Sunteți pe pagina 1din 21

Amos Oz

Amos Oz

Amos Oz, mai 2005


Date personale
Nume la
Amos Klausner
naștere
4 mai 1939 (79 de
ani)[1][2][3][4]
Născut
Ierusalim, Palestina sub
mandat britanic[5]
Căsătorit cu Nily Oz-Zuckerman
Copii Fania Oz-Salzberger[*]
Naționalitate  Israel
Cetățenie Israel
Etnie evrei
Religie ateism
Ocupație scriitor, jurnalist
Limbi limba ebraică[6] 
Note
Premii Prize International Book
Fair[*]
Premiul Bialik[*]
Premiul Israel[*]
Siegfried Lenz prize[*]
premiul Franz Kafka[*]
Stefan Heym international
award[*]
Premiul Literar al Prințesei
Asturiilor[*]
Premiul Goethe[*]
Prix Femina étranger[*]
Premiul pentru Pace al
Librăriilor Germane[*]
Catalonia International
Prize[*][7]
Premiul Bernstein[*]
Ze'ev Prize[*]
Grand Cross of the Order of
Civil Merit[*][8]
Legiunea de Onoare în grad
de cavaler[*][9]
Ofițer al Ordinului Artelor și
Literelor[*]
doctor honoris causa al
Universității ebraice din
Ierusalim[*][10]
Siegfried Unseld Preis[*]
Premiul Dan David[*]
Mount Zion Award[*][11]
Abraham Geiger Prize[*]
Doctor honoris causa al
Universității Tel Aviv[*]
honorary doctorate of the
Weizmann Institute[*] 
Prezență online
site web oficial
Internet Movie Database
Modifică date / text  

Amos Oz (născut Amos Klausner, în


ebraică ‫עמוס עוז‬, la 4 mai 1939) este un
scriitor israelian.
Date biografice
S-a născut la Ierusalim într-o familie de
evrei veniți în Palestina din Lituania și
Ucraina. Tatăl, Yehuda Arie Klausner, era
bibliotecar și scriitor, absolvent de studii
de istorie si litere din Vilnius, fiu al unei
familii cu tradiții de activitate in cadrul
mișcării sioniste revizioniste. Unchiul
tatălui lui Amos Oz, profesorul Yosef
Klausner, a fost un cunoscut istoric si
scriitor, a predat la Universitatea Ebraică,
și a candidat in 1948 din partea Mișcării
Herut la postul de președinte al Israelului
în fața lui Chaim Weizmann.

Mama scriitorului, Fania Mussman, era


originară din orașul Rivne, în acea vreme
aparținând Poloniei, astăzi fiind parte din
Ucraina. Ea se stabilise la Haifa în anul
1934. În copilărie, Amos Oz a trăit în
cartierul Kerem Avraham al Ierusalimului
și, deși familia era laică, pentru a evita
intrarea la o școală influențată de
partidele rivale cu tradiție social
democrată, Amos a fost înscris la școala
religioasă Tahkemoni, unde a avut-o ca
profesoară de limba ebraică pe poeta
Zelda. Studiile liceale le-a continuat la
Gimnaziul Rehavia.

Când Amos a avut 12 ani, mama sa,


bolnavă de depresie, s-a sinucis. La 15
ani, în urma unor certuri cu tatăl său
Amos părăsește Ierusalimul, își schimbă
numele din Klausner în Oz (cuvânt ebraic
însemnand „îndrăzneală”) și locuiește în
kibuțul Hulda. Își ia licența în filosofie și
literatură la Universitatea Ebraică din
Ierusalim, dar revine în kibuț, unde se
dedică scrisului, lucrează în agricultură și
predă la liceul local. Amos Oz locuiește
la Hulda timp de treizeci de ani, până în
1986, când se mută cu soția sa și cei trei
copii în deșert, la Arad, localitate situată
în apropierea țărmului Mării Moarte.

În 1965 i se publică prima culegere de


povestiri, Acolo unde țipă șacalii, iar în
1966, romanul Altundeva, poate. În 1967
participă ca soldat într-o unitate de
tancuri la Războiul de Șase Zile pe frontul
din Peninsula Sinai iar în octombrie 1973,
în Războiul Yom Kippur.

Publică articole în Davar, ziarul


sindicatelor de orientare laburistă din
Israel, iar romanele sale încep să fie
traduse. În perioada 1984-1985 este
beneficiarul unei burse la Colegiul
Colorado Springs din Statele Unite. Din
anul 1991 este membru al Academiei
Limbii Ebraice.

Au fost realizate trei ecranizări după


romanele lui Amos Oz: Michael Sheli
(după Soțul meu, Michael) în 1976, Kufsa
Sh'hora (după Cutia Neagră) în 1994 și
The Little Traitor (după Pantera din
subterane) în 2007.
În limba română i-au apărut traducerile a
șapte romane: Soțul meu, Michael
(Polirom, 2005), Cutia neagră (Univers,
2002), Să cunoști o femeie (Polirom,
2004), Fima (Polirom, 2008), Să nu
pronunți: noapte (Univers, 1997), Pantera
din subterane (Univers, 2003) și Poveste
despre dragoste și întuneric (Humanitas,
2008) - volum premiat cu Premiul France
Culture 2004, Premiul Goethe 2005,Rime
despre viață și moarte (Humanitas,
2009).

În prezent este profesor la catedra de


literatură de la Universitatea Ben Gurion
din Beer Șeva.
Premii și distincții
Premiul francez Femina étranger 1987
pentru romanul Cutia neagră
Premiul Păcii, decernat de președintele
german Richard von Weizsäcker ,1992
titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare
acordat de președintele Franței,
Jacques Chirac,
premiul Israel (premiul de stat) pentru
literatură în 1998
premiul Ovidius (România) pentru
romanul Să cunoști o femeie în 2004
premiul France Culture pentru literatură
străină în 2004
premiul Catalonia pentru literatură în
2004
premiul Goethe (Germania)din partea
orașului Frankfurt în 2005 pentru
romanul autobiografic "Poveste despre
dragoste și întuneric"
premiul Grinzane Cavour, Italia 2007
premiul Dan David pentru creații
însemnate legate de "dimensiunea
trecut" - 2008
premiul Heinrich Heine pentru
literatură - 2008
titlul de doctor honoris causa al
Universității ebraice din Ierusalim -
2006, al universității din Antwerpen -
2008.
Scrieri
Romane Scene din viața la
țară 2009 (Tmunot
Altundeva, 1966 mihayey hakfar)
(Makom aher) Între amici (Beyn
Michael al meu, haverim)
1968 (Michael
Eseuri, culegeri de
sheli)
articole
Touch the Water,
Touch the wind, Different People
1973 (Lagáat (eseuri, articole),
bamáim, lagáat 1974 (Anashim
barúakh) aherìm)

Pace desăvârșită, Under this Blazing


1982 (Menuhá Light, 1978 (Beor
nekhoná) ha'tkhélet ha'azá)
Cutia neagră, In the Land of
1987 (Kufsá Israel, 1983 (Po
shhora) vesham beEretz
Să cunoști o Israel)
femeie, 1989 The Slopes of
(Ladáat ishá) Lebanon, 1987
Fima, 1991 (Mimordot
ha'Levanon)
Să nu pronunți:
noapte, 1994 (Al The State of the
taggidi laila) State of Israel,
1992
Pantera din
subterane, 1995 The Silence of
(Panter bamartéf) Heaven, 1993

Aceeași mare Israel, Palestine


1999 (Otó hayam) and Peace, 1995
Poveste despre The Story Begins,
dragoste și 1996
întuneric, 2002 All Our Hopes,
(Sipur ha'ahavá 1998
veha'hóshekh)
Jerusalem
Deodată în Omnibus, 2000
adâncul pădurii
But These Are
2005
Two Different
Rime pentru viață Wars, 2002
și moarte 2007
Cum să lecuiești
Vestirea după Iuda un fanatic, 2003
(Habessorá al pi
The Conjuror Of
Yehuda) 2014
His, 2004
Colecții de Evrei și cuvinte
povestiri, nuvele (Yehudim vemilim)
Acolo unde urlă 2014 (cu Fanya
șacalii, 1965 Oz-Salzberger)
(Artzot Ha'tan)
Unto Death, 1970
(Ad mávet)
Hill of Evil
Counsel, 1976
(Har ha'etzá
ha'raá)
Soumchi (carte
pentru copii),
1977

Note
1. ^ „Amos Oz” , Gemeinsame Normdatei,
accesat în 21 iulie 2015
2. ^ SNAC , accesat în 9 octombrie 2017
3. ^ Encyclopædia Britannica Online ,
accesat în 9 octombrie 2017
4. ^ Filmportal.de , accesat în 9 octombrie
2017
5. ^ „Amos Oz” , Gemeinsame Normdatei,
accesat în 11 decembrie 2014
6. ^ Autoritatea BnF , accesat în 10
octombrie 2015
7. ^
http://web.gencat.cat/ca/generalitat/prem
is/pic/ Lipsește sau este vid: |title=
(ajutor)
8. ^ Real Decreto 1747/2008, de 24 de
octubre, por el que se concede la Gran
Cruz de la Orden del Mérito Civil al señor
Amos Oz, Escritor israelí (PDF) (în
spaniolă), Boletín Oficial del Estado[*], 25
octombrie 2008, p. 42433
9. ^ http://ecrivainsisraeliens.over-
blog.com/article-20533399.html , accesat
în 6 martie 2017 Lipsește sau este vid:
|title= (ajutor)
10. ^
http://www3.huji.ac.il/htbin/hon_doc/doc_
search.pl?search , accesat în 2017
Verificați datele pentru: |access-date=
(ajutor); Lipsește sau este vid: |title=
(ajutor)
11. ^ Jerusalem: Kirchlicher Friedenspreis
für Amos Oz (în germană), accesat în 17
iulie 2017

Legături externe
Biografie Amos Oz
Cronică la „Să cunoști o femeie”
en Biografie la Jewish Virtual Library

Poveste despre dragoste și întuneric,


Editura Humanitas
Rime despre viață și moarte, Editura
Humanitas
Amos Oz: „Arabii și evreii sunt
victimele aceluiași tiran: Europa“ , 28
februarie 2012, Gabriela Lupu, România
liberă
Interviuri

AUDIO Amos Oz: „E greu să fii profet în


țara profeților“ , 7 septembrie 2010,
Ana-Maria Onisei, Adevărul

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Amos_Oz&oldid=12289226

Ultima modificare efectuată acum …

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,


exceptând cazurile în care se specifică altfel.