Testul Luscher

 TESTUL DE CULORI LÜSCHER
În această carte, este prezentată interdependenţa legăturilor subtile ale

culorilor în psihologia umană. Testul Lüscher permite citirea personalităţii şi a
comportamentului unei persoane, în baza preferinţei sau a refuzului său, pentru a
determina culorile sau tonalitatea de culori. Testul se vrea accesibil tuturor şi este
divizat în trei părţi :
- prima parte- testul culorilor- conţine testul adevărat şi propriu. Este dedicată
culorilor conflictuale. La acest capitol culorile Lüscher (4 tonalităţi de albastru, 4
de verde, 4 de roşu, 4 de galben ) , vor fi dispuse de două ori într-o ordine
preferenţială ( de la cea mai puternică la cea mai slabă pentru fiecare culoare în
parte ). Această ordine preferenţială a culorilor corespunde la o evaluare a
diverselor sfere ale personalităţii, la nevoile esenţiale psihologice care se găsesc
în acest capitol.
- partea a doua- gama culorilor Luscher în analiza cauzei unui conflict- este
dedicată unui test complet nou, care consistă într-o analiză rapidă şi o
individualizare precisă a cauzei conflictelor particulare sau profesionale, sau a
tulburărilor de natură psihosomatică. Testul ( care cuprinde 5 capitole de culori
conflictuale), constă în a găsi înţelegere la situaţii, datorită sugestiilor de
comportament fondate ştiinţific şi formulate de autor pentru a găsi un echilibru
interior.
- partea a treia- semnificaţia psihologică a culorilor- analizează maniera
precisă a culorilor folosite în test. Fiecare culoare are o semnificaţie precisă şi
universală, o semnificaţie obiectivă ; percepţia cromatică este estimată ca fiind
aceiaşi peste tot şi în toate culturile lumii. Ceea ce variază este evaluarea dată în
mod particular de această percepţie , de acceptare sau refuz. Întra-devăr
acceptarea sau refuzul semnificaţiei psihologice a culorii , permite testului
parcurgerea personalităţii individului.
Este recomandabil să observaţi culorile la lumina naturală evitând pe cît este

posibil lumina solară foarte intensă; lumina artificială similară luminii naturale poate
fi bună. Tesul este împărţit în : -evaluarea orizontală
-evaluarea verticală
Evaluarea orizontală - Ia în consideraţie secvenţele de tonalitate diversă

ale aceleiaşi culori. Fiecare secvenţă corespunde unei evaluări precise a
personalităţii : - relaţia sentimentală cu partenerul - albastru
- cum şi-ar dori să fie şi capacitatea de a provoca plăcere -verde
- capacitatea de iniţiativă şi de reacţie la solicitări - roşu
1
- atitudinea de respect pentru viitor- galben
Această evaluare ajută la a înţelege mai bine situaţia actuală şi evoluţia evaluării
în viitor.
Evaluarea verticală - ia în consideraţie un număr determinat şi astfel, o
culoare determinată, ce permite o evaluare complementară mai globală a
personalităţii.
2
Combinaţiile posibile ale
gamei de albastru
Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

(( cum probez că o persoană îmi este apropiată.))
ALBASTRU
3
1.2.3.4.

Doreşte o relaţie sentimentală puternică şi de durată. Se simte exigenţa în a

se lega de o persoană şi în a desfăşura activităţi ce îi conferă un sens de
securitate şi protecţie. Încearcă cu intensitate să aibă o legătură de dragoste,care
îi dă o senzaţie de linişte şi încredere , de apartenenţă reciprocă. De la partener
aşteaptă o implicare tot atât de profundă şi necondiţionată.
**
1.2.4.3.

Vrea să se protejeze de situaţiile neplăcute faţă de o persoană care îi este

apropiată din punct de vedere afectiv. Pentru a se proteja de forţe involuntare
emotive care pot să o lovească, trebuie să evite tot ceia ce poate să-i răscolească
sentimentele, în căutarea unei relaţii sincere şi de durată , într-un cadru bazat pe
armonie şi încredere care duce la o mulţumire profundă.
***
4
1.3.2.4.

Încearcă o relaţie de dragoste sinceră şi de durată, într-un cadru de

apartenenţă reciprocă şi reacţii profunde. Este capabilă de o relaţie sentimentală
intensă. Simte nevoia de a se lega de o persoană şi de a desfăşura activităţi
despre care ştie că se transmit cu sens de siguranţă şi pronecţie. De la partener
se aşteaptă la o implicare afectivă tot atât de intensă şi la un ataşament la fel de
puternic.
*
1.3.4.2.

Este în căutarea unei relaţii durabile, într-un cadru de sentimente sincere, de

apartenenţă reciprocă şi ataşament profund, nu este vorba despre un sentiment
de detaşare şi înstrăinare faţă de persoana importantă din punct de vedere afectiv,
însă vrea să evite tot ceia ce ar putea conduce la izolare interioară şi solitudine.
*
1.4.2.3.

Caută o relaţie sinceră şi de durată , dar vrea să reţină segmentele de

preocupări care ar trebui să derive dintr-o legătură puternică şi dintr-o dependenţă.
Trebuie să-şi protejeze intimitatea de legăturile extenuante cu persoanele
importante din punct de vedere afectiv şi să evite şocurile emotive care pot să o
afecteze.
***
5
` 1.4.3.2.

Doreşte o legătură de dragoste, durabilă , care se vrea în acelaş timp să

reţină segmentele de preocupări care ar putea să derive dintr-o legătură şi o
dependenţă puternică. Trebuie evitat tot ceia ce poate provoca izolarea interioară
şi solitudinea. Caută să conştientizeze relaţiile sentimentale în aşa fel încât să
evite legăturile care pot să o afecteze.
**
2.1.3.4.

Conservă o autonomie interioară de respect în legăturile sentimentale şi o

implicare exigentă şi necondiţionată, decisă şi totală , care reţine o presupunere
fundamentală pentru a putea accepta o legătură afectivă bazată pe siguranţă. Cu
această atitudine critică este de dorit să se protejeze de legăturile sentimentale
private şi de respectul în confruntarea cu personalitatea şi demnitatea sa. Pretinde
de la alţii recunoaşterea respectului. Se separă de atitudinea de refuz ce poate să
ofenseze , iar această separare orgolioasă, poate să o pună uşor într-o condiţie de
izolare interioară.
*
2.1.4.3.

Este de dorit să se protejeze de confruntările extenuante şi dureroase cu

persoana importantă din punct de vedere afectiv precum şi să evite şocurile
emotive care pot să o afecteze precum şi respectul pentru cei care îşi asumă o
atitudine de opoziţie şi o uşoară iritaţie. Se apără de acele relaţii de dragoste
ocazională . Cere de la partener recunoştinţă şi respect. În acest moment trebuie
6
protejată autonomia sa, dar cauza unei atitudini orgolioase de separare o pune
uşor în condiţia de izolare interioară.
***
2.3.1.4.

Apără respectul autonomiei sale interioare raportat la legăturile sentimentale

pentru ca o relaţie să poată fi considerată sigură, bazată pe încredere, exigentă,
decisă şi totală. În acest mod se apără de agresivitatea dragostei şi de respectul
autoconsideraţiei şi demnităţii sale, precum şi de refuzurile ofensive. Pretinde de
la alţii recunoaşterea respectului. Această atitudine de orgoliu şi de separare o
pune uşor într-o condiţie de izolare interioară.
*
2.3.4.1.

Îşi apără autonomia interioară şi respectă legăturile sentimentale, în aşa fel

încât să reţină uniunea de presupus bazată pe respect reciproc. Pentru această
raţiune nu poate dezvolta un sens de certitudine şi nici o legătură relaxată. Este de
dorit să se protejeze de relaţiile sentimentale ocazionale, printr-un respect în
confruntările cu personalitatea şi demnitatea sa şi să se apere de ofensă sau
refuz. Este exigentă cu alţii în recunoaşterea respectului. Atitudinea de separare
orgolioasă o pune în condiţia de izolare interioară.
*
7
2.4.1.3.

Trebuie să se apere în intimitate de întâlnirile iritante sau extenuante cu

persoanele apropiate. Se apără astfel de ofensare, refuz sau atitudine de dragoste
ocazională, sau de ceea ce poate să afecteze demnitatea şi personalitatea sa.
Pentru alte exigenţe cere de la alţii recunoaşterea respectului. Această atitudine
de separare orgolioasă, generează izolare interioară.
***
2.4.3.1.

Când nu există condiţiile necesare pentru ca o legătură să fie deschisă,

bazată pe încredere reciprocă, ţine partenerul la distanţă, deci apără autonomia sa
interioară şi respectul pentru legătura sentimentală. Asumându-şi această atitudine
de separare intenţionează să se protejeze de relaţiile ocazionale şi nerespectoase,
faţă de personalitatea şi demnitatea sa care pot fi afectate. Încercarea de apărare
şi de ofensă este refuzată în această situaţie. Prin această despărţire orgolioasă
se ajunge la un respect recunoscut, dar se poate pune într-o condiţie de izolare
interioară.
*
3.1.2.4.

Este dedicată persoanei iubite , activităţilor ei şi locuinţei acesteia. Îi atribuie

un rol dominant în viaţa sa şi va găsi astfel o satisfacţie şi o realizare
semnificativă. În permanenţă pretinde de la alţii o dedicare tot atât de totală şi
8
necondiţionată ca a ei. Se consideră infantilă pentru un raport presupus a fi
important sigur şi afectuos.
3.1.4.2.

Vrea să plăsmuiască propria idee, iar raportul cu partenerul,secundar în

propria convingere este perceput de aceasta ca un ideal care-i domină viaţa.
Pretinde de la alţii o implicare totală şi necondiţionată ce va fi considerată un
presupus raport afectiv , bazat pe siguranţă.
3.2.4.1.

Vrea să plăsmuiască propria idee, iar raportul cu partenerul,secundar în

propria convingere este perceput de aceasta ca un ideal care-i domină viaţa.
Reţine însă că nu are deocamdată condiţia pentru a se putea declara satisfăcută.
Din acest motiv nu poate fi liniştită.
3.4.1.2.

Vrea să evite un sens de izolare interioară şi de solitudine. Se dedică cu

disponibilitate şi entuziasm persoanei iubite. I se va dedica acesteia cu entuziasm
şi atenţie.
9
3.4.2.1.

Reţine ceea ce este doar o supoziţie numai pentru a avea o siguranţă

liniştită. Se dedică cu disponibilitate şi profund entuziasm persoanei iubite şi
activităţii ei preferate. Nu face din aceasta un ideal ce-i domină viaţa.
4.1.2.3.

Dacă majoritatea conflictelor cu persoana apropiată din punct de vedere

sentimental sunt dureroase şi extenuante se cere eliberarea de aceste segmente.
Va dori o relaţie de dragoste şi prietenie cu o persoană considerată importantă ca
partener sau doar ca strict colaborator. Doreşte un raport clar , fără probleme, care
să nu-i poată provoca necazuri.
**
4.1.3.2.

Doreşte puternic exigenţa unui raport de dragoste liniştit, pentru a nu da

naştere unei situaţii neplăcute, de izolare interioară şi solitudine. În acest moment
ar vrea să reţină anumite segmente şi conflicte derivate de la un raport ce ar fi
putut cauza dependenţă interioară. Este important să aibă cu persoana iubită un
raport deschis, care să nu ducă la confruntări dureroase.
*
10
4.2.1.3.

Vrea să conserve autonomia sa interioară, respectul acestui raport şi

păstrarea distanţei. În acest moment doreşte contacte care să nu ducă la
confruntări obositoare şi timorante. Se va dedica voluntar activităţilor teoretice şi
speculative pentru a diminua conflictele oprimante.
***
4.2.3.1.

Nu există încă toate supoziţiile exterioare pentru o relaţie clară bazată pe

sentimentul de apartenenţă reciprocă şi pe cel a unui ataşament fidel. Pentru
acest motiv îşi conservă autonomia interioară şi este scindat respectul intimităţii
de legăturile afective. Vrea să evite conflictele dureroase şi dependenţa. Se dedică
în mod voluntar la reflexii teoretice, activităţi estetice şi speculative.
*
4.3.1.2.

Vrea să evite sensul de izolare interioară şi de solitudine. Doreşte relaţii

stimulative dar în acelaş timp doreşte lipsa de probleme şi conflicte cu persoanele
apropiate din punct de vedere afectiv. Vrea să reţină responsabilitatea ce derivă
dintr-o legătură puternică şi de la o dependenţă interioară .
11
4.3.2.1.
Lipsa unui sens clar de apartenenţă reciprocă este atribuită unui raport de
fidelitate. Se doreşte economisirea responsabilităţii ce derivă dintr-o legătură
puternică şi dintr-o dependenţă interioară. Se recomandă o relaţie normală
eliberată de conflicte cu persoana importantă din punct de vedere afectiv.
12
gamei de verde
Autodeterminarea , voinţa şi capacitatea de a proba plăcere

((cum aş vrea să fie))
13
VERDE
1.2.3.4.

Îşi urmează obiectivul şi nu se lasă influienţată de alţii, nici de propunerile

care i se fac. Pretinde ca voinţa sa să fie respectată. Nu doreşte să renunţe la
nimic, dar când consimte condiţiile abandonează sensurile plăcerii. Saturaţia unei
condiţii voluntare probează o relaxare benefică şi se vrea îndulcită de gustul
acestei senzaţii. Se simte mulţumită, în armonie maximă cu sine însăşi.
*
1.2.4.3.

Întâmpină greutăţi în a accepta regula cotidiană ca pe o limitare plicticoasă.

Pentru acest motiv ,vrea să se diminuieze la o mediocritate care uniformizează
orice lucru. Vrea să trăiască secundar convingerilor sale, în mod original. În plus
vrea să se relaxeze într-un cadru plăcut, să se simtă mulţumită şi să trăiască în
armonie cu sine însăşi. Are deci capacitatea de a putea să creeze plăceri care dau
un sens vieţii.
**
14
1.3.2.4.

Nu vrea să fie distrasă sau influienţată. Se teme de acele relaţii care

reprezintă o garanţie a siguranţei stabile şi a sensurilor plăcerii. În starea de
confort, se probează un sens de relaxare benefică şi de durată, aceasta ducând la
mulţumire şi armonie cu sine însăşi.
1.3.4.2.

Caută în permanenţă o parte din raporturile ce garantează o stabilitate şi un

sens al plăcerii. Starea de confort îi probează o relaxare benefică şi de durată.
Aceasta duce la mulţumire şi armonia cu sine însăşi.
1.4.2.3.

((cum aş vrea să fie.))
Dacă poate, trăieşte regula convenţională ca pe o limitare şi un obstacol la

potenţialul său personal. Vrea să fugă dintr-un cotidian de o mediocritate
sufocantă, pentru a descoperi noul şi diversele experienţe de viaţă. Vrea să
trăiască şi să se bucure într-un mod original. Starea de confort îi conferă un sens
de relaxare benefică şi de durată. Aceasta îi aduce mulţumire în armonia cu sine
însăşi .
**
15
1.4.3.2.

((cum aş vrea să fie)).
Preferă să evite durităţile şi rezistenţa în necesitatea de autoafirmare. Are

predilecţii la a fi distras de la contacte stimulatorii. Se simte mulţumită şi în
armonie cu sine însăşi atunci când se poate bucura de confort.
2.1.3.4.

Nu se lasă distrasă sau influienţată în a-şi atinge scopurile. Este hotărâtă în

a se afirma ca personalitate puternică. Vrea să se distingă şi să iasă în evidenţă.
Doreşte atenţie şi respect, aşa cum i se impune în viaţă. Vrea să decidă şi să
dispună în baza experienţelor acumulate.
*
2.1.4.3.

Trăieşte convenţiile şi regulile sociale ca pe o limitare , ca pe un obstacol la

potenţialul său , iar refuzul unei ordini de mică burghezie,este banal. Vrea să fugă
de cotidian, de limita mediocrităţii, pentru a se valoriza pe sine însăşi într-un mod
deosebit. Doreşte să se afirme ca o personalitate puternică şi ieşită din comun.
Cere atenţie pentru valoarea sa particulară şi respect pentru opiniile sale
personale. Vrea să decidă şi să dispună în baza propriilor sale convingeri.
**
16
2.3.1.4.

Nu se lasă influienţată în convingerile sale personale. Îşi apără interesele şi

nu se lasă distrasă de la obiectivele stabilite. Vrea să-şi demonstreze sie însăşi şi
altora că este o persoană independentă atât în interior cât şi-n exterior. Este
determinată să se afirme cu o personalitate individuală şi ieşită din comun.
Doreşte atenţie şi caută respectul pentru opiniile sale personale şi pentru propria
sa valoare. Vrea să poată decide şi dispune în baza propriilor sale convingeri
ferme.
*
2.3.4.1.

Este decisă să depăşească orice dificultate şi nu se lasă învinsă de

circumstanţele adverse. Nu vrea să fie condusă, slabă sau docilă, ori să facă
compromisuri pe care nu le consideră satisfăcătoare. Vrea să se afirme ca
personalitate şi valoare pentru sine însăşi. Nu-şi permite deci să se bucure prea
mult timp de linişte şi confort. Face din convingerile sale un principiu de viaţă şi
pretinde ca acesta să fie respectat , fără să facă compromisuri.
2.4.1.3.
17
Trăieşte în baza regulilor şi convenţiilor sociale ca o limitare banală şi un

obstacol la potenţialul său. Crede că ordinea micului burghez duce la o blazare şi
o obtuzitate banală. Vrea să fugă de viaţa cotidiană uniformă cu limite mediocre
pentru a se valoriza pe sine într-un mod deosebit. Este interesată în a căuta
stimulanţi, în a se afirma ca o personalitate originală, cu un respect ieşit din
comun. Pretinde atenţie şi respect pentru opiniile şi valoare sa personală. Vrea să
poată decide şi dispune ,în mod secundar convingerilor sale.
***
2.4.3.1.

Când refuză în mod parţial inconştient, este numai pentru a se situa pe o

poziţie de linişte şi confort pe care o consideră o indulgenţă benefică simplă. Vrea
să se afirme ca o personalitate interesantă şi cu valoare de sine. Nu-şi permite să
se bucure prea mult timp de o stare cofortablă sau să fie docil în confruntările cu
sine însuşi deci , se teme că nu va reuşi să- şi atingă obiectivele propuse. Face un
principiu din convingerile sale şi pretinde ca acesta să fie respectat. Este interesat
în a găsi stimulanţi şi în particular să fie original şi deosebit.
*
3.1.2.4.

Vrea să fie fidelă părerilor personale şi nu se lasă influienţată. Este

preocupată în aşi clădi viaţa pe baza raporturilor stabile şi normale. Doreşte
afirmare şi satisfacţie pentru propriile sale convingeri. Prin natura sa, este capabilă
să se relaxeze fizic şi să aprecieze buna stare derivată din confort.
18
3.1.4.2.

Caută să fie condusă de o viaţă creată din raporturi stabile şi normale. Vrea
să se afirme fără să facă compromisuri. Prin natura sa , este capabilă să se
relaxeze fizic şi să se bucure de sensurile benefice ale plăcerii, derivate din
confort.
3.2.1.4.

Crede în principiile sale şi nu se lasă influienţată sau distrasă de la

obiectivele care îi sunt fixate anterior. Este hotărâtă să ducă o viaţă bazată pe
raporturi stabile şi normale. Vrea să se afirme cu toată forţa interioară, chiar dacă
întâmpină rezistenţa propriilor principii.
3.2.4.1.

Dacă refuză în mod parţial inconştient, este numai pentru a se situa pe o

poziţie de linişte şi confort. Nu vrea să fie docilă şi supusă ci exigentă, pentru a da
satisfacţie propriei aspiraţii şi necesităţii de a-şi atinge obiectivele. Vrea să înfrunte
şi să învingă dificultăţile precum şi să se afirme cu toată forţa interioară.
19
3.4.1.2.

Vrea să se afirme chiar şi în situaţiile în care totul este nou.încearcă prin

orice mijloace să îşi apere interesele. Este deschisă şi disponibilă la tot ceea ce
este stimulativ , dar nu vrea să fugă de riscurile mari şi preferă să ducă o viaţă
uşoară,separată de rapoarte bine stabilite.
3.4.2.1.

Dacă refuză în mod parţial inconştient,este numai pentru a se situa pe o

poziţie de linişte şi confort. Este exigentă cu sine şi vrea să se afirme. Doreşte o
viaţă separată de raporturile stabile şi normale, dar este disponibilă raporturilor
stimulative şi interesante.
4.1.2.3.

Trăieşte în baza regulilor şi condiţiilor sociale precum şi a cotidianului care

se uniformizează în obtuzitate. Vrea să iasă din mediocritatea micului burghez şi
să se realizeze în mod distinct şi original. Doreşte să-şi alunge tensiunile
interioare. Este foarte interesată de relaţiile noi care însă nu implică o angajare şi
de asemeni doreşte contacte stimulative.
***
20
4.1.3.2.

Caută cu orice preţ să se sustragă de la probleme precise, personale, încă

nerezolvate. Vrea să elimine tensiunile interioare, pentru a nu se simţi opresată.
Este foarte interesată de raporturi noi ce nu implică angajament, precum şi de
contacte stimulative.
*
4.2.1.3.

Trăieşte în baza cotidianului uniform şi a convenţiilor sociale, ca într-o obtuzitate.

Vrea să iasă din mediocritatea micului burghez, să se realizeze în mod original şi
să se distingă ca personalitate particulară. Doreşte să elimine tensiunile interioare
şi este foarte interesată de a avea raporturi neoprimante şi contacte stimulative.
***
4.2.3.1.

Exigenţele sale nu consimt a fi docile cu sine însăşi şi accentuează condiţia

de insatisfacţie. Pretinde atenţie şi respect pentru opiniile şi valoarea sa. Acest
lucru îi creează probleme în viaţa personală, cu toate că încearcă să elimine
tensiunile interioare. Este interesată de contacte stimulative care nu implică
angajare, iar relaţiile noi îi par a fi cea mai simplă soluţie.
21
4.3.1.2.

Vrea să îşi pună de o parte problemele pentru a nu fi oprimată de tensiunile

interioare. Se aşteaptă la multe şi este deschisă, disponibilă şi cu toată tăria
interesată de raporturi ce nu implică angajament, precum şi de contacte
stimulative.
4.3.2.1.

În situaţia actuală nu există motive pentru aşi menţine satisfacţia şi tihna. Nu

vrea să accentuieze o situaţie de insatisfacţie sau compromis dar nu ştie în ce
mod să-şi rezolve problemele pe care le are. Încearcă să pună de o parte
tensiunile care au oprimat-o. Caută posibilitatea de a modifica relaţiile pentru a-şi
creea o stare de confort. Este interesată de relaţii care nu implică angajament ,
normale, cu posibilităţi noi bazate pe cele mai bune premize , acestea părînd a fi
soluţia cea mai uşoară.
*
22
gamei de roşu
Activitatea, iniţiativa şi reacţia la provocări.

(( cum reacţionează la solicitări)).
23
ROŞU
1.2.3.4.

Trăieşte o situaţie grea , extenuantă, dificilă de suportat. Vrea să se apere

de orice formă de stres şi de conflicte. Doreşte cu intensitate un confort separat de
orice conflict , o situaţie de protecţie, relaţii paşnice şi satisfăcătoare.
**
1.2.4.3.

În prezent trăieşte o situaţie extenuantă, care este percepută ca fiind

dureroasă şi obositoare. Cererile care I se fac sunt considerate a fi de neconceput
şi sunt privite ca o provocare agresivă. Se simte exasperată şi copleşită de
greutăţi care îi scad toată energia. Vrea să se protejeze de solicitări şi să se
confrunte cu necazurile. Doreşte o stare de confort separată de conflicte şi o
protecţie considerabilă.
***
1.3.2.4.
24
În acest moment doreşte să evite provocările şi confruntările extenuante; nu

doreşte să se zbată în mod inutil pentru a acumula greutăţi suplimentare. Pe
deasupra, vrea să fugă de riscuri şi de a comite promisiuni. Are nevoie de o
protecţie considerabilă şi de relaţii liniştite.
*
1.3.4.2.

Doreşte să evite provocările din propria activitate şi tot ceea ce poate creea
tensiuni şi confruntări. Vrea să- şi impună propria exigenţă în mod paşnic,
prelevând nevoia de stabilitate şi de linişte.
*
1.4.2.3.

Se simte expusă la solicitări de neconceput sau la provocări agresive,

necazuri şi extenuări. Greutăţile pe care le suportă cu dificultate, îi scad rapid
energia de care are nevoie pentru a se impune. Doreşte o stare de linişte, fără
conflicte şi tensiuni. Are nevoie de o protecţie considerabilă.
***
1.4.3.2.
25
În ultimul timp întâmpină obstacole şi se simte apăsată de solicitări imposibil

de satisfăcut. Nu doreşte să facă faţă la alte provocări, deoarece capacitatea sa
de a rezista este epuizată. Doreşte cu intensitate o stare de confort şi relaxare şi
simte nevoia de a avea o protecţie considerabilă.
**
2.1.3.4.

Mai mult ca orice, doreşte tot ceea ce este uşor. Stă în apărarea principiilor
sale, guvernate de dificultăţi şi dezavantaje. Îşi menţine cu prudenţă poziţia şi o
controlează , pentru ca în final să evite orice risc.
*
2.1.4.3.

În acest moment trăieşte o situaţie dificilă de suportat şi simte că solicitările

care vin sunt excesive şi extenuante. Nu vrea să cedeze circumstanţelor adverse,
dar nici să opună rezistenţă. Caută să se ataşeze de forţe care nu cedează
compromisurilor sau resemnărilor. Îşi reprimă supărarea şi agresivitatea sufocantă,
pentru a reuşi să se menţină pe cât de mult posibil sub controlul acestui amestec
puternic de emoţii.
***
2.3.1.4.
26
Vrea să ţină sub control nesiguranţa şi dificultatea. Este întotdeauna în

alertă, pentru aşi apăra principiile. Vrea să se strecoare, cu precizie şi prudenţă,
pentru a evita riscurile şi a se proteja de eventualele dezavantaje. Menţine
controlul pentru a nu-şi compromite intenţiile sale atunci când face declaraţii
inventate şi imprudente.
2.3.4.1.

Se simte permanent sub presiune. Vrea să fie deasupra provocărilor care

vor veni şi să le ţină sub control. Încearcă să-şi reprime neliniştea şi pe cât este
posibil, să o domine. Vrea să evite explozia unui conflict şi consecinţele neplăcute
ale acestuia.
2.4.1.3.

Trăieşte o situaţie insuportabilă sau o provocare agresivă şi iritantă.

Greutăţile constante şi provocările continue, dificil de suportat, provoacă
aversiune. Mai mult, nu vrea să cedeze aversităţilor şi nici să resemneze. Încearcă
să-şi adune energia pentru a reuşi să se menţină cât mai mult sub controlul
periculos al amestecului de emoţii care, uşor, riscă să explodeze.
***
27
2.4.3.1.

Se simte provocată de dificultăţile şi rezistenţele care îi îngreunează

intenţiile; trăieşte o situaţie de tensiune interioară. Cu toate acestea, vrea să
domine pentru a menţine temporar sub control situaţia dificilă. Pe deasupra,
emoţiile care durează mai mult timp, din cauza neliniştii, pot exploda uşor.
*
3.1.2.4.

Vrea să trăiască intens, cu energie vitală şi este pregătită să se confrunte cu

provocările. Este activă , întreprinzătoare, în acelaşi timp stă în gardă pentru a fi în
siguranţă şi a evita riscurile. Vrea să-şi impună principiile, pentru a ajunge la scop.
Prin relaxare, îşi dobândeşte confortul. Caută să găsească o alternativă echilibrată
în activitate sau în repaus, unde să simtă evitarea exceselor şi a epuizării.
Activitatea îi conferă o regulă echilibrată.
3.1.4.2.

Vrea să trăiască intens, cu energie vitală şi este pregătită să se confrunte cu

provocările. Este activă şi bucuroasă când se confruntă cu experienţe. Nu se lasă
oprită în a-şi urmări interesele şi obiectivele. Consideră prejudecăţile ca fiind
convenţionale şi meschinăria, o limitare inutilă.
28
3.2.1.4.

Vrea să trăiască intens şi este pregătită să accepte provocările cu un

entuziasm determinant. Doreşte să realizeze propriile principii cu fermitate şi nu se
lasă distrasă de influienţele externe. Perseverează în încăpăţânare şi vrea să
ajungă la un succes evident pentru sine, faţă de alţii.
3.2.4.1.

Vrea să triască intens, este pregătită să se confrunte cu provocările şi să

ducă o activitate tenace. Îşi canalizează energia într-un mod concentrat şi
controlat şi reuşeşte să aibă o continuitate în activitate şi interdependenţă. Este
pregătită să ajungă la un succes care este evident pentru alţii şi în acelaşi timp , îşi
doreşte şi puţină distracţie şi repaus.
3.4.1.2.

Vrea să trăiască intens , cu energie vitală şi este pregătită să înfrunte

provocările. Este deschisă, activă şi întreprinzătoare. De la alţii se aşteaptă la
colaborare şi doreşte ca interesele sale să fie acceptate cu entuziasm. În dorinţele
sale , nu se lasă blocată sau limitată , deasemeni, nu este impresionată de
prejudiciile convenţionale, de meschinărie sau de teama faţă de altcineva.
29
3.4.2.1.

Vrea să trăiască intens, cu energie vitală şi este gata să confrunte

provocarea. Este deschisă şi întreprinzătoare, capabilă să dezvolte o activitate
fructuoasă. Vrea să vadă că rezultatele ajung la un succes care este evident. De la
alţii, se aşteaptă să colaboreze cu entuziasm şi interes.
4.1.2.3.

În situaţia actuală se simte expusă la solicitări şi la greutăţi dificil de suportat.

Se simte solicitată peste posibilităţile sale şi este exasperată. Vrea să se elibereze
rapid de această presiune şi să se odihnească după această situaţie excesivă
care I-a epuizat energia.
***
4.1.3.2.

Găseşte insuportabilă regula, convenţiile şi activităţile normale. Limitarea

unei activităţi de angajament constant este imţită ca o presiune. Se simte împinsă
a trăi cu restricţii şi eliberată de noi experienţe. Vrea să iasă din această situaţie şi
să ocolească obstacolele care-i stau în faţă.
**
30
4.2.1.3.

În situaţia actuală, se simte expusă la solicitări şi găseşte că acestea sunt

greu de suportat. Vrea să se elibereze rapid de această stare extenuantă şi să
facă ceea ce îi place.
***
4.2.3.1.

Vrea să se elibereze de dificultăţile extenuante din situaţia actuală. Caută şi

aşteaptă oportunităţi pentru a-şi satisface nevoia de a trăi liberă şi cu un număr
mare de experienţe. Pe deasupra, îi lipseşte o satisfacţie durabilă şi necesitatea
de a o consolida.
*
4.3.1.2.
În acest moment, nu reuşeşte să găsească răbdarea necesară pentru a

suprima dificultatea şi încăpăţânarea. Vrea să iasă din situaţia actuală şi înlătură
obstacolele pentru a simţi în sfârşit că se despovărează, făcând ceea ce doreşte.
*
31
4.3.2.1.

Judecă în mod nesatisfăcător condiţiile actualei situaţii. Vrea să se elibereze

de această judecată şi să meargă către o nouă experienţă care i se pare mult mai
promiţătoare. Caută condiţii mai bune, care îi oferă posibilitatea să trăiască liberă
şi cu un număr mare de experienţe.
*
32
gamei de galben
Aşteaptă şi respectă ceea ce îi va oferi viitorul şi ceea ce va fi nou.

(( la ce mă aştept de la viitor)).
33
GALBEN
1.2.3.4.

Pentru moment preferă să nu-şi facă planuri mari pentru viitor; se teme ca
nu cumva iluziile sale să devină deziluzii. Este prudentă şi critică cu atenţie
comportamentul altora. Doreşte să ştie dacă altul este corect şi sincer. În acest
moment, prudenţa este mai importantă decât dorinţa majoră, iar dorinţa de
devotare este o tandreţe docilă şi un confort relaxant, lipsit de conflicte.
**
1.2.4.3.

În prezent trăieşte o stare de disconfort. Nu întrevede cum se poate modifica

în viitor această situaţiie de lungă durată şi greu de suportat. Adoptă o atitudine
pasivă. Încearcă să stea la distanţă şi să se protejeze de pretinsele neplăceri. În
aceste condiţii este uşor vulnerabilă. Vrea să fie protejată în mod deosebit. Este
sensibilă la complimente şi doreşte cu ardoare un confort care să corespundă
exigenţelor sale.
***
34
1.3.2.4.

Nu se preocupă foarte mult de viitor şi trăieşte în prezent. Nu vrea să

nutrească speranţe vagi şi iluzii care rămân nerealizate. Cu un partener sau cu o
persoană apropiată, are o relaţie cordială, drăgăstoasă şi liniştitoare. Doreşte în
mod absolut să evite tot ce naşte un sens de despărţire şi vid. În acest moment
este foarte puternică dorinţa unei relaţii de dragoste paşnică şi cordială , de
căldură umană, de afecţiune şi de confort.
1.3.4.2.

În mod special acum, trăieşte în viitor şi vrea să aibă cu partenerul sau cu

persoanele apropiate un raport cordial, drăgăstos şi paşnic. Mai mult ca oricând,
acum nu trebuie să se nască vreun sens de despărţire. Caută să rezolve în mod
paşnic tensiunile şi conflictele, fără a recurge la critici care ar putea să-l afecteze
pe altul. Doreşte o relaţie afectivă tandră şi un confort voluptos. Preţuieşte intens
senzaţiile fizice.
1.4.2.3.

Trăieşte în mod neplăcut situaţia actuală. Încă nu întrevede cum va putea să

modifice această situaţie neplăcută, de lungă durată şi greu de suportat. Caută o
cale de ieşire care poate să o ducă la soluţia eliberatorie, dar actualmente, este
încă prizoniera experienţelor avute şi se comportă deci în mod pasiv. În acest caz,
este sensibilă, uşor vulnerabilă şi vrea să fie menajată. Este receptivă la
complimente şi doreşte cu ardoare un confort ce corespude exigenţelor sale.
35
***
1.4.3.2.

În viitor, ar dori ca tensiunile şi conflictele care au dus la o despărţire, să fie

evitate. Cu partenerul vrea să aibă o relaţie clară , drăgăstoasă, liberă de conflicte
şi tensiuni. În baza acestei premize este sensibilă la complimente şi doreşte un
confort drăgăstos şi cordial.
*
2.1.3.4.

În situaţia actuală, are o atitudine de critică şi de separare defensivă. Pentru

evenimentele din viitor, are o atitudine de circumspecţie. Doreşte să se protejeze
de deziluzii şi de eventualele dezavantaje. În aceste condiţii, este în permanenţă
vulnerabilă şi se ofensează uşor la refuzuri.
*
2.1.4.3.

Situaţia actuală, vine ca un preludiu la neplăcerile foarte puternice. În acest

moment, nu este posibil să prevadă cum s-ar putea îmbunătăţi relaţiile în viitor,
care vor fi greu de suportat. Este neliniştită iar pentru perspectiva de viitor are o
atitudine de circumspecţie şi îşi rezervă critica.
***
36
2.3.1.4.

În situaţia actuală adoptă o atitudine defensivă, de detaşare şi de critică.

Priveşte la viitor cu circumspecţie şi rezervă. Vrea să se protejeze şi înlătură
deziluziile şi dezavantajele. În acest caz, caută înţelepciunea cu prudenţă pentru
a-şi realiza dorinţele.
*
2.3.4.1.

Priveşte la viitor cu circumspecţie, atitudine critică şi rezervă. Încearcă să

evite de a fi loială în mod excesiv. Astfel, caută înţelepciunea cu extremă prudenţă
pentru a-şi realiza dorinţele.
*
2.4.1.3.

Situaţia actuală este preludiul unei lipse de înţelepciune de lungă durată,

care poate să fie greu de suportat. În acest moment nu întrezăreşte cum se pot
îmbunătăţi relaţiile în viitorul apropiat. Vrea să găsească o soluţie eliberatorie. În
exterior menţine o atitudine de expectativă, observaţie critică şi separare, tocmai
pentru a se proteja de deziluzii.
***
37
2.4.3.1.
Priveşte la viitor cu circumspecţie. Vrea să separe dezavantajele de

deziluzii. Evită să fie excesiv de loială şi de ingenuă. Observă cu spirit critic şi în
acest fel se distanţează de intimitate.
**
3.1.2.4.

Atribuie multă importanţă faptului că acum sau în viitor , relaţiile rămân bine
legate. Evită o deziluzie sau o pierdere ce poate să-i lase un sens de vid. Este
preocupată să aibă cu ceilalţi o relaţie cordială, directă şi afectivă. Este capabilă
să se bucure de evenimente plăcute şi deasemeni, de experienţele pe care le-a
avut.
3.1.4.2.

Participă cu interes şi deschidere la întâmplările viitoare. Trăieşte în prezent,

totdeauna deschisă , capabilă de entuziasm, fără a fi afectată de detaşare sau
neloialitate. Îi place să aibă relaţii calde şi directe. Este preocupată ca relaţiile
actuale să fie sigure şi să nu fie supuse riscului deziluziilor sau pirderilor, nici acum
şi nici în viitor. Se bucură de evenimente plăcute şi de experienţe voluptoase.
38
3.2.4.1.
Nu vrea să amâne sau să lase să-i scape oportunităţile din viitor. Caută cu
abilitate situaţia şi modul de a ajunge la scopul care o avantajează.
3.4.1.2.

Este disponibilă şi caută cu interes şi atenţie ceea ce îi este necesar în

prezent şi în viitor. Poate să demonstreze un puternic entuziasm pentru
persoanele interesante, atunci când acestea pot contribui la sfera ei de influenţă. Îi
place să descopere aspecte noi, să trăiască experienţe diverse şi să le aprecieze.
3.4.2.1.

Poate să demonstreze un entuziasm puternic, mai ales atunci când o relaţie

este nouă şi contribuie la lărgirea sferei de interes. Îi place să descopere lucruri
noi, să aibă noi experienţe şi să cunoască noi aspecte.
39
4.1.2.3.
Relaţiile actuale sunt un preludiu la o neplăcere puternică. Această situaţie

tranzitorie este greu de suportat; oricum, speră să găsească calea de ieşire, în
baza unor principii noi şi a unei soluţii eliberatorii.
***
4.1.3.2.

Vrea să se elibereze de situaţia actuală care este ambiguă şi grea şi

deasemeni vrea să găsească o cale de ieşire. Speră că în viitor va fi posibil pe
baza unor premize mai bune, să cultive relaţii satisfăcătoare şi scutite de conflicte.
**
4.2.1.3.

Situaţia actuală este un preludiu la o puternică neplăcere şi trăieşte o

situaţie tranzitorie, dificilă, greu de suportat şi faţă de care vrea să stea la distanţă.
Vrea să clarifice această situaţie şi pentru acest motiv este întotdeauna atentă.
Speră ca pe baza premizelor noi, să găsească o cale de ieşire şi o soluţie
eliberatorie.
***
40
4.2.3.1.

Vede în relaţiile actuale o situaţie tranzitorie. Este atentă pentru a se proteja

de eventualele dezavantaje şi deziluzii. Este circumspectă şi critică în ceea ce
priveşte viitorul; vrea să se clarifice cu sine însăşi. Speră ca în viitor situaţiile să
fie mai bune şi că acestea vor aduce o soluţie de eliberare şi rezolvare.
*
4.3.1.2.

Vrea să poată ieşi din situaţia actuală care nu o satisface iar pe viitor, în
baza unor premize noi şi mai bune, să găsească soluţia dorită şi eliberatorie.
Odată eliberată de impedimente şi obstacole, vrea să poată să se exprime în
relaţiile şi experienţele noi.
*
4.3.2.1.
Aşteaptă cu nerăbdare viitorul care va aduce soluţionarea dorinţelor. Caută

fără oprire noi posibilităţi de la care se aşteaptă la o cale de ieşire eliberatorie, din
actuala situaţie de insatisfacţie.
*
41
EVALUAREA ORIZONTALĂ
1 3 2 4
Albastru
Verde
Roşu
Galben
Aşezaţi toate cele 4 culori cromatice albastre pe un fond alb. Puneţi pe partea
stângă tonalitatea preferată. Lângă aceasta, pe orizontală, aliniaţi tonalitatea care
vă place cel mai mult din cele 3 rămase continuaţi în acest fel, până terminaţi
cărţile albastre. Acum aranjaţi cele 4 cărţi de la stânga la dreapta în aşa fel încât
să aveţi o secvenţă numerică ( ex.: 1.3.2.4. ). Căutaţi în schema " Secvenţe
posibile ale gamei albastre ". Această secvenţă numerică este citită la
corespondentul de evaluare.
1. Aşezaţi acum cele 4 cărţi cromatice verzi şi procedaţi la selecţie în ordine
ierarhică, totdeauna de la stânga la dreapta.
Important : dispuneţi cele 4 cărţi cromatice verzi exact sub cele 4
precedente. Citiţi în schema " Secvenţe posibile în gama verde ",
descrierea corespunzătoare secvenţei numerice rezultate din
selecţia dumneavoastră.
2. Procedaţi în acelaşi fel cu cărţile cromatice roşii, aşezându-le exact sub
cele 4 cărţi alese precedent.
3. Procedaţi în acelaşi fel cu cărţile cromatice galbene, aşezându-le exact
sub cele 4 cărţi alese precedent.
Procedaţi în sfîrşit la evaluarea verticală.
Semnificaţia asteriscurilor
Schemele de evaluare care descriu o încărcătură particular accentuată, sunt
însoţite de un număr cu asterisc ( până la 3 ). Iată semnificaţia asteriscurilor: :
* tendinţa de conflict
** riscul de conflict existent
***situaţie conflictuală grea
42
EVALUAREA VERTICALĂ
Coloana din stânga
1 3
1 3
1 3
1 3
Dacă pe cele două coloane verticale din stânga se întâlneşte de 4 ori acelaşi
număr sau pe coloana verticală externă stângă apare de mai puţin de 3 ori
numărul 1 , 2 sau 4 sau de 4 ori numărul 3, se poate căuta în schema "
Coloana din stânga " numărul corespondent de evaluare.
Coloana din dreapta
Dacă pe cele 2 coloane verticale din dreapta se întâlneşte de 4 ori acelaşi

număr sau pe coloana verticală externă din dreapta apare de mai puţin de 3 ori
43
acelaşi număr ( ex.: de 3 ori numărul 4 ), puteţi căuta în schema "Coloana din
dreapta" , iar numărul respectiv este corespondentul de evaluare.
Coloana dublă
1 4
1 4
1 4
1 4
Se vorbeşte de coloana dublă atunci când pe cele două coloane din dreapta
sau din stânga, un număr se repetă a doua oară la modalitatea descrisă anterior.
44
Coloana din stânga
stânga 1
Nevoia de siguranţă
Are nevoie de un repaus confortabil liniştitor şi de o relaţie armonioasă şi fără

conflicte cu partenerul. Dacă aceste nevoi îi sunt satisfăcute, manifestă o tendinţă
de autoconsolare şi se dedă la consum excesiv de mâncare, tutun şi alcool.
 Reprimă o stare de excitabilitate psihosomatică.

Sugestie : când aveţi de-a face cu o stare stresantă, în situaţia voastră,
înainte de orice, este important să nu vă impacientaţi. Evitaţi mereu să acceptaţi
compromisuri suplimentare, de dragul liniştii. Este important să fiţi activă şi din
iniţiativă dumneavoastră să transformaţi această situaţie într-o condiţie care vă
convine.
stânga 2
Pretenţia de recunoaştere
Vrea să fie considerată cu o personalitate specială. Crezând în

superioritatea sa, vrea să fie respectată ca o persoană competentă. Doreşte să se
afirme şi să ia decizii automate. Pentru a fi mai sigură de ea adoptă un aer de
autoritate.
 Tensiunea psihosomatică.
Sugestie : deschideţi-vă şi mergeţi către alţii, împărtăşind cu ei sentimentele
voastre. Evitaţi să vă detaşaţi de respectul pentru celălalt, lucru care vă poate
duce la o izolare interioară. Faceţi eforturi să-i înţelegeţi pe alţii în profunzime,
pentru a putea să-i acceptaţi aşa cum sunt. Evitaţi să le arătaţi superioritatea
dumneavoastră.
stânga 3
Activitatea
Se simte provocată; vrea să-şi pună amprenta asupra celorlalţi. Doreşte să

cunoască euforia succesului şi rezonanţa propriei sale activităţi vitale şi intensive,
o activitate ce se manifestă sub forma unei provocări şi a unei agresivităţi.
 Excitaţia psihosomatică, stimularea.
45
Sugestie: trebuie să cunoaşteţi forţa dumneavoastră şi să verificaţi efectele
pe care le produceţi altora. Aveţi nevoie de succes pentru a avea încredere în
propria persoană. Mai mult, nu trebuie să cedaţi tentaţiilor şi să fugiţi de riscuri,
pentru că ajungeţi la renunţări şi pierderi.
stânga 4
Eliberare
Vrea să scape de impedimente sau de greutăţile opresante. Pentru viitor se

aşteaptă la oportunităţi mai bune ( fuga de probleme ).
 Eliberarea unei stări de tensiune psihosomatice.

Sugestie: trebuie să vedeţi dacă aşteptările dumneavoastră nu sunt în
realitate o dorinţă iluzorie. Străduiţi-vă să acceptaţi persoanele şi situaţiile simple,
aşa cum sunt. Evitaţi să-i judecaţi pe alţii, dacă idealurile şi principiile
dumneavoastră nu sunt pe primul loc. Nu vă faceţi iluzii şi nu veţi fi deziluzionaţi. În
acest mod, ajungeţi la liniştea interioară de care aveţi nevoie.
46
Coloana din dreapta
dreapta 1
Înstrăinarea
În această situaţie precisă, nu se simte cu adevărat în linişte şi protecţie, mai

degrabă înstrăinată şi singură în intimitate. Aceasta duce la insatisfacţie ,
hipersensibilitate , nelinişte şi nerăbdare. Vrea să iasă din această situaţie. Se
teme să depindă de o legătură care nu o satisface.
 Nelinişte şi excitaţie psihosomatică, agitaţie.

Sugestie : chiar dacă dorinţele dumneavoastră sunt pe primul loc , trebuie
să găsiţi răbdarea necesară pentru a vă interesa suficient şi de alţii. Diversitatea
vă supără, vă nelinişteşte , iar cuvintele şi comportamentul altuia vă rănesc. Nu
comiteţi eroarea care v-ar înstrăina de alţii, de a considera ( în intimitatea
dumneavoastră) raportul , ca fiind concludent , ori simplu, de a fugi de situaţie.
Maximă: vreau să-l înţeleg pe altul cu răbdare. Vreau ca iniţiativa mea să se
impună în această relaţie, în modul în care îmi dă satisfacţie.
dreapta 2
Pretenţia de a recunoaşte dificultatea
Presiunile o fac să se simtă limitată în propriile principii. Nu-şi respectă

propria valoare şi este apăsată de o condiţie demoralizantă. Are nevoie de
confirmări. Vrea să ocolească obstacolele pentru a trăi cu plăcere şi a decide în
libertate. Se teme de obligaţii şi de tot ceea ce poate constitui un obstacol pentru
libera sa voinţă.
 Hipertensiune psihosomatică, labilitate.

Sugestie: dacă pretindeţi că sunteţi extravagantă şi exagerată, întâmpinaţi
rezistenţă. Dacă alţii sunt lipsiţi de generozitate, consideraţi rezistenţa lor ca pe o
presiune externă şi ca pe o situaţie limitată. Evitaţi să arătaţi superficialitatea,
superiorilor. Dacă puteţi renunţa la pretenţia de recunoştinţă, vă veţi simţi mai
liberă.
Maximă: în nici un caz, nu-ţi impune voinţa cu încăpăţânare.
47
dreapta 3
Pretenţie excesivă
Se supără şi se ofensează pentru că forţele sale nu corespund dorinţ3ei de

succes. Consecinţele, sunt oboseala şi dezgustul.
 La nivel psihosomatic, există o supraexcitare care extenuează.

Sugestie: dacă vă simţiţi iritată şi deziluzionată , este pentru că intenţia şi
energia angajată nu au ajuns la efectul dorit. Dacă sunteţi descurajată şi umilită
este pentru că nu reuşiţi să ajungeţi la succesul scontat, sau pentru că nu găsiţi
alte compensaţii suficiente, deci trebuie în primul rând să staţi la distanţă de sursa
care v-a afectat. În acest fel vă recăpătaţi forţa şi stima. Faceţi exerciţii fizice şi
practicaţi activităţi sportive.
Maximă: lasă-te aşa cum eşti.
dreapta 4
Preocuparea
Nu suportă incertitudinea şi este preocupată de faptul că nu se poate verifica

nivelul afectiv şi sănătatea. Primeşte critica cu dificultate şi refuz.
 Nivel psihosomatic, tensiune.

Sugestie : evitaţi în mod absolut să puneţi la inimă evenimentele neplăcute
din trecut şi posibil şi pe cele din viitor. Faceţi eforturi constante să trăiţi cu
adevărat în prezent. Percepeţi cu atenţie orice impresie senzorială care există în
voi , în acel moment. Căutaţi în prezent, cea mai bună posibilitate. Faceţi tot
posibilul pentru ca rezultatele pozitive să vă bucure. De la un prezent bun, puteţi
avea un viitor bun. Nu judecaţi un lucru în mod negativ, neplăcut sau cu răutate,
numai pentru că este diferit faţă de ceea ce vă aşteptaţi sau doriţi.
Maximă: ceea ce într-adevăr contează pentru mine, este momentul prezent.
Trăiesc cu atenţie, fără negativisme. Simt că trăiesc în intimitate şi independenţă.
48
Coloana dublă
stânga 1 dreapta 2
Oporunităţile de serviciu
Nu are o consideraţie adecvată principiilor sau valorii sale personale.

Trăieşte o situaţie de presiune, întâmpină obstacole şi este constrânsă. Înainte
de orice, evită să ia o decizie pentru a nu-şi compromite liniştea necesară şi
pentru a se bucura de avantaje.
Sugestie: raporturi deschise şi versatile.
stânga 1 dreapta 3
Supraâncărcare şi resemnare
Se simte eliberată de relaţiile care o irită şi o ofensează. Este conştientă

că forţele sale nu produc succesul corespunzător. Această supraexcitare
neplăcută o extenuează. Are nevoie de un confort fără conflicte, repaus, linişte
şi un raport de armonie cu lumea.
Sugestie: despărţirea este o autonomie conştientă.
stânga 1 dreapta 4
Are nevoie de siguranţă şi de protecţie excesivă
Este foarte preocupată să caute stabilitate şi siguranţă, care să-i aducă

liniştea. Caută protecţie şi relaxare şi are nevoie de un raport bazat pe
încredere cu ceilalţi. Caută să protejeze orice pierdere din câmpul afectiv şi din
sfera sănătăţii. Critica este primită ca un refuz.
Sugestia : independenţa interioară este autonomia.
49
stânga 2 dreapta 1
Un arogant solitar
Se simte superioară şi vrea să fie respectată ca o personalitate aparte.

Vrea să se afirme şi să poată lua decizii automate. Îşi exprimă părerile într-o
manieră arogantă şi stă la distanţă de o relaţie nesatisfăcătoare. Este
hipersensibilă, neliniştită şi gata să refuze.
Sugestie: relaţii deschise şi versatile.
stânga 2 dreapta 3
Autoafirmarea este obligatorie
Se simte apăsată de pretenţiile excesive, aceasta ducând-o la critică,

hipersensibilitate şi vulnerabilitate. Mai mult, vrea să se afirme şi se apără cu
aroganţă. Vrea să poată face faţă oricărei situaţii, pentru că se simte superioară
şi vrea să fie respectată pentru competenţa sa. Face eforturi să-şi ţină sub
control starea de tensiune şi de excitaţie, pentru a evita ca acestea să
explodeze.
Sugestie: disponibilitatea de a primi şi a da.
stânga 2 dreapta 4
Un perfecţionist care se vrea respectat
Nesiguranţa pesonală şi teama de a-şi pierde respectul, banii sau

sănătatea , îi creează o tensiune timorantă. Vrea să evite critica şi refuzurile şi
este preocupată de a avea un comportament perfect şi cinstit. Vrea să fie
respectată datorită competenţei sale superioare.
Sugestie: sentimente de încredere şi comunicare emotivă.
stânga 3 dreapta 1
O nelinişte dorită
Vrea să facă eforturi de a avea succes şi să simtă intensitatea activităţii

vitale. Nu este satisfăcută de situaţia actuală şi nici de cea din trecut. Vrea mai
mult. Se teme de dependenţa unei relaţii nesatisfăcătoare. Foamea de
50
eperienţă şi succes o împiedică să aibă o linişte şi o siguranţă satisfăcătoare.
Acest lucru o duce la nelinişte, nerăbdare şi este uşor iritabilă. Poate fi
agresivă sau provocatoare.
Sugestie :despărţirea este o autonomie conştientă.
stânga 3 dreapta 2
Dorinţa de confirmare
Vrea să se bucure de efectul şi de succesul propriei sale activităţi. Mai

mult, actualele condiţii o fac să se simtă limitată în exigenţa sa, simţindu-se
blocată de o rezistenţă. Vrea să ocolească obstacolele pentru a trăi şi a
experimenta un mod propriu, în care să găsească confirmarea.
Sugestii :disponibilitatea de a primi şi a da.
stânga 3 dreapta 4
Un zgârcit preocupat
Vrea să ajungă la un succes valid şi este preocupată de a fi în siguranţă

şi de a evita riscurile. Se angajează cu atenţie pentru a ajunge cu certitudine la
obiectivul dorit.
Sugestie :răbdare înţeleasă şi constantă.
stânga 4 dreapta 1
Fără oprire, în căutarea paradisului
A văzut într-o relaţie , acel ceva care nu i-a dat preţuire şi linişte.
Înlăuntrul ei, s-a distanţat de acea relaţie nesatisfăcătoare. Vrea să evite
dependenţa de această legătură nesatisfăcătoare şi să găsească o relaţie mai
uşor de suportat. Caută neîncetat şi cu nerăbdare relaţii noi şi mai bune care îi
vor asigura o situaţie armonioasă şi satisfăcătoare.
Sugestie : independenţa interioară, este autonomia.
51
stânga 4 dreapta 2
O iluzie ce vrea să evadeze
Consideră că relaţiile actuale constituie nişte obstacole pentru satisfacţia

şi exigenţa sa. Vrea să detensioneze această situaţie , să evite obstacolele şi
problemele, pentru a putea trăi liberă şi cu plăcere. Se aşteaptă ca viitorul să-i
aducă noi şi mai bune oportunităţi.
Sugestie :integrarea şi încrederea în comunicare.
stânga 4 dreapta 3
O fugă chinuită de conflicte
Se supără şi suferă din cauza unei situaţii extreme, care-i aduce

disperare. Crede inconştient că eforturile sale nu au dus-o la succesul dorit.
Vrea să fugă de greutăţi şi necazuri. Este sigură că va găsi în viitor, o cale de
ieşire eliberatorie şi o oportunitate mai bună.
Sugestie :răbdare înţeleasă şi constantă.
52
Alte posibilităţi speciale de evaluare
Analiza motivaţiei
Fiecare culoare aleasă descrie comportamentul. O metodă simplă, constă
în a descoperi motivaţia comportamentului care duce la o tulburare
psihosomatică
Procedura : dacă în 2 coloane verticale din stănga, un număr dat apare
de 3 sau 4 ori şi se suprapune pe cele 2 coloane din dreapta , atunci se obţine
ceea ce a fost definit prin "Coloana dublă" (vezi capitolul" Evaluarea verticală").
Motivaţia unui comportament este dată de inversarea numerelor : din
combinaţia 1 şi 4 se obţine de exemplu 4 şi 1. Motivaţia ( numerele inversate ),
poate să fie deci individuală şi se găseşte în schema " Coloana dublă "
Identitatea celor două linii
Dacă pe cele două linii orizontale se verifică coincidenţa numerelor
următoare (sau cel puţin de la prima la ultima cifră ), de exemplu:
albastru 1.2.3.4.
galben 1.2.3.4.
sau
albastru 1.2.3.4.
galben 1.3.2.4.
coincidenţa cuprinsă într-o semnificaţie comună poate fi citită sau interpretată
cu ajutorul următorului tabel :
Coincidenţa Descriere
linia albastră şi Comportamentul în sfera particulară: autocontrol,
linia verde conştiinţă , convingere şi siguranţă
linia albastră şi Comportamentul în sfera erotică: caracteristicile
linia roşie legăturilor erotice şi capacitatea de integrare
linia albastră şi Comportamentul la nivelul comunicării. Relaţia cu
linia galbenă partenerul şi comportamentul în contactele cu alţii
linia verde şi Comportamentul competitiv: eficienţă, competiţie, voinţa
linia roşie de a realiza ceva; cum poate dispune
linia roşie şi linia Comportamentul în sfera de experienţă: în ce măsură
galbenă vrea să trăiască experienţa şi la ce rezultate se aşteaptă
linia verde şi Comportamentul de respect pentru exigenţa personală:
linia galbenă cum ar vrea să dispună de propriul spaţiu vital şi de
propriul teritoriu
53
Repetarea testului cromatic al lui Lüscher
Testul cromatic al lui Lüscher poate fi repetat de câte ori se doreşte; la

repetare, copiii nu compromit precizia rezultatului. Deci nu merită ca testul să
fie repetat în situaţiile dificile, doar pentru a se recunoaşte cauzele unui conflict.
Pentru aceasta, se recomandă să se citească cu atenţie sugestiile de
comportament, date în schema "Coloana din stânga ", "Coloana din dreapta " şi
" Coloana dublă " de la capitolul "Evaluarea verticală ".
Gama culorilor Lüscher, pentru analiza

cauzelor unui conflict
În cele cinci culori conflictuale, obiectul acestui test indică unde se află
problema. Experienţele conduse în clinici pentru cura maladiilor psihosomatice,
au demonstrat că, culorile Lüscher pot fi utilizate ca indicatori pentru
soluţionarea conflictului. Cu ajutorul culorilor conflictuale ( albastru Lüscher,
verde Lüscher , portocaliu Lüscher ,galben Lüscher şi violet Lüscher), este
posibil să individualizezi cauza cunoaşterii conflictului din relaţiile particulare şi
profesionale şi deasemeni tulburările de natură psihosomatică. Testul este
foarte sigur. În mod fundamental, presupune să se dispună de suficient timp
pentru a se concentra în mod profund, la fiecare culoare conflictuală. La copii,
este necesar să se concentreze pe fiecare culoare în parte până percepe clar
senzaţia pentru care se aplică testul. La unele persoane acest exerciţiu
provoacă un sens de dezgust, o senzaţie fizică neplăcută la punctul
corespunzător conflictului existent. Individualizaţi cauza conflictului şi procedaţi
în maniera adecvată cu ajutorul recomandărilor din comportamentul ştiinţific şi
în sfârşit, veţi găsi echilibrul interior.
Atenţie : pentru a putea percepe cu precizie culoarea, este necesar să evitaţi
sugestiile preferenţiale sau gusturile personale.
54
Cum se aplică testul
1. Gândiţi-vă la o persoană sau la o situaţie, percepută ca echivocă,
oprimantă sau conflictuală.
2. În timp ce vă gândiţi, amestecaţi culorile singulare .
3. Corespondentul culorii la care vă gândiţi : (această culoare nu se adaptează
la persoana ) sau (în prezenţa acestei culori fluxul emotiv este blocat şi
acest lucru îmi demonstrează că trebuie să-mi imaginez o situaţie de
conflict?).
4. Demonstraţi care este senzaţia fizică.
Care din următoarele 5 culori nu se adaptează la persoana sau la situaţia

conflictuală?
Culoarea conflictuală albastră
Cauza conflictului
Izolarea interioară formează un raport de încredere nerelaxat.
Sugestie
Dacă se ajunge la un raport de încredere nerelaxat , sau dacă la nivel
interior se manifestă o separare sau o înstrăinare, atunci trebuie să puneţi
deoparte intenţiile şi interesele dumneavoastră, până când veţi învăţa şi veţi
înţelege în mod profund cealaltă persoană. Trebuie să vă acordaţi suficient timp
pentru a vă apropia cu calm şi răbdare de situaţia şi de gândurile celuilalt, până
când veţi înţelege că a-ţi putea fi în locul lui.
55
Culoarea conflictuală verde
Cauza conflictului
Persoana este interesată să caute să se impună fără scrupule. Vrea ca
voinţa ei şi pretinsa autoritate să fie absolut respectate.
Sugestie
Când cineva încearcă să-şi impună voinţa şi are o pretinsă autoritate,
trebuie să vă eliberaţi total de nivelul interior, să vă conservaţi autonomia şi să
evitaţi orice manieră de a vă măsura cu acest individ. În nici un caz să nu
aşteptaţi recunoştinţa de la această persoană, altfel deveniţi dependentă din
cauza aroganţei sale.
Culoarea conflictuală portocalie
Cauza conflictului
Motivul neliniştii şi al iritaţiei , au făcut ca intenţia şi eforturile făcute pentru
realizarea sa, să nu producă efectul dorit şi nici succesul scontat.
Sugestie
Dacă eforturile făcute nu au produs efectul sau succesul scontat, trebuie
modificată intenţia sau cel puţin atitudinea. Într-adevăr, trebuie să vă îndepărtaţi
şi să vă conservaţi autonomia. În practică, asta înseamnă : lăsaţi lucrurile să
decurgă de la sine.
Culoarea conflictuală galbenă
Cauza conflictului
Perspectivele viitorului sunt puse în discuţie de actualele dificultăţi.
Sugestie
Dacă aveţi dubii cu privire la perspectivele de viitor, trebuie să renunţaţi la
iluzii. În expectativa unei iluzii, nu mai încape deziluzie. Dacă renunţaţi la o
pretenţie excesivă, nu mai depindeţi de alte iluzii care vă duc la o viaţă aparent
uşoară, astfel veţi fi eliberaţi în forul interior. Numai datorită eliberării inerioare
ajungeţi la gradul de a recunoaşte oportunitatea ce vi se oferă, de a alege
libertatea şi de a decide.
56
Culoarea conflictuală violet
Cauza conflictului
Le lipseşte adevărata înţelegere şi armonie ( nu sunt pe aceiaşi lungime
de undă ).
Sugestie
Le lipseşte armonia şi doresc să aibă curajul de a se exprima deschis şi
de a-şi explica clar sentimentele şi dorinţele. Dacă acest lucru nu se întâmplă,
nu se va ajunge la o înţelegere reciprocă şi va trebui să toleraţi şi să respectaţi
ciudăţeniile celuilalt şi de asemeni să renunţaţi la adevăratele dorinţe.
57
SEMNIFICAŢIA PSIHOLOGICĂ
A CULORILOR
Albastru Lüscher 1
Percepţia cromatică de albastru este aceea care provoacă relaxarea cea

mai profundă. Orice experiment a demonstrat că uitându-te o perioadă mai
îndelungată la albastru închis, respiraţia este mai lentă , pulsul se încetineşte
iar tensiunea scade. Albastrul închis exercită un efect de calm realaxant şi
mulţumire, transmite un sens de armonie infinită, ordine, afecţiune şi siguranţă.
Pentru acest motiv, mantaua mamei lui Iisus., Maria, este albastră. Culorii
albastre îi corespunde un sentiment de seninătate şi moderare. Starea de calm
interior, este în mod particular sensibilă. Condiţia emotivă a albastrului,
constituie o premiză pentru empatie şi experienţă estetică.
Verde Lüscher 2
Verdele Lüscher 2, intens şi cu tentă de albastru, transmite un sens de

stabilitate, perseverenţă şi constanţă. În comparaţie cu roşu şi portocaliu,
verdele nu posedă o energie expansivă către exterior, ci mai degrabă o energie
închisă în sine. Energia acumulată nu se opreşte, dar formează o structură
concentrică tensionată. La exterior, această energie pare statică. La fel ca şi la
alte culori fundamentale şi în cazul verdelui semnificaţia culorii se schimbă, de
asemeni se schimbă şi tonalitatea culorii însăşi. Când albastrul închis se
apropie de verde, astfel încât se formează o culoare tare, rezistentă , rece,
rezultatul este efectul psihologic de culoare. Verdele Lüscher 2 mai închis şi cu
tente de albastru, corespunde uni individ, cu toate că opoziţiile interioare şi
exterioare rămân fidele propriei convingeri, posedând o autostimă stabilă.
Verdele Lüscher 2 reprezintă stabilitatea de convingere, de stimă de sine şi de
adevărata apreciere. Lipsa de stabilitate interioară a verdelui, de integritate,
demnitate şi stimă de sine, poate fi stimulată de aparenţe exterioare şi de
58
exhibiţii materiale şi spirituale. Prestigiul devine poză, se serveşte de un statut-
simbol cu scopul de simulare a unei autorităţi aparente. Se evidenţiază, atrage
atenţia, îşi imaginează stabilitate, grandoare, demnitate şi prestigiu.
Roşu Lüscher 3
Percepţia cromatică a roşului-portocaliu 3, este cea care produce cel mai

intens efectul excitant. Privită mai mult timp, această culoare îţi intensifică
respiraţia, accelerează pulsul şi ridică tensiunea. Percepţia senzorială a culorii
roşii în semnificaţia sa fiziologică, corespunde excitaţiei. Semnificaţia
psihologică: reacţia de stimulare şi de excitare. Dacă percepţia senzorială
stimulată de culoarea roşie este primită cu plăcere, atunci roşul îşi ia
semnificaţia de forţă. Cine are predilecţie pentru roşu , îl percepe ca pe un
stimulant, ca pe o învingere şi dorinţă expansivă. Roşul este apetisant în toate
manifestările sale, de la dragostea senzuală la dorinţe de ambiţie şi putere.
Roşul activ dă naştere la o energie intensă cum ar fi energia corpului într-un
mediu sexual sau sportiv sau ca o activitate spirituală sau entuziasm ardent
(flacăra Spiritului Sfânt deasupra capetelor iluminaţilor ). Roşu este expresia
potenţei active a învingătorului. De asemenea, corespunde încrederii în propria
forţă şi în stima de sine. Orice percepţie senzorială de excitaţie ( de la roşu) sau
de calm (de la albastru închis ), poate fi văzută prin două emoţii distincte:
interesul şi plăcerea sau refuzul şi aversiunea. Dacă cineva demonstrează
refuz pentru roşu, se percepe că această culoare este un element de agitaţie,
de durere. În acest caz roşul produce supraexcitaţie, iritaţie şi dezgust. În al
doilea rând când roşu tinde către albastru sau maro, semnificaţia lui psihologică
are variaţiuni profunde. Cu cât roşul se apropie mai mult de maro, cu atât mai
mult excitaţia se transformă în linişte. Tonalitatea de roşu care tinde către
albastru, evocă, aşa cuma fost în cazul tonalităţii de verde, senzaţii de
stabilitate, control şi fermitate. Dacă roşul pur se apropie de galben , efectul
cromatic astfel obţinut este iritant.
59
Galben Lüscher 4
Este culoarea cea mai clară. Culoarea galbenă, aşa cum este soarele,
apare clară şi luminoasă. Are un efect uşor, radios şi stimulant. În cazul
galbenului, lumina ce întâlneşte o suprafaţă se reflectă cu maximă intensitate;
pentru aces motiv, lumina galbenă este culoarea galbenă care pare că fuge pe
suprafeţe. Galbenului îi lipseşte intimitatea profundă a culorilor închise.
Galbenul corespunde unui sens de orientare liberă; pentru acest motiv,
galbenul este culoarea de predilecţie pentru relaţiile libere care contribuie la
orientarea personală. Galbenul semnifică soluţia intensă pentru despărţire,
eliberare, depărtarea în sens de spaţiu; se manifestă sub formă de căutare a
noului. Galben Lüscher 4 , contrapus la verde Lüscher 2 , exprimă stabilitate,
fermitate, apropiere fizică şi perseverenţă. Deci, galbenul transmite un sens de
transformare, dezvoltare şi eliberare.
Violet
Violetul se naşte dintr-un amestec de roşu şi albastru, este o culoare

complementară. Roşul este impulsul de a învinge şi a trăi, iar în albastru se
găseşte satisfacţia. După ce a traversat lupta şi a învins, roşu gândeşte la
unitate. Din contra, albastrul gândeşte la unitate prin mediere şi dedicare
paşnică. Atât roşul cât şi albastrul, au ca obiectiv final fuziunea. Culorile roşu şi
albastru, au propriile lor limite şi se supun unei transformări. Violetul semnifică
transformarea ce va duce dincolo de limite. Câmpul de semnificaţie al roşului
este acela de autonomie, autoritate şi patriarhat, iar câmpul de semnificaţie al
albastrului, este acela de receptivitate şi dedicare maternă. Roşul este masculin
şi albastrul este feminin, iar amestecul lor la origine dă violetul senzual. În toată
lumea, înainte de a ajunge la pubertate, 75 % din copii au predilecţie către
roşu-violet; în cazul copiilor "infantili" , acest procentaj ajunge cu greu la 1,85%.
Ca şi la copii, clasele sociale cele mai joase demonstrează în mod semnificativ
o predilecţie către violet, confirmând astfel sensibilitatea lor la fascinaţie, la
sugestie şi la seducţie. Din contra , clasele sociale mai elevate refuză violetul,
demonstrând în acest mod diversitatea lor şi simţul critic. În mod statistic,
homosexualii şi femeile gravide arată o semnificantă predilecţie pentru violet.
Violetul se naşte din fuziunea dintre roşu şi albastru şi va depăşi graniţele
60
mediului care îi este familiar pentru a se muta către ceva misterios, necunoscut
şi în căutare de altceva. Pentru acest motiv, violetul semnifică transformarea şi
depăşirea limitelor. Violetul este fuziunea şi uniunea opozanţilor, deci este
culoarea mistică, magică şi de fascinaţie erotică. Violetul reprezintă curiozitate,
fascinaţie, provocare la participări mistice, transformare magică,
sugestionabilitate şi identificare. Oscilaţia de la roşu la albastru printr-o voinţă
impulsivă, este o delicateţe prudentă şi se numeşte sensibilitate.
61

Testul Luscher

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Testul Luscher

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

 TESTUL DE CULORI LÜSCHER

În această carte, este prezentată interdependenţa legăturilor subtile ale

Este recomandabil să observaţi culorile la lumina naturală evitând pe cît este

Evaluarea orizontală - Ia în consideraţie secvenţele de tonalitate diversă

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Doreşte o relaţie sentimentală puternică şi de durată. Se simte exigenţa în a

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Vrea să se protejeze de situaţiile neplăcute faţă de o persoană care îi este

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Încearcă o relaţie de dragoste sinceră şi de durată, într-un cadru de

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Este în căutarea unei relaţii durabile, într-un cadru de sentimente sincere, de

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Caută o relaţie sinceră şi de durată , dar vrea să reţină segmentele de

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Doreşte o legătură de dragoste, durabilă , care se vrea în acelaş timp să

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Conservă o autonomie interioară de respect în legăturile sentimentale şi o

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Este de dorit să se protejeze de confruntările extenuante şi dureroase cu

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Apără respectul autonomiei sale interioare raportat la legăturile sentimentale

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Îşi apără autonomia interioară şi respectă legăturile sentimentale, în aşa fel

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Trebuie să se apere în intimitate de întâlnirile iritante sau extenuante cu

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Când nu există condiţiile necesare pentru ca o legătură să fie deschisă,

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Este dedicată persoanei iubite , activităţilor ei şi locuinţei acesteia. Îi atribuie

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Vrea să plăsmuiască propria idee, iar raportul cu partenerul,secundar în

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Vrea să plăsmuiască propria idee, iar raportul cu partenerul,secundar în

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Vrea să evite un sens de izolare interioară şi de solitudine. Se dedică cu

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Reţine ceea ce este doar o supoziţie numai pentru a avea o siguranţă

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Dacă majoritatea conflictelor cu persoana apropiată din punct de vedere

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Doreşte puternic exigenţa unui raport de dragoste liniştit, pentru a nu da

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Vrea să conserve autonomia sa interioară, respectul acestui raport şi

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Nu există încă toate supoziţiile exterioare pentru o relaţie clară bazată pe

Sentimentul de apartenenţă reciprocă, uniunea şi relaţia cu partenerul.

Vrea să evite sensul de izolare interioară şi de solitudine. Doreşte relaţii

Autodeterminarea , voinţa şi capacitatea de a proba plăcere

Autodeterminarea , voinţa şi capacitatea de a proba plăcere

Îşi urmează obiectivul şi nu se lasă influienţată de alţii, nici de propunerile

Autodeterminarea , voinţa şi capacitatea de a proba plăcere

Întâmpină greutăţi în a accepta regula cotidiană ca pe o limitare plicticoasă.

Autodeterminarea , voinţa şi capacitatea de a proba plăcere

Nu vrea să fie distrasă sau influienţată. Se teme de acele relaţii care

Autodeterminarea , voinţa şi capacitatea de a proba plăcere

Caută în permanenţă o parte din raporturile ce garantează o stabilitate şi un

Autodeterminarea , voinţa şi capacitatea de a proba plăcere

Dacă poate, trăieşte regula convenţională ca pe o limitare şi un obstacol la

Autodeterminarea , voinţa şi capacitatea de a proba plăcere

Preferă să evite durităţile şi rezistenţa în necesitatea de autoafirmare. Are

Autodeterminarea , voinţa şi capacitatea de a proba plăcere

Nu se lasă distrasă sau influienţată în a-şi atinge scopurile. Este hotărâtă în