rugineşte, cuprul capătă o patină, aluminiul
se oxidează (formând un strat foarte subţire de oxid care împiedică reacţia
mai departe), argintul îşi pierde luciu (la fel zincul şi plumbul).
Cu excepţia metalelor aşa zise nobile, toate celelalte metale sunt
nestabile în contact cu aerul atmosferic. Modul în care se manifestă această
nestabilitate, ca şi gradul în care ea apare depinde atât de natura metalului
cât şi de vecinătatea lui. Instabilitatea metalelor în contact cu atmosfera este
determinată de reacţii cu transfer de sarcină care au loc la interfaţa lor. Din
punct de vedere chimic, coroziunea se bazează pe o reacţie de forma:

19
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

M → M n* + ne –

După mecanismul de desfăşurare se pot distinge două tipuri de


coroziune:
1. Coroziunea chimică – se produce din cauza afinităţii dintre metal şi
unele gaze (O2, SO2, H2S, CO,CO2, H2, HCl(g) ) sau lichide rău
conducătoare de electricitate (benzen, alcooli etc.). Dintre factorii
externi cea mai dăunătoare acţiune asupra metalelor o are oxigenul.
2. Coroziunea electrochimică – este rezultatul apariţiei unor elemente
locale (microelemente) la suprafaţa metalului. În comparaţie cu
coroziunea chimică, cea electrochimică are importanţă mai mare.
Pentru apariţia acestui tip de coroziune este necesar să existe un anod,
un catod, un electrolit şi un conductor – deci un element galvanic.

Ruginirea fierului – exemplu tipic de coroziune electrochimică

În cazul fierului oxidarea în atmosferă cu formarea oxizilor de fier


(rugina) are loc în trepte. În prima treaptă de oxidare a fierului se formează
FeO (oxidul feros) care este stabil numai în absenţa oxigenului. Când apare
oxigenul atmosferic, oxidul feros se transformă în FeO (OH) sau Fe2O3* H2O.
În funcţie de culoare se deosebesc trei feluri de rugină :
1. Rugina albă Fe (OH)2 care se formează după reacţia:
Fe + 2H2O → Fe (OH)2 + H2 Acest tip de rugină trece rapid prin
oxidare în rugină brună de aceea se observă foarte rar.
2. Rugina brună apare în urma reacţiei:
4Fe (OH)2 + O2 → 4FeO*OH + 2 H2O
3. Rugina neagră este formată din oxid feros şi feric fiind denumită şi
magnetită din cauza proprietăţilor sale magnetice şi este considerată ca
fiind forma cea mai stabilă a oxidului de fier.
2FeO * OH + Fe (OH)2 → Fe3O4 + 2H2O

Apa sărată accentuiază coroziunea fierului.

20
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

“Patina verde” – exemplu tipic de coroziune chimică

Cuprul şi aliajele sale expuse în atmoferă la intemperii timp îndelungat


prezintă o rezistenţă la coroziune mai mare decât alte metale datorită formării
unei “patine” verzi care frânează atacarea ulterioară a metalului. Compoziţia
acestui strat protector depinde de climat.
În atmosfera oraşelor unde există CO2, SO2 şi H2S (provenite din
combustia benzinei şi a cărbunilor), în prezenţa umezelii are loc un atac
puternic. Cuprul se acoperă cu un strat protector de hidroxisăruri:
CuCO3 * Cu(OH)2 - carbonat bazic de cupru
CuSO4 * Cu(OH)2 – sulfat bazic de cupru
Acest amestec de hidroxisăruri are culoarea verde-cenuşie, se numeşte
“patină” şi dă un aspect vechi (patinat) acoperişurilor sau statuilor din
bronz(aliaj ce conţine cupru).

Panainte Mihaela – VIII A

Ştiaţi că….

☺ Există două varietăţi naturale de carbonat basic de cupru:


¾ Malachitul CuCO3 * Cu(OH)2 de culoare verde
¾ Azuritul 2CuCO3 * Cu(OH)2 de culoare albastră
☺ Azuritul este folosit ca pigment albastru în pictură însă prezintă
dezavantajul că în aer umed se transformă cu timpul în malachit
☺ Se presupune că celebrul “albastru de Voroneţ” ar avea în componenţa lui
şi pigmentul azurit.

21
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

EXPERIMENTAŢI SINGURI
Informaţie : dacă o bucată de fier (un cui de oţel) se află în contact cu un
metal situate în Seria potenţialelor electrice înaintea fierului (Zn sau Mg)
atunci acest metal se corodează iar fierul rămâne intact. Se formează o pilă
electrică în care metalul mai puţin nobil decât fierul cedează electroni (se
oxidează).
Invers, dacă fierul este în contact cu un metal mai nobil (Cu) acesta este
corodat iar cuprul rămâne intact.
Verificaţi experimental acest lucru folosind două cuie noi din oţel înfăşurate
strâns cu sârme din zinc şi cupru . Experimentul reuşeşte mai bine dacă peste
cele două cuie astfel pregătite se toarnă o soluţie de gelatină 2% în care s-au
dizolvat 2-3 picături ferocianură de potasiu (pentru identificarea ionilor Fe3+
formaţi prin oxidarea fierului). Observaţi cu atenţie transformările timp de
câteva zile şi răspundeţi la următoarele întrebări :
1. De ce cuiul protejat cu sârmă de cupru a ruginit mai repede ?
2. De ce în cazul cuiului înfăşurat cu zinc zone din gelatină sunt colorate
intens în roşu-carmin ?
3. Ce culoare indică formarea ionilor Fe3+ ?
4. Pe tabla de oţel din care sunt făcute vapoarele se prind uneori blocuri de
magneziu metalic. De ce ?
5. De ce ruginirea este accentuată la piesele din fier îmbinate cu nituri de
cupru spre deosebire de aceleaşi piese îmbinate cu nituri din aluminiu ?

22
PRIETENII CHIMIEI NR. 1

Ghicitori - pe teme de chimie

1. Sunt roşcat şi mă-nfior


Când curentul mă străbate,
Credeţi-mă nu-i uşor
Cu aşa sarcină în spate !
(Cuprul)

2. Dai un preţ ca să trăieşti


În deşert dac-o găseşti,
Faci în grabă chiar o
groapă
Ca să dai de ceva …apă

3. Metal fiind, la cald el


creşte
Tot timpul dă interviu
Lumea chiar îl preţuieşte
Şi îi spune “argint viu”.
(Mercur)

4. S-a plimbat prin iad oleacă


Timpul să şi-l mai petreacă
Şi-a venit ca să ne spună
Ce-Iiaceea o clorură.
(Azotat de argint)

5. Cunoscut ca “apă tare”


Însuşiri multiple are
Pe o piesă sau pe-o placă
El rugina o atacă
O fi vreun antibiotic ?
Sau o fi …..
(Acid azotic)

Mihăilă Diana

23
PRIETENII CHIMIEI NR.1

REVISTA CERCULUI DE CHIMIE EXPERIMENTALĂ


DIN ŞCOALA “VASILE CONTA” IAŞI

Colectiv de redacţie:

Arhip Andrada - VII A


Arsenoi Oana - VII A
Chiperi Andrei - VII B
Gavrileţ Iolanda – VII A
Mihăilă Diana - VIII A
Panainte Mihaela – VIII A
Prepeliţă Anca – VII A
Şoimu Andrei - VII B

Coordonator revista :

Prof. chimie Loghin Marinica

Tehnoredactare :

Loghin Marinica
Chiperi Andrei

Coperta :

Stud. Loghin Laura Alexandra

24