Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notiţe Istorice Şi Geografice Asupra Provinciei Dobrogea PDF
Notiţe Istorice Şi Geografice Asupra Provinciei Dobrogea PDF
IS-TORICE SI GEOGRAFICE
, 1
ASUPRA
PROVINCIET DOBROGEA
.
. DE
I. A. NAZA1IETTEAN.
---.......--' ...... A _
13
URM AT
e
TULCEA
TYPOGRAFIA ROMANA" B. SILBERMANN
1SSZ.
a..-
www.dacoromanica.ro
N -01-TIT
ISTORICE SI GEOGRAFICE
. ASUPRA
PROVINCIEI DOBROGEA
DE
1. A. NAZARETTEAN.
TULOEA
TYPOGRAFIA ,,ROMANA" B, SILBERMANN
1 SS2.
www.dacoromanica.ro
.\W
Aratr
A UT P, dzczceZz'ac2/2
u Lc./ qx-e at..a&resee.:
112 269 82
i a 1871 child in ;,Journal de ; Bucarest" publicam
1-dcorrespondentele\ melle de la Sulina. prin care
aretam speranta si credinta cn Dunarea pine la gu-
rele el va deveni Romans, toti me" calificat de uto-
pist; astedi cand acdsta dorinta a inimei melle sail
realisat asa de curand, asa dori ca Dobrogea se fie
bine cunoscutil, tutorn Romanilora pentru ca si el s'o
pets iubi precum o iubescn e, in acdsta speranta,
cern mai intaiu indulgenta lectorilorn mei pentru
lacunele si lipsurile ce va putea essista in acestti
uvragiu.
Este o temeritate din parte'ml de avoi merge pe
un drum ne umblat de nimeni pin'acum, de oare ce
Istoria si Geografia acestel Provincie nu se Oisescii
deck, intr'un mod laconic si necomplect, risipite in
Istoria si Geografia Imperiilorn la care a apartinut ea
la differite .epoce; de aceea previa dar pe lectorii
- mei ca in acesttt uvragiu, el nu vorit assi decht
nisce simple notite, pusse in relief, pe care le am o-
dunat cu micele melle micliloce in timpn. de 12 anii
de cand locuescti Dobrogea, asa ca lasso. altora
mai competent) si cari dispumi de medilOce mai mari
spinOsa sarcina de a reconstitui istoria si geografia
Dobrogei precum si de a suite la lumina bogata el
archeologie.
www.dacoromanica.ro
4,
a
DOFF ,0
r a
www.dacoromanica.ro
6--
trate, s'o intindere de termi la Dunare de '450 kilo-
metre si la Mar6-N6gra de mai mult de 200 kilo-
metre; muntose si padurOsh spre Vest si Sud, ea es-
te baltOsa spre Ost si Nord.
www.dacoromanica.ro
1
fr
-- 7
www.dacoromanica.ro
II I
8
www.dacoromanica.ro
14'
.
9 __.
www.dacoromanica.ro
ri
-10
ledu);
Bratul Dunavetu este eel mai neinsemnat si se var-
sa prin lacul Radim si Potita in Mare- Negri.
Nissipul impins de valurile mari si aluvionul de-
pus de corentul Dunarei form6da la gurele bratelorn
Cliilia, St. George si Dunavetu o gramadire de no-
mol (bas-fonds) asa ca intrarea sail esirea bastimen-
. teloru de o immersiune mai adAnca de 4-5 picere
englese este aneviosa si primejdiosa.
Orfeos, Epimenides, Dionisios, Herodot, Pissandros
si Apolonius in descrierea calatoriei argonotilurn la
1350 ani inainte de era Crescina, spun ca Istrosul
(Dunarea) isvorasce din munti Ripeo si ca se impar-
te in dont!, brate in vecinetatea muntiloru. Traciei si
Scytiei si ca unul din aceste brate se varsa in Pont-
Euxen (Mar6-Negra) prin done guri Calon si Arios
formand insula Pefki, Liar cellalt se varsa in golful
Adriatic,
Este netagaduit ca Dunarea in anticitate n'a a-
vut scurgerea ei prin bratele de astedi, si ea valul lui
Trajan de la Cernavoda spre Tasaul, Canara-keoi sau
Cara -barman, putin spre Nord de Constanta, precum
si eel de la Harsova cu acel care se prelungeve
spre lacul Radim pe la Sudul orasului Babadagh an
servit la differite epoce de albie vechelorn brate prin
care Dunarea ajungea la mare.
www.dacoromanica.ro
-11
Dunarea fund principalul si potti dice singurul nos-
tru aster de comunicatio pe apa, cred ea tota Ilo-
manul s'ar interesa de a cum5see in detail parcur-.
sul ei si in acesta credinta void abusa de rabdarea
lectorilorti pentru a'i face o descrier° mai pe ,large:
Acest fluviu are un parcus general de aprOpe 3169
kilometre; peste 400 roars sunt tributare lui; el adapa
mai malt de 558,000 kilometre patrate de terren
Pe o singura craca pine la Isaccea conservand in ge-
nere o largime de 566 metre s'o adincime mini-
mum de 17 metre; de la Isaccea 28 kilometre la
vale incepe capul Deltei numit IsmailCiatal (bifur-
catia Ismailului) si Duniirea se imparte in doua bra-
te Chilia si Tulcea. Bratul Chilia absorba 17,27 par-
ti at intregului volum de apa al dunarei si se cob6-
ra la mare printre ambele orase Chilia, iar restul
de 1127 parts trece in bratul Tulcca care si acesta
la 20 kilometre mai la vale, la punctul numit Cia-
. talSt George, se imparte in alte dour brate Su-
lina si St, George. .
www.dacoromanica.ro
r
12
rasul Ismail cursul fluviului la o distanta aprope 16
kilometre la vale se inclina spre Sud-Est s'apoi se
intorce la Nord-Est, si putin mat la vale se imparte
= in trei brate navigabile care se intrunescii aprOpe de
orasul Chilia; de la acest punct malul sting fornieCia.
frontiera Sudica a intinsului Baragan (steppe) din Rus-
sia, iar malul drept este continue espus a fi inondat
la on ce crescere a apeloru. Dunarei. Bratul Chilia se
varsa in Mare prin cinci gurii principale care si ele se
subimpartu in mai mult de 12 alte guri din care nici
una nu este acccssibil bastimenteloru de o immersiu-
ne mai adanc de 4-5 picere englese.
Cursul bratului St. George tinde in genere spre Sud-
Est si contine 41 5din volumul apelorti bratului Tul-
cea sau 8127 al Dunarei de la Isaccea; largimea a-
cestui bratu este in genere de 1200 picere englese.
si adincime minimum de 16 picere englese, numai
aprOpe de imbucatura lui, acest bratu se imparte in
doua canaluri din care nici unul n'a-re o adincime
mai mare de 5 picere englese.
Bratul Sulina tinde cursul sett in genere spre Est si
absorba din volumul apelorti bratului Tulcea; lar-
115
www.dacoromanica.ro
4-
-13
si navigabil pentru bastimente de un mic tonagiu, nu-:
mit Dunaveti care dupe un cnrsu serpuitor intra in la-
cul sarat Radim de undo trece prin un mic canal,
Portita, si se scurge in Mare.
De la Braila si pina la Mare prin bratul Chi lia dis-
tanta este de 211 kilometre, prin Sulina de 186 si
prin St. George de 236 iar in linie dr6pta de 176
kilometre.
Inclinarea Dunarei pe bratul Sulina este de 2 police
pe kilometru, cand apela sunt scadute si de 6 police,
and elle sunt crescute.
In timp normal corentul Dunarei, ping la Ciatal-Is-
mail, are o repediciune de 4-5 kilometre pe ora iar
°and apele sunt crescute ea trece peste 9 kilometre
Dunarea este inchisa navigatiunei in term -media
de 46 chile pe an din causa inghetului. Durata cea
mai lunga in interval de 10 ani, de la 1869-80
a fost de 96 cline, iar cea mai scurta de 12 Mille, si
n'a inghetat de be de 2 on in ernele aniloru 1872-
73 si 1876-77.
La 1856 o comissiune compusa de representanti
celoru 7 Puteri semnatari Tractatului de pace de la Pa-
ris. a fost constituita cu stop de a inlesni s'a inbuna-
tati intrarea gurelorn Dunarei pentru bastimente de
un tonagiu mai mare.
Acosta Comissiune dupe ce a studiat cello trei brat®
www.dacoromanica.ro
-14
principale ale acestui fiuviu s'a decis a face lucrari
provisoriu la inbucatura bratulut Sulina, do ore ce a-
cest canal presenta avantage si inlesniri imediat
cerute de navigatiune iluviului, lasaand ca in urma
se faca lucrari de inbunatatire definitive si mai avan-
tajOse pe until din cellelalte don brate principale;
insa cheltuelile facute atat in lucsu si in darnicii cat
si pentru lucrarile de arta provisoriu la Sulina au
redus starea financiara a acestei Comissiuni in impo-
ssibilitatea de a mai intreprinde lucrarile definive
prOectate a se face la bratul St, George, as'a ca
cea-ce s'a facet la Su lina a trebuit se devie -defini-
tive, cu tote c intretinerea acellon lucrari absorba
cheltueli enorme pe fie care an. .
www.dacoromanica.ro
A
-15
Mari-N6gre, ea se marginesce la Nord de bratul
Chilia, la Sud de bratele Tulcea, Sf. George si Du-
navetu si la Est de Mar6-N6gra. Superficia ei este
de 3500 kilometre patrate in care se coprinde si
insula Dranova en lacul Radim.
Verful acestui triunghiu este format de punctul
numit Ciatal-Ismail la Vest si are de base la Est cos-
tele Mari-Negre de la gurele Chi lia si la Sud pe
celle de la Sf. George si Portita. ; ;
www.dacoromanica.ro
16--
de stub detasate in blocuri marl de la vre un male, se
ved in lacurile Deltei, unele din ele sunt locuite
chiar, de pescarii uncle ei at cOliba si gradinuta lore.
potagere, aceste in3ule, numite Plaiuri, schimbil posi-
tiunea dupe capriciul ventului.
Delta, lipsita de bassinuri artificiale spre a contine
apele, este mlascinOsa si peste tot inondata la fie care
crescere si debordare a DunrLrei; numal estremiteti-
celort trei brate principale sunt putin afectate de va-
riatiunele volumului apeloril.
La 1874 o societate German, a solicitat de la,
Guvernul Ottoman dreptul de a stabili in Delta o colo-
nie de Nemti de mai mult de clece mii familii, ob-
liganduse ac6sta societate a face cu spesele salle
bassinurile si canalele trebuinciose pentru a transfor-
ma suprafacia Daltel intr'o gradina potagere imensa.
lush din motive politice sublima POrta a refusat aces-
te frumOse avantage si Delta a remas pane astacli ce
a fost si ce este.
www.dacoromanica.ro
-17 --
TOte aceste insule sunt formate de apele sail V6r-
saturile Dunarei, numai Insula Serpilorti aseata in
Mare, are importanta el military si comerciala, aviind o
fisiologie cu total particulars. Situata ca o stinca la
38 kilometre in Mar6-Negra, spre resaritul inbucatu-
rel Salina ea n'are nici o assemanare geologica cu a
doua insala care mat essista in tots mare -ndgra la in-
buctitura reulul Zacharia spre cOstele Asiatice, intre
Sinop si Samsun, nici cu vre un Manta de munti al te-
ritorilorn vecine, din care eel mai apropiat este Be:ate-
pe din Dobrogea la o distanta de 100 kilometre si
separat prin Mar6-N6gra s'o intinsa vale mlastimisa
si baltOsa. =
,
www.dacoromanica.ro
ri
-18
no area care se intareste indata la contactul umecle-
le dar care nu conserva soliditatea lui mult timp.
pe partea despre Resarit sa Aft aglomerat un strat
adinc de guano depus de pasarile aquatice care BA
adapostesci acolo in numer fOrte insemnat,
Climatul insulei este din celle mai salubre si mult
mat teinperat decat in terra. IsvOre de apa dulce
aparenta nu este pe insula, dar duo indiciile care le
am veclut eft trebue se esista; pima astaji apa de plOe
adunata in citerne este singura care serva la trebu-
intele locuitorilorn el.
Este cunoscut s'am vedut cu proprii met °chit
eft oile si caprele crescute sali importate in insula,
nu simtn necesitatea de a sa adepa; celle importate cu
care am esperimentat ea, dupa doua cline de la sosi-
rea lore in insula aid refusat apa ce le offeream si ca-
re era adusa de la Dunare, apa cu care el erati obici-
nuiti, acestli faptu strainu am observat in timp de 14
Mille cat am mat stat acolo. . ,
www.dacoromanica.ro
v
-19
Apropierea si abordarea insulet este periculOsa bas-
timentelora din causa stincelora presarate sub ape
la o mare departare de mal de jur imprejur.
Astacli acesta insula este locuita numai de patru
gardieni al Farului, trecut in possesiunea Comissiunet
Europeena a Dunarei si de o garnisona military Ro-
mana de sapte soldati. Singura clactire care sa rata pe
dinsa este turnul farului cu dependentele lut, construi-
te de Rust pe la anul 1846-47; acest fare produce o
lumina alba cu eclipse la interval de 20 secunde,
care projecteasa piny la o distant& de 30 35 kilo-
,1
metre pe mare. F
".,
Printre istorici antici Strabon eel intent face men-
tiune de aceste insula ca essistand la gura Boresthe-
nulat (Dnieper) sub numele de Leuca sail insula al-
ba. Numele de Insula erpilora (Fido-nissi) i s'a dat
mat in urma din causa multimei serpilora care sa a-
depostesca acolo, aceste reptile provini din Dun are
si nici unul din ei nu este veninos, multi an ajunsa
la marime de dour, metre si grossime de 20 centi-
metre circonferenta, et fugal de omu si nu'l ataca nici
o data, el nu se lupta de cat pentru a'01 apara viata, ,
www.dacoromanica.ro
3.
I -- 20
www.dacoromanica.ro
r
-21
reminisente timpurilora antice si pote multe alte (Jaen
si astaqi reingropate iii locul unde be am descoperit
qteptand ca Guvernul se ea masuri pentru conser-
varea lora. , ,
.1 ;
Climatal Dobrogei este in genere salubra, singur
febrele sunt cunoscute ca b6la locala insa elle nu sunt
pericolOse ca in alte localitati in conditiuni geologic ca
Dobrogea si nisi nu bantue in toti am, cel mai bunt
remediu de preservare este un regim de alimentatiu-
ne substentiala si azotata, s'a se feri de umecleala nop-,
www.dacoromanica.ro
A
A
22
ffc
Agricultura i Industria este forte inapoiata In Dob-
www.dacoromanica.ro
'11
I
--- 2 3
www.dacoromanica.ro
.4/
-24
pole mentiona calea ferata Cernavode-Constanta 67
kilometre soseaoa Tulcea-Isaccea 37 kilometre si cea
Tulcea Babadagh 35 kilometre; un Corp de Ingineri
retribuit de Stat de la 1879 a inceput lucrarea u-
,
norn retele de sosea pe o intindere de 120 kilo-
metre din care 2 '12 s'a si dat in circulatie in Ju-
detul Constanta iar restu va fi gata in campania a-
nului corent. e
EI:1=117.
Comersanti engrossist sunt forte putin la numer in
Dobrogea, lipsa lorg se simtii prin preciul esagerat
de scums cu care se vend tote objectele; detaillisti
insa sunt in numer essesiv de multi in proportie cu
populatiune.
Principalul comerciu de esportatiune consista in
Mari, brancleturi, pel de differite animale domestice
si selbatice, gran, porumb, orclu, ovechi, fasole, mie-
re, ceara, peste serat si prOspat, icre, clei si unt de
peste, Ose de animale, lemnaril si vite.
Importul se compune de coloniale, fererie, quincail-
lerie, teseturt si differite alte fabricate industriilora
streine mai ales al Austriel si Germaniel; mare parte
din aprovisionari se facia la Galati si Constantinopole
iar de la locurile de productiune de a dreptul for -
te putin. 1 4
www.dacoromanica.ro
25
Invetamintul Public a fost nul in Dobrogea,_ ara-
reori cate o scold primary essista pe linga o biserica
sau Djamie. Astadi s'au infiintat scole mai in tote
comunele urbane si rurale. Judetul Tulcea posseda 35
stole publice si 8 confesionale care function*, elle
suntu frequentate de 1371 elevi de ambe secse, si al-
to 20 locale sau mai construit acum in urma. Dupe
indicatiile D-Iui Prefect de Constanta, anul trecut esis-
ta in acel Judetn 37 stole de =be secse frequenta-
te de 1560 elevi si eleve.
www.dacoromanica.ro
, I ,
-4- 11
26
www.dacoromanica.ro
27
ce comune rurale.
Dupe resbelul de Crimea, la 1857-58, Tatari din
Crimea, Cerchesi si Abasi din Caucasia emigrand in
Turcia, parte din et a fost asedato in Dobrogea; insa en '41
I
www.dacoromanica.ro
-28
Nnmerul acestoru populatiuni cresce clilnica prin
contingentul de emigrants care sosescu din Bulgaria,
Russia, Turcia si Austria.
Caracterul general al acestoru populatiuni este fOrte
blandrt, supusn legilorA, labrios si economy; fie care a
pastrat virtutile si viciurile predominante al gintel
salle, civilisatiunea patrunde in moravurile ion cu
mare inlesnire.
www.dacoromanica.ro
-29--
Dominatiunea Romani a lii.sat unite urine ne stet-
se pin'astadi: Campu Legiunelorn III si VIII de la
Ig lita, fosta Trosmis; didul parade' cu cursul vechiu-
lui canal al Dunarei pe linga Babadagh, Orasul Con-
stanta, presupusa Tomis; Mangalia, vechia Kalatis; Ca-
ra-harman, fosta Istria, care pare a fi fost un °rasa
la imbucatura primitive a Dunarei (Istros). Actiaalul
Medjedie (Cara-su), alta data port frequentat de mul-
time de bastimente, baltile care se vein astadi ince-
pand de la Cernavoda (Boghz-keioi, satu canalului), si
mergand pine 1, Ala-Capu dovedescn ca vechiul bratu
al Dunarei incepea de la actuala Cernavoda si se pre-
lungea pe la Medjedie spre Ala-Capu, Tasaul si dedea
in Mare pe la Caraharman (Istros) sate Canara-kioi..
Inchiderea acestui canal att format baltile' de care es-
te inconjurat astadi Medjedie; si inchiderea comunica-
tiei acestorii balti cu Dunarea de earn Compania Cai
ferata, contra stipulatiunelorn Caetului lore de Ins:1r-
cinare, a trnsformat Medjidie intr'un punct infect si
mortal locuitorilorn sei prin miasmele nesanatose pro-
duse de mlascinele si baltile stagnante care numai pot
comunica cu Dunare spre a se curati la fie care e-
poca de crescerea apelorn. Dupe opiniunea mea admit
mai lesne ca vechia Medjidie se fi fost adevarata To-
mis, de Ore ce ea intrunesce cu mai multi esactita-
to conditiunele atribuite acestui din ulna, care nu
www.dacoromanica.ro
30 ---
www.dacoromanica.ro
'r fi rl 11 7,
31---
o adincime de un stinjin s'acoperit en o placa de pea-
tra pe care crescuse copacul, dupe aparenta aceste
vase servea pentru conservarea vinului sail a core-
alelera.
Multimea monedelorn. antice Ellene, Romane si By-
ti santine precum si a ruinelortl care acopera mai W-
O Dobrogea sunt tate probe ca ac6sta provincie a
fost odata cu mult mai populata si mai inflorita de
cat este astagi. Paduri selbatice an acoperit locuinte-
le si orasele populatiunei care a disparut, si a le ca-
rei urine nu se veda dent prin niste 1idiri in rui,
ne, aquaduce, cismele, arbors fructifere, ca ciresul, pru-
nul si nucul, remase ca o amintire printre padurile
cele mai nefrequentate.
0 multime de darnburi (Tumulus) se gAsescil in Do-
brogea si pard a face parte din cello aflate in Bas-
sar tbia si care se prelungesmi piny dincolo de Rume-
lia Orientals; unele din aceste damburi sunt mormanti
heroilora iar altele serveau ca dupa verfurile lord sa
comunice semnalele de resbel si de pail a.
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
I
J3
preuna cu Mutessariful numit de Guvern: si un Con-
siliu Judiciar, Temizi-Hukuk, assemenea alestt de a-
, , cei delegate administra Justitia, sub Presidentia unul
Hakim (Judecator) numit de Guverna, atat in mate-
rit de Apel (Istinaf) contra Decisiunelorn pronuncia-
te de Tribunalele de Arondismente cat si ca Tribu-
' nal de Prima Instants al Judetului.
Mutessariful, Caimacamul, Mudirul si Muhtarul pre-
cum sl Naibul, Cadiul si Hakimul eraa de drept Pre-
,sedinti Consiliilorti care se aflan sub ressortul lora.
Capit tutora religiunilora eraa de dreptu membru in
tote consiliile, fie Administrative, fie Judeciare; In ma-
i- terii pur religiOse et judecau pe tot' credinciosi lora
fara amestecul Guvernului civil, care era numai da-
tor a't acorda tot concursul cerut fart nici un con-
,
www.dacoromanica.ro
34
to si dour, Po Arondismentul Tulcea en 41,400
suflete; Macin cu 21,900 suflete, in care se coprinde
si Politia Isaccea; Babadagh cu 30,200 suflete si Su-
lina cu 8,400 suflete, in care se coprinde si Politia
chilia-Veche. , ,
Judetul Tulcea are peste tot 7 comune urbane si
,
58 rurale cu 61 catune.
Judetul Constanta are 7 comune urbane sT 73 ru-
rale cu 103 catune; el este impartit in cinci arondis- '
mente: Qonstanta cu o populatiune de 11,839 suflete;
Mangalia 12,433; Harsova 8,825; Medjedie 11,503 si
Silistra-Noun 20,312. . .
www.dacoromanica.ro
-35
Est de cea veche, este capitals Judetulut en acest nu-
me, residents autoritatilorn superi6re Administrative
si Judiciary al Judetului si Military al Dobroget. sea n-
nul eparchiet episcopatului Grec, s'a Proto-Ereul ui
Roman. Are o populatiune de 25,000 suflete si este
situata in amfiteatru pe cOstele dealurilorn dupe ma-
lulu drept al Dunarei care it da un aspect din cello
mai furmOse si pitoresca. ; :
r www.dacoromanica.ro
-36 :---
ment comemoratif pentru a doua incalicarea Romani-
lorn in Dobrogea.
Bestepe (cinci damburi) nu departe de Tulcea es-
te aparenta le o distanta de 120 kilometre despre
mare; legenda Ionia spune ea valurile mares -negre
scaldan °data poalele acestori dealuri.
Orasul Babadagh, care nu do mult numera o popu-
latiune de mai bine de 10,000 suflete si era centrul
unui comerciu fOrte important, astadi n'are dent
3,200 suflete. Gradinele acestui °rasa sunt din celle
mai furmOse, clima si apa ei sunt fOrte salubre. Posi-
tiunea ei centrala si strategica promite un viitorn.
frumos.
Macin are o populatiune de 4,500 suflete; este situ-
ata pe malul drept al canalului Dunarei cu acest nu-
me si se presupune a fi vechiul Axiopolis.
Sulina ()rasa recladit din noun pe no terren arti-
ficial produs din umpluturile balti cu savura adusa de
bastimente, a fost destrus totalmente la 1854 Julie
18 de Vice-Amiralul Engles Parker in urma assasi-
nari fiului sea de Ware voluntari grecii inrolati in
armata Russa.
.
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
W6 I( 1'
-38
rilora streine si a Agentilort comerciali al mai mul-
tori Casse marl de Comerciu din Braila si Galati.
Orasul Isaccea (Oblulita) alta data capitala Dobro-
gel §i astacli orasel cu o populatiune de 2,400 suflete
este renumita pentrti mierea, ceara, vinurile si tutu-
nul ce produce vecinatatile lui.
Chilia-Veche cu 1,800 suflete si Mahmudie en
1,400 suflete de locuitori sunt doua orasele care n'aii
alta importanta si resurse decat positiunea lora du-
pe malu Dunarii si ca centru a vr'o cateva sate.
In Judetul Tulcea se mai pOte mentiona si Coma=
na rurala St. George aseclata pe malul sting de la
gura bratului Dnnarii cu acest name, ca fOrte impor-
tanta prin comerciul sea de esport de peste si icre, po-
pulatiunea stabila a acestel comune se urea la 800
suflete.
Portita, canalul prin care lacul Radial §i bratul
Dunarii Dunavetu r,omunic cu Marea, este forte im-
portanta prin comerciul seu de poste si icre de che-
fal precum si de cereale esportate prin mici basti-
].' mente care se introduce in Raclirn prin acest canal.
In vacinatatea acestut loon se produce s'o mare can-
titate de sare de mare. Portita ca posesiune Roman va
avea odata un viitor strelucit de Ore ce posed, tote
elementele naturale si lesniciOse pentru a deveni un
port vastn. si sigur care ar rivalisa si intrece pe tote
iS
'
www.dacoromanica.ro
-39
celle lalte porturi dupe Mare- Vegas, si o statiune de
antreposit al comerciulul nostru de esport; pentru
ac6sta nu este necesar decat a largi canalul prin dra-
garea pamantului de la mal mentinand intrarea libe-
ra si adinca prin doua diguri paralele, si legarea Ra-
elimului prin o retea de drum de fer cu celle lalte
artere din terra. ,
Comunele urbane din Judetul Constanta sent:
Constanta aseclata pe platoul dupe malul Marii-Neg-
re datoreasa esistenta ei Cal-ferate care o leaga cu
Dunarea; esita .de sub ruinele el pe la 1852 acest
°rasa a devenit unul din celle mai furmOse din DO-
brogea in putini timpt, dar desvoltarea lui a fost im-
pedicatu din causa lipsei de apa potabila si necomo-
ditatea portului sett, espusti la venturile Est, Sud-Est
si Sud, care'l fan de multe on inabordabil; sursele
de la Anadol-koi arty. putea lesne indestula orasul cu
apa de Ore ce esista deja un aquaduc cu un reser-
voar stabilit de Guvernul Ottoman si care a alimen-
tat orasul in timp de vr'o 4-5 cline. -,
www.dacoromanica.ro
4.
,
40
o privilesta din celle mai placute pe nemarginita Mama.
Medjedie statiune cal ferate intre Constanta si Cer-
navoda este fOrte importanta pentru larmarocul el a-
nual de la 15 Octomvrie care dureasa 15 Mille si
uncle se aduna Comersanti din tote regiunele Orien-
tului European. .
Mangalia port de Mare, Harsova, Kusgun, Ostrov
(Silistra-noua) si Cernavoda pe malul Dunarii sunt cora-
pie fora mare insemnatate, numai eel din urma are
importanta lut ca Cap al Cai-ferate de la Dunare
la Mare.
o a
www.dacoromanica.ro
III
41
1_1 0-
Pentru organIsarea.Dobrogel
-:.
CAP. I 1 ',: ..
Despre teritoriul Dobrogei
Art. 1. Dobrogea, anexata Romaniei prin tratatul de la
Berlin, precum si Delta Dunarei i insula erpilor, se
imparte, de o cam data, in doue judete.
Art. 2. Aceste judete se sub-impart in ocoler oc6-
lele in comune urbane si rurale.
,
CAP. II.
- Despre drepturile Dobrogenilor.
Art. 3. Toti locuitorii din Dobrogea earl, in ciiva de
11 Aprilie 1877, erail cetateni otomani, devin §i sunt ce-
tateni romani. .
www.dacoromanica.ro
, 42
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
14 1
. . =
44
a). Acei card vor li adus in tern industrii, inventiuni. utile sail talente dis-
.
tinse sat) cari vor fi fundat aci stabilimente marl de comerciii sati de Industrie.
b). Acei cari, find nascull si crescuti in Romania, din parinti stabiliti in tern,
nu s'ail bucurat nici unii nici allii vre-o -datA de vre-o-protectiune strain?1:
e). keel cari au servit sub drape! in timpul resbelului pentru indepidenta si
cari vor putea fi naturalisati in mol colectiv, dupit propunerea guvernului,
printr'o singura lege si fara alto formalitati.
§ Ill. Naturalisarea nu se pole acorda de cat prin lege si in mod individual .
§ IV. 0 lege specials va determina modul prin care strainii vor putea sta-
bili domiciliul for pe teritoriul Romaniei.
k V. Mina' Romani sat naturalisati roman pot dobandi imobile rurale-in
om
, Drepturile papa acum castigate sunt respectate.
Conventiunile internationale asta-(Ji esistente Oman in vigore cu tote clausele
si terinenul coprinse intr'ensele. .
www.dacoromanica.ro
:\
45
www.dacoromanica.ro
--; 46
CAP. III.
Despre administratiunea Dobrogei
Art, 25. Dobrogea este impartita in done judete: Tul-
cea i Constanta.
Judetul Tulcea se compune din patru °cote si anume:
Tulcea, Macin, Babadag §i Sulina cu insula Serpilor.
www.dacoromanica.ro
."
-- 47
L Judetul Constanta are cinci ocdle §i anume; Constantal
Mangalia, Harqova, Medjidie Silistra-Noua.
Art. 26. Fie care judet se administreza de un Prefect,
care are acelea§i atributiuni ca cel din Romania, pro-
priil gisa. .
i Fie-care ocol are in capul sera un administrator,
Fie-care comuna urbana sail rurala are in capul el ca-
te un primar asistat de un consiliil comunal.
Art. 27, Prefectul :§i administratorii se numesc de
Domn, dupa propunerea ministrulul de interne.
Prefectul se afla sub ordinile nemijlocite ale ministru-
lui de interne; el este §i representantul celor-alti mini§-
tri §i esecuta ordinele lor.
Art. 28. Prefectul supraveghiaza mersul tutulor servi-
cielor publice din judetul sea, afara de tribualele jude-
catoresci §i de armata. El ingrijesce de drepturile, dato-
riile si interesele tutulor locuitorilor din judet, urmaresce
qi face a se urmari abusurile §i calcarile de legi, qi is to-
,
te mesurile pentru mentinerea ordinei publice.
Art. 29. El are puterea de a face regulamente esplica-
tive, carora toti agentii administrativi, judeteni §i coma.-
nail datoresc supunere,
El da ordonante in materie de ordine publca.
Art, 30. Prefectul, in marginea legilor, are la disposi-
tiunea sa puterea public&
Cererea ce el face pentru mentinerea ordinel publice
va fi imediat satisfacuta de comandantul trupelor aflate in
judetul sea.
Art. 31. Prefectul este representantul guvernulul pe lan-
ga cousiliul judetian; qi, in privinta acestuia qi a consi-
.
ri
www.dacoromanica.ro
74 .
48
www.dacoromanica.ro
49
4
:
www.dacoromanica.ro
-s- 50 ,
anteiu trei ani dupa infiintarea consilielor judetiene In
Dobrogea, iar dupa impliuirea acestora, acestea vor tre-
e bui a fi aprobate de puterea legislative.
- Art. 42. Cousiliele judetiene nu sunt competinte a se
ocupa de cat de cestiunile privitare la judetul for res-
,
.
pectiv. La finele fie-carei sesiuni ordinare, consiliele ju-
detiane all fond. dreptul a adresa Domnului, prin o depu-
tatiuue, espunerea tutulor trebuintelor, imbunatatirilor §i
plangerilor judetului lor.
Acesta facultate se da consilielor iudetiene din Dobro-
gea pans la regularea representatiunei el in sinul Par-
lamentului Roman.
Art. 43, Nici o incheere a consiiiului judetian nu se
pbte pune fn lucrare pans la aprobarea ce 'i se va da de
catra prefect.
Art. 44. Atributiunele §i functiunile comitetului perma-
nent se vor indeplini de prefectul judetului.
Art. 45, Legile §i regulamentele comunale ale Roma-
niei sunt aplicabile @i pentru Dobrogea, afara de modifi-
carile coprinse In legea organica actuala. 3 ,
CONSTANTA, .
BABADAG, )
SUL1NA, -,
MACIN,
,
HERSOVA,
MEDGIDIE,
CERNAVODA, _
MANGALIA,
www.dacoromanica.ro
.
---- 51 --
KIL1AVECHE, -,
OSTROV (Silistra-Noun ),
MAHMUDIE, ,,,,-
KUSGUN i ISACCEA, .
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
CAP. V.
Despre puterea judeceitoresca. -'
Art. 57. ,Tribuualele judecatoresci i legile civile qi
criminale din Romania se introduc in Dobrogea, cu sin-
gurile modificari preveclute prin legea de facia si prin de-
cretele domnesci date in puterea acestei legi in vederea
imprejurarilor locale si puma in cea ce privesce aplica-
rea art. 61 de mai jos.
Art. 58, Se infiinteza cats o judecatorie de ocol in fie-
, care din circumscriptiile administrative ale Dobrogei,
Art. 59, In orasele Tulcea si Coustanta, se infiinteza
cite un Tribunal de prima instants.
Art, 60, In orasul Constanta, se infiinteza o curte de apel.
0 lege speciala va determina organisarea §i atributiu-
nele acestei curb; pang, atunci se va mentine starea lu-
crurilor de asta-di.
Art. 61. Se institue tribunale speciale musulmane pen-
tru procesele mahomedanilor in materie de casatoria si de
succesiune, cart, in acesta materie, vor judeca conform
legilor si usurilor mahomedaue.
Art. 62. instituirea juriului este de o cam-data suspen- .
introduc si in Dobrogea. .
ti
www.dacoromanica.ro
54 ---
k.
www.dacoromanica.ro
t 4
55
.. www.dacoromanica.ro
56 --
tiune generals, judetiana sail comunala nu pote fi inda-
toratore de cat dupd ce se publica in chipul hotarat de ltge.,
CAP. IX. -..
1 . Disposifiuni tran. sitorii:
Art. 73. Un termen de trei ani din clitia de 23 Octombre
1878, se acorda locuitorilor rurali cari, in timpul resbelului,
au emigrat din Dobrogea, spre a reveni la caminele lor.
Acei ce nu se vor folosi de acest termen perd on -ce
drept asupra posesiunei pamenturilor rurale ce au avut
inaintea resbelului.
Art. 74. Instrainarile facute in contra dispositiunilor art.
11 si 73 din presenta lege sunt si reman nule si fard efect.
Art. 75. 0 lege speciala va organisa serviciul scriito-
rilor (notarilor) de prin comunele rurale, pans ce aceste
comune rurale vor avea. indestule mijI6ce materiale si
intelectuale spre a putea insa i ele organisa si retribui
acest serviciu in mod indestulator.
Art. 76, 0 lege va orgnisa serviciu moscheelor si in-
vatanAntul religios al populatiunei musulmane.
Art. 77. Ostirea teritoriala nu se va institui in Dobro-
gea de cat dupa promulgarea legei pentru regularea pro-
prietatei rurale.
Art. 78. Legea pentru introducerea impositului fonciar si
a darei pentru poduri si sosele se va aplica de la 1 Ia-
nuarie 1881. Pentru anul 1880, in locul acestor imposi-
te, se va percepe darea pe vite, dupa un regulament ce .
www.dacoromanica.ro
M MI
Pentru Regularea proprietAteI imobilare In
DOBROGEA.
PromulgatA la 31 Martie 1882. -,r
SECTIUNEA I.
Dispositiuni generale.
.
Art: 1. De la promulgarea legei de facia proprietatea
din Dobrogea de veil ce nature se dobendesce,
se conserve, se transmite si se perde conform
legilor fn vigore in Romania de dincOce de Du-
nare si a dispositiunilor speciale prevelute in
legea de facia.
;
Art: 2. Numai Romanii pot dobendi, proprietatea imobilia- .
Y.
www.dacoromanica.ro
Art: 4. Tote titlurile, fie constituite prin acte emanate
de la antoritatile Otomane inainte de anexarea
Dobrogei, .fie prin acte de posesiune care se vor
gasi pang la promulgarea acestei legi, verificate
gi admise de Comisiunea intocmita prin regula-
mental decretat §i publicat in 2 Iuuie 1880, asi-
gura celor earl le-ad dreptul de posesiune.
In schimbul actelor vechi se vor libera titluri
noui fora nici o taxa de timbru iuregistrare.
i -
A
www.dacoromanica.ro
-59--
misiuneT centrale de verificare, pot in curgere de 2:
qese luni de la aplicarea legel de facia sa cera
a'§i constitui un title de posesiune inaintea acestel
comisi
Acesta comisiund va face verificarea dupe regu-
. lele preveciute la Art. 6.
Incheiarea comisiunei lima en majoritate de vo-
, turi, va fi supusa apeluluI tribunalului de apel
fn termen de o lima de la pronunciare.
Procedura va fi cu total gratuita, qi dispensata
de on ce taxa de timbru sail alta.
Art: 8. Suet nule de drept §i fare, valdre tote instraina-
rile de pamenturi rurale (acute de la 11 Aprilie
1877 papa la promulgarea le.gei de facia; on -ce
vinclare anterioa trebue sit fie constatata prin
acte fu regula cu data certa. Cumperatorii stint
,_
in drept sit cera de la vandetori numal restitui-
rea preciului numerat, far& a putea reclama in
justitie vre-un drept asupra pamentului.
Art: 9. EMigratil eari au parasit locurile for pot reclama
pamentul for §i drepturile lor, fiind verificare si
admire, administratia domeniilor va pane in pose
siune pe calea administrative intro citt;iei ail recla-
mat §i s'a restabilit cu familiile la caminele loril, in
termen de un an de la promulgarea acestel legi.
Nu all acest drept eolon4tii cart au avut con-
cesiuni de parnent in Dobrogea in virtutea legit
Otomane din 1 Redjep 1272.
Emigratii reintor§i nu pot vinde pamanturile re-
capatate deck in limitele art. 30 al legii de facia. (
www.dacoromanica.ro
, t
. :
--60
, -
SEQTIUNEA II.
Despre rescunzprarea dijmei despre modal de a
. deveni proprietar absolut. ,
r
www.dacoromanica.ro
_
--61
Art- 15. Taxa asupra vitelor 'pe pamenturile a caror dij-
ma se rescumpara, este desfiintata.
Pamenturile supuse rescumpararii nu vor fi a-
tinse de impositul fonciar fn timp de 5 ani,
.. Cu tote acestea judetul §i comuna pot impu-
ne zecimi asupra sumelor ce s'ar cuveni Statului
pe fie care an pe pamenturile rescumperate fn
marginile legilor in vig6re. .
. ,,,
SECTIUNEN III. _-
..
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
639
rill locuitorilor 4i luhndu-se de bash uu hectar
, maximum de fie-care locuitor. .
www.dacoromanica.ro
64
Art. 29, Familiile agricole cari se vor stabili in Dobrogea
aunt scutite de on -ce dare In timp de trei ani.
. Plata preciului preveclut la Art. 28 va. incepe
!, dupli espirarea termenului acestor trei ani,
Administratiunea domenielor le va libera gra-
tuit materialul necessar pentru constructiune.
Art, 30, in timp de 15 ani proprietatea finobiliara rurala
nu pate fi instrainatil decat cats Stat, comuna
sail un alt locuitor din comuna fara pament.
Acei cari poseda o intindere de pament mai
mare de 25 hectare, pot instraina in total sail
in parte din prisosul ce au la on -ce persone cari
indeplinesc conditiunile Art. 2 din acesta lege.
PALO, la complecta achitare a rescumpea,"rel
"). , prevkluth la Art, 12, instriiinarea pamenturilor
mine nu este valabila, fara autorisarea guvernului.
Art. 31, Nimeni nu are dreptul sa aduca i sa stabilesca
.
familii agricole pe pamenturile sale, fara invoi-
rea consiliului de mini§tri, care singur este In
drept sa, determine In limitele Constitutiunei con-
ditinnile in cari se p6te permite stabilirea unor
asemenea familii:
,
r., .011°1-4
,4 - rapPluLur-
''
A ; .r- ,
a
. . ;
. i' I 0.-7,
;:t:
"... ill ;11. t
www.dacoromanica.ro
v.
"FaRi.ArT.A,
Linia In loc de: Se va citi
Pag.
. 7 5 populea§a populeaqii
9 1 oleI clef
10 . . 3 Potita . . Portita
19 26 - t6te se anuleclA
20 . 1 transactiune comerciii
28 13 . Bispovca Bespopovca
29 10 Boghz-Keo1 Boghaz-Kioi
32 20 . Sud Sub .
43 10 -.. logilor 1
legilor
:
44 _ 1 acerieol agricoIe
Medgedie qi Silistra
47 2 Medjidie Silistra Nola'
Nouit
91
15 tribualele tribunalele .
48 . 10 Circunsriptiunea Circunscriptiunea
49 ._ 16 . Consliului Consiliului
55 12 Campanii . . Companii.
-
www.dacoromanica.ro
Pretul uuui esemplar lilt Len.
www.dacoromanica.ro