Prof. unlv. dr.

ANA-FELICIAILIESCU

ARHITECTU
RA
PEISAGER
A

EDITURA CERES
BucureSti,2003
DescriereaCIP a Bibliotecll Naflonolea Romlnlel
ILIESCU, ANA.FELICIA
Arhitecturi peisagertr/ Ana-FeliciaIliescu.- Bucuregti:
Ceres,2003
Bibliogr.
rsBN 973-40-0626-6 in memoria tatdlui meu, distinssilvicultor gi pedotog,
academicianCONSTANTIN D. CHINTA
712

Lucrare apdrutd cu sprijinul

Ministerului Educaliei, Cercetdrii gi Tineretului

Tootedrepturile asupra acesteiedilii apa4in

tn exclusivitateEDITUEII CERES.

Redactori:
AuroraDumitru;ClaudiaPopa
Procesare
computerizatd:
PaulMarcu

rsBN973-40-0626-6
Tiraj:1500exemplare

Format l6/70x100
Tiparul executatla Imprimeria,,Oltenia"- Craiova
B-dulMarcsalIoDAntonescu, m. 102
Comanda104
 CUPRINS

Cuvint inainte ll
1. Introducere 13
1.1.Arhitecturapeisajului- o arti 9i o qtiinld
aplicativd interdisciplinard IJ
1.2.Importanla arhitecturii peisajului...... .. . .... . l)
2. Evolufiaconcepliilorln arhitecturagrddinilor 18
2.l. Gridinileantichit[fii 18
2 .1 .1 .G r d d i n i d
l ei nM e s o p o t a m. .i .a. . . . . . . . . . . . . . . 19
2.1.2.Grddinile Egiptului antic.... . ........ 22
2.1.3.GrldinilePersieiantice 1A

2.1.4.GrEdinile Grecieiantice 25
2.1.5.GrddinileRomeiantice 27
2.2. Arta grddinilorin Evul Mediu (sec.V-XI) 30
2.2.1.Grddinilebizantine... ... ... 30
2.2.2.GrddinllemedievalealeEuropeiOccidentale 30
2.2.3.Grddinileislamice 33
2.2.4.Gritdinllearabedin Spania. ..... .. . .. 34.
2.3.GrddinileExtremuluiOrient..... ...... 36
2.3.l. Grddinilechinezegti JO
2.3.2.Gridinile j aponeze 39
2.4. Arta grddinilorin perioadaRenagteriigi barocului 43
2.4.l.GrddinileitalienealeRenaqterii 44
2.4.2.Grddinilegi parcurilebarocefranceze 48
2.4.3.Dezvoltmea grldinilorclasice ...... .......... 52
2.5.Grddinilepeisagere 53
2.5.1.Grddinileenglezeqi creareastilului peisager 53
2.5.2.Trdsdturilecompozilionale alegrddiniipeisagere. . . . . ... 56
2.5.3.Dezvoltarea grldinilor peisagere in secoleleXVII
q iX D ( . . . . . . . . . . . 58
2.6.Stilulmixt in artagrddinilor.. . ...... ... oz
2.6.1. Apariliastilului mixt in artagridinilor oz
2.6.2.Trdsdtut'.le stiluluimixt 64
2.7.Concepliicontemporane in artagrddiniior o4
3. Grddiniledin Rominia 68
3.1.Grldinile pdndin secolulal XD(lea 68
'7
 3.2.Grldinilcdin scoolul al XIX-lca 70 ll.I . Tcrcnul l6(r
3.3.Gridiniledin prirna jumdtate a secoluluial XX-lea t) 8 . 1 . 1C. a d r ugl e n e r a. .l. . . . . . . . 166
3.4.Realizdridin a douajumdtatea secolului al XX-lea 80 8 . 1 . 2M q i
. d r i m e a f o r m at e r e n u l u . .i. . . . . . . . . . . . . . . . 167
4. Conservarea gi creareapeisajelor,parteintegrantda protecliei 8.1.3.Reliefulterenului 168
mediuluiinconjurdtor 85 8.1.4.Conditiilehidro-geologice gi edaficealeterenului. . .. . .. t'77
4.1.Conceptul depeisaj 85 8.2.Rocile t'7'7
4.2.Importanlaconservdriiecosistemelor naruralegi a peisajelor 8.3.Apele t8l
amenaJate 87 8.3.1.Importanlacompozilionald a apelor l8l
4.3.Func[iilezonelorverzi 9l 8.3.2.Crearea arlificialda pieselordeapE. ... . . .... 182
4.3.1.Func$iledeproteclieqi ameliorare a mediuluiambiant.... 91 8.4.Vegetalia 189
4.3.2.Funcliilesocialealeamenajdrilor peisagistice 100 8.4.1.Vegetatia lemnoasi 189
4.3.3.Funcliaesteticia amenajdrilor peisagistice 102 8.4.1.1.Calitdlilepeisagistice alevegetatiei lemnoase .... .... 1 9 0
4.3.4.Functiileutilitarealeunorzoneverzi 103 8.4.1.2.Caracterele biologicegi ecologice alespeciilor
5. Repartifia, dimensionare4profilareagi organizarea spa{iilorverzi ... 105 lemnoase 199
5.1.Spaliileverziin sistematizarea teritoriului9i localitdlilor. . ... 105 8.4.1.3.Grupareaarborilorgi arbugtilorin amenajdrile
5 . 1 . 1S. i s t e m d
uel s p a f ivi e r z .i . . . . . . . . . . . . 105 peisagistice ......... 2O1
5.1.2.Tipuriledespaliiverzi... . . . ...... . 107 8.4.2.Y egeta\ia erbacee .......... 22O
5.1.3.Dimensionarea spaliilor verzi............... 109 8.4.2.1 P.l a n t e fl leo r i c o l e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2
. 21
5.2. Organizarca, structurarea gi dotareaamenajdrilorpeisagistice ... 110 8.4.2.2.Alte olanteerbaceedecorative 230
5.2.1.Programe specifice dearhitectura peisajului..... ..... .... 110 8.4.2.3.Gazonul 234
5.2.2.Tratareaspaliilorverzi aferentedotirilor social-culturale, 8.4.2.4. Plantele inlocuitoare alegazonului .................. ... 236
locuinfelor, industriilor, zonelordenocivitate... . .... . ... r20 8.4.3.Distribufiaspatial[a vegetafiei in construirea peisajelor.. . 236
5.2.3.Spaliileverzi aferente cdilorde circulalieurbane 8.5.Circulalia 24'7
gi rutiere 128 8.5.1.Importantafunctionali 248
5.2.4.Spatiileverzi cu profil specializat 133 8.5.2.Sistematizarea circulalieiin parcuri9i gridini 248
6. Principiigeneraledeproiectarea peisajelor 137 8.5.3.Importantacompozilionald a aleilor$i integarealor
6.l. Principiifuncfionale t37 in peisajulparcurilor9i gridinilor 253
6.2.Principiiestetice-compozilionale .. . .. ... .. t39 8.5.4.Aspectealeconstruc{iei aleilor..... . . ... . 255
6.3.Principiiecologice r39 8.6.Construcliidecorativegi funclionale 258
6.4.Principiitehnice . ......... 140 8.6.1.Terasele 259
6.5.Principiieconomice r4r 8.6.2.Scdrile 259
6.6.Principiicultural-istorice r42 8.6.3.Zidurilede sprijin 261
7. Noliuni de bazi 9i principii de compoziliein arhitectura 8.6.4.Bazinele 262
grddinilor 145 8.6.5.Pergolele gi colonadele 266
7 .l . N o l i u ndi eb a z d . . . . . . . . . . t45 8 . 6 . 6J.a r d i n i e r e. .l.e. . . . . . . . . . . . . 267
7.2.Principiidecompozitie in parcuri9i grddini 151 8.6.7.Addposturilede gridind 268
8. Elementelecomponente aleamenajirilorpeisagistice 8.6.8.Podurile 21O
gi modul lor de tratare r64 270

()
 t{ 7. Mobilierulde parcqi de grddini 270
Moto:
H t{. Vaselede grddind 272 Cineplanteazdo grddind,
x ().Pieselede artdplasticd 273 planteazdfericire.
H.I0. Echipamente pentrujocuri9i sport.."""" 273 (proverbchinezesc )
tl,ll.Accesorii 275
(utilitdli)
ll. I 2. Instalatiiletehnico-edilitare 276
cu apd 276 CUVANTINAINTE
8.12.1.Alimentarea
8.12.2.Evacuarea apelorpluviale9i a celoruzate 279
8.12.3.Drenajul 280
8.12.4.Instalatiaelectricd 281
tt. Metodologla proiectdrii peisagistice.. """ "' 282
9.1.Succesiunea fazelor
gi con{inutul de proiectare 282 trecem grdbili pe strdzi, printre spaliile plantate ale orasului,
)9.)
,Adesea
pe ldngd parcuri Si scuaruri, aproape
9.1.1.Studiuldeprefezabilitate fird si ti priiim. poate indiferenli,
283 poate.prea absorbili de treburi gi grtjite zilnice, cei
9.1.2.Stud:iulde fezabilitate mai mulyi aii*" nof
292 ddy atenlie copacilor S.i oazelor de verdeald. poate
9.1.3.Proiectultehnicai caietelede sarcini :u St pentru cd
intervine obiqnuinla; ;tim cd sunt acolo,
formeaid repere ale drumurilor
Bibliografie 29s noastre cotidiene Si doar o modificare importantd o olservdm:
aparilia in
lemnoase
speciiornamentale zond a loc dejoacd pentru copii sai a unei
Anexi - ListetematicecuprinzAnd .unui Jhntdni cujocuri di apd,
297 disparilia unor zone plantate. Si in,locuirea cu'parcaje
si erbacee amputarea drasticd a coroanelor arborilor stradili etc'.
sau construclii,
Dar sunt perioade cdnd peisajul viu se
face remarcat, trezind inte_
resul Si celor mai indiferenli. Cu bucurie ihiar surprioder"
Si sesizdm cd
a venit primdvara, cd verdele tinere cutoiile
frunzelor Si timpurii
alungd cenuSiul trist ;i dominant al spaliilor construiti.florilor
Vara, din nou
reintrd in atenlie haina verde a orasulii: cdutdm cu asiduitate
umbra ar_
borilor, pldnuim si, pe mdsura poiibilttdlilor, t"Jdptui;
evaddri in par_
curi gi zonele de agrement.
!1r -cAfi concetdleni ai no$tri iubesc cu adevdrat natura $i o res_
sunt
ry:td? |!fi .con;tienli de,binefacerile pe care le aduc spayiile ptan-
lale ambientului tn care trdim?
Dacd noi tn lard populalia incd nu se implicd (sau prea pulin)
.la in
1tt'oblemele amenajdrii spaliilor verzi de interei generat, acestea rdmd-
ndnd tn grua edililor fi specialiStilor, in schimb se remarcd
preocupdrile
t,llllt ry grddinilor particulare, pentru infrumuselarea incintelor
(nlcrttetorlreyea
institulii Si ale societdyilor comerciale chiar a zonelor
Si af.e_
rente blocurilor de locuinte.
Fie-cd sunt publice,fe private, ariile verzifac parte din
, cadrul nostru
(tc vtdla,.sunt un_atribut al gradului de civilizalie. Mdsura
in care sunt
ntn( Irrotectate, de la scard teritoriald
Si urband pdnd la cea locald, punc_

ll
Itntld, tktr si pritcperca cu cure sunt infiinlate, fngrijite, restaurate sau
trunsfornnlc .fac ca diJaritelecategorii de peisaje sd-Siexercitebinefunc-
ti ile ccologice, recreative,esteticesprefolosul nostru.
CAfi $ilinld Si aplicalie inglobeazdacest domeniual arhitecturii pei-
sujultti ?
Cunoasterea,fe cd este iniliere, fie cd esteperfeclionare, este o cale
.snremai bine.
in aceastd idee am elaborat cartea defald - Arhitectura peisagerd -
reunind in paginile ei o prezentare concentratda problemelor conceperii
peisajelor, cu pondere insemnatda celor legate de proiectarea grddinilor
Si parcurilor. Lucrarea se adreseazdatdt celor care se formeazd cdt Si
celor care lucreazd tn peisagisticd Si in domeniile conexe,dar si publi-
cului larg, iubitor defrumos Si armonie tn spa\iile exterioare.
Sper ca acest demerseditorial sd contribuie Ia conStientizarea necesi'
tdtii de imbundtdlirea relaliilor om-naturd,naturd-habitatuman,cdci ceea
ce inJdptuimastdzipentru noi, injdptuimSipentru generaliileviitoare.
Pe aceastd cale mullumesc colaboratorilor care m-au aiutat in rednc-
tarea cdrlii Si prelucrarea imaginilor: ing. Cristina Mdnescu, dr. ing. Mo'
nica Dumitrascu, ing. doctorand Ovidiu Petra, peisagist SalmaEl Shamali.
Majoritatea figurilor sunt preluate din bibliografia consultatd;foto-
grafiile recente din parcurile bucureSteneau fost realizate de arh.
cristian Endchescu'
Autoarea
Capitolul I
INTRODUCERE
-
1.1.ARHITECTURA
PEISAJULUI
o ARTA$r O gTilNTAAPLTCATTVA
TNTERDTSCTPLTNARA
Din vechi timpuri, oamenii au supusqi modelat naturainconjurdtoare,
la inceput pentru a-gi asigura cele necesarevielii. qi pentru a-gi crea un
microclimat mai favorabil in preajma locuinlelor.
La diferite popoare,prefuirea elementelornaturii, a pimdntului, apei
gi indeosebia vegetatiei,ajungdndpdnd la credinla in caracterullor sacru,
a condusin antichitatela creareade gridini legatede cultul religios.
Pe ldngd palate gi caselebogate au apArutqi s-au dezvoltat grddinile
laice, cu scop estetic Ai de desfEtare;acestelocuri privilegiate erau culti-
vate cu plante omamentale,dar 9i utilitare, oferind plicere prin umbr5, rd-
coare, priveligti pldcute, parfumul florilor, clipocitul sau scdnteiereaapei
in canale, fhnt6ni sau bazine, c6ntecul pis[relelor, fo$netul vantului in
frunzigul copacilor.
Tradilia indelungatdin creareagridinilor a dat na$tereunei adevdrate
arte, practicatdde grddinari qi apoi de desenatorispeciali. Aceastd artd a
evoluat in decursul veacurilor, folosind in esenld aceleaqimijloace de
compunerea gridinilor: elementenaturale gi elementeconstruite, fie su-
puse unei discipline geometrice,fie, din contrd, aranjatedupd unele mo-
dele oferite de naturi, investite sau nu cu anumite simbolistici.
Arhitectura gridinilor a devenit o artd aplicativd,cu reguli proprii 9i
rnanierestilistice diferite, teoretizatede diferili creatori gi concretizatein
numeroaselegridini qi parcuri realizatepretutindeniin lume pdndin zilele
noastre.
Dar ce este arhitectura peisageri sau, mai corect,arhitectura peisa-
.jului? Aceastdformulare a apdrut la mijlocul secolului al XD(Jea qi apar-
line arhitectuluiamericanF. L. Olmsted(carea proiectatCentralPark din
Ncw York, alte parcuriqi sistemede parcuridin SUA in accapcrioadir),
plorrtotoral prinrcirni;ci'iriproteclionlstc
a patrinroniuluinatuml.
tl
 irrgcnrirrtatca 9i peisaj- expriml obiec-
cclor doi tcrtleni '- arhitcctttt'it
trrl qi nrijloacclcaoestciqtiin{e:orgttniTareaSi construireadupd anumite
p'incipii Si tehnici a spaliilor exterioareprin asociereaelementelornatu-
rule tle lteisaj (teren,roci, ape, vegetalie)cu elementeleartificiale (circu-
Iu(ii, construclii decorative$i utilitare, mobilier S.a.)in vedereatndeplini-
rii atrumitorfuncliuni ale acestorspalii.
Arhitecfurapeisajului- gtiinla 9i arta de a proiectagi amenajapeisajul-
isi are riddcinile in arhitecturagrddinilor ins[, fald de aceasta,are o sferd
de cuprinderemult mai largd, irnpusdde necesitd{ilevielii contemporane,
diferite de cele ale perioadeloristorice precedente:tealizareade amenajiri
adaptateunor noi cerin{e sociale (pentru publicul larg) qi de proteclie a
mediului. Cdmpul sdu de acliune se extinde de la cadrul urban la cel rural
qi regional, de la grddina privatd la vaste arii de recrearepublici, de la
integrareanaturii in localit[li la amenajirile in peisajul natural.
Arhitectura peisajului este o Stiinld Si o profesie complexd,domeniu
de interferenld a multor specialitdli. Ea $llizeazd deopotrivd cuno$tinle
artistice,tehnice,qtiinlifi ce.
Formarea arhiteclilor peisagigti cuprinde aspectede culturd artistici
(istoria arhitecturii qi artelor vizuale, esteticd),o anumitd pregdtirepentru
concepereagi reprezentareaelementelorde compunerea peisajului (geo-
metrie descriptivdqi perspectivd,desen,compozi{ie,design),studiul disci
plinelor de bazd: teoria arhitecturii peisajului, istoria artei grddinilor, pro-
iectarea peisajelor, construirea(execu!ia),ingrijirea qi restaurareapeisa-
jelor; la acestease asociazdinsugirea aspectelorfundamentaleale unor
gtiinle ale mediului (geografie fizic[, climatologie, pedologie, ecologie,
botanicd, dendrologie).Profilarea in specialitateinclude qi asimilareacu-
nogtinlelor fumizate de o serie de alte discipline adaptatela specificul
profesiei: topografie, construc{ii,arhitecturd,urbanism,amenajareaterito-
riului, imbun[titiri funciare, horticultur[, silviculturd, protec{ia plantelor,
mecanizare.Arhitectura peisajului avAndimplicalii social-economice,for-
rnarea specialiqtilor peisagigti cuprinde qi o pregdtire corespunzetoarein
sociologie,economie,legislalie specific[, management,marketing.
Aceastd paletd largi de cunoqtinleeste necesardintrucat in proiecta-
rea qi amenajareapeisajelor se lucreazi cu natura, cu elementedinamice
in continud transformare,care influen{eazdmediul qi sunt influenlate de
accsta, se compun qi se construiescspalii exterioare pentru oameni, in
strAnseraporturi cu modul de viald al acestora,cu activitateaeconomicd9i
sociali, cu traditiilcculturale
l4
1.2.TMPORTANTA pEtSAJULUI
ARHTTECTURil
in prezent,in celemai multe 1dri,ajunsela un nivel dc ilrdush-ializarc,
tchnicizaregi urbanizareftrd precedent,conservarea;i creareazonekrr.
vcrzr reprezinti un mijloc important de proteclie a omului Si a mediulLLi
sdu de viayd.
Pddurile gi spaliile libere plantate au un esenlialrol ecologic: ele pro-
duc oxigenul necesarvielii, reduc poluareafizicd, chimicd gi microbiani a
atmosferei,creeazd,tn microclimat favorabil, oferd addpostpdsdrilor qr al-
tor vietuitoare gi, dupd caz, prolejeazd.flora, solul, apele, amelioreazdgi
valorific[ terenurile degradateetc.
AvAnd directd legiturd cu asigurareaechilibrului ecologic al mediu-
fui, arhitecturapeisajului se preocupdde conservareaSi dezvoltareapei-
.sajelorSi a valorilor lor asociate,pentru benefciul generayiilor actuale Si
u celor viitoare.
Ea se implicd in organizareateritoriului gi sistematizarealocalitdtilor,
in planificarea integrdrii activitAlilor umane in peisajul natural gi in cet
cultivat, in dimensionareaqi distribu{ia in oraqeqi in teritoriu a diferitelor
categorii de spalii verzi gi organizareageneralda peisajelorpentru anumi-
te funcliuni (proiectareaspaliald),in refacereagi valorificareapeisagisticd
a unor terenuri degradateindustrial gi abandonate.
Peisajelecontribuie la imbundtdlireacalitnlii vielii omului gi pin func-
tiile lor sociale: ele realizeazdcadrul gi mediul favorabil pentru recrearea
publicd sau privatd in aer liber, infrumusefeazdlocalitilile, locul de viati
qi de muncd,unele dintre ele avdnd importanlI culturald (grddini - muzeu,
grddini expozilionale, gridini istorice) sau gtiinlificd (gridini botanice,
rozaii, rezerva,tii,parcuri nalionaleg. a.).
Activitdlile din sfera arhitecturii peisageredetermin[ direclii de spe-
cializare a profesiei in: proiectare(birouri gi institute de proiectare),exe-
culie (antreprizede amenajiri peisagistice),managementulpeisajeiorame-
najate (administrare, intrelinere, reabilitare;. in aceste domenii lucreazd
personalcu toate gradelede calificare: specialigtidiploma{i ai facultdtilor
de profil, proiectanli qi tehnicieni cu pregdtire medie, maigtri grddiriari,
muncitori.
Interdisciplinaritatea realizdrii amenajdrilor peisagistice antreneazd
gr personalprofilat in domeniile conexe: arhitecturd,construclii, instalalii,
horticulturd,economie,contabilitats$.a.
infiinlarea parcurilor, grddinilor, a tuturor categoriilor de zone verzi,
dar gi intervenliilein peisajulnaturalsunt un elementd.inantiz.atrtr Dentru
l5
 s-atlcsclris
lt cottvclrIici
I'roccsuldu sctttttiltc itt octtttttllric
la l;lorcrt{4,
dezvoltareaunor secloareproductiveSi de cercetareaplicativd:produciia aoestpl'ograllr'
gazoniere' bazefloricole),producliade echi- 2(X)0,toatcstatclccuropctlctiinclinvitatcsit atlcrcla
de materialvegetal(pepiniere, lloniinia s-a nul.nauatpriutreprimclesemnatarc, urmirrd ca plin latil'i-
pamente9i utilaje pentrulucririle peisagistice, crearea9i producereade
careade cltre Parlament,prevederileConvenliei sd devini obligatoriipcn-
materialede construclii,mobilier gi accesoriispecifice,inovareatehnolo-
ale peisajelorde tru lara noastre.Ele se referi la strategiileqi mdsurile de protejare'ge'stio-
giilor pentru realizarea diferitelorlucrdri qi componente
nare gi amenajarea peisajelor din intregul teritoriu: spaJiilenaturalc, ru-
toatecategoriileg.a. rale, urbaneqi periurbane,spaliileterestre,apeleinteme 9i maritinre,in-
Datd fiind recunoa$terea importanleiarhitecturiipeisagere, in foarte
cluzind atdtpeisajeleobignuitecdt 9i pe celedegradate.
multe ldri funclioneaziorganizaliiprofesionale$i institulii specializate' in urmdtorii ani, Romdnia va trebui si puni in aplicare politicile dc
La nivel eurcpeanactiveazd FederaliaEuropeand pentruArhitecturaPei-
peisaj, pentru care, Convenfia prevedein Articolul 6 - Mdsuri speciale -
sajului(E.F.L.A.)afiliatdFederalieilntemalionaleplnlru ArhitecturaPei- aspecteimportante,intre care se inscriu: sensibilizareasocietdlii civile, u
sajului (I.F.L.A. - organismde categoriaA al U'N'E'S'C O'); ambeleau organizaliilor private Si a autoritdlilor publice in ceeace priveqte valoa-
ca scopstimulareadezvoltdriiprofesiei9i promovareastudiilor 9i cerce- rea peisajului gi necesitateaprotecliei hti, formarea de specialiSti in do'
tdrii 9i a schimburilorde informalii tehnice,cunoa$terea problemelorimpor-
meniul protejirii, gestiondrii gi amenajdrii peisajului care si activeze atAt
tantegiarealizdrilor,consultiriprivinddirectivelelegatedemediulnatu. in sectorul public cdt gi in cel privat 9i educarea copiilor Si tineretultti
ral 9i lel creatde om, promovarea in tdrileafiliatea unui invdldmdntadec-
prin includerea in programele de invdlimdnt qcolar qi universltar a unor
vat standardului stabilitde acesteorganizalii.
discipline in care sd se abordezevalorile legatede peisaj gi probleme re-
in ultimeledeceniiale secoluluiXX, atenliaorganismelorinternalio- feritoarela protejarea.gestionarea gi amenajarea sa.
naieprivind protejareaqi gestionarea patrimoniuluinatural9i cultural,a-
in acestcontext, al ultimelor orientdri gi previziuni de creqterein lara
fn"nuiu."uteritoriului gi cooperarea transfrontalieriin acestedomenii a
noastrAa interesului pubtic ai privat 9i al factorilor decizionali pentru pei-
orom-ovat o seriede actejuridice importante,printrecare:Convenliapri- saj, carteade fa16,,,Arhitecturdpeisager[",esteo contribuliela literaturadin
vind protejarea patrimoniuluimondialcultural9i natural(Paris,noiembrie acest domeniu, orientatd mai ales citre problematicapeisajelor din habi-
l9Z2j, Convenliaprivind conservarea naturii sllbatice9i a mediuluina-
tatul uman.
tural al Europei(Bema,septemb tie 1919),Conventia- cadrueuropeani
privind coopirareatransfrontalierd a colectivitdlilorsauautoritAlilorteri-
ioriale(Madrid,mai 1980),Convenliaprivind diversitatea biologicd(Rio,
iunle 1i92;, Convenliaprivind accesulla informalie,participareapubli-
cului la procesuldecizionalgi accesulla justi{ie in materiede mediu
(Aarhus,iunie1998)'
in anul 2000,stateleConsiliuluiEuropei,p(eocupatesd ajungdla o
dezvoltaredurabild,bazatdpe un echilibruarmoniosintre necesitelileso-
ciale.economie9i mediu,luAndin considera{ie faptul c[ peisajulesteo
componenta importantea interesuluigeneralpe plan ecologic,ambiental,
sociil, culturalgi economic,au luat initiativaelabordriiConvenlieieuro-
penereferitoareIa peisaj.Aceastaareca obiectivpromovarea protejdrii,
gestion;rii9i amenajdriipeisajelor9i organizarea cooperdrii europene in
icest domeniu,ca o recunoa$tere a faptuluicd diversitatea 9i calitateapei-
sajeloreuropeneconstituieo sursdcomunl, contribuindla prosperarea
fiinfeiumane9i consolidarea idcntitdtiieuropene'
2 pcrsult(ral
Arllit.(.lLrral
l(r
 ('ttltttllul )
EVOLUTTA
CONCEPTilLOR
iu nRHITecTURAGRADINILoR
Arta grddinilor, produs al civilizaliilor succesive,iqi pierde originea
in neguraveacurilor.
Ea a evoluat in decursul timpului in funclie de dezvoltarea social-
istorica a popoarelor,particularitd{ile nalionale, tradilia qi cultura popoa-
relor, condiliile mediului natural geografic.
Crealii ale omului activ, domic sd modelezenaturagi sd se inconjoare
cu frumuselile ei, orAnduitein anumite relalii de armonie, gridinile s-au dez-
voitat pe baza unor conceplii care,de la origini pini in prezent,au evoluat
qi au involuat, au fost regdsite,s-au imbogifit, au interferat,s-au transmis
de la un popor la altul, dintr-o zondgeografici in alta,dintr-o epoci in alta.
In lunga istorie parcursi, s-au conturat modalitdli diferite de compo-
zi1ie, s-au creat stiluri gi qcoli, ca gi in celelalte arte, s-au deschisnoi dru-
muri, in concordanli cu noile aspira{iigi cerinle.
Prin cunoaqtereaacestoragi a realizdrilor importante care au marcat
etapeleprincipale ale evoluliei artei grddinilor, se poate valorifica creativ
mogtenireatrecutului, preluAndprincipii qi modalitdli de construirea pei-
sajului valabile gi astdzi gi integrdnduJe,cu alte coordonate,in conceplia
grddinilor prezentului gi viitorului.
2.1.GRADTNTLE
ANT|CH|TAT|I
Antichitatea, prin mdrturiile altor arte gi ale vechilor scrieri, ne-a
transmis informalii asuprainceputurilorartei grddinilor.Texte istorice,pic-
turi murale, basoreliefuri,mozaicuri qi vestigii ale strdvechilorconstruclii
aduse la lumin[ de sdp[turile arheologice,atesti aparilia qi dezvoltarea
grddinilor mai intdi pe continentul asiatic, apoi in Egipt 9i mai tArziu in
sudul Europei.
Primele civilizalii superioare,formate in regiunile unde s-a practicat
rnai intAi agricultura- vdile fertile ale fluviilor Tigru, Eufrat, Nil, Indus qi
Fluviul Galben- au dat naEtereqi primelorgrddini.
It3
Nrrrrrcro:rsrrlc rtizlrortrtcc
irrcrrlsirrrri irlclxrltolrrckrt ttrttrtlcrlc tltt
itttticc,
ruirralii srrcccsivc irr rroitclikrlii,atrdtrsla irsirrrillrrca
;;i vchiculalca ttttorclc-
rrrcrrlc pi
alc civilizalici culturiidc la un poltor la ultLtl.$i in urlagriulinikrr,
soltirncntclc ilc plantc;i moduldc olganizarcrclcvi astl'cldc intcrlcrcnlc.
(irirdinilc din antichitateau avut la inccput soop utilitar, liincl con-
stituitcdin plantecu rol alimentar;ulterior,ele au dobindit caractcrrcli-
1ios,dc slivire a divinit6!ilorsaude medialie.Pe mdsuradezvoltirii con-
t cp!iilol qi a tehnicilorde amenajareqi prin ldrgireasortimentuluide plan-
tc cultivate,grddinilelaice s-au inmullit qi au devenitornamentalegi rc-
clcttive, evoludndde la celecu caracterinchisqi acceslimitat sprecelecr.r
r'uracterpublic, apirutein civilizaliile democratice ale Grecieiqi Romei.
In ldrile Orientului,Mrjlociu, cele mai vechi civiliza{ii, constituitcin
Mcsopotamiagi in Egipt incd din mileniul al IV-lea i.e.n.qi apoi in Persia,
rrrccpinddin mileniul al III-lea,$i-audatoratprosperitatea agriculturii.
h acestezone cu climat cald qi veri toride, invecinatecu intinse deqer-
trrri, aparijia grddinilor a fost condilionatdde extindereairigaliilor gi stimu-
lrrlirde dezvoltareaarhitecturir(creareade palate,temple,locuinlebogate).
Se presupunecd primelegrddini+aufost manifestdridestul de naivc
.rlc cultului naturii (Gromort G., 1934).Oazeleqi livezile de palmieri, ttr-
rrizind dorita umbri gi pufind rdcoare,au constituit imboldul pentru crca-
rcl clegrddini pe ldngd edificiile importante,laice qi religioase.
I'reluirea multiplelor binefaceri ale apei gi copacilor s-a asocizttcu
rtlccafiumosului $i incantArii.Astfel, la popoareleanticeale Orientului Mt1-
lociu, grddina devine sinonim cu paradisul terestru,loc privilegiat oferind
pliiccre prin verdealagi umbra frunziqului gi rdcoareaapei curgAndin ca-
rrrrlcqi alimentAnd bazinele.
I / rdr 4'ri'i r ' rrr I
, , , , , "T, .
".n,.n,*"i^le
DINMESOPOTAMIA
2.1,1.GRADIIJILE
intre fluviile Tigru 9i Eufrat (pe teritoriul de astdzi al kakului), in
tinrpuldomina{iilorsuccesiveale sumerienilor,babilonienilor(akkadicrti-
lor) gi asirienilor,carepopulauacestelocuri, s-auconstituitmari ploptic-
tili funciare - domenii ale regelui, ale templelor gi ale.aristocralicitlc
irral1ifunctionariai statului.
Grddindritulgi pomiculturadelineauun loc important in econontiit
rrglicold.Pentrua protejagridinile de zarzavatcontravinturilor qi at';;i{ci
sc plantauin jur sdlcii,creAndu-se astfel,pentruprima datdin istoric,pcr'-
tlclc clcprotec{ie (Drimba O., 1984).Livezilede palmieriabundau,currrit-
lrrlliintl ,,copaculsfArrt",
cu multipleutilizdri.
l9
 / \ l l l l ( l l \ ( ) t l ) ( l t t t( l ( ' s l ) t (i v l ( ' s ( ) p o l i u t l (; ,t t ( [ s l ) t ( o l ' . t i t ( l l n \i lc l n l ( i l l l l ( )
( o r ) l i u r ) l i r r ci irrt I i r l r r r r r t r r lIrorrl n i z a t ct l c r s l o r i c i ti r r r t i cci r r c c l c n l r i r r .
r t l o i r r c , c e c i r c c l ) o : r l c c x l ) l l c i t i t l ) i u l l t i t l l l t l l t l l l . . , r r. ij ir l / / r /i r u i t t l t t i " ( , , g n i t l i r r t r
I - t l c n u l u i " ) t o c r r a i i r r i l c o s t c l i n u t u r i ( r , r / l r i r r s r r r n c l i u r l - r, s t c p i r ) . e e n l cr l c z v i r l t r i rtil l r e o k r l l i c c( 1 9 4 9 ) a p c n r r i sl c c o n s t i t u i r c llr. r l i r r r r r r i lrorlc c s
Infbnnatii scriscamintcsctlc ,,griulinilc suu'c" (uh:nuri) pc liingl tcnrplc. t o l s l r i t l i n i ( M a r g L r c l i t c( ' h i r r i l g c i l t ,I 9 6 2 ) ( l i g . 2 ) .
pe tensele unor hrmuri cu etaje(zigurat)in olaqclc[,ir (nrileniulal lll-lca) 5i
As.irr (tnileniul al tr-lea i.e.n.). O fresci dcscoperitf,Ia Marl, cxister.rtirla
Luvru, infEtigeazio ceremonieritualdintr-o astlelde "grddini sacri".
Monumentaleleconstruclii ale palatelorgi templelor,in majoritatecld-
dite din cirdmidi nearsd(piatra era rard), cuprindeauin incinte frumoase
gradini.subordonate arhitecturii.
In secolulal Vltrlea i.e.n.,regeleSargonal trlea fondeazdfastuoasaca-
pitali a Imperiului asirian,Khorsabad,cu grandiosulsdu palat qi dispune,
conforrn unei inscriptii, creareaunui parc regal la poalelemuntelui Musri; A - S€ctiuneprin tcrasc pla|rltltr:
a caramizinearsc;b - bitum;
aici el a dorit sd reuneascdtoate esentelearomatice$i toatespeciiledin 1ara c - caramidasfiramati; d - dirlc:
hitililor (Asia Micd). Menlionatein inscripliileregale,in tratatelede magie qi
in reletelemedicaleasiriene,astfel de specii se pare ci au fost cedri, chipa-
roqi,diferili arborifiuctiferi, platani,silcii, plopi, abanos,buxus,mirt q.a.
Faima grddinilor suspendate din Babilon (secolul al Vl-lea i.e.n.),
contdndprintre cele $apteminuni ale lumii antice,s-a pistrat de-alungul
veacurilor(fig. 1).
lAt A

PAIATU
I

ll - l'l!!nul grtrdinilor: C - Secfiune nord-sud:

I l)frmaterasa:2 - a doualerast 3 a treia terasa; a - ctudmizinearse;b pul cu
I ir falra tcrasf, (a - pufuri; b - parapetulpolatului; caramiziarse;c- pdnrantvcgclirli
, irrtr'llrilc d - pasajintre curteir
in sdlilcsubteranc; d - cardmidtr c - culour
sftramattr:
l r ( ) D L r li u
i i
g r l d i n i ) separator; -
f parapcl

Fig. 2. ReconstituireaGrddinilor suspendateale Babilonului,

dupd V. SoneaSi al., 1979

Inclusein palatul lui Nabucodonosor al Il-lea, ele erau de lirpt rc:rli

zato pc o construcliemasivA,in terasesuccesive,descrescdnd czrdirrrcn-
siLrniqi atingdndindllimeatotal[ de 22 m. Sprijinitepe doudlaturi clczidu-
lilc dc incintd,etajareaeravizibili dominantdinsprepalat;intregulansiul)-
Fig. l. Aspect ipotetic af Gridinilor suspendatedin Babilon, dupdLoxton,l99l blu cra suslinutde coloanernasive,carealcdtuiaula bazaedificiului l4 suli
boltitc.rdcoroase, de o partegi dc altaaleunui culoar,de asenrenca, boltit.
20
:l
 'l'crirsclc,
pavatccu lcspezidin piatrirdc mari dinicnsiuni(matcrialriu ;i
costisitor),izolatccu un stratde biturn qi mai multe rdnduride cfutn-ridirncar-
sir,pcntrua impiedicainfiltrareaapeiin funda,tii,susfineaupdmdnhrlfertil age-
zat in grosimi descrescinde, de la 2 m pe prima terasd,pAndla I m pe ultirna
terasd,avdnd la bazdun strat de drenaj din cioburi de ceramicd.Ingeniozitdlii
coustrucliei ii corespundeaqi solulia tehnicda iriglrii: se presupunec5.apa em
ridicati la indllime cu o instalalie cu lanfuri continue,prin trei puluri incastrate
in construclie gi legatede un canal alimentat din Eufrat. Apa, dirijatn printr-un
sistemde rigole,jgheaburi,bazine,pulurijudicios repartizate, a permiscrearea
unor plantatii etajate, alcdtuite din curmali, la addpostulcirora erau plantali
plopi saupini (pe terasainferioard),arbu$tidiferiti $i flori.
Nu este de mirare ci decorul luxuriant, depigind zidurile de incintd, a
fascinatintr-at6t cllitorii ajun$i aici dupd strdbaterea linuturilor aride,incAt
a fost considerat,una din,,minunile" createde oameniiacelortirnpuri.
Civilizalia Mesopotamiei a constituit baza gi modelul civilizaliei po-
poarelor vecine qi a influenlat indirect chiar gi civilizalia mai pu{in veche
a Greciei9i a Occidentului(FurlaniG., citat de DrdmbaO., 1984).Estefi-
resc deci ca acesteinfluenle sd se regdseascd gi in creareagrddinilor.

2,1,2.GRADINILEEGIPTULUIANTIC Fig. 3. Cridinn egipteand, dupd Magnilio Calcagno A., l99l

in mileniul al trI-lea i.e.n.,pe cAmpiileminoase ale Nilului, strdbd-
tute de canale de irigalii, erau cultivate legume,vii, plantalii de smochini,
curmali,rodii, sicomori(o speciede Ficus),cocotieri.
Domeniile agricole ale marilor proprietari(nobili, inalfi demnitari),cu-
prindeauqi grddini de pldcere.
Reprezentdriledesenateale acestora,gdsite in necropole din epoca
RegatuluiMediu (mileniul II i.e.n.),indicdmodul lor de compozilie.
Grddinile locuinlelor, reprezentaleca o prelungire naturalda clddirii,
erau de formd regulatdgi inconjuratede ziduri; desenulgeometricera do,
minat de o piesi de apd - un bazin rectangularalungit sau in forml de T,
populat cu pegti colorali $i decoratcu lotugi. Mdrginit de un taluz, bazinul
apareincadrat de rnnduri de arbori (fig. 3).
Mici pavilioane sau chiogcuri cu coloane eleganteerau amplasatecu
vedereaspre bazin. Uneori, in grddinile mai mari sunt reprezentatepergole
cu vile $i compartimentEriinterioarecu ziduri scundesau cu treiaje. Plan-
taliile, in funclie de epoci, conceputeordonat, respectandcel mai adesea
o anumiti alternanla, fie, din contr6, dispuse liber in cadrul rdndurilor
(MargueriteCharageat,1962)- relcvdrefinamentulpropriu artei egiptene,
De la forme mai simplegi dimensiunimai restrAnse, gr[dinile au evo-
luat spreforme mai decorative,ocupAndsuprefelemai intinse.
Arta grddinilor in timpul marilor faraoni (Regatul Nou - sec. XVll -
XI i.e.n.) se imbogileqte galie contactelorcu Mesopotamia(in urma ex-
pansiunii pAnd la Eufrat). lntroducereade noi specii de plante, aduseclin
alte linuturi, ldrgeqtesortimentulvegetal.h grddina botanicda lui Tutlnto-
sisal III-lca, cregteaualdturi de tradilionalii sicomori qi curmali, rodii, roq-
covi, sdlcii pletoase,tamarix,acacii,maci, mentd.etc.,intilnite gi in catalogul
dc specii intocmit pentru aceast[ gridini 9i reprezentatedin dispozilia fh-
raonuluiin basoreliefurileuneiadin incdperiletempluluide la Karnak.
in timpul dinastiei a XD(-a (RamsesI, RamsesII - sec.XIV-XII i.e.n.)
se dezvoltd grddinile templelor regale funerare qi divine, care aveau ca
picsdimportantdun canal de apd terminatprintr-unbazin cu dimensiuni
pcrmildnd navigalia cu ambarcaliuniugoare.
hr interiorul palatelor,sub influenJaorientald,in urma expansiuniirirz-
boinicepdni in Mesopotamia,aparluxoasegrddini patio, decoratecu ba-
zinc de api, pavilioane,voliere cu pelicani;pdtratelede verdcali erau iri-
ltalcprin intermediul unormici canale.

22
 I)orrrirurliilc itt istotial i,gillt
stli'ilnccilrc s-lrttsttccctlrrl trlrrr,inccllirrrrl
tlin sccolulal VI - lca i.c.n.- pcr,sii, grccii(Alcxarrch'u col Marc lirndcazir
noul Egipt - elenistic),apoi rornanii- au atlusclcntcntenoi in afia grddini-
lor gi au irnbogdlitsortirnentulornamental.
2.1.3.GRADTNILE
PERSIEIANTICE
Persia anticd, situatd in podigul iranian, de la Tigru pdnd la lndus, a
asimilat qi, la rdndul ei, a transmisexperienlaistoricd a multor popoaredin
jur, credndea insi9i forme originale ale culturii 9i civilizatiei @rAmba O.,
1984). Degi popoareleiraniene s-au aflrmat social gi cultural incd din mi-
leniul al III - lea i.e.n., istoria grddinilor persaneeste legatd mai ales de
creareamarilor palate ale puternicului imperiu care s-a format in secolul
al VI - lea i.e.n.
in acestelocuri, unde degertulocupl mari suprafele,gridinile erau numi-
te,,paradis", ceeace evoceaceeagiatihrdinede preluirea elementelornatu-
rii, cu precdderea apeigi a vegetaJiei, ca 9i la popoarelemesopotamiene.
La Persepolis, oragul regal, palatele aparlindndregilor care s-au suc-
cedat,Cirus, Cambise,Darius, Xerxes, Artaxerxes, erau insolite de astfel
de grddini. Dupi descriereade cdtre Xenophon a,, paradisului" palatului
Iui Cirus Ia Sardes,rezultd cd acestegrddini erau geometrice,addpostind
o vegetalie bogatd qi variatd, cu numeroasespecii fructifere gi omamen-
tale, care beneficiaude prezenlaapei in canalede irigalii. Paradisulera in-
tregit de un parc de vAnitoare populat cu animale gi pdsdri9i avdndnume-
roasepavilioane. Urmdnd tradilia asiriand,animalelesdlbaticeerau captu-
rate gi repuseimediat in libertate - sport periculosce contribuia la presti-
giul prinlului (Marguerite Charageal,1962).
krformatii deosebitde prefioase,figurative, le furnizeazdcelebrele qi ve-
chile covoare persanecu decoruri de grddind lesute din mdtase9i fu de aur qi
omate cu perle gi rubine,comandatede regeleKhosrouai IIJea (sec.Vle.n.).
Ele infiligeazl grddinile inconjurate de ziduri 9i avdnd o compozilie geo-
metric[ simpld, bazati pe intersec]iaa doul axe principale constituite din ca-
nale insolite de alei, in centru fiind situatdo construclie(pavilion, mauso-
leu sau fbntdnd). Cele patru brate ale canalului, figurdnd interpretareaasia-
ticd a universului cu cele patru fluvii orientate cdtre punctele cardinale,
erau construite la nivel mai inalt decdt terenul, asigurAndirigarea planta-
fiilor prin inundare.Platani, ulmi, chiparogi,arbugtidecorativi - laur, mirt,
trandafiri - specii fructifere - portocali, limdi, rodii, piersici - diferite flori
24
irr rrriciplrrlcrc,lornrilur.ultlccorcxrrlrcllrrl,
irlarrjlrtc lrritrrattlc.lctLrri
lili-
lirrmctlc apriritliciintlLr-sc pcrspcctivckrl
tlin canak:.l,a cxttcrnitirlilc sau
irr ccntrulcon.rpozilici crauamplasatcchio;icLrri cu vcdcrcaoricntatiiin lun-
gul canalclorde api. Accastirconccp{iedatcazirincir clc la inccputul;tcli-
oadeisasanide(235 c.n.).
Arta persani a grddinilor a inlluentatgridinile din celclaltelirri alc
OrientuluiMijlociu pi din Greciaanticd(atAtprin cuceririlepersaneplinir
irr Mediterana,cAt qi mai tArziu,prin supunereaPersieide cdtre Alexandru
cel Mare). Persanilor le revine meritul de a fi transmis numeroascspccii
asiatice,chiar din ExtremulOrient,pdndin occident.in urma cdderii Im-
periului persan,prin cucerireaarabdgi includereain Imperiul islamic (sco.
VII e.n.), grddinile iranienedevin gridini islamice.
2.1.4.GRADINILEGRECIEIANTICE
inflorirea civilizaliei antice in sudul Europei s-a datorat contribr.rlici
succesivea Greciei qi Romei, care prin filosofia gi crealiile lor au influcn-
1atprofund lumea anticd gi au transmis pesteveacuri Europei mogtenirca
culturii greco-romane.
Aceastd epocd de glorie a antichitdlii gi-a pus amprenta gi in artir
grddinilor.
Ca qi la alte popoare,grddinilegrecilorau avut la inceputca scop cul-
tivareapomilor roditori,a vilei-de-viegi a legumelor.
Aparilia gridinilor decorative este legati de cultul religios: pe lingi
temple,ele au devenit loc de desflgurarea ceremoniilorde slivire a zeilor.
Despremodul lor de alcdtuire nu existd dovezi sigure: decorul mirifio al
gridinilor evocatede Homer in Odiseea,amintestegrldinile persane,occa
ee indicainfluenlaorientali in aceaepoca.
Cert este cd au existat grddini funerare sau divine, pdduri sscre in-
chinatezeitdlilor(Demeter,Dionisos,Apolon).
Speciilelemnoaserituale,ca smochinul,alunul se intilneau allturi dc
chiparogi,platani,laur,mdslini,plopi, ulmi g. a.
Templele inchinate diferitelor divinitnli erau situate in peisajc rratu-
rale de o remarcabildfrumusele,subordonareaoperei arhitectonicef'a{r'ide
naturd relevdnd respectul creatorilor greci fald de trdsdturileambientului.
Marile temple posedaubogate gi vestite grddini cu arbori gi arbupti sacri
(stejarulera asociatcultului lui Zeus,laurul - lui Apolon, mdslinul - Atcnci,
rnittul- Afroditei),dar9i cu liveziqi vii.
25
 In cpocl clasioit(scc, V - tV i.c.n.)s-iurcrcatSigrddini pc ltngi pa-
Iate, gimnazii, acadenii. l)c dimcnsiuni rclativ rcstrinsc, accstc grddini
aveau,se pare,un traseumai pulin rigurosfa{i dc cel al gridinilor din Persia
gi Egipt. Ele cuprindeauelementede o mare valoareartisticd- pergole,
porticuli, fAntAni,statui - alcltuind un cadru esteticintregit de vegetalie.
Regimul democratic al acesteiepoci a adus societelii umane primele
grddini destinate publicului. in afara Atenei, se aflau locurile de plim-
bare 9i recrea{ie,parcurile gi piscinele gimnaziilor qi palestrelor (ansam-
bluri de clddiri destinate exerciliilor fizice gi sporturilor). Spre sflrgitul
sec.al IV-lea i.e.n.in acestegrddini gi-auintemeiatqcolilePlatongi Aristotel.
Vechi scrieri arat6ce Academia platoniceigi desfEguraactivitatea in gr5-
dinile lui Academos, plantate cu sdlcioard,tisi, plopi cu frunze argintii,
ulmi gi platani(DagmarViqoiu, 2001).
Ldngd Olitnpia, localitate din Pelopones,unde se desfEquraujocurile
olimpice, plantaliile de pe lAngdtemple fumizau gi ramurile pentru imple-
tirea coroaneloracordateinvingdtorilor olimpici.
in orage,vegeta{iaera pujind gi de aceeafoarteprelioasi; piala publicd
a oragului, numiti Agora - loc de des{Equrare a adundrilor populare qi in-
trunirilor politice -, era un loc privilegiat, unde eraucultivali arbori. in se-
colul al V-lea, Agora Atenei a fost plantatd cu platani; pentru asigurarea
apei de udare s-au construit canale,iar locuitorii care posedaufantani re-
buiau sd dea spaliului public prisosulde apl, dupd cum reiesedin ,,Legile"
lui Platon.
in epoca elenistici au apdrut mici grddini ale locuinlelor, incluse in
construclie (amintind grddinile patio) qi decorate cu fantani arteziene,
mici canale gi statui de nimfe, aspecterelevate de sdpdturilearheologice
de la Pompei.
Pdmdntul Greciei continentalenu era propice pentru dezvoltareagrd-
dinilor mari; astfel de gridini, cuprinzdndintinse vii gi livezi, au existat in
alte teritorii ale imperiului creatde Alexandru cel Mare - in Sicilia, in Asia
Micd, in Egipt. Se pare cd unele dinfte acesteaaveaugi zone decorative,
amenajateca peisajemai naturale,cuprinzAndqi mici temple 9i sculpturi,
carenu mai inftliqau zei, ci abordauteme mitologice cu animale.
in grddinile locuinlelor bogate, cu4ile interioare, inconjurate de pe-
ristil, eraumai mari; aici, omamentelede artdplasticdgi arhitecturalese im-
binau armonios cu vegetalia. Pe lingi esenlelesempervirescente(chipa-
roqi, mirt, laur, buxus g.a.), se cultivau trandafiri $i numeroasespecii de
flori, utilizate $i pentru decorareainterioarelor.
26
inrplctircirirt ghirlandca rartturilor
I)in cpocaalcxandrinirsc cr.lr)olt$to
(,,ghirlanclonrania
arbuq;tilor alcxandrind");tot rlc atunci datcazitintrodu-
ccrcain grddini a unor inovalii hidraulicc,cilro vor fi rcclcscopclitc abia
in sec.XVI - XVlll e.n.,dc exemplu,orgahidraulicir.
ROMEIANTICE
2.1.5.GRADINILE
I-nformaliile privind grddinile Romei antice sunt mai numeroasc.
Izvoarele scrise gi unele vestigii arheologiceatestdfaptul cd amenajarc:r
gridinilor a luat avAntindeosebi in timpul Imperiului roman, fiind inllu-
enlatdde arta gi concepliile popoarelor supuse.AtAt pe teritoriul Italiei cdt
gi in provinciile romane, arta grddinilor s-a aflat sub incidenla prepondc-
rentda elenismului.
Grddinile s-au creat pe lAng[ palateleimperiale,pe ldng[ vilele luxoa-
se ale patricienilor, pe langdtemple qi locurile de adunare.
Concepliile in arta grddinilor romane sunt rezultatul impletirii simbo-
lismului religios, gindirii filozofice 9i literare, artelor plastice 9i arhitec-
turii. Asimildnd arta greacd,romanii au dat mai multd importanld naturii.
Acest lucru reiese din scrierile timpului (Pliniu cel Tdndr, Ovidiu) 9i din
vestigiile arheologicecare atestAalegereaamplasamentuluiunor mari vilc
in situri naturalede o mare frumusefe,in zone colinare,beneficiind de pri-
veligti deosebite.
Romanii au acordatmultd atenlie grddinilor locuinlelor. Villa romand
esteun termen ce definea intreaga amenajarea unei proprietdli: locuinla,
grddinile, anexele.
in vilele mai mici urbane(Pompei, Roma) s-a preluat $i s-a amplificat
tipul elen de gridinS, inclusd in clddire qi inconjurati de o galerie de co-
loane (peristil). Decorul vegetal era subordonataranjamentuluigeomctric
al construcliilor omamentale:canale qi bazin ornamental sau fdntdnir cu
joc de apd, pergole gi coloane,vase, statui. Borduri tunse din buxus, roz-
nrarin sau mirt alcdtuiaudesenein jurul peristilului sau bazinului, trantlir-
firi, flori, busuioc, lotus aduceauculoareqi farmec acestorcompozilii.
in Roma antici erau renumite vilele cu griidini ale lui Cicero, I.u
tullus, Sallustius,Mecenasi ale altor nobili.
Marile vile, mai alescele suburbane,au amplificatgridinile carc,din
,,hortusconclusus"(gridini inchisd),au devenituneori adev[rateparcuri,
cuprinzinddiferiteconstrucliigi amenajdri:piscine,terenuride jocuri, pa-
vilion dc odihndetc.
27

('ur-uctcrizatcprin trasccgcorlctricc,insirnu rigurossrmctricc,fTrcind
lcgirturailitre rnai r.nultepavilioane,gridinile eraudeoorate,de asemenea,
cu porticuri,pergole,treiajede lemn, statui,vaseornamentale, bazine,ca-
rrale.fintini.
AmplasaLrea vilelor pe pantelecolinelor,in locuri unde beneficiaude
vcderi panoramice,a determinat amenajareaterenului in terase gi adop-
tarea de compozilii mai libere, in anlonie cu peisajul natural, in parle qi
sub influen{apicturii greceqtide peisaje.
Astfel de exemple sunt: vrla din Toscanaa lui Pliniu cel Tdndr (des-
crisi de el insuqi)(fig. 4),,,Casade Aur" a impdratuhtiNero (Roma),dar
mai alesvila intpdratuluiHadrian amenajatd pe colinade la Tivoli, lAngd
Roma,ceamai vastd$i mai bogatedintrevilele imperiale.
Fig.4. Reconstituireaplanului vilei din Toscanaa lui Pliniu cel TenEr,
dupd Gromort, 1934
Reconstituireaacesteiadin urmi (fig. 5) pe baza vestigiilorpdstrate
pinl in zilele noastre(foto color 1), indici originalitateaqi suplejeasiste-
generale:mai multe sectoarearhitecturalecu organizaresime-
r.r.ratizdlii
unei axe dc con,poziliegeneratdde cAteun edificiu (pa-
tricii, suborclonltir
28
lat"lcnrplu,bibliotccit,tcatfuf.a) sautlc o r.orrslrtrtlic (tolonrrtLr.
tlecorirlivir
bazinsaucanaldc mari cliurcnsiuni), itttrcclc ptirrzortr.'
ctinrcotr'lrrtc lr;r
tate liber, natural,cu grupiri qi rlase de arbori5i ar-bu;ti,alcirtuintlrrrrln-
sambluunitar, adaptatformelor leliefului ;;i priveligtilol natulalc tkrnri-
nante(GromortG., 1934).
'ii
.,j:'
::'
:t1
Fig. 5. Reconstituireaplanului vilei impiratului Hadrian,
dupd Moore Ch. Si al., 2000
Cadrul vegetal al grddinilor romane cuprindeastejari cu frunze persis-
tente,pini, chiparoqi,tei, platani,lauri, smochini,duzi,azalee,tisi, buxus,
acant,mulli trandafiri gi diferite specii de flori, foarte indrdgite de romani.
Din timpul lui Augustuss-a dezvoltatartatlierii arbuqtilorin dittritc
[orme (,,topiarict"),arld careva dominamai tarziu gridinile medievalciii
apoi va cunoagteo tradilie aproapeneintrerupta.
Pe lAngdnumeroaselegridini cu caracterprivat, au apirut Si grdditti
pttblice. Primul parc public i s-a datoratlui Pompeius,apoi Caesar,Au-
gustusau amenajatqi ei gridini pentrufolosintalargd a poporului.in eLr-
prinsulacestoraerauincluseteatre,mai tArziugi terme(bdi publice).
Modelul grIdinilor ron'ranea fost adoptat9i in teritoriile Europci Occi-
dcntale,anexateimperiului,dar aceleamenajdrinu au rezistatvicisititudi-
l ilor istoriei.
Illementelegi concep{iilenoi in compozi{iagridinilor, introcluscdc grcci
;;i dczvoltateapoi de romani,au influenlatprofuud,pestevcacuri,aflu grirdi
nilol in cl.rocirRcnaqtcriieuropeue.Acestetrirsiituriclcfinitoliisurlt:org:t-
l()
 r ; / i r r c igr c l ] c r i l l l ls u [ ) o r ( l o t ) i l lai il l l l l e c l u n i . l r i l l z l l i i r l n l l o r ) l o l r s r f-ir g f a ( l i l l l l l ) e ; t , i n c e l l i i t trtlli t ts c c o l Llrrll X - l e r rI.r r r r IrrrtI I r r ri r rl i i e t r P
l r o l r t s cr r
t l c l a e t l i l l , . i i s p l c g r i r d i n i rl ) l i n c o l o n i l d c ,I l o r t i c u r i ,p c r g o l c , i l l t r o d u c c l c i l
1tidc, ca ut'tlarc a oruciadolor, clrc au corrtritlrrl lrr irrbourililerr s(,rtlrel)tu
in gn-rdinirr clerncntclor plastice (statui, vasce, coloanc), intcgrarca armo-
Iui ot'ttlurcutal cu noi speciiaduscdin OlicrrtLrl MiikrciLr(lalclc,zrrlrbilc.
rrioasira vogctatici in ansamblul arhitecturalgi a acestuiain cadrul natural.
clini, mirnozc),organizarea grddinilora riulas tlibutalirschcnrclolutililarc.
Prcocupirileunor cdlugdridominicanidc a elabolalucrltriscriscrlcs-
2.2.ARrAGRADTNTLOR (SEC.V - Xr)
irueVUl MEDIU pre agriculturd,au contribuitla rlspAndireacunogtinlelortehnicc;;i a cclor'
referitoarela modul de aranjarea gridinilor, stimulAndqi interesulpcntlLr
2.2.1.GRADINILE
BIZANTINE
cfeareaacestora.
Astfel, Pietrode Crescenzi,in preajmaanului 1300,L\prezcntatrnod(-
in timp ce in EuropaOccidentaldinvaziilebarbaredezagregau civili-
lul programalic al grddinii medievale,care a fost ulnat timp dc pestc
zalraanticd,EuropaSud-Esticd,nordul Africii qi Asia Micd, constituitein
cloudsecolein occidentulcre$tin.Schemageneralise bazape c()ntpaltti-
lmperiul bizantin,au continuatsd se dezvoltein tradi{iileclasicegreco-
mentareain sectoaresepal'ate de culturi: grddinacu pomi fiuctif'eri,ar-
romane,pe cares-augrefatelementeorientale.
bugtigi planteomamentale,grddinade legumegi plantemedicinaleqi gra-
ln Constantinopol, noua capitall, s-a plstrat interesulpcntru gridini,
dina de flori cu flnc{ie exclusivornamentald (tig. 6).
acesteainsolind fastuoaselepalatein.rperiale, dar qi locuinlelearistocra-
1iei.Descricrileliteraredin diferiteepoci,prezintdin marealcdtuireaunor
astfelde gridini. De formd pdtratd,inconjuratede un zid de nramruri,cu-
prindcauo vegetalieexuberantd,bazineir,conjuratede statui,pufuri ro-
tundecu coloanede piatrd coloratdgi rnarmurd,sculpturidecorativeani-
matede anrenajdrihidraulice.
Grddinileimperialeetalauun fastdeosebit, manifestare a puteriisuvenr-
nului. Deccnullor s-a iutificializat,prin folosireaoglinzilor, a arborilorauri{i,
a automatelorhidraulice,sub influenlaluxului etalatde gridinile califilor.
Astfel se pare ci se prezentaqi grddina din Constantinopola fntpdrct-
tului Theophil,conceputdpentru a incinta deopotnvi vederea,auzul gi
mirosul, pentru a stArnisurprizagi admiraliavizitatolului- caracteristici
imprumutatede la gridinile orientale.

2.2.2.GRADINILE ALE EUROPEI

MEDIEVALE OCCIDENTALE

DecddereaEuropeioccidentale,urmati de intrareapopoarelorgermanice
din perioadl migraliilorin nouacomunitateeuropeania acelortimpwi, schim-
barearnodului de via{din epocafeudald,au dus la un regresevidentin ame-
najareagrddinilor. ln interiorul cetAlilor$i castelelorfortificate terenul dis-
ponibil pentrugrddinierafoartelimitat qi folosit mai alesin scopuriutilitare.
Tradilia cultivdriiplantelors-apdstratindeosebipe lingd mAndstiri.
Griidinile monalrule cuprindeau, in compartimentegeometrice dis-
tinctc, legumegi pomi fi-uctiferi,plantemedicinalegi aromaticeqi cAteva
spcciide flori. Fig. 6. Sche||lagridinii nredicvale,dtpii BercttaI?.,1970

30
_1I
 Grddinilc lot'uinlclor ntc itt'ult, irr ltcreraldc dinrcnsiunirlici, uvcau
tcrcnul plan $i crau inconjuratctlc zi<luri.Scctorulclccorativcrir pulin va-
riat, bazat pe o compozilie geometricirntonotonl, din careuriegalc,delimi-
tate de alei de aceeagilitime gi decoratecu flori, trandafiri, gazon, arbuqti
t u n $ i$ i g a r d u rvi i i t u n s e .
Adesea arta topiard supraincirca grddinile. ln grddinile mici, lipsa ar-
borilor era suplinitd prin imbricarea zidurilor imprejmuitoare cu plante
agi{dtoaresempervirescente, vild-de-vie gi trandafiri urciton.
In gr[dinile mai mari, organizale,de asemenea,geometric,intersec{iile
aleilor erau ornamentatecu fantani sau bazine; uneori erau prezenteper-
gole de lemn acoperite cu vild, mici pavilioane de lemn; o suprafaldre-
zervatd arborilor omamentali (viridariu) era amplasati in partea din spate
a terenului.
Grddinile nobililor Si cele regale erau mai intinse gi in general com-
paftimentate in cu4i geometrice separateprin garduri; ele cuprindeau gi
amenajdripentru amuzament(labirint, pavilioane pentru petreceri,mena-
jerie), galerii acoperite cu plante urcitoare inconjurdnd peluzele rectan-
gulare $i formdnd promenadecarc legau diferitele cur.ti.Renumite erau in
Franla grddinile de la Luvru Si Saint-Pol ale lui Carol al Vlea, realizate
in secolul al XIV-lea dupSprogramul trasatde Crescenzi.
Din punct de vedereal conceplieipeisagistice,cele mai multe grAdini
medievaleale Europei Occidentalese puteau caracterizaca lipsite de uni-
tatea compozilional[ $i viziunea esteticd la care ajunseseregrddinile
antichitdlii greco-romane.
Printre .unele abateri de Ia modelul formal medieval se poate men-
liona in Franla marele parc de Ia Hesdin (940 ha), infiinlat la sfhrgitul se-
colului al Xlfl-lea de cdtre Robert tr d'Artois, inspirat de grddinile isla-
mice; fastuos gi spectacular,cu numeroaseautomatehidraulice de grd-
dini, parcul a deinuit peste 250 de ani, ajungAndin secolul a1XV-lea un
loc de mare prestigiu $i centru politic de intdlnire a diferililor diplomali
din ldrile Europei (Margueite Charageat,1962).
Tot in Evul Mediu a apdrut un model nou, diferit de schemele lui
Crescenzi:parcul ,,peisager", cu scenebucolice gi pitoregti- inovalie da-
toratd regelui Ren6 d'Anjou. La sfhrqitul secolului al XlVJea - inceputul
secolului al XVlea, el a creat astfel de parcuri ldngd Angers Si in Pro-
vence.Noul gen de amenajarea fost adoptat $i in Italia, de cdtre familia
Medici, dovezi fiind unele fresceti picturi din aceletimpurr.
Se poate conchidecd Er.ul Mediu, deqi a fost consideratca o epoc[ de
regresfale de antichitateagrcco-romani, a insemnatpentru arta grddinilor
o perioadldc acumullriqiidc prcliiltirca ovoluliciptolitnrlcit
occitlcntalc
concep!iilorqi modurilorde expresiea accstorilirt sccolclcurnliltoarc.
ISLAMICE
2.2.3,GRADINILE
Ca urmarea cuceririlorarabe,impulsionatede noua religie, islamul,
incepAnddin secolul al VII-lea e.n., a luat fiinld un mare imperiu, din Hi-
nalaia pdni in Pirinei, dep[gind ca intindere vastul teritoriu al Imperiultti
roman din perioadasa de apogeu.
Civiliza{ia arab[ qi-a pus amprentaasupratutuor !6rilor care au intrat
sub incidenla sa. In perioadasecolelorVItr - XI, cdnd Europaincd suferea
clepe urma invaziilor barbare,cuceritorii arabi, ajunqi in Spania9i Sicilia,
llu avut un rol recunoscutin Occidentulmedievaleuropean,prin dezvolta-
reaagriculturii,megtegugurilor, comerlului,gtiinlelor,literaturii gi artelor.
AsimilAnd elemente din civilizalia popoarelor supuse,arabii au pre-
luat in arta gridinilor concepliaamenajdrii gi tehnica ceramicii din Persia,
tchnica irigirii qi folosirii apei in scopuri omamentaledin Egipt, cunoqtin-
lele agricole de Ia romani.
Grddinile arabe, la inceput de influenlI orientald, predominant per-
sand,au cdpAtatapoi un specific propriu.
Tendinla islamicilor cdtre viala intimd a imprimat grddinilor lor un
caracterinchis, familial. Locuinlele mici aveauo singurdgrddini, iar cele
mai mari o suitd de grddini, formind curli interioare (patio) de formd re-
gulatd qi amenajatefiecare cu fizionomia sa proprie. Sub influenfa tradi-
fiei persaneqi a religiei mahomedane,gridina era impdrlitd in patru pIr{i
cgale; dacd spaliul permitea,compartimentarease realiza prin intretdierca
a doud canalecu ap6.De altfel, apa era nelipsiti din compozilie, fie inchi-
si in bazine, fie susurdndin vasce sau ftntdni arteziene,toate legateintrc
cle prin mici canalede teracotasaupavatecu marmurd.
O particularitate a acestorgrddini era omamentalia bogatd, strdluci-
toaredin pldcule de ceramicdsmdlfuitd,diferit colorat[ a vascelor,bazinc-
lor, bdncilor, zidurilor, perelilor de fundal, suplinind absenlasculpturilor',
interzisede religiamahomedani.
Desenelegeometricesau in ,,arabescuri"ale mozaicurilor murale sc
regdseauuneori gi in decoraliavegetal| ^ grddinii, alcdtuitddin mirt $i altc
planteodorante.
higarea, atat de necesarein zonele toride, era asiguratddupd modelul
gridinilor antice orientale, prin adAncireaterenului fali de nivelul aleilor
;i canalelor,permilAndo inundareperiodicda acestuia;diferenlelede ni-
'I
Arhitcclurd pcisagcrii 33
 vcl crirutlisrrrrrrllrc
errlr.rrlrrrr
dc l^rxrrssirrrtlc rrtrr.t,
lrtrrsc
la u irtiltinrc
corrvcrrirllili.
Vcgcta{iacuprintlcaohiparo;i,citricc,buxus,mirt, ntagnolii,a<1esea
in aranjarncnt libcr,independent dc fbrnragcometricia compartimcntelor.
Mici plantedecorauvaselea$ezate pe parapete gi pe bordurilebazinelor;
utilizarea floriloreralimitatd.
Decorulrealizatconstihriao ambian{dintimd,plini de farmecqi per-
sonalitate.
Pe ldngi marile palate,grddiniteeraumai mari $i etalauzustulcali_
filor pentrudecorulfeeric,artificializatuneoriprin prezenlau-norbazine
argintii (striluciredati de mercursaude staniu),arboriaurii sauargintii
(placalicu aramdauritdsau din argintmasiv),ldsAndsi tigneascdjituri
de apdsaupurtdndpisdreleaurii gi argintii,animatehidraulic.Astfel erau
vestitelegrddiniAlkatai de ldngl Cairo gi ceade la ,,palatulArborelui",
la Bagdad(MargueriteCarageat,1962).
$i in celelalteprovincii ale Imperiuluiarab,pe teritoriulAfricii de Nord,
mai thrziuin Spania,artagridinilor islamicea dat na$terela frumoaseamena-
jdri, dintrecareunele,in partereconstituite,
s-auplsfat pdn6in zilelenoastre.

2.2.4.GRADINILE
ARABEDINSPANIA

in Europamedievald,cu o artAa gridinitor modestA,ftrd realjzdrire-

marcabile,grddinileSpanieiocupi un loc aparte.
PalateleAlhambragi Generalife(fotocolor2) dinGranadaEiAlcazar
din Sevilla,construitein secoleleXItr-XIV e.n.,in timpuldominalieiarabe,
uimescAiastdziprin frumuselea gridinilor lor.
Acestegrddiniformeazl,compoziliide sinestdtdtoare, pe carevizita_
torul le descoperEpe rand.Unelesunttipicepatio (cu4i interioareclddirilor);
altele,situatein afarapalatelor,suntinconjurate dezidurigi etaleazd
aranja_
mentegeometrice regulateinsi nu rigurossimetrice,ci a.laptateformei gi Fig.7. Planul grtrdinilor Palatului Generalife, dupd Moreux J.C., 1937
mdrimiiterenuluidisponibilsaureliefuluimodelatin teraseplane(fig. 7).
Cind grddinile sunt mai intinse (Alcazar) esteadoptatdmanicra arirtri-r
Ele impresioneazd fie prin simplitate9i sobrietateplini de eGgang,
, de divizare a spaliului in sectoareseparate,distincte prin arajament,un(lc
fie prin farmeculrezultAnddin imbinareamdiestritda vegetalieicu folosi_
compartimentlrile cu buxus au modele diferite. Aleile principalo au l)c
reaplind de fanteziea apei,animatidejeturi tdgninddin fhntAni,vasce,ca_
mijloc canalecu apd,carereflecti siluetelechiparogilorgi palmierilor,iar
nalesaualcdtuindoglinzi calme.Decorulpersonalizeazd frecaregridind. la intersecliisuntamplasate mici bazinehexagonale sauoctogonalc.
Chiparoqi,eucalipt,palmieri,pini, magrolii,leandri,laur,agave,intr,o dis_ Grddinilepatio spaniole,deqiprecedatein istoriede formeleintilnitc
puneremai pulin riguroasd,sunt situali, adesea,in compartimente geo_ la popoareleorientale,la grecigi la romani,reprezintio contribulica Spa-
metnceconturatecu gardurivii din buxustuns. niei medievalela artamodemda srddinilor.
34 35
 2.3.GRADINILE
EXTREMULUI
ORIENT sau modificat- formind coline,masivestirtooasc(simbolizintl rnultlii) \ii
vii; rocile cu forme bizare gi patinatede vreme, nelipsite in gridinilc clti-
Civilizalia strdveche
a Chineiqi ceamai pulin vechea Japonieiauur- neze,alcdtuiautuneluri, grote, cascade,bordau malurile torenlilor (fig. ti).
mat alte drumuriin artagrddinilor,dupi concepliicu totul specifice,care, Uneori, cAndizvoarelenaturalelipseau,albia pdrdului gi cursul de apd erau
degis-aurevelatfoartetdrziu occidentului,au avut o anumiti contribu{ie sugeratecu ajutorul rocilor gi al nisipului.
in evoluliagrddinilordin EuropasecolelorXVIII 9i XD(, dar qi in unele
aspectecompozilionale din artamodemAa gddinilor.

2.3.1.cRADtNtLE
CHtNEZEgTI

in China,artagrddinilor,ca reflectarepregnantX a cultuluinaturii,s-a

dezvoltatdin vechime,in strAnsilegdtur[cu religia.Filozofiadaoistd(in-
cepinddin sec.IV i.e.n.)qi mai t6rziubudismul(incepAnd din sec.I-tr e.n.)
indeamndla reintoarcerea omuluila stareanaturald,in comuniuneperfec-
tI cu universul,pentrudobdndirea linigtii sufletului,a pdcii divine gi atin-
gereaperfecliuniimoralegi, in frnat,a nemuririi.in consecinlS, religia a
impulsionatcreareagrldinilor gi gdsireacadruluinaturalpropicevielii
spiri^tualein raportintim cu elementele naturii.
In timpul dinastieiHan (sec.II - I i.e.n.),pe domeniileimpdralilors-
au amenajatgrddini depldcere,imaginateca paradisuriale nemuritorilor,in
care se regdseautoatecrealiile naturii - munfi, ape,plantegi animale- al-
cdtr:indun loc al bucuriilor(plimbare,odihnd,vdn[toare).in ambianlanatu-
rald a acelorparcuriantice,impdratiiqi nobilii chinezipracticauexercilii
yogagi foloseauanumiteelixiruri secrete, in speranla atingeriinemuririi.
Grddinilemonahales-audezvoltatparalelcu celelaiceincd din ve-
chime.Arta gridinilor a cunoscuto maredezvoltarepe l6ngdmdndstirimai
alesin sec.[V, V e.n.,impulsionatdfiind de nouareligie,budismul.Age-
zdmintelemonahales-au alesin situri naturaleremarcabileprin frumu-
se!e.Acolo s-au creatparcurinaturale,addugAnd peisajululuiexpresiile
simboliceale filozofiei:un motiv al acestoramenajdriera,,colibaermitu-
lui", un pavilionrezervatmeditaliei,situatpe un mic munte,fie in pldure,
fie p^emalul unui lac - o expresiea comuniuniifilozofuluicu natura.
In secoleleVm - Dq perioadade apogeua civilizalieichineze(dinas-
tia Tang),parcurile regedinlelorimperiale Ei ale nobililor au ajuns la o
mare strdlucire.Munfi, lacuri, rduri, ca elementeprimordialeale naturii,
{Eceaupartedin peisajulgrddinii,realizatcu multd inventivitate.Crearea
muntilorgi a maselorstdncoase eralegatdde concepliafilozoficdcd aces-
lea rcpteztftd,scheletulpdmdntului,dupdcum apeleerauconsiderate a fi
arlerelepdmAntului.In consecinld,relieful gr5diniloreravariat- natural
36
Fig. 8. Gridini chinezeascd,dupd Sonea V. qi al , 1979
Apa, sub formeleei peisagistice intAldte in natur6,constituiaun elc-
mentcompozilionalde mareimporatnld,pus in valoareat6tprin alcdtui-
reamdiestritda reliefului,cAtgi prin dispunerea plantaliilor.
Vegetafiaocupaun rol secundarin compozilie9i erasupusdideii dc
simbolal relaliilor interumanesauale omului cu natura:prunii, foartcin-
drigi{i in China,erauconsidera}i vestitoriirenagteriinaturii,pinii simboli-
za:ofofia caracterului,piersiciiornamentali- paradisul,bambusul- prictc-
nia,lotusul- puritateaspiritualdgi indllareasufleteasc[ etc.Dintreflon eratt
nelipsitecrizantemele gi bujorii, dispuqiin grupurimari.
Reunitein acelaqiteritoriu,dar aranjatein spaliucu multl ingeniozi-
tate,vizitatoruluii seinfEliqausecvenledepeisajcaretxezeatfie imprcsii
demdretie,fie sentimente deveseliegi chiardegroazd.
Potecilecare strdbiteau peisajulcu caracternaturalaveauun trasctl
neregulat,careexcludealinia dreapti,darperfectadaptatfunciiei de oon-
ducerede la un punctde interesla altul,pentrudescoperirea treptatda pri-
veligtilorsauscenelor"surprizd".Ele nu aveauaparenla unui desenelabo-
rat,ci seintegrauperfectaspectelor gi formelornaturale.
 ln cpocalbudald,sub dinastiileSong(sec.X - Xn) 9i Ming (sec.
XIV - XVII) 9i pdndin timpurilemodeme,gr[dinilor li s-auaddugatdife-
rite constructiide grddindca pavilioane,chiogcuri,pagode,poduriarcuite,
galerii de trecereintre pavilioanegi chiogcuri,ziduri de imprejmuirecu
po(i omamentale(caracteristice erauceleasemlndtoare unor ferestrecir-
cularesauderlvatede la cerc,tdiatein zid, prin caresezirea ca intr-unta-
blou,un arboresauun grupderoci) (fotocolor 3).
Scrierile,picturile gi gravurileatesti frumuseteadeosebitia gridini-
lor chinezegti.Renumelelor'a ajunsgi in occident,incepAndcu Marco
Polo (sec.XItr).
ln arta grddinilordin sec.al XVIII-lea, ca unnarea contactelorocci-
dentuluicu ExtremulOrient,a apirut influenlagrddiniloritalienegi fran-
ceze:uneleparcuriimperiales-auamenajatin partedupdmodelulaces-
tora(parculPalatuluide Vard-sec.XVII) (foto color4, tig. 9).
Degiin decursultimpuiui,in Chinaaupdtrunselementeale culturii gi
civilizatieialtor popoare- din India,Persia,lumeaislamicdgi ulteriordin
Europamedievaldqi renascentistd - arlagrddinilorchinezeqi-aformat gi
pislrat pAndin prezentcaracteristiciproprii, subordonate conceptieide
crearea peisajuluidupdmodeleoferitedenature.
Fig,9. Grddina PerfecteiStrtluciri (Yuan Ming Yuan), dupdSinondsJ.O., 1967
38
Ea a influentat arta grldinilor din Japonia9i alte ldri apropiate,iar in
Europaa contribuit la creareastilului peisageral grddinilor engleze(sec al
XVIII-lea).
$i in domeniul horticol, China a constituit sursa a numeroasespecii
adusein Europa, imbogdlind sortimentul omamental (piersicul, portoca-
lul, caisul, ldmiiul, crizantema,camelia,azaleea,bujorul $.a.).
2.3.2.GRADINILEJAPONEZE
Influen{a Chinei a pdtrunsin Japoniaincepdnddin secolul al \4llea e'n',
transmilandu-iqi cultul gr[dinilor, care a fost asimilat 9i apoi personalizat,
devenindo artd nalional6,cu o inconfundabildoriginalitate.
in capitalele!6rii, Nara, 9i apoi din secolulVItr' Kyoto, s-au creat pri-
melegrddini imperiale, amintind, la scarl mai micd' concepliaparcurilor
peisagere chinezegti.
'
Siimulatd de religie, mai ales de doctrina zen, o formi a budismului
care indeamndcitre simplitate qi dragostede naturd, arta gridinilor a cu-
noscut o mare dezvoltareqi un mare rafinament,relevantefiind indeoscbi
grddinile templelor (foto color 5).
in secoleleXIV - XVI s-au construit numeroasetemple ale sectei Zcn
5i regedinleale shogunilor, care aveau ca element preponderentpeisajul
grldinii, clSdirile fiind astfel conceputeincdt pdreaua fi o componentira
acestuia(fig. 10).
Fig. 10. C rldind ja ponczi, dupd NitschkeC , 2003
39
 Arta griulinilolcrit guvcrttitlittlc sirnlrolisnrlrkrzolic.Iirkrsinrltoutc
clculontolcdin naturi, ca lc sultunct anunritorrcguli compozilionalcAi
sensurisimbolice,legatede rnituri striveohi,dintre care unele erau pre-
luatedin China.
Munli, coline, un lac cu insule,un pdrAucu cascad5,stanci colturoase,
pietre rotunjite, nisip, pietrig, arbori $i arbuqti,diferite plante $i flori erau
folosite diferenliat (fig. 1l) fie pentru reconstituireaunui peisaj complet,
la o scardredus1,fie penfu creareaanumitorscenede peisaj:gridinl mon-
tani, grddini de mugchi, grddin[ aridn (foto color 6, 7, 8).

,
*k
vv

{/
J( t,,F
X Fig. 12. Vila imperiali Katstra, dupd Moore Ch Si al ' 2000

ceaiu-
*K Antmite grddini erauconceputepentru ceremonialul.ritual aI
sectrunr'
Iui; mai micili mai intime, acesteasunt alcituite din mai multe
Decorul mai sobru qi special con-
f. cur" uiritoto-l le parcurgesuccesiv
stituit pentru a induci stareaspirituald pregetitoareceremoniei cuprindc
'r"-p"-irescente,
piu"t" roci, pietre rituale,.garduri 9i po4i interioare; ilr
"--^ t""1ir.n. esteamplasatpavilionul tradilional-
ulti.u
ef"if"'fiptind, erau suplinite prin pasajedin pietre dispusela distanlo
convenabile.- Pietrele de pdgit, aqezatemai sus decAtterenul' pentru a J'cri
dc artir
de cilcare mugchiul verde, reprczintdunul din elementelepreluate
europeanda grddinilor.
aridc'
ba 9i in-Ctrina, sub influenla picturii, au apdrut mici grddini
din intclitt-
desenatede artiSti de prestigiu; ele erau destinatecontemplirii
rul clidirii sau de pe verande(grddini ',vizuale")'
o ilr-
Dominant alcituite din material inert, ele sugerauprezenlaapci
cir-
tindere pland de nisip alb desenatcu vdlurele, in care erau implantatc
griulitti
Fig. 11. Plan de gridind japonezi, dupd Nitschke G., 2003 ,"uu ro"i masive, crea iluzia unui lac; cu acelea';imijloace' alte
aride puteau reda scenede peisaj montan cu pdrAiaqesau chiar aninralc
Multe din grddinilejaponeze,prin aranjamentrl apelor gi rocilot sugerea- inotand intr-un curs de apd.
as-
zd peisajullirii, constihritdin insule cu munli gi oceanulcarele inconjoard. Pdstrdndu-seaceasti tradilie, astfel de compozilii se pot admtra 9i
In grddinile mari (fig. 12) etau prezente qi elementeconstruite: po- tdzi in Japonia.Unul dintre cele mai caracteristiceexemple il rcprezintir
(9 x
duri, pavilioane, lanteme de piatrd (dupd modelul corean),ansambluride- grldinile iempluhi Daisen-in (foto color 7), dintre care,ceamai nricir
corative din coloanede lemn. 4,5 -1 un tabloutridimensionalcu peisajde munte'
"tt.
40 4l
 Ana grldinilor japonezeesteguvematA de anumiteprincipii 9i reguli; 2.4. ARTA GRADINILORiN PERIOADA
ea a fost practicatiin decursultimpului de anumifigrddinari,desenatori
RENA$TERII9l BAROCULUI
spec^iali,unii c6lugdriZen,devenindo meserieartisiicd.
j
. In gr6dinile ^poneze,vegetatiaeraperfect integrati peisajului; ciregi Renastereaa reprezentato perioaddde mare inflorire a culturii si ci-
japonezi,lega{ide cultul religios,pini, ienuperi,arbugtide
ceai,camelii, vilizatiei ewopene;fondatdin principalpe reluareaidealurilorantichitdlii
azalee,bambus(foto color 9, l0), fac partedin decorulvegetaltradilionai
aldt'ri de numeroasespeciideIlori, ferigi, mugchi.in aranjamentulspalial clasice,ea s-a manifestatin toatedomeniile - litere, arte,arhitecturd,$tiin-
al grddinilor s-auintrodusgi arbuqtimodelatiprin tundere 1e.LeagdnulRenagteriia fost Italia (secoleleXV 9i XV!' de undea ira-
icamelii, azalee, diat apoiin restulEuropei.
buxus) ale ciror forme rotunjite, ovalizate,itajate, combinatein variate
compozitii volumetrice,sugereazdelementeinerte ale peisajului(roci, Renagtereas-a manifestatgi in domeniul artei g6dinilor; desprinzAn-
mun!i); mase de arbugti supusetunderii simbolizeazi formele valurilor du-setreptatde modeleleEvului Mediu (fig. 13),grddinileeuropeneau evo-
mirii saupeisajecolinare. luatin direcfiareconsideririireatizirilor civiliza]ieianticegreco-romane.
Cultul naturii s-a manifestatgi in creareagrddinilor miniaturd, mo_
delatein cutii saupe paltouride bronzsaupo4elangi destinatedecordrii
interioarelor.Peisajeminiaturaleeraurealizatecu piitre, nisip, lut, mate_
riale artificialepicta.:e,un ochi de apdcu un pegtigoirogu,podulele,arbori
pitici.
Gridinile miniaturaleau existatcu mult inaintela persani(confeclio_
natedin cear5pictatd)9i apoila greciiantici.
Dorinta de a aducenaturain locuinle,atet de pregnantE la japonezi,
l:.g1td de simbolismulreligios,a determinatdezvoltarea tradilieiaranja_
li
rii florilor (expoziliileIkebanadateazddin 1425) a culturii arborilorpi-
9i
tici (bonsai).
IncepAnddin secolulal XV[-lea creareagrddinilora devenito ocupa_
lie profesionalb a desenatorilorgi grddinariloimai aresin noul oragyJdo
(Tokyo),.imporatart centru politic ai cultural. Au apdrut pimele grddini
publice (foto color I 1), caracterulgeneralal um"ouji.iloi fiind mii
deta_
gatde semnificaliilereligioase.
Abolireafeudalismuluiin Japonia(lg6g), urmati de transferarea ca_
pitalei imperialede la Kyoto la Tokyo, a dus la sacrificareaunor vechi grd-
dini pentruconstruireaunor clidiri administrative, dar in acelagitimf la
creareaaltoragi a cdtorvaparcuripublice.
Fig. 13. GrIdinI des€natid€ J. V. de Vries - tranzitie citre Renastcr€'
Tradilia arteijaponezes-ap6strat,grddiniledevenindinsdmai func_
dupd Fouquier M., Duch€neA-, 1914
tionale;in peisajulparcurilora apdrut gazonul,introdusdln moda occi-
dentald. Aceastdnoud orientarea ap[rut intdi in regiuneaFloren]ei (Toscana)'
Farmeculdeosebitgi specificulgrddinilorjaponezea Irezitecouriin promovatide umanigtiin cursulsecoluluial XVlea, culminAndapoiin tim-
artagridinilor din Europa,prin apariliaunor grddinisaua unor secroare pul secoluluial XVI-lea. Din Italia, noile concepliiau fost preluatein Franfa,
de grddindimitdnd stilul acestora;anumiteelementeau fost preluatein careulteriorgi-acreatpropriaarteclasicda grddinilor.Manieraitaliani ca
artamodernda gridinilor. 5i ccafrancezd aurevolulionatgrddinileEuropei,credndadevdrate mode.
42 43
 2.4.1.GRADINILE ALERENA$TERII
ITALIENE

Reinviereatradiliiloranticegreco- romanein artagrddinilordin Italia

se datoreazdactiviteli unor literafi,arhitecli,artiqtiqi teoreticieni,trans-
puseapoiin realiziri concrete.
Cele dintdi creafii ale Rena$teriiin arta grddinilor (secolulal XV-lea)
au apArutin zonaFlorenteigi s-audatoratprincipilor Medici (vilele Medici
de la Carregiqi Fiesole)gi unor arhitecliaflali in serviciulacestora.
La inceputul secolului al XVI-lea, Bramante,prin sistematizarea grd-
gi
dinii Belvederede Ia Vatican apoi Raffael,prin proiectarea grddinilor
de la Villa MadamaLdngdRoma,au initiat principii arhitecturaleurmate9i
apoi dezvoltatein crealiile lor de citre numerogiarhitecli.
ReluAndtraditiavilelor romane,relevatdde texteleistoricegi de ves-
tigiile arheologice,moda vilelor suburbanes-a rispAndit in intreagaItalie
gi, in consecintd,arta grddinilor s-a dezvoltatgi s-a desdv6rgit,dAndnag-
terela celemai strdlucitoare crealiialeRenaqterii.
Principiile de amenajareale gridinilor antice - simetria, organizarea
arhitecturalSa spatiilor, legdturadintre cl5dire 9i grddindprin elementele Fig. 14.Villa Lante, dupdBerettaR., 1960
decorativeconstruite,prezenlasculpturilor,utilizareavegetalieitunse,au
fost adoptategi recreate,inh-un stil original care caracteizeazdgredinile
italiene.
Din epocaRenaqteriisecoluluial XVIlea sepdstreazd gi astdziunele
din celemai frumoaserealizlri in artagridinilor: Villa Lante din Bagnaia
(arhitect Vignola) (foto color l2), Villa d'Este l^ Tivoli (athitect Pino
Ligorio) (fig. 16), ViIIa Medici in Roma (arhitect Ammannati), grEdina
palatului Famesedin Caprarola (arhitectVignola) g. a.
ln toateacestegrddini, cu suprafelenu preamari, delimitatede ziduri,
clidirea principali (palatul, vila) participd la ordonareagenerali a com-
pozifiei. Fiind amplasatein cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief in
pantdsau accidentat, gridinile au fost amenajate in terasesuccesive(opt
la Villa d'Este,cincila Villa Lante- frg. 149i 15,doudlaVilla Medici),cl
forme geometriceregulate,sustinutede ziduri omamentategi legateprin
scdriqi rampe.
Sistematizarea etajat?iestesubordonatiiunei axe principalede perspec-
tivl in sensuldescendent al pantei;in lungulaxeiqi pe terasesedesfEgoard
parteredecoratecu desenedin buxusgi formetunse,bazinecu jocuri de
api, canale,cascade,fintini, statui,vaseomamentale, balusfadegi parapete Fig, 15.Villa Lante' plan 9i secliune'dupdBeretlaR', 1960
omamentale cu vascegi statui.
45
44
 vederein perspectiveingustc,asigurind prin parcurgorcatlciltx.clcctul
,,surprizi"al descopeririitreptatea detaliilorcompozi{iei.
Ceea ce incdntd in mod deosebit in grddinite italiene ale Itenagtcrii
este bogdlia apelor care murmurd continuu, aduc migcare gi ricoresc at-
mosfera. Ele sunt dirijate pe pante, insotesc aleile in canale inguste sau
,,scdride api" (cascadecu trepte), alimenteazdfantanile, formdnd jeturi 9i
jerbe de apd de o mare frumusete $i varietate,ajung in mari bazine undc
alcdtuiescdin nou cascadesau {6gnescintr-o feerie de jeturi, cum estc
vestitaorgi de apd de la Villa d'Este (foto color 13).
In secolul al XVtr-lea, grddinile renascentisteau evoluat sub influ-
enla stilului baroc, care apiruse in arhitecturd.
Principiile esen{ialede crearea gr6dinilor s-au menlinut insd in com,
pozilia arhitecturald,guvematdde echilibru gi simetrie,se observdatenua-
rea schematismuluirigid, dupd criterii ortogonale,caracteristicsecolului
al XVIlea. Traseelerectilinii sunt imbinate cu linii ample,curbe.
S-a renunlat la excesiva disciplinare a arborilor ldsdndu-i sd sc
dezvolte liber, ceea ce a contribuit la o mai buni legdturd cu peisajul
ambiant.
Dimensiunile grddinilor s-au mdrit, tinzAnd cEtre transformareain par-
curi. S-au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participAndin mi-
Fig. 16.Vi[a d'Este_ Tivoli, dupdMagnilio surdmai mare la organizareacompoziliei.
CalcagnoA., I983
$i in omamentafiagrddinilor au apdrut schimbdri, reflectdnd gustul pen-
secundare de perspectivisuntdirijatede_alungul aleilor tru bogdJiadecorului gi pentru efectelepitoregti gi scenograficespecificc
-,, 1T.
nu, cdtre rectili_
alte elementecarc capteazd intereiulvizitatoru'iuigi aducvarie_ epocii barocului. Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor
tate decorului.Statuilegi fhntdnile,de celemai.;il;, grddini au cedat locul elementeloromamentalecu contururi mai dulci. Au
reprezentarea suntlegatede
alegoric5a unormituri antice. apdrut glotele artificiale, {bntdnile cu stanci 9i ,,teatrelede apd,.- conr-
estetratati, de asemenea,
.Vregetatia arhitectural,subordonindu_se pozilii arhitecturalein care se asociazdstatui, roci 9i apd in migcarc (o-
com_
arboriplantatiin rinte,ziaudlJ,,"*n vii si bor_ curi hidraulice gi muzicale), integate intr-o construcliedecorativi ou niqc
f:'f::g:"i:ii:e:
arbugti
modelaJi in
111,i"i": forme geometricealcEtuiesc
un decorar_ (avdndde obicei gi funclia de zid de sprijin).
monlosorganlzat,care incdntdprinjocul devolume. Acestei perioadeii aparlin numeroasecreatii, printre care gridinilc
S.untpreferatespeciilecu frunzepersistente, pini,
ca chiparogi,stejari vilelor Doria Pamphili (Roma), Aldobrandini (Frascatti\ (foto color.
meridionaligi arbugticarese
p:t modelaprin t""A"* iii.l, buxus,mirr). 14), grddinile Boboli (ale palatului Pitti din Florenla), Garnbcruiu
Lauri,.lEmdi,portocaliplantaliin uur", udu"
,*.ff" i}'."f"^re in aceste (ldngi, Florenla - foto color l5), Garaoni (Collodi) (fig. l7), Isolu
grddini,in careflorile par abselte.Ele
suntconcentrate i;rr_o mrci gri_ BeIIa (insd6, in lacul Maggiore, amenajati in 9 terase)(foto color l(r,
dind,,secretd", in vecindtatea
vilei. l7) 9i multe altele, impresionanteprin unitateagi armoniade ansamblu
V.il!: d,Est€dispunerea vegetalieiinalte(ziduriverzi,masealiniate
, \^
de gi prin strdlucireagi varietateadecorului,innobilat de numeroaseoncrc
arboridin careseridici zveltesilu"t"fe
ill"u.aliniile de de artd.
"hipa.offi
4()

47

050
Fig. 17.Villa Garzoni,plan,dupdBerettaR., 1970
2,4.2.GRADINILE9I PARCURILEBAROCEFRANCEZE
Influenla grddinilor italiene s-a manifestat in Franta prin reinnoirea
decorativi Ei prin trezirea interesului pentru spiritul antic in arta
gredinilor.
48
Primelegrddini realizatein Franlade un arhitectitalian,la inccputul
secoluluial XVI-lea la casteleleAmboise,Blois si Gaillon nu au adusca
noutdliin sistematizarea planurilordecdtterasarea terenului(cu diferenfe
mici de nivel, intrucAtrelieful era mai pulin accentuat 9i chiar plan, com-
parativ cu cel al grddinilor italiene), in schimbau imbogilit gi diversificat
omamentatiacu fhntdnidemarmurd,modelenoi aleparterelor.
Schimbarea conceptieimedievalea grddinilorfrancezea fost iniliate
in a douajumltate a secoluluial XVI-lea de artigtifrancezi,cunoscdtori ai
primelorgrddinialeRenagterii italiene.
Pdndin aceaperioadA, dominaincdmodelulcastelelorfrancezecu zi-
duri de fortificalieqi canalde apddefensiv,grddinafiind situatdin incintd.
Cu timpul, dispdr6ndfortificatiile,spatiulgrddiniis-aldrgit, dar in multe
cazuricanaleles-aupdstrat,atdtcu funcliedecorativi,cat$i utilitad (pen-
tru drenare),devenindapoi una din trdsdturilespecificeparcurilorfran-
cezeale Renagterii.Sdpareacanalelorde mari dimensiuni a fumizat p6-
mAntulnecesarpentruconstruireade terase,ca pozrlii avantajatede obser-
vare a parterelor(MargueriteChar^gear,1962).
Noile tendintes-auconcletizatin primele mari grddini createin seco-
lul al XVIlea de cdtreDu Cerceaula casteleleVerneuilSi Charleval,de
la carese pdstreazd documentalia graficdqi de cdtreDelormela castelele
Anetsi Chenonceaux.
Coeziuneaarhitectonicd intre clidiri qi grldind, sistematizarea com-
poziliei in funclie de un ax dominantreprezentatde o aleecentrald'mode-
lareaterenuluiin teraselargi, cu paxteredecoratecu flori, prezenfacana-
lelor ca elementeale compoziliei- suntcAtevatrdsdturiimportantecarc,
ulterior, vor fi dezvoltate.
in perioadaile inceputa barocului a apdruttipul de partercu brodc-
rie de buxus,inlocuinddesenele geometriceregulatefolositepind atunci
demaeqtriiitalieni.Acestdinovalie,datoratdfamiliei dedecoratoride grd-
dini Mollet, a fost introdusdin secolulal XVtrlea in noile amenajdri,dc-
venindapoi o trdseturiimportantdin omamentalia parterelor,adoptati$i
in grddinileitaliene.
Crea{iileimportanteale primei jumdtdli a secoluluial XVII-lea sunt
cele de la casteleleTuileries,Fontainebleau,Saint-GermainSi grddinu
Luxembourgdin Paris.
Tratatelede artda grddinilorcareau apdrutin aceast[perioad[ (Mollct
gi Boyceau),formareade arti$ti specializati,ca qi realizdrilemenlionatc,
reprczintdprogresede seamI,careau pregdtitepocade marestrdlucirea
4 Arhitcclurtrpcisagcrtr 49
 $coliil'rancezc, a crealiilorlui Lc N0trcin timpuldomnieiIui Ludovical
XIV - lea.
in perioadabarocd, fasatlgi strtrlucirea vielii de curteau avut drept
cadrunu numaipalatelesomptuoase, ci 9i gridinile gi parcurileacestora,
careau devenitlocul de desfEgurare a serbdrilorgrandioase, menitesdim-
presioneze qi si reflectemdreliagi putereamonarhuluigi alenobilimii fran-
ceze.Artigti de seamdai wemii - arhitecli,pictori, sculptori- au fost anga-
jati in realizareascenograficda grddinilor, in creareade decoruri bogate
pentru astfel de serbiri in aer liber. Statui,bazine,fhntdni,vasede o mare
frumusetegi valoareartistic5,createdupdtemealegorice,inspiratedin mi-
tologia greco-romand,au innobilat spaliile ordonatede dispunereageome-
tricdregulatda plantafiilor.
Figurdproeminentdintre peisagigtiiepocii,,regeluiSoare",l.e N6tre
a dus Ia apogeugrddinafrancezd,printr-o maregtiinld 9i abilitate de a mo-
delaspaliileqi de a ,punein sceni"perspectivele.
Principiilecompozilionaleale lui Le N6tre reflectiiclasicismulantic
fansformat de geniul sdunovatorintr-o concepgie originali, ale c6reiprin-
cipale contribulii sunt: stabilirea unor mari proporfii ale compozitiei de
ansamblugi ale perspectiveidominante;ordonareagrddinii dupd norme
arhitectonice,in care sunt cuprinse atdt modelareaterenului cit gi mari Fig. 18. Parcul Palatului Chantilly' dzpd PizzoniF., 1999
volume vegetaleconstituitedin masede arbori; realizareaunitdtii de an-
Perspectivele secundare, perpendiculare pe ceadominantd,devin axe
sambluprin diversitateagi nu prin identitateapirtilor componente;intro-
decompoziliesubordonate.
ducereade mari suprafeleplane de apd (bazine,canale)cu funclia de re-
Terenulestemodelatin teraselargi, cu deniveldrimici, insolite de ele-
flectarea luminii.
menteconstruitespecifice(ziduri de sprijin,rampe,sciri, balustrade), ra-
Ir N6tre a crieatparcari monutnentaleca Vaux - Ie - Vicomte(foto
cordatecu suprafeteplane,orizontalegi inclinatepe care sunt realizatc
color 18, 19,20), Versailles(foto color 27,22,23), Chantilly(fig. l8), mdiestritcondusegi incadrateur-
compozilii geometrice.Perspectivele
Saint - Cloud, Sceaw, a resistematizat grddinile Tuilleriers,Fontainbleau, meazi direcliile dominantede modelarea reliefului, int6lnindin zoneleori-
Saint-Germnin-en laye q.a.,amenajdricare,cu uneleschimbiri inerentetre- zontaleintinse oglinzi de apd,bazinegi canale.
cerii timpului, $iau pdstat ftrmuseteapdndln prezent(deGanayE., 1968). ln organizareagenerald,simetria fald de axe se realizeud at6t prin
identitateaperfectda elementelorcare compuno anumitd,,scen[" (de
Caracterizpreastilului baroc al parcurilor franceze exemplu,marile partere)cdt qi prin echilibrareaunor amenajdridiferite,
Mdrelia parcurilor franceze rezulti din tratarea arhitecturald a cAndacesteanu suntcuprinsein acelaqicdmpvizual (de exemplu,,,bos-
compozi{iei,desfdglratd pe spatiivaste. chetele"parcului), imprimAndmai multe variatie ansamblului.
Capul de compozifieil constituiepalatul, situat in pozitie dominanti. ln vecindtatea palatuluispaliilesuntdegajate,scotdndin evidenltrim-
Unitatea de ansambluse realizeazdprin ordonareageometricea pdrfilor pozantaedificiului 9i permitAndo vizibilitatebun[ asupragridinilor care
componentefafd de o axd dominanti cenhald,care esteperspectivaprin- sedesfigoardin preajmalui. Acesteasuntconstituitedin parterebogatde-
cipald,pomind,de reguli, de la palat9i dezvoltindu-se pe o maxedistaatd coratecu flori, bordurisaubroderiide buxustuns,aliniamentede arbu$ti
in profunzimeapeisajuluicreat. sempervirescenti modelatiin formegeometrice, cdrorali seasociaz[piese
50 5l
dccorativc arhitccturalc$i plasticcrcprczcntotivc pcntruilrtabaroctr(fin- alc sccolulutal XVIII-lct, adntiratc
l{cllizrlrinlaruul)()rtlnlc $i itstilzi,
tlni, bazinc,statui,vase). sunt:
Vegeta{ia inaltdestesupusiconccpliciarhitecturale a parcului.Dis- In Gernnnia - purt urilc Wilhclmsh hc (lingi Kas.scl,modcl ita-
punerearegulatia plantaliilorarborescente subliniazdgrandoarea compo- lirn), Herrcnhutscn (lingl Hunnovra,rena$tcreitaliandcu influenti ba-
ziliei. Spafiiledeschise,cuprinzAnd parteredecoratecu vegetatiede talie rocd fizrncezd)(fbto color 24), Charlottenburg (Berlin, model franccz -
joasd,fac trecereaspreparculpropriu-zis,alcdtuitdin mari volumevege- lbto color 25), Nymphenburg (Miinchen, model francez), Sanssout'i
tale geometrizate. Acesteaecraneazd vedereaasuprasistematizdrilor inte- (lrotsdam, rena$tereitaliand),' tn Austrin - Parcul Schdnbrunn (Viena,
rioare secundaregi lasdcale liberd perspectiveiprincipalegi celor transver- clasic); in Rusia - Parcul Petrodvorel (lingd I'eningrad, model francez-
sale,incadratecu aliniamentede arbori cu coroaneletunsein forme geo- lbto color 26); tn Anglia - grddinile de la Whitehall (manieri italiand),
metricesaualcdtuindziduri verzi. Saint-James Park gi grddinile Greenwich (model francez), Hctmpton
Parcul,bine arborizat,estestribitut de alei rectilinii,in reteageome- Court (model italian gi apoi francez - foto color 27,28),Parcl.;J Chat:;-
trici, conducdndspreamenajdridiferiteca facturd:spaliidelimitatede zi- worth (clasic); tn Spania - grddinile La Granja (l6ng[ Segovla, model
duri verzi (,,boschetele"parcului) qi decoratecu spectaculoase fhntAnicu francez- foto color 29).
jocuri de ap6,rocdrii, frumoasebazinecu grupurisculpturale,colonade, in ltalia, cu unele excepfii din nordul teritoriului, s-a menfinut tradi-
treiaje,carele conferi eleganfdgi rafinamentartistic,reprezentdnd totoda- 1ia proprie: cea mai importantd crealie din sec. al XVIIIIe a estepctrcul
td notade fanteziegi varietatea acestorcompoziliimaiestuos disciplinate. Realedin Caserta (ldngi Napoli).
Toateelementele omamentale, realizatein manierdbarocd,sunt de o In secolul al XD(-lea, crealiile in stil clasic au fost puline. In Anglia,
marevaloareesteticd.Fald de grddinileitaliene,ele suntdispusemai rar, in unde se instaurasestilul peisager,s-a semnalato timidd reintoarcerela fbr-
acordcu vastitateaspaliilor,sporindimpresiademiretie Eifast spectacular. melederivate ale renascentismului(parcul Shrubland).
Arhitec{ii francezi au restauratdupd iniliala lor concep}ieclasicd par-
2.4.3.DEZVOLTAREA
GRADINILOR
CLASICE cul Vaux - Ie - Vicomte (Franta) 9i grddinile castelului Blenheim (in Anglia,
anteriortransformatede Brown in manieri peisagerd).
$coala italiand a Renagterii gi apoi Scoalafrancezd, cu aportul ei
deosebitin sistematizarea arhitecturalla compozifieigi in imbogitirea PEISAGERE
2.5.GRADTNILE
decorului (introducerea florilor in omamentalia parterelor,a canalelorde
mari proporlii qi a oglinzilor de apdq. a.) au dus la dezvoltarea rapidi a 2.5.I. GRADINILEENGLEZE9I CREAREASTILULUIPEISAGER
artei grddinilorin intreagaEuropdOccidentalddupd jumetatea secolului
al XVtrlea. in Anglia, in secolul al XVI-lea, dominau grddinile de tip mcdicval,
Noile parcuriEigrddiniau adoptatla inceputmanieraitaliani, iar apoi inchise intre ziduri, 9i abunddndde vegetalietunsd in diferite forme gco-
pe ceaftancezd.O contribulieinsemnatd a avulo aparitiaunortratateasu- metrice sau imitand animale gi chiar oameni (influenld olandezl). Ultc-
pra principiilor 9i normelorgrddinii flanceze,dintrecarecel mai impor- lior, ca gi in alte 1dri, a$acum s-a arAtat,in noile gridini a pdtruns irtflu-
tantsedatoreaze lui D'Argenville(inceputulsec.al XVIIIIea). cnla italiand,apoi cea francezd.
Arhitecli italierii qi francezi(dintrecareunii erauelevi gi discipoliai in timp ce arta grddinilor in Europa continua s[ evolueze sub influ-
lui lr N6tre) au fost invitati sd conceapd gi sI amenajezeparcuri$i $a- cnla stilului francez, secolul al XVIIIlea a marcat o schimbareescntiaki
dini in diferite!6ri ale Europei.Crealiilorlor li s-auaddugatceleale arhi- in concepliaparcurilor qi grddinilor engleze.
teclilorautohtonicareau adoptatacestemanieredecompozilie. in contextul unei largi migcdri culturale care ciuta noi forme dc cx-
AvAndla bazdconcepliicomune,celedoudtipuri de grddiniarhitec- primarepentru arta noii clasecare se ridica la putere,incd din secolulal
turaleau generatsolulii adaptative, reunitesubnttmeledegrddini clasice. XVII-lea, s-au afirmat noi pozilii, diferite de ale tradiliei f'eudalc.Sub

53
inllucrtIirlttcratttritrtoi,citrcplr:rlitpcttlttttcinl()ilrccrca
lil tlirttlrar,
vtzittllc
cxprirnatirrrai llcs tlc opcrapocticlil lrri .lolrrtMilton (,,I)arirtlisLrl picr-
dut") qi mai tiirziu a lui Alcxandcrltopc,iar pc contincntoglinditirclo
Jcan JaquesRousseauin romanul slu ,,La Nouvelle Heloise", in arta
grldinilor din Anglia a apdrut o noud orientare,de adoptarea formelor
libele ale naturii sdlbatice.La aceastaa contribuit gi pictura de peisaj
(Poussin,Lorain, Salvator Rosa, Ruysdael),iar mai tdrziu influenla grd-
dinilor chineze. ?=4.-'l
a;;-'l
O primd incercarede schimbarea aspectuluiformal al grddinii, impus
de tradiliile medievaleqi de modelele Renagteriigi barocului, a constatin ":^.-":41'' i)ij'
suprimareatunderii arborilor, mdrirea spaliului prin eliminarea zidurilor
de incintd qi inlocuirea lor cu ganfuri,permildnd astfel legareade peisajul
inconjuritor. Planurile intocmite de arhitectul englez Bridgeman, care a
:: -'.li':1"8

estr
iniliat acestemodificdri, reprezintdo etapdde tranzilre,cu pdstrareaaxei
centrale dominante, dar cu atenuarearegularitdlii schemelorclasice: ab-
senla parterelor, inlocuite cu simple covoare verzi, absenlacanalelor gi,
mai tdrziu, introducerea de poteci neregulat gerpuitoare,cursuri de apd, gru-
plri libere ale vegetafiei.
O desprinderecategoricdde traditia clasic[ a fdcut-o Kent, impulsio-
nat de poetul Pope (care $i-a creatprima micd grddini peisageri pentru lo-
cuinta sa, la Twickenham).Pictor gi arhitect,Kent a creat parcuri inspirat
de pictura romanticd italiand. Cele mai importantelucrdri ale sale au fost
Parcul Stowe (fig. 19) 9i Parcul Rousham,create inilial de Bridgeman,
transformateintr-o conceplienou[, a peisajului apropiatde naturd.
El a eliminat cea mai mare parte a formelor regulate $i a aranjat te- Fig. 19.Parcul Stowe,plan din 1774,dupdLoxtonH., 1991
renul in sceneromantice cu chiogcuri,grote, ruine, temple, poduri. Unele in a doua jumdtate a secolului al XVltr-lea, sub influenla unei lucrdri
exageriri, ca plantareade arbori uscali, in dorinta de a imita mai bine publicatede lordul Chambers,care vizitase China, in unele gridini peisa-
natura (gridinile Kensington) qi abuzul de edicule (mici construclii) nu-i gere englezea aperut tendin{a de imitare a grbdinilor chinezegti,iniliatir
scadmeritul de a fi realizat primele peisajecu caracter,,natural",folosind chiar de el insugi, prin desenelepentru gddinile Kew (Londra). S-a format
modelareaterenului cu mici coline 9i vdi, distribuind grupurile qi masele astfel un tip dparte de grddind, anglo-chine1,, caractei,zat prin trasee mai
de arbori neregulat,cu efectepitoregti,pundndin evidenli resurselepeisa- contorsionate,conducdndspre scene cu efect de surprizd (arbori bizari,
gistice ale formelor naturaleale arborilor. cascade,stAnci,grote) gi chiar amenajdricu edicule specifice:pagode,pa-
Calea fiind deschisd,lui Kent i-a urmat Brown, artist de prestigiu, nu- vilioane chinezegti(Marguerite Charageat,1962).
mit ,,capacitateaBrown", care a perfeclionatcompozilia peisagistici, qi a Dincolo de aspecteleimitabile ale acestorgridini, careulterior au fost
naturalizat-o prin eliminarea excesului de construclii decorative.Printre atenuatesau eliminate, se poate spuneci invdldmintele artei chinezeqtia
remarcabilele sale contributii in dezvoltarea stilului englez se numdrd com- gridinilor au indemnat pe creatori spre ceutareavalentelorpeisagisticealc
pletdrile aduseParcului Stowe (foto color 30), transformareapeisagerda contrastelor,ale culorilor, ale jocurilor de umbri 9i lumind, spre studierca
parcurilor Blenheimqi Chatsworth. cfecteloroDtice.

54 -55
 O inllucnttrcarca pcrsistot a cxcrcrtt-o curcntulrotllatt(ic,carca lttl-
prirnatgrtrdiniloraspcctopitorcgti,sdlhaticc gi mclancolicc inspiratodc
picturl$i dc literatur[.
La slErgitulsecoluluial XVIII-lea, Reptona adusla apogeugridina
peisagerd. Pe tAngdactivitateasa practice,de realizarea numeroase ame-
najdri,a rimas in istoriaarteigrddinilorca un teoreticiande seamdal sti-
lului peisager.El a revizuitregulilede compozilie,acorddndo mareaten-
lie efectelorde perspective, exploatiriijocurilor de clar-obscur,folosirii
apelorgi utilizirii diferentiatea vegetafieiin funcliede colorit,aplicdndin
gridind legile opticii. De asemenea, a eviden{iatimportanlaaleilor curbe
in perceperea progresivda peisajului.Concep,tia peisagisticda lui Repton
a dus la simplificareatraseeloraleilor,la o mai bundcoordonarea dife-
ritelorp54i ale parculuigi la o mai marevarialiea plantaliilor,conferind
grddinilorunitategi armonie.
lnterpretareade c5trediferifi peisagigtia programuluigrddinii peisagere
trasatdeReptona generatrealiziri remarcabile, dar9iunelemaipufinreugite.
In secolulal XD(lea, un alt peisagistenglez,loudon, a publicatpos-
tum operelelui Repton,pentrua clarificagi revigorateoriapeisagerd. El
insugia fost susfinitorul noului curentnumit ,,gardenesque" , bazat pe apli-
careala principiile compozilionalealegrddinii pitore$ti statrrte de Repton
a celormai avansatecunoltintede botanicdgi tehnici de grddindrit.In esen-
Ji, efectelorde naturaleteoblinuteconformconcepliilorlui Kent gi Repton
prin realizareade plantalii asemenea pddurilor,lisate s[ creasciliber, el
opuneaideeapeisajuluigrddin[rit,cu arborigi arbuqtiplantatila distanle
adecvateputerii lor de cregtere.El a ardtatimportanlainlelegeriicaracteris-
ticilor ambientuluipentrua puteaimita naturagi necesitatea de a seajungela
o unitatede expresiegi o echilibratiirelafieinfre elementelecompozigonale,
cuo ordineclari a succesiuniiscenelor,caintr-o operamuzicali.
Celedoui curentepeisagere englezes-aucontopitulteriorintr-o con-
cepliegeneralacareste la bazarcalizdriipeisajelorcu caracternaturalgi
careau influentatcreatoriide grddiniin manierlenglezddin alte!dri.
IntprcsiirgcncrtlA uitc aronjilnlcntulpitorcscsau rtcrcgularitatca cu
aspcctnatural,rcunintl atlcscain acolagitcritoriu clcmcntc do pr:isajpc
carcnaturalc rcalizcaz[tlisparat.
Solu{iadc amcnajarcsc adapteaziconiigura}ieinaturalea tcrcnului:
reliefulestein linii mari respectat, intervenindu-se numaicu modiliciri dc
detaliu, pentru realizareaarmoniei formelor terenului sau pentru crearca
unor efectepeisagisticepitoregti - addncireavdiloq supraindllareacolinc-
lor, implantareade roci, creareade panteline, concavizareapeluzelor (va-
lonamente)etc.
Pentru impresia de naturalele, introducerearocilor in compozilie sc
face in terenuri cu relief variat, dupi modeleleoferite de naturd,prin crca-
rea de masede roci, grote, cascade.
Apele naturale sau create asemeneacelor naturale- lacuri, rAuri, pi-
raie, cascade- ocupi un loc important in compozilie; ele sunt armoniza(c
cu formele reliefului gi cu vegetatia(foto color 3 1, 32).
Plantatiile respectdformele naturalede creqterea vegetaliei 9i grupl-
rile naturale: mase cu conturul neregulat,pdlcuri, exemplare solitare dc
arbori qi de arbuqti sunt dispuse cu multd varietatein planuri succesivc,
echilibrdndcovoareleintinse ale peluzelorinierbate(fig. 20).

2.5.2.TRASATURTLE ALEGRADtNil
COMPOZTTIONALE PEISAGERE

RezumAndesenfialul,stilul peisageral grddinilor se caracterizeazA

prin
compozilialiberd,in careelementele gi
naturale celeconstruitesuntimbi-
natein peisajecu caracternatural.
Grddinapeisagerdexcludesimetriagi echivalenta, unitatearealizAn- Fig. 20. Parcul Stourheadcreat de llenry Hoarein sec.XVI[,
gi compensarea
du-seprin echilibrarea elementelor componente. dupdPizzoniF., 1999

56 57
 V c t t t l : r l irl r r l r r r r t ' s c ccrsr l ci lrr s l l crl r r t l r r r r ri lt itrt i i lc r c r t zliitn t tt l c v e r l c t c llilt l r ( ( ' l ) l l I , | ,rI I( I I ( )., I I I l ) t o l l t i l l t It l r . r k r l ; r r t . ; tI ' l t ti s t t l r t r( l l
I ) i u( . l l n l l
, , r r r i l r r r si .l ; r l r r l i lt l c N l r p , l r . , r r r r l I i l l c l r . p r . r r tr c i r l i z l r r . c t r
ir)tcrcsilntc t:rillctlilcrilclt:zorrcrrlcl)irr'( ului lii cirtrcpcisajrrl cxtclior. l . i u c c c \ r \ l itt l ) i t t ( t l
Alcile iru un trirscr.l libcr,descnlrt in lilrii sirruoasc, conturend arii largi. r r l t r r / i r r ir t l t l u t l t t . r i t t t l, i . t t f u V i t t L t t t t t t ' . tM , r t t t t , t t t r ( t r a n s l i l r . r r l r r c )/ ,/ l r t l r , , r
[]lc urrreazl fbrn.rclcrelicfului ;i sunt asttblamplasateincdt nu se supra- I I t t t t | | t t ( ) | t(|l i g . 2 2 ) , M o t t t . t o u r i , s( l i g . 2 3 ) .
pun cu liniile de perspectivi (spredeosebirede stilul clasic,undedesenril
aleilorse impunepregnantin cadrulvizual).
In grddinile peisagereconstrucliile decorativesunt folosite in numir
mai mic gi intotdeaunain armonie cu peisajul creat: poduri, chio$curi,
pavilioane rustice,mici temple qi unele monumenteevocatoareale gloriei
trecutului antic (foto color 30, 31), uneori ruine, fhntani, ziduri, sciri, im-
prejrnuiri cu caractermstic $.a.Acestease intregreazdpeisajelorcreate,fdrd
ostentalie,completdndu-legi imprimdndu-le anumite trdsituri: romantice,
pitoreqti.rustice.

2.5.3.DEZVOLTAREA
GRADINILORPEISAGERE
irusecolelexvu grxrx
in dezvoltareagrddinilor Angliei, stilul peisagera devenit tradilional
Fig. 2t. Parcul Ermenonville.proiectat de Girardin in sec.XVIII
qi conceplia lui Repton s-a extins asuprapeisajului rural, imprimAndu-i un
specific aparte(landscapegardening).
in secolul al XD(-lea, ca urmare a evoluliei sociale qi economice,
amenajareagrddinilor a depdqit cadrul rezidenlial, intrAnd in cel urban
prin creareaprimelor parcuri pentru locuitorii oraqelor.
Londra disptnea la jumdtatea secolului al XD(lea de 600 ha de
grndini 9i parcuri publice, amenajatein stil peisager,dintre care St.James
Park, Green Park, Hyde Park gi Kensington Gardens formau in centrul
oraqului un lan! de spalii verzi cu lungimea de peste 4 km qi Regent's
Park, Victoria Park gi BatterseaPark erat situatein pozilie perifericd.
Noua manierd de compozilie care se impunea in Anglia a fost adop-
tat[ 9i in Franta,Germania,Italia, prin transformdriale unor vechi grddini,
dar qi prin creareade parcuri qi grddini noi.
De la s{hrqitul secolului al XVtrI-lea dateazdin Franla patcwile
Mereville, Ermenonville (fig. 21), Malmaison, ,,Cdtunuldin Trianon", in-
clus in domeniul Versailles, create sub influenla curentului artistic ro-
mantic.
in secolulal XD(-lea, in Franya,s-a fomrat o adevirati qcoali a stilului o roo ,*-;--fi 5oo
peisagerin arta grddinilor, ai clrei maegtri au fost Barillet - Deschamps,
Alphand,Andr6. I'ig. 22.ParculButtes-Chaumont,
Paris,dupdBereuaR., 1970

58 .59

Fig. 23. Parcul Montsouris, dupdBerettqR., 1970
Arhitectul francez Edouard Andr6 a realizat 9i proiectul unui parc
peisagerdin Anglia, modemdotatpentrufolosintdpublici - SeftonPark
din Liverpool$tg.2q.
Tot in stil peisagera fost amenajatParcul,,TAted'or" din Lyon, pro-
iectatde fratriiBiihler.
$coalapeisagerdfrancezda acesteiepocia exageratuneoristilizarea
desenuluialeilor, artificializdndintr-o anumiti misurd compozitiaprin
preliozitate formelor ovale qi circulare tangentedin traseul aleilor. [n
grddinilepeisagerefrancezeflorile au fost incadratein forme eliptice,
ugorproeminente,amplasate in peluze,in apropierea
aleilor,moddcare,
de asemenea, a imprimato notddeartificial.
60
0 100 500
Fig. 24. Sefton Park"Liverpool, dupd Beretta R., 1970
Stilul peisagera cAgtigatadepli 9i in alte ldri ale Europei; amenajdri
integral noi qi foarte multe restructurdri ale unor parcuri mai vechi, cla-
sice, au fost proiectatedupi principiile gridinii engleze.Dintre acestease
pot mentionain Germania, Grddina englezd din M nchen, Parcul public
I;riederichshain din Berlin, Parcul Wilhelmsbad l6ngd Frankfurt, grddina
peisagerd din cadrul parcului Sanssoucila Potsdarn,restructureriin stil
lrcisager ale^ parcurilor Nymphenburg (Milnchen) Si Wilhelmsh\he
(Kassel) etc.In Italia au apIrut splendidevile cu parcuri romantice- vilrr
Mtlzi (la Bellagio), vila Carlotta (\a Caddenabio), vila Canaresi (ht
l;rasinelli) - gi transformdri peisagereale unor parcuri - vila Borghcst
tllonn), arli laterale ale marelti Parc Reggio (Caserta) 9.a.iz Rusia s-a
lcalizat cel mai mare parc peisager din Europa (circa 600 ha) -Par<.ul
l'uvlovsk, ldng[ St Petersburg - gi parcul englez de la larskoe Sclo
\,rstizi Parcu I PUSkin).
Pesteocean,tn Statele Unite ale Americii, secolul al XD(-lea a mar-
r'at o impletire a artei grddinilor cu urbanismul. Dotarea marilor oragecu
parcuri publice $i sisteme de zone verzi a prilejuit manifestareastilului
t'nglczin noile amenajdri.
6l
 PcisagistulOlnrsteda rcalizatnumcroaseparcuriin conceplicprcdo-
rninant peisager[, printre care Central - Park Si Prospect - Park din New
York, Fairmount Park din Philadelphia, South Park din Chicago, Park -
Systemdin Boston g.a.

2.6.STILULMIXTiNARTAGRADINILOR

2.6.1.
APARITTA MIXTiN ARTAGRADINILOR
STTLULUI

Stilul mixt, carereune$tecaracteristicile gr[dinilor regulate9i a celor

peisagere,a aperutca urmarea cerinlelorepocii,fErda puteafi atribuit unui
creatoranume.
Transformarea peisageria unor vechi amenajdriclasice,cdroranu li
s-a putut schimbain totalitatecaracterul,a dus la imbinareacelor doui
metodede compoziliein cadrulaceluia$iparc.Initial acestetransformdri
nu s-ausudatintr-o compozifieunitard,darau trezitinteresulpentruposi-
bilitd{ilemai variatepe carele ofereao astfeldeasociere.
Primeleamenajirimixte s-aufEcutin a douajumdtatea secoluluial
XVltr-lea in Franlar la Paris: Bagatelle,o creatiereugitdgi Monceau,tn
parc neunitar,cu asocierea unor elementepreavariate,careulterior a gi
fost transformat.
CAtresfiirSitulsecoluluial XD(Jea, stilul mixt incepesd se impund.
Dezvoltarea oraqelorqi,in consecintb, restrengerea terenurilordisponibile,
a frcut necesariadaptarea compoziliei gridinilor la nouasituatie.Stilul
peisager,necesitdnd spatiivastepentrucreareascenelorde peisajnatural,
nu mai corespundea suprafelelormai mici ale loturilorurbaneale locuin-
telor.Pe de altd parte, nici stilul rigurosgeometricnu mai satisfEcea exi-
genlelede amenajarea grddinilor gi parcurilor, prea mult timp dominate
de acesta.
in Franlo au apdrutnumeroasegrddinimixte, amenajatede Vacherot;
tot in aceasteperioadds-a creatParculBors Renaultdin Paris, iar in
Gennania,Parcul Winterhud.e din Hamburg(unuldintrecelemai reugite,
datoratarhitectuluiSchumacher)(frg. 25\.
in Rusia au fost amenajateParcul Petrovsk(Moscova),pddurea
Sokolniki,parcuri Sigrddini botanicein Crimeea.
100 200 300 400
in Statele Unite, o partedin noile parcuri publice au fost conceputein 500

stil mixt (ShermanPark din Chicagoq.a.). Fig.25. Parcul Winterhude(Harnburg),in stil mixt, dupd BereltaR., 1970

62 63
 2.6.2.TRASATURILE MIXT
STILULUI tl:;1tt't'tcla
noi in <n,un,u plunluliilor apirrutcIa inccputulsccoluluial
XX-lca in Anglia - glridini pc stdnclrii, alpinarii(rock - garden),griclini
Stilul mixt, numit gi compozit,se caracteizeazd prin rezolvareaunor I)c tcrcnuriumcdc (bog - garden),grddinisilbatice(wild - garden),invcn-
zonealeparculuisaugrddiniiin stil geometricAi a altorain stil natural,cu tarcabordurilorde flori pereneca qi mai vecheamodd a plantelorexoticc
tranzilii armonioaseintre ele,alcdtuindun ansamblu unitar. lu contribuit la diversificareasoluliilor compoziiionaleale parcurilor gi
de
Centrele compozitie, intririle, zonelesituatein lungul unor axeprin- ,trirdinilor.
cipalede perspectivd, uneleintersecliiimportantede alei, spaliiledin ve- In/luenya cubismului din arhitecturd a adus in grddini noi forme ale
cindtateaclddirilor se amenajeazd geometric,iar restulansambluluieste structurilor geometrice,bazatepe simetrie sauasimetrie(tig.26).
conceputin manierdliberd,peisagerd.
intre zonelecu rezolvdristilisticediferitenu existl o diferenliereneti
in toateaspectele compozilionale; imbindnduneleelementecomuneame-
najdrilor peisagere,sectoareletratate regulatseleagdfirescgi armoniosde
celelibere,ordondndcompoziliaintr-omanierdmai simpll. Astfel,ansam-
blurile de partere,decoratecu rabatede flori 9i bazinegeometricepot fl
incadratede peluzein carevegetaliaarborescentd estedispusdliber: ma-
sive cu lizieraneregulati, grupuri Si exemplareizolaterepartizatein mod
echilibrat,darnesimetric,de o partegi dealtaa parterelor.
Un parc mixt poateaveamai mult?iatractivitate, prin varietateasce-
nelordepeisajin caresepot imbinadeopotrivdaspecte aleordinii estetice
geometrice(pdneh exprimareacaracteruluiarhitectural)qi aspectepito-
regti sau romantice;succesiunea zonelorde tranzilie stilisticdoferd, de
asemenea, moduridiferitede asocierea elementelor de construirea peisa-
jului. Unitateacompozilieise realizeazd prin modalitelilede organizare
spaliald,modelirilede relief 9i aranjamentul plantaliilor.
Stilul mixt permiteo mai marelibertatea solufiilor;el se adapteazi
mai bine cerinlelorde amenajarea parcurilorpublice multifunctionale,
cuprinzindnumeroase dotdrigi sistematizdri secundare, mai alesin cazul
suprafelelor vaste,cu o marecapacitate deprimirea vizitatorilor.

2.7. CONCEpT[ CONTEMPORANElN ARTA GRADTNTLOR

La inceputulsecoluluial )O(lea, revoluliaindustriali gi dezvoltarea

oraqelorau impus creareade mariparcuri Sigrddini cufanc(ii igienice gi
Fig.26. Gr{dinei vilei Noaill€s (Franfa), arhitect Gu€vrekian, 1926,
pentru satisfacereanecesitdlilor recreativeale populaliei. La problemele dupd Pizzoni F., 1999
esteticegi tehniceale artei grddinilors-au addugatgi cele de funcfio-
nalitate,legatedeincluderea in parcuria dot[rilor cu caractersocial. DcAi acesteaau condusuneori la schemeforfate, ele au constituit noi
Acesteparcuriau oferit cadrulde manifestare deplin6a stilului mix! care t,ir$iin glsirea unor modalitdlioriginalede expresiea formelor,volumelor
a evoluat,inglobAndtreptatexperienfa peisajelor.
dobinditi in proiectarea ',r sLrprafcle
lor gridinii in proiectarea
modemd.

64 Ar hrlccturiipcislgcrl 65
 f n c o f ) c c l ) l t i r g t ; i ( l I l t l o r i t u i t l ) i i t u t t ( n k , n t . \ p i t . d ! ( ,d t , d t r t t I'ntltltnn'lr trhnnr' r'idit.tttt,d., <'.\t,(.ultt'
l,t.!ut. ttt St dt intrL,lintrt,,.ll ttl,;irut
ult';lnu'rit.
l{clcvuntcsunt gri'r(linrlc rirtciu llruz.ilitttlc lrrrr.lcMrrrx
r)rorc( ntttl(ri(tl(lor rror(br.rton, piatrirartilicialir,pliicriii 1rg{ulc prclabr.icatc
(lirtocokx'-l:l),caractcrizatc 5.a.)
prirrtlcscrrc
gc.rrrct'iccsausinu.asotlc tr irr- r'onstlluic altclsltcctccalcinl)ucnlcazii conccplia gridinilornroclcrnc.
conlundabiliroriginalitatc,in carcsuntnxrdclatcariilc dc circulalic,oglin_ lltducrnu nxturilor tlc intrclincrc irnplicir adoptareamocanizirrii,
zile de apd,peluzele,maselede ouloarcalc plantelor. r'vilarcafi-rriinr iliirii pcluzclor,sir.nplilicarca compoziliei,reduccreapondc-
InJluenla grddinilor japoneze (folo color 34) manifestati la inceput rr pluntafiilolnrodelatcprin tundere,restrdngerea decorurilorflorale cos-
prin preluareain compozilie a unor elementedecorativespecifice,a devc_ tisitolrc din plantcanuale,cre$terea ponderiiplantelorperene.
nit ulterior mai profundi gi creativi. Studiereaacesteiarte atat de rafinate l'xticctureu urband Si teritoriald au extins doneniul artei grddiniksr
a dus la cdutareaunei mai bune corela{ii intre arhitecturdgi peisaj, la in{e_ trt ttttttt: .spuliile orasului Si in peisajul exterior- Sfera mai largd.a acestor
legereagr[dinii nu ca un simplu decor, ci ca o relalie intre om gi naturd, rrrrrcn:rjiiri, rcunitesub numelede spalii verzi,a determinatabordareaunci
atent elaboratd. t:tutt(fburte vustcde teme,cu numeroaseSi variate aspectespecif.ce.
Implicarea acestortendinle qi influenle in arta grddinilor s_arealizat in urbanisticamodemi zonele verzi trebuieconteputeca un sistunr
in condiliile pdstrdrii principiilor generaleale acesteia,a valorificirii tra_ rrrlar, nu numai cu funclii de protecliea mediului,ci gi cu o importantii
di!iei qi experienleianterioarein proiectareaqi amenajareapeisajelor. lunclicesteticd,de realizarca unui peisajurbanarmonios.
Caracteristiceste faptul cd, treptat, grddinile qi parcurile conrempo_ l)r'oiectarea qtiin{ificda ambianfeiflzice constituieobiectulunor prco-
rane s-anteliberat de constangerile de ordin stilistic (foto color 35, 36. ( lrl)ilriorientatespre gisirea relaliilor optime intre dezvoltareaconstruc-
37, 38), solutiile au devenit mai suple (fig.27), mai adecvatediferitelor
lrrlor, industrializirii, traficului, cu mediul natural,in scopul asiguririi
exigenle gi necesitdlilorpractice. rlcslirSurdrii vielii umaneintr-un cadru care sd ofere condiliile biologioc
,rptirnc,comoditate,reconfofiare,frumusete,ordinefunclionali.

Fig. 27. Grldinit pe terasaPalatuluiUnescodin paris (arhitectNosuchi).

dupd Bere q R., t970
 ( ultrtr ul .l grdrlinapahtului tlornr?sc,cu
y iu din'l'i4iovtstr.l.ir /rr,rr,cl rrrcn{ioncirzil
clc;tcu,iarTrcr/rttlttl(iultttt grirdinicu trantlaliri,crini,garoalc,iasotnic.
GRADINILE
DINRoMANIA Din altc inlirrrna[iiallirm dc existcnlair Bucurestia grdditrii dom-
nesti pe mulul drept ul I)(tnbovilei Si a unor frumoasegrdditti cu lrutrlu-
./iri Si lalelc, amenajatcpe malul rdului Colentina,undese construisel)L'n-
tru petrecerileboiereqtiqi un mare pavilion.
Cdtre smrgitul secolului al XVIIlea, inflorirea arhitecturii romincgti,
In contextulevolulieigeneralea artei gridinilor carea inregistratsi- consffuireaa numeroasepalategi casede mogiein Jara Rom6neascd, a dus la
militudini qi transferde idei 9i de materialbiologicde la un poporla altul, crcareade parcuri 9i grddini. Palatul domnescdin Bucuregti avea in preajrtta
Romdnias-aaflatin caleaunor interferenle aleoccidentuluicu orientul. anului 1700 doud grddini. La Curtea Veche,ca gi la palatul Mogosouiu,
ConstantinBrdncoveanudispuseseamenajareagr[dinilor dupi moda italianl.
3.1. GRADINILEPANAiN SECOLULAL XIX-LEA ln secolul al XVtrlea, in arhitecturaparcurilor noi care au luat fiinlir in
Transilvania,pe domeniile unor nobili, s-a impus stilul francez. Astl'cl au
Degi existdunelemirturii ale tradiliei culturii planteloromamentale fost realizateparcurile de la Avrig fudelul Sibin) al baronului Bruckcntal
pe teritoriullirii noastreincd din epocadominatieiromane,informaliimai (fig. 28), Bonlida QudefitlCluj) al familiei Banfty, GomeSti(udeful Murca)
precisedespreinceputulgrddindrituluidateazidin epocafeudald. pe ldngd castelulfamiliei Telek'i Albesti (udeful Bragov)pe ldngd castclLrl
Ca urmarea evoluliei social- istoricespecifice,Transilvaniaa inre- familiei Haller g.a.Dintre acestea,s-aupdstratin wemurile noastreunelc as-
gistrat o dezvoltaremai timpurie a grddinilor.Tranzitul diverselorpo- pectedin conceplia iniliali, a parcurilor de la Avrig qi de la GorneSti.
poarenomade,stabilireacoloni$tilorstrdini,comerlul,navigaliaau prile-
juit imbogdlireasortimentuluide plante.
in cet51i- formatiunileurbanefeudale- grddinileocupausuprafelemici
gi aveaumai alescaracterutilitar. Mici grddini decorativesegiseaupe lAngd
locuinteleboieriloqnobililor,meqtegugarilor instirili 9i pelAngdmdndstiri.
Mai tArziu,in secolulal XVIlea, grldinile s-auinmullit gi s-audez-
voltat.Scrierilevremii semnaleazd la AIbaIulia o grddindamenajatd in te-
rasegi decoratdcu flori.
Despregrddinileexistentein secolulal XVtr-lea*informaliile suntmai
'a
numeroase. In Transilvania,principeleGh. Racokzi dispusplantareala
Alba lulia a unuiparc cu tei Siflori, printrecareuneleadusedin alteldri
(lalele,narcise).
Se remarcdpreocupdrilenobililor pentruamenajarea de parcuri pe
ldngd reSedinlelede lard (Ebesfalva,Fdgdrag,SdnPetru g.a.).De aseme-
nea,aparamenajdrtpe hngd caseleordsenilor.Din documentereieseexis-
tenlaunorgrddinidecorativein Siha.
Tot din secolulal XVIIlea provin primelegtiri despregrddiniledin ce-
lelalteteritorii romane$ti.in impresiilede cdldtorieale lui Pauldin Alep, care
a strdbdtutTaraRom0neascd gi Moldova,suntdescrisegrddrnile depe ldngd
mdndstirileTismanagi Cozia,gridina cu trandafiri9i flori depe lingd mitro- Fig. 28. Planul Parcului de la Avrig (nd. Sibitt), dupd Mqrcus R., 1958

68 69
 l)aralclcu dozvoltarcaparourilortlin.jurul conacclordc mogic,carc a
luat un mare avint in aceastdpcrioadir,in orageexista,de asemcnea,o
preocuparemai suslinutdpentru grddinile din jurul locuinlelor.
Au apdrut gi unele amenajdri cu caracterpublic de exempluin Sibiu,
pe ldngd poarta Heltau (1738); in acestemici grddini erau incluse gi pavi-
lioane pentru distraclii (popice, cafenele,chiogcuri de muzicd). Tot in Sibiu,
cdtre sfhrgitul secolului al XVII-lea s-a amenajato promenaddplantatd.
Influenfa englezeasci in construcliaparcurilor s-a resimlit qi la noi
in !ari. Unele zone ale parcurilor vechi enumerate,au fost transformatein
manieri peisagerd,Ia Avrig incd din secolul al XVtrIlea (pdstrdndu-se
compozilia axiald, tratatdin stil francez),la Bonlida, la inceputul secolului
al XD(lea (modificareaproapeintegral[). De asemenea,au fost amenajate din Cluj (1838),dzpdMqrcusR., 1958
Fig.29.Planulparcului-prom€nadi
qi grndini noi in aceastd conceplie: in Transiyania la mogiile din
BrdncoveneSti,Corunca, CriS, Waha, Tdrndveni,in Moldova 1a Cdiuti Si in Jara Romdneascd,prima realizarc mai importantl a secolului al
Comdnegti; in Bucureqti, grddina familiei Dudescu era, de asemenea,ame- XlX-lea, ca inceput al aplicdrii programului de innoiri prevdzutede Regu-
najatdin manieri englezeasci. lrrmentulOrganic, a fost ansamblul SoseleiKiseleff din BucureSti (1833'
in Jara RomAneasci,dupd o stagnarein dezvoltareagr[dinilor, dato- 1840).Aceastaa fost prima arter[ verde a oragului,pomind de la ,,Podul
ratd frdmdntdrilor politice gi exploatdrii turce$ti ce au urmat domniei lui Mogoqoaiei"(CaleaVictoriei) sprepddureaBdneasa,pentru ale cdrei plan-
BrAncoveanu,s-a manifestat un reviriment. Citre sfhrgitul secolului al latii s-aufdcut importanteeforturi materialegi umane.
XVltrlea, Bucureqtiul era un adevirat orag-grddin6:80 % din suprafala Pentru amenajareade grddini publice au fosl chemali de la Viena ar-
sa era ocupatd de grddini, insi foarte puline aveau un caracter orgwizai lritectul peisagist Carl Friederich Meyer qi grddinarul Franz Htjrer. Acti-
vitatea lor a debutat cu infiinlarea Grddinii Kiseleff 08aq 1f,9.30), de o
Dintre acesteamenliondm: grddina palatului Mavrogheni qi cea de l6ngi
parte gi de alta a primului tronson dinspre ora$ al $oseleirecent inaugu-
biserica Sf. Elefterie, care avea formd dreptunghiularS, cu rond central qi
rirte,pe o suprafali de circa 7 ha.
alei radiale, grddina din zona unde in prezentse afli Cercul Militar 9i alte
grddini, al cdror amplasamentsepoatereconstituidupd vechile planuri.

DINSECOLUL
3.2.GRADINILE AL XIX-LEA

Odatdcu dezvoltarea oragelor,in secolulal XD(-leas-aimpusnecesi-

tateainfiinllrii spaliilor publice pentru plimbare Si agrement.
in Transilvania,agacum s-a ardtatanterior,acestepreocupdris-au
manifestatgi concretizatincd din secolulal XVltrlea. in Claj pe locul
numit ,,Dumbravafumicilor", s-ainfiinlat in 1838un parc - promenadd
(f,9. 29), cuprinzdnddotdripentrudistracliapublicului:cafenea,pavilion
pentrumuzicd,bazin de inot, terende sport.Acesteaerauincluseintr-o
rezolvarepeisageride o partegi de alta a promenadei rectilinii, plantatd
cu patru rdnduri de arbori ce separaucirculalia pietonilor de cea a
trdsurilor. l'ig.30. Pfanul Grtrdinii Kiseleff,conceputde Meyer, dupdMarcusR., 1958

70 7l
 ( onrlx)ziliil
gr'ar(lillt,
irrslil pcrslrgcr,
rlrrpticurrrrcicsodin plarrulgcnc-
ral dc trncnajarc,dovcdo;totalcntLrlqi buna prcgitiro a lui Mcycr; cl a
concoputun pcisajarmonios,cu unclc modificdride relief (dintre carese
rnentine$i astdzio denivelarepozitivi gi mica depresiune a unui fost iaz),
alei sinuoaseqi grupdri pitoregti ale vegetaliei.
Tot Meyer gi Hdrer au executatgrddini pentru conace la Mdgurele,
Maia, FilipeStii de Pddure $i, ulterior, lucrareacea mai importantd- grd-
dina Cismigiu - toate proiectatein stil predominantpeisager.
Prin creareaGrddinii Ciqmigiu, bucuregteniiau dobdndit prirna mare
amenajarepentru plimbare, odihne $i agrement,situatdin centrul.oragului
gi realizati dupd principiile peisagerela modd in Europa(fig. 31).

ir ii
Fig. 32. Planul Grtrdinii Cigmigiu, reamenajatl de Rebhun,
dupd Mqrcus R., 1958

Degi din proiectul lui Meyer (1850) nu s-a pestratdecAtpartea scrisi,

Fig.3l. Planul inilial al Grtrdinii Cigrnigiu(arh. Meyer), dapd MarcusR., 1958
Trdsifurile esentialeale peisajuluigrddinii,imprimatede Meyer (la-
cul, modeldrilede relief, linia principali de vedere,devenitdulterior axa
cu partere,partedin traseulaleilor,gnrpiri ale vegetalieilemnoase),se
plstreazdgi astizi, cu inerenteletransformdriin timp (dintrecareceamai
importantia fost reamenajarea de cdtrearhitectulRebhun,in primelede-
ceniiale secoluluiXX) (fig. 32).
t2
aceasta,prin descrierealucrdrilor, documentaliatehnicd gi listele de chel-
tuieli relevd atentia acordatdfuncliilor grddinii, prin alegerea$i amplasa-
rea doterilor, grija pentru esteticapeisajului, dar gi anvergua 9i dificulta-
tea problemelor realizdrii pentru aceavreme (asanareaterenului mldgtinos
qi construirealacului, deplasareaa mari cantitlti de pimdnt, procurarca
arborilor din pidurile din trei judeie g.a.).
Ciqmigiul a cdgtigatin timp prin dezvoltareavegeta{iei9i imbogitirca
peisajului cu noi specii qi elementedecorative,devenind grddina ernblc-
matic[ pentru capitalaldrii.
In 1860, s-au inceput lucrdrile pentru prima grddind botanicd dil
BucureSti,realizatdde grddinarul Ulrich Hoffman, care conduceain acoa
vreme Directia grddinilor publice.Extinderea$i reamenajarea parcului pala-
tului Cotroceni a inclus apoi aceasti gridini. Actuala grddind botanicd s-tr
irrfiinlatin 1885din initiativalui Dimitrie Brdndza(frg.33, foto color 39).
Tot in aceasteperioadd s-a realizat in BucureStiprima formd a Gr7-
dinii lcoanei.
$i in celelalteorageale ldrii grddinile au evoluat gi s-auinmultit.

Fig.33. Planul Gridinii Botanicedin BucrreSti,dupdMarcusR., 1958
in Craiova s-a amenajatcu ajutorul unui specialistne ml grddina lo-
goftitului Bibesc, (mo$iece cuprindeazone decorativecu alei geometrice,
binci, pavilioane, sere, diferite culturi, vii, livezi, addposturipentru ani-
male,moara$.a.).
Ulterior, prin iniliativa domnitorului $tirbei, mogia a fost cumpdratd
(1853) 9i inzestratdpentru recreareapopulaliei oraqului. S-au pus astfel
bazeleParcului Bibescupe o suprafaldde 125 ha.
La Briiila s-au infiinjat o grddind publicd cu traseupeisager$i Parcul
,,La Monument". Vechiul plan al acestuiparc, intocmit Ia sf0rqitul secolu-
lui al XD(-lea, arataconcepliaacestuiain stil mixt, ceeace dovedegteadop-
1/.
t i r l c ittl c j i ta l c n t l t t t t c l (r u
r rr o l ) ( n ci t t c t c i t t t 'liltt t t t t t i l o rl t t t b l i c cA. t r ' s lp l t l t ,
'/0
incirfrlnrosin lrrii rristcolrrlttitrccut,(lill irr ptczcntcorrrplct rrcgli.jrrt,
sc irlpunca Ii rcstlr.rill.
Irr .[a,sls-iru nlonirjiltGrtidinaCopol (inccputulsecoluluial XIX-lcit),
care a devenitlocul mondende plimbareal regenilor,mai ales dupi inr-
bunitdlirile adusein timpul domnieilui Mihail Sturza.Documentelemcn-
{ioneazi qt grddina domneascda lui Mihail Sturza,lAngdbariera Socolci,
ulterior dati in folosinla publicului.
In timpul domniei lui Ghica s-a realizat frumoasapromenadd tlc pc
dealul Copou (1852), cu fAqii plantate late de 50 m qi o imbinare reuqitira
aleilor pietonale, gerpuind in mod regulat de o parte qi alta a drumulur
central al trdsurilor.
Deseneleproiectului penttugrddina palatului domnescdin 1a.yi( 1tt59)
infd{iqeazi o compozilie interesantl qi avansatdpentru aceavreme, cu tc-
rase $i scari monumentalecdtre pa(ea joasd a terenului, ficdnd legiturt
cu axele compozilionale rectilinii, care se intretaie in unghi drept; accs-
tora li se subordoneazdrezolvArilepeisagerecare delin pondereain anrc-
najare(lac, glup[ri libere ale vegetaliei,alei sinuoase).
In aceeaqiperioadi s-atJrcalizat promenadela Braqov (Aleea clo sLrlr
Timpa), Arad, FdgdraS,MediaS,Dej, Oradea,Haleg, PloieSti, Giurgiu ,sr
alte ora$e.
In Sibiu s-au inceput, in 1857, lucrdrile pentruparcurile ,,Sub urini"
si .,Dumbrava".
in Timisoara s-au amenajatprimul parc a1 ora$ului (1858) - cu rlc-
numireaactualade Parcul Tineretulal (anterior- ,,ReginaMaria", ,,I'opo
rului"), urmat mai tdrziude Parcul Scudier(1870,in prezent,,Parcul ('cn
tral") gi promenada cdtre Teatrul Na,tional.
La Simerias-aupus bazeleprimului parc dendrologic,pe o supritlitlrr
de circa 70 ha, pe teritoriul unui parc de moqie,iar la sfdrgitulsecolLrlrri
s-ainceput creareaunui alt parc dendrologic,Ia Bazos,ldngd Timigoara.
3.3.GRADINILE
DINPRIMAJUMATATE
A SECOLULUIAL XX-LEA
Inceputulsecoluluial XX-lea a marcato noui etapein dezvoltarcrr
artei grddinilordin RomAnia,atAtprin crealiilespecialiqtilorstrdini invi.
tati in lard cAt qi prin contribulia unor arhitecli rorndni.
Arhitectul peisagistfrancez Edouard Redont, clev al lui Barillct-
l)cschamps(de Ganay,8., 1,949),a proiectatqi realizatin Cralorti un nrllc
l5
parc lrcisirgcr- I\rcul llihcscu lultclior nuntit ,,|'urcul Popon ui" , astitzi-
,,|'arcul Rotnuncscu"- llig.34)- inglobind terenulfosteigrddiniBibescu.
\ i l l . l . l ' - ' ,C, n a l o v
Fig,34.PlanulParculuiBibescu'dzpdMarcusR., I958
Redont a transformatvalea unui mic curs de apd intr-o succesiunede
lacuri cu niveluri diferite, cel mai mare dominind peisajul. Proiectul a in-
clus in desftgurareapieselor de api insule, cascade,anrocamenteartifi-
ciale, poduri, dintre care unui suspendat,gmpuri pitoregti de chiparogi de
baltd qi silcii.
Traseele unduitoare aleilor conexeazddiferitele dotdri 9i amenajlri:
glorieti, chiogcuri,castelde ap[, casepentrupaznici qi grddinari,hipodrom,
terenuri de sport $.a.Armonia compoziliei, vegetaliamiiestrit imbinatd cu
formele blinde ale reliefului gi cu apele, conferd 9i astdzi un farmec
deosebitacestuiparc (foto color 40, 41).
Redont a studiat qi un plan de ansamblupentru inverzirea Craiovei,
care prevedeacreareaunui inel de bulevardeplantate,idee realizati par-
1ial. in zona suburbandel a amenajatparcul - pddure de pe malul Jiului,
numit mai tdrzil ,,LuncaMofl.enilor".
Chemat pentru proiectarea parcului in care urma sd se organizeze
Expozilia Intemalionald de la Bucureqti, din 1906, Redont a rcalizat o
lucrareremarcabili (in prezentParcul Carol I, fost Libertdlii) (fig. 35).
Incadrdndu-sein planul generalal expoziliei intocmit de arhitectul ro-
mAn $t. Burcuq, acestparc, in suprafali de circa 30 ha, a fost conceputin
t6
stil mixt cu o tratirrclnrrrrolsirqi variatrl,inthtnirtttlarmoniosrczolvirrilo
arhitecturalc cu ccl: pltorcqitiEi rustice.Alcca principalitdc intrarc,lratatil
cu aliniamentcclo arbori gi parterecu flori cra clcmcntul ordonatoral oom-
pozi{iei, conducandspre un frumos lac, de unde se dezvolta traseulpeisa-
ger gi farmecul priveligtilor gi al diferitelor amenajdri romantice (grotd
artificiald, pirdu gerpuindprintre roci, un tum-ruind, poteci rustice strdbi-
tAnd pantele), aspectecare s-au pdstmt qi dupi disparilia pavilioanelor
expoziliei (foto color 42, 43).
Fig.35.PlanulParculuiCarolI (1906),dupdMarcusR.,)958
Tot in Bucuregti, Redont a proiectat in stil peisagerGrddina loanid
(fig. 36), intr-un cartier de elitd (Bd. Dacia).
Compozilii interesante,dintre care unele foarte valoroase,se datorea-
zd arhitectului german Fr. Rebhun, venit in tard in 1910. Stabilindu-sein
Romdnia, el a flcut noi amenajdriqi reamenaj[ri ale unor parcuri gi grd-
dini mai vechi.
Rebhun a adus imbundtdtiri Grddinii Cismigiu, anterior realizatd de
Meyer in stil predominantpeisager.Prin creareaparterelorflancatede ali-
niamentede tei cu coroaneletunse geometric,deveniteaxd coordonatoare
(foto color 45), a rondului ,,roman" qi a grddinii de trandafiri, el a trans-
{brmat grddina in stil mixt (fig. 32). imbogdlirea mdiestritd a tuturor ele-
mentelor compozilionale fac qi astdzi din Grddina Ciqmigiu unul din cele
rnai valoroasegi frumoaselocuri de plimbare 9i odihnd ale capitalei.
'17
 'l'urnu
Zdvoiul; grldini in Scverin(dupdproicctullui ltcbhun),Ourtcudc
lrgeq (proiectul lui ltcbhun), Galali, Brdilu, Ikntun, Suceat'a9. tt.

Fig. 37. Parcul CrAnguldin Blziu, dupdMarcusR., 1958

Fig.36. Grldina loanid, Bucure$ti' drtPdMqrcus R., 1958

Tot in BucureSti,Rebhun a reamenajatParcul Kiseleff (extinderea$i

modificalea geometricdmai pulin inspiratda vechii gldini peisagsrea lui
Meyer) qi Parcul Palatului Cotroceni (plan reuqit, care constituie baza
aspectuluiactual).
Colaborareaarhitectului romin Octav Doicescu cu Rebhun a dus la
realizareain BucureStia Parcului Nalional (partea sudicd 9i estic[ a ac-
tuah:JutiParc Herdstrdu\. ale cdrui lucrdri dateazl din 1930 - 1935.
in imprejurimile capitalei s-au amenajat de cdtre specialigti romAni
pddurile - parc Bdneasagi Snagov.
$i in alte orageale ldrii au luat frinli noi parcuri 9i grddini 9i unele,
existente, au fost imbundtd,tite:in Buzdu - Parcul CrAnguI, proiectat de
Rebhun (fig. 37\ in IaSi - Parcul Expoziliei gi reamenajareaGrddinii Co-
pou (datorutd tot 1ui Rebhun); it CIuj - Grddina Botanicd (inceputd in
1923 sub condqcereaprof. dr. Al. Borza, de cdtre tehnicienii horticultori
Gurttei si Fitipi (fig. 38): in Timisoara - Parcul Tiselor (fig.39), Parcul
Rozelor, Alpinetul, Pddurea verde si reamenajareafostului Parc Scudier
(numele actual- Parcul Central); la Sinaia - reamenajareaParcului Cas-
telului PeleS (sub conducerealui Rebhun); in Rdmnicu Vdlcea - Parcul Fig.38.Grrdina Botanictrdin Cluj, dupdMarcusR., 1958
'79
78
 $r oor)tinrru,carcsii scrvc:rscirtllcpt izvortlc :rrl t.rrr.irl,
loctrrirlc.jotrcipcrr-
tru copii ;i <lorccrcarcl)enlrutinofct,atlulli qi bltriirri;inliin{arcagrzirlinilor.
zoologiccqi botaniccin ciit mai multe om;c; dulimitarcaurci ocnturirlc
pdduride reorearcin.jurulprincipalelorcentrcpopulate(Mu1aS., 1984).
Ca urmare,pentru punereain aplicarea acestorobiective,s-auinfiinlat
oolectivede arhitecligi inginerihorticultoricareau proiectatnoile amenajlri.
Prima realizarepeisagisticdimportantd a fost parcul Sportiv ,,23 August,.
(70 ha) din Bucureqti (care include actualul Stadion Nalionaf, infiintat
pentru Festivalul Mondial al Tineretului gi Studenlilor, care a avut loc in
capitalatirii in 1953 (fig. 40, foro color 46).

Fig.39.ParculTiselordin Timisoara(lBSg),dupdMarcuin.,.tSSA
Notd-
Datele prezentate tn capitolele 3.1-3.3 au ca sursd principald lucrarea ,,par_
curi Si grddini in Romdnia' de arh. Ricd Marcus @ditura Tehnicd, l95g).

3.4.REALIZARILE
DINA DOUAJUMATATE
A SECOLULUIAL XX.LEA

in perioadaurmdtoarecelui de al doileardzboimondial.creareaDar-
curilorgi grddinilora stagnat.
Instaurarea noului regimde ,,democralie populard.,, eforturilbde refa_
cerea economieildrii gi trecereala sistemulplanificataucreatnoi condilii Fig.40. Parcuf 23 August (in prezent Parcul Nafional), dupd Marcus R., lt)5ii
pentrudezvoltarea spafiilorplantate.
Intr-o primd etapAs-auexecutatde cdtresfaturilepopulareunelelu_ De asemenea,s-au creat noi grddini (GiuleSti, CoSbuc,Tolbuhin 5.a.1
crdri de plantare,tZrdplanuritemeinicstudiate,datoritdabsenteicadrelor in diferite cartiere bucuregtene,s-a restructurat parcul Ba2ilescu (futst
despecialitate. Nicolae Bdlcesar). O transformarecu efectenegative,de amputarea pci-
ln 1952,printr-ohotdrdrea conduceriipoliticegi guvemamentale s_au sajului vechii amenajdria fost cea a parcului Libertdtii, unde concluccr.cu
stabilitprincipaleleobiectivede perspectivd in domeniuldezvoltdriispa_ politicda impus construireamausoleului.Podul-esplanada, conducind lir
liilor verzi: reconshuireagi amenajarea parcurilorgi grEdinilorexistente; scaramonumentali cdtre mausoleu,a anihilat dominanla lacului gi arrno_
creareade noi parcuri,grddiniqi scuaruri;sporireanumdruluideparcuriqi nia compoziliei romantice rcalizatl de Redont (foto color 441.
terenuripentrueducaliefizicl 9i sport;plantareamagistralelor, bulevar.de_ Experien{a dobAnditn in proiectarea gi execulia spaliilor verzi s_a rna_
lor qi strdzilor,legareaspaliilor verzi dintr-o localitateintr-un sistemunitar tcrializatgi in alte realizdriale arhiteclilor9i inginerilorromAni.in Bucurestiir
80 (, Arhitciiturilpcisagcrii t3l

lbst rcarrrcrrigatgi anrplilicatl'urtul lltnr:;truullirto color47, 4tt, 49) i;i s-au
'l'ci
rcamenajat purcurilc s-auinliinfat Gridinile
Si Libcrtitii. l)c iusorncnca,
Circului de Stat (foto color 50) 9i a Pielei Pulatului, Grddintt Floreasctt.
Cu fiecare an, noi gi frumoase amenajdris-au addugatcelor menlionate,
sporind suprafalade spafi verzi ale capitalei: Parcal Expoziliei, Parcul Tine-
retului (fig. 41, foto color 51, 52, 53), parcurile noilor cartiere Titon (54, 55,
56), Baln Albd, Drumul Taberei,Pantelimon, Colentina, Crdngasi, numeroa-
se scuaruri.Cele mai multe dintre acestenoi parcuri gi grldini s-au realizatpe
baza proiectelor intocmite in cadrul Instinrtului ,,Proiect" Bucuregti, de c6tre
arhitectulValentin Donosegi colectiwl de athitec{ide subconducereasa.
Fig.4l, PlanulParculuiTineretuluidin Bucureqti
82
'Ii)t
in llucurc$tr, rlctrzrrlcdc tlcrrroltrrc
ir rtttolintrcgiclrrtirrrc,
irrrrplclc
trartslirrrttiiri ctlilrtirrclr conslnlirca nouhticc:rrlru civic au lirstilrsolitcrlc
irnplantarcapc hurtuolirlulLrizrnoi tcritorii dostinatcsi dcvinirglirclini;;i
lrarctrri- I'k4u Unirii, l:utr, VicdreSli gi altclc, dintrc care nw:nai(iridinu
I I ni ri i .treamenajarca irrcheiati.
in toatelocalitililc tirii, tot pe bazadirectivelor(pind in 1989),s-lLr
rcalizat diferite categorii funclionale de spalii verzi considerateca o collt-
ponent[ a protec]iei mediului ambiant.
Au luat frinld noi scuaruri,gr[dini publice, spalii verzi ale ansaurblu-
rilor de locuinle, artereplantate,incadratein noile schite de sistematizarc;
totodatl au fost extinsegi refEcutevechile amenajdri.
Mari suprafelede parcuri Si grddini publice detin oraqeleTlmiSouru,
Cluj-Napoca,Craiovq PloieSti,Oradea,Gala;i, Sibiu,Iagi, Constanla,Pitcliti.
Dezvoltareastaliunilor de odihnd gi tratament,a zonelor turisticc qi ilc
agrement,a determinatextindereaspatiilor verzi gi infrumuselareaparou-
rilor gi a grddinilor vechi din cadrul acestora.
Amenajarea a numeroasesituri naturale interesanteqi pdduri pcntru
agrement,crearearezervaliilor gi parcurilor nationale in diferite zotrc alc
firii se inscriu ca alte importante realizdi ale arhiteclilor gi ingincrikrr
peisagigtidin lara noastrd.
Se poate spune cd strategiain domeniul spafiilor verzi prefiguratil'in
1952 a condusin deceniile 6-9 ale secolului XX la rezultatebune in dcz-
voltareade noi amenajdrigi diversificareaprofilurilor acestora.
Calitateabund a conceplieicelor mai importanterealizdripeisagisticc,
datoratdcolectivelor de proiectarespecializatedin tard (in primul rind rlin
cadrul Institutului ,,Proiect" - Bucuregti),nu a fost insd totdeaunaurnratir
de un nivel corespunzS.tor al realizdii tehnice.Printre cauzese nurnirii: in-
suficienlasau lipsa de performanlda mijloacelortehnicefolosite, lucnrl ,,irr
asalt" (impus adeseade nespecialiqti,indeosebide persoanelecu irnpor'-
tante funclii politice sau de stat), nerespectarea tehnologiilor gi chiar a pla
nurilor de executie,reducereacheltuielilor prin folosireain mare mtisuril ir
muncii ,,voluntare"(necalificatdgi neretibuitd) mai alesla lucririle dc pllrr-
tare,calitateauneori slabda unor materialede construcliiqi a finisdrii q.a.
Aceste neajunsuri se reflectd in situa{ia actuali a celor mai rnLrllc
amenajdri peisagsitice,marcate in plus de neglijarea intrelinerii, ca ur-
mare,in principal, a insuficienlei fondurilor alocate.
Dupd 1990 s-a inregistrat o stagnarea activitdtii de amenajarca spir-
liilor verzi gi o avansarea degraddriigrddinilor gi parcurilor gi a altor spa-
{ii verzi existente.
it.l
 I{cvilirncrrtrr in prinrrrlliurtl in tlorlcrrirrlprrvlt (grii-
I s-u rrranilestat
dini ale locuinlelor,ale scdiilorclcfrrnrir,
alc lrotclurilor).
Pdni in 2000, realizirile de interesgeneralau fost puline gi bazatc,
mai ales, pe remodelareaunor arii verzi restranse,devenite acum prea
,,construite",in detrimentul spaliilor ocupatede vegetalie.
O menliune specialdmeriti creareain acegtiani a Grddinii Botanice
din Gala{i.
Se poate prevedeacd suslinereadomeniului public de citre alocaliile
de la buget se va resimli in amenajareaqi intrelinerea spaliilor verzi pe
misura redresdriieconomieigenerale.
In paralel sunt imperios necesareeforfuri suslinutopentru dezvoltarea
gi modemizareabazelor de produclie a materialului siditor, diversificarea
sortimentului, calificareade specialiqtide nivel mediu qi superior.
I ' r t l t i t t t l t r.ll
CoNSERVAREA gr CREAREApEtSAJELOR, PARTE
INTEGRANTA A PROTECTIEt MEDIULUI iI.ICOI'I.IURATON
4.1.CONCEPTUL
DE PEISAJ
Termenulde peisajare ca sensinilial cel folosit in picturf,,apiirrrtirr
irfta Rena$terii,definind un tablou in care natura, observati de ortr, cstc
pci'sonajul principal.
Ulterior, acesttermena fost introdusgi in arta gr[dinilor, fiilrrl llrll
utilizatmai alesdin perioadacredriiparcurilorpeisagere engleze.
ln ultimii ani se remarci o folosireexcesivi a termenului,irr siltrllri
liraltediferite,de exemplu,,,peisajmediatic",,,peisajpublicistic",,.1x'isrr1
industrial"$.a.,care nu au nimic comun cu accepliunealui in tlorrrcrrrrrl
rrhitecturiipeisajuluigi al dezvoltdriispaliale(Marica Solomon,2001).
Conform Convenlieieuropenea peisajului(Florenfa,2000),prirr7,''r
.rrl se inlelege o porliune rle teritoriu a$a cum esteperceputd dc ciitrr, ,,rtt
.yi ale ciirui caracteristici ren td din actiunea Si interacliuneu.fitt tttt il,tr
noturaliSi/ sau umani.
Peisajele,fie naturale,fie antropogene, sunt foartediferite;clc plt.zrrr
lii trisAturi spccificein funclie de zona geograficA, clime, factorii ltcolo
gici, hidrologici gi pedologici,vegetajie,dar gi in funclie dc anrcrnj;rrr.rr
le'ritoriului,dezvoltareaagriculturii,silviculturii,mineritului,irxhtsrrii['r.
Lrrbanismului, transporflrrilor,turismuluiqi agrementului. Peisajclccurr'trr,
ol)icctul artei gr[dinilor qi arhitecturii peisajului sunt influcn.tirtc(k. tr;r
di(iile culturaledin difelitele zone gi epoci istorice,de evolu{iacorrr.t.lr
liilor in celelaltearte vizuale,de dezvoltareacunoa$terii,a gtiin[r'i,;r rrrrl
loacelortehniceqi a tehnologiilorilr execuliaqi intrelinereaantcrrl;iililoI
pcisagistice.
Peisaiul,sub toate aspectelepe care le imbracd(naturalgi arrthrlrir.,
irrral qi urbarr),ir.rtoatemodurilein careesteutilizat,in toatcnrodurilt.lrr
( urc cstc contenrplat,esteo cornponentdimportanti a intercsuluigcncr';rl
(MrrricaSolonron, 2002).Peplanccologic,ambiental, socialqi cultuliti eI
li5
colrstituic
o fcsursircirrcconlril)uiclir t irltllrtclviclii oiuttcrtilor
;;i carc lir-
vorizcdr.iactivitatcaccononticri;(lc rcor:irprolcjitrca,antcnttjitrca
;ii gcsl.i-
onarealui cstcfoartc importantl pcntru rlczvoltarca durabild, bazatd pe un
echilibruarmoniosintre necesitililesociale, cconomieqi mediu.
PEISAJUL NATURAL
Zonele in care elementelenaturales-au pAstratnemodificatede inter-
venlia omului alcdtuiescpeisaje naturale.Ele reprezintdun patrimoniu al
fiecdrei 1dri,in care se doregteconservareanaturii sdlbatice,ca o compo-
nentd deosebitde importantAa mediului fizic.
Consideratedin punct de vedere contemplativ, nenumdratetipuri de
peisaj pe care le oferd natura poseddcalitdli vizuale pe care le asociemcu
perfecliunea,le percepemca frumoase(foto color 57).
In unele situa{ii insd, peisajul natural nu treze$teadmira}ie,emolie es-
tetic[. Analizind cauzele,acesteapot fi: absenlaunor elementede varie-
tate sau, din contrd, prezerllaunor elementedistonante.De exemplu, po-
vdmiqurile dezgolite qi bdtute de vdnturi ale unor dealuri sunt mai pu{in
frumoase decAt dealurile cu pajiqti qi neregulatimpddurite. Dobordturile
de vdnt sau incendiile cauzatede furhrni qi descdrcdrileelectrice imprimd
aspectenepldcuteunui peisaj montan. Zonele de teren nisipos sau serdtu-
rat, cu vegeta,tiasdracdcreeazdimpresii dezolante,la fel cele cu alunecdri
de teren, vdi de rAuri degradatede inundalii sau eroziune.Peisajelenatu-
rale, ca atare sunt puline, ca urnare a intervenliilor oamenilorprin activi-
tAlilede amenajarea teritoriului.
Integrareacrealiilor umane intr-un peisaj natural valoros trebuie sd se
facd in armonie cu acesta,sd nu-l altereze,ci sd-i dea noi valente de fru-
musele (foto color 58). De aceeaestefiresc qi important ca in deciziile de
transformarea unui peisaj natural sd fie implicali qi specialigtiipeisagigti.
PEISAJULAMENAJAT
Modificarea unui peisaj, ca gi creareaunui peisaj nou trebuie sd fo-
loseasc[ la maximum gi sd dezvolte trisdturile nafuralevaloroaseale te-
renului gi ale peisajului existent, elimindnd trdsiturile negative gi aspec-
tele nedorite.
Un peisaj amenajatpoate desdvdrgigi corecta ceeace a creat natura
sau poate reuni in acelagiteritoriu aspectevizuale care in naturi se intAl-
nesc^inmod disparat.
In habitateleumane dominl peisajelecomplet createde om - parcuri
qi gr[dini urbane,spa{ii verzi stradale,peisajelerurale ale fermelor, peisa-
jul unei autostrdzietc.
86
irr irccslca, llnuiirc1ltc
l)totcel;rtcil vizttaliiit clcrttctltclor
atitl;urttrtttirt
oonrponclrtc ciit fi inlcgliuciratturnitot' pcntrusittisfhcctca
lirnclitrrti, di-
I'critclordezidcratclcl,alcdc lblosinlatcritoriilor rcspectivc,in oondi{iilc
construirii unui pcis:rj(lc calitate.
Situareadiferitclor amenajdriin cadrulliatural,exteriororaqului,inr-
pune corelareaacestoracu trdsiturile peisajului inconjurdtor qi integrarca
aspectelorsale vizuale majore (priveligti sau perspectiveasuprascenelor
de interesobservabiledin anumite puncte sau zone ale teritoriului de amc-
najat).
AbandonAndviziunea exclusiv elitisti a peisajului, Convenlia euro-
peani a peisajulut ptecizeazdc[, in prezent,trebuie luate in considcra]ic
de cdtre statelesemnatareale Convenliei atit peisajeleremarcabile,cit 5i
cele considerateurdte.
O problemi actual6, aga cum s-a mai ardtal, este recuperareaqi lc-
fhcereaunor peisaje degradateantropic, de exemplu, teritoriile urd{itc dc
haldelede steril, de instalaliile industrialeabandonate,de cariereledc pia-
tri pdrdsiteetc. (foto color 59, 60).
4.2.IMPORTANTACONSERVARil ECOSTSTEMELOR
NATUR^ALE
$I A PEISAJELORAMENAJATE
in condiliile contemporane,cdnd mijloacele cu care aclioneazl otnul
ii conferd o uria$d fo4d transfomatoare, el determini in intreg mediul rta-
tural rapide, ample gi profunde schimbdri: exploatareaintensea resursclor
naturale, sirdcirea pidurilor, expunereaunor mari suprafele de tcrcn la
eroziune, poluarea solului gi a apelor freatice prin agricultura intensivit,
extindereapoluirii fizice gi chimice la scardplanetari (mdri, oceanc, itl-
mosfera inaltd), poluarea radioactivi, reducerea stratului proteck)r (lc
ozon etc.
froporliile alarmanteale alter[rii mediului in lirile putemic industli-
alizate, agravareacrizei ecologice, au adus in prim-plan problema pro-
tecliei mediului inconjurdtor,wa din cele mai importanteqi mai stringetttc
preocupdriale societdliicontemporane, pe toatemeridianeleplanetei.
Lumea a devenit tot mai conqtientdde consecinleledegradlrii echili-
brului natural al biosferei, carepune in pericol insdgiviala omului.
Numeroaseorganismeintemalionale,cele mai multe puse sub autori-
tatea $i prestigiul ONU, elaboreazdprogramede colaborareprivind ocro-
tirea naturii, organizeazdmanifestdri la nivel mondial (conferinte, simpo-
81

zioano),instituiclirnrhrrirle linanllrcl)cntnlcrcurcauoorl)arcullrnturirlo
gi rczervalii,fbnduripcntruoeroctiriotc.
Pe plan mondial existd diverseprogramede cooperarecare cuprind
mdsuri de preintdmpinarea poludrii apelor cu caracterintemalional, de
proteclie a aerului, a solului, vegetaliei,faunei etc.
ln majoritatea lfuilor se adoptd legislalii qi strategii guvernamentale
pentru apdrareagi ameliorareamediului in contextul cregteriieconomice;
se urmdreqteintegrareaarmonioasda criteriilor economice,ecologice qi
sociale,in interesulexploatirii naturii frrd distrugereaei in acestproces.
Deqi cadrul legal existd in Romdnia(kgea proteclieimediului nr. 137
din 1995),nu totdeaunaprevederileqi ingrddirile impuse de acestaau fost
respectate,fie in mod deliberat fie din neglijenfi, incdlcdrile repercutan-
du-s-enegativ asupracalitdlii mediului ambiant.
In politica de protejare a naturii, de menlinere a echilibrului ecologic
natural, aldturi de fundamentalemisuri tehnice gi economice alcdtuind
strategiadezvoltdrii, un rol important il are grija pentru peisajul natural,
pentru calitateafunclionald qi esteticda prefacerii 1ui, pentru conseryarea
pddurilor qi a spaliilor verzi.
Habitatul uman nu poate fi desprinsde problema protecliei mediului
inconjurdtor. Asigurarea calitdlii vielii in agezdrileumane inseamnd nu
numai un standardqi un confort propriu civilizafiei modeme,ci qi condilii
naturalefavorabile sdnitnlii fizice gi psihice a omului.
Un mijloc important in realizareaqi menlinereaechilibrului ecologic
al ambianlei omului este reintegrareanaturii in oragegi a oragelorin pei-
sajul natural. Sistematizareaurbandqi, la o scardmai larg[, sistematizarea
teritoriald abordeazd,deopotrivd,problemeleambientului peisagistic (es-
tetic Ai funcfional) qi ceie ale ambientului ecologic (fizic, chimic, biologic
qi psihosocial)(Muja S., 1984).
O scurtd privire asupracaracteristicilormediului fizic de via![ al po-
pulaliei urbane permite inlelegereaimportanlei funcliilor de proteclie pe
care le exercitdzoneleverzi.
Oraqelemati au devenit imense concentrdride volume 9i spalii din
beton, ziddrie gi asfalt, cu artere de trafic trepidant, cu fabrici qi uzine,
alcituind un mediu arlificial in care natura vie este supusdunei perma-
nenteagresiuni.
Putem spune ci omul modem, uitAnd uneori cd aparline naturii, gi-a
artifi,cializarin aqamisurd via{a incdt, in prezent,s-a neglijat pe sine, ca
fiin!i biologicd.
88
'1
In cc constatr tlc rrrctliultri
lr;rnslonrurr ttuclc:
tltlttntl;itcc coltsccittlc
Mai alcsin oriri;clcnrirn,l)roccsctlc tt nt:trccontplcxitatc i;i tlctcrnti-
natcdc o nrultiturlincrlc llclori cauzcitzitinlportante modificrlri alo fitc-
torilor naturali.
Microclimatul urban se caracterizeazdprin temperaturimai ridisalc,
uscdciuneatmosfericd,reducereacurentilor de aer naturali.
Cregtereatemperaturii se datoreazdatdt emisiunilor de cildtrri in at-
mosferd,generatemai alesde industrie,cdt qi inmagazinirii cdldurii in tim-
pul ziiei de cdtre volumele construite qi ariile de beton 9i asfalt. Dil'eren-
lcle anualeoscileaz[ intre 0,5 gi 1,5"C, dar in sezonulcald pot ajunge pii-
nd Ia l0"C in oraEefalI de imprejurimi.
Stagnareacdldurii prin oprirea vAntului de c[tre clddiri, cu atdt nrai
rnult cu cdt acesteasunt mai inalte gi mai dese,determindgi scidereaumi-
ditdlii relative a aerului, favorizdnd maladiile respiratorii.In acelagrtintp,
reducereaventilaliei impiedicd primenireaaerului.
Poluarea reprezinti aspectul cel mai pregnant al alterdrii mcditrltti.
cauzatdde civilizalia modemi.
Impurijicarea atmosferei oragelorgi centrelor industriale,rdspiindin
du-se gi in zonele inconjuritoare, uneori la mari distanle, are consccin{c
negativeasupraomului gi a celorlalte viefuitoare.
Factorii generatoride poluare sunt termocentralele,industria (rJtirui
ci, de rafinare gi prelucrarea petrolului, metalugici, de prelucrarc a plo
duselorminerale g.a.),in mare m5suri mijloacele de transport(motoarc cu
ardereintemd), la care se adaugi qi activitateacurentda populatici. Accs
te surseemit in atmosferamari cantitdfi de noxe, cu consecinlencgiltivc
directeqi indirecte asuprasdnatdliiomului qi a celorlaltevieluitoarc.
Noxele din atmosfer[ sunt sub formd de gaze,aerosoli,fum, pral, 1xu'
ticule solide. Acestea,prin intermediul aparatuluirespiratorajung itt olg;r
nism, putAnd caluzagrave tulburdri ale fuircliilor vitale, in raport cu tlalulit
;;i concentraliapoluantului.Foartetoxice sunt unele gazeca: hidrocarburilc
nearse,oxizii de carbon,oxizii de azot, clorul, fluorul, dioxidul dc sull,
sulfura de carbon 9.a.,ca gi pulberile fine, ajungdndpdni la dimensiuni rlc
aerosoli(1 milionime pini la 1/5000mm), conlinAndplumb, arscn,citrl
rniu g.a. (Garec, J.-P., 1989).Dar gi substanlelemai pulin toxicc, pritt
prezenlain atmosferdin mari cantitdli, sunt poluante.
Atmosfera incircatd cu impuritifi, care devin nuclee de condr:usalc,
lirrmeazddeasupraoragului o piramidd de vapori care reline o partc (lir)
lrrzelerrltravioleteEidiminueazlintensitatea luminii cu p2ndla 20 - 25 '/o.
tt9
 (lor)diliilcnrctcorologicc q;ircliclirl inl)ucnlcazit
gradultlc poluarc. irccstcaintorlcrind ctr ohrcetrvclccrcitrii spu(rrlolvcrzi. Insirvialt orrrului
Curenliidc aerdispcrscazl noxclc,diminulindconcentralia acestora, ilar cstc oonditionatiidc intrcg cornplcxulcc0logic,dc intrcagabiosf'crit9i dc
rdspdndindu-le pe arii mai largi.Precipitaliile potaccentua efectele nocive accea,echilibrulaccstciilcstcdccisivpentruurnrnitate.
prin producereaploii acidesau,dimpotrivi, pot reducepoluareaaerului
prrn antrenarea particulelorsolidecdtresol, impurifrcdnduJindirectpe 4.3.FUNCTilLE
ZONELOR
VERZI
acesta.In mediuiurban,cregterea umidit5{iiatmosferice determindaspec-
te nefavorabileca formareacelii acide,cu acumularea poluan{ilorsubfor- Creareaambianlei naturalea omului se bazeazdatdt pe readucereana-
md de padiculesolide gi aerosoli.lnversiuneatermicdpoate catza mai turii in habitatul uman, cit gi pe dezvoltarea$i amenajareacadrului natu-
alesin zoneledepresionare menlinereaunui plafonde noxe la mici indl- ral exterior, din afara localitdtilor.
lime fajd de sol, creand o atmosferd greurespirabili. Diferitele categorii de peisaje amenajateindeplinescmultiple funclii;
Poluareaatmosfereiestemai marein oraqeleindustrialesituatepe vii cle iqi exercitd acliuneain acelagitimp, dar unele prevaleazdasupraaltora,
(aspectpregnantpdnbin anul 1994,la Reqi{a,Vulcan,Comamic,iama- ca urmare a specificului programelorpeisajelorin catzd. Aceste funclii se
veni) 9i in depresiuni. rnanifestdatAtin sfera ecologicd(proteclia gi ameliorareamediului), cdt 9i
In lara noastrd,poluareain anumitezones-aapropiatde limitele cri- in cele sociald,culturald, istoricd gi economicd.
tice, ridicdndproblemecomplexeecologice$i social-economice care au ,,Pledareacauzei" privind importanla amenajdrilorpeisagisticein pre-
pus imperativproblemaretehnologiziriigi chiara inchideriiunor linii de zent $i pentru viitor se bazeazdpe inlelegereadeplind a principalelor ro-
producliegi a unorintreprinden. luri ale amenajdrilorpeisagisticein ameliorareacalitdlii vietii, ceeace jus-
Dereglirile produsefactorilor fizici ai mediuluiin oragecuprind gi Lifici preocupdrilegi eforturile financiare gi umane pentru prezervarea;i
poluarea si degradareasolului, impuificarea apelor naturale. irnbundtdlireacelor existentegi pentru creareade noi peisaje,mai perfor-
Acumulareasubstanlelor nocivein sol are loc atatprin preluareadin ntantegi mai adaptatecerinlelor actualeale societdlii.Acesteroluri sunt dc
atmosferA a poluanlilorde cdtreprecipitalii,cdt 9i prin depunerea gravita- protecliegi ameliorarea mediului, recreative,decorativegi utilitare.
lionall a acestora, la careseadaugiaportuldirectal omului(reziduuriale
produselorpetroliere,sare,var nestins,carbid,moloz,degeurinedegrada- 4.3.1.FUNCTIILEDE PROTECTTE
bile biologica.a.). 9I AMELIORAREA MEDIULUIAMBIANT
Dar qi uneleacliuni ca: decopertarea terenurilorde stratulfertil, um-
pluturilecu pimint necorespunzdtor (fiecventein urmaactivitdfiiin con- Se gtie cd dintre ecosistemelenaturale,pddurile, ocupind mari supra-
struclii),excesulde ingrdgimintegi pesticidecreeazdcondilii nefavorabile lcle pe glob, exercitd cea mai importantd functie de creare$i conservarcit
pentruvegetalie$i pentruviafaorganismelor din sol. rnediului de via{[ al uscatului; de aceeaprezervare lor, gospoddrireaq;i
Poluareasolului,proveniti din atmosferd,din apesauprin impurifi- cxploatarearalionald, in contextul cerinlelor tot mai mari cirora trebuie sii
caredirect[, determindreducerea capacitdtiide ameliorarea calitdJiime_ lc facd fa{6, in primul rdnd ca resursdeconomicd,necesitdadoptareaunor
diului de cdtrevegetaliapddurilorgi a spafiilorverzi urbane;de asemenea strategii speciale,fundamentateecologic, care si asigure stabilitatea lor.
cauzeazd poluareaproduseloragroalimentare provenitedin culturilesitua- I'irdurile actuale sunt absolut indispensabilepentru menlinereaunor echi-
te in perimetrele urbangi suburbanafectatedepoluare. libre in naturi, pentru buna funclionare a intregii biosfere,condilie de ba-
Apelenaturale,impurificateprin deversarea reziduurilorindustrialegi z:-ra existenteiin continuarea omului (Doni{n N. qi colab., 1977).
menajere,setransformdin vectoriai agen{ilorpoluan}i,cu urmiri negati- in contextul artificializirii crescdndea mediului de viald al oamenilor,
ve potenlialepentru om, animale,vegetaliegi directepentru sistemele ttrlul ecologic al zonelor verzi se situeazdpe prim-plan, decurgAnddin
ecologiceacvatice. rnultiple actiuni ale acestora,foarte impodante pentru habitatul uman, mai
Din vastaproblemda alterlrii mediuluiam prezentat,indeosebi,aspecte rlcs in zonele care nu beneficiazdde apropiereapddurilor extinse pe mari
direct legatede habitatuluman,de calitateaconditiilorde viald in orage, sLrnrafcte.
90 9l
 Irurrcliilc
zonclorvcrzlcurccorrtrrlrrrrc in nrodoscrrlial
la ctrlrtlrlca
nrc-
diului dc viafirin tcritoriul urbani;i ccl pcrrurbansunt:arncliorarczrmicm-
clirnatuluiurban,purilicarcaatmosf'crci qi atcnuarea
poluirii tbnice.
AMELIORAREAMICROCLMATULUIURBAN
in oragelesirace in zone verzi gi in cele in care distribu{ia acestora
estedeficitard,microclimatul se caracteizeazl,,a$acum s-a ardtatdeja,prin
regimul termic nefavorabil, uscdciuneaatmosfereigi reducereacurentilor
de aer naturali.
Vegetalia lernnoasi din cuprinsul orzgelor modereazdtemperaturile
excesive $i atenueazl varia{iile de temperaturddiume gi sezoniere.Prin
efectul de umbrire gi prin proceselede evapo-transpiralieale maselor de
fnrnzig (pentru un gram de apd evaporatd se consumd 600 de calorii),
temperatua medie a aerului ?nzilele de vard.estecu 2 - 3,5 .C mai scdzutd
in preajma pddurilor $i in interiorul spaliilor libere arborizate fa!d,de zo-
nele neplantateale oragului9i cu 12 - 14 "C mai scizutd decAttemperatura
construcliilor gi a ariilor betonategi asfaltate.in sectoareleurnbrite-e plan-
taliile de arbori, radialia calorici inregistreaz[o scdderede pdndla 5"C fat6
de cele umbrite numai de clddiri.
Se apreciazdci o {hqiede vegetalielemnoasi cu ldlimea de 50 - 100 m
poate rdcori ambianla in zilele de vard, cu pdni la 3,5 .C; daci se ia in
considerarefaptul cd temperaturacoboardcu 0,5 .C la fiecare 100 m de
cre$terea altitudinii, atunci aceasti rdcorire corespundeunei diferenle de
nivel de 700 m (BernatzkyA., 1966).
In timpul nopfii, vegetalia,,absoarbe"radialiile termiceinfraroqii emise
de suprafeleleartificiale gi naturale insolate in timpul zilei, astfel cd 9i
procesulde rdcorirenoctum estemai pregnantin ariile plantate.
O anumiti contribulie la procesul de termoreglareprin evaporalie il
au apele prezente in peisaj gi solul neacoperitde materiale conshuctive
impermeabile.
Iama, in interiorul gi la addpostulplantaliilor temperaturaeste u$or
mai ridicatd decit in zonele deschise,ca urmare a reducerii vdntului de
cdtre arbori. O consecinld practici este utilizarea maselor vegetale cu o
anumitl pondere a coniferelor pentru proteclia nord-esticda clddirilor qi
a incintelor; densitatsaramurilor speciilor foioase gi frunzigul persistent
al rdginoaselordiminueazd efectul de rdcire al vanturilor aspre de iarnd.
Proteclia se resimte pe indltimi sub sau apropiate de nivelul mediu al
plantaliei.
ot
in acclagitinrp ctr irrrlrrrrriiliilifoa
rcginrulrrrtcrrrrie,vcgctirlllt)oB,:llii
tlctcrnrinicre$lercduniditilii r<'lulivcu uL'ruluictt 7 - 14 'Yoin parcuriqi
piduri, rdstidngintlu-sci;i asuprazonelorinvccin to.
Planta{iileurbane,datoritd capacitd{iilor dc umczire a atmost'crciprin
evapo-transpiralie,au rolul de a compensareducereaaportului higrometric
al apei din precipitalii, carc, cdzind pe suprafeleleconstruite,este in cea
mai mare parte evacuatdprin canalecolectoareinchise. Se apreciazi cd un
arboreplantatpe strad[ poateevapora5 m' apdpe an (BematzkyA., 1978).
Rezulti cd o pondereralionalda plantaliilor din zoneleconstruiteqi o buni
dimensionareqi repartilie teritorialda scuarurilor,parcurilor, grddinilor gi a
altor categoriide amenajlri peisagistice,prezenlaapelordeschiseomamen-
tale 9i utilitare (acumuldri de apd) contribuie la realizarca unui nivel higro-
rretric confortabil al atmosferei urbane,indeosebi in timpul verii.
Spa{iile verzi influenleazdfavorabil microclimatul qr prin stimularea
schimbuilor de aer.
Diferenla de temperaturddintre zonele verzi gi aglomerdrilede con-
struc{ii sau teritoriile deschise,lipsite de plantalii, duce in perioadelede
calm canicular la formareaunor curenli de aer ce pot atinge I m/s. Aceas-
td brizd urband,cu sensuldinspre zonele plantatecdtre zona construiti in
timpul zilei gi invers in timpul nopfii, contribuie 1aschimbul caloric Ai la
dispersareapoludrii.
Totodati, zonele arborizateprotejeazdimpotriva vdnturilor putemice,
diminuAndule considerabilvileza. La o distan!5de 30 - 60 m de marginea
pddurii viteza vdntuiui scadecu 30 - 60 7o,in \a 72O- 200 m atmosfera
devine calmd. Proteclia tm-
potriva vkntulul se intinde
pe o distanld mai mare de
l0 - 40 ori decAt indllimea
plantaliilor. Spre deosebire
de ecranele construite, care
nasc curenti turbionari, cele
vegetale atenueazd curentii
prin filtrare in masade frun-
ziq gi alunecarepeste volu-
rnelevegetale.
Un alt element al micro-
climatului pe care il influenleazd favorabil zonele verzi este ionizdrea
dmosferei. Se gtie ci raportul dintre ionii pozitivi gi cei negativi condi-
93
 {ioncazf, sdnitatcaorganisrnului (pcstcnivolul 1,3:l seinrcgistrcazd stiri
dc nervozitate, oboseale,sldbireavcdcrii,tulburdrirespiratorii ).
;;.a.
ln atmost'era ora$elorionii pozitivi seaflAin cantitili foartemari fale
de zonarurald,ca urnare a poluerii;ionii pozitivi fiind predominantgrei,
prin unireacu nucleelede condensare, suntatragiin numdrmai marede
scoa4aterestrd(potentialnegativ),raportulmenlionatputdndajungede la
I,7:l la 2:1in locurileintenspoluate.
Vegeta{ia,cu incircareelectricdnegativd,ca gi p[mdntul,retineionii
pozitivi gi ii respingepe cei negativi,careastfelrealizeazd o concentralie
mai marein atmosferi,de asemenea, prin emitereade electronisubinflu-
enla luminii cu o anumitdlungimede undd,planteledetermin6imbogdlirea
atrnosfereiambiantein ioni negativi.Arborii cu frunze lanceolategi ma-
joritatea iaqinoaselorcu frunzeaciculareoferdpunctede descircarea elec-
tricitilii solului (negativd).De acestefectbeneficiazd $i teritoriileinveci-
natespaliilorplantate,ionii negativifiind transportatidecurentiideaer.
Cercetdrileau scosin eviden!6capacitatea
multor speciide a genera
ioni negativi(stejarulrogu,pinul, salcia,mesteacdnul,
salcAmul,liliacul,
plopul negru,molidul,tuia, cetinade negi9.a.),iar a altora,in numir mult
mai mic, de a diminuaproporliaionilor negativi(stejaruldebaltd,teiul cu
frunzemari,nucul,cenugerul).
Acesteaspectetrebuieluatein consideraliela alcituireaplantaliilor
pentruspaiiileverzi recreative,pentruunitilile de invdldmdntqi celesa-
nitare,intrucetionii negativiinfluenleazdpozitiv stareapsihic6,activita-
teacardio-vasculari. randamenful intelectual.
PURIFICAREA ATMOSFEREI DECATREZONELE VERZI
Reducerea poludrii atmosfereiconstituie,a$acum s-a ardtat,o pro-
blemddificil de rezolvat,fiind necesare, in primul rdnd,mdsuricomplexe
c re vizezdtehlologiile industrialegi procedeele tehnicepentrulimitarea
emanirii depoluanti.
Un rol importantin asanarea atmosferei il auzoneleverzi,prin ac{iuni
de epurarefizic5,chimicdgi bacteriologic[.
Epurareafizicd. Maselede verdeaJieputeazdatmosferaindeosebiprin
refinereaprafului9i pulberilor.Impuritilile in suspensie, intilnind filtrele
de vegetaliesedepunin principalpe frunzig.Cercetiriminu{ioaseau consta-
tat cd o peluzi de iarbdrefine de 3 - 6 ori mai mult praf decato suprafald
nudi, iar un arborematurretinede 10ori mai multeimpurititi decAto peluzi
demdrimeaproiectieicoroaneiacestuia pe sol.Depunerea gavitalionaldeste
inlesnit[ de incetinireacuren]ilorde aer la nivelul maselorde frunze;la
94
ircclstas0 aclaugillixarcirclcctrostati0d a pulhcrilor.l;runzolcitcutrtulcazit,
tlc ascmcnca,pritt atlcrcnlil,lirninginc,gutlroattoiii ulciuri din aorrlsolii
1:rrluanli.
Spdlareafrunziquluidc cltre precipitaliisauploi artillcialegi rcitrnoi-
rca anuali a aparatuluilbliar (la speciilecu frunzecaduce) asigurdnrcn-
lincrea functiei acestuiade relinere a impuritdlilor.
Capacitateade epurare fizicE depinde de specie gi este mai marc la
arborii gi arbugtii foiogi cu suprafati foliari mare qi cu frunze piroasc i;i
ncrvuri proeminente(ulm, tei, castanomamentalg.a.).
Pe lAngd filtrarea mecanicd a suspensiilorrezultate din poluarea cu-
renti, plantatiile masive gi pddurile pot reline pi particulele radioactivo,
reducdndradioactivitateaatmosfereicu 30 - 60 Yo fald de locurile lipsito
de vegetatie.Aceastdacliune are o deosebitdinsemndtatepentru ocrotirca
snnetdlii 9i vietii, gtiindu-se ci iradierea cu 600 doze produce la om o
rnofialitatede 100 %, in timp ce scddereala 1/3 a sarcinii de radialie rcdu'
ce rata mortalitdtii la aproape50 %, iar diminuarea Ia 2/3 o apropic dc
zero(BernatzkyA., 1978).
Epurarea chimicd exercitatede maselevegetaleeste deosebitdc inl-
portante,in primul rAnd prin consumareaCO2 Si menlinereaechilibrului
txigenului fn atmosferd.
Principalelesursede oxigen ale planeteinoastresunt plantele vcrz.itc-
restregi planctonuloceanelor.In procesulasimilaliei clorofiliene,la luntina
solard frunzele absorb dioxidul de carbon efectudndsinteze biologicc at
olimini oxigen gi ozon. pilanful zi-noaptefiind in favoareaproduclioi tlc
oxigen, pddurile qi spa{iile verzi reprezintdprincipalele rezervoaredc ncr
curat. Un hectar de pddureproduce in medie 10 t de oxigen pe an 9i cott'
sumd 14 t CO2 pe an (Bernatzky A., 1978).Acest aport estevital, dac.l sc
ia in considera{ieconsumuluriag al oxigenului de cdtre industrie,aukrnur
bile, avioanegi alte mijloace de combustie,insolit de cre$tereaputcmicil it
cantit5lilor de CO2 in atrnosferi.Ludnd in consideratienumai necesarul(lc
oxigen pentru fiinla umand, se apreciazdcd o suprafaF foliard de 25 ntp
ircoperd nevoiazilnici pentruo persoand.
in atmosferaterestrdse inregistreazdo cre$terecontinui a conccntra-
liei de gaz carbonic intr-un ritm care se intensificd atAtca urmare a majo'
ririi emanatiilor, cit 9i prin diminuarea consumului biologic al acestuia,
cauzatdde defriqareapddurilor gi poluareaoceanelor.De la un conlinut dc
322 ppm in 1972 (CNST), s-auinregistrat334 ppm in 1980,346 ppm in
1986cu previziuneade 379 ppmin anul 2000 (BernatzkyA., 1978).
95
 La rrivcllo<;al,itr zilclc culrrrcq;iciiltlrrroasc
in prcirjmarrlitittilorin-
dustrialelit pc artcrelcitrtcnscirculrtc,cot)ccntratia CO2atingcvalori mai
mari, concomitentresimlindu-seinsulioienlaoxigenului.
In acestecondilii, se impune cu necesitateprotejareavegetalieide orice
fel, dar mai ales a pddurilor 9i spaliilor verzi, 9i creareade noi suprafele
plantate,suficient de intinse $i bine arboizate.
Vegetalia are, de asemenea,capacitateade a fixa prin metabolizaregi
aTtegaze nocive din atmosferd.Date certe s-au oblinut privind anhidrida
sulfuroasdin concentraliisubletale.Se estimeazdcd aerul poluat cu 0,1 mg
SO2/mcpoate fi complet epurat dacdtraverseazdlent (25 km/ord) un hec-
tar de pddure de fag, efect care nu este neglijabil pentru ameliorareaca-
litdlii atmosferei. Cercetirile efectuatein zona Combinatului Siderursic
de la Regija at ardtatci, in plin sezonde vegetalie,concentrafiade Sb2
sub coronamentulpddurii a fost cu 28- 48% mai micd fatd de concenfatia
din timpul iemii, evidenliind astfel un eficient proces de epurare a
atmosferei(Dumitriu-T5taranu,1980).
Este necesarsd se cunoascdfaptul cd vegetalia,purific6nd aerul prin
mecanismelearetate,suferd la rAndul ei din cauzapoluantilor atmosferei.
ln orage,poluarea continud, in generalla concentralii sub pragul de toxi-
citate pentru plante, determind debilitarea arborilor gi arbugtilor prin
reducereacapacitelii de fotosintezdgi sensibilizareala alti factori de stres
(secetd,agresiuneabolilor gi ddunltorilor etc.), diminuarealongevitdtii.
Acliunea antipoluantda plantelor are anumitelimite; in cazul unei im,
purificiri excesivefizice gi chimice, se manifestdfenomenede fitotoxici-
tate, aparilia de uscdturi gi chiar pieirea,fapl constatatin vecindtateaintre-
prinderilor industrialecare au avut emanalii nocive (Cop$aMice).
Simptomelede fitotoxicitate sunt vizibile indeosebila frunze: modifi-
cdri de culoare qi texfurd, arsuri, necroze.ln mediul urban, s-a semnalat
pentru prima datd la Los Angeles,?n 1943,poluareafotochimici (un ames-
tec de ozon qi compugi cu azot formali prin reaclii fotochimice complexe,
in care participd hidrocarburile din gazele de eqapament);in condiliile
unei insolalii putemice gi a unei temperaturide peste 20oC, aceasti po-
h'are determind aparilia de reflexe metalice,argintii sau bronz pe fala in-
ferioari a frunzelor qi pete punctiforme de decolorarepe fala superioarda
frunzelor, care indicd degradareatesuturilor gi a funcliei de asimilalie
clorofiliand(GanecJ.-P.,1989).
Dupd studiile serviciilor de proteclia mediului din Canada (1981),
principala sursd a compugilor fitotoxici (oxidanti, hidrocarburi, plumb)
sunt vehiculele automobile,defindndo cotdde 39 %o.
96
l)inrinuirrctpoluilrncrr irlutorulvogctttlictsc trazcltzit,irt prirtrulriintl,
pc cf'octuldo nrasilal plunt [iilor intinseEi tlivcrsilicatc(monoculturaostc
vulncrabild),clin spccii ruui rczistentela dil'critclonoxc. Acestcfiltrc bio-
logice nu sunt insi intotclcauna eficiente;estenecesard, in paralel,rcdu-
ccreaemisiunilorde poluanli in mediul ambiant.
Aspecteloreconomicecare au determinatin ultimii ani inchidereaunor
rnari unitili industriale li se adaugdgi motivaliile de naturi ecologici, in ca-
zul celor care erau putemic perturbatoareale mediului; din aceleaqiraliuni,
alte unitdli funclioneazdnumai cu anumite seclii mai pulin poluante sau qi-au
rctehnologizatprocesul de produclie. De asemenea,in industria de automo-
bile se profileaz[ obligativitateaechipdrii cu motoare respectAndanumito
norme ecologice. In traficul urban se instituie reglementiri de trasee ;;i
perioadede folosire a vehiculelorpoluante.$i in alte domenii se iau mlsuri
specificede reducerea poludrii fizice qi chimice a atrnosferei,care sustin
aporh:l vegetafieiin realizareaunui mediu mai sdndtos.
Epurarea bacteriologicd a aerului de cdtre zonele verzi este de asc-
menearezultatul actiunii maselor de frunze. Prin aceleaqimecanismc tlc
captareca pentru praf, frunzele relin microorganismeleasupracirora sc
cxercit[ acliunea sterilizatoare a radia{iilor ultraviolete gi a ozonultti
tlegajat de plante, indeosebi de conifere. La acestease adaugd putcrcil
bactericidda substanlelorvolatile fitoncide eliminate de frunzele qi florilc
n.rultorplante. Specii de arbori ca: mesteacinul, stejarul, teiul, pinul g,u.
tnihileazi bacilii dizenteriei,difteriei, tuberculozei.
S-a constatatcd, in parcuri, concentratiade germeni se reduceprogrc'
siv de la periferie cetre centru, gralie acliunii benefice a plantaliilor. Mrl-
surdtorile efectuatein marile aglomerdri comparativ cu interiorul parctr-
rilor scot mai mult in evidenld influenla pozitivi a vegetaliei privincl pu'
riflcareamicrobianl.
ATENUAREAPOLUARIIFONICEDE CATREPLANTATIILE
DIN AMENAJARILEPEISAGISTICE
Activitdlile cotidiene din localit5li genereazi diferite niveluri dc po-
luare sonori; un fond de zgomotecontinue,intretdiatede zgomotestritlcn-
tc datoratetransportului,lucrului in intreprinderileindustriale,construc{ii,
rllumuri etc. asalteazdpermanentsensibilitateaoamenilor, accentudndtli-
lcritele st[ri de stres.Zgomotele cele mai frecventein mediul urban au o
intcnsitatecuprinsl intre 40 9i 80 decibeli.
Maseledensede frunzig ale arborilor gi arbugtilorintercepteazdenergia
lirnici a surselorde zgomot $i o atenueaz[,in mlsura in careplanta{iilc
/ Arhilccrturllpcisaticrai 97
 suntsulioiont dc colnl)actcgi ltrgi.l)in rczultatclcunorccrcctiiri.sc anrc_
ctazdcd o pcrdcadcnsi dc vegctaliclornnoasri, cu ldlimeadc 200_25d m,
poateabsorbiin mare parte zgomotelcunei autostrizi,reducendu_le cu
35-45decibeli,ceeace echivaleazd. cu o depdrtare de 2 km faj6 de aceasta
(CookD.L qi VanHarerbeke D.F.,1971).
. .In orage,plantaliilestradale,adeseanumaidin giruri de arbori,nu au
nici un efectde protec{ie,iar plantatiilerare dintre blocuri gi scuarurile
cu suprafali restrdnsireduc zgomotelenumai cu 4_5 decibeli _ efect
aproapenesesizabil.in parcuri insi plantatiiledese,penmetraleoferi
pentruvizitatori o proteclieantifonicdevidentdmai alesin timpul sezo-
nuluide vegetatie.
Combinarea acestuiefectcu cel al modeldrilorde relief gi al altor ob_
stacolenepenetrante se pot obline rezultateremarcabilede reducerea
zgomotelor.Solutii bazatepe astfelde asocierisunt folositein proteclia
localitdlilorsaucaselordin apropierea ciilor de circulalieimportante(au_
tostrazi,$oseleq.a.),undezgomotelepomescde la nivelul solului.Undele
sonore,propagdndu-se centrifug,sunt interceptate de colineplantatesau
de ziduri plantate,cu o construcliespeciald.
Spaliulatmosferic,perceptibilimediatde cdtreoameniprin microcli_
mat, calitateaaeruluirespirabil,nivelulzgomotelor,estenumalo compo_
nentl a mediuluide viali atAtal fiintei umane,cdt gi al regnuluianimai
9i
vegetal.Funcliile ecologiceexercitatede citre vegetatiaz-onelorverzi in_
clud qi alteactiuni.
PROTEJAREA SIAMELIORAREA SOLULUI
Plantaliilemasivede arborigi arbugti,prin intermediulslstemelorra_
dicularefavoizeazl autocurdlirea solului:ele preiauprin absorblieunele
substanlestr6ine(poluanli)gi diminueazdexcesulunor elemenre,conrn_
buindla echilibrarea capacitdtiide fertilitate.
este
^Vegeta{ia un factorpedogenetic: prin resturilevegetalede la su_
prafalasolului(litiera)9i din sol (rddicini moarte),descom-puse de micro_
organisme,solul se regenereazd gi devinemai fertil. Din acestconside-
rent, indepartareafrunzelorcdzutedin ariile ocupatede masiveesteo
practicdantiecologici.
amenajdrilede spa{ii verzi pe terenurirelativ sdrace,cu timpul,
..In
calitateasolului din ariile plantatese amelioreazi,la aceasta contribuind
gi unelelucrdri ca afEnarea, adlugareaunui stratsuperficialde proteclie
(mulcire)din materialevegetaleg.a.Uneori,plantelepot modificain
sens
98
ncg,ativ unclc citroctcrislt(i sttlurilot
alc solului,tlc cxctttllltt,acitlilicrcrr
siraccdc cirtroconilcrc.
Pc lingi aporlul dc tttatoricorganicii,vr:gctaliacontribuic.lot prill
aparatulradicular,la cro;tcrcaporozitd{iisolului qi implicit la capaoitatca
la activareavielii microorganismelor carc
lui de hltrare si sedirnentare,
lac biodegradarea materieiorganiceqi amelioreazdfertilitateasolului' la
irnbundtdlireacapacitilii de retenlie hidricd a terenului.
in amenajdrilepeisagisticecu terenuri in pantd, vegetaliapermitc ll-
xareasolului, prevenireaeroziunii gi a alunecdrilor,in acestscop fiind lir-
losite specii de arbori gi arbugti cu sistem radicular bine ramificat 9i pro-
ilnd, de asemeneaspecii drajonante.
FAVORZAREADIVERSITATIIBIOLOGICE
Componentelevegetaleale amenajirilor peisagisticesunt foarte vari-
ate, de la cele lemnoasela cele erbacee,reunind o gamd foarte bogatit dc
plante, atat autohtonecit qi exotice, mai ales in parcuri qi grddini. Insu-
girile biologice gi cerinlele lor ecologice condilioneazdrelaliile dintrc clc.
Diversitateabiologicd conduceatdt la competilie, cit gi la favortzarc rcct-
proc5,in funclie de specii, de densitdlitede plantare,de insuqirile mctlitt-
lui fizic. Este bine ca modelul pddurilor s[ fie preiuat Ei adaptatin stahi'
Iirea asocierilor dintre diferitele specii lemnoasein plantaliile masivc. A-
cesteapot realiza o coeziunemai bund gi perenitateapeisajului; clc cx-
ploateazdin comun resurselemediului gi in acelaqitimp sunt mai rczis-
tente la agresiuneaunor factori biotici (boli, d[undtori) comparativ ctt
planta{iilepu{in sau deloc diversificate(specieunicd).
Creareapeisajelorin interiorul localitililor asigurdaddpostgi condilit
de viald pentru o multitudine de pisdri 9i alte diferite animale vertcbrittc
(arici, veverite, cdrtite, broagte,peqti, gopdrleg.a.)qi nevertebrate(inscctc,
viermi g.a.),microorganisme.
Toate reprezentantelebiosferei formeaz[ o lume vie care convlclu-
icqte qi se interconditioneazd.intrucAt in peisajele antropice nu sc poiltc
rcaliza autoreglareaspecificd ecosistemelornaturale, se impune suprltvc'
gherea gi intervenlia omului pentru reglarea relaliilor dintre dileritclc
grupe de specii aflate in competilie pentru factorii ecologici vitali (dupti
caz - hrani, lumini, api): combatereacaracteruluiinvadant al unor spccit
vegetale,rdrirea plantaliilor, indepdrtareaburuienilor, combatereainsoctc-
lor gi microorganismelor ddunltoare plantelor, limitarea creqterii unor
populafiide animaleetc.
99
 4.3.2.FUNCTilLE
SOCTALE pEtSAGIST|CE
ALEAMENAJARTLOR
cREAREA UNORAMTJTAN fE psrrlol I_AxAN't.E
Amenajdrilepeisagistice suntbeneflcepentrusdndtatea oamenilornu
numai prin creareaunui microclimatmai favorabilsi a unui mediu mai
calm, cu aer mai curatgi mai bine oxigenat,ci gi prin influenlastenici
asuprastirii neuropsihice.
Mai alesin parcuri qi grddini,undevizitatorulpdtrundein mod de-
liberat pentru a se relaxa,dar 9i in naturamai pulin cizelatd,peisajele
exercitdmultiple influenlecarese insinueaziin sistemulneurovegetativ
prin toatemijloacelede perceplie,independent devoinlasubiectului.
Privite chiar prin fereastrd,scenelede peisajlinigtit, arborii,arbugtii,
peluzelegazonate au efectbenefic,calmant,trezescsenzaliade pace.plan_
tele suntreperelenoastrscareindicdsuccesiunea sezonelor:admirlm cu
pldceredesfacerea mugurilor,apariliafrunzelor,apoi a florilor gi fruc-
telor,ne incdnti cuioriletoamneipictatede frunzigulcopacilor,dar gi ar-
hitecturaramurilorrlezgolitede frigul iemii, zdpadaa$temutA saudantela
chiciureiin coroane. in peisajnebucuri gi pdsnriie,cu ciripitulvoiossaucu
trilurilelor muzicale,fluturii,atragideflori, veverilele,
agilegi sprintene.
Vegetalia,prin subtilemijloace- armoniaculorilorgi formelor,parfu_
murile suave,fognetulfrunziqului,graliafragildsautrdiniciafalnici, viala
pulsAndin fiecarefrunzd,floare,mlddild,dar qi efectulinvizibil al cdm_
pului bioenergetic al plantelor- ac[ioneazd asuprasensibilitilii oamenilor,
influenldnduJepozitiv tonusulpsihic.
In pdduri,in parcuri9i grddini,in funclie de stareapsihicdqi de ca-
racterulsceneiobservate,fiinla uman[ estepredispusisprecalm,reverie,
vivacitate,tonifiere,receptivitate, buni dispozilie.
Astfei, expresivitatea plasticda coroanelorpoatedeclanqa stdripsiho_
emofionalevariate:silueteleelansateale arborilorstimuleazdspre dina_
mism gi optimism,celerotunjiteimprimdcalm gi relaxare;formeleple_
toaseindeamndsprevisare,iar copaciiputemici,falnici sugereazd dura_
bilitate,siguranld.
Tot aga,culorile,prin varialieqi tonuri, aclioneaz|asupradispoziliei
psihice.Celevii, putemice- rogu,portocaliu- iriti cdndsuntdominante,
dar invioreazi cind sunt dispuseca accentecromatice;verdelepredomi_
nant al vegetalieiestelinigtitor; nuanlelecaldeale florilor (roz, galben_
auriu, crem, lila), imbinnrile armonioase ale acestora,potenlatede pre-
zenlaalbului,a albastrului-pal predispunla bunddispozilie,calm.
100
lrtsitqirurttTro:ilru'.a't.rrtgi.rt
k ti, llritt caractclulsirtt,prirt stilul gcorttc
triz.atsitulibcr,prin ittnplrtatca sltuintintitatca clldluluiviz.ttltl, sc tlttpunc
llregnant pcrcoptrcl no:rstrc,
O cornpoziliogoomctricirarhitecturalirpoatc trczi scntimcntedc ad-
rnira{ie,de elan, sugcrdnd,in acelaqitirnp, ordine gi echilibru.Grandt>a-
rea, mdrelia unei astfel de compozilii poate fi, in funclie de stareasubioc-
tului, stimulativd sau, din contrd, inhibitoare, credndo senzaliede coplc-
$ire,de dominare.Chiar la o scardmai mici, uneori schemelegeomctricc
prea rigide gi repetijia aceloraqi elemente pot conduce Ia monotonic $l
plictiseald.
Amenajdrile libere sunt mai relaxante: armonia reliefului, prezontil
apelor in forme apropiate peisajului natural, grupdrile variate ale vcgc-
taliei, farmecul priveliqtilor - sunt elementede atraclie $i de influenlarc
pozitivd a disponibilitdlii psihice.
Din acestenumeroaseconsiderente,amenajareaspaliilor liberc ltlan-
tate este indispensabildlocuitorilor oragelor,ca mijloace de ocrotiro 1lsll-
ndtd{ii fizice gi psihice, de crearea ambianieinaturale,menitd sd colltracit-
reze mediul artificial, tehnicizat,cu multiplele 9i variatele lui aspcctcnc'
favorabilefiin{ei umane.
FLNCTIA RECREATIVAA AMENAJARILORPEISAGISTICE
Se qtie c[ sdndtateaomului este influenlatd nu numai de echilibnrl
mediului ci 9i de compensareaefortului fizic Ai intelectual al muncii Ei :t
solicitirii nervoasepin activitdli recreative.Pentru acesteas-au dczvoltat
variate forme de recrearepuse la dispozitia publicului prin unitdti spccirt
lizate gi organismedin sfereleculturii gi artei, sportului, divertismentultrr,
turismului, domeniului public A.a.
in alegereaformelor de relaxare intervin timpul liber disponibil, rli-
velul de trai, varsta,preocupdrilegi inclinaliile oamenilor.
Recreareain naturd estetot mai mult adoptati, reprezentandin acclalt
timp o evadaredin obignuit qi o modalitate de a profita direct de acfiunilc
binefrcdtoare ale factorilor naturali.
Pentru locuitorii oragelor,opliunea recredrii in aer liber este ctttttli'
tionatd de timpul de deplasarenecesar,de facilitateadeplasdrii,de orgarti-
zarea$i dotareapeisajeloramenajate,de ambianlanaturalda acestoractc.
Timpul liber zilnic fiind in generallimitat, populafiei ii stau la dispo-
zilie mai ales spaliile verzi intravilane: scuaruri, grddini, parcuri, bazc
sportrve.
101
 Din unclestudiisociologice, rczultlci pondcrca familiilorcarcpro- tc alc catlrului construit;plantafiilc,pcluzclctlc iarbti,docoralrunilcl)o-
fiti zilnic saude mai multeori pe siptdrninide parcurile publicecstede ralc, bazinclc,fintdnile, arta monumontalir ;.a. alcirtuicscpcisljc irrtogratc
pdn1.la25Yo,din careaproape jum[tate locuiescin apropiere(2 - l5 mi- struoturilorurbane.Ele pun in valoarearhitcctura construc{iilor,
conf'criva-
nute de merspe jos), iar duratavizitei estecuprinsi intre trei sferturide rictateansamblurilorcompusedin elementeasemdndtoare, imprimd ,,pur-
ord gi doudore. sonalitate"oragelor,cartierelor,strdzilor.
Categoriilede vizitatoricarebeneficiazd mai desdeparcuriin timpul Parcurile,gridinile gi alte amenajdripeisagistice,rezultatein urnra
sdptdmdnii sunt pensionarii
tinerii, gi copiii. unui proces creativ artistic, dupd anumite principii qi criterii, sunt cotn-
La sf6rgitul sdptimAnii,frecventareaamenajdrilorpeisagisticese pozi!ii estetice.
intensificd,atdtin cadrulurbancdt gi in cel suburban(pdduri-parc, zone Dacd contemplareapeisajuluinatural armoniossau a podoabelorlunrii
de agrement), inregistrdnd, mai alesin zilele calde,un adevdrat exod cdtre vegetale- flori, arbori, arbuqti,ierburi - produceincdntare,pldcere,adrli-
naturd.Dwatade recrearela sfhrgitulsdptdmAnii estemai lungd,indeosebi ralie necondilionatd,in apreciereaunei crealii de arhitecturdpeisagcrl in-
in zonelede agrement. Amenajdrile cu posibilitili de cazarcsau camping tcrvin criterii aplicabile unei operede artd; esteinsd o arti accesibilir,ugor
pot asigurapetrecerea in naturi timp de mai multezile. de inleles gi apropiatd tutuor, pentru ci folosegte elementelenaturirlc,
Din considerentele expusemai sus,proiectarea urbandgi ceaterito- care^exercitd o atracliespontand.
riald trebuies[ rdspunddimperativelorsocialede echiparea localitdJilor Il amenajdrilepeisagistice,trama organizdrii generale,func{ionalira-
gi a zonelorlimitrofe cu diferitecategoriide amenajdri peisagistice recrea- tea bun6 a diferitelor sectoare,comoditatea gi accesibilitatearezultiind
tive, scopin careseelaboreazd qi
strategii,norme criterii adecvate. dintr-un plan bine conceput sunt strdnscorelatecu rcalizare unui catlru
Forma de recrearein aer liber poatefi solitari saucolectivd,pasivd esteticpldcut, care se exprimd prin manieracompozilionald,prin linrbajul
(plimbare,odihnd,contemplarea peisajului,viziondride spectacole, lectu- grupiril,or spalial-volumetrice,al formelor gi culorilor gi prin insdEi fiu-
ri) sau activd(sport, jocuri active, jogging, drumelie,grddindrit9.a.).in museleaflorei cultivate.
funcfiede mdrimeateritoriuluiamenajat, programulgridinii, parculuisau
$i in afara localitdlilor, intervenliile in peisaje,urmdrind diferitc sco-
zonei de agrementpoate satisfacenumai unele sau toate acesteposi- puri (ecologice,turistice, economiceetc.) se fac nu numai cu grija protcc-
bilitdli, prin dotdrilegi amenajirilespecifice.
{iei mediului ambiant, ci gi cu aceeaa ameliordrii sau pdstririi calitir{ii
Dotdrilepentrurecrearea in cadrulspaliilorverzi publicesunt:teatre esteticea peisajeiortransformate.
gi cinematografe in aer liber, pavilioanede expozifii,terenuride sportgi
de joc, spalii de joacd pentrucopii, amenajiripentrusporturileqi agre-
4.3.4.FUNCTIILEUTILITABEALE UNORZONEVERZI
mentulnautic,restaurante, instalaliidistractive,chioEcurideparca.a.
Toateacestea, amplasate intr-uncadrupeisagisticbogatin vegetalie$i
Anumite categorii de amenajiri au ca scop proteclia unor obicctivc
armoniosorganizat,astfelincat formelede recrearesi nu generezecon-
speciale,a resurselorhidrologice gi a terenurilor.
flicte funclionale(de exemplu,agitalie9i zgomotpentrucei ce opteazd
In zonele industriale se prevdd plantalii specialecu func{ia dc dirrri-
pentrucalm qi relaxarepasivd),contribuiela refacerea energieigi tonusu-
nuarea propag[rii nocivitdlilor citre teritoriile invecinate; constituitc tlin
lui psihicnecesaractivitllilor cotidiene.
speciirezistentela poluare,ele se amplaseazdin principal pe direcqiaviin-
PEISAGISTICE turilordominante.
ESTETICA
4.3.3.FUNCTTA A AMENAJARILOR
Unele intreprinderi industriale alimentare,cele ale industriei farma-
Creareaambianteinaturalea omuluimodemesteo problemddeosebit ceutice pentru prepzuareaserurilor, vaccinurilor gi antibioticelor, staliilc
de complexd,carenu sedispenseazd de esteticd. industrialede producerea miceliului de ciuperci comestibilenecesiti amc-
in
in localitdli,suntconstituite mod specialspaliiliberecare,pe lAngd najareade zone yerzi pentru proteclia proceselorde produclie gi evitarca
altefunctii, aumenireade a infrumusetaqi armonizadiferitelecomponen- contaminirilor cu germenimicrobieni pe cale atmosfericd.

ro2 t03
 De asemenea, bazineledeschise de api (acumuldrile) din surscde Capitolul 5
suprafafdgi instalaliilecentralede aprovizionare cu ap[ potabildtrcbuicsi
dispuni de perdeledeprotectiesanitar[.
REPARTITIA,
DtMENStONAREA,
PROFTLAREA
Pe traseeledrumurilorgi goselelor, in zonelede rambleu;i de vIi a-
brupte,prin plantafiise asigurdconsolidarea terenwilorgi in acelagitimp 9r oRGANTZAREA
SPATILORVERZI
securitatea haficului(barieri fizici, jalonareatraseului,protectieimpotriva
vAntuluiin anumitesectoare etc.).In lungulautostrdzilor, uneorise dispun
perdeleantifar separindsensurilede circula{ie,iar in vecinitatealocali-
tdtilorseamplaseazi perdeleantifonicedin vegetalie deasd,multietajatd.
Prin amenajareade zoneverzi se poate realizaimbundtdlireagi va- 5.1. SPATilLE VERZTiN STSTEMATTZAREA
lorificareaunor terenurineproductivesau neconstruibile;plantaliile de TERTTORTULUT 9r LOCALIATTLOR
arborigi arbu$tisuntutilizatepentrufixareaalunec[rilorde terengi a so-
lurilor nisipoaseinstabile,pentruasanarea terenurilormldgtinoase, alegdn- Cunoscindu-serolul multilateralal spaliilor libere.plantatein con-
du-sespeciileadecvate acestorfolosin!e. struireaambianleifrzicea omului gi cerintelesocietdliimodemefald dc
Unele terenuri degradateanftopic,ca celepe cares-au depozitatrezi' acestea,s-a conturatnecesitatea adoptirii unei anumitestrategiiprivind
duuri (de exemplu,haldelede sterilsaudepozitelevechide degeurimena- integrarea lor in sistematizarea teritoriuluigi localitililor.
jere), pot fi transformate in terenuriutile 9i salubreprin "inverzire",cu a- Solutiilede sistematizare urbandtind si asigureo judicioasirepa(i{ic
num^ite mdsurispeciale,menitesdasigurecondiliipentruvegetafie. teritorialda amenajdrilorpeisagistice,o dimensionare, o profilareqi o struc-
In prezent,in lume,dar gi in laranoastrd,a apdrutproblemadezafec- turarecorespunzdtoare a acestora,in interdependenld cu dezvoltareaora-
tdrii 9i pdrlsirii unor intreprinderi industralecare ocupdsuprafeleimpor- gelor.Aldturi de obiectiveca limitareaperimetruluiconstruibil,realizarel.
tantede teren,urdtitede ,,peisajul"arid qi dezolantal halelorqi instalalii- unei densititi optimea clddirilor,organizarea zonelorfunctionaleurbanc'
lor tehnologicein degradare. Astfel de situafiiau generatin uneleldri di- (zonade locuit,zonade industriigi depozite,zonapolitico-administrativd.
feriteproiectede redarein folosinlda teritoriilorin cauzi,fie prin schim- dotdrior5genegti gi de cartier,re{elestradaleetc.),proiectarea urbanI arc
bareadestinalieiconstrucfiilor pentrualteprofileeconomice, fie prin ,,eco- in vedererezervarea unor suprafete in scopulamenajdriide spaliiplantatc.
lo$zarea''spatiilor;in acestdin urmd caz sunt implicategi amenajlrile in planurile de organizarefizicd globald(orag gi teritoriu) se urmii-
peisagistice, menitesdaducdelemente alenaturiivii in acestesiturimoarte re$tecreareaunui ,,sistemverde" capabilse asigureprotecliamultipl?ia
gi sdatenueze impactulvizual al aglomerdrilor de conducteqi al construc- gi odihnapopulatiei.
mediului,recrearea
tiilor industriale,permi{dnd in acelagi timp gi integrareaanumitorfolo-
sinlespecificespaliilorverzi (foto color59,60).
s.l.1. STSTEMUL
DESPATilVERZI
Acestoraspectemenfionateli se poateaddugalaturautilitard a unor
zone verzi ca fumizoare de materii prime vegetalepentru industria far-
Reprezintdtotalitateaformatiunilorde spatii verzi urbaneqi periur-
maceuticd,cosmeticdgi alimentard(situatein teritorii nepoluate)9i pentru
bane,cu relatii de interdependenti,
tinzdndsdconstituieun ansambluconr-
industria lemnului (numai pddurile de agrement,supuseunui anumit re-
plexgi unitar.
gim de tiieri, strict controlatde autoritilile forestiere).Functii utilitare spe-
Pentrua alcEtuiun sistem,estenecesarca spatiilelibereplantatestr
cializ te au intreprinderile de producereamaterialului slditor gi a semin-
facd parte din componentatuturor zonelorfunc{ionaleale oragului,iar
telor (pepinierele de arborigi arbuqtifi anumitebazedeproduclieflorico-
ld), absolutnecesare pentnrinfiinlarea$i intrelinereaspatiilorverzi. celemai importantedintre.ele- parcurile,grddinile,scuarurile- sd fie rc-
partizateechilibratgi sd se legeatatintre ele, cdt gi cu masiveleplantatc
din teritoriulperiurban (MujaS., 1984).
104 t05
 Iu cadrulststcnrtrluitrctruicsil sc usig,urc
dinrcnsionarca ltlcr:vttiia
spa{iilorvcrziin raportcu llncliunilcatribuite;icu mdrimea gi caractcris_
ticilezonelorpecarele servesc.
Sistemele de spaliiverzi sepot constituiin modaliti{idiferite,in func_
lie de condiliiletopografice$i climatice,structuraurbanisticd gi tramastra-
dald.Mai frecventse intalnesctrei categoriide sistemeverzi: in pete,in
fhgiigi mixt.
Sistemul in pete - rezulti din r6spdndireaizolatd gi neregulati a
unitdtilor de spalii verzi in teritoriul urban,in functie de disponibiliti_
lile de teren.Elementulde legiturdil constituieplantatiilestradale.Acest
sistemestefrecventintdlnit in orage,mai alesin cele cu releastradalE
neregulatd gi cu reliefvariat.Esteadoptatgi in oragelemici, undealci_
tuireaestemai simpld:o grddindsauun parc,cdtevascuarurigi bule-
vardeplantate.
Sistemulin fAgii - reune$tetoatespatiilelibereplantateintr-o relea
continu5,carepoateaveadispozilieradiale,concentricd,radial-concentricd,
longitudinald,transversaldsau longitudinal-transversald in functie de struc-
tura stradalda oragului.Acest si,stem,bazalpe continuitateaspaliilor verzi,
areo bunl eficien{i in exercitarea functiilorde ameliorarea microclima_
tului gi de diminuarea poluirii atmosferei,dar estemai putin favorabil
pentruindeplinireacomplexi a functieirecreative, aspectcarenecesit[su_
prafelemari gi mai compacte.
Sistemulmixt - rezultddin combinarea celorlaltedoudsisteme:este
cel mai frecventintAlnit,adaptindu-se mai bine restructurdriilocalitdlilor
9i asigurdndo mai buni fiurclionalitate de ansamblu.
Experienlamarilororageale lumii (Moscova- fig. 42, Oslo,Stuttgart
Fig. 42. Sistemulverdeal oralului M oscova,dupdSoulierL , 1977
g.a.)aratdcd distribuliaceamai favorabildestereunireaunitblilormari de
spalii verzi (parcuri,grndini)prin fhgii de 200 - 500 m l6rgime,caretra- 5.1.2.TIPUBILEDE SPATIIVERZI
verseazdoragulgi fac legdturacu o zondde centurd,alcituitddin parcuri
9i pddurisuburbane (SoulierL., 1977). Sistemul de spalii verzi al unui ora$ estealcdtuit din diferite categortt
La crsareaoragelornoi, aplicareaprincipiilor modemeale urbanis_ rlc amenajdri,cu implasamente gi mdrimi variate $i destinateindeplinirii
mului permiteconceperea gi realizareaunui sistemeficientde zoneplan_ ,rrrumitor functii.
tate, integratstructuriiurbane(cum a fost, de exemplu,cazul oragului Existd. de asemenea,zoneverzi, independentede sistemul verde ur-
Brasilia). brur. situate la distante mai mari fa{5 de localitdti gi care au func1ii spc-
in oragelevechi,aglomerate, deficitarein parcuriqi gridini, cregterca , rllc: plantaiiile cdilor rutiere gi feroviare,unele amenajiri turistice $'a
suprafelelorde spalii verzi se rcalizeazE mai alesin noile cartierecarese Sia{iile verzi din interiorul locatitS{ilor cuprind: parcuri, grddini'
dezvolti cdtreperiferie. ,,,'^r,rri,IaSiiverzi gi aliniamentestradalede arbori,planta{iiin jurul unor

106 tol
 tl.tii'i publicc, plartalirlc tri'iursarrrbrurircdc locuinlc, a.lcnluii.rcr)clsa- vERZI
SPATIILOR
5.1.3.DIMENSIONAREA
gisticcdin incintolcinstituliilor,?ntrcprinderilor, unitltitor social_culru-
rale,expoziliilor,grddinilorzoologice, plantatiileaferenie cimitirelor,ba- Suprafalatotale $i pe categoriia spaliilor libcrc plantatcdepindcdc
zele_de producliefloricoli gi arboricoldgi alteplantalii. mdrimeatocalitAlii (suprafaldqi numdr dc locuitori), de dezvoltareaurbirnl
Unele amenajiri,restr6nseca suprafaJi,au caiactertemporar,fiind qi industriali, de tipurile de clddiri predominantc,dc condi[iile climatrce'
rcalizatein scop de salubrizaregi infrumuse{are,ca etap6de iranzilie pe Soluliile de sistematizareadoptatetrebuie sd lind cont de realizarea
terenurivirane,dup6demolarea unoredificii. unor indicatori globali orientativi (norme de spalii libere plantate pentru
In cazulstaliunilorturistice balneo_climaterice, spatiileverzi cuprind un tocuitor) la nivelul intregii localitdii.
.9i
toatezoneleplantate,situatein interiorul perimetruluiicestora. Normele sunt mai mari in oraqelede cAmpie,in climat cu veri cdldu-
Spafiile verzi din exteriorul locatitigilor cuprind:zonede agrement roase$i pe teritorii lipsite sau sdracein pdduri naturale, de asemenea,in
(pdduri-parc,piduri de agrement,qtranduri oragelemari, caraclerizaleprin densitatemare a populaliei 9i dezvoltaro
9.a.),pLntalii de-alungul cailor
de transportrutier$i feroviar,plantaliideproteclie(a apelor,solului,loca_ industriald.
litalilor, staliunilorbalneo-climaterice etc.)gi unetespaliiverzl,menlionate in lara noastr6,indicii globali orientativi pentu spafile verzi din perimc-
in categoriaanterioarl,dacdsunt situatein afaratocafitalitor tnrl construibilal localitiiilor vari udintre 9 gi 26 mp pe locuitor(tabelul l)'
lpepiniere,
spaliiverzi aleunorstaliunidecercetare g,a.). TabclulI
ln raportcu accesibilitatea populafiei,amenajdrile peisagistice pot fi:
publice(defolosinti generald, Normelede spatiiverzipe categoriide mtrrimea localitttilor
.- cu accesnelimitat)_de exemplu,par_
curile,gridinile gi scuarurilepublice,spatiileverzistradaleetc.; Habitatul Numirul de locuitori Indicidespatiuverde
- cu acceslimitat - de exemplu,parcuritegi s.000- 10.000 5-7
bazelesportive,amenajd_ Localitatirurale
rile peisagistice din incinteleinstituliilor,intreprinderilor, 10.000- 20.000 8 - l0
iotelurilor gi res- 9-13
taumntelor,grddinilebotaniceEi zoologice,spatiileverzi de pe ldngdcom_ sub 20.000
20.000- s0.000 t2-16
plexelede locuit, grddinilelocuinlelorindividuale UneGdintie Ora$e
9.a. aces, -
50.000 100.000 14-20
teaau caracterprivat. peste 100.000 1 7- 2 6
Amenajdrilepublice sunt administratede primdrii, iar cele cu acces
limitat, de cdtrepersoanele juridice saufizice cirora le suntatribuitespre in localitalileruralecu perspectivade a deveniorage,suprafelelcdc
folosiresausuntadministrate decdtreproprietari. spalii libere plantatese vor dezvoltain centrulcivic, pe ldngddotdrilc
Dupi funclii, spa{iileverzi suntprofilatediferit : social-culturale,pe lengdScoti9i noile construcliidelocuin{e'
- .- lmenajdri peisagisticerecreative:scuaruri,grddini gi parcuripublice, in ansambluisistemuluiverde urban spaliile publice au un rol foartc
pdduri-parc,plduri de agrement,spatiileverzl pentrucopii tineret important,atAtde recrearecat 9i de protectie,de aceeadimensionarca lor ar
9i itc.; global(tabelul
2)'
. .
tloli.i verzi cu profiI specializat:gridini botanicl, grddini paicuri trebuisi respecteanumitenorme,defalcatedin indicele
dendrologice, 9i
rozarii,parcuriexpozi{ionale, parcurigi giadini zoologice, Tob<lul 2
amenaj[riledin cimitiregi depe lingd crematoriileuman]el
- spalii verzide tnfrumuseyare: Norme orientative pentru unele spalii verzi publice din int€riorul orasclor
pe ldngi institulii administrative, cul_
turale,de invdfiment,de cercetare9.a.,pe ldngdintreprinderi,locuin{e, oe verzi
Mdrimeaoragului Fariuri,grddini,scuaruri Fa$iiplantatc
unelespaliiverzistradaleetc.; (numdrde locuitori)
- spalii verzi deproteclie gi utilitare: plantalille 9/odin s|Drafataorafului mp/locuitor
. ciilor de comunicalie, 9-10 6 -10 2
plantatiide proteclieaferentecursurilorqi acumulirilordeschisede sub20.000
apd, 20.000- 50.000 ro-t2 7-tl 3
plantaliide consolidare a unor terenuri,perdelede proteclie,pepiniere,La_ 8-12 3
50.000- 100.000 11-14
zeledeproducfiefloricoldpentruplanteledeexterior,gazoniere. 100.000 r2-t5 B - 16 5

i08 109
 in cadrul proccrrtclorrczcrvirtctlin srrpr.alirla
oraq;uhli,l)oll(lctcatrc- Scuarularc l'uncliadc a asiguraodihnatlc sctlrtilduratila vizitiltorilor,
buie sI rcvinl unitirlilormari poisagisticc
(parcurigi gridini). tlc a farcilitacirculaliapictonilordo la o stratlilla lltir printr-uncadruplan-
Pentruspaliileverzi publice din cxtcrionrloragelorsc previd norme tat $i uncori de a ot'ericopiilor dc virsti nricilun loc dc joaci. Unclc soua-
mai mari (M.E.F.M.C.,1980- tabelul3). ruri au un importantrol estetic-arhitectural, dc punercin valoarea unor
Tabelul J
cdificii sauzoneurbane.
Norme orientativ€ pentru spaliile verzi din exteriorul oraselor Numirul si mirimea scuarurilorintr-un oraqdepind de mtrinlea aces-
tuia, apreciindu-seci pentru un locuitor este necesari o norrni medie de
Mtrrimeaoralului Pddurede agrement
(nr. de locuitorj)
Ldlimeamaximda 1,5-4 mp de scuar (din defalcareaindicelui mediu global al suprafeleidc
ha/1.000locuitori ineluluide paduri(km)
spaliiverzi pentruun locuitor).
sub20.000 15
20.000- 100.000
15 in general,scuarurilesunt amenajatecu alei, peluze de iarbd, plantalii
17 25
peste100.000 20
de arbori $i arbu$ti,decoratiuniflorale, uneori fAntAniartezienesaubazinc
40
Mun.Bucure5ti 30 omamentale,statui $.a.,alcdtuindcompozilii simetricesau libere, care trc-
50
buie si se integrezearmonioscadrului arhitecturalinvecinat (fig. 43).
5.2. ORGANIZAREA,STRUCTURAREAgt DOTAREA Str.!dr Rrrnul

AMENAJARILORPEISAGISTICE

Atat in stabilireaprogramuluide ansamblupenfiu sistemulverdeur_

ban,c6t gi a programelorfiecirei categoriide amenajdripeisagistice,
pro_
iectareaurmdregte indeplinireacit mai bunda funcliiloraiestora.

5.2.1.PROGRAME
SPECIFICE
DEARHITECTURA
PEISAJULUT

-
._ Spaliileverzi profilatepentrurecreare scuarurile,gr[dinile, parcu_
rile, pidurile-parc,zonelede agrement- au o tratarespecificd,in carese
exprimdin modul cel mai larg principiilecompozilionaleale arhitecturii
ffi ,c

a.'

peisqjului.
In organizarea generaldqi a pirlilor componentealeacestora,
seurmd_ !.rgl-t-l
re$terealizareaunui ansamblupeisagisticarmonios,in caresuntintesrate
-dupd dupdMarcusR., 1958
Fig.43.Scuarin Timisoara,
dotdrile9i amenajlrilepentruactivitille recreative,
alese9i amplasate
anumitecriterii qi condilii. Ca dotdri pentru odihnd, sunt nelipsite bdncile; adeseaesteprevlzttt ll
niobilier frx pentrujocuri statice(table, qah9.a)' In cartierelemai linigtitc'
SCUARUL in scuarse poate rezer.tao suprafalddejoaci pentru copiii de vdrsti nticl
Scuarurilesuntgrddinicu suprafafdrestransd,de pdndla 3 ha, foarte Traseulaleilor, ocupAnd15'20 % din intreagasuprafafd,trebuiesi pcr-
frecventintalnitein cuprinsuloragelor.Ele pot fi situateintre str5zi,in rniti traversareascuarului dupi direcliile dominante de circulatie picto-
cartierelede locuinfe,in pietelepubliceale oragului,in vecindtateaunor nal5 impusede obiectivelede interesdin apropiere.
ageziminteculturale(teatre,cinematografe, casede culturd),a unor insti- Plantatiile se concepastfel incit si ofere zone de umbrd 9i de insorirc,
tulii administrative
cu caracterpublic,in preajmagdrilor,autogdrilor,sta_ ldipost contra curenlilor de aer gi, in mdsuraposibilitdlilor, proteclic fall
tiilor demetrou. (lc vccinAtateastrdzilor cu trafic important.
110 lil
 Scu:rnrrilotlirrlirlactlilicrilor
ctrlturllcauo trittarc
spccttlil,eu un ca-
ractordccorativmai dcoscbit,mcniti sil scoatiin cvidcnfirrrhitcctura;i
importanlaclddiriirespective. Mai ficcvcnt,se adoptdsolutii cornpozi-
lionale geometrice regulate,uneorichiar arhitecturale; aici, in plantaliile
omamentale ponderea plantelorsempervirescente estemai mare.
In tara noastrd,ca $i in majoritatealdrilor europene,scuarulare ca-
racterpublic;in MareaBritanieexisti qi scuaruricu acceslimitat,in folo-
sinlaexclusivda locuitorilorcontribuabiliai uneianumitezone.

GRADINA(PUBLICA)
Amenajare peisagisticdcu suprafalade 3 - 20 ha,grddinaasiguriodih-
na gi recrearea zilnici a locuitorilordin zonalimitrofb,pe o razi de I -
1,5 km; cuprindeimportantearii plantatecu arboriqi arbuqti(30 - 60 Vo
din suprafald),contribuindastfel,in mdsurdmai maredecdtscuarurile,la
ameliorarea atmosfereigi a climatuluiurban.
Intrucdt depdrtareade locuintd esteun factor limitativ in frecventarea
de cdtrepublic a parcurilor9i gr6dinilor,in cadruloragelormari gridinile
se amplaseazila nivel de cartiergi complexde locuit. in oragelemici,
grddinapublicdindeplineqte rolul deparc.
Gridina cuprindealei gi spatiide odihnd,locuridejoacdpentrucopii,
unele construcliicu scopuriutilitare gi de agrement(chio9c,addpostde
ploaie,WC public,uneorirestaurant saucafeneag.a.),eventualun mic lac
(de exemplu,in GrddinaCigmigiu),locuri pentrujocuri staticepentru
adulli 9.a.,in functiede mirimeaterenului.
De celemai multeori compozi{iapeisagisticb esterezolvatiin stil mixt.
PARCUL
Este ceamai mare formatiunepeisagisticiurbani destinatdrecredrii
populaliei,depdqind 20 ha.
Mdrimeaparcurilorpublicese coreleazdcu mdrimeazoneipe careo
deservesc Ai cu densitatea
locuitorilor.Seconsider[cd la 30.000locuitori
estenecesarun parcsauo grddindmarede cartier,normape locuitorfiind
de 4 - I 1 mp (mai marein oragelemari). in realitate,parcurilesult vizitate
frecventnumai.de15 - 20 % din locuitori,de aceease apreciazd cd unui
vizitatorii revinin medie20 - 50 mp deparc.
Parcurilese caracterizeazd prin vegetaliabogatd,cuprinzdndplantatii
intinsede arbori9i arbugti,vastespaliigazonate, parcursurilungi depiim-
bare.Adeseaparcul are un microreliefvariat 9i includeun lac, aspecte
careii sporescatractivitatea 9i frumusetea (fig. 44).
t12
Fig. 44. Parc Public
Prin dotdrilesale,parculofer6atatposibilitateaplimbdrii 9i repausu-
lLriin aercurat,intr-un cadrupeisagisticamplugi variat,cAt$i exercitaroa
tliferiteloractivitdli compensatoare din sferaodihneiactive(sport,jocuri
in aerliber,agrement) saua unor activitili cu calactercultural(spectacolc,
cxpozitiiin aerliber sauin pavilioaneg.a.).O funclie recreativdcomple-td
poatefi asiguratdde parcurilemari, cu suprafelede peste30 ha (fig. 45).
l')lecuprindterenuride joacd 9i jocuri sportivepentrucopii, tercnuritlc
sport,amenajdrinauticepentruagrement$i sport,teatru,cinematotiral' l'i
siili de lecturdin aerliber,pavilioanepentrumuzicdocazionald, cxpozilii,
rhtiri pentrudistraclie,restaurante etc.
Parcurilemari, fiind destinatepentrurecleareaunui numdrmarc tlc
l)crsoane gi incluzdndobiectivecu mareafluenldde public,seamplascazil
pi seproiecteazd linindu-secont deanumirepincipii.
Astfel, dacdteritoriulurbanpermitemai multe opliuni pentruatnpla-
streaunui parc,se va aveain vederesituareaintr-o zonede maredcnsi-
tltc a popula{iei,deficitardin spaliiverzipublice;de asemenea' seva csti-
qi
.nrarazade influentd beneficiul pentru ameliorarea calitdtiimediului ur-
han. Ca exemplu,in Bucuregtinoile parcuri au fost realizatein marilo
s Afhatccturapcisagcrtr I t-1
carticrcnou construitc,micsoranddcficitul de spafii verzi din sutl, cst gi
vest(fig. 46).
La proiectareaunui parc se ia in consideralietn coeficient de aglo-
merare maximd,de 300 vizitatori/ha pentru zona de odihnd activi 9i de
160 vizitatoriArapentru zona de recrearepasivi.

principalelorparcuriln Bucuresti,
Fig.46.Amplasarea
dupdNegruliuFiloftea,1979

Numdrul de intrdri $i dmplasarealor se coreleazdcu principalclc zonc

cxterioareinteresate(complexe de locuit $i cartiere de vile), cu structuril
stladal5invecinatd(interseclii,arterede mare circulalie,pielc publicc) $l

A (:u capacitateaproiectataa parcului.

In organizareainterioarda parcurilor estenecesardsectorizumt .lfunr
lionald, pentru ca diferitele activittli recreativesA nu se contrariczc. l)c

l rrccea,obiectivele care presupuno mare aglomerarea publicului - tcutru,

cincrnatograf, zoni de parc de distrac{ii- se amplaseazd

cxtcrioare,la limita parcului.

Dotdrile qi amenajdrilegeneratoare
perifcric,aviurtl
prcvdzutealei de accescorespunzitordimensionategi eventualparcljc

de agitalie9i zgomot (zonolcdc

Fig. 45. Parcul Killesberg(50 ha- anul 1939),Stuttgart, (listraclio, g.a.)se situeazdin locuriugoraccesibile,
restaurantele insd la tlis-
dupd MatternH.. 1960 trrn(irconvcnabildde scctoarelelinigtiteale parcului,rezervate plirnbrlrii;i
IT4 lt5
 txlihnci.I)c:*t'rr(crcrrtrrilctlc sp,r'tsc alcg l.crrri planc,situatctlc p'clc-
rintirtot porimctral,in apropicrcautrciartcrctlc circulatie.
Pentru fiecare parc este necesarun ,w(t(,r a.lninist rattv_gospoddresc
(sere,rdsadnile,teren de culturi omamentale,construclii diferite); acesta
se amplaseazS. fie in incinta parcului, separatde zona publici, fie in afara
lui, in imediatd apropiere.
Structura parcului se concepeastfel incAt sd asigureo repartilie teri_
toriald echilibratda diferitelor elementecomponenle.in ansamblu,se apre-
ciazd ca bune urmdtoarele ponderi din suprafala totald:
. 66 - 77 % suprafeleplantategi gazonate;
c l0 - 72 Voalei;
. 5 - l0 % piesede apri;
. 5 - 8 Voterenuri de sport;
. 3 -4%o construclii.
Zonele destinateactivitllilor culturale qi distractivenu trebuie sd
depdgeasci20% din teritoriu, cea mai mare parte a parcului fiind ocu_
patd de spaliul verde propriu-zis.in parcurilemari ciegtepondereapie_
selor de apd,un lac putAnddeline p6nd la maximum 30 % din suprafata
totalA.
l r r c i u l r r rp
l l i r l t r r t l opri r r t t l c r t t a t ci t t t t t t r l c rscc p o t r r r c l t t d ;ci i t l t c
,rrrrcrllr.j:rri - tahi'rrii dc virrarl)L'tllruc(}pii;r tittcrct,ccntrusl)ortivl)cltltu
( llntonar)lor)t, lt0tcl, tcstattliut(- itr nritsttrain carc pcrntitc vcHctirIiit
lirlcsticlir(la lizicra pirdurii,in zotrclctnai dispcrsarbolizatcsilu ncilt-
lrolizatc).
Dxernpledc piduri-palc sunt BdneasaSr Snagovpentru Bucurogti,
I )un truva la Sibiu, Pddurea Verdela Timigoara,Hola la Cluj-Napocl,
\/ttrt e-Stejdris la Braqov g.a.
Zona de agrement se constituie in afara oragului, cuprinzittll
pirduri de recreare(p[duri de agrement)qi locuri de agremcntin situri
rurturalefrumoase,pe maluriie unor ape (lac, riu), in apropicrcaunrrr
Iocuri de interes istoric sau in teritorii cu functii turistice gi baltrctlc
ttig. 47).

PADUREA.PARC
Situatd de obicei in afara perimetrului oraqului, pddurea_parcrepre_
zintd un masiv forestierde peste 100 ha, existentin raza de foloiinld a ora_
gului gi amenajat pentru recreare. Transformarea pddurii se face cu
inter_
venlii minime asupracadrului natural, astfel incdt amplasareadiferitelor
dotdri sd nu compofie defrigiri importante.
In cadrul unei pdduri-parcse prevedeo relea de drumuri rustice gi alei
de plimbare, nedepdgind4 Yo din suprafald.Se impune ca parcajele c6i_
9i
le rutiere de accessd fie situatela limita masinrlui forestiei.
Pentru evitarea degrad[rii pddurii, func1iarecreativ[ trebuie stabilite
la o capacitatede primire de 30 - 60 vizitatori / ha.
Amenajdrile pot cuprinde addposturide ploaie, fhntAni sau cigmele
pentru apd potabild, toalete,sectorzoologic, eventualgi sectorbotanic, te_ Fig.47, Lont de agrement lingi Amsterdam, dupd Beretld R., 1970
renuri de sport, locuri dejoacd pentru copii, amenajdrinautice (dacd exis-
td un lac), teren de camping g.a. PADUREADE RECREARE
Ariile de joc 9i sport se prevdd in spaliile degajate,nearborizate,pu- Depdgindin suprafali pidurea-parc,pidurea de recrearefaoc pitrtc
tdnd deline pAndla 5 % din suprafalatotald. din fondul forestier de interes social. Utilizarea in scop recrcativ, sc

116 I 17
 l i t c c i r r c o n t l i l i i l cp l s t l i l r i i n c s t : l r i r r r b l r tscl r u c t t r r igi i
c o r r r p o z r l r;ct ra _ A M l r N n i A I { l l l l ' l I S A ( ; l s l l ( ' l r l ) l N Z ( ' N l 1 l ' l ll t l l t l S ' l l ( ' l i
durii, printr-un rcginr (lc gospotliirircsilvioa, nrcniil pc
siI asigurofcr- Spuliilc vcrzi tlin stuliunila de odihnd $i trulun'e"l sc atrtcnajcazi-t
mancntavcgctaticifbrcstiere.in acclagitirnp se impune insit o pondcrc lllitl
nioderarea ,ucloagiprincipiica;ii spaliilcvcrzi urbanc,avintl
exploatdriituristice,pentru a nu ise alterafrumuseleapeisagistici
gi rrr:rlcdc lnsatnblu.
integritatea. balneareetc. sunt cuprinscin clt-
Vilcle, hotclurilc,stabilimentele
Ca o consecinlda principiilor menlionate,pe teritoriul pddurii pentruplimbare,odihnir,cxcr-
de re_ ,lrul unor vastearii plantate,amenajate
crearese adoptdo anumitd zonare (FilofteiaNegruliu, l9g0):
, rlii fizice, sport, agrement.Plantaliile pot fi nou createsau rezultl tlin
- o zond de primire '.rstcnlatizareagi completareavegetalieiexistente(pidure, dumbravii)'
Si de odihnd, amenajatdpe o suprafalemici, in
mod-asem[ndtorpddurii-parc, cu un anumit grad de prelucrare tlr)itdtile de cazare,restaurantele, complexelede sinAtatedelin in accst
gi de arti_
frcializarei ,ltlru peisagisticgeneralqi amenajiri in administralieproprie,cu ilcccs
- zonapentu plimbare reprezintn _ g0
75 % din suprafald,pe care se l l r l ll t a t .
pdstreazdcaracterulnatural al pddurii;
Campingurile iau o mare extinderein cuprinsul zonelor de intcrcs ltt-
- o zond de regenerarea arboretelor,
pe circa 5 % din suprafald,unde rrsric, ca urmare a intensificdrii traficului auto. Amenajate in apropicrcl
accesulpubliculuiesteinterzis. Irrcalit6li1or,intr-un cadrunaturalpldcut,cu elementede interespcntrtttlt'
P6durile de recreare cuprind drumuri forestiere (3 % din tr'rite activitdli (pidure, lac, indllimi stincoase,circuite turisticc $ il )' lcfc
suprafa{i),
parcaJe,poteci pentru plimbare, piste de cdlerie,cu parcusuri rrrrrilede campingse amplaseazd de preferinti pe un sol uscat'nisipos'itt
bine studia-
te 9i semnalizate. Iocuri addpostitede vint qi de surselede zgomot 9i poluare'
Ca echiparepentru recreare sunt prevAzute,mai ales,in zona
de pri_ in functie de mdrime, campingurilepot cuprinde: pavilion dc pt t
mire locuri de campare, locuri pentru dejun in aer liber,
amenaJdripentru rnire, dotdri pentru cazare(c[su]e, corturi fixe), punct alimcnttr, grttlt
jocuri sportive(tenis de masd,tir cu arcul
$.a.),locuri dejoaca pentru copii, 'lnitar, bucdidriein aer liber, terenuri de joc qi de sport pentru copii ll
eventualamenajdripentru canotaj,pescuit. l rlulli.
Elementele constructive simple, ca: refugii, addposfirri,mici
cabane iurnpa."u estefie liberd in cuprinsul terenului dispersarboriztt, lic sc
cu dotdri rustice minime, mobilier rustic (bdnci, scaunedin ,rganizeizd pe unitdli de 100-150mp (pentruun cort, un aut()ttrrisnr !l
butuci, mese), cu vegcta[ic arhrrs
sursele de apd potabild (izvor, ffintani) rnobilier de camping sau alte variante), care se separd
9i unele amenaj[ri gospodaregii
(vatri pentru foc, groapd pentru degeurimenajerebiodegradabile tivd. Pentru rulote se prevedeo zorrd apdrte,eventual cu facilitili dc crr
g.a.) se
amplaseazi cAt mai convenabil pentru a permite o Uirna r)cctarela curentul electric.
9i agreabild
folosire. Numirul aleilor carosabileeste limitat la strictul necesar'dc ntultc ot t
$trandurile fac parte din unele zone de agrement,fiind amenajatepe l;r o singurdalee,in circuit. La intrare se prevedeun parcaj.
maluri de cursuri naturalede api sau de lacuri; ele sunt orgaruzate Planta{iaestepredominantatcAtuitddin pdlcuri de arbori qi arbttSlttltrt
pentru vcgetaliaspontane,asigurdndo diseminarea zonelor de insorirc ;i dc ttttt
plajd gi practicareainotului, dar gi pentru alte activitdfi (agrement,
sportive, alimentaliepublicd). locuri lrra qi din garduri vii netunse,pentru compartimentarea9i ingritdirclr tcrc
In cuprinsul zonelor de agrementse are in vedere valorificarea rrului. in vecindtateapavilionului de receplie 9i la intrare se pot platllrl
a valenfelor peisagisticeale cadrului natural, armonizarea
maximd llori gi exemplarede arborigi arbuqtiomamentali,preferabilspcciitttttolt'
amenajdrilorcu l()neadecvatecondiliilor zonei'
condiliile 9i fizionomia sitului, uneori infrumuselareaacestuia,
dezvoltarea Spafiile verzi din localiti{ile rurale
peisajului. Totodati se va urmdri ca amplasamentele unor dotdri gi modul
de rezolvaregi exploatarea acestorasd restringi la maximum in cadrul localitililor rurale, proprietefileindividuale delin pondc-
lmpactul ne_ lca zonelor plantate,care au insd un caracterpredominantutilitar-cctt-
gatrvasupramediului.
Omlc.
118 ll9
 Slltrliilcvclzr tlc lirlosirrligcncr.irla
suntnraircstrrinsceirsrrpl.rrlilir;i
nrai sinrplc ca alcirtuiro.in cornunclcntari,grtitlinu puhlicti St unul sau
citeva mici ,scuarurireprezintdnumai 5-10% din suprafalatotalt a teri_
toriului planrat al localitdlii; amenajArilede pe lAngdclddirite obgteqti
ocupd3 - 5 7o,plantaliilede pe strizi 2 - 4yo, iar perdelelede protectie
cica 5Vo.
Grddina publicd (de obicei, unici) are cel mult 3 - 5 ha, din care 70 _
75%ostnt ocupatecu plantalii de arbori qi arbugti,gazongi floi, lO _ L5go
cu alei, iar restul suprafeieiesteafectatpentru unele dotdri (teren de sport,
loc dejoaci pentrucopii).
In plantalii predomini speciile locale, rezistente,adaptategi care nu
necesitiingrijiri speciale.
Florile, de asemeneaautohtone,sunt adeveratepodoabeale cu4ilor qi
ale strdzilor principale, mai ales in satelegi comunelestrdbdfutede sose_
lele nafionale.

5.2.2.TRATAREASpATilLORVERZTAFERENTEDOTARTLOR
soctAL-cULTURALE,LOCUTNTELOR,INDUSTRilLOR,
ZONELORDE NOCIVITATE

SPATIILEVERZIDE PELANGAINSTITUTIILE
ADMINISTRATIVE$] CULTURALE
Aceste amenajdri,contribuind la esteticaurband, sunt constituite din
plantalii decorativecare se armonizeazdcu volumele arhitecturale:peluze
de gazon, rabatede flori gi trandafiri, aliniamente,gmpdri libere sau sime_
trice de arbori qi arbugtiornamentali.
Acestea se asociazduneori cu elementedecorativeconstruite sau
de artd plasticd:bazine,fdntdni,corpuri de iluminat, statui,vase,jardi- Fig.48.Spa{iupietonalpe langi o institutieculturaltr'
niere. 1970
duPdBerettaR'
Astfel de amenajiri decorativepot fi restrAnse,pe suprafeieinguste,
adiacenteclidirilor sau pot fi mai mari, incluzdnd gi elementede circula_ SPATIILEVERZIDE PEL,ANGAINSTITUTIISANITARE$I CURAI'IVIi
dc fc
fie pietonal5; pot fi situate atdt in zona publicd, cdt gi in incinte imprej_ Pentru asigurareaconditiilor prielnice de refacerea-sAnetdtii9i
san -
muite, avdndacceslimitat. cuperarea fo4-eide muncd a multor categoriide bolnavi' spitalele$l
pe carc il '()t
in cadrul urban, pe ldngd instituliile administrative gi culturale sunt toiiile trebuie'sd dispuni de un mediu exterior mai curat'
parcul instituliei respectivc'
adeseasituate spatii pietonale cu o tratare esteticedeosebitA,constituind furniza spaliite verzi din incintd, gr[dina sau
urbanc ;ii
centrede interespentru viala civicd (fig. 48). Se considerdnecesarao nolrne de10 mp/bolnav pentru spitalele
din afara centrelor populatc'
tlc 150mp/ bolnav pentruinstitu{iilecurative
120 12l
 Amcnajdrilccuprindspalii pcntruplimbare odihnal;i, tlupii
9i caz,
terenuri pentru recuperarefizici, solariu,umbrar, chiosc.
Plantaliile,prin distribuliaEi alcdtuirea
lor, suntmenitesa separeacesre
amenajiri de surselede stres(alei carosabile,parcajeinterioare,
strdzi adia_
cente,vecinitAli indezirabile) 9i s6 ofere proteclie impotriva
curenlilor de
aer, sd asigurezone diferenliate ca grad de insorire, ,i ut"oo"".
zgomotul
extenor.
PARCURILESPORTryE
in cuprinsul parcurilor destinate activitiilor sportive, spariile
_ verzi
delin numai circa 30 yo din suprafatatotalA.
Sistematizareageneralddepindede amenajdrilegi construcliile
incluse:
stadion,terenuripentru diferite discipline spoitive, sili de sport, piscind
in
aer liber qi acoperiti, grupuri sanitare,vestiare,clddiri administrative
etc.
Intrdrile qi releauade circulalie interioarEtrebuiebine dimensionate,
pentru
a satisfaceperioadelede maximd aglomerafie,generatede competiliile
de
mare lnteres.
Plantatiile sunt subordonateorganizdrii funciionale a parcului,
avdnd
rol de separaliegi de creare a unor volume vegetale care echilibreazi
supra_
felele deschiseale terenurilor de sport. Se utilizeazd plantalii
de alinia_
ment, perdele gi ecraneverzi de separalievizuald, garduri vii
de diferite
indltimi, amenajiri decorative (la intrdri gi in veclndtateaconstrucliilor
lmportante).
Natura gi dispunereaplantatiilor nu trebuie sd incomodezeactivitatea
pe terenuri. Se evitd umbrirea suprafe{elorde joc gi ciderea
de frunze 9i
fructe. De asemenea,se line cont de ailuenla riare a publicului
in zile de
competifii; pe traseulde accesgi evacuarese vor plania specii
robuste,iar
gazonul din acestezone se va alcitui din ierburi rezistente
la cdlcare.
SPATIILEVERZIPENTRUCOPII$I TINERET
Sunt amenajdride diferite mirimi, de la ariile de joc de pe
ldngd lo_
cuinle, p6nd la parcuri specialcreate.
Terenurile de joacd din cadrul ansamblurilor de locuinfe gi
din cu_
prinsul parcurilor qi grddinilor se amenajeazdpe categoriide vdrstd.
Pentru copiii preScolari se prevdd unitili minime de 400
mp, dotate
cu un bac de nisip qi diferite aparatepentrujoc (leagdne,leagine
rotative
pe pivot, balansoare,spaliere,tobogane,piramide de butuci pentru
cdtdrat
etc.),servindla joaca simultanl a 30 _ 40 de cooii.
122
hr arnplasarca aocstort(pozi1ic,(fislrtnlc) sc vit linc cottttlc cinctrta-
trcirdil'critcloraparateastf'clincdtsirsc cvitc irccirlcutitrca copiilor.
-
Pentrtcopiii de 7 I0 .r/risuntnccesare uniti(i dc circa 1000nrp,spl-
1iu convenabil pentru 40 - 50 de copii, cuprinz.iindtereninierbat pcntru
locuri sportive,aparate pentru joc adecvatevdrstei,aparatede gimnasttcit.
Pentru copiii de I1 - 15 ani se prevdd spalii mai mari - unit[fi dc
, irca 3500 mp - care se amenajeazdpentru jocurile cu mingea (baschct,
volei,fotbal g.a.).
Terenurilerezervatecopiilor se amplaseazdla distanleqi in pozilii con-
r,cnabilefa{d de locuinfe, pentru a nu deranjaprin zgomot, iar in parcuri
sc dispun mai departede zoneledorit liniqtite.
$i in incintele instituliilor de educa{ieqi invdldmdnt se amenajeazdtc-
rcnuri pentru recrealiegi jocuri in aer liber, insolite de plantaJiide separa-
1ic,de umbrire, de proteclie. Pentru cregegi cdmine esteindicatAo norml
nc 20 - 25 mp pentru un copil, iar in qcoli, 5 mp de plantalii 9i 1,5 mp de
rcrensportiv pentru un elev.
Grddinile Si parcurile speciale pentru copii trebluie create intr-o ma-
rricrS. care sd suscitegi sd menlini interesultinerilor vizitatori. Acesteacu-
lrlind dot[ri foarte variate: echipamentepentrujoc (similare celor men{io-
nirtemai sus),piste pentru patine cu rotile, triciclete, biciclete, carturi 9.a.,
lrrzine pentru inot, patinoar,mini-golf, terenuri de sport, sdli pentrujoouri
ruccanice,instalalii electrice sau mecanicetipice parcurilor de distraclii,
tlotdri pentru activitili instructiv-educative(sdli ds lucru, sdli de expozifitr
;i de reuniuni, biblioteci, mici grddini botaniceqi zoologice 9.a.).
in parcurile specialepentru copii, cifrele orientative pentru ocuparcil
tclenuluisunt:plantalii50%, locuri dejoaci qijocuri sportive20 %, spalii
tczervatepentru invlfimant 5 %, spalli pentru studiul $tiinlelornaturii 5 '2,,
;ici 8 7o, ape4 Vo.
Plantaliile, pe l6ngi func{iiie cunoscute,au unele particularit[li: clc
trcbuie sd creezeo ambianld de bund dispozilie (o mai mare varietatoco-
Ioristicdin anumite zone gi, din contrd,un fond vegetalmai neutru pcntru
panourile gi construcliile viu colorate, arbugti tungi amintind formc tlt:
;rnimale,labirinturi din garduri vii etc.), sortimentul vegetal nu trebuic sir
rncludd specii cu organe aerienetoxice (oletar rogu, salcAmgalben, tisir
1..a.);se eviti folosirea in gardurile vii de imprejmuire a terenurilor ilc
loacdatdt a speciilorcu ghirapicAtqi a celor cu slabl rezistenldmecanicit
ttlc exemplu,buxus).
Terenuriledejoacd pot fi inierbate,cu incadriri din plantaliicu carac-
tcr liber (masede arbuqtigi grupuride arbori)sau,mai adesea,sunt orga-
123
rlizatcpo ariibinooonturirtc, a$tcmutc cu pir:trig
sauounisilt;;idolinritatc
prin gardurivii tunsesaulibere.
Releaua de alei se limiteazlla strictulnecesar,copiiipref'erAnd
ariile
de joc ai zonelecu instalaliide distraclie.lntrdrileseproiecteazd cu asi-
gurareqi vizibilitatebund,pentruevitareaaccidentelor la iegireacopiilor
in stradd.

SPATIILE VERZIAFERENTE ANSAMBLURILOR DELOCUINTE

Cartierelede blocuri au importantesuprafelede spalii verzi, care,in
mod normal,fac obiectulproiectdriispecializate gi suntamenajate de ci-
tre administratia locali (foto color61).
Estede dorit ca prin planurilede sistematizarea zonelorconstruitese
se rezervefigii suficientde largi pentruinterpunerea de plantaliiintre ar-
tereleintenscirculategi blocurilede locuinle.
Spaliileverzi din ansamblurile de locuintesuntorganizatein confor-
mitatecu principiileesteticiiurbane.Mai aleszonelede fafadd,adiacente
arterelorde circulalieimpun o tratarecaresd searmonizeze cu plantatiile
stradalegi caresi exprimeunitateain varietate.Alegereaspeciilorqi mo-
dul lor de gruparetrebuiesd evitemonotoniaunor tronsoaneprealungi,
identiceca tratare,pdstrandu-se totugiun elementunificator,de exemplu,
aliniamentulde arborisaugardulviu.
Terenulliber de construcliidintreblocuricuprindesuprafeleplantate
qi inierbate,arii de joaci (eventualgi de jocuri sportive),mici spalii de
odihn[, aleipietonale.
Amplasareaplantafiilorse facein corela{iecu pozi}ia,orientareagi
indllimeaclldirilor, luindu-sein considerare nu numaicriterii estetice,ci
gi functionale.Astfel, prin pozilionareagi structuraplantaliilorse urmd-
regtediminuarea curenlilorputemicide aerdintrealiniamentele de blocuri,
protejareaimpotriva insolatiei excesive,mascareaanumitorconstructii
auxiliare,separarea qi imprejmuireaterenurilordejo acl, ueareade obsta-
cole fizice in scopulrespectiriitraseelorde circulatiepietonald(garduri
vii, eventualdublAndgarduriscundemetalice)9.a.

GRADINILE LOCUINTELOR INDIVIDUALE b

Acesteaconstituieo categorieapartede amenajdripeisagistice
pe su-
prafelemici, de la 40-50 mp pAndla 400- 600 mp, avAndcaracterulunor -P l97l
Fiq. 49. Grldintr p^rtictrlar6' dupdNourryJ '
spatiiinchise,delimitatedeimprejmuiri(figurilea9, 50). a - PersPectivtr; -
b Plan

r24 t25
 in griulinilcnrici, cadrulvogctalsc rcalr
zcazl prcpondcrcntcu plalttc arbust.ivc;pctttttr ,9r"td''"Tjlil{||L!{
rr suplini absenlaarborilor sc utilizcaztiplantc
lgir{itoare care inverzescAi infloresc zidurilc ;i
lirudurile.
Aranjamentul generalal gridinilor locuinle-
krr individuale poate fi liber sau geometricasi-
rnetric; uneori se adopti simetria, in cazul grd-
tlinilor de faladd, cdnd intrarea in cl5dire este
situatecentral.
in clddirile multietajate, lipsa unei gridini
poate fi suplinitd prin amenajareade terase-
grddind. Acesteapot fi realizatein principal in
doudmodalitdli.
Cea mai simplS constdin cultivarea plante-
lor omamentalein vase,bacuri gi jardiniere mo-
bile, al ciror design,mdrimi gi mod de aranjare
permit creareaunei ambianlevegetalecu varie-
Fig. 50. crtrdinl p^rti(lrlar',, dupdNourryJ.-p., jg.j tatevolumetricd qi coloristicd (foto color 63).
O altd modalitate esteprevedereateraseicu
Gr5dinapoatefi situatddiferit, in raportcu pozitia
clddirii in parcela runsistemconstructivspecial(etangarea plangee-
respectivd.
lor qi evacuareaapei in exces),care permite in-
.Grddinile defaladd, atuncicdndau gardurijoasesaupenetrantevi_ castrareaunui strat de 9ol gi realizareaastfel a
zual,pot contribuila esteticaurband.Maiades"uu.ert"
grddinisuntf69ii urror suprafele gazonate, decorate cu flori 9i
destulde inguste,de aceease alegein generalo u.g.iuti.-
o_umentaldde rnici arbuqti.$i in acesteamenaj[ri, plantele ur-
talie micd (arbuqti,trandafiri,flori) giunul sau m"ai
mulie elementede citoare detin un loc important in inverzirea pe
verticalitatecarenu incomodeaz6pirnumbrdexcesivd
saudezvoltareprea verticali, suslinutede pergoleugoaresaudirija-
-a1..O gridind de fa[add carebeneficiazd.
"lti, ji, gu.g permite gi adoptarea
de o distanli mai mare intre
unei solulii de .".unur" vrzuali dinspre
rc pe ziduri gi pe panouride treiaje.
in prezent, arhitecfii proiecteazd clddiri
-@l,flrr
stradd(gardviu inalt, perdeadearbugtiinalli
9.a.). moderne al cdror acoperig cuprinde o gridind Fig.51.pland€grtrdinil
.Grddilill situate in spatelectddirilor de,ce-lemai multe ori oferi
.
umlrare in_ unicdsauo seriede grddini,contribuind astfel la partiJutartr peun rereningurr
$r adapostimpotrivaprivirilor indiscrete(fig. 51). Ele servescca zonaverdea oragului(foto color 64,65,66,67). qilung,dupdPasquier l l , le.5/
loc de odihn[ 9i de exercitare.apasiuniip"ot- gre?i"iii;
;;;d;;; Grddinilc interioare. in cazul unor locuinte dar gi al unor hoteluri, irt-
mdrimegi de dorinlelebeneficiarilor,gradinapoaie
o platforml stitulii $.a., arhitectura clidirilor este conceputecu unul sau mai nrultc
de grddini (fotocolor62),eventual "up.ina.
umbritd de
1;1T T"bitj"Tl o pergoti, spalii destinategrddinilor decorative(accesulluminii naturaleprin plafoa-
{on, arbugri, arboriomamentali, bazin saupiscina,ch]o$c
T._i11:l"li
oe graclna,mrcr ne, pereti, eventualhidroizola{ii speciale,incastrdride sol).
parcelede culturdpentrudjferiteplante,unele
amenajeri Grddinile, in func{ie de mirime, pot fi doar contemplatesau pot pcr-
gospoddregti (magazie, mini-serd,curteqi cugcipeotru s.u. rnite circulatia interioari qi sta{ionarea.
"ain")
126
t27
 (ionrpozilia Li-V,ttutttittpclaturtinsoritir); pr:la-
lor poatcoli:ri privitrlrului
scuncdc poisnjrcalizatc cu rnaiingustl,pe strlzilecu oricntare
rafinamcnt artisticgi ingcniozitatc: turi (uiul saudouagiruride arboriinsolintl l'rccatc trotuirr)9i pc llSii tlc
aranjanrcntc de plantclcrnnoasc
gi cr-
bacee,roci,bazincu sauldrdpeqtiexotici,saujeturi de apa,vasede gri_ ,uUiilpa+it. a artereide circulalie(alinianrcnt tlublu sauInultiplusituat
dind, piesede artdplastici etc. Vegetaliareune$teatat speciide exterior centraisaudoudaliniamente simpleseparindtrcic[i decirculafic)'
adaptabilein astfelde condiliicdtqi plantede interior. Liniile de arbori dincuprinsul uneistrezisuntalcatuite'de regul6'din
aceeagi specie.Pe arterelelungi seadmiteschimbarea specieila modifica-
cu altdstradd, iarpe arterele largi' cu mai
5.2.3.spATilLEVERZT
AFERENTE CATLOR readiieciiei saudupl intersecl-ia
DECTRCULATTE URBANEgt RUTTERE multe cdi, in aliniamentele centralese poateplantao speciediferitd fali
de celelaierale.Totugi,din motiveestetice, estepreferabild tratareaunitaril
Cdile de circulaliepublicddin ora$esuntde celemai multe ori inso_ saufolosireade speciiasemenitoare ca habitus,talie'formafrunzelor'dc-
lite de plantalii de diferite categorii,de la simplealiniamentede arbori, but al infrunzirii.comportament ecologic'
pAndla fdgii verzi cu lelimi diferite,avandrol e-ologic in acelagitimp,
Ai, in cadrul aliniamentelorse pdstreazd distanfeegaleintre arbori; fac
estetic-arhitectural. excepliesitualiileobligate(intr[ri carosabile, intersecliide strdzi'curbe)'
reco-
in condiliileintensificirii traficuluisuprateranurban,resistematizarea undeintervalelesemdrescpentrua seasiguravizibilitatea'Distanta
arterelorde circulaliegi creareaaltoranoi, in cartierelenou construite, mandabili fatd de o interseclieimportantdestede25 - m'
trebuiesd prevaddintegrareade spalii plantate,in func1iede caracterulgi - m' in func-
DistanpL deplantare intrearboripe rind suntde5 12
importanlastrdzilor.Se apreciazic6 oragelede cAmpieirebuies[ aibi cel pentru exem-
1iede puteieade creqtere 9i ldrgimeacoroanei;maifrecvent' -
pulin 60 Vo din strdziplantate,cifra fiind mai mici in cazuloraselordin
pfa.ae'sitoat"
'8 in arii individualeincastratein trotuare'distanfelesuntdc 7
zonade dealuriinaltegi de munte(circa40 % din strdzi). 6 nr'
m (arboride mdrimeaII)' Distanlafafdde clidiri estede minimum
Plantafiilede aliniamentdin oraSeau roluri multiple:creareade efec_
iar fafi de carosabil,minimumI m'
te arhitecturale in asocierecu aliniamentele de edificii ile sn-azii.reducerea {69ii de pdmint cu
poludriiatmosferice, Pentruarborii plantalipe un rdnd sunt necesare
ameliorarea microclimatuluilocal (mai alesprin um_ 2 mp ln
brireade cdtrearbona trotuarelor9i pa4iala carosabilului, lilimea de cel pulin 1,5-2m sauspalii individualede-minimum
fie dc ntint-
cesulde evapo-transpiralie
dar gi prin pro_ cazulaliniamenteiordublede arbori,frgiile de soltrebuiesi
al maselorde frunze);la acestea iar dis-
portanlafunclionald
se adausdim_ mum 3,5 m, situaliein careceledoudgiruri seplanteazidecalat'
a plantaliilor,desepararea cdilorpentrupietoni$ia cle_
tanlelepe rdndse'mdresc; distribu{iasimetrici,ardndurilorparalclonccc'
dirilor de traficul stradal,de compartimentare transversalda arterelormari
de circula{ie(separarea sensurilorsaua diferitelorcategoriidevehicule). sitdun intervalde minimum4 m intre ele(fig 52)'
Tipul de plantalii de aliniamentdepindede ldtimeasi structurareastrd_ in proiectarea de cdre urbanigtia arterelordecirculaliemodemc'tcn-
ntai
zii, circulatieivehiculelor,intensitatea dinla estede a se asiguraplantafiilorstradalespaliica-resd satisfactr
traficuluipietonal,ca_ vcci-
-intensitatea
drul arhitecturalal strdzii,numdrulde etajeal clddirilor,orientareastrdzii uinl necesita6te de dJzvoltareale arborilor9i sdreducdimpactulctt
nltateaimediatda carosabilului (generatoare derdnirialetrunchiului9i ra-
fatdde punctelecardinale(stizile cu dispozitiaN - S suntfoarteinsorite),
murilor inferioare9i de poluarea solului cu substantele dedeszdpez'iro)'
instalatiilegi construcliilesubterane. "lnstruc[tunt
Sefolosescwmdtoarclecategorii deplantalii de aliniamenr: in Italia, Ministerul LucrdrilorPublicea emis 1966 in
- aliniamentdintr-unsingurrdndde arbori(celmai des p"ni- prot"j-"a patrimoniuluide arboriin raportcu siguranfacirculalict
intAlnit); de mlrinrc it
- aliniamentemultiple(cu 2 - 4 giruride arbori,mai
frecvent2): It.aaate",iniicani distanteleminime,distinctepe categorii
urbattc
- aliniamentmixt de arborigi gardviu; arborilorgi de importan|da arterelorde circulalie'Pentrustrdzilc
de l'5 nr itt
- aliniamentdegardviu. de maretrafic, sespecificidistanleleminimefaldde carosabil
Plantatiilede aliniamentporfi dispusein moddiferit:pe ambelelaturi cazularborilormici,2 m pentrucei cu dezvoltare medie9i 5 m pentrucci
-
ale strdzii sau unilateral(c6ndtrotuarelesunt asimetricesau stradaeste maiputemici(BovoG. 9i colab.,1998)
129
128 9 . ArhitccturdPcisagcra
 Tlpuldeplantagl Lillimea
Pentru un aliniament de gard viu, este necesareo ftgie de pdmdnt cu
Olatanlade pl.ntarg ps
fagillor tend intra rendurlj ldlimea de 0,75 - 1,5 m, in functie de alcituirea plantaliei (un rAnd sau
nepavale (m)
fm) doud de arbuqti).
Arborlpeunrend
1.1-1-7 5-8
La proiectareagi realizareaplantaliilor de aliniament pe strizi se fine
fi {^)
-T"'r
+----r-:--
cont gi de distanlele minime fald de instalatiile subterane;ultimele reco-
manddripentru arbori (Italia, 1998) sunt 4 m fati de conductelede apd gi
Arborioe doudrandu canalizare,3 m fatd de conductelede gaz de joasd presiune,2 m fald de
2 . 5. 4 6.8 4.6 conductelede gaz de inaltd presiunegi cablurile electriceingropate (pen-
tru cablurile electrice gi telefonice intubate nu se previd distanle obliga-
torii). De asemenea,se ia in considerare9i pozilia diferitelor elementeale
instalaliilor aeriene(stAlpi,cabluri). Pentru arbugtidistantafa{6 de instala-
5-10 3.5.6
liile subteraneestede 1,5 m.
Aliniamentele stradaledin vegetalie lemnoasdsunt insolite sau nu de
F glede arbu9u vegetalieerbacee.Fdgiile 9i suprafeleleindividuale de sol pot fr bordate
'oo doueranduri cu gazon sau /gi cu flori de sezon. In situatia unui trafic pietonal foarte
t- ac rrlt- I - 1.5 0.3- 0.5 0.3. 0.5
(gardvlu) intens,arborilor plantali in spalii individuale li se prevedeo proteclie spe-
cial6 impotriva tasdrii solului (implicit a sistemului radicular) - cu grAtarc
saualte modalitdti.
1 . 5- 2 0.3- 0.5 0.3. 0.5
6au Speciile de arbori pentru aliniamente stradale se aleg dintre foioase,
1 . 5- 2 0.5.1 dupd anumite criterii; acesteatrebuie s[ aibd talie medie, port regulat,
Arborlpeunrand9l I ? trunchi drept $i coronamentulla cel putin 2,5 m inilfime, sistemul radi-
f6glede arbugtl \..(
pedouerandurl rt..1.lr. ee 2.4- 3.2 cular dezvoltat in profunzime (gi nu trasantsau drajonant,deoareceridicd
2.4 pavajul sau asfaltul), infrunzire de lungd dwatd, perioadi scurtdde ciderc
a frunzelor; se evitd speciile ale ciror flori gi fructe murdiresc prea mult
stradasau incomodeazi pietonii. Pe lAngdacestecerinle, se impune alegc-
rea de specii caracterizateprintr-o bund adaptarela climatul zonei gi rezis-
Arboripe doui randuri tenli biologicd in mediul urban, unde se poatesuprapuneac{iuneadiferili-
9l fagle de arbu9tl i I i t 1.4- 1.7si
pe doul rrndurl T 1F - 2.1-32 lor factori de stres:secetd,radialia calorici a asfaltului, poluareaatmoslb-
_.t- tr _lr ll ft .
1.4 2.a rei qi a solului.boli gi diunitori etc.

FA$IILEPLANTATEiN LUNGULARTERELORDE CIRCULATII]

7 .11
Strdzile mai importante pot avea fhgii verzi dispusefie axial, dcsprir-
ArborlDetrelrtndurl lind sensurilecarosabilului,fie lateral, avdndincluse trotuarele.
Pe arterele de mare trafic, este indicat ca fa$iile axiale sd se proicc-
14 tcze cu o ldlime de 7 sau 14 m, permitAndulterior ldrgirea la ncvoic u
carosabiluluicu cel pulin un culoarpe sens(3,5 m). Plantaliaaxiali poatc
Ii alcituitAin diferitemoduri: aliniamentecontinuede arbon sausccvcrrlu
Fig. 52. Tipuri de plantatii de aliniamentii distanfede plantare dc aliniamentealtcrn.lndcu spatii decoratecu rabatede trandafiri;alinia-
nlcntcrnixtcdc arbolri;i gurtlLrri vii; cortrpozilii
gconrctricc sinrctricc sau
asimetrice din arbugti,gardurivii, trantlafiri,mai rar i;i flori. in funclicdc
necesitdlileperspectivei, ligia axiali poatefi amenajatinumaicu plante
detalie micdpe fondde gazor,.
In cazul unorfA$ii lateralemai largi ale artereide circulalie,trotua-
rele devin alei pietonale,incadratede plantalii,carepot fi alcdtuitenu nu-
mai din aliniamentede arbori ci 9i din grupuride arbugti,gardurivii qi chiar
perdelede vegetalielemnoasd(deexemplu,$oseaua Kiseleffin zonaMu-
zeuluiSatuluidin Bucuregti).
F6giileplantateale ciilor urbanede circulatiede{inun rol important
in sistemulverdeal oragului,fiind menitesd facdlegdturaintre scuaruri,
grddini,parcurigi alte categoriide spalii verzi, in scopulunei mai bune
funclionalitili in protectiamediului.
PLANTATIILE CAILORDECIRCULATIE EXTERIOARE
LOCALITATILOR
$oselelegi autost'azilesuntinso$tede plantatiicu rol de ghidare9i pro-
tec{ie,al cdrormod de trataretrebuiecorelatcu caracteristicile traseului:
topografie,orientarefald de punctelecardinale,conditiiclimatice,vecind-
tdli imediate,restricliide circulalie,amenajdripentruparcareqi popas,po-
duri g.a.
Plantaliile rutiere se dispunla cel putin 4,5 m fatdde carosabil,res-
pectiv 3 m de platformadrumului- distan{Iimpusdde siguranlacirculafiei.
Ele pot fi organizatediferit, in func{iede categoriade drum (9oseana-
tionald,gosea judeleand, autostradE), cu varialiide-alungulparcursului,im-
pusede schimbarea caracteristicilortraseului:
- aliniamentebilateraledin arborila intervalede 10- 15m, intrerupte
in dreptulparcirilor lateralegi in zonelepremergatoare intersecliilor,po-
gi
durilor trecerilorla nivel pestecaleaferatd;
- grupwi liberede arborigi arbugticu fizionomiediferitd,caresesuc-
ced de-alungul parcursuluila distanlemai mari; aceastdsolutiesuprimi
monotoniagi ritmicitateazonelorumbritegi insorite,superdtoare pentru
conduc5toriiauto pe unele tronsoaneale goselelor(mai alespe cele cu
orientareSE-NV);
- 9iruri de arboriin perdea(cu intervalemici pe rdnd,de circa2 m) -
sepot prevedeauneori,pe distanlelimitate,fie pentrumascarea anumitor
zone,fie pentruo mai bundprotectieimpotrivavdntuluigi depunerilorde
zdpad6;
r32
- pcrdclctlc protcclie;
- plantaliido consolidarca taluzurilor.
Planta(iile autostrdzilor pot fi dispusoatirt latcral (pc zonc limitate)
ciit qi central,separindsensurilecirculaliei.
In general nu se planteazi aliniamente de arbori, acest^ea generiintl
rnonotoniegi diminuareaatentiei persoaneloraflate Ia volan. In sectoarclc
rnai expuse vdntului, in zonele laterale afectatebenzindriilor, parciriklr,
unitdlilor de alimentatiepublic[, se prevdd perdelede protec]ie din arbori
qi arbugti, de asemenea,in vecindtatealocaiitd{ilor, pentru reducereazgo-
motului traficului. O solulie adoptatl pe autostrdzileeuropeneeste mrxlc-
larea in coti pozitivd a terenului adiacenqsub formi de colind alungitd (a-sc-
rndndtoareunui dig de pdmAnt),plantati cu arbori gi multi vegeta{ic ar-
bustiv5, deasi 9i suficient de inaltd, pentru o mai buni proteclie antilb-
nic5. in zonele in care terenul din proximitatea localitdtilor nu permite rc-
zolvirile menlionate, se amplaseaz[ ecrane antifonice construite, dinlrc
carefac parte gi zidurile plantate;acesteapot fl realizatein diferite moduri
carepermit imbrdcareacu plante (erbaceeperene,liane, subarbu$ti9.a.,cu
rezistenldbund in conditiile date).
Un rol important il au plantaliile anti-far de pe mijlocul unor auto-
strizi, alcdtuitedin gard viu sau aliniamentdublu de arbugtiinalli, bine ra-
mificali gi rezistenti la factorii de stres.
5.2.4.SPATilLEVERZ|CU PROFTL
SPECTALTZAT
GRADTNILEBOTANICE$I PARCURILEDENDROLOGICE
Reprezinti vaste coleclii de plante, infiinlate in scopul cunoaqteriigi
studierii florei autohtone gi a globului terestru - fiind in acelagi timp,
laboratoarevii pentru aclimatizareagi introducereain culturi a noi spccii
originare din alte zone geogafice. Pe lAngddestinaliaqtiinlificE, ele au gi
rol instructiv-educativ; totodati servesc Ai ca spalii pentru plimbarc gi
odihnd (cu acceslimitat).
in grddinile botanicecu suficienti intindere, ca gi in parcurile dendro-
logice, organizareagenerali rezultd din imbinarea criteriilor qtiintificc ou
cele peisagistice;dispunereaspeciilor nu se mai face dupi clasificareasis-
tematicepe familii botanice, ci in functie de zonareageograficd9i ecolo-
gic6, fiind puse in evidenldasociatiilevegetale.Modul de prezentarea flo-
rei influen{eazddelimitarea diferitd a zonelor, modelareareliefului, crot-
rea de piese de ap[, gmpareacomponentelorvegetatiei.Tratareain acclaqi
I -) -)
timp peisagisticda ansamblului,permite realizareaunei compozilii armo-
nioasegi atractive.Prezen{aunei ape gi a unui relief variat inlesnegtecrea-
rea prin diferite artificii a unor ambian{ecare sugereazdmedii naturaledi-
verse(regiunemontane,pidure, lunc5,miaqtindq.a.),9i chiar scenede pei-
saj specificeanumitor liri (de exemplu,Japonia).
Grddinile botanice gi unele parcuri dendrologice au gi sector omamen-
tal, situat fie la intrare, fie in preajmaclddirii principale,unde sunt reunite
specii, varietdli qi forme horticole cu caracteristicidecorativece sunt puse
in valoareprin modalitdli specificeartei grddinilor.
in lara noastrd,dintre cele mai importante exemple, se pot cita grd-
dinile botanice din Cluj-Napoca,IaSi, BucureSti,Craiova, parcul dendro-
logic din Simeria qr gr[dina dendrologicd de la Macea (ldngnArad).
GRADINILEDE TRANDAFIRI
Rozariile sunt amenaj[ri peisagisticein care trandafirii constituie ele-
mentul dominant al compozifiei. Ele pot fi conceputeca gridini de sine
stitetoare (de exemplu, in unele !dri, rozarii pentru concursurinalionale gi
intemafionale) sau, de cele mai multe ori, ca parte componentda unui
parc sau a unei grddini botanice(foto color 49, 68).
Rozariile mari, cu caractergtiinlific qi de promovare a noilor creatii,
sunt compartimentatein sectoare:coleclie botanicd (specii ale genului
Rosa), colectia propriu-zis[ de soiuri din diverse]dri, planta]ii pentru con-
curs,plantalii pentru experimentdrietc.
Maniera tradi{ional5de compozi{ie estegeometricd,arhitectural5,dar
se pot adoptagi rezolvdri modeme.Indiferent de modul generalde tratare,
rozariile se amenajeaziastfel incdt si permitd prezentareadiferitelor spe-
cii 9i grupe de soiuri, in functie de forma de creqterenaturaldsau condusi
(trandafiri thrAtori, tufe, semi-urcitori, urcdtori, cu trunchi $i coroanAerectd
sau pletoasd)gi in diferite modalitdli de folosire peisagisticd(rabate,gru-
puri, aliniamente,exemplaresolitare, pentru decorareastdlpilor gi pergo-
lelor etc).
in compozilie pot fi introdusediferite elementeomamentale:vase,sta-
tui, pergole, bazine gi frntAni, iar in gridinile denivelate,scdri, rampe, te-
rase. Creareaunor diferenle pozitive de nivel avantajeazdvizitatorii pen-
tru cuprindereavizuald mai largd a aranjamentuluiqi a paletei coloristice
a trandafirilor.
Prezentareatrandafirilor se face intr-un ansamblupeisagisticdin care
nu lipsescarborii gi arbugtii,cu carese realizeazifundalurigi incadrdri,
'1,4
evitdndu-seumbrirea plantaliilor de roze; garduri vii 9i borduri tunse din
Buxus pot delimita parcelele sau soiurile; exemplaresolitare sau grupuri
de conifere qi arbugti sempervirescenlicontribuie la diversificareavolu-
metriei gi in acelagitimp aducculoarein perioadasezonuluirece.
GRADINILE$I PARCURILEZOOLOGICE
in unele localitdli care dispun de prezenlaunei zone verzi bine arbo-
rizate, inglobate in limitele construite ale oraqului (parc mare), se pot ame-
naja gridini zoologice pe suprafelemai mici, sub forma unor coleclii de
animalemai ales din fauna regionald.
Gridinile zoologice mari, care reunescanimale din diversele regiuni
ale globului necesitd terenuri mari, amenajdri gi constructii speciale,de
aceeasunt preferabil situate in zona suburband,fiind avantajoasi ampla-
sareain cuprinsulunui masiv forestier gi in apropiereaunei ape.
Dacd in grddinile restrAnsecele mai multe animale au regim de cuqcd,
in parcurile zoologice ele sunt expusegi crescutein regim de semi-liber-
tate, fiind grupatedup[ criterii ecologice(habitat,regiune climatici). Con-
ceplia geneml[ qi amenaj[rile peisagisticeau ca scop creareaunor ambi-
anle care se aminteasctunele trisituri ale zonelor din care provin anima-
lele. Se impun modeliri de relief, creareade cursuri de apd, iazuri, plan-
ta{ii adecvatereddrii mediului ecologic natual al diferitelor grupe de ani-
male. Suprafalasectoarelorse coreleazdcu numdrul 9i talia animalelor,iar
separarealor se face prin plantalii $i garduri mascate;pentru separareade
alei se prevdd fie ganluri adAnciqi largi, avAndincluse gardurile de pro-
teclie, fie garduri de plasd. Ad[posturile 9i refugiile necesareanimalelor
se mascheazdcu ajutorul vegeta{iei.
intrucdt grddinile gi parcurile zoologice constituie obiective de marc
interespentru public, mai alesin zilele libere, traseulqi l[rgimea aleilor sc
proiecteazdastfel inc6t sd se evite strangul[rile de trafic ai aglomera{iaitt
ariile de mare solicitare.
PARCURILEPENTRUEXPOZITN
Amenajdrile destinate expoziliilor Si tdrgurilor de mdrfuri se inl'iin-
lcazi in zona perifericd a oragului. Terenul cuprinde pavilioane de cxpo-
zifie, arii de prezentarea exponatelorin aer liber, diferite dotdri utilitarc,
comercialepi de alimentaliepublici, construclii sanitare,circula{ii etc.
Proiectarca spa{iuluiverdese face in concordanldcu caracterul9t ar-
hitccturapavilioanclor.Alcilc dc intraresunt rezolvatc,iIr gcncral,ctt par-
 tcrc dccoratcintr-o rnanicrilsirnplir,iar planta{iilcsuntin coarlai marc
parteomogene, alcltuitedin spcciiascmdnetoare caportgi colorit.in md-
suraposibilititilor seprevddspaliilargi,gazonate.
Parcurile Si grddinile expoziyionalepentru horticultura omamental[,
existentein unele!iri, posibil gi in Romdniain viitor, sunt specialcon_
ceputepentru^ prezentasortimentulomamentalgi variateposibilit[ti de
amenajare peisagisticd (foto color69).
Concepliageneraldeste asemdni.toare cu a parculuipublic, dar se
acorddo ponderemai mare suprafetelorflorale, atdtin diferite aranjamente
peisagistice,
cdt qi sub formdde sectoare de colecliide soiuripentruanu_
mite specii,carepot constituiexpoziliisezonale
(deirigi, crizanteme,
dalii
etc.). De asemenea,
vegetalialemnoasdcuprindeo mare varietatede
speciigi cultivaruri;caracterelor naturalealeplantelorli seadaugdmodul
diferit de conducere
in formeartistice.in dispunerea speciilordaarbori gi
arbuqtise realizeazd
acordurisezonalecu speciilefloricole.O caracteris-
ticd apartea acestoramenajiriestefaptul c[, periodic,tipurile de decora-
liuni florale se schimbd,aranjamentele qi sortimentelesereinnoiesc,pen-
tru a sementineinteresulpublicului.
SPATIILE VERZI DIN CMITIRE
Amenajdrilepeisagistice
ale cimitireloralcdtuiescunui cadrusobru9i
sistematicorganizat,
al cdruicentrucompozi{ional il constituieconstruclia
principali (capela,bisericasaumonumentulmemorial).Zonade intrare,
frecventrezolvatdcu una saumai multe alei rectilinii paralele,cuprinde
plantalii dispuseregulat:aliniamentede arbori 9i gardurivii din plante
sempervirescente, forme arbustivemodelateprin tundere.Alte alei pot fi,
de asemenea, flancatede arbori sau de arbugticoniferi.Vegetalialem-
noas[diseminatiintre parcele,in funcfiede disponibilitd]ilede spafiu,cu-
prindemai alesarbuqti.Ciza de terendetermin[adesealimitareazonelor
cu vegetaliein favoarealocurilor de veci. Acesteapot fi insolitede tran_
dafiri, borduritunse,mici arboripletogi,tufe de Buxus,dar mai alessunt
decoratecu planteerbacee perenespecifice.
Cupitolul6
PRINCIPIIGENERALE
DE PROIECTARE
A PEISAJELOR
Scopulfundamentalal arhitecturiipeisagere estecreareade spalii or-
ganizateale ambianleifizice naturale,caresd permitdo integrarcantrrr
nioasda activit[filor umane.
Conformconceplieiarhitectului peisagistamericanJ.O.Simons( 1967),
peisajeletrebuieproiectatein viziuneaimbun[t[]irii relaliilor intrc ont gi
oraq,om gi circulalie,om gi om, om gi natur6.Potemcompletaidcilc tlc
nraisuscu necesitatea considerlriiacestorrela{iiin perspectiva dezvoltil-
lii continueeconomico-sociale a societdiii,ca factorobiectival cvolu{r',i
civilizaliei.
Cerinlelemultiple fafd de amenajirilepeisagistice impunproicctarcir
acestoraprin abordareaconcomitentdawfir principii funclionale,eslctit't
tompozilionale,ecologice,tehnice,economice gi cultural- istorice.
Diversitateaprogramelorridicd problemepeisagisticediferite,in nr-
portcu temeleacestorprograme.
De la proiectarea sistemuluide spaliiverzi p6ndla proiectarea unitdli-
lor de spaliuverdeestenecesarirezolvareafiecdreiprobleme,frcdndpar-
te dintr-unconceDttotal.unitar.
6.1.PRINCIPII
FUNCTIONALE
Atiit proiectelede ansamblu,cat $i celepe obiectiveau ca scop,in pli-
nrulrAnd,creareaunorpeisajecaresdrdspundibinefuncfiuniloratribuitc.
O condilie necesardestestabilireafolosinteloradecvate,compalibi-
litatea funcliunilor proiectate cu trdsdturile sitului (^le terenului pro-
priu-zis gi ale ambianteiacestuia).De exemplu.amenajarea unui parc,
destinatrelaxdriiqi odihnei,nu estecompatibildcu vecindtatea unei uzinc
generatoare de zgomotgi poluare;intr-o asemenea zondesteindicatdrca-
lizareaunor plantaliide protectie.Sau:un tereningust,situatintre strizi
de maretrafic poatefi destinatamenajiriide spalii verzi cu funclii estc-
tice qi de ameliorarea microclimatuluiurban,dar nu ca loc dejoaci pcn-
tru conii.
t3'7
 Sistematizarea fiecirui spafiuvcrdc trebuiesd satisfacd ezideratele Rezolvarea adecvatd a func{ieirecrcalivcsc rcalizcaziprin alcgcrcit
funclionale ale programuluigi sd concordanlaorlanizdrii
-alege.ea cu func_ gi amplasarea convenabil6 a dotdrilor,acccsibilitatca bun[ 9i flucnlacircu-
_asigure
liile pr.inaranjamentulra{ionalal pd.1ilo, laliei, dimensionarea spafiilor,creareaambianlcinccesare (dela cadrulin-
nerealogicEa dotirilor. "o-ponente, $l dispu_
tim pinl la cel mai larg,potrivit colectivitililor mari).
De exemplu,in proiectareaspatiilorverzi stradale,a$a Concordanlaorganizdriicu funcfiile, aSacum aratd O. J. Simons
.. cum s_amai
aratat,seauin vedereo seriedecerinte,depinzdnd de importanlastrazii: (1967),trebuieelaboratdin raportcu triirea umand'in scopulrealiz[rii
- protejareacirculatieipietonalede unui maximumde relatii armonioase, in acordcu cerinleleqi aqtept[rilc
ceacarosabild;
- fluenlafluxului pietonalqi a celui oamenilor,pentruca amenajdrile peisagistice sd le oferepldcere,confort,
carosabill
- accesulbun in imobile qi cu4i, relaxare,dar gi frumusetegi un mediubiologicfavorabil.
la trecerilede pietoni gi la stafiile
mijloacelordetransportin comun;
- subdivizarea traficului (pietoni,pisteciclabile,mai multe piste ca_ 6.2. PRlNClPll ESTETICE- COMPOZITIONALE
rosabile).
Acestor func{ii, care derivd mai ales din aspecteleconstructive Creareaamenajdrilorpeisagisticese bazeazdpe o seriede principii
ale
strdzii,li seadaugicelereveninddirectvegetaliei:func1ii
ecologice(ame- estetice- compozilionale,care de la inceputulproiectirii se corclcazil
liorareamicroclimatuluilocal 9i diminuareapoluirii at stranscu cele func{ionale.
nosferei;,aar gi
funcliaesteticd,de armonizarea arhitecturiidiferitea clddirilor, Aspectelevizuale,de altfel, sunt celecarerelin mai int6i atenfia9i a
de creare
a un^r.efeile prin volumetriaplantaliilor9.a. cdror perceptiese imbin6 cu folosinteledirecteqi indirecteale ficcilnti
_arhitecturale spa,tiuamenajat.
O uoordarea programuluide proiectar!esteconceperea
., , strazn
9u-n1.- clddiri,circulalie,mobilierstradal, ansam_ Atdt in cadrulurban,dominatde constructii,cAt9i in programelcspc-
Dlulur corpuride iluminat,plan_
tafii,peluze- ca un peisajurbanunitar. cifice de arhitecturapeisajului(parcuri,grddini9.a.),proiectareapeisagis-
LuAndu-sein consideratie ticd are in vederecreareaunor ambianlecaresd exprimefiumuselc, or-
gi naturatraficului,caracterul indltimea
dominantda cl5dirilor,darqi construcliasubteranl,sestabile$te 9i dine,caracteristici fizice pldcute.
sistemati_ Acestease relizeazdprin: stabilireaunorpropo4ii armonioase in plan
zareatransversal5 a strlzii gi ldlimeacomponentelor sale,inclusiva ariilor
verzi propriu-zise. gi in spatiuale principalelorcomponente, subordonareaimportanlclun()r
Solu{iapeisagisticise bazeazlpe alegerea gi poziliona_
reatipurilor de plantalii,stabilireaindlgimilorgi formelor,jispunerea spatii,suprafe{e qi volume fa@ de altele,modul de organizarcsi'
general
in plan, metricl sau asimetricS,geometriclsau liberd 9i concordanlastilisticil a
aranlamentulspa{iilordeschise(peluze,arii de circulatiegi
stalionarea elementelor de construirea peisajului,armonia$i contrastulformelor,vo-
pietonilor)- toatepentrua rdspunde c6tmai binecerinleiorprogramului.
Detalierea compozilieiperfecteazlsoluliade ansamblupnn alegerea lumelorgi culorilor,rezolvareainteresantia detaliilor,toateconduciindll
materialeloradecvate,a formelor,dimensiunilorgi culorilor o calitateesentiald- unitateacompozitionald-
pnn relevareaamEnunteloraranjdriiin plan.
acestorasi Principiilede compozilieseutilizeazddiferentiatin func1iede progrtt-
melede proiectare.Cadrulcel mai complexqi mai larg de aplicareil con'
In programelespecificede arhitecturapeisajului,indeosebi
.. in parcu_ stituieparcurileqi grddinile.
rile 9i grddinilepublice,funcliunilesuntmult mai complexe,
de aceease Prezentarea acestorprincipii enumerate mai sussefacein capitolul7
r1pye. ca organizdrii generale sI permiti
^sr_stematizarea convenabilitatea
orrenterorlotoslnle(dotdri,activitdlivariate),firi a genera
conflicteintre 6.3. PRlNClPllECOLOGICE
ele;de aici seimpunenecesitatea sectoriziriifunclionlale.
Activitelle careimplicd agitaliegi zgomot(iocuri de joacd, Proiectareaambianleinaturalea omului estein mod firesco pnricc-
. terenuri
instatalii disrractieetc.) sunt-constitoit.io ,oir" separate seadreseazd
tareecologicd'. cu elementenaturale,dintrc
vielii gi opereazd
f,:q:idesttnate _de de
cele relaxlrii calme. care,celemai importanteposediviald - plantele.
138 139
 Itroicctitntul
;i nrrrcnirlistrrl
pclsirlltst
itr nrodnccosar rcspcctil tclit:litlui,
Astli'1,nuxlclirlt'rt ctcarr:rt lrirtittctsttt tlcvictcatttttti
lactttilot,
;;iaplicir
o scrrcdc principiiccologicctlintrcc:rrr:cclc rnaiinrportantc sunt:coz- (:uIS(lc uplircclarniisoluliitchnicc(pcntnlstahilizirrca pantclor,cursolidiuca
servsreanediului amhiant,protcjarauqi anreliorareapeisajclor cxis- rnulurilor,irnpcrnrcabilizarea albici unui lac, asigrrralca dcbituluidc curgcrc
tente,osigurarea conditiilor naturale atlecvatecredrii noitor jeisaje, ;rapcictc.)cornpatibile cu caracterul pcisajului;i ou oondiliilenaturale.
ln amenajarea zonelorcu potenlialpeisagisticmare,proiectarea arein Accsteaspectese intrep[trundcu celevizuale.De exemplu,amcnaja-
vederepdstrareatrdsdturilornaturaleimportante,menlinereazonelorde rca unui lac pe un teren in pantd apareca nefireascdpentru un parc; valo-
interesgi de valoarealepeisajuluiexisteninu numaiin scopulvalorificdrii riflcareapeisagisticia luciului de apd nu poatefi decdtincompleti, vizi-
compozilionale, ci gi pentruimportanlaecologicda acestora. Astfel, in pi_ bilitatea fiind ecranat[ dinspre baza pantei cdtre digul necesarin aval;
durile-parcfondulvegetalexistentconstituieelementulpeisagisticdtebazd., chiar dacd lucririle de rezistenldnu sunt vizibile (taluz inierbat), prezenla
caresepdstr€aza pe cdtposibilnealterat$i ceruia,prin organizare gi dotdri, indiguirii estemai pulin estetice.Pe un astfel de mal nu se poateprevedca
i seadaugifuncliiledorite,respectindu-se rolul siu princlpal,ecoiogic. vegetaliaspecificd, nefiind posibild creareacondiliilor edafice; de altt'cl,
Proiectantulambianteinaturaletrebuiesd cunoascd bine naturi 9i sd ruddcinile plantelor lemnoasear putea afecta integritateadigului (cazul
.
adoptesoluliilesaleexercitAndcontrolulasupraei, insdin armoniecu I-acului Morii din Bucuregti,din imediata vecinitate a Parcului Crdngaqi,
ea
(SimonsJ.O.,1967). ca gi al altor lacuri cu funcfie de acumuliri de apd).
Microrelieful,solul, subsolui,apele,condiliileclimatice,tipul gi im_ Tot a$a,intr-un parc nu este indicatd consolidareapantelor prin benzi
portanfavegetalieiexistentesunt factori majori in proiectareaamenajArilor betonate;este de dorit realizareaunor pante stabile, cu strat fertil de pit-
peisagistice. in foartemultesituafiiacegtifactori,*t fuufl in consiieralie rnAnt,care sd permiti imbrdcareacu vegetalie (solulii tehnice: ganpri dc
pentrualegereaamplasamentului unor categoriide spafii verzi, in stabiliiea prizdpentrupdmdnt,speciifixatoarede sol, gazonareacujet hidraulic a.a.).
anumitorfunc1iialeacestora (deexemplu,agrement, camping,$trandetc.). ln proiectarea componentelor circulaliei din parcuri (alei, drumuri,
Trdsdturilenaturale,in functie de caz etrezenlamui lu", a unor depre_ sciri, poduri) se adoptdsolutii tehnice care satisfacdin punct de vederc al
siuni,coline,a uneizoneputemicarborizateE.a.),condilione azd organrza_ siguranlei gi confortului deplasirii (materiale de acoperire,pante, dimcn-
reainterioard,modelarea reliefuluiterenului,pozilionarea plantaliil-or,ale_ siuni ale treptelor, balustrade,ziduri de sprijin etc.), dar care in acelagi
gereasortimentuluivegetal. timp, sunt esteticegi se armonizeazdcu celelalteelementeale peisajului.
_ Cunoa$terea comportamentului ecological plantelorpermiteo abor- Un alt exemplu il constituieinstalafiile tehnice; ele se realizeazdastfel
dareqtiinlificd a alcdtuiriipeisajuluivegelal.Se arein vede.enu numai incdt sd nu deranjezevizual, si nu incomodeze frzic, sd nu fie surse de
satisfacerea cerinlelorvitale ale plantelor,dar gi relaliilelor reciproce,rit_ zgomot in zone dorit mai calme (in parcuri, staliile de pompare a apei in
mul decreglergtransformarea in timp a vegetafieilemnoase, longwitateaei. thntdnile aftezienesau a apei de irigare g.a.).
In amenajirilenou create,efectulpeisagisticqi exercitarea func{iilor O implicafie ecologicd a instalatiilor subteraneeste influenla asupra
de protectieale plantatiilorse dezvoltdin timp, de aceeaproiectarea tre_ sistemului radicular al arborilor gi arbugtilor, cu precidere prin limitarca
buie sd asiguredin startcondifiilepentrurealiiareapotentialuluibiologic volumului edafic, dar 9i prin prejudiciile cauzatede unele defectiuni; ril-
al plantelor. dicinile, la rindul lor, pot deterioracanalizareaapelor pluviale qi a cclor
uzate.De aceea,pozilia qi addncimeaconductelorse stabilegtein corelalic
6.4. PRINCIPII
TEHNICE cu planul de plantare sau invers, in situalii obligate, alegereaqi amplasa-
rca vegetaliei se adapteazein funclie de relelelesubterane.
Proiectarea peisagisticiridici o seriedeproblemetehnicespecifite,
_
ale ciror rezolviri trebuie si fre adecvatecompoziliei (vizual qi-func1io_ 6.5.PRiNClPllECONOMICE
nal) 9i in acelagitimp sdfie carecte din punct di veicre'ecologic.
. Acestprincipiuse arein vedereatdtin apectelemajoreaG concepliei Aspectele
funclionale,
estetice, tehnicealeunuiprogramso
ecologice,
peisajului,cdt gi in celede detaliu. imbini cu cele economice.Chiar de la inceput, prin modul de abordareal
t40 t4l
 proicctariipcisrttisticc sc .rc in vc(rercvororiricilrca nlaximtra posibiritii- rlc culturilgi civiliznlic.rcnlrzlrcaarnbianlcipcisagisticc trcbuics[ rcs-
lilor olcritc dc tcrcn$i adaptarca lirnclruniloryi stabilircadottrrilorin ra_ pr:ctct;i si conscrvcaccstcvillori (de cxcntplu,ansambluri arhcologicc,
port cu acestca, aspectc carcse intrcpltrundcu organizarea compozilio_ cct[[i medievalc, incintclcunorpalatcA.a.).
naldgi cu rezolvdrile tehnice Acestdezidcratimplictratdt abordarea compozilionalicat 9i sotu(ii
O compoziliearhitecturali,chiardacdrdspunde bine anumitorfunclii, tchniceadecvate. Astfel,in proiectarea plantafiilorseva aveain vederenu
esteadeseacostisitoare, necesitAnd o modelareriguroas[a terenului,con_ numaiincadrareaarmonioasd a construcliilor,realizarea de accentevolu-
struclii omamentale mai numeroase, realizatedin materialeadecvategi cu metrice,deschiderea de perspective gi vedericltre anumiteelementearhi-
finisajesuperioare, vegetaliecondusdin formegeometrice etc. tccturale,dar gi evolutiain timp a arborilor,indeosebi,9i a efectelorfizicc
Soluliile peisagistice,in foartemulte cazG, sunt alesein funclie de ale acestora. arborilormari in apropierea imediatii
Se va evitaamplasarea
posibilitdlilefinanciareale beneficiarului;limitareafondurilordetermind
a clEdirilor9i in vecindtatea fundaJiilorruinelorzidurilor gi construc{iikrr
alegerea variantemai pulin costisitoarepentrudiferiteleaspecte
_de ale subterane istorice.CirculatiaproiectatA, schimbirilede niveI ale terenului
proiectirii.
vor aveain vederegi conservarea arborilorvenerabilidin astfelde situri,
Astfel, in parcuri,pentrureducerea cheltuielilornecesare lucrdr or de
terasament, prin^prevederea unormdsurispecifice.
in frecventecazuri,.modelareareliefului respectiin mareparte
configuraliainiliald a terenului;alegerea In ceeace piveqte parcurile gi grddinile cu valoare istoricd, cvnt
poziliei unui lac este,din acest sunt:Grddina Cismigiu din BucureSti,grddina Palatului Brdncovene.tctlc
punct de vedere,mai avantajoasd pe o zondcu concavititi existente:de
asemenea, la MogoSoaia,Parcul Romanescu (Bibescu)din Craiova9.a.,esteinrpc-
un lac nu esterecomandat sdseamplaseze pe un terennisipos,
lucrErilede impermeabilizare rios necesarca acestorasi li sepistrezeconcepliaqi caracterulin carcau
fiind scumpe;din contrn,amenaJarea tere_
nurilor desportestemai indicatdpezonell plane,orizontale,binedrenate. fost realizate.in acestscopse impuneexistenlaunor documentatiiqi plu-
In proiectarea tutuor componentelor nuri caresd fie pusela dispozifiaprimdriilor,a administratorilor dirccli i;r
peisajuluisepot alegesolutii de
diminuarea cheltuielilor. a proiectantilor,in scopulrespectiriiacestorvalori peisagisticeistoricc.
Judicioasadimensionare a aleilor9i a dotErilor,introducerea Oriceinterventieimportanti,cum ar fi lucrdrilede restaurare, noi plantlri,
in peisaj unelecorecturiadusevegetaliei,defrigdri,ca gi introducerea de noi func-
a construcliilordecorativein num6rmai mic, folosireade materiale
mai
putin costisitoare{de exemplu,pentruplantalii,o ponderemai marea pu_ liuni / dotbri,trebuiesdse faci in acordcu ptanurilein cauzdgi numaiin
ietilor tineri qi a foioaselorfErdbalotde p6mdnt)- suntnumaicdteva urma decizieiorganelorabilitate,pe bazaconsultdriicu specialigtirccu-
din
aspectele carepot ducela un costderealizaremai scAzut. nosculiin arhitecturapeisagerd.
In proiectareintereseazd de asemenea economicitatea Trebuiemenfionatc[ in cadrul ComisieiNalionalepentruProtcclia
exploatlrii spa-
liilor verzi, reducerea cheltuielilorde intrelinere:rcalizareadipeluzeam_ Monumentelor9i Siturilor IstoriceexistdsubcomisiaParcurigi Grddini
ple' undesepoateintroducemecanizarea, folosireadecorurilorfloralemai Istorice,careareatributiiin acestdomeniu.
simple,cu o ponderemai marea plantelorperene,limitareamodelirii prin Agacum segtie,ca gi in arhitecturi,modemismulgi inovatiasem^ani-
tunderea vegetatieietc. festi in variateaspectegi in proiectarea gi amenajarea peisajelornoi. Insil
Principiul economieitrebuieinsi echilibratcu dezideratulrealizirii caracterulspecifrcal unui sit, exprimdndanumitetraditii de culturi qi oi-
unor compoziliifrumoase,caresi valorificesuperiorfondurilede investi_ vilizatie,cum ar fi, de exemplu,o zoni ruraldmaramureqeand sauo piafl
fie alocatedebenificiar. urbandcu clddiri medievale,implici tratiiripeisagistice caresdrespectegi
sdsearmonizeze cu trdsdturiledefinitoriialeacestora.
6.6. PRINCIPIICULTURAL. ISTORICE Esteinteresantde constatatcd omul modemdoregtesd-gipundam-
prentaasupraunor situri istoriceexprimdndputemic conceptiilegi atri-
in siturilecu importanldistorici, fie ci suntde mult recunoscute,
fie buteleanumitorepoci de civilizatie; mai mult saumai putin controver-
suntrecentdescoperite gi introdusein patrimoniulnafional(gi universal) sate,au apdrutmai alesin peisajulurbanastfelde intervenlii,fie pentru
142 143
inlroduccrcnunor noi f'uncliuni,fic tlin dorinlaschimhtrrii.Iistc suli- ('upitolul 7
cicnt sil anrintinr,la noi in 1arl, binc ounoscuta pia1tra prim[rici din
flragovgi un alt cxcmpluin Franla,la Paris,prezenlapiramideide sti-
cld din pialaPalatuluiLuvru (carezolvarea accesului principalla mu-
NOTTUNT DE COMPOZTTTE
DE BAZA9r PRTNCtPil
zeu)qi mai nouadecorarea piefeiarculuide triumf Carrousel, insolitl in aRnrecluRA GRADINILoR
de modificiri moderniste in plantatiilegrddiniiTuileries,din zonaime-
diat invecinatd.

ln arhitecturagrddinilorse lucreazdcu toatedimensiunilespatiului,

construindu-se peisajecaresuntperceputeatAtprin privireade la distan1tr,
clt, mai ales,prin parcurgerea qi implicareavizitatorilorin interiorullor.
Ca 9i in arhitecturaconstructiilor,in grddini se creeazd,se organizeazi
gi semodeleazispalii prin intermediulformelorgi volumelor,folosindu-
se efectede perspectivd, de contrastgi armonie,de culoare,de umbrdgi
lumind.Arhitecturagridinilor utilizeazdinsdun elementprincipalcareigi
modificdin timp aspectul- vegeta{ia- iar spa}iilepe carele creeazinu
sunt,fizic, rigurosinchisegi nu au volumetriastabilS(datoriti cregterii
plantelor).

7.1.NOTTUNTDE
BAZA
Pentruinlelegereacompozitiilorde arhitecturia gr5dinilorestenece-
sardexplicareaunornofiunifirndamentale privindpeisajelegi consfuirealor.
Aspectelevizualecelemai importantein perceperea peisajuluinatural
sau amenajats\nt priveli;tile Si perspectivele.Exemplificdrilese referi
mai alesla peisajeleparcurilorgi gridinilor.
Priveligteaesteo scenAa peisajuluiobservatddintr-unpunctavanta-
.jos.Ea poatefi panoramicd sauun fragmentdintr-opanoramd9i poatefi
vdzutddin variatepozi{ii: din fati, oblic, circularsaulateral.
De exemplu,o priveligtepanoramiciestevedereaampldasupraunui
peisajcu lac carepoatefi admiratde pe o colind;tot priveligti,dar mai
pulin cuprinzitoare,sunt imaginileparfialecare se observi din anumito
pozitii intermediare gi prin parcurgereaconturuluilacului(fig. 53).
Perspectivaesteo priveligtelimitatd,o por{iuneincadratia unei pri-
veligti,indreptatdspreun elementsauspreo ffdsAturd dominanti.
Folosindexemplulanterior,o perspectivd esteimagineade la distanld,
printr-unculoarvizual creatde-alungul peluzelor,orientatin panti cdtrc
lac qi incadratde plantaliicareobligdprivireain sensuldorit.

l0 Arhitccturepeisagerd 145
 Fig. 53. Modulareaunei priveli$ti(panoramictr,fragmentattr,
filtrati prin vegetalie),dupdSinonsJ.O.,1967
O perspectivdestealcituite din:punct de observafie, punct terminus
(obiectsauscendcaretrebuievdzutd)$i cdmpintermediar.
Pentruorientareadominantda vederii,perspectivaseincadreaziin plan
vertical,inferior qi superior.Planurileverticalepot fi naturale(trunchiuri
de arborigi masede frunzig)sauconstruite(ziduri, coloaneetc.).in suc-
cesiunespatiald,incadrdrileverticalepot alcetuiprimul plan,planurilede
mijloc, ultimul plan (figurile54 qi 55).
Fig. 54. Perspectiviincadrati de rrbori columnari
avand ca punct terminus un monument
r46
Fig. 55.Persp€ctivicu incadraregeometrictr orientati citre o scen!
a peisajului exterior, dup6TanguyFrdderiqueet. M., 1981
Planurileinferioareapar[interenuluigi pot fi orizontale,inclinate,te-
rasate,ocupatecu iarbd,lucii de apd,suprafelede circulalie(pavate,da-
late.asfaltateetc.).
Planurilesuperioarepot fi reprezentate de bollile de frunzigale arbo-
rilor, uneorielementeconstruite(pergoli -foto color 68, poart[ etc.) sau
lipsesc (spatiu -
descoperit cerul).Celetrei elementeale perspectivei trc-
buiesdconstituieo unitate.Dacdunul din eleexistdin terengi semenlinc,
celelaltesevor proiectain concordantd cu el (SimonsJ.O.,1967).
Perspectiva poatefi proiectaticrtsensdirectti invers;seimpuneinsil
ca imagineacreatdsd fie diferiti, prin cel putin unul din elemente- ccl
terminal.
Astfel, un exempluclasicesteperspectiva principalda parculuidc la
Versailles,careareca punctprincipalde observalie terasasuperioard a pa-
latului,situati la nivelul corpuluicentralal acestuia;privireaesteatrasil
spreo frumoasdfhntdnl, stribateapoi in lungul unui parterde gazonin
pantd(,,marelecovorverde"),incadratde plantaliigeometrizate, citre un
147
 clcnlcntdonlir)lnt,ult t)llrc biuirrctrgrullsculJrlural("bazinullui Apolo"), tttotlclclcgcometriccdin orna-
rnctrice,partcroleEi bazinclerectangularc,
situatla inccputulaxci mari a nrarcluicanal.Priviti din acestloc in scns
invers,perspectiva mcnta{iaimbrdcdminliloraleilor q.a.vor li proicctatecu dominanlalungi-
oferdo altdimagine, a terenului in panticrescindd gi a
fhntdniiLatoneicdtrefundalulalcdtuitdepalat(foto color22,23). milor pe direcliapersPectivei.
Un exempludin lara noastrdesteperspectiva din parculCarol(Bucu-
regti),care,in sensdirect,areca punctterminuscolinacu mauzoleul,iar in
t=-l
-+ A
sensinverscoloanade apda uneifrumoasefentanisituatdin pialadin fata
intr-ariiin parc@intdnazodiacului,proiectatidearhitectulOctavDoicescu).
tl ->
/\
Elementulterminal,vizibil integralsau pa{ial, poatefi punct focal
pentrumaimulteperspective.
In funclie de organizarea compozitionald, perspectivapoatefi arhi-
t_t -+ /.-\
tecturald(sauconstruiti),cu toateelementele salegeometrizate - agacum
s-aexemplificatin grddinilede la Versailles- darpoateavearezolvdrimai TI
putin riguroase,pdndla perspectivacu caracter natural, cind elementele
componente au aparenfapeisajuluinatural(foto color70).Un exemplude il
perspectivd
ugorneregulat,
naturali:culoarulvizualpoatefi alcifuit din masivecu contur
dispusedecalat,darpe aceeagi traiectoriegi incadrAnd
jigte alungiti;prin acestculoar,privireaestecondusIspreun spaliudegajat
o pa- Ia
in caredomin6un arboresolitar,remarcabil prin silueti9i masivitate.
Perspectivele sunt consideratestaticecand,dintr-unpunct fix, sunt
vizute in totalitatealor. Mai adeseainsd perspectivase percepetreptat,
prin deplasarea privitoruluisprepunctulterminalprin stdmireainteresului
cdtredescoperirea detaliilorintermediare ale compozilieiqi prin atraclia Fig. 56. Deformareaoptictra unui parter in funclie de unghiul de observare
elementului terminal.
in tratareaperspectivelor arhitecturale sepoaterecurgela anumite4r-
Vedereain perspectivdse caracteizeazdprin anumiteefecte optite.
Unul dintre acesteaestescurtareaaparentd.a distan\elor,caredepindenu tiJiciideproiectarepentrualungireadistanleloraparente(peterenurilecu
profunzimeinsuficienti)saupentruscurtarea lor (cind lungimeaaxeieste
numaide depirtareala careseafli privitorul,ci gi deunghiullui vizualin
planvertical(vederea preamare),in raportcu punctulprincipalde observare'Exemplulgrddini-
descendentd, ascendentd saudepe acelaginivel cu al
desfEgurdrii longitudinalea elementelor ior arhitecturale;ste edificator:aici' aleileauun rol importantin astfeldc
perspectivei). Totodat[,acestefect
esteinsolit de micSorareaaparentda obiectelorsituatela distangdSi de rezolvdri"trompe-l'oeil".Astfel,pentruefectulde alungire4 wvi perspc(''
tive organizate cu partere,la inceputulaxeise amplaseazd un partersauo
deformareafigurilor (de exemplu,observarea unui parterdreptunghiular
ca un trapezscurtat,a unui bazincircularca unul de formaunei elipsecu ,...r"n1d de parterela dimensiuni9i proportii adecvatespatiului,succc-
axamicdpe linia devedereetc.)(fig. 56). dateapoi cdtie fundal de parteremai inguste;aleile rectilinii laterale'la
rdndullor, pot fi, de asemenea, mai inguste(fig. 57).
De aceea,pentruproiectarea unei perspective estenecesarsAse as!
gureo profunzimemarea vederii(distanlecdt mai lungi), iar elementele Pentruefectulde scurtare,seprocedeaziinvers:in fundalparterenrat
late gi in prim plan mai inguste.Schimbarea dimensiunilorparterelor$i
de incadraresd conferespatiilorun raportsatisficdtoral lungimii fati de
deviereatiaiectorieialeilormai aproapede ax pot secoinciddcu o modifi-
ldlime.De asemenea, anumiteelementesituatepe planul inferior trebuie
carede cotdsause fac la acelaqinivel. Efectulesteamplificatde planta-
sd aibdo dispunerepe lungime:de exemplu,in cazulcompoziliilorgeo-
tiile dealiniament insotitoare
148 t49
 In pcis.rlulurban,un cxcmplupozitivcstcStatuiaAviatorilor,situatii

I in axul BulevarduluiAviatorilor din Bucurcqti,oareesteperceptibili ca

un elementdominantin perspectivacreatirdc aliniamentele de arbori. Nu

I acelagi lucru se poate spune despre obiectul de art[ plasticd din centrul
Pielei de Gaulle, subdimensionatqi nereprezentativatat ca punct focal al
unor perspectiveimportante,createde marile bulevardece convergin pia-
fn, cAt9i fald de proportiile spaliului pielei.

7.2. PRtNCrpilDE COMpOZtTtEiN PARCURtgl cRADtNl

Parcurileqi grddinilesunt crealii peisagistice unitare,care,prin mij-

loaceproprii, exprim[ un scop,indeplinescanumitefunclii 9i au un conti-
nut artisticde sinestdtdtor.
t_ Integrareaelementelornaturalegi a celor construiteintr-un complcx
Fig.57, Artificii de alungire-(a),i de spalii, forme qi volume armonioase, menitesd asigurerelalii optinrc
scurtare(b) optic, a perspecrivei,
dupd LandenneA.. 1997
pentruom, ca beneficiaral grddinilor,trebuiesdurmezeanumiteprincipii
decompozifie.
. I Tod similar, pentruo perspectivdnaturald,ingustareaculoarului Fdrdcunoagterea acestora, poaterezultao inqiruirefird leglturd a di-
:t:1i,"^"* unei
lmpresta lmdaj, prin.aprcpiereatreptat6a maseloi vegetate, crceazd
feritelorposibilitdtistilisticesauo etalarede efecta materialuluivcgctal,
profunzimimai mari a vederii.La caretreze$teinteresulprivitorului, dar carenu se ridici la nivelul uncr
acest purti"ipa li
alegerea taliei mai mici, a unui colorit mai A*"tr"il "f""t creatiiestetice.
speciilordin planurjleindepinare. t*t"rii mai fine a
" Unul din principiile de bazdesteunitatea compozifionali - crcitrc;r
Cdnd se inroduce un obiectin cdmpulperspectivei, unui ansambluunitarbine exprimat,organizatintr-unechilibruarmonios,
menslonatin raportcu distanlade observare'qi acestava fi di_
mdrimea'spaliului in care in careuneleelementesuntsubordonate altoraintr-o inldnluirelogicir.
esteamplasat;daci obiectulesteexistent Unitateaestedati in primul rdnd de dominafiaunui elementprincipal
(arbore,monumentq.a.),in con_
strulreaperspectiveise rine cont de respect*.; capul de compoziliesalucentrul compozilional- fald de caresedezvoltri
;;;l;;. distanrecare
condilioneazlperceperea lui. sistematizarea intregiicompozilii,prin subordonarea gradatda tuturorclc-
Cdmpulde vederebinocularl,^c^u cqul imobil, estede 54. pe orizon_ mentelorconstitutive.Un astfelde elementpoatefi o perspectivimirjunl
tal[ 9i 37ope verticald,din care10osubplanul naturaldsauconstruiti(deexemplu,esplanada
vederiiqi 27o din Parcul Carol din llut u
deasupra;de aceeaobservarea unui obiectin int"..""ii"f oliigd indepdrta_ refli, perspectivaprincipall de la Versailles),o clidire principald,o con-
rea pnvitorului la o distanldaproximativ "gi_, strucliedecorativd,
egaldcuiea mai mare dimen_ o intrareprincipal[9.a.
sruneorizontaldsaucu dublulinnllimii
obiec"tului. Centrul compozilionaltrebuie sd se impuni in planul de ansamblu
Pentruobservarea unui obieci interesantioUetisc,grup statuar, prin importanlagi situaliasa (denumireade "centru" nu estedefinitirdc
tdnd9.a.),ca partea unui ansamblu, t_An_
air""i" ,u?.J"."a, atingand geometrie,ci de concentrarea interesuluipentruzonarespectivd).
de trei ori lndllimealui; situareamai indepirtat[ ""tri"det"._ioa o pierdere
a ln parcurilede mareintindere,unitateaansambluluiserealizeazd prirr
dominatieivintale aobiectului,de aceea,
d;;il;;;'nct terminus al intermediulunui centrucompozitionalprincipalgi a mai multorcentrcsc-
unei perspective, estenecesarE creareaunui culoarde o.i"n,ar" a privirii, cundaresubordonate.De exemplu,in Parcul Herdstrdu din BucureSti,clc-
alcdtuitdin planuriverticaledeincadrare.
mentuldominantprincipal esteperspectivamajord,cuprinzind suita do
150
l5l
 l)urtcrcpo linia intrirri principalc
dc la I,iafal)c Gaullc;conrpoziliisubor_ scariapropiatido nrisuraomului.Lirginrcaalcilordc pictoni,troptolcscl-
donate,avind flecareun elementunilicator,suntzonaExpoflorei,insula decorative seproicctcazidc dimensiuni normale
rilor,bdncile,elementele
trandafirilor,zonanordicd,organizatd in corelaliecu o altd intrareimpor_ pentruun numdrmic deutilizatori.
tanti, zonaintrlrii din pialapresei. Proporfiile compozi{ieiexprimdcorelareaarmonioasd a dimensiuni-
, In scuaruri,in gridinile mici, centrulcompozilionalesteunic Aipoate lor suprafetelor Sivolumelor in ansamblul peisagistic.
fi reprezentatde un elementomamental- sculpturd,bazin sau fantand Aprecierearelatiiloroptimedimensionale, a propo4iilor,areca sursd
cu
jocuri de apd,un aranjamentdecorativdin vegetalie. analizacrealiilor de valoare in domeniile sculpturii,picturii,
arhitecturii,
Grddinilemici ale
locuinlelor,adesea,nu au un centrucompozilionalbine definit,totu$i arteigrddinilorgi a unorpeisajenaturalearmonioase.
un
arbustmai deosebit,un mic arboresauun grup de trandafiripoateinde_ Anumiteraporhrride mdsuriplacmai mult decit altele,conducAnd la
plini acestrol in spaliulafectatvegetaliei;di asemenea, elementuldomi- efectede echilibru,armonie$i contrast'
nantpoatefi peluzade gazon. incercdrilede incadrarein relatii matematicea celor mai frumoasepro-
La unitateacompozilieicontribuie9i alteaspecte: po(ii au condusdin vechimela stabilireaunor elementeregulatoare pen-
- concordanlade stil a elementelorde construire tru crealiilede arhitectwd9i picturd.Astfel "numdrul de aur" sau "pro-
- a peisajului(deexem_
plu, in amenajdrile rusticenu seintroducstatuiclasice;intr-o zondcu or- porfiade aur" a fost consideratd1: 1,618.In acestraportal laturilor, de
ganizaregeometricdde parteregi bazinesimetriceestenepotrivitl
ampla_ exemplu,un dreptunghieraapreciatca cel mai pldcutvederii.Printrear-
sareauneirocirii de tip peisagerq.a.); tigtii Renagterii,Leonardoda Vinci, probabilinspiratde gandireaarhitec-
- prezenlaunui elementuniJicatoral secvenlelor
depeisajcare,dupd tului romanVitruviu (sec.Ii.Hr.), a intocmitpropriulsiu sistem,pomind
caz,poatefi un lait-motival formelogo culoaredominanid,materiarul de la propo4iileunui corp umanfrumosconformat.El a aplicatraportu-
de
construclioutilizat,o speciearborescenta dominantasauo texfurda ri,un- rile clasiceastfeldeterminate in toatecreatiilesaleartistice9i ingineregti.
zigului dominanteetc. Repetarea formelorasemindtoare ale erementelor Din acesteincerciri de elaborarea unei geometriia frumuselii,care
sauspaliilor conducela ordinegi unitate,gi anume_ unitateatn diversi- sdconducdla efecteesteticesigure,s-auinspirat9i marii maeqtriai arhi-
tate.Repetarea elementelor identice,propriimai alesamenajdrilor tecturiigr[dinilor.
clasice, in structurarca
constituieunitateatn unifurmitate. Proporliilese concepmai intAi la scaraansamblurilor,
Scaracompozifionali esteun alt principiuimportantprin carese pdrliloracestuia gi ulteriorin cadrul fieclrei pdrti.
. .. sta- in parculde la Versailles,Le Notrea conceputdimensiuniindr[zne1c,
bilegteamploarea uneicompozilii.
Spaliileproiectatesunt,de obicei,considerate neobignuitepandatunci,ale diverselorelementeale peisajuluiin scopul
numaiin raportcu omul
saucu functiunileomului(O. J. Simons,1967).Deaceea,alegerea capd4ile,ca $i ansamblul,sI aibdpropo(ii bune.
anumi_ Principiulproporliilorarmonioase, folositin mod rafionalde arhitecli'
tor dimensiuniale amenajirilorpeisagisticegi ale elementllorcompo_
nenteale acastorasefacein concordanficu caracterulfolosintei(publicd, mai alesin grddinile arhitecturale, a fost aplicat,la inceputintuitiv' in
limitatd,familiaH)9i cu funcliileatribuite(odihnd,agremenlspoft compozitiilelibere,peisagere, fErI ciutareaunorrelatiimatematice.
$.a.). Totugi,se constatdcd in oriceamenajars peisagistic[valoroasdexistil
Parcurilepublicedestinatefrecventiriide cdtremaselede oamenine-
cesiti un cadruvast,cu zoneconcepute raporturibune intre mdrimilepdrlilor elementelorconstitutive,acesta
gi
la o scardmare,in caredimensiu- fiind unul dintremijloacelede realizarea armonieicompoziliei.
nile impun - alei largi, peluzevaste,piesede arhitecturdin concordantd
Proiectantiiambian{eifizice de azi sunt incd preocupalide gdsirea
cu z.o1eipe careo definesc,masemari de arborigi arbugtietc.
lnrimga modululuisausistemuluimodularaplicabilin activitatealor.
In teritoriulparcurilorsuntcuprinsezonecu ,ezolvd.ila o scard demonstreazi faptulcd rela-
mai Conceptiagrddinilormedievaleeuropene
micE,subordonare careasiguriunitateacompoziliei. genere.Lzd monotonie'
Grddinilelocuintelorindividuale,majoritateascuarurilor,pirlile din parc fia de egalitatea pdrtilorcomponente
.. Cu exceptiacazuluicdndse dore$teimprimareaunui caracterde mo-
cirora vrem sd le conferimun caracterprimitor gi linigtit se concep compozilieiunei gddini se realizeazd anumitera-
la o notonie,in organizarea
152 t53
 porturiintrcspalii,unelcsubordonendu-sc altoracamerime$i importanli;
de asemenea, plementare(incadrareacu pereli vegetali inalfi a suprafe(eiorizontalc a
sestabilesc anumiteechilibrearmonioase intrevolumeleve_
getale,intre.acestea gi peluze,intre peluzegi circulalii,intre zoneleum- unui gir de partere,combinareaunei pete de llori roqii pe fondul verde al
brite gi celeinsoriteetc. uneipeluzeq.a.)(foto color7 |,72).
Stabilirea proporliilor seface in acord cu scara de realizare a com_ Contrastul poate deveniconflict cdnddiferenfelesunt foarte putemlce
poztliei-Astfel,intr-un scuarmic nu sepoateincadrao fhntdni gi inestetice(discordanldde stil, de textur[, culoare,formd), generind ne-
monumen- pldcere,tensiune.Asocierea simultane a mai multor caracteristicievident
tald,ci unaalecdreidimensiuniseacorddcu celealespaliului.intr_rnpar",
la.proiectarea_ contrastantegi aglomerareacontrastelor agteseazdperceplia vizuali 9i
unei intersectiide alei subformddepia1a,mdrimeaelemen_
telor de incadraregi a elementelor creeazdo impresie de haos,distrugeunitateaansamblului.
decorativeinterioare- se alegpropo4io_ Proiectantul peisagist,in cdutareaarmoniei, folosegtein mod echili-
nal cu ceaa spaliuluicreat,tindndu-secont de distanlelede peiceilie'vi_
brat contrastul pentruaccentuareaanumitor calitdli ale peisajului, at griia
zuall: vedereain intregimea unui obiect,plasatcentralsaula maiginea
pd"strdriidominanlei unuia dintre elementelecontrdstante.
pielej,necesitdo indepdrtarea observatorului de doudori mar maredec6t Astfel, intr-un peisaj cu forme bldnde de retief, care se armonizeazd
indl{imeaobiectului.
cu mase vegetalecu profil ugor ondulat, relativ omogen, introducereade
Proporliile planului trebuie corelate cu efectelevederii in perspec- grupuri de arbori cu siluete colurnnare reprezintd un contrast plScut, care
tivd,^caresc;)rteazloptic distantelegi deformeazd figurile. accentueMdfondul dominant al formelor calme.
Incd din secolulal XVIIlea, claudeMollet apreciacEaleilerectilinii Dacd cele doud aspectecontrastanteau putere egald,efectul vizual se
de 300 m lungimetrebuiesi aibdo ldlime de g m, deoarece perspecuva anihlleazd.
aparent,le ingusteazd. ln parcul Versailles,in scopulmenlinerii in alcdtuirea plantatiilor armonia gi contrastul igi gdsesccadrul ccl
fropor_
tiilor vizualearmonioase, ,,marelecovor verde",situatin axul peispicti- mai larg de utilizare. Impresia vizuali pldcutd a acestorase realizeaz':l
vei principale,a fost supradimensionat in lungimedeoarece, fiind vizut in atunci cind anumite caracteristiciesteticecarediferd evident sunt asociatc
pantaugor descendentd a terenului,el aparemult scurtat,asemenea cu armonia altora. De exemplu, se pot asociaarbori qi arbu$ti cu colorit
unul
parterdreptunghiular. contrastant,dar asemdn6toriprin habitus gi mdrimea frunzelor sau invers:
Armonia gi contrasful - reprezintiun principiucomuntuturorarte_ se combind specii cu culori apropiate,armonioase,care au insA siluete $i
lor, careexprimdrelaliile de asemdnareSi de difeienliere intre elementele texturi ale frunzigului contrastante.Este de relinut insd cd efectele de ar-
compoziliei. monie trebuie si prevaleze asupra contrastelor; de asemenea'repetlllit
Armonia in amenajdrilepeisagistice decurgedin asocierea unor for- aceloragi tipuri de contraste in anumite cazuri poate deveni supiritoare.
me asemdnitoare (ale spatiilor,suprafelelor, volumelor,- siluetelorvegeta-
le), materialecu texturiaseminEtoare, culori apropiate. ECHILIBRULVZUAL
Armoniasepoaterealizain toateaspectele vizualeale proiectdrii:ar_ Elementeleunui peisaj natural sau amenajatnu sunt perceputede pri-
moniapeisajuluicreatcu cel in carese incadreazd, armoniaformelorde virea omului disparat,ca obiectein spatiu, ci ele impresioneazdprin rcla'
relief gi ale apelor,a acestoracu plantaliile,u.-oniu in cadruldiferitelor liile lor in cdmpul vizual.
elementealevegetaliei,armoniatraseeloraleiloretc. Echilibrul optic este fundamentalpentru o compozilie reu$itdin k)atc
Calitateaarmonieise pierdecu cdt asemindriletind spre identitate, artele.El presupunedoud aspecte:ca elementelecompoziliei sd aibi encr-
care devinesupdritoaregi monotond.Aspectelecare deosebesc gie sau fo4d vizuald 9i ca pozilia lor relativi sd fie apreciatdin raport ctt
elemen-
tele care se aldturd potenleazdarmonia. un punct sau o axd optic6, careau calitateade a atragesauordonaelemen-
Diferenfierileelementelorsunt perceputesimultancu asemdndrile, tele din vecindtate.
echi_ Cea mai simplI expresiea echilibrului estesimetria bilaterald in citc
librul dinue ele avAndun rol importantestetic.Contrastulse asocrazd
in_ aranjamentulde o parte 9i de alta a unei axe este identic (foto color 2(r,
totdeaunacu armonia;el esteatractivc6ndcaracteristicile diferite suntcom- 28.45).
154 155
 natur[ insdrarcoripeisajulcstocchilibratsimetric;rmaginile
.In vi-
zualese caracteizeazd. printr-unechilibruasimetricsau .ascuns,,(O. J.
Simons,1975)(foto color 32,48).
Intr-o compozitieasimetricdstabilitateavizualdserealizeazd
prin echi_
_._
librareaenergiilorvizualeale unor elementediferitein rapon
cu axa op_
ticn (fig. 58) saupuncul de referinld(foto color3g,55).
Fig. 58. Echilibrul vizualintr_o gridintr mictr
De exemplu,un singur arboreputemicpoateechilibrapozrlia
unui
grup de arborimai mici; o construcfiein peisajpoateechilibra
o proemi_
nenfda terenului,o colindartificiali arboizati poatefi introdusd
ca ele-
mentde contrabalansare a unui dealexistentS.a.ifoto color9).
ACCENTUAREA
Amplificareaenergieivizualea unorelementealepeisajuluise
facein
scopulspoririicalitdfiiesteticea compoziliei.
Astfel, efectuloptic al unei formepozitivede terenpoatefi
. accentuat
prindantareacu arbori(fig. 59) gi/sauamplasarea unorconstruclii.
Margare3intririi principale intr_unparc prin amplasareade po4i
or-
namentale,frntAndcu jocuri de apdsauplania{iideosebite, vizibile de la
r56
tlistanli, subliniazaimportanlazonei gi atrugc atonlia asupraaltor ele-
mente care insolesc aleile de intrare: aranjamcnteflorale,aliniamentede
arbori.bdncis.a.
Fig, 59,Armonie qi cortrast, accentuare
Centrulcompozilionaleste,de asemenea, insolitde elemente
de accen-
tuare:bazine,decorajiuniflorale carepot amplificarolul estetical unor
constructiiomamentale,combinaliivegetalemai deosebite(foto color 24).
In plantatii, introducereaunui elementcontrastantde culoare,de formd
sautalie accentueazi, dominanti
scoatemai binein evidenldcaracteristica
cantitativ(speciamajoritard).
Astfel, reieseclar cd accentuarea se intrepdtrundecu armonia,contras-
tul, echilibrul aducdndvarietate,ordine gi caracteristicifizice careplac,
incAntd.
in mod deliberat,pentrua creasenzaliiopuse,sepot realizasecvenle
de peisajhaotice,in carese exprim6energiivizualecarese contrariaz5,
genereazd o anumitdtensiune(de exemplu,pentru unele sectoareale
parcurilorde distractiigen,,Disneyland").
CARACTERUL CONFERIT DEMANIERADECOMPOZITIE
Organizarea compozilionalia parcurilor9i grddinilorsepoaterealiza
pe bazaunui plan simetricsaudin contrd,asimetric,in functiede aspectul
dorit al ansamblului,
corelatcu necesitdtifunclionale.
Simetria, ordonAndriguroscompozilia,poateconferi amenajirii un
caractermonumental, majestuod,cAndscaragi propo(iile suntadecvate.
157
 llu rrr ttruolnt tncS dln ltnltchrtutc,sintctria a dovcnit
o crtrnctc_
rrsll itritoric a grrltlinikrr.[{cna;;tcrrrgi trarocului, liind prczcntil rkrrninuntili;i dirccliottirrclprttcrtticll
t Ipigctlriiciltrctln clotl)cllttcrttlittal
nrutt (carc trcbuic sil aib.I rrtr etrvrtutcAi sulicicntrlcncrgicvizuall). in Iungul
tln)p i rcpliaparcurilorultcrior crcatc;ca rlntinc in continuarc
o tra_ ;rxci,dispuncrcaritrnicil a clcnrcntclorinsr4itoarccontribuiela caractcrul
tarc rfronalice igi gdsegtci;i astdziaplicabilitate.
ln ile arhitecturale,
pe4ilede o regularitate rlrnanrical spaliuluicrcat.
stricti suntin.rbinatc
de ce, in careliniile axiale au o deosebiteimportantd:tra- Proiectarcasimetrici cstc interesantdnumai daci existdposibilitatea
tarea cu alei care delimiteazdo succesiunede partere,alei pcrceperiiei ca o unitate,prin observareain cdmpul vizual a ordondrii pdr-
cu aliniament arbori g.a.(fig. 60). tilor componentegi a motivelor decorativefald de axa optici. Planul sime-
tric prea larg sau prea intins nu satisfaceacestdeziderat.Din acestmotiv,
in parcurile clasice,s-a adoptatsectorizareacompozitiei prin plantalii care
contureazdanumite secvenleale planului simetric (parcurile Versaillcs,
I{errenhauseng.a.).
Simetria poate fi conceputdgi in raport cu un punct central, cu dcz-
voltareacompoziliei radial gi concentric.

.r.
_E-
T11 -J-. I
Ordinea9i logica impdrfirii trebuies[ fie evidenteqi sus]inutede o
perfectdechilibrarea elementelor(fig. 61).
)fl]
6J

tl 'L

Fig. 60. Axe longitudinale,i tmnsy€rsalein grtrdinile

simetric€
Fig, 61. Simetriersdiali
intr-un plan simetric,axelede compozilieordoneaziriguros
peisajul; Ritmul regiat al obiectelorgi intervaleloresteo caracteristic5
a dis-
o axd importantE,desfiguratdpe o distanli mare,genereaz;o penpectivd
pozitieisimetrice,controlatide subimpirtjreaschemeiin plan.
158
159
 Stilulclasic,ca atare,estepulin folositastizi.ins6strdlucitele exem- binc aplicati'sugereazi in acc-
O astfelde manierdcompozilional[,
ple ale grddiniloritalienegi ale marilor parcuribarocerdmin m[rturie a modeme foarte intere-
t,rgiiimp ordine qi varietate;ea permiterezolveri
mdiestrieigi inteligenleicu carecreatoriilor au manevratelementelede santein situatiidiferitedemdrime'formi qi relief aleterenului'
compunerea peisajului,supunindu-leschemelorsimetrice9i tratlrii arhi- Planulgeometricasimetricestemai ugoradaptabilmoduluide concep-
tecturale.
1ie;i de dislozilie a ansamblurilor construitein prezent'El poateaccentua
Compozitiasimetrichse poateadoptain prezentin variatesituatii, plasticeale construcliilorqi peisajului;.de aceeaestemult folosit
di-
mai alespe terenuriplane,fie ca amenajare unitard(unelescuaruri,ame- i" ,piiiil,i t.t""e (pieleqi strizi piLtonale,spaliileexterioareaferente
"uft,a1if"
najiri de corelarea unor clddiri cu alurd9i pozilie simetricd),fie ca sec- I'eriieloredificii publicesauprivate,blocurilorde locuinleetc)'
toareincluseintr-o compoziliemai ampld(parcuri).$i in circumstanlele Compozi{iilegeometrice asimetrice pot fi, de asemenea' moduride re-
unei scdri mai mici, simetriaexpriml direct claritate,echilibru,unitate, zolvarepentruscuarurisaupentruanumitesectoare din cadrulunui parc'
prin
putandu-leimprimacompozilieigridinii. tn tioateacestecazurinu trebuieneglijatdunitateaansamblului,
Simetriapoatefi tratati intr-o manieri caresdnu duc6la monotonie; elementdominant,unificator,altfel geometria asimetrice
de asemenea, ea nu trebuiesi contravindfolosin{elorincluse,fo(dnduJe "*ir[niu-oo"i
poates[ deao imPresiede confuzie'
caracter
in schemerigide,de dragulgeometriei. Compoziliilelibere,neregulaleimprimdamenajdrilorfie un
Compoziliaasimetricd estemai subtili Ei mai reconfortantl,fiind mai rnaina#al, fie calit[}i plastici deosebite alepeisajului(avdndla bazdanu-
variatdgi mai flexibili. Ea poatefi organizatdgeometricsauliber, unita- miteidei artistice,inspiratede stilul peisager)'
tea rezultanddin echilibrulgi compensarea elementelorcomponente (fa{i Stilul peisageral parcurilorenglize a generatprincipii compozilionale
de o axi opticd). au.[mas 9I astezivalabilein construirea peisajelorcu trdseturiapro-
O compoziliegeometricd asimetricdexprimdo anumitEidee artisticb "are
oiatedealecelornaturale.Abordarea modemda acestorprincipiireprezintd
prin asociereaformelorsuprafelelor(circulalii,peluze,oglinzi de apd)9i un cdmpde manifestarea creativiti{ii peisagigtilor-contanporani careau rea-
mijloacelor de ex-
volumelor (terase,sciri, plantatii, construcliidecorative9.a.) in relatii tizat parcuri li gridini caracteizaieprin originalitatea
rafinatede armonie,contrast,ritmuri variateGg. 62). presie,in acordcu celedin arhitecturaconstrucllllor'
Compoziliilelibere,organizate $i modelatein armoniecu situl' permit
tratdri
o mare varieiate in aranjamentulelementelorcomponente'fie in
t# maiapropiatede stilul peisager, fie in viziuni mai moderne'
Cinftgu.atiureliefului Ju utp""t mai naturalsau cu onduldriartistic
I ;
claborate,-formele sinuoase naturalesaustilizateale apelor'traseelegene-
-nl ,ui q".p,rito*" ale circulalieimodelandu-se dup6formelereliefului' gnt-
alc
pa.ii.-iiU"* ale vegetaliei,punereain valoarea calitd{ilorpeisagistice
.t__ lro*pon.nt"to. u"g-etu1i"i, aiimetria9i neregularitatea-spaliilor suntnumai
cdtevadin a.pect"iecarepersonalizeazd compoziliilelibere'
6 Aleile permito marevarietatea unghiurilorvizuale,o percepliecom-
I privitoruluicdtre$r
€.: nleti a obiectelorgi scenelorpeisajuluiprin deplasarea.
i 9i perspec-
priveligtile
-->-bE& I
a I
g-
in jurul acestora.
rivelesucceddndu-se
t r u".rt fel seexcludemonotonia,

intremaseleneregulate
liber, dirijateprin amplespalii
de arbori9i arbugti'
sau prin strepungerr

in umena.ia.iie libere se poaterealizamaximumdt armonievizuali'

planu-
concomitentiu corelareaoptimda folosinleicu situl, flexibilitatea
Fig. 62, Sectorde gridintr geometrictrasim€trictr,dupdLondenneA., 1997 diferitelorfunc1ii'
lui oentruintroducerea
160 l6l
ll Arhitccturdpcisascrl
 ln astf'cldo conrpozilii,in l'uncllcdc ntijloaceledc exprcsiclblositc, Doutrcrcatii in situri similare,in caro s-au aplicatacclcaEircguli dc
sepot conferipeisajului caractcre rustic,elegant- rafi-
dil'critc:pitoresc, compozifiesunt diferite prin claritatca,olcgtnla sau supleteadesenului,
nat,majestuos g.a. prin volumetriacreatd,folosireaabild a luminii 9i culorii 9i prin alegerea
ln prezent,in parcuriqi grddinigi,mai ales,in amenajirilepeisagistice vegetaliei qi a detaliilor decorurilor (dalaje,vase,mobilier, corpuri de ilu-
vaste,cu firncfii complexe,se adoptdstilul mixt,prin asocierea in acelaqi rninat$.a.).
teritoriu,intr-o compozitieunitard,a manierelorgeometrice9i libere de Proiectantultrebuie si gtie sd aleagdmijloacele de expresiecele mai
tratarea peisajului.Astfel de tratdripermito bundadaptabilitate a planu- adecvatecare, prin mdnuire cu gust, sensibilitate9i inspiralie, sd conduci
lui la cerinfelefuncfionalegi, in acelagitimp, prin diversitatea peisajelor, la realizareaunei compozilii originale.
oferi vizitatorilorimpresii $i trdiri variate.Diferitelesistematiz[riinteri-
oare, cu rezolviri gi caracterediferite, trebuie insd reunite intr-o organi-
zare compozitionaldde ansamblubine studiatd.Regularitatea schemelor
geometricesimetrice,modelareaarhitecturalia spaliilorse alegmai ales
pentruzoneleintrdrilorprincipaleale parcurilor,pentruaxelegi centrele
de compozilie.Printr-otranziliegradati,schemele geometrice cedeazilo-
cul celorlibere,in caresuntmodelatecelelaltezone,care,de reguld,detin
pondereateritoriald.Se treceastfelde la caracterulordonat,disciplinat,
uneorimonumental,cu perspectivede marefo4i, sprepeisajemai putin
constransede aranjamentulde plan, cu libertateamigcirii 9i in caretrata-
reaelementelorde compoziliepot redamai bine armoniadoriti a omului
cu natura.
Indiferentde stilul adoptat- geometricsimetric,asimetric,peisager,
mixt, mai tradilional sau mai modem- in rezolvareagenerald,proiec-
tantul trebuiesI anticipezerelafiilevizualeintre formelegi spatiilecare
alcdtuiescansamblul,rispunzdndbine, in acelaqitimp, relaliilor func-
tionale.
Compozitiilepeisagistice trebuiesdaibi ordine,dar nu o ordinerigu-
ros inchistatdde o geometrieciutati gi plictisitoare,ci o ordinefuncfio-
nali atrdgdtoare, caresApermitii apariliaefectelorde varietate,interes,sur-
prizd,farmecintimpl6tor.

ORIGINALITATEA COMPOZITIEI
in creareaunui parcsaua uneigridini sepot adopta,agacum s-amai
ardtat,manierediferite de compozilie,pomind de la acelagiprogramal
proiectdrii.
Fie cd sunt simetrice,fie asimetrice,rezolverile reugiteconferdame-
najdrilorpersonalitate.
Vor fi apreciateacelevariantecareexprimi carac-
terul interesant
Sioriginalal realizdrii(foto color 11,33,37, 38).
162
 (.tlttltilul cxlc cston)l)cazil siluctclc,in suarolcputclrrieirl unrrr:zii
t\ dc varir,in lurrrinir
blindi a amurguluiqi inserlriiqi apoisuhrazclcalgintiiale lunii.
ELEMENTELECOMPONENTE ALE AMENAJARILOR Lumina rcgleazi perceperea culorilor ;;i tlcopotrivda naturii, texturii
pEtsAGtsTtcEglMoDUL ;l volunretriei componentelor peisajului. Unele spalii ale peisajelorsunt
LORDETRATARE
gi
intunecate,altele luminoase intre ele existd.zone de penumbrd, care
primescnumai o parte din sursade lumind (foto color 73).
ln funclie de variatele aspectegeneratede incidenta gi intensitatealu-
minii sunt luate in consideralie orientarea gi organizareaperspectivelor
Peisajelecreatede om suntalcituitedin elemente (de exemplu, un culoar vizual umbrit gi o zoni de fundal luminati sporesc
naturalegi elemente
anificialedin ale_cirorrelatii de asociere rezultdaspectele senzaliaopticd de adAncimea terenului, de indep[rtare). Orientareafald
vizualegi func_
lionalealeterenuluiamenaiat. de punctele cardinale are importanld in alegereaamplasamentuluiclddiri-
Dintre elementelenaturale unelenu se pot schimba lor (mai ales pe un lot mic), in pozilionarea qi orientareaunor dotdri qi
sub intervenlia
directi a omului;ele impun anumiteurp""r. .*" ."ralJi"r.-a amenajdri(foto color 74) carenecesiti fie insorire continud (terenurile de
adaptarea
solufiilordeproiectare. sport) fie numai dimineata sau numai dupi-amiaza, sau care pot beneficia
Altfll.ynt macrorelieful (talfuritg de munli, dealurile, in plus de privelipti sub lumina lunii. in consecinld,se stabilescpozitia 9i
cdmpile),ele_
mentele^hidro - geologice(fluviile, rdurile densitateaplantaliilor, talia gi habitusul arborilor, ca generatoride umbrd.
9i taiurite mari,^ur"u, pe^.u
de apdfreaticI, constituliageologicda terenuhi), cinffie Tot in funclie de lumind 9i de cerinlele plantelor fald de acest factor
ae climd, suc-
cesiuneaanotimpurilorg.a. se alegesortimentul vegetaladecvat.
Dintre acestetrdsdfurinatualenemodificabile, uneleau valoaredirect Elementele naturale cdre se pot modijica gi supune interesului pro-
peisagisticd (formemajoreale terenului,apele),iar celelalte iectdrii snnt: microrelieful, cursurile de apd, mlastinile, stdncile, solul (mo-
suntcondirii
determinante pentrunaturapeisajuluiqi pentrumoduldeamenajare. dificabil in anumite limite), vegetasia. Cele mai importante vor fi tratate
Un elementnaturalcu rol particularestelumtnaastrald_ mai detaliatin acestcapitol.
in primul
rind a soarelui,dar gi a lunii. Ea reprezintiun factor Trdsdturile naturale existente, proprii terenului, pot fi exploatate,mode-
compozilionalpe
carepictorii, arhiteclii9i peisagigtiiil folosescin creatiile late,completatesaucorectatein scopulmodificdrii saucre6riiunui peisaj.
lor.
h toateartelevizuale,observarea in plini lumind, in penumbrdgi in Dintre elementelenaturale,cel mai plastic Ai mai manevrabil este ve-
.
u.mb1a a diferitelorpd4i ale compozilieiinfluenleazd p*.p"."u spaliilor geta,tia,nelipsitd in alcdtuireaspaliilor verzi.
qi volumelor. Aldturi de componentelenaturale, amenajirile peisagisticecuprind 9i
grddinica qi in mediul natural,orientarealocului elemente artificiale, construite, functionale gi omamentale.. alei Si dru-
.in fatd de punctele
cardinale,latitudineageograficd, timpul muri, pavilioane cu diferite destinalii, terenuri de joacd Si sport, instah-
.anotimpurile, dium, condiliileat_
mosferice(norii, cea{a)determind caliteii diferiteir" rr,nirii in caresunt lii, fdntdni, bazine, pergole etc.
perceputepeisajele.Intensitatea unghiulde incident5 Principalele elementemateriale pe care le mdnuieqteproiectantulpci-
9i al razelorsolare
genereazd, efectediferite de lumind Si umbre,datoratecomponentelor sagistin mod diferentiat, in funclie de programul proiectdrii gi caracteris-
dimensionaleale peisajului(relief,roci, vegetafie, tri_
."rrt-"firl, dar gi re_ ticile teritoriului sunt:
fle4iei, scAnteieriisuprafetelor de apecah-e $i'";d"rl; - tefenul;
migcaresaua
zLpear. - rocile;
Luminaesteun factorcareimprimdvarietatecompoziliilor - apele;
peisagere.
Aceeagiscendde peisaj,vdzutdin decursuluneizile - vegetalla;
din acltagiloc, c.eea_
zd impresiidiferitedimineafa,in lumina ditazea - ciile de circulatie;
zoniior,in,,aburul',cetei
164
165
 - construc{iile gi obiecteledecorative; lcazi cu structurastradal[,locurilede joircilpcntrucopii suntsituatcin
- construcliilegi amenajirileutilitare; zonelemai apropiatede locuinle,o sursl dc ztiornot(arterede trafic intcns,
- mobilieruldeexterior; gcoald9.a.)saude poluarereclamdcrearea unciplantatiitampon;solu{iilc
- instalaliilegi echipamentele tehnico- edilitare. interioaresuntproiectatein legdturdcu
pentruinstalatiiletehnico-edilitare
In programelespecificede arhitecturd peisageri(parcuri,grddinig.a.) celedin releauaurbandadiacentd zoneietc.
proiectantulopereazd cu infegul complexde elementeenumerategi cu con_ Toatecondiliilegeneratede amplasamentul terenuluitrebuiebine cu-
ditiile gi relaliilepe careacestea le impunsaule creeazi. noscute,in scopulfolosirii creativea tuturortrdsdturilorpozitive9i al di-
Proiectareade ansambluurmbre$tereunirealor intr-un tot unitar $i rninuirii sauelimindriiaspectelornegative.
armonioscdruia i se subordoneazd proiectareafiecirui componentin Terenulin sine,ca elementmaterialal spafiilorverzi,intervinein so-
Darte. lulia de amenajare prin: mdrime,formd,relief, conditii hidro - geologicc
si edafice.
8 . 1 ,T E R E N U L
9I FOHMA
8.1.2,MARIMEA TERENULUI
8.1.1.CADRUL
GENERAL
Mirimea terenului condi{ioneazd tipul amenajdriigi scarade rcali-
in arhitecturapeisajelorsefolosegte termenulde sit prin careestede- zarea ansamblului peisagistic.
finit terenulgi ambianlaacesfuia,cu toateaspectele complexeca rezultat Peterenurilevastesepot organizaspatiiverzicu o functionalitate c()nl-
al condiliilornaturale(climd,relief,sol,subsol,ape,vegetalie etc.)gi al con- plexd,pentruo mareafluenlda publicului,rezolvatela o scardcompozi-
diliilor createde om (construclii,instalafii,poluarefizico - chimicdqi fo- lionali adecvatd(fig. a5).
nici, circulalierutieri, feroviar[,aerianietc.). Pe terenurilemici sepot realizanumaianumitetipuri de spalii vcrzi;
Agacum s-aaritat anterior,in proiectarea spatiilorverzi estenecesard soluliileau in vedereo capacitate de primire restrAnsd gi o organizarcirt
armonizarea funcfiunilorstabilitecu caracteristicile sitului. concordan{d cu dimensiunilemai reduseale teritoriului qi cu funcliilc
Cadrulgeneralin careseafld terenuldestinatamenajirii,de exemplu, atribuite.
sit urban,sit rural, sit marin, sit colinar,sit pe malul unui lac, sit intre strdzi Forma terenului. Formain plan, defrnitdde limiteleterenuluiinllu
cu maretrafic, sit in apropierea unui marecombinatpetrochimicetc.,de_ enleazeasupracompoziliei,mai alescAnddimensiunileacestuia(sauccl
termindsitualii foartediferite,cu implicalii directein proiectarea parcuri_ pulinuna)suntmici.
lor, grddinilorgi a altor categoriide spatiiverzi.
Un exempluspecialil constituiefEgiileverzi stradale.Aici, lir[inrcu
Situl rural qi cel natural beneficiazi,de spatiiale cdrorlimite fizice,
mai marea spaliuluipermitesolulii mai variatede proiectarea circulllicr.
de celemai multeori, nu impiedicdvalorificareascenelorpeisajuluiapro-
a elementelor decorative,a mobilieruluistradalqi a plantaliilor,comparltrv
piat sauindepdrtat.
cu strdzileinguste,unde,de celemai multeori, complementarele circul;r'
Terenulin cadrul urban estein generalinchis,limitat,nu beneficiazd
tiei suntnumaialiniamentele de arbori.
de perspectivenaturaleexterioare.De aceeala amenajarea parcurilorgi
gridinilor urbaneinteresulpeisagistictrebuiecreatin insdgicompozilia in amenajdrilespecificede arhitecturdpeisagerdterenurilelungi pr
ingustenecesititratdridiferitefald de celelargi gi cu profunzirnerctlusii
respectivd.
(fig.sl).
Prezenlain apropierea spaliilordensconstruiteale oraguluiimpune
creareaunorrelalii de armonizare Din punctde vedereal compozifiei,in raportcu direcliaprincipalirtlc
gi de integrarefunctionaldcu acestea.
Vecindtdlilecondilioneazd observare, pentruo grddindmicd esteavantajoasd o formda terenuluicu
organizarea interioarda spaliilorverzi. De
exemplu,intr-unparcsauintr-o gridini, amplasamentul lungimemai maredecitlnlimea(fig.63).
intrdrilorsecore-
166 167
 falddc rcliclulinifialpot1imai pro-
pozilici.in unelcsituafii,intcrvenliile
I'unde,insdacesteaanfteneaT?- cheltuielifbartcnrari.
Tratareaterenurilorcu vii gi coline.AEacums-amenlionat, astf'cl
de terenurisuntdeosebitde valoroasepentruamenajarea parcurilor'
La proiectareamicrorelifului,concavitelile sau convexitilile pot fi
pdstrate,dar nu trebuiesd se piardddin vederearmoniade ansamblua
compozitieiprin legareaformelorsoluluiintre eleftrd a secontraria.
Sefine contde faptulcl aspectulgeneralconcavfavorizeazd liniile de
vedere,pe cind convexitililecreeazi bariere vizuale.
Deniveldrilepot fi modificate(amplificate,atenuate) sausacrificatein
interesulunei linii de vedere saua configuralieigenerale a terenuluipen-
Fig.63. Rezolvarepentru o grildini particulari cu terenlngust,i lung
tru care bombamentele sau vdile existentear fi inutile sau supdrdtoare
(fie.6a).
Corelarea armonioasla dimensiunilor faceposibildo structurare gene_
ra16in careliniile principalede vederesi fie orientatepe directiacelor mai
maridimensiuni(deexemplulungimeasaudiagonala unuidreptunghi).
nlvolaJo
8.1.3.RELIEFUL
TERENULUI

IMPORTANTA COMPOZITIONALA $I MODURILE DETRATARE

ARELIEzuLUI
roprofllarspantlua foma tundalurlglecranodoprotgqla
Formelede microreliefreprezintdun factorcompozilionalde seami
in creareapeisajuluiparcurilorgi grldinilor.
Terenul,prin configuratialui, ca suportmaterialal vegetatieigi al ele_
mentelorconstruite,estedeterminant in ordonarea generalda compozitiei,
in orientareapriveliqtilorgi a perspectivelor,in realizarca
varietdtiispatii- umplutu.! do plmlnt creand movllo ln vedoBa llmlt!.ll dlstanfolordo v€dore
lor gi volumelor. tl mld.ll Inteft3ulul
Pe terenulplan orizontal,volumetriaansamblului sebazeazd,in gene_
ral, pe vegetalialemnoasi.Un terencu microreliefmai variat oferdmai
multeposibilitdtigi efectepeisagistice stabileprin insiqi modelarealui de
la forme arhitecturale pdn[ la formespecificemicroreliefuluinatural.in
func1iede caracterulcompoziliei.
Acelagi teren poatecuprindesuprafeteplane orizontalesau inclinate,
concave,convexe,accidentate; combinatiadintreacesteforme,propo4ia
gi armoniadintreeleimprimdcaracterreliefului.
In sistematizarea verticali a terenuluinu trebuiesd se contravinipu_
temic reliefuluinatural;sepoatedezvoltagi accentua configuraliainilial[
sausepot creaformenoi necesare pentruechilibrarea volumetricda com_ Fig. 64. Scheme de modificare a reliefului, dupd SimonsJ.O., 1967
168
169
 De asemenea, se pot creanoi deniveliri susfinindefectclcpeisagis_
. guraliaunui teatruantic;aici semnificatia culturullsc impletegtecu rolul
tice alecelorexistente.
in,func1iede scopulurmdrit gi de configuraliainifiald, pe diferite zone, vizual,peisagisticai, uneori,cu rolul funcfional,partedin amfiteatrupu-
terenul se poatenivela in suprafeleplaneorizontalesauin panteregulate, tirndfi completatcu banchete din lemn.
Sistematizarea verticalda reliefuluiestein strdnsirelaliecu orienta-
sepoatemodelain terasesustinutedeziduri de sprijinsuodetulu^ri.
rca dominantda perspectivelor. Acesteaurmdresclinia generalia terase-
Hn terasarereliefrrlui i se poateimprimaun caracterarhitectural(grd_
lor gi pantelor(Versailles,
grddinileRenaqterii italiene,ParculCarolgi Par-
dinileclasice, compoziliilemonumentale) sau mai apropiatde pitoresc cul Herdstriu din Bucuregti etc.),sunt dirijate gi incli-
prin concavizarea
(zonaExpoflorei in ParculHerIstr6u).
nareavalonamentelor (Gridina Circului din Bucuregti,ParculRomanescu
,Deasemenea, reliefulpoatefi corectatpirnvalonamenl_ model5riin
din Craiova9.a.,fig. 66) sausuntincadratede formecolinarealeterenului
profile larg concavizatecare reunescarmoniosformeleconvexe,plane gi
(ParculTineretului din Bucureqti).in modelareade ansamblua unui teren
accid€ntate ale solului (fig. 65). Acestmod de fatare, specificparcurilor
variatca relief trebuiesd domineformeledeschise, generalconcave,care
in stil peisager,a fost preluatgi in unelesituaJiialeamenaidrilor modeme. oermito bun[ orientarea liniilor de vedere.

Fig' 65. sch€maaprictrriipe un terenrn panttrfie a varonamentuluifie

a terastrrii.
dupdNeurayG., l97j
Fig. 66, Crearead€ valonamentep€ntru orientareav€derilor'
Seremarcdin prezenttendintade utilizarea microreliefuluica mijloc dupd Mattern H., 1960
-
de exprimarea unei idei artistice;de exemplu,un tereninclinat poaiefi
transformatintr-o suitdde trepteapropiate,gazonate, Uneori, pentru echilibrareaspalialea formelor terenuluise creeazlt
in carese combind colineartiJiciale,carepot constitui9i pozitii avantajate de la
de observare
terasarea
9i valonarea, formdndun ansambluarmoniosce amlntesteconli-
inlliime a unor scenealepeisajuluiparcului.
170
t7l
 S i l t r l r r c t r. o l r r r c l oirr ) s l ) i t l n tl r r . l r r r r l .
. 1 q 1 1 1 . t1. ;r 1rp1c; t1s ; l c c l r v c l c
l ) a l c :s c a r . ci ' v c t l c r c ,i r r g c . c r a l , , l r r r r y r l ; r s r r lract c r a l i si a .
lllinci_ A s t l c l , s t r p r i r l c l c l ot l r i z o n t l t l cp o l l i s t t p t t s ct i . v n n u x l L ' l i r i i n p r t t l i l t
irr l..tlal pcnlru
a nuse.rcduco rniirinrcaaparentria tcrcrul.i /ir?rrlc,ascnrirniik)arotcrasirli.
sa' a sectorulurobscryabil.
Colinele se realizeazd,mai.adcsca cu fbrme
in pl;;, ,;;;"g.,,or suruoasc, Un asemencamodelaj este specilic Trrrrllrr'lttr dtttivelula clasice (blr-
modelatein tuncfiede direcfiileprincipaled" lingrin) (fig. 67, foto color 29)
de configuralia
celorlalteelementeprevdzutein proximitate "br.;;;;';; Asemdndtorsunt conceputeparterul lntrd-
ff"", ..ii"rfl"*ale cu o anu-
mita sistematizare a circulatieietc.).Volumetrial";, il;;l; mar rii principale in Parcul Heristriu, cel din Gr[-
esteasimetrici,cu o cotdp;zitivi dominantd. mulreori,
dina botanici din Bucureqtisaudin ParculUni-
unelecompozijiimodeme,corineartificiale, versitdliide StiinteAgonomice din Bucuregti.
,In modelatein forme
neobiqnuite, neplantare (foto color 37), au rolui d;;i;. Situareaparterelorin coti negativAare ca
caremobileazd sculpturale
anumitespalii(noua.formd de artd,pai"ia _..landart,,). scop acccntuareaaparenlaa perspectivelor.
Anumite viziuni artisticeau condusla realizarea sublinierea caracterului monumental al unei
d"'.;i;;" geometnzare,
cu organizarea planurilorjoaselcircutafi, ."","-f unei piese clddiri sau o mai bund evidenliere a aranJa-
::.:11r"
de apd$.a.). mentului planului solului (modeledin borduri
. . Un relief variat,cu pante.naturale, permiteo dispunereetaJatd a circu_ tunse,flori g.a.).
laliei,cotelemaiinalteinlesnindo burriivizibif Astfel de denivel[ri sunt adaptabile9i in
it#ieir" .ot"r.;our".
Uneori,estenecesar5 corectareap(mtelorexistentepentrurealizarea compoziliile asimetrice.insolite de mici taiu-
unui profil armonios,pentruschimbdrilede inclinare zuri sauziduri de sprijin 5i scdriele aducmai
in iazut terasdrii9i
pentruasigurarea stabilitllii terenului. mult[ varietate, nu numai ca priveligte, ci 9i
Intreruperilede panti (mase.deroci, ziduri de prin parcurgereade cdtre pietoni a formelor
- sprijin,terase)trebuie
sdse_inscrie intr-unprofilgeneral armonios. solului.
slstematizarea verticalda terenuluise studiazdcu multa atentie Denivelirile pot fi accentuatevizual prin
cazulp,roiectiriiunor piesede api (lacuri,pa.ai", gi in
J. apd)pentruo diferite modalitdli; amplasareaunei oglinzi de
perfectdadaptarea formelorreliefuiui:p"rl
fir., "aJ".i
,"r"ruii"nr", p.o_on_ ap[ pe cota inferioard, supraindlprearamble- Fig.6?.parterebulingrin
torii, rupturide pantdtrebuiesdpundin valoare
Si,airril?." rntroducerea ului cu plantalii sau cu elementeconstructlve in plan9i prolil
acestorpiese. (platformd,zid cu jardinieri, pergoli etc.).
Tratarea terenurilor orizontale destinateparcurilorgi grddinilor.
Aces_ Suprafeleleorizontale pot fi in unele cazuri modelate in profle usor
tea,frecventintalnitemai alesin localitdli,,"";"i;;r#;len1e
peisagis_ valonatesau conceve:deniveldrile createprin deplasareaunor volume re-
tice,de aceeauneledeniveldriexistente;;Urr"
i"ri.ii"ii implificate.De duse de pdmdnt formeazduqoareconcavitdli 9i convexitdli racordatepre-
liil^"11J"_llll]jf lunlrqecu,irr.;;;;;;;;,np#ii., sepotcreadeniveldri,
prindeblee
siram_ lung, cu schimb[ri de cotd nesesizabile$i progresive.
blee demicipropo(ii,coietare
Caracteristiczonelor de parc cu rezolvarepeisagere,valonamentulpc
teren orizontal confer[ peluzelor ample sau unui gnrp de peluze o u$oaril
3 niveluri diferine inlocuiescDlenutorizontal
formd concavd,pe direclia liniei principale de perspectivd.Acest modelai,
insolit de repartizareavegetalieiarbustivegi arborescente pe zoneleugor rnai
indlfate, are un efect optic de alungire a liniilor de vedere 9i inldturi mono-
Dcbleu,ev€nlualcu bazin
toniaterenurilorplate(de exemplu,unelesectoaredin GrddinaCiqmigiu)'
Creareaunei impresii de relief mai accentuatesteposibile $i necesar'r
in cazul amenajirii unor mici rocirii. Colina proiectati pentru implantareit
rocilor trebuieinsolitede un debleucarefacemai fireasci prezenlael, ctl
112
113
 atat mai mult daceestecuprinsaintr-o modelaregenerallin ugor valo-
seexecutd, ca $i in altedomeniide proiectare,la o scardmdriti pentruindl-
nament.
1imi,cu indicareatuturorcotelor.
ASPECTETEHNICE DE PROIECTAREA RELIEFULUI
O corectdaprecierea relaliilor dintre formeleterenuluirezulti din
profilelereale,la carese ttilizeazdaceeaqiscardpentruindlfimi ca 9i pen-
Creareagi corectarea reliefuluiserealizeaziprin deplasdride pimAnt,
la caretrebuiesi seaibdin vederepe cdtposibilechilibrul tntre ramhlee tru lungimi.
Secliunilefolosescprofilele reale ale terenului,vegetafiei,elemen-
Si deblee,intrucdt lucrdrile de terasamentsuntsuntfoartecostisitoare.
telorconstruite(fig. 68).
Peun tereninclinat,stabilireauneisuprafete orizontale(platform6,te_
rasd,belvedere)sefaceconformacestuiprincipiude echilibru.Dimensiu_
neaceamai marea teraselorsedispuneparalelcu curbelede nivel.
lo cazulpantelorputemicese evitd construirea teraselorperfectori_
zontale,atatpentrueconomiede terasament, gi
cdt pentrufaptul cd inter_
vin anumitedeformdridatorateprivirii in perspectivi.Observatorulplasat
in vArful pantei,privind terasaorizontal[, aresenza[iavjzuald,aunui plan
in contrapantE. Construireateraseiin plan ugorinclinat d6 impresiaunei su-
prafeleorizontale.
Inclindrile pantelor sevor proiectain funcfie de unghiul de alunecare
a pdmintului,carevariazdin raportcu texturaacestuia intre 30 gi 45o(va_
lori mai.m,icipentrusolulargilos,careestemai coezivgi mai stabil).
Inclindrile admisibileale taluzurilorse exprimi prin raportul intre
indltimeagi proiecliataluzului.Ele suntmai mici in cazulcelorin ram_
bleu(l:3, maximl:1,5) 9i mai mariin cazultaluzurilorin debleu(l:1,5,
maximl:1).
tn anumitesitualii obligate,pentruumpluturilepe terenin pantdtre_
. .
buie.proiectate lucrlri specialede consolidare(ganfuride prizd pe curba
de nivel, cleionaje,fascine,drenuri,rigole de captaregi evacuarea ape_
Ior etc.).
Configuraliainitiald ca qi modelarea propusi se exprimdtehnicprin
,
p.IanSein plan oriT,ontalgi prin proJile longitudinale transversale; re_
-Si
dareapeisagisticbseface pirnperspeaivegi secliuni. Se4luns
In plan orizontal,relieful estematerializatpe planulgeneralde ame_
najareprin curbede nivel cu echidistanta de 0,5 mlpentru reliefulproiec_
tat, uneori se folosescechidistanlemai mici, p6ndla 0,1 m); modelarea
propusisesuprapune pestecurbelereliefuluiini{ial.
asemenea, sereprezintiin proieclieorizontaldteraslrile,taluzurile
. ,De
gi elementeleconstruitelegatede modelare(ziduri,sciri, balustradeg.a.).
Pentruo redarecdt mai exacti a sistematiziriiverticaleseintocmescDro- Pe.3poctlvl
fite longitudinaleSi transversalepe directiile celemai i.p";;;;;;;;;;" tr'ig.68. Reprezentareareliefului proiectat- plan, sectiuneti perspectivl
174 t75
 In proicctultohniosc rodaudctaliatrolicfulproiectatal terenuluigi 8.1.4.CONDITIILE 9l EDAFICE
HIDRO-GEOLOGICE
deplasiriledepimdntcetrebuieefectuatc. ALETERENULUI
ln acestscop,se intocme$te w plan de terasamente, carecuprindein_
dicatiazonelorde umpluturdgi de sdp[turd,cotelela schimbdrilede pantd Fie naturalefie modificatede activitdlileumane,acestecondilii deter-
pentruplatformegi circulafii,pentruvalonamente (punctelejoasegi cele mini anumiteaspecteale proiectdriispaliilorverzi' Astfel, nivelul apei
inalte). freatice gi natura substratului intervinin crearealacurilorartificiale,in
Acest plan se stabilegtein func1iede o cotdcunoscuticarese ia ca amenajarea terenuluipentruanumitefolosinle(sport,construclii),dar 9i in
reperin teren. alegereavegetaliei;zoneleinmldstinate$i celeumede,cu lport freatic, pun
in planul de terasamente se indici atat coteleterenuluifinisat cat si problemespecialepentruproiectaregi amenajare.
alemodelirii de fond sau,'fundde formi" (ftri umpluturileneceru..p.n_ Condifiile edaficesuntdeterminante pentrualegerea vegetaliei,dar 9i
tru.diferitelezonecareprimescaltematerialedeasupra, p6n6la cotelede_ pentruamplasamentulanumitordotdri sauamenajdriinterioaredin parcuri
finitive). Acesteadin urme suntterasamentele secundaripentruincastra- (de exemplu,pentruterenurilede sportsuntnecesare zonebine drenate).
reapdmAntuluivegetalgi a elementelor construite(alei,platforme,bazine Naturafactoriloredaficiimpuneuneorimdsurispecialeameliorative(co-
etc.- fig.69). rectareatexturii 9i a pH-ului, imbundtdfireafertilitdlii, drenarea,aportul de
pdmdntvegetalg.a.).

8.2. ROCTLE

Adesea,in zonelemontane,rocile formeazdscenede peisajdeosebit

de interesante, careimpresioneazdfie prin masivitateagi soliditateablo-
curilor de piatri fie prin aglomerarea de masemai mici, cu as-
neregulatd
pectsilbatic saupitoresc.
Integrarearocilor in amenajdrilepeisagisticeesteposibildatdt prin
valorificareaceloreventualprezentein terencdt qi prin creareade compo-
zilii artificialecu roci.
- 020 - 030
PEISAJEIE CU ROCI
Maselesthncoasegi rocile mari existentetrebuieexploatatevizual:
in compozitiaunui parc ele pot constituilocuri atractive,gen,,surprizi",
.a pe carevizitatorulle descoperdin parcurgerea unui anumittraseual circu-
Fig. 69. Secfiunereprezentendadencimilein cm a siptrturilor
,,fund de formtr,, latieiminoresauscenein careele ,,atrag"linii deperspectivd.
pentru ptrmantveg€talti alei pietonale,dupdNourryJ._p.,l97l: Scoaterea in eviden{da volumetriei,culorii gi texturii pietreisepoatc
a - arbori; b - arbugtimari; c - gardviu; d _fl ori sautrandafiri;e, g - gazon; faceprin variatemodalitali:degajarea vederilorpe direcliilecelemai fir-
f- aleepietonald in func{iede inciden{aluminii, uneoridecopertarea
vorabilede observare,
Calculul deplasdrilor depdmA necesare sefaceprin metodaprofile_ partialda pbmdntuluiin caresuntincastraterocile, inldturareaunor roci sau,
. partiali a ansamblului,defriga-
Ior saua caroiajului.Sestabilescvolumelein rambleuqi in debleu,calcu_ din contrd,completarea saureamenajarea
lAndu-seapoi transporturile necesare,
dupddistanlelede deplasare
gi dife_ rea unor planteinsolitoare,plantareaunor speciiarbustivesau arbores-
renleledenivel, dupdfelul manipulirii(manual,mecanizat,-curoaba). cente$.a.

176 l2 - Arhitecturdpeisageri 171

 I'clflrlrunnpoziliifuurtiJiciulLclr roci,cruhLrlccl nraiatlccva(cstctc-
rcnulcu rclicl'liiirniintat;nraialcsin zonslcdcluroasc gi ntontanc,olc sunt
firegti9i par"ale locului"(fotocolor75).Pentruoblinerea
aspectului na-
tural al unei astfelde amenajerisuntnecesare, de celemai multe ori, lu-
crdri de modelarea terenului,amplificareadeniveldrilor,creareade rup-
turi de pantd.
Anrocamentele se realizeazdcu materialde aceeaginaturd:calcare,
bazalt,granit9.a.,eventualdeprovenienlilocald.
In functiede forma gi mdrimearocilor se alegegi pozilia acestorape
formelereliefului:celeneregulat ronrnjitepot fi folositela bazagi pe coas-
tele pantelor,in rdpe;stdncilemai mari gi verticale(cu dominanfaindlfi-
mii) suntjustificatepe culmeauneicolineabrupte,insdniciodati in pozi-
lii joase.Blocurilese grupeazdneregulat,in armoniegi contrastde volu-
me,majoritateafiind implantatein teren(parfialingropate).
Rocilepot fi introdusein compozilii$i in alte situa{ii,undeconfigu-
ralia proiectatda reliefului seacorddcu prezenlalor: cu ele sepot realiza
scenepitoregticu grote,izvoare,cdderide apd,albii aleunorpdraieartifi-
ciale. Pe un tereninclinat, printre roci verticalesaupestepraguri stAn-
coasepoatefi creatgi dirijat un cun de apd careformeazd, cascadesau
mici cdderireceptatein bazinesdpatein pant5,avdndperetiimascalicu
roci de aceeagi naturd;in zonade panti micd,albiain meandrea p6rdului
artificial este,de asemenea, insolitdde gnrpuride roci. in toateacesteca-
zuri se impuneo atentdstudierea modeleloroferitede naturdgi alegerea
unor solutii caresdconfereamenajlriiun aspectfiresc.Tot din acestmo-
tiv, fundafiilegi consoliddrilecu beton,necesare pentruasigurarea durabi-
litdfii unoranrocamente. trebuiesdfie invizibile.
in parcurilegi grddinilecontemporane, sepot realizasectoarede pei-
saj foarte"construite"in carerocile,ca elementnatural,se asociazdunor
compoziliidin betoncu volumefoarteprecise,arhitecturale, ale cdrorlinii
indrdznetecontrasteazicu formelerotunjitesau colfuroaseale pietrelor
(terase,gradenuri,curs de apepe treptedin beton,bazinesaupiscinecu
cascade etc.).
Subinfluenlaarteigddinilor j aponeze, in amenajdrile modemesepot
creauneleefectevizualedeosebiteprin folosirearocilor in situatii inde-
pendentede reproducerea sauinterpretarea artisticda unei scenede peisaj
natural.De exemplu,pentru decorareaunei curfi interioareplane,roci su-
ficient de mari se amplaseazd pe suprafeleleinerte(piehig,nisip, dalaj) sau
pe gazon,asociatesau nu cu plante.Ele pot insofi uneleelementecon-
178
llttttcit,scarii5.4.('cl trtitlrttlcsctcstccxploatattoll-
slnrilc:bltzitt,.iardittre,rit,
tlastulintrc inrotlilitatca5i rnasivitatca pictrci 5i vitalilatca,lbmia $t culoll-
rcuplantclorsautransparcnla qi strdlucircir apcicahncsauitt ntiScat c'
ALPINARIILE$I ROCARIILE
Rocile pot determina caracterulspecial al unui tip de gridind, in gc-
rrcralde micd inrindere- grddina alpind (alpinatiu)'
Mai adesea,alpinariile nu sunt de sine stdtdtoare,ci sunt inclusc in
la o scardmicd peisajecu.rtlct'
|rrcuri $i in grddinibolanice.Ele reproduc
,urrt u.oiiut" cu o vegetaliespecifici, sugerAndo scendmontanddin-
"ur"
tr-o anumiti zoni geogtaficd.
Pentru un atpinariu microrelieful estemodelat cu coline inegale9i vdi'
permiland realiiarca de compozitii etajate,care pot cuprinde, eventual' $i
un izvor sau o cidere micd de apd, continuatdcu un pdriiaq (apa poate fi
recirculatdprin Pompare).
O ateniie deosebitdse acorddarmonieiin volumetria ansamblului'alc-
gerii 9i pozitionlrii rocilor. lnegalitateareliefului esteinsoliti de cea a ma-
J"lor rtAn"out., in alpinariile mici, cel pulin o piesd sau un gmp de roci
trebuie sd domine compozilia. Se iau in considerareprincipiile enunlatc
mai sus: folosirea pietrei de aceea$inaturd sau inruditd, dispunereadupii
mdrime gi formi pe diferitele cote ale amenajdrii.
Fig.70. Exemplede folosirea rocilor pe pante: sus- compoziliecumici ctrdcri
de apa;josdreapta- incastrarea
grupatA9i decalatda rocilor,cu spatirpentruplantc:
jos stanga- exemplunegativ,cu diseminarea rocilorpe Panttr
t'79
 (iruprrcarocilorsc lirccdupilnnunritclinii tlircctoarr:,
in 0tIiIri
ncrcgulatc, ldsindu-so tcraseingustc$i ni$cpcntruplantarca vegctaiiei $i la acostcarncnrrlilncstoIlcccsarlcruuta iunbianleipotrivitcin ooncor-
(fig.^70). danldcu zona clirnaticil:nticrorcliefulgeneralal tcrenuluicu unele diferentc
ln grddinaalpini se prev[d poteciin treptesauin serpentindpentru dc nivel, vegetaliaspccificdzonei.Astfel, in regiunilede ;es vor domina
accesulpe pante,iar pe cotelejoase,aleiinguste,toaterealizatedin lespezi planteleerbaceecdrorali se vor asociaunii arbugtifoioqi 9i subarbugti.Intro-
necioplite;aleile pot fi acoperitegi cu criblurddin acelaqi ducereaconifereloresteindicati indeosebipentruzonelede dealqi de munte
fel de piatrd
(foto color76, 77).
in cazulalpinariilormari, cu diferenlemari denivel, in structuracoli_
nelor de pdmantse prevedeo bazl solidi de roci careprevin alunecarea
terenuluigi asigurddrenarea.Amenajdrilemai deosebite,cu indltime mare,
accesibild pe un traseude potecd,,croitd',printreroci,necesitiuneorichiar
struchrridin betonarmatpe careseconstruiegte colina.
Pentrustabilitateaansamblului,rocile aparentese incastreazd in pi_
mdnt,pulin in contrapantl,nercgulatetajate;diferiteleniveluri, decalate,
sesprijinr unelepe altelegi chiarseconsolideazd cu beton.De asemenea.
se are in vedereinclinareain contrapantia felei superioarea rocilor care
sustinvolumelede pdmdntdestinateplantelor,in scopulreceptdriiapei
din precipitatii9i pentruprevenirea eroziunii. printr-oroctrrie
Fig.71.Sectiune
Spatiilegi niqelepentruplantareavegetaliei,dispusein rrepre,seum_
. UTILIZARICOMPLEMENTARE ALEROCILOR
plu cu plmAnt fertil de textud nisipoasi,agtemutpe un substratdrenant.
in cadrulgrddinilor,rocile neprelucrate prin tdieremai pot fi folositc
Grosimeanecesaria stratuluidepimAntestedeceipulin 40 _ 50 cm pen_
tru arbugti9i 20 - 30 cm pentruplanteleerbacee. pentruconstruireazidurilor de sprijin, a platformelorpentruchioscuri,a
bordurilorbazinelor,realizarea de pavaje(cu lespezide piatrS,piatri dc
Agacum s-aaretatmai sus,creareauneigridini alpineimpuneun ca_
dru adecvatgi cheltuielidestulde importante.Mai accesibiliesterealiza_ rdu)g.a.,contribuindla imprimareaunui caracterrustical zonel
Tot intr-un astfelde cadru,uneleroci mari, cu forme naturaleadcc-
reaunoramenajlrimai mici gi mai simplecu roci.
vate,pot fi transformatein jardiniereprin excavareSiumplerecu pamant.
Rocdriile (stdncEriile) se proiecteazd gi se amenajeazd dup[ aceleagi
principii enuntatemai sus.
8.3. APELE
Modelareaterenuluiconstdatetin realizarea unei colinecdt gi a altor
denivelErimai mici: un mic debleuin falamovilei celpulin incdo uqoari
9i Peisajelenaturaledin carefac partemarea,lacurile,iazurile,rAurilc,
proeminentd, caun ecoual celeidintdi(fig. 71). Aceasta
prezinti o atractivitatedeosebitd.
pAraiele,toren{ii saucascadele
Rocdriilepot fi dominantalcdtuitedin lespezide piatrdsaupot im_ varietatea priveliqtilorpe care le apa
determind prin
decurgedin marea
bina gi roci cu volume mai mari, de forme neregulate.Se cere insd o
imbinareacu formelereliefului,rocileEivegetalia'
propo4iearmonioasicu mdrimeacolinei, de aceearocile foartemari
si
inalte nu-gi au locul intr-o astfelde compozitiede mai mici importanld; A APELOR
COMPOZITIONALA
8.3.1.TMPORTANT,A
totuginici rocile pream[runte nu suntindicate.Se eviti pozilionareade
pietrecu aspectpiramidal,preferindu-secelela caredomini dimensiunile Fiind in acelaqitimp o resursideneinlocuitpentruvia![, apaa consti-
orizontale. tuit incdde la inceputurilearteigrddinilornu numaio condi{iea existenlci
acestora, ci gi un factorcompozitionaldebazd.
180
l8l
 AdLrsirin pcis^jrrlclutroratal grirtrrrrrr.
lrpir|ic u luat ftrrrrrcgl lrr(|sl.zc
intalnitein naturir,inca din timpul antichitattri chinczcgti,lic a lbst nxrdc_
latd in bazine,rigole, canale,{hntAni,de la primele gridini nresopotanrrcnc
$1persanepAndin zilele noastre.
Oglindireacerului9i dublareaimaginilorprin reflexie(foto color 7g),
animareacompoziliei prin curgere,cd.deresau tdgnirein jeturi insolite de
jocul luminii qi sunetelespecifice,modelareain forme plastrcecu o anu_
mitd expresivitate (atata apeiin sinecet $i a elementeloinaturalesaucon_
struite insotitoare)- toate acesteinsuqiri peisagisticeale apei justificd in_
teresul constant al introducerii lor in compozilia parcurilor gi grddinilor.
in plus, apele umezescai rdcorescatmosf;ra, credndun microclimat mai
plicut qi mai sinitos.
Trisituri aparteau peisajeleacvatice,prin flora qi fauna specifici care
le insoJesc,contribuindla farmeculgi atractivitateaunor astfelde zone.
In cadrul acestui capitol se trateazd.nurnai apele de facturd naturald
in amenajdrile peisagisrice.
Prezen\aunui lac, rdu, pArAug.a.pe teritoriul de amenajatsau ca limi_
ti naturalda acestuiaconferd sitului o valoaredeosebiti, ire pirn integra_
rea ca atare in peisajul proiectat, fie prin transformareSi supunerea Ia
anumite deziderateale proiectdrit.
In fimclie de importanla gi caracterulpiesei de apd existente,intreagacom_
pozile saunumai sectoareale ei se concepastfelincdt sEse creezeo vedere
dominant[ qi variatepriveligti asupraapeide la diferitedistanleqi indl]imi.
ln consecinldse impune modelareareliefului gi dispunereavegetaliei
.
in concordanldcu orientareavederilor, proiectareatraseelorde ciiculalie
citre gi in proximitatea piesei de api, eventualtraversareaei, amplasarea
unor obiective pe malul ei sauin pozilii avantajate.
Intervenliile directe asupra piesei de apd existentepot fi: corectarea
traseului malurilor, consolidareaacestora,adAncirea,dragarea,eliminarea
vegetaliei acvaticesupdritoare.In anumite cazuri se poate schimba carac_
terul unei ape existentepe teritoriul amenajat;de exemplu,prin barare,un
pdrduse transformi in lac.
Proiectareaaspectelorvizuale ale apetor,in mod firesc, se imbind cu
a celor func{ionale(exploatarearecreativi gi ca sursdpentru udare).
8.3.2.CREAREAARTIFICIALA
A PIESELORDE APA
in func1iede condi{iile de teren (mdrime, relief, caracteristicihidro -
geologice)9i de posibilitdlile materialede finanlare gi realizare,in progra-
182
rnclosltccilicctlc arhitecturi-r sc l)orll(rl)eltl(lc
l.lcisagcrit cloalcil(lc lllc(lll.
cursuriqi cideri de apd.Accsteallot oollstitLlitlllsiittlrilltltcnlicclllc coltt
pozitiei.
- cu avantajele menlionate ale lpt'krrI)itltlrillc'
Pentrulucrdrile de propo(ii, proiectantul peisagisttrebuiesd colabo'
reze cu specialistulhidrotehnician,in vedereaadaptirii solu{ieilir ccrltt'
lele tehniceale realizirii.
APELECALME
Creareaintinderilor de apd prezintdun interes deosebitmai ales pctr
ru Darcun.
Lacurile gi iazurile artificiale constituie o categoriemai frecvent lirltr
sitd in amenajdrilepeisagisticefald de cursurile de apd, intrucdt, aclcscrt'
au o capacitatede exploatabilitatemai.mare $i ofera mai multe posibilitit[t
recreative.
Sursele de spd penrrucrearealor sunt mai numeroase:pAnzadc apir
freaticd,izvoare, barareasau deviereaunui curs de apd, apa din conductc
(solulie
' neeconomicd);unele dintre acestesursepot fi complementarc'
La oroiectarealacurilor se iau in considerarecatevaprincipii generalc:
Mirimea unui lac artificial nu trebuie si depdqeascd, in general,30')'l'
din suprafalaparculuiin careesteinclus.
Firma licului. intrucit forma este un eiement vizual de primir iln-
portanli, ea se stabileqtecu multd atenlie,in acord cu structurareacompo-
i4i"i. Vui adeseapentru lacurile artificiale se adoptdforme libere, cu cort-
tururi sinuoase,racordateuneori cu linii drepte,evitandu-separalelisntrl
malurilor (foto color 5 I ).
Raportuldintredimensiunilelaculuiesteinfluenlatdereliefulexistcrrt
qi de sursade apd disponibild. Astfet o vaie naturaldprelungd conclucclrt
desfrgurareain lungime a lacului. Tot aqa' lacurile provenite din bitritrcrt
unui iurs de apd sunt, in general,alungite(foto color 47); configuraliirrrrrr
lurilor trebuie s[ corespunddcurentului de primenire a apei,pentru a tttt st'
forma zone complet stagnante(golfuri preapronunlate)'
Crearealacurilor prin excavare pdnd la pdnzafreatici permttc o ttt;tt
mare libertate in stabilireaformei. Pe terenurile mai mici ele pot li ttctc
gulat rotunjite, asemeneaiazurilor naturale(foto color 50)'
Lacuriie alungite se pot proiecta cu unele lngustdri qi ldrgiri incg;rlc'
cu grija dominanlei spaliilor intinse ale apei. In unele locuri, inguslrtlerr
poaie fi maximd, pentru legareaprin poduri a malurilor opuse'
Suprafelelemai mari de apd calmi sunt compatibile atit cu firnttclt
aparentnaturalecit gi cu cele foarte ,,desenate".
I lt -'1
 Anumiteconceptc artisticerccurgla geometrizarea formci,simetricd in majoritateaparcurilor,pentru lacurilc nrari,unde se pot forma va-
sauasrmetricd a lacurilor.Sepot menlioniaici exempledin perioada
sicd.Unul dintreacestea cla_ luri indusede vAnt gi de ambarcaliunicu vitczd ulare, se utilizeazi pereuri
este,,laculelvelienilor,,
din itrrcut Versai,es,care
are aspectulunui vast bazin (de aproape16 ha) verticale cu grindd,,sparge- val". Acestea,fiind elementulvizibil de con-
rectangular,cu extremi- tur al lacului, trebuie si fie situate la nivelul malului, pentru a se inscrie
t5{ilerotnnjite.Tot intr_ocreatiea iui I-" Notr,
jurul casteluluiareo formi F, ,"ut Soo"ritty,lacul
din armonios in profilul terenului. In acelagitimp se impune ca bordura si
*ua.."nua.i.d;;ff
:ffffi:ffi
ffiffi:1",::T:1Ti*::,Tf;;
Bucuregti(foto color54).
aibi un aspectesteticcorespunzdtor,fie cd esterealizatl,din beton, fie cu
piatrd aparentE.
Microrelieful malurilor. Stabilireaformei acumuldrii Cdnd lacul are varialii de nivel, se preferdpereurile inclinate qi racor-
de api conduce darealini a profilului malurilor.
la o anumitimodelarea microreliefului. in r.gilil" J"les, zonalaculuise
proiecteazdin generarconcavd,cu maluri rin"]"*u"r" Pentru amenajirile de lacuri mai mici, cu caracternatural, dacd este
alliver urmdrindin necesardconsolidarealimitelor, aceastase face prin solulii contructive
ansambluformalacului.in siturilecu reliefmai
fi.ila";." pot rntoduce
zonede mal mai inalte,promontorii,chiarmal carepermit imbrdcareamalului cu iarbl sau alte plante,pdndla nivelul
mai ,ta"".r.
Crearea insulelor este recomandabilipentru "t*pili apei.Seadoptdpereurileinclinategi profile specialealeborduriipropriu-
lacu'rilesuficient de
mari.De form[ rotunjitdsauugorah.rngitd, inruf"f" mui.ici, imbricatein zise(frg.72).
vegetafie,constituiereperevizualec-i pun in uatoa."*p.afa{a
apei. Insulelemai mari se pot proiecta ,r.tour.-ut" intinsda
.ompozr{iei(de
exemplu,insulatrandafirilordii parcul Herdstrdw
"u
dii Bucureqti,legatd
de,maluri.prin doudpoduri)sau pot conrine
amenajiriindependente (ca_
zul insuleloraccesibilenumaicu ambarcaliuni)
Amplasarea insulelorin cadrullacurilorsealegein apropierea
lor, la^distan{ecarepermit saunu legareaprin poduri; maluri_
pozitialor trebuie
sd se inscriearmoniosin formalacului,in coreiali"
iir"cg celemai
avantajoase depercepere a peisajuluiacestuia. "u "

Aspectetehnice aleproiectdrii lacurilor

Addncimea albi ei lacurii
rii:mdrime, ilff j: #f:
d.,,il't;6#'J"T;H:T:::#.Hff"r.d
zarl(ji1tr;un cr:1sde apdsaudin pin za freaticd),nut
rru'riUrotutri.
Majoritatealacurilorau o adancime."i #;i;;;;l 3k6t pamadminim5 m
ae mijloc in
preaJmadebarcaderelor (depinzdndde felul ambarcaliunitg.unU ai
lacurilecel mai pulin adAnciestecel din c.aJin;4,d6;"1circa aino"
Consolidareamalurilor se impunemai alesin I m).
cJul lacurilor mari,
undesepot formavaluri stdmitede vdntsu" a.
u.l*"ulirioile rapide.Con_
solidareaesrenecesardsi pentrudiferitele
debarcader, mal: gtrand,
clddiriamplisaiela llnla aDei. ".;;Edril;;"
Malurile se sprijini cu diferitemateriale:pereuri Fig.72. Consolidareamalurilor pieselorde aptrcu caracternatursl
de beton,inclinate
sau verticale, piloli de lemn, uneori brduri de pietre
de r6u ngrdizate in La toatetipurile de consolidare, nivelul apeitrebuiesi permitEcarnu-
plasimetalicds.a.
flareapereurilorpini la limita de siguranti.
t84
185
 Inpernrcubiliareuulhk:i sc inrpuncuncoripc terenurile cu substrat
nisipos(cu excepfialacurilordin pdnzaficaticd).Ca metode, armonizarcatuturor elementelordin sccvcn[clcdc peisaj stribitutc dc
sepot men_ albie. Se va evita impresiatotal artificialddc briu de piatri irrtr-opeluzl
liona: betonarea (Cigmigiu),placareacu argild,iar pentruapelecu intin_
gazonatd.
deremicdizolareacu folii specialedin materialesintetice.
Alte aspectetehnicealeproiectlrii lacurilorinclud,in funcfie
de si_
tualie, stivilare, uneori ecluzd(in parcul Herdstriu,ta timita
cu parcul
Bordeidin Bucuregti), stalii depompare.Acesteasuntnecesare
pentrure_
glareaniveluluiapei.
Lacuriloralimentatedin rAurili se asigurdo scurgerelentd(vitezd
de
primenirede minim 0,3 m/s).Scidereanivelului apei-se
impunecel pulin
pentrucuritirea albiei; in cazul lacurilor din pdnzafreaticd
acestlucru
esteposibil numaiprin pompareaapeiin emisariexteriori(canalizare E - Zonede eroziune A - Depozite aluvionare
sau
cursde apd). X-Y * Axa teoretici a albiei D-D' - LAtimeateoreticia albiei

APELECURGATOARE Fig, 73.Traseulalbiei unui curs de aptr

Amenajareacursurilorde ap5esteposibili numaipe terenurile
incli_ in grddini se amenajeazd mai frecventcursuride apd pulin adanci,
naresaupe caresecreeazdpantanecesard.
I-a realizareaunui pdrAusetine cont de o seriede principii care,in funclie de microrelief,pot aveaalbii mai mult saumai pulin ger-
. decurgdnd puitoare.Cind pantaestemicd 9i cursul estelent, cu debit redus'albia
din legile fizice cdrorali se supuneapain naturl. Astfel,traseul
albiei se unui mic pArAupoatefi stribitutd de un pasajde pietre caredepdgescpu-
dirijeaz5cdtrecotelejoaseale terenului,pe o direclieglneraU
perpendi_
culari pe curbelede nivel; sinuozitililealbieipot fi'molivate lin nivelul apei.Se pot folosi in acestscop9i lespezide piatrdcu fala ru-
fie de inter_ goase,nealunecdtoare, consolidatepe fundul albieiprintr-o lucrarede zi-
punereaunor obstacole(deexemplu,implantarea de roci pe mal, carede_
termini deviereacursului)fie de indulcireapanteiterenului. dirie ascuns6.
In cazul unor debitemai mari, albia se va realizain EstenecesarsAse asigweo concordanleinfie capacitateaalbiei create,
forme naturale
care.suntdeterminatede fo4a pe careo exerciti apa de depunerile cAtdemicd,gi debitulapei:
9i gi ero_ = sectiuneaudatdinm';
dirile caredecurgdin acestea, De aceea,malurileunui pdrdunu suntpara_ Q= q x v ( Q = debitulin mr /sec.; I
lele, avdndldrgiri 9i ingustiri succesive v = vitezade curgerein m / sec.).
|ffr1.73).proJilul maturilor este, Pentruo vitezdde curgerede 0,3-1,2m/sec.estesuficienteo pant.I
de asemenea, modificatin dreptulsinuoziidlilor:malul-erodatestemal inalt
gi scobitla bazi, faldde malul opus,mai lin gi cu depuneri longitudinalide 0,5-l 9o.
aluvionare.
Pe o panti mai accentuata, apapoatefi insolitade roci saualbia este CADERILE DEAPA
construitddin roci, reproducdndu_se configuratiinaturalede pdr6ucu sau Cind relieful terenuluiesteaccidentat, deniveldrilepe parcursulunui
fErd pra,guri'cand apa nu provine dintr-o sursi naturard
continua, ci se pArduinlesnesccreareaunorcdderide apdsaucascade.
recirculdprin pompare,se impune,adesea, impermeabilizarcaalbiei prin
betonare,cu incastrarea Apa poate fi dirijatd printr-o ingustareintre roci, rezultdndun guvol
de roci saupietrede.du mascheaza putrt aa mai tumultossaupoatefi desfiquratiipesteun pragmai larg, din roci planc
beton.Aceastaestein acelagitimp o metodi de consolidare
"*"
careprevine saudin trunchiuride arbori,cddereaavAndaspectulunei perdelede apd.
erodarea traseuluiapei.
in naturd,fo4a apei, datdatatde debit cAt9i de inAltimeade cidcrc,
Trebuie menfionatfaptul cd realizareaunui astfel de curs aici albia
de apd cu determindla bazacascadeiformareaunui bazin;in consecinld,
caracternaturalimplicEmult6 atenliein alegerea qi aranjarea pietrelor,in gi cu roci, inclusivpe maluri. Zgo-
artificiali seva adanci se va consolida
186
187

rnotul spocificctrdcrilordc apirsc anrplilicirdacl pragulostc icgit in at'arl
(avAnddedesubtun gol).
Pe traseul unui pareu se poate amenajao suitd de cdderi de api, una
dintre acesteaavdnd insd mai mare importanld spectaculard.Apa poate fi
receptatedirect intr-un lac sau igi poate continua cursul sub formi de
paray.
In gridinile mici, unelecascadeartiftciale se proiecteazdca punct de
plecaxeal unui pdrAu,ca loc deundeizvorigteapa.ln acestcazestecreatd
sauexploatatA o proeminenlda terenului,pe carese realizeazdo compozi-
fie etajatede roci masive.Dintreele,din punctulcel mai inalt, ,,izvorigte"
apa(conductdmascati,staliede pompare)cdzindpe praguriin unul sau
mai multefire, cdtreun bazininferior(fig. 74).De aici seformeazlpirdul
caresepoateincheiacu un ochide api (mic lac),de unde,prin repompare,
aparevinela punctulde plecareprin conducteingropate.
Fig. 74. Schemede mici cascadeartificiale
in parcurilecu relief variat,o inillime a terenuluipoatefi exploatad
pentrurealizareaunei scenografiicu roci gi cascadede mare efect: fie
cdderide apdde la mareinaltime,fie suitede cdderimai mici, receptate
intr-unlac sauintr-unbazinmare(fotocolor79).
Modernismulin arhitecturapeisajuluia generatexemplede cascade
artificialecare,in mod frecvent,suntindependente de reproducerea unei
scenenaturale.Situateuneoripe terenuriplane,eleinldligeazdo construc-
188
cxecutatcdin bc-
lic ctajatiidin blocuri $i treptetiiatc in granit sauchiar
ion, combinatecu roci nefasonate. pestecarc 5i printre care apa cadc cu
cfecte spectaculoase intr-un bazin inferior, cu saulErd roci'
Sisiemul hidrotehnic al unei grddini poate combina diferite variante
de inserarea apelor,in func1iede relief 9i mdrimeaterenului'
La nivelui unui mare parc, un exemplu magistral al sistemului hidro-
tehnic este cel creat la inceputul secolului al XXlea de E' Redont in
Parcul Romanescu din Craiova: captareaapei -+ lacuri inguste pe firul
-+ -J
apei -+ stdvilar gi cdderemicl de apd -+ lac mare stdvilar 9i cascadd
pirdu cu ingiruire de mici praguri din roci, conducAnd apa in afara terito-
riului parcului.
8.4. VEGETATIA
Plantelesunt componenteesenlialeale ambianleinaturale;ele con-
stituiematerialulviu gi predominantverde,de o infinitd diversitate,care
imbracdsolul, formelede relief, se asociazdcu rocile, apele,elementele
construite.Alcdtuindsuprafelegi volumevegetale,ele dauviald 9i dina-
mism peisajelorprin varialia sezonieri gi evolulia in timp a acestora,
datoraid,in-principal,modifrcdriidimensiunilor9i habitusuluiplantelor
lemnoase.
Pentruproiectantul9i amenajistulpeisagistvegetaliareprezintdelemen-
tul cel mai manevrabilprin folosireadiferenliat[a taliilor, formelor,cu-
lorilor 9i texturii plantelorgi a adaptabilitdliidiferitelorspeciila variatclc
condilii ale mediului, prin multitudineaposibilitdlilorde combinarcai
gruparea lor in plangi in sPatiu.
Compunerea peisajelorcu vegetafiesebazeazd pe efecteledominantc
alearborilor9i arbugtilor,cdrorali seasociazd subarbuqtii 9i plantelecrbrr-
-
cee(anuale,bienale9i perene- flori, ierburi,gazon,plantede api utili-
zatein functiede situalie).
Realizarea unui peisajvegetalarmonios,bine inchegat9i durabil,irn-
punecunoa$terea aleplantelor9i, in egaldmlsuril' tt
calitifilor peisagistice
caracterelor biologicegi a cerinlelorecologicealeacestora'
LEMNOASA
8.4.1.VEGETATIA
in plantaliileunei amenajdripeisagistice, rolul primordialrevine ar-
borilor prin dimensiunigi longevitate;aldturide ei, un loc importantil au
I89
 'l
lrbu$til,oarc,tlc cck:nrainrultcorr,c()nlplotcazil
ansanrblrrl
vcgctalcroat thtlrtl I

dc zrbori;subarbuStiiparticipd,uncori,in componentaplanta{iilor,
tiinduti- Formcle coroanelor$i indllimilt srborikrr (cxcmplc)
lizaliin anumitesitualiiqi detaliialeamenajdrilor. Spccii, v.r ictili, cultivilllri
Talir I Talia II Taliau
Quercusrcbur' Fastitiata' Carpinusbelulus'F&rtiqiala
8.4.1.1. pE|SAGtSTtCE
CALTTATTLE pilnnridal!
'halico Ptun s serrulala
'AnwnoSawa'
Robiniapseudoacacia' MonophyIkt
ALEVEGETATIEI
LEMNOASE FastiBiato'
Sorbusaucuparirt' FastiSiqla'
'FostiSiaa
Arborii 9i arbu$tiise impun in peisajprin mErime(talie), habitus, Juipe s virsiria@
'Ihuja
occidentalis' Darnpierei
frunzi$.Acestoraspecteimportantecarese iau in primul rAndin consi- Th!.ja occidentalk' Fastiqiata
deraliepentrualegerea,amplasarea Chanmeayparis lawsoniarlll cv.
$i gruparealor in ansamblulpeisa- l'irsmidrltr Populusalba
'Piramidalis'
Corylus coluna
Magnolia acumir@la Thuja oienlalk
gistic li seadaugdgi efecteledecorativesuplimentare ale florilor, fructe- Abiessp. Chanaec! pai s lab,soniam
lor, scoa4ei. Piceasp. Thuja occidenulk
Pseudolsuga nenzizcii
Thuia Dlicuo
Talia - reprezintdindllimeaplantelorin etapade deplinddezvoltare. Irrg Piras slrobus Aesculus hippocastanum
'Piramidalis'
Maqralia kabus
Arborii frind elementelecelemai inalte,talia lor intervinedecisivin piramidaltr Tatodium distichtttl
Tatus baccala
rcalizareavolumelorplantaliei,in gradareagi echilibrarea spatialda com- JuniDenlsvirPiniata
Betulapenduh Populus si,?onii
poziliei,in asociereacu elementele de arhitecturl. O""ld"lI Acer pseudophtanus
Sorbusaria
F<tgussylvatica Popuhs trenlrla
Sortimentulde arboriareo gamdlargda puterilorde cre$tere, incadra- Ffaxinus exaelsinr Tilia cordau
te peisagisticin trei categorii:talia I, depdgind 25 m indllime;talia a II-a, GinkSobiloba
Gleditsia tri^carthot
intre 15 qi 25 m $i talia a III-a, intre 7 9i 15 m. Aceastiincadrarenu este liriodendrcn tulipifero
foartestrict[, intrucdtcondifiiledemediuinfluenteazE potentialulde creg- Tilia Dlatvqhvllos
Ovoidal - Acer platanoides
terepe verticale,dar ea permitealegereaspeciilorconvenabileca inil{i- sferictr Tilia tonunlosa Aesulus hippocastarum Morus alba
me,caresi intruneascl9i altecaractere dorite(tabelul4). Calpinus betttlut
Robiniapseudaaacia
Din punct de vedereal taliei, arborii se ttllizeazd diferentiat,in ra- 'Bessoniata'
port cu scaraansambluluiSi propo4ia fat6 de alte elementeale com- Sferictr Jugla$ niEra Castahcasaliva Acer platarutidcs' GIobosun'
Platanushrbrida Cerciscanadensis Fraxinus omus
pozitiei. Maqnolia r soulanSeara Mablt pumila
Quercuscer^
Astfel, in amenajirilevasteestenecesard introducereaarborilormari, Q ercuspetraea Quercus tubra Pnutusfrat icosa' Globot a'
Quercw rcbur Prurus nalaleb
carepotenleazddimensiunilespatiului:stejar,fag, paltin, platan,ulm de Robinia pseudoacacia'Umbraculili r-l'
cdmp,frasin,tei argintiu,glddi{i, arborelecu lalele (Linodendron),glnkgo, Eirlatl Populusalba Acer negundo Albiaja julibrissh
Celtisocc lentalit Catalry biqnonioides
molid, brad dl:4Jas(Pseudotsuga menTiesii),pinul de Himalaa (Pinus Uhrus glabra
Prunasseftulala
Castancasaliva
excelsa) g.a. Padowda tonentosa Pruauspadus
in grddinilemici se utilizeazdarbori de talie mici: arfar globulos, Soohomiaooniaa
'Trittis' 'Pendula'
Pendultr BetulapenMa Morus alba
mojdrean(Fraxinusornus),magnolli,ciregijaponezi,meri omamentali, Fagussylvatica' Pendula' Pnnus avilm
'Pendula'
serrulala 'Kiht Sh lare Sa|iunt
catalpe,tui columnare,soiuri de chiparoscalifomian (Chamaecyparis Pluias
Salk babllonka
lawsoniana)q.a.De asemenea, respectdnd proporfiile,aliniamentelede Salir alba 'Tristit'
arbori careinsotescalei ingustese alcdhriesc din speciide iniltime mai Sophorajqonica' Pendula'
'Pendula'
Umus glabra
mici etc. Chanaecyparknoot*atensis'Pendul('

190 191
 Expresivitateatalici se poatctblosiin efcctelcde perspcctivd; prim_ 'li
. t.'lul 5 (.(trttitttt{ttt')
planurile plantatecu arbori mari gi fundalur e cu arbori mai
mici su-
gereazddistanla,addncimea mai marea peisajului. I 2 3
J uni,e ruscomnunis' Cun\trt s ut' lm
Utilizareaarborilormari, falnici,in situaiiiin careseevidenliazibine
- (fastigiata)
Columnara J uniperus comfiunis' Hibem icQ 2-3nr
in compozifie.di peisajuluiun caracterdemirelie qi perenitate. 'Fastigiata Aurea
Taxusbaccota
In mod similar,dar la o scarl mai redtsd,mdrimeaarburtilor (tatrJlul 3-5rn
5) Forsythiasuspensa
condilioneazi,de asemenea, folosirealor in diferitelecomiozilii. Arbuqtii Semipendula Buddleiaaltemifolia
de.taliemare(liliac, sdnger,soc,salcdmgalben,scumpie Catu gana arb orescetrs'Pendula
i.a.) participnh 'Pendula' 1.5-2tn
volumetria^ plantaJiilorcompletdnd9i ecnitiUranauoio-"I" vegetalede Penduld Salit caprea
Salix purpu rea' P endula'
arbori,fie.in-asocierecu acegtia,fie in pozilii separate.
in gridinile mici ei 2-3m
Tufa neregulate Rhustyphina' Lacini ata'
pot suplini absenlasaunumdrulredusal arborilor. Clematis montana
-rqbetut 2-3rn
5 Clematis tanPutica
Formelede crettere9i ln limite arbugtitor(exemple) Clemaris jacl@annii
Urcdtoare 3-5 m
Forma sDecla. vaflelatea Innicera heckrctii
I Campsisrcdicans 5-l0m
3
.-otoneas
ter dammeri' Radicand Wisteria sinensis
Taratoarc v.!9!)muslo nunei' Radicans' Sub0.5 m
Iuntperushor[zontalis'Glauca' Arbugtii mici gi subarbu$tiipot fi utilizati in detaliilecompoziliei,
Coloneaster dammeri
Iunipe rut hoizontali s' Repanda, uneoriin combinaliecu florile; de asemenea, se pot folosi in masecarc
Semitaratoare lanicera pileata -2m decoreazd planurileinferioare,de exempluarbuStiisemitaratori (l'onicera
(prostratd) Juniperus sabina' Blue Danube,
pileata,Cotoneaster
'(Cotoneaster horizontalis,Juniperushorizontalis9 a') $i cei taratori
Juniperuschinensis'PfitzerianaAurea' 2-3m 'Glauca' g'a')
Juniperuschinensis' H etzii'
-
dammeriradicans,Juniperushorizontalis 9i
Buxussempervirens'siniicor"' (Euonynus radicans, Vinca minor, Pachy'
Berbe s thunbergii 'Atropurpurea sub0.5m inlocuitorii de gazon fortunei
Nano
Deutzta gracilis sandraterminalisg.a.).
Potentilla frulicosa 0.5-lm Volumul $i formavariatdin profil a masivelor$i grupurilorde arbori
Spiraea bumalda diferite'
Chamaealparis pisifers' Filife ra Nana' 9i arbugtirezultd,in principal,din imbinareaspeciilorcu iniltimi
Chaenomeles japonica Acestecatevaexemplesugereazd doar multiplele posibilitdli de fo-
Hydrangeamacrophylla
Spiraeasalicifolia
l-2m losire a taliei arborilor 9i arbugtilorca elementplastic de crearea pel-
Symphoricarposalbus sajului.
Chaenonaeqpaislansoniona.,
Mimina Glauca,
TufA erectl Chaenomeles lagenaia
(ovoidalr,sfericr, Forsythio intermedia 2-3m
Habitusul arborilor 9i arbu$tilor
etalatd) Pyracantha tp, Dintre toatecomponentele vegetaliei,arborii au energiavizuall cca
Picea glauca'Conica'
Comus alba'Sibirica' mai mare,impunindu-seatatprin talie cdt gi prin habitus,fie cd suntdis-
Comus forida pu$icapieseseparate, fie cd suntgrupali.
Silietete drborilor, a$acum le percepem'sunto rezultantda modului
Comus sanguinea
Cotoneaster bullatus
Deutzia scabra de cregterea tulpinii principale(trunchiunic sau multiplu, indl{imea9i
3-5m
P hilade lp hus coro na rie s
Sorbaia sorbifolia
formatrunchiului),a formei de ansamblua coroanei$i a caracteristicilor
Spiraea varrhouttei ramificirii (dispunereetajatesau altemda ramurilorprincipale,unghiul
Syringa vulgaris
de inse(ie al acestora, densitatearamificirii, formeleqi direcliilede crcq-
I\niDerus communis
terealeldstarilor)(fig. ?5).
t92 l9.l
I:l ArhitcclurtrpcisaScri
 construitese pot realizaarmonii gi oontrastcdc lirrmc, anumitccf'cctcar-
.s
=t
W1'-- hitecturale$i aspectedistinctiveale compozilici.

s
#p
, ,.{l fL.,
-

4A
ry]P t
-W
'f'*"[
I:--f [*l

dffi ffi
I
* W
7
I F
tl tl tl
Fig. 75. Siluete de arbori (l diviziune = lOm)
Tnvariatelesitualii de amplasare asociere
. $i a arborilorintre ei gi cu
alteelemente,silueteleacestora constituiemijloaceimportantede crearea
anumitorefectevizuale,carepot colferi compozilieicaracteristici
speciale.
Expresivitatea peisagisticia formelorde cregtereestediferitd:silue-
.
tele coiumnare(varietnlilede foioaseqi de coniferenumite,,fastigiata,,),
Fig. 76. Utilizareain planta{ii a diferitelor form€ Siintrllimi
siluetelepiramidalegi celeovoidale,la carepredomindverticala, de cretterea arborilor ti arbuttilor
.*t ioi_
me dinamice;cele globuloase,etalate(mai largi decAtinalte),
tabulare Ca qi indllimea,habitusularborilorsuferdmodificlri in timp, fie ca o
(turtite) $i pletoasesunt forme statice,sugerdniin peisaj
calmul gi re_
laxarea(fig. 76). caracteristicda speciilor(de exemplu,mulli pini, in tinereteovoidali sau
Privitede la o anumitddisranld,ele sepot profilape covorul piramidali,devinneregulattabulari),fie ca urmarea condiliilorde culturil
de iarbi, (compactitatea plantatiilor,diminuareasauincidenlaunilateralda lunrinii.
pe luciul pe cer, pe fon-dulaltor plantalii sau al unor suprafele
lp:lor_, presiunea vAntuluig.a.).
construite(circulafii,fafadede clidiri
9.a.).
Absentafrunzelorin sezonulrece evidenliazimai pregnant La proiectareaplantaliilortrebuiesi se anticipezeevoluJiafiziono-
arhitec_ miei arborilor,aspectcarepermiteatatevitareaunor gregeli(de excnrplu,
tura arborilor,creAndadeseaefectepeisagisticeremarcabiie(foto
color aliniamentedepini), cdtmai alesrealizareacalitililor scontatealepeisajului.
80,81).
M.1 in alcituireaplantaliilorcareperrnitobservarea De o marevarietate,habitusularbustilor(tabelul5), degise cxprinul
. fes siluetelor(gru_
puri, aliniamente, exemplaresituatesolitar),dargi in asociere cu mai putini energiefatdde al arborilor,contribuie,de asemenea, la rcir
cu volumele lizareacaracteruluidorit al compozi{iei.
194
195
 ln funcliede concepliaarlisticigi unelecriteriide ordin dele,in mod firesc,estedorninant, iar frunzigul"colorat"seutilizeazd ca
._ luncfional
(fixareaterenului,ecranare. vizuali g a.) proiectantulpoatealegeforme accentecromaticesaupentruefectespeciale.
columnare,piramidale,ovoide,sferice,forme cu cregteri
diverg-ente, in plantaliaunui parc,nuanlelemaselorde frunzigpot fi utilizatepen-
ar_ situareain prim-plana esenlelor
cuitegi semipendule, formeneregulate, contorsionate,iormepletoase,for- tru adAncirea aparentia perspectivelor:
me cu trunchigi coroand,formeprostrate(semitdritoare qi
cu fiunziq verde-inchis in fundal a celor verde-deschis, cu un plan in-
Ei tdrdtoare),ar_ senzaliade distanF.
bugtiurcdtori.Aceastdmarediversitatea formelorde cregtere,
de indllimi termediarde verde-mijlociuspore$te
diferite,oferi variateposibilitalide asocierea arbuqtilor Coloritul frunziguluise ia in consideralie, de asemenea' la gruparea
atatintre ei c;t gi
cu arborii,cu plantelefloricole saucu elementele construite.Se pot com_ speciilor,la asociereavegetalieilemnoasecu elementeleconstructive9i
pun_e armoniigi contraste, ritmuri (repetiliaaceleiagiformesauuit"-unta arhitecturale, carela rAndullor pot fi colorate.
de forme),progresii(asocieride formeasemdn[toare, d" -eril ;;;;;; De exemplu,fatadeleplacatecu ceramicdalbastri-verzuiecontrasteazd
saudescrescAnde) etc. pldcutcu un frunzigrogcatsaupurpuriu(Prunuscerasiferavar' Pissardii
'Atropurpurea'),
In pozifii izolate,formade cregterea unui arbustseevidenliazl sauBerberisvulgaris dupdcum fafadelein cdrdmiddapa-
cdnd
acestaestesuficientde mare,in raportcu distanladeobservare. rentase asociazdmai pldcutcu un frunzi$verdecaretoamnadevinegal-
Calit'lile plasticeale arbugtilormici, capieseindividuale,
suntfolosite benqi nu rogcat.
ul": in rtetaliilecompoziliei,.percepribiledin apropiere:in alpinarii, Maselefoliare ale arborilor9i arbugtilorparticipdin peisajnu numai
T3i
aldturide roci, pe malul unui ochi de up1,,, lu baruunei scan,l6ngdun loc prin culoare, ci gi prin gradut diferit de cornpactitatepe care il adaugi
de gedereg.a. coroanelor.
tr'runzigul arborilorgi arbugtiloraducepeisajuluivegetal Frunzigulfin, combinatcu ramificareamai aeratd,conferi siluetelor
^
rdnd culoarea,prezentiin tot cursulanuluila esenlele
in primul semitransparenld, efectede jocuri de lumind 9i umbrd(mesteacin,gld-
semiervirescente gi di!d, larice, citina roqieg.a.);frunziguldens,insolit de o ramificarebo-
limitati la sezonuldevegetaliein cazulesentelor cu frunzecaauce. gati, determindo conhrrareputemici a siluetelor,o ecranarecomplet6a ve-
.Coloritulfrunziqului (anexa),cu o gamddominantia tonalitililor de derii gi umbreaccentuate (castan,tei, stejar,chiparosde Califomia'tuie,
verde,cdrorali seadaug[nuantelealtor-culori(rogu,galben,
albdstrui,ar_ buxus9.a.)
gintiu) dispuseuniformsauvariegat,marmorat,discol,or(reversul
to1a3
f-runze_ Mdrimeafrunzelor constituienu numaiun caracteromamental;aso-
culoare)in funcliede ipeciesauvarietate,reprezrnta o resursd pentrucreareaefectelorde per-
3tta ciatdaltor insu$iripeisagistice ea serve$te
esteticddeosebita, pe careproiectantulo poatefolosi in creareaefectelor
picturalealepeisajului. spectivdmenlionatemai sus.Alegandpentruprim-planuriarbori puter-
Pe l6ngi coloritul de bazqal Aunziqului,din plin sezon nici, cu scoarf5intunecategi frunze mari, verzi-inchis,iar pentru fundal
(foto color 82), intereseazigi culorile
'tranzitorii de vegetalie speciimai putin viguroase,cu colorit generalmai palid $i frunze mici'
_ O" p.i_auare'gi A" senza{ia de distanli sporegte,adAncind perspectiva.
toamnI(foto color 83), iar la uneleconifere celede iame.
9i Nuanleleroq_ Alte caractereale frunzelor calorma, luciul, m$careapot ft pusein va-
catesauro$ii-purpuriila infrunzire(Acerplatanoides'schwedlerii,
'Ni.e^dyetzkiana', Malus Ioarein anumitesitualii carepermit observarea lor: la exemplarelesoli-
nu.mi.lla Spiraeabumalia g.a.),celede verde_crud (tei,
arfari,caprifoitdtdresc,cregterilenoi la molii tare,grupurigi aliniamenteapropiatevederii.
9.u.;.uu verde_intens argin_ Prin toateacesteaspecte,dar mai alesprin reinnoireaanuald9i prin
tiu sau albdstrui(ldstariinoi la piceapungens,Argentea,,
g.a.),nuanteleviorii saubrunii ale unor specii
Abiesconcolor coloritultranzitoriude primdvard$i de toamnd,frunzigulconstituieun clc-
de Joniferein trmpulsezo_ mentdinamical peisajului,careprimegteinfE{igdridiferitedupdprezenla
nului rece(Thujaorientalis,Chamaecypiris ,squarro.rc
pisifura i aducin sauabsentasautransformirilegeneralealemaselorfoliare.
plusvarietatepeisajuluivegetal.
.
Compoziliaspalial-volumetricia plantaliilorde talie mare, Florile reprezintdla unii arborigi la foartenumeroqiarbngtio caracte-
comple- speciilorestcde
tatdde vegetafiaarbustivdtrebuieconceputigi subaspect
coloristic.Ver_ risticl omamental[importantl,chiardacdla majoritatea
196 t97
 scurtidurattr.Unclcllori (sauinllorcsconlc) imprcsioncaztrmai alcsprin Observate de aproape,gi alteaspecte potsuscitainteresul descopcririi
efectulde masd,culoarealor devenindtcmporardominanta silueteiies- liumuseliiarborilor gi arbugtilor:luciul, descncle scoarfei,
modelele riti-
pective,mai alescind aparinainteainfrunzirii depline(cireqi_ foto color domului,prezenlaqi aspectulspinilor,a suberuluiaparentetc.
9 - , meri,piersici,arborelede Iudeea,magnolii,forsitie,cununitdg.a.);la O caracteristicd peisagisticd perceptibildde la o distanldvariabili in
multe specii,florile suntremarcabile9i prin mdrime,form6,modul de gnr_ -
funcliede specieestetextura aspectulvizual al ansambluluisuprafelei
parein inflorescente, dispunerea pe ramuri(magnolie,castan,paulownia, vegetalea arborilor9i arbugtilor,datdde mdrimea$i aspectulfrunzelor,
trandafirihibrizi deThea,Buddleia,hortensii,trambitds.a.). modul de inserareal acestora,grosimearamurilor,aspectulscoa4ei.Se
Arborii decorativiprin flori (anexa),dar mai alesarbugtiifloriferi se apreciazd ca speciicu texturdJind celecu frunzemici, simplesaucom-
folosescpentruinviorareacompozitieivegetale,cu efectecromattcecare puse,ldstarisubtiri, scoa4i neteddsau cu ritidom sublire,de exemplu,
ajung sd ivalizeze cu cele realizatede speciilefloricole.in plus, florile albilia(Albiuia julibrissin),mesteacinul,cdtinarogie(Tamarixsp.),Co-
loT prin frumusele,gingdgiegi nu rareoriprin parfum.De o atenlie toneastersp.,chiparosuljaponez(Chamaecyparis pisifera),laricele,pinul
?lrag
privilegiati se bucuri trandafirii,cultivali specialpentruexceplionalele de Himalaia (Pinus grffithii) 9.a.Exemplede specii cu texturd medie
lor calitdli omamentale, pusein valoareprin variatemoduri de introdu_ suntfrasinul,jug astrul(Acercampestre), carpenul,magnolia,iasomia,Hi-
cerein peisaj(foto color49, 68), uneledintreacestea fiind comunecu ale biscus,Ginkgo,pinul negnr q.a. Arborii gi cu frunzemari,ramuri
arbugtii
plantelorfloricole(rabate,platbande, pete). groase,eventualcu ritidom gros,addncbrdzdatsuntapreciatecaspeciicu
In alcdtuireaplantatiilorestenecesarsd se cunoascd nt ntmai culoa_ texturd grosierd: catalpa, platanul, stejuul, Viburnum rhitidophyllum,
reaflorilor speciilorlemnoase,ci 1i epocagi durata tnJloririi,pentruo alunul,scumpia(Cotinus)g.a.
asoclerearmonioasia speciilorcu inflorire simultandsaupentruesalona_ Calitltile peisagisticeprezentatepermitopliunivariatepentrurealiza-
reain timp a decoruluirealizatdeinflorire. reapeisajuluivegetal;acesteopliuni de ordindecorativtrebuiecorelatecu
alteinsugiriale speciilor.
Fructele gi conurile constituiela multespeciilemnoaseun caracterde_
corativsuplimentar(meri decorativi,Koelreuteria, dracile,speciide Rosa, 8.4.1.2.
CARACTERELE 9l ECOLOGICE
BIOLOGICE
Cotoneaster, Thujaorientalis,tisi etc.) gi uneorichiarprincipal(scorug, LEMNOASE
ALESPECIILOR
Celastrus,Symphoricarpos, Callicarpag.a.)(a sevedeaanexa).Abunaenla,
coloritul, mdrimeagi forma fructelor,ca gi epocade decorafiemaximi se Caracterelebiologiceale speciilorlemnoaseca rapiditateade crcg-
iau in consideraliela stabilireaplanurilorde plantare.De exemplu,in tere,longevitatea,capacitalea de drajonare,de ldstirire qi de stdnjenirca
parcuri,speciilecareau fructe mici se vor amplasamai aproapede alei, altor specii,toxicitateaorganeloraerieneg.a.suntaspectedeosebitdc int-
mai alesdacdculoarealor igi pierdeefectulprin distanli; cele cu fructe portantede caretrebuiesd se find seama[a proiectarea gi realizareaplan-
mari, care eventualpersistdgi dupdcddereafrunzelor(catalpE,glddi@), tatiilor.
pot fi situatemai departede privitori. Ritmul de cre$teredepindede specie(anexa),dar esteinfluen{altlc
condiliiledemediu(sol,apd,climd,poluareatmosferici).
Scoarfa,cu precddere la unii arbori,contribuie,de asemenea, la spori_ in foartemulte cazuriintereseazd oblinereacAtmai timpuric a unut
reavalorii omamentale. Mestecenii,platanii,unii plopi, fagii sedistingde de .rpctii
peisajvegetalmai bine exprimat,astfelcAse cereintroducerea
la distantdprin coloritulalb saualbiciosal trunchiurilorgi ramurilor;acesta falsul oletar,glldilil,
repedecrescdtoare(plopi, sdlcii,a4ari, mesteacdn,
seevidenliazlmai pregnantin peisajcdndfrunzelelipsesc.Tot a$a,llsta- pin sdnger,Deutzia,cdtini roqic
bradduglas, larice, de Himalaia, forsitie,
rii unor speciiseremarcdin sezonulrece,aducdndculorimai vii in peisaj:
nuanlede royt (Cornusalba'sibiricc', Salix alba 'Chermesina'), 9.a.).Celemai multe speciiau ritm mediu,iar alteleal ritm lenl de cres'
galbin tere (stelai, tei, fag, brad,tisi, buxus,toatevarietdtilepitice de arborii;i
(Comussolonifera'Flaviramea',Salixalba 'Vitelina'),verdedeschis(Kerna
arbuSti),acestcaracterfiind uneoridorit (plantepentrurocdrii,pentntbor-
japonica,speciide Cytisus)(foto color 84).
duri tunseqi gardurivii scunde).
198 199
 Inngcilulttt cslco insrrStlc nlrlrrlrllr
rrsl)cclllor, tlc itscrtrcrtclr,
irrllrrcn- Cornportalncntulccoklgical arbot.ilor (allcxrl)trcl)ulell)
;t :trlrtt;ltlor
lali dr:condi{iilctlc tnctliu5i detrrotlrlicririle
iurtropicc alcaccstora,
tervcn{riledoritesauacciclentalc
tlc irr- cgali mdsuri ounoscut(inclusivrezistcnlalrrboli 5i diunltori 5i la poluit-
asupra plantckrr.
Arbori_potenliat rea atmosf'cricl),toate condilionind alcgerc:r;ii lblosireacorcctdin allrc
. foarte longevivi(peste300de ani)in condifiiecolo_
gicespecificesuntstejarul,gorunul,uimulde najdrilepeisagistice.
.arop,fiopuf alb gi cel nc_
gn1 castanul bun,arborelecu lalelg pinul silvestru Cenntelefa!6 de climi 9i sol sunt factori primordiali in selectarcaplan-
9i n"gru,bradul,mo_ telor pentru constituireaunui peisaj durabil, in care diferitele specii sit-;i
lidu1,chiparosul debaltd,tisaF.a.Foarte."ffl ""t
p"iatingevarsteme_
dii intre I 50 9i 200 - 300 de ani, iar prinrre cei".UJ.i poatdexprima potenlialul peisagistic.
cu lingevitatemicd (50 _
100deani) senumdrdmesteacinulscoruqul, Importurile de plante, mai ales din ldri mai calde sau cu climd mai
*irii, pf"i"i rremwator,sal-
cimul, salciaalbd, falsul o!etar,^ciregul d, paAr.", umedi qi iemi bldnde, cu o ofeftA sortimentaldcare vizual este foarte tcn-
magnoliile,ciregiijaponezi.$.a.-in milinul, tanti indeosebi pentru posesorii de grddini private, determinduneori op-
majoritat.u "Jr"oaugul,
speciileexotice Liste orienta-
au o duratdde viali mai mici fap de potenlialuf "u"urito.,
fo. Jin farade origine, liuni inadecvatecondiliilor de mediu ale siturilor respective'
rareorifiind intrunitetoatecerinlelelor ecologice. tive pentru alegereaspeciilor sunt prezentatein anexe.
Arbugtii au o duratdde,viafi mai mica"faldde
arbori,pu{inespecii
depdgind50 - 60 de ani.Arbusticu longevitate'de;;;;;r"sunt 8.4.1.3.GRUPAREAARBORILOR 9l ARBUSTILOR
(pinuldemunte). Buxusgi PElsAGlsrlcE
.;neapdnul iN AMENAJARILE
Ca4aSitateade dmjonare a unor arbori gi arbugti(formarea
cresculide pe rdddcini)poatefi mai activdsau de ldstari
mai moderatain funcliede Compunereapeisajelorse bazeazduneori pe introducereaunui singur'
specre.Aceasti insugirebiologicdimpuneatenlie arboresau arbustin cadrul vizual, si aceasta'fie din lipsi de spaliu fie din
atat din pan"a prorec_
tantului peisagist,in ceeace privegteamplasarea, ra{iuni esteticesau simbolistice, cdnd elementulvegetal estemenit sd dca
asociereaspeciilorgi
distantelede plantarecat si din parteacelor viali unui peisaj in cea mai mare parte alcituit din elementeinerte' Exem-
lui in cauzd.in anumite.u^r, oru.;onu."a fi.luu ing.i;ireapeisaju-
"u." deveni
poate ple in acestsensle fumizeazi unele grddini japoneze.
jenire a,altor plante din apropiere(plopui un factorde stdn-
alb, pfopui t.".u.ator, falsul Cel mai adeseacomponentelevegetatieilemnoasesunt grupate$l aso-
ofetar,ulmul de cdmp,citina de gard-uri- _ fy"i", _,fifi""rl, oletarul ciate dupi anumite criterii funciionale,vizuale-peisagistice,ecologice'
q.a.),poatecauzadeteriorarea ro$u
trotuarelor,aieilor gi a unor 'e"isagisrul
etementecon_ in cadrul spaiiilor verzi, arborii qi arbuqtii sunt utilizali in diferite fbr-
struite- scdri,ziduri de sorijin, tundafii_ maliuni cantitative,care se evidenliazdca entitSli compozilionalein peisa-
1pf"pii,iJif. poate
folosi capacitatea de drajonareu uno..rp""ii in scoputil, pentru jul proiectat:
pantelor,terenurilorerodate a nlslpuntor. fixarea
$l - masrve;
Caracterulinvadantal unor speciipoatefi datorat - grupun;
uneoridrajonirii
excesive(de exempru,citina de garauri;,.ur - aliniamente;
.u, *u."otarii naturalea
unor speciiale ciror ramurivin in contacfcu - garduri vii;
solrtl(Coton)asterdammeri,
t]ul") Si indeosebiprolificitdlii unor liane
* de pddure, - exemplaresolitare.
Polygonumaubertii,vilele omamentate "d.;;,p;nul
gortnerociisusjl'
Tgxicltateaorganelorunor speciise arein u"dr;"
. .
lelor de plantarein grddinilegcoliior,ceminelorp"ri*
l; ategerea fbrmu_ Masivele sunt plantaliile cele mai mari care, in functie de intirrtlcrc,
."p,, 9i in parcuri, compactitate9i mod de alcdtuire,se pot constitui ca:
in vecinitateaterenurilorde joaci pentrucopii.
istfel, vir fi folositecu - pddure (arboret cu caracternatural, cu densitate9i alcdtuirc varia
atenliesaudelocplantelelemnoasecareau organe
toxice:tisa (frunzele), bil6, ocupdndo suprafatemare);
salcdmulgalben frunzele, fructele),p"rurur-Iorlioc"rossas
_(scoar!a, (inflo_ - perdea(plantaliedeasi,in bandi continud,delimitatdgeonrctric,or
rescenlele), Daphnemezereun(planta).
ganizatdin rinduri saucu dispunerea neregulatda exemplarelor);
200
2()I
 - masivdearbori; deexemplu,
- masivdin arborigi arbugti; l.crite. cele mai manmaslvesuntcelecu funclictlc proteclie,
scuaruri9i
- masivde arbugti. plantaliaperimetralda unur parcurban(masivde centuri) in
qrldinile mici, in mod propor]ional,masivelesunt mai mici; in grddinile
.P59lI"l cu functii de parcsaupidureade recreare constrtuieobiectul ibartemici masivelearborescente lipsesc'
proiectirii gi amenajdriisilvice. in compoziliilegeo-
?lantafiile tip perdea au in generalfunctii de prorec{re; Forma in plan a masivelorpoatefi geometricd
efectarhitectu-
. -
intAlnite in cadrul urban, deexemplu,in Bucuregti,
ele pot fi rnetricesimetrice(foto color23) qi asimetrice(plantatiicu
esteneregulati' cu con-
feliiie tateraledens9i
neregulatplantatedin lunzul EoseleiKisselef,piote;ana ral special,perdelede protec{ie)insd mai frecvent
compozilionale'
plexul Sportiv IolandaBaiagS6tergi de attu-
de o parteCom_ i".i.i"t", tng. 77), modelatdin func1iede necesitdfile
de zoneluminate
trau"eJ Sutului;de aseme-
nea,pot fi utilizatepe ldngdintreprinderileindustriale litier"lecu intr-Anduri9i ieqincluridetermindo succesiune
locuite,.pe .ldngepepinieri, sere,terenurileagricole,
gi in afarazonelor qi umbrite,careconferi mai mult relief plantaliei'chiardacdcomponenla
constructiizooteh_ acesteia esteomogend.
nice,cdi rutiereetc.
Un deperdeaperimetrdhdeprotecliea pepinierelor
,. . ".*"rpl, constd
dintr-oplantalie din 7 rAnduridearboriqi *Uugti.u lir;unlele intre
duri de-1,5m 9i 0,75m pe r€nd,totalizdndo fame r€n_
ae iO,i _:
- rdndurile-l 7 din plopi piramidali
.^ 9i altemdndcu arLugh9i din l0 in
I 0 m o speciefructiferd (zarzdr,corcodug,mir);
- rdndurile2, 4, 6 din stejarbrumdriu;
- rdndunle3 qi 4 din arfartdtdresc,jugastru,paltin,tei.
Celelaltecategoriide masiveseinr6Lescin iiferite'tipuri
de spafiiverzi
cu suficienti intindere(zonedgnltec$e, parcuri,grddini,
,ir**i 9.".;.
Masivele realizate exclusiv ain a.nori ieun"st
rnat multe specii
compa-tibile,. dar pe suprafelemai mici pot fi constituiienumai
dintr_o
srnguraspecle.ln acestultim caz,seurmdregt e realizarea unor efectear_
saucoloristicespeciale. insdmonoculturu..uu.u,ru p" ru_
l1."::.1fmari' fiind
pratele monotondgi, in plus,mai vulnerabilddm punctde
derebio-ecologic. ve-
din
, ,Masivele arbori gi arbugti,fiind alcdtuitedin amestecde specii, ab
dupi modelulla scardmai micdal pdduriinaturale,
rn"i bundstabili_ malelecovor verde
tate$i rezistenldbiologicd.in acelagitimp, ele uu "" " Fig. 77. Forme de masive: a - masivearhitectumleincadrand
uo .[.i p"irugisticmai principalla parculuiVersailles;b - masivecu formf,neregulatf,
variat,de aceeasunt mai frecventutilizaiein parcuri iin perspectiva
spaliiverzi. 9i alte categonide (plan9i profil)

La proiectareaplantatiilormasivese au in vedere (cu cx-

o senede aspecte Conftgura(iaarhitectonicda masivelorseproiecteazietajatd
ca:mdrirnea,forma in plan, configuraliaarhitectonicd, speciilor
componenla{i den_ cepliamaiivelor dintr-o singurdspecie),rezultanddin asocierea
sttateamasiyelor., corelatecu.pozitiile9i functiile#Uult" io ,"ir".u in generalspremargineamasivului'Profilul
g"_ cu ialii diferite,descrescdnd
nerali a amplasiriivegetalieilemnoase. dominantedc
masivelortrebuie sd fie armonios9i corelatcu direcliile
Mirimea yasivepr. in spaliileverzide mari propo4ii ceamai
,rescente masivelearbo_ oriui.", a" celemai multeori seeviti formade dom' cu indllimea
ocupdsuprafeleimportante,intalnindu-se categoriidemirime di_ marein mijlocul masivului.
202 203
 I r r r r r a s i v c l cn l i t r i , h c t c r . ( ) g c n c ,
irr:urjarrrcrrtul
vcrticalal spcciiltx.sc
concepein variatc structuri. rninirn(pozilia nordicdrdspundecel mai bine aoestuideziderat);urmeazl
(tariire
f,::ffl?ir[: ;"T.' r,rreirir)pulin
,,in scari" etajele arborilor de talie medie gi mici care se succedcu intre-
,,,,j0;fflJi1'ff"i'#J::; ruperi, atdt din motive estetice,pentru o mai mare varietatestructurali, cdt
Si pentru a permite condi{ii mai bune de lumini pentru etajul sau etajele
de arbugticare formeazdliziera. Speciile din zona sudicda masivului, be-
neficiind de insorire, se vor dezvolta mai putemic Ai vor produce flori,
liucte qi efectede culoaremai bine evidenliate.Arbugtii, la rdndul lor sunt
dispugidupd inilfime. nivelul cel mai jos putAndfr realizatdin arbugti se-
uiitdritori sau subarbugtide covor (Hypericum calycinum). O astfel de
structuri a plantaliei, intrucafta asemdndtoare unui amfiteatrudescrescind
citre peluzeleinierbate, qeeazdo barierdvizuald qi de reducerea zgomo-
tului, asiguri protectieimpotriva curenlilor de aer; ea poate fi adoptataatat
pentrumasiveperimetralecdt gi pentruunelemasivedin interiorul parcului.
Alte plantalii se proiecteazi cu doui sau trei etaje de arbori, din care
speciile mai inalte formeazdfondul de bazd al masivului, iar etajele mai
_joase, discontinue,se afld cdtremarginile masilului, urmatede etajul arbuq-
tilor. Distribulia cu intreruperi a etajelor de arbori gi ale lizierei de arbuqti
conducela aranjamenteverticale variate, astfel c6, ocazional,arbori inalli
sau de talie medie pot fi situali la margineamasivului gi in unele zone ar-
bugtii se succedarborilor de talie medie sau de talie mare; in acestearan-
jamente esteimportantd alegereacorecti a speciilor in functie de cerinlelc
fali de lumini qi ceilalti factori de cre$tere.
Componenlamasivelor treb:uiesd asigureunitateain diversitatea plan-
taliilor unei amenajdri peisagistice.Degi sunt perceputein ansamblu, in
primul rdnd impundndu-sevolumetrialor in structurarea peisajului,masivelc
creeazi efectevizuale diferite, dupi cum sunt alcdtuite- omogene,dintr-o
singurdspecie(foto color 37), saureunindmai multe specii(fig. 79).
Componenlaplantaliilor masive determindnu numai configuralia lor
arhitectonicd,ci gi variate aspectede culoare gi texturd, care sunt luatc in
consideralie atat pentru diversificarea ansamblului cat $i pentru crcarcir
Fig.28. Structura masivetor dearborigiarbusti, anumitor efecteoptice ale unor secvenleale peisajului. De exemplu,pc un
a - exempluderepanilie
a arboritor
giarbuSrlo. fbnd de plantatie mixti de foioase se poate evidenlia frumuseteaunui rnl-
int un,uliihffien @lan9iprofil);
b - amprasarea
arbustitor
numai' in liziera_";ili;;,';:;;j;:;?:a dearbusti siv de pin silvestru;intr-o zondde munte,cu masivede molid in amcstcc
in interiorul
unuimasivstrtrbtrtut deo alee cu brad, prezenla unor mase de mestecenieste de mare efect peisagistic
j1^1:Tt:,l"rdice aleplantafiilor,
arboriiceimaiinal{ipotfi amplasa}i prin contrastulde culoaregi prin diferenliereanet[ a siluetelor.
,- marglneamasiltlui (ca
ra Prin distribulia masivelor cu anumite caracteristicivizuale in cimpul
soecii dominantegi
subdominante),astfel incit
umbraproiectatd
de coroanele
lo. urup.u;Jr".f"i* optic al unei perspective,a9acum s-a mai ardtat,se pot alungi sau scurtir
sereducila
204 "i":T'ra parcntdistantele:indlfimea marc, texturaputemicdgi coloritul mai intu-

205
 necatin planul apropiatprivitorului$i rnvcrspcntrufundalarrrplilicl pro-
funzimeapeisajului.
Fig. 79. Masive omogene9i heterogenedin arbori
Masivele din arbori Si arbuSti de mai mare intindere se proiecteazd
din cAtevaspecii de arbori cu afinitd{i naturale,dintre care una sau doui
domind cantitativ (in m[surd mai mare cu cdt amenajareapeisagisticdeste
mai mare) 9i din mai multe specii de arbugti dispugi in anumite zone ale
lizierei masivului (fig. 80, foto color 52).
Fig. 80. Componenta masiy€lor: sus- masiv mixt de foioaseexpnmAnd
calmul in compozilie;jos - masiv mixt de foioaseqi conifere(vara gi iama)
prea variat, inducAndneliniqte
ln cazul masivelormixte mari, strdbdtutede alei, se poateprevedea
plantareade arbugti(speciide umbrl) 9i in interiorulmasivului,lhngdalei
206
(lig. Ttlc).SpcciadominantdtrebuicsI sc giiscascit gi in conrponcn{a nta-
I sivclorinvccinate.Dispunereaspeciilorin cirdrulntasivelorhe(erogenc sc
t?rcein zone care se intrepdffund,evitAndu-seiuanjzreain mozaic (amcstcc
intim). in masivele foarte mari, in pdduri, speciile de a-mestecpot forma
,,buchete"(20-100 mp), grupe (100-400mp) 9i pilcuri (400-500mp) in
masaalcituit[ de speciamajoritari.
Masivelefoarte mici pot fi alcituite din citeva exemplaredin 1-2 spc-
cii arborescente$i o masede arbugtidintr-un numer redusde specii.
Alegerea speciilor pentru masive se face atat dupd criteriile peisagis-
tice amintite cAt qi dupi cele ecologice (adaptabilitatea[a condi]iile dc
rnediu, rela{iile dintre specii) 9i functionale (plantatii de proteclie antipo-
luanti. antierozionald.antivint etc.).
intrucdt, plantaliile masive arborescenteconstituie baza structuririi
durabile a peisajului, in selectareaspeciilor este deosebitde important ca
acesteasd corespunddcondiliilor stalionale(ctimn, tip de sol, condilii hi-
drologice,poluare).
in cadrul unui parc, in componenlamasivelorperiferice se aleg specii
predominantforestiere.Pentruzona de silvostepd,acesteapot fi: arbori de
talie mare - tei gi paltin ca specii dominante (de semiumbrd),ulm, cireg
(de lumind); arbori de talie mijlocie - jugastru, carpen (de semiumbri);
arbori de talie micd - a4ar teteresc(de semiumbrd),mdr pdduret,corcodug
(de lumini) 9i dintre arbu$ti,com, pdducel,salbi moale,lemn cdinesc(spe-
cii de semiumbrdqi lumind). Un alt exemplu al compoziliei de arbori poa-
te fi: stejar brumiriu, frasin, ulm (specii inalte, de lumini), tei, paltin, ju-
gastru,carpen(specii inalte 9i medii, de semiumbrd).
Un masiv de mai micd intindere cuprindeun numdr mai redus de spc-
cii, de exemplu: stejar gi carpen(arbori dominanli) asociati cu jugastru ;i
cireg, formind doud etaje neregulatede talie mare gi medie urmate dc utt
etaj de arbugtimari din alun, pdducel,soc, sdnger.
Speciilor forestiereli se pot aldturaunele specii gi varietdli omanrcn-
tale pentru realizareade contraste$i accente;ponderealor cregtein ntasi-
vele din interiorul oarcului.
in majoritatea categoriilor de spa{ii verzi, in planta{iile masive prc-
domind esenlele foioase caduce, care au sortiment foarte larg; prezcn[a
coniferelor9i a foioaselorcu frunzig persistentestenecesardmai ales in
parcuri, cu o pondere de 25-30Yo,pentru suslinereadecorului in sezonul
rece(fig. 76). Aici rdginoasele, mai adesea,se planteazdin mastveonto-
genenu preamari, cu amplasamente bine alese;dar qi introdusepe lingir
207
 ilffi
sr)oclrlcft)ioasc'srrl)ror.)ardc
llctcrogeno'
sttautcoi-rtrc
1r:ircrrrr
aducmai Inultiivarictatcprlrrrtaliiror.
nlarLllncar rrrasivcr.r ri?
cont dc rapiditatead(l cregtere.$i.dc
r'rcburesa sc li.ii insii
cerin{elelor fala de luminir (dc
exemplu, pinii au pretenrii mai ridic tc, iar
morizii, la $es, tolereazir
ltl-.l
semiumbra).
Densitatea masivelor din arbori gi arbugtiestevariabild
qi rezultd din
f.r.
aleger.z distanlelorde plantare,cu o dispunere f . L"'3
ne.egulatda exemplarelor,
exceptand.unele masive geometrice: pintru \-^4J
arborii de talia I, intervale ab
variabilede 4-8 m; pentru cei de talia a U_a c
Si a [I_a, 2_6 m, iar pentru
arbugti,in func1iede dezvoltare,0,7_1,5m.aceste b - heterogene;c - repartitia speciilor
Fig.81.Masivede arbugli:a - omogene;
distanlepermrto bune
evoluJiein timp a plantaliei masive,insi din considerente dintre care una estedominanta
de oblinere mai
rapidi a efectului de masi, de multe ori se recurge
fu ioJ.rrr", ceeace con_ Coniferele arbustivese pot asociamai alesin masiveapafte(omogene
duceIa necesitatea rdririi ulterioare.
$i heterogene):plantalie de ienuperi semitirAtori dintr-o singurd specie
Masivele de.arbugti au, de asemenea,mirimi gi sau din doud specii asociate,diferind ca putere de cregtere$i eventualco-
forme vanate.
anumite situalii, ele ocupl suprafelemari; dL
exe.mplu, lorit; masdde ienuperi tdrdtori sau semitdrdtoride talie joasi, imbinatd cu
..In 'heteroiene pentru con_ 'Glauca'
solidareapantelor se realizeazd, plantalii arbuqti coniferi erecli (de exemplu, covor de Juniperus horizontalis
ain ip"c,, cu sistem
radicular bine dezvoltat sau drajonante(salcAmu"l combinatcu mici piramidede Chnmaeryparislawsoniana'MinimaAurea'\.
pitic _ Amorpha, oleta_
rul rogu - Rhus, cdrmdz- Symphoricarpos_ g.a.j
chiar ptantalii omo_ Grupurile de arbori gi arbugti sunt formaliuni peisagisticealcdtuitc
gene(ienupdr semitl,rdtor- )uniperus horizonnlii)-' 9i
din 2-9 exemplare.
In compoziliile in stil geometric,masivele de
arbugti se pot proiecta Comparativ cu masivele, in cadrul gmpurilor, distanlele de plantare
ca maserectangulare,ovale, rotunde; in acestcaz
intereseazdel-ectelear- sunt mai mari (cel pulin cdt dezvoltareamaximi pe orizontali a exempla-
hitecturale,de aceeaalcdtuireamasivelorva fi
deloc sau variata. relor componente),permildnd o evidenlieremai bund a siluetelor.
P:n,- pAstrareaunui aspectnaturalin aranjamentulfupn
,. . iegetaliei din grI- in compoziliile geometrice,repartitia exemplarelorgrupului poate fi
dini gi parcuri, masivelede arbugtise modeleale
tn fo.r,"'rrnuouse, nere_ echilibrati sau simetricd, aspect care se evitd in compoziliile libere. La
gulat alungite, cu ldlimi maxime nedepigina
S_S de arbuqti. acesteadin urmd amplasareain plan se va face astfel incdt pe nici o direc-
Proiectarealor se face reludnd la scardmai"*".fiu..
micA:piinclpiile menlio_ 1iede observaresd nu se suprapuni mai mult de doui exemplare.
nate pentru masivele arborescenteneregulate:pot
fi alcdturtedintr_o sin_
gurd specie (foto color g5) c6nd masivul nu /\
pr"u mare (de exemplu, \t
in parcuri, o masi de forsitie sau una de otetar "ri"
rogu au un elbct vizual pu- ,,s.
ternic, mai ales prir culoare); in masivele heteroiene
se asocrazacateva
I
F .,c,h'
specii dispuseinsular, dintre care una trebuie sd A
d-ominecantrtativ;cu cAt \i,/
masiwl este mai mare, cu atdt numdrul
aceeagrspecie
estemai important (fig. gl). "*"rnptu."tor-ain
Speciile se ordoneazddupAtalie, habitusgi, in plus,
dupd inflorire; ale_
gerease poate face lindnd cont de egalonarea c4'
inno;tutui sau, din contr[,
pentru a realiza o armoniede culori intr-o perioadd
determinata.
--Q -\rri
in componenlamasivelor de arbugti f"i"$i ,"
^gi
cu frunzig persistent(mahonie,buxus, pnznns ;;; i;;roduce specii o'
torro*i"rur" S.u.l.
208 l.l Arhilcclrrii pcis.rilcr:i l0()
 GrupurilepoLli onngcnc,alctrtuitc dintr-osingurispcciosauftercra_
gene,reunind,2-3speciisauvarietlfi dilbrite(fie numaiarborisaunumai
arbugti,fie unul saumai mulli arboridin aceea$i speciegrupalicu caliva
arbugti).
in componenlagrupurilor heterogene, speciilepot fi asociatefie in
armonie,fie in contrastde forme,taliegi colorit(frg. g2).
W ,ffi
M-MMffi
%u
Fig. 82. Asocieri de plante lemnoasein grupuri heterogene
Combinaliiinteresante suntde exemplu:salciapletoasdgi plopulpira_
midal sauchiparosulde balt6; tuile columnaregi cell globuloase;sdlcioara
mirositoare(argintie)9i corcodugulrogu;buxusglobulosgi yuccaetc. in
general,o preamarevarialie in cadrulgrupului nu esteindicati.
In ansamblulplantatieiunei amenajiripeisagistice, grupurile omo_
geneSi cele care reunescspecii cu caracteristiciapropiate(habitus,
frun_
210
zil trahuic sd prevulezeasupra grupdrilor conlft$l.tnle, daourcceo Jtrut
mare diver.sitatealtereazdunitatea.
Astfel, asociereacorcodugului rogu cu altc lbioase cu frunziq vcrdc
neutruva fi mai folositd decdt,de exemplu, combinatialui cu a4arul ame-
rican auriu gi cel variegatsaucu silcioara mirositoare(argintie).
La grupareard5inoaselor,foafie bine se acordi speciile de molid (Picea\,
brad (Abies), duglas (Pseudotsaga),Tsuga, tisd (Taxus) - toate cu frunzc
aciculare - sau cele de tuie (Thuja), chiparos (Chamaecypais), ienupir
(Juniperus), caractet'izaleprin frunze solzoase. AvAnd un element asemi-
ndtor - aspectulfrunzigului - ele pot alcetui atat combinatii in analogiecit
gi in contrastde siluete.
Tot dupi acelaqicriteriu, se asociazdarmonios speciile cu frunze pc-
nat compuse- salcdm (Robinia), salcdmjaponez (Sophora),frasin (Fraxi-
nus) - de asemenea,cele cu frunzig mare - paltini (Acer pseudoplatanus,
Acer platanoides),platan (Platanus hybrida), ulm (Ulmus glabra) q.a.
Cdnd sunt situatein plan apropiat,aliturarea rdginoaselofcu foioaselc
trebuie sd evite contrastul prea mare intre frnelea ftunzigului acicular gi as-
pectul maselor foliare cu limbul mare. De exemplu, lAngdun grup de pin
de Himalaia (Pinw excelsa)sau de molid a4intiu (Picea pungau argentea)
se poate situa un exemplar de albi{ie (Albiuia julibrissin), rezultXnd un
contrastde siluete, dar cu un anumit acord al finetei frunziqului; in acelagi
exemplu,inlocuind albilia cu o catalp6,efectul estemai pufin agreabil.
ln componenla grupurilor de rdginoasenu se vor asocia speciile cu
frunze persistentecu cele cu frunze caduce (larice - l,arlx, chiparos de
baltd - Taxodium,Ginkgo), deoarecealiturarea lor ar putea creain timpul
iernii impresiaunor exemplareuscate.
Alcltuirea grupurilor se va corela cu pozilia 9i rolul lor peisagistic,cu
vecindtateaaltor elemente(situareaizolatl in peluzd sauin apropiereama-
sivelor, proximitatea clidirilor, a constructiilor decorative,a apelor ctc.).
De exemplu, un pdlc de mesteceni,in anumitecircumstante(de cxcnt-
plu pe un fond de plantalie de culoaremai inchisd sauprofilali pe o pcluzit
de gazon) poate crea o impresie peisagisticdmai putemicd decdt o asoci-
ere contrastantdde mesteac6ngi molid.
Grupurile de arbori din apropiereaunui masiv pot fi alcdtuitedin spc-
ciile aparlin6ndmasilului, sugerdndo detagarenaturalda pdrlilor din in-
treg, specificdamenajdrilorin stil peisager.
Dupd componentd,grupurile pot exprima in peisaj fo4i (arborii pu-
ternici), dinamism (asociereade siluete piramidale sau columnare),liristtt
2ll
 (siluctcpcntlulc,siluctcscrrritrirnsparctrlc),
vivacrtatc (siluctovarratc\ii co-
Ioritviu), ordincai cchilibru. (grupurionr.,gcnc doutr9iruri ccutraledin siluetef'astigiatc;i tlouil latcralcdin siluctc glo-
cu cxemflarccchidistantc,
in formaliipare- de exemplu,marcind.jlu.il. buloase(plopi piramidaliSi tei saustejaripiramidaligi stejarirogii).
un"l iiter.".1,i in unghi
drept).
Trebuiementionatca un aspectnegativactualatendlnfa
a multor an_ ## ## #
treprenoridar gi a posesorilordegrddinide u ugto."*
zual grupdrifoartecontrastante
in u"elagicadruvi_
di arborigi aibugti o.u." diversitate ## &# #,
de talii, forme,colorit, cu preamulte conifere,rezultdnd ffi
pozitiehorticolddecAtun peisajechilibratgi
urrnonio..
"u- mai
- degrabdo ex_ # #.
,.
Aliniamentelesuntplantaliiregulate,in linie, alcdtuite
din arborisau
# ffi # #
din arbugti,de regulddintr_osingurdspeciegi
cu ,;;;; de aceeaqi for_ # ## ffi:
md 9i inlllime.
## #
.in
anumitesituatii,fie din considerente
realizaaliniamentemixte:
estetice,fie functionale,sepot ffi & #i
- arborialtemdndpe rdndcu arbu$ti
- linie de arboridublat[dealiniament
toleranlidesemiumbrd;
--- wffi ffi # ,ffi. b
de u.tuiti; a
- arborialtemdndpe rdndcu secvente
de gardviu; Fig, 83. Aliniamenteduble de arbori: a. distribufiesimetricaperfectA;
- linie de arboriasociatdcu o linie
paralelid degardviu. b. distribufie intercalati
Silueta,talia gi ritmul de succesiune u .orpon".nt"L* unui aliniament
conducla anumiteefectearhitecturaleimportand, Situareaintr-un ax compozilionala unui qir de parterepoatedetcr-
,uni fblositein com_
poziliilesausectoarele cu rezolvaregeometricd "ur" mina plantareaunilaterali a aleilor insofitoare,pe liniile extreme,rezul-
uf. p*"uifo. 9i grddinilor
gi in alcituireaplantatiilorstradale. tAndo ldrgirea c6mpuluivinal fald de plantareabilateralia fiecirei alci.
In parcuri,aliniamentelede.arbori *nt concepute Aceastdsolufieseadoptd$i pentruo luminozitatemai bundla nivelul par-
in funcfiede im_ terelor,mai alescdndorientareaaxului esteE-V. in acelagitimp, gradul
portanlaaleilor,de lirgimea,doritda culoarului
vizual pe careil creeazd,
de proportianecesard intre planur e orizontale9i ."i. uirti"ur", de de insorirea aleilorparaleleestediferit, oferindvizitatorilorposibilitatca
deumbrirescontat. efectul opiiunii.
pot fi dispuqiin qiru1 simplebilaterale, Alegereaspeciilorpentrualiniamentesteconditionatd de multiplocc-
.. tb:.ii carepot ajungecu rinle:estetice- arhitecturale, bio-ecologice gi funclionale.
timpul si-gi reuneascd coroaneledeasupra ul.ii (";";p;t;; situerelefasti_
giate$i cazulaleilor foartelargi).Uneori,se in general,atdtarborii,cdt qi arbugtiitrebuiesdaibi formenaturalcrc-
utiiizeaza--^-
ailniamenteduble
in scopulsublinieriiunoraxecompozilionale gulatesaucare,in anumitesitualii (in parcuri)sd sepretezela modclirrcu
tng. S3l. geometricd prin tundere(tei,jugastru,carpenpiramidal,tisd,buxusg.a.).
Aleile de intrarestructurate cu mai multecaiparalelepot fi insolitede
o plantafiecu giruri multiple,in careuneleuriniuo,"ni"-rio,pre In aliniamentele de arboride pe str[zi gi goseleseutilizeazdin cxclu
-S?,'Si;l sauduble
de arbori separi firele de circulalie sivitateesenlefoioasecarecorespund cerinlelor9i conditiilorimpusoaccs
A"r" O oirporili" u."_ tui gendeplantalii(capitolul5.2.3.).
minatoll poate adoptagi.pe unele""i"r artereimportantede circulalie
.se
urband(Bulevardul ln parcuriqi grddini,gamaspeciilorfolosibileestemai larg5,cuprin-
Unirii, Bulevardulauluto.ito.,'go."uuaKisselef
Bucuregti). din zind preponderent tot foioase- speciidecorativeprin habitus9i lhrnzi;
Aliniamentelemultiple suntde reguldalcdtuite (ar!ari,fagi, stejariroqii,platan,frasini,tei, carpenpiramidal,castanconrcs-
unitar,dintr_osingurd
specie.Mai rar se intdlnescasocieriiu volumetrie tibil, alun turcesc,Liquidambarstyracifluag.a.),dar gi unelespcciiaprc
aife.lta, Oeexemolu
ciatepentruinflorire qi fructificare(castaniomamentali,Magnoliuk n.t,
212
2l.l
 soorusi- Sorbusuria Si uucupurkt, Mulus.lktriburulu g.a.);numaiin anu-
mite situafiigi pe zonerestranse, seutilizeazdgi riEinoasele de taliemarc
cu habitusnaturalregulat(bradduglas,molid argintiu,molid).Nu suntin-
dicali pinii, carechiardacl in tinere{eau un port regulat,cu timpul silue-
tele lor semodificI, trunchiurilegi coroanele devinneregulate.
Pentnt aliniamentelc de arbusti se respectdcriterii asemdndtoare; se
alegspeciicu portul erect$i frumosechilibrat,supoftendajustarea formei
prin tdieri: Berberissp.,Ligustum ovalifuIium,Spiraeasp.,Deutlia gra-
cilis, Hibiscus,trandafiritufe saucu coroani g.a.in zoneleunde se do-
restepermanenlaverdelui vegetaliei(in parcuri 9i grddini,in spaliile verzi
adiacentedotirilor social-culturale) se aleg specii gi varietdticu frunze
perslstente, careintrunescqi celelaltecalitlti necesare (brxus, tisi mode-
latl prin tundere,tuie globuloasd 9.a.).
Distanlele deplantare in aliniamentvaiazd in firnctie de putereade
creqtere(indllimegi diametru)9i efectulritmic dorit: pentruarbori4-8 m Fig. 85. Aliniamentemixte de arbori 9i gard viu:
in parcuri9i 5-10m pe strdzi.Pe gosele,distanfelesuntmai mari, 2/3 din a gi b - pe acela5irAnd(vederegi planorizontal);
c - pe randuridistincte(planorizontal$i vedere)
inlltimea maximi a arborilor.
Distantelede plantarepentrualiniamentele de arbugtisunt mai frec- in proiectareagi realizareaunor aliniamentede arborisaude arbu$ti
ventde 2-5 m. limitdfald de elementele
seline cont qi de distanyele constructivesupra$i
in aliniamentelemixte de arbori 9i arbugtisauarbori 9i secvenlede subterane,valabilegi pentrualtecategoriide (tabelul
planta{ii 6).
gardviu estenecesard. o distanlEminimi de 1,5m fatd de trunchiularbo- Tqbelul6
rilor; in fimclie de l5rgimeacoroanelor,eventualsemdregteintervaluldinte Distanteminimede plantarefa!tr de constructiiti instslatii
arbori(fig. 84, 85).
Distanteminimepani la trunchiul
Elementelestrizii arborilorsi arbustitor(m)
Arbori Arbutti
Constructiisubterane
CoDductede saze, termoficare 2 (3)
Cablurielectrice 2
Alimentarecu aDa.canalizare 2@\ 1.5
Cltrdiri,garduri.drumuri
Clddiride parteaferestrelor 6 1'5
| |
ClddirideDarteaperetilorf6rdferestre l'5

"ooooo
| 5 |
imoreimuiripline.cu inallimeapeste2m 2
imprejmuiride gridinl, cu grilaje9i pline, I 0,5
cu lniltimeaDanela 2m
oooo oo oo o Bordurialecarosabilului
Bordurialetrotuarelorsi aleilord€ parc
1(l.5)
0.75 0.5-2
Fig. 84, Aliniam€ntemixtede arbori ti arbugti: Piloni 9i st6lpi fdrd instalatii subteranede I 0,5-r
a $i b - pe acela$irand(vederi9i planorizontal); cabluri electrice
c - pe randuri distincte(plan orizontal qi vedere) + intreoaranteze din normeleitaliene(BovoG. 9i al., 1998)
suntindicatedistant€le
214 2t5
 DistanlclcIafiide instalaliilcclcctriccacricncsunt0,5_2rn dc
Ia co_
roanelearborilorpind la cabluripc verticaldpi 5m in lateral
G:rdurile vii srmt plantalii de mare densitate,alcih,ritedin l-3 r6nduri
dc
puieti de arbori saude arbuqti,cu creqtereliberd saumodelati prin
tundere.
Ele pot face parte din componenlaplantaJiilormajoritniii spaliilor
verzi,
?ndeplinindroluri diferite (fig. 86).
In parcuri 9i grddini, gardurile vii pot inlocui sau insoli o imprejmuire
constructivd,pot delimita zone cu funclii diferite (de exemplu:
locurile de
Joacdpentru copii, spaliile pentrujocuri statice,o grddini-iesrauranretc..y,
pot asigura addpostpentru b6nci, pot masca sau separa
vizual anumite
sectoareetc.
larcaunor speciir:u f'runzepersistcntc,insolitc sau nu dc plantel)oricolc
(fbto color 88). Istoria arhitecturiigridinilor cvidcnliazdfolosireaitfici
,,topiaria"incepAnddin epocaromani pinl in prezent,{Erdintrerupere'
Parterelecu ,,broderii" de buxus prezentein unele parcuri clasice (dc
-
exemplu Herrenhausendin Hanovra, Versailles, Vaux-le-Vicomte fbto
co1or10; sunt relevantepentru aceast[artd adusdla perfecliune'
un loc importantin spaliileverzi stra-
Gardurilevii delin, de asemenea,
dale qi in plantaliile ansamblurilor de locuinle; ele servescpentru subim-
plrfire, pentru delimitare,pentru ghidareacirculaliei pietonaleqi auto, pen-
tlu proteclie etc.
in func1iede caracteristicilespeciilor componente(putereade creqterc
gi rdspunsulla t[ieri), gardurilevii pot fi conduseca:

rlII
- borduri pAndla 0,4 m indllime, de obicei tunse,realizatedin arbugtt
pitici sau din subarbugtiprin plantarepe 1-2 rAnduricu intervale de 15 cm
intre plante;
- garduri vii propriu-zise - libere sautunse,cu indl{ime de 0,5-2 m, in

n"Ll func1ii de speciile alese,alcdtuite din 1-2 (mai rar 3) rdnduri, cu distan{c
de piantarede 0,3 m pentru arbuqti9i 0,5 m pentru puielii de arbori;
- ziduri verzi - mai frecvent tunse, cu indllimi de 3-9 m, realizatedin
specii arborescenteplantatela 0,8-1,5 m. Acesteasunt in prezentrar lirlo-

_r\ t_ site in amenajdrilenoi.

Alegerea speciilor pentru gardurile vii se face in funclie de rolurilc

\/ f, atribuite acestora(decorare,imprejmuire, apdrare),aspectuldorit (inirlli

me, formi, culoare,prezenlaflorilor, persistenlafrunzigului 9'a'), capircitir
tea de ldstlrire gi gradul de menlinerein forma datI, comportamentulcco
logic (anexa).O atenlie specialdtrebuie acordatdgardurilor vii asociatct tt
sau apropiatede arbori (condifii deficitare de lumind qi concuren{arittltcr
nilor pentru api, nutrienli $i spaliu de cre$tere):se vor alege specii dc lir
ioase mai rustice, tolerante ale semiumbrei (Buxus, Ligustrunt vttlgttrt '
Lonicera tatarica, Spiraea vanhouttei, com, sdnger,carpen q l )' itl ttr' t
un caz specii de Thuja, care se degamisescdestul de repede'

Fig. 86. Utilizlri ale gardurilor vii; u - O'u',u..uuno. Exemplarele solitare de arbori 9i arbuqtievidenliazApregnantcillrtrr
rurduriconstruite(zid ,i plas, lor se va lrtecr'tt
de sdrmS);b - imprejmuirea uneiamenajdri (scuar);c _impejmuireaunuiloc dejoaca; lile peisagisticeale diferitelorspecii,de aceea,alegerea
d - protejarea unuispa(iupentrubdnci;e - moderedecoiaiivein cadrurparterilor multi atenfie,in concordan{dcu pozilia lor 9i efectelevizuale urrtritltlt'
(foto color 89).
Ad,esea,gardurile vii tunse constituie piese artistice deosebite:
ele_ PentrucompoziJiilearhitecturalese preferi formele regulatedc crcSlcrt"
mente de arhitecturd vegetald (zidurile verzi din amenajdrile
clasice), an_ chiar mo<lelateprin tundere.in cele mai multe categoriide amenajirri'cisrr
sambluri decorative in cadrul parterelor, realizate prin
desenul qi mode_ gistice,se uttlizeazdpentruamplasareizolatdatdtalbori 9i arbu;ti ctt silttt'tc
2r6 ')l
l
 (r)lcslcciur,gllitlilir,salcic,solbni,r(r,ry'r?t/
natuErlcrcgulatcciit tii norcgulalc
i:.:"jljJi:":^"l.iilii ;Ti:;
illi;i:1$:':l'llil;"J;;:
r,l;iljjiliij::
teria, albilie,a4arjaponez,olotarro$u,ulun contorsionat, PyntcuttthuS.tr.).
Exemplarelecu caractercspecialedccorative,care se obscrvirdin apro-
piere, trebuie puse in valoare prin amplasarealor lAngdalei sau ldng[ lo-
l'ructeledorite.
"
curile de gedere.
Situareaarborilor sau arbugtilorsolitari in apropiereaconstruc!iilor dc
gridind, a clddirilor, a altor componenteale vegetaliei(masive,garduri vii,
decoraiiuni florale) g.a. impune apreciereacorectda rela{iilor de contrast
sauarmoniecu acesteaprin habitusul,talia gi coloritul generalal plantelor.
Se va lua in consideralieqi evolulia in timp a exemplarelorsolitare,
indeosebi a arborilor, care vor avea cregterimai mari, beneficiind de mai
mult spaliu vital; in consecintd,se vor amplasala distanleadecvatefali de
clddiri, bazine, masive de arbori, stabilindu-sepozitii care nu vor deranja
nici liniile de vedere,perspectivele.
Arbuqtii urcitori delin un loc apartein vegetaliaamenajdrilorpeisa-
gistice. Ei servescpentru alcdtuireaunor decoruri verticale condilionate
de existentamijloacelor de sustinerecare pot fi: arbori, suporturi special
construite (pergole, treiaje g.a.),ziduri, garduri, umbrare, chiogcuri (foto
color 49, 68).
Alegerea speciilor se face in func1iede caracteruldecorativ (frunzig,
flori), capacitateade acoperire a suprafelelor gi de cregterein indlfime,
eventualcaracterullor invadant asupravegetaliei lemnoasedin apropiere,
comportamentulecologic. Se va exclude plantareain parcuri 9i grddini a
curpenului de p[dure, care degi estedecorativ,poatefi consideratun duS-
man de temut al celorlalte plante lemnoase,prin marea capacitatede in-
mullire naturali seminaldgi vegetativdgi rapiditateacu care se intinde qi
,,sufoci" arborii pi arbugtiidin apropiere.
Foarte apreciati sunt arbugtii urcdtori floriferi, care aduc culoare gi
frumusefe aparte supornrrilor de care se prind, de exemplu, clematitele
(Clematis), glicina (Wisteria), trdmbifa (Campsis), caprifoiul (Lonicera
caprifolium, L. heckrotii g.a.),trandafirii urcitori. Trebuie menlionate gi
lianele care imbracd zidurile qi gardurile in frunzig permanentverde (ie-
deru - Hedera, mAnaMaicii Domnului - ktnicera japonica) sau cele ale
cdror frunze, inainte de cidere, se coloreazdin tonuri de rogu (vi1a orna-
mentald - Parthenociss us).
a - cu dul dcuilib-'u doul bElc durc

Specii pomicole. in vegetalialemnoasda grddinilor sunt adeseafolo-

Fig.8?.Coroaneartisiicedepomlfruc|iferi,dupdPopescuM'sial''1982
sili pomi Auctiferi (meri, peri, ciregi,pruni, nuci q.a.)ca(ese pot introctuce
219
2r8
 Unii pomi tructifbridc vigoarcnrr.ylocic (meri, pcri) por fi conduiiiin catcgoriilorde spalii vcrzi, vc8'ctilliacrbaccocstcruprc-
in majoritatea
forme artisticecu coroanepalisatesau in culturi intensivesub tbnnd dc zentatinumaideplantelefloricole9i gazon
garduri fructifere (fig. 87).
De speciile pomicole pot alcitui o livadi ,,peisagerd,,cu 8.4.2.1' FLORICOLE
PLANTELE
. _asemenea,
solul inierbat, neregulatplantati cu pomi gi arbugti fructiferi qi pievdzutd
ne
saunu cu poteci de circulalie, bdnci, addpostde grddin[. Florile, atAtde indrdgitepentrufrumuselealor aparte,ne bucur6'
gi cel mai adeseane indeamnisd ne aproprem pentm a le
In grddinile particularein mod frecvent estefolositd gi vifa-de-vie pa_ sensibilizeazd
lisald pe pergole $i bol1i, oferind umbrd qi locuri pl[cute de gedere,even_ ua.i* qi a le simli parfumul.Gralia9i delicatelea unora'robustetea 9i se-
tual formAndecranede mascarea unor vederi. De-asemenea, rnl1iuuttotu,minunataalcdtuirea petalelorsaua flori^lor in inflorescente
in functie de
terenul disponibil, vita-de-vie poateforma in grddini parcelede produc{ie. reliefeazdcea mai importantdinsugirea lor, culoarea.In primul rdnd,prin
peisa-
aceastdinsuqire,plantelefloricole constituiedin punct de vedere
girti. un elemenfvizual de mare atractivitate$i varietate'careimboge-
grddinileprintr-oinegalabilipaletdco-
ieqte9i infrumuseleaziparcurileEi

ffiill ioristiceqi multipieposibititdlide designal suprafelelor.de

bazeazd
Proiectarea aranjamentelor
pe cunoaqteiea
fl oralespecificeamenajdrilor
gi folosireacalitdyilorpeisagir'ice
ttuiiu plantei,coloritul 9i aspectulflorilor,
culoare'
exterioarese
esenliale alespe-
tunzigul, habitusulplan-
,s "iilo,
tei), dar gi a altor aspecte, cum suntperioada duratade.inflorire' capaci-
qi
ll tateade acoperire a iolului, durata9i particularitdlilecicluluibiologic'com-
i'l
J,ilL-- ponamentul ecologic(a sevedeaanexa)'
putttei"o. horicole, foarte variati, esteun caracterde specie
c "--i;ii;
cele
Fig.88.Modalitifi deconducere
a yifei-de-vie
in scopornam€ntal, sau de soii sortimentuloferdposibilitifi de selectarede la plantele
dupdDejeuL., Georgescu (de exemplu' speciileperene
M.,2003 mai scunde,carecrescaproapealipitede sol
Phlox setaceasi Phtox subilata)-plnil la cele mai inalte' ajungAndla 2
8.4.2.VEGETATIAERBACEE metri(nalbade grddind- Althearosea)'
tnitli-"u pla'ntelor floricoleesteun criteriude alegerea speciilorpentru
-
Sensibilitateaoamenilor fald de frumuseleaplantelor intAlnite in na_ anumitetipuri de decoraiiuniflorale De exemplu,pentruarabescuri desenc
ture, a fAcut ca din cele mai vechi timpuri sd fie cultivate in gridind, al6_
in voluteie fond de gazon- se preteazd speciiqi soiuri.detaliemicd5i uni-
turi de plantele medicinalegi aromatice,nenumirate specii de flori gi dife-
fo.ma@egonii,crdile-pitice q.a.)pentrugmpurisunt-indicateplanteinaltcrsi
rite ierburi. Acestora li s-a adiugat mai tarziu covorul verde al pajigtilor,
suficientd-evoluminoase (bujori,nalbddegrddin[,Solidagoq'a)'
care-alegatintre ele diferitele componenteale peisajului grddinii. De asemenea, indllimeaplantelorintervinein asocierea speciilorpelrtnt
.in
prezent,gralie permanenteipreocupiri a amelioratorilor de a imbogdti realizarea diferiteiorco*porilii floralemixte'Astfel,pentruun rabatdin llori
so-
sortimentulde plante de exterior,existd o mare varietatede posibilitilide -uul" dino-ocombinaliede doul speciidetatii diferite,unadin multiplele
alegeregi folosirea acestora,in func{iede diverseconsiderente gi criterii. tulii pout. fi conturarea cu o bordurddin plantemai scunde'deexemplu'pultt-
Vegetalia erbaceespecificd amenajdrilorpeisagisticecuprinde plan_ tii [l,,srr"tu ),lobelie(ktbelia) saucrii{e pince(Tag,etes)' a uneispeciido-
_ (Canna)'
tele floricole de gridini (cdrora li se pot addugaunele legumi decorative, minaniedetaliemai inalti, ca,respectiv,salvie,guraleuluisaucana
plante medicinale gi aromatice),gramineeleomamentale,-ferigile,plantele in cuprinsulaceleiagi compoziliiflorale,sepot.alterna ritmic saunc-
de apd, gazonul; utilizate ?n mod diferentiat in amenajareapiisa.yelor,ele regulatspcciide inillimi diferite,cu grija amplasdrii,celor mai scundein
constituie complementarelecadrului creat de arbori si arbustr. f"ia mai inaltc.Frumuselea uneiborduri mixte din diferitespecitpc-
""loi
220 221
 reno$r allualcrczull nu nr.rnlai (lIr i[.i{rr'l(
nlc dc culorialc llor.ikrr.,
ci si dirr
accastialtcman(ra taliilor,carcconlcri-r va'ictatcvolumctriceansa,nblului.
Talia plantclorsc alegc$i in lirnclicdc poziliastabilitea aranjamenrc_
lor llorale in cadrul amenajdrii:pentru vederilelibere sunt indicatesDe-
ciile cu cregteremai joasd; cdnd sunt situatein planuri mai indepirtate, pc
un fond de gazon sau de plantalii arbustivesau aranjateldngd garduri, ii-
duri, se preferi taliile mai inalte.
Culoarea este cea mai importanti calitate peisagistici a florilor in func-
de
1ie care se aleg, se amplaseazigi se asociazdspeciile.Culorile atragpri_
virea, invioreazdgi infiumuseleazdanumitezone ale peisajelor;imUinarite
lor mdiestrite qi asocierile cu culorile altor elementeale peisajului inru_
descaceastdartd cu pictura.
Gama cromaticd a florilor estedeosebitde variatd,cuprinzdnd:
- culorile fundamentale savsimple: rogu, galben,albastru;
- culorile compuse sau binare, din combinarea celor
fundamentale
catedouA:
- violet = albastru+ ro$u;
- verde = albastru+ galben;
- portocaliu = galben+ rqgu;
- tonalitdli ale culorilor (intensitefl,de la deschiscdtre
inchis);
- nuanle, rezultdnddin amesteculculorilor cu intensitdti
diferite: bleu_
verzui,roz-portocaliu,rogu-coral,alb-gdlbui,roz-violaceu,galben_verzur etc.
La acestease adaugdculoareaalbd, rezultantacombinatiei tuturor cu_
loriior spectrului.
Coloritul florilor gi inflorescenfelorpoate fi unic sau poate reuni mai
multe culori, nuante sau tonatitdli dispusein mod diferit iin cercuri con-
centrice,in degradd,in bordurapetalelorsauflorilor etc.).
Sortimentul foarte variat al plantelor floricole de grddini cuprinde
toate aceastagamr cromaticd care permite selectareaspeciilor gi soiurilor
in functie gi de alte considerentepe ldng6opliuneade culoare.
Asocierea florilor in funclie de culoare in cadrul grddinilor se face
,
dupd criterii esteticeproprii tuturor artelor vizuale. Astfel se pot realiza:
- combinalii tn contrast, asociindculori simple intre
ele sau aliturand
culorile simple gi complementarelelor (culorile compusedin celelaltedoul
culori simple): rogu-verde,violet-galben,portocaliu-albastru. Dintre multi-
plele posibilitdli de asociere,iatd citeva exemple:pentru decorul de vard _
salvie (Salvia splendens- flori roqii) 9i lobelie (Lobetia erinus _ floi. al_
bastre);crdile (Tagetespatula - flori galbene)9i verbine(Verbenavenosa_
)J)
llori violaccr);daIi roi;ii;i galbenc(l)ul ru lt.r'ltrrdtt) ;;r prrlirlclictr llo|t
-
albirstre(,48/r.rlum mcxtcanum);pentru decorul dc primdvari pltnsclc
albastregi galbene(Viola willrockiana) 9i SiLenerosea(flori roz-ciclamen);
- contiinatii tn armonie, fie aldturdndtonaliteli apropiateale aceleiaqi
culori, fie imbindnd nuanlele intermediarecare fac legdturaintre culorile
vio-
fundatrentale(de exemplu, galben-pai,galben-intens,portocaliu; roz'
laceu pal, rogu-viginiu)(foto color 90).
'
Exemple de armonie cromaticA:
- pentru sezonulde vard'.Cleomespinosa (talie circa 1 m' flori roz) pe
-
un fond de petunii roz-inchis 9i roz-violet; Rudbeckiahirta soi portocaliu
in asocialieiu gilbenele (Calendula fficinalis) qi dalii albe;
- penttu s"zott,ll de primdvari - combinalii de panselealbe,nu-md-uita
bleu gi roz (Myosotisalpestris)cu lalele roz-violaceu(Tulipa gesneriana)'
Interpunereaculorii albe (neutrd), permite o legituri intre culori care nu
qi ce^r
se acord; (de exemplu, roqu-aprinsqi violet)' Utilizand florile albe
o
deschiscoiorate,aliturate celor cu nuanie vii, putemice, se poate realiza
compozilie florald multicolord cu efectesimuitanede contrast9r arrnonle'
(ca
in toate asocierile policrome este necesardo culoare dominantd
arie); aceastapoate fi fondul principal in care sau dfu care se dispun
9:
i se
alte flori diferit colorate. De exemplu, unei mase de criiie galbene
gura-
asociazdariimai mici de Salviafarinacea (floi albastre-violacee)9i
leului rogii-portocal'l,i(Antirrhinum maius)'
Alegerea culorilor pentru decoraliunile florale se face 9i in funclie de
mai
distanlaie la care sunt privite. Culorile 9i nuanlelecele mai vii 9i cele
2-3 nuanle pu-
deschise,utilizate in mase monocrome sau in asocierede
temiccontrastante,sevddbinededeparte;culorile,,reci''(albastru,ittdigo'
violet) se estompeazdsau devin $terseprivite de la distanld; chiar situate
in apropiere,ele trebuie suslinute9i inviorate prin aldturareaculorilor des-
ctrise(atU,crem, galben-pal,argintiu, cenuqiuI'a )' O asociereinteresante'
mov
mai aparte,poate fi realizatdprin intrepdtrundereain desena florilor
inchis de vinllie (Heliotropiumperuvianum)cu frunzigul argintiu de Cine-
raria maritima qi begonii roz (Begoniasempe(Torens)'
prt-
Combinaliile policrome (foto color 91) se vor situa in apropterea
mai
vitorului intrucat distanla estompeazddiferenleledintre culori' cu atat
mult cu cdt ele ocuPdarii mai mici.
Coloritul aranjamentelorflorale se alege 9i in corelalie cu celelalte
elemente ale cadrului invecinat: gazon, frunziqul arborilor qi arbugtilor'
piatra,nisip,beton9.a.,stabilindu-se relalii de armoniesaude contrast'
223
 l)c^trurcirlizarc*u..r clcctcputcrrricc qi s.brc sunt i.rlicatcdccora-
liunile monocromo;culoarcacea mai lirlositi cstc ro$u,complcnrcntarcu
verdelegeneralal vegetaliei.
Fondul de culoare al frunzigului vegetaliei lemnoasenecesitdacorduri
armonioasecu florile situatein apropiere:astfel,coniferelealbdstruise aso-
ciazi bine cu tonuri de portocaliu gi roz-inchis; frunzigul purpuriu_inchis
pune in valoareflorile galben-deschis;frunziqul verde-intunecatse acordd
cu florile roz, galbene,portocalii.
Frunzigul plantelor floricole are adeseao importanlddecorativi apar-
te prin coloritul bine eviden{iatmai ales la speciile de mozaic _ Colius,
Iresine,.Altemanthera,Gnaphaliam g.a.- dar qi la alte specii prepondereni
decorativeprin flori - soiuri de Begonia,de Canna indiia.
De asemenea,frunzele decoreazi prin formd, mdrime 5i mod de dis_
punere.Ca exemplesepot aminti nemtiqoriipereni (Delphinium),cu frunze
mari, profund divizate' crinii de toamnd(Hosta), ale ciror frunze mari, cu
nervatiuneaarcuitd,sunt verzi simple sau cu borduri alb_crem;speciile de
plante ,,gase", Sedum,Sempervivum,Echeveria avAndo gamd mare de for_
me, mirimi qi culori ale frunzeloretc.
.
Habitusul, degi pe plan secundarfald de celelalte caracterepeisagis_
tice ale speciilor floricole de grddind, oferd alte posibilitdti de diversifi_
care a aranjamentelor.
Speciile repente, acoperitoarede sol, pot forma frumoasecovoare de
frunzig sau inflorite (de exemplu,Acaenabuchanar?i,cu foarte mici frunze
argintii-cenuqiiSi Gypsophilla repens,cu flori mici albe_rozii).
Speciile erecte igi evidenfiazdforma de cregterenumai dacd este sufi-
cient de diferenliatdpentru a nu se contopi in masade exemplare,de exem_
plu, frunze erectegi liniare la stAnjenei(Iris), rozetede frunze mari la cri_
nii de toamni (llosra), tufe mari, rotunjite la bujori (paeonia),siluetezvelte
qi inguste la nalba de grddind(Althaea) g.a.
Speciile urcdtoare iau in generalforma suportului, decordndul cu masa
de frunze gi flori; dintre acesteasunt adeseapreferate zorelele(Ipomoea)
qi cdlgunagiiurcdtori (soiuri de Tropaeolum).
Habitusul unor specii poate fi apreciatca diferit in perioadade inflo_
rire fald de timpul cind lipsescflorile, de exemplu la stdnjenei(Iris), nem_
ligorii pereni (Delphinium), crinii de vard(Hemerocallis)g.a.
SUCCESILNEA SEZONALAA PLANTELOR FLORICOLE
Epocile qi duratelede inflorire ale diferitelor specii de flori constituie
un criteriu impofiant de alegerea acestorapentru dicorarea spaliilor exte-
224
rioare.Unelc speciitruo pcrioaclit scurti dc irrllorilc: la altelcintorvtlul sc
poateextindegralic existenleiin sortimenta soiurilorr.naitinlpurri ;i ntat
tardive (de la lalele);un numdr destulde mare de speciise dis-
"xJmplu
prin duratamare de omamentare(salvie, crdile, begonii 9'a')'
ting "in
aranjamenteleflorale de exterior se urmdre$tefoarte adeseacontt-
nuitateaindoririi pe acelaqiamplasament,carese re lizeMd pnn succesitr-
nea diferitelor specii in func1iede ciclul lor biologic qi aplicareaanumitor'
po
tehnici de cultuid. Totodatd,eqalonareadecorului floral se poate oblinc
amplasamentediferite fie in cuprinsul aceleiagisuprafelerezervateflorilor
fiein cadrul altor aranjamente,astfel incAt gridina sau sectorulde grddinit
sd aibi o perioaddcdt mai lungd podoabaflorilor'
SuccesiuneasezonaldcuPrinde:
- specii cu tnflorire de primdvard: plante cu bulbi (ghiocei' narcisc'
(Bergeritt'
lalele, zambile, Ciocus, viorele 9.a.),alte diferite plante petene
Aubrietia, Cerastiumtomentosum'Iberis sempervirens,garofile, maci $'a )'
plante bienale (nu-m[-uita, pdrllule, pansele,Silene 9 a');
- specii cu tnflorire de vard: plante perene(margarete,nemliqoti' Geun1
(da-
nudbeikia, Centianthus,Phlox g-a.),plante perenecultivate ca anuale
lii, Canna indica), plantebienale (nalba de grddind,degelei) sau cultivate
gura-leu-
ca bienale(Dianihus barbatus)'plante anuale(begonii,gdlbenele'
lui, Gazania,petunii, floareade piatri, Lobelia, regina-noplii 9 a );
- specii iu inflorire de toamnd: plante perene(Asrer sp'' tufdnele 9t
-
unele specii de vari careigi pot continuainflorirea Coreopsislanceolala'
planle
An"*oi" j aponica, Gaillardia lanceolata, H elenium autumnale)'
anuale cu inilorire prelungitd din vard (salvie, begonii, ctdile' verbine' Chrv'
santhemumcarinaium, Coreopsistinctoria q'a), plantebienaleprodusetin-
puriu,
' vara (Pansele).
Decoraiiunile florale bazatepe eqalonareape aceeaqisuprafalda pe-
rioadelor de inflorire de-a lungul sezonuluide vegetalieconducela aplica-
rea anumitor scfteme de succesiunetehnologicd a speciilor:
- compozilii de primdvard: plante bienale sau plante bienale asociatc
cu flori bulboase(lalele cu nu-md-uitasaucu pansele);flori bulboaseculti-
vate ca anuale(cu scoatereabulbilor); dupd terminareainfloririi (luna mai)
decorul se inlocuieqtecu:
- compozilii de vard din plante ^nuale (Begonia, Salvia' Tagetes'
Zinnia, Petunia etc.);
- compozilii de toamnd (tufhnele) sau de toamnd-primdvardcu plante
plante
bienale(dintre careunele infloresc sporadicincd din septembrie)sau
bienalein asocierecu flori bulboase(cu inflorirea in primivari)'
l5 Arhilcciuii pcisilgcril
225
 TIPURIDE DECORAI'lUNl r.LOuAr.rjt'ljNl'RUAMENAJAIT.It
PEISAGISTICE
Pe lAngd marea varietate pe care o oferd insugirile omamentale ale
speciilor de flori, dispunerealor in diferite moduri de decoraregi asocie-
rea cu aite componenteale peisajului reprezintdo resursede creativitate
artisticd care conducecel mai adeseala efectevizuale ce intregescvaloa-
rea ansamblului sau a anumitor sceneale acestuia.Contemplareapeisaje-
lor in care sunt prezente florile, mdiestrit aranjate$i amplasate,heze$te
pldcere,admiralie, emolii estetice.
Cel mai adesea,aranjamenteleflorale se sifueaz[ in peluze, pe fond
de gazon,fiind conturatein diferite forme.
ffiffiffiffi
@@@@
d
Fig. 89. Decoraliuni florale din plante anuale sau bienale; a - platbandd
cu desenedin specii de mozaic; b - rabatepdtrate;c - ronduri; d - arabescai platbanda
in cadrul unui parter
Rabatele au forme geometrice regulate (dreptunghiulare, pdtrate, ro-
tunde, eliptice etc. (foto color 92) sau,uneori, geomefice neregulatesau asi-
metrice (fig. 89, 90). Un rabat sub formd de fhgie ingusti qi lungd poartd nu-
mele deplatbanddflorald (foto color 93), iar cel rotund estedenumit ror?d.
226
I{abatclepot li alcirtuitcdin una sau nrai rnultc spccii, mai liecvcnt
anualesau bienale.Dil'critelespeciisau soiuri se combini fie intr-un dc-
sen geometric regulat, tie intr-un desenliber, stilizat, inscris in forma gc-
neralAa rabatului. Uneori, rabatelesunt conturatecu borduri de gard viu tuns
(intAhite in compozitiile geometricesimetricesau asimetrice);in acestcaz,
florile trebuie sd depigeasc[inillimea bordurii de arbuqti.
Mozaicurile sunt aranjamentecu fofine regulate, alcatuite din specii
tipice de mozaic, preponderentdecorative prin frunze (Coleus, Gnaphalium,
Altemanthera, Iresine, Santolina $.a.), asociatesau nu cu soiuri de talie
micd gi uniformd ale unor specii decorativeatat prin frunze cdt gi prin flori
(Begonia)sau cu plante suculente(Sempenivum,Echeveria) (fig. 90).
ffi ffi--ffi F@ trW€
ry---e-Gffi*_l lrul KF'ffi
x"ffi.m.m"m"m#
D
Fig. 90. Decorafiuni florale: a - aranjamente in rabatepentruflori anualesaubicrrllL'i
-
b mozaicuri floralesub formdde platbandi
227
 Acestease dispun in desenegeometrice(tbto color 94) sau fonr.reazd
un tablou tematic (covor cu motive nalionale,emblemd,ceasde flori, com-
pozilie artisticd abstracti). inillimea plantelor tipice de mozaic se menline
egaldprin tundere,pentru o buni etalarea desenului,pe tot parcursul pe-
rioadei de vegetalie.
Arabescurile sunt decoratiuniflorale in combinalii de linii curbe, con-
turdnd pe fondul gazonului desenedantelate,alcdtuite din specii de talie
joasd, viu colorate(de exemplu, soiuri diferite de Begonia semperflorens,
roz, rogii, albe). Uneori volutele de flori sunt insolite de borduri tunse din
'Suffruticosa'
brxus de talie micd (Buxussempervirens ) (foto color 27, 95).
Petele florale au m[rimi variabile qi forme diferite, rotunjit-arcuite sau
cu contur sinuos neregulat; ele sunt realizatedintr-o singuri specie sau,
atunci cdnd sunt mai mari, din cdtevaspecii, una fiind dominanti.
Covoareleflorale au intindere gi ldrgime mare (peste3 m), fiind mo-
delatede cele mai multe ori cu contururi ondulate.In limitele acestoraspe-
ciile diferite ocup[ arii de forme 9i mirimi diferite, in combinalii de desene
libere neregulatesau respectAndo anumitd succesiuneritmici a formelor rJll:r
l' :1t 3: '4
gi culorilor. Reunescflori cu talie apropiati (micd pAndla mijlocie) qi cu 1.....,
.t -.t z
aceeagiperioadd de ornamentare.De exemplu, covoare de primivari se
poI realiza din specii bulboase (lalele 9i zambile; lalele gi Muscari etc.),
din plante bienale gi bulboase (pansele,nu-md-uita gi lalele) sau numai
din flori bienale.
Cdnd florile sunt reunite pe suprafelemari se mai fillizeazd, termenul
de masivfloral (include gi plante de talie mare).
Bordurile florale mdrginesc unele alei, unele construclii decorative (ba-
zine, socluri de statui), garduri vii gi chiar zone ale unor masive de arbugti.
Ele pot fi amenajateca Ihqii regulategi ingustede sublinierea unui ele- d

ment geometric. Cdnd rezolvareastilisticl a zonei este peisageri, bordu-
rile florale sunt proiectate ca fbgii cu ldlimi inegale (0,5-2 m), cu limita
dinsprecovorul de iarbd in linie neregulatondulatd(fig. 9ld).
Bordurile pot fi constituite din flori anuale, bienale sau perene ale
cdror talie trebuie sd fie in concordan!5cu rolul atribuit. De exemplu, o
bordurd florald in jurul unui bazin geometricse va proiecta din plante de
talie mic[.
Atunci cdnd se urmAregteregularitateacompozifiei, se alegefie o bor-
durd omogeni (speciesau soi unic), fie o combinaliede soiuri ale aceleiagi
specii sau din specii diferite, dispusein linii paralele,eventualetajate(dacd
nu au aceeasitalie) sauin altemantdreeulatd.
228
Fig. 91, Decoraliuni florale: a - patd mixtd de flori anualesaubienale;
b - patd omogenade flori perene;c - pati de trandafiri; d - borduri mix(c
(rectilinii gi neregulate)
(.X1.1
Pentru bordurile compusenumai din plante perene(foto color 91,
estenecesardo atentd elaborarea schemelorde plantarein funclie do in-
sugiriledecorativeale diverselorspecii (culoareaflorilor, inillimea, aspcc-
tul fi:unziqului),dar gi de epocile gi duratelede inflorire; de asemenea,ttc-
buie sd se lini cont de faptul c[ unele specii de primdvari au ciclul dc vc-
getaliescurt,ldsAndaparentun gol in compozilie(ghioceii,narcisele,lalc-
lele,Crocus,Muscari).
229
 lJortlttilt ltl-rlr',ulciiluilcrlirt lollr' (irtciloriilctlc ltlirrrtelloritolc tltr
parc,suntnraidecorativc dccit plccctlcntclc, olcrinclnrailalgi posrbilitiili
de asocierea speciilor cu inflorire simultani $i o lnai bunir c;;alonrrca
celor cu perioadediferite de inflorire de-a lungul intrcgului sczon dc
vegetalie. Florile se dispun fie in arii neregulateJcare se ilrtrepitrulrd, lrc
in mici suprafelegeometriceinegale(fig. 9ld), asigurAndu-se varialia de
qi qi
talie de colorit suplinireasaumascarea celor care "dispar" din decor.
Pozi{ia acestorase va alege de preferinld in plan secund,astfel incat in
fala lor sd fie dispusealte flori, anuale,mai inalte, care sd ascunddlocr-rl
aparentgol. Eventual, pe acestesuprafelese pot a$ezaplante in ghivece,
de exemplu, mu$cate.Pentru speciilebulboaseeste aplicabili qi o altd
solulie, care insd reclami multd atenlie, mai ales pe parcursul culturii -
plantarea de flori anuale cu mici dezvoltare printre plantele bulboase a
cdrorperioaddde vegetaliese incheie.
Grupurile reprezintdo formd de utilizare pentru speciile floricole vo-
luminoase(bujori,nalbade grddind,Doronicum,Aster de talie mare g.a.),
prin asociereaa 2-5 exemplare.Tot acestespecii,in grddinilemici, se pot
planta ca exemplaresolitare.
Aranjamentele florale de grddind se aleg in concordantS. cu maniera
compozilionald adoptatdin amenajarearespectivi. De exemplu, rabatele
gi bordurile geometriceregulate,mozaicurile, arabescurilese intdlnesc in
compoziliile geometricesimetrice,iar rabatelecu geometrieliberd in cele
asimetrice;petele, covoarele,bordurile mixte sunt decoraliuni florale uti-
lizate, de obicei, in compoziJiilelibere.
AIte modslitdli de introducerea florilor in omamentatiaspa{iilor ex-
terioare sunt cultivareain jardiniere, vase$i bacuri (pe lAngdariile de sta-
lionare in pielele pietonale,pe teraseetc.) 9i imbricarea de suporturi verti-
cale (speciile urcitoare).
8.4.2.2.ALTEPLANTEERBACEE
DECORATIVE
Vegetalia erbaceecuprinde alte nenumdratespecii de plante cu cali-
tili omamentalegi adaptdriecologiceapreciatepentru anumite utilizdri in
gridini gi parcuri.
GRAMINEELEORNAMENTALE
Unele specii de graminee perene de talie mdre se pot folosi ca plante
solitare sau uneori combinate cu plante de talie mai micd, creand aspecte
interesanteprin abundenlaSi eleganlafrunzigului liniar qi a spicelor sau
230
lritniculclot. Astlcl,srrrrt(\trtruh'riuurk(tttt'tt(irrrlr:r rlc l)arrrltas), Ml,rrrirr
s , . { l l r(r}r7 } i. r r : r t t r l I t t li rt lcl r r t-i
t l t u . s . s i t t t ' t tl .' t 'it.Itn. i \ t ' l I nr ttl r , l t r ' r ' t t r r t{iltol tl o
mente se pot introducc Si alte ierburi onmnrcntale de talic nni mitit:
Festtrcct glauca, Stipa pennata g.a.Ele i$i pot gisi locuri privilegiatcin
pozilii insorite,lingd unele construclii(bazinrustic,zid de sprijin, scarh
$.a),pe malul unei ape,in peluza de gazon,in rocirii etc.,in funclic do
caractereledecorativeqi cerinlele lor ecologice.
FERIGILE
Plante foarle decorativeprin frunzig, ferigile fac parte uneori din sof-
timentul vegetal al parcurilor qi grddinilor, fiind indicatepentru zonele unr-
brite gi umede: Scolopendriumvulgare, Polypodium vulgare, Dryopteri,:
filix-mas. Sunt utilizate mai ales sub formd de grupuri, in cadrul masivc-
lor, la umbra copacilor,pe lange viile pAraielor,pe malurile umbrite alc
lacurilor.Ele creeaziefecteinteresante prin talie, habitusgi forma deosc-
biti a fiunzelor, atat singurecAt gi in asocierecu alte specii erbaceeadap-
tatela condilii de mediu similare(foto color 98).
PLANTEAROMATICE,MEDICTNALE$I LEGUMICOLEDECORATIVE
Cultivarca plantelor cu proprietdli de remedii naturale Si a celor aro-
matice are o veche tradilie incd din antichitate.Ele au fost reunite in scc-
toarespecialein grddinilemAndstirilormedievale,modelul acestoradeve-
nind apoi o temi prezentdin parcurile rezidenliale,gridinile botanice,grir-
dinilelocuinlelor(foto color 99).
Frumuse{eaflorilor qi frunzigului, aromeleparticulare,utilizirile 1ar-
maceuticegi condimentarefac ca "grddinile de ierburi" si fie qi astlzi fbar1c
apreciate.Aranjamentul tradilional geometric sau dispunereaintr-o tnir
nierd mai modemd grupeazdspecii perene ca: salvia (Salvia officitruli.sl,
cimbri$or(Thymussp.), pelin (Artemisiaabsinthium),coada$oricclullr
(Achillea sp.), sovarv (Origanum), mentd (Mentha sp.), fenicul (Focttit tt
lum sp.),coriandru (Coriandrum),Melisstt, Cimicifuga g.a.aldturi dc Lrne lt'
specii anuale: busrioc (Ocimum), rezedd(Resedaodorata) S.a.
De cele mai multe ori micile parcelesunt conturatecu borduri din srrlr
arbu$ticu frunze odorante:levinlicd (Lavandula),Santolina chamdc(.y1,(t
rissus, caresupoftAtunderea.
Tot in mici sectoaredistincte ale grddinilor sau {Er[ o dispuncre spc
ciald pot fi cultivateuneleplante legumicole cu caractereomamentale.I)in
tre acestea,unele speciiperene formeazdtufe voluminoasecu lrunzc nrari.
2ll
 Itltttrrase:
tcv(n(rrl(/{//(trltntlttrlttttutt)1rlrrrl,,lrirurrcir ( ) J )s r r t t il r r t l i
,trt \ttttt.t
{( \,ttrtrtt c i c u s l f i t ts U l ) 1 l r ( ' r rl tr p l l( ) - 1 0 c r r r t . o t I rA t l i l t l i g .
u r r r c t l5
rlccolltrvlr}i l)rir)inll()rcsccr)lulc
cirrilcr(.nstreccrr llor.iirll)lsrr.e),
i:rrrrltclc cirlc spccii ctr'.lri.r kttt'tttlli'ti, Mt'ttyttntltcstrililiatu, Cttltlta lxtluslris, hI.ttt
de talie mai nrici decoreaziaselnenca spcciilorUoricole,tlc cxcmplu,ccapa sotis pttl ust ris, Ilttttu tttul us lilgua, Lyl ltruttr suliL:uriu'
de tuns (Allium scoenoprasum)care are tufb de 1i-unzeiine. tubularesi nu_
meroaseinflorescenlemici sfericede culoareroz. Tot astfel,unele snecii
cultivateanual,ca soiurile de varze omamentald(Brassicaoleracea vlLt.
acephaltt) este folositd gi in rabate,ornament6.nd prin culorile insolite ale
frunzelor centrale.Decorative prin frunze sunt $i alte specrranuale:man_
goldul (Beta vulgaris 'Flavescens'),pdtrunjelul crel(petioselinumsativum),
iar prin fructe: tdrtAculele(Cucurbitapepo),tomatelegi ardeuomamentali.
Arta grddinilor oferi un exemplu strilucit al folosirii plantelor legu_
micole in aranjamentdecorativ- parcul casteluluiVillandrv din Franta(in
manierS.renascentistd)(foto color 100).
ln loturile locuinlelor, legumelegi pla'tele condimentaresunt cultivate Fig.92. Sec{iuneprintr-un bazin compartimentatpentru Plantede ap5'
de obicei intr-un sectordistinct (grddindutilitard _ foto color 101), separat duPd Brison H.' Collin D, 1959
de grddina omamentaldprin arbugti decorativi sau specii pomicole ion_
dusecu coroaneartisticepalisate,arbuqtifructiferi. Pentru plantele de apd propriu-zise o condilie importantd estenivelul
apei (sau adAncimeade creqterea pdrfii submerse).De exemplu, pentru
PLANTELEACVATICE ilisma plantago, Acorus calamus, Iris pseudacorus$i Butomus umbelh-
Atractivitatea gi farmecul peisajelor lacustre se datoreazdnu numai tas esteindicatdo addncimea apei de 15-25cm (zonaB din fig' 92), pen-
oglinzilor de ap[ 9i malurilor unduitoareascunsedin loc in loc de pAlcuri tru nuferi (Nuphar luteum, Nymphaea alba) 50-60 cm $i pentru sigeata
(zona C din fig' 92)'
de silcii, ci gi prezenleivegetalieiacvatice:masede stufsi trestii ridicdn_ ' (Sapitaria saRitifolia) o adancimede 30-60 cm
^Dei
du-$i tulpinile zvelte deasupraapei, insule de frunze plutiroare presarate nceite! addncimi se realizeazdin cazul bazinelor fie prin modul de
cu florile de o rar[ frumuseleale nuferilor, ierburi qi flori care imbracd te_ construclie al acestora,fie prin folosirea de bacuri submersein care sunt
renul umed- toateanimatede nenumiratevie;uitoarespecificeapelor. cultivate speciile acvatice(fig. 93). Uneori se adoptdlimitarea spaliului de
in mod firesc, creareapeisajelor a imprumutat de ia cete naturaleas- culturd cr.rroci sau cultivarea in strat de sol aqezatpe fundul inclinat al
pecte ale imbindrii apelor cu vegetaliacaracteristicdacestora,selectAndu_ bazinului(fig. 9a).
seplantelepotriviteintroduceriilor in compozilie(foto color 102).
Lacurile, iazurile gi in unele cazuri bazinelede apd pot fi decoratecu
nufei (Nymphaea,Nuphar), stAnjeneide baltd,(Ins knempfen gi l'is pseuda_
corus), iar malurile umede ale lacurilor, rAurilor gi pAraielorpot fi plantate
cu specii ca Lythrum salicaria (richitan), Juncus effusus(pipu:ig, Cattha
palustris (calceacalului), Mentha aquatica (mentide apdi,Trollius euro_
paeus (bulbuci), Myosotis palustris (nu-mi-uita), phalatis arund,inacea
(iarbd albd), specii de Primula g.a.Ele omamenteazdprin formele deosebite
ale frunzelor, prin habitus,prin alcdtuireagi culorile diverse ale florilor gi Fig.93. Bazineetajate cu mici ctrderide api; in cel inferior
inflorescenlelor. suntdisPuse bacurisubmerse
Alegereaspeciilor se face nu numai in funcle de insugiriledecorative, in general,cu exceplialacurilormari, nu esteindicatsi sc foloscascii
ci gi de cerinlele lor diferite fald de factorul ap[ (fig. 92). pentru malurile specii ca papura,trestia, stuful care au o mare putereinvadanti'
z)z
 Dcqi initial tcrlnenul"gazon"sc rclcrcitla llclLtzelc cu iltrllii llrui, Iirartc
ingrijitl, in prezent aceastd denumire se rcl'crii Ia dil'critc tipuri clc arii
inierbateavdndfuncfii diferite:
- gazondecorativ (in partere,peluzelegrddinilordecorative9.a - lbttr
color 19,20, 31, 103);
- gazonpentru agrement(sport,jocuri, odihnd pe iarbd' plajd 9.a.
foto color 53);
- gazonpentru terenurilede sport;
- pajiqti(in zonelede agrement);
Fig. 94. Bazine amenajate - gazon utilitar (de consolidarea taluzurilor, pantelor' malurilor ape-
pentru plantelede apa
lor, de "inverzire" a unor terenuri degradateetc.)
Compoziliagazonului. Difet'rteletipuri de gazonsunt realizatedin spe-
j:-ltntere .acvatice
,:iipoX,: suntinteresante si prdcute cii de ierburi perene,exclusiv sau predominantdin graminee,ale ciror in-
""r#tj:3if
cu cregterierecte, dominant' Planteleflotante,;" ;;
ieqind ,.:Tl:t-t" apei'rormeazd sugiri biologice gi ecologicepermit asigurareaaspectuluidorit al suprafe-
contrast,
p* i';.i;;";:rilJ; accente
car;,
" prin
ff?j}*" lelor verzi gi comportamentuladecvatvariatelor condilii de mediu 9i ce-
',J; J:';:i:,lTiil; *i,liXff l::,TjX[I: deumiditate
vorri,de rinlelorde exploatare.
De cele mai multe ori gazonul se compune din amestecuride specii,
cu precdderedin genurile Festuca,Poa, Agrostis, Lolium, la care uneori
8.4.2.3.
cAZONUL se asociazdqi alte graminee(Phleum,Deschampsia,Cynosurus$.a.)sau
unele specii de ierburi din alte familii (Trifulium, Arenaria, Achillea).
._ ..Peluzele
inierbate
r.oyllll_yii dinprincipalete
frumusep tn prezent,producdtoriide seminlede gazonoferd amestecuristandard
Janlorexterioare.Covoareleverzi leagd aleamena_ de specii qi soiuri pentru diferite folosinle, condilii de sol, climd 9i grad de
intre ;;;;;.p"nentele
vegetari pei-
::.,":'H,:J:1i
#il#: :]"t*' pi"'" "i;
a" ^pil'.*ra1ii,
construclii insorire, de exemplu:
tJ
" Jff"i;"ll,tiii#;iXlt'i:9"::ll'"inierbate'
.d::illffi j:T,l:lill; neere plane,orizon- Gazon de agrementpentru soluri cu textura mijlocie"
357oI'olium Perenne
'Belkttrix'
"' 'Agio'
.,:,:L
l;;.,1";;*nk;1;*.,",*"ii?ifi 307aFestuca rubra rubra
l5%oFestucarubra trichophylla Esticu
spalii.varelia sa-;'oil.l."JlY:.':^izolate saugn:purilesituatein acesie lsEo Poa Pratensis Geronimo
gazonatd arboresunt adesea potentate 'Highland'
p".ur" r" p.or,r;;;:"'' de peluza 5VoAgrostis tenuis
r.otodate,covoarelede iarbi
^ picturale:verdelelor pune Gazonde agrementpentru soluri grele:
vegetaliei
il #jffi;:'?:H,.1iT:'.:rfl.ar
9.:f]".".i,*J"
t;;;;;;;'d cusezonur, 4O7oLolium Perenne Master 'Agio'

-'";f*ln'{ilri,,ld*l#;ffi
nuantelorse face,aga
,-:u111]i::1." I
fl^orilor'imbinarea
^culorilorqi
25/o Festucarubra rubra
l54o Poa Pratensis
'Geronimo'

fri'#*il^
"u.

:ff
ff,,,:T
:::
'Jr'3],:'f,;'ff'rXl o tunsiscurt
-#: ,*;;ffi i ;; ;dtaia
vdntu
rui,
ljVa Festucarubra commutata Ludivint
l09o Poa trivialis Dasas
Gazondeagrem""'o*'You:u;:"
nemorris '
234 JOVoFcsrucarubra t ornmutaluEnit'v'
2.15
 l - 5 ' ) 1/ ,,i ' , r / r r r 'rrtrtI t t u I r i t I u4 t lt t l It r ' I \ m . . strri
2O('1'Iitstrrtu rubru | ridnphylla
'llu,stitle'
lll;'J::ll,'jl'liJ':'l'il"*l"lil'
:il:l,1':l:':i:l'ijJlljl;lllilll;
l5o/oPoa triviulis
'Dasas'
: .d";$*,ffi i:*i'll'mry;n1iiTi,",y'Iin,o"
""i
ASPECTETEHNICE
in func1iede condiliile de teren proiectanlii $i antreprenoriitrebuie si
*"d;,;'";.; inlluenT-1-T*:.is::::uffi,il1il1i""il:.
pot
'iJji ui e'lc
ru'
so )
aibi in vederemodalitdlile diferite de realizarea gazonului (prin seminat
manual sau./gimecanizatpe terenuri cu panta pind, la 30yo, prin semdnat $':l: $htl'T":JlJ:'";;;;;';'""
cu proieclie hidraulicd pe pante foarte putemice gi prin placareacu brazde AL PLANTATIILOR
ARANJAMENTULSPATIAL
de iarbd, pentru inverzire rapidi gi pentru pantemedii peste30%), intrucdt
implicd probleme tehnice gi costuri diferite de amenajare.Lipsa sau in_
l#ffi:ilff*T:
::'$;i:'i*"::f#3;;'ii'"'JJl:q,"
suficienta stratului de sol fertil impune mdsuri de remediere:aport de pd_
mant vegetal pentru a se realiza o grosime minimd de sol bun de 25 im,
fertllizarea solului existent,coreclii de texturd $i pH. Uneori, pe terenurile
""",ffi ip'rilr"ir"
x*$rFi:#;::i*s:""tt;m41i; atingecaracteristici
impermeabile,argiloasese impune prevedereaunei instalalii de drenaj. de prantaliile.#,
re^rizate
;i; ;.isaju'r poate

8.4.2.4,PLANTELE
iNLOCUITOABE
ALEGAZONULUI
''""fJ,'"llii".$f,'i'iy5:il;HgT..;:"tri,T"1
;; u a-
inJ'pu'u""
vizitatori
in parcuri 9i grddini, in ariile umbrite de arbori, gazonul nu dd rezul- JiS:'Jff
::,'J3:1'?l:#:, ;;;;' "n'e
tate satisfacdtoare,chiar folosindu-seierburi mai adaptatela deficitul de
Iumini. Mai ales de-a lungul aleilor umbrjte se por realizacovoareverzi
*'lx:|l'?lu"',1pozilrondndplant*il!FI{i:"
din unele specii de subarbugti$i arbu$titdrdtori, majoritateacu frunze per_
sistentesau semipersistente:Vinca minor, Vinca major (ambele,in condi_
'ilf::'-,,"il,:Xi',**fi:'illfu
:?,Hl,t'ii#fi
lii de umbri nu prea deasd,fac flori albastre),pachysandrateminalis, Epi- ,,il,l..*l,t
!:T:3'"il:"t"Js"i:""T:Ha#i'p"'ii"rap:i'uc'::':
medium sulphureum,Euonymusfortunei var. raclicans,Hedera hetix (ie_
dera, in absenJasuportului vertical, devine tArdtoare,dar, intdlnind trun_
chiuri de arbori, se urci).
;:^TkfJxj[,,:ll*iltrl":",:ru;;
d.;;;;; u"'i;:"1,;"'il'iiil;,llil,flii"li,ii';;;o* vecindtd
8.4.3.DtSTRtBUT|A
SPAT|ALAA VEGETATTET exemplu, de o arterddemare'1"1""^l::-:::i"'":;"i'"" s[ se
u.t"onl"""e Ei
pEtsAJELoR
irrrcor,rstRurnEA
in organizareageneralda diferitelor amenajdripeisagisticevegetalia |:L[?"'L?:l#*mg'*lili'"1J':::':"t'T-
antifonic,dereducerea poludrii
9i lTllrl;r
atmosferice " din cuprinsul
esteo componentda peisajului global, fiind unitar asociatAcu celelalteele_
mentede construfuea ansamblului(relie{,roci, ape,circulafii, construclii g.a.).
iuni1ionotu",""*oi!"Ii,,:;:::,:;ii;!"f|il,'iT,o*td,de
o
unui Parc se tmPleteSte
Dintre componentelevegetaliei,rolul cel mai important il au diferitele
apeisaiutui
tipuri de plantalii de arbori gi arbugti prin modul de dispunere,ponderea elorvegetale
1ncle11,a;^i1];;:*?Tff;":?:
teritoriald, intindere, forme qi volumetrie. Aceste aspecteale pioiectirii
plantatiilor se coreleazdcu o serie de factori ca: organizareageneraldgi
modul de solulionare a diferitelor folosinfe (dotdri qi amenajdricare rds_
:;[Ttra*'"'"",""#io*,
""J,"i,X!:l!i.lL:1[*ff
ffc anumiteaspectecare
1""'"""titqi" decorativ6'parter$'a')
23-t
z-to
 rrtasivc
't-ipuridesrt'lii d(linit( t( t'cl(tuliu^!e"1""''11'.ll:l:l:lt"lc 5i
''puiii (stattcc)'
sa: 'seniinL:hise
i"hit"
parclurilc vii inaltopor trctcrrina d^eproteclravesera-
la ,---.* --,$
- :il:;;;;;;;":, int.r"rul i' inteiioi.eibeneficiazijocurilestaticeEa )
[ l:1:q""r,'-'---4 locurilepentru
tiei (de exemplu,locurilea"'oJiftna'
(fig.96).
a. Planteleacoperitoare de sol gi cele scundecompunplanul
inferior al soatiului

{das
___J
SEeg
b. Vegetaliade talie mediepoatedelirnitaun spaliucarerdm6nevizual
ffiry Fry4
deschispentru pietoni

:ffi_s_ffie%
&@ffid9e
N 1992
dinamice (b)' dupdRobinson '
Fig' 96' Spafii statice(a) 9i
(dina-
mijloace se pot spalii maiing":t^'';: lun4i
construi
Cu aceleaqi unei alei cu masrve
careinvitd la ti9"ut" fJ" t*"mplu' incadrarea
mice).
c. Arbugtii inalli pot forma incadririle verticaleale unui spa{iu
'* continuitate.al'plantatillor
iHiiffi:%nsitatea qi gradulde
9'7) penetrabilitatepentru
1:'t:
prrvrre
Ei
rn#;ii*i;" ;;ade de ingradlre €rg.
(fig ^98)' ' - -^rx 'l plantatiilor se realizeazl'spalii alungite' de
,:'#:i;J#'*T"p'i'*i;arT:lL?-4(perspec
,r.r*il',#',',::f prin care.privirea poatestrdbate
sau zoni deschise^
(foto color 23, 45;
J pl":t:,.9".i'll:l:asi) (fotocolor
liber,in multipledirecliilpet"uz'"e'i;;t ui"ibilitutt limitate'ingrdditede
30, 58); acestorali seaatt'trolite-;;;; ""
spaliul creatde un lumlniq
masivesau inclusein """J;A;;;ttplu'
t"'"yr;"^;;:);' de la
diferitetorspaliiareo deosebitd iTpo*inle'tranzilia pelsa-
d. Maselede arbori au rolul cel mai imoortantin creareasoatiulur atdtfuncliile' cit qi interesul
o secvenldla altatrebuind.s-al"itft"aqi
corelalialor cu circulalta'
Fig.95.Rolulvegetaliei
in compunerea N., 1992
spafiului,d,/pdRobinson sistic.Ea depindedepozrlraspaliilor
239
238
 a. Spafiuinchisfizic Aivizual b. Spaliuinchisfizic ai pa4ial
a. incadriri preajoase * efect slab de delimitare
deschisvizual

f,ffi
c. Spafiudeschisfizic qi par(ial d. Spatiuinchisfizic Aideschis
inchisvizual vizual

t_,__a,__-
.-afl.tRr. e. Spatiudeschisfizic qi vizual
Sllqr
Fig, 98. Categoriid€ spafii duptrpenetrabilitateaingrldirii

b. Spaliustaticpreainalt - senzaliede apisare,uneori Spaliiledefinitede plantatiipot fi organizatein manierediferite(Ro-

claustrofobie binsonN., 1992):
- dispunere tn progresie liniard, asocialecu o singurd cale de cir-
culalie care le strdbatepe rend sau din carese desprindacceselaterale
pentu fiecarespaliu(fig. 99); traiectoriageneral6poatefi dreaptE,in unghi,
curbdsauneregulatd. in func1iede stilul adoptatSi rolurile atribuite,spa-
liile ingiruite pot fi de aceeagiformd gi mdrimesau, mai adesea,sunt
diferite.Tratareaspatiilorextremeale inlintuirii - ca inceputqi sfhrgital
secvenfei- trebuie sd fie mai deosebitd.Acest gen de organizareeste
foartepotrivitdpentruaccederea la un loc sauo clddireimportantd;
- organizareaspalialdgrupatd:fiecarespatiuestecorelatcu celedin
apropiere.Spafiile pot fi ordonatesimetric, dar mai frecvent 9i mai
functional,ele suntproiectatede mirimi diferiteqi cu importanlddiferitd,
unul fiind dominant. Conexarease realizeazdprintr-o relea de alei care
trebuiesd asigure,in primul rAnd,accesulin spaliileprincipale9i apoiin
celeintermediareqi secundare. Subordonarea mdrimii spa{iilorcontribuie
c. Spaliuliniar preainalt _ dorinfdde stribatererapidi
la realizarea unitdlii compozitionale;
- includereaunor spalii in altelemai mari; un spaliuinteriorpoatefi
Fig.97.lncadririlespaliilor$iefectu
I lor,dupdRobinson
N., 1992 inchis sau pa(ial inchis; dupdcum esteimprejmuireasa, poatefi situat
240 l6 Arhitccluripcisagcrii 241
 rl,:, sir)rcrfic...[
Jncxcnrplul)oirlctj ur)rcrcrrdujoac:i
:_"1'-1:ll
rnconJurat pcrrrrucopii,
cu plantaliiirraltc, ciiruia Sistcnratizarsaplantaliilorare caractcristicitlitcritcitt./unclied. ;;tilul
destlnat -in.intcriorul cstc inrplasatun spa(lu .
copiilordevdrstdmicd, la rlndul fri i""r1r."t l",un gurduiu. dc conpozilie (vezi capitolul 2).
Tratarea arhitecturald in grddinile gi parcurile clasice se bazeazdpc
ordonareageometrici simetricd de masivL arborescenteqi
arbustive cu
yolli:tl" geometricdregulatl, aliniamenteregulate, ziduri verzi gi gar_
duri vii. Aceste plantalii, dintre care unele sunt modelateprin
tundere,for-
meazd spa{ii geometricein acord cu schemageometrici a aleilor gi
mo_
delarearegulatda reliefului.

Fig. 99. Exemplu de cor€larc a spafiilor

staticeli dinamic€,
dupd RobinsonN., t 992

plantaliilorse.linecontde faprul
rntenorulspatiilorne care lg incadreazd, cd ele suntveate atet

_we
,,- i:.lj,o^t::,,*ea.
orn
compactesaumai rarefiate,pot fi constituite"'a,ii Oi, "f_".a.Ele pot fi
ca
saupot permirediferitegradedepeneffabilirar"barierevizualecomplete
u;;i;.'
asrrel, masrvelerarefiate.gia_liniamentele
roanalargd,prezintl asoecte d-earborimatun,cu co_
vizuale oif".ii" irff""iii n
vite: spa{iulde sub bolL de frunzi$,perceput suntpri_
din interior, "u." ?nchis
apare
plan superior,dar permitecr
i,r-'aiir""*,;":il;;T:lffffi:',ffi 'J*lT,'j::ff in

reclionarevizualdclhe un Drnctterminus, ffi:,?jT:Tl

putemicp*.p"rd de privitorul
;ijuat,in-ax.ut perspectivei,
r".aporiuiiiiut.i;;;;,"JilL
lateral
sdobserve progresiv sedeplaseazd
cdmpu.rperspe;,r""i
p, ."f-"".anere arboriror.
Aceteagiplanralii,
observate
deIi aistanli,up* ouJtu"l?u,^ur".
SISTEMATZAREA
"i
PLANTATIILORiN CONSTRUIREA PEISAJULUI c
Aspectul peisajului existent in t.."n Fig. 100.Exemplede incadrare cu.plantafii a unor veder
li io uiuri^".r*f" este luat in i, dupdBaumannA., I95J:
ry:rrucuintesrarea
in"o.po,4i" ;;;;;;#."sante a - culoar vizual; b - priveligte exiitenttr;i _ ptantalil proiectaii,
::1'j*l1t:
ruror elementelor $ia ru_ exterior; d - plantalii fdrtr legarecu peisajul exterioi
legatede peisajut
valoarepeisagiitica.U" .ol i;;;;;r
matizdiiptantatiilor: revrnesiste_
etesuntmltolcegi,.**" (di6'oi.uu."pu.ur. Spatiiledeschisesuntcel mai adeseaorganizate cu partere(peluzcgco_
peisajul exterior (natural sau a. metricede gazon,omatesaunu cu flori, arinjamentede garduii
construit),de subimpdrlire gradare vii tu;sc,
spafiilor,de incadrarea vedenroretc. 9i a aliniamentede arbugtitungi,bazine9.a.);tot partereleprldomind
in alcii-
Alegerea,modelarea
,tao,r"lutaae;;ti;;;',lffsi dir'::,l;Tfi tulreaperspectivelorprincipale,incadratefiind de vegetalieinaltd.
elementimportantdeconstruirea peisajului. :1,'#';fJ#f;if
l?ff:;: Tratarealiberd, mai naturalda compoziliei,. .Jl."ia in utilizarca
tlc
maseneregulatede arbori 9i arbugti,de mdrimi diferite gi cu volunrctric
242 variatd,grupurigi exemplaresolitare.

!4 1

_ ln distribuliagcncralla planta(iilor sc rcalizcazispaliincrogulatc, (lc
la larg deschise pdni la inchise,fie dctcrminindprivctiqtigi pcrspective
ample(mari peluzegazonategi cu vegetaliescundi,suprafel"i" upa;,n.
limitdndvederilegi asigurAnd protecliegi intimitate.Aici elementulordo_
natorestemai pulin vizibil 9i consti in ierurhizarea mErimiisi a modului
de tratarea spafiilor.
In construireapeisajului,microreliefuldetermindaspectevariateale
amplasdrii Si sistematizdriiverticalea vegetaliei
- .Masiveledearboriinalli, situatein terenorizontal,pot fi folositepentru
echilibrareauneicoline.
Volumetriaplanta{iilorpoateamplificasau atenuaformelede relief
pozitive(fig. 59). Plantareade masivede arborisaude arbugtipe o colind
accentr.re zd vizual diferenlade nivel gi invers,cAndplantarease face la
DAZA pAnter.
Vegetaliacareinsoleqtepantelese dispuneastfelincAt,pentruprivi_
torul de la inillime, sdascrndi gi sddezvdluiepe r6ndpriveligt"u.pi"
releJoase.htreruperileplantaliilorpe pantepermitnu numaiorientarea "o-
privirii in sensdescendent, ci qi observarea dJjos in sus,zoneleinierbate
inclinateevidenliindpldcutmodelajulreliefului.ImpresiavizualEa unor
astfeldespa(iiestedinamicd.
Acelagiprincipiu al dezvdluiriigi ascunderiise are in vederepentru
plantareazonelorad.iacente apelor(foto color 53). in anumitezoni vizi_
bilitateaasupraunui lac se lasi mai larg deschisi,in altelepriveli;teaeste
ascunsdsaufragmentati.Chiar pentruvizitatorulcaresedeplaseazd pe aleea
de centurda unui lac esteinteresante discontinuitatea vederii,prin interpu_
nereadepdlcuridesdlcii,chiparogidebaltd,exemplare dearbuEi(fig. 53).
UnitateaSi armoniapeisajului decurgeSi din echilibrarea volumelor
vegetaleintre ele $ a acestoracu spaliile in care se aJIdsau pe care le
definesc.
_ Maselevegetalemari gi inalte,incadrlndpe o laturdo zoni cu deschi_
dereampld,pot fi echilibratevintal, de cealalidparte,cu masivearbustive
saucu grupuri de arbori.
In dispoziliaspalialda vegetalieilemnoase
din parcuri,masivelearbo_
rescentesuntpieselecelemai importante,cdrorali se aldturdgrupurilegi
exemplarele solitare.Acesteadin urmdpot asiguracontinuitateavtzuald.
a cdtgi pe verticald.
plantafiilor,pot creaefectede echilibruspalial,pot accentuarmportanla
unui spaliu.
GrupurileSi exemplareleizolatesepot amplasain variatepozi{ii: cu
rol de punctfocalpentrumai multelinii de vedere(deexemplu,in centrul
244
unuispaliu,caropoiltcli o piall^lao intcrriccllc tlc alci)sauca put]cttcr-
liborc,nraiadcscaclc 'n'
in aranjatltr:tttclc
rninusin axuluncipclsllectivc.
tlisputtasinrctric9i lbarterar centralin oatlrulul.ltltspallu,aspcclele vl-
,uul" fiind diferitcin funcliede direcliilcdc observare' Se evitdcclriva-
lenlagrupurilorin cadrulvizual (un grupde trei nu.va-fiechilibratde unul
simili, ci de un solitarsaude un grupmai numeros);de asemenea' seevitit
repetilia
' aceloragiformalii 9i combinaliide specii'
Grupurilegi exemplarelesolitarese pot situain peluze'mai aproapc
saumai departede alei,uneoriinsolescariile de stationare'Ele reprezintit
in acelagitimp elementede echilibrarea poziliei altor plantalii9i accentc
in spaliuatuncicdndcatitilile lor peisagistice atragatentia'
Grupurilemici 9i solitarii igi evidenliazdexpresivitatea plasticd(si-
luete,culoare,textuid)cind sunt amplasate suficientde detaqatin cadrul
spaliului(de exemplu,o peluzddominatddeun arboreGinkgosauun grup
ae i Cintgo;. Dar qi in apropierea9i pe fondul unui masiv,dacdacesta
esteneutruqi relativ uniform,o speciedeosebitipoatefi pusi in valoare
prin contrasi(de exemplu,unul saumai mulli rdginoqilingd un masivde
foioqi).
bi"a nu se doresteo relalie de contrastcu masilul ci, din contr6'o
mai marenaturalefea plantaliei,grupurigi exemplaresolitaredin aceleagi
speciicu ale masilului se amplaseazd mai aproapede acesta(principiul
rdspdndirii"pumnuluidenisip").
O altdutilizarea gnrpurilor9i a exemplarelor solitareesteasoctereacu
volumeleconstruite(pavilioane,chio$curi,clidiri cu diferitefunc1ii9'a):
ele pot fi proiectateca un complemental arhitecturiiacestora'realizdn-
du-seat6tefectede armoniecAt9i de contrast,mai alesprin talie qi habi-
tus(fig.59,101).
in funoticdo
fo-z4laarborilormari in mport cu o clddire sestabilegte
din qi spreacestea; din acestmotiv nu sc
unghiuriiede vedereavantajoase
situeazdpe direcliaprincipalddevedere,ci in generallateral'
Ptainliile de mai micd indllime - masede arbugti,gardurivii' ali-
niamente,grupuri qi arbuqtiizolati - constituieaspectevizualesubordo-
natecelori"ulirut" de vegetaliainaltd.in repartilialor teritoriali seaplicrl
in linii mari acelea$icriterii, dar la o scardmai redusd'atatpe orizontalil
'Piintr-o
amplasaregi dimensionare corespunzdtoare, plantaliilccottr-
pactede arbugtipot aveadiferiteutilizdri:delimitareaqi subimpd(ireaanu-
mitor arii, ghidareacircula{iei,addpostirea bdncilor,camuflareaullor irs-
245
 J ) ( ( l ( ' l t ) c s l (l r ( ( S i r . \ r l ) u \ l l l l ) l j l l
l ) , l r l r \r l ) ; r 1 ) 1 l l 1 t ) r i r r f . l i t s l l r i t l i l o r t ] l l
t t r z l r r c l rs l l t l i l r l i i l r c o l u l t o z i t i c i . z i r r r l L r -lsr cl r r o r r i5r i e o n l r i l s t( cl c t e x t u r i ,L o l o r r ll.i r n t t ci t l c l i r t l t z e l o l l.o
i l $ i lc l l l l ) s l t l t r i l l l l .
lilor saulllctclor.
Mase de platfie acoperitoare de sol dtr arbu$titAretorigi scmitiititoli

q'll,ffruo,ffl
dodillfimlf
sau din subarbuqtipot fi amplasatela margineapeluzelor,in luttgul unor'
alci sauin cuprinsulariilor de stalionare,inso{itesaunu de accentevolu-
metriceprin introducereade planteizolatemai inalte,cu habitussaufrun
ziq deosebit.Exemple:masiv de Hypericumcctlycinumpunctatde tr"rfbtlc
Yttcca,covor de Juniperushorizontalis 'Glauca'cu exemplarede Chtunut
qryrp cyptu-islttwsoniana'MinimcL Aurea'saude Piceaglauca'Conica'.
Astfel de plantalii scundepot fi amplasateca prim-planal peluzclor
de gazonsaupot face trecereaspremasearbustivemai inalte.Suprafblclc
cu plantejoase pot cons^titui covoaresub arbori izolali sauin lungul alci-
lor umbritede coroane.In unelecazurisunt tratateca modeleintroduscin
suprafala gazonat| (sau chiar construiti), inldnJuite in anumite acorcluli
litmice (de exemplu,prin repetareaformei in jurul unor spalii identicc
oentrubdnci).
Aranjamentul tn plan al decora1iunilorflorale
Fig. l0l. Exemplu de asociere Amenajdrileflorale nu se disemineaziin tot cuprinsulunei compo-
a arborilor cu volume de arhitecturi
zilii peisagistice. Ele sunt elementede sublinierea imporlan{eisau carac-
Plantaliilescunde,fiind sttuate terului anumitorzone,impundndu-se prin formelede ansambluale aranja-
^, maj aproapede nivelul
solului,au mai
aranjamentu
ro.metoi rnentelorgi mai alesprin colorit qi modul de dispunerea suprafe{elorclc
if:'::iff:ij:1,'Ji,prin in pi"', p.i' varialia
in'- culoare.Amplasarealor se face in locuri bine alese:la intrdri, ir, lur.rgul
Un loc aparteil au trandafirii,_a. aleilor principalede intrare,in preajmalocurilor de sta{ior.rare, lAngdclir-
bitussi modulde inflorire.rranqanLi gdror utilizare depinde de talie, ha-
;" di;;;;; diri cu o anumitd importanli.
erectd, seamplaseazdin srurruri ffiere viguroasiei Decoraliunileflorale pot fi asociatealtor elementeomamentale,bazine,
gi solitari,;r;;; iffi u.u,.,gti
anumitespa=1ii.'rrandanrii mari.Ei fAntAni,statui,vase,ziduri de sprrjin,imprejmuiridecorative, jardinierc.
-::ll:yr"(rernontanti
repetatd .;;;i;;;.;;i grcuinflorire
_gruper_ep/oribunda, irr_ii" in func1iede structurareafiecdrei zone, dif'eritelearanjamentefloralc
Drrdal se aranjeazdin masecare pot tiir,rta qi Theahy- pot fi situatein gazon,la margineapeluzelor,uneori lingi qi pc lirnrlul
fi geometric. fpf"r,U"ra", rabate)
a.ciror
pozirie sau unor plantajii de arbugti(masiv,grup saugardviu) saupot fi incastlirlcirr
ll l:",.:I'0",:.. in d;;;rt;;;li;ril1.r,"
aseamdnd
(roto
coror
104)r;"";"-n-l cu,rrunchi
pot
arii de circulalie.Una din celemai intAlniteutilizdri estein cadrulpirrlcn
;J;? ;'ffi :ii::$::Ti' ceiurcdtori lor, undeadeseasuntcombinatecu gardurivii tunse.
airerite
volume
;;il;##p-:T:i*t1l l- potfi dirijali in
palsaleape suporturi
speciale (deexanplu,
formdnd;;i;;;"ffifijrlll 8.5.CIRCULATIA
menta
pergorele,
ur"ua.r",',."'il.;"1_ urcitori,potoma-
J;T:,:t:ffibuqti
'uii"rl
zole.lede sta{ionare,u, in Peisajelepot fi privite de la distantd,perceplialor llind lnai irlcs,.,,1
. ln *'"r,"rl* a vrzitatorilor
este incetinitd(prin concentra ."ur. dar mai adeseasuntexploratecomplex,prin parculgcrcrtlrlr'
ten.rplativd,
mentaresuntd;t;;,;J;;;,,f,
:,:i:#T:'lT,',:;ii:iiil3T::Xiit.:X_ ritelor zone ale acestora;spredeosebilede peisa.jele niltulalc,cclc :rrrr,rrr
216 .jatepentrufolosinlaclirectia oamenilortrebr-rie si pemriti ucccsibilrlrrl, rr
' , 1i
 'l'rascul.alcilorurntca-
;t tlcplasarcapodcstri qi cu difbritc mijloacc (biciclctc,auto q.a.)in intc- r)cr)trua oonstitulull pul)ctavantajatdc obscrvtrlic
riorul amenaidrii. ;;'i;il;" ;i;i"'a pl'ia, strabat;nd denivel'o pantdmai
obliccurtrclc
(in serpenttnel'
Dronuntatd tmpuneun rraseugerpuitde-acurmezigulei
8.s.1.TMPORTANTA
FUNCTTONALA intercalarea de trepte(scdri,gradenuri);
- prezenlaapilor'peisagere'Un lac reclamdtraseede alei careconduc
( in misurain careacest
Parcurile 9i grddinile cuprind ?n mod necesartraseede circulalie care cdtreacesteiemint demareatraclie,il inconjoari
rdspund,in primul rdnd, unor cerinie funclionale : p"tiUil), apropiindu-se 9i depdrtdndu-se ugorde maluri' permit
ir"r"
- asigurdaccesulvizitatorilor prin puncte bine alese,in raport cu cir- "ti" in,i"a"."u i" upa(pentrudebarcadere' traversarea cu poduri)'
u"."r"ifu
--'
culalia exterioardgi cu solicitirile generatede zonele limitrofe (de exem- ep.f. sunide asemenea insolitecel pulin pe o partede cAi
plu, densitateamare de locuitori a unui ansamblude locuinle din imediata ""tgatoare
(ilee, potecd),mai adesea neregulat$erpuitoarc' in funcliedc
a"
unei apecanali-
vecinetate); "i.JuLu1i" ii retienrtmalurilor'Amenajdrilepe malurile
- conducspre diferitele zone organizatepentruanumite funcliuni; "*ir**i* ia'i e"gu, in rimieoara)pot aveapromenade rectilinii'
;;i?;;;;iu,
"-"-i"t""4"f" poatefi
- conexeazEobiectivele incluseSitoate pe4ile amenajerii; de orice fit impun accederea la pozitii de unde
cit de aproape'
- asigurd fluen{a traficului gi confortul deplasdrii (inclusiv utilizarea uarniJ utat ansamblultablouiui pe care il cteeazd". 9i cdderii
in condilii meteorologicenefavorabile). detaliilor 9i percepereasenzoriald a efectelor
;;;;;;;t";r"a
Aspectelefunclionale se realizeazdprin proiectareacorespunzi.toarea uP"t
densitifii relelei de circulalie, prin subordonareaimportan{eialeilor, direc- - dri^"o terenului.in parcurilevaste'releaua.de circulalieestein-
lionarea fireasci, alegereadimensiunilor 9i imbrdcdminfilor adecvate,in- tinsd,Je aceeasistematizarei aleilor trebuiesd permitd bunaorrentarea
o
in corelalie
clinirile longitudinaldgi transversaldin func1iede microrelieful terenului. atit dupdldrgimealor cdt 9i dupddireclionarea
'- formelenaturalealeterenului9i obiectiveleconstrulte'
"ir1i"atif"t,
cu
nu trebuiesd dep[-
8.5.2.STSTEMATTZAREA iN PARCURtgr cRADtNl
CtRCULAT|Et it r"p"., cu suprafalatotald a amenajdrii'aleile
qeascd
''-"in 10-20%,in func1iedenecesitdli'
Circulalia in cuprinsul parcurilor 9i grddinilor este sistematizatl in g.aainif. mici, aieilesuntmai-putinnumeroase 9i mai inguste'Cele
- circulalialimitati la
funcgiede : *ui -fti amenajlri- grddinilefamiliale au uneori
- sttuctura stradald exterioard,caredetermindpozitia intrdrilor qi une- ocupatd€vegetaJle'
"^-^-inpoteci,in favoareaspaliului
simple
circulafie cuprinde:intrdri'
ori direcliile dominantede circulalie interioard(in cazul scuarurilor); ioprinrut parcurilor-mari, refeaua.de
carosabile'alei mixtc
- organizarea interioard: centrul sau centrelecompozitionale,ampla- .r.i pj"t"".i", pJteci, spalii de odihnd,piefe' alei
mici' aleilc
samentulcl[dirilor gi amenajirilor cu diferite destinalii condilioneazdpro- (|eni* pi"t"ti^ 9i vehicull), parcaje'in grddini 9i parcurile
de cele pietonale
iectareaaleilor care trebuie sd asigureo accesibilitatefireasc[, o buni le- )"^-r"uii. i*.tsc, funclia ioi nina preluatdocazional
gdturI intre acestea$i diferitele sectoareale parcului; (fig.4l).
- stilul de compozilie ales. Amenajareageometricd regulatd a unor sec- Intrdrile suntamptasate la intersec{iide strdzisauin punctevizibilc'
un spaliudegajat
toare sau a intregului ansambluse deosebegte net de amenajdrilelibere in Ca" ptitcifaf" suntinsolitede elementede subliniere:
elementedecorativc
ceeace privegtesistematizarea$i traseulaleitor. in primul caz, terenul este ..tior'ai" fluxul de circulalieal trotuaruluistrdzii'
oglinzi de apd, po4i omamentale $.a)
compartimentatde alei predominantrectilinii, care sunt specifice organi- .orri.it" (bazine,fintini arteziene,
zirii arhitecturalea spaliilor; in compoziliile libere, in general,aleile sunt $i plantaliiomamentale ,
sinuoasegi fragmenteazdmai putin terenul; Dimenstonarearnranrorseproiecteazdinraportcuimpo(antaa
unerperspcc-
- relieful terenului.in n:ncge de necesitdlilecompoziliei,aleilepot ocoli tora.Celeprincipaletrebuiesdfie largi 9i s[ nermlil.crearea
suntrezolvategc*
in5\imile, viile sau,din contrd, se modeleazi dup6 acestea,urmdrind con- i*" in irt".io-f terenului.in fiecventi cazuri,intririle
omarnentalo'
figuralia solului. O indllime care domind priveligteaimpune accesulla ea, *et.ic, cu parteredecoratecu flori, incadratedeplantalii
249
248

Alcile din parcuri Sigridini sun(sistcrrrirtizatc asllcl:
r ca pozitiein scherna gcncrall:
- alei de accessaude intrare:
- alei intermediare;
- alei de cenfurd.
. ca importanlda traficului:
- alei principale;
- alei secundare;
- alei de detaliu (cele mai inguste).
I.dlimile aleilor se proiecteazlin funcliede mdrimeaamenajirii qi in-
tensitateatraficului, plstrAndu-sesubordonareade mai sus.
Aleile de accessau de intrare fac legdturaintre intrari gi releauainte_
rioari de circulalie. Ele pot fi rectilinii sau uneori curbe, conducAndcdtre
un punct de interesal compoziliei. Ldrgim^ealor se proiecteazi in funclie
de importanlaintrdrii gi mdrimeagrddinii.in parcuriiegi grddinilepublice
se asiguri o lifime minimd de 5 m.
Tn cazul unei circulalii pietonaleintensealeile principalede intrare pot
avea lirgimi care depdgesc10 m (parcul Tineretului din Bucuregti) sau se
pot structuracu mai multe cdi paralele,de exemplu :
- doui alei echivalenteincadrind un partersauun ansamblu partere:
de
- trei alei separateprin aliniamentede arbori; dintre
acestea,ui..u."_
dianr este mai largd, cele laterale fiindu-i subordonate(intrareain parcul
Heristrdu dinspreArcul de Triumfl.
Uneori intririle cu alei multiple sunt conflguratedivergent,asemdnd_
tor unui trident, cea din mijloc fiind principald. Un exemplu este intrarea
in Parcul Stadionului Nalional .'Lia Manoliu.. din stradi Maior Coraw
din Bucuregti.
Aleile intermediare alcdtuiescpondereacirculaliei intr_un parc. L[fi-
mea lor variazd in general intre 3 gi 6 m, dupd importanta traficului atri_
buit (alei principale 9i secundare);acestorali se aldturdgi cele mai inguste
alei, de detaliu,a cdrorlAlimeminimd estede 1_1,20m.
Aleile de centurd formeazdun traseuperimetral,cu funclia de a extin_
de parcursurilede plimbare qi de a reuni integral sau parfial acceselecdtre
interiorul parcului.
In generalestede dorit proiectareaunei circulalii de centuri cdreiasd i
se asigurecontinuitatea(circuit completin parcul Romanescudin Craiova).
In unele parcuri intinse, configuralia terenului gi a apelor,caracterulzone_
lor limitrofe nu permit totdeaunarealizareaunui inel perifenc continuu al
aleilor(ParculHerdstriudin Bucuresti).
250
fl
i [)c tercrruriloulioi,alccapcrinictralir:r gliltlilriipoatcconstituitrascLtl
I principalde circula{ic,asigurAndparcursulccl mai lung 6i cuprindcreain
cdmnulvizual a celor mai mari dimensiuniale terenului.
in trurnu generalda circulaliei unui parc trebuie sd se realizezeo bunl
structurarea categoriilor de alei, o direclionare9i dimensionarecorespun-
zetoarefunclionalitdlii 9i bunei orientiri in teritoriu a vizitatorilor.
Ca forme ale traseului, aleile, fie principale, secundaresau de detaliu
pot fi rectilinii, curbe centratesau sinuoase,asamblatein funclie de ma-
niera compozilionald adoptatdgi de conexiunile necesare.
Aleile rectilinii au in general laturile paralele.Ele pot defini compo-
zitii geometrice,pot conexape direclia cea mai scurti 9i mai fluentd dife-
rite obiective din cuprinsul amenajdrii.
Aleile curbe centratepot fi sectoarede cerc sau cercuricomplete,asam-
bldndu-sefie cu alei rectilinii, fie cu alei sinuoase.Uneori, pot fi concen-
trice, organizateintr-o relea de circulalie cu structuraradial-concentricd.
Aleile sinuoaseau traseulin curbeprelungi, ale ciror inflexiuni se aso-
ciazdcu unele elementecare motiveazd schimbdrile de direclie: configu-
ralia terenului (microrelieful), prezenlaunor obstacolenaturale sau create
(vegetalie,unele elementeconstructive).Pe^aceeaqi traiectorie,aleile si-
nuoasesunt mai lungi decdt cele rectilinii. In funclie de necesitdliletra-
ficului pietonal ele se pot ldrgi gi ingustaprogresiv; ldrgirile corespundcu
schimbdrilede directie saucu zonele de stalionarepe bdnci.
in proiectarea traseului aleilor sinuoasese evitd curbele qi contra-
curbelerepetate;acesteasunt necesarenumai pe terenurilein pantd accen-
tuatd. Un traseu prea contorsionatnu permite o buni fluenld a circulatiei
qi in acelagitimp genereazio stare de tensiunevizuald. Uneori, un astfel
de parcurspoate fi adoptatin mod deliberat,de exemplu in unele sectoarc
ale parcurilor de distraclii, pentru efectele,,surprizd".
Intersecliile aleilor trebuie sd se facl sub unghiuri care nu inconro-
deazdtraficul (se eviti unghiurile prea asculite).
Fiind zone de aglomeraregi interferen![ a circulafiei, intersec]iile sc
lirgesc corespunzdtorprin tdiereaunghiurilor cu linii curbe de racord, carc
asigurdo tranzilie bund de pe o alee pe alta.
Numai in anumite sectoarede compozilie geometrice,in care din rno-
tive vizualejocul liniilor gi unghiurilor suprafelelornecesitdp[strareaca
rtare, nu se recurgela racorduri curbe. Totuqi, astfel de unghiuri sunt grcu
de menlinut,existind tendinlafireasci a pietonilorde schimbareprogrc-
sivi a direclieide mers qi deci de tiiere a acestora.Soluliaesteintroducc-
251
 rca dc obstacorc vcgctilrc(gartrurivii.ysiruc()nsll.ucrivc
gratecompoziliei. (rncrilrrcc), intc
dcourativc.Mai lcritc tlc ztrionrot ;i tlc rnirrr;rliir
circrrllrlicisrrntspuliilc
ln zonerede interferen^fe a aleirorsc proiccteaziadcseainsurc amenajatc in pozi[ii nrai rctrasc,acccsulliirrtlasigurattlc alci de tlclaliu
vrerea traficului,carepot fi circulzu.e dc trc_
rou fo.rn" a"riu*ana saupoteci.Acesteapot alcirtuiambianleagrcabilcgi reoonfortante de undc
sau alte forme mai aerodinamrce,care a" la triurrghi
"u
asigurd se pot deschidepriveligti cdtrezoneleapropiatesau,din contr[, veclsrilc
pielete o fluentd satislicitoare.
din parcurisi grddiniautuni1iad;-;;ilfpj"*"1e, se limiteazl, conferindspafiuluimai multd izolare.
ind punctede interesla intersecfia consritu_
mai multoratei:tocurrde intAlniregi Aleile carosabile, necesarepentru uz gospoddrescAi pentru servirea
stalronare,
avdndsaunu u1 centralomamentui(iu.in, fhntdnd,sta_ anumitor obiective din cadrul parcurilor, trebuie sd aibd trasee scurte $i
floral). O lo1,_u
piali mare,cdtrecare sunt direclionate dacdesteposibil,separate de aleilepietonale.Ldlimeaminimd estede 6 m
311,^,111?il""lt
poatetunc]ionacacentrucompozilional, alei
cu o trarare pentru sensdublu.
;;i::[i" corespun_
Circulalia de serviciu poate utiliza gi unele alei pentru pietoni, avdnd
Mai-adesea astfelde ple{eau formegeometrice. in vedere frecvenla redusd a autovehiculelor (inclusiv a mijloacelor de
. Raporturile dimen-
ldrgimeapielei ei un elemenld";;;;; intrefinerea spa{iilor verzi).
:l:Llf li:i:
stabrtesc u.prurut centralsc
proporfionalcu importanfa zonei,ldrgimea Parcajele interioare,necesarein anumite cazuri in parcuri, se situeazd
gi nura-f aleilorcarc
accedin piala.imporrant.o:-rni cdt mai aproapede limitele terenului.
Iudndu-se in considerafie ? "lem"ntulul.""i.:"i 1r"ur1i.", ldrgime),
distanlele Afluenla de vizitatori care folosegtemijloace proprii de deplasareim-
de perceperevizuald(agacum s_amai
aratat'cel pulin de doudori indllimea'obiectrrri, pune proiectareade parcajein imediata vecindtatea parcului. Parcajemari
p""i. a fi observatin
?ntregime). necesitdmai ales parcurile de distraclii qi pddurile-parc.
Intersecliilerezolvateca piele pot
aveagi forme asimerrcegeome-
trice sau libere; cele de mz
bdn",, ur" ;;;; ; il,, ;;11 f; :::: i"1, jil'5:*'ut"n,'l.ui "u
8.5.3.TMPORTANT,A COMPOZTTTONALA
A ALETLOR9l INTEGRAREA
LOR iN PEISAJULPARCURTLoR
SI GRADTNILOR
potecitesuntciile pietonate
celemai Gr;;];:; ] 0,, rnl qi mai pi_
tore$ti,carestribat anumitesectoare_ale
detaliiale compoziliei.uu
".l,Hr",
amenajdrii,conducana spreunele
Rolul funclional al aleilor se impleteqtein mod organic cu importanla
.ni.e i.po.tuila, pturut"in po_ compozi!ionali a acestora.
"l:T::,".d..ui
ziiii mai retrase.Traiectoriile potecilorpot fi a" ur"L"n"u rectilinii, Parcurile 9i grddinile, fiind alcifuite dintr-o serie de spa{ii qi scenede
centrategi foarteadesea, curbe
neregulatsinuoase. peisaj, implicd migcarea,prin care imaginile in succesiunese contopesc
h u..*ujtd.le clasice,poiecilesuntutilizate intr-o perceplievizuald gradat5.
_,. pentrusubimp[rfireaanu_
mrtor partere,alcdtuinddeseneomamentale Dispozilia unui plan esterareori vizutd dintr-un punct fix, ci mai ade-
ce decupeaza covoarelede
gazonornatesaunu cu flori, borduri seaesteperceputddintr-un numdr infinit de punctede observalie.De exem-
de buxus,bazine.'
Spaliile de odihnd plu, o perspectivdimportant[ esteprivitd frontal in axul sdu principal, nu-
Fdcdndparte din ariile de circulafie, mai pentru scurt timp, cdnd pietonii se opresc din plimbare sau se odih-
acesteatrebuietotu$rfbrite de
direcr.Ele pot fi rezervatechiar;" ,;;*"1;eilor, prin crea- nesc pe blnci amplasatespecial in punctul principal de observa{ie;per-
*Y t]*1,
rea la anumite intervalea unor in^tranduri later;leg"o,*,.i"", pentruam_ ceplia completd a perspectiveiare loc prin parcurgereaaleilor care o tra-
plasarea de b6nciindividuale sauin mici g.pu.i. p;;i;il. ,,nuour", verseazl,o incadreazdsauo subliniazd,in funclie de structurareazonel.
p:: proiectaca ldrgiri sau u."r_
::_^,-r:curbi. ,,buru,iare,.,inr".iiJu-_r_ in amenajdrile simetrice, aleile au un rol compozilional important,
llnla armonrosin
trama lor participAnd direct la evidenliereacaracterului formal al peisa-
Spa{iile de stafionarese po^trezolva gi jului. Organizareageometrici a suprafelelor rezultd din desenul aleilor:
ca arii detagatede aleea pro_
priu-zisd,prin intercalarea
a" mgiiu"rzi;.-;;";#,T "plantalii ele delimiteazdparterele,pot alcAtui axe putemice (alei rectilinii lungi, cu
joase,
252 qiruri de partere).

2s3
 Compozi{iilcpot li intsgralrcirlizitlccu o structuritgcollctrical
_ rcgu_ pcrspcctivclc rrucoincidniciotlatir pcisagisticir
cu aloilc.Aicr irrrportanla a
latd a aleilor sau cuprindanumitescctoarcorganizatein
aceastamaniorir: rrlcilor nu ests mai micd, dar este mai subtilir.I'arcurgcrcalor, umrind
in zonele de intrare,in pielele interioaresauirifala clddiriror.
culbcle ;i contracurbele, deteimini vizitatoruluio schirnbaresuccesivira
Dimensiunile parterelor gi ldrgimea aleilor se corcledzapropo4ional
. _ rnghiurilor qi distanlelorde vedere,o varia{iea perceperiispaliilorqi pri-
qi depind de importanla zonei pe careo definesc.
vclig-tilorin func!iede acestea.
Addncimea gi ldrgimea perspectiveipoate fi rezolvata
cu grupaje de In general, pe parcursul aleilor sinuoaseprivirea nu trebuie si cu-
partere simetrice fafd de o alee centralAsau cu partere
dispuie in axul prindd mai mult de doud schimbdri de direclie succesive;restul traseului
perspectivei,incadratede alei laterale.
cste camuflat de mase de arbusti sau arbori. eventual de forme de relief
Fchilibrarea compoziliei se rcarizeazdmai
^ interesantcdnd varietatea pozitive.
se imbind cu simetria. in mod frecvent,in parcurile clasice
o sult6 de par_ in trama generalda circulajiei, aleile sinuoasedivizeazdterenul in su-
tere dispusein acelagiax este alcatuitadin elementeechivalente,
sub for_ prafeleinegalegi asimetrice,conducdndde la un obiectiv la altul, de la un
md de dreptunghiuri arungite, care creeazd, un anumit ritm al succesiunii spaliu la altul, parcurgdndformele de relief sau ocolindule.
regulate.
Anumite sectoaredelimitate de alei pot aveadimensiuni mai mici, in-
De multe ori este mai interesanti asociereade parterernegale
in lun_ trAnd in cAmpul vizual, astfel cI aranjamentulformei suprafelelor,liniile
grme, care se repeti intr-o anumitd ordine (dreptunghi
altemdnd cu pdtrate). lluide de alei pot fi pllcut percepute.
De exemplu, pentru o suitd scurtd, ordinea fi:
ioate- doud dreptunghiuii Directionareagi viteza circulaliei este controlatd de alura sinuozitdli-
avdnd intercalat un patrat sau invers, doui pdtrate
av6nd la mijloc un lor, lirgimea aleilor, modelareamicroreliefului,aranjamentulvogetalieiadia-
dreptunghi.
cente,formele spatialedeterminatede vegetalie,amplasareaconstrucliilor.
O axd putemicd, determinatdde o alee lungi, rectilinre
sau de doud in parcurile modeme, circula{ia imbind structurile geometricede alei
alei paralele, este obositoare gi adeseamonoind,
de aceea uneon se cu traseelesinuoase;acesteadin urm[ domind in suprafalaterenului, fiind
recurge la expansiuni laterale - suprafeleadiacenteldrgite,
organrzatecu mai ugor adaptabile poziliei diferitelor dotiri gi amenajdri.Indiferent de
arii de stalionare,fAqii verzi, partere,bazine q.a. O astfil
de tritare, inso_ rnanieracompoziiionald,aleile trebuie sd asiguretranzilia pldcutd9i agrea-
{itd de planta}ii de direcfionarea vederii in sensaxial, permite extinderea bil6 fizic Ai vizual gi rezolvareasatisfecAtoare a conexiunilor necesarein-
gi restrdngereasuccesiv[ a cAmpuluivizual lateral,
fEii a anihila interesul tre Dunctelede interes.
cdtre obiectivul final (foto color l9).
Compoziliile geometriceregulatese pot baza gi pe o structurd
. de alei 8.5.4.ASPECTE
ALECONSTRUCTTET
ALETLOR
circulare centrate.Important in acestcazeste asigurarea
dominanlei cen_
trului, ca element ordonatoral aleilor concentriceqi al celor
care accedin ivenAcAvrNlrlE ALETLoR
zond, traiectorianormald a acestorafiind radiald.
Aspectulaleilorestedat gi de materialelede acoperirea acestora, carc
Aleile rectilinii pot defini gi compozi;ii geometrice asimetrice.
Aici imprimdo anumitdtexturi.
traseelede circulalie sunt adeseamai puginprecise,fiind
intrerupte de schim- In funcliede tipul traficului,pantaterenului,criterii esteticegi econo-
bdri de unghiuri saude intercalareadiferitelor suprafeJegeometrice.
rnicese pot alegediferitesolulii. Pentrualeilepietonalese folosesc:pic-
este necesaradireclionareaclard a paicursului pnncipal
,_^.^9110 se pro_ triq, criblurdde piatrd,asfalt,uneoribetoncu anumitefinisaje,dale,pia-
tecteMa o tralectonecontinui sau avdndintreruperi pulin
importante,lafd trd,pavele.
de care se dispun asimetricsuprafeteinegale,deierminate
de alte alei. Texturaaleilorinfluenleaz[vitezatraficuluipietonal.
In parcurile Sigrddinile amenajateliber (mai aproapede
stilul peisa_ Aleile agtemutecu pietrigsaudalesugereazd gi determindo plimbarc
ger),.aleile nu se impun vizual in aceeagimdzurdca
in compoziliile geo- mai lenti, suscitindinterespentruplanulsolului,pentrudetaliilede corrr-
metrice: traseul lor sinuos esteparlial disimulat cu ajutorul
vegetatrei,iar pozifie(vegetaliemici, aranjamente floralein combinaliide formeqi oukra-
254
2.55
 i,il--n:':t-|"'l5i rrclr'ur,crrrit,.cr.crrrulrc
r'.r 'r'itr. ;;irrrirr
c.'r,r.lir'rr,,irr t lllolltlllcl)c scllclctlllelil
srrrrttlirt sc;uttlttt
tlnt1rtll
clrciil
aspcctclcvizLrllc dc unsunrltluprinrcazir dc cir.cula{ic (alcr,plirllirIrrrc)
asLrprir
clclaliilor. lic, pe patdln bcl()llf .r.
Imbricirninlile areirorpot contribuila
csteticafi oir'n"t,u,rut"u unuuri_ Potecilepot fi rcalizatesimplu,din palmiintbiitut,acoperltctl lllslp sau
tor zone in cadrul parcurilor.
Spaliile largi de circulalie cu imbrdcdminte pietriq (foto color 77). Foartedecorativesunt cclc construitedin dale,incas-
- osfutticd au un cororir crcs_ tratein gazon,la nivelul solului; dalelesunt fie a$ezatepe un singurrind, la
de aceeapentru atenuareaa"estel imp.esii,
:]^O-:f"n"rl,,
rnrefcalarea de pavaje decorative,desenegeometriceiau
se recurgc la mici intervale(foto color 103),fie dispuseugor decalat,altemativ [a sdnga
trebuie
muri sau bazalt glefuit, incastratela nivel. libere din mar_ 9i la dreapta(aqa-numitul,,pasjaponez") (foto color 62); intervalele
sdasiguredistanlamediea unui pasintre centrele dalelor (0'65 m)'
Foarte decorative sunt dalajele: ele pot
fi executatedin lespezi natu_ Aleile si ariile carosabiledin parcuri sunt,de reguld,asfaltateqi uneori
rale.depiatri, dale cioplite,-dat"ain
U"ton, .*i"f" de lemn, cdri_
mizi (foto color 105, 106, 107,108). ".."rf betonate,pavatesau acoperitecu macadam.
Aspectul suprafe{elor,modul divers de Structura de rezistenld a aleilor se proiecteazi corespunzitor cu im-
aranjare,combinaliile cu alte portanlalor 9i naturatraficului (pietonal,carosabil'mixt)'
materiale.(deexemplu, pierre rorunjite
$i rni.i ;;;;, piuira p"nt.u
pavaje,pietrig),imbinarea "uri"a
n.n*n?Tt:
sorulii
care,r".:::HffiHrff::jll constituie NIVELMENTULALE1LOR
Dalajelede beron,foarrefrecvenrr"i*ir" "il,gazon, Comoditateadeplaslrii pe alei este,de asemenea,influenfatl de incli-
i"l."r"ni, r,ira mai ieftine narea terenului gi de practicabilitateatraseelordupd precipitalii' Trebuic
uS9.de procurat,pot fi realizatein uuriul.-rn-oOuri
It ;1nu1
(pdtrate, atdt ca formi ficuti menliunea specialdcd pondereatraseului trebuie sd permitd qi per-
dreptunghiulare,
hexagonale, circulare), texrurdqi colo_ soanelorcu deficienle motorii qi adullilor care plimbd copii in cdrucioarc
Suprafata pecarese "at;i;;
pout. n n.tedd, rugoasd,
:,:131"_111". 199). cu moder
plet'$ maxe,aparent, "ur"a cu sd acceadi in diferitele zone ale amenajirii.
imprimat, de curoareacimentului sau co-
lorate diferit (verzi, rogii, grena, cdrdmizii Din acestemotive pantelelongitudinale 9i cele transversaleale aleilor
trebuie_sd concorde cu aspeorulsau caracterul $.u.). Ai";;r"u materialului se proiecteazdcu anumite inclindri, in func1iede relieful terenului 9i tipul
zonei de parc, cu materia_ de imbricdminte, pozilia in rambleu sauin debleuetc.
lele folosite gi pentru alte construcliifunclionale," ;;;;;^;ir;'i;;il,
ziduridesprijin.imprejmuiri, "' Pe terenurile relativ plane, scurgereaapelor pluviale se poate realiza
pavilioane.
Pavajeledecorativese ulrjizeazep.",-""jU.." ",.1i fZrd pantd transversalddacdprofrlului longitudinal i se asigurdo pantd de
pretonale, ,ectoareale pielelor 0,5 - | Vo.
alelocurilorde odihnl,peniruspaliife
"rr.i*ornamentate
apdldeninddirectdin oavai cu;ocuride Pe terenurile denivelate,pantele longitudinale maxime admisibile ale
s.a.Eie sunt.;"i;; i;;'l;;'pratrn tdiatd,fie aleilor pietonale sunt :
din pietremici de r6u, sortlte pe dimensiuni
mitemodelegi combinatii. il"i;;;;J.blate in anu- - 5 o/oin cazulimbricdmintilor de asfalt,beton, dale ;
pauajedin piatiacubicd,obignuiti, - 10 7opentru aleile Pavate;
. celedin mici modulede dife_
rije llte din beton,compactesaualveolate - L5 7o pentrt aieile balastate.
pimdntformg 1"*" p"..ii incastrarea de in cazul aleilor carosabiledin parcuri limita pantei longitudinale cstc
ei cultivareagazonului)(fig. 110),*"i;;;;;;; pratrdde rdu, de 1 Vo.
t"r":ul indicatepentruate,re. c-osauite."T;fit,;; grddinilepar_
,r*^'l
trculare,moduleleprefabricatese.folosesc inclinarea aleilor se poate reduceprin stribatereaoblici a curbelor dc
in pr"r"ni fi fentru aleile in_
g:rst:rlind mai uqorde procurat$l de montat,lari ca aceasta nivel gi chiar prin serpentine.in acestcaz,in zonelede curbur6,aleile schim-
idealddin punctdevedeieestetrc. sdfie solutia bindu-gi diretlia, se proiecteazdldrgiri corespunzdtoareqi modificdri dc
I-emnul esteun materialnaturalfolosit inclinaretransversale.
mai alesin grddinileparticulare Reducereapantelor longitudinale ale aleilor pietonale se poate face in
(esenlerezistentegi tratatepentru
o mai bundau.abihta'tej. anumite soatii plus prin .foloslrea gratlenurilor:treptede-alungul aleii, la intervalcmai
2s6
l7 n rhilcclurii pcisllScri
251
 nrari, caloulatcastl'clincat si asigurco cadcnlf,buni a pagilor, 8.6.1.TERASELE
prin ur_
careasaucobordreaalternativdcu piciorul stdnggi cel drept(numdr
impar
de pagix 0,6 m). Pe terenurilecare beneficiazdde dif'crcnlcdc nivel se pot proiccta tc-
Iltre qepte, prin indl{imea de 10 - 15 cm a acestora,panta trebuie rase-belvederidomindndperspectivasau priveligteaasupraunui lac, asupra
sd
se reduc[ la maximum 6%. Treptelepot fi din zidirie, piutia ,u,, compoziliei peisagistice de pe cotele mai joase. Frecvent intAlnite in
lemn dur,
in functie de imbrlcbmintea aleii. parcurile9i grddinile clasice(foto color 120, 126), avdndrezolviri stilistice
Accesul pe pante sau strdbatereaunor diferentede nivel necesitd adecvate,teraseleigi gisesc locul gi in amenajdricontemporane,cu o tratare
ade_
seaintroducereade scdri pe traseulaleilor (subcap.g.O.t.;. modemd.Ele pot fi insotite de balustrade,ziduri de sprijin, scdri 9i oma-
Pantele transversale ale.aleilor, necesarep"nta mente arhitecturale sau de arti plasticd; uneori, cind diferenla de nivel nu
apelor
pluviale, se stabilesc in funclie de panta longitudinald,"uu"u_"a
tipul constructiv estepreamare,teraselesunt amenajateca platformeconsolidatede taluzuri.
al aleii, pozifia in rambleu sau debleu. pe ierenurile onzontale,
aleile
inguste se proiecteazi cu pantd transversaldunicd, iar aleile 8.6.2.SCARILE
mai late de
2,5 m, cu pantd transversali in doud versante (cu bombament
central).
Aleile de pe terenurile inclinate se realizeazdcu panti transversald Cdnd panta terenului este puternicd qi aleeanu se poate trata in plan
unicd;
aceastaeste orientatd spre aval, daci inclinarea ierenului este inclinat (depigind limitele menlionate anterior) scdrile apar ca elemente
micd $i in
contrapante, cu gan{ de scurgere in amonte, c6nd inclinarea necesare,funcfionale.
terenului
este mare. Scdrile de grddin[ se diferenliazd de cele ale clidirilor, deoarecetrc-
Valorile pantelor transversalepenfu diferite tipuri de alei variazd buie sd se integrezefErd a intrerupe sau contraveni liniei generalede pro-
astfel:
- I-2 Vopentrualei asfaltate,betonate,
dalatJ : fil a terenului; de asemenea,trebuie sd fie comode,sd corespunddritmului
- 2-3 Vopentrualei pavate
; de mers al pietonului gi sd asiguresigumnla folosirii (si nu fie alunecoasc
- 3-5 Vopentn alei cu balast.
qi prea abrupte).
Valorile mai mari se stabilescpentru pante longitudinale mici (sub Pe pantele slabe, gradenurile rezolvd o deplasare fErI eforturi
3 Zo),
iar valorile mai mici (minimum t-3 V.) pentru pante longitudinale (subcap.8.5), insd pe pantelemai mari estenecesareproiectareade sciri
mai
mari, careugureazdevacuareaapelor. ale cdror trepte sunt dimensionate pentru a preveni oboseala urcdrii.
Proiectareaprofilului transversalal areilor se coreleazdcu modelarea itrdltimeade 0,10-0,15m gi ldrgimeade 0,45-0,35m corespundmirimii
terenului, urmirindu-se o perfecti racordarecu nivelul peluzelor. medii a pasului unui adult (se utilizeazd formula 2H + L = 0,65 - 0'7 m).
Cea mai frecvent folositd dimensionareeste0,12 m (H) cu 0,4 m (L).
8.6.CONSTRUCTilLE
DECORATTVE
gt FUNCTTONALE Cind terenul nu este prea inclinat, scarase poate inscrie perpendictt-
lar pe curbele de nivel, incastratdin profilul terenului. Daci inclinarca s:t
Parcurile9i grddinilecuprindelementeconstruitespecificecarecom_ nu coincide cu cea a solului, se prevdd zidulele lateraleinclinate sau l'tlo-
.
pleteazl peisajulsaucarerispund anumitornecesitili irnclionale.Unele delatecu paliere succesive(in trepte).
construclii decorativepot constituipiese importaniede focalizare Formele scirilor sunt variate:pe lAngdcelesimple (drepte),in parctrri
sau
onentiuea percpectivelor(bazine,fantaniafieziene,pergole).Altele se int6lnesc scdi cu accespe mai multe laturi, scdi semicirculare(anitclc
au
in primul rdnd^un rol funclional,dar trebuiesd fie in aielagi timp categoriipermit alegereamai multor directii de plecarela piciorul scirriil.
fru_
moase6i si seinscriearmoniosin peisaj(scdri,ziduri de sprijin g.u.j. scdi tn unghi (de exemplu,pentru accesulpe o terasd)(fig. 102).
fUa_
rimile, formelein plan gi in elevafie,materialeleutilizatep.nr* Uneori terasapoate fi mdrginitd de o scardvasti care poate suplini tlll
liile de parc se aleg in concordanldcu importanlaqi .u.u"t".irti"il"
"onrt-"- taluz sau zidurile de sprijin.
zonelor in care sunt amplasate(scara,propo4iile, maniera stilisticd, Terenurile prea accidentate,cu pante lungi, impun tratarea scitrilot'
folosin!a). mai variat6,pentrua se evita aspectulmonotonal unei suiteprealungr tlc
258 259
 tfcptc $r pe't.t r.o('lcorca'b.sc1ii qcrrcr^tcrlc t'l.crcn[a
tlo nrvcl, .l.rtlttcla Materialedo construcliol sctrrilor
se grupeazi in suitc itttpure(pdni la .raximum ll
sau l3), intrs carc sc Materiulelaaparurtc utilizatcin construcliascirilor sc alcg in I'unr:1ic
intercaleazd paliereugor inclinatein sensulpunt"i gl u .a.o.
lungime co- cleaspectulornamentaldorit, de rezolvareaaltor elementcdin proximitatc
resprrndeunui multiplu de 65 cm + o ldlime de
treaptd(pentru alternanla (cu caretrebuie sd se acorde)qi de rezistenlaceruti.
urcarea trepreale fieclreiserii).ii i"^"n"u, tror"ut
l1lllr se]"
scarrr -primei Treptelepot fi: dintr-un singurbloc de piatrd tdiatd(foto color I i2); din
-adapteazdconfiguraliei terenului mai abrupt, prin schimbiri de placaj de piatri pe contra-treaptdde beton (treaptaiese in afari cu 1-3 cm);
unghiuri in dreptul palierelor.
din lespezide piatrd consolidatecu beton (foto color 113);din lemn (mai rar,
in grddini rustice)fasonatin traversesau rotund (foto color 114); din beton
finisatin diferitemoduri sauplacatcu daledin beton(foto color 115).
Suprafalatreptelor trebuie sd fie suficient de rugoasi, iar pentru scur-
gereaapei, sd aibi o uqoardinclinare in sensulpantei. La sc[rile executatc
din dale,contra-treaptasuperioardse sprijind pe treaptasituatdsub ea. DacI
necesitdziduri laterale,acestease construiesccu sprijin pe trepte, marind
astfel rezistentaansamblului.

--"F+;=- ____J----l
8.6.3.ZIDURILEDE SPRIJIN

E r"--- in parcuri 9i grddini, zidurile de sprijin utilizate pentru separareasupra-

felelor denivelate gi pentru suslinereapdmdntului instabil au, de aseme-
nea, gi rol decorativ.

trP Arhitectura zidurilor, ca gi cea a scdrilor, se proiecteazdin acord cu

Fig. 102. Model€ de scjlri
P: * teren in panti accentuatd,traseul aleilor
.. .
linia de maximd inclinare, ci oblic fajd de curbele
111); de aceea,in zona sclrii estenecesari o modelare
microreliefului, pentru ca ea sd se inscrie armonios
in profilul terenului.
260
nu se proiecteazdpe
a" niu"f (fbto color
corespunzatoarea
stilul gi caracterulzonei in care se includ: clasic, rustic, modern.
in general,zidurile regulate,cu aparenlaputemic construitd9i finisaje
superioare,omamentatecu basoreliefuri, statui gi frnt6ni in niqe q.a. (foto
color 14, 17), altldati mult folosite in parcurile clasice,sunt mai pulin uti-
lizate in orezent.
in parcurile 9i grddinile actuale sunt preferatezidurile de sprijin din
piatrd naturald: lespezi (pietre plate) suprapuse,blocuri tdiate, piatrd ne-
regulatd care pot fi asamblatein modele cu efecte decorativefoarte difc-
rite (foto color 112).
in acestecazuri, mortarul saubetonul utilizat pentru soliditateaansanr-
blului poate fi complet invizibil sau aparentnumai la rosturi, in func1icrlc
aspecfuldorit. Din motive esteticesunt mai indicate zidurile cu aparcnlir
integrali din piatrt naturald.
Pentru economiade materialnahrral,in unele situalii se folosesoziduli
din beton brut sau striat, in care se incastreazdap ent pietre plate aiicz tc
orizontal, in giruri paralele distan{atesau grupuri neregulatede pietrc surr
bolovani: coronamentulse realizeazddin dale.
201
 UIr aspcctpadicularil rcalizcazi
z,idurilthtfloriteconstruitenrai adc_ l)inrcnsiunilc,lornra,aspcctularhitocturali;i rrrttcrialclcaparcntoalc
sea din piatrd (integral sau doar aparentd),
cu niqe pentru pamant vegetal construc{ieibazinelorse proiecteazein raport ou mdrirneagridinii sau a
(conexate cu volumulde ndmdntsusli;i, i" ;;,;'ilinteaza
A" rocdrie.(fig.
t03).Gamaplantelor aiiarite spaliuluiin carese incadreazd, stilul amenqlrii, prezenlaaltor construcfii
-rP:"ji poateasigura o paletd
coloris_ dc Darcetc.
ticdinteresantigiegalonarea
aspectului
decorativAur-a"inio.,."_ in spaliile vaste se pot folosi oglinzile de apd - bazinede mari dimen-
siuni, cu functie reflectorizantda peisajului inconjurdtor sau a anumitor
elementearhitecturale(cl[diri, statui, coloaneg.a.)(foto color 1, 15).
O compozilie apartein gridinile clasicesunt a$a-numitele,,parterede
apd", cu bazine omamentale combinate cu spalii cultivate, decorate cu
desenede buxus, gazongi eventualflori (foto color 116).
in grddinile mici, familiale, un mic bazin poate constitui un motiv
decorativ gi in acelaqitimp o modalitate de preincdlzire a apei provenite
din foraj sau de stocarea apei de ploaie (pentru speciile calcifuge).

Caracteristicile constructive ale bazinelor ornamentale

Formele bazinelor sunt variate: cele regulate (pdtrate, dreptunghiu-
lare, circulare, hexagonale,uneori stelate) sunt utilizate mai adeseain
Fig. 103.Ziduri inflorite zone amenajategeometric: la intrarea principald intr-un parc, in pielele
interioare, la interseclia axelor principale de vedere sau de circulalie, in
La proiectarca zidurilorseauin vederecdtevareguli:
- fundalia trebuiesI fie denivelareanegativd a parterelor bulingrin, in fala unei clddiri cdreia ii
mai putemica,;; i4i;"";^;gald cu o subliniazd arhitectura, in centrul unei gr[dini patio etc. (foto color 15,
din inillimeazidului; treime
- profilul zidului, oentru 18). Bazinele circulare se potrivesc Ai in compoziliile libere, iar cele
un[,:ui"^-a"'T&il"#",:"il#;;fiH:"jl.T1fi
:T,,il:fi
::f;:
inclinat(fatavizibildsauceainvizibilaj;
rectangulare se folosesc qi in amenajdrile geometrice asimetrice (foto
color 36, I l7).
proiecta ?ffi#;rJil;,"
$i?n Formele libere de bazine, fie rezultind din combinatia de linii frdnte
treptepe laturainvizibill;
- zidurilecaresuslinterenuri gi curbe (foto color 118), fie avind contururi sinuoase,necesitdmultd exi-
umedeseprevddcu barbacane(deschi_ genfi in acordul cu caracterulzonei in care se introduc. Forma aleasdtre-
eliminarea
excesului
a" pentru
oprirea buie sd apard logici 9i perfect integratdelementelorplanului 9i modeldrii
ffil1flnil1ru "paisi-e.iia reliefului. Astfel de bazine se pot folosi: ca element de interes principal
pentru o grddind neregulatdsau pentru o zonda acesteia;la margineaunui
8.6.4.BAZINELE spaliu de odihnd, eventualin denivelaresubliniati printr-un zid rustic ornat
Prezenlaapeiin formeconstruiteesteposibild cu plante, la baza unei rocdrii g.a.Pozilia in cotd negativda bazinelor pcr-
gi in celemarmici grd_ mite o mai bund observaregi accentuareaaparenti a diferenlei de nivel.
dini.Bazinelesuntelemente ( in careapapoatefi sta-
trcd,animati de ieruri, Ie"rtul::1:, -"ttactivitate' Bordurile definesc forma bazinului 9i pun in valoare apa. Ele pot li
ciatdcuprantea.il;;#;;ltlfi ;Tfi#"?*:nfi :iiJ""#:J::il: bine evidentiateprin indllime (in generalmicd: 15-40 cm), ldtime 9i mo-
dr,rlde prelucraregi omamentare(fig. 104):
bind cu diferiteelementearhitecturale
gi plastice(vasce,statui),roci, in_ - clasic - din marmurdsau piatrl, elegantgi fin tdiatd (sau doar placatc
stalaliide iluminat.
cu acestemateriale):
262
26.1
 - rustic- din lcspr:zi
tlc piatrl,thncirrirnidl;
- modcrn- din beton,cu finisiri cstoticc. Bazinelecujocuri de aPd
Specialconcepute pentruspectacolul pc carcil creeaziapain mi$-
Adeseabazinelerusticeseproiecteazl cu bordurilela nrvelcu gazo_
nyl saucu suprafalade circulatie;o solutiemult ageatAeste care,ele pot cuprindejeturi fine, verticalcsauoblice,dispusein linie, in
conturareaba_ oercsauin evantai,jeturi putemicegi tumultoase,combinaliide diferite
zinuluicu daledepiatrd.pentrunaturalizarea comf,ozilieisepoatechiarsu_
pnma bordura,adoptdndu-se formegi puterialejeturilor.
un profil specialal felei supenoarea pereti-
lor bazinuluicarepermitemascarea Bazinelecujocuri de api sunt realizalein mod diferit.Uneleau siste-
cu biazdedeiarba.
Bazineledecorativeauin generaladAncimimici, nedepigind40 _ mul de distribuliea jeturilormascatdebordurabazinului9i de nivelulapei,
50 cm. astfelci la oprireajocurilor de apdpreiaufuncfiaunor bazineobignuite'
reflectorizante.
Alti categoriesuntbazinelecareasociazd jeturile de apl cu uneleele-
mentesculpturale$i arhitecturale. Mult folositein gridinile clasice,ele
impresioneazd prin bogdliadecoruluicreatde statui(foto color 22' Il9)'
baioreliefuri,vasceq.a.9i prin mdiestritaimbinarecu arhitecturafluidd a
jeturilor(foto color 120).in prezent,astfeldebazineserealizeaziin forme
modernein care elementeledecorativesunt structuri arhitecturalesau de
artdplasticedin piatrA(foto color 121),betonsaumetal.
Jocurilede apdimplicdinstalaliihidraulicedestulde costisitoare care
pun apain migcare:
- reteade tevi cu ajutajespecialecaredetermindprin tipul lor forma
jetului de api; putereagi mdrimeajeturilor esteasiguratdde presiunea
apei;
- vidanjde preaplin;
- pompdaspirantd - refulantd,carerecirculi apa.
Fig. 104.Borduri de bazin C-6ndseproiecteazd un bazincu jet centralvertical,indllimeaacestuia
se stabilegteegaldsaumai micd decatdiametrulsauaxamici a bazinului
Bazinele tn care se introduc pe;ti ornamentali trebuie
si fie mai (pentruca apasdrecaddin bazinchiarpe timp vdntos)'
adAnci.qi.siaibdpereliiinclinati,pentruca iarnaapasdnu
inghefein tota_ Anumitebazinerusticesaucu arhitecturdmai pretenlioastsunt con-
litategi ghealade suprafaldsdsepoatEdilata. prin ciderede pe un nivel pe altul (cu
ceputein trepte,apaomamentand
Bazineledecoratecu planti. acvaticese proiecteazd in mod special.
^, recirculareprin sistemuldepompare).
perelii.inclinali9i modalitili ae co.,struclre careper_ Un tip particularde bazinesvr'tihnfinile ca apd descendentd; accs-
It
mu lj: 1".enea,
lnrroducereapdmdntuluide culturdgi realizareade addncimi
in functiede cerinleleplantelor(foto color l lg ):
- diferite tea pot fi de dimensiunimai mici, situateca piesede sine stitdtoaresau
- compartimentdri alipitedeun zid. Ele pot ldsaapasdcurgddintr-oteavdvizibili saucamu-
submerse, cu niveluridiferite(fig. 92);
- inclinareafunduluibazinuluiin pantd flatI de un elementomamental(de exemplu,un gipotieginddin guraunui
ZOU",pi cZrepamAntul vege_ capde leu, ca basoreliefal pereteluifnntOnii).Curgereaapeipoatefi mo-
tal, agtemutin stratuniform,asigurdadAncimiprogresive(fig.
- imersiaunorbacuripentruplante. 9a); deiatl gi in perdeasubtire,asemenea unei mici cascade'Rusticesau Inai
Pdmdntulnecesarfixerii 9i nutriliei plantelorse acopera rafinate,fintAnile, ca toateelementeledecorative'trebuies[ se armoni-
pietrigfin, pentruca apasdsemenlindcurati.
cu nisip gi zezec\ caraclerulgrddinii. Unele pot fi specialconceputepentru apil
ootabild.
2&
265
 8.6.5.PERGOLELE
$t coLoNADELE nLrclcrncrrtc pritt lattlLrri
rlitt gritrziscurtc,lx)t li rctrrriliIotr1itttttIiItitI clcco
Pergolelesunt construc{iiclccorativcsub lbnni rativc(tlc cxctnplu,itr iusulatrandaliriloltlitrparcLtlllcristriu tlin Buctt-
clc pcrcchi dc stiilpi lcati) sauprintr-unzid bazal Au roluri ascmlinaltoare cu pcrgolelcin oeca
saucoloanereunitein parteasuperioardprin elemente
u$oarede legaturil; ce privegteornamentarea cu planteurcitoare,rnai pulin umbrirea.In ra-
prin alinierein qiruri regulateele alcdtuiesc
gut".ii.uu iJrt, deasupraunor port cu deschidereamai mare a aleii, coloanelepot fi mai inalte decdt alc
alei sau arii de stalionare.pergolele,"-"r"
Ju *p* p.r,- planteleurcd_ unei pergoletip galerie.
toare,realizind un decor vertical in acelagi
9i timp, un anumit grad de um_ in multe gridini se preferdpergolele din lemn, pentru cd se incadrea-
tr:-, se folosescpergole unilateruf" un ,ingr, ,rnd de stAlpi),
!lT:exemplu, f"u zd mai natural in peisaj qi convin unor spalii relativ mai mici, unde stdlpii
de mdrginind o terasd,un spaliu de gedere(foio color
122). construili au o aparenli greoaie.Pentru o mai mare durabilitate,stdlpii dc
, !F ryr face tranzilia
inrreo clidireqi griaina, udaposti
de odib-nd,pot amplifica importanla arhitecturalr iot 'urrei un spaliu lemn se monteazdin beton, prin interpunereaunui element metalic carc
u terasebervedere, distanleazdpulin baza fald de sol sau pavaj, evitAndu-seastfel stagnarea
pot fi elemente de bazd al
exemp ru,insur j :Iff :::i',*;:HJXIl1Bf
atrandanri, apei din precipita{ii.
color 49) 9.a.
:ffi ,,llrr:l; Un tip apartede pergoli il constituie galeriile arcuite din metal, cdrc,
Alegereapoziliei pergolelor se face in concordan{d servind ca suport plantelor urcdtoarerealizeazdtn spaliu umbrit gi in ace-
, cu orientarealinii- lagi timp aerat.
lor de perspectivd:lateral, incadrAndo vedereprin.ifuia
,uu in fundal. De Pergolele se dispun mai adeseain sectoarecu rezolvare geometrici,
asemenea,din spaliul acoperit al pergolei trebuie
sd se deschiddpriveliqti aranjatein linie dreapti, in unghi (mai adeseade 90") sau in arc de cerc,
asuprascenelorpeisajului apropiatsaumai indepdrtat.
se. folosesc difeite tipuri de pergore, in acord in funclie de locul gi rolul lor in compozilie.
cu rezolvareast isticd Colonadele, specifice stilului arhitectural,sunt ansambluridecorative
a zonet:
- pergolerusticedin lemn rotund din coloane clasice (mai rar moderne),dispusein unul sau mai multe Ei-
nefasonat,cu diametrulde l0 _ 15 cm;
- pergoledin lemn fasonat. ruri, uneori reunite printr-un postamentcomun. Ele pot contum un spaliu
Exemplu de pergoli uqoari pentru o aleein_
gustS:stAlpicu sectirmeade 10/12cm ina[im-ea jZ,CO geometric, pot constitui un fundal sau o incadrarepentru un monument,
9i A" Z,ZO -, ai"""_ grup statuar,oglindi de api, flacdr[ vegnicdetc., conferind compoziliei un
-
la\i la I,40 1,80 m (deschiderea pergolei,io n r"1i.-a."farg,mea aleii); ei
suslrngrinzi de legdturdcu secliuneade g/10 asDectarhitecturaldeosebit.
cm. Grinzile Jepegescin mod
egal stdlpii de o parte gi alta a pergolei cu 25
cm. Distanta longitudinald 8.6.6.JARDINIERELE
dintre stdlpi este de 2 _ 2,5 m. Feniru deschide.i
rnui rnuJ ur" pergolelor,
se folosesc grosimi mai mari atat pentru stAlpi,
zontald,: ;i p;;t- $arpantaori- Jardinierelepentru amenajdrilepeisagisticedecoreazdspalii de circtr-
"at
- pergole cu stalpi construili lalie, terase,scdri, ziduri 9.a.,aducdndelementelorconstruiteviata gi colo
. din: coloanede piatri tdiatd artistic; zidd-
rie din p-iatrd,cioplitd rectanguiarsau placatd ritul olantelor.
* ziddrie de
cirdm_idi. Stdlpii, cu indllimea minimd de 2,20 ii"oa ".pfui; incastratein construc{ii sau mobilAnd anumite spalii, prin mlrirnc ;ii
m, au r".'1iu.r.u rotundi, formd ele participd la volumetria arhitecturald.
p5lrati sau dreptunghiulard.Grosimea lor
este in'func1ie'de muterialel" Jardinierelesunt construiteca bazine in care se introducepemant lcl
stalpiipreamasivi.Deschiderea
*u*irn. estede3 m,
,r"..I",'j:::.:^ll1:o:-se
ru rnrervalete til, avAnd la bazd orificii sau levi scurte pentru scurgereaapei in cxccs.
orntrepergole suntde 2,5_3m. $arpantaestedin lemn
lasonat. Cele cu suprafaldmare, inglobate in construclii, necesiti o inclinarc ttSoir
rd a fundului cdtre un colector de scurgere.Uneori formele construitc slu)l
ub1-T sepor utiliza_pergole
incomplete,Lpsirede grin_
_,,^l:n*
zrle JTgi
transvenale.Stdlpii falsejardiniere: fundul bazinului lipsegte,astfel cd se rcalizeazdcontar:lrl
componenli(in g-neral susltndndsau
"onrt-l1ij, directcu solul (in avantajulculturii plantelormari) (foto color 105).
266
)(i I
 llt gcncltl trrrlilrrrc llL:ontclr'tcc
sirrrctlicc
sittr:rsitttcllict:.
tlirtrcttsirrrri
;i atlincinri tlil'crilc;sunt rcalizatcd'r ltcto. aparcnt,brut saucrr dilct.itc
finisiri saupot fi placatecu piatrd,rnarnturi,ccramicir.
Addncimilenecesaresunt 30 cm pentruflori, 40_60cn pentruarbuqti
9i cel pulin 80 cm pentru arbori (cu lirgimi corespunzdtoare realizirrii unui
volum edaficsuficient).
Jardinierele situate pe suprafeledeschise,plane, permit aranjamente
.
rnteresante,realizateade volume in jocuri geometricesimetrice sau asi_
metrice: aliniere in giruri, gruparede jardiniere cu iniltimi diferite, etajare
pnn suprapunerepar,tialdetc. Solulii ingenioasepot transformao piald in_
tr-o vastdjardinierd,alc[tuind o mici grddini (foto color 123).
Jardinierelemai mici, mobile, pot fi realizateqi ca module (rectangu_
lare, hexagonale,circulare), care se asociazi in mod diferit: ele oeririt
schimbdri in aranjamentulspaliului respectivpentru varia{iadecoruiui.
Proiectantulconcepeansambluljardiniere_plante,imbinarea formelor
construite cu anumite forme de cre$tere,talii gi culori ale florilor, arbug_
tilor^9i chiar ale unor arbori.
In parcuri, pot fi prevdzuteanumite arii, limitate ca intindere, desti_
nate divertismentuluiprin exercilii de creativitatein amenaiareacu nlante
a unui spaJiupietonal;pe suprafeledure gi netedese dispunjardinierecu
arbuqti gi plante floricole gi containerecu arbori, dotate cu sistem de ru_
lare, ale cdror pozilii pot fi schimbatede cdtre vizitatori. Acestora li se oot
asociagi module pentru gedere.
8.6.7.ADAPOSTURTLE
DE GRADTNA
Chioqcurile$i alte construcliiuqoare,cu acoperigpe scheletde lemn
sau_de metal, oferl addpost impotriva soarelui sau pioii, constituind in
acelagitimp locuri de stalionarede unde se poateadmiragridina.
Chioqcurile tradifionale din parcurile9i grddinilepublice pot addposti
temporar diferite activitdfi distractive (concertede fanfard,jocuri statice
etc.); acestease amplaseaziin pielele interioare sau in alte zone mar cir-
culate. Adeposturile situate mai izolat $i protejatede citre vegetalie,con_
stituie refugii pentru odihnd, lecturdq.a.
Aspectul chiogcurilorgi pavilioanelorse concepein concordanli de stil
cu grddina:rustic,clasic,modem.
Preferatesunt construcliile de lemn, cu acoperigdin gindrill,
. tigld sau
olane brune.Nu sunt excluseelementelede ziddrie in astfel de consiructii.
cu condiiiasdnu le imprime un aspectgreoi.
268
rrrile pot li cttrtllllctdcschisc(lotrttolrtt l2'l) sltttilll o I)illlc
Arlirprlst
nlinir(loto color 125).carcrcduccsituoprcflcvizibilitatca sauvalnttllI)c
irceadircclic: grilaj din Sipcide lcmr.r(treiiri),panouridin lcrnnsau sticlit'
zid. Parteadeschisia adipostuluiestebine si lle orientatdspresoarc
in amenajdrileactuale,mai ales in cele din slera turismului, in parcu-
rile expozilionale,dar gi in grddinileparticularesuntutilizate9i adaposturi
cu acoperigdin pdnzd (asemindtoareunor corturi) sau copertine din dife-
rite materialeopacesau semitransparente.
8.6'8.PODURILE
Necesarepentru traversareaunei vii sau-a unei ape, podurile din
parcuri gi grddini sunt cu precidere pietonale.inil{imea 9i lungimea unui
pod depind de configuraiia reliefului, de distanlanecesari fald de nivelul
apei (mai ales in cazul circulaliei cu ambarcaliuni),iar ldiimea este direct
corelati cu cea a aleii careconducecdtre el.
Podurile cel mai adeseasunt rectilinii qi se realizeazdin variateJbr-
me: orizontalesau arcuite (foto color 48), cu sau feri trepte, suslinute pc
piloni, sprijinite doar la nivelul malurilor sau suspendate(de exemplu' po-
dul din Parcul Poporului din Craiova).
N atura mateiialelor utilizate influenleazdfizionomia construcliei' Un
pod din piatrd are o aparenldmai masivd,carepoate fi insd pldcutdprivirii
prin combinalia de linii drepte 9i arcuite,prin armonia proporliilor 9i prin
modelareabaiustradelor qi a pilonilor. Podurilede lemn se integreazdbinc
in peisajelerustice sau naturalizate.Ele pot particularizaanumite peisaje'
DJ exemplu, in gridinile japoneze sunt tipice podurile de lemn, gratros
arcuite(foto color 10).
in prezent, soluliile tehnice 9i materialelemodeme permit construirclr
de poduri frumoase qi rezistente, fErd incdrcarea excesivi a structurii'
Betonut 9i metalul trebuie insd sd aibd finisdri adecvate(texturA,culoarc),
iar designulbalustradelors[ reflecte bunul gust.
Punlile sunt poduri inguste, lipsite de balustrade sau cu balusttaclc
ugoare,din lemn sau frAnghie groas[; ele pot traversa o vale ingustd ;i
pulin adAncd,cu sau {Erdapi, sau un bazin (foto color 98). Punteapoatc fi
din l.-n masiv, din scdnduriagezatetransversal-peun scheletmetalic pu-
japoneze,trc-
{in saudeloc vizibil, saudintr-un arc de beton.In grddinile
cereapesteun mic fir de ap5 se poate face pe o lespedealungitl din piatrit
durd saupe o punte de lemn cu traseuin zig-zag.
in construireapeisajuluise au in vedereat6tinscriereaarmoniorsi a p't-
durilor in compozilie,cAtqi priveligtilecareseinfitigeazdde pe acestca
269
 8.6.9.IMPFEJMUIRILE
in fiecventccazuri amenajd.rilc pcisagiStice sunt imprejmuitccu gar-
duri- Uneori, acesteadoar marcheazdestetic limitele terenului, liri si lie
o barierd flzicd importanti: de exemplu, unele scuaruri sunt mdrginite de
ziduri scunde(30 - 40 cm), dublatesau nu de garduri vii. Grddinile qi par-
curile au imprejmuiri de proteclie mai inalte. Gardurile dinspre stradi tre-
buie si fie esteticesau cel pulin simple qi discrete(plasdde sArmd,vopsitd
neufu, in verde).
Se folosesc difeite tipuri de garduriz ziduri pline (in cazul unor ame-
najiri private sau cu acces limitat), ziduri de diferite indllimi cu grilaje
metalice de diferite modele. Dac[ se impune necesitatea:unorporli de
intrare (pentru restriclionareaaccesuluiin parc), acesteasunt, de reguld,
metalice,mai simple sau cu diferite omamente,glisantesau cu doud cana-
turi acoperindlirgimea aleii de intrare.
In unele cazuri gardurile construitesunt asociatecu garduri vii: aces-
tea he le dubleazd,fie le inlocuiesc pe anumite tronsoane(mai ales la in-
trdrile principale, unde se pot obline efecte esteticemai interesanteprin
combinareade volume verzi, geometrizate).
Pentru grldinile rustice sunt indicate gardurile din lemn sau nuiele,
ale cdror modele se pot inspira din tradilia rurald.
Alte construcfii func{ionale conceputein proiectul inilial de amena-
jare, sau adiugate ulterior, trebuie sI aibl o esteticdadecvati cadrului in
care se introduc, chiar dacd unele au pozilii mai retrasesau sunt pa4ial
mascate:debarcadere,toalete,cabine de portar, casede bilete, rezervoare
de apd,magazii, chio$curicomercialeetc.
Toate obiectivele construite,cu deosebirecele importante - clddiri cu
diferite funclii (restaurant,teatru in aer liber, pavilion expozilional etc.),
sunt proiectatedupd criterii care au in vederegi aspectelevizuale ale inte-
grdrii in peisaj.
DE PARCgt GRAD|NA
8.7.MOBTLTERUL
in majoritateaamenajirilor peisagisticesunt nelipsite bdncile Si scau-
nele de parc. Ele se amplaseazdde-a lungul aleilor, in pie{ele interioare
210
tlc llarcLtrilor,in spatiilcspccialaltrcnir;iltc;;t punctcdc ol)scr-
itt ltlttttnitc
varc avantajatia pcrspcctivclor9i privcligtilor'l:lc sc dispunatit in pozt-
tii insoritecdt qi la umbri, de cele mai multc ori avind in spateo prolcctic
(gardviu, masiv de arbu$ti,zid).
De reguld, in grddinile publice cea mai mare parte a mobilierului
pentru odihni este amplasatin pozilii fixe 9i chiar fixat prin incastrarea
picioaretorin pimdnt sauin alee;tot a$a,scaunele9i meselepentrujocuri
itatice (qah, table q.a.).Pe terase,in chioqcuri,in grldinile familiale 9i in
cele din domeniul turismului se foloseqte gi mohilier ileplasabil (mesc,
scaune,fotolii, balansoaredin metal, rdchitd,lemn, material plastic)'
Tipurile de mobilier sunt variate. Spa{iilein aer liber se pot mobila cu
tabureteqi bdnci iird spdtar,bdnci obignuitecu spatar,bdnci duble cu spa-
tar unic, bdnci in consoldpe un zid, bdnci cu acoperig,binci drepte sau in
arc de cerc (fig. 105) (in jurul unui copac,intr-un spaliu de odihni circu-
lar sauintr-un chiosc) etc. Bdncile 9i scaunelede parc trebuie sd fie como-
de gi frumoase, din materiale care asigurdun anumit confort termic, atat
vara cit qi in perioadelereci ale anului.
circulard
Fig.105.Banctr
Dintre categoriile de mobilier utilizarea cea mai largd o au bdncilc ;i
scauneledin scheletmetalic cu blaturi sau bare de lemn. ln funclie de ca-
racterul gridinii se folosescdiferite alte tipuri: bdnci elegante,integral din
piatrd sau marmurd (foto color 126), cu forme gi omamentespecilice sti-
iului clasic; binci din lemn (foto color 127),binci, banchete,scaunc9i ta-
burete cu schelet sau postament din beton pe care sunt prinse bare s:ttt
scinduri de lemn (fig. 106); b6nci rustice de lemn, butuci; trunchiuri dcs-
271
 plcatcpc lung $i a$czatc
pc butucr.rc. l;oirrtcnlodcr' cstcrnobilicruldin
modulc de betoncu flnisdri esteticc,carc pcnnit asamblareain mai nlultc
variante.
Fig.106,Tipuridebnnci
Ca gi celelalteelementeconstruite,mobilierultrebuies[ se acordecu
alte componente ale ambianlei(imbricdminlilealeilor,zidurilede sprijin,
bazineleetc.) gi cu manieracompozilionali.Forma,materiatete,jriaui
definisare, culoarea- toatepot contribuira armoniaansambluluisau
din
contri, pot s-o strice.Culorile naturalealepietreigi lemnului,verdele
neutru,
albul suntpreferabile,frind exclusi stridentain alegerea colorituluimobi_
lierului debazi al parcurilorgi gridinilor.
8.8. VASELE DE GRADINA
. Ca obiectedecorative,vaselepentruexteriorsuntde mdrimi diferite,
insi suficientde importantepentrua fi observate.
Ele pot aveaformelargi
272
;i joasc,rotunjitcsau ovale,cu ornanrcntaliisattsitrtplc,a$czatopc postil-
rncntcde in[l1imi dif'eritesaudirect pc supralaltpe careo decoreazd;pot
li plantatccu flori saunu.
Materialele tradilionale sunt ceramica arsd,piatra, marmura, alese in
concordanldcu caracterul amenajdrii (foto color 99, 126). in prezent se
lirlosescgi vasele din beton poros, modelatein diferite forme, simple sau
placatecu ceramicA.
Vasele pot fi dispusepe treptele sau balustradeleunei scdri, pe bor-
tlura unui bazin, in aranjamentulunui parter $.a' So pot menliona qi vasele
"vii". astdzi demodate,realizaledin scheletmetalic cu plasd, suslindndun
runumitvolum de pdmAntcare permits imbrdcareacompletd cu plante de
mozaic,aranjatein diferite modele.
8.9.PIESELEDE ARTAPLASTICA
Statuile, panourile cu basoreliefuri, monumentele,obiectele de artl
plasticdin metal q.a.innobileazdadeseaparcurile,grddfirile,pielelepublice.
Stilul lor de realizare,de la clasic pdn[ la modem, adeseaestein con-
cordanld cu caracterul ansamblului din care fac parte. Mirimea 9i forma di-
f'eritelorpiese de artd plasticd influenleazd modul lor de amplasare:cen-
tral, intr-un spaliu degajat, lateral, in fundal (in raport cu direclia domi-
nanti de vedere).
Are o deosebitdimportanla corelareadimensiunilor cu cele ale spaliu-
lui pe care il decoreazdgi cu distanla de observare(de exemplu,un monu-
ment important necesitdun cadru larg qi permite direcJionareaunor perspec-
tive mai lungi).
Unele piese de arti plasticd sunt conceputepentru a fi privite de ju^r-
imprejur, altele numai din fald gi lateral (basoreliefuri, unele statui). In
acestdin :urmd" caz, amplasarea1or se face pe un fundal vegetal (arbori 9i
arbugti).
PENTRUJOCURI$I SPORT
8.10.ECHIPAMENTE
in spa{iileverzi cu funclii recreative,amenajarea locurilor de joaci
pentru copii implicddotareacu diferiteobiectesi instalalr'ispecifice,alese
in funcliedegnrpeledevarstd:
- bac de nisip: dimensionat in raportcu m[rimea spa{iului,are forma
unui bazincu borduri joasesau, preferabil1anivel, pentruevitareaacci-
dentelor;
213
t,l Arhitccturlpclsagcri
 - lcaginc-ounrptrni,dc dil'critonuirrrnigi inilfimi;
- leaginecu migcarependulari,cu unul saumai multe scaune
simple sau
duble,uneoriincorporateintr-rmobiectatractiv(bdrcu1d, mic avion etc.l;
noorganizate se prcvddin spafiulvcrdcmcsctlc tcnis(llxc' construito)'
stdlpipentruinstalarea fileelor(volei,badminton) 5i coqurilordc baschot;
piste
^ pentruaruncarea bilelor,linte pentrujocul cu arcul9'a'
Terenurile de sport (tenis,volei, baschet'handbal)se amenajeazd 9i
se doteazdconformregulilorfiecdreidisciplinesportive'Pentru folosinld
publicd adesease prev[d terenuride sportmultifunclionale(fotbal $i hand-
bal de amatorig.a.)cu dimensiunilede 20 x 40 m sau25 x 50 m, terenurt
de minigolf (cu instalaliilespecifice),ziduri pentrutenis (in arii imprej-
muite saunu), platformepentrusportcareiarnapot fi transformate in pa-
unoiueetc.
Numdrul gi varietateaechipamentelor estemai marein spatiileverzi
recreativeale staliunilorde odihnd,in amenajerile pentrutunsm'

8.11.ACCESORII

Treiajele suntpanouritip griE, asamblatedin gipci ingustede lemn

ldsdndspalii libere,petratesaurom-
saubaresubtiri de metalincruciqate,
bice,mai mici saumai mari.
- leagdne- carusel(rotative)cu scaunesimplesauduble;
- leagdncu scaunepe puntecu balansorizontal;
-
. leagdn"pom" cu puntecirculardatAmatideun ax in jurul cdruiaro_
talia esteliberd,apropiindu-se qi depdrtdndu-se de ax;
- tobogane;
- bazinede mic[ addncime(20-30cm, pentrumersulprin api, jucdrii
flotante);
- constructiipentruclfdrat: "-n'rnte',din trunchiuride lemnde
diferite
inillimi, aldturategi dispuseetajaUsimilardin moduledebeton:
- instalaliidin baremetalicepentrucdldrat,atamat,taratetc.;
- plstepentrupatinecu rotile,bicicleteq.a.;
- panouridebetonpentrudesenatcu cretAi
- mici constructii- adipost(colibi, cabani).
ToateacestedotEritrebuiesEaibi finisarebun[, culori atractivedar
nu stridente,sE fie rezistentela folosiregi la intemperii,sd se intrelinI
ugor,sd prezintesecuritatein exploatare. Dispunerea lor in spaliuse iace
in pozilii 9i la distanlecare previn accidentelece pot fi generatede modelepeziduri
Fig. 107.TreiajedesenAnd
cinematica diferitelorinstalatrii. Treiajele se vopsescin verde sau alb, uneori brun-deschis'Se foloscsc
Adolescenlii,tinerii gi adultii pot beneficia,de asemenea, de diferite pentru decorareazidurilor inestetice(fig' 107)' prin aranjarein diferite nxr-
dotdri destinaterecre5rii active. Pentru practicareavnor jocuri sportive
dele gi prin imbrdcareacu plante urcetoare,cirora le servescdrept suport
274 275
 Montarease lacela 5 _ l0 dc
Necesarul de ap[ pcntruvcgetalic,calcrtlirtla nivclulconsutnului
vane semipenet,un,"o*,:,'.fl;:::1'l,':#i;.Ii'li"[:;,,,",,"J'::H,r.* vard,poatefi acoperitdintr-osingurdsursisaudin sursecomplementarc'
mici garduride delimitarea unoramenajAri "parcuri vialaplantelor:temperatura apro-
inclusein etc. Calftareaapeide udarecondilioneazd
In grddinile clasice treiajele u.u^^t
f j"flil"Uinfare pentru piatdde a mediului,oxigenare,conlinutmic de sdruriminerale'indeosebi
realizareaunor construclii decorative " "rg poluante.Apa izvoarelor9i ceadin foraj estc
verdeati". Si p*t- ?f i*ltarea ,,sdlilor de ie absenlasubstantelor
p."u "alca.,
,""" gi puiin aerate,de aceeanecesitdstocareatemporardin bazine
Cogurile gunoi. Obiectefoarteutile pentrupistrarea
-de curileniei, ieschise:uneoriareun excesde calcar.Apa lacurilor9i riurilor estemal
acestea nu trebuiesdfacdnotddiscordantd i-rnu.";"u
doriti a gridini_ calddgi mai bogatdin substanleorganice:mai bine oxigenatdceacurgd-
lor si a spaliilorurbane.Fie suntcutti "u
"a
_ei;;;;J;-", montatepe toare,sdracdin oxigenceastdtitoare;apadin acestesurseare adeseaparti-
st6lpiincastrafiin betonsau_sunt in insta-
recipientede metal,uu t"roo cu coguri culein suspensie saualge.Din acestemotive,inaintede pomparea
detagabile, esterecomandabil sd aibd,i" a..ig" pii.ri decantarea in bazinuldereceptie'
carele fac latiadeudareestenecesard
observabile, dar nu stridente.Se amplaseazi"pr'* ij "rorr Sepot adoptadiferitesisteme de irigare:
alei qi ariilor-de stalionare,in pozilii traseelor de
.al ; "ujrin.ul
il ;;;;;;n percepe.ii - Captarea^apei din diferitesurseprin pompareintr-un rezervorsituat
amenajerisauelementeomamentale. unor
la indllime gi distribuireagravitalionald.Rezervorul,de capacitatemare
Panourileindicatoarenecesare pentruorientarea (corelaticu debitulnecesar), esteincorporatintr-o construcliede tip tum'
vizitatorilor,celede
a planului.grddinii,
::p:::: tdblilelecu anunlurt .ert t.ii"e erc.se supun, a cdrui arhitectonicdse va inscriearmoniosin peisaj Poziliaacestuiase
oe asemenea, criteriilorestetice.pozilia lor sealegeastfel
incatsdfie vizi_ alegepe o cotdmai ridicati a terenului.
-Construirea
bile, dar sdlu d eranjeze observarea.anumitor aspe-cte alecompozrliei. - de sta{iide pomparecu hidrofor,careasigurdcaptarea
In ambianlaparcurilor9i gridinilor ..
p-Jriie putrcitare. apeidin sursenaturale9i distribuireaei subpresiune'Staliilede pompare
"*"tul de receptie)pot fr subnivelul soluluisauexterioare'
(inclusivrezervoarele
8.12. TNSTALATilLETEHNTCO-ED|L|TARE instalafiile,vizual
(UT|L|TATI) iaz in carese prevedeo construcliecareaddposteqte
compatibildcu zonain cauzd.
Problemeletehniceale ectrjqirii cu instalafii - Bru.r$ur"ula conductelede alimentarecu apda localitdlii;dupdne-
edilitaresuntde compe_
tenlacompartimentului de specialitaterespectiv,insaproiectantutpeisagist cesitdlisepoateintercalastaliecu hidrofor.kigareacu apdpotabilanu este
trebuie.sdcunoascdaspecteie carecondilloneara,"ir]iii. o" amenajare gi economicbinsd,uneori,esteunicaposibilitate(calitatenecorespunzdtoare
sd colaborezeinteractivcu proiectantulconstructor
pentrugasrrearezol_ a apeidin alte surse).
vdrilor adecvate conducteingropate,racordun'vaneoe opnre
Releauade udate oupl/tnde
gi de golire, guri de udaie(hidranJi)cu robinetindividual'AdAncimeade
8.12.1.ALIMENTAREA
CUAPA ingtof-" a conductelorestede 0,8 - 1 m pentrua fi protejatede inghe{;
-35 cm'
in cazulgolirii instalalieiestesuficientdo addncimede 30
ln a.m^lajarilepeisagistice,
in funcfiede caz,se prevddinstalaliide in corelaliecu planul de amenajare
, Traiul conductelorse stabilegte
udare,de folosirea apeiin scopuriomamentale de udarea tutu-
apdpotabili.
(bazine,Ientani)$i pentru 9i planul de plantare,astfelincat sI satisfacdnecesitdlile
ioi ron"lo. qi in acelagitimp sd nu incomodeze plantaliile9i sd permild
eventualeiniervenlii pentrureparare(sd nu treacdpe sub construcfii) ln
INSTALATIA DEUDARE in lungul aleilor,condilionindtlis-
general,traseulprincipalse stabilegte
P-entruirigareaparcurilorgi grddinilorse
, utilizeazdsursereposib e: ianlele de plantaregi felul plantelorsituatedeasuprasau in apropicrca
Iac,rdu,captarede izvoare,upi ai p.on in pozilii 9i la distanlecareasigttril
n"i.";i6;r;; alimentarecu conducteloi.Hidranlii se amplaseazd
apda localitdfii.
udareaintregii suprafefe:se recomandd40 m pentruzonelecu plantaltl
276 117
 llorale(razi dc ac[iunc20 m) gi pini la 100m pcntrupcluzclc
mari tlc Alinrentarea bazinelor, ffintAnilor, t'uscldckrr ncccsitl o apir limpdc
iarbd.
Sistemulde udaretrebuiesi permitAatatirigareaprin aspcrsrune, Ei curatd,atat pentruaspectulesteticcat 9i pontrubunafunclionarca porn-
cdt pelor 9i ajutajelor.
9i cu furhrnul(absolutnecesarpentruarboriqi arbugti).
Sursacea mai utilizate estereteauade api potabild; consumul nu este
EIe trebuiesAasigureun anumitdebit o anumitdpresiune
_ 9i a apei.in mare,intrucdt apa se pistreazd in bazine 9i dupd caz, esterecirculatdprin
stabilireadebituluiseiau in consideratie o seriede factoii:
- necesitetilede udareale diferitelor pompare.
componente ale vegetaliei(pe_ in unele amenajdricare beneficiazdde diferenfe mari de nivel, {hntA-
luze,flori, arbori,arbugti),corelatecu tipul de iol climatul;
- necesaruldeapdpentruigienizare(suprafele 9i nile artezienesunt alimentate gravitalional din bazine situate pe cota cea
decirculafe,bazine9.a.); mai inalti a terenului;bazinul estefie inchis, alimentatcontinuuprin pom-
- modalitateade udarea spajiuluiverde:
pe sectoare in succesrune sau pare, fie un canal deschis,alimentat natural de un pdrAusau un izvor' In
in acelagitimp.
acest din u.rnl caz, fdntdnile pot funcliona neintrerupt (gridinile Alhambra
Presiuneanecesard depindede lungimeatiniei de udare,de functiona_ qi Generalifedin Granada- Spania,parcul din Annevoie - Belgia q.a.)'
rea simultanda mai multor echipamentede udareqi de tipul
de asper_ Alimentarea cu api potabill se realizeazdprin sistemul urban sau
soare;acesteafunc{ioneazd, in general,la o presiunede peste2 atm.De din sursd locall, folosindu-se apa subterand,de adAncimemai mare, a
aceea,in cazulalimentdriidin releauaurbandseimpuneadesea
si se pre_ c[rei calitate corespundenormelor in vigoare.
vaddhidrofor.in medieseapreciazd un necesarde i000 Vord.lar, cu o pre_ Fdntdnile de api potabild se amplaseazdpe margineaaleilor, in piele,
siunede3-4atm.
la intersecJii.Se utilizeazd mai ales cigmelecu jet mic, vertical' dar 9i fhn-
in sistemobignuit,aspersoarele seinstaleazipe furhrnunconectatela
.., t6ni cu apd descendentd.Aqa cum s-a aritat anterior, acesteadin urmd pot
hidranli, fiind montatepe diferitesuporturideplasabile, cu indllimi dife_
rite (mai mari pentruplanteleinalte). fi totodatt constmctii omamentaledeosebite'Sistemul constructiv estefie
cu curgere continu5, fie numai la folosire, prin aclionarea unui robinet; apa
Pentrupeluzelede gazon$i pentrudecoraliunilefloralede talie
se poate-prevedea
micd excedentardeste dirijatd in releaua de canalizare.Traseul conductelor se
instalaliefixd cu aspersoare escamotabile (instalatein
interiorulunor cutii cu capaculla nivelul solului,ele seridicd va stabili pe baza planului de amenajare,pentru a se respectaanumite re-
subpresiu_ guli (distanlelefald de plantalii, pozilionareafati de alei etc.).
nea.apeigi revin in locaqullor la oprireaapei;nu deranjeazd
maginilede
c.ositiarba).Proiectantulpeisagisttrebuies6
tind contdJ cennleleinstald_ 8.12.2.EVACUAREAAPELORPLUVIALE9I A CELORUZATE
rii unui astfelde sistem,car.e_ impuneanumitedistanleintre conductegi
intre aspersoare, pentruca ariile de udaresdacopereintreagasuprafald.in
Suprafeteleimpermeabile ale ciilor de circulalie necesitdevacuarea
consecinld,estepreferabilca peluzelesi fie libire Oearbi; sau
arbugti. apei din precipitalii, pentru ca acesteas[-$i pdstrezepracticabilitatea'
Se utilizeazdalte diferitetipuri de aspersoare: difuzoare,rotattvecu udare Aga cum s-a arltat un rol important il are stabilireacorectda pantelor
in cerccompletsaupe sectorde cerc(pentrucolfuri),aspersoare
cu avansareautomatd,aspersoare
rotatlve longitudinale $i transversaleale aleilor. Solul gazonat sau plantat poatc
oscilanteg.a.kigareapoatefi integral prelua o parte din apa in exces,insd sunt situalii cdnd acestlucru nu estc
attomatizatd,insdinvesti{ia,fiind foartecostisitoar;,estein prezent
fblo_ suficient (alei 9i arii largi de circulalie) sau este neconvenabil (teren itt
siti in gridini mai mici, private.
pantdmai accentuate,pe care scurgerilepot determinaeroziune).
In cazulinstaldriiulterioare,pe un terendejaamenajat gi plantat,insta_ Sistemul de canalizare a apelor pluviale poate fi deschis,cu rigolc
latorultrebuiesd lind cont de pozilia arboriloi artugiitor
9i 9i de eircienla pe margineaaleilor (unilateralesau bilaterale) sau in axul aleii, cu m<xlc-
uddrii,avind in vedereobstacolele vegetale. larea corespunzdtoarea pantelor transversale.Rigolele, superficialc satr
Pentrueconomiade apd,in zonele-secetoase, mai alespe taluzuriplan_
tatecu arborigi arbugtiseprevid instalaliide irigareprin pi"rr.u... mai adAnci (corelalie pozitivd cu panta terenului), sunt dirijate cittrc tttt
canal colector; de aici, apa este deversatdfie intr-un lac sau riu din tcri'
278 27t'
 klriul anrcnajat sauin afirraaccstuia,lic in canalizarcaora$ului.[vacua- ELECTRICA
8.12.4.INSTALATIA
rea apei de pe ariile largi de circutalic(pic{e)se re lizeazapnn
ugoare
panteale suprafe{elorcu orientarec5treuna sau mai multeguri
di ah_ Asigurarealuminii artificialeqi funcfionarea diferiteloraparate(pom-
sorblie(canal).Mai frecvent,evacuarea apelorpluvialecombindsistemul pe, cosio.i electrice,aparateelectricepentrutdiereagardurilorvii) im-
deschis,cu rigole, cu canalizareasubterind
laddncimea de ingropare,in puneconectarea la releauageneraldde alimentarecu energieelectricd'
general50 cm). Iluminatul arein primul rind un rol funclional: inlesneqtevizitarea
Aceastacuprindeo seriede guri de absorbliepentnrapelede supra_ parcurilorgi in orelecind lumina naturaldesteinsuficiente;in plus con-
fald (cdmin cu grild qi bazin de decantare), o refia de coiducte etaige, ieri un anumitgradde securitate pentruvizitatori9i pentruuneledot[ri'
cu o pantdminimd de 2-3%0, pe traseulcdrorase construlesccdminede in amenajdrilepeisagistice, iluminatulare9i un rol decorativ,de prt-
vizitare; toateconductelesunt legatede un canalcolectorgr acesta, nerein valoarea unor aspecteale compozi,tiei prin reliefarepe fondul de
la
rdndul lui esteracordat fre la canalizarcade ape uzate, fte la un pu1 penumbrisaude infunecareal altora.Proiectarea luminii pe uneleclddiri'
sau
un emisarnatural.CanalizareaingropatdestenecesarE gi pentrugoiirea construcliidecorative,jocuri de apd,decoraliuniflorale, arbori cu frun-
instalaliilor de udare,a bazinelor,ffintdnilorgi a altor doteri
care folo_ zigul de culoaredeschiieI'a., proauceefecteesteticedeosebite'in unele
sescapa. cazurise recurgela combinaliide diferiteculori ale luminii, de exemplu'
Ca gi pentrualimentarea cu apd,proiectantulpeisagisttrebuiesi cola_ oentruunelefAntaniafieziene(reflectoare submerse)'
borezecu cel de specialitatea instalalii;preluareaproiectdriipeisagistice insegicorpurilede iluminat, prin form5, inil|ime qi mod de aranjarea
pe un terendeja"construit"impuneanumiterestricliiin stabiliiea globuriloruuntttutut" ca obiectedecorative;in plus dispunerea lor poate
planului
de plantare. Irea imagini noctumefoarteatractive:aliniamentede surseluminoasela
acelaqinivel, cu efectede perspectiv[;cercuride lumini, etajdrisau dis-
8.12.3.DRENAJUL persiede lumini.
De-alungul aleilor qi in piete seprevddpe marginicorpuride ilumi-
Pe terenurileumede,cu substratde argili, evacuarea apeiin excesdin nat inalte, caie asigurdo lumind difuzi. Cele scunde,pentrua nu fi de-
interiorulsoluluisefacecu ajutorulsistemuluidedrenai. ranjante,fie orienteaz[Iuminain jos, strdlucireabeculuifiind ascunsdde
.
Drenurile,de diferitetipuri (ganluriumplutecu pieire,fascine,
tuburi un;bajur, fie au globuritranslucidesaubecuride mic voltaj' Pentruilu-
de ce-ramicd sau plastic perforate,conductede ciment minareaflorilor si utilizeazdbecuricu incandescenld carenu denatureazd
ioros 9.a.;,tbr_ -
la 30 40 cm deasupra maseide
meazd. o releasubterane carecolecteaziapadin terengi o evacueazd intr_ culorile.sursaluminoasdfiind amplasatd
un emisarnaturalsauintr-unpu1absorbani, foratpdn[ ia stratulpermeabil flori, de obiceimontatdpe o tijd subtire'
al subsolului.Addncimeade ingroparediferi cu naturasolului,in iroiectareainstalafieielebtriceestede competenta specialiqtilor'Ca-
medie
fiind de I m. blurile electricesuntingropate;traseullor, depreferinii,sealegepe cel al
Drenurilese dispunpe direcliapanteimaximea terenuluila
distante aleilor,niciodati sub plantaliimasivesausub construcfii'Distanlamini-
^
in generalcuprinseintre 5 $i l0 m (sub 5 m pentruanumite
terenuride mi fatdde arboriestede 2 m-
sport),asigurandu-se o inclinareminimi de 3 % gi mirirea progesivd a
calibrului (8 -30 cm) pe mdsuraapropieriide deversor.Lungimea
unei
linii de drenuriestein mediede 50 - 60 m, darpoateajungela
200 m.
Pe lAngddrenajulgeneralal terenurilor,in-anumiiesi-itualii se impune
.
instalareaunor drenuri locale pentruarbori: exemplaresituate
in teren
umed, pentru plantalii_stradalede aliniament,arbori existenliin
-arbori
zonaclrora s-amodificatnivelulterenului.
280
 ibilitirli,Irlctl-
sir'ilnrc.i.vcslikrrul,irr lit.r'lrctlc disporr
liza rr..r rc:tliziir.i
tinc. rcducesau nritrcgtcsuma 9i, in consccittlll,stabilc;;tcnivclul clc ckt-
METODOLOGIAPROIECTARII
PEISAGISTICE tareqi cchiparea viitoareiamenajdri.
Studiul de prefezabilitatese elaboreazdde citre investitor(dacdare com-
pelenlanecesard)sau de cAtreo unitate de proiectare,pe bazl de contraot
de prestarede servicii pentru realizareainvestiliei. Documentafa trebuie
si cuprindd:
Proiectareapeisagisticieste_unprocescomplex de cercetareqi A. Piese scrise'.
. analizd,
de crealieesteticaqi tehnicd,de planificaregi calcularetehnico_
economlcd. a. Date generale: denumireaobiectivului; autorul studiului de prefe-
Pentru obiectivelede interespublic, proiectarease face
in institulii sau zabilitate; investitorul; ordonatorul principal de credite; amplasamentul
birouri de proiectare,conform unei metodologiigi unor
norme pnvind con- terenului; tema de proiectare,cu fundamentareanecesitdlii $i oportunitilii
!rn1|ul cadru al proiectelor, in baza Hotir6r-ii Guvemului din 9.09.1996, investiliei.
publicati in Monitorul Oficial al Romdnieidin 26.09.1996. b. Evaludri: valoareaestimativd a investiliei; cheltuieli pentru prolec-
tarea studiului de prefezabilitate;cheltuieli penru proiectareastudiului de
9.1.SUCCESTUNEA
gt coNTtNUTULFAZELOR fezabilitate;cheltuieli pentru oblinereaavizelor legale necesarein primele
DE PROIECTARE doud etapeale proiectdrii; cheltuieli pentru organizarealicitaliei (instruc-
liuni pentru ofertanfi, publicitate etc.).
Studiile gi lucrdrile pe care le implicd proiectareaunui spallu c. Date tehniceprivind investilia si principalele cerinle: stprafa,la9i
. verde se
desfEgoard,ca gi in alte domenii de proieciare,in mai
m.,tr" etapesucce- situalia juridic[ a terenului; caracteristicileprincipale ale terenului; dot[-
sive, in care se intocmesc: rile 9i principalelelor caracteristici;utilitilile 9i modul de asigurarea aces-
- studiul de prefezabilitate; tora (apd,canal etc.).
- studiul de fezabilitate; d. Finantarea investitiei (modul de asigurare).
- proiectul tehnic iaietele de sarcini.
Ai B. Pieseledesenatez
Acesteasunt obligatorii pentru investiliile publice.
a. Plan de amplasaretn zond (l:25O00- 1:5000).
b. PIan general( I :5000- 1:1000;pentruterenurilemici 1:500)'
9.1,1.STUDIULDE PREFEZABILITATE Studiul de prefezabilitate,aprobatde investitor,in forma finald, cu pie-
sele menlionatemai sus, devine bazd pentru urmdtoareaetapd,studiul de
Studiul de prefezabilitatereprezintddocumentaliatehnico_economicd
. fezabl]litate.Acesta este atribuit de cdtle investitor unui proiectant (insti-
prin care investitorur fundamenteaz[necesitateaqi
oportunitatearearizdrli tulie sau birou de proiectare)prin licitalie publicd, in urma selectlrii mai
spaJiuluiverde respectiv.
multor oferte. Criteriile principale sunt: competentaprofesionald, costul
In aceasti etapd are o deosebitdimportanli stabilirea programului:
proiectirii qi termenelepentru lucrdrile de proiectare.Licilalia se supune
alegerea_ qi definirea tipului de spaliu verde qi a destinaiier
acestuia,in regulamentuluiaprobatprin H.G.'727/ 1993.
funclie de cerinlele colectivitiJii sau ale beneficiaruluiqi in'corelalie
cu ca,
racteristicilegeneraleale terenului qi ale amplasamentului
acestula.por_ 9.1,2.STUDIULDE FEZABILITATE
nind de la identificareanecesitSlilor,se apreciazdnatura
$i cantltateadott-
riloryi amenajirilor necesare,mdrimeas;u capacitatea
acestora. Studiul de fezabilitate,ca prim[ etap[ a proiectdriipropriu-zise,reprc-
Evalulrile de cost care se efectueaziconduc la estimarea careredausolttlionareaclc
mArimii in_ zintd o lucrarealcdtuiti din piesescrise$i desenate
vestiliei; in acest scop se recurge la norme, sfudii, reglementdri din punctde vederepeisagistic,tehnicai economic'
gi la ana- principiu a progran-rului
282 2u3
 lilaborareastu<liurrri dc fczabiritatctrcbutcazir cu.nuIizaco'rlrlcxi-r
a terenuluiqi a ambian{eracestuia, in scopulannonizini solutiilortle arne_
na1arecu caracteristicilesitului $i cu funcliile principaleale spaliului vcrdc,
stabilite de studiul de prefezabilitate.
.,Cercetarea terenalui Si culegerea tuturor informaliilor Si datelor
utile proiectdrii se desfEgoard dupd o anumitd schernl logicd. prin exami-
nare directdgi prin confruntarecu planul generalde situaliegi cu planul
de sistematizarea zonei, se analizeazd, amplasamentul,implicaliile, urba_
nistice sau de dezvoltareteritoriald,aspectelesocialedin zona de influ_
enfd. Trebuie bine cunoscutdcomponentagi structurazonei limitrofe, re_
laJiileoptime qi aspecteledeterminante asupracompozilieiviitorului spa_
tiu verde.
Se culeg date privind folosinleleanterioareale terenulurgi influen{a
lor in fizionomia9i caracteristicile acestuia.
Documentaliase sistematizeazd pentrua permiteugurinlaconsultdrii
datelorculese.
Topografia terenului. Se analizeazdqi se completeazi planul topogra_
fic, studiindu-secu ate'fie reliefur terenurui
laspeitul generalgi oetaiiile;.
De asemenea,se cerceteazeelementeleexistente-peteren (vegetalie,
apa, elementedecorative,drumuri, construclii,instalilii) posiUilitafle
9i
de rnenfineregi integrarea acestora in nouacompozitie.
Ludnd in consideraremultiplele aspectelegatede topografia terenului,
proiectantul are posibilitatea sd apreciezepotenlialul ,itrlri p"ntru p.o-
gramul proiectului9i sd stabileasciin principiu: poziliile de unde
sunt
avantajateperspectivele,necesitilile sau posibilitdfile de rnodelarea
reliefului,locurilecele mai indicatepentruamplasarea centrelorcompozi_
!ionale,.zonelecele mai potrivite pentru construclii, terenuri de sport, tere_
nuri dejoacdpentrucopii, punctelecelemai logicepentruintrareetc.
Condiyiile naturale. Se analizeazdfactorii eseniiali care influenleazd
soluliilede amenajare a terenului.
Condiyiile hidrologice Si hidrogeologice- Apele naturale existente,
.
nivelul freatic,compozilia fizico-chimicdgi bacieriologicda apelor,re_
gimul hidrogeological terenului(zoneleinundabile,nedrenatesaumldq-
tinoase),constituliageologicda terenuluietc., reprezintdfactori impoi_
tanll pentru solulionarea unor probleme de proiectareca: amenajareala_
curilor artificiale sau corectareapieselor de apd naturale,amenaiarea
unor compozilii specificeacvatice,folosireaapelornaturalepentru uda_
tul plantafiilor, stabilireaunor misuri de ameliorarea terenului (dese_
care,drenajq.a.).
284
(o diliil( dc tlintul alc zonci. 'l'enlpcriltrlrit
tllcdic anualir,tcllrpcriltll-
rilc cxtrcr'lrc,rcgin.ruldc precipitalii,direcfia;i intcnsitateaviinturilordo-
nrinantc,urr.riditatea aeruluiqi calitateaatmosf'erci (gradulde poluare)sunt
determinanteatat in organizareacompoziliei (alegereaunor dotiri qi arn-
plasareaacestora,distribuireaptantaliilorq.a.),cdt gi pentrustabilireasor-
timentuluivegetalgi a anumitoraspectetehnice(materialede constnrclic,
addncimeade ingroparea instalaliilor de udare9i api potabild I a.).
Se cerceteazd,de asemenea, /actorii microclimatici in cuprinsul tere-
nului: pdrlile expusecurenlilor qi vAnturilor sau afectatede ingheluri, zo-
nele adipostite, pantele insorite, care se incilzesc mai repede,terenurilc
care rdmdn mai mult timp sub zdpadd.$i acesteaspecteinfluenleazi asu-
pra alegerii sortimentului qi amplasamentuluivegetaliei qi chiar pentru si-
tuareaunor dotari sau amenajdri.
Deosebit de importantd este cunoa$tereacondiliilor de sol ale terenu-
Iui: grosimeastratuluifertil, tipul de sol, textura,pH-ul, salinitateasau
alcalinitatea,prezenlaunor eventualedepozitede materii organicein curs
de descompunere(gunoaie),gradul de eroziuneetc. Pe terenurilemari cste
necesari o cartarea solurilor, cu indicareamisurilor de ameliorare.Difc-
renliereafactorilor pedologici in cuprinsul viitoarei amenaj[ri trebuie Iua-
td in consideraliela alegereagi amplasareaspeciilor de plante.
Condilii sanitare. Se cerceteazdeventualeemana{iinocive, naturapo-
Iuanlilor, sursa,distanla,gradul de influenli; sursede anofelism etc.
Aspecte sociale. Pentnt ca spaliile verzi publice sd rdspunddnecesitI-
lilor reale ale beneficiarilor,estenecesarca documentaliaproiectului si cu-
prindd informalii privind numdrul de locuitori din zona limitroll, catc-
goriile de vArstdcareurmeazi sd frecventezemai mult spaliul verde, accc-
sibilitatea terenului (strdzi, drumuri 9i starealor), mijloacele de transporl
Acesteaspecteintervin in dimensionarea $i structurareleleide circLtlalic
interioare,natura gi capacitateadotdrilor, asigurareaparcajelor(pentru sprr
{iile publicecu razdm^re de folosinld).
Pentruamenajdrile cu caracterprivat,sunt necesare. de asetncnca. cslt
mdri privind num[rul utilizatorilor pe categorii de vArst6,eventual ccrrrrl('
specialelegatede stareade sanetatea acestora(persoane cu hatrdica;lrrl"
tor q.a.),preferinlelein modul de relaxarein grddind, numirul tlc itttlttvt'
hiculeetc.
Aspecte istorice Si culturale. Pentru programelede amcnajitri pcis;r
cisticein siturile istoricesi in cele cu un anumit specifical tradiliilol tlc
lli5
civilizalic;iculturir, (loourncntaliulrchuicsircuprindir inlirrnra{ii
privinrl
acesteaspccte,in vcclorcaintogrrilliirrrnonioasc $i rcspectariivalorilor
istoricesi culturale.
Condilii tehnico-economjce. Pentruasigurarea unui cost mai scizut
al amenajdrii,se intreprindcerceteriprivind posibilitdlilede racordarela
instalaliiletehnico-edilitare din apropiereaterenului,se studiazaposibili-
tateaunor rezolvdritehnicegi economice(in modelarea reliefului,crearea
pieselorde api f.a.),folosirearesurselor localeetc.
Analiza documentalieiscrise,examinarearepetatda terenului gi a
planurilorde bazd,permitdemararea proiectiriiprin elaborareaconceptu-
lui de plan. Ca exemplufoarteinstructivin figurile 108,109,110,1I I se
prezinld,modeleale schilelorde analizi gi de elaborarea conceptuluide
plan pentrucampusulunui colegiu,intocmitede arhitectulpeisagistame-
ricanJohnOrmsbee Simonds(Simonds 1.O.,1967).
AplicAndprincipiile generalede proiectarepeisagisticd prezentatein
capitolul6, sestudiazicompozitiadeansamblupentrutemadate.
in primelefaze se concepschemegeneralede organizare:amplasa-
reape planulde situaliea zonelorpentrucomponentele majore.
De exemplu,pentruun parc sauo grddindse studiaz5dispunerea in
terena lacului,a dotdrilorqi amenajdrilorcu anumitefuncliuni,a accese-
lor (intrdri) principale,a perspectivelorimportante,a centruluicompozi-
lional principal.
in fazeleurmitoarese elaboreazd schemede circulalie qi se delimi-
teazd diferitele zone, incadrdndule intr-o tratare compozilionald adec-
vatdfuncliunilorgi caracteruluidorit saupropusal peisajului(arhitectural,
peisagerg.a.):se studiazlformelein plangi volumetriade ansamblu(pie-
sede apd,arii de circulalie,microrelief,plantalii$.a.).Sepropunelemente
decorativemajore (bazine,fEntdnicu jocuri de api, parterecu plantalii
decorativeg.a.).
Rezolvareafunclionaldgi esteticda programuluise bazeazdpe cunoa;-
tereagi impletireaprincipiilor de compozilieprezentate in capitolul7.2.
cu principiilegerierale deproiectare. FERMET crtaMBEcS
WESTL^N
JinAnd seamade adincireaspecializdrii,proiectareaspafiilorverzi com-
plexeesteo lucrarecolectivd,implicdndnumeroase specialit6li.Conceplia
generalda amenajdriiesteelaboratide o persoan[saude un colectivrestrdns
gi apoiestedati sprestudiuproiectanlilorin diferitespecialitdti(drumuri
gi sistematizare vertical[,hidrotehnicd,construclii,instala{iig.a.). Fig. 108.Planul toPografic
287
286
 t,/n,rlra.!{' /1 'a--J'rit( r',
(t.- .<ar -6(_ar' a+tua
' *4^
,n,,k ,*-'-.),---i
t< at,^t @F.^r 'a'.i
' &lrlsr, ar 4 dt3Pt
Pe4'14
t.?i tt^u at o1I.^t4 < e a
b.ttut -. ..tu^L *io.^ (at.r
d'4ta t+o tu.t,^s''{)
fao. *<4a ban^. LilE4 uitb
tu6ort avt;
6o'ra.,il. kJ,',n ar
d! cLtF1
ar arl'e<L-|t
yte<LAt tatB-l
&-.a"/a
qr e/1t^L2^ < 4 l|&t b 1'v/t/rt
P$-
t lt^']
..f .. P^t
nL4eL (aad cu
*]L -+-lAtr{..
l^.r './,6
a.-*t </',,
@o4q.'iat.'^'Pla4r..|
2 a|tt . P^ot a tL (4j
* Lz,or. b4.^ ,Fe! ^- t4
t'"d..t-. apd, .
,3i. so

w,
t,

.--- 'l

<apaor tjz 4^ .)..; ..4i

a*-t 1e^( pdrF
aoPo6-c^FtA

F€EMTI PEOPE,

Fig. 109,Diagramaanalizeisitului
Fig. 110.Diagramarelatieiconstruc(ie-sit
288
l9 ArhilccturiiPcisagcra I ll9
 in urrnasolLtliilor tlc plrttt,
tle prittciprulirrnizttetlc itceltia,cttttccptttl
inilial sub 1'rrrmldc sohi{e,bruioanc,sc rrlrtcriulizcazir in planul gcncral
de amenajare.Acestareddsotufiade ansaurblupcntrutemarcspectivillll

l+"-'-"'-'-
i.l
''|..

1 cazulparcurilorgi grddinilorplanul cuprinderezolvdrilepentrumodclarca

tcrcnului,pieselede api, amplasarea obiectivelor(clddiri 9i terenuricu cli-
ferite folosin!e), releauade circulalie, amplasamentulvegetaliei lemnoasc
(masive,grupuri,aliniamente,gardurivii), elementeleprincipalede deco-

i\
ralie-(constructive,uneori gi vegetale).
ln aceast[ etapi a proiectdrii se pot intocmi doud sau trei variante de
rezolvare,fiecarecu pieselescriseqi desenate, necesare.
Studiul de fezabilitatecuprindeurmitoarele piese:
A. Pieselescrise:
a. Date generale:
I - denumireaobiectiwlui de investilii,proiectantul,ordonatorulprin-
I cipal de credite, investitorui;
I
t
- amplasamentulfiude!, localitate, stradd);
- tema, cu fundamentareanecesitelii gi oportunitilii investiliei, avutc
in vederela aprobareastudiului de prefezabilitate;
- descriereaterenului qi a cadrului general,prezentareacondiliilor na-
turale,a aspectelorsociale(eventualqi istorice),tehnicegi economicecu
implicalii in realizareainvestiliei.
b. Memoriu general (expunereaqi justificarea soluliilor generalepro-
puse) 9i memorii tehnice pe specialitdli (sistematizareverticali, drumuri,
construclii, instalalii, spalii verzi).
c. Date privind forla de muncd ocupatd dupd realizarea investilici:
total personal,din care,personalde execufie;locuri de muncd nou creatc.
d,.Devizul general al investiliei
e. Principalii intlicatori tehnico-economici:valoareatotald a invcsti-
1iei,egalonareape ani, duratade realizarea investiliei (luni).
f. Finanpareainvestiliei (indicareasumelorpe sursede finanlare)
g. Avize Si acorduri, conform legislaliei in vigoare: avizul ordonatolu-
lui principal de credite,certificat de urbanism,avize pentru asiguralcauti
litd{ilor (energieelectricd,apd, canal q.a.),pentru proteciiamediului rii a
apelor,alte avize de specialitate,conform dispozi{iilor legale.
B. Pieseledesenate:
a. Plan de amplasarein zond (l: 500O).
b. Plan general de amenajare,la o scari convenabildprezcntilrii r:x
plicite a solu{iei:l: 500 pentrusuprafelepdni la 10 ha, 1: 1000pentrusu
Fig. I I l. Varianttr a diagrameiconstructie-sit
prafeleintre l0 9i 50 ha 9i l: 2000 pentrusuprafeledepigind50 ha.
290 l(, I
 t. I'htnttt i .yi.ttr.1i,/r,ll)c lru stsl(.t lt,/l|l(.;tvr..r.ltt.trla,
(:01)slnt(:l, vcliclilltc.
tl. I'rrsltt,t t it,t'. - rclt!rilc iDtrc oolltractllnt ;;i invcstitor(pcr'-
(olLrttlllt),eotlstllt:lllt
Studiul tie f'czabilitatccstc supusl)cntrucxaurinarc aprobrucutlci j
sotna uridici achizitoare).
$i
cornisii telrnicedc spcctalitategi invcstitorului(persoaneij uridicc achizi_ b. Caiatelede sarcini
toare)lin cazulmai multor variante,se alegeuna,cu saulird moclificiri. Se elaboreazdde c[tre proiectantpe bazaplan$elorqi se grupeazdin
Lucrareadefinitivd, in care au fost stabiliteelementelegi solutiile prin_ broguridistincte,pe specialitAli,pentru fiecarelucrarein parte.Caietele
cipale$i au fost oblinutetoateavizele,acordurilegi aprobirilepentru-exe- de sarcini prezintddezvoltat elementelefigurate in plange,cu infonnalii 9i
culie, confonn prevederilor legale (Legeafinanlelor publice nt.721 1996), precizdri complementareacestora.Se descriu modul de realizare a lucr,l-
constituiebazadeschideriifinanl5rii. rilor, ordinea de execulie,naturagi caracteristicilematerialelornecesare.
impreundcu plan$ele,caietelede sarcini trebuie astfel conceputeincat,
9.1.3.PRO|ECTULTEHNTCSl CATETELE
DE SAHC|NT pe baza lor, sd se poata determina:cantitdlile de lucr.[ri, costurile lucriri-
in aceastdetapi a proiectdrii se intocmegtedocumentalrascrisI gi de- lor, forla de muncd, materialelegi dotareanecesardexeculiel.
senatdpentru care se elibereazi autorizaliade construiregi pe baza careia Elaborarealor se face pe baza plangelorgi a breviarelor de calcul, de
se deschidelicitaliapentruexeculialucrdrii. cdtre ingineri specialigti,pentru fiecare categoriede lucrare.Forma de pre-
Proiectul tehnic se elaboreazdpe baza studiului de fezabilitate apro_ zentaretrebuie sd fie clard, concisA$i sistematizatd.
bat $i trebuiesd prezinteclar qi completdateletehnice,tehnologicegi ico_ c. Listele cu cantitd,tilede lucrdri
nomice privind execulia lucrdrii, astfel incAt: in acestcapitolsuntincluse:
- investitorul sd dispundde informalii completeprivind - centralizatorul obiectelor(elementelor) componenteale amenajdrii;
viitoarea ame_
naJare; - centralizatorulcategoriilor de lucrdri pentru fiecareobiect;
- candidaliila licitalia pentrupreluareain execulie - listele cu cantitdJilede lucriri comasatepe capitole de lucrdri (ante-
. . a lucr[rii sd poati
elaborape baza lui ofertele gi detaliile de execuliein conformitatecu pre_ mdsurdtori):
vederile proiectului, propundnd materiale 9i solulii tehnologrcecare con_ - structuraarticolelor comasatepe capitole de lucrdri;
duc la o anumitd ofertd de cost. - listele cu cantitilile de utilaje gi echipamentetehnologicepentm
Conlinutulproiectuluitehnicesteurmetorul: executre;
- specificaliiletehnice.
A. Piesescrise:
a. Descrierea lucrdrilor : d. GraJicul general de realizare a investilieipLrblice
- prezentareasitului (amplasamentulgi caracterizarea B. Pieseledesenalecuprind:
terenului):
- modul de prezentareal proiectului pe volume, a. Planuri generale'.
broquri, capitole;
-_memoriile tehnicepe specialitdli (drumuri, terasamente, - planurilede amplasare a reperelorde nivelmentgi planimetrice;
construclii,
instalalii,spalii verzi $.a.); - planuriletopografice principale;
- organizareade qantier:descrieresumard,demoldri, - planul general de amenajare,care trebuie s[ redea amplasareaelc-
devieri de retele
etc.; cdile de accesprovizorii, surselede apd gi energie electrici pentru mentelorcomponentegi modelareareliefului.Se indicd cote de nivel, dis-
organlzareade gantiergi definitive, protejareamaterialelordin gantiergi a tanle de amplasare,orientiri, coordonate,axe, reperede nivelment gi pla-
lucrdrilor, curdleniain qantier,serviciile sanitare; nimetrice,cotelegi distan{elepentrudrumuri,alei pietonale,platforme;
- programul de execulie a lucrdrilor, grafice - planurile principale privind sistematizareaverticall a terenului, in-
de lucru, programul de
recep!le; clusiv inscriereape acesteaa volumelor de terasamente, sdpituri-umplLt
- trasarealucririlor; turi, depozite de pimint, volumul pdmantului transportat(excedcnt;;i tlt:'
- masurarealucrdrilor; ficit), lucrdrileprivind stratulvegetal,precumqi preciziri privind utilrtielc
$i echipamentele de lucru,altedatetehnice.
292
l() 1
 - planurileprincipaleprivind construc{iile subtcranc (anrplasarc, rli-
mensiuni,secfiuni,profile longitudinale);
- planuride amplasarea reperelorfixe gi rnobilede trasare.
b. Planseleprincipale ale obiectelor(elementelorcomponente)se gru-
peazdinvolume saubro$uripentrufiecarespecialitate
distinctd.Esteindi-
cat ca fiecare obiect suprateransau subteran(lac, colind-belvedere,circu-
la{ii, piesede arhitecturd,instalalii,mobilier de parc,echipamente gi ame-
najdri pentru joac[ 9i jocuri sportive, obiecte decorative,plantalii, peluze
qi decoraliuni florale etc.) sd aibd o denumire9i un simbol (cod).
Plangeletrebuiesd redea,dupd caz,planul individual de amplasarepen-
tru fiecareobiect,planurilede arhitecture(plan orizontal,sectiuni$i deta-
lii imporlante,cu precizareacotelor,dimensiunilor,distantelor,ariilor, ma-
terialelor gi finisajelor acestora),planuri privind structurade rezistentda
unor obiecte,planurileinstalafiilorpentruuneleobiecte(amplasare, sche-
me principale,secliuni,detalii cu indicareade cote,dimensiuni,materiale.
izolalii necesare,parametriprincipali ai instalaliilor), planurile de dotarea
unor obiecte cu mobilier, inventar gospoddresc,paza contra incendiilor,
protecliamuncii etc.,cu indicareacaracteristicilor.
Planurile de plantaretrebuie sd redeaexact componentadiferitelor ca-
tegorii de plantagii,numdrul exemplarelor,distanlelede plantare,lungimea
gardurilorvii cu specificarea numdruluide rdndurietc.(foto color 128).
Ca qi studiul de fezabilitate,proiectultehnicpentruo investitiecom-
plexd se elaboreazide citre proiectantulpeisagistin colaborarecu prolec-
tanlii de diferite specialitdti,in func1iede natura dotirilor qi amenajdrilor
inclusein viitoareaamenajare peisagisticd.
Proiectultehnicpentru o investiliepublici se verificd de citre specialigti
atestalide Ministerul Lucrdrilor Publicegi AmenajdriiTeritoriului, conform
regulamentuluiaprobatprin HG. w.925/ 1995,se avizeaz\ gi se aprobdde
investitor,potrivit reglementdriloremisede MinisterulFinanlelor.
Proiectele penlru investiliile private se contracteazediect cu proiec-
tantul sau cu antreprenorulcarc poate asiguraatit proiectareacAt qi execulia;
gi in aceastdsituatiese poate apelala mai mulli ofertanli,alegereafiind, in
general,determinatdde reputaliaproiectantuluiSicostulproiechni.
ln elaborareaproiectului se folose$teo metodologieasemdni.toarecu
cea prezentatAmai sus insd consultarearepetatda beneficiarului (investi-
torului) simplificdprocedurile,mai alespentruinvestiliilemici (de exem-
plu, grddinilepentrulocuinte),
294
BIBLIOGRAFIE
Ba rret, J. 9i al - 7errassesjardins, Syros Alternatives, 1988.
Baumann, A. - NeuesPlanen und Gestalten. Aachen,1953.
Bazin, G. - Jardins, la recherche du Paradis perdu. Editions du Ch€ne-Hachcttc
Livre, 1999.
Beretta, R. Composizionee construzionedei giardini. Edagricole,Bologna, 1970.
B€rnatzky, A. - Von der mittelalterlichen Statbefestigungzu den WalLgriinliichtn
von lrcute. Satzer.Berlin. 1960.
Bernatzky, A. - Klima wirkungen von GriinllachEn und ihre Beziehungen zur
Stddteplanung.Rev. Anthos, nr. 1, 1966.
Bernatzky, A. - Tree ecology and preservation in Developmentsin agricultural and
menaged-forest ecology. Elsevier Scientific PublishingCompany, 1980.
Bovo, G., Miglieta, P., Peano, O., Vanzo, A. Manuale per tecnici del verdt
urbano. Torino, 7998.
Brison, H., Collin, D. - Jardins d'Agrdment. Ed. J.B. Baillidre et Fils, Paris, 1959.
Charageat Marguerite - L'art desjardirs. Venddme,France, 1962.
'lr. -
Chitulescu, G., Chilulescu, Sapte monumente celebre ele qntichitdlii. EtJ.
Tehnict, Bucuresti,1969.
Chiusoli, Al. - Progettare giordini. Edizioni Agricole, Bologna, 1991.
le Dantec, J,-P. - I-s sauyageet le rtgulier. Art desjardins et paysagismeen Franec
au XXb si\cle. Groupe Moniteur, Editions du Moniteur, Paris, 2002.
Dejeu, L., Georgescu,Magdalern - Tdierea si conducereavilei-r./e-r,re.Ed. Ceres,2003.
Drimba, O. - lstoria culturii ;i civilizaliei. Vol. I. Ed. $tiinlifica gi Enciclopedicii,
Bucuresti,Romdnia,1984.
Dumitriu - Tettrranu, f. ti al. - S/abliea copacitdliifrltrqnte a pddurii fald de noxelc
din atmosferdri mdsuri de gospoddrire a pddurii afectate.l.C.A.S, Bucure$ti, 1980.
Enge, T.O., Schriier, C.F. - L'arhitecture des jardins en Europe. Ed. Taschen,
Germania,1990.
Fouquier, M., Duchdne,A. - Desdiversstylesde Jardins.El. Emile Paul,Paris,1914.
de G^nay,E. - Jardins de France.Ed. Larousse,Paris, 1949.
Garrec, J,P. - Pollution atmosfAriqueel milieu urban. Les effetssur les arbres. P.cv.
ForestFrangaise, XLI - n" sp.. 1989.
Giurgiu, V. - Conrervareapddurilor. Ed. Ceres,Bucureqti, 1978.
Giurgiu, V. - Pddarea ii yiitorul. Ed. Ceres,Bucuretti, 1982.
Gromort, G. - L'art desJardins. Ed. Vincent, Fr€al & C'', Paris, 1934.
Heron, Marianne - Gardens of lreland Gill and Macmillan Ltd., Ireland 1999.
Hobhouse, Penelope- Garden designs.Henry and Co., New York, 1997.
Holden, R, - lzndscape design.Latrence King, London, 1996.
Iliescu, Ana-Felicia - Arboriculturq ornamentqld.Ed. Ceres,Bucuregti, 1998.
Iliescu, Ana-Felicia, Costea, Gabriela, Dumitraicu, Monica - Indrumdutr ptnttu
initierea in proieclareq peisclgisticd.AMC, USAMV, Bucuretti, 2001.
Jenkins, Mary z,uazua - America's Public Gardens, National geographic Socicl)'.
usA, 1998.
Kingsbury, N. - ?"lre New Perennial Garder. FrancesLincoln Limited, Lcllrdort.l()()('.
Kluckert, E. - Erlropean Garden Design Kdnemann,Kitln, 2000.
Landenne,A. - lxfuiationit Ia compositiondesprojets.I.S.l.,Gembloux,tlclgi(luc, l()r)/
l() 5
 . Locwcr, P. - Ornenc tul gt.usscr.Mcrcdithllooks, l)cs Moilcs, lowit, 1995.
. Loxton, H,- 7le Garden.David BatemanLtd.. London.1991. ANEXA
o Marcus r R. - Parcuri Si grddini din Romdnia. Ed. Tehnic?l,Bucurcati, l9-58.
. Magnilio Calcagno, Annalisa - Architettura del paesagio. Evoluzione sk,,.i..e, Etl.
Calderini,1983.
o Mattern, H. - Gdnen und Ganenlandschfen Verlag Gerd Hatje, Stuttgart, 1960.
. Moorr, Ch., Mitche[, W., Ttlrnbull, W. - The poeticsof Gardens.MIT he,ss,USA. 2000.
. Moreux, J.C- "/4rdins d'Espagne. Jardrns-L'Architectured'aujourd'hui, Frant4 1937.
LISTE TEMATICE CUPRINZAND SPECII ORNAMENTALE
. Muja, S, - Spayiile verzi in sislematizarea teritoriului ,i ; localildtilor. Ed. Ceres. LEMNOASE $IERBACEE
Bucuregti,1984.
r M.uja, S. -_Dezyoltqrea spaliilor verzi in sprijinul consendrii mediului inconjurdtor. I. PLANTE LEMNOASE
Ed. Ceres,Bucureqti, 1994.
. Neuray, G. - Architecture des parcs et ,lardins. Les presses Agronomiques de
Gembloux,1973. 1. ARBORI $I ARBU$TI PENTRU DIFERITE CONDITII
o Nitschke, G. - te jardin japonais .'faschen, Italy, 2003. DEMEDIUDIN ROMANIA
. Nourry, J-P. - Art et techniquedesTbrdins.Ed. Baillidre et Fils, paris, 1971.
. Negruliu, Filofteia - Spalii verzi. EDp, Bucuretti, 1980.
c PizzonlF. - The Garden. AurumPress,London. 1999. SPECIITERMOFILE
. Popescu, M. ji colab. - Pomiculturd generald Si specrald.E.D.p., Bucureqti, 19g2.
r Preda, M., Palade,L. - Arhitecturq peisagerd.Ed. Ceres,Bucuregti, 1973.
o Plucknettr Jenny - The Small Gard.en.Abbeydale press, UK, ZOO1. Foioase Prunus tenella
. Robinson, N. - Theplanting design hqndbook. Ed. Gower, England, lgg2. Albizzia julibrissin Paulownia tomentosa
. Rov€nla, l. - Plante floricole perene de parcuri Si grdiini. Ed. Agrosilvictr, Prunuslaurocerasus
Buddleia davidii
Bucuresti.1968.
o Schaewenr von D., Val6ry, Marie- Frangoise - Gard.ensin France,Taschen Verlag, Calycanthus floridus Quercuspubescens
Kdln, 1977. Carpinus orientalis Rhododendron sp.
r Simonds J., O, - Arhitectura peisajulai. Ed. Tehnicd, Bucuregti,1967. Castaneasativa Roseathea hybrida (soiuri)
o Simoninir G.L. - Giardini italiani.Ed. Idealibri S.p.A, Milano, 1991. Cercis siliquastrum Ruscusaculeatus
r Solomon, Mqlica - Peisajul - instrument al calitdlii dezvoltdrii spaliale. Arhitext
Cotinus coggygria Salix babylonica
design,nr.5,2002.
. Sonea, V., Palade, L., Iliescu, Ana-Felicia - Arboriculturd ornamentald si Euonymusjaponicus Conifere
arhitectura peisajului. EDP, Bucuregti, 1979. Hydrangea macrophylla Abies cephalonica
. Sonea, V., Pavel, Afrodita, Ailinctri, Natalia, $elaru, Elena _ Floriculturd. EDp,
Hypericum patulum Cedrusatlantica
Bucuregti,1979.
o Sonlier, L. - Espacesverts et urbanisme.Centrede recherched'urbanisme,paris. 1977. Hypericum'Hidcote' Cryptomeriajaponica
. Stevens,D. - Designing your ideal garden. FrancesLincoln Ltd., London, 2001. Ilet crenata Cupressus semperv t r ens
. Tanguy, Fr6derique et M. - Le composition des espaces verts et le choix. des Sequoi adendrong iganteum
Magnolia stellata
vegetuux.Ed,.J.B.Bailliere,Paris,1981.
. Torsten, O.E., Schrii€r, CI. - ArchitecturedesJardins m Europe.Taschen,K<iln, 1990. Ostrya carpinfolia
. Vi$oiu, Dagmar - Istoria grddinilor Siparcurilor. Ed. Mlrlon, Timigoara,200l.
o Websterr R. - Ferg Shui pentru grddind. Ed. Vox, Bucue$ti,2000. SPECII SUBTERMOFILE
. Willery, D,, Garbg P.- lJn jard.in pas commeks autres.l_:rrousse,Bordas, 1997.

*** Encyclopidie desJerdins. Librairie Larousse,paris, Foioase Fraxinus ornus

1957.
8** Monitorul ofi.cial al Romdniei - Normele metodologiceprivintl Amorphafruticosa Gleditsia tiacanthos
conlinutul cadru al
proiectelor - pe faze de proiectare, septembrie1996. Catalpa bignonioides Ilex aquifulium
+** Plantsforwater gardens.DempseyPar, Bath,
UK, 1999, Corylus columa Ko eI reuteria p anicul ata
***Giard.ini: Il nuovo Grend Tour. Crandi
Giardini Italiani, 1999.
Cytisusscoparius Li gust rum oval ifoI iunt

296 2\)I
Li ri odend.rontulipifera Syrlngavulgarls Cytisussp. Pyrussallclfolla
Lonicera pikata Tamorixtelrandra ElaeagnussP. Roblniasp.
Lonicera nitida Wisteria Einensis Exochordaracemosa SophorajaPonica
Magnolia kobus Conifere Sorbusaria
GenistasP.
Prunus triloba Calocedrusdecunens Spartiumiuncewn
Gleditsia triacanthos
ryracantha crenatoserrata Jwtiperus virginiana
Gymnocladusdioicus Syringavulgaris
Robinia hispi.da Pinus giffithii Tamarixsp.
HibiscussYriacus
Robinia pseudacacia Taxodiumdistichum Tilia tomentua
Salixmatsudana'Tortuosa' Thuja ortmtalis Koelreuteri a Paniculata
Kolkwitziaamabilis Wisturta sinensis
Sophorajaponica Thujaplicata Conifere
Li r iodendron nliP ifera
Malus sp' CryptomeriaiaPonica
SPECtrREZSTENTE I-A GER
Paeoniasufruticosa Ginkgobiloba
Paulowniatomenlosa Larix decidua
Foioase Sorbusintremedia
Acer pseudoplatanus TiJiacordata Perovskiaatriciqlifolia Pirws sp.
Beula sp. Tattnrix sp. PlatanushYbrida Thuja sp.
Callwavdgarts Vibumun opulus Populusnigra Cultivarui aurii de conifere
Comusalba Conifere
Comusstolonifera Abiesnordmaniana SPECtr FATADEUMBRA$I SEMruMBRA
TOLERANTE
Crataegusmonogyn Clatnaecypai s nootl@tensiI
Fagussylvatica Juniperuscommunh Foioase Mahonia aquifuliwn
Frocinus excelsior Juniperusx med.ia Acer campestre Pachysandra terminalis
Laburnwn sp. Lari.xdecidua ParthenocissussP.
Acer tataricwn
Philadclphus coronarius Piceaabies Prunuslaurocerasus
Aesculus hipPo castanwn
Pntnus spinosa Pinus cembra Prunuspadus
Berberisiuliatae
Populustremula Pinus mugo RhoilodendronsP'
BuxussemPemirens
Quercusrobur Phws nigra Ribessp.
Salix sp. Pinus sylvestris Calycanthusfloridus
Carpinusbetulus SymphoricarPossP.
Spiraeasp. Thuja occidentalis
ChaetwmelessP. Vibumwn sP.
Sorbusaia Tsugacanadensis
Corylusavellnna Vincasp.
Sorbusaucupaia
EuonymussP, Conifere
SPECIIHELIOFILE FagussYlvatica Abies alba
'Pfitzeriana'
Heilera helix .Juniperusx meilia
Foioase Betulapenduln HydrangeasP. Juniperushorizontalis
Acer saccharinsn Canrysisradicans IIex aquifuliwn Picea ortentalis
Aesculussp. Catalpabignonioides Kerriai aPonica'Pleniflora' Tatus baccata
Albiuia julibrissin Cercissiliquastrum LigustrumsP. Tsugacanadensis
Alnus glurtnasa Cotinuscoggygia Ianicera sP.

298 29
 SPBCtrTOLERANTBALE TERENURILOR
I,JMEDE SPECtrPENTRUSOLI,.|RI
NISIPOASE
Foioase Li qui dambar I tyracifl ua Foioase Populussp,
Acer negundo Prunuspad,us Acer campestre Potentillafraticosa
Acer saccharinwn Potentillafruticosa Acer ginnala Robiniapseudacacia
Alnus glutinosa Populussp. Ailanthusaltissima Sophorajaponica
Betulapubescens Rharnnus Amorphafruticosa Sorbariasorbifulia
frangula
Carpinusbetulus Rhododendronsp, Berbeis thunbergii Sorbusaucuparia
Euonymuseuropaeus Salix sp. Betulapendula Salix alba
Euonymusfortunei Sambucussp, Caragata arborescens Spiraeaarguta
Fraxinus excelsior Tamarixranwsissima Coluteaarborescens Spiraeajqonica
Hydrangeasp. Vibumwn opulus Comusmas Symphoricarpossp.
Ilex aquifulium Conifere Cotinuscoggygria Tamarix sp.
Kerria japonica Taxodium.distichum Cytissussp. Ulmuscarpinifulia
SPECtr)GROFITE(REZISTENTE ElaeagnusangustifuIia Vibumumlantana
LA SECETA)
Gleditsintriacanthos Vincaminor
Foioase Kerria japonica Hippophaerhamnoides Conifere
Acer cat pestre KoeIreutei a paniculata Kerria japonica Abies concolor
Acer ginnala Iaburnurn anagyroides Kolkwitzia atnabilis Chamaecyparislawsoniana
Acer tatarica Lonicera sp. Laburnumanagyroides Juniperussp.
Ailotthus altissha Lyciwn barbarwn lonicera rylastewn Picea sp.
Betulapendula Physocarpus opulifuli us Lyciumhalimifulium Pinus sp.
Berberis sp. Prunusmalnleb Philadelphussp. Thuja occidentalis
Buddleia altemifulia Prurus serotina P lrysocarpusopulifulius Tsugacarndewis
Caragatu arborescens Prunusspinosa Platanuslrybrida
Carpinusorientalis Prunustenella
Cercissiliquastnnn Pourxilla sp. SPECtrPENTRUSOLIru PIETROASE
Coluteaarborescens Populusalba
Cotinuscoggygria Populustremula Foioase Cytisussp.
cotoneastersp. Quercuspubescens Acer canpestre Elaeagnusangustifolia
Cyisus sp. Robinia sp. Beula penlula Hippophaerhamnoides
Elaeagnusangustifulia RosapimpinellifuIia Buddleiasp. KoeIr euteria p aniculata
Fraxinus ornus Symphoricarpossp. Catalpabignonioides Perovskiaatriciplifulia
Genistasp. Tatnarixsp. Chacnomelessp. Populustremula
Gkditsia Conifere Cercissiliquastrurn Prunusavit*n
Hibiscus sp. Juniperussp. Clematisalpina Prunusmahalcb
Hippophaerhatnnoides Piceapungera Coluteaarborescens Pyracantha sp.
Hypeicwn sp. Pinw sp. Crataegusmonogyta Ribesaloinum
Ilex crenata

300 301
 Robiniapseudacacla Juniperussp,
Rosacanina Weigelaflorida Plnusccmbra
Larit sp. Wisteria sinensis Pinusnigra
Rosarubiginosa Picea omorika
Rosarugosa Conifere Taxodiumsp.
Piceapungens Abiesnordmaniana Taxussp,
Tanarix paniflora Pinus cembra
Viburnumlantana Juniperussp. Thuja sp.
Pinus mugo Larix sp.
Conifere Tsugacana.densis
Pinus sylvestris
Ginkgo biloba
SPECtrPENTRUSOLURIACIDE(*CALCIzuGE)
SPECtrPENTRUSOLIru ARGILOASE
Foioase Populustremula
Foioase Acer palmatwn Potentilla sp.
Liquidambarstyraciflua
Acer platanoides Amelanchier sp. Prunusspinosa
Li ri odendron tulipifur a Aronia sp.
Acer saccharinum Quercuspetraea
Ionicera sp. Berberisthunbergii
Aesculussp. Rhamnusfrangula
Mahonia sp, Betulapendulax
Alnw glutinosa Rhododendronsp.*
Magnolia kobus Betula narw
Berberis sp. Robiniapseudacacia*
Malus sp.
Betula sp. Callicarpa bod.inieri Salk caprea
Parthenocissussp.
Carpinussp. Calhou vulgaris* Salixpurpurea
Philadelphussp.
Chaenomeles Calycanthusfloridus Sambucusracemosa*
sp. Platanussp.
Coluteasp. Carpinw orientalis Sorbaria sp.
Populusnigra' Italica, Castaneasativa*
Comussp. Spiraeax vanhouttei
Potentilla sp.
Corylussp. Cornusalba Symphoricarpossp.
Prunussp. Comusflorida
Cotinuscoggygria Vacciniumsp.*
Pyracanthasp,
CoryIusavell.ana Cornusstolonifera Vibumumopulus
Rhustyphiru Cotoneasterdarnneri
Cotoneastersp. Viburnumrhytidophyllum
Ribessp.
Crataegussp. CotoneasteI f rancheti i Conifere
Rosasp.
Deutziasp. Cytisusscoparius Abies mbilis
Quercuscerris Daphnemezereum Cryptomeriajaponica
Euonymuseuropaeus
Qucrcusfrainetto Erica camea Juniperus chinensis'Pfitzeriana'
Fagussylvatica Salixsp.
Forsythia sp, Exochordaracemosa Juniperuscommunis
Sambucusnigra
Fraxinus sp. Fagussylvatica larix sp.
Sorbussp.
Genistasp. Genistatinctoria Picea abies
Spiraeasp. Hippophaerhamnoides
Hibiscus syriacus Pinus cembra
Symphoricarpossp.
Hypericumsp, Hydroryea nacrophylla Pinus mugo
Syinga vulgaris llex sp.
IIex sp. Pinus sylvestris
Tilia sp. Magnolia sp.
Inburnum anagyroides Pseudotsugameraiesii
Ulmuslaevis Physocarpus opulifuI ius
Ligustrum vulgare Taxodiurndistichunt
Vibumu.msp. Populuscanescens
302
303
 S v n r yu t r i c : r l t o su I h u s
jll.li Ltt iunt sP 'liuntrir klrandru
S l ' l : ( ' l l( ' A l . ( ' l l
I' uI i ur u.ssPi ttu'chri sti -
IJlmusp u nriI lu p innato ruttlos(t
I'oioase I'hiludclphus sp. Pqx us albtt
Acer sp. Populusalba Rhust\'phina
Aesculussp. Populusnigra' Italica'
SPECII PENTRU LITORAL
Ailanthus altissima Potentilla sp.
Prunus seffulata PyracanthasP.
Berberis sp. Foioase
Buddleja davidii Quercuscenis Acer pseudoPlatanus Quercuscerrts
Buxus sempervirens Quercuspubescens Acer monsPessulanum Quercusrubra
Caragana arborescens Rhus typhina Ailanthus altissima QuercusPedunculiflora
Carpinus betulus Rosa sp. Rosasp.
Carpinus betulus
Catalpa bignonioides Sambucussp. Castanedsativa
SalixsP.
Sophorajaponica Sambucus racemosa
Ceanothussp. Colutea sP.
Celtis sp, Sorbus sp. Sorbusaria
CotuneastersP.
Cercis siliquastrum Spartiumjunceum CrataegussP.
Spartiumiunceum
Colutea sp. Spiraeajaponica SpiraeasP.
CytisussP-
Cornus mas qi cv. SymphoricarPossP. TamarixsP.
EuonYmusfortunei
Corylus columa Syringa sp. Ulmusglabra
EuonYmusjaPonrcus
Cotoneast er horizontalis Vinca sp. {Jlmusp umillaPinnato-ramosa
Fraxinus angustifuIia
Crataeguslaevigata Weigelaflorida
Fraxinus excelsior
ViburnumsP.
Cytisus nigricans Yucca sp. Yuccaiilamentosa
Halimodendron halodendron
Deutzia sp. Conifere Conifere
Hydrangea macroPhYlla
Elaeagnusangustfulia Abies pinsapo
Ilex aqufolium
Cupr essocYParis IeYlandii
Euonymus sP. Chamaecyp a ri s lawsoniana JuniperussP.
lnvandula sPica
Forsythia sp. Juniperuscommunis Pinusmugo
Lonicera Pileata
Fraxinus ornus Juniperusx media Pinusnigra
Lycium barbarum
Hibiscus syriacus Pinus mugo Pinus sYlvestris
Populus alba
Hypericum sp. Pinus nigra Pseudotsuga menziesii
PoPulustremula
Juglans sP. PseudotsuBa menziesii glauca Taxusbaccata
Prunus avrum
Kerria japonica Taxusbaccata Thujaplicata
Prunus cerasifera
Ligustrum sp. Thuja occidentalis
Thuja plicata Prunus sPtnosa
lnnicera sp.
Mahonia aqufolium Thujopsisdolabrata PENTRUZONE INDUSTRIALE
SPECTI
Morus sp. Amelanchier sP-
Arbori foioqi
SPECIIMODERATTOLERANTEFATA DE SALINITATEASOI-IJLUI Betula pendula
Acer camPestre
Carpinus betulus
Gleditsia triacanthos AesculushiqPocastanum
Amorphafruticosa Catalpa bignonioides
Ailanthusaltissima
Caraganaarborescens Hippophae rhamnoides CrataeSussP
Koelr euteria Paniculata Alnus sp.
ElaeagnusangustifuIia
.l()s
20 ArhitccturiPcisagere
304
 Fugussylvatica Euonymus Junlperushorlzontalis Plnusnlgm
fonunei
Fraxinus excelsior Euonymusjaponicus Juniperussabina Pinussylvcsrris
Gleditsia triacanthos Forsythiasp. Juniperusvirginiana Taxodiumdistichum
Juglanssp. Genistasp. Larix decidua Taxusbaccata
Li r i odendron tulip ifera Hederahelix Piceaglauca Thuja occidentalis
Magnolia denudata Hibiscussyriacus Picea omorika Toneyacalifurnica
Magnolia kobus Hydrangeamacrophylla Piceapungens Tsugacanadensis
Magnolia x soulangeana Hypericumsp, Pinw mugo
Malus sp. Ilex aquifolium
Morus nigra Kenia japonica 2. VITEZA DE CRD$TERE A ARBORILOR
Platanushybrida Labumumanagyroides $IARBU$TILOR
Populussp. Ligustrumovalifolium
Prunusavium ktnicera pileata SPECIICU CRE$TERELENTA
Prunus cerasifera Lycium barbarum
Prunuspadus Mahonia aquifuliurn Foioase Quercusrobur
Pyrus sp Philadelphus Betulapendula'Tristis' Sophoraj aponica'Pendula'
Rhustyphina Prunuslaurocerasus Buxussempervirens Conifere
Robiniapseudacacia Pyracanthasp. Carpinusbetulus Abiesalba
Salix alba Rhustyphina Fagussylvatica Chatnaecyryrislautsoniam'Alumii'
Sophorajaponica Ribessp. Ilex aquifuIium Piceapungens
Sorbusaria Rosa Liquidambar styracifl ua Tarus baccata
Sorbusaucuparta Salit Magnolia sp. Taxodiumdistichum
Tilia x euchlora Sambucusnigra Mahonia aquifuliurn
Tilia platyphyllos Sorbaria sp.
Arbu$ti Spatiumjunceum SPECIICU CRE$TERE
RAPIDA
Berberis sp. Spiraeasp.
Buddleia davidii Staphyleasp. Foioase Innic era fra grantissima
Btttus sempervirens Symphoricarpossp, Acer negundo Physocarpus opulifuI ius
Chaenorneles sp, Syringavulgaris Acer platanoides Populussp,
Coluteaarborescens Tamarixtetrandru Ailanthus altissima Robiniapseudacacia
Comusalba Viburnumopulus Benla pendula Salk alba
Cornusmas Weigelaflorida Buddleia sp. Spiraeasp,
Cotoneastersp. Conifere Catalpabignonioides Tarnarixtetrandra
CrataegusSp, Abiesconcolor Deutziascabra Conifere
Cytisus Abiesnordnwnniana Forsythia sp. Cupressocyparis x leylandii
Daphnemezereum Chamaecypari s Iawsoniana Fraxinusexcelsior Iarix decidua
Deutziasp. Chatnaecyp ari s nootkntensi s Gleditsia triacanthos Pinusstrobus
Elaeagnus angustifoIia Ginkgobiloba lnburnum anagyroides Pseudotsugamenziesii

306 307
 -r.cAlt^(:t't,lt{ts' ('l ot{NAI\tl,:N'l'A
$t AIU t$t'll,()R
CULOAREA I.'LORILOR
SPECIICU FLORI ALBE, ALBE-GALBUI
Arbori
Aesculushippocastanum(V)
Catalpa bignonioides (VI-V )
Crataegus monogyna(V-VI )
Frarinus omus (V-VI)
Malus baccata (V)
Magnolia stellata (IIL lV )
Magnolia kobus (IV)
Prunus avium 'Plena' (lV-V)
Prunus mahaleb (V)
Prunus padus (lV-V)
P runuspersica'Alba-p lena' (lV -V)
Robinia pseudacacia(VI )
Sorbus aucuparia (V)
Sophorajaponica (VII-VI il )
Arbugti
Amelanchier laevis (IV -V)
Comus sanguinea(V)
Cornusflorida (V)
Cotoneastersp. (V-VI)
Cytisuspraecox (V-VI)
Deutzia scabra, D. gracilis (V-V )
SPECIICU FLORI GALBENE
Arbori
Acer platanoides (lV)
Gleditsia triachanthos ( VII )
Koelreuteria paniculata (VILV I)
Liriodendron tulip ifera (V )
Tilia sp. (VLV )
Arbuqti
Berberis sp. (V-VI)
Caragana arborescens(V)
308
l,ti Al,tt At{tt()Ru.()R
llvpL'riwn qt. (VII) Muhtniu uqudttliunt(lV)
Kcrriu juputicu (V) Porcntillufr'uticosa (V-X)
kbunurn anagyroides(V) Ribasaureunr(lV-V)
Lonicerajaponica (VI) Spartiumjunceum (V-VI)
Exochorda racemosa (V) SPECII CU FLORI RO$II
Hydrangea macrophylla (VI LV I il )
Arbori Chaenomeleslagenaria (IV)
Ligustrum vulgare (VI I )
Acer rubrum (III-lV) Campsis radicans (VII)
Lonic era cap rifu I i um ( V- VI ) 'Ville de Lyon' (V-VI)
Albiuia julibissin var. rosea (VILVI ) Clematis
Ittnicera rylosteum (V-VI ) 'Briotii' (V) 'Duc de Brabant'
Aesculusx carnea Hibiscus syriacus
Pachysandra t emtinal i s (IV )
(vil-x)
Philadelphus coronarius ( VI -W I ) 'lznnei' (lV-V)
Magnolia x soulangeana Hydrangea sp. (Vil-VII I )
Prunus laurocerasus(V) 'Niedzwetkyana'(V)
Malus pumilla Rosa sp. (VI-X)
Prunus spinosa(lV) 'King Edward VII'
Malus purpurea (V) Ribes sanguineum
Prunus tenella (lV-V)
(N-v)
Polygonum aubertii (IX-X)
Malus floribunda (V) Spiraea bumalda (VII)
Pyracantha sp. (V-VI) 'Russel'sRed' (IV-V) 'Anthony Waterer' (VII
Prunuspersica Spiraeajaponica )
Physocarpusopulifolius (VI )
Arbugti Weigelatloida' Bn$ol Ruby'(V-VI)
Rosa sp. (VI-X)
Chaenomelesjaponica (IV) Chaenomeles laI enaria (I V)
Sambucussp. (V-VI)
Spiraea arguta (lV-V) SPECIICU FLORI GRENA
Spiraeaprunifulia (IV)
Spiraeax vanhouttei(V-VI) Arbuqti Akebiaquinata(VI)
Sorbaria sorbifulia (VI-Vil) Amorphafruticosa (VI) floridus (VI-V )
Calycanthus
Staphylleasp. (V)
SPECtrCU FLORI ROZ
Syringa vulgaris (V-VI)
Vibumum opulus (V-VI) Arbori Robinia hispida (V-VI)
Aesculus x camea(V) Arbugti
Albizziajulibris sin (VII -Wil ) Calluna vulgaris (VI-VI I )
Coluteaarborescens (V-VI) Cerciscanadensis (V) Daphne mezereum(lI )
Comusmas(II-I ) Cercis siliquastrum(V) Deutzia rosea (VI)
Cotinuscoggygria(VI) Crataegusoryacantha'Paul's Scarlet' Kol kwit zia amahilis ( VI )
Cytisusscoparius(V-VI) (v-w)
Corylusavellana(II) Malus sp. (V) lnnic era koro lkowii ( VI )
Elaeagnus angustifulia(V-VI) Magnolia x soulangeana(IV-V) lnnicera tatarica (V-VI)
'RoseaPlena' (N-V) 'Amanogawu' (lV)
Forsythiax interrnedia(III-lV) Prunus arnygdalus Prunus serrulata
'Clara Meyer' (IV-V) Prunus triloba (IILIV)
Forsythiasuspensa (IV-V) Prunus persba
'Kanzan' (IV-V) Prunus tenella (lV)
Genistasp.(V-V I) Prunus serrulata
Prunus subhirtella (IV-V) Rhododendronsp. (IV-V )
30(.1

Rosu sp. (Vl-X)
Spiraea billiardii (VI -VII )
Spiraeujaponica (VI-V )
Spiraea salicifolia (Vl-VlI )
SPECtrCU FLORI MOV, VIOLET, ALBASTRE
Arbori
Paulowniatomentosa( V)
Arbuqti
Buddleiaahernifulia (VI)
Buddleiadavidii (VI-H)
Clematisjac kmanni(VI-Vil )
Hibiscussyriacus(VI-IX)
Hydrangeamacrophylla'Bluewave'
(vrLvrrr)
3. COLORITUL FRIJNZI$ULUI
SPECIICU FRUNZI$VARIEGAT
Arbori foiogi
Acer negundo' Aureo-variegatum'
Acer p latanoides' Drummondi'
Fagus sylvatica' Roseomarginata'
Fraxinusexcelsior'Argenteovaiegata'
Liri odendron t ulipife ra
'Aureomarginatum'
Sophoraj aponica' Variegata'
Ulmus carpinifu lia' Variegata'
Arbugti foiogi
Buxus sempervirens 'Aureo-variegata'
'Spaethii' 'Elegantissima'
Comus alba , Chatmecyparispkifera 'Plumosaaurea'
'Variegata'
Comus mas
Elaeagnuspungens'Maculata'
Euonymusgracilis 'Emerald'n Gold'
SPECIICU FRUNZI$RO$U
Arbori foiogi
Acer platanoides 'Crimson King'
Acer pal matum' At ropurpureum'
310
Arbugti foiogi (' t t ry I t t :i ttttt.ti trut' I \t
'I ryutrtu'
unutri.rpcnutulnt (VI-VIII) 'RubriJt ius
'l Ilr rhr ri s vtl liuri s' A! n'1w7p1171',, Cltinu.\ ()l:Rygriu
unrurix tetrandra (IV-\') Berberi s thunber gi i' Atopurpurea
Weigelaflorida (VI -VII )
SPECIICU FRUNZI$ALBASTRUI
Arbuqti foiogi Juniperus horizontalis'Glquca'
lnnicera korolkowii 'Pfizeriana
Juniperusx media Glauca'
Perov skia at ip li cifo I ia ( VI I - VI il ) 'Slq
Salixpurpurea' Gracilis' Juniperusscopulorum Rocket'
Syringajosikaea (V) 'Blue
Conifere Juniperus squamata Carpet'
Syringa vulgaris (V-VI)
Chamae cypais lawsoniana'Allumii' Juniperus squamata'M eyeri'
Vitex agnus-castus(VI-Vil )
Channecypais lawsoniana'Ellwoodii' J uniperus virginiana' Glauca'
Vinca major (V-VI )
Chamaecypari s I awsoniana'M inima Picea pungens
Vinca minor (V-VIII)
glauca'
Wisteria sinensis(V)
Chamaecypaispisifera' Boulevard' Pseudotsuga menziesii var. glaucct
SPECIICU FRUNZI$ ALBASTRUI-CENU$IU
'Hibernica'
Conifere Juniperus communis
Abies concolor 'Hetzii'
Juniperusx media
Chamaecyparislawsoniana' Fletcheri' Juniperus virginiana' Burkii'
Euonynusjaponicw'Albomarginata'
SPECIICU FRUNZE ARGINTTI
Euonynusjaponicus'Aureomarginata'
Hedera helLx 'Aureovaie gata' Arbugti foiopi Conifere
I lex aqufolium' Al bomargirnta' Elaeagnusangustifulia Abiesconcolor' Candicans'
Ilex aquifulium' Golden King' Hippophaerhamnoides Piceapungens'Argentea'
I lex crennta' Aureovariegata' Pyruselaeagrifulia Piceapungens'Kosteri'
Li gustrum ovalifolium'Aureum' SPECIICU FRUNZI$GALBEN.AURru
Ligustrurnovalifoli wn' A rgenteomarginata'
Foioase Chamaecyparispisifera' Filderu Artrut
Conifere
Acer negundo 'Auralum' Juniperus communis'Depressa Au rau'
Chamaccypais pisifera 'Filifera Aurea' 'Old
Gleditsia t iacant hos' Sunburst' Juniperusx media Gold'
Li g ustrum oval ifolium' Aureum' Juniperuschinensis'Pfitzeriarut Attrtt'
Ginkgobiloba 'Vaiegata'
Robiniap seudacacia' F risia' Juniperuschinensis'PlumosaAu ntt'
Thujaoccifuntalis'Albospica' 'Fastigiata
Quercus robur' Concordia' Taxusbaccata Aureu'
Thujaoccidentalis'Aureospica'
UlmuscarpinifuIia'Wredei' Taxusbaccata'Standishii'
Conifere Thuja occidentalis' Rheingold'
Chamaecyparislaw soniana'Stewartii' Thuja oientalis' Aurea'
Fagussylvatica' Atropunicea' Chamaecypari s Iawsoniana' M inima
Prunuscerasifera' Pisardii' Aurea'
Prunuscerasifera' Nigra'
.lll
 S I ' l i ( l l l ( ' t J l r l { t . J N Z . (l $; A l , l l l r N - A t l l t l t . l ' f O A M N A , ( i t r n u s . s t t r t T i t t i r(tnt(' aK r u) t rtur! tu.t rt1tttI i/i tI i us (rusc't tt)
I' h.t,.t
U N I ] L L )$ l C U N t r A N ' l l r R O $ l E ] ' l c E Conrus .stoltntitaru(ctlb) I'.ttntunllm .Ut.(gulbcn,onutj, ntsu)
Coloncaslersp. (roSu,negru) Ilhus typhinu (roSu)
Arbori foiopi Fraxinus americana Cotinus coggygria RosamultiJlora (rosu)
Acer negundo Gleditsia triacanthos Crataegus sp. (roEu) Rosarugosa (rosu)
Acer saccharinum Juglans nigra Daphne mezereum(roEu) Sambucusracemosa (rosu)
Acer platanoides Li riode ndron t ulipife ra Euonymus eur opaeus (r oSu-o ranj ) Symphoricarpos sp. (roSu)
Acer pseudoplatanus Morus alba Hippophae rhamnoides(portocaliu) Vibumum opulus (roSu)
Betula pendula Populus alba Ilex aquifulium (roSu) Conifere
Castaneasativa Conifere Mahonia aquifulium (albastru) Jun ip erus vir gin i ana (aI bdstr ui)
Celtis occidentalis Ginkgo biloba Polygonumaubertii (alb) Taxus baccata(roSu)
Fratinus excelsior Laix decidua

SPECIICU FRUNZI$RO$U TOAMNA, LTNELESPECII 5. SPECII CU LASTARI DECORATIVI PRIN CULOARE

$I CU NUANTE PORTOCALII Arbori foiogi Comus sanguinea
Arbori foiogi Cornus sanguinea Acer negundo var. violaceum Cornussanguinea'Flaviramea'
Acer ginnala Cotoneastersp. Tilia platyphyllos'Aurea' Comus stolonifera
Amelanchier laevis Euonymuseuropaeus Tilia platyphyllos' Rubra' Cytisus sp.
Liquidambar styracifl ua Mahonia aquifulium Salb alba var. vitellina Genista sp.
Prunus avium Parrotia persica Arbuqti foiogi Kerria japonica
Prunus serulata Part henoci ssus t icuspidata Comus alba 'Sibirica' Spartiumjunceum
Quercus rubra Part henocis susquinquefolia
6. SPECTTCU SCOARTA DECORATTVApRrN CULOARE
Quercus coccinea Rhus typhina
Arbugti foioqi Vibumum opulus
Arbori foiogi Populus alba 'Nivea'
Berberisjulianae Conifere
Betula pendula Populus nigra var. thevestina
Berberis thunbergii Taxodium distichum
Betula utilis Conifere
Cotinus coggygia
Fagus sylvatica Pinus sylvestris
4. SPECIICU FRUCTEDECORATIVE Platanus hybrida

Arbori foiogi Magnolia kobus (rosu) 7. SPECII FOIOASE CU FRUNZE PERSISTENTE

Acer tataricum (rotu) Malus sp. (galben---+rosu) $I SEMIPERSISTENTf,(*)
Ailant hus al tissima (rotcat) Platanus x acerifolia
Arbugti Cotoneaster mi crophyllu s
A esculus hippocastanum Sorbus aucuparia (roSu)
Berberis bttxifulia' Nana' Euonymusfortunei
Castaneasativa Arbugti foioqi
Berberisjulianae* Euonymusfo rtunei radicansI
Catalpa bignonioides Berberis sp.
Berberis stenophylla Euonymusjaponicus
Cercis siliquastrum Call ic arpa bodinieri (mov)
Berbeis venuculosa Hedera helix
Fraxinus omus Comus alba (alb)
Buxussempervirens Ilex aquifulium
K oelreut eria pani culata Comus florida (roSu)
M aclura aurantiaca (galben)
Cotoneaster dammeri lnnicera pileata*
Cornus mas (roSu)

-)lz 31.1
Mahonia aquiJblium* Subarbuqti Arabis alpina Helleborus purpurascens
Prunus laurocerasus Calluna vulgaris Aubrieta deltoidea Phlox subulata
Pyracantha coccineaa Pachysandra t erminal is Primula sp.
Bergenia crassifolia
Vibumum x burkwoodii Vinca minor Sed.umsp.
Campanulacarpatica
Vi bumum r hyt idop hyI lum Yuccafilamentosa
Cerastiumtomentosum Sempertivumsp.
8. SPECII CU FLORI PARFI,]MATE Dianthus plumarius Veronicaprostrata
Gentiana sp. Viola sp.
Arbori foioqi Buxus sempervirens
Cladrastis lutea Elaeagnusangustifulia 30-60cm
Crataegusmonogyna Ligustrum sp.
Achillea millefolium Gypsophylapaniculata
Gleditsia triacanthos Loni cer a fr aganti ssima
Alchemilla mollis Hosta sp.
Magnolia denudata lnnicera japonica
Aster amellus Iberis sempervirens
Magnolia kobus Paeoniax lemoinei
Astilbe chinensis Lavandula angustfolia
Magnolia stellata Philadelphuscoronar i us
BergeniacordifuIia Lychnis calcedonica
Magnolia soulangeana Ptelea tifuliata
Brunnera macrophylla Papaver orientale
Prunus cerasifera Ribes aureum
Robinia pseudacacia Rosa sp. Campanulaglomerata Salvia nemorosa
Tilia sp. Spartiumjunceum Catananchecoerulea Santolina chamaecypar i ssus
Arbuqti Syrtngasp. Gaillardia lanceolata Stachys lannata
Buddleia sp. Wisteriasinensis Geranium sanguineum Veronica spicata
Geum coccineum
9. SPECII CU FRUNZI$ AROMAT
60 -100 cm
Arbori foiogi lnvandula angustifulia
CercidiphyIIumj aponicum Per ovskia aft i cipl ifoli a Acanthusspinosus Centranthusruber
Populusbalsamifera Conifere Achillea millefolium D eIphinium grandiflo rum
Juglanssp. Majoritatea, dar tn special: Aconitum napellus Dicentra spectabilis
Liquidambarstryciflua Chamaecyparissp. Anemonejaponica Echinaceapurpurea
Phellodendronamurense Juniperus sp. Aquilegia hybrida Hemerocallis sp.
Salix pentandra Pseudotsugamenfiesii Aster sp. Kniphophia hybrtda
Arbuqti foioqi Thuja sp. Campanulapersicifulia Lupinuspolyphyllus
Cotinuscoggygrta Centaureasp. Rudbeckialanceolata
II. PLANTE FLORICOLE peste 100 cm
SPECII FLORICOLE PERENE Delphinium cultorum
Acanthus mollis
I. GRUPAREDUPA TALIE Achillea filipentlula Helenium autumnale
Anchusa azurea Monarda dydima
pAnI la 30 cm
Aruncus sylvestris Solidago canad.ensis
Acaena buchananii Aju|a reptans Aster novae-angliae Veronica longfolia
Adonis vernalis Alyssum saxatile

314 ll5
 2. GRUPARE Florl galbene
DUPACULoAREAFLORILOR
$I TrMpuL t{FLORTRII
lnJlorire deprimdvard
Flori albe
Alyssumsaxatile Primulaacaulis
InJtorire deprimdvard Crocusvernus Primulaauricula
Hyacinthusortentalis Primulaelatior
Anemonesilvestris Iris germanica Primulaofficinalis
Iberis sempenirens
Anemonenemorosa Iris pumilla Tulipa sp.
Iris germanica poeticus
Arabis alpina Narcissus
Iis pumila
Bellis perennis Muscaribotryoides inflorire de vard
Convalaria majalis Narcissuspoeticus
Fitillaria imperialis AchilleafiIipendulina Hemerocallisflava
Paeonialactiflora
Galanthusnivalis Althaeasp, Hemerocallisfulva
Phlox divaricata
Helleborusniger Cannaindica Oenothe ra missouriensi s
Primula auricula
Hyacinthuscampestris CoreopsisgrandiJlora Oenotheratetragona
Tulipa
Dahlia variabilis Rudbeckiasp.
inflorire de vard Gaillardia lanceolata Sedumaizoon
Geumcoccineum Soli.dagocanadensis
Aquilegiacoerulea Heleniumautumnale Trolliuseuropaeus
Ibeis sempenirens
Astilbe arendsi Lupinuspolyphyllus inJtofire de toamnd
Astilbe chinensis Lilium candidum
Achilleaptarmica Lilium regale Dahlia variabilis Heleniurnautumnale
ChrysantemumIeucanthemum Lychnischalced.onica Gaillardia hybrida Rudbeckiaspeciosa
Campanulaglomerata Malva moschata
Campanulacarpatica Flori roz
Malva mauritanica
Dahlia variabilis Oenotheraspeciosa Inllofire deprimdvarii
Dianthusplumarius Papaveralpinum
Gladiolus hibidus Phloxpaniculata Aster alpinus Helleborusorientalis
Gypsop hil Ia p aniculata Physostegia virginiana Bellisperennis Hyacinthusorientalis
Hostaplantaginea Saponariafficinalis Bergeniacrassifulia Iis kaempferi
Iis florentina Veronicasp. Crocusvernus Paeoniaofficinalis
Dicentra spectabilis Paeonialactiflora
Fritillaria imperiali s Phlox subulata
Inflorire de toamnii
Inflorire de vard
Aster califomica Colchicumalbum Achilleamillefolium Astilbechinensis
Actaeaalba Dahlia variabilis Althaea rosea Campanulamedium
Achillea ptarmica Hostaplantaginea Aquilegiavulgaris Chrysanthemumroseum

3t6 317
Diunllrus plunwrius I'hht.t paniculutu
Iris punrilu Phktx tlivuriutu
Digitalis purpurea I' ItysosI cg ie vi rginiana
Iris sibirica Scilla sibiricu
Ceranium grandiJTorum Sedumspectabile Muscari botryoides Viola odorata
Inflorire de toamnd Phlox kaempferi Vinca minor

Anemonejaponica Sedumspectabile Inflorire de vard

Geranium cinereum
Aconitum napellus Lwandula angustifuIia
Flori roqii
Anemonejaponica Lupinus polyphyllus
Intlorire deprimdvard Aquilegia vulgaris Phlox paniculata
Aster amellus Polemoniumcaeruleum
Aubrietadeltoidea Paeonia tenuifulia Aster alpinum Salvia nemorosa
Bellisperennis Phlox divaricata Astilbe arendsi Scabiosacaucasica
Fritillaia imperialis Primula acaulis Aubrieta deltoidea Tradescantia vir gi niana
Helleboruspurpurescens Tulipa sp. Campanula sp. Viola altaica
tnflorire de vud Colchicum autumnale Viola odorata
Delphinium cuhorum Veronicalongifulia
Achilleamillefolium Echinaceapurpurea Erigeron speciosus Veronica spicata
Althearosea Geranium sanguineum
Astilbearendsii Lilium tigrinum Inflorire de loamnd
Cannaindica Lupinus polyplryllus
Centranthus ruber Lychnis chalcedoniea Asteralpinus Colchicum autumnale
Dahlia variabilis Monarda dydima Asterdumosus Dahlia vaiabilis
Dianthus deboides Papaver orientale Asternovae-angliae Phlox paniculata
Dianthusplumarius Phlox paniculata Asternovi-belgii

InJlorire de toamnd SPECII FLORICOLE ANUALE 9r BTENALE(*)

Anemone japonica Echinaceapurpurea 1. GRUPAREDUPA TALIE
Aster novae angliae Geranium sanguineum
Canna indica Smecio elegans peni la 30 cm

Flori albastre- violet Ageratum mexicanum Chrysantemump arthenium

Antirhinum majus Diant hus cary ophyllus' Chabaud'
Inflorire deprimdvard Begonia sempe('lorens Dianthus barbatus *
Bellis perennis + Dimorphoteca sp.
Anemone pulsatilla Crocus vemus
Calli st ep hus ch inensis Gazania splendens
Aubrieta dehoidea Gentiana sp.
Celosia cristata Godetia amoena
Aquilegia hybida Hyacinthus orientalis
Centaureacyanus Gomphrena globosa
Brunnera macrophylla Iris germanica
Convolvulustricolor Helichrysum bracteatum
318
3t9
 I
Inryx iarr.tlxtlxutinu I'rt rt ulrtut g ruruli.llt trtt
Lobelia erinus llc.yarlu otlorutu I I t l k : l tr y s u u b r a c t c u t u n t I4lhyru.\ t,lot'utus
Lobularia maritima Silene rosea* llIcirtu,; contntunis Phascoluscoccincus
Myosotis alpestis* Tagetespatula Urcitoure TropaeoLummajus
Nigella damascena Tagetestenuifolia Ipornaen sp.
Petunia hybida Verbenax hybrida
Phlox drummondi Viola wittrokiana* 2. GRUPAREDUPA CULOAREAFLORILOR

30-60cm Flori albe

Anchusa capensis* Impatiens sp- Althaea rosea* LtTvateratrimestris

Antimhinum majus Matthiola incana Antinhinum majus Lobularia maitima
Arctotis grandis Mirabilis jalapa Arctotis grandis Lupinus sp.
Aster sinensis Nicotianaaffinis Begonia semperflorens Matthiola incana
Calendula fficinalis Petunia hybrida Bellis perennis E Nicotiana alata
Campanula medium* Salvia splandens Callistephuschinensis Petunia hybrida
Cheiranthuscheiri * Salviafarinacea Cheiranthuscheiri * Portulaca grandiflora
Clarkia elegans Tageteserecta Cosmosbipinnatus Pyrethrum roseum
Cosmosbipinnatus Tropaeolummajus Delphinium ajacis Verbena x hybrida
Delphinium ajacis Zinnia elegans Gypsophileaelegans Viola x wittrockiana *
Eschschohzia cal fo rn i ca Zinnia haageana H eliot rop ium arbo rescens
H eli otrop ium p eruvianum
Flori galbene
60 - 100 cm
Althaea rosea* Gaillardia picta
Amaranthus sp. Helianthus annuus Antirrhinum majus Gazania splendens
Callistephuschinensis Iatvatera timestris Calendula fficinalis Limonium sinuatum
Campanula medium * Malope trifida
Cheiranthus cheiri a Rudbeckiahirtct
Chrysanthemumcar i natum Mirabilis jalapa Chrysanthemum car inatum Tagetessp.
Cleomespinosa Nicotiana ffinis
Eschschohzia cal ifo rnica Zinnia elegans
Cosmosbipinnatus Rudbeckiahina
Delphiniunt ajacis Zinnia elegans
Flori roz
Digitalis purpurea *
Althaea rosea Cosmosbipinatus
peste 100 cm Alyssum maritimum Dianthus sp.
Antithinum majus Helichrysum bracteatum
Ahhaea rosea+ Cosmosbipinnatus Begonia sempetJTorens Impatiens balsamina
Chrysanthemumsp. Digitalis purpurea* Bellis perennis 4 Inthyrus odoratus
Cleomepungens Helianthus anuus Centaure{tmoschata Matthiola incana
Clarkia elegans Papaver sp-
320
2l Arhitccturirpcisdgcrii 321
Pl ox dntmmondii Verbena hybrida P ltysostegia vi r giniana Trollius europaeus
Petunia hybrida Tradescantia vi r g iniana
Flori ropii
de talie mare (peste0,75- 1,5m)
Altlnea rosea Helichrysum bracteatum Eupatorium purpureum Phalarisarundinacea
Amaranthus caudatus Impatiensbalsamina Euphorbia palustis Rheumpalmatum
Antirrhinum majus Mirabilis jalapa Gunnera manicata Fritillaria meleagris
Begotziasemperflorens Pelargonium zonale Iis ochroleuca Osmundaregalis
Celosia cristata Salvia splendens
Cosmosbipinatus Verbenahybrida SPECtrPENTRU SOLI,]RINISIPOASE
Dianthus sp. Zinnia elegans
Anemonejaponica Euphorbia myrsinites
Digitalis purpurea *
Armerid maritima Oenotherabiennis
Flori albastre- violet Aubieta deltoidea Sedumspectabile
Cheiranthuscheiri Tropaeolum majus
Ageratumhoustonianum Ipomaea tricolor Digitalis purpurea
Anchusacapensis lnthyrus odoratus
Bellisperennis* Limonium sinuatum SPECIIFLORICOLE PENTRU SOLURI CALCAROASE
Calli stephus chinensis Myosotis alpestris * Arabiscaucasica Lobulariamaritima
Campanulamedium* Petunia hybrida Campanulacarpatica Lupinusharrwegii
Centaureacyanus Phlox drummondii
Cheiranthuscheiri Myosotisalpestris
Cosmosbipinnatus Verbena x hybrida
Potentila atrosanguinea
Eschohziacalifurnica
Delpltiniumajacis Viola x wittrockiana *
Gypsophilapaniculata
H eliot ropiunt arborescens
SPECIIDE SEMruMBRA$I UMBRA
SPECII FLORICOLE PENTRU DIFf,RITE CONDITII Df, MEDIU
Anuale Aquilegiax hybrtda
SPECIIPENTRUTERENURIUMEDE Begonia sempe(Iorens Asterdumosus
Cleomepungens Astilbex arend.sii
de talie mictr (30cm) Delphinium ajacis Astilbe chinensis
Godetia grandiflora Bergeniacordifolia
Ajuga reptans Lysimachianummularia
H eI i ot op ium p eruv ianum Centranthus ruber
Asttlbesimpliciftlia Poligonumaffine
Impatiens balsamina Convalaria majalis
Iris sibirica Primularosea
Corydalissp.
Myosotispalustris Bienale Dicentta spectabilis
Digitalis purpurea Hosta sp,
de talie mijlocie Myosotis alpestris Liriope spicata
Oenotherabiennis Mimulus sp,
Acorusgramineus Gentiana asclepiadea
Viola x wittrockiana Physostegia vir giniana
Astilbe sp. Irts kaempferi
BergeniacordifuIia Lythrum salicaria Perene Primulaauricula
Carexstricta Luzula sylvatica Ajuga reptans Viola odorata

322 -12 -\
 III. PLANTE PENTRU FOLOSINTE SPECIALE LigusrrumvulSaris Prunus cerasifera
I-oniceratatarica Prunus spinosa
1, SPECII PDNTRUGARDURI VII Syringa vulgaris
LoniceraryIosteum
SPECtrDE FOIOASECADUCE Malussargentii Vibumum opulus
PhiladeIphus coronarius
0.40m
PENTRUGARDURIVII
SPECIIPERSISTENTE$I SEMIPERSISTENTE
Berbeisthunbergii'
Atropurpurea
Nana' Potentillafruticosa' Hersii'
Cotoneasteradpressus Spiraeaalbiflora 0.40 m
Deutziagracilis : Spiraeajaponica 'Little Princess' 'Nana' LavandulaangustifuIia
Berberisbuxifulia
0,40-1m Buxussempervirens'suffruticosa' Santolinachamaecyparissus
Innicera pileata
Berbeis thunbergii Ligustrumvulgare' Lodens
e'
Berberis thunbergii' ltropurpurea' Potentillafruticosa 0y'0-1m
Berbeis venuculosa Rosanitida japonicus
Euonymus
Buxussempervirens
Berberis wilsoniae Salixpurpurea'Nana' Tarus baccata
Mahoniasp.
Chaenomel'esjaPonica : ' Spiraeabumalda'AnthonyWaterer'
Deutzia rosea Symphoricarpossp. l-2m

l-2m Berberisjulianae Prunuslaurocerasus

Berberisgagnepainii Chamaecyparis lawsoniana'Alumii'
Acer campestre Lonicerataturtca
Buxussempervirensarborescens Taxusbaccata
Acer ginnala Lonicerarylosteum Thuja occidentalis
Ilex aquifolium
Carpinus betulus Philadelphus coronarius Thujaoccidentalis'Fastigiata'
Ligustrumvulgare'Atrovirens'
Chaenomeleslagenatia Physocarpusopulifulius ThujaPlicata
Pyracanthasp.
Comus mas Ribessanguineum' Atrorubens'
Comus sanguinea Rosarubiginosa Peste2 m
Cotoneasterbullatus Rosarugosa 'Atrovirens'
Cotoneaster dieIsianus Rosaspinosissima Ligustrumvulgare Taxusbaccata
Chamaecyparislawsoniana'Alumii' Thuiaoccidentalis
Deutzin scabra Spirueaarguta
F orsythia intermedia'Spectabilis' Spiraeavanhouttei Cupressocyparisleylandii Thuiaoccidentalis'FastiSiata'
Ligustrum ovalifulium Symphoricarpos sp. Piceaabies ThujaPlicata
Ligustrum vulgare menziesiicaesia
Pseu.dotsuga

peste 2 m GARDURI LIBERE INFLORITE

Acer campestre Corylus avellana Chaenomeles japonica Deutziasp.

Acer ginnala Fagus sylvatica Chaenomeleslagenaria Forsythiaintermedia
Carpinus betulus Forsythia intermedia Coto neaster die Isianus Hibiscussyriacus
Cornus mas Hippophae rhamnoides Cot oneaster franc hetii Malussargentii
Comus sanguinea Ligustrum ovalifulium Colonaaste r multiflorus Philadelphuscoronarius
 4, SPECII PENTRU IIOCAIIII
Potentilla fruticosa Spiraea sp.
Prunus padus Syringa sp. Speciifloricole
Pyracantha sp.
Anualey'bienalex Lobulariamaritima
SPECIIPENTRUGARDURIVII MPENETRABILE (cu spini) Aster Phlox drummondii
Cheiranthuscheiri* Portulacagrandiflora
Berbeisjulianae Malussargentii Convolvulustricolor Saintvitalia Procumbens
Berbeis thunbergii Prunusspinosa Eschscholt zia califu rnic a
Chaenomeles sp. Pyracanthasp. GentianasP.
Perene
Crataegusmonogyna Rhamnuscathartica Helianthemum canadense
Acaena buchananii
Elaeagnusangustifulia Robiniapseudacacia IberissemPervirens
Aconitum tauricum
Gleditsia triacanthos Rosacanina Achillea millefolium LeontoPodium alPinum
Hippophaerhamnoides Rosarubiginosa Adonis vemalis Lisimachianumularia
Ajuga rePtans LithosPermum sP.
2. SPECII PENTRU PERDELE DE PROTECTIE Saginasubulata
Alyssum repens
Arabis alpina Safifraga aizoon
Arbori foiogi Elaeagnusangustifulia
,, Armeria alpina Sedumacre, Sedumrosea
Acercampesfte Euonynuseuropaeus tectorum
, Aubrieta deltoidea SemPen)iYum
Acer tataicum Hippophaerhamnoides Phloxsubulata
Aster alpinus
Carpinus betulus Ligustrumvulgare PrimulasP.
Aquilegia alpina
Crataegus monogyna Loniceratataica Biscutella laevigata Pulsatillaalpina
Populus sp. Innicera ryIosteum Campanulacarpatica Thymussp,
Prunus cerasifera Prunusspinosa Campanula cochleaifo lia AIIiumsP.
Prunus mahaleb Rhamnuscatharticus Cerastiumtomentosum ColchicumsP.
Prunus serotina Rhamnusfrangula Carlina acaulis CrocussP.
Robinia pseudacacia Rosacanina Dryas octopetala Galanthusnivalis
Arbugti foiogi Sambucusnigra Dianthus glacialis ssP.gelidus Narcissus sP.
Amorphafruticosa Symphoicarpossp. Dianthus deltoides OrnithogalumsP.
Caragana arborescens Conifere Dianthus petraeus Scillabifulia
Euphorbia cYParissias Tulipa sP.
Comus mas Pinusnigra
Comus sanguinea Pinussylvestis Speciilemnoase
Corylus avellana
Calluna vulgaris Chamaecyparis lawsoniana'Elwoodi i'
3. PLANTE FLORICOLE PENTRU MOZAICURI Daphne mezereum Chamaecyparis pisifera' Boulevartl'
Erica sp. Cryptomeriai aPonica'Globosa'
Ribes nigrum Juniperuscommunis' RePandens'
Allemantheraamoena Pyr ethrump arthenifuIi um
Ribes aureum Piceaabies'Nidifurmis'
Coleusblumei Seneciobicolor
Salix retusa Pinusmugo
Echeveriasecunda Santolinachamae cWarissus
Salb(reticulata Pinusmugo 'Mughus'
Gnaphaliumlanatum Santolinaviidis Taxusbaccata'RePandens'
Genisla sP.
Iresine lindenii Sedumspuium
32'1
 5. PLANTE ACVATICE SI DE MALURI UMI,DE

Acoruscalamus Menyanthestrfoliata
A lismap lantago-aquati ca Myosotispalustris
Butomusumbellatus Nymphaea alba
Calthapalustris Nuphar luteum
Iris kaempfei Phalais arundinacea
Iris pseudacorus Ranunculuslingua
Juncuseffusus Sagitaria sagittdolia
Lythrumsalicaria Trollius europaeus
Menthaaquatica Typha minima

6. SPECII LEMNOASE $I ERBACEE UTILIZATE

CA INLOCUITORI DE GAZON

Epimediumx rubrum Ajuga reptans

Epimediumx versicolor'Sulphureum' Azorella trifurcata
Euonymusfo rtune i va r. radi cans Cerastiumtomentosum
Hedera helix Galium odoratum F-oto1 Vilu intpintului Hutltitn (tlupd Pi::oni F 1999)
Hypericum calycinum Glechomahederacea
Pachysandra terminali s lnmium maculatum'Album'
Vinca minor Lithospermum dffisum
Vinca major Lit hospermuntpurpureo -caeruleum
Acaena buchananii Veronicafilifurmis
 I,irlo 5 (;t'tilinu ututi l(tltl)l1ti(tl)o1t?a.

FltLt 3 SLttui din lturtrtl Ytttn l ing litrn ldulti llt;itt O.. lt)t)9)
Foto 7 - Grddirttt din tarttplul Dui.rei-itt tilt Kare Stntsuiltrridti)

Foto 9 Gftirlint din K\oto (dupti NitschkeG.,2003)

l-ol(t lI Mi]tilturu nuuttclt!i I.tr.jiintr,tut ytrt jultrntc: (tlultti Nitstltli( G.,200J)

Ibto 13 Villa d Esre - orgu de opti (tlupd Pi:.z.oniF, l99c))

Foto I5 Villo (iontberura

Foto 17 'lvtlt llellu

r|"l;t;r, t r --'.|I!r
 Iroto 2l PuntrI Vcrvillcs. \'c(!ctc tt(t-id ti. l)i(lur.i
I'oto I9 - futt'(ul Vtux l?-Vi(d1 e, vedtre ueriund (tlup.i B(i G'' 1999)
U

o\

!*

*
 Fuo 2() (it,tiittilL 1.,,tit,ttti,t..\l'ttttit rrlut'tr l'; .t''ti l:.. ltt'tt)'

F'on 27 (;tridinil( HttDll)tt)ttCrttrtl, t'trltrt rtcrittttti

 I"oto.l-l Grtitlitru LIc Rurlc ll,ltt.r (Bto-iIiu)

Fdo -ll I'Ltitul .\tttrrlrctul. An3litt (tlu1tti I'i:-otti F, 1999)

liolo 37 lonnc dc reliclittr tt grLiLlirttitnrtdtrttri
Foto 39 Vederecdtrc parterul deniwl.tt tlin Grdtlina Bottuticti, BucLrresti

Foto 11 Put'ctl Romanes.Lt,Craiova

 Foto 15 A';tt tIe untlrt:ilie din GrtiLlirtu Cisni.qiu
'
43 Grott ditt PurLul Cuntl tu ,,Giguttii lui Ptu iuret ti Stork inrutlrinl o nintlii Ltrlcutir
 Foto 49 - Pergole d.in insuLa trandafrilor Parcul Herdstrdu

Foto 47 - Vedereaeriand a parcului Herdstriiu in prezent

 Foto 53 h:isoj ditt I'trrtrrl Tinercltrltti Bu(ut(lli

Foto 5l Vcfure tcti(ut(i tt Puntlri Titrctcn.rlui,Btrur(ii

Foto 55 - Peisuj din Parcul Titan, BucLlresti Foto 57 Peisuj noturul (cltqtti.lenkin.vM.2., 1998)
 (9()61 ' lt DploH !)lut)ttl )tlD/\
)P t^.ttl)u! !)1D1.!ltttPttt
t-)ltll,)l)tlsltl1rt)(! ).tDttt.tt)lrttt).tl 6-c ot

ltitlds 19 qtoi
 L'olo 65 (inilinit lc au,ptri; 1tcRotkelallcr Centre Nat York (dupti I'o.\lt)tt ll l')t)lt

I ' l t t o 6 J - ( ' t t i t l i t t , t - t t t t t . \ , 1t t t t t t t t i I tI tI t t t I t t I t I I I I t J t t ! ) d l l t 1 1 , r ' .t 1 . . l ( ) a ' \ t

Ibtn 67 (irlulhti tlc lL(.op(tit le unui restaunt t (dLlltti Lttnrt fl., l99l)

[\tto 69 Pttrc LrltolitiottuI itt Keukcttlul, Olarkr

 Foto 7l Artnonit ti (ottttu.\t in (1) tpt):ititt l)lltnt(tiilor

I oto 73 I l i , t , r k l u t u i t t . t' i t t n t l ' r , t

I'itlo 72 R(l tii d( aj.ntoni. \i (ontkt.\t (platturi oi:otrtulc t,t,rtirtrh,,

(l()ttt'ttl(,
 Foto 77 Ah,i ,:ttiulr un lelett (u llutttLinkli( (.luPd Loxton H.' 1991)

I'itto 75 'AtltLtl ul irtroluttii tuilrr pc Tunti

 Foto 8l Peisti cleiurnti

lroto 79 C($cd.ld Pe o P(ttltatcLt(nrccanrcnle de lespeai((lul'd JettkinsM Z" l99ll)

 5r
u3 E
T t1-
:.rj
llJi

lroto 85 Masiv orllogen d? trht!\ti

lr)ird?u t nlnutt?i )

Foto 83 Coktrit d( todnlttit (dLtp.iltcrcn M.. 1999)

I,i o lll ( ttlori itt sr'--ottrlrt'r't'

.tDnlo\').toqlv 68 otol

'g3 .tapL4tg ''Z'O uatsroJpdnp)

fu66J
ap nlqnp luaLuDlullv l8 otol
(LltLlaB);irnqLtaoyDLlJ mlnPbDJ ln:).tDtlu1 t-rttt1.to
 j

N
!-l

,i

a
\]

,s
 5

*J

j-

I
it

e\

->- *

o\

s
::
*

S
 li'k' lll l l't,t,/i tj u lit, Lt

I"oto 99 (;t.idiui tl: plttttte untnttttitt

llrtpri .lLttl,in: t\l.7:..,l()9E)

1t$r'r'7fi
'.td,.its-7"

Irolo 100 Gftidinu d( l(guut? l t.al;teltrlti Vi!lundn.

w;
, , l t t l r tl , l u t , r , , t t r , , t tl t . l , t l t t \ t / t
T. l,^t-l
a
 Foto 109 - Alae din plirciirtllute de beto ((luPi SteretlsD ' 20Ol)

F'oto 107 - Alae pultttti tu tdrcinild (tlupti StevensD , 2001)

 A - plan

Foto 112 - Treptedintr-un singur bloc Foto I lJ - Scdro ll tlti I tt [(\l't'.1

de piatrti tdiatd (tlupd StevensD., 2001) tle piatrd (dupci Stevens l)., 2(.)0| )

B - profr.l

hl"$

C - vedere

I'ittu I IJ .\'rtt,t ttt\ltttt I tt lltl't( tlitt l'ttttttitll I'itlo Il5 ,\atrti itrttt\lit tlitt lrt'ltitl
(ttlntt(tt ( t! \\'t!(lttlt?
 I"oto l l 8 Iltr.itt nt\ti( t u.li)t ntd nt(rl(,t rlti ldt!l)d St(rut t).. 2ot) l t

Fttlo 116 Portcr dt apri tlin pattul Lrntt'Iului Blenlrcint, Attgliu (tlupti pi:-oni E, t999)
 .!
:t

s
n

;i

\
o

\]

9
 Fotu Il6 l J t r t t t, t r l L t ' i t t r t t t

Iioto l)1 ,\tlti | )() | | - t I I t t | ) ri I t'

 5r.

I.i,k, 128 Pl n t!r p nicri \i )t)t)tl