Vornicia În Moldova PDF

TEODOR BALAN
VORNICIA IN MOLDOVA
Extras din Codrul Cosminului" VII, 1931, Buletinul Institutului

de Istorie si Limba dela Universitatea din Cernauti
CERNAUTI 1931
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE ySI EDITURA GLASUL BUCOVINEI"

STRADA I. FLONDOR No. 33.
14272
www.dacoromanica.ro
LITERATURA
1. Dictionare
BALLAGI MORITZ : Neues vollstandiges ungarisches and deutsches
Worterbuch. VI. Auflage, Budapest 1890, Franklin=Tarsulat.
BARTAL ANTONIUS :Glossarium mediae et infimae lafinitafis regni
Hungariae, Lipsiae 1901, in aedibus B. G. Teubneri.
BRUCKNER ALEXANDFR : Slownik etymologiczny Rzyka polskiego,
Krakow 1927.
CHERESTESIU : Dicfionar roman.maghiar si maghiar=roman, Cluj 1928,
tipografia Corvin.
CIHAC A. DE : Dicfionnaire d'etymologie daco.romane, Francfort s M.
Ludolphe St. Qoar, 1879.
GEBAUER IAN : Slovnik starojesky., v Praze 1903, nakladem Ceske
graRke polecnosti Unie".
KURSCHAT FRIEDRICH : Litauisch=deutsches Worierbuch, Halle a/S.
1883, Verlag der Buchhandlung des Waisenhauses.
LINDE SAMUEL BOGUMIL : Slownik Rzyka polskiego, LwOw 1859, w
Druckarni zakladu Ossolinskich.
MIKLOSICH FRANZ : Etymologisches Warterbuch der slavischen Spra=
chen, Wien 1886, Wilhelm Braumiiller.
NESSELMANN G. H. F.: Weirterbuch der litiauischen Sprache, Ko,
nigsberg 1851, Verlag der Gebriider Borntr5ger.
H. H. SREZNEVSCHI : Material dlea slovarea drevnew-usscago eazica,
St. Petersburg 1893.
2. Colectii de documente
ACTA, TOMICLANA I, III, IV, V, VIII.
AKTA GRODZKIE I ZIEMSKIE I, II, V, VII, XII, XIV, XVII.
AKTA IUJNOI I ZAPADNOI ROSSII, St. Petersburg, 1863, vol. I.
ANTONOVICI JACOB : Documente barladene, B5rlad 1911. Tip. Ne,
culai P. Peiu. Tom. I.
ARCHIVA ROMANEASCA (M. COGALNICEANU) Ia§i 1841, la cantora
foaiei s'ate§ti torn. I.
ARHIVA ISTORICA A ROMANIEI (B. HASDEU) I, 1-2, Bucure0 1865.
www.dacoromanica.ro
64 TEODOR BALAN 4
BALZER OSVALDUS : Corpus iuris polonici, Cracoviae 1906, sumptibus

Academiae litterarum, torn. III.
BOCZEK ANTON : Codex diplomaticus et epistolaris Moraviae, Olo:
muchi 1839, ex typographia Aloysii Skarnitzl.
BOGDAN IOAN : Documentele Jul Stefan cel Mare, Bucuresti 1913.
Socec & Co. vol. I, It.
BOGDAN IOAN : Documenie moldovenecti din secolul XV si XVI in
Archivul Brasovului, Bucuresti 1905, Socec & Co.
BOGDAN IOAN : Cinci documente istorice slavo.romane din Archiva
curtii imperiale dela Viena. An. Ac. Romane s. II, torn. XI
p. 29-62.
BOGDAN IOAN : Coritributii la istoria Moldovei intre anii 1448-1458
(Extras din An. Ac. Rom. 1900.
DOCUMENTE DIN BASARABIA, adunate de P. S. Visarion Puiu, C.
Tomescu, St. Berechet, St. Cioban ; Chisinau 1928. Tip. eparh.
Cartea roman.
DOCUMENTE VRANCENE, publicate de C. D. ConstantinescuoMircesti
si H. H. Stahl, Bucuresti 1929. Tipografia Bucovina.
ERBEN CAROLUS IAROMIR : Regesta diplomafica nec non epistolaria
Bohemiae et Moraviae. Pragae 1855, Typis c. r. typographiae
aulicae filiorum Theophili Haase, tom. I, II.
FEJER GEORGIUS : Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasficus ac
civilis, Budae 1829, typis typogr. regiae Universitatis unga:
ricae, tom. I, II, III 1, V 1-2, VIII' 1-4, IX 2, X 2, 4, 6.
FRIEDRICH GUSTAVUS : Codex diplomaticus et epistolaris regni Bo,
herniae, Pragae 1912, sumptibus comitiorum regni Bohemiae,
typis Aloisii Wiesneri torn. II.
GWBANESCU GHEORGHE : Surete si izvoade IV, VIII, IXXII,
XIVXV, XVIIIXIX.
IiHIBANESCU GHEORGHE : Ispisoace si zapise I 1-2, II 2, III 1-2.
HURMUZACHI Elm.: Documente privitoare la istoria Romanilor I2-8,
II 1, 5, XI, XV 1, Suplement II 1.
JIRECEK HERMENEGILDUS : Codex iuris bohemici, Pragae 1870, typis
Gregorianis II 2-8.
IORGA NICOLAE : Studii si documente cu privire la istoria Roma=
nilor, Bucuresti 1903, Socec & Co. torn. V si VI.
MONUMENTA HISTORICA RES GESTAS POLONIAE ILLUSTRANTIA, Cracovia,
1886 torn. IX, XV.
www.dacoromanica.ro
5 VORNICIA IN MOLDOVA 65
NICOLAESCU STEFAN : Documente slavo.romane cu privire la rela,

bile Tani romanesfi si Moldovei cu Ardealul in sec. XV si
XVI. Bucuresti 1905. L. Motzatzeanu.
POPESCUL ORESTE : Cafeva documenfe moldovene, Cernauti 1895.
PROCHASKA ANTON : Codex epislolaris Viloldi (Monumenta medii
aevi hisforica res gestas Poloniae illustrahtia, tom. VI). Cra=
coviae 1885, Sumptibus Academiae litterarum.
RAUMER : Codex diplomaficus brandenburgensis conlinuatus, Berlin
1831, Band I.
RACZYNSKI EDUARD : Codex diplornaticus Maioris Poloniae, Posna,
niae 1840,
RACZYNSKI EDUARD : Codex diplomaficus Liihuaniae, Vratislaviae
1845, Sigismund Schetter.
RELI SIMEON : Documente slava=romane din sec. XV,XVII. Extras
din Codrul Cosminului" anul Cern5u1i 1927 pag.
429.-442.
RZYSZCZEWSKI LEO: Codex diplomaficus Poloniae, Varsaviae 1847,
typis Stanislai Strabski torn, I, II 1-2.
STARODAWNE PRAWA POLSKIEGO POMNIKI, w Krakowie 1874. Nakla.
dem Akademii umiejetnosci, w Drukarni w Kornieckiego, edidit
Michaelis Bobrzynski-, tom. III,
$TEFANELLI T. V.: Documente din vechiul ocol al Campulungului
moldovenesc, Bucuresti 1915. Socec & Co.
ULIANICKI V. A.: Material pentru Astoria Rusiei, Poloniei, Moldo=
vet, Valahiei ci Turciei (ruse.ste), Moscova 1887.
URICARUL sau colectiune de diferite acte (Th. Codrescu).
VENELIN ERIE : Vlaho,bolgarskiea ili daco,slaveanskiea gramaL (ru,
sesfe). St. Petersburg 1840.
VOIGT IOHANNES : Codex diplomaficus prussicus, Konigsberg 1853,
bei den Gebriidern BorntrHger, tom. III, IV.
VOLUMINA LEGUM, Petersburg 1859, nakladem i drukiem Iozafata
Ohryzki, torn. I, II.
WAGNER CAROLUS : Diplomatarium comitatus Sarosiensis, Posonii
& Cassoviae 1780, sumptibus loannis Michaelis Landner.
WENZEL GUSZTAV : Codex diplomaficus arpadianus confinuafus,
Pest 1862, torn, 11V.
WICKENHAUSER FR. ADOLF : Geschichfe der Kloster Woronetz and
2
www.dacoromanica.ro
66 TEODOR BALAN 6
und Patna, I Band. 2. Heft, Czernowitz 1888, Rudolf Eck=

hardt's Erben.
WICKENHAUSER FR. ADOLF : Die Urkunden des Klosters Moldo=
wiza, Wien 1862. Druk von Jacob & Holzhausen.
WICKENHAUSER FR. ADOLF : Geschichte der Kloster Homor. Sc!.
Onufrei, Horodnik und Petrauz. Czernowitz 1881. Druck von
Rudolf Eckhardt.
3. Studii
ABRAHAM WLADYSLAW : Povvstanie organizacyi Kosciola Iacinskiego
na Rusi, we Lwowie, nakladem tovarzystwa dla popiercnia
nauki polskiej 1904, tom I.
AKos V. TIMON : Ungarische Verfassungs= und Rechtsgeschichie,
iibersetzt von Dr. Felix Schiller, Berlin 1904, Puttkamer und
MOhlbrecht.
BANDINUS, Codex Bandinus, in An. Ac. Rom. torn. XVI 1. Mem.
sect. istorice.
BEHRMANN HEINRICH : De Skra van Nougarden, Copenhagen 1828.
CANTEMIR DEMETRIUS : Descripfio Moldaviae, Bucure§ti, 1872. Typo=
graphia curtii.
CARO IACOB : Geschichte Polens, Hamburg 1840, bei Friedrich Per=
thes, vol. I.
CORIOLAN G.: Petru Rareq inainte de urcarea sa pe Iron qi Petru
Pribeagul. Bucuresti 1909. Carol Gobi.
DAN DIMITRIE : Cronica episcopiei de Radauti, Viena 1912, editura
Fondului religionar.
ENGEL JOHANN CHRISTIAN : Perioden der Geschichte der Ukraine, in
Fortzekung der Allgemeinen Welthisiorie, Halle 1796, bei Jo=
hann Iacob Gebauer.
GIURESCU C. C.: Contribufiuni la studiul marilor drega torii in se=
colele XIV 0 XV, in Buletinul comisiei istorice a Romaniei
vol. V. Bucure§ti 1927.
GRIMM IACOB : Deutsche Rechtsaltertiimer, II. Ausgabe, Gottingen,
1854. in der Dieterichschen Buchhandlung.
HELCEL ANTON ZYGMUNT : Starodavvne prawa polskiego pomniki.
w Warszawie 1856. Naklad G. Sennewalda.
HINCMARUS : De ordine palafii, edidit Victor Krause, Hannoverae et
Lipsiae 1894, impensis bibliopolii Hahniani.
www.dacoromanica.ro
T VORNICIA IN MOLDOVA 6T
HIRSCHFELD Orro : Die Kaiserlichen Verwaltungsbeamten bis au f

Diocletian, Berlin 1877, Weidmannsche Buchhandlung.
HRUSZEWSKI M.: Istoria Ucrainei (ucrain.) Societ. Sevcenco, Liov 1899.
JIRECEK CONST. IOS. : Geschichte der Bulgaren, Prag 1876, Verlag
von F. Tempsky.
Geschichte der Serben IIi, Gotha 1918. Frie.
JIRECEK CONST. IOS. :
drich Andreas Perthes A. G.
INGIGIAN HULAS : Valahia ,si Moldova, marturii armene#i despre
Romani. An. Ac. Rom. Seria III, torn. IX. Mem. 8, 1929,
Memoriile sectiunii istorice.
IORGA NICOLA' :Studii istorice asupra Chiliei .5.i Cetatii Albe, Bu.
cureA 1899. Carol Gobl.
KARAMSIN : Geschichte des russischen Reiches, Riga 1823, bei E.
I. G. Hartmann, gedruckt bei I. B. Hirschfeld in Leipzig.
KERN ARTHUR DR.: Deutsche Hofordnungen des 16. u 17. Jahr.
hunderts. Berlin 1905. Weidmannsche Buchhandlung.
KOZAK EUGEN A.: Die lnschriften aus der Bukovina, Wien 1903,
im Selbstverlage.
KRAUS FRIEDRICH S.: Silk und Brauch der Siidslaven, Wien 1885,
Alfred Holder.
KRAUSE JOHANN HEINRICH : Die Byzantiner des Mittelalters, Halle
1869, G. Schwetschke'scher Verlag.
KRAJNER EMERICH VON : Die urspriingliche Staatsverfassung Ungarns
seit der Grundung des Koniglums his zum Jahre 1382, Wien
1872? Druck und Verlag von Carl Gerolds Sohn.
MACIEIOWSKI WENZEL ALEXANDER : Slavische Rechisgeschichte,
Stuttgart und Leipzig 1835, Druck und Verlag von L. F. Rieger
& Comp. vol. I.
MAURER GFORG LUDWIG : Geschichte der Frohnhofe, der Bauerng
Rife und der Hofverfassung in Deutschland, Erlangen 1862,
Verlag von Ferdinand Enke, Band I.
MARINESCU IULIAN : Bogdan III cel Orb, 1504-1517, Bucure§ti,
Carol Gal 1910.
MELCHISEDEC : Chronica HuFilor ,Fi a episcopiei cu aseminea nu=
mire, Bucure§ti 1869, typografla C. A. Rosetti.
MELCHISEDEC : Cronica Romanului qi a episcopiei de Roman, Bu.
cure§ti 1874, tip. nationala vol. I.
MIKLOSICH FRANZ : Die slavischen Elemente im Magyarischen, II.
www.dacoromanica.ro
68 TEODOR BALAN a
Aunage, Wien und Teschen 1884, Verlag der K. K. Hof..

buchhandlung Karl Prochaska.
PALACKY : Geschichte von B5hmen, Prag 1864, in Commission
bei Friedrich Tempsky vol. I, II1.
PARVAN VASILE : Alexandre' Voda si Bogdan Voda, Bucuresti 1904,
Minerva.
PFAHLER CAROLUS : Ius georgicum regal Hungariae, Keszthely 1820,
tipis Francisci Perger.
SERGEJEVICI W.: Russkaia juridiceskaia drewnosti, St. Petersburg
1890, tipogr. N. A. Lebedewa.
SCHILTBERGER HANS : Reisebuch, herausgegeben von Dr. Valentin
Langmantel, in Bibliothek des litierar. Vereines in Stuttgart,
Band 172. Tiibingen 1885.
SCHIEMANN TH. : Russland, Polen und Livland, Berlin 1886, U.
Cirothe'sche Verlagsbuchhandlung.
WOLF ANDREAS : Beitrage zu einer statistisch=hisforischen Beschrei=
bung des Fiirstenthums Moldau, 2 B.ande. Hermannstadt 1805.
WALTZ GFoRa : Deutsche Verfassungsgeschichte, II. Auflage, Kiel
1883, Ernst Homann. III. Band.
ZOTA SEVER : Semi=Mileniul unui document dela Alexandru cel
Bun. Extras din revista Ioan Neculce", Iasi 1928, Viata
romAneasca.
4. Articole.
BoeDAN IOAN : Inscripfiile dela Ceialea=Alba si stapanirea Moldovei
asupra ei, An. Ac. RomSne, seria II, torn. XXX. 1907-08.
Mem. sect, istorice p. 311-360.
BOGDAN IOAN : Un document dela Alexandru cel Bun din 1403,
in Convorbiri literare XXXV (1901) Bucuresti.
HERBERT HEINRICH : Der Haushalt Hermannstadis zur Zeit Karts VI,
im Archiv des Vereines fiir siebenbiirgische Landeskunde,
Neue Folge, Band XXIV, Heft I., Hermannstadt 1892, in
Commission bei Franz Michaelis.
IORGA NICOLAE :Ostasi dela Prut cu un nou act dela Alexandru
cel Bun, An. Ac. Rom. seria II, torn. XXXVI, 1913-1914.
M. s. istorice.
KOZAK E. A.: Resultate meiner Forschungen im Kloster Soe'awiea,
im Archiv fiir slavische Philologie, Band XV, 1893.
ONCIUL DIMITRIE : Documenie inedite privitoare la istoria Romanilor,
www.dacoromanica.ro
in Revista pentru istorie, archeologie §i filologie, Tom. VII.

Bucure§ti 1894, pag. 367-376.
TANOVICEANU I.: Contributiuni la biografia unora din cronicarii molo
doveni, A. Ac. Rom. s. II, torn. XXVII. 1904-5, p. 221
246.
XENOPOL A. D.: Despre luga Voda, in Revista pentru istorie gi
arheologie, Tom. IV, Bucure4 1884, p. 714-717.
5. Reviste.
ARCHIVA, organul socielatii stfinfifice si literare din Iasi, Tom. V.
NAUKOWI SBORNJK, Lwow 1865, institutul stauropigian, Tom. I, IL
NECULCE IoAN", bulefinul Muzeului Municipal, Iasi 1921, tom. II,
IV VII.
SBORNICUL DELA. SOFIA? Sofia 1893, Tom. IX.
ZAPISKI DIN ODESA, TOM. I--II, IVV.
6. Cronice.
BIELSIU MARLIN Kronika polska, Sanok 1856, naklad i druck
Karola Pollaka.
BOGDAN IOAN : Vechile cronice moldovenesfi pang la Urechia, Su.
cure§ti 1891. Carol Gobi.
BOGDAN IOAN : Cronice inedite atingatoare de istoria Romanilor,
Bucuresti 1895, Socec & Co.
CROMER : De origine et rebus gestis Polonorum, Oporiniana 1568,
basileae ex officina.
CRONICELE RomANTEI sau Letopisetele (M. COGALNICEANU), edifia
Bucure§ti 1812.
Dumosz IOHANN : Historiae polonicae, Opera omnia, Cracovia 1876,
edit. Alexander Przedziecki, tomul IV, V.
KEZA SIMON : Gesta Hungarorum, in. M. Florianus : Chronica Hun=
garorum II, capitolul 66.
PETRI DE DUSBURG : Chronicon Prussiae 1216-1226, auctore et
collectore Christophoro Hariknoch, Francofurfi et Lipsiae 1679.
Tip5rit in Iena.
POSILGE, IOHANN VON : Chronik, in Scriptores rerum prussicarum
Band III, 1866, Leipzig, Verlag von S. Hirzel.
VOSCRESENSKAIA LEATOPIS, in Polnoe sobranie russkich leatopisei, vol.
VII, St. Petersburg 1856.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Lucrarea de fata cuprinde studiul unei insemnaie demnitati
la curlea domnilor moldoveni, anume vornicia.
In sludfile istorice publicaie pang in prezent, demnilatile ocu=
pale de boieri la curfile Voievozilor moldoveni si munteni au fost
kaiak numai in general, in linfi largi (Xenopol, d=nii lorga si
Giurescu), Para ca sg fi apgrut un studiu special, cu menirea de a
elucida o singurg demnitate la una din curfile celor doug princi=
pale romane.
Scrierea noastrg esle incercarea unei astfel de lucrgri speciale,
conceputa find ca o monografie a vorniciei, fara a traia 'MA bale
categorfile de vornici, cart se aflau in Moldova. Vorbim in aceasig
scriere numai despre vornicii dela curtea domnilor moldoveni, pre=
cum si despre .efii de tinut, cari au denumirile de siaroste",
tiara lab" si vornic". Rgmane ca ulterior, intr'o noug lucrare sa
abordgm chesfiunea vornicului de ocol si a vornicului de oras si sat.
www.dacoromanica.ro
VORNICIA IN MOLDOVA
1. Originea vorniciei
In Moldova §i in Tara romaneasca se ga'se0e intre marile dire=
gatorii ale statului cea de dvornic sau vornic. A.ceasta demnitate n'a
lipsit nici °data dela curtea domnului moldovean. 0 putem urmari
dela inceputurile Moldovei Oa in secolul al XIX=lea, cand ea dis=
pare, facand loc noilor institulii de stat.
Fund important& demnitatea de vornic in Cara Moldovei se
aminte§te des la cronicarii no§tri §i in operele istoricilor no§tri, cari
s'au straduit, unii mai mult, altii mai putin, sa explice boeriile din
amandoua larile romanesti. Dar aceste opere, de altfel foarte valoroase,
nu trateaza amanuntit nici o diregatorie de stat. Se explica in general
boeriile, fara sä se insiste in special asupra uneia din ele.
Exists astfel un gol in istoriografia noastra. Lucrarea de fats
este o modesta incercare de a umple aceasta lipsa.
Cercetand originea cuvantului dvornic", ajungem la cuvantul
slay : dvor (Agopx). Acest cuvant se gase§te la Coate popoarele slave
si face astfel parte din numarul acelor cuvinte care se afla la baza
tuturor limbilor slave. Il gasim ca : dvor in limba velicorusa §i malo=
rusa 1). In limba polona i se zice la fel, in cea cella : dvur, in cea
bielorusa dvor, in cea litvana : dvaras 2). Pretutindeni unde apare,
cuvantul acesta are aceea§ semnificatie, inseamna adeca : casa, curie.
El corespunde latinescului domus sau casa, aula sau curia, precum
§i grecescului obc.K. Se poate intelege casa de taran, curie de boier
sau chiar curtea domnului tarii.
Cuvantul Agoliz se intrebuinteaza §i in limba paleoslava uzi=
tats in documentele moldovene§ti §i inseamna casa de Tatar, de
boier si curtea domnului tarii.
.La 1411 Septemvrie 22 Alexandru cel Bun darue§te manastirii
1) SREZNEWSKI I p. 642.
2) MKLOSCH : Etymolog. Wdrierbuch p. 53 §i KURSCHAT : Litauisch=deuisches
Worterbuch p. 101.
www.dacoromanica.ro
72 TEODOR BALAN 12
dela Poiana, adec5 Pobrata, cinci case falai-esti (5 Asoliki TaTapx)1).

Fiul acestui domn, cu numele Stefan, confers la 1433 Noemvrie 9
boierului Danco, fiul lui Jurj Fratovschi, un sat si patru case taTaresti
(dvora) 2). Doi din acesti Thad se cheama Mafei si Ivasco.
Pentru identitatea cuvantului : dvor cu curie boiereascA se pot
da exemple. Domnii The si Stefan confers la 1436 Iunie 24 lui Petre
Ungureanul patru sate pe campul lui Dragon (Ha A pArowegt 110A11),
din care cel dintSiu este asezat pe locul, unde s'a aflat curtea lui
Neatedul (i'M gklillt 11*T6,AXAOKrk mop%) 3). Ceva mai tSrziu Petru
Aron intSreste logolatului Mihail (1455 Iulie 29) intre allele un
sat care a fost asezat pe locul unde este casa lui pe Sirete (cons HA
HM'k Axopx ero HA ceprrk) 4). La anul 1601 Ianuarie 15 marele
dvornic al tgrii de sus Cristea mgrtutiseste, ca a aparut inaintea sa
in curtea mea la Iasi" Pavgl, fiul Maritii, si a vandut satul sAu
Nisporesti visternicului Boul (MKO ElpHHA0111* ElfrkA MEHE y ,A,110p
mod If Tam) 5).
Dvor se zice si curtii domnesti. La 1434 Octomvrie 8 a apArut
in fata domnului moldovean Stefan, bolerul Jurj Atoc si a primit lin
sat, in care el singur avea dreptul sä judece. Nici un alt judecalor
dela curtea din Iasi sa' n'aiba dreptul a se amesteca (ii NHS coymu,n
Ad He HMAIOTS 04RK* Ad ApOKATS OT NAMPO A11011A OTS ACS). 6).
Dela cuvantul ; dvor deriv5 numele satul Dvorniceani. Acest
sat Dvorniceani (Asopiittaeme) a fost claruit de Alexandru cel Bun,
la 1420 Aprilie 25, vornicului Vena 7). Mai tarziu el a !recut in pro=
prietatea mSnSstirii Horror (la 1520)5),
Polonii cunosc verbul : dworzy6, care inseamn5 a servi la curie 9).
Moldovenii loau adoptat si au creat verbul t a dvori. Dela acest cuvant
derivA substantivele : dvorba si dvorbitor. A dvori" inseamna a servi,
dvorba" serviciul, iar ,.dvorbitor" omul care serveste.
1) Surete fi izvoade I p. 1-2.
2) WICKENHAUSER : Woronetz and Putna p. 148; aici se zice nemteste :
Tatarenhafe.
3) Ispisoace si zapise II p. 9-10.
4) ULIANICKI : Material p. 84-85 No. 76.
5) Surele II p. 8-9.
6) Zapiski Odesa II 562.
7) VENELIN : Vlaho.bolgarskiea p. 60-62 si Surete XVIII 15-16.
8) WICKENHAUSER : 116/7/0/ 93-95.
9) LINDE : Slownik polskie I p. 572.
www.dacoromanica.ro
Despre spatarul al doilea cronicarul Urechea spune : Cel al

doilea dvoreste la mese, cand nu dvoreste cel mare ... ears al treilea
(spatar) dvoreste peste toata vremea". Tot astfel se zice despre pa=
harnicul al doilea, ca el dvoreste la masa", urmand ordinele marelui
paharnic.
Dupa verbul a dvori" s'a creiat substantivul dvorbitor".
Marele postelnic este dvorbitor inaintea domnului" ; asemenea marele
sp5far este dvorbitor cu arme domnesti incins", iar postelnicul al
doilea este in toata vremea dvorbitor inaintea domnului 1)".
Dvorba" inseamna serviciul. Radul Voda (1623-1626), cand
sisa casatorit fiul cu fata unui Grec influent din Constantinopole, a
avuf in alaiul sau boieri din Muntenia si din Moldova. Boerii mole'
doveni stateau la dreapta eara din a stanga boierii muntenesti tineau
dvorba 2) ".
A dvori" se intrebuinteaza si in limba de Coate zilele. Dabija
Voda (1661-1665), vazand odata in curie niscaiva oameni saraci
dvorind prin ograda", a dat ordin sa le duca mancare qi beutura,
zicand : De mull or fi dvorind ei si or fi flamanzit, neavand de
cheltueala 3)".
Domnul avand grija freburilor obstesti, curtea lui avea lipsa de
un administrator. La Romani curtea imperials s'a chemat castra, iar
administratorul ei, un functionar imperial, se chema procurator case'
irensis, procurator rafionis castrensis sau procurator fisci castrensis.
Oamenii de serviciu la curte, supusi lui, aveau denumirea de castrenses
ministri 4).
Si la domnitorii siavi exista un serviciu la curie. Polonii ii
spuneau : sluzba dvorska si omul care servia la curie se chema
dworzanin, un cuvant care probabil s'a format dupa velicosrusul dwo:
reanin (mopsomix) 5). La Cehi omul care facea serviciu la curie se
chema Dworak, Dwofak, in limba Vendica dwornik, iar in limba
croata dworjanin sau dwornik. In bate cazurile amintite, avem de a
face cu omul care serveste la curte 5i, in sens figuraf, cu un om fin,
delicat (Hofbedienter, Hofmann, Honing, hoflicher Mann),
1) URECHEA in Cronice I p. 138-139.
2) MirtoN COSTIN in Cronice I288.
3) I. NECULCE : Cronica. Letopisete II 192.
4) HIRSCHFELD 0.: Die kais. Verwallungsbeamlen p. 197 si 199.
5) LINDE : Slownik I 569 si 571. La lui curtea gi alaiul domnului s'a chemat
druzyna s'au dworzanie (MActEowsm : Slay. Rechtsgeschichte I p. 82 si 108).
www.dacoromanica.ro
74 TEODOR BALAN 14
Cand se stabilesc direg5toriile la curtile domnitorilor slavi, apar

denumiri noi si este necesar sa le trtcem in revista pentru a constata,
daca la ele apare demnitatea de dvornic.
intaiu vom supune unei cercetAri alcatuirea curtii bulgare, pens
truca Pimp indelungat s'a crezut la noi, c5 dela Bulgari am luat bate
institutiile noastre politice.
Dar la Bulgari influenta bizantin5 a fost prea puternic5, incit
sä permits ca dela cuvantul dwor, care exista in limba bulgara, sa
se formeze derivatul dwornik, ca denumire pentru o functiune la curie.
Demnifatile la curtea bulgara au denumiri grecesti, afara de denu=
mirea de comis, care nu este de origine greceasca. La curtea bulgara
nu exista un boier cu denumirea de dvornic 1).
La Bizantini exista o boerie care s'ar putea asSmana cu dem=
nitatea de dvornic. La ei intalnim pe Mir; Sogaztxo, care grijea
de chestiunile curente la curtea imperials si conducea astfel freburile
politice interne si externe. Alti domestici de rang mai mic erau aju=
torii lui. Unul grijea de masa domnului (Eat Ttig Tpani(ric tijc f3ccat-
Antils), altii aveau grija s5rii, a scolii si a gloatei dela curie. Astfel,
cu timpul, 6011.Easoto a ajuns s5 insemne sef sau diregator 2).
Nu se poate face leg5tura intre domesticul bizantin si vornicul
rnoldovenesc.
In Serbia e mai mult5 variatie gratie faptului, ca aici s'a mani=
festal pelang5 influenta bizantin5 si cea germana. In urma acestei
concurente elementul linguistic indigen s'a mentinut cu mai multa in-,
d5rjire. Pelanga demnitatile cu denumiri gtecesti, intalnim allele cu
denumiri slave. Intre aceste din urma se AA dvorodrzice, care in=
seamna administratorul curtii (za.kercoptSX4. Mai tarziu apare un iudex
curiae zis sudija dvorski 3). Un boier cu titlul de dwornik nu se in=
talneste nici aici.
Neg5sind boieria de dvornic la Slavii din Sudul Dun5rii, vom
1) IIRECEK : Geschichte d. Bulgaren p. 386: In schimb s'a p5strat in limba
bulgara cuvantul dvornic a, Inseamna omul care peteste fata pentru mire (KRAus ;
Sille and Brauch p. 376).
2) KRAUSE : Die Byzanliner p. 213-4.
3) IIRECEK : Geschichte der Serben II1 p. 11. La Croati au existat dvornici"
la manastiri, fats sa putem spune ce functie au avut. La 1107 se citeaza Bratona
dvornicus" (SMICIKLAS T.: Codex diplomalicus regni Croaliae, Zagrabiae 1904 vol. II
p. 18).
www.dacoromanica.ro
parasi parerea c5 ea a fost importata dela Bulgari sau Sarbi. Nu se

constata nici dependenta dela Bizantini.
Astfel suntem siliti s5 ne concentr5m atentia asupra popoarelor
din Nordul Dun5rii care ne inconjoara. Vom trece in revist5 pe Ma lo=
rusii cu statele for Kiew $i Halici, apoi pe Poloni, Cehi si in urmA
pe Unguri.
In statul Kiew a existat boieria zisa dworski sau dworecki
(Ago Poch, 4gotiguK10) 1). Se crede a acest boier a luat locul duci,
nicului (Kmoquinc), pentruc5 stirile arata ca aceste dou5 functiuni au
fost, pe vremuri, identice. Acesti boieri zisi dvorski au fost adminiso
tratorii curtii cneazului. Ei strangeau si birul si administrau averea
particulars a domnului. Ei grijeau de hrana tailor domnesti si ridicau
curti domnesti, unde era nevoie. Demnitatea aceasta s'a generalizaf
cu timpul si s'au ivit in urma dvorski si la curtile boeresti 2). Hrus=
zewski in a sa Istoria Ucraino#12us" sustine, c5 acest dvorski sau
dvorecki era, la nevoie, loctiitorul domnului. Este probabil identic cu
iudex curiae al Polonilor 3). Toate stirile ne dau insa dovada, c5 acest
boier a jucat primul rol la curtile din Kiev si Halici.
Insa boieria de dvornic n'a fost nici la Kiev, nici la Halici.
Cehii, Polonii si Ungurii si.au intocmit curtile domnesti dup5
modelul german. Va fi deci necesar sa aratam, ce fel de functiuni
au existat la curtea germana.
La Germani curtea regelui se chema aula 4) sau palatium, iar
demnitarii dela curie purtau alternativ denumirea de maiores, maiores
domus, proceres palatii sau primates palatii. La Francii salici existau
patru demnitari principali : maior, senescalcus (dela senex = bafran,
si scalcus = servitor), scantio si marescalcus. Marescalcus avea grija
grajdului (comes stabuli), scantio (Schenk, pincerna, buticularius = pa.-
harnic) a pivnifei, senescalcus a mesei (praepositus coquorum, da.-
pifer = stolnic), iar maior sau maior domus era cel mai de seams
demnitar, avand grija intregii curti 5). Mai tarziu dispar unele denuo
1) Si in Moldova se amintefte un boier cu aceasta denumire. 11641/JKO Asoinicekuk.
1436, 19/9. (1_11.1ANIctu : Material p. 50-52 No. 46).
2) SERGEEVICI I 393 5.
9 HRuszEwsx1 III p. 272.
4) Se intrebuinteaza cite °data si in Moldova. Ex aula nostra vaivodali"
1575, 1717 (Hurmuz. XI p. 893).
5) MAURER : Gesch. d. Fronhae I p. 189.
www.dacoromanica.ro
76 TEODOR BALAN 16
rniri si apar allele, sau are loc o contopire de functiuni. Demnitatea

<le maior domus se contopeste cu timpul cu cea a senescalcului. La
curtea carolingiana se creiaza demnitatea de comes palatii, care avea
_grija judecatilor. Tot aici se mai eau urmatorii demnitari : Cance=
larius in fruntea cancelariei domnesti, camerarius in fruntea bu:
catariei si a suitei militare, comes palatii grijea de judecali, iar in
seama senescalcului a jamas grija palatului si comanda asupra servi:
orimii. Afars de aceasta buticularius grijea de beuturi $i comes stabuli
sau marescalcus de cai1).
La Cehi a fost asemenea un comes palatii. Pentru grija pala:
tului era villicus. Dupa un secol dispare comes palatii si lista dem=
nitarilor cehi se compune dupa cum urmeaza : Camerarius, iudex
curiae, cancellarius, marescalcus, dapifer, pincerna, comes stabuli pi
ven atores 2).
Camerarius grijea de palat, iar iudex curiae de judecati.
La Poloni, la inceput, primul boier a fost tomes palatinus,
apoi urmau in ordinea enumeratii demnitarii Cancellarius, iudex
curiae si marescalcus. Restul boierilor nu itnereseaza 8). Pentru anul
1436 se comunica lista demnitarilor poloni. Primul boier la curte a
fost mareschalcus. El avea koala grija curtii. Lui urmeaza : vicethesau:
xarius, succamerarii. vexilliferi, iudices, dapiferi 4i alti demnitari de
importanta mai mica 1). Marescalcus polon se aseamana cu dworski sau
41worecki dela curtea din Kiev 5).
Dupa cum vedem, organizatia de stat cella si polona a fost
facuta dupa modelul gertnan.
Totusi s'au pastrat la Cehi si la Poloni urme de denumiri
slave pentru demnitarii statului. La Cehi comes palatii s'a chemat in
secolul al XI :lea nadworni zupan", ceea ce inseamna boieriul dela
curte 5)". Omul, care avea serviciu la curie, se chema, dupa cum s'a
amintit, Dworak sau Dwo fak. A face frumosul se cheama dvo
1) HINCMARUS : De ordine palatii p. 15 si 18 si G. WALTZ : Deutsche Ver..

fassungsgesch, III. Bd. 500-502.
2) PALACKY : Geschichte von BO/linen 1.11 p. 18.
2) Caw: Geschichte Polens I 331-2.
4) Volumina legum I 59.
5) 1460, Petro Donyn PrawkoNtricze, curie nostre marsalco (RzYSzczEwsta :
Codex I.12 p. 9281.

8) PALACKY : Gesch. v. BOhmen III 18
www.dacoromanica.ro
fir VORNICIA IN MOLDOVA 7T
Cuvantul dvoisky" inseamna omul care apartine gloatei dela curie..

Alaiul domnesc purta denumirea de dvorstvo". Se gaseste si denumirea
de dvornik" si inseamna omul, care define un oficiu la curie : cu.=
rialis est, qui est in officio curiae 1). Din cauza influentei germane
denumirile slave au dispgrut si au fost inlocuite cu allele latinesti.
Si la Poloni s'au p5strat urme de veche denumire pentru
demnitarii dela curie. La curtea regelui polon Alexandru s'a gasit, la
anul 1502, un ilLtplUaA0g1t Aitopula it" si un KOH10111ill A1300 Hb.111 2rt,
adeca maresalul curtii si comisul curtii.
In Polonia se gSseste la fel cuvantul dvornik", in regiunile
care pe vremuri apartinusera statului Halici. Aici dvornik inseamna
ingrijitorul unei curti boeresti. In anul 1501 este amintit : Luczka,
provisor curie r[everen]d[issi]rni Archiep. prefati in Leopoli alias
dwornyk 3)", adeca" administratorul curlii arhiepiscopului de Lemberg._
Astfel de dvornici,, ingrijitori de curti boeresti, se gasesc la
Poloni in nurrfar mare.
La 1446 nobilul polon Martinus de Knehinicze trage in jude,
cats pe Iosko, dwornik de Zalunyow. Iosko i=a fost dator o sums
de bani 4). Tot in acest an sunt citati : Andreas dwornik si Petrus
dwornik 5). Alfa data, la 1447, un Lithwin dwornik datoreste o
sums de bani lui Calischenski, voevodul de Sanoc 6). Un an mai
tarziu este amintit un Wawrzek, dwornik de Costirowcze 7). Nobilul
polon Iohannes Golambek de Zymnaxwoda iudex terrae leopoliensis"
fixeazg, la 1452, un nou termen de judecata lui Fyedco de Malczicze,
caci acesfa a fost tras in judecata de Vassylecz dwornyk 9). S'au
pAstrat douS documente in care se arata situatia socials a acestor
dvornici. S'a cerut sa se constate care este situatia socials a unui
Nicolaus, care isi zicea iudex". La judecata a apaut nobilul polon
Nicolaus Clus si a zis : Domine iudex, isle Nicolaus est propinator
et dwornyk domini Miclasch ... et non est nobilis 9)". La 1503 a
1) GEBAUER IAN : Slovnik siarocesky pag. 367-9.
2) Aida zapad. Rossi I p. 29.
3) Akta grodzkie XVII p. 453 No. 3734.
4) Ibidem XII p. 145 No. 1632.
5) Ibidem XI p. 281 No. 2243 §i 2244.
6) Ibidem XI p. 304 No. 2430.
7) Ibidem XI p. 322 No. 2594.
8) Ibidem XIV p. 332 No. 2564.
9) Ibidem XIV p. 342 No. 2640.
www.dacoromanica.ro
78 TEODOR BALAN 18
fost prins fugarul (profugus) Cuzma si s'a dovedit ea e rector curie

.alias dwornykyem ipsius (adeca a boerului reclamant) in Urmany 1)".
Din stirile, pe care le avem, se poate trage concluzia, c5 dvor,
nicii poloni au fost t5rani neliberi, vecini, cari se readuceau la mosia
stapanului for atunci cand fugeau.
Dup5 atributii, se g5sesc in Cehia si Polonia demnit5ti asemag
vatoare cu cea a vorniciei din Moldova. Dar vornici n'au fost la nici
una din aceste dou5 curti domnesti.
In provinciile polone, care pe vremuri apartinusera statului Ha=
lid, se g5seste cuvantul dvoriste (AgoptitilF), care la fel deriva dela
cuvantul : dvor. Intrand in limba polona, cuvAntul acesta a adoptat,
conform spiritului limbii polonei forma de : dworziska sau dworziscza.
Dvoriste se cheam5 locul cu casa, unde locueste vecinul, t5ranul
iobag.
La 1370 apare in fata regelui polon Cazimir si a lui Ot, sta.=
rostele t5rii rusesti, boierul Veatislav Dimitrowski si cump5r5 AKOPHIPI
31C'h 3IMI10, MCO HSI% E*KA CASWAA0 K7. TOMS Axopn111o"(adec5 dvo=
Tistea cu pamSntul, care de veacuri asculta de aceasta dvoriste 2). La
1375 se aminteste Waczkowa Dworzyschcza", adecA dvoristea lui
Ivasco 3). In anul 1408 se vorbeste de : dvoristea noastra pustie a
lui Bodnar (Hama mopugia riscTafit RoAFiapcxaA) din tinutul Przemys14).
Latineste se spune pentru dvoriste : area sau curia, intelegan=
du:se cu aceasta intinderea de p5mant si casa unde locueste t5ranul
vecin.
La 1436 si 143T se vorbeste de aria alias dworziska 5)". Alt5
.clat5 un Zanko de Cornielovicze vinde fratelui sau sex areas seu
dworziska" pentru 31 mgrci si o eapa 6). Un Mathwey de Holynyn
.d5rueste, la 1441, fiicei sale Fiedca ca (Iola dria area vulgariter
dworzischcza 7)".
Pentru identificarea dvoriste = curia vor servi urmatoarele dovezi.
La anul 1438 se vorbeste de Quinque curias alias dworo
1) Akta grodzkie VII p. 13.
2) Ibidem XVII p. 501 No. 4020.
3) Rzyszczewstu : Codex diplom. Polon I p. 243.
4) NAUKOWI Zbornik II p. 46.
-5) Aida grodzkie XII p. 13 No. 120 §i pag. 17 No. 147.
6) Ibidem XIII p. 104 No. 1490.
www.dacoromanica.ro
zischcza", aflaloare in satul Novosyelcze 1). Un nobil polon cu numele

Ianussius Hocimirsky pune z5log pentru o datorie a sa de 11 m5rci
quatuor curias vulgariter dworiscza 2)".
Odata dvoristea este identificata cu vecinul care o locueste. La
anul 1436 e vorba despre o datorie. Dac5 banii nu se vor intoarce,
atunci debent dare intromissionem in duos kmethones (=-- vecini)
seu duo dworziska 3)".
T5ranul, detin5tor de dvoriste, se chema latineste homo curialis,
iar in limba poloneza podworzysczna, un cuv5nt care este compus
din : po :dwor :zysczna (adec5 lumea (omul) pe langa curie (curtea
boiereasca 4). La 1452 un nobil polon este acuzat ca si=a insusit cu
forta (violenter) doi vecini : Duos homines curiales alios podwor:
zysczna ... cum bonis eorum 5)". Tot in acest an este acuzat nobilul
polon Nicolaus Romanowski ca si=a insusit pe vecinul Deschko Kmeth.
Romanowski spune : Ecce me hic citat Deschko, homo meus pod:
worzysczna. I s'a dovedit boerului ca n'are dreptate. Desco a fost ve=
cinul palatinului 6).
CuvAntul dvoriste a intrat si in limba romans sub forma de
dvoriste, zvoriste sau voriste. Dar zvoristea moldoveneascA nu in=
seamn5 casa vecinului, a taranului iobag, ci p5mantul in jurul unei
case taranesti a taranului stapan de p5mant, independent de boier. Se
intalneste des in Campulungul moldovenesc, unde laranii n'au fost
vecini.
La 1669 taranii Ionasco, Simion si Nistor, feciorii lui Gheorghe
Cojboi, las5 cumnatului for Petrea casa p5rinteasca cu p5mantul din
jur : Am basal. sa fie casa a Petri cu loat5 voristea casei, sa fie a
lui odihneala si movie in veaci de veaci 7)". Alta data taranul cam=
pulungean Toader Lehaci cump5rase o cash' cu locul ei iar5 acum
au ramas numai dvoriste casei si sezand ace dvoriste pustie" o vinde
altuia 8). Cand la anul 1752 s'au hotarit mashie fratilor Candrea din
1) Aida grodzkie XIII p. 65 No. an.
8) Ibidem XIII p. 6 No. 34.
4) Podworze = curtea casei, croat = predvor (LINDE : Slownik I 257).
6) Aida grodzkie XIV p. 349 No. 2688 si 2690.
6) Ibidem XIV 352 No. 2702.
7) STEFANELLI : Doc. campulungene 6.
8) Ibidem 30.
www.dacoromanica.ro
80 TEODOR BALAN 20
satul Dorna :Candtenilor, Ii s'a venit intre allele parte zvoristi unde,s
casale vechi la mijloc 1)".
Iar cand neamul Iacobenilor isi desparte mosia de cele ale cc=
lorlalte neamuri, se zice ca li sau mai venit casa lui Qavril Eco.-
banul, zvoriste casii 2)". Tot asffel se zice, casa si zvoriste casii"
si din zvoriste casai 3)", si se intelege pamantul in jurul unei case.
Iar dud casa lipseste, atunci zvoristea este pustie.
Si la Unguri se int5Ineste cuvantul : dvor si derivatul sau :
dvornic. Dar dvornicului i se zice, conform spirifului limbii maghiare,
udvornic, format din udvor, care corespunde lui : dvor.
Ca la Germani si Cehi a existat si la Unguri un comes pia,
tinus. El se cheama : Nador ispan, cuvant format din cehescul
nadworni zupan" 4).
Afars de nador ispan" au existat la Unguri udvornici. Acestia
au fost la inceput oameni dela curie. Udvornici dicuntur a voce
hungarica udvar, aula, quae a slavica dwor derivata est, ac si diceres
aulici, qui his praefecti erant, vocabantur comites vel magistri" 5).
Mai t5rziu oamenii dela curte se cheama aulici, iar denumirea de :
udvornic" se aplicA vecinilor, adec5 taranilor cari tr5esc pe o
mosie boiereasca.
Scriitorul ungur Keza Simon explica in urm5torul mod ori,
ginea stkii vecinilor din Ungaria. El sustine ca demnitarii sfatului
maghiar, voind a duce un traiu usor, au colonizat mosiile for cu
diferiti prizonieri de razboiu. Au facut din ei tarani, muncifori agri,
coli. Locuind pe langa curtile boieresti, li se zicea cu timpul udvor,
nici. Potiores regni vivere volentes otiose, habenfes captivos sine
numero, non dimiserunt eos abire liberos, ut volebat apostolicus, sed
curie sue famulantes ordinarunt ex eisdem, quos pafrio nomine
udwornicos vocaverunt" 6). Nu ne ocup5m de explicatia lui Keza
cu privire la originea iobagilor din Ungaria, o explicatie care nu
poate fi adevarat5, ci vom refine faptul ca in Ungaria t5ranii vecini
s'au chemat udvornici.
1) T. BALAN: Noi docum. campulungene 27.
2) Ibidenz 46.
8) Ibidem 103 §i 106.
4) MIKLosicH : Die slay. Elemente 1.171 Magyar, p. 72. Zis si nachirspan
(vezi I. BOODAN, Documente a regesle p. 32 (1432).
5) PFAHLER : lus georgicum, p. XXXi.
6) KEZA SIMON : Gesta Hungar. p. 9?-8.
www.dacoromanica.ro
Dup5 calitatea st5panului deosebim udvornici regales, dominales

3i castrenses 1).
La anul 1108 regele ungar Coloman a confirmat unei manastiri
cinci sate cu toti udvornicii lor. Istas quinque villas, nostros udvar=
nikos dicto monasterio dedimus iure perpefuo possidendam" (adeca
possidendas) 2). Regele Emeric desparfe, la 1202, pArnantul udvorni=
cilor de cel al bisericii sf. Laurentiu, ca ne praedicti udvornici nostri
habeant aliquando causam ipsos fratres perturbandi" 3). Alfa data
regele Andrei confers arhiep. Ioan din Sfrigoniu satul (villa) Samas
quae est communis cum terra udvornicorum regis cum octo man=
sionibus hominum". Numele acesfor vecini sunt : Cecu, Hencu,
Laurenfius, Stephanus, Beya $i Deus" (1208) 4). Tot acest rege
conferA, la 1219, acesfui demnitar bisericesc in Ardeal terram, quae
Winch vocafur, cum udvornicis nostris et eorum haeredibus in per=
petuum possidendam". Dam unele nume ale acestor udvornici :
Kuzma, Andree si Iacobus. Se vede, c5 este vorba de vecini rog
mAni 5). La 1272 o manastire primeste quandam terram udvornicorum
nostrorum, Agar nominatum, cum quinque mansionibus udvornicorum,
qui super eadem sunt residences" 6). Regele ungur Andrei confirms
schimbul unor udvornici : Udvornicos de castrensibus castri Vespri=
miensis in condicionem udvornicorum (ai man5stirii) transtulerat" 7).
In fruntea udvornicilor se aflau, in Limp de pace, comites. Ei
grijeau de implinirea obligatiilor materiale si economice ale udvornig
cilor fats de st5panii lor. Comitii udvornicilor erau oameni liberi, nu
erau vecini.
Comitii udvornicilor grijeau ca supusii lor sa dea la Limp vice
tualiile ce daforesc stapanilor : pastus (= vicfualii) nostros udworni=
tales" si sä grijeasca de transportul lor (angaria) pans la locul de
destinatie solventes angariam ad pastas nostros de Papa (localitate)
anuatim" 8). Clemens comes udvornicorum de Symigio" a fost tinut
9 Baum,: Glossarium p. 681.

2) FEJER G.: Codex II, p. 47.
3) FEJER G.: II 391.
4) Ibidem IIIi, p. 66.
5) Ibidem IIIi, p. 270-1.
Ibidem Vi, p. 225.
7) WENZEL : Codex dipL arpad. V, p. 62.
8) KRAJNER : UrsprgL Verfassg., p. 414, nota 39.
3
www.dacoromanica.ro
82 TEODOR BALAN 22
sä restituie udvornicilor pamanturile : ad reambulandas terras udvore

nicorum domini regis et eisdem restituendas" (12791).
In Limp de razboi udvornicii erau comandati de centurioni 2).
La anul 1250 au aparut in fata palatinului maghiar Roland mai multi
centuriones udvornicorum" din saful Chollokuz si au reclamat pe fiii
lui Michael, zicand ca sunt udvornicos pariter cum aliis". S'au luat
informatii dela comitele udvornicilor din acest sat anume Paka si s'a
constafat, ca oamenii reclamati nu sunt udvornici, ci oameni liberi :
sed esse de liberis eorundem pariter cum terra sua, qua utebantur
ab antiquo" 3). Alt caz similar, dar mai precis, se relateaza din anul
1282. Aid palatinul maghiar confers unor comiti de udvornici fiber=
faille de care s'au bucurat in (recut : Nos ifaque eosdem filios
comitum udvarnicorum in suis libertatibus illesos conservare cupienfes
libertati eorum antique reddidimus et restituimus pleno lure", dar ii
obliga la serviciul mflitar sub steagul regelui (sub vexillo regio exere
cifuare teneantur, 1282 4). Evident, e vorba de centurioni ai udvornicilor.
Deci, in statele balcanice demnitatea de dvornic la curtea dome
neasca este necunoscuta. In Kiev si in statele care cu fimpul s'au
deslipit de el, asemenea nu exists aceasta demnitate. Nu famine
decat ca demnitatea de dvornic s'a luat din alts parte.
Cuvantul de dvornic" l=am intalnit la Poloni, la Unguri si la
Croati. Cum relatiile Moldovei cu cele dintai doua tari au fost in
tot timpul foarte vii, cuvantul de dvornic va fi intrat in Moldova
in acelas limp din doua parti, din Polonia si din Ungaria.
Daca adoptarea cuvantului de dvornic" se poate constata usor,
nu eat de usor se poate explica adoptarea demnitatii de dvornic".
Un boier la curte cu fitful acesta nu se intalneste la nici o tars vee
cina principatelor romanesti. Numai la Cehi palatinul regal s'a chemat
nadwor zupan", adeca jupanul dela curte. Ungurii au adoptaf aceasta
demnitate, schimbandueo in nador ispan". Denumirea nadwor zupan"
confine cuvantul dwor" si s'ar putea ca lui nadwor zupan sä se fi
spus in Moldova dvornic".
Deci originea vorniciei este necunoscuta. S'ar putea admite, ca
am adoptateo dela Unguri, zicand dvornic" lui nadvor zupan" sau
nador ispan".
1) WENZEL: o. C. IV, p. 213.
0. C. p. 417.
2) KRAJNEE :
o. C. II, p. 216.
3) WENZEL :
4) WENZEL C.: o. C. IV, p. 243.
www.dacoromanica.ro
2. Vornicul de curie.
Dad trecem in revistg documentele moldovenesti, un fapt se
impune atentiei noastre. Se constatg mai multe feluri de vornici. A
fost intaiu vornicul de curie. Pe linga el a functional vornicul de
gloatg sau de poarla si cel al doamnei. Un limp a existat §i vors
nicul de aprozi. Mara de acesti vornici, cari iii aveau sediul la curie,
au mai fost vornici de tinufuri, de ocoale si de orase si safe. Vom
incepe cu vornicul de curie.
Din boierii moldoveni, citati ping la moartea lui Alexandru cel
Bun, urmgtorii au fost identificati ca vornici de curie :
Vornicii de curie pang la moarlea lui Alexandru cel Bun :
I
N.Tul
Anul Domnul
Numele
vornicului
Tit lul
vornicului IZ Isvorul
:.)
1393 18 XI Roman Oyaapa Attopiimcosa 7 Revista p. istorie, arh. VII

367-69.
Ulad Hofrichter 7
Wickenhauser: Homor 171.
(Ou lad) Woronetz 101.
1395 6/I Stefan HAAA% AROVIHK1 6 Zapiski Odesa IV 320-1.
La Ulianicki : Material p.
8-9 No. 10, e la nr. 7.
1397 3 I Stefan Ianusch Dwornyk 5 Codex epistolaris Vitoldi
p. 43, Nr. 136.
1400 11 II Alexandru HOANHW4 ABOPNHM 3
Printul Bogdan A0A111 AROPHHK4 4
Surete VIII, 81-82.
1400 29 VI Asopima
r,Revista I. Neculce VI,
Alexandru KnaAa 4
Printul Bogdan Aoyma
"
7 352-3.
400 4 VIII Alexandru S, A4,1,4 AIWNHK4 4 ) Revista I. Neculce VI,
Printul Bogdan ASAU,J 8 354-5.
400 28/XI Iuga HAA(A) ABOPHHK4 11
13 ) Revista I. Neculce V, 333.
Aorma
1403 7 I Alexandru Viada dawnoho 6 Cony. literare XXXV, p.
dwornika I 357-8.
Printul Bogdan Nehra(Negru) dwornika 12 (Text polon).
1404 Aug. Alexandru KAM% AROpHHIC8 4 Ulianicki : Material p. 15-
16, Nr. 18.
1407 8 III &Ma AROpHHKA 7 Zapiski : Odesa I, 346-7.
Melchisedek : Husi, apenz
dice 3-6.
www.dacoromanica.ro
84 TEODOR BALAN 24
I
La N.rul
Numele Titlul 1
Anul Domnul vornicului vornicului
Isvorul
i-1
1407 6/X Alexandru KAdA% AIMHHICE 5 Ulianicki : O. c. p. 16, Nr. 19.

1408 16/1X Alexandru g64A4 AROVIHICd 6 \ Melchisedec : Roman I,
Printul Bogdan Herpa ,, 7 / p. 101.-2.
1409 28 I Alexandru K4dA4 AROPHHK4 4 1 Revista I. Neculce VII,
Printul Bogdan Herpa ,, 7 I 170-1.
1409 18 IV Alexandru EAdArl AROPHHK4 4 )
Arh. ist. 12, p. 11.
Printul Bogdan ihrpa ,, 7
1409 18/XI Alexandru Vlad dvornic 11 Wickenhauser : Mold°.
witza 56.
T. Balan : Noi doc. cam.
pulungene T.
1410 15 II " Vlad dvornic II Wickenhauser : Moldo.
witza 56-57.
T. Balan : Noi doc. cam.
pulungene 9.
1411 14 IV ,, Vlad dvornic 11 Wickenhauscr : Moldo.
witza 5T-59.
T. Balan : Noi doc. can?.
pulungene 10.
1411 28 VI ,, TilAIALII A AROpHHIC4 6 )
Surete L 195-7.
1411 22 IX " H A4A4 AROPHHK4 6 Surete I, p. 1-2.
Arhiva istor. 12, p. 12.
1412 5 IV ,, BA4M1 AROVIHK6 6 Hurmuzachi 12, p. 832.
1421 ,, H(a)aa, EOpHliKS 2 Ulianicki : 0. c. p. 25-27,
Nr. 25 1).
1425 30 I . Thrpa AKOPHHIC4 3 Hurmuzachi 12, 836-8.
1427 ,, Cupcici vornicul 3 Surete XVIII, 20-21.
1427 18/VIII ,, KuRi6 Hofrichter 3 Wickenhauser : Woronetz
146-7.
1427 15/X ,, 110y114H44 AROPHHK4 3 A. A. Rom. II, tom. 36,
p. 131-2.
Surete XVIII, p. 18-19.
1428 17/II 11811,111.14 ARepliliKA 3 Surete V, p. 1-2 $i
" Wickenhauser : Woronetz
199-200.
1) Problematic, poate fi cell! si ca : O4H ROpHHK%, atunci e OanS, vornicul de
Suceava.
www.dacoromanica.ro
25 VORNICIA. IN MOLDOVA 85
I
La N-rul
Numele Titlul
Anul Domnul
vornicului vornicului Z Isvorul
1428 15/IV Alexandru 1{0y1141144 AHOpHHKd 3 Uricariul XVIII, p. 1-2.

1428 22 IV . AROpHHKA1
, 3 ) Surete XVIII, p. 21-221).
1428 8 VII ,, MOD 1111Kd 3 Arh. ist. II, p. 121.

1428 24 VII K811411414 ROpfitig 4 Uricariul II, 248-249 si
Arhiva Bucovinei, Pachetul
Dorohoi.
1428 5 VIII /7 KSININd AR9PIIHKd 3 Zotta S,: Semi.Mileniul, 4.
1428 4 XII ,, ,, 6 Surete V, p. 110-111.
1428 28/XII II . . 3 Wickenhauser : Homor
83-4.
Ispisoace II, p. 3-4.
1429 5 II PI KupU Hofrichter 3 Wickenhauser: Homor
171-2.
1429 17 IV ,, K8114114d 4BOQIIHK4 3 Surete VIII, 86-88.
1429 27 V ll limn. Ksn4H4$ far5 titlu Revista I. Neculce VII
273-4 (amintit in text).
1429 1 VI . KSF41144 AROptitiKd 5 Arh. islor. II, p. 122.
1429 1 IX . 'Myopia ,, 3 Surete XVIII, p. 24-25.
1430 21 II KupU Hofrichter 3 Wickenhauser : Homor
172-3.
1430 23 XII ,, 31Ctipat4 Aeopumm 5 Surete XVIII, 29-30,
1431 6 II ,, ..., lI 3 Arh. Ist. II p. 122.
Deci demnitatea de dvornic apare in Moldova la anul 1393

si se mentine la toti domnitorii tarii Moldovei pans la moartea lui
Alexandru cel Bun. Vornicul Vlad, cej dintaiu deflator al acestei
demnitali, este in functie dela 1393-1412. Este inlocuit numai de
doug on in lunga sa functionare, la 1400 de vornicul Ioaas si in
prima-vara 1411 de vornicul Tarim. 1_,yi VJad urcugaz4 vornicul
Cupcici. Catra sfarsitul vietii, Alexandru numeste mnic pe Jur,
care r5mane vornic si la urmasii sai.
1) E problepatic, cl4c5 in tqctul origingl a lost si adi,ectivul : covgaReKoro. E
de presupus ea n'a tost decal : Aeoptfica.
www.dacoromanica.ro
86 TEODOR BALAN 26
Dupa cum rezulta din lista vornicilor de curie publicata aici,

demnitatea de vornic apare foarte de vreme la curtea domnilor moldo=
veni. Se naste insa intrebarea, dac5 in documentele moldovenesti
anterioare anului 1393, se g5sesc boieri cari ar putea fi socofiti ca
vornici de curie.
Primul document moldovenesc cunoscut este datat din 1 Mai
1384. Petru Musat confers ordinului predicatorilor vama dela Sirete.
Sun! citati urmatorii boieri martori : Poruczno, Borla si Tula 1).
Demnit5tile, pe care le delin acesti boieri, nu sun! amintite. Pe
Poruczno nu=1 mai intalnim. Dar Borla probabil Burla, Bade
sau Barlea apare la anul 1387 ca Vurla, f5r5 indicatia boieriei
sale, iar tot atunci Iula define demnitatea de capitaneus (Gyula capi=
taneus) 2). Nici unul nu este vornic.
In schimb se aminteste cu acest prilej (1387) boieriul Draguy
marscalcus. Acest boier se mai int5Ineste doi ani mai tarziu ca :
Dragoyus marschalcus 3). Cum la Poloni marescalcus inseamna in=
grijitorul curtii domnesti, s'ar putea ca de data aceasta marescalcus
sä insemne vornic de curie. In sprijinul acestei pareri mai vine faptul,
c5 la 1493 Februarie 8 trimisul lui Stefan cel Mare la Poloni se
chearna marescalcus Giurgea (101apswanztcoma ero AqSpateto). Acestui
Giurgea Polonii ii spun la 1496: McSintie mopillcs, 4).
Se pare deci a acest marescalcus Giurgea ar fi vornicul
Giurgea. Aceasta interpretare g5seste insa o mare piedicA in faptul,
ca Giurgea n'a fost vornic de curie nici la 1493, nici la 1496. In
acest Limp Boldor a fost vornicul de curie. Afars de aceasta, in
fimpul amintit mai sus, nu se g5seste mire boierii martori nici un
boier cu numele Giurgea.
Dar se vede ea Polonii atribuiau trimisilor moldoveni mai des
aceasta demnitate, daca ei defineau o funcfie care nu se &sea in
Polonia. La anul 1540 a plecat in Polonia un numar de boieri
moldoveni ca sä tears recunoasterea ca domn a lui Alexandru Cornea.
mire ei s'a aflat Piotr Wartyle marszalek ziemie woloskiey". La 1540
Petru Varfic a fost portar de Suceava, si nu vornic de curie 5).
1) ABRAHAM WL. : Powslanie I, pag. 385-6.
2) ULIANICKI : Material, pag. 2, No. 2.
3) Ibidem, pag. 3, No. 4.
4) BOGDAN : Doc. .51efan c. Mare II, 383, 391, 397 §i 400. Vezi aprecierea in
acest inleles la C. C. GwRescu : Coniributiuni la sludiul mar. diregalorii, p. 34 §i urm.
5) HURMUZACHI : SuplemenI, III, pag. 141.
www.dacoromanica.ro
Deci Giurgea, trimisul lui Stefan cel Mare, a fost un boier de

rang mai mic, dar nici de cum vornic de curie. In consecint5, nici
Dragoi n'a fost vornic de curie la anul 138T.
Documentul din 1403 Ianuarie ?" ni s'a oastrat numai cu text
polon si este asa dara o fraducere din originalul slavon. Cum a fost
textul original nu se stie, dar identificarea dawnoho dwornika = fost
dvornic da loc la multe indoieli. Nu poate fi vorba de fost vornic".
In documentele moldovenesti se zice pentru fost dvornic" --= biv
dvornic" 1). Daca in textul original a fost biv dvornic", atunci nu e
de inteles, dece traducStorul polon n'a mentinut aceasta forma, ci a
schimbat=o. Vlad este amintit ca vornic atat inainte de 1403, cat si
dup5 acest an. Admitand chiar neglijenfa diacilor, cari nu redau
totdeauna cored demnitatea boierilor, totusi, daca Vlad nu mai era
vornic dela anul 1403 incoace, s'ar fi putut g5si ocazie suficienta de
aoi fixa demnitatea de fost vornic". Cum acest lucru nu s'a intamplat,
trebue s5 ne indoim de veracitatea textului polon al documentului
amintit din anul 1403. In textul original n'a fost decal : AROMIKS.
()data ce s'a stabilit lista vornicilor de curie panS la 1432, va
fi necesar s5 arat5m ce carier5 a avut fiecare din acesti vornici, pans
a ajuns la aceasta functie.
E evident, ca la inceput curtea domnului nu era format5. Unele
demnitali lipseau, pentru allele inc nu era gSsita si stabilita denumirea.
Afars de aceasta, la inceput, vom constata carieri repezi la boerii
farii, spre deosebire de timpul care urmeaz5, cand solicitatorii de
funcfiuni la curie aveau de infruntat concurenfa si de asteptat diso
parifia inaintasilor.
Pe vornicul Vlad it gasim pentru prima oars la 1392 Marcie
30. I se zice OtrAMOKA", n'are functie si se af15 la numSrul 10 2).
A doua oars it intalnim in calitate de vornic (1393 Noemvrie 18) 3).
Vornicul Ianusch este boieriul Ivanis sau Ioanas. Il gasim
intaiu la 1395 Ianuarie pe timpul lui Stefan, cand e trecut ca ll/ilipAk
IIK41-1111118 gliTANSS 4). A doua demnitate, pe care o define, este cea
de vornic.
Tamar, pe romaneste Toma, a fost intaiu stolnic, 1400 Februarie
1) De obiceiu scris: 6HRIB4r0 AKOPHHK4.
2) Arhiv. id. D., p. 18 -9; WICKENHAUSER ; Woronetz, p. 99-100.
3) ONCIUL : Doc. inedile, p. 367-9.
4) Zapiski Odesa IV, p. 320 -1 ; ULIANICKI : o. C. p. 8-9, No. 10.
www.dacoromanica.ro
88 TEODOR BALAN 28
11 : TIMM CTOAHHK 1) ; 1400 Iunie 29 : TIMAWA CTOAHHK 2) ;

1400 August 4 : Tamawa CTOAHHK 3). Cand reapare la 1411 este
vornic.
Cupcici apare intaiu ca visternic la 1414 Decemvrie 20 (.118[114/111,1]
KHCTOIIHK) 4). Dela 1422 August 20 incepand dansul este logof5t
(K81141111 A01'0211ET) 5), La 1427 e vornic.
Jurj vornicul este identic cu Jurj Jumatate. Cum exists pe
lang5 el un Jurj Fratovschi si un Jurj staroste, nu este usor a.i.
distinge afunci, cand nu se zice decat : Jurj. Familia Jumatate este
veche. Ea apare intaiu la 1403 Ianuarie, cand reprezentantul ei este
boieriul fara functie Ion Jumatate (Iona Jumetateva) 6). Acest Ion
mai e citat la : 1404 August 7), 1407 Martie 8 (X.I0AUTATE RONA) 8),
1408 Septemvrie 16 9), 1409 Ianuarie 2810), 1409 Aprilie 18 11),
1409 Noemvrie 18 12), 1410 Februarie 15 13), 1411 Aprilie 14 14),
1412 Aprilie 5 PliSiurraTigHtia) 15). De aici el dispare, si apare flul
sail Jurj Jumatate. Jurj a avut urm5toarea carier5. Apare intaiu la
1419 Aprilie 8 la numarul 6 ca Iliovpaca .1KOyMETATEKHLIA". Deci
n'are functie, ci este numai boier la curie 16). La 1423 Februarie 11
Jurj tot n'are functie (211Spica ZomoTATEKtitia) 17). °data-, la 1425
Ianuarie 30, el este amintit impreuna cu fratii s5i, adec5 fiii lui
Jumatate" (1iyffirraTEKkirt chfflork) 18). Dansul mai e citat fara
1) Surete VIII, p. 81.-2.

2) Revista Neculce VI, p. 352-3.
3) Ibidem VI, p. 354-5.
4) Surete XVIII, p. 12-13.
6) Arhiva ist. II, p. 132 ; 1423 12 3 Surete I, p. 199-200 ; 1423 31/3 Surete I,
P. 21-23 (narly Krimagean aoroilsrry); 1425 31 1 _HURMUZACHI 12, p. 836-8.
6) Cony. lit. 1901, p. 357-8,
7) ULIANICKI, p. 15-16, No. 18.
8) Zapiski Odesa I, p. 346-7 ; IsTELeuisEDEc : trust, apendice 3-6.
'I MELCHISEDEC : Roman I, p. 101-2.
10) Revista Neculce VII, p. 170-1.
11) Arh. is!. 12, p. ,11.
12) WICKENHAUSER : Moldowilza, p. 56 ; T. BALAN: Noui doc. camplgene, p. 7.
13) .n4ndoi idetu, p. 56-7 §i p. 9.
14) Idem, p. 57 59 §i p. 10.
15) HURMUZACHI 12, p. 832.
16) Arh. ist. ji, p. ,11,0.
17) Surete V, p. 1-2.
18) HuRmuzacHI 12, p. 06-8.
www.dacoromanica.ro
functie la : 1427 August 18 1), 1427 Octomvrie 15 2), 1428 Aprilie

15 8), 1428 Iulie 8 4), 1428 Julie 24 6), 1428 August 5 6), 1428
Decemvrie 4 7), 1428 Decemvrie 28 8), 1429 Aprilie 17 9), 1429
Mai 2? 1°) , 1429 Iunie 6 11) §i 1430 Februarie 21 12)
Jurj Jum5tate, e drept, n'a avut nici o functiune la curie, dar
a fost boier la curie limp de 10 ani. In al unsprezecelea an el
devine vornic.
Demnitatea de vornic nu este, dupa cum am v5zut, prima
demnitate pe care o detin boierii. Ace§tia sunt siliti s5 detina un limp
functiuni inferioare, sau sa petreac5 Limp mai indelungat la curie, ca
s5 poat5 primi functia de vornic. La inceput ascendenta e mai usoar5,
dar cu cat curtea domnului se consolideaza, e necesar sä se culeaga
tot mai mult5 experient5. Un Tama§ petrece la curie Limp de 10 ani,
pans ajunge vornic. Tot at5t de lung a fost §i timpul de preg5tire al
lui Jurj Jum5tate.
Pentru a putea stabili situatia vornicului de curie, va fi necesar
s5 constatam, ce functiuni a mai detinut vornicul la curie, and n'a
mai fost vornic. Vom putea stabili astfel, care sunt functiunile inferioare
si superioare vorniciei.
Vornicul Vlad dispare din lista boierilor dup5 anul 1421. A
murit probabil. Asemenea nu se mai int5lneste vornicul Tamas, dup5
ce, la 1411, a detinut putin limp demnitatea de vornic.
Ioan5§ poarta denumirea de viteaz inainte §i dup5 ce a fost
vornic. II g5sim astfel la 1404 August (lwainowe gHTE3A) 12), 1400
Noemvrie 28 14) si 1404 August (tiliiirwk IIHTIA31s) 16).
1) WICKENHAUSER : WO/V/70Z, p. 146-7.
2) Surele XVIII, p. 18-19 i A. A. Rom., tom. 36, p. 131-2.
3) Uricariul XVIII, p. 1.-2.
4) Arh. ist. It, p. 121.
5) Uricariul II, p. 248-9 §i Arhiva Bug. Pachetul Dorohoi.
6) ZOTA : Serni,Mileniul, p. 1.
7) Surele V, p. 110-111.
8) Ispisoace II, p. 3-4 §i WicKENttausea: Homor, p. 83 -4.
9) Surele VIII, p. 86-8.
10) Revista Neculce VII, p. 273-4.
11) Arh. ist. It, p. 122.
12) WICKENHAUSER : Homor, p. 172-3.
18) Revista Neculce VI 354-5.
14) Rev. Neculce V p. 333.
15) ULIANICKI : 0. C. p. 15-16 No. 18.
www.dacoromanica.ro
90 TEODOR BALAN 30
Cupcici este amintit dupa 1430 Februarie 21 ca boier fara nine=

liune. I se zice numai Cupcici (Mu Lm (la). Este amintit astfel la : 1430
Decemvrie 23 1), 1431 Februarie 6 2) ; in aceasta calitate el trece la
urma§ii lui Alexandru cel Bun, la cari cu timpul ajunge din nou
dvornic.
Jurj este vornic §i la fiii lui Alexandru cel Bun.
Dupa cum s'a vazut, vornicii nu mai defin alts funcfiune ()data
ce nu mai sunt vornici. Viteaz" nu este o funcfiune, ci o calitate.
Omul a fost miles, osta§ §i zicandu=se unui boier viteaz" se indica
calitatea sa de osta§. Numai Cupcici ajunge din nou in funcfiune, dar
tot vornic se face. Deci fostul dvornic, dad mai este citat in lista
boierilor martori, nu mai define alts funcfiune, ci este boier la curie,
necesar domnului pentru sfatul domnesc.
Cum pentru a fl vornic este necesar sa fi ocupat alte funcf iuni
a curie sau sa fi petrec.ut un timp indelungat la curtea domnului, iar
in urma, cand nu mai e§ti vornic, sä faci parte din sfatul domnului
ca sfetnic, se distinge clar dela inceput, ca vornicia in Moldova a
fost una din cele mai de seams funcfiuni.
SA vedem acuma, cum sunt alcatuite pentru timpul Oa la
moartea lui Alexandru cel Bun listele boierilor martori. Pentru stabio
lirea situafiei vornicului este necesar de vazut cari boieri sunt amintiti
in aceste liste Inaintea §i cari in urma vornicului.
In timpurile dintai funcfiunile dela curie Inca nu erau stabilite.
Prima lista de boieri mai ampla este cea de pe timpul lui Roman,
din 1392 Marcie 30 3). Sunk citati 14 boieri, din cari nici unul nu are
vre.ro funcf iune. Al doilea document este datat din 1393 Noemvrie
18 4). Aid apar primele funcfiuni. Este citat Jun stolnicul (10pkia
CTOMIHKA) §i Vlad vornicul. Lista confine 9 nume de boieri. Vlad
vornicul este la numarul Z. Inaintea lui sunt amintiti 6 boieri, intre
cari Stefan, nepotul domnului, Bratul Neatedul §i Turk stolnicul. In
urma vornicului Vlad se gasesc citafi doi boieri fall funcfiune. La
1395 Ianuarie 6, Vlad vornicul este citat la numarul 6, dar este in
list5 singurul boier care define o funcfie. Inaintea lui se MI5 Mire
1) Surete XVIII p. 29-30.

2) Arh. is!. II p. 122.
3) Arh. ist. II 18-19.
4) ONCIUL : Doc. inedite p, 36T-9.
www.dacoromanica.ro
31 VORNICIA IN MOLDOVA 9k
boierii cunoscuti ca Bratul Neatedul si Stanislav (Rotompan) §i fra=

tele domnului (111Hramt spars BOMOAHH8). La 1400 11/2 Ioanas vor.-
nicul este la numarul 3 si e in lista primul boier care define o func,
'lune. Inaintea lui se af15 : viteazul Dragon si Andriias. La 1400.
Iunie 29 vornicul Vlad este la numarul 4, si primul boier cu funclie.
Inaintea lui sunt boierii cunoscuti : Drago§ viteaz, Andrias si Stanislav-
Rotompan. Aceeas situatie e si la 1400 August 4. Cand siApaneste
Iuga, la 1400 Noemvrie 28, lista este imp5nata de viteji. Vlad door=
nicul ajunge s5 stea la numarul 11, avand Inaintea sa un singur boier
cu functie, pe Roman de Sirete (Nam-it+ COTCK0F0). La 1403 Ian'
nuarie 7 ii tree inainte 5 boieri, dintre cari unul singur cu indicatia,
demnitatii : Barlea din HAr15u (Syria Chorlowskoho). Acest Barley
de Harlau e pus la 1404 August in urma vornicului Vlad, care
astfel ramane din nou cel dintai boier cu functie la curie. La 140T
Mark 8 and Vlad este la numarul 7, se AA citafi Inaintea lui ur--,
matorii boieri cu functuine : starostele Jurj si Drago§ dela Neamf. La
1407 Octomvrie 6 vornicul Vlad e la numarul 5. Inaintea lui sunt
trei boieri cu functie : starostele Jurj, Mihail de Dorohoi si Drago
de Neamt. Vornicul Cupcici &este la 1427 o situatie mai 15murita.
E citat de obiceiu la numarul 3, iar demnitatea de vornic este amin=
tita cea dintaiu. Inaintea vornicului se g5sesc doi sfetnici ai domnului,
sfetnici fara funclie : Mihail si Valcea.
La Incepuf ierarhia demnit5tilor dela curie nu era bine stability.
Numele demnitarilor sunt puse la intamplare, fa-r5 sa se tie seamy de
functia pe care ace§tia o defin. Dar dupa pufin limp ierarhia se sta.-
bileste si demnitatea de vornic este amintita cea dintaiu. Lista boierilor
este alcafuita astfel : intaiu sunt trecute numele sfetnicilor, cari nu
defin funcfiuni, in urma acestora se aminteste numele vornicului. Cei.-
Ialli demnitari urmeaza dup5 vornic.
Felul cum sunt alc5tuite listele bolerilor moldovenesti ne arat5,
c5 vornicul n'a fost cel mai de seams boier la curie, ci numai unul
din cei mai de seams.
Pe iimpul lui Alexandru cel Bun si al urmasilor sai au existat
curfi princiare. Erau frafi de domn cari aveau curfi separate, Aceste
curfi erau insa reduse, caci lipseau la ele demnitarii regionali, ca sfaz-
ro§tii si parc5labii. Nu se afla deaf boierii dela curie, cari aveau
grija prinfului, formind totodata si alaiul sau. Din cand in and se
citeaza si demnitarii doamnei. Acestui fapt se datoresie existenfa dc
www.dacoromanica.ro
92 TEODOR BALAN 32
mai multi demnitari de un fel la curtea domnului, Dad sunk citati in

lista boierilor martori si demnitaril printilor sat! ai doamnei, atunci
demnitarii domnului tree inaintea celorlalti.
Alexandru cel Bun a avut un frate cu numele Bogdan, pe care
1=a facut coregent. Il citeaza ca mentor din primele timpuri ale dom=
niei sale, iar in urma it aseaza alaturea de el.
La 1400 Februarie 11, cand Alexandru confers vamesului Dan
-un loc de case sate, citeaza ca martor si pe fratele sau Bogdan (it*pa
goal, PCHAKAMI-1 at Snail hormtik) 1). In Iunie 29 aceluias an Bogdan
+este amintit ca coregent. Atunci Alexandru impreuna cu Bogdan
4:15ruesc lui Stroe si Ivan doua sate (1w fiAEKedHAVIL . . . H span
COACTILIMH Hcovnailk Rormii) 2). Tot astfel dansul se g5seste citat
la 1400 August 4 3), 1407 Martie 8 4), 1411 Iunie 28 (Mkt Iw IMEK-
.CaliAp0 . . . He SpaTOAVK MOHAia M011114110M1 ROIMHOIt) 5).
Trecand in revista documentele, vom g5si ici colo pe unii boieri
ai lui Bogdan sau ai doamnei. La 1427 Octomvrie 15 sunk citati doi
ceasnici : Isaia ceasnic (numarul 9) si Negrila ceasnic (num5rul 14) 0).
Un an mai tarziu, la 1428 Februarie 16, mai gasim un al treilea
ceasnic, pe Bilav, ceasnicul doamnei (firinama thILUHIIKA KIVArlifiHHA) 7).
La 1423 Mantle 31 sunk citati doi visternici : Stan si Iacus 8). Tot
acestia se intalnesc la 1431 Februarie 6 9). Primul e al domnului, at
+zloilea al fratelui sau Bogdan.
Tot astfel au fost si doi vornici la curie. Vornicul lui Bogdan
s'a chemat Puma. Se citeaza intaiu la 1400 Februarie 11. Urmasul
sau a fost Negru. °data este citat $i un loan dvornic.
In rezumat vom zice, ca pentru perioada pans la moartea lui
Alexandru cel pun demnitatea de vornic a fost una singura, si una
din cele mai insemnate dela curie. In lista boierilor martori se citeaza
1) Surele VIII 81.2.
2) Revista Neculce VI 352.
3) Ibidem 354-5.
4) Zapiski Odesa I 346-7.
5) Surele I 195.
0) TORGA : Ostasi 131-132.
7) WICKENHAUSER : Woroneiz 199-200 §i Surele V, 1-2 (La Surete datat
fats cu Februarie In. O copie germane a acestui document se afla in Arhiva
1423
Bucovinei, iar originalul la d. George Vasilco din Cernauli.
8) Surele 1 21-23.
9) Arhiva ist. IL p. 122.
www.dacoromanica.ro
intaiu sfetnicii domnului, adeca cei cativa boieri batrani si merituo§i,.

cari nu detin la curie nici o functiune. Dupa ei urmeaza vornicul.
In lista demnitarilor, vornicia este cea dintaiu boierie care se aminte§te_
Vornicii de curie dela moartea lui Alexandru cel Bun pans la

domnia lui Stefan cel Mare.
1432-1457.
Dupa Alexandru cel Bun urmeaza un timp de 25 ani, in de,
cursul caruia a stapanit in Moldova un numAr mare de domnitori..
Disparifia domnului 1i sosirea altuia a fost urmata de schimbari esen,
tiale in alcatuirea listei demnitarilor. Sunt boieri cari nu doresc sa
serveasca decal pe un singur domn, alfii iaragi, firi mai slabe, se in
china la mai multi domni. E un mozaic de nume boiere0.
Lista vornicilor de curie pentru acest limp se alcatue§te dupa
cum urmeaza.
Vornicii de curie 1432-145t.
Numele Tittut
Anul Domnul
vornicului vornicutui 9
Isvorul
.-7
1432 Ilie )1{tiing AROPHHICA 3 Revista p. istorie, arheol.VII,

370-371.
1432 4 I n :Ktipaia n 4 Kozak : Resultate XV,
196-198.
1433 17 I NiSpata ,, 4 Surete II, 163-164, Nr. 61
1433 26 II ,, Dan dvornicul Uricariul XX, 96-97,
amintit in text.
1433 4 VI n Mil% Attoptitizz 5 Ulianicki p. 34-35, Nr. 29.
1433 15 VI ,, AaHa AROPHHICti 4 Ispisoace II, p. 6-7.
1433 9 XI Stefan Negril Hofrichter 4 Traducere germana.
Wickenhauser : Woronetz
148.
1434 13/I n Ihrpnao, ARoPmurz 7 Ulianicki p. 41-42, Nr, 35
1434 10 II KupEi Hofrichter 2 Wickenhauser : Woronetz
149.
1434 18 III "
Koymniv ABoinnum 3 Akta grodzkie VII, 216
218.
1434 24/IV ,, Komniqa Aaopunica J Hurmuzachi I2, p. 852.
Uricarul XVIII, p. 8-10.
www.dacoromanica.ro
94 TEODOR BAI-AN 34
I
La n'rul
Numele Titlul
Anul Domnul vornicului vornicului
T.
' Isvorul
ill
1435 14 IV Stefan IlgTpx Xy-am4-li Aitopmws Amintit in text.

Surete XIX, p. 51-52.
1435 18 X Iiie Eavill AEOPHHKil 2 Ulianicki p. 47-48, Nr. 43.
1436 21 IV Iiie Cristea dvornic 2 \ Traducere romaneasdi
Stefan Hudici ,, 5 ) Surete XVIII, p. 32-33.
1436 Die Cristea dvornic 4 \ Traducere romfineasca
Stefan Hudici dvornicul 6 ) Melchisedec : Hui p.
149-150.
1436 24 VI The
Stefan lima XolrAwia AnopHHK4
3 ) Isipr iicsaoraucie II 9 -10.
p.
59 -61.
1436 7/VII Iiie Kpsc-rt
Stefan X1rAH44 Aniill"
n
3
5
) Ulianicki p. 48 49, Nr. 44,
1436 17 VIII Iiie Rotuma 1) 3 \ Iorga N.: Studii si doc.

Stefan Petru Hudici 00.1411CKOr ) XIX, p. 11.
1436 19 IX Iiie X0rAligd 3) Arhiva 1st. 12, p. 18-19.
Stefan
1436 19 IX Iiie flETp% OT
XVAHNEU,k MINIMUM
3) Ulianicki p.50-52, Nr.46.
1436 7 XII Iiie XoA,wia

6 ) Ulianicki p. 53 54, Nr. 48.
A g°P""" 5
Stefan NfrilliAd n
1437 24 II Die Hudi6 Hofrichter 5 \ Wickenhauser : Homor
Stefan Duma des ,, 11 ) 173-4 -).
Schwarzen
1437 19 VIII Iiie IlfTpd X01rAH4d AltOpHHK4 4
Stefan A cIrNki 13
) Ulianicki p.54-55, Nr.49.
1437 20 XII Iiie 110114 l'SAW14 n 4 \ Revista Neculce VI,
Stefan Aotrathi n 11 ) 347-8.
1438 17 II Iiie fIrrpa rsAwid . 4
Stefan AS Iloproro 12) Arh ist Ii, p 4-5
4 -5.
1438 23 II Iiie Petre Hudici dvornic 4 Surete XVIII, p. 34-5.
Xtimmi
1438 5 III the Maim (lopuoro AB"H"" g ) Surete XVIII, p. 36.
Stefan
1438 12/III Iiie Petrea Hudici dvornic 4
Stefan Negrila ,,
14) Uricariul X, 124-126.
1) Problematic.
2) Duma este citat aid ca Vornicul fratelui domniei noastre" (Hofrichters
beim Bruder unserer Herrschaft).
www.dacoromanica.ro
La n.rul 1
Numele
Anul Domnul vomicului
Tit lul
vomicului
Isvorul
1
1438 21 VIII Ilie XSAH44
5 ) Surete XVIII, p. 39-40.
Stefan Sand Irp/i1Kirk A"P""" 10
0,
1439 12 III Die fIrrpa Xormiga

Stefan HErpHAA : 1: ) Uricariul XVIII, p. 13 14.
1439 10/V Stefan Hurpun4 . 4 Uricariul XVIII, p.17-18.

1439 2 VII Ilie IliTpd 3COVAH44 n
) Ulianicki p. 57-58, Nr. 52.
Stefan Herpuna . 14
1439 30 VII Ilie XSA,Fma
2 ) Surete XVIII, p. 43 441).
Stefan HfrilHAO ,,
1439 26/X Ilie fin-pa Xoyiku44 . 4

) Surete XVIII, p. 45-46.
Stefan lleriniaa ,, 13
1442 24/II Ilie XotrAu44

1) Ulianicki p.58-59, Nr, 53.
Stefan flirptina bra' functie 9
1442 8 III Ilie fIrrot X01/AH44 AROONHK4 I
Stefan lin-pima fall functie 5 ) Arh. ist. It, P. 74.
1442 5 IV Die lIrrpa Xov.Autta A.KolIFIHKa 1) Surete XVIII, p.120-121.
Stefan Hp411111411 9
1442 1 VIII Ilie XSA,,mr.
71 ) Ispisoace II, p. 13-14 2).
"
Stefan lima ,,
1442 8 IX Dias Petre Hudici vornic 1 Surete XVIII, P. 51.

1443 Stefan Gu[nui] AsPutiza 16 ) Surete XVIII, p. 52-533).
&Au 31
1443 6 III . AGVNIsi Epaemiqa . 4 Ulianicki p.60-61, Nr. 544).

1443 4 V Stefan AGritthl fipanum . 5 \ Ulianicki p. 61-62, Nr. 55
Printul Petru CHAIM 14 ) si Hurmuzachi 12, p. 282-3.
"
') In doc. din 1439 Iulie 15 (WICKENHAUSER : HOMOr p. 201 2) se amin.,

teste : Negrilasch, Hofrichter, iar Petru Hudici (Peter Hudi0 n'are functie. Docu=
mentul, parand suspect, a fost omis.
2) Pare sa fie gresala, fiindca in timpul acesta nu se citeaza un vornic cu
numele Petru, ci numai Petru Hudici.
3) Documentul acesta provoaca nedumeriri. Nu este citat vornicul Domnului, ci
numai Sima, vornicul prinlului Petru. In plus avem pe vornicul Bode, care pare a
fi fals scris in loc de Bade. Vezi nota urmaloare.
4) Mai sunt amintiti in text intre altii urmatorii boeri : GHM4 AROpNlint Biwa
ROROAHHII, TdAefrin 4dWHI-11C91 1111-pd ROIROAHHIL §i Rapt AROpHHIM.
www.dacoromanica.ro
96 TEODOR BALAN 36
I
La n.rul
Numele Tiflul ,-.
Anul Domnul vornicului vornicului 2
IsvoruI
1443 T V Stefan Aormhi BIM@ WM AROPHHK4 4 ) Arhiva ist. II, p. 123.

Printul Petru GNAW 12
1443 18 V Stefan ASAua 16/ insip4d 5

Printul Petru GNAW .: 18
) Ispisoace II, p. 17-18.
1443 28 V Stefan Atinua Soirewia PP 4 /\ Surete V, p. 115-116.
Printul Petru GNAW
"
1443 30 V Stefan MAW SpdfEIMI 4 \ Ulianicki p. 62, Nr. 56 si
Printul Petru Grimm P, 11 ) Hurmuzachi 12, p. 884-5.
1443 31/V Stefan At Lwk EfhlIEF144 17 4 \ Surete X, p. 1 -2.
Printul Petru Omit ,,
1443 3 VIII Stefan Duma Braevici Hofrichter 4 Wickenhauser : Woronetz

p. 151 2.
1444 26 IV Printul Petru CHAU ABOPHIIK4 2 Arh. ist. Ii, p. 123 1).
1445 18 II Stefan ArAthl Epdf111144 3
Printul Petru GHAllil R6111W4r0 12
) Ulianicki p. 64 66, Nr. 59.
AHOPHHKd
1445 5 IV Stefan Air" liP4111H44 AliOpHHIta

Printul Petru GNAW
49 ) Ulianicki p.66-67, Nr. 60.
n
1445 15 VII Stefan AlrA161 EJMEICHtld ,, 4 Ulianicki p. 67-68, Nr. 61.

1445 8 VIII ,, Duma Braevici dvornic 4 Uricariul IX, p. 137 138.
1445 11 VIII 7P
ASAIld EihIEHIPId AROVIHKd 4 Surete I, 138-139.
1445 26 XI ,, Arma Epaiorm miopumas. 3 Ulianicki p. 63, Nr. 58.
1446 25I ,, Aymb, Bpattili44 AHOpFIHK4 5 Ulianicki p. 68, Nr. 62.
1447 14/I ,, PlAtbl BpdfISH44 ,, 3 Surete XVIII, p. 55-56.
1447 11 II ,, Dum Braevici Hofrichter 4 Wickenhauser : Moldowitza
p. 61-62.
si T. Balan : Noi doc. cam=
pulungene p. 11-12.
1448 18 II Roman 01114 AEOPHHK4 1 Ulianicki p. 70, Nr. 64.
HIMIKOr0
1) In gall de vornicul Sima curtea printului Petru se constituie din boierii :

Bratul, Toader ceasnic, Ivan Minziul, Nicoman, Iuria Cupcici, Stetcu, David stolnic,
Coste Hriscan si Ilea logoLlit. I. BOGDAN : Cinci documenle p. 33 declara fals acest
document, pe motivul ca pe timput acesta a stSpanit Stefan. Totusi documentul este
autentic, fiindca e dovedit, ca printul Petru avea o curie deosebila.
www.dacoromanica.ro
Numele Titlul
Anul Domnul
vornicului vornicului
-2k
. Isvorul
:1
1448 23/II Roman KOCTI afAHK I11 I I. Bogdan : Contribulii

IIIIWIKIA AROpHHKA p. 637-639.
1448 23/IV Petru KOCTH AROPHHICA 6 Ulianicki p. 71-72, Nr. 66
kIW
1448 5 VII . ASMH EPAERWId 3 Surete XVIII, p. 57-58.

1448 22 VIII ,, Mma fipaesmvx AROptimcs 3 Ulianicki p. 74-75, Nr.68.
1448 15/IX . AS" Elldailiq mm1)1411144 4 Surete I, p. 276. -278.
1448 22/IX IP Arma Epanni41 AILOpHHK8 1 Ulianicki p. 70-71, Nr.65.
1448 5 X . ASnna EpdHIH'Id AROpHHKd 3 Arh. ist. L, p. 113.
1448 10 X . Mmbi RpdigH,Id 4 Surete V, p. 118.
"
1449 3 VIII Alexandru ROCTH 4 I. Bogdan : Doc. moldov.
"
p. 25-29.
Nicolaescu : Documente
p. 100-103.
1450 11 II Bogdan AParoanipa ,, 6 I. Bogdan : 5 documente
p. 52-551).
1451 31 VII ,, Dragomir dvornic 3 Parvan : Alex,Indrel p. 119,
Nr. 7.
1452 7/IX Alexandru Braevici ,, 1 Parvan : o. c. p. 120, Nr. 5.
1452 27/X . Airmd IRPaERH" AROPKH" I Ulianicki p. 77 -78, Nr. TO.
1452 21 XII . Duma Braevici dvornic 1 Parvan : o, c. p. 121, Nr. T.
1453 22 I PP Duma Braevici . 1 Parvan : o. c. p.121, Nr. 10.
1453 26I . Aormt EpdHDPId ABOpHHKA I Arh. ist. II, p. 102-103.
1453 Ianuarie . Ard161 Epantnua 1 Uricariul XVIII, p. 21-22.
1453 8 II . ,, Out hpdEKH4 AROpHHK I Rev. Neculce IV, p. 176.
Surete XVIII p. 60.
1453 23 II ,, MMH AROpHHH4 1 Arh. Bucov., Pachetul II.
cani $i
Reli : Doc. slavo.rom.
p. 7-8.
1453 3 IV . Roam,' PP
1 Arh, ist. IL, p. 142.
1) Pe langa Dragomir mai este citat $i wHitsd ii,(gopmi)Ke. Fiind problematica

completarea lui A Kd in A(Ropini)Ka, OW a trebuit sa" fie orris.
4
www.dacoromanica.ro
98 TEODOR BALAN 38
Numele Titlul
Anu. Domnul vornicului vornicului
2
c Isvorul
ifli
1453 2/VI Alexandru Epdf11114d ABONHOCA 1 Surete 1, p. 163-165.

1453 20 VI ,, Anu EpagRHLIA ,, 1 Ulianicki p. 80-82. Nr.73.
1453 20/VII . Braevici dvornic 1 Parvan: o. c. p. 123, Nr.19.
1453 7/IX . Ayuw hpatsim AROPIIHKa 1 Ulianicki p. 78-79, Nr. 71.
1454 1 I ,, Braevici dvornic 1 Parvan o. c. p. 124, Nr. 23.
1455 8 II ,. Of,,004 AROPIIHKA 5 Surete XVIII, p. 63-64.
1455 20/VII Petru XoAKo . 4 Ulianicki p. 84-85. Nr. 76
1455 15 VIII /2
XoTtco IP 3 Surete XVIII, p. 65-66.
1455 20/VIII Xo[A]Ko 3 Revista Neculce VII, p.
172-173,
1456 15/VI PP
X0 MO 111 H Rolls A Rop HIM% 9 Ulianicki p. 86 88, Nr. 79)1.
1456 29 VI " Illugorik 8 Akta grodzki VII, p. 228
" 231.
Cariera vornicului Jurj JurnAtate este cunoscuta. Se af15 la curtea

Domnului dela anul 1419 incoace si la 1430 ajunge vornic. Dansul
frece in aceeas calitate la Iliac, flul lui Alexandru cel Bun. Asemenea
cunoscut esfe si vornicul Cupcici. El esfe si mai vechiu la curie ca
Jurj Jumatate. Se mentine vornic dela 1427-1430. Stefan, fiul lui
Alexandru cel Bun, it face din nou vornic pentru anul 1434.
Necunoscut este vornicul Dan. El iii incepe cariera la curie la
1414 Decemvrie 20, odata cu Cupcici 2). Cupcici e vistiernic, iar
Dan postelnic (AdH4 flOCTEMIIIKA). Coteaz5 ca cel din urm5 boier in
lista boierilor, la numarul 14. La 1418 mai define demnitatea de
postelnic 3), iar la 1420 Aprie 25 dansul devine ceasnic Oa numarul
14) : PHA 4AWHFIKt1 4), La 1424 Februarie 16 Dan e citat din non
ca ceasnic (Amu qaunuma) 5) ; se pare a a fost ceasnic in toff anii
1) A fost omis documentul din 1456 Iunie 6, fiind deteriorat (Cony. lit. 35.
1901, pag. 671).
2) Surete XVIII p. 12-13.
3) 0. POPESCUL : Catel a docum. p. 3 4.
4) VENELIN : Vlaho,bolgarski p. 60-62.
5) BOGDAN : Inscriptii p. 356-357.
www.dacoromanica.ro
39 VORNICIA IN MOLDOVA 9§
dela 1420-1424, deli documentele nu=i amintesc demnitatea. Dela

1425 Ianuarie 30 1) Dan e permanent boier la curie fara functie
pang in momentul and ajunge vornic de curie. Suie in acest timp
dela numarul 11 papa la numarul 5 (1432 Ianuarie 4) 2). Dan are ca
si Cupcici o vechime de 18 ani.
Negrila se g5seste that pentru prima data la 1427 Octomvrie
15, in calitate de ceasnic, la numarul 14 (Ilirpiim 4h11111-11-11{A) 3). Aceast5
demnitate o define tot timpul dela 1427-1431 4), deci pans aproape
de momentul and ajunge vornic. Are, dup5 cum se vede, o cariera
scurta, si nu s'a validitat, deoarece Stefan VV. it mentine numai
patru luni si it schimb5 cu vornicul Cupcici. Negril5 reapare ca von,
nicul lui Stefan la 1436, 1438-1439.
Petrea Hudici este o creatie a lui Ilie VV. care 1=a luat la
curie la 1433 : (11gTpa l'Smitta) 5), f5r5 sari dea vre=o functie. Dar
dup5 putin limp Petru trece de partea fratelui mai t5n5r Stefan VV.
si int5reste impreuna cu alti boieri jur5mantul acestuia prestat Polo=
nilor in iarna 1434 6). In timpul and a fost vornic, Petru Hudici
trece din nou de partea lui The.
Duma Braevici, timp indelungat vornic la curtea lui Stefan
Vod5, apare intaiu la anul 1439 Iulie 2, cand i se zice Duma lui
Isaia (Aoymtd IfritiERA), la numarul 16 7) ; la anul 1442 Aprilie 5
dansul este vornic de curie. Deci nu are la activul sat decal o ye=
chime de trei ani. Este dela 1442-1447 vornicul lui Stefan VodA,
trece apoi, detinand aceeas demnitate la Petru Vod5, si in urm5 ser=
veste la curtea lui Alexandru Vod5 (1452 - 1454).
Sima este vornic de curie pela anii 1443 1445 si e omul de
incredere al printului Petru. Intre documentele anterioare anului 1443
intalnim pe Simon logofat (Gimolia norO/PTI1) 8), iar la 1438 Marcie
5 pe Simea logofat (GHAvk AorodsnI) 9). Dar vornicul Sima nu este
identic cu logofatul Sima, fiinda "ii g5sim pe amandoi cif a ti lang5
1) HURMUZACHI 12 p. 836-838.
2) KOZAK : Resullate p. 196-198.
3) IoRoa : Ostasi dela Prul p. 131-132.
4) Revisla Neculce VII 274-5.
5) Ispisoace It p. 6-7 ; 1433 Iunie 15.
9 ULIANICKI p. 41-42 No. 35 (Hms XotrAwri).
7) ULIANICKI p. 5T-58 No. 52.
8) Surele XVIII 39-40, 1438 August 21.
u) Surele XVIII p. 36.
www.dacoromanica.ro
100 TEODOR BALAN 40
elan : b. o. la 1443 30/5 GliNtki AK°pHica §i Gitwk noro4sEroy 1) ;

tot astfel si la 1443 31/5 8). .
Dar intre boierii, cari confirms jur5mantul prestat Polonilor la

1436 Septemvrie 19 de Die Vod5, se g5seste la numarul 20 Sima,
fiul lui Mihailas (Gums 1111likAHA,1110K-11 OT Iarkpu,-k) 8). Daca admitem
identitatea Sima vornicul = Sima, fiul lui Mihailas, atunci avem de
a face cu un descendent al unei vechi familii moldovenesti. Cad
Mihailas a fost intaiu boier la curtea lui Iuga Vod5 la 1400 (A111
VHAAWOHA) 4). Dansul se &este in aceea§ calitate si la curtea lui
Alexandru cel Bun, unde it intalnim citat intre anii 1407 -1412.
Ultima data numele s5u este trecut in lista boierilor martori la 1412
Aprilie 5, cand Alexandru cel Bun confers boierului Jurca Drago#
tescul satul Cernauca (illlupiuna wa) 6). Atunci face parte din sfatul
domnesc si numele s5u este trecut la numarul 2, pe cand Stanislav
Rotompan se gaseste in fruntea listei. In cazul acesta Sima ar avea
la activul s5u o vechime de trei ani, si in plus meritele tatalui s5u.
Vornicul Fedora este amintit inainte vreme numai o singura data, la
1454 August 25, ca Fedor posadnic (*FAopa flOCAAHHICA) 6), iar Hodco
*tibor, vornicul lui Petru Aron la 1455-1456, se g5seste intaiu la
curtea lui Roman Voda, la 1448 Februarie 18 si 23 (Xoma BAH-
sopa) 7). Se g5seste tot f5r5 functie, la curtea lui Alexandru Vod5
(fftilEoPit) 8).
Cariera vornicului Cosfea Or nu se poate stabili, de oarece
in documentele anterioare anului 1448 se g5sesc mai multi demnitari
cu numele de Coste. Este Coste ceasnic, Coste parcalab si Coste
visternic. Nu se poate zice, tine din ei a fost Coste Oral.
Fostii vornici nu mai ocup5 alte demnit5ti, ei devil] sfetnicii
domnului.
Jurj Jum5tate ramane la curie si este amintit ultima data fa
1433 Iunie 15 9). La 1435 sunt amintiti fiii sai Steful si Mandru
1) HURMUZACHI 12 884-5.
2) Surele X p. 1-2.
3) ULIANICK1 p. 50-52 No. 46.
9 Revista Neculce V p. 333.
5) HURMUZACHI 12 832.
8) 0. POPESCUL : 0. C. p. 8-9.
p. TO, No. 64 i I. BOGDAN : Coniributii 637-9.
7) ULIANICKI :
8) Revisia Neculce IV 176 (1453 8/2).
9 Ispisoace II 6-7.
www.dacoromanica.ro
este cazul
(111,401rAti 11/101/ArkTATEKINA §i fratele (liliatiApH)1). La fel
cu vornicul Dan, care devine sfetnic 2). Cupcici este asemenea boier
la curie, pina ajunge din nou vornic. La 1435 August 26 se vor=
be§te acuma de moartea lui (mum KlirRINtla 111,0 61%1A91 HAM% AKop-
HHKOAr, no Kr191191-1K1( MOTH) 3).
Petru Hudici famine boier la curie Orli' la 1447 Februarie
11 4). Cand vine Roman la domnie, Hudici nu intelege si=1 serveasca
i merge probabil in exil. Cum Petru ajunge domn in Ora, Petru
Hudici este din nou boier la curie 5). E citat ultima data la 1449
August 3 la curtea lui Alexandrel Voda, cand numele sau se gi=
seVe in fruntea listei boierilor 6).
Negrila, fiind vornic de doui ori, e sfetnic al Domnului atunci
cand nu e vornic. E amintit ultima data la 1447 Februarie 11 7).
Duma Braevici, cand nu mai e vornic, e sfetnic la voevozii Ale=
xandru §i Petru. El semneaza adresa de supunere fats de Turci a
lui Petru Aron 8), §i infra, dupa o ezitare de doi ani, in slujba lui
Stefan cel Mare, unde famine 'Jana' la anul 1466 9). Costea 014
petrece ca sfetnic pe la curtile voevozilor Petru, Bogdan §i Alexan=
dru. Nu 1=a urmat pe Petru Aron, ci din capul locului 1=a sprijinit
pe Stefan cel Mare. Este citat ultima datA la anul 1464 10).
DupA cum s'a putut vedea, boierii dela curie detin functiuni in=
ferioare, ping devin vornici de curie. Ei trebuie sA fie barbati incer=
cati, oameni cu experienti. Fo0ii vornici nu ocupa altA functiune la
curie. Ei devin sfetnici ai Domnului, iar numele for sunt trecute in
fruntea listei boierilor.
Deci §i pentru timpul dupi Alexandru cel Bun, vornicul de
curie este unul din cei mai de seams boieri.
$i dupa Alexandru cel Bun exists curti princiare. Surd curtile
fratilor domnitorului. Ace§tia sunt sau coregenti, sau numai printi ai farii.
Cand fratii Ilie §i Stefan se impac5, rezervinduli fiecare din
1) 1435 Oct. 18 (ULIANICKI 47-8 No. 43) §i 1436 Iunie 24 (Ispisoaceli 9-10).
2) ULIANICKI 47-48 No. 43.
3) Ibidem 42-44 No. 38.
4) WICKENHAUSER : Moldavilza 61-62.
3) ULIANICKI 71-72 No. 66.
0) NICOLAESCU : Doc. slay. rom. 100-103.
7) WICKENHAUSER : MOHOWitZa 61-62.
8) ULIANICKI p. 86-88 No. 79.
0) BOGDAN : Doc. .5%efan c. M. I, 111 -112 No. 66.
10) Ibidem I, 86 No. 53.
www.dacoromanica.ro
i02 TEODOR BALAN 42
ei teritoriul pe care avea sä=1 st5paneasc5, se intemeiaz5 dou5 cure

domne§ti. Unitatea farii se garanteaz5 prin faptul ca actele de guvero
n5mant se fac in numele amanduror domnilor. Cum ins5 fiecare din
ei avea cate o curie separat5, funcfiunile la curie se dubleaz5. Pentru
timpul acestei colegialifati exists doi vornici de curie. Cel al lui Ilie este
amintit intaiu in lista boierilor, al doilea vornic este cel al lui Stefan,
Ilie are intaiu pe vornicul Craste (Criste), iar Stefan pe Petru Hu,
dici. Hudici insa trece mai tarziu de partea lui Ilie. Hudici vornicul
semneaz5 la 1436 Septemvrie 19 actul de jur5mant, ce=1 depune
Polonilor Voevodul Ilie 1). Stefan are pe rand pe vornicii : Duma
cel Negru, Negri15, Oana Ureaclea §i Duma Braievici.
Petru, fratele lui Stefan Voevod, poseda o curie separata. In
documentul din anul 1443 Martie 6 sunt amintiti doi boieri ai sal :
Sima, vornicul voevodului Petru
§i Tador, ceasnicul voevodului Petru
(GHALA AKOpHHKl niTiht BOEHOM-11111, TaA0p11 th1WHHInt HETpd 110E-
g0A111111) 2). Cea§nicul Tador este amintit si la 1443 Mai 28 (Tampa
Lista boierilor completa a lui Petru
IIETpa E.01130A1-1114 lldWilHKA) 3).
se comunica la 1444 Aprilie 24 4). Ea confine urmatoarele nume de
boieri : Bratul, Sima dvornic, Toader ceasnic, Ivan Minziul, Nicoman,
Iuria Cupcici, Stetcu, David stolnic, Coste Hriscan si Ilea logof5t.
In acesf document Petru clgrueste, intru amintirea tatalui sau
Alexandru (cel Bun), man5stirii Pobrata un numar de patru sAla§e
de Tigani.
Ioan Bogdan neaga autenticitatea acestui document zicand c5
in acest Limp a st5panit Stefan 5). Totusi documentul este autentic,
fiindc5 existenfa curtii speciale a prinfului Petru este dovedit5. Domnul
insusi citeaza pe boierii fratelui sau mai tank. In urma, documentul
nu comunica nici un act de stat, nici o acfiune de guvernamant, ci
se face o donafie. Fiecare boier, ba chiar si neboier, era in drept
s5 faca donafii, si sa citeze martori in documentul de donafie. Petru
n'a facut decal ceea ce era uzitat in timpurile acelea. A that mar,
tuna unui numar de boieri, ca donatia sa fie statafoare. E evident,
documentul este autentic.
1) ULIANICKI : p. 50-52, No. 46.

2) Ibidem p. 60, No. 54.
3) Surele V 115-116.
4) Arhiva istorica Il p. 123.
5) I. BOGDAN : Cinci documenle, P. 33,
www.dacoromanica.ro
0 inovatie sunt vorniceii, cari apar la starsitul domniei lui

Alexandru cel Bun $i se mentin un limp dupa moartea sa. La
1428 Aprilie 22 este citat, ca ultimul din lista boierilor vornicelul
Steful (111f4soirn Aito(1Hu4un)1). Mai infalnim pe timpul lui The, la
1432 Ianuarie 4 pe : Tomm A110011H9eAd 2). ()data" se amintesc doi
vornicei : Stetcu si Toma (GTeu,Ka, Tomil AKOpini4EAGA11) 3). Faptul,
ca sunt citati rar si numele for se AA" la sfarsitul listei boierilor mar=
tori, dovedeste cä rolul for a fost foarte redus. Ei au fost organe de
ajutor in cancelaria vornicului. Erau oamenii lui, ei serviau la el si
astfel li s'a dat denumirea de vornicei.
3. Vornicul de curie pe timpul lui *iefan cel Mare.

Stefan cel Mare n'a avut in timpul domniei sale indelungate
decal 8 vornici.
In tabela care urmeaza se pot cunoaste numele vornicilor, timpul
and au functional si rangul ce 1=au ocupat in ierarhia dem. nitglor 4).
Vomicii de curie ai lui ,Siefan cel Mare.
La nurnarul
Timpul Numele
vornicului
I II III IV V VI VII
I
1457 8 IX-1463 15/IV Qoian 2 6 6 10 1
1464 28 IV-1467 2/X Crasnes 2 4 14
1468 12 IX-1470 10 VIII Isaia 13 1
1471 13/V111-1476 22 V Bode 11 3
1478 11 11-1484 8 VI Hrana 1 18 8 1
1486 14/LX-1491 26/11 Dragon 11 8 25
1491 Marcie -1503 2 II Boldur 1 69 21 2
1503 26 VIII-1503 6/X Jurj T

1 .
8 72 6Z 42 41 14 1
1) Surele, XVIII p. 21-22.

2) KOZAK : Resullale, p. 196-198.
8) Ispisoace 11 p. 6-7, 1433 Iunie 15.
4) Pentru tabela aceasta neoam servit numai de documentelt publicate de I.
BOGDAN in Cartea sa : Documenlele lui $tefan cel Mare,
www.dacoromanica.ro
104 TEODOR BALAN 44
Afars de pufine excel:4H, vornicii lui Stefan cel Mare sunt boo
ieri cu o cariera indelungata la curie. Goian, primul vornic, §ioa In
ceput cariera pe timpul lui Petru Voda, la curtea caruia define demo
nitatea de comis (1448 Octomvrie 10)1). Pe timpul lui Alexandru
Voda Goian este cea§nic (1452 Dec. 12)2) §i define aceasta dem=
nitate limp de aproape un an papa la 1453 Julie 20 3). De aici
inainte Goian e boier la curie, fara funcfie 4). El pare sa fi fugit din
jail de groaza lui Petru Aron si sa fi facut parte din grupul de
boieri, cari s'au strans in jurul tanarului Stefan, pentru a=1 aduce
in jara. Goian are deci o vechime de 9 ani la curtea domnilor
moldoveni.
Crasne§ a fost intaiu postelnic, dela 1458 Septemvrie 5 5)
pans la 1460 Decemvrie 5 (11pacumiu) 6). Patru ani nu este amintit,
§i la 1464 e vornic de curie.
Isaia are o cariera mai lungs. Este intaiu postelnic la 1457
Sepiemvrie 8 7) devine la 1458 parcalab de Neamf (Maim mug-
Koro) 8) §i ramane la aceasta funcfie pang la anul 1464 Noemvrie 2 9).
Dela 1465 Aprilie 11 dansul este parcatab de Chilia (Isaja parkalab
kelyskyi) 10), iar la 1468 Septemvrie 12 este vornic 11). Are deci o
vechime de 11 ani.
Bode este spatar la 1469 Iunie 5 12), define aceasta demnitate
pans la 1470, iar la 1471 August 13 este citat ca vornic 18).
Cariera vornicului Drago§ nu se poate stabili, de oarece inainte
de anul 1486 sunt amintifi doi boieri cu numele de Drage§ : unul e
spatar, altul parcalab de Novograd. Identificarea este imposibila.
1) Surele V, p. 118.
8) PARVAN : Alexandrel Voda, p. 121 No. 7.
3) 'bider)? p. 123 No. 19.
4) 1456 runic 15 (ULIANICKI p. 86-8 No. 79).
5) BOGDAN : Doc. ,Stefan I p. 18-19 No. 10.
8) BOGDAN : Doc. .,Stefan, I 40-41 No, 25.
7) Ibidem I p. 3-5 No. 2.
8) Ibidem I 9-11 No. 6 (1458 Apr. 12).
9) Ibidem I p. 85-86 No. 53.
10) Ibidem I p. 89-90 No. 57.
11) 1468 10/7 Issaya marchio" nu poate fi socolit ca vornic. Bogdan : Ibidem
II 299.
12) Ibidem I 135-6 No. 79.
13) Ibidem 1 157 -8 No. 90.
www.dacoromanica.ro
45 VORNICLN IN MOLDOVA 105
Boldur, zis si Boldor, apare intaiu ca visternic la 1479 Marie 91).

Dup5 11 ani de functionare ajunge vornic la anul 1491.
Cariera lui Jurj vornicul nu se poate reconstitui. Poate dansuI
este identic cu boierul Giurgea pe care Stefan 1=a trimis la princk
pele litvan Alexandru la 1493 si 1496, cu care ocazie Giurgea e
amintit °data ca marsalc (111apilimaicoar6 ero AgSpicn) 2) alts data
ca dvornic (Am Spaca Agoplemci) 3).
Vornicul Hrana nu este citat inainte de a fi fost vornic. Deci
prima lui functie la curie este cea de vornic.
Dup5 cum se poate vedea, pe timpul lui Stefan cel Mare vorg.
nicul are, ca si mai nainte, la activul sau o cariera indelungata. Este
boier cu experienta 5i omul care a dat dovada de destoinicie. Numai
vornicul Hrana face exceptie.
Dintre vornicii lui Stefan cel Mare, foti, afara de o singurl
exceptie, dispar din lista boierilor, odata ce nu mai sunt vornici. Crass
nes, Isaia, Bode, Hrana, Dragon 4), Boldor si Jurj nu se mai amino-
tesc. Numai Goian e p5rc5lab de Hotin dela 1464 Aprilie 28-1467
Octomvrie 9 (Posulk cTapoeTa loTinicKH) 6), si parcalab de Chili&
1468 Octomvrie 2 6) 1470 August 19 (romia nap KAAaEt1 Keaulocaro)7)
S5 vedem carui -moment se datoreste fapiul, c5 aproape toti-
vornicii lui Stefan cel Mare, cand nu mai detin aceasta demnitate,
dispar dela curie. Toate momentele concurs penfru a dovedi ea
moarfea ifia facut sä dispara dela curie, fie c5 a fost moarte fireasc5,
fie c5 au fost ucisi de domnul lor.
Goian a servit la curtea domnilor moldoveni dela 1448-1470,
deci limp de 22 ani. Daca presupunem ca el a ajuns la prima sa
demnitate in varsta de 30 ani, atunci el la anul 1470 era in varsta
de 52 ani. Cum nu mai este amintit de aici inainte, se pare ca a
1) Ibidem I 222 No. 121.

2) Ibidem II 383.
3) Ibidem II 391.
4) Dragon mai e amintit, ca Aparou, sop." la 1491 Aprilie 20 (BOODAN I,
464 No. 235). Dar documentul acesta nu ni s'a p5strat deaf intro copie de va-
loare problematica. De fapt din Mantic 1491 Boldur este vomit.
5) BOGDAN : II 297.
Ibidem I 132-3 Nb. 77.
7) Ibidem II 309-310.
www.dacoromanica.ro
106 TEODOR BALAN 46
murit. Boldur a servit dela 1479 1503, deci limp de 24 ani. Si la

el moartea va fi fost causa disparitiei. Nu putem sti, ce s'a intamplat
cu Hran5, Dragon si Jurj. Dar la vornicul Bode trebuia s5 presuo
punem c5 a cazut in lupta dela Valea Alba. El dispare la anul
1476. Despre lupta aceasta ni se relateaza : $i multi din boierii cei
marl au picat 1)". Or, vornicul Bodea a fost boier mare.
Vornicul Isaia a fost ucis de Stefan cel Mare la anul 1471.
Urechea ne zice In anul 6919 (1471) Ghenarie 16 au faiat Stefan
Vod5 pre Negril5 paharnicul si pre Alecsa stolnictil $i pre Isaia
vornicul, in targul Vasluiului 9". Cum Isaia nu mai este amintit dela
10 August 1470 incoace, el atunci, se vede, a c5zut in disgratie,
iar in Ianuarie anului viitor a fost executat.
Dintre vornici numai Goian ocup5 o noua functiune. El dup5
vornicia de curte, primeste pe rand parcalAbia de Hotin si cea dela
Chilia. Faptul acesta ar putea sá produca impresia ea parcalabia este
.o functie mai importa-nta decal vornicia, si vornicul se inalt5 in rang,
dac5 ulterior devine parcalab. Cu eat mai mull se poate crede acest
lucru, cu cat Goian, ajungand parc5lab, e amintit constant inaintea
vornicului.
P5rerea aceasta e gresit5, cad Goian, cand a fost vornic, e
citat totdeauna inaintea p5rcalabilor. La 1457 Septemvrie 8 3) vornicul
Goian este trecut la numarul 1. In urma lui se afla p5rc5labii de Su,
ceava Ilia§ §i Petru Ponici §i Ciopea p5rcalabul de Neamt. Tot
astfel e casul la 1458 Aprilie 12 4). Golan este la numarul 3, iar la
numarul 13 se Ad Isaia parcalabul de Neamt. Iar ultima data, cand
e vornic, Golan e !recut la numarul 4, iar parcalabul Isaia la nu.
marul 12. Deci e cert vornicul trece inaintea parcalabilor. ()data ce
ajunge parc5lab de Hotin, Goian e trecut permanent inaintea vorni=
cului de curte.
Lucrul e evident. Numai fostul vornic, sau boierii cari prin
leg5turile for familiare sunt tinuti in nemijlocita apropiere a domnului,
trec inaintea vornicului. Aceasta s'a intamplat chiar lui Goian. Cand
Golan este amintit pentru prima data la 1457 Septemvrie 8 5), inaintea
1) URECHE : I 165.
2) Ibidem I, p. 15T.
8) BOGDAN : I 3-5 No. 2.
4) Idem I 9-11 No. 6.
6) Vezi nota 1.
www.dacoromanica.ro
lui se afla amintiti : Cozma $androvici, Marion* fostul pArc5lab de

Neamt, Oana Julici, Petru p5rcalab, Vlaicul parcalab de Cetatea
Alba si Coste Oral. Din boierii acestia Vlaicul este unchiul dom=
nului, :ar ceilalti toti boieri mai batrani, mai merituosi cleat Goian.
Dar pentru a nu 15sa nici un echivoc, vom arata cariera fie=
c5rui boier, citat in acest document Inaintea vornicului Goian.
Cozma $androvici apare pentru prima data ca boier f5r5 functie la
curtea lui Ilie Vod5 la 1432 Ianuarie 41). Cand Ilie pleaca din domnie,
alungat fiind de fratele sau mai tank Stefan, Cozma imparte soarta
stapanului sau. Dup5 imp5carea fratilor Ilie si Stefan, Cozma $an=
drovici reapare la curie la 1435 Octomvrie 18, asemenea ca boier
fail functie 2). De aici inainte Cozma $androvici ramane mereu in
sfatul domnesc si serveste pe rind pe domnii : Stefan 8), Roman
(1448) 4), Alexandru (1449-1455) 5) §i in urma pe Petru Aron
(1455-1456) 6).
Deci dela 1432-1456 Cozma $androvici a fost boier la curie.
C5nd a intrat in serviciile lui Stefan cel Mare, avea o vechime de
25 de ani. Faptul ca n'a avut nici o functie la curie poate fi un in
diciu, ea domnii s'au servit de talentul sau diplomatic, scutindu=1 de
munca unei functii administrative. Cozma $androvici a intrat la curie
cu 16 ani mai de vreme ca Goian (dela 1448).
Dar $androvici" inseamna : fiul lui $andru. Un boier cu nu=
mele Sandro se g5seste la curtea lui Alexandru cel Bun, cu si Lira
functie. Este Sandru dela Hotin dela anul 14001), care pe rand e
p5rcalab de Neamt (1403 1407) 8), si ca Sandrisor este fara functie
(1407.-1421) 9). Daca Cozma $androvici este fiul acestui $andro,
atunci aduce cu sine nu numai talentul sau diplomatic, ci si meritele
parintelui sau. Stefan it apreciaza sisl pune in fruntea boerilor sal,
cerAnduoi si ascultandu=i sfatul.
7) KOZAK : Resultaie p. 196 -198.
') ULIANICKI : p. 47-8 No. 43.
8) Surele XVIII 52-3.
4) BOGDAN : Contributii p. 637-9.
5) 1449 5 6 (Umnicin : p. 75-6 No. 69), 1455 8 2 ( Surele XVIII 63-4).
0) 1455 20 7 (ULIANicia : 84-5 No. 76), 1456 29 6 (Akta grodzki VII,
p. 228-231).
7) 1400 Februarie 11 (Surete VIII 81 -2).
8) 1403 Ianuarie 7 (Cony. /it. 35 p. 353-5), 1407 Manic 8 (MELCHISEDEC:
HaFi, apendice p. 3-6).
0) 1407 6 X (I.JuAnicxi: p. 16 No. 19), 1421 (aboacict : 25-7 No. 25).
www.dacoromanica.ro
108 TEODOR BALAN 48
Manoila are asemenea o cariera indelungata. Apare la 1436,

and i se zice Manoil Gracin (ALUIOHAA rrAmithe) 1). Se afla la curtea
celor doi frati Ilie $i Stefan, fara sä aiba functie. Mai tarziu e par=
calab de Hotin (1438-1442) 2). Stefan, cand stapaneste singur, it
mentine, 8), iar Roman Voda it face din nou parcalab de Hotin 4).
Dela 1449 incoace, Manoila este odata in fruntea listei boierilor 5),
iar pentru rest este al doilea boier pe lista $i alternativ boier fara
functie sau parcalab de Hotin (1449-1455)6). Petru Aron it men=
tine ca al doilea boier la curie 7). Manoil a servit asa dara, cu putine
ntermitente, dela 1436-1456.
Oana Julici apare intaiu la 1443 la curtea Voevodului Stefan,
ca boier fara functie 8). Trece apoi la Petru 9) si pe urma la Bogdan 10).
Si Alexandre] Voda it are intre boierii sai 11). Serveste la inceput si
pe Petru Aron 12).
Oana Julici, considerandu=se anii petrecuti la curie, la 1457
avea o vechime de 14 ani si servise la cinci domni : Stefan, Petru,
Bogdan, Alexandru si Petru Aron.
0 cariera asemeni de indelungata au boierii Petru si Coste Oral.
Si pentru ei se pofrivesc aceleas reflectii ca si pentru boierii, a caror
cariera am urmarit=o aid.
Vlaicul, ce=i drept, nu esfe aminfit Inainte de domnia lui Stefan
cel Mare. La 1467 Ianuarie 1, Stefan ii zice : HAANKa ortica H allure." 13).
Fiind ruda domnului, e preferat celorlalti boieri.
Deci boierii cari la 1457 sunt amintiti inaintea vornicului Goian
sunt boieri batrani, oameni cu merite, oameni cu experienta. Sfatul
for este valoros, esfe necesar. Nu e resortul care ii onoreaza, ci in=
sari persoana tor, valoarea for personals.
1) 1436 24 6 (Ispisoace Ii p. 9-10).
2) 1438 12 3 (Uricar X 124-6), 1442 5 4 ( Surele XVIII 1201).
3) 1447 11 2 (WICKENHAUSER : Moldovita 61-2).
4) 1448 23/2 (BooDAN : Contribulii p. 637-9).
5) 1449 5 6 (thAANIcici : p. 75-6 No. 69).
0) 1455 8/2 (PARvAN : Alexandrel p. 125 No. 1).
7) 1455 (Surele XVIII 65 6, Revista Neculce VII 172-3).
8) 1443 (Surele XVIII 52-3).
9) 1448 22/8 (ULIANIou : 74-5 No. 68).
10) 1450 11 2 (BooDAN : 5 documenie p. 52-55).
11) 1455 8 2 (PARvAN : p. 125 No. 1).
12) 1455 20 8 (Revista Neculce VII 172-3).
18) BOGDAN : Doc. Stefan I 117-8 No. 70.
www.dacoromanica.ro
In rezumat se va zice, ea pe timpul lui $tefan cel Mare este

un singur vornic de curie. El este, ca §i mai nainte, unul din cei
mai de seams demnitari ai curtti.
4. Dublarea vorniciei.
Dupa moartea lui Stefan cel Mare vornicul se mentine la curtea
elomnilor moldoveni.
Bogdan Orbul, fiul lui Stefan, are pe rand 3 vornici. Primul
este Jurj, un boier mo§tenit dela fatal sau 1). Lui Jurj urmeaza vol.=
nicul Dragon (1507-1513). Este amintit al doilea pe lista boierilor,
avand inaintea sa pe boieriul fara functie Steful. La 1513 Drage§
este primul pe lista 2). Lui urmeaza vornicul Petru (1514- 1517) 3).
Stefanita Voda it motene$te §i-1 mentine vornic limp de cinci ani
(1517 -1523) 4). Petru e la inceput primul boier la curie, mai tarziu
al doilea. Urmawl sail este Hrana 1524-1525 5) §i 1526-1528 6).
La anul 1529 Hrana este inlocuit cu vornicul Grozav 1529 7). Grozav,
se zice, a fost cel mai de seams boier la curie (nintain OTIt ILIAKNIAMIt
CHOlipt, rposarta KgAmcaro ,s,goonmca) 8). Dela anul 1531 Huru se
mentine vornic prin decurs de 9 ani (1531-1540, (X8pS MOM-1U) 9),
Huru e dvornic §i dupa anul 1540, facand schimbul cu vornicul Borce.
La 17 Septemvrie 1544 vornic este Borce 10), la 4 Apriiie 1545
Huru 11). Huru, numele sau de botez este Efrim, este vornic pans
in Aprilie 1546 12). La 2? Mai 1546 Efrem Huru este la curie fara
1) MARINESCU : I. Bogdan p. 106-7.
2) 1507 14 12 Aparowa A80011041 (Surete IX 12-13), 1513, 7 3 (MARINEscu :
0. c. p. 111-112).
3) 1514, 21 12 (WicKENHAusER : Woronetz 104-6), 1517, 17/1 (MARINEscu :
0. c. p. 115).
4) 1517 9/XI (0. POPESCUL : Cateva doc. p. 22-24); 1523 15/3 Iln"pa
Anoptitoce (Surete I 370-372). .
5) 1524 9/IX Ulna AHOpHHKd (CORIOLAN Petru Rare p. 32-3); 1525 27/8
(Documente Basarabia p. 52-4).
6) 1526 211)t (HuRmuzacHi Hi, 725-728): 1528 8 4 (WICKENHAUSER : Wog
ronetz p. 205-7).
7) cposana AKOPIIHK4 (Surete IX 17-18);
8) BOGDAN : Vechile cronici p. 115.
9) 1531 Martie (Surete I 98-100), 1540 11 5 (Surete XVIII 196-7).
19 Surete I 375-7.
11) Surete I 380-2.
12) RALAN : Familia Onciul p. 3-4.
www.dacoromanica.ro
110 TEODOR BALAN 50
functie, iar vornic este Borce 1). Trei zile in urma Huru este din
nou vornic, ear Borce paralab de Hotin 2). Pe timpul lui Ilia, fiul
lui Petru Rams, vornic este intaiu Borcea, pe urma, la 1548, Starcea
(GrritpLui Ailoptaca) 3).
Faptul ca Huru si Borcea sunt amintiti alternativ ca vornici
este suspect. Vom dovedi ca documenfele dela 1545-1548 au fost,
in parte, fals edifafe. Se gasesc citati pentru aceeas zi diferiti vornici,
sau numele vornicilor ne sunt redate gresit.
Documentul din 1545 Decemvrie 4 ne este pastrat in doua copii.
Una se &este in Arhivele Statului dela Cernauti, pachetul Voronet.
In fruntea listei boierilor se &este Orczy dvornic". Wickenhauser,
care a editat acest document in a sa Geschichte der KlOster Wcz,
ronetz and Putna" p. 106-108, scrie Porca Hofrichter". Ambele
editii sunt gresite. E vorba de vornicul Borcea.
Pentru anul 1546 Marcie 30 posedam trei documente, publicate
de Ghibanescu in ale sale : Surete si izvoade I 209-10, 240-1,
366-7. In doua Huru e vornic, iar Borcea parcalab de Hotin. In
al treilea Efrim Huru este f Ara functie, iar vornic este Borcea.
Gresala este evidenta. E necesar, ca aceste documente sa fie
revizuite ai publicate din nou, in forma for corecta.
Intre ani 1550-1552 Qavril a fost vornic (rattpuna All0p1111KA) 4).
Alexandru Lapusneanul face vornic pe Motoc, punandu.i numele
in fruntea listei boierilor 5). La anul 1554 a urmat loan Nadabaico
(11-hA -ksamo Attopiaca) 6). Pe urma, la 1558, urmeaza iar Ion Motoc,
amintit mereu la locul intaiu in lista boierilor 7).
Motoc trece si la Despot, unde define asemenea demnitatea de
vornic. In cronica se zice : Ales=au Despot Voda patru boieri de
credinta, pre carii au lasat loath' carma tarii, pre Stroici vel logofat,
pre Barnov hatmanul, pre Motoc vel vornic si Grigori Leveles" 8).
i) WIEKENHAUSER : Moldovilza 82-84.

2) Uricarul II 251 2.
8) 0. POPESCUL : Caieva doc. p. 42-43 (1546 27/3), WICKENHAUSER : WOf
ronetz 209.-10, §i Uricarul XVIII 142-4 (1548 5/5).
4) 1550 12 3 (Surete I 256-7), 1552 5/5 (Uricariul XIV 87).
3) Arhiva istor. IL 125 (1552 4/IV).
6) 1554 (Surete IX 31-32), 1555 11/5 (Surete I 218.9).
7) 1558 15/3 (Surete I 144-6), 1560 9/4 (Uricariul X 162).
8) Cronicele I 437.
www.dacoromanica.ro
51 VORNICIA IN MORDOVA 11 t
D. I. Tanoviceanu in studiul ski : Contributiuni la biografiile

unora din cronicarii moldoveni", sustine ca dublarea vorniciei a avut
loc pe timpul lui Despot Voda, intre anii 1551-1563. D :Sa se sprit
jineste inteun document nepublicat iesit din cancelaria lui Despot
VodA, in care Ion Motoc este trecut ca vornicul tArii de jos, iar Span.-
cioc ca cel de Cara de sus 1). Acesfui document am putea adaoga
altul din anul 1563, in care acesti doi demnitari sunt citati astfel :
IWII MOROK REANKIH Cbg tiTHNK §i Ormutioka AKWPIIHKA 2). Denumirea
de sgveatnic" este neobisnuita in Moldova si nu am putea :o explica
Fara a lua in ajufor documentul amintit de d=1 Tanoviceanu. Cum
Motoc odatA e vornicul fah de jos, alts data mare saveatnic", crew
dem a nu gresi, dacA sustinem, impreuna cu d=1 Tanoviceanu, ca
Motoc a fost cel dintaiu vornic al Orli de jos.
Deci impartirea tarii Moldovei in douA jumatati, in Cara de sus
si de jos, este a se atribui lui Despot Vod5. Tot el a dublaf vornicia
de curte, insfituind cafe un vornic in aceste doua jumAtAti de tars.
Nu poseclam documente din a doua domnie a lui Alexandru
Lapusneanul (1564-1568). Dar pe timpul lui Bogdan, fiul lui Ale.
xandru Upusneanul, dublarea vorniciei este fapt implinit. In anul 1569
vornicii sai sunt Sbiare si CrAciun (3gIapH AliOpHHICA WT AOAHILIWbi
3EMAH §i 110101131-14 A1101111HKA WT P01111-kH 314%1AH) 3). La 30 Iunie acelas
an, acesti doi boieri poarta urmAtoarea denumire : 3suark AKOVIIIKA
HIIIIIH010 SWAN i KplitISHa AllOpHIIKA HilL11140/0 BEINAH 4). Dupa o lung,
la 1569 Iulie 13, acesti doi boieri nu poarla decal denumirea de vor,
nisi" (Aitopumc) 5). La 15T0 Iulie 20 ei sunk amintiti din nou cu titlul
for complet 6).
Pe timpul Fanariotilor numarul vornicilor de curte se ridica la
patru. La anul 1765 au semnat o anafora boiereasca urmatorii patru
vornici : Ioan Palade vel vornic, Vasile Constandin vel vornic, Ioan
Sturza vel vornic si Andronachi vornic 7).
De aici incoace numarul vornicilor citati in lista boierilor ere*.
1) TANOVICEANU : Contribufiuni p. 231.

2) Ispisoace Il 113-5.
3) 1569 6/IV. (Uricariul XVIII 162 164).
4) Surele II 327 8.
5) Surele XIX T2-73.
6) Uricariul XXI p. 412.
7) Uricariul VIII 51.
www.dacoromanica.ro
412 TEODOR BALAN 52
La anul 1783 sunt cifafi cinci vornici : Stefan Sturza vet vornic,
Lascarache Roset vet vornic, Gheorgachi Ghica vel vornic, Atanasie
Ramadan vet vornic si Iancul Carage vel vornic 1). Doi ani in urma
sunt cifafi la fel cinci vet vornici 2). La 1785 atest5 vanzarea unei
mosii un numk de ease vornici, din cari cinci sunt vel vornici 9).
La 1793 sunt cifafi patru vet vornici ; Constantin Paladi vet vornic,
Depaste vel vornic, Neculai Roset vel vornic si Constantin Balos
vet vornic 4). La 1802 se infilnesc asemenea patru vel vornici 5). La
sfarsitul acestui an o anafora boiereasca este semnata de opt vornici 6).
La Constantin Moruzi se constata prezenfa la curie a cinci vet vor=
nici, intre cari doi vet vornici de Ora de sus, doi de Ora de jos
-si un biv vet vornic de Ora de jos epistat agiei" 7). La 1804 sem=
neaza 13 vornici, intre cari cinci vel vornici 8), iar cererea general5
a boierilor din anul 1827 confine un numk de 66 boieri cu titluri,
intre cari 15 vornici si cinci vel vornici 9).
Dupe cum s'a putut vedea, in a doua jumState a epocei Fana=
riofilor numkul vornicilor de curie se ridica la patru, instituindu=se
cafe doi vornici pentru fara de jos, si doi pentru lam de sus. Expli=
-calla, pe care o da Germanul A. Wolf, ca pe timpul Fanariofilor
Ora Moldovei a fost imparfita in patru p5rfi, nu corespunde adevg=
rului 10). Tara Moldovei n'a fost imparfita decal in doua parfi. S'a
dublat vornicia in fiecare jumAtate de fare, dare nu s'a impkfit fara
.in patru pgrfi.
Inmulfirea numgrului vornicilor peste numarul de patru se da=
1oreste faptului, ca titlul de vornic a devenit o denumire decorative.
Patru vornici, cafe doi la fiecare jumatate de Ora', erau in funcfiune,
pentru rest nu erau decal vornicii cu titlul, dar fka funcfiune. Se
acordau titluri si boierilor cari nu petreceau la curie. Ba chiar si ce=
1) Uricariul II 42.
2) Ibidem II 267.
3) Ibidem IV 40.
4) Ibidem I 287.
5) Ibidem I 305.
6) Ibidem I TO.
7) Ibidem I 281.
8) Ibidem III 67.
0) Ibidem II 207.
10) WOLF A.: Beitrage I 100.
www.dacoromanica.ro
tatenii straini puteau fi distinsi astfel. Doxachi Hurmuzachi, cetacean

austriac, a fost numit vornic la 1856 1).
Carui moment se datoreste impartirea Moldovei in doua juma=
tati si instifuirea de doi vornici de curie in locul unuia ?
Relinem intaiu faptul, ca un limp orasul Roman este amintit ca
Targul de jos".
La anul 1411 Mai 25 se zice Or Aommi Toprh" 2). La 1444
Aprilie 26 se scrie un document in t1 AOAHOM Tpiirt;" 8). Wickens
hauser zice in traducere germang : In der unteren Stadt" (1445
Aprilie 17) 4). Bogdan, tata lui Stefan cel Mare, se &este, la 1450
Februarie 11, in S Aomum TphrS" 5), iar Stefan cel Mare petrece
asemenea in acest oral or Aomum TprS" in 31 August 1458 6).
Ca Dolni Targ = Roman, se va cita numai o singura dovada.
Episcopia de Roman se aminteste pe timpul lui Stefan cel Mare
odata (la 1458 Aprilie 12) ca : Mitropolia de targul Roman, unde
este hramul sfintei mucenice Paraschiva, iar altadata (1465 Decemvrie
13) ca : Mitropolia de Dolni Targ, unde este hramul sfintei Paraschiva 7).
Orasul ca si finutul Roman au facut parte mai tarziu din Tara
de jos 8).
Tara Moldovei a mai fost odafa impartita in doua parti. E vorba
de invoiala facuta la 1435 de Ilie si Stefan, cei doi fii ai lui Ale=
xandru cel Bun,cari s'au hotarit atunci sa domneasca impreuna. Lui
Stefan i s'a rezervat o parte din Sudul Moldovei cu orasele Chilia,
Vaslui, Barlad si Tecuci. Restul Orli a ramas in seama fratelui Ilie.
In acest fel Moldova a fost guvdrnata timp de 8 ani, dela 1435 pans
la 1443 2).
Impartala dela 1435 este un fapt istoric care nu se poafe tagadui
5iramane de vazut, daca ea poate fi reclamata in sprijinul impartelii
definitive facute de Despot Voda. Despot Voda n'avea ruda cu care sä
imparlasca domnia. La 1435 s'a fkut un aranjament politic penfru a
1) T. BALAN : Refugialii moldoveni in Bucovina p. 116.
2) ULIANICKI : p. 21 No. 23.
Arhiva islorica II p. 123.
4) WICKENHAUSER : HO/TIOT p. 204-205.
Cinci documenle p. 52.
-5) I. BOGDAN :
6) BoGDAN : Doc. Stefan I p. 14 No. VIII.
1) BOGDAN : Doc. Stefan I p. 10 §i I p. 91.
8) CANTEMIR D: Descriptio pag. 10-11.
9) Zapiski Odesa IV 323-324 ai ULIANICKI p. 44. No. 39.
5
www.dacoromanica.ro
114 TEODOR BALAN 54
asigura lini§tea WI Odata ce el inu mai era necesar, s'a revenit

imediat la vechiul fel de a guverna cu un singur domn §i cu o sin=
gur5 curie.
Dar la 1435 Cara Moldovei n'a fost impartita in doua jumatati,
ci in doua regiuni de marime inegala. VV. Ilie a primit cea mai
mare parte a tarii cu capitala Suceava, pe cand lui Stefan i s'a dat
o mica pane a tarii.
Deci impartala Moldovei dela 1435 nu se aseamana cu cea
facut5 de Despot Voda.
S'ar putea sustine c5, din analogie, s'au instituit doi vornici in
locul unui singur vornic. Se constata anume, ca in Moldova, rand
pe rand, se institue cafe doi parcalabi de fiecare cetate. Pana la
Stefan cel Mare nu se dubleaza in Moldova nici o demnifafe. El
este cel dintaiu domn moldovean care institue cafe doi p5rcalabi la
aceea§ cetate. La 1457 Septemvrie 8 sunt amintiti cei doi p5rc5labi
de Suceava : Ilia§ §i Petru Ponici 1). Isaia §i Ion Bucium sunt in
acela§ Limp, la 1465, parcalabi ai Chiliei 2). Stanciul 5i Zbearea sunt
parcalabii Cetatii Albe (1466 3). Pentru anul 1468 se poafe construi
urmaiorul tablou al parcalabilor moldoveni. Erau cafe doi parcalabi
in : Cetatea=A1b5, Chilia, §i cafe unul in : Hotin, Neamt §i Novograd 4).
Ulterior se instifue cafe doi p5rc5labi la bate cetatile moldovene§ti.
Nu cumva Despot Voda, gasind in Moldova cab doi Ora=
labi de fiecare cetate, a instituit, din analogie, doi vornici de curie ?
In cazul vornicilor de curie analogia cu parcalabii nu se poafe
admite. Functiunile for difera una de alta. Pecand vornicul de curie
se AA la curie §i era unul pentru bath' Cara, parcalabii functionau
pela cetati, cafe unul, mai tarziu cafe doi, de fiecare cetate. Din capul
tocului trebuia sa fie in tars mai multi parcalabi. Faptul, CA s'au numit
cu timpul pela cetati doi parcalabi in loc de unul, se poafe explica,
in bode, in doua feluri. Sau fiecare din cei doi parcalabi ai unei
cetati implinea jumatate de atributii sau a avut loc o separatie de
atributii, unul administra tinutul, iar celalalt apara cefafea. Nici una
din acesfe doua explicatii nu se poafe documenta. Din stocul de
documenfe publicafe pana acuma nu se poafe constata, daca cei doi
1) BOGDAN : Doc. Stefan I p. 3 5.
2) ibidem I p. 92.
3) Surete XVIII 71 -2 §i BOGDAN : 0. c. I. p. 106.
4) BOGDAN : 0. C. I 129-131 No. 76.
www.dacoromanica.ro
55 VORNIC1A IN MOLDOVA 115
parcalabi ai unei cetati aveau afribufii identice sau separate. Pentru

tot cazul nu se poate induce cazul parcalabilor pentru a explica du-,
blarea vorniciei.
Negasind motive suficiente in Para pentru dublarea vorniciei,
ne vom indrepta privirile inspre tarile vecine cu Moldova, pentru a
cerceta, daca nu cumva la ele se gasesc diviziuni teritoriale si dem=
nitari cari le administreaza.
In Germania s'au gasit in trecut provincii divizate in doua, in
partea de sus si partea de jos. Unele din ele au ramas divizate pans
in ziva de astazi. Bavaria era impartita in : Bavaria de sus si cea
de jos (Ober= und Nieder.Bayern). Asemenea erau impartite Lausita
(Ober= und Niederlausitz), apoi Austria de sus si Austria de jos
(Osterreich ob der Enns, Osterreich unfer der Enns).
Dar exemplul provinciilor germane nu este de ajuns, pentruca
Germania n'a fost guvernata in mod unitar. Ea era impartita in du=
cate, iar acesfe pe alocuri se gasiau divizate in doug, in partea de
sus si partea de jos. Moldova era guvernata in mod unitar. Nu exists
nici provincii, nici duci, ci un singur domn care sta.panea asupra
tkii infregi.
Ce nu se gaseste in Germania, se intalneste in Polonia. Aci
Para a fost impartita in doua provincii zise : Polonia Maior si Poe
Ionia Minor. Dela Cracovia in spre Nord se gasia Polonia Maior,
iar Polonia Minor era tam ruseasca dela Lemberg in Sud 1). In
fruntea acestor doua jumatati de Para se afla cafe un guvernor zis
capitaneus generalis".
Rezumand vom zice, ca in sprijinul pkerii, ca impktirea Mel=
dovei in Tara de sus si de jos este produs autohton moldovenesc
se poate induce faptul, ca orasul Roman un fimp s'a chemat $i :
Targul de jos si ca tara Moldovei a mai fost impartita odafa la anul
1435. Cine adopta importul din afara a acestei reforme, va trebui sa
induca faptul, ca imparteli de provincii in Tara de jos si de sus se
gAsesc in alte tari si ca Polonia era impartita in doua provincii, cu
cafe un guvernor in frunte.
$tim ca Despot, autorul impartirii Moldovei in doua provincii
si al instituirii de doi vornici de curie in locul unuia, a calatorit mult,
pans a reusit &á se aseze vremelnic in Moldova. A cunoscut multe
tki europene, infre ele Germania si Polonia. Este mai mult deck
1) E. RACZYNSKI : Codex diplom. Maioris Poloniae p. 222 -224.
www.dacoromanica.ro
116 TEODOR BALAN 56
probabil, c5 Despot Vocla a imitat institutiile acestor doua tari din

urma afunci, cand a infrodus reforma care i se atribuie. S'au aplicat
modele straine. Sunfem siliti sa admitem importul.
Dupa Stefan cel Mare sfetnicii dela curie dispar din lista bo=
ierilor martori. Aceasta incepe cu vornicul. Cand apar doi vornici,
la numarul I este (recut numele vornicului Tarii de jos, iar la numarul
II cel al vornicului Tarii de sus.
Trecerea vornicului Tarii de jos inaintea colegului sau dela
Tara de sus st5 in legatura cu felul cum au fost alcatuite cele doua
jumatati de tars. Ia§ii, capitala tarii, faceau parte din Tara de jos.
Dimitrie Cantemir aminteste intre tinuturile Moldovei de jos (Mol
davia inferior) si tinutul Iasilor (Ager Iassiensis1). In descrierea ano=
nim5 a Moldovei din anul 1770, ca si la 1805, tinutul Iasi lor facea
parte din Tara de jos 2). Vornicul Tarii de jos, actionand §i asupra
locuiforilor capitalei, este in rang mai mare decal colegul sau din Tara
de sus.
Dela Petru Schiopul incoace se zice constant Mare vornic"
(REAHKIH AROpHHK).
De unde vine acest obiceiu, si cand apare pentru prima data ?
Dela inceputul existentei Moldovei se cunosc : boerii mari si
boerii midi. Cand Petru Musat s'a inchinat, la 1387, regelui polon
Vladislav Iagello, documentul scris cu acest prilej este semnat de
cinci boeri notati ca supremi consiliarii magnifici domni Petri Woy=
wade Muldaviensis 3). Rana la Alexandru cel Bun acesta este sin=
gurul caz de specificare a boerilor moldoveni. Dela Alexandru cel
Bun incoace adiectivul Mare" conferit celor mai de seams boieri se
intalneste mai des. Cand la 1400 Februarie 11 Alexandru cel Bun
darueste vatnesului Dan un numar mai mare de sate, se zice cu acest
prilej, ca dania s'a facut cu sfatul intreg al marilor §i credinciosilor
sai boieri (es RSC*A1 CHATOROM son.kpom REAHIMIM H 13*(1HHAI) iar in
formula de incheiere se zice, ca urmeaza credinta fufuror boierilor
nostri mari" (11 IttpA SCHg sortrkpti Hann Kemniemu 4) (l).
1) Descripfio Moldaviae p. 10.

2) Arhiva rom. (M. COGALNICEANU) I 327 334 $i WOLF A.: Beilrage. passim.
8) ULIANICKI p. 2 No. 2 Boeri mari y midi" se cunosc §i in Cehia. La
anul 1229 se zice: Viri nobiles, tam maiores Guam minores. (FRIEDRICH Gusravus :
Codex diplomaficus regni Bohemiae II p. 330).
4) Sure* VIII 81-82.
www.dacoromanica.ro
Tot de Alexandru cel Bun se face specificarea in boierii mar

si mici". In documentul din 1403 lanuarie 7 se adaoga fraza : Si
credinta tuturor boierilor moldovenesti, mari si mici 1)". Tot astfel se
zice si la anul 1407 Mantle 8 2). Dela Alexandru cel Bun incoace
fraza aceasta a devenit stereotipa sl s'a intrebuintat mult limp in
cancelaria domnilor moldoveni.
Titlul de Mare" se confers si persoanelor singuratice .
Pentru prima data in Moldova predicatul de Mare" se con.=
fera, la 1442 Februarie 24, lui Carste decatra voevozii Ilie si Stefan.
I se zice Kiarrit MANKATO", deci Marele Carste 3). La 1443 acest
Cristea se dia in fruntea listei boierilor si poarta denumirea de
Cristea cel Batran" (Korn' cTaparo 4).
Pe timpul lui Stefan cel Mare se zice la 1476 boierului Iuga
mare visternic" (KEANKItill KHCT*OHNK 5).
Mare dvornic" se zice inFaiu lui Onea la 1448 Februarie 18
(OHIO AKOOIHKA KEAHKAT06) de catra Voevodul Roman. Cateva zile in
urma, la 1448 Februarie 23, Coste Perecichiul este Mare dvornic"
(KOCTE 119111KIAN KEANKItl AKOVINKK 7). Petru Rare zice odata KAH
VA; KEAHKIH AKOOHHK", Ian alta data NAN )0118 MANION AROplIHK
AOAHUIHON SEWN 8). Cozma Murgu este trecut odata (1574-1575)
ca Mare dvornic al farii de jos" (MAIIKIN AKOptINK AOAHHH SEAMAN 9).
Alta data, la 1575 Aprilie 4, i se zice numai m§tirs KEA AK0p1114K 10)".
Dela Petru Schiopul incoace se zice constant Mare dvornic",
Deci deosebirea intre Marii si Micii" b,ieri ai tarii a existat
in Moldova dela inceputul existentei ei.
1)Convorbiri literare 1901 p. 357-358.
Zapiski Odesa I 346-7 si MELCHISEDEC : Husi apendice 3-6.
3) ULIANICKI p. 58-59 No. 53 si 1442 5 IV (Surele XVIII p, 120-121).
La 1448 18 II se zice i1/14NoHna Egnnicuro" (ULIANICKI p. TO. No. 64).
4) Surele XVIII 52-53 ; 1443 30/V KpzeTn eTeporo" HURMUZACHI Is
884-885); 1445 5 IV 'IJIMIHK4 rraporo" (ULIANICKI p. 66-67 No. 60) ; 1448.
22 VIII CTdp6111 gdWIIHRI" (ULIANICKI p. 74T5 No. 68). Se zice si Batrani §i ti
neri' (rrauni 11 MOAOAHH), 1435 3/IX (ULIANICKI p. TO No. 641.
5) BOGDAN : Stefan Doc. I 211-212 No. 115 si I 215-6 No. 116.
6) ULIANICKI p. 70 No. 64.
7) BOGDAN : Coniributii p. 637-9.
8) Circa 1530-1541 (Nicouescu : Doc. sL rom. p. 178-179 si pag. 180)
u) Surele XIX p. 80-81.
79 NICOLAESCU : 0. C. p. 269-271.
www.dacoromanica.ro
118 TEODOR BALAN 58
In rezumat vom spune, ca demnitatea de vornic apare in Mot=

dova foarte devreme. Vornicul de curie este, la inceput, unul singur,
iar Despot Vod5, imitand organizatia altor state, institue doi vornici
de curie. Dela sfarsitul secolului al XVI=lea incoace se zice constant
Mare dvornic". Vornicul face parte din cei mai de seams demnitari
ai tarii. Pans la moartea lui Stefan cel Mare in lista boierilor sunt
aminfiti intaiu sfetnicii, apoi demnitarii tarii in frunte cu vornicul.
Dupa aceast5 data sfetnicii dispar din lista. Lista boierilor incepe cu
vornicul tarii de jos, care e urmat de cel al tarii de sus.
5. Atributiile vornicului de curie
Pentru a stabili atributiile vornicului de curie, ne vom servi pe
rand de stirile furnisate de calatori si de cronicari. Dar principalul
izvor de informatie vor fi documentele, cu ajutorul carora vom con=
frola studiile ap5rute pan5 acuma.
Misionarul catolic Bandinus, care pela 1648 a vizitat Moldova,
rezerva pentru vornicul de curie urm5toarea fraz5 laconic5 : Vornic
scu iudex ferrarum Moldavicarum ; duo sunt tales : primus inferiori,
alter superiori Moldaviae praeest 1)". Dup5 cum se vede, se afla in
aceast5 fraza o indicatie prea general5 si prea vag5 a atributiilor vol.=
nicului. Retinem numai prima parte, c5 vornicul a fost iudex terra=
rum moldavicarum", adic5 judecator asupra provinciilor Moldovei.
Dup5 Bandinus, vornicul ar avea atributii judec5toresti. In ce fel, nu se
comunica.
In cronica moldo.polona, scris5 intre anii 1560-1570, se zice :
Corny dwornik (vornicul tarii de sus) si dolny dwornik (vornicul tarii
de jos)". Despre acest din urma se comunica, ca tine la dome si locul
de maresal (co przy hospodaru tenze i marszalkiem) 2). Marescalcus
a fost la Poloni primul boier si astfel ar insemna, dupa aceast5 stire
laconic5, cä vornicul tarii de jos a fost primul boier la curie, seful
curtii domnesti. Despre atributiile judec5toresti ale vornicului nu se
vorbeste nimic.
Cronicarul Grigore Ureche vorbeste mai pe larg despre cei doi
vornici de curie. Vornicul tarii de jos este Giudec5tor tuturor din
tars si globnic de morti de om si de sugubini ce se fac la partea lui 9)".
1) BANDINUS pag. 313.
2) BOGDAN : Vechile cronici p. 183 §i Cronici inedite 134.
8) Cronice I 138.
www.dacoromanica.ro
59 VORNICIA IN MOLDO \'A 119
Dar Ureche in ace14 limp atribuie i altor demnitari putere ju-,

decaloreasa. Logoratul este GiudecStor i alesator de ocini, ispravnic
pe o sama de oameni de frunte, ce sunt curteni la tars §i giudecAtor
tutulor cine sunt cu strgmbalati in tara". Tar p5rcalabul de Hotin este
giudecStor tuturor la acel tinut 1)".
Ceea ce ne spune Ureche se poate falmAci in douS feluri. Pu=
terea judecatoreasc5 o are fiecare p5rcAlab, §i, in consecintS, fiecare
§ef de tinut, iar la curie o detin logofatul i cei doi vornici. La curie
omul cu jalba se poate adresa unuia din ace§ti doi factori. Sau ire=
buie sä admitem instance judecatore§ti. Prima a fost §eful de tinut, iar
a doua, vornicii sau logolatul.
Miron Costin, in descrierea Moldovei pe care neoa clat=o, zice,
ca cei doi vornici de curie sun! judecStorii supremi asupra celor cloud'
jumgfati ale tarii 2). Ei au resortul furturilor, al omorurilor, al hotiilor
§i privighierea strajilor la frontierS. Inainte vreme vornicii cei marl
conduceau o§tile, anume unul aripa dreapta, altul pe cea stSngS".
Vornicul n'are amestec in certele pentru propriefatile nobiliare. Acestea
se tocmesc de Divan, dar executia hotaririlor luate cade in seama lo=
goratului *i a organelor sale.
E evident, Miron Costin vorbe0e mai clar ca Ureche. Vornicul
nu este judecatorul tuturora" §i in Coate treburile, ci in seama lui
cad judecStile in afara de certele pentru propriefate boiereasca. In plus,
pentru trecut, vornicii aveau obligatii militare, fiind comandanti de ar=
maid' in Limp de razboiu.
Dimitrie Cantemir in a sa Descriptio Moldaviae" zice, cä fie=
care vornic de curie este in regiunea sa procurator Moldaviae, omnia
negotia illius provinciae in aula principum expedit, iudiciis cunctis in
ea regione praeest, lifes audit, diiudicat, capifalis crimiminis reos, fures,
homicidas, sacrilegos et alios huius generis facinorosos, inscio efiam
principe, supplicio afficere poles! 3 ). ", adic5 ingrijitorul Moldovei, in=
grijqte la curtea Domnului de bate treburile provinciei sale, conduce
Coate judeatile acestei provincii, ascultS certele, le judeca, i, fara
avizul Domnului, aplicA pedepse faufScalorilor, hotilor, uciga0or,
devastatorilor §i altor elemente de aces! fel.
Despre obligatia militara a vornicilor, Cantemir nu spune nimic.
1) Cronice I 138.
2) Arh. ist. II p. 159 §i urm.
4) Descripfio Moldaviae p. 78.
www.dacoromanica.ro
120 TEODOR BALAN 60
Deci dup5 Cantemir, Coate chestiunile judiciare, in afar de cer=

fele pentru propriefatile agricole nobiliare, aparlin vornicilor, cari pot
aplica singuri si pedepsele cuvenite.
Asez5mantul tarii Moldovei din anul 1741, dat de Constantin
Mavrocordat, stabileste cä vornicii vor judeca pe oamenii din regiu=
nile lor, la nevoie si la ei acasa 1).
Scriitorul german Wolf Andreas vorbeste la anul 1805 despre
demnitatile moldovenesti 2). In trecut, zice el, au fost la curfea dom=
nului moldovean doi man vornici, tara flind imp5rtita in dou5 juma=
tali. Acuma Cara este impartita in patru parti nu indica can sunt
aceste patru regiuni si in consecinta sunt patru mari vornici. Ei
sunt Oberrichter", adic5 judecatorii supremi ai Orli.
Din stirile reproduse vom reline urmatoarele : Vornicii sunt,
dupa unii, judecatori in toate chestiunile ce se ivesc, dupa altii, ei nu
sunt in drept a judeca certele ivite intre boieri privind proprietatile for
agricole. Vornicii mai au obligatii militare in limp de razboiu.
Deci vornicii de curie au obligatii judecatoresti si militare. Acesta
este rezultatul la care ajungem studiind stirile furnisate de cronicari si
de scrisori.
Sä vedem, dac5 documenfele astestA sau resping aceste stiri.
Studiind documenfele moldovenesti, se va desprinde un fapf,
care nu poate fi tras la indoiall Domnul farii avea exclusivul drept
de a judeca pe boieri. Care din ei se simte nedreplatit, fie cä boierul
vecin ii impresoara mosia, fie Ca reclama o datorie, se adreseaza"
domnului rail. Acesta judeca cazul, in prima si ultima instants. Des=
pre fiecare hotarire a domnului, privind mosii, se face uric", adia
documentul definitiv, doveditor pentru Coate timpurile. Uricului i se
zice mai tarziu Dres domnesc". Si se zice astfel : Ca mai de cre=
dintg sintu dresali domnesti balrani, decal gurile oamenilor, si unde
iaste dovada cu scrisori din seamne in seamne nu incape alia cre=
dinfa 3)".
Cea dintaiu judecata in Moldova s'a facut in Baia la 15 Ianu=
arie 1418 4). Cu acest prilej a aparut in fata lui Alexandru cel Bun
Maicolea, fiica lui Stoian, cu fill si nepotii ei si a tras in judecata-
1) Uricariul IV 405.
2) WOLF : Beitrage I 100.
3) Surele XIV p. 32.
4) 0. POPESCUL : Cateva doc. p. 3 4.
www.dacoromanica.ro
pe Vlad $i Carste din So lca, zicand, ca satul So lca este al lor. Dar
Vlad si Carste dovedesc c5 ei sun! adevaratii stapani ai acestui sat.
Domnul confers satul celor doi frati Vlad si Carste. Acestia depua
cu acest prilej in casieria domnulul suma de 80 ruble, pentru ca
aceasta chestiune sä nu se mai judece in veci (saitiasKy HtNIISICP
OCKIMIt AECA(T) ptisai miToro ceps*. Domnul a hotArit singur, b
ierii amintiti in uric au servit numai ca IliaaTspiR".
Alt5 data, la anul 1423 Aprilie 15, a aparut in fata lui Alexandrl2
cel Bun la Suceava vatamanul Veriga si a tras in judecat5 pentru ss
mosie pe flu lui Rotampan (TArani% cia cs POTWAINAHOMJ Mind NA.
mob). Domnul, necunoscand chestiunea, a trimis la fata locului pe

boierii Latta si Corlat (i1AU,Ttl H KOp4aTa). S'a dovedit c5 Veriga a
avut dreptate si domnul i =a dat uric ca sa poata st5pardin pace mosia 1)..
Pe timpul lui Alex5ndrel Vocla, la 1449 Iunie 5, in curtea dela
Suceava, s'a judecat un caz mai complicat 2). Parcalabul Coste (Korrt
nirkkanass) a tras in judecata in fata domnului pe Gherghea Heregariu
(nprk Xgorairk), zic5nd ea i =a imprumutat suma de 800 zloti._
Acuma ii cere (D5 mi=i = ,Aait MN Hp). Dar Gherghea nu poate
restitui suma, fiindc5 a cheltu&o. In schimb poseda un sat langa
Vaslui si o casa in orasul Suceava. Ia=ti, pane Coste, aceasta, cacti
altceva n'am" (HONANII HAM Kovre TOE, 60 HHOE IIHNOPO HE HAIA10).
Coste a luat domnul ordona sä se fac5 uric pentru el, drept dovad5
c5 e st5panitor vecinic. (AtIEMS H ,A,AAH ecmo mummy Htp1104110r
naloy KOCTH nrhicanagy TOE 1111-0,11I4EHHOI CIAO HOAK IlacntrEms H CS
MAHHOMS OIf 6131AAAt H AOAAIN rEPIIKH CrlaNCICKI, 14106W EA101( OTS
HACS OlfplIKS CS 101C*M11 ,A,OKOAOMS).
Dela Stefan cel Mare s'au pastrat cateva documente, continand

judeati ale domnului. Odat5 s'a prezentat la curtea domnului comisul
Ivasco 3) si a parit pe Toma Dimifrescul Coste Turbure pentru
satele Sasesti si Romanesti. S'au certat mult in fata domnului (rearann
CiA gio CiA TINIAN), dar in urma s'a dovedit ca Ivasco are dreptate..
Domnul i=a conferit amandoua satele si a dispus s5 se scrie uricul.
(AA CST WT HAC SIIHK CS 118C/AAAS, AOKOAOM).
()data s'a judecat in fata domnului o moarte de om. Petru
Ponici a ucis pe Andrita. Petru, fiul lui Andrit5, (rage in judecat5
HURMUZACE11 12, p. 835-6.
2) ULIANICKI, p. 75-76, No. 69.
3) 1460 5 12 (BoaDAN: Doc. .*fan I, p. 40-41, No. 25).
www.dacoromanica.ro
122 TEODOR BALAN 62
pe Ilca, fiica lui Petru Ponici, acesta find mort (se maw-11s writ,*
fro). Ilca a fost condamnata sa cedeze lui Petru satul Bratiestil pe
Siret. Domnul ii inmaneaz5 documenful, ca sari fie uric cu tot venitul
<Aa ECT EM8 WT HaC 0111311K NCI °yam AoxoAom) 1).
Cearla intens5 a fost pentru satele boierului Cupcici. R5mase
Marusca, fata lui Ioan Cupcici, dar Ivanco, fiul lui Vasco din Ho=
rodnic, impreuna cu frafii &Ai reclama aceste sate, pe motiv ca e nepof
lui Cupcici. Marusca jury in fata domnului c5 e singura descendent5
a lui Cupcici. Astfel domnul it preda bate satele lui Cupcici (npo
TOM A KJ ECMH MAU H flOTKEpAHAH allap8WKH H ilIHKHOKH, HAEMEHHK8
4H, OVA CEA& K8114H4011a) 2).
La 1630 Martie 20 s'a prezentat in fafa domnului Alexandru,
Radu, Todosia, sotia lui Peaicul, fost sulger, si a vandut jum5tate de
sat Cobalia, tinutul Soroca, marelui logof5t Dumitrascu Stefan pentru
suma de 300 taleri b5tuti. Domnul vede buna for invoial5 si infareste
noului st5pan satul amintit ca sä le fie for dela not dreapta ocina si
cump5r5tur5 cu bate venifurile ce se vor alege si aiful sa nu se
amestece impotriva acestei scrisori domnesfi" (Ad SSAET /Mk WT Nac
Ilpaga WTHHH8 (!) H 11111:811AEHiE CS FOSC*All AOKOAOM 4TO C'k H36EpET H
.HH Ad C (!) HE WMHWMT WY kA CHM AHCTOM TCHAIIMH) 3).
Dac5 domnul era impiedecat sä judece, putea sa delege pe un
-demnitar, cu predilecfie pe vornicul de curie. Astfel a sosit odat5 in
fata lui Vasile Lupu boieriul Toderasco, fiul Zorei, si a parit pe
capitanul Macri si pe matusa sa Gr5pina pentru o suma de bani, pe
care acestia i=o datorau. Domnul lsa trimis la vornicul de Para de sus
anume Toma. Acesfa a g5sit ca Macri datoreste suma de 780 lei.
S'a pus zi de plata. Macri a pl5tit la termen 4).
Dar in foarte multe cazuri, judecata nu se putea face imediat.
Trebuia sä se fac5 investigafii la fafa locului de Catr5 un trimis al
domnului. Acesta cercetand cazul, elibera in urtna o m5rturie" asupra
constat5rilor facute. Acest referat al boierului angajat cu facerea
anchetei forma apoi substratul sentinfei definitive a domnului.
Pentru facerea unei anchefe la fafa Jocului se pufeau frimife
boieri dela curie, cu si fala functie. Asemenea putea fi angajat pentru
1) 1473 Oct. 14 (BoaDAN : Doc. .,51efan I, p. 186-7, No. 107).
2) 1474 Aug. 26 (BooDAN : Doc. $1efan I, p. 191-193).
3) Surele IX, p. 117.
4) Surele III, p. 75-6.
www.dacoromanica.ro
acest scop seful judetului, sau un boier dinteun judet limitrof. Seful
judetului pufea la randul sau sä delege pe unul sau mai multi boieri
sä fac5 ancheta. Boierii, can nu se aflau la curie, primeau in acest
caz o carte domneasc5, adus5 de un om gospod", om al domnului,
sau de una din p5rtile care a cerut judecata.
Pentru acest fel de anchet5 exists mulfe dovezi.
In fata lui Vasile Lupu a aparut la anul 1645 August 19
vornicul de gloara Nacul si a cerut judecata pentru un iaz. Domnul,
necunosand cazul, a trimis la fata locului pe uricariul Bolerian ca
strangAnd oameni buni sa socoteasa pentru randul acelui iaz". Uri,
cariul nostru a plecat si in urma, cercetand cazul, a dat o marturie
in scris c5tr5 Domnia noastrA". Dar vornicul Nacu nu s'a dat mule
tumit si a reclamat din nou cazul. De data aceasta domnul trimite pe
fostul logolat Gavrilas care tot asemine au Oat". Tara Nacu n'a fost
multumit nici de data aceasta. Domnul a trimis apoi patru boieri si
in baza marturiei date de ei a rostit sentinta I).
Pe timpul lui Dabija Vod5 s'a iscat cearta pentru satele Onut
si Maletinit5, judetul Cern5uti 2). Domnul trimite la fata locului pe
satrarul Rugina scriinduei astfel : D5mu stire dac5 vei vede carte
svatului Domniei mele la domnita, s5 mergi la satu la Onutu sä la
Maletinit5, sa strangi oameni buni batr5ni din sus sä din gios di
pren pregiur". Apoi terminand h3tarul sä dea o marturie in scris :
SA precum vii g5si tar cu direpfate sä ne faci de acolo s5 o marturie
la svaful Domnii mele precum vii g5si acolo".
La 1712 Iunie 4 s'a facut jalob5" pentru a patra parte de
C5linesti 3). Domnul a trimis in cercefare pe marele spatar Ion Palade
s5 le iai dumneata &ma si precum sa va adeveri mai cu dreptate
sä faci dumeta o marturie incredintata ca de sor mai trage la divan
Domnii meale sa avem stire".
Pentru satul Cincau, tinutul cernautilor, a fost mare cearta la
anul 1745. Dumitrascu Bainschi lea tras in judecata pe Ionit5 grae
maticul, ginerele lui Ion Neaniul, pe mofiv ca define pe nedrept
iumatate de sat. Fiind complicat, cazul a fost deferit intaiu marelui
logofat Sandul Sturza, ca sa prezinte referatul. Sturza a studiat
documentele prezentate de ambele p5rti si a gasit, c5 din acea jumatate
1) Uricariul I, p. 165.6.
2) 1664 Iuli 16, colectie proprie.
3) Arhiva Bucov. Pachetul Caline§ti.
www.dacoromanica.ro
124 TEODOR BALAN 64
de sat de Cinc5u, a treia parte se cuvine lui Ionit5, iar restul lui
Dumitrascu. Domnul si=a insusit referatul logofatului si a eliberat in
acest inteles cartea domneasc5. Am crezut" zice el, si d5m Si
int5rim si dela Domnie mea boeriului nostru lui Dumitrasco Bainschi
cu aceasta carte a Domnii mete ... s5i fie dreapta ocina si uric de
int5ritura cu tot vinitul nicl5tit sfatatoriu in veci, si nimini altul s5 nui
s5 amestici peste aceastA carte a Domnii meli 1).
La 1610 Decemvrie 1? v5tafii de Cernauti : Bahril, Ilie si
Gurban ne comunica urm5toarele : A venif la ei cu o carte domneasc5
boieriul Grama cerandu=le sa hotarasca mosia sa Calinestii pe Cere=
mus, de p5rtile lui P5trasco Sturza si Tautul. Ei au fost la fata
locului, au despktit mosia cu pietre hotare si au facut m5rturia
hotarnica. A r5mas numai, ca Grama sa=si scoata ispisoc domnesc
de intaritura 2).
Pentru a stange cearta ivit5 pentru satele Scociuhani, tinutul
Vaslui,st Babiceanii, tinutul Falciului, a fost frimis la fata locului
ureadnicul de Bklad Bejan Gheuca 3).
Pentru a multumi pe sulgeriul Toader Jora, care s'a plans c5
Iordachi (Cantacuzino) visternicul ii impresoara satul Maletinita, tinutul
Cernauti, domnul scrie la 1655 Mai 23 starostelui de Cernauti, sa
mearg5 la fata locului si sä faceti si o marturie la domniia mea".
Starostele Andreian s'a executat si a scris : A.ciasta dau stire Mari
dumitale, sa fii Mariia dumitale sanatos intru multi ani buni
dela Hristos" 4).
La 20 Noemvrie 1662 Eustratie Dabija scrie lui Ereinie Carcu,
fost portar, sa mearg5 la satul Calafindesti, tinutul Suceava, unde se
cearta pentru iazul zis Iorghiciul boieriul Hulubei cu jupaneasa CioA.
goloae. Domnul scrie : Si precum vei socoti si vei afla cu acei
oameni buni sa ne faci si marturie ". Carcu a fost si a g5sit c5
Hulubei n'are dreptate. M5rturia lui se terming cu urmatoarea fraza
Deci not facem stire M5riei dumitale, Marie dumita ii vei giudeca
dupa cum va fi mila M5riei dumitale" 5).
La 1727 domnul Grigori Ghica trimise o scrisoare starostelui de
1) Colectie proprie.
2) Arhiva Buc. Pachetul Colinas&
3) 1653 24/2 (Surele III, p. 185-18?).
4) Forum Nobilium, Cernauti. Successia cum tutella No. 3550.
www.dacoromanica.ro
Cernauti, Radu Racovita, dandu=i ordin sä mearga la satul Vaslauti,

tinutul Cernauti, sä aleaga partea de mosie a lui Hurmuzachi. Starostele
n'a putut merge si a trimis la randul sau un ravas" lui Dragus si
Tabara, ca sa=1 inlocuiasca. Si zminteala sä nu faceti, ca porunca
au venit la mine si eu neputand veni yarn oranduit pe voi 1)".
Si oameni fara nici un titlu pot fi trimisi in ancheta.
La 1635 August 14 Vasile Lupu a scris lui Stefan of Mk=
gineni" zicand ca team ales de om bun si intelept" si 1=a trimis la
satul Plopoasa, sä faca o mkturie hotarnica. Iar cui vä pare cu
strambul sa vie de fats inaintea Domniei mele 2)".
Dar boierul jaluitor, sosind la curtea domneasca, se poate sa
nu=1 gaseasca acasa pe domn sau acesta nu poate apare la giudet 3)".
Atunci boierii dela curie se constituie in giudet" in absenta dom=
nului, judeca cazul si dau o mkturie". Definitiva hotarare ramane
rezervata Domnului.
Exemple :
La 12 Mai 1603 a aparut la curtea din Iasi boieriul Toader
Turcea cu sotia sa Nastasia, fata lui Ciligorie Udrea, voind a vinde
lui vel spatar Bosiioc o parte din mosia Sarbii pe Basal. Urma=
torii boieri i :au ascultat dorinta : Carstea, marele vornic al tarii de
sus, Or hatman si parcalabul Sucevii, Trifan vel postelnic, apoi
vornicii (de gloats) Veaverita, Rosca, Boul si Mogaldea. Ei scriu
si dau de stire" (11111116M H AMM 311411if) §i fac mare mkturie"
CHr1;AfTEACTECOHAH11 3MIHC H IIIMAKOE M4 T0(11f 4).
Deci, ei n'au eliberat nici uric, nici dres domnesc, ci o simpla
dovada, scurt o marturie.
La 1622 Mai 7 s'a prezentat la Iasi, la curtea domnului, Isac,
diacul din Costinesti, si si=a exprimat dorinta sä vanda marelui vornic
at tarii de sus, Gavrilas, a treia parte de Rohozna, tinutul Cernauti.
Il iau in primire boierii dela curie : Dumitrasco Stefan vel logolat,
Gheanghea vel dvornic al tarii de jos, Grama vel stolnic, Constantin
paharnic, Patrasco Basota logofat, Rasca visternic, Ionasco Jora
dvornic, Arsenie dvornic, Isac Sta[r]cea pitar, apoi boierii Constantin
1) Arh. Bucov. Liber Contractuum Novorum V. p. 56.
2) Surele III 84.
9 Deci giudetul ne-au ales leagea ca sa aducem not marturi sa stie cum
am tinut" (1654 18 T, Arhiva Bucov. Pachetul $erb5uti).
4) Ispisoace 12 p. 20.
www.dacoromanica.ro
126 TEODOR BALAN 66
Sta[r]cea, Neral, Constantin Dragasescul, Todosie Udrea si Vasile

Murgulet. Acestia au scris documentul astfel : Marturisim cu acest
zapis al nostru cum au venit innaintea noastra ... si spre mai mare
credinta si marturie ne=am pus $i pecetile 1)".
°data visternicul Qheorghie Roca a vandut parti de movie.
Boierii, fara dome, 1=au ascultat si au scris zapisul astfel : Jam facut
thlui zapisul acesta de marturie pentru ca sal fie de credinta papa
and isi va face si direse dela Maria Sa Voda" 2).
La 1629 Noemvrie 26, sapte boieri dela curie dau dovada lui
Iachim Bandur, diac de Botesti, ca s'a inteles cu marele logofat
Dumitrasco Stefan pentru jumatate de sat de Cobalia pe Nistru. Ei
scriu : Noi am facut thsali cest zapis al nostru sal hie de marturie
sari faca d=lui si direase domnesti 3)".
La 1633 Mai 13 a venit la Iasi vamesul Condrea si a vandut
jumatate de sat Vasileu, tinutul Cernauti, vornicului Gavrilas. S'au
constituit in judet boierii : Lupul dvornic, Rosca dvornic, Furtuna co..
mis, Tudor parcalab, Ipafie Murgulet, Stefan Zugravul i Nacul. Ei
dau zapisul ca sa hie dumnealui volnic as face si derease domnesti",
adeca sags.' faca uric domnesc statator, neclintit 4).
Dupa cateva luni vornicul Gavrilas cumpara §i restul satului.
Domnul este de fats si scrie : Sai fie uric neclatit nici odinioara si
altul ca sa nu sa amestice 5)".
Jeluitorul se poate adresa si unui singur boier, pentru a primi
dovada dorita.
La 1601 lanuarie 15 s'a prezentat la Iasi in casa marelui
dvornic at tail de sus Carstea, boieriul Pavel, fiul Maritii (iaico
itiummtut rtikA, aim y Atop moa y Taw) §i a vandut visternicului
Boul o parte de moia Nisporesti. Dvornicul elibereaza marturia 6).
Tot in acest an, la Februarie 3, se prezinta pentru acelas sat
Marina, fata Anghelinei, la Oras hatman si parcalab Sucevei. Oras
elibereaza dovada dorita 7).
1) Forum Nobilium, Cernauti, Successia cum fufella 131.
2) 1627 Dec. 18 (Surele V 272-3).
3) Surele IX 110.
6) 1633 29 8, Colectia proprie.
6) Surele II 8-9.
7) Surele JI 14.
www.dacoromanica.ro
or VORNICIA IN MOLDOVA 12T
Odata partite contractante se adreseaza logolatului Bals 1).

Si organele statului de prin tinuturi si orase puteau sa elibereze
dovezi de transactiuni operate. Vom da un exemplu, din multele care
se pot da.
La 1623 Ianuarie 1, Ioan Carapotorna, soltuzul de Bklad, cu.
cei 12 pkgari atesta o vanzare. El scrie Iam dat &sale lui Ghenii
si sotiei sale Irinii aceasta scrisoare dela not ca sa le fie for credinta
pans cand to vor face ei for 5i alte privileghii", adeca direse domnesti 2)..
Am vazut, ca in chestiuni de mosii boeresti, prima si ultima
instanta este domnul tariff. Toti ceilalti nu pot elibera decal mkturii,
can formeaza substratul pentru judecata pe care o face domnul.
Deci nu corespunde adevarului ceea ce ne spune Grigorie
Ureche despre atributiile logofatului si ale vornicului. Logofatul nu.
este giudecator si alesator de ocini" . si giudecator tuturor cine surd.
cu strambatati in tars ". Tot astfel nici vornicul nu este giudecator
tuturor din tars ". In materie de mosii prima si ultima instanta este
domnul. Boieriul cu jalba se adreseaza domnului, sau in lipsa lui
boierilor dela divan, sau numai unuia din ei. In cazul acesta nu i se
elibereaza documentul cu sentinta sfatatoare, ci numai o marturie..
In schimb Miron Costin si Dimitrie Cantemir spun adevarul,
cand sustin, ca vornicul avea resortul crimelor. El judeca si aplica
pedepsele cuvenite, chiar fara avizul prealabil al Domnului.
Exemple.
Un Costin de Lentesti, tinutul Cernautilor, declara la 1629'
August, cä mi sa intamplat si am moral pe Gheorghe Turcul,.
sluga Ghenghei mare vornic de Cara de gios". Ghenghe, insusi vornic,
dar de Cara de jos, il reclama la Gavrilas, mare vornic de Cara de
sus. Acesta 1=a arestat si 1#a condamnat sa plateasca suma de 40-
zloti. Neavand bani, cedeaza vornicului Gavrila§ partea sa din satul.
Valeva, tinutul Cernauti, adeca a sa.sea parte de sat, si scapa de
inchisoare. Partea sa de mosie a trecut in proprietatea vornicului
Gavrilas. Dad insa cineva din fratii mei sau din rudele mele de
aproape ar pune sus zisii bani in manile du#sale Gavrilas, mare
vornic, unul ca acela sa stapaneasca partea mea de Valeva 8)".
1) Surele IX 91.
2) Uricariul II 258-9.
3) Arhiva Bucov. Pachetul Valeva.
www.dacoromanica.ro
128 TEODOR BALAN 68
La 1691 Marcie 9 un oarecare *tefan a comis o sugubina

$i dacau facut sugubina au fugit in tara lesascr.
Icu o fata mare a Fata
Fata cu copilul a reclamat cazul marelui vornic Vasile Costache.
Acesta, neputand prinde pe faptuitor, a fault plinialr mamei lui
,Stefan, condamnand:o sä plateasc5 suma de 20 lei. Mama, neavand
.aceasta suma, a cedat vornicului partea de bah' dela H5rceata a
.135rbatului ei, anume Roman 1).
Pe timpul lui Duca Vod5 s'a comis o moarfe de em la tinutul
Falciului si fiindu domnia lui r5posaiul Gavrilit5 vornic mare au
fa-cut str5nsur[5.1 din foafe satele din pregiur din siapte hotar5 sa
_pl5teasc5 moartea aceea de om si au luat duolui vornicul din toate
satele cafe noa5 galbeni bani si au luat $i vornicii de B5rlad cafe doi
galbeni de sat si iau luat si lui duolui Gavrilita vornicul un bou $i
.dou5 vaci cu vitei si iau dat si vornicilor de Bar lad doi galbeni 2) ".
La 1700 un oarecare Vasile din Vrancea a inblat" cu o femeie,
-care in urrna a dat nastere unui copil. Femeia a .omorit copilul. De
care fiind duolui Vasile Costachi mare vornic dator sä cearce unile
,ca acealia", loa arestat pe Vasile $1 loa invinuit de aceasta moarfe de
om, adec5 ,,Cu acea desugubin5 vinovat" loa g5sit. Mare le vornic a
hotArit, adec5 i :a dat giudetul" sa gasiasca 24 oameni cari sa giure
pentru mine cum nu stiu nimic de moarfe copilului". Vasile n'a
putut g5si pe nimeni si neav5nd cu alta cu ce plati, am cazut la
du-lui cu mare rug5minte" si a dat vornicului Frei pogoane de vie,
sc5pand astfel de pedeaps53).
Asa dar5 vornicul de curte judeca crimele si aplica pedepsele.
Amendele pecuniare se incasau de el, in folosul sau. Amenda in
bani putea fi convertit5 in avere imobiliar5.
Pentru strangerea amendelor pecuniare, fie ca e vorba de moarfe
om (Atifutresemo), sau de rapire de fata (Konowate AaKKS), voro
'nicul de curte se servia de organe zise : dusegubinari sau desugubi=
nari. *i voi desugubinari sa: nu inv5luiti pentru desugubin5 pe
oamenii" safului Uricanii, tinutul C5rligaturii (a HE AERHOPSENHApli
AA HE BAASHTE TAMS 3A AE111101361-1H WT TOF CEAO 4).
Se intamp15 si cazuri de exemptiune, adeca de scoatere de
1) Revisla Neculce V 354.
2) 1692 24 5 (Surele I 135).
8) Arhiva din Iasi V 552.
4) Revisla Neculce VI 167. Moartea de om §i §ugubina, la Inceput icjentice,
s'au diferentiat cu timpul. Mai tarziu §ugubina nu inseamna decal : pnincucidere.
www.dacoromanica.ro
sub puterea judec5toreasca a vornicului de curie. In seama noului

judecator c5clea i incasarea amendelor pecuniare.
Petru Vod5 a int5rit, la 1447 August 22, m5nAstirii Neamt un
num5r mai mare de sate §i le scute§te totodata de Coate d5rile fats
de stat. Chiar daca ar fi vorba de ucidere, furtupg sau orice lucru
mare sau mic, diregatorii domnului (Ham rk0.1,uH) s'a nu aiba dreptul
a=i judeca, ci numai calug5rii cu egumenul 1).
La 1449 August 3 Alexandre) Vod5 infareVe comerciantilor
din Bra§ov privilegiile pe care le=au avut dela Alexandru cel Bun.
Ei vor fi judecati numai de domn, iar altul ii va putea judeca numai
cu voia for 2).
Acela lucru se zice §i la 1452 August 12 3).
Atributiile milifare ale vornicilor de curie nu pot fi bine sfabi:
lite. Miron Costin ne comunica la 1684, ca Mai inainte vornicii
cei mari conduceau °Ole, anume unul aripa dreapi5, altul pe cea
sfing5". Costin vorbe0e pentru trecut, nu pentru timpul sau, adeca
vornicii de curie pe timpul lui Miron Costin nu mai conduceau in
razboiu cele doua aripi ale armatei moldovene§ti. Fiindc5 se vorbe§te
despre o situatie din trecut, tirea lui Miron Costin trebuie primita
cu multa rezerva. Nu se zice, cine a impus pe vremuri vornicilor de
curie aceasta obligatie, nici cine, in urma, a desfiintatoo. De fapt, in
Pimp de razboiu, domnul t5rii a fost comandantul armatei §i daca este
nevoie, ca pgrfi de armata s5 opereze separat, la o distanta oarecare
de locul unde se afla concentrat grosul armatei, el delega boieri de
ai sai, indiferent de functia ce o aveau. Nu se vorbe0e nici odata,
pentru timpul and in Moldova se aflau doi vornici de curie, deci
pentru rastimpul de 1561-1684, ca vornicii de curie ar fi condus
in razboiu cele dou5 aripi ale armatei moldovene§ti.
6. Alli vornici de curie.

Vornicul de gloats, vornicul Doamnei, vornicul de aprozi.
La curtea domnilor moldoveni se int5Inesc §i vornici cari nu
sunt vornici de curie. Sunt vornici de importanta secundara cari, in
consecint5, sunt amintiti foarte rar.
La 1445 Iulie 15 este amintit un Badea dvornic (liaAH mop-
1) NICOLAESCU : Doc. slay.-rom. p. 221-223.
2) BOGDAN I : Doc. moldov. p. 25-29.
8) I. BOGDAN: Doc. mold. p. 29-33, §i NicoLAEscu: Doc. slavoorom. p. 105-108.
Codrul Cosminului" VII 9
www.dacoromanica.ro
130 TEODOR BALAN 70
HIIICA), ca ultimul in lista boierilor martori. In afara de vorniceii, despre

cari s'a vorbit mai inainte, acest enigmatic Badea dvornic este sin.=
gurul vornic pe care it cunoa0em pans in secolul al XVI=lea in afara
de vornicii de curie.
Nu gre§im, cand sustinem ca din aceVi vornici secundari, din
cari numai unul este cunoscut, au rasarit mai tarziu vornicii de gloats
zi§i §i vornicii de poarta 1).
Numarul for difera. Miron Costin (1684) zice ca au fost 12 2),
iar Dimitrie Cantemir aminte§te numai patru 3).
Sa vedem, ce ne zic documentele.
Cel dintaiu vornic de gloats cunoscut este Ion Mogaldea door=
nic glotnii" care la anul 1599 Octomvrie 1 darue§te manastirii He
ropotam o parte a satului Giule§ti pe 1:25§ca 4).
La 1602 este amintit intre martori vornicul de gloats Roca
(POWKA AROMMK PAOTHiH) 8).
La anul 1603 apar trei vornici de gloats, trecuti numai ca vol.=
nici : Veaverita dvornic (FekKgpviu, moinniK), Roca dvornic (PowKa
AKOPIIHK) $i Mogaldea dvornic (111Iorkwk AgoptiHK) 8),
Vornicul de gloats Iona§co Cehan (mown< rnoTirkii) prime§te
la anul 1612 intaritura domneasca pentru mo§iile sale 7).
La 1622 sunt amintiti trei vornici de gloats : Dumitru Make=
escul, Patraco §i Drago (MOPHINII rAOTHill) 8).
Moisie Movila intare§te la 1630 August 18 lui Tanasie fost
dvornic (de gloats) seli§tea sa de Avrame,ti 9). La 1 Noemvrie al
acestui an Tanasie este amintit cu intregul sau titlu de MAK AK01111HK
1) Documenful din MELCHISEDEC : Chronica Husilor p. 149-150 cu data

gresita de 1432, in care se aminteste Moisa dvornicul de gloata, este o traducere
romaneasca gresita.
2) Arhiva istorica If 169.
8) Descriptio Moldaviae p. 84.
4) Arh. Isl. If 46-7.
5) Surele II 24-25.
8) Ispisoace 12 20. Este un obiceiu at diacilor, de a nu scrie f Wu! in' reg.
Vornicii de gloafa se cunosc fiindca sunt treculi totdeauna cei din urnfa in lista bo-
ierilor martori.
7) Surele VIII 248-9.
8) Uricatiul XVIII 318-9.
9) Surele II 144-5.
www.dacoromanica.ro
71 131
VORNICIA IN MOLDOVA
rAoTitin" (fost vornic de gloat5) §i are judecata cu Neaniul care ase=

menea este vornic de gloats (Ago pnt rArridH). Primul ca§tig51).
. La 1637 Martie 15 sunt amintiti patru vornici de gloats : Ste.
jeran, Neaniul, Eremia Vanculet §i Brsan 2).
Alta data vornicii de gloats sunt : Constantin Ciogolea, Roca
§i Moloc (AKo(1Hium rAOTHH) 3). Fostul vornic de gloat5 Eremia
Vanculet este cu acest prilej II. setrar (1644 15/6).
Tot pentru anul acesta, Septemvrie 16, intalnim patru vornici
de gloat5 : Todera§co, Constantin Ciogolea, Vasilie Roca §i Gheor,
ghie Motoc 4).
Alta data, la 1661 Februarie 2, ni se comunic5 numele a cinci
vornici de gloats : Ro§ca, Rugin5, Dumitra§co, Ursul §i Hlapascul 3).
Doi ani in urrn5 se intalnesc §ase vornici de gloats : Dumio
tra§co Ro§ca, Toader Veatre§, Beldiman, Ursul, Postolachi §i Enachi 8).
De aici inainte se zice alternativ vornic de gloats §i vornic
de poarta.
La 1667 Martie 20 sunt amintiti §ase vornici de poartV :
Toader Veatres, Ciocarlie, Dumitra§co Ro§ca, Enachi, Francul §i
Roman 7). La 1 Septemvrie al acestui an Dumitra§co Roca §i Toader
Ciocarlie sunt trecuti ca dvornici glotnii 8)".
La 1669 Decemvrie 20 Irimie este 'recut in acela§ document
alternativ ca vornic de gloats §i vornic de poarta 9).
Se intrebuinteaza §i amandoua denumirile una langa alta.
La anul 1670 Septemvrie 20 sunt citati ca vornici de gloats :
Andrei S5poteanu, Pavel si Savin, iar ca vornic de poarta : Gheor.
ghie Blebe 10). Cand Andrei S5poteanul i§i scrie testamentul la 1680
Ianuarie 30, este citat ca vornic" §i impreuna cu el §i vornicii de
poart5 : Gheorghe, Ursul, Pahomie, Vasile Ciala, Goian si Francul 11).
1) Ibidem II 152.
2) Surete III 256-7,
3) Ispisoace 112 63-65.
4) Surete V 305-6.
5) Ibidem VIII 310-311.
6) Ibidem IV 141.
7) Ibidem IV 269.
8) Ibidem VIII 120-1.
')) Surete IV 60-61.
10) Uricariul VIII 43-44.
11) Surete V 98.
www.dacoromanica.ro
132 TEODOR BALAN 72
In secolul al XIX=lea vornicul de gloata se cheama vel vornic

at obstiei". Cit 5m intre altii pe Manolachi Dimachi vel vornic at
obstiei (1803)1), Dimitrie Ghica vel vornic al obstiei (1804) 2).
Cuvantul gloat5" este de origine slava. Se zice : holoti, holota
sau golota.
La Cehi se zice : holoti. Holoti" inseamn5 la Cehi : ingrijitori
de dini. La anul 1220 regele Przemysl Otocar scuteste pe locuitorii
unui sat de victualibus canibus dandis ipsorumque custodibus, qui
holoti vocanfur 8)". Alt exemplu. La 1235 si 1238 se zice : cani=
ductores, qui holoti nuncupantur 4)".
La Poloni se intalneste cuvantul golota si inseamna element
tele vagabonde.
La 1512 regele polon Sigismund a ordonat prefectilor s5i sä
aresteze elementele vagabonde (de golotis vero et vagis personis in
regno nostro hincinde vagabundis et suspectis 5). In Polonia vagag
bonzii, sosind intr'un eras, erau siliti sa=si aleaga o meserie in decurs
de Frei zlle, de altfel urmau sä fie arestati si utilizati la s5patul santurilor
(Rustici vagi, qui ad diem tertium post suum in civitates vel oppida
ingressum servitio seu artificio se non applicuerint vinctique corn=
pede ad faciendos aggeres et fossas civitatum vel actium adhibeanfur 8).
In Moldova se vorbeste des de gloate, adeca de gram5zi de
oameni adunati in jurul unui domn sau boier. Cand la 1632 Barg
novschi, fostul domn moldovean, a plecat la Constantinopole pentru
a cere din nou domnia Moldovei, a luat cu sine multi boieri si frung
tea curtii, preuti si calugari". V5zand vizirul at5te gloate de tars cu
Barnovschi Vocla", a cautat sa fergiverseze lucrurile. Dar boierii se
puneau toti cu gloatele la locuri ca acele a se vad5 si de singur
imp5raiul". Barnovschi insa a fost ucis de Turci gi Sulfanul voia s5
ucida $i alaiul ski. Dar muftiul i :a zis : Ceti vinovat5 gloata, capul
sä se pearza, se vor potoli gloatele". De frica mortii boierii si gloat
1) Uricariul I 281 ; la 1804 este citat numai ca vornic (Uricariul I 34).
2) Uricariul I 366, VII 39 ; la 1805 numai vel vornic (Uricariul II 139).
3) a. FRIEDRICH : Codex diplom. Bohemiae II 411 §i ERBEN : Regesta dir
plomatica I 291.
4) ERBEN : Regesla I 413 §i 436.
6) BALZER : Corpus iuris polonici IIII 245-6.
6) Volumina legum I 16, 150, ITT, 248, (goloti = inquilini vagabundi, fa.
mulus alicuius dictus golota, homo impossessionatus).
www.dacoromanica.ro
73 VORNICLA IN MOLDOVA 133
tele ce erau" s'au ascuns 1). Mai pe urma Sultanul le=a permis bo:
ierilor sa=si aleag5 alt domn. $i au mers a doa zi toti boierii 51
gloatele la gazda lui Moisei Vod5 si de acolo la saraiurile vizirului
de au luat caftan de domnie 2)".
Dup5 destituirea lui Vasile Lupu indata au alergat multi de
foate p5rtile de la Cara la Iasi si glotindu=se au mers la Kemeni Iana's
cerand domn pe eheorghe Stefan". Acesfa a si fost ales si a mers
cu c5tAva gloata" la biseric53).
La 1634 Turcii au atacat targusorul Studenita situat langa Ca=
menita in Polonia. Pentru apararea acestui targusor au fost lasati
haiduci, incolo erau numai refugiati din satele de prin prejur. Cea=
alts gloata, tot taranime, bejeniti de pen pregiur". In urma haiducii
au fugit, iar gloata a cazut in robie 4).
Gloats inseamna si soldatii cari se strang in jurul domnului sau
al boierilor.
La inceputul secolului al XVII.lea domnul Moldovei Stefan
Tomsa avea de suprimat o rascoala a boierilor. Domnul a strans re=
pede diferiti oameni si oameni nemernici catava gloata". V5and ca
domnul da simbrie bun5 s'au smuls multi din gloata boierilor". Cand
a fost razboiu, Tomsa au exit inainte cu gloatele sale" si au lovit
c515rimea ce avea pe gloata boierilor, den dos 5)".
Gaspar Vod5, domn in Moldova la 1620, s'a imprietenit cu
Polonii. Oastea acestora a intrat in Moldova. Dar Turcii i=au alungat
pe Poloni. Ear5 Moldovenii nostri indata au plecat de fuga, si ho=
Iota Lesilor ce era in goana asijdere 6)".
La 1631 Alexandru Iliac frimite pe fiul sail Radu in Tara ro=
mSneasca cu cateva gloate den tars 7) ".
Cand pela 1658-58 comandantul !um Calga a venit in Mol=
dova in ajutorul lui Ghica contra lui Constantin Voda, a pus indata
pe toti boierii cu cats gloata aveau" sub comanda sa 8).
Sub gloata dela curie nu trebuie sa intelegem soldati, ci oa=
1) M. COSTIN : in Cronice I 296-7.
2) Ibidem I p. 298.
3) Ibidem I 326.
4) Ibidem I 300.
5) Ibidem I 264.
6) Ibidem I 271.
7) Ibidem I 292.
8) Ibidem I 365.
www.dacoromanica.ro
134 TEODOR BALAN 74
menii cari serviau la curie, servitorimea cu ajutorul careia se ingrijea

curtea. Dup5 indiciile pe care le posedam, birul catra domnul tarii
se platia in natura. Din Coate roadele pamantului, din toate felurile de
animale si din Coate derivatele acestora, o parte frecea la curie. La
curtea domnului trebuiau sa fie turme de vite, de oi, de ramatori, aici
se adunau in mad cantit5ti frucfe, grane, fan, ceara, miere, vin si alte
produse. Ingrijirea acesfor animale si roade cerea un aparat de oa=
meni mare. Aceste elemente de serviciu alcatuiau gloata dela curie.
La curie vornicii de gloata implineau o tripla misiune : Mareau
alaiul domnului, tineau in frau gloata dela curie si erau trimisi sa
hotarasca
Cand domnul se afla in Divan, vornicii de gloata stateau pe
anga el, purtand in mans toiege vopsite. D. Cantemir zice ca ei
principi in tribunali sedenti adstant". Ei cheama pe impricinati la
judet si ordona partilor sa tad (plebi silenfium imperant et querulos
in Divan introducunt), iar cand domnul se afla in calatorie, merg cu
el si grijesc de mas si de popas 1).
Vornicii de gloata judeca micile cede ivife intre oamenii de
serviciu si intre oamenii straini. In deosebi cadea in seama for jude=
cata asupra femeilor depravate (meretrices plectunt, ibique minoris
momenti lites diiudicant) 2).
Cand boierii se constituiau in divan in absenta domnului, yore
nicii de gloata luau parte la slat si semnau actul de judecat5.
La 1630 Mai 12 au sosif in fata boierilor Toader Turcea cu
sotia sa Nastasia si au vandut lui Bosioc vel spalar mosia lor. De
fata au lost 7 boieri, intre can urmatorii vornici de gloata : Veaverit5,
Rocca si Mog51dea 2).
Cand, la 1622, nepotii lui Buzat vand manastirii Solca satui
Mihfilesti, boierii s'au constituit in divan in numar de 10. Intre ei
au fost urmatorii vornici de gloata : Dumitru Mateesescul si Patrasco
Dragon 4).
Alta data a aparut in fata boierilor dela curie Eufrosina, jupa=
neasa rapousatului Iurasco Basola, si a vandut parti din mosia Pore
cesti. Documenful este semnat de cei mai de seama boieri ai
1) Descriplio p. 84 §i Arh. istorica Ii 169 §i urm.
2) Ibidem p. 84.
8) Ispisoace 12 p. 20.
4) Uricariul XVIII 318-9.
www.dacoromanica.ro
iar la urrna sunt trecuti vornicii de gloats : Constantin Ciogolea,

Rocca si Motoc 1).
Vornicii de gloata au fost intrebuintati cu predilectie la hota=
ratul mosiilor. S'a ivit cu timpul nevoia ca sa existe la curie anu=
miti oameni, cari in tot momentul sä poata fi deplasafi in provincie,
pentru a indeplini anumite functiuni. Nu era practic a !Milk la Para
pe vre un mare demnitar al tarii. Tot astfel era sicanator a delega
boieri din Para sa mearga pela mosii pentru a le hotari. Acestia sau
nu aveau vreme, sau puteau fi impiedecafi de boala ca sa se exec
cute. Vornicii de gloats erau intrebuintati la hotaritul mosiilor. Ei
mergeau la fafa locului, luau cunostinta de vechile documente ce se
prezintau, stalpeau mosia si in urrna eliberau un document doveditor,
o marturie hotarnica.
Exemple :
La 1635 au aparut in fafa domnului boierii Apostol Cehan si
logofatul Racovita, tragand in judecata pe Moisea din Olanesti pen=
fru parti de mosie din satul Prigorceani. Domnul a trimis la fafa
locului pe Neaniul dvornic glotnii". Acesta a strans oameni buni,
adeca megiasi, preofi si slugi domnesti si, neputand lamuri situafia
din documentele prezintate, a ordonat lui Moisie sa jure pe evangelie
impreuna cu 24 oameni. Moisie a jurat, dar in urma s'a dovedit ca
a jurat pe strambul". S'a dat dreptate boierilor Cehan si Racovita 2).
Tot acest Neaniu vornic de gloats marturiseste ea a sosit in
fafa domnului boierul Stefan Moimascul si a tras in judecata pe fa=
zesii satului Barbosi, finutul Carligaturii. De aceea Maria sa Voda
mau ales pe mine si mau trimis ca sä aleg $i sä le impart locul tot
in doar 3).
La 1747 Noemvrie 19 vornicul de gloats .Agaraci Gheorghi
face stire, ca din poronca Marii sale lui Voda mau oranduit Du :lui
Sandul Sturdzea vel log." sä stings o cearta ivita pentru un loc
din Iasi 4).
Vornicii de poarta aveau venituri speciale din hotaritul mosiilor.
La 1642 Neaniul, vornicul de gloats, stalpind mosia Barbosi,
1) 1644 15 6 (Ispisoace 112 p. 63-5).
2) Surele (Fere§ti) 55-6.
3) Surele III 122-123 (1642).
4) Revisla Neculce II, 274-5.
www.dacoromanica.ro
136 TEODOR BALAN 76
stabileste in zapis, ca partite ii datoresc la not ciobotele noastre",

adeca chelfuelile de deplasare 1).
In noul asezamant al tarii, dat la 1741 de Const. Mavrocordat,
se stabileste, ca pentru treapad", adeca pentru deplasare, partite vor
plati sume de bani. Cei de frunfe 6 pofronici, $i ciubotele feciorilor
ispravnicilor" 2).
Ioan Calimah stabile* la 1760 veniturile vornicilor de poarfa.
Inainfe vreme, se zice, ei luau gloabele de pe sugubini din
tinutul Roman, Carligatura si Iasi. Dar desfiintandu=se intre limp
acel ran si urit obiceiu a sugubinilor", vornicii de gloats vor fi scud
fifi de bir, vor ridica la vremea desetinei cafe 5 lei leafs pe luna, nu
vor da desetina depe 30 stupi, li se vor scuti 30 of pe vremea
gorstinii si vor avea dreptul sa tie cafe un om strain la casa lor.
La facerea hotarnicelor vor primi cafe un galban de scalp de piatra 3).
Grigore Ghica a stabilit din nou, la 1776, veniturile vornicilor
de gloata. Ei vor primi cafe 10 lei leafs pe luna si 200 lei de fie,
care piatra de hofar puss in Omani. La evaluarea unei averi imobiliare
ei vor primi : Doi lei de fiecare dugheana sau casa, un leu de
fiecare dugheana sau casa mica, 60 bani de fiecare vita $i jumatate
de ban din fiecare 10 bani dela haine 4).
All vornic la curfea domnului moldovean a fost vornicul
doamnei, zis mai tarziu si cuparul.
Obiceiul ca doamna sa aiha o curte separata, vezi bine, mai
redusa decat cea a sofului ei, nu este o creafiune moldoveneasca.
Astfel de curfi ale doamnei se gasesc si in alte parti. Nu vom aminti
decat cea din Ungaria si din Polonia.
In Ungaria regina avea o curie, relativ mare. La curfea ei se
afla cafe un cancellarius, adeca logofat, care grijea de corespondenfa
doamnei, un comes sau iudex pentru judecata, un magister taverni,
corum pentru visferie si un magister dapiferorum, adeca stolnic, pentru
grija alimentelor. Cancellarius al Doamnei era cu predilecfie un
episcop.
La 1313 se aminteste Stefan episcopus Wesprimiensis, aulae
1) Surde III 122-123.
2) Uricariul IV p, 405 §i urm.
3) Sure* XI 134.
4) Uricariul XIX 338 §i 384.
www.dacoromanica.ro
TT VORNICIA IN MOLDOVA 13T
dominae reginae cancellarius 1)". Dup5 moartea acestuia urmeaza in

episcopie Henricus, care mosteneste si situatia de cancelar at doamnei.
I se zice la 1323 aulae reginae, carissimae consorfis nosfrae, can.-
cellario 9". La fel este intitulat si la 1332 8).
Comitele reginei ungare grijea de judec5ti.
Se aminteste, la 1322, Iula Comes regine 4)". Lui urmeaza
Deseu, care limp mai indelungat define situatia de iudex curiae re..
ginae". Il g5sim la 1323 5) ; la 1332 se g5seste in aceast5 situatie un
oarecare Paulus 6).
Sunt amintiti cativa visternici ai reginei ungare.
La 1323 este amintit Miksch (MikeschoMichael, Mihail) ma-,
gister tavarnicorum dominae reginae 7)". Dup5 nou5 ani se &este
un Ioannes, fiul lui Bobonik, magister tavernicorum dominae re..
ginae 8)".
Stolnicii grijeau de masa reginei. La 1336 se intalneste Iohan,
nes, fiul lui Alexandru, vice gerentis magistri dapiferorum dominae
reginae 9)".
Si regina Poloniei avea o curie separata. In Polonia era obi-,
ceiul, ca regele, sotul, s5 lase in seama reginei veniturile unei regiuni
intregi. 0 astfel de regiune era administrate de oamenii reginei, sau
cel pufin veniturile for erau administrate de un om al reginei.
La 1396 Vladislav Iagello confer5 sofiei sale Hedviga Para
Cuiavia si Rusia cu Coate orasele si cet5tile terras nostras Cuyaviae
et Russie cum earundem omnibus castris, fortaliciis, civitatibus etc 10)".
Se pare Ca administratorul averii reginei se chema procurator. La
1334 intalnim pe un astfel de procurator in persoana lui Iacobus,
zis si Gladisch tune procurator domine regine 11)".
Stolnicul reginei polone purta denumirea de magister curiae
1) Fejer VIIIi p. 512.
2) Ibidem VIII2 p. 452.
3) Ibidem VIII2 590.
8) Ibidem VIII2 401, 407, 452.
7) Ibidem VIII2 407, 419, 441, 452.
10) RZYSZCZEWSKI : Codex III 346.
11) Aida grodzki VII, p. T.
www.dacoromanica.ro
138 TEODOR BALAN 78
reginalis". La 1396 este amintit in aceasta demnitate un Rpischca 1),

jar la 1415 se specific5 obligatiile culinare ale acestui magister 2).
Visternicul doamnei se chema : Thesaurarius. La 1413 se
citeaz5 boierul polon Iaschonns vicethezaurarius domine regine 8)".
$i la curfea domnului moldovean exisfa o curie specials a
doamnei. In Descriptio Moldaviae" se zice ca doamna se servia de
doi vornici (conjugi principis inserviunt vornici duo 4).
Dar in Moldova curfea doamnei n'a putut sa se desvolte din
cauza suveranit5tii turcesti, care prea de vreme a inceput sä se afirme,
imprimand not obiceiuri si desfiintand cele vechi ale tariff. Intre altele
irebuie pus5 in contul acestei suveranit5ti si separarea partial5 sau
complet5 a salonului doamnei.
La curfea doamnei din Moldova se intalnesc ceasnici, visternici,
diaci si stolnici.
La 1428 Februarie 16 se aminteste intre boierii martori si
Bilav, ceasnicul doamnei (KHAAKIII 11M1111111Cd KIIIAPHFIFIlla 9. La 1432
Ghedeon a fost diacul doamnei (TEAE01-1 maim 6). Pe
Klitrt11111H
fimpul voevodului $tefan, se g5seste visternicul doamnei, cu numele
Porca (Holum 11HCTkpNIIKA KlitlIIHHHA 7).
La 1448 Februarie 23 Voevodul Roman se g5sea la Colomea
si a conferit cu acest prilej starostelui Ditrich Buceatchi penfru sprig
jinul acordat tat5lui sau Ilie Veda si mamei sale Maria unele sate
din Cara Sepenicului. Roman zice c5 a luat aceasi5 hot5rire impreuna
cu sfetnicii tat5lui meu Ilie VV. si ai mamei mele Marena Doamna 8) ".
Dac5 control5m lista boierilor martori, g5sim pe rand : 3 ceasnici
(KOCTE 4h1111HHKA, KIAIOUld tlAWHHICA, §i HETOti 114WHHKA), 2 visternici
(AIHKOVilil KHCThipHHICA, IliTila KFICTItIpHHICA) §i 2 stolnici (IONA CTOA-
HHK, 1101rAd CTOAIIIIK). E sigur ca unii din acesti boieri se tineau de
curfea doamnei citate.
Pe fimpul lui $tefan cel Mare boierii doamnei nu sunt amintiti.
1) RzyszczEwsKI : III 346.
2) Monumenia medii aevi XV, 471.
a) Ibidem p. 425 §i 428.
4) Pag. 87.
8) SureteV1-2. Documentul este din 1428 Febr. 16 (WICKENHAUSER: Woronetz
199-200).
7) Ibidem p. 60-61 No. 54.
8) BOGDAN : Coniributii 637-9.
www.dacoromanica.ro
Asemenea ei nu sunt citati in tot secolul al XVI :lea. In secolul al

XVII=lea dam de Dvornicul despre doamna".
La 1677 este amintit Dragon dvornic despre doamna 1)", iar
la 1722 boieriul Toader Tomita define aceasta functiune 2).
Vornicul doamnei purta si denumirea de : Cupar. Dimitrie Cane
(emir cunoa§te numai pe cuparul, care toarna yin domnului, dar nu=1
aduce in leg5tura cu curtea doamnei 3). Pela mijlocul secolului al
XVIII=lea Constantin Mavrocordat a conferit vornicului doamnei
titlul de vel cupar" 4).
In secolul al XVIII=lea, in afara de vornic, serveau la curtea
doamnei marele pitar in calitate de comis (birjarul) si un gramafic
care era secretarul doamnei 5).
Vornicul doamnei prezinta doamnei pe boierii sosifi in vizita.
Cum boierii aveau obiceiul s5 petreaca mull la curie, chiar §i
atunci cand nu aveau de lucru, se vede ca petreceau adesea §i la
curtea doamnei. Vornicul doamnei avea grija prezentarii acestor oas=
peti 6), iar cand doamna lua parte la ceremonii religioase, vornicul
doamnei p4ea inainte finind un foiag in mini ; in urma doamnei
mergeau jupanesele, adeca sotiile, boierilor 7).
La curtea domnului moldovean a mai existat vornicul de aprozi,
si, in consecinta, a existat i o vornicie de aprozi.
Cuvintul aprod" este de origine ungureasca (apr6=mic). Deci
aprozii au fost copiii de casa. In latineste li se spune iuvenes sau
parvuli aulae regiae 8).
Aprozii se citeaza rar in documentele unguresti, Astfel la anul
1323 se aminteste : Magister Nicolaus, filius Stephani, filii Hoholth,
fidelis aulae nostrae iuvenis 9)", iar la 1349 este amintit fiul acestui
Nicolai : Iohannes Literatus, filius Nicolai dicti aprod ")". Deci
aprod=iuvenis.
1) Uricariul, V 237.
2) Surete, VIII 338.
8) Descripfio 85.
4) GREORGAKI : Condica in Cronice III 302.
5) INGIGIAN : Valahia fi Moldova p. 43 (297).
6) INGIGIAN : pag. 43.
7) GHEORGAKI : III 316.
$) AKOS DE TIMON : Ungarische Verfassungsgeschichte 547.
9) FEAR : Codex VIII 2 457.
10) WAGNER : Sar0SieDSid p. 340.
www.dacoromanica.ro
140 TEODOR BALAN 80
In cronica moldo=polona, scrisa la 1561, se vorbeste de Frei

aprodow", cari servesc in camera domnului 1). Acela§ lucru zice si
cronicarul polon Nicolae Brzeski (1566) (aprodow czo przy hospo=
daru w komorze trzei = aprozii can sunt in camera domnului, in
nutriar de Frei) 2). Misionarul catolic Bandinus, care a vizitat Moldova
pela anul 1648, vorbeste de aprozi, zicand ca sunt cel pufin 200 la
nutriar si sunt gala la orice serviciu, in curie sau afara de curie.
(Lictores, quos aprod seu aprodios nominant, sunt praesto semper
minimo numero ducenti) 8). Dimitrie Cantemir vorbeste numai de
aprozi, Fara sä le indice numarul.
Aprozii apar foarte de vreme in Moldova. Primul aprod mot=
dovenesc a fost : Duma aprodul (Aynva anpoAy) care la 1443 Mai
4 a primit un sat dela Voevodul Stefan 4). Al doilea aprod este
Sandrica (111anApnicki atipom), amintit ca ultimul in lista boierilor
martori in 18 Februarie 14485). Acelas $andrica se gaseste §i la
5 Iunie 1449. (111Frimuca anpoAs) 6).
Pe fimpul lui Stefan cel mare sunt amintifi aprozii : Matei
(111aTE10 anp'A HMO 7), Iursa (km H artpoAS)8), Farco (Immo anpoAS)9)
si Ioanasel (IWANKIUMA dfl p OM) 10).
Pela 1600 aprodul Siminic isi vinde partea sa de Nisporesti 11),
iar la 1601 aprodul Toader (Toamp anpoA$A Ann ithpmSpin) din
satul Marmureani cumpara o parte de mosie din Bacesti 12). Alt
aprod cu numele de Ionascu (Iwnaunco an[poA] WT KyApFip) is parte
la hotaritul unei mosii (1630) 13).
Seful aprozilor s'a chemaf vatah, transformat mai tarziu in
vel vatah.
1) BOGDAN :Vechile cronici 183.
2) BOGDAN :Cronici inedile p. 134.
3) Codex Bandinus 314.
4) ULIANICKI : p. 61-62 N. 55.
p. TO No. 64.
5) ULIANICKI :
6) Ibidem T5.-6 No. 69.
7) BOGDAN : Doc. Stefan I 223 (1479 29 4).
8) Ibidem I 503 (1492 30 3), II 33 (1494 27 2).
9) Ibidem II 59 (1495 22 1).
10) Ibidem II 123 (1497).
19 Surele II 36-7.
12) Ispisoace I2'1.
13) Surete II 141.-2.
www.dacoromanica.ro
Cuvantul vatah esfe de origine slavona si se g5seste in limba

rus5, malorus5 si polon5. Apare intaiu in secolul al XLIMea 1). In
limba malorusa cuvantul vatah sau vataszko inseamna baci sau
haiduc 2), iar in limba polona wataha sau watacha inseamna tovaras
de joc 3).
In Moldova cuvantul acesta exists in forma de vatah, vatag
sau vataf si inseamna prepozit, comandant, sef.
Misionarul Bandinus a cunoscuf pela 1648 pe Vatas seu
praefectus lictorum, quos aprod sau aprodios nominant 4), iar Dimitrie
Cantemir aminteste pe Vatavul de aprozi de Divan = inspector
aprodiorum Divani 6)".
In documentele moldovenesti vatahul este amintit foarte des. La
1581 Toader vatag cump5ra Orli de mosie dela Danciul, fiul Ulia=
nei 6). Tot in acest an intAlnim pe Hilip vataf 7). La anul 1587
este citaf Coste vatah din satul Zearnesti (Korrl BITAX WT G-kmetp) 8),
la 1593 Floarea valah primeste intaritura domneasca pentru un sat 9).
Tot astfel Cehan vatag (1598) 10), Vlaico vatah 11).
Pela sfgrsitul secolului al XVIT1Aea valafului de aprozi i se zice
vornic de aprozi. In consecinta se zice si vornicia de aprozi ", jar
dupa modelul grecesc, imitat atunci, i se zice acestui vornic It epis=
tatul vorniciei de aprozi".
Cunoastem pe Manolachi Conachi vel vornic de aprozi 12),
1) SREzNEwsici: Material I 231.
2) MIKLOSICH : Etyma Worterbuch 376.
3) LINDE : Slownik VI 230.
5) Descriptio pag. 85.
6) WICKENHAUSER : Woronelz 213 -4.
7) Surete XIX 146-7.
0) Uricariul XIV 90-1.
10) Surele VIII 233 si 241 MTV".
11) Uricar XVIII 429. Institutia vatafilor s'a generalizat in urna. Si alli slug
jitori la curte au primit acest titlu : vataf de pitari (RSOma BITdX 34 nwrapu) 1610
Uricar XVIII 265-6 ; vatafi de hansari (evrarom 34 XsucapH) 1623 Surete II 254;
Iftimie vatavul visf. Iordachi, 1636 (Uricar XVII 13); Solomon valaful de vanafori
1690 (Immit : Siudii docum. V 546); Miron vafav de p5harnicei 1725 (Uricar XIV
214-215). Viit.iiia de divan" a fost in mare cinste la Radul Voda (1623-1626)
si aprozii de Divan cat mai de cinste nice la o domnie n'au fost" (M. COSTIN in
Cronice I 281).
12) 1794 (Revista Necuke V 152).
www.dacoromanica.ro
142 TEODOR BALAN 82
Aprozii aveau atributii neinsemnate la curtea domnului din

Moldova. Ei serviau pe damn, ii ingrijeau camera, and era acasa
sau in calatorie (ad omnem expeditionem et obsequium paratissimi)1).
Cand domnul se afla in Divan, ei chemau partite la judecata 2).
Aprozii erau supusi postelnicului, care avea dreptul s5.1 ju.
dece 8). Nu stim daa dreptul acesta n'a 'recut mai tarziu la vornicul
de aprozi.
T. Vornicul de finut
Din punct de vedere administrativ Para Moldovei era impartita
in tinuturi. Aproape toti scriitorii din trecut ne relateaza acelas numar
de tinuturi in Moldova. Au fost peste tot 19 tinuturi, 12 in Cara de
jos, si T in cea de sus. Numele for sunt :
Tara de jos : Iasi, Carligatura, Roman, Vaslui, Tutova, Tecuci,
Putna, Cohurlui, Falciu, Lapusna, Orhei si Soroca.
Tara de sus : Hotin, Dorohoi, Harlau, Cernauti, Suceava,
Neamt §i Bacau 4).
In limba paleoslava la tinut se zice 110AOCTk §i AE(1NIAHA.
In urma felului cum, la inceput, se redigeau documentele mob,
dovenesti, numele tinuturilor sunt amintite foarte rar. Diacii din can
celarie aveau obiceiul sa nu aminteasa tinutul, ci scriau in cele mai
multe cazuri, ca mos ia, despre care e vorba, se afla in tam noastra
moldoveneasca" (or HAWEll BEMAH oy MOWBCKOH). Pentru prima data
infalnim aceasta fraza la 18 Noemvrie 1393, and Roman Voda
confers o movie 6). De aici inainte fraza aceasta a devenit stereotipa
si face dificila stabilirea tinutului. Unde sunt amintite numele raurilor
sau ale satelor invecinate, orientarea devine mai usoara. Numai ici
colo sunt trecute in documente numele tinuturilor.
Astfel primeste la 1427 boieriul Onicico un sat la Carlieatura 6)".
La 1433 Vladislav Iagello, regele polon, confirms voevodului mot.
2) WOLF : Beitrage 102.
8) M. COSTIN : Arh. istorica It 169 §i urm.
4) MIRON COSTIN in Arh. ist It 171. Descriptio Moldaviae p. 10-18, §i
Descrierea anonima din 1770 in Arhiva romaneasea (Cocauvice.mu) I 327-334. 0
relatare gre0a a linuturilor moldov. o avem in Cronica moldopolon5 din 1561 (L
BOGDAN : Vechile cronici 183).
5) ONCIUL : Doc. inedile p. 367-9.
6) Surete XVIII p. 20--21.
www.dacoromanica.ro
dovean Stefan cetatile Tetin§i Hmelov cu judetele for (TKIH [wow

IRELWIlk A XtHEAOKS C TWAIN BOAOCTAIH . K HHNIS HpHCAOLUALOTK 1).
Cand, la 1435, se impaca fratii Ilie si Stefan, fiii lui Alexandra

cel Bun, Stefan primeste intre altele orasul Vaslui cu tinutul care se
tine de el AUTO &Wall H HOAOCTS WO KS Tomy Minn/ cny(agTx),_
targul Barlad cu tot tinutul (Tpsrs hinitAASCKWH CS yCHO SOAOCTIO),
§i orasul Tecuci cu tot tinutul (flibirro TFK841 cs IrCHO KOAOCTIO) 2).
La 1457 se amintesc tinuturile Hokin §i Cernauti (oy XOTHHIL
H oy IIEJIHOSCSOH KOAOCTH) 8).
Pe timpul lui Stefan cel Mare sunt amintite urmatoarele tinuturi =
Carligatura (8 KOAOCTH Kossmi rsT8p-k) 4), Suceava (8 110,10CT G84AC-
CKOH) 5), Neamt (8 HEmf1.1,KOH ROAOCTH, HA 11-LIAH,*, HA NEMO) 6),
Cernauti (8 1-19NOIICKOH 110/1OCTH) 7).
Pentru tinut se zice pe langa volost §i derjava".
La 1435, fratele Stefan primeste intre altele tinutul dela Tutova
(kgpmagy OT Trrogy) 8). Satul Sobranet s'a aflat la anul 1435 in
tinutul Tetinului (Gocommos Oy 111,11,HHkCKOH mpacagu) 9). Visternicui
Iuga darueste la 1476 manastirii Putna satul Serauli din tinutul
Cernauti (111Hpogum oy IlEphHORCKOH ApkyKago 10). La 1479 stolnicul
Bogdan a vandut Voevodului satul Podoleani situat oy ri,psmagit
wkimu,KoH) 11). Pe timpul lui Petra Rares, la 1529, se aminteste satut
Cobalia situat S (,'OPWRIC011 AEMIIKH) 12).
Cunoscand tinuturile, vom putea sa ne dam seama cari boieri
sunt a se considera sefi administrativi de tinuturi.
Dintre sefii de tinut din Moldova pans la moartea lui Stefan,
cunoastem pe urmatorii : de Harlau, Dorohoi, Siret §i Suceava, Ik
vom aminti pe rand.
1) ULIANICKI : 39-40 No. 33.
ULIANICKI : 92-95 No. 84.
4) BOGDAN : Doc. .51efan I 24 §i II 215.
9 Ibidem I 132, 173, 230, 406, 419, II 215, 221,
9 Ibidem I 3-5, 35, 260, 491, II 144.
7) Ibidem I 333, 406, 419. II 215.
8) ULIANICKI : 44 No. 39.
°) Ibidem 47-48 No. 43.
10) BOGDAN : Doc. ,Stefan I 215-6 No. 116. 216-7 No. 117..
11) Ibidem I 221-2 No. 121.
12) CORIOLAN : PeIru Ramp 41-42.
www.dacoromanica.ro
144 TEODOR BALAN 84
.seful tinutului Harlau.
Numele Titlul
Anul Domnul demnitarului demnitarului .
to
Isvorul
fara an Iuga hapautta xximoseicarw 5 Revista Neculce V, 338.
1400 11 (II) Alexandru Nutt] Kau° shouro Surete VIII, p. 81-82.
1400 29 VI ,, Eparlii xpsno actor° 6 Revista Neculce VI, 352-3.
1400 4 VIII ,, ,, ,, 7 Revista Neculce VI, 354-5.
1403 7 I Byrla Chorlowskoho 3 Cony. literare XXXV,
,, p. 357-8.
1404 August . 161011,1 X0pAORCIChl 7 Ulianicki 15-16, No. 18.
1453 2 VI PP
Illatima xpssnoseKoro 9 Surete I, 163-165.
.Seful tinuklui Sireie.
Numele Tit lul

Anal Domnul demnitarului demnitarului
Isvoru1
.-.1
1400 28 XI Iuga POM014 elp-kTmo(ro) 8 Revista Neculce V, 333.

1407 8 III Alexandru EAdA4 cup,iffkocoro 10 Zapiski Odesa I. 346-7.
1407 6/X ,, HAWS cupwrkenni 8 Ulianicki, p. 16, No. 19.
1408 8 X ,, ,, CIPETCKLJH 3 Alda grodzki VII, 205-7.
1409 28 I 11
gAam curk-reKOro 11 Revista Neculce VII, 170-1.
1409 18 XI ,, Vlatt Sereczkij 9 Arh. Bucov. Liber Funda.
tionum V, 14-16.
Vlad des Seraters 9 Wickenhauser: Moldo.
witza, p. 56.
1410 15 II
"
Vlada von Sereczko 9 Arh. Buc. Liber Fundat.
V, p. 57-9.
Vlad Sereters 9 Wickenhauser : Moldo,
witza, p. 56-7.
1411 14 IV ,, Vlad sereczko 9 Arh. Buc. Liber Fundat.
V, p. 9-12.
1411 22/IX PP
14 lit 1A4 CHpATSCKOr0 4 Surete I, 1-2.
1414 20/XII ,, EAdAd ell/Armor° 5 Surete XVIII, 12-13.
www.dacoromanica.ro
,Seful finufului Dorohoi.
Numele Titlul
Anul Domnul
demnitarului demnitarului
Isvorul
1407 6/X . Alexandru 11111X4HA0 AOpOryHhCKWH 3 Ulianicki 16, No. 19.
1408 8 X 2 Akta grodzki VII, 205- 7

1414 20 XII 1 Surete XVIII 12 13.
1419 8/IV AAHXAHAd 1 Arh. ist. II, 110.
1420 25/IV Pt 1 Venelin : Vlahobolg.
60-62.
1421 ANHXdHAO AOPOCrUCKWH Ii Ulianicki 25-27, No. 25.
1422 20/V111 AANKANAA 1 Arh. istoria Ij, 132.
1423 12 III Aoft ono-Imre. 1 Surete I. 199-200.
De aici Inainte Mihail este amintit mereu pans la
1434 13/I Stefan AAHXJHAA Aopormillam 1 Ulianicki 41-42, No. 35.
1452 21/XII Alexandru Sandro dela Dorohoi 13 Parvan Alexandrel 121,
No. T.
1453 22 I Sandru 11 Parvan : Alexandrel 121,
No. 10.
1453 26/I IlldnAtia AoPorthincoro 10 Arh. ist. IL, 102-3.
1453 Ian. wr ikoporouia 13 Uricarul XVIII, 21-22.
1453 20/VI OT AoporoHA 13 Ulianicki 80-82, No. Z3.
1454 1 I Sandru dela Dorohoi 11 Parvan : Alexandrel 124,
No. 23.
1455 20/VII Petru 11.1111M1HK4 AO/101'011CW* 7 Ulianicki 84 -5, No. 76.
1458 13 II Stefan WOHAPO WT Aoporont 12 Bogdan: Doc. Stefan I, 6-7.
1464 2 XI AoPoroyneKaro 13 Bogdan : Doc. Stefan I,
85-6, No. 53.
1465 11/IV Szandro dorohujskyi 1? Bogdan : Doc. Stefan I,
89-90, Nc. 57.
1467 11 IX EganApo 14.000rSHaati 13 Bogdan : Doc. Stefan I,
120-1, No. Z2.
www.dacoromanica.ro
146 TEODOR BALAN 86
Numele Titlul
Anul Domnul
demnitarului demuitarului
TT.
:
ea
Isvorul
1467 2/X Alexandru Maw* Aopor6vickiti 12 Bogdan : Doc. Stefan I,

122-3, No. 73.
I1467 9 X ,. Illewortica AoporS it cicbt Bogdan: Doc. Stefan II,297
Vornicul de Suceava.
1403 7/I Alexandru Badi Suczawskoho 9 Cony, lit. XXXV, 357-8.
1407 8/III 04114 AltOplitiKil Zapiski Odesa I, 346-7.

CrIMICKoro
1408 16 IX 0 ABOPHRIC4 8 Melchisedek : Roman I,

criaRcicoro 101-2.
1408 8/X ,, AROPHHKS 4 Akta grodzki VII, 205 -7
C04NRCIC61H
1409 28/I Matta A1100111Kd 8 Revista Neculce VII,

CrldRCK0r0 170 I.
1409 18/IV ,, 11 A R 00 HHKa 8 Arh. istorica 12, 11.
1409 18 XI ,, Oana Suczawaer 6

1 dwornik Arh. Buc. Fundationum V
I 14-16.
1409 18/XI I Oan Hofrichter 1 Wickenhauser : Moldovita
von Soceava 1 56.
1410 15/II Ion Dvornik 6

1
von Suczeva I Arh. Buc. Fundationum V,
1 57 59.
1410 15/II I Ion Hofrichter 6
j Wickenhauser: Moldowitza
von Sotawa t 56-57,
1411 14 IV Oana Dvornik 6
von So6ava 1 Arh. Buc. Fundationum V,
! ! 9 12.
1411 14 IV 1 Oan Hofrichter
' Wickenhauser: Moldowitza
6
von Socawa
1 57 59.
1421 28 VI I0dI14 A RopHHILA 15 Surete I, 195-197.
1411 22/IX ,, 6014H4 5 Surete I, 1-2.
1412 3 IV ,, loan Vornic 3 Iorga : Studii si doc. V, 530.
de Suceava
www.dacoromanica.ro
'5
Numele Titlul
Anul Dotnnul
demnitarului demnitarului Z Isvorul
1
1412 5 IV Alexandra O4Ha AROpHHK4 3 Hurmuzachi 12, 832.
1414 20/XII " G.31141 AROpHHKd 3 Surete XVIII, 12-13.

corgasmoro
1418 15 1 " OdH4 AKOWKI, 1 0. Popescul : CSteva doc.

3-4.
1419 8 IV ,, ,, AROpHHKd 4 Arh. ist II, 110.
1422 20 VIII " liKdHd ,, 3 Arh. ist. 11, 132.
1423 12/111 71 1) ,, 3 Surete I. 199 -200.

1423 31 HI " 11 a IA 3 Surete I, 21-23.
1424 16 II ,, Maid 3 Bogdan : Inscriptii 356-7.
Din tinuturile amintite mai sus, cel dela Sirete a disparut. A

avut o situatie nenorocita, aflandu.se intre doua centre puiernice: Cer.
nauti si Suceava. Ultima data acest tinut se aminteste la 1503 Febru=
arie 2, cand Stefan cel Mare intareste manastirii Putna un numar
mai mare de sate situate in tinutul Cernauti (oy 4EptiOlICK014 goaocTH),
tinutul Carligaturii (Ha KozaHrIsT8p-k) si in cel al Sucevii (Ha Goythuck).
Satele situate in tinutul Siretului (Ha OHNT*), amintite cu acest prilej,
au fost : Balcauti, Grecii Tanga Sirete, Camenca, Tomesti si Cupca 1).
De aici inainte tinutul Siretului nu se mai aminteste. Cu timpul el a
fost atasat tinutului Sucevii.
In documente sefii tinutului sunt caracterizati prin adjective. Li se
spune : suceayski, dorogunski, harlovski, ceea ce inseamna : de Su:
ceava, de Dorohoi $i de Harlau. Dar adiectivele nu pot fi utilizate
independente, izolate, ele apartin unor substantive. Care este sub=
stantivul sau care sunt substantivele, carora apartin adiectivele amin=
fife mai sus ?
Din stirile ce posedam, se poate constata, ca pentru sefii de tinut
ai Moldovei apar in acela§ Limp urmatoarele denumiri : dvornic, star
1) BOGDAN : Doc. .Siefan II 214-217.
www.dacoromanica.ro
148 TEODOR BALAN 88
roste (latineste capitaneus) si parcalab. Unde era cetate seful de tinut

se chema de obiceiu parc5lab, in finuturile limitrofe cu Polonia sefii
de tinut, cu sau fara cetate, se chemau starosti, zisi latineste capitanei,
iar in unele finuturi din interiorul 'tarii se intalneste denumirea de
dvornic.
Vom urm5ri intaiu denumirea de : dvornic.
$eful tinutului Dorohoi se aminteste la inceput cu titlul scurtat
de : Dorogunski sau de Dorohoi. Mai tarziu ins5, cand e amintit
cu titlul sau intreg, el apare ca vornic de Dorohoi".
Exemple. La 1611 se int5lneste D5mian, vornicul de Dorohoi 1).
La 1661 Mai 9 se vorbeste in general de vornicii de Dorohoi" 2).
Cinci ani in urma este amintit Adrian, vornic de Dorohoi 3).
La Suceava este mai usor. Aici se aminteste titlul intreg :
AKOpHHK CrIARCKKIH, SaU scurt AKOpHHK.
Se mai pot da dovezi indirecte, ca unii sefi finutali ai Moldovei
s'au chemat vornici. Urmasii lui Alexandru cel Bun se adreseaza
adese on demnitarilor for clandu=le ordine. Intre acesti demnitari sunt
amintifi boierii, apoi vornicii si soltuzii. Se citeaza : vamesii si vor=
nicii, sau invers vornicii si vamesii. Sub boieri sunt a se intelege
boierii dela curie, iarasi soltuzii au fost sefii oraselor. Cine sunt vor:
nicii cari se afla pusi intre boierii dela curie si soltuzi, sau vornicii
cari sunk amintiti alAturea de vamesi ?
E evident, sunt vornicii de tinut.
Exemple. Stefan Vod5 se adreseaza intr'un ordin (1443-1447)
tuturor boierilor si dvornicilor si soltuzilor si p5rgarilor si juzilor si
vatamanilor si tarii intregi (gsrkx sompoms H Amin-mom H won-
TIrSOMI H npsrApes H MSAESS H KATAMAHOMS H HUMS EIOCHOACTKS) 4).
Ilie Vod5 zice la 1437 Aprilie 29 ca nici un vames, nici
vornic, nici alt direg5tor" nu va supra pe comerciantii brasoveni
(A KOTOpIll MItITHHICI H AKOpHHK HAN 6$A KAKH piAu,a) 5).
La 1449 August 3 Alexandru Vocla int5reste privilegiul comer=
cianfilor brasoveni. In formula de incheiere domnul zice (SSA KAKIII
sompui HAWK, HAH AKOVIHK, HAH MHITHHK, HAH 1110ATIS3 elC) 6).
1) LIricariul VII 13.
2) Surete IV 90.
8) Surete IV 104.
4) NICOLAESCU : Doc. sl. rom. 94-95 §i BOODAN: Doc. mold. 18-19.
6) Ibidem p. 85-86 §i BOGDAN : Idem p. 20-21.
.) lbidem 100-103 §i BOGDAN : Idem 25-29.
www.dacoromanica.ro
In alt loc acelas Alexandru scuteste pe locuitorii man5stirii It=

cani de vornicul dela Suceava (tm Agopmno CW4AKCI{11) 1).
La comerciantii brasoveni cari in drumul for atingeau multe ti=
nuturi, se vorbeste in general de vornici, dar la faranii man5stirii Itcani
se atninteste numai seful tinutului de Suceava, dvornicul de Suceava.
8. Atributiile vornicului de limit.

Pentru a arata atributiile vornicului de tinut, trebuie amintit faptul,
a pe vremuri nu exista separatia intre puferea executive si cea judeo
cAtoreasc5. Cine era seful unui tinut, era totodata si judecatorul acestui
tinut. Cine grije§te de ordinea publics, are in acelas limp si dreptul
de a judeca, a condamna Si a aplica pedepsele. Numai in cazuri spe=
ciale se pot face exemptiuni, adeca se pot scoate anumite elemente
de sub jurisdictiunea vornicului de tinut si pune sub cea a altuia.
Vornicul de tinut n'avea nici un drept asupra boierilor tinu-,
tului. Boierii erau supusi direct domnului, care ii judeca si ii pedepsea.
Vornicul de tinut actiona in chestiuni nobiliare numai din ordinul
domnului. In seama vornicului de tinut c5deau asa dar5 ; locuitorii
tinutului inafar5 de boieri, deci taranii, or5senii si strainii.
Vornicul tinutului grijea de strangerea birului, de linistea publics ;
tot el controla pe str5ini si le asigura avuiul. El aresta 5i aplica pe=
depse in caz de alcarea obiceiurilor juridice, atunci cand se comiteau
delicte. Deci el era judeatorul tinutului. De aceea li se zice vornicilor
c8A14H ", adeca judecatori.
La 1448 se amintesc am"' WT ItICOX H WT xpoaoita", adeca
vornicii de tinut, judecatorii acestor dou5 tinuturi 2).
In privilegiul acordat man5stirii Itcani, oamenii acestei man5stiri
sunt scosi de sub jurisdictia vornicilor de Suceava" (M00111148
CWLIMCKIH) 3).
Cand Stefan cel Mare confirms man5stirii Bistrita balta Botna
si localitatea Chisina'ul ro§u, scoate pe locuitorii acestor localifati de
sub jurisdictia vornicului de judet si ii pune sub cea a egumenu
Si alt judec5tor s5 n'aiba" (mioro cSAitio ika HE IlincHOT) 4),
1) Arhiva Buc: Pachetul Itcani si Rem S.: Doc. sl..rom. 7 8.
2) Arh. is!. II 153. (Deci nu sunt judecatori orasenesti, vezi BOGDAN : Doc.
mold. p. 10 nota 1).
3) Arh. Buc. Pachetul Itcani.
4) BOGDAN : Doc. $tefan I 8-9, (1453 10 4).
www.dacoromanica.ro
150 TEODOR BALAN 90
Ace la§ domn scuteste pe locuitorii satelor Poiana si Onicenii pe

Jijia de vornicii de Dorohoi si opreste pe judec5torii de Dorohoi sä
umble prin satele acestea" (Aa HE xo,fickT oir Twx- mar coy,e,H,H WT
,A,OpOrSirk") 1).
La 1459 Mai 20 Stefan cel Mare scoate pe locuitorii satului
Lucacesti de sub jurisdictia vornicilor de Bacau (covAto vet, sakoH*),
Si alt judec5tor sa n'aib5 decal pe egumenul de Bistrita (a HH11 CtiMU,11
Ad HE HMAIOT) 2).
A judeca inseamn5 CSAHTH". Daca se scoate cineva de sub juris,
dictia cuiva, inseamna ca demnitarul vizat n'are dreptul de a=1 CSAHTH ".
Petru Vocla opreste, la 1448 Aprilie 5, pe sefii tinutului Iasi si
Harlau sä judece pe locuitorii satelor Ciulinesti, Gheresteani si Rosca.
Aces! drept it va avea de acuma inainte egumenul man5stirii
Pobrata (41 TAKONCE CSAH,H WT MCOK H WT KIJOAOKA . 111,06111 HE HMAAH
AHAA CSAHTH '1'61X /110A, ... 111,06111 fir csAHAH KaAsripo 3).
CAnd Alexandru Vod5 a conferit Brasovenilor la 1449 August
3 privilegii comerciale, ordona ca nime s5 nu aiba dreptul a.i judeca
fAr5 voi for (A HHKTO Ad HE CAAETI CSAHTH Fir or HAHIEH 3FAIMH 6131
((
lir Holm). Iar dac5 vre un boier sau vornic sau vames sau soltuz sau
pargar va cuteza sari judece, va suferi mare urgie din partea domnului 4).
Judec5torii aveau dreptul sa sechestreze efectele sau o parte a
efectelor celor arestati. A sechestra se cheama : a lua (oys-kTH, spaTH),
a atinge (nopStHHTH), sau cu o expresie generals : a bantui (SAHTOKATH).
Pedeapsa in bani sau in efecte sau vile se cheama : ran si ToTHHa.
La 1447 August 22 Petru Vocla ordona judec5torilor sä nu ia
dela anumiti oameni gloaba : AIM CSAU,H rnost3 otiatTH WT TbJK moA)5).
Tot aici se zice s5 nu li se ia, nici gloab5, nici tretina (r01 PAOGOV
HH TiGTHHOV OlfATH WT TIOX CM).
La 1448 Aprilie 5 judecalorii de Iasi si H5rlau n'au dreptul
sa ia dela oamenii manastirii Pobrata : nici glob, nici tretina (HH 1'4106
HH TIIETHNS 01r3-kTH WT TtilX mom 6).
1) 1459 16 2 (BonnAN : Doc. ,5iefan I 29 No. 17).
2) Ibidem I 30 si Arh. id. It 113-114.
8) Arh. ist. It 153.
4) NicoLAEscu : Doc. slavo -rom. 100-103.
5) NICOLAESCU : Doc. sl..rom. 221-223.
6) Arh. ist. II 153. Deosebirea Intre gloaba si luting nu se poate face. Se
pare ca gloaba a fost pedeapsa in bani sau marfa, iar tretina in vite, poate a 1 a parte
din vitele confiscate. Vezi la pripasari.
www.dacoromanica.ro
Dup5 privilegul din 1453 Februarie 23 vornicii de Suceava nu

aveau dreptul sä is ceva dela locuitorii mSnastirii Itcani (AA HE liMAIOT
AHAA C THAW MAMIE NH ClrANTH HX, ANN HHOE HHIJJ,0 HC 1111X 111613ATH) 1).
Iar comerciantii brasoveni erau feriti de orice neplacere din partea
vre unui diregator de tinut (HurAo n0 HAWEll BEMAN Aa HE CArklOT HAAk
110fISIIIHTH npu CKOHX WIN H HAVU111) 2).
Sumele, gloabele, se incasau decatr5 sefli de tinut, in folosul lor.
Acest lucru ni=l atesta numai un singur document, dar poate ajunge
pentru a ar5ta, cine tr5gea folosul din aceste judecati.
Alexandru Veda a conferit la )449 August 26 manastirii Mote
dovita jum5tate de helesteu Covur, 1/2 ra'ul Ialpuch, 1/2 din hele.steele
mici care yin din Covur, 1/2 din vama pestilor si in consecint4 ju=
m5tate din Coate sumele care vor rezulta acolo din certuri si pedepse" 8).
Adeca manastirea avSnd jurisdictia numai asupra unei jum5t5ti din
aceste propriet5ti, incasa numai jum5tate din gloabe. Pestul incasa
judecatorul legal, adeca 5eful tinutului. E evident, cel ce judeca incasa
banii rezultati din amendele pecuniare.
Dar sefii de tinut, avand a administra si a judeca, se serviau de
unele elemente de serviciu, de organe executive.
Adesea, cAnd e vorba de §efii de (inut, se zice oamenii lor,
ureadnicii lor. Si sä nu umble in Satele acelea judec5torii de Dorohoi,
nici ureadnicii lor" (AA HE xofeckT oir Thir max coyAu,H WT Aoport3H3/4,
auH oyrkAHHH,H Hx) 4). Sau judec5torii de Bac5u sau slugile lor"
(coyAum WT KAM* HAH HX' Carl!) 5).
Organele executive ale sefilor de tinut au fost r globnicii (rnoR-
im,n) §i pripasarii (npimaulapH). Mai rar se arnintesc wcaoyKapi (ascul:
talorii, anchetatorii), camoroHum (gonitorii din urm5) si rigpFp8sH,H
(intraductibil),
La 1448 Aprilie 5 se zice cä nici judecatorii de Iasi si Harlau,
nici globnicii lor, nici pripasarii, n'au voie sa judece si s4 b5ntueasca pe
oamenii rnanastirit Pobrata (#t TAKONCE 03A,H,F1 WT 1LACOX H WT X00AOHA
H rAOSIEHU,H OX, NH NOHEIAWAOH) 6). Tar la 1459 Mai 2Q se VE)rbe§te
2) BOGDAN : Doc. mold. 34-36.
2) WICKENHAUSER : Moldavitza 63 upd die Flaiftg von akin, soviet dort von
Rechtshadereien und Strafen eingehet".
4) 1459 16 2 (Boomult : Doc $lefan I, p, 29, No, 10,
5) Ar/i. id. I1, p. 113-4. BOGDAN: Doc, ,5iefao I, p. 30, Ng. fa (1459 20/5).
6) Arhiva is1. Il, p. 153.
www.dacoromanica.ro
152 TEODOR BALAN 92
de judec5torii de Baal' si de globnicii for (covAu,ti WT Batcoxt HAN

FIX rA0611HU,H) 1).
In seama globnicilor ramanea grija gloabei, adeca suma ce se
cuvenea celuia care a judecat, iar pripasarii luau tretina (TPETIIIIA).
Nu se stie din ce lucru, sau din ce fel de avere se lua a treia parte.
Daca se lua a treia parte din vite, cum pare a indica cuvantul pripasar
(ast5zi : vite de pripas), atunci ramane de constatat, dac5 se lua a
treia parte din numarul vitelor sau numai din valoarea lor.
In privilegiul acordat de Voevodul Petru manastirii Neamj, la
1447 August 22, se zice, cä globnicii si pripasarii n'au dreptul s5 ia
nici gloaba nici tretina din satele manastirii (NH ram; NN Torrtmoy
ors*TH um, TWK CEA) 2). E evident, c5 gloaba cade in seama globnicilor,
iar tretina in cea a pripasarilor.
Un an mai tarziu se zice acelas lucru. Globnicii si pripasarii
nu vor lua dela oamenii manastirii Pobrata nici gloab5, nici tretina
(NH rim 1111 Tprruator 01rATH WT TkIK Al0Ai) 8).
Ce funcjiune indeplineau osluharii, slidogonjii si pererubjii este
greu de zis. In lipsa stirilor mai ample si mai precise vom adopta
explicajiile date de I. Bogdan in ale sale : Documentele lui Stefan
cel Mare, volumul II, registrul cuvintelor slave. Osluharii au fost exe=
cutorii poruncilor, slidogonjii urm5ritorii hojilor, iar pererubjii elementele
cari manau oamenii satelor la munca cefajii. Pentru tot cazul, r5mane
ca atribujiile acestor organe s5 se fixeze de acum inainte. Pentru
stabilirea atribujiilor pererubjilor exists un singur document. ,Stefan
cel Mare, la 1479 August 30, scuteste pe oamenii satului Cojmani
de obligajiile for faja de stat §i ordona pererubjilor sä nu goneassa
pe acesti oameni nici la cetate, nici la mori si nici la curjile noastre
din alts parte (II TM NAME caSru IllpIpSnim AEH HE POH14/114 TOTEI
AIOAH WT KOU,ANAHN NH NA r0(10A, NH HA MAIWW, WE HA HAWN AKOpOBE
CI HNHAill 31AAAtHE) 4).
Pripasarilor s'a zis in secolul al XVII=lea : dabilari (AasHaapt1).
Iar dabilarii sa nu ia dobitoacele pentru alte sate si alti oameni"
zice Vasile Lupu, cand, la 1635 April T, scuteste niste vecini ai
manastirii Moldovijei 5).
1) BOGDAN : Doc. .51efan I, p. 30, No. 18.
2) NICOLAESCU : O. c., p. 221-223. 8) Arh. isioria Ii, p. 153.
4) BOGDAN : Doc. ..Slefan I, p. 229-231, No. 126.
5) 0. POPESCUL : Cateva docum., p. 58-59. Acela§ lucru §i 1660 9 I (0.
POPESCUL, O. C., p. 61-62).
www.dacoromanica.ro
Din cele amintite in acest capitol rezulta, ca unii sefi de tinut din
Moldova s'au chemat vornici. Ei administrau tinutul, asigurau strangerea
birului si judecau certele ivite intre farani sau or5seni sau delictele
comise de acestia.
9. PArcalabul
Unde erau cetati seful tinutului s'a chemat de obiceiu : p5rcalab..
Daca cercetam originea acestui cuvant ajungem la nemtescul
Burggraf 1). Cuvantul german Burggraf = confe de castel, castelan,
apare in forma latinizata de burgravius sau purcravius. Dela Nemti
el a trecut la Cehi, la Poloni si la Litvani.
La Cehi intalnim la anul 1213 pe Zavissa : burgravius Olomu=
censis 2). Tot anul acesta un oarecare Bludo este : burgravius Prero.
vensis (Prerau) 3). Un an mai tarziu, la 1214, Bludo este prefectus.
preroviensis 4)". La 1215 amandoi sunt citati ca Zavissie castellanus.
si Bludo castellanus 5)".
La 1261 un oarecare Iacobus este Pragensis purcravius 0)",.
iar regele ceh Otocar a tinut in castrum Pragense" decem castellanos.
sive purcravios, viros strenuos et famosos 7)".
In constitutia cella din secolul al XIVolea creiata de impkatul
Carol IV (Maiestas Carolina) se vorbeste de Castellani seu burgravii 9)".
In limba litvana se zice Burggrow 9)", iar la Poloni burgravio"
sau burgrabio 1°)".
Intre boierii martori ai regelui polon din anul 1374 se infalnest
Andreaschon Burgravius Sudaczoviensis 11)". La 1398 un oarecare
Manczina de Conyna este burgrabius Lemburgensis 12)". Regele.
polon Cazimir a dat ordin, la 1456, functionarilor sai, intre ei us..
1) CIHAC :Diclionnaire, p. 520.
2) BOCZEK : Codex II, p. 69.
3) Ibidem II, p. U.
4) Ibidem II, p. 76.
5) Ibidem II, p. 78.
0) WENZEL : Codex diplom. arpad. III, p. 10.
7) IntEcetc: Codex 113, p. 16.
8) 1tREcEK : Codex II2, p. 124.
0) NESSELMANN : Worterbuch d. 111. Sprache, p. 337.
10) Se intalne3te §i borggreven §i borggreveschaft (Hum, : Slarodawne II,,
p. 28). Pentru castelani vezi SCIMENiAN : RuBland I, p. 426.
11) Aida grodzki VII, p. 17.
12) Ibidem, p. 42.
www.dacoromanica.ro
454 TEODOR BALAN 94
e Ilani si burgravii", sa nu supere pe comerciantii can pleaca in

Moldova 1), iar la 1526 regele Sigismund a numit pe Philipp Bischof
.in burgravium nostrorum gedanensem2)".
In Prusia burgravius poarta denumirea de commendator (nem=
tqfe = Komthur).
La 1279 un oarecare Theodoricus dictus Rode a fost commen=
dater de Cristburgk8)", iar la 1288 Bertholdus .. . fuit in commen=
datorem frafribus de Kunigsbergk ordinatus 4)". Cand a fost construit
castelul Landeshute, 1=au pus in frunte pro defensione ipsius" pe
acelas Bertholdus commendator 6). In cetatea Sf. Gheorghe au fost
adusi pe Tanga commendator relecti fuerunf ibi yid legales et experfi
n armis, frafres et armigeri de Prusia et Lyvonia pro custodia dicti
castri 6)".
Si in Ungaria a intrat cuvantul purcravius, dar n'a devenit
popular ca in Cehia si Polonia. Se intalneste rar. La 1279 este citat
Petrus purcravius 7)". Aici in Ungaria cuvantul Burggraf, purcravius
s'a nationalizat si s'a format noul cuvant : porcolab.
Dar porcolab nu inseamna castelan, comandantul unei cetati, ci
pazitorul portilor unui castel, unui oral. Mai farziu temnicerului i s'a
zis porcolab.
In secolul at XV=lea a fost trimis la regele Sigismund nobilis
vir Nicolaus Zagvai, urbanarum portarum Cassoviae praefectus, quem
porcolabum vocant 8)". La 1721 temniterul orasului Sibiiu zis por=
colabius" a primit un salar de 46 florini unguresti 6).
La anul 1475 regele Matei Corvinul darueste cetatii Bistrita
orasul Rodna. Intre boierii regelui se afla si Andreas Porkolab de
Kis Budak ")".
1) HURMUZACHI 112, p. 63-64.
2) Ada Tomiciana VIII, p. 91, No. 63.
9) PETRI DE DUSBURG : Cronica I, p. 119.
4) Ibidem I, p. 151.
2) Ibidem.
6) Ibidem I, p. 96.
7) FEAR : Codex Vs, p. 562.
8) BARTAL : Glossarium, p. 503.
9) HERBERT : Hausbalt von Hermnnnstadt, p. 130.
10) Vezi §i BALLA01 : News vplIst. WOrlerbucb II, p. 813 (porkolab = Gefan,
genenwarter, Profoss), CHERESTESIU : Dicjionar rom,smaghiar, p. 1408 (porkolab =-_
&moiler).
www.dacoromanica.ro
Scriitorii poloni sau straini, nu spun parcalabilor nostri altfel

decal : burculab, burgulab sau porcolab.
In lupta dela Crasna, descrisa pe larg de istoricul polon Dlugosz
(1450) se vorbe§te de Burgulab, unus ex Valachis, fidem regi
servans 1)". Ba se intampla ca Polonii spun astfel demnitarilor lor.
La 1551 palatinul de Belz a trimis un raport lui Marggrabio Olbrycht
z Bramburk ac Burkulabu Zynobzku ac duci Prussie2)".
Misionarul Bandinus, ajuns la Vaslui la 1648, vorbe§te de
porcolabius sive praefectus oppidi 3r, iar in Bacau el gase§te pe
porkolabus sive praefectus principis 4)".
Cuvantul porkolab se intrebuinteaza §i in cancelaria moldove=
neasca, cand se scrie latine§te sau nemteste, i cand se scrie catra o
autoritate strains. La 1529 demnitarii moldoveni : Michael porkolab,
Salomon porkolab" §i altii indeamna pe domn sa incheie pace cu
Bistritenii 5).
Tot anul acesta un numar de demnitari moldoveni, intre ei
Jurgz porkolab, Johan porkolab ... und von uns alle Porkolaben
grof5 und klein", scriu Bistritenilor ea razboiul cu ei s'a terminal 9".
La 8 Februarie 1530 Mihul Porkolab von der Tschucza"
scrie din Rodna Bistritenilor sioi intreaba, dece nu tin
pace cu
Moldovenii 7). E vorba de Mihul portar sau parcalab de Suceava,
care se prezinta Bistritenilor ca Porkolab 5)".
In cancelaria moldoveneasca se mai zice pArcalabului : castelan
sau praefectus.
Pe timpul lui Rare* se zice comandantului ora§ului Cotnar
castelanum Georgium de Kotnar" (1542 20/XI). Alta data i se
zice prefectus cotnarensis 9". Odata i se zice chiar Groff am
Kottnersberg 19".
Denumirea de parcalab" apare in Moldova pentru prima data
1)
auoosz V, p. 75, reprodus de CROMER, p. 335, i BIELSKI II, p. 709'10.
9) IORGA N.: Chilia $i CeL Alba, p. 332.
8) Bandinus Codex, p. 200-1.
4) Ibidem, p. 229.
6) HURMUZACHI XVI, p. 336, No. 623.
8) Ibidem XVI, p. 346, No. 645.
7) Ibidem XVI, p. 351, No. 656.
8) Surete I, p. 98-100 (1531 Martie : 111118a nopTapt co,laliCKOr0).
0) HURMUZACHI XVI, p. 427, No. 791, 793.
10) Ibidem XVI, p. 521 (1556 18/6).
www.dacoromanica.ro
156 TEODOR BALAN 96
in anul 1411 Iunie 28. Spre mai bun5 intelegere vom publica intaiu
lista parcalabilor neidentifIcabili.
Lisia parcalabilor moldoveni neidentificabili :
Numele Titlul 'S

Anul Domnul parcalabului parcalabului
....
Isvorul
ifl
1411 28, VI Alexandru ELIHAp4 HEIM14E4 9 Surete I, 195 -1971)

1448 18 II Roman Komi: nplsanaga 3 Ulianicki 70, No. 64.
1449 5 VI Alexandru KOCTI 11(17.1011dR% Amintit in text.

Ulianicki 75-6, No. 69.
1449 3/VIII ,, 11g-rpa npuonasor il.la Nicolaescu : Doc. sl. -rom.
4 100-103 2).
1450 11/1I Bogdan A[atigkln]a 11117.1C4A4R4 9 Bogdan: Doc. mold.52 55.
1452 12/V111 Alexandru KOCTH Elp1K4A4R4 4 Nicolaescu : Doc. sl..rom.
105,-108.
1452 7/IX ,, Coste parcalab 2 Traducere romaneasa.
Parvan : Alexandrel 120.
1452 27/X ,, KOCTE lipzKAAISKR 4 Ulianicki 77-8, No. 70.
1452 2/X_II ,, Coste parcalabul 4 Traducere romaneasca.
Parvan : Alexandrel 121,
No. T.
1453 22/I ,, ,, 4 Traducere romineasca.
Parvan : Alexandrel 121,
No. 10.
1453 26/I . HITI14 11114K4A4K4 4 Arhiva ist. II, 112-113.
1453 Ian. ,, KOCTE Hp8K4A4R4 4 Uricarul XVIII, 21 -22.
1453 8 II . ,, ,, 4 Surete XVIII, 60.
Revista Neculce IV, 176.
1453 23/II ,, KOCTH ,, 4 Reit : Doc. sl.orom. 7-8.
Arh. Buc., Pachetul Itcani.
1453 3/IV ,, ,, ,, 4 Arh. ist. It, 142.
1) 1n acest document se afla la numarul 11 si parcalabul tuaitApa XOTHHIsCKOPO".

= anexat.
www.dacoromanica.ro
9T VORNICIA IN MOLDOVA 157
Anu. Domnul
Numele Titlul i Isvorul
p5rdlabului parcalabului
.2
1453 2/VI Alexandru 111Tp4 flp8K4A4Rd 4 Surete I, 163-165.
1453 20 VI 5
) Ulianicki 80-82, No. 73.
". ( AdligrA4 ) ". 12
1453 20 VII 1.1 Petru parcalab 5 Traducere romaneasca.

Parvan Alexandrel 123,
No. 19.
1453 7/IX KOCTI npsucanana 3
. ( A411401rA4
) r 9
) Ulianicki 78-9, No. 71.
1454 1/I Petru Petre pa'rcalabul 4 Traducere romaneasca.

Parvan : Alexandrel 124.
No. 23.
1454 25/VIII . Aorma IlpSKtlA4R4 2 0. Popescul : Caleva doc.
8-9.
Traducere romaneasca.
1455 8/11 Alexandru Petru parcAlab 4 ) Parvan : Alexandrel 125,
Danciul 6 No. 1.
1455 Petru rifTpl iv:ma/lags 3
AAN'IMAS 4 Ulianicki 85, No. 77.
1455 2O/VII Iirrpa nplucanaga 6

A4114104 8 1
Ulianicki p. 84-5, Nr. 76.

I AYMH 9
i Hero, 6
1455 15/VIII MINH . 11 )
1455 20 VIII . IIETpd . 9 Revista Neculce VII, p.
172-173.
Traducere romaneasca.
1456 8/V1 . Petru pgrc5labul Cony. literare XXXV. 671
1456 15 VI . ileTpx 11437.1{444GS 10 Ulianicki p. 86-88, Nr. 79
1456 29/W . IIrrph 111181C4A4Els 9
) Akta grodzkie VII, 228.--
231.
. Ad1140101. J 10 /
1458 24/I . 'WHOM. 114pKdAd60MIk Amintit in text.
I. Bogdan : Contributii
p. 642-3.
www.dacoromanica.ro
158 TEODOR BALAN 98
Dup5 cum se vede, demnitatea de p5rcalab este amintit5 pentru

prima data la 1411 Iunie 28. De aici inainte aceast5 demnitate apare
mereu in Moldova. Parcalabii sunt repartizati asupra diferitelor celati
din tali si cuvantul p5ralab se scrie alternativ : ntinanas, neincanas
sau HpliKatlaR.
Dup5 putin limp apar Ins pgrealabii diferitelor cefati moldo#
venesti. Ins5 diacii de cancelarie, din comoditate, aveau obiceiul s5
scrie numai : De Neamt, de Belograd, de Hotin, prin care indicatie
laconica aminteau diferitii p5rdlabi. Cate °data nu se aminteste deaf
numele. In astfel de cazuri va trebui stability identitatea si atri#
buit5 demnitatea.
Cele mai vechi cet5ti moldovenesti au fost : Cetatea Alba,
Hokin, Tetin, Hmelov, Suceava, Neamt. Foarte veche e cetatea
Chilia, dar ea a intrat mai tarziu sub st5panire moldoveneasc5. Mai
tarziu au fost zidite cet5tile Soroca si Orhei. Cetatea Craciuna a fost
o creatie a Drii Rominesti.
Din cet5tile moldovenesti cele dintai, care se pierd, sunt Hmie#
lovul si Tetinul. Hmelovul- a fost situat probabil lang5 satul Sepenic,
in N. V. de Cern5uti 1), iar cetatea 'Iselin se af15 la Sud#Vest de
orasul Cern5uti. Ruinele ei se v5d si ast5zi. Amandoud cetatile sunt
amintite pentru prima dat5 la anul 1395 (IVH,H118 H XMEAEKS) 2).
Hmelov este amintit ultima data la anul 1444 (Chmyelow) 3), iar
Tetinul la 1456 (Quantum vero de Chotinense et Czeczonerise) 4).
Nu cunoastem numele nici unui p5rCalab de Hmelov. In schimb
ni s'a pastrat numele unui singur comandant al cet5tii Tetin : Este
Hodco de Tetin. Se aminteste dup5 cum urmeaz5 :
1) T. BALAN : Cetalea Hmielov, Cernauti 1927 passim. MIRON KORDUBA

gasind denumirile geografice: Horodiste si Hmeleske, sustine ca Hmelovul a fost
situat pe teritoriul satului Carapciu pe Ceremus (Korduba : Unde a fost situat cet
tatea Hmelov (ucraineste), in lubileini Sbirnik I, Kiev 1928, pag. 153-155).
2) Akta Zapadnoi Rosii I 27 ; Naukowi sbornik I, p. 194.
8) ULIANICKI IN 63 No. 57.
www.dacoromanica.ro
99 VORNICIA N MOLDOVA 159
Comandantul ceratii Tefin1)
I
4.
La twat
Numele Titlul
Anul Domnul
parcSlabului paralabului Isvorul
.1
1403 7 I Alexandru Chotka Ciacynskoho 14 Cony. lit. XXXV, 35?-8.

1404 August ,, XOThK0 lAtAltfiNheKhl 5 Ulianicki 15-16, Nr. 18.
1411 28 VI ,, XOTIOCA IlohlOINhCK4r0 10 Surete I 195 - - 197.
Dar Teatinski e un adiectiv. Substantivul corespunz5tor trebuie

sä fi fost : staroste si nu p5rcalab. Dovada o da faptul c5 p5rc5.-
labul de Hotin la inceput se cheama : staroste, iar mai tarzia
parc5lab. Afars de aceasta ne sunt amintiti starostii de Tel in dou5
documente p5strate de pe timpul lui Stefan cel Mare. Cand la 30
August 1479 2) si 23 August 1481 3) supune pe locuitorii de Cot=
mani jurisdictiei episcopului de Radauti, Stefan cel Mare vorbeste
de : CTMIOCTH WT kkuntia.
Din documente ins stim, ca pe timpul lui Stefan cel Mare-
nu mai existau starostii de Tetin. Cum se poate ca totusi, acesti sta.-
rosti sa fie amintiti, and de mult existau starostii de Cernauti.
Satul Cofmani a fost d5ruit la 1413 Julie 6 de calra Alexandru,
cel Bun soacrei sale Anastasia, ca ea s5 se serveasca de veniturile lui
cat Limp va tr5i", iar dup5 moartea ei, satul Cofmani va intra in
proprietatea episcopiei de Radauti 4). Anastasia, identica cu fiica lui
Lafcu, a murit la anul 1420 Marcie 26 5), iar Cotmanul a fost supus
episcopiei de Radauti. Cu acest prilej Alexandru cel Bun a dat acestei
episcopii un uric, uricul de danie, stabilind ca locuitorii din Cot mani
sä fie supusi jurisdicfiunii episcopului de Radauti, iar starostii dlr
Tetin existenti pe atunci, sa nu aiba nici un amestec la ei. Cand
a sosit la domnie Stefan cel Mare, episcopia de Radauti a primit
int5rirea uricului lui Alexandru cel Bun. Diacul a copiat intreg do=
1) Cetatea Tetin este citata §i ca : lle.nous (Voscresenscaia leatopis p. 240),
2) BOGDAN : Doc. Stefan I 231.
3) Ibidem I 257.
4) DAN DIMITRIE : Cronica episcopiei de Radau /i p. 191.
6) Ibidem p. 8 §i KOZAK : Die Inschriften p. 109.
www.dacoromanica.ro
160 TEODOR BALAN 100
cumentul scris pe timpul lui Alexandru, amintind in el si pe demni=

tarii cari nu mai existau. Pierzandu=se uricul de danie al lui Ale=
xandru cel Bun, avem impresia, cä pe timpnl lui Stefan cel Mare
au existat starosti de Tefin.
Cetatea Hofinului este citata intaias data la 1397, cand se
aminteste un Stephanus de Chotyn. Pe timpul primilor domni
moldoveni Hotinul aparfinea Moldovei. Dupa moartea lui Alexandru
cel Bun, Hotinul a schimbat adese on stapanul, fiind alternativ in
stapanire moldoveneasca si polonA. La 4 Aprilie 1459 Stefan cel
Mare promife Polonilor Hotinul 1). Dac5 atunci Hotinul a trecut in
stapanire polona sau nu, nu se stie. Fapt e insa, ca infre anii
1457-1463 nu se aminteste nici un parcalab de Hotin 2). Dela anul
1464 inainte Hotinul se AA permanent in sthpanirea Moldovei.
Comandan /ii cetafii Hotin
Numele 7...
Anul Domnul pArcalabului
Tit lul
pkcalabului Z Isvorul
11
1397 3 I Stefan Stephanus de Cholyn 2 Codex epistolaris Vitoldi

p. 43, Nr. 136.
1400 11 II Alexandru Illau Apo WT XOTHHA 7 Surete VIII 81-2.
1403 7/I n Horajeca Chotynskoho 15 Cony. lit. XXXV, p. 358.
1411 28 VI . 11111HApd: KOTHHACK0r0 11 Surete I 195-197 2).
1439 12 III Dies Stefan A/Lumina XOTHHCKdr0 18 Uricariul XVIII 13-14.
1439 2/VII PI /1 n PI 21 Ulianicki 51-8. Nr. 52.
1439 15/VII . . Manoil in Hotin 20 Traducere german5
Wickenhauser : Homor
201 2.
1) Caeterum promittimus castrum Cuthin in possessione et pace intacta des

mittere et nullo modo excogitato vexare per violentiam" (BonnAN : Doc. Slefan
266-269).
2) Pentru anul 1436 21 4 este amintit hotnogul Stanciul p'arcalab de Hotin"
(Surete XVIII 32-33). E traducere, si pare problematic ; de aceea n'a fost trecut.
Un Stan posadnic se intalneste de altfel : 1436 23 5, Stan Posadnic (WICKENHAUSER:
Woronetz 150-151); 1436 19 9 CTANS nocamuna (ULIANIcta : 50-52 No. 46 ;
1445 11 8 CTANK nocaArniss (Surete I 138-139). Amintit mai tarziu fara titlu (Surete
'V 118, ULIANICKI : 75-6 No. 69). Sä fie vorba de Stan, pacSlabul de Hotin ?
www.dacoromanica.ro
Anul Domnul
Numele
parcalabului
Titlul
parcalabului
1.1
. Isvorul
.3
1439 26/X Ilie,Stefan AAdHOHA4 KOTHHCKAr0 18 Surete XVIII 45-46.

1442 24/II . 13 Ulianicki 58-59, Nr. 53.
1442 8 III 3 Arhiva istor. I1 74.
1442 5/IV . . . 12 Surete XVIlI 120-1.
1444 Mariula, sotia Manuelo capitaneo Amintit in text.
lui Ilie VV. choczimensi Ulianicki 62-63. Nr. 57.
1448 23 II Roman AX4HOHA4 KOTHHCRW 2 Bogdan: Contributii 637-9
1452 12,/VIII Alexandru XGTHHCK0r0 2 Nicolaescu : Doc. slay.,rom
105-108.
Bogdan: Doc. mold. 29-33.
1452 21 XII IP Manuil dela Hotin 2 Traducere romaneasc5
Parvan: Alexandrel 121
Nr. 7.
1453 22 I .11 . . 2 ID-to &to p. 121 Nr. 10.
1453 26 I ALIHOHAO XOTHHCKOr0 2 Arh. istor. II 102-103.
1453 Ianuarie . 1116118HA4 Po 2 Uricariul XVIII 21 22.
1453 20 VI PP 2 Ulianicki 81-82 Nr. 73.
1453 20/VII Manoil dela Hotin 2 Traducere romaneasca
Parvan o. c. p. 123, Nr. 10.
1454 1 I . .. . 2 D.to doto p. 124 Nr.23.
1455 8 II . de Hotin 2 D.to d-to p. 125 Nr. 1.
1455 20 vrt Petru AidNOHAO KOTHHCK01'0 2 Ulianicki 84-5, Nr. 76.
1456 15 VI PP
OHNO KOTHHCKM 24 Ulianicki 86-8, Nr. 79.
1464 28/IV Stefan Golan dela Hotin 5 Traducere romineasca
Bogdan : Doc. Stefan I 78.
1464 11 VI . rOMH XOTHHCKM 5 Dto I 81.
1464 13/VIII Golan dela Hotin 5 Dto I 82.
1464 12 IX hOrdH KOTHUCK111 5 Dto I 84.
1 464 2/XI 1.0121H4 XOTHIKK0r0 5 Dto I 86.
1465 11 IV ,. Hoian chotynskyj 5 Dto I 90.
1465 13 XII , I'OcI44 XOTHHCKOM 5 Dto I 92.
8
www.dacoromanica.ro
Numele Titlul
Anul Domnul
parcalabului pardlabului
T.
Isvorul
a
m
1466 18 II Stefan rom KOTHHCKIH 5 Bogdan : Doc. Stefan I 93.

1466 11/VI ,, Golan parcalab de Hotin 5 Surete XVIII 71-2.
1466 9 VII ,, roma KOTHHCKdr0 5 Bogdan : Doc. Stefan I 106.
1466 20/VIII 4 5 Dto I 110.
1467 I I Forma KOTHHCIMPO 4 Dto I 117.
1467 11 IX 14 AdHKOIrAd KOTHIICKIH 2 Dto I 121.
1467 2/X SAIIFIKSA KOTHIICKCTO 2 Dto I 123.
1467 9 X ,, l'041116 CT4pOCT4 Amintit in text. (E deci fost
XOTHHCKH staroste de Hotin).
Bogdan : Doc. Stefan II 297.
1468 10 VII Wlayko castellanus 2 Dto II 299.
de Chotin
1468 24 IX B 114HICS A4 KOTHHCK4r0 2 Dto I 130.
1468 2 X Vlaicul Parkalaben 2 Dto I 133.
von Hotin
Enaw<84 )CT4110CTH 2
1469 20 X si fiul sau KOTHHCK[111] Dto I 139.
Mma ) )
De acuma inainte Vlaicul si fiul sau Duma sunt starostii de Hotin pana la
1476 20 V ,, ,, B/1411KOrA CTdpOCT4 2 Bogdan : Doc. Stefan I 209.
KWTHHCK1414
1479 9/111 ,, III I 410VA4 np%Kaarna WT 9 Dto I 222.

XOTHIld
1479 11 VIII ,, ,, KOTHIICK0r0 16 Surete XVIII 158.
De aici inainte Steful (zis KOTHFICKOrO sau upY.KdAdKa KOTHFICKOrO) este parcalab de
Hotin 'Jana la
1486 14 IX 141E4 VA 11401.4144K 9 Bogdan : Doc. Stefan I 290.
KOTHIICKW
1487 12 I ,, IWH4 114pK4AAK0111 9

Dto I 298.
ljbls8a4 10 )
) WT XOTH II A
Amandoi sunt parcalabi de Hotin pana la
www.dacoromanica.ro
Numele Titlul
Anul Domnul
p3rcalabului parcalabului Isvorul
1
1487 8 III 11
Etyma 1111%KdAdC0111 8
) Bogdan : Doc. $tefan I 302.
IgitSaa WT XOTHH4 9
1487 T X
)
lids8a4 1111%10114U
WT XOTHHd 9 Dto I 305.
)
Tot $teful este parcalab (npucamma XOTIIIICK0r0, XOTFIFICK0r0) !Ana la

1490 9/I 7, P, naP KPAdR4 T Bogdan : Doc. $tefan 1 384.
xoTnnocoro
De aid urmeaza :
1491 15 X-1493 AllSuurra (Bogdan : Doc. $tefan I 467).
1493-1497 Toon i Mina (Bogdan : Doc. $tefan II 30-31).
1499-1504 Toamp §i 1111 minx CTiVOCTI1 XOTHIICKIII (Bogdan o. c. II 425).
Dupa cum am vazut parcalabii de Hotin se cheama intaiu

starosti si pe urma parcalabi. La Inceput este unul, iar dela Vlaicul
incoace e obiceiu de a institui doi parcalabi de Hotin. Obiceiul acesta
ramane permanent dup5 moartea lui Stefan cel Mare.
Lista parcalabilor de cetatea Hotinului se terming atunci, and
la ordinul lui Dumitrascu Cantacuzino cetatea a fost distrusa (la anul
1674). Trimis'au Dumitrasco Veda pre Panaitaki, userul Morona,
cu un Aga lure" zice cronicarul Neculcea, pentru sa since cetatile
si cu alti boieri ... deci atunci au stricat cetatea Sucevei si a Neam=
fului si a Hotinului" 1).
Cei din urm5 p5rcalabi de Hotin au fost Alexandru si Dumi=
trascu, la 1678 Februarie 9 2).
Cetatea Neamfului este asemenea veche. Anul zidirii nu este
cunoscut. Parcalabii de Neamf nu sunt amintiti deaf dela Alexandru
cel Bun incoace. Dam aici lista primilor parcalabi ai acestei cetati :
1) Cronicele II 209.
9) Uricariul V 238-9.
www.dacoromanica.ro
Lista paralabilor de Areamt
Numele Titlul Z
Anul Domnul
parcalabului parcalabului
Sp
C
4
.24:1
Isvorul
1403 7 I Alexandru Szandra of Nimcia 18 Cony. literare XXXV, 358.
1404 August Maim% Illimmtua 6 Ulianicki 15-16, No. 18.
1407 8/111 Anarowa WT ERMA 3
) Zapiski Odesa I, 346-7.
mauApa ) 8
1407 6/X 11 AParowa WT Minutia 4 Ulianicki, p. 16, No. 19.
1408 16/IX WT FIGIAW,d 2 Melchisedec: Roman I,
p. 1012.
1439 12 III Ilie.Stefan ASnua NIAlf usgaro 9 Uricarul XVIII, 13-141).
1439 2 VII If . 10 Ulianicki, 57-58, No. 52.
1439 15 VII . . Duma in Nemz 9 Wickenhauser : Homor
p. 201 2.
Tot Duma Om la
1443 3 VIII Stefan Dum a von Nemz 3 Wickenhauser : Woronetz
p. 151-2.
1457 8 IX 4011M IldP KdA and 10 Bogdan : Doc. Stefan I, 3-5
HIMf11Kdr0
1458 12 IV liCdHH HIMEKKOr0 13 . . 1,9-11.
De aid inainte Isaia e parcalab Om la

1464 2/XI Stefan FICAHH II 1 AIW,Kdr0 16 , 86.
1465 3 III 11
RISWIIlNSAd 19 I, 88.
1
De aici inainte Buoreanul (zis Ion Buoreanul, sau numai Ion) este parcalab pana la
1467 2 X Stefan Iwu NIAIELISKIJH 10 . I, 123.
1468 24 IX flaKa II f MEU,Kdr0 7 I, 130.
Tot Albu este parcalab 'Jana la

1470 10/VIII .,Stefan MI Rd Ild0Kddd Rd 5
1
P . . 11,310
HliA1W4Kdr0
1471 13/VIII flonSpe 1101KdldFd 10 . . I, 157.

WT II 11111 11, d
8) Duma Neamlul citat pentru 1438 in Revisla Neculce V 311.
www.dacoromanica.ro
Numele Tit lul ,...

Anul Domnul
parcSlabului parcalabului = Is v o r u 1
.14.s
pans Ia
1476 22 V Stefan flosorpE IldpKdA4K 9 Bogdan: Doc. Stefan 1,209.
HEMIILCKIJH
1478 11 II AdifiROP4 rumiusoro 9 PI I, 219.
pana Ia
1484 8 VI Stefan Dajbog parcalab 9 ,, I, 288.
de Neamt
1486 14/IX . 11AHICOT4 10
) NfAiElkKhIX I, 290.
Ptumue 11 )
pang la
1490 9 I Stefan 111HKOTR
IldplidAdKU
8
I, 384.
Pi lkflU4 HEME11,KIH
9 )
Dela
1497 9 III Stefan Gpiaua 11111f11,1:Jr0 T Surete XVIII, p. 87-89.
Dela
1498 24 IX Stefan 6/mm1A 114p1:4414KORE 8
) Bogdan: Doc. Stefan 11126.
A1141'01116 HIA1111,KIH 9
1
La cetatea Neamt nu se infalneste denumirea de staroste, ci

intaiu comandanlii cetafii sunt caracterizati prin adjective, jar in urma
apare denumirea de pardlab.
La inceput este un p5rcAlab, jar mai tarziu apar doi p5rcalabi.
Tot doi p5ralabi de Neamt raman pang la sfar§it.
Cetatea Neamt a fost distrusa la anul 1674, °data cu cea de
Suceava §i Hotin 1).
1) Cronicile II 209.
www.dacoromanica.ro
Ultima parcalabi de Neamt au fost : Andries si Irimie Cio=

carlie, amintiti la 9 Februarie 16781).
0 cetate, asemenea veche, a fost Cetatea#Alba. A fost intaiu
cetate bizantina cu numele de Tyras, a trecut dupa anul 1204 in
stapanirea Genovezilor, cari au marit=o, facand din ea un mare em.
poriu comercial ; iar dela intemeierea Moldovei Cetatea.Alba apartine
Moldovei. La 14 84a fost cucerita de Turd.
Lista parcalabilor de Cetatea#Alba a dat=o I. Bogdan in stu.
diul : Inscriptiile dela Cetatea=Alba" 2). Primul a fost Iacsa Lifavor
la 1374, iar ultimii parcalabi ai acestei cetati au fost : ()aria si Gher=
man la 1484.
Cefatea Chilia are aceeas origine ca si Cetatea=Alba. A fost
intaiu cetate bizantina cu denumirea de Lycostomo, apoi cetate
genoveza ; in urma ea fost cucerita de membrii familiei Basarab. Si
Ungurii au stapanit=o un limp. La 1465 Stefan cel Mare o incoro
poreaza Moldovei. A apartinut 19 ani Moldovei, iar la 1484 imparfe
soarta Cetatii=Albe 3). Urmeaza lista parcalabilor de Chilia.
Lista parcalabilor de Chilia
Numele Titlul
.Anul Domnul
parcalabului parcalabului Isvorul
1465 11 IV .,Stefan Isaja parkalab 12
Kelijskyi
) Bogdan: Doc..$tefan I, 90
Ion Buczium parkalab 16
pana la
1466 9 VII .,Stefan HC4H4
114(IKdA4KOR
13
KIAIHCKNz PP 1,106.
EMAid 14
1466 28 VIII HeilHoi1 13 1
witaAdnii
WT KEAMO I,110.
ESKTH 14
1) Uricariul V 238-239.
2) A. A. Rom. seria II, tom. XXX, 353.
") Nec eo contentus Kiliam et Album Castrum cum adiacentibus oppidis
validas arces ad Istri et Tyre amnium ostia sitas ac aliquamdiu oppugnatas expug=
navit ac valido presidio firmavit° (Vapovius in Scriptores rerum polonicarum II pag. 2).
www.dacoromanica.ro
I 01 VORNICIA IN MOLDOVA 167
Numele Titlul
Anul Domnul p5rcalabului parcalabului
Isvorul
pana la
1468 1O/VII , Stefan Issaya marchio 4
Buchta castellanus de 7 ) Bogdan: Doc. Stefan II, 299
Kylya
1468 24 IX ESKTI1
npsKarldna
8
KHAMCKdr0
I, 130.
BAISILd 10 )
1468 2/X Belko Parkalab von 10 1,133.

Kilia
1469 5N1 ildWKd [11011HiC Kdr0 8 1,136.
1469 20/X Cowes npstcanan

3
1,139.
WIH[CKhl] 8)
ERAKO
1470 8 II NAN 3 1,141.
1470 1 IV l'ORtHd Kf MCK0r0 3

1,146.
ndWKd 8 )
pana la
1470 1O/VIII Stefan 1.01411d 3
napK4aaRa
.11,310.
llama Willmar° Or )
1471 13N111 11-kra -8
npitananoRt
1,157.
WIHCLI,H 9 )
HILIKIKd
'Ana la
Hlr KEMUCKOr0 7
1478 11 II Stefan
1,219.
Hamm 8 )
12
1479 7 V Bor Schandru Parkalaben von 1,225.
Kilia 13 )
Maksim
-9
1479 11 VIII HK4111Kd npmtanaRoute
ICIAMCKIH
) Surete XVIII, p. 158.
10
4KCHHa
[Dana la 1484.
www.dacoromanica.ro
In Suceava, tinut §i cefate, au guvernat intaiu vornicii de Su=

ceava. Dupa moartea lui Alexandru cel Bun apar portarii". Stefan
cel Mare creiaza denumirea de portar de Suceava".
Lida primilor poi-Earl de Suceava.
Numele Titlul
Anul Domnul portarului portarului
.i.
= Isvorul
11.11
1438 5 III Ilie - Stefan HK4UH ntipTapli 18 Surete XVIII, p. 36.

1439 30 VII ,, ,, hawk noprapt 20 Surete XVIII, p. 43-41).
cca 1440. ,, ,, 011114 nopTaptoaa Amintit in text.
Surete XVIII, p. 49.
1442 1/ VIII Mani nopTark 14 Ispisoace II, p. 13-14.
1443 Stefan EdHH
"
28 Surete XVIII, p. 52-3.
1443 3 VIII .1 0
Oan Thorward 23 Wickenhauser : Woronetz
p. 151-2.
1448 5NII Petru EMI* nopTapto 10 Surete - XVIII, p. 57 -8.
1448 15/IX 611114 nopTap-k 16 Surete I, 276-8.
1457 8 IX Stefan MIAMI 1101{M460111
8
COIrldRCK111K
) Bogdan: Doc. Stefan I, 3 -5.
111Tpd 110101411 9
1479 '29/IV IllaNAPt C64111ICKIH 1 Bogdan: Doc. Stefan I, 224.
1479 1 V " Schander Tor warden 9 " I, 225.
von Socawa
1479 19 V ,, UldHAPH nopTark 9
CSURCK0r0 LO
I, 228.
Om la
1481 20 IV Stefan $andri portar de 1 Traducere romaneasca.
Suceava Bogdan: Doc. Stefan I, 253.
1486 14/IX ll AStom 11pR6pina nopTapt 15
ctNascicoro Bogdan : 0. c. I, 290.
{Jana la
1522 24/VI Stefan Atka flpKtitif nopTapt 6 Uricariul XXIII, p.23-24.
I CS4011CKONS
1) Gre§it in loc de ; Lark sau Glatt.

www.dacoromanica.ro
109 VORNICIA IN MOLDOVA 169>
Portar" este fraducerea romaneasca a cuvantului parcalab. Par,

calabul a fost la Unguri pazitorul porfii, asa dara portar. Deci instio-
iutia de portar de Suceava" este de origine ungureasca. Denumirea
este romaneasca.
Portarul de Suceava, fiind parcalab, i se zice in istorie alter=
nativ : portar sau parcalab. Ultimul portar de Suceava a fost Razvan,_
care e amintit la 1594 ). De aici inainte porlarul de Suceava nu se
mai inialneste. In locul lui este amintit halmanul, care e si parcalab
de Suceava.
Cetatea Sucevii a suferit mull in vremurile frecufe. Dupa lupta
dela Valea Alba (1476) Turcii s'au indreptat spre Suceava si au
arsoo. Cu acest prilej va fi suferit mult si cetatea 2). Sultanul Soliman
a fost cu oastea sa in anul 1538 la Suceava, unde a fost de mare
urgie si pedeapsa tuturor lacuitorilor" 3). Alexandru Lapusneanu in a
doua sa domnie (1564-1568), voind sa fie pe piacul Turcilor, cari
intentionau ca sä slabeasca Para din temelie, sä nu se afle aparaturi", a
dat foc cetatilor moldovenesti, afara de cetatea Hotinului. Dece Alec=
sandru Voda, facand pre cuvantul imparatului, au implut cetatile de-
lemne si lerau aprins de au ars si s'au risipit. Numai Hotinul au
lasai, sa fie de aparare despre Para lesasca" 4). La 1674 cetatea Su.-
cevii a fost jertfa unui dome inconstient, fiind distrusa la fel cu ce=
lelalte cetati moldovenesti. De atunci ea n'a mai fost locuita.
Cetafea Roman, zis pe vremuri Novograd, este o creatie a lui
Stefan cel Mare. Cunoasiem urmatorii parcalabi de Roman.
Lista parcalabilor de Roman.
Anul
Numele Titlul 2 Isvorul
Domnul parcalabului parcalabului
1466 15/IX Stefan Oanze Parka lab von 14

Bogdan: Doc. Stefan', 112
Nowograd
pan'a la
1) Iowa : Sludii VI 12 No. 6.

2) Cronicele I 165.
3) Ibidem I 196.
4) Ibidem I 221.
www.dacoromanica.ro
Anul Domnul
Nurnele
parcalabului
Titlul
parcalabului
.
C Isvorul
1469 9 II Stefan GIIHIttl H 0 Re rp4AcKdro 8 Bogdan : Doc. Stefan I,134.
1470 8 II Or IIPIKJA4R 8
HOROrrldACKhl PP 1,141.
pana Ia
1474 26 VIII Stefan I CRETE npaKaaan 10 1,192
norrorpaAS
1475 25/IV E61114H napgarlasa 11 1,204.

miorpaAcKoro
Om la
1476 22 V Stefan EhlA4H 114PIZMI4K4 11 . 1,209.
nosorpamKoro
1478 11/II . AParoula nogorpapmcoro 11 PP PP " 1,219.
pana la
1483 17 II Stefan . 14 . " 1,268.
np7.s.anana
1483 17/VIII MHKOTa NorrorpaAncoro 15 PP . 1,270.
Om Ia
1484 8 VI Stefan 11 15 " 1,288.
1486 14 IX IP
IWH G%lidp% N011011h1ACKOM 14 PP PP 2 1,290.
pana la
1490 9 I Stefan GEKtIp% PP I,384.
1493 3/III IIIaHppd 11 . . II, 4.
De aici urmeaz5 tot cafe doi p5rc5labi. Cel din urma p5rc5=
lab de Roman a fost Iacob, citat la 12 Marfie 16691).
Cetatea Orhei a fost la fel creiata de Stefan cel Mare. P5rc5=
labii acesfei cetali se intalnesc rarziu. Pe timpul lui Stefan cel ,Mare
p5rc5labii de Orhei se citeaza intre boierii larii. Mai tarziu Ins ei
dispar din lists. Numai sporadic se intaineste cafe un p5rc5lab de
Orhei. Ceea ce s'a putut g5si s'a notat $i se comunica in lista ce
urmea z :
1) Uricaru I IX 143-6.
www.dacoromanica.ro
Lista paralabilor de Orhei
Nurne le Titlul
Anul Domnul parcalabului parcalabului =
171
Isvorul
1470 1 IV Stefan 1-anrovpa wpxfficituro 10 Bogdan: Doc. Stefan I, 146.
Om la
1480 29 VIII Stefan l'aurtipa 1111771:71AdR4 11 " I.243.
WPX1FICK4r0
1481 1 II EAdHK6Ad dto 1 IP 21 1,249
pana la
1484 8 VI Stefan Vlaicul pZircalab de 1 Traducere romaneasca.
Orhei Bogdan: Doc. Stefan I, 288
1486 14 IX l'posH napicamin 13 I, 290
wpmexoro
pana la
1490 9 I Stefan 1.1103H wpoicKoro 111 II I, 384
MHKOT11.1
1499 12N11 II }Name. Ilp%KdoldRH

13
WppliCKII4 II 11,425
fillfad 14 )
1499 14 IX 72
dto napitananost 13 II, 444
WMFICKIH 14 ) "
1533 8 III Petru GTIllati noxilzaax --. \ Amintit in text.

WT CAIrk10 I Surete IX, p. 20-21.
1575 30 III PI
HfrpHA4 11617.KdAill: 11 0. Popescul : Cateva doc.
wpxniciuro p. 47-49.
1575 16 VII Buczum p5rcalab de 8 Arh. Bucov. Pachetul
Orhei Man. Voronet.
1576 . PI
6S481114
lifISKaidgOlif
10
WfIXEHCKHX
Surete XIX, p. 99-100.
KSA1p3ANd 11
1577 5 XII 10
) Surete V, p. 226-229.
II 11
1685 11 VIII Sava Surete XI, p. 54.

1752 4 XII Matei Ghica Constantin serdar de Orhei Amintit in text.
Proca Uricariul XIV, p. 111.
1754 4 XII 27 . 1,1 12 72
Amintit in text.
" Uricariul XIV, p. 113.
www.dacoromanica.ro
1T2 TEODOR BALAN 112
Cetatea Soroca are un trecut la fel cu cel al cet5tii Orhei.

Creiata de Stefan cel Mare in ultimele decenii ale domniei sale, ea
n'a jucat rol insemnat. P5rcalabii de Soroca se amintesc numai la
inceput.
Lisia pgrcalabilor de Soroca.
I
La n -rul
Numele Tittul
Anul Domnul parcalabului parcalabului
Isvorul
1499 12 VII Stefan KOCTI 110F:4114F 15 'Bogdan : Doc. Stefan 11, 424.
copWU,KIH
1499 14 IX ,, CTJPOCT4 15 ,, II, 444.

" copoU.KIH
1554 Alexandru Kaaan napemaea ) Amintit in text.

C011011,KH Surete IX, p. 31 32.
1587 8/I Petru Parvut parcalab de ) Amintit in text.
Soroca Cronicile I, p. 237.
1599 Albota 8
parcalabi de
Soroca
Uricariul XIV, p. 94.
Manila 9
1628 18 I Miron l'aeptin nxincman Surete IX, p. 102-105.
Barnovschi repro,' copeneni
1673 14 IX Stefan parcalabii de ) Amintit in text.

Petriceicu Soroca Uricariul X, p. 168.
1673 17 IX Il H Amintit in text.
Uricariul XI, 282-3.
Cetatea Craciuna a fost zidit5 de Munteni. Se Int5Ine§le infaia

data pela mijlocul secolului al XValea (Kopotunioax Kamomi)1). Ste=
fan cel Mare a cucerit=o la anul 1415 i a facut din p5riul Milcov
hotarul Prii sale. Si au luat Stefan Voda cetatea Craciuna cu ti=
nut cu tot, ce se chiarna tinutul Pufnei §i 1 :au lipif de Moldova §i
au pus parc5labii s5i, pre Valcea §i pre Ioan 2). Mai tArziu se ci=
teaz5, la 1484 Mai 13 : Mihul pArcalabul dela Craciuna 3).
Situatia la curie a parcalabilor difera dupa persoana parcalabului
i dup5 cetate. Erau cetati mai de seams i ce15ti de important5 se=
1) Voscresenscaia lietopis, in Polnoe sobranie VII 240.
2) Cronicele I 162.
3) BOGDAN Doc. .5tefan I 281.
www.dacoromanica.ro
cundara. Cele mai de seama cetati erau : Hotin, Neamt, Novograd,

Suceava, Cetatea Alba §i Chilia. Dupa frecerea Cetatii Albe si a
Chiliei in seama Turcilor, raman primele patru cetati ca cele mai de
seama. Celelalfe sunt mai putin importante, $i parcalabii for se amino
tesc in lista boierilor numai la inceput. Parcalabii fac parte din anturajul
domnului, fare insa ca ei sä ocupe primul rang la curie. Parcalabul
numai atunci este primul boier la curie, cand e batran si are multe
merite sau cand se afla in legaturi de rudenie cu persoana domnului.
Parcalabul de Hotin e amintit pe timpul lui Alexandru cel Bun
la numarul VII, XLsiXV, cel de Neamt la : II, III, IV, VI, VIII,
XVIII. Cel de Tetin la numarul : V, X, XIV. Portarul de Suceava
in timpul de 1438-1448 variaza intre numerele : VIIXXVIII.
Pe timpul urmasilor lui Alexandru cel Bun, 1433-1457, situ=
atia parcalabului de Hotin variaza intre numerele : IIXXIV, a celui
de Neamt : IIX. Pe timpul lui Stefan cel Mare parcalabul de
Hotin e amintit intre numerele : IIXVII., cel de Neamt : VII XVI,
cel de Roman intre : VIIXV., Cetatea Alba : IIX si cel de
Chilia intre : III XVI.
Deci parcalabii nu erau cei dintai boieri la curie, ci faceau pane
din numarul celor mai de seama dela curie.
Dace vre un om de seama, boier vechi sau rude a domnului,
devenea parcalab, el a fost trecut in fruntea listei boierilor ; lucrul se
intampla invers, dud un om de putina importanta ajungea parcalab
in locul unui boier cu vazg.
(ioian a fost parcalab de Hotin intre anii 1464-1467 si se
afla de obiceiu la numarul V. La 1467 Septemvrie 11 1) Vlaicul,
unchiul domnului, ajunge parcalab de Hotin si e trecut mereu la nuo
marul II. La 1479 Mantle 9 este amintit in locul lui Vlaicu parcao
labul Steful, dar la numarul : IX 2). Albul, parcalabul de Neamt
este trecut pans la 1470 August 8 de obiceiu la numarul : V. La
1471 August 13 vine in locul lui, Arbure, om nou, si este !recut la
numarul X 3).
Cand un parcalab primeste ca ajutor pe un al doilea parcalab,
acesta din urma nu este trecut in lista alaturea, de colegul sau mai
varstnic si mai cu vaza, ci la o distanta mare in urma lui. Boierul
1) BOGDAN : O. C. I. 121.
2) Ibidem I 222.
8) Ibidem I 157.
www.dacoromanica.ro
Stanciul este un vechi parcalab de Cetatea Alba. Cand la 1466

Iunie 11 Stanciul primeste ca ajutor pe parcalabul Zbearea, acesta
din urma este trecut la o mare distanta de Sfanciul. Sfanciul are
numgrul III, iar Zbearea VIIP). La 1466 Iu lie ,9 distanta intre
acesti doi detinatori ai aceleeas funcfiuni este si mai izbitoare. Stan=
ciul e la numgrul III, iar Zbearea la XII 2).
Portarul de Suceava, cand apare, este un demnitar de putina
importanta. E trecut de obiceiu la sfarsitul listei boieresti. Cei dintai
portari de Suceava variaza, pe la anii 1438-1448, intre numerele :
XXVIIIX. Pe timpul lui Stefan cel Mare, portarul Sandru este
trecut la numerele VIIXI, iar Luca Arbure XIXV.
Parcalabul este totdeauna un boier care a servit inainte vreme
la curie, fie in calitate de boier fara functie, fie ca definea funcfiuni
inferioare. Cand nu mai e parcalab, nu mai ocupa alte funcfiuni, ci
dispare sau devine sfetnic fiind trecut in randul primilor demnifari.
Manoila a lost parcalab de Hotin intre anii 1439-1455. Acest
boier apare intaiu la 1436 Iunie 24, ca boier fara funcfie (l1hl-10111U
la numarul XV. La 1439 e pardlab de Hotin. Cand
rPVIHI14) 3),
nu mai e parcalab, este boier fara funcfie, deci sfetnic. La 1467
Ianuarie 10 dansul dispare 4).
Primul parcalab de Hotin al lui Stefan cel Mare a fost Goian
(1464-1467). Goian apare intaiu la 1448 Octomvrie 10 in calk
tate de comis, fiind trecut ulfimul in lisfa boierilor marfori 5).
La 1452 Decemvrie 21 Goian e ceasnic 5), iar intre anii
1457-1463 e vornic de curie. Cand par5seste postul de parcalab,
Goian este boier la curie fail funcfie, si este unul din cei mai de
seams boieri impreuna cu Manuil, Stanciul si Vlaicul. Intre anii
1469-1470 Goian mai este parcalab de Chilia.
Vlaicu, unchiul lui Stefan cel Mare 7), nu este amintit inainte
de a fi parcalab de Cetatea Alba. E parcglab al acestei cetati intre
anii 1457-1462. Dupa aceasfa este boier fara functie, in randul
celor dintai boieri la curie. E parcalab de Hotin intre anii 1468-1476.
1) Surete XVIII 71-2.
2) BOGDAN : O. C. I 106.
3) Ispisoace I, 9 -10.
4) BOGDAN :O. C. I 118-9.
5) Surde V 118,
6) PARVAN : O. C. 121 No. 7.
7) BAJIlltd, OVHKd thuturo (BOODAN : .57efan I 118).
www.dacoromanica.ro
E apoi pe rand de Cetatea=Alba (1478) si de Orhei

pa'rc5lab
(1481-1484). De aici inainte nu se mai intalneste.
Isaia, parcalabul de Neamt intre anii 1458-1464, a fost intaitt
postelnic la 1457 Septemvrie 8 (licam novremiliK)1). Prin decurs
de trei ani, 1465 1468, e parcalab de Chilia, iar ultima sa functie
a fost cea de vornic de curie (1467-1468).
Pgrcalabul Buhte a fost comis la 1455 2). Pe timpul lui Ste.-
fan cel Mare e intaiu boier f5ra functie, apoi parcalab de Chilia intre
anii 1466-1468, iar dup5 acest an devine sfetnic.
Ion Buoreanul este intaiu (1454) boier fara functie 3). La 1455
este visternic 4). De aici inainte Buoreanul dispare din lista boierilor._
E evident unul din boierii cari 1=au pgrasit pe Petru Aron si s'au-
strans in jurul tanSrului Stefan. Pe timpul acestuia Ion este intaiu
comis (1457-1464). hire anii 1465-1467 dansul e parcalab de
Neamt si in urn-id' boier far5 functie pans la anul 1470.
Gangur a fost intaiu sp5tar pe timpul lui Petru Aron 5), la
1456. Fund unul din boierii cari au semnat adresa de supunere fats
de Turci a lui Petru Aron, Gangur se tinu in rezerva in primii
ani de domnie ai lui Stefan cel Mare. La 1466 e boier fara functie 6),
e amintit cu intreg numele sdu de Radul Gangur. E parcalab de-
Orhei 1470-1480. De aici inainte este boier fara functie pans la-
1493.
Deci parcalabii fac parte din sfatul domnului, se afl5 in randul
celor dintaiu boieri la curie. Cum iii termina cariera de p5rc5lab nu.
mai detin alts demnitate, ci, asemenea vornicilor de curie, sunt sfet=
nici. Ajungand parcalab, boierul I i termina cariera la curie.
Dupa Stefan cel Mare, limp de cloud secole p5rcalabii sunt
amintiti in urmatoarea ordine : Hotin, Neamt, Roman si Suceava.
Portarul de Suceava are o situatie la curie la fel cu ceilalti
parcalabi. Sandru, portarul de Suceava al lui Stefan cel Mare, a
fost intaiu comis 7), iar dupa o lung el a devenit porlar de Suceava...
Dupa anul 1481 Sandru nu mai este amintit.
1) BOGDAN : .51efan I 3-5.
2) ULIANICKI 85 No. TT.
8) 0. POPESCUL : O. C. 8-9.
4)
ULIANICKI : 84-5 No. 76.
5) ULIANICKI : 81 No. 79 (ratirrAs cnerapa).
4) BOGDAN : $1efan I 112.
7) La 1479 9 3 BOGDAN : 0. C. I 221-2.
www.dacoromanica.ro
1T6 TEODOR BALAN 116
Luca Arbure a fost intaiu parcalab de Neamt (1471-1476), la

1486 el devine portar de Suceava. Este amintit ultima data in aceasta
functie la 24 Iunie 1522 1).
Urmasul lui Luca Arbore a lost portarul Petrica. Apare intaiu
la 1507 ca ceasnic 8). La 1513 e parcalab de Novograd 8) §i la 1523
portar de Suceava 4).
Urmasul sau anume Barbovschi, portar de Suceava intre anii
1524-1530 5), nu este cunoscut in alts functiune.
Portarul Mihul este intaiu parcalab de Hotin la 1527 6) si fa=
mine in aceasta functiune pina la 1530 7). E portar de Suceava intre
-anii 1531-1540 8). A fost ucis de Petru Pares.
Portarul de Suceava este parcalab si unul din cei mai de
seams boieri la curtea domnului din Moldova. Ocupa intaiu functiuni
inferioare, iar cand nu mai este portar, nu mai define nici o demni=
fate la curtea domnilor moldoveni.
10. A tributiile parcalabilor.

Croniearii moldoveni nu inzista mull asupra atribufiilor parcalao
bilor. Grigorie Ureche zice numai ca parcalabul de Hotin este Giu=
-decator tuturor la acel tinut 9)".
Miron Costin ne da stiri mai precise. El zice tuturor sefilor ad=
ministrativi de tinuturi : parcalabi. In secolele trecute au existat mai
multe patcalabii. Dar cetatile Cetatea Alba si Chilia au fost ocupafe
de Turci, si parcalabia de Suceava a fost desfiintata, iar in locul ei
s'a inflintat hatmania. Parcalahia de Chisinau a fost pe vremuri vol.,
nicie, iar parcalabii de Cernaufi §i Putna se cheama starosti").
E lipsita de claritate tirea pe care ne.o furniseaza acest scriitor.
Retinem din ea faptul ca parcalab inseamna sef de tinut.
1) Uricariul XXIII 23-4.
g)Surete XVIII 104-5.
3) Arh. ist. If: 119-120.
4) Surele I 3T0-2.
5) CORIOLAN : Petru Rare 32-3 §i Arh. isl. II, 132.3.

6) Surele I 202-3.
1) Arh. isi. II 132-3.
8) Surele I 98-100 i Surele XVIII 196-7.
8) Cronicele I 138.
10) Arhiva istorica II 171.
www.dacoromanica.ro
11T VORNICIA IN MOLDOVA ITT
Dimitrie Cantemir zice pircalabos alibi vornicos", adicA 'par,.

calabii sau vornicii, adica sefii de tinuturi 1).
In asezamantul lui Matei Ghica din anul 1755, se vorbeste
despre pArcalabiile din Moldova ca despre prefecturile diferitelor tie,
nuturi 2).
Stirile acestea sunt laconice. Se constatA numai identitatea vornic:
parcalabostaroste.
Cronicarii nu ne comunica multe, fiindca stirile for sunt dinteo
epoch' tarzie, and, parte, cefatile moldovenesti erau in declin, sau parte
nu mai mdstau. Se vorbeste de parcalgbie mai mutt ea de o ins&
tutie perimata sau pe tale de a &spare.
PArcSlabii se prezint5 sub aspect dublu : ca sefi tinutali si ca
comandanfi de cetate.
Pentru a putea constata cari sunt atributiile comandantului de
cetate, va trebui sä exploram, din ce elemente erau constituiie garnio
zoanele cetatilor moldovenesti si in ce fel ele au fost organizate.
In Germania, care a furnisat institutiile ei militare si civile Po,
loniei, Cehiei si Ungariei, situatia de Burggraf era permanents. El se
servia de un numSr de soldafi, cari se aflau in serviciul permanent
al cetatii.
Pentru cariera de Burggraf zis si comendator sau castellan, erau
necesare calitStile militare. Din numarul mare de oameni pe, care ii sta.
pSnea, regele isi alegea pe aceia cari aveau calitSti militare si.i punea
in fruntea cetStilor. Cu timpul s'a desvoltut in Germania stratul social
al cavalerilor, cari permanent locuiau in castele, ingrijindu.le si apS.
Candu.le.
Ei se serviau de un num5r de soldafi, cari fuseser5 recrutati
din satele situate in jurul cetAtii. Astfel s'a format cu timpul o al->
mats permanent5 a castelului. Soldatii cefatilor erau oameni neliberi,
dar nu erau iobagi. Homines castrenses" erau elementele cari, des.
Iipindu :se de satele lor, locuiau la cetate pentru a o servi.
Astfel au procedat si cavalerii teutoni in Prusia de Est. C'ind,
la 1259, au cucerit Livonia, ei au zidit aici cetatea sf. Gheorghe.
Au adus fratres" adica membri ai ordinului teuton si armigeri" adica
soldafi. Quo castro edificato, relecti fuerunt ibi viri legales et experti
1) Descripfio p. 105.
2) IORCIA : Siudii fi doc. V 158 9.
9
www.dacoromanica.ro
in armis, fratres et armigeri de Prussia et Lyvonia pro custodia dicti

castri') ". La 1279 a fost numit de ei comandant al cetatii Christ=
burg frater" Theodoricus dictus Rode 2). Cand castelul Landeshut
a fost ridicat pe malul raului Memel, a fost numit commendator
frater Bertoldus ... pro defensione ipsius 3)".
Cehii au imitat organizatia germatia..In Praga regele Otocar
avea decem castellanos sive purcravios, viros strenuos et famosos 4)".
In Ungaria existau castre sau cetati in toate comitatele. In fie
care comitat era un caste! mai de seams in care locuia comitele, seful
comitatului, purtand denumirea de comes castri". In celelalte cefati
din comitat comitele avea loctiitori, cari se chemau : vice=comes, cas=
tellani sau purcravii. .
Castellanii unguri aveau in subordine soldati, zisi . milites castri,

nobiles iobbagiones, iobbagiones castri sau nobiles castrenses. Coman=
dantii for imediati au fost maiores exercitus sau hodnogii.
Milites castri, adid soldatii cet5tilor, erau oameni liberi, dar nu
aveau grad de nobil. Pentru munca for primeau pardanturi, zise
aratrum (= cca 150 iugera) 5).
Taranii de prin sate, cari se tineau de cetate, se chemau cas=
trenses, cives, villani sau rustici si erau obligati la prestatiuni si la
clari in natufa.
La curtea regilor unguri se aflau elemente inzestrate cu calit'ati
militare. Li se zicea latineste milites, nobili. Ei in timp de pace for=
mau anturajul domnului, iar in timp de razboiu se gAsiau in fruntea
armatei. In ungureste li se zicea : vitez. Ei erau milks de domo regia",
equites aulici" ; tot ei aldtuiau banderium regium" si erau primi
et naturales nobiles s) ".
In documentele unguresti se intglnesc viteiii.
1) DUSBURG : Cronica I 96.
2) Ibidem I 119.
3) Ibidem I 151.
4) Codex iuris bohemici 113 16.
5) KRAJNER : Urspriingliche Verfassung Ungarns 178, 186, 196, 203-204.
6) PFAHLER : Ius georgicum XXII. Milites regis intelligebantur, qui ad regium
pertinebant banderium (Baum. : Glossarium 420). La Carolingieni miles" inseamna
omul care serve0e cu calul, deci este cararef, nu pedestru (Milites peditesque) vezi
A. BALDAMUS : Das Heerwesen unier den spaieren Karolingern p. 61 nota 53 in
Unlersuchungen zur deulschen Staats. and Rechlsgeschichie, herausgegeben von Dr.
Olio Gierke vol. IV. 1879.
www.dacoromanica.ro
In lupta dela Posada (1330), de partea regelui ungar Carol Robert

a luptat : Magister Laurencius, comes de Zarand, vir strenuus et
miles intrepidus" 1). Dansul a primit in dar o mosie pentru faptele
sale vitejesti. Pe un Laurencius Vitez, probabil identic cu Laurencius
miles, it intalnim la 1352 si 1356 2).
Mai este amintit la 1393: Fidelis nosier dilectus Iohannes de
Vithez 9), la 1409 : Nicolaus de Vithez 4), si la 1419: Petrus dictus
Vitez 5).
In cetatile moldovenesti nu se poate constata prezenta unor gar=
nizoane permanente. Garnizoanele cetatilor moldovenesti au fost aka:
tuite in limp de razboiu si erau constituite, in cele mai mulfe cazuri
din oameni straini. Romanii, ca element eminent rustic, au fost re=
fractari militarizarii si n'au populat decal in masura foarte mica cu
elementele for cetatile Orli. In Moldova nu s'a format din cauza
aceasfa stratul social al cavalerilor. Ori de cate on era razboiu, se
forma din nou garnizoana compusa mai mult din elemenie straine.
Adese on numai comaildantul cetatii era Roman.
Obligatiile taranilor fata de cetati sunt mai bine cunoscute. Ei
erau tinuti sa lucreze la cetati si sa faca podvodul", adeca sa trans=
porte in cetate alimente.
In privinta obligatiilor taranilor moldoveni LIP de cetati se con:
stata o izbitoare asemanare cu starile din Bohemia si Polonia. In
aceste doua state taranimea era obligata sä construeasca cetatile, sa
be reconstrueasca data erau distruse, sau sa le repare data erau
deteriorate, si in urma sa transporte in cetati alimente.
La 1227 regele bohem Prz. Otocar scuteste pe locuitorii unui
sat de : aedificatione castrorum" 8). La 1268 alti tarani sunt scutiti
de reparacio castri" 7). Iar la 1207 se vorbeste de : castrorum edi:
ficatio et reedificafio 8).
1) FEJER VIII3 625. .
2) Ibidem IX2 185 si 543. La 1336 se infalneste : Ladislaus filius Laurencii
de Vitezy. (Monumenta Hungariae hislorica (Nagy Imre) III p. 301 ; iar cu mult
Inainte, la 1316 este citat : Comes Leunhardus, [Mins Petri, filii Vytez. (Montt.
menta Hungariae hislorica (Nagy Imre) I 398.
3) FEJER XE 116.
'1) Ibidem X4 734.
5) Ibidem X6 222.
6) ERBEN : Regesla I 335.
7) Ibidem II 240.
8) C.T. FRIEDRICH : Codex diplom. II 53.
www.dacoromanica.ro
180 120,
TEODOR BALAN
Iraosportul alimentelor in spre ceiali se cheama in limba cella

podwod, poow,od, prowod ai powoz.
Like anii 1201-1220 regele bohem Prz. Otocar scuteste pe
taranii unei rnanastid de dArile §i prestatiunile fat5 de st5panire. Intre
ele se citeaza si prestatia podwod sau prowod (ab honere quod dio
citur podwod set prowod)1). La 1213 se zice acestei prestatiuni :.
powoz 9.
In Polonia taranii erau tinuti la fel s5 construeasc5 cet5tile §i
sii lucreze la ele. Aceastil obligatie se chema grod" (grod = id esf
castro sive construendo de novo ubicunque seu eciam reparando) 8).
Transportul alimentelor la cefati avea denumirea de podwod" sau,
powoS" (vectigalia ducturas, equitaturas, ut praemittitur, podwodi
dictas) 4).
Exemple. La 1145 ducele Poloniei Miecislaus Senex scuteste
satele unei m5sn5stiri, intre allele, de powos" si de castrorum edi=
ficio" 5), iar la 1176, ducele Casimir scuteste asemenea unele safe
de powoz. (Powoz non ducant .. . non compellantur ad casfra vero
construenda vel constructa linienda) 6).
Si in Moldova locuitorii satelor erau obligati sa lucreze la ceo
tali -- de construirea cetatilor nu se vorbeste si s5 fransporfe in
ele alimente.
Exemple. La 1458 Aprilie 12 Stefan cel Mare scuteste pe
taranii satelor Leucusani si Dragomiresti, Intre allele, de podvov (uni
1IOAEOAS) 7). Iar taranii din Negoesti au fost scutiti la 1466 Marfie 13
de podvod si de munca la cefafe (tia no,a,KoAoy . . ,11111 HA ropo,a,
AA HE pOIilrrH) 8). Pe locuitorii satului Colman pererubtii" n'au avut
dreptul s5=i maie la lucrul cetatii (111(31p8KH,H ASH HE l'OHHAH TOTR
MOAH WT KORMAHH HH HA r0110,) 9). NU poate fi vorba decal de
cet5tile Hmelov §i Tetin.
7) FRIEDRICH G.: Codex diplomaticus II 420.

2) Ibidem II 103 §i 105.
3) Monumenta medii aevi IX, p. 158.
4) Aida grodzki VII 57, No. 27.
5) RZYSZCZEWSKI : Codex diplomat. I, p. 4.
11) Ibidem I 13.
7) BOGDAN : Doc. .Stefan I 9.11, No. 6.
8) Ibidem I 95-96, No. 60.
9 1479 §i 1481 (BooDAN : I 231 §i 257).
www.dacoromanica.ro
Despre cetatea Sucevii se vorbeste mai des. Locuitorii satului

Balasinesti, proprietatea man5stirii Horodnic, au test scutiti de munca
cet5tii la anul 1444 August 1 1). Stefan cel Mare Hat-este acest
privilegiu nisi scuteste de poclVod si de munca cefa #ii (NH roAKO,S, ...
11H HA ropoA AA HE postirs) 2). La 1447 August 22, Petra Vod5
scuteste o serie de sate de obligatiile fata" de cetatea Sucevii (NH
nomoA ...
NH HA ropoys, tpo shr HE peiEltH411) 9). Tot astfel se zice la
1453 Februarie 23 despre locuitorii satului Itcani 4) (NH HGAKOA HE
AAIOT . . . H HA PNIGA WT (iwHatc-k 1.11 pug-kTz) 5).
La curtea domnului moldovearr se g5siau viteji", adeca oameni
inzestrati cu califati militare, oameni cari in Limp de pace serviau la
curtea domnului, iar in limp de razboiu sav5rsiau fapte vitejesti in
randurile lupt5torilor.
Se cunoaste o serie de viteji" moldoveni.
La 1392 Marfie 30 este citat intre boierii Voevodului Roman
viteazul Dragu § (Aparsuu Htivas MO 6). C5nd Voevodul Stefan se
inching Polonilor, la 1395, asista : Aprawk KEIT/A38 (=,-" Dragus viteaz),
EIKAAk HKAHHWI HEIT1A38 §i KOCTE KHT/A3k) 7).
Iuga Vod5 are, la 1400, in anturajul sau pe urm5torii viteji :
KOCTrk KHT1AS/A, rpOS* IIIITAtat, ApArouu KHTI13k, ApArota It/ETA S/A
§i HKAHHWA IIHT/A3A18).
Pe Dragon viteazul 11 int5lnim de mai multe on §i pe fimpul
lui Alexandru cel Bun.
La 1400 Februarie 11, Drawn viteazul este primul boier la
curtea lui Alexandru (Aperone KItITABA) 9). Tot astfel la 1400 Iunie
29 10) §i Au gust 4 (AparowH KIITE3A) 11).
1) WICKENHAUSER : Homor 203,-4 si 1445 17 4 (WicimintarsER: Homor,

p. 204-5).
2) BOGDAN : Doc. ,51efan I, p. 200, No. 111.
8) NICOLAESCU : Doc. slavo.rom., P. 221-223.
6) BOGDAN : Doc. Stefan I, p. t4, No. 8.
6) Arh. ist. It, p. 18-19, §i WICKENHAUSER : Woranetz, p. 99-100.
7) Zapiski Odesa IV, p. 320-321. ULIANICKI (cr. 8-9, Na. 10) mai citeaza
pe : l'poa* HuTtsk.
8) Revista Neculce V, p. 3334 §i Revista peniru ;Wons sit fikologie IV, p.714.
9) Surete VIII, p. 81-82.
10) Revista Neculce VI, p. 352-3.
11) Ibidem VI, p. 354-5.
www.dacoromanica.ro
Ianu§ viteazul se int5lneste la 1400 August 4 (Iwamtnua It HTEBA) 1)

§i 1404 August (Affirm KHTfl3I) 2).
Mai tarziu apar urma§ii acestor vifeji. La 1481 se int5Ineste
Danco, fiul lui Simeon, nepotul lui Dragon viteazul (Ammo, CWHIt
GUMMI, HIHOT AcIdrOWA 1111Trk3A) 3).
Vitejii moldoveni nu sunt amintiti decal la incepuful Moldovei.
Mai tarziu ei dispar. In schimb apar p5rc5labii.
Atributiile p5rcalabului erau de doua feluri. Ei erau sefii militari
de cetati si administratorii tinutului care se Linea de cetate.
In calitate de militari, p5rcalabii luau parfe la lupte.
In lupta dela Crasna, la anul 1450, burgulabus" moldovenesc
din tabgra lui Alexandrel VoclA conduce ceafa acestuia si scapa pe
Polonii stramtorati de Moldovenii Voevodului Bogdan 4).
Pefru Rares trimite in Ardeal, la anul 1528, o armata condusa
de vornicul Grozea si hatmanul Barbovschi 5). $tirea aceasta trebuie
corijata. La 1528 Grozea a fost p5rc5lab de Roman, iar Barbovschi
portar de Suceava 6). Deci doi parcAlabi dela dou5 cetati diferite.
La 1573 Ion Vod5 a frimis o parte a ostirii sale in frunte cu
Ieremie, p5rc5labul de Hofin, s5 apere trec5toarea Dunarii 7).
La 1587 PArvul, parcalabul de Soroca, a scos afara din Cara
cu ajuforul cefei sale §i a alfor elemente pe cari le=a putut indemna,
pe niste Cazaci n5v5litori 8).
Din aceste stiri rezulta c5, din ordin, p5rc5labii luau parfe la
fazboaie. Luptau in tars sau afara din tars.
E de regretat a nu se relateaza cu am5nunte impresurarea
unei cetati moldovenesti. Stirile pe cari le avem sunt laconice si nu
permit preciz5ri.
Parcalabul avea §i atributii civile ; el era si seful administrativ
al tinutului in care se afla cetatea. El actiona asemenea celorlalti sefi
1) Revisla Neculce VI, p. 354-5.
2) ULIANICKI, p. 15-16, No. 18.
a) BOGDAN : Doc. ..51efan I, p. 248. Aid este amintit campul lui Dragon (wT
Athirouneo flOdf, Hd REKHA*).
4) DLUOOSZ V, p. 75.
5) URECHE in Cronice I, p. 19.
6) Uricarul XVIII, p. 104-5, Surete XVIII, p. 127-8, Surete I, p. 203-4,
WICKENHAUSER : Woronetz, p. 205-207.
7) URECHE I, p. 227.
8) lbidem I, p. 237.
www.dacoromanica.ro
de tinut : intervenea la certuri si elibera mkturii, asigura linistea,

prindea pe t5lhari si=i frimitea la curte. Daca dreptul de a judeca pe
tkanii unei mosii era dat in seama egumenului unei man5stiri, atunci
pkcalabul era a doua instants. Lui se adresa apelul.
Sunt destule m5rturii scrise de parcalabi.
La 1585 Petru Vod5 a trimis la satul Dereauti, tinutul Hotinului,
pe parc5labul de Hofin Bucium ca s5 stang5 cearta ce s'a ivit
pentru proprietate. Daca va ajunge la fata locului s5 strangeti oameni
buni si batrani si sa cercetati acel hotar si precum iti afla sä dati de
stire Domniei mele 1)".
La 1645 Vasile Lupu a scris parc5labilor de Neamt SA mearg5
la satul Popesti, unde s'a ivit o cearta de proprietate. Daca nu vor
reusi sä impace pe oameni, atunci sa le dati zi de soroc sä stea
de fats 2) ".
La Stefan Petriceicu s'au prezentat membrii familiei Motoc si
s'au pkit pentru niste vecini din satul Andreuti. Devi ", zice domnul,
noi n'am crezut $i am facut carte la pkc5labii de Soroca de au strans
oamini buni si iau intrebat cum stiu de randul acelor oamini 3)".
Alt5 data, la 1685, domnul t5rii Dimitrie Cantacuzino a scris
lui Sava, parc5labul de Orhei, s5 impace pe doi boieri cari se certau
pentru o tiganca : Si precum o hi poveaste sä le faci si o m5rturie4)".
Despre puterea judeatoreasc5 asupra tkanilor a pkcalabilor ne
dau stire mai multe documente.
La 162? s'au plans lui Miron Barnovschi calugkii dela Sacul
ca p5rcalabii de Neamt infra adesea in satul for Petticanii, judeca si
jacuesc pe tarani. Ce multa nevoe be facet' si asupreala de nu pot
odihni miseii de rautatea voastr5, ce de se va svadi vre un om cu
altu om, voi si meargeti dei pr5dati". Domnul le atrage atentia, ca
oamenii acestui sat au fost scosi de sub puterea judecatoreasc5 a
parcalabilor, In consecinta ei sunt avizati s5 nu se amestece s) ".
Pe talhari pkc5labii ii prindeau siA trimiteau la curie.
Jail de se vor afla nescare oameni r5i, fun sau t5lhari, de sa
vor afla de fat5, pre unii ca aceaea s5i prindeti si sai legati si s5i
1) Uricarul XIV, p. 155-156.

2) Surele III, p. 83.
3) Uricarul X, p. 168.
4) Surele XI, p. 54.
5) Arh. ist II, p. 14.
www.dacoromanica.ro
trimiteli la Domnia mea", zice Miron Barnovschi catra parcalabii de

Neamt la 16271).
Mare cearta a fost totdeauna pentru satele m5nastire§ti. Asupra
unora din ele egumenii exercitau puterea judec5toreasc5. Miron Barr
novschi auzind multe pl5ngeri din partea egumenilor contra parc5labilor
de tinuturi" can judeca pe oamenii acestor sate, a hotarit definitiv in
aceasta chestiune, adeca sau rupt dennaintea domniei meale". Parcalabil
sa n'aiba treaba cu satele manastire§ti in celelalte sate ei exercitau
puterea judecatoreasca numai egumenul sa judece pe 15rani, iar la
apel s5 iea soroc dela parcalabi, sai soroceasca, s5i giudece parcalabii
§i sa iea numai feriea, ear gloaba sa hie calugareasca 2)".
In chestiunea mo§iilor manastirii Homor, Miron Barnovschi
hotare§te ca p5rcalabii sa naib5 treaba" cu ele. Parcalabul va prinde
pe talhari, iar egumenul man5stirii va face judecata, ea fund rezervata
lui. Apelul se va adresa parc5labilor 8).
La 1753 domnul tarii scrie parc5labilor sa nu se amestece in
satele man5stirii Moldovita pentru a face judecata, ci numai egumenul
sa cerceteze, sa judece §i sä pedepsasca, afara de moartea de om §i
de furtupguri, care, dup5 vechile drese ce le are manastirea, se
judeca la divanul domnesc 4)".
La 1635 un oarecare Gligorie a furat 30 stupi. Parcalabul de
Neamt Fortuna 1=a prins de lau adus la mene". Fortuna a voit &S=1
trimit5 la Iasi, dupa cum spune legea. Insa el sau rugat sal las s5
plateasca bucatele paguba§ilor §i globa mea". Pe pagubai i=a des.
pagubit iar globa mea nau avut cu ce plati". Au venit in ajutor
parintii lui Gligorie si au dat parcalabului 10 stupi neroiti si 10
becmeni de cear5". Cei 10 stupi au fost imprumutati dela un Beachea,
care mai tarziu a primit in schimb o parte de mo§ie din Bogdane§ti
derept ce iau platit pre feciorul sau pre Gligorie de la Furthna
parcalabul de Neamtu ea era sal spanzure de un furtt4ag mare 5)".
Afars de dreptul de judecata, parcalabii aveau sa administreze
tinutul, sa grijeasca ca Coate obligatiile laranilor fat5 de stapinire s5
fie implinite intocmai.
La 1627 Miron Barnovschi scrie parcalabilor de Neamt sa
1) Arh. ist. Ii, p. 14.
2) 1628 Ian. 16 (Arh. ist. I1, p. 175-176).
8) 1628 13 1 (Sure le XV, p. 66).
4) WICKENHAUSER : Moldovitza, p. 138.
5) Surete III, p. 179.180 §i 195.
www.dacoromanica.ro
lase in pace pe locuitorii satului Petricanii, proprietatea man5stirii

Sacul. Nice caii de olace sä nu le luati, nice boi la podvoade 1)".
La 1656 Gheorghe Stefan scuteste pe locuitorii satului Manzesti
pe timp de 6 ani de Coate obligatiile fall de stat. Adeca le c15
slobozenie". Ears voi pardlabilor dela acel tinut si olkari si
podvodari . . . si desugubinari intru nimica sä nui inValuiti 2)".
Satul Velcesti, tinutul Suceava, a primit la 1679 scutire pe un
an de Coate d5rile fall de stat. Pentru aceea v5 scriem si vou5
parcalabilor de acel tinut 3)".
Vasile Lupu a condamnat la 1644 pe Boldescul sä restitue
lui Carstea banii luati pe nedrept si instiinteaza pentru executare pe
p5rc5labii de Neamt. Daca veti vedea cartea domnii meale, iar voi
s5 faceti a plAti despre Carstea pre cat va hi luat de la dansul $i cat
va hi altui tot s5i intoarc5 4)".
Denumirea de parcalab s'a generalizat mai tarziu. Se zice
p5rc5lab si sefilor de tinut, cari nu sunt comandanti de cetate.
Exemple :
1525, C5r5b51 este parcalab de Vaslui 3)
1661 Julie 17, Gheorghies, parcalabul de Tutova 8).
1670, Constantin p5rcalabul de Targu,Frumos 7).
1688, Dima fost 155rc5lab la Focpni 8).
1688, Dumitrasco p5rc5lab de Tecuci 9).
1700, Dumitrachi p5rc5labul de Targu=Frumos 70).
In urnya parcalabii se amintesc si dupa localitatea de origine,
omitandu.se a aminti tinutul pe care it administreaz5.
r535, Toma p5rcalabul de Ciobarciu 11).
1635, Beachea parcalabul de Boganesti 13).
1) Arh. ist. It, p. 14.
2) Uricariul XII, p. 283-4, §i XX, p. 76.
3) Uricariul VIII, p. 227.
4) Surete III, p. 85.
5) Arhiv. ist. II 57-58.
6) Revista NearIce V 202.
7) Ispisoace Ills 103-4.
8) Documenie Vrancene, 4.
9) Surete V 203-4.
10) Surete VIII 58-9.
11) Arh. ist. Ii 83 §i Zapiski Odesa II 563: Tomtu4 npaRanan or iloRpamor.
12) Surete III 179-180.
www.dacoromanica.ro
1691, Luca parcalabul de Chi§inau 1).

1700, Ursul parcalabul de .Stefarie0 2).
Deci la Inceput parcalabii au fost comandanti de cetafe. Des,
fiintandu.se cu timpul cetatile, parcalabii au devenil mai putin coman,
danti, dar mai mult administratori de tinut. Ei au fost identici cu
§efii de tinut.
11. Hatmanul.
In Moldova a existat institutia hatmaniei. Hatmanul este un
boier nou la curtea domnului moldovean. El apare pentru prima data
pela sfar§itul secolului at XVI:lea §i este in acela limp §i portar de
Suceava. Sau portarul de Suceava devine cu timpul hatman. In
aceasta calitate hatmanul administreaza tinutul Sucevii.
Cel dintaiu hatman moldovean cunoscut este Andrei. Este citat
pentru prima data la 2 Aprilie 1588 (fluApm PITMAN H nomsnds c8=
%AMIN 3). Acest Andrei este amintit i la 20 August 1588 ca reTmari"
§i ca norrap CStlagCKili" 4). Denumirea corecta este reTmau H upsKsnas
CSICMCKIH, adeca hatmanul tarii, §i administratorul tinutului Sucevii 5).
Cunoa§tem multi hatmani ai tariff. Ei sunt amintiti pans in se,
colul at XIX :lea.
Pe timpul lui Ieremie Movila, fratele sau Simeon este hatman
at tarii. Simion hatman §i parcalab Sucevii", astfel i se zice la 1597 6).
La 22 Decemvrie 1597 i se zice GHMHWHA rfTALIHt1 H HIMIGRAa6A
CS4MICKAVO" 7),
Urmasul sau este Oral KETAidll H nimicKnas cSthutcuine 8).
Ultimii hatmani sunt citati la anul 1827, cand se amintesc §apte
hatmani 9). La 1828 sunt citati opt hatmani 1°).
Cuvantul hatman deriva dela hetman, iar acesta dela nemtescul :
Hauptmann. Cuvantul german se intalne§te sub urmatoarele forme :
1) Revista Neculce V 122.
9) Surele VIII 58-9.
3) TANOVICEANU : COnfribUtiUtli p. 232.
4) Surele IX 46-51. Mai e amintit la Surele II 212-4 (24/4 1589),
5) Dela 12 6 1589 licoace (Ispisoace II 180).
8) Uricariul XVI 258.
8) 1601 Febr. 3 (Surele II 14).
9) Uricariul II 207.
10) Uricariul VIII 117.
www.dacoromanica.ro
127 VORNICIA IN MOLDOVA 18r
hauptman 1), houptmann 2) §i heubtman 8). Hauptmann inseamna sef,

comandant. Poate fi sef administrativ, de judet sau provincie, sau
comandant militar, eventual comandant de cetate.
In Marca Brandenburg, mai tarziu ducatul Prusia, guvernorii de
provincie se chemau Hauptmann 4), iar functia for : Hauptmannschaft.
La anul 1381 Markgraful de Brandenburg Sigmund institue
loctiitor al sau pe Hannus von Wedel (czu eynem hauptmann), care
avea dreptul sa guverneze tara in numele st5p5nului sau, sa is birul
dela oameni §i s5 institue §i sä destitue pe functionarii din provincie 5).
La 1421 principele elector Frideric de Zollern numeste pe Cuno
de Luderitz Hauptmann in der alden Marke" 6).
Tot acest Frideric Marggrave zcu Brandenburg und Burggrave
zcu Nuremberg" institue la 1437 pe Hassen von Bredow Ritter,
ober alle unser lande die Margke zcu Brandenburg zcu hauptmann
gesezf und gantz mechtig gemacht" ca sä st5paneasca aceasta pro:,
vincie, adeca Marca de Brandenburg, (also das der genante unser
Houptmann unser houptmannschafft getrewlichen vorsteen, bereiten,
hanthaben) 7).
Doi ani in urma e numit in aceasta demnitate Berndt von der
Schulenburg, ca sä administreze tara Brandenburg in calitafea sa de
Hauptmann, adeca guvernor, si sä apere populatia (wir settzen In
auch zcu Houbtmann und machen In mechtig unt crafft disses
briefes, so das der genante Bernharf das obengeschrieben unser lande
und lewte dar Inn getruwelichen schutzen, schirmen, und nach allem
seinem vermogen hanthaben unde verteidigen) 8).
Dela Nemti institutia de Hauptmann a trecut la Cehi, unde
guvernorii provinciilor se chemau : Hauptmann. Dup5 constitutia bo=
hema din anul 1628 in Moravia era sa guverneze un Landshaupto
mann", deci un capitan al t5rii, un guvernor 9). De aici vine institutia
1) SCHILTBERGER : Reisebuch 13.
2) POSILGE : Chronik III 175 (1391).
3) Codex diplom. Lithuaniae 104 (pt. anul 1409) $i KERN : Deutsche Hof-
ordnung 37.
4) Hauptmann este identic cu capitaneusi vezi acesta.
5) VOIGT : Codex diplomat. prussicus IV 11.
9 RAumeR I 136. 7) Ibidem I 112. 8) Ibidem I 141.
9) Codex iuris bohemici V p. 3 $i p. 48 (Constitutions rsargraviatus Moraviae
anno 1628 reformatae sau nemteste ,,Vernewerte Landesordnung deroselben Erb Mali,
gra ffthumbs Mahren).
www.dacoromanica.ro
de Landeshauptmann" pentru gurvernorii de provincie din organizatia

de stat austriaca.
Dar Hauptmann poate sa insemne si castelan sau pgralab. I
se zicea atunci Schlahauptmann, sau scurf; Hauptmann I),
Cuvantul Hauptmann a trecut dela Nemti la Poloni si s'a p5s,
trat la ei in amandou5 semnificatiile sale de sef tinutal sail provincial
si de castelan sau p5rcalab. In limba polona din nemtescul hauptmann
sau heuptmann s'a facut cu timpul haiptman > haitman > heitman si
in urma hetman 2).
Cuvantul hetman se intalneste in Polonia dela 1390 incoace 8).
La 1390, se vorbeste in general de Hauptmann zu Ciro&
polen" 4). Gedigold a fost la anul 1415 Houptmann in der Podolie" 5),
Castelanii poloni, cu denumirea de h4uptman, se int5lnesc in
num5r mare.
Regele polon Vladislav Iagello a avut la 1409 intre demnitarii
s5i pe Ianken von Chotezenicz, heuptmann czur Braslau and zur
Swydenicz" 6).
Intre demnitarii lui Vitold se g5sesc la 1410 : Monywyd houpto
man czur Wylie, Michel andirs Kynsegail, houptman czu Wylkomirye, .
and Hannus andirs Sungail, houptman czu Cauwen 7). Iar la 1412
se aminteste : Venczencz, heuptmann zum Nackel 8).
In secolui al XVI=lea se infiinteaz5 in Polonia functia de : cos
mandant al armatei, c5ruia latineste i se spuue: capitaneus generafis
exercituum Regni, iar in limba polona Hetman 9).
In 1539 se int51neste Tarnovschi hetman naywyszszy korony
polskiey' (mai marele hetman aI coroanei polone)1°). Nicolaus Szie,
1) KERN : Hafordnung 180.

2) (3EBAUER : Slovnik slarocesky- I 400, BERNECKER E.: Slay. etyrnoL Warier.
buch 378.
8) BRUCKNER : Slownik elymol. 171.
4) Codex diplom maioris Poloniae 131-4.
8) Codex epist. Viloldi 332.
8) Codex diplom. Lilhuaniae 104.
7) Codex epistoL Viloldi 208.
8) Ibidem 234.
9) Volumina legum I 234. Dat .ghetman" se Intalneste In Polonia si in se.
cola al XVlea (1455 6/K, Rd114144 Nikposouums FITM4/40M1 KailOANICKHAIZ ULIANICKI :
Pag..83)-
10) HURMUZACHI : Suplement III 122.
www.dacoromanica.ro
nijawski este la 1564 exercituum regni nostri suprernus capitaneus" 1).

Sub cornanda acestui hetman se gasiau rotmistrii si poruczniki 2).
Hetmanul purta razboiu in tara si afara din tara si tinea sub ascul=
tare arrnato tarii. Hetmanowi wieUdemu koronnemu ... daiemy mu
facultatem belli into ex extra fines regni gerendi et administrandi,
lake nalepsey Indzie .rozumial ex usu et arte militare" (Dam Marelui
hetman al kcomanei facultatea ...cum va pricepe mai bine ex ...) 8).
In Ucraina Polonii .au creiat la 1576 institutia de hetman" 4).
Dup5 modelul polon si Moldovenii institue un hetman, zicaridwi
hatman. Hatmanul insemna in Moldova : parcalab de cetate=pacalab
de Suceava, sef tinutal, si comandantul armatei.
Legatura Intre situatia de cortar de Suceava si cea de hetman,
de comandant al armatei se poate constata in primele decenii ale se.
colului al XVI.lea.
La 1535, c5nd Petru Rares a incheiat pace cu Ferdinand I
din Austria, se gaseste Intre boierll moldoveni : Michael castellanus
castri Swathviensis, supremus campiductor regni Moldaviae" 5). Sub
castrum Swathviense" trebue inteles castrum Suczaviense". De
fapt la 1535 Mihul a fost portar de Suceava. Mihul a fost ucis la
11 Marcie 1541 de Petru Voc15, iar polonul Sieniawski ne povesteste
ca hetman" Mihul a fost ucis, iar in loc s'a pus Vartic, hetman
i starostha Soczawskyern" 6).
Daca este asa, atunci portarul de Suceava, Inca Inainte de in=
fiintarea hatmaniei, a fost Ingrijitorul armatei moldovenesti.
Misioriarul Bandinus gaseste la 1648, ca hatmanul moldovenesc
a fost ipgrijitorul si comandantul armatei (Hatman generalis totius
provinciae unicus, qui militibus imperat, eorumque curam gait) 7).
Grigorie Urechea spune, ca hatmanul a fost ispravnic pe Coate
°stile rarer 8), iar Miron Costin afirma ca hatmanul, creiat in Mol.
1) Alda grodzki I 38. Tot astfel este citat la 1569: Ioannes comes de Tar-
now ... exercituum regni nostri supremus acSandomiriensis capitaneus (RACZYNSKI E. :
Codex maioris Poloniae p. 243).
2) Vol. legum II 330 Disciplina militaris".
3) Vol. legum II 308.
4) ENGEL : Perioden der Gesch. d. Ukraine p. TT si KARAMSIN : Gesch. d.
russ. Reiches V. 315.
5) HURMUZACHI : ill 93.
6) IoRGA : Chilia 0 Ca Alba p. 348 - -9.
5) Cronice I 138.
www.dacoromanica.ro
dova dupa model polon, judeca in limp de pace pe milifari, iar in

limp de razboiu porneste in fruntea armatei 1). Cantemir zice scurt :
Totius exercitus dux 2).
Dar stirile, pe care le posedam, nu ne atesta existenta unui
suprem comandant al armatei moldovenesti, in afara de domn. Am
vazut ca numai unele unitati militate erau puse, in caz de trebuinta,
sub comanda unor boieri, fie hatman sau alt boier. Hatmanul nu a
omandat armata moldoveneasca. Se pare ca hatmanul n'a fost cleat
Ingrijiforul armatei, inzestratorul ei cu cele trebuincioase.
Exemple :
La 1631 Barnovschi, fosful domn al Moloovei, trainct in Polonia,
-a intrat in Moldova in fruntea unei armafe. mici. Barnovschi avea
pe langa sine pe hatmanul Nicoara. Armata lui Barnovschi a fost
oprita la satul Toporauti Si alungata in Polonia 3).
Alta data Velisco Costin, hatman la 1685, a plecat cu cateva
unitati militate in finuful Sucevii, unde se acivasera unele cefe de
Poloni. La Baia s'a ciocnit cu ele 5i a fost rang, fiindca avea obi=
ceiul de navalia in razboiu singur cu sulifa a mans" 4).
Hatmanul Antioh, la 1691, s'a luptat cu cateva cefe de Mot=
doveni comandafe de boerii rasculati Bogdan $i Iordachi. Risipindu=le
a reusit sa scoata pe rand pe Polonii oplositi in manastirile Agapia,
Secu $i Schitul Hangu 5).
In razboiul dela 1711 Dimitrie Cantemir a plecat spre Prut
sa=1 intimpine pe Petru cel Mare ears pre mine Ion Neculce hat=
manul, pans au imblat Dimitrasco Voda la Prut, m'au lasat de paza
doamnei la Cetatue, ca se femea sa nu loveasca niscaiva Turci pre
Doamna in urma lui" 6).
Deci hatmanul n'a fost generalisimul armatei moldovenesti, ci
numai ingrijitorul ei.
1) Arhiva isi. Il p. 159 §i urm.

2) Descripho Moldaviae p. 78.
3) M. Costin I 291.
4) Neculce II 231.
5) I. Neculce II 252.
0) Ibidem II 311.
www.dacoromanica.ro
12. Capitaneus.
PgrcSlabilor moldoveni li se spune in documenfele latinesti :
capitaneus.
Demnitatea de capitaneus apare intaiu in staful merovingian.
Hincmarus in cartea sa : De ordine palatii" ne dä o descriere a
curtii france. El zice futuror demnitarilor : capitanei ministeriales 1).
Cum la curtea germana se aflau demnitari civili si milifari, ur=
meaza cä demnitatea de capitaneus se va intalni ulterior in doug
semnificatii. Capitaneus va insemna comandant de cetate si guvernor
de provincie. La triburile slave Capitaneus este : sef de frib.
C'apitanii de cetate se intalnesc adesea la curiae domnitorilor
europeni.
Cruciatii feutoni, intreprinzand, la 1255, o expeditie reusita
contra fribului slay al Samilor, au intemciat in Cara acestora cetatea
Wilow, instituind aici pe Tirsko, capifaneus dicti castri 2)".
La 1290 magistrul Meneko, un crucial Teuton, a plecaf sa cu=
cereas. castrul Colayne. Dar in hoc castro fuit Surminus capita=
neus", care a opus fratilor cruciati o mare rezistent5 3).
Sefii de friburi slave, zisi capitanei, se intalnesc adesea.
La 1242 Henricus Monte Nattangorum capifaneus" a atacat
cetafea Konigsberg (congregato magno exercitu venit ad campum
Kunigsbergk, ut impugnaret castrum 4). Tot acest capitaneus Nattan=
gorum" a invadaf Cara Colm 5).
Castrul Wilow, amintit mai sus, a fost impresurat la 1264 de
unele semintii slave. Henricus Tupadel, castelanul ca.*, a ucis cu
acest prilej pe quendam virum nobilem et potentem capitaneum
Lethowinorum 6)".
Tot astfel cunoastem pe : Rapp°, capitaneus Warmiensium 7),
Scumandus capitaneus Sudowitarum 8), iar la 1279 pe Diwanus
dictus Clekine, capitaneus Barthorum 3)".
1) HINCMARUS p. 20.
2) DussuRo ; Cronica I 93.
3) Ibidem I 152. Aici i se zice lui Surminus si caslellanus.
4) Ibidem I 10T.
5) Ibidem I 112.
6) Ibidem I 112.
7) Ibidem I 11T.
8) Ibidem I 137.
5) Ibidem I 120.
www.dacoromanica.ro
$i in Ungaria se irdasesr ,asfel de apitani pela cetali. Se

vorbeste de castri capitaneus" sau hodnog bic non centurio erat,
sed centurionibus praefectus, unde efiam princeps, dux exercitus ..
etia.rn magister exercitus appelatus fuit 1)".
In secolul al XV se intalnesc Ioannes Talafos de Ostrova et
Hucwaldi el Jacobus de Pozaga castri Chmelow capitanei". Tot aici
Mattias de Knejesicz castri Scharuss capitaneus 2) ". La 1567 ga.
sim pe Ioannes Luka Logasyensis capitaneus arcis Nunkacz 3)".
In Ungaria capitaneus inseamna si sef militar a) unei armate.
La 1327 Carol Robert din Ungaria nurneste capitan peste o park a
armatei sale pe Nicolaus, fiul lui Omedei (quod cum nos 'quandam
armatam miliciam praefecto eo in capitaneum 4)".
La fel exists si un capitan suprem al armatei unguresti. La
1092, pe fimpul lui Ladislau, se vorbeste de supremum capitaneafum
seu, ut aliae nationes vocant, generalatum 5)".
Ladislaus de Hunyad a fost la 1453 comite de Bistrita 5i su=
premusque capitaneus exercitus regiae maiestatis 6)".
La 1459 este citat Simon Magnus de Zenthmarton supremi
capitanei dicfarum gentium nosfrarum 7)".
Institutia de capitaneus pentru comandanf militar se intalneste
si la Genovezii din Cafa. La Cafa se ggseau mai mulfe porti pazite
de soldati (horgusii) in frunfe cu capitanei. Statuimus, quod ad ho.
stium Caihadoris (una din portile cetatii Cafa) sit unus capitaneus et
custos, qui stat et stare debeat continuo ad dictum hostium et faciat
bonam cusfodiam 8)".
In Boemia capitaneus inseamna loctiitor de domn, and acesta
era absent din Ora, 9i guvernor de provincie.
La 1313 pafasind tara, regele Boemiei Joan a instituit loctiitor
al sat pe Berthold comite de Hennebergk (instituit capitaneum regno=
rum suorum) si i.a dat dreptul sä guverneze asupra tufurora din tara,
av:ind autoritate regala (Provisorem ac gubernatorem constituimus
1) PFAHLER: Ius georgicum XXVI.
2)
WAGNER : Sarosiensia p. 63.
3) HuRmuzAcm: Hs 608.
4) FEJER ; Codex Mils 226.
5)
FEJER : 1 478.
6) WAGNER : Sarosiensia 115.
7) Ibidem 12.
8)
Zapiski Odesa V 700.
www.dacoromanica.ro
in omnibus loco nostri sibique ordinandi et disponendi omnia et sine

gula in dictis nostris regnis authoritatem et potestatem plenariam cone
cedimus 1). Doi ani in uring acelas rege avand a pleca in alts pros
vincie a tgrii sale, instituie pentru Bohemia loctiitor al s'au pe episcopul
de Praga (Ipsum capitaneum dicti regni nostri, quamdiu de instanti
,expeditione nostra ad quam procedimus, reversi non fuerimus 2). La
anul 1375 se institue la fel un loctiitor in Bohemia pe timpul absentei
domnului. (Data tibi potestate plenaria, ut in absentia nostra iustitiam
dirigere, pacem incolis procurare (cures) s).
Quvernori de provincie cu denumirea de capitaneus" se intAlnesc
in mare numar. In Moravia a stgpanit la inceput un marchio". Acesta
a fost inlocuit cu timpul cu un capitaneus" supus regelui Bohemiei.
La anul 1213 este amintit Henricus Vladislavus, marchio
Moraviae 4)".
Dar la 1298 in fruntea Moraviei se gaseste Raymundus de
Lucenburg, capitaneus Moraviae 5)". De aici urmeaza lista nesfarsita
a capitaneilor, din cari amintim pe : Conradus, episcopus Olomucensis
et marchionatus Moraviae capitaneus (1318 6) 9i Henricus de Lipa,
capitaneus Moraviae 7).
Regii bohemi instituiau capitani si in provinciile cucerite. Cind
regele Przemysl Otocar incheie, la 1271, pace cu regele $tefan din
Ungaria, intre boierii sai se g5siau : un capitaneus Stiriae si un cae
pitaneus Carinthiae et Carnioliae 8).
Dela Bohemi institutia capitaneilor a trecut la Poloni. Instituirea
primilor capitanei in Polonia se atribuie lui Vladislav Lokietek, dar se
pare ca institutia aceasta a fost adoptata de Poloni, fiindca Cehii au stAe
pAnit in secolul al XIII=lea o parte a Poloniei. Pe timpul lui Cazimir cel
Mare, fiul lui Vladislav Lokietek, institutia capitaneilor se g5seste In
ceratenita in Polonia 9).
1) ERBEN : Regesta Bohemiae III 64'.

9) Ibidem III 106.
') Codex iuris bohemici (ImEcEic) 1.13 5-6 : Locumtenentium et capitaneorum
regni institutio.
4) FRIEDRICH Cz : Codex diplomalicus II 103.
6) ERBEN Regesta II 781.
9 Ibidem III 185.
7) Ibidem III 224.
8)FEAR VI 119.
9) SCHIEMANN : Russland 1 478.
10
www.dacoromanica.ro
Polonii au avut doua feluri de capitanei Marii capitanei, si

micii capitanei, zipi simplu capitanei. Polonia era impartita in doua
marl provincii : Polonia Maior in Nord de Cracovia si Polonia Minor
in Sud de Cracovia, adeca provincia, cucerita de Cazimir cel Mare,
zisa si Tara ruseasc 0).
In fruntea fiecarei jumatati de Para se afla un guvernor, zis
capitaneus sau capitaneus generalis.
Fiecare din aceste doua provincii polone era subimpartita in ju,
dete, in fruntea carora se gasiau asemenea capitanei.
Dam o mica lista a capitaneilor din Marea Polonie.
1392 Ambrosius Pampowski capitaneus Maioris Poloniae ge.
neralis 2).
1416 Iohannes de Sczekocim, Maioris Poloniae capitaneus 8).
1424 Sandzywoyo de Ostrorog, Maioris Poloniae capitaneus 4).
1438 Raphael de Goluchowo, capitaneus Maioris Poloniae 5).
Cel dintaiu guvernor polon al Micii Polonii, adeca a Tarii ru,
sesti, a fost Demetrius Dedco, aminlit la anul 1341 ca provisor ceu
capitaneus terre Rusie 6)". Lui urmeaza :
1352 Abracham, capitaneus Russiae 7).
1364 Otto, capitaneus terrae Russiae 8).
1368 Iohannes dictus Kmytha, capitaneus terrae nostrae Russiae 9).
1444 Petrus de Odrowansch de Sprova, totius Russiae terre
capitaneus generalis 1°).
Asernenea se gasesc citati pi micii capitani, administratorii de
judete. Sunt capitanii de Cracovia, Lemberg, Halici, Colomea, Ca=
menet si altii. Vom cita numele unor capitani de judet din Mica
Polonie.
1294 Thasso de Vissinburg, capitaneus Cracoviae et Sandomi,
riae, instituit de Bohemi 11).
1) RACZYNSKI E: Codex diplomat. p. 222-224.
2) Ibidem p. 136.
3) Codex epist. Vitoldi 34T.
4) Ibidem 621.
RACZYNSKI E : Codex. p. 165.
6) VOIGT : Codex HI 85 §i V 5.
7) Alda grodzki II p. 2.
8) Ibidem H p. 3.
9) Ibidem VII p. 10.
10) Ibidem V 126 §i ULIANICKI p. 63.
11) Monumenta medii aevi IX 195.
www.dacoromanica.ro
1330 Vocco, capitaneus Cracoviae et Sandomiriae, tot instituit

de Bohemi 1).
1424 Michael de Buczacz, capitaneus Haliciensis 2).
1439 Muzilo de Buczacz, capitaneus Snyatinensis et Colomi=
ensis 3). ..
1440 Petrus Odrowansch de Sprowa, Haliciensis capitaneus 4).

Diacii $i scriitorii poloni zic administratorilor nostri tinutali : ca=
pitanei. Sunt deci amintiti astfel p5rcalabii, starostii $i vornicii no$tri
de tinut.
La anul 138T este citat : Gyula capitaneus si la 139T Mychahel
capitaneus moldaviensis 5). Parcalabului de Hotin i se zice : capis
taneus choczimensis. (1444 6).
Cand la 1509 la Camenet s'a discutat pacea cu Polonii, din
partea Moldovei au luat parte mire altii : Thador capitaneus $i Isaac
capitaneus novohradensis 7). La 1508 Decemvrie 15 Toader se ga=
seste amintit ca parcalab de Hotin 8), iar la 1510 Isac este p5rcalab
de Novograd 9).
Cand in urma acestor tratative pacea a fost incheiat5 la anul
1510, se vorbeste de capitanei choczimensi, czarnoviciensi si soroo
censi" cari vor avea dreptul $i obligatia de a judeca litigiile ivite la
hotar 10). .
La 1510 este citat : Isajko capitaneus novogrodensis 11). Este

cunoscutul p5rcalab de Roman : Isac.
La 1514 regele polon Sigismund cere lui Bogdan din Moldova
s5 ordone capitaneis suis" sä fixeze ziva de judecata pentru stingerea
unor nepl5ceri ivite la hotar 12).
1) Monumenia medii aevi IX 204.
2) Aka grodzki VII 66.
8) Ibidem V 95.
4) Ibidem I 26. C'apitaneii aveau grija administratiei $i judecau pe tarani
(quoniam capitanei terrarum regii nostri cauias quascunque ad iudicium terrestre or-
dinarium pertinentes plerumque iudicant et definiunt, vezi Starodawne pomniki III p. 44).
5) ULIANICKI p. 2 No. 2 $i Codex Vitoldi p. 43 No. 136.
6) ULIANICKI p. 62-63 No. ST.
7) Ada Tomiciana I p. 33.
8) MARINESCU : Bogdan p. 110.
9) Zapiski Odesa IV 330.
10) Acta Tomiciana I p. 60 si HURMUZACHI : 112 p. 617,
11) Acta Tomiciana I 127.
12) Ibidem III p. 161.
www.dacoromanica.ro
La 1527 se hotareste ca, la caz de nevoie, cetatenii poloni al.=

latori in Moldova sa se adreseze capitanei",, for dela Hotin $i Cer.
n au ti 1).
La 1539 se stabile* ca in Moldova certele ivite la hotar sa ,se
judece de capifaneii de Hotin si Cernauti (in Valachia choczimensis
et czarnoviciensis (capitaneus) iure dicendo praesint 2).
13. Starostele
In Moldova eful de tinut se chiama §i staroste.
Cuvantul starosta" se gaseste in toate limbile slabe. Se intal,
neste si in limba litvana, unde se zice : starostas sau storastas 3). El
inseamna : Cel mai batran, cel mai mare. Va sa zica : sef, conducator.
La Rusi se intalneste : starosta sielski, adeca staroste de sat 4).
La Cehi maresalul curtii s'a chemat un timp : szafarz starosta 5).
Institutia starostiei este foarte veche la Slavi. Originea ei Ire=
buie cautata in organizatia slava primitive, in organizafia gentilica a
lor, Inca neinfluentata de crestinism. In timpurile dintai, un grup de
oameni, un numar de familii, avand origine comuna, ducea traiu
comun. -farina, padurea, pajistea si apele erau comune. Acest numar
de familii, aceasta ginta statea sub comanda unui sef, care la inceput
a fost cel mai batran dintre ei, mai tarziu a fost cel mai de seama
intre ei. La Cehi acest sef gentilic se chema : Wladyka sau starosta 6).
5eful de ginta a devenit cu timpul sef de sat. La Poloni se
zicea ca starostele este cel mai de seama om dintr'un sat (Starosta,
das ist der edilste in dem Dorfe) 7).
Si Qermanii cunosc organizafia gentilica. Ici colo ea s'a pastrat.
Cornercianfii germani cari s'au asezat in secolul al XII=lea in Nov=
gorod, Rusia, sfateau sub comanda unor §efi, carora be ziceau 01,
dermann". Acestia se chemau si Aeltermann" adeca Altermann =
1) Ada Tomiciana IV p. 156.

2) HURMUZACHI : Suplement 111 119.
8) NESSELMANN : Worierbuch d. litauischen Sprache 498 §i 504.
4) MACIEOWSKI : Slavische Rechlsgeschichle I p 134.
6) Ibidem IV p. 110.
6) PALACKI Fr : Geschichte von Bohmen I p. 169 si III p. 15. Aici toate
informatiile cu privire la organizatia gentilica la Slavi.
7) HELCEL : Slarodawne II p 16. Peutru secolul al XII.lea.
www.dacoromanica.ro
Om batran 1). La AnglosSaxoni se intalneste ealdormann", la Fri.,

sieni aldirmon", iar in Saxonia olderman" 2).
La Cehi se zice mai tarziu, Cand statul for a lost consolidat,
staroste" guvernorului de provincie. Astfel staroste inseamna acelas
lucru ca si capitaneus. In aces! inteles Polonii au adoptat institutia
st5rostiei dela Cehi 3).
La Poloni starosta inseamna sef de tinut si sef de provincie.
Slim ca la Poloni au lost capitanei generales" adeca sefi de pro=
vincie, sefii celor dou5 provincii in care era impartita Polonia, si
capitanei", aded sefi de tinut. Si unii si altii se cheam5 in limba
polon5 : starosta. Capitaneatus = to Test starostw", adeca capitaneatul
inseamna starostie 4).
Identitatea capitaneus = starosta se poate dovedi. Capitan al
tariff rusesti a fost un limp un oarecare Oto, caruia i se zice cu nu=
mele complet Oto Piletchi. Acesta este amintit la 1359 ca OTA
IIHM11,KHH CTApOCTA 11SCICA 3MAII" 5), la 1364 ca Otto capitaneus
terrae Russiae" 6), iar la 1370 iar ca OTA III4i u,KHH CTApOCTA
pktto* 3EMAH" 7).
Marile capitaneate au fost impartite la Poloni in mici capitaneate,
sau cu alte cuvinte : Marile starostii erau compuse din alfe starostii
mici. Tara ruseasca sau Polonia Minor, era imp5rtit5 in starostii mai
mici, din care pe not ne intereseaza cele de : Halici, Colomea si
Sniatin. In fiecare din ele se afla ca sef administrativ cafe un capi=
taneus sau staroste.
Exemple. La anul 1398 staroste de Halici .i Sniatin a lost
Benco (B.EHKO CTApOCTA FAA1111,KKIH 14 CHATHIIKICKiH) 8), la 1418 Mi=
hail sau Musilo Buceatchi a fost starostele de Halici (llitlany.
ByLIA4CKiH CTApOCTA nimiu,KiH) 9). Aces! Mihail sau Musilo este
amintit la 1424 capitaneus Haliciensis" 10).
1) SCHIEMANN : Russland I p. 189 §i BEHRMANN : De Skra p 66, 88, 90
51 98.
2) GRIMM I.: Deutsche R. Altertiimer 757.
3) IslacmowsKI : o. c. I 97.
4) Volumina legum II p 14.
6) Naukowi sbornik I 185-6.
5) Akta grodzki II p. 3.
7) Aka grodzki VII p. 13.
8) Akta zapadnoi Rosii I p. 3.
9) Akta zapadnoi Rosii I p. 7.
10) Akta grodzki VII 66.
www.dacoromanica.ro
Dela Poloni institutia starostiei a trecut in Moldova. Aici se

zice staroste sefului administrativ al tinutului Cernauti si un Limp par-,
calabului de Hotin.
Dam lista primilor starosti de Cernauti.
Lista primilor starosfi de Cernauti
I
La nrul
Numele
Anul Domnul starostelui
Titlul
starostelui
,...
Isvorul
.4
1387 Petru Gyula capitaneus 1 Ulianicki, p. 2, No. 2.

1397 3 I Stefan Mychahel capytaneus 1 \ Codex epist. Vito ldi 43,
moldaviensis / No. 136.
1407 8 III Alexandru iKlopai,o CT4pOCTSi I Zapiski Odesa r, p. 346-7.
1407 6/X . %wpm. erapOCTA I Ulianicki, p. 16, No. 19.
1408 16 IX n IKSpaca croon- 1 Melchisedec : Roman I,
p. 101-2.
1408 8/X . ;Kropmk C1'4111001%1 1 Akta grodzki VII, 205-7.
1411 28NI n Aparowa eTapoCTA I Surete I, p. 195-197.
. 1411 22 IX ,, IKtopata AKOPHHK4 3 Surete I, p. 1-2.
1420 25/IV ,, IKSpase crapocThi 4 Venelin:Vlahoobolg., 60-62.
1499 12/VII Stefan ( Iwu l'ptSmaa CT100CT4
12 Bogdan: Doc. Stefan II, 424.
1499 14 IX . \ VI 1,
,lipHOISCKiH )12 . . , 11,444.
Parcalabul de Hotin, la inceput, se chema laconic A-oTHucKin".

La 1467 Octomvrie 9 i se zice intaias data vrapocTa KOTHHCKB-1" 1).
Iar la 14n Iunie 5 el poarta pentru prima data denumirea de HapKaAas
xOTHHCKhIH" 2).
Sfarostele de Cernauti a fost seful administrativ al tinutului sau §i
avea acelea§ atributii ca si sefii de tinut. Intervenea, la ordinul dome
nului, in certele boierilor, sau trimitea pe altul in locul sau, grijea de
strangerea birului, asigura linistea prin prinderea rau f5catoriler si
executa la nevoie hotararile domnului.
Sa dam exemple. La 1746 a aparut in fata domnului, Ghiorghie
1) BOGDAN : Doe. $1efan II, 297.
2) Ibidem I, 172.
www.dacoromanica.ro
Perjul si a zis, a din satul Varbovat, tinutul Cern5utilor, 7 Orli

din jum5tate de sat sunt drepte ale sale, iar a opta parte este a
cumnatei sale Maria, pe care a tinut.o in cAs5torie Constantin Perjul.
Cealalt5 jum5tate de sat de Verboval este proprietatea unchiului sau
Lupascu Perjul. Dar sintu cinci ani decand au pus m5na cumnata
Marie pe aceli septe parti a lui Ghiorghie Perjul si pe acea gium5=
tate de sat ce este parte lui Lupasco si le st5pAneste ea". Domnul
a scris starostelui de Cern5uti astfel : Scriem domnie me la credino
ciosi boearii nostri, dumnalor Lorenti, starostele de Cernauti, i Ghior.
ghie Parvul, vel cApitan de Cotmani, i Andrei Potlog med[elnio
cer]" . . . si poroncim domnilor.voastre sa chemati fats pe Marie,
cumnata lui Ghiorghie si sä le luati seama cu ce rad5cin5 au pus
m5na ea pe aceli septe pgrti parte lui Ghiorghie Perjul si pe cea
giumatate de sat parte lui Lupasco si cum viii cunoaste dreptate sa
giudecati si sä hotgrati pricina cu carte de giudecata". S5 is totul
ce Maria a ocupat pe nedrept si sa restitue lui Ghiorghie. ,.Dumnata
staroste sä si plinesti si sa dai la rnana lui Ghiorghie Perjul" .).
Tot pentru satul Verb5uti domnul t5rii a scris starostelui de
Cern5uti Gheorghie Lefter sä mearga la fata locului, sau data nu
va putea, sa delege pe cineva. Pentru care eats CA va scriem, de
nui pute s5 mergi dumneata staroste, avand si alte porunci, sa °ran=
duesti dumneata pe mazili" 2).
La anul 1760 s'au certat membrii familiei PAunel pentru p5rti
de mosie din Valeva, tinutul CernAuti. Sandul Paunel lea p5rit la
domn pe unchiul sau Toader Paunel ca 1.a deposedat. Eat5 tali
scriem du.tale vazind carte domnii mele sä trimiti la acel Toader,
unchiul jaluitorului, si s51 aduci de fata si sa stai sa le ei sama
foarte cu de amanuntul si cu bun5 dreptate afiita pentru stapanire
mosii cat si pentru alte suparari ce arata jaluitoriul ca trage despre
acel unchi a lui si de nui pute aseza sä li pui zi de soroc si impre=
una cu m5rturii to negresit sai irimet la divan". Dar Toader PA=
unel n'a ap5rut in fata starostelui ci au intors vorba" zicand c5.1 va
multumi altfel pe nepotul sau. Totusi n'a racut nemic. Domnul a
scris apoi din nou starostelui de Cern5uti : Sa.1 apuci (pe Toader
Paunel) sa stea la impartal5 ca sä de part5le de mosii", iar pentru
sumele incasate pe nedrept sal plinesti". Daca va dcveni renitent sari
1) Ia§i 1746, 26 XI. Colectie proprie.
2) 1759 15 7 Arh. Bucov. Liber Relationum III 310,
www.dacoromanica.ro
opreascA veniturile mosiei. Daca nici astfel nu se---ea molcomi, atunci

sari fad zi de soroc si cu marturii scrise s5=1 trimit5 la 'divan 1).
La 1759 Aprilie 30 un nurna'r de boieri au ap5rut in satul
Vasileu ca sa=1 hotarasca : C5 aducandus5 un r5vas dela du=lui
Ghiorghie Lefter starostele de Cernautt ca sa mergem la sat la Va=
sileu . . . , deci not pe poronca §i pe r5vasul du=lui starostelui am
mersu de am hot5rit sat Vasileu in pregiur" 2).
E evident, ca starostele n'avea dreptul sa se amestece in cer=
tele boieresti. Numai domnul farii avea dreptul sa hot5rasca in astfel
de chestiuni. Starostele, ca oricare sef de finut sau p5rcAlab, actiona
in certele boieresti numai din ordin. Mergea singur, Ikea o marturie,
sau delega pe alfii sa fac5 acest lucru.
Dac5 domnul rostia judecata, starostele era organul executiv al
domnului. El trebuia sä execute hotkirea in finutul sau.
Un exemplu. La anul 1705 s'a plans domnului capitanul Chi=
gheci contra lui Gheorghit5 Goian pentru un sfert de Putila, finutul
Cern5uti. La judecata Goian a fost dat ramas si a fost obligat s5
restituie lui Chigheci foate veniturile luate pe nedrept. Domnul scrie
starostelui : Deci iata ca scriem viind carte domnii mele s5 socotiti . . .
sä plinifi ce or hi luat din oi, din boi, din branz5, din jder, din Coate
s5 plinifi deplin lui Chigheci dela Gheorghifa Goian" 3).
Dar starostele de Cernauti, Find la hotarul farii, avea de im=
plinit $i indatoriri politice. El trebuie sa tina buns vecinatate cu Po=
lonii. Starostele trata cu Polonii si judeca neintelegerile ivite la hotar
impreuna cu demnitarii poloni. De aceea domnul instituia aici ele=
mente destoinice, prudente.
Cand la 1457, Petru Aron se stracluia sa sting5 neintelegerile
ivite la hotarul polon, a trimis vorb5 Polonilor c5 a numit la Cern5uti
$i Hotin doi boieri destoinici, cari vor fl in masura sa tina buns ye=
cinatate CU Polonii (01,4M1 HA 1'pill1H11,H ov 'OTHHH H 011' 1101101{CKOH
FLOACCTH AKA HAMA CHpAKEAM11161A-8 H HMEHOKAHHHX8 46111 0VH6 Tkl
HM10111 HM1111 At pHLIAH CliptIKEAMIKOCTR C HHMH HA 06* CT0p0Wk) 4).
Cand Stefan incheie pace cu Polonii la 4 Aprilie 1459, a promis
sä pedepseasc5 pe cetatenii moldoveni cari vor comite crime in Po=
1) 1760 *i 1764 (colectie proprie).
4) ammo(' : 94 No. 84.
www.dacoromanica.ro
Ionia. Ei vor fi judecafi la hotar, dup5 vechiul obiceiu, adica de sta=

ro0i de Cernaufi §i Hotin (in metis debet iustitia fieri, more solito
et a diu tenta consuetudine) 1).
Pacea, incheiata cu Polonii la 1519 de Stefanifa Voda, confine
indicafii §i mai precise. Pentru stingerea litigiilor dela hotar se va ft=
ne an de an cate o edinfa de judecata (sgiem) in ziva sf. Treimi
pe malul Nistrului si la Colacin. Se vor audia martorii, se va per=
mite urmaritorilor hofilor sa tread hofarul fara paaport §i staro0i de
Cernaufi §i Hotin vor fi judecatorii 2).
La 1526 trimi§ii moldoveni : Vlad, staro fele de Cernaufi, §i Vlad,
starostele de Hotin, au discutat cu Polonii modalitafile pacii ce era sä
se Incheie cu Polonii 3).
Un an mai tarziu s'a discutat la hotar acela lucru. Din partea
Moldovei au luaf parte Toma Barnovschi, starostele de Cernaufi, si
Vlad dela Hotin 4).
La 1540 s'a discutat din nou felul cum ta se stings neinfele:
genie ivite la hotar. S'a convenit ca staro0ii ambelor parfi sa aplice
justifia (aby starostowie z obudwu stron sprawedliwosc czynili ludziom) 5).
Denumirea de staroste s'a generalizat cu timpul ca §i cea de
parcalab. Starostele inseamna peste tot : ef de finut.
°data a fost vorba de ni§te sate situate in finutul Chigheciului.
Domnul se adreseaza slaro§tilor" sa implineasca ordinele ce le=a dat
(RH rrapocTe) 6). In chestiunea satului Laze§ti situat in finutul Bacau,
domnul se adreseaza staro§tilor de acel fanut 7)".
Dam in cele ce urmeaza o mica lista de diferifi staro§ti
Staro§tii de Tecuci :
1:529 23/3 Toader Jora, staroste de Tecuci (CT4pOCTE TEKS-
4CK011) 8).
1618 15/4 Danceu, fost staroste de Tecuci (ASIVIES SHKUliWO

CT4 OCT6 WT KOAOCT TIK84) 9).
) BOGDAN Doc. Stefan II 267.

2) Acta Tomiciana V 90-93.
3) HURMUZACHI : II3, 725-8,
4) HURMUZACHI II3 733.
8) HURMUZACHI Supl III 145.
6) Arh. ist. Il 181 §i 117-8.
7) Ispisoace IIII 175.
8) Ispisoace II 55-6.
9) Uricariul XVIII 290.
www.dacoromanica.ro
Staro§tii de Trofu :
1598 5 5 Cozma Ciocarlie cTapocTa TompSiuKoH tr.
1663 24/9: Starostii de Trotu 2).
Staro§tii de Putna :
1623 25/6 IldWiM CTlpOCTIA1 WT II8THt 3).
1650 WTS HAM CT/100CTA WT 118THOH 41.
1690 1517 Temelie, fost staroste de Putna 5).
1777 Gligora§ Leon biv vel paharnic, staroste de Putna 6)
Denumirea de staroste s'a aplicat §i §efilor de bresle de pela
orate. Cilam unii staro0 de meseria§i si negustori.
1669 15/7 Iane Copan, fost staroste de negutSlori 7).
1669 15/7 Drose, staroste de bianari 8).
1665 7/5 Vasile, staroste de butnari din Peatra Neamt 9).
1798 10/6 Chiriac, staroste de teslari din Iasi 10).
1763 1/4 Lazor Arman, staroste de solonari din Iasi 11).
1780 Paraschiv, staroste de ciocli 12).
1754 9/5 Ursul, fost staroste de cizmari din Barlad 13).
1667 8/XI Istrafie, staroste de miei din Iasi 14).
Exist §i starosti etnici, adica de minorifati de prin orate.
Evreii au avut starosti. In Iasi au fost Inainte de anul 1761 sta--
ro§tii de ciocli jidove0" anume Ursul Star, Avram, nepotul lui Haim,
§i Borohu, fiul lui Simon 15). La 1811 se vorbe§te in general despre
staro§tii Evreilor de prin targurile Moldovei 16).
I) Surele II 361 2.
2) Uricariul XI 211-2.
3) Arh. ist. II 144.
4) Sbornicul dela Sofia IX 390.
9 Arh. ist. Ii 182.

0) Docum. vrancene 25.
7) Arh. ist. II 182.
8) Ibidem.
9) Arh. ist. II 79.
10) Revista Neculce VI 157 -8.
11) Ibidem II 293.
12) Ibidem II 267.
13) ANTONOVICI : Doc. barladene I 69.
14) Revista I. Neculce IV 134 (adicd cer§itori).
15) Ibidem I 110.
10) Uricariul IV 125.
www.dacoromanica.ro
Si Armenii aveau starosti. La 1713 se cunoaste : Ioan Armanul

din Iasi, fost staroste de Armeni 1). In secolul al XVolea starostii de
Armeni se chemau : voit.
La 1449 se aminteste : ('fp1S1138 KOVITS ojimi-kileKki 2).
Iar la 1456 se intalneste acelas Serchis : GEPKIlakil KOHTS WT
OW:M*8).
In secolul al XIX.lea denumirea de staroste dispare si face loc
noilor functiuni de stat.
La dignite du dvornic" en Moldavie. A la

cour du prince moldave, le dvornic" ou vornic" occupait une place
considerable. Le terme de dvornic" est derive du slave dvor",
qu'on trouve dans toutes les langues slaves et qui sign& maison ou
cour. En consequence dvornic" designe l'homme qui vit ou qui est
occupe a la cour, ou tout simplement le courtisan". La dignite d'un
dvornic de la cour" ne se trouve pas dans les etats slaves du
Balcan et non plus a Kiev. Chez les Tcheques it y a un nadworni
zupan". Mais ceux=ci ne sont pas des dignitaires de cour. On trouve
des dvornics" seulement chez les Croates, chez les Hongrois et chez
les Polonais. II parait que ceux=la fussent en Croitie des serviteurs
dans les cloitres, tandisqu'en Pologne ils etaient des Makes de village ;
en Hongrie c'etaient les serfs qui s'appelaient udvornic". Il est
possible que le mot de dvornic" ait penetre en Moldavie de la Hongrie
ou de la Pologne.
A la cour du prince moldave le dvornic" etait parmi les
premiers dignitaires. On en fait mention pour la premiere fois en
1393 et on le trouve jusqu'aux temps les plus recents. Le prince
moldave Despot (1561-1563) nomme deux dvornics de cour au lieu
du seul courtisan avec ce titre qui ait existe jusque la. Le dvornic"
etait juge de la cour, qui avait a juker les malfaiteurs, mais seulement
ceux qui n'etaient pas nobles. Les nobles eux.memes n'etaient juges
que par le prince.
A cote du dvornic de la cour" it y avaient encore a la cour
1) Revisla Neculce II 288.
2) ULIANICKI : 76 No. 69.
8) Revisla Neculce VII 174. Se cunosc si soltuzi armenesti. La 1669: Chi
rila, soltuzul armenescu de tr5gu de Suceava (Arhiva istoric5 II p. 139).
www.dacoromanica.ro
moldave des dvornics des basses cathegories ; c'est le dvornic de

poarta" ou de gloats ", chef (commandant) des domestiques de la
cour, puis le dvornic" du prince et les commandants des pages de
la cour, qu'on appelait aprozi".
Les administrateurs des departements, s'appelaient en Moldavie
dvornic, p5realab, capitaneus" ou starosta". On nommait dvornic"
les dignitaires des lieux ou it n'y avait pas de bourgs. Les castelans
ou burgraves s'appelaient pgrc5lab" mot qui derive du mot allemand
Burggraf". Ce mot fut introduit en Moldavie de la Hongrie, ou l'on
disait porkolab". Quoiqu'on trouve le mot starosta" chez plusieurs
peuples slaves, cette dignite de la cour est d'origine tcheque. Starosta"
signifie l'administrateur de departement ou de province. Les Polonais
prirent cette dignite des Tcheques ; chez eux it y avail un grand
starosta" et un petit starosta".
La meme signification que starosta" avail capitaneus". C'etait
un gouverneur de province ou de departement qui tenait en Bohemie
et en Moravie souvent la place du roi pendant son absence. Du mot
allemand Hauptmann" derive le polonais heitman" et le moldave
hatman". Le hatman" etait l'administrateur de l'armee du pays.
La dignite d'etat du starosta" &genera plus lard en Moldavie
et le starost" qui se trouvait plus lard dans les villes, n'etait que le
syndic d'un syndicat de métier.
Les derniers dvornics" de cour sont mentionnes en Moldavie
au milieu du 19=e siecle.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII.
Pag.
1. Originea vorniciei 11
Cuvantul slay : dvor, dvoreanin la Rusi, organizatia de slat la Cehi,
nadworni zupan, dvornik la Poloni, dvoristea, zvoristea, udvornicii
la Unguri.
2. Vornicul de curie 23
Vornicii de curie moldoveni panA la 1432, cariera vornicilor, Vornicii
de curie 1432-1457, curtile secundare in Moldova, vornicul
de curie = unul din cei mai de seams demnitari ai tali.
3. Vornicul de curie pe timpul lui Stefan cel Mare 43
Lista vornicilor de curie, cariera vornicilor, boierii de sfat ai domnului
4. Dublarea vorniciei 49
Vornicii de curie pe timpul urmasilor lui Stefan cel Mare, dublarea
vorniciei pe timpul lui Despot Vocla, dublarea altor demnitati, prep
dicatul : Mare, inmultirea numarului vornicilor de curie pe timpul
Fanariotilor.
5. Atributiile vornicului de curie 58
Stirile cronicarilor si cAlAtorilor, atributiile judecatoresti ale domnului,
marturiile scrise, uricele domnesti, Vornicul de curie judeca crimele
si aplica pedepsele. Vornicul n'are atributii militare.
6. Alti vornici de curie 69
Vornicul de gloata sau de curie, vornicul de obste, gloata, atributiile
vornicului de gloatA, vornicul doamnei, vornicul de aprozi, aprozii.
T. Vornicul de tinut 82
Tinuturile in Moldova, vornicul de tinut, parcalabul, portarul.
8. Atributiile vornicului de tinut 89
Administratorul tinutului, globnicii si .pripasarii, gloaba, tretina, pererublii
9. P5rcalabul 93
Burggraf, burgravins, porcolab, lista parcalabilor neidentificabili, Ord
labii de Tetin, Hotin, Neamt, Chilia, Roman, Orhei, Soroca, Ce
tateaAlba, portarii de Suceava, dublarea parcalabiei, cariera par.
calabilor.
10. Atributiile parcalabilor 116
Burggraf,lomines castrenses. nobiles iobbagiones, vitez, castrorum edig
ficio, podwod, vitejii moldoveni, atributiile parcalabilor, generalizarea
parcalabiei.
www.dacoromanica.ro
II
Pag.
11. Hatmanul 126
Aparitia hatmanului, Hauptmann, heitman, hetmanul polon, obligatiile
militare ale hatmanului.
12. Capitaneus 131
Capitanei la Merovingieni, capitaneus castri, capitanii de triburi slave,
capitanul guvernor, institutia capitanilor trece dcla Cehi la Poloni,
capitaneus in Moldova identic cu staroste $i Orcalabii.
13. Starostele 136
Staroste la Slavi, Olderman, capitaneus identic cu staroste, Marii si
micii starosti din Polonia, lista primilor starosti de Cerrauti, atria
butiile starostelui moldovean, generalizarea starostiei, starosti de
bresle, starostii etnici.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Vornicia În Moldova PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vornicia În Moldova PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEODOR BALAN

Extras din Codrul Cosminului" VII, 1931, Buletinul Institutului

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE ySI EDITURA GLASUL BUCOVINEI"

BALZER OSVALDUS : Corpus iuris polonici, Cracoviae 1906, sumptibus

NICOLAESCU STEFAN : Documente slavo.romane cu privire la rela,

und Patna, I Band. 2. Heft, Czernowitz 1888, Rudolf Eck=

HIRSCHFELD Orro : Die Kaiserlichen Verwaltungsbeamten bis au f

Aunage, Wien und Teschen 1884, Verlag der K. K. Hof..

in Revista pentru istorie, archeologie §i filologie, Tom. VII.

dela Poiana, adec5 Pobrata, cinci case falai-esti (5 Asoliki TaTapx)1).

Despre spatarul al doilea cronicarul Urechea spune : Cel al

Cand se stabilesc direg5toriile la curtile domnitorilor slavi, apar

parasi parerea c5 ea a fost importata dela Bulgari sau Sarbi. Nu se

rniri si apar allele, sau are loc o contopire de functiuni. Demnitatea

1) HINCMARUS : De ordine palatii p. 15 si 18 si G. WALTZ : Deutsche Ver..

Codex I.12 p. 9281.

Cuvantul dvoisky" inseamna omul care apartine gloatei dela curie..

fost prins fugarul (profugus) Cuzma si s'a dovedit ea e rector curie

zischcza", aflaloare in satul Novosyelcze 1). Un nobil polon cu numele

Dup5 calitatea st5panului deosebim udvornici regales, dominales

9 Baum,: Glossarium p. 681.

sä restituie udvornicilor pamanturile : ad reambulandas terras udvore

1393 18 XI Roman Oyaapa Attopiimcosa 7 Revista p. istorie, arh. VII

1407 6/X Alexandru KAdA% AIMHHICE 5 Ulianicki : O. c. p. 16, Nr. 19.

1428 15/IV Alexandru 1{0y1141144 AHOpHHKd 3 Uricariul XVIII, p. 1-2.

1428 8 VII ,, MOD 1111Kd 3 Arh. ist. II, p. 121.

Deci demnitatea de dvornic apare in Moldova la anul 1393

Dupa cum rezulta din lista vornicilor de curie publicata aici,

Deci Giurgea, trimisul lui Stefan cel Mare, a fost un boier de

11 : TIMM CTOAHHK 1) ; 1400 Iunie 29 : TIMAWA CTOAHHK 2) ;

1) Surete VIII, p. 81.-2.

functie la : 1427 August 18 1), 1427 Octomvrie 15 2), 1428 Aprilie

Cupcici este amintit dupa 1430 Februarie 21 ca boier fara nine=

1) Surete XVIII p. 29-30.

boierii cunoscuti ca Bratul Neatedul si Stanislav (Rotompan) §i fra=

mai multi demnitari de un fel la curtea domnului, Dad sunk citati in

intaiu sfetnicii domnului, adeca cei cativa boieri batrani si merituo§i,.

Vornicii de curie dela moartea lui Alexandru cel Bun pans la

1432 Ilie )1{tiing AROPHHICA 3 Revista p. istorie, arheol.VII,

1435 14 IV Stefan IlgTpx Xy-am4-li Aitopmws Amintit in text.

1436 17 VIII Iiie Rotuma 1) 3 \ Iorga N.: Studii si doc.

1436 7 XII Iiie XoA,wia

1439 12 III Die fIrrpa Xormiga

1439 10/V Stefan Hurpun4 . 4 Uricariul XVIII, p.17-18.

1439 26/X Ilie fin-pa Xoyiku44 . 4

1442 24/II Ilie XotrAu44

1442 8 IX Dias Petre Hudici vornic 1 Surete XVIII, P. 51.

1443 6 III . AGVNIsi Epaemiqa . 4 Ulianicki p.60-61, Nr. 544).

') In doc. din 1439 Iulie 15 (WICKENHAUSER : HOMOr p. 201 2) se amin.,

1443 T V Stefan Aormhi BIM@ WM AROPHHK4 4 ) Arhiva ist. II, p. 123.

1443 18 V Stefan ASAua 16/ insip4d 5

1443 3 VIII Stefan Duma Braevici Hofrichter 4 Wickenhauser : Woronetz

1445 5 IV Stefan Air" liP4111H44 AliOpHHIta

1445 15 VII Stefan AlrA161 EJMEICHtld ,, 4 Ulianicki p. 67-68, Nr. 61.

1) In gall de vornicul Sima curtea printului Petru se constituie din boierii :

1448 23/II Roman KOCTI afAHK I11 I I. Bogdan : Contribulii

1448 5 VII . ASMH EPAERWId 3 Surete XVIII, p. 57-58.

1) Pe langa Dragomir mai este citat $i wHitsd ii,(gopmi)Ke. Fiind problematica

1453 2/VI Alexandru Epdf11114d ABONHOCA 1 Surete 1, p. 163-165.

Cariera vornicului Jurj JurnAtate este cunoscuta. Se af15 la curtea

dela 1420-1424, deli documentele nu=i amintesc demnitatea. Dela

elan : b. o. la 1443 30/5 GliNtki AK°pHica §i Gitwk noro4sEroy 1) ;

Dar intre boierii, cari confirms jur5mantul prestat Polonilor la