Curs - Geotehnica PDF

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu
Master: Inginerie Geotehnică
Cursul nr. 1
Evoluția conceptelor de alcătuire a structurilor de sprijin
Sisteme de sprijin externe, interne şi hibride
17.02.2012 Prof. dr. ing. Anghel Stanciu 2
Alunecările de teren în România.
Până în anul 1950, problema alunecărilor de teren a fost un obiect de studiu pentru
geografi şi geologi, abordat în special din perspectiva cartografierii şi a estimării
contribuţiei lor la degradarea terenurilor. Începând cu anul 1950 se revizuiesc
cunoştinţele acumulate, se departajează responsabilităţile iar în anul 1953 se face prima
inventariere a suprafeţelor agricole alunecate la nivel naţional.
Din datele publicate de Banca Mondială rezultă că 57% din totalul pierderilor
economice anuale ale României sunt cauzate de inundaţii şi alunecări de teren.
Se apreciază totodată că 37,4% din suprafaţa ţării se află în stare de risc, 45,8% din
populaţie trăieşte în stare de risc şi uneori cca. 50,3% din bugetul anual al ţării poate fi
afectat de efectele cuantificate în vieţi omeneşti sau pagube materiale provocate de
dezastrele naturale (cutremure, inundaţii, alunecări de teren, ninsori, viscol).
Problema redresării stabilității versanților este importantă și în cazul reactivării
alunecărilor de teren, mai ales când acest proces se manifestă pe suprafețe mari și
dovedește și o anumită frecvența, mărind potențialul de risc geomorfologic. În situații de
acest gen, măsurile de remediere vizează atât întreaga masă de materiale alunecate, cât și
părțile superioare și inferioare ale versantului, pentru a bloca cât mai mult posibil
această revenire a dinamicii unei pornituri.

Harta potenţialului de producere a alunecărilor
Lucrări de stabilizare a versanţilor din Municipiul Iaşi aflate
în exploatare
Oraşul Iaşi se numără printre cele mai vechi şi importante aşezări ale ţării. Ca fostă
capitală a Moldovei acesta a cunoscut o puternică dezvoltare în perioada medievală când a
devenit capitală a Moldovei, iar apoi după 1862 când s-a transformat într-un puternic centru
cultural şi universitar.
Toate aceste lucruri, au condus spre o dezvoltare urbană, dispusă în lungul râului
Bahlui, preponderent în prima parte a existenţei sale pe malul stâng al acestuia. Aici au fost
construite cele mai importante edificii culturale şi administrative ( Universitatea Al. I. Cuza,
Palatul Roznovanu, Palatul Culturii, Curtea Domnească, Catedrala Mitropolitană, Biblioteca
Mihai Eminescu, cele mai multe din bisericile şi lăcaşele de cult aparţinând comunităţii
autohtone, etc.).
Datorită acestui fapt şi cartierele de locuinţe s-au dezvoltat în prima etapă în aceleaşi
zone ( centru, Copou, Păcurari, Sărărie )
Odată cu dezvoltarea industrială, după 1945, şesul râului Bahlui şi al pârâului Nicolina,
a căpătat o importanţă deosebită, aici dezvoltându-se peste 40% din clădirile destinate
locuinţelor cetăţenilor municipiului (cartierele Nicolina CUG, Alexandru cel Bun, Dacia,
Galata, Frumoasa, Metalurgiei, Socola).

Planul oraşului Iaşi în sec. XVII

Zona de dezvoltare anterioară
anului 1945
Zona de dezvoltare după

1945

Iaşul văzut de pe Bucium

Versant Dumbrava Roşie – Grădina Botanică
Versant Tătăraşi – Oancea

Cămin colector drenuri

Zona Şcoala Normală – pârâu Cacaina
SECTOR EXISTENT SECTOR REABILITAT

Mănăstirea Cetăţuia – versant vestic (C.U.G.) şi versant estic (Manta Roşie)

Evoluţia concepţiilor lucrărilor de susţinere/retenţie

Elemente de risc la construirea pe versanţi

Ziduri de sprijin de greutate
Primele structuri de susţinere realizate au fost zidurile de sprijin de greutate de
forme diverse, construite din zidărie uscată, zidărie de piatră sau cărămidă cu mortar,
beton ciclopian sau beton simplu.
Ziduri de sprijin de greutate de forme diverse

Ziduri de sprijin din beton armat
Odată cu apariţia conceptului de beton armat în construcţii a apărut şi posibilitatea

reducerii dimensiunilor zidurilor de sprijin realizate până la acel moment, prin utilizarea
unor forme structurale ce au favorizat creşterea ponderii greutăţii proprii a pământului
în asigurarea propriei stabilităţi, reducerea împingerii pământului şi mobilizarea unei
părţi a rezistenţei la forfecare pe talpă. Secţiunea transversală a acestor ziduri este
alcătuită dintr-o placă de fundaţie în care este încastrat peretele frontal.
Ziduri de sprijin din beton armat

Ziduri de sprijin ancorate
Apariţia betonului armat şi a elementelor pretensionate a favorizat atât apariţia a
noi forme constructive a zidurilor de sprijin, cât şi dezvoltarea sistemelor de susţinere
ancorate.
Ziduri de sprijin ancorate

Sprijiniri ancorate
Clădire multietajată – 20m subteran, 25m suprateran
Locaţie – Istanbul, Turcia
Anul execuţiei - 2007

a)
b) b) c)
c)
d) d)
d)
e) e)

Evoluţia structurilor de sprijin – PĂMÂNT ARMAT
Primul material de construcții pe care omenirea l-a avut la îndemânã a fost pãmântul, cu ajutorul cãruia a
realizat construcții îndrãznețe, dar limitate ca dimensiuni și performanțe datoritã caracteristicilor fizico-mecanice
ale acestui material natural.
Pãmântul, ca material de construcție, a fost îmbunãtãțit în mod instinctiv de strãmoșii noștri prin armare cu
paie sau alte elemente vegetale, iar Marele Zid Chinezesc stã mãrturie.
Construcţia monumentului cu o lungime totală de cca. 8.851 km (lăţime aprox. 6 m şi înălţime aprox. 8 m) a
fost începută de împăratul Qin Shi Huang (259-210 î.Hr.) şi a fost restaurat şi realizat parţial de dinastia Ming
(1.368-1.644 d.Hr.)
Tronson din Marele Zid

Chinezesc realizat din
pământ armat

Ziguratul din oraşul antic
Dur-Kurigatzu
(Agar-Quf din Irak)
Cel mai vechi exemplu de pământ armat
este ziguratul din oraşul antic Dur-Kurigatzu,
cunoscut azi sub numele de Agar-Quf (Irak).
Acesta este realizat din blocuri de argilă

cu o grosime variabilă de la 130 mm la 140
mm, armate cu o ţesătură de trestie.
În prezent structura are o înălţime de

45m, iniţial se crede că a avut o înălţime de
peste 80m, vechimea lui ar fi de peste 3000
de ani.

Cheiul Roman (începutul primului secol)
Se ştie că şi romanii au folosit
tehnici de armare a pământului şi
digurilor cu pământ armat cu trestie
în lungul râului Tiber.
Recent s-a descoperit în Londra
un zid de cheu al armatei Romane din
portul Londinium.
Digul din lemn avea o lungime
de 1.5km, o înălţime de 2m şi era
realizat cu paramentul din grinzi de
stejar măsurând până la 9m lungime,
ranforsat cu grinzi din lemn încastrate
în rambleu.
Cheiul Roman

Sistemul de sprijinire a
pământului dezvoltat de Munster
O dezvoltare semnificativă asupra
conceptului de pământ armat a fost realizată
în Statele Unite de către cercetătorul
Munster (1925).
El a realizat un zid de sprijin folosind o

înşiruire de elemente de ranforsare din lemn
conexiuni glisante
şi o faţadă aparentă. Munster minimizează
problema tasării rambleului prin folosirea
element de armare
Element de faţadă
faţadă
unor prinderi ajustabile între elementul de

faţadă şi elementele de ranforsare.
SECŢIUNEA A-
A-A

În 1927 cercetătorul francez Coyne introduce un nou concept de sprijinire în
trepte.
În 1960 apare o altă metodă de realizare a pământului armat, metoda York, care
prezintă similarități cu tehnica propusă de Munster.
Ideea centrală a acestei metode este folosirea de materiale simple acolo unde este
posibil si poate fi adaptat ca element de ranforsare sau de ancorare.
Parament din ancore

elemente
prefabricate
(1,5x0,8 m)
Umplutură
din sort
Umplutură
obişnuită
Sistemul de sprijinire a pământului din Metoda York

localitatea Brest dezvoltat de Coyne (după Jones, 1978)

Vidal in anii 1960 concepe un material
compozit realizat din armături din benzi late
dispuse pe orizontală într-un pământ necoeziv,
interacțiunea dintre pământ și benzile de
armătură fiind dată de frecarea pământ
armătură
Primul zid de sprijin care folosește

Sistemul de sprijinire Vidal conceptul lui Vidal a fost realizat lângă Menton
în sudul Franței în anul 1968.
Primele structuri folosesc fațade realizate

din foi de tablă subțire sub forma de U dispuse
pe orizontală. În 1970 fațada metalică este
înlocuită de plăci de beton sub formă
cruciformă.
Zid de sprijin cu faţadă din beton sub

formă de cruce

În anii 1980 s-a dezvoltat simultan în Europa, Japonia și SUA un tip special de
armare a pământului cu ancore. Sistemul cu ancore multiple a fost dezvoltat de
Fukuoka (1980) pentru Ministerul de Construcții Japonez. Ancora este realizată din
oțel de formă rectangulară.
Un sistem de sprijin nou, realizat in Austria, este bazat pe o fațadă din beton legat
prin intermediul unui tirant polimeric de o ancoră formând astfel un cadru închis.
parament
ancoraj
conector
conector
element de cuplare
ancoraj
Zid de sprijin cu ancore multiple (după
Okasan Kogyo, 1985) Sistemul nou de zid de sprijin

Studiu de caz : Lărgirea autostrăzii Westlink M1 - Belfast
Realizarea unor ziduri de sprijin pentru realizarea autostrazii.
S-au realizat un numar de 4 ziduri de sprijin din pământ armat cu geogrile cu o fațadă
verticală din blocuri ceramice, fiecare având o lungime de aproximativ 150m lungime și
până la 4 metri înălțime.

Tipuri de ziduri de sprijin din pământ armat utilizate
Ideea de bază a pământului armat constă în folosirea unor armături sub formă de
benzi, fire, pături intercalate între straturile de pământ şi susceptibile a prelua eforturi
importante de întindere.
Pământul
Parament susţinut
Umplutură de
pământ
Straturi de
armături
Fundaţie
ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNUI ZID DE

SPRIJIN DIN PĂMÂNT ARMAT

Tipuri de parament

Armarea pământurilor
Elemente distribuite aleatoriu - TEXSOL
TER-VOILE Pneusol

Geogrile
Geocompozite

GABIOANE
TER-VOILE

CĂSOAIE

Alte domenii de aplicare a pământului armat
1. Lucrări de poduri

2. Baraje din pământ armat

3. Fundaţii
3.1. Îmbunătățirea terenului de fundare cu geogrile
armare cu geogrile a terenului

de sub terasament
Piloţi din piatră alcătuiţi din

tuburi de geogrile
Excavaţii în zone urbane

3.2. Armarea fundațiilor
benzi
geogrile
armătură
Armătură din bambus
Pământ stabilizat cu var

armătură

4. Lucrări aferente căilor ferate
ramblee de cale ferată armate

ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs

Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; Asist. drd. ing. Oana Colţ; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan 50
5. Autostrăzi
5.1. Ramblee armate pentru drumuri 5.2. Ramblee în regiuni muntoase
5.4. Remedierea alunecărilor de teren

5.3. Ramblee armate pentru autostrăzi cu pneuri

5.5. Pneusol
5.6. Soil nailing

6. Industriale
6.1. Concasoare 6.2. Buncăre de depozitare
6.3. Bazine și lagune

7. Obţinerea de terenuri de sub ape
terasament
terasament
geomembrană
Argilă moale

Studiu de caz : Zid de sprijin armat cu geogrile, cu o fațadă din
plasă de sârmă sudată - India
Suprafața zidului de sprijin: 1600 mp

Înălțimea: 14 - 15 m spre Mayer Vihar și 9-10m spre DND
Armarea pământului: geogrile
Fațada: plasă din sârmă sudată
Material de umplutură: nisip din râul Yamuna
Zid de pasaj
sprijin

Studiu de caz : Stabilizarea patului pentru un tronson de cale
ferată folosind geogrile biaxiale si geotextile
Amplasament: 100m lungime între km 323/0 si 323/2, între stațiile Jamguri și
Oating, în districtul Golaghat din Assam - India.
Problema: structura căii de rulare este fundată pe un rambleu de

aproximativ 3m înălțime. Datorită evoluţiei rapide a
tasărilor necesită frecvent operații de reabilitare.
Soluția: 1. aducerea rambleului la nivelul corespunzător;

2. folosirea de geotextile ca separator și filtru între substrat și stratul
de balast
3. realizarea unei armări cu geogrile sub stratul de balast.
4. așternerea unui strat nou de balast peste geogrile și reașezarea
structurii feroviare .

Starea amplasamentului după doi ani de
Amplasamet înainte de reabilitare la reabilitare
Realizarea umpluturii din piatră

Îndepărtarea umpluturii de sub şine Împrăştierea nisipului peste geotextil spartă peste geogrid
Întinderea geotextilului Întinderea geogridului din poliester Trenul în miscare pe calea ferata

TEXSOL

• Texsol este şi un material excelent de
protecţie a instalaţiilor expuse riscului de
incendii, explozii sau impactului cu
proiectile;
• Ministerului Mediului francez a permis

începând cu 3 mai 1995 folosirea Texsolului
în grosime de 60cm la protecţia rezervoarelor
cu gaz de forma sferică sau cilindrică;
• oferă protecţie echivalentă cu ceea ce ar

oferi 1m de pământ obişnuit, cu diferenţa că
acesta nu ar putea fi stabil ca grosime pe
rezervorul de protejat.

TER-VOILE

PNEUSOL
Studiu de caz: stabilizare versant cu Pneusol în Malaysia, în Parcul Ikram de lângă
Universitatea Putra din Sengalor;
• zona a fost anterior instabilă iar panta stabilizată este de 450, ;
• lungimea şirurilor de cauciucuri este de 5m la baza pantei şi 3m la partea
superioară;

• pământul de umplutură este coeziv, rezultat din excavare şi compactat în straturi de 20
cm grosime între două şiruri de cauciucuri;
• s-au folosit 2500 de cauciucuri aşezate în 25 de straturi pe verticală de 5m;
• au lucrat 5 muncitori cu calificare inferioară 20 de zile pentru a definitiva lucrarea.

POLYFELT

Studiu de caz – Zid de sprijin vertical la Mina Kaltim Prima, Indonezia
• zid vertical de 18,2m înălţime cu parament din gabioane şi armatură de tip Polyfelt
PEC 150 şi PEC 200. la 0,5m distanţă pe verticală şi lungime de suprapunere în plan
orizontal de 0,3m. Alegerea acestui geotextil se datorează materialului coeziv folosit
pentru umplutură.
• pentru drenajul dintre lucrare şi pământul natural este folosit Polyfelt TS 50 –
geotextil neţesut pentru menţinerea agregatelor asamblate.
Protectie din beton
Umplutură din pământ compactat
Parament
Pamant din
gabioane
Înălţimea
peretelui
18,2 m
Filtru de drenare
alcatuit din geotextil
TS 50 umplut cu
agregate
Conducta perforata invelita cu
filtru geotextil Polyfelt TS 50 Pamant bine compactat

Stratul de baza Realizarea peretelui
Perete din gabioane realizat din POLYFELT PEC cu inaltimea de 18.50 m

TEXTOMUR
Textomur constă din dispunerea de geogrile sau geotextile la o distanță pe verticală de
500mm între care se așează și se compactează umplutura de material coeziv sau granular. Fațada
se realizează cu elemente prefabricate metalice căptușite cu geotextil. Fațada poate fi acoperită cu
pământ și plante pentru a reda taluzul în circuitul natural.

Șantierul :Salin Les Termes – Franța

Studiu de caz: Great Park Phase II, Birmingham, Marea Britanie
Înălţime – 9m
2300 mp suprafaţă sprijinită
230.000mc de pământ coeziv folosiţi ca material de umplere
lucrare executată în 8 săptămâni

Soil nailing / Clouage
Proiect: Sheriff Street, Worcester,

Marea Britanie
Înălţimea – 4m
Suprafaţa sprijinită – 500mp
Lungimea zidului – 125m
Lungimea cuielor – variabilă, de la 1,2m la

coronament, la 4,8m la bază.

INCOMAT
• Produsul Incomat® este un cofraj pierdut, realizat din două geotextile din fibre de
poliamid și polietilenă legate între ele prin fire distanțiere din poliamid, care conferă
grosimi diferite produsului final.
• Salteaua astfel rezultată se umple la fața locului cu beton sau mortar.
• Sistemul este utilizat în lucrări de consolidare, stabilizare sau etanșare a digurilor,
canalelor și malurilor râurilor.
• În funcție de cerințele lucrării se pot obține grosimi între 8 - 60cm cu o greutate
corespunzătoare de 150-1200 g/mp

Curs - Geotehnica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs - Geotehnica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Zona de dezvoltare după

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Versant Tătăraşi – Oancea

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

SECTOR EXISTENT SECTOR REABILITAT

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Ziduri de sprijin de greutate de forme diverse

Odată cu apariţia conceptului de beton armat în construcţii a apărut şi posibilitatea

Ziduri de sprijin din beton armat

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Ziduri de sprijin ancorate

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Tronson din Marele Zid

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Acesta este realizat din blocuri de argilă

În prezent structura are o înălţime de

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

El a realizat un zid de sprijin folosind o

unor prinderi ajustabile între elementul de

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Parament din ancore

Sistemul de sprijinire a pământului din Metoda York

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Primul zid de sprijin care folosește

Primele structuri folosesc fațade realizate

Zid de sprijin cu faţadă din beton sub

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNUI ZID DE

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

armare cu geogrile a terenului

Piloţi din piatră alcătuiţi din

Excavaţii în zone urbane

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

Armătură din bambus

Pământ stabilizat cu var

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

ramblee de cale ferată armate

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs

5.4. Remedierea alunecărilor de teren

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

5.6. Soil nailing

Structuri de sprijin în ingineria geotehnică

6.1. Concasoare 6.2. Buncăre de depozitare