Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dumnezei Uitati, Trezindu-Se
Dumnezei Uitati, Trezindu-Se
CUPRINS
Fig. 1. Biologia celulari gi conexiunea
gAndului: bucia de
feedback mAntuire/ deoenden{d sau MESAJ IMPORTANT CU PRIVIRE LA TRADUCERI ........ 11
Fig. A. Cele gapte sigilii: qapte niveluri Numai Observatorul gtie calea 25
de congtiin{i _ pag. 93
Fig. B. gapte niveluri de conqtiin(d STRUCTURA BIOLOGI CA A PERSONALITATI I.
9i energie _ pag. 94
Fig. C. gapte corpuri infdgurate unul RECAPITULARE.............. ...................... 27
in altul _ pag. 94
Fig. D. Congtiinla 5i energia in spectrul Adevdrata naturd a vocilor din capul nostru................. 32
luminii _ pag. 95
Fig. E. Creierul - pag. 96 invdldturile lui Yeshua ben Joseph 34
,]
Eu sunt Ramtha cel lluminat, Domn al Vdntului,
Maeshu inilfat, slujitor intru Hristos, ceea ce se numegte
Dumnezeu/om realizat, Domn al epocii mele. Vd vorbesc
acum gi vd salut pe voi, care sunteli Dumnezei.
Iar vou6, celor care vi trezifi si fifi Dumnezei, v6 spun
aceasta:
Ceea ce veli auzi va fi ceea ce numim cuvinte de adevir,
care deschid inchisoarea uitirii voastre gi vi trezesc. Vd spun
ci aceste cuvinte gi aceste invdldturi, eu le manifest de indatS,
cici am ajuns la cercul in care eu nu pot si intru. Pitrundem
in impulsul care nu are cuvinte, iar pentru ceea ce vi invdf,
v6 trimit imediat mesageri, ca sb gtifi acest adevdr, c6ci acesta
este anul marii heziri. Ca urmare, vi spun ci toate cuvintele
mele se vor manifesta imediat gi c6, in manifestarea lor, ele
vor fi adevir, ca voi si gtili ci Dumnezeu triiegte inliuntrul
vostru gi ci ceea ce vi s-a predat este ceea ce se numeqte
adevirul qi imp6r6fia cerurilor. Aqa grdiesc eu, din Domnul
Dumnezeul fiintei mele, Ramtha cel Iluminat. Aga si fie.
Acum, da$-mi'uoie sb incep prin a v6 spune c6, intr-adanir,
suntefi ceea ce invifiturile au numit Dumnezeii cei uitali gi
ci vi trezi$.
17
in fala gemineului Dumnezei uitafi, trezindu-se
Dupi cum afi fost inv6!a$, intotdeauna existd potenliale realizat, Dumnezeu in formi omeneasci. $i vi spun in
multiple - qi ele existi in fiecare clip6. Daci plasdm in viitor aceast6 zi ci tot ceea ce vi se pred6 va fi realizat, iar ceea
modul in care wem si ne credm viata, atunci, cdnd egti ce va fi realizat v6 va elibera de boala voastri, cici eu aqa
maestru, poli si vezi toate potenfialele qi poli sd-l alegi pe ordon; va distruge boala voastri, cici eu aga comand - gi
cel pe care wei sEJ experim entezi. Multe zile s-au intdmplat v6 va elibera de trecutul vostru, c6ci eu aga comand, pentru
deja in legdtur6 cu aceast6 zi, iar cea pe care am ales-o, care
ca voi si puteli si cunoagtefi bucuria adevirati gi extazul
se leagi cu multe alte potentiale, este cea care se va intAmpla
adevdrat al Dumnezeului care sunt gi al Dumnezeului care
astizi - gi eu gtiu exact cum s6 o dirijez. suntefi, iar noi suntem domnitorii noii imp6rdfii, mai degrabd
Atitudinea e totul. Nu suntem aici ca si fim nigte corpuri decdt pistritorii celei vechi. Aqa spun eu, Ramtha cel
mai bune. Nu suntem aici ca s6 fim muguri cu un gust mai Iluminat. $i fie si triifi neinherupt weme de doui sute de
bun. Nu suntem aici ca sd purtdm nigte vegminte albe gi ani, fie sd ne strdngem din nou intr-o mare adunare, ca sa
solide, care n-o sd fie pdtate niciodatd. Nu suntem aici pentru
celebrdm amintirea acestei minunate zile.
niciunul dintre aceste lucruri. Toate astea sunt argumente
ale personalitifii. si
Dacd sunte$ sinceri, weau spuneti:
Vorbesc in aceastd clip6 ca cel care se numegte Ramtha
cel lluminat. Eu sunt ceea ce se numegte DomnulVdntului.
Eu, Observatorul,
Sunt ceea ce se numegte fiinfa mea indlfati. Sunt ceea ce accept aceastd cunoagtere
se numegte mai mdref decAt starea mea de om. Cu adevirat,
gi imi deschid viafa
sunt Dumnezeul wemurilor mele. in aceastd clipd, vd vorbesc
intru reformarea,
despre ceea ce sunt. Sunt un slujitor al Dumnezeului intru schimbirile
dinlSuntrulfiinleivoastre. Sunt un iubitor al lui Hristos, care pe care aceastd cunoagtere le va aduce
inseamnS Dumnezeu/om realizat. in acest scop, spun in de indat6.
aceastd clipd ,si comand ca lege, ca ceea ce este predat s6
Aga si fie.
fie invafat qi absorbit de voi de indat6, ca vorbele mele sd
Pentru o viali de dou6 sute de ani.
se manifeste imediat in viafa voastri gi ca aceasti
manifesitare, mai apoi, si vi adr:ci manifestarea adevdrului,
ca sd puteli sd vede$ cd ceea ce sunteti invdfap- este cd sunte$
adugi mai aproape de Dumnezeu, de desfigurarea stdrii de
Hristos, care este Dumnezeu/bdrbat, Dumnezeu/femeie
19
STUDENTUL SERIOS AL MARII
LUCRARI
Weau s6 vd spun c6, in acest an din timpul vostru gi
in continuare, ne apropiem de ceea ce se numegte sfdrgitul
misiunii mele. Ca urmare, despre toate momentele din viafa
voastrd cind nu afi fost impecabili in afara acesiei gcoli,
despre toate momentele in care v-afi tr6it imaginea, nu
Dumnezeul, despre toate momentele in care lSsali deoparte
ceea ce v-am inv6!at, pentru a sprijini o fafi a corpului,
mugchii unui corp, tinerefea unui corp - ci in acele
momente lSsafi deoparte bundtatea gi pe Dumnezeu gi
puterea, de dragul a cum ardtali in oglind6, cdci toate miile
qi miile de cuvinte care au emanat din acest corp, toate
acestea dau roade. Cdci toate adevdrurile care au fost
demonstrate neindoielnic in fafa a ceea ce se numegte
personalitatea voastrd, toate miracolele pe care le-afi fdcut,
toate coincidenfele, toate momentele de serendipitate, toate
momentele in care afi avut vise profetice, toate momentele
in care, ca o magie, ceea ce ali gAndit s-a manifestat - toate
acestea dau roade.
$i refineli c6, din aceste ramuri de cunoagtere gi din
aceastd mare gcoali, alegerea sufletuluiin aceastd viald este
si fac6 din ea viala care spune: ,,Le-am vizut gi le-am fdcut
pe toate. Ceea ce nu am fdcut niciodati este cd nu am vdzut
23
in fala gemineului Dumnezei uitati, trezindu-se
cel de-al douizeci gi treilea univers. Nu
am inviat niciodati mai mare, care este ceea ce se numegte sinele spiritual, sinele
mo(ii. Nu i-am vindecat niciodatd pe cei schilozi.
Nu m_am cel adevirat.
vindecat niciodatd pe mine insumi gi nu
m_am eliberat. $i Nu gisili sinele cel adevirat atunci c6nd continuafi si
chiar ag putea s6 spun aceste concepte la
nivel lntelectual. sirbitorifi imaginea qi viafa acesteia, penhu ci v6 pot spune
Ei bine, am fost chiar renumit ca orator care
vorbeg te ceea
ce se numegte cuvAntul unui Dumnezeu,
c6 nu e nimic ce n-afi ficut, nu e nimic ce n-afi vizut gi nimic
dar nu pot s6 fac
nimic nici daci imi dafi foc.,, ce n-afi triit. Ziua in care vd dafi seama ce anume n-ati
Aceasta este viata care spune cd la toate experimentat - s6 inviafi mo$i, sd-i vindecafi pe cei bolnavi,
aceste
concepte s-a f6cut referireintotdeauna. si inviali qi si faceli ca noi oasele celor schilozi, sd puteli
Despre toate acestea
s-a scris mereu. Ele au fost profefite. s5 piqifi cu maeghii, sd putefi s6 vi aliniali cu al doudzeci
Agenlii iritanfi in fiecare
generatie sunt profe$i, sunt geniile gi gi treilea univers - este ziua in care ceea ce este cu adevirat
vindecdtorii. Agenfii
iritanp- in fiecare generatie sunt cei care important in voi se va ardta. Iar acest adevir se numegte
shigd din deqert qi
spun: ,,Nu-mi pasd cdt de minunat crezi Observatorul, care croieqte calea noii viefi. Personalitatea nu
c6 eqti, o sd mori;
nu-mi pasi cAt egti de bogat, nu pofi s6 face niciodat6 calea vie$i celei noi, pentru cd ea nu gtie decit
iei nimic in impdrdga
cerurilor; nu-mi pasd c6t de frumos crezi cum sd creeze din nou calea celei vechi.
cd e corpul tEu gi
nu-mi pasd cdt de mult crezi tu cd ip. lipsegie
viafa.., Orbul
cade intotdeauna in ganf, iar ganful
reprezinf| iadul, in
termenii strlvechiului text ebraic. Numai Observatorul gtie calea
$anful reprezinti mor_
mdntul deschis care s-a numit intotdeauna
iad. Nu_mi pasd
cdt de multe crezi cd ifi merg, cdci nu ifi E nevoie de Observator ca s5 agtearnd noua viaf6, ca
merge nimic daca
in viafa asta nu ai ceea ce ifi indica o sursi de in acest fel tuupul qi personalitatea si fie definlte in egaloanele
congtiinfd
care te implori sd te trezegti _ iar asta
e oportunitatea ca explordrii qi sd evalueze acea experienld prin evolufie. E
sd te trezegti.
nevoie de Observator, ca s6 gtie despre cel de-al doudzeci
Atunci cAnd ne apropiem de sfdrqitul misiunii
mele, pot gi treilea unives, sdl vindece pe cel schilod, si facd o viald
si vd spun ceea ce nu v-am spus gi ceea cenu
v_am predat. perfectS, si dea inapoi timpul in corp gi si manifeste
$i ce a stat in calea acestor invdfituri despre ceea ce este imp6ritia cerurilor, c6ci spunefi-mi, ce gtie personalitatea gi
miraculos? Personalitatea voastr6. Importanfa
voastri auto_ nu gtie Observatorul? Personalitatea igi qtie doar sentimentele
proclamati. Voi credefi ci suntefi aga
de importanti, dar mdrunte gi neinsemnate ale simfurilor ei, care ii asigurb viafa
toatd aceastd importanfi v-a impiedicat
si vedefi importanta fizica in fiecare zi - qi gtie c6 triiegte viafa din plin. Dar eu
24
I
I
I
I
)
fn fala gemineului
A PERSONALITATII. RECAPITULARE
vosbu Dumnezeu va fi acela care vi va purta in aceste locuri
indepirtate gi vd va da posibilitatea si facefi remarcabilulpe
care personalitatea, cu toati gloria voastri intelectuali, nu
ar putea si-l indeplineasci nici in zece milioane de viefi.
Deci ce vi spun eu? Vd spun c6 gcoala asta nu e
zadarnici gi cd tot'i cei din public au ficut tot ce v-am predat
eu. Afi vindecat boala. Afi avut vise profetice. V-afi gisit
cartonagul in c6mp.1
Acum, desigur, infelegefi ci nu am venit niciodati ia
voi, de cdnd fineli voi minte, niciodati n-am venit gi s6 nu
fiu pasionat de viafd gi si nu vd aduc Ai si vd preaslivesc
pe Dumnezeul care suntefi. Cici atdta timp cdt m-afi auzit
vorbind, pe cine am preamdrit de fiecare datd? Pe
Dumnezeul care sunte$. Vreme de douizeci de ani gi mai
bine, in timpul vostru, mesajul cel mai miref este ci voi
suntefi Dumnezeu, iar misiunea a fost sd vi hansmit acest
mesaj. De douizeci de ani vi spun adev6rul.
26
Existd un grup care a studiat aici, pentru a infelege
Observatorulin opozifie directi cu personalitatea gi pentru
a infelege c6 o<istenfa uman6 este ficut6 din doui niveluri
de congtiinfi: Punctul Zero gi congtiin(a oglind6. Grupul
acesta a studiat structura biologici a personalitifii. CAnd
spun shuctura biologicd, mi refer cd au studiat emofiile in
legiturd cu procesele chimice efective din corp gi chiar au
studiat ci personalitatea nu inseamni nimic altceva decit
o refea neuronali conectati la corp sub formi de substanfe
chimice. Aceste substanfe chimice se numesc neuropeptidele
din corp, dishibuite prin sistemul limbic al creierului.
Sistemul limbic al creierului este reprezentat in corp prin
ganglionii nervogi de pe gira spinirii, exact acolo unde sunt
localizate cele gapte sigilii in corp.2
Grupul acesta. a studiat structura biologici a
personalitifii, structura biologici efectivi a shesului, a
g6ndirii limitate, a imaginii, a ser<ualitifii, a victimizirii gi a
tiraniei. Ei au ajuns si defineasci in mod clar rogul din
2
A se vedea Fig. A din glosar: Cele gapte sigilii: Sapte niveluri de congtiinld
in corpul omenesc,
29
I
1",
corpul lor emotional au fost despre incorporarea gi men- t-
f
finerea stresului, apoi despre a fi mAntuigi de acel stres, sub
t
I
r\11?{
;4
,f
pitrundi in ceea ce se numegte un tirAm care este o fiul lui Dumnezeu, vi vorbesc ca Observatorul, care spune
invdfSturi firi cuvinte. Este cea mai sfAnti dintre cere sfinte. cd tot ce spun in numele Observatorului, aga se face, nu
Cdnd cineva trece gi devine Observatorulin mod analogic, numai in ceruri, ci gi pe PimAnt."
nu el<ist6 nicio cale gi niciun cuvAnt care sd ne invefe - decit
$i le-a spus celor care-l urmau: ,,Noi suntem copiii a
c6, atunci, aceasta este impdrdfia cerurilor. $i oamenii doi p6rinli. Suntem copiii umanitifii, copii din coasta tat6lui
acegtia au invifat si discearnd invifiturile strivechi. nostru qi din pintecele mamei noastre - qi suntem gi copiii
a ceea ce ne-a adus in form6 omeneasc6. Suntem qi copiii
lui Dumnezeu. Vorbim de pe douS tronuri. Suntem dom-
fnvdldturite lui Yeshua ben Joseph nitori duali. $i ce spunefi voi? Din cine domnifi voi? Vi
conduceli viafa din emo$ile voastre sau o conducefi din ceea
CAnd Yeshua ben Joseph le-a spus celor care il urmau: ce este lipsit de emolie gi se numegte Observatorul?"
,,Eu sunt fiul lui Dumnezeu cel viu", c6nd vorbea el ca fiul $i oamenii acegtia au invdfat cum sd diferenlieze intre
lui Dumnezeu gi cdnd vorbea ca fiul omului? $i de ce, in a-gi crea viafa din corpul lor emofional gi a o face din ceea
literatura striveche, Yeshua, Iisus din Nazareth, spunea ce se numegte corpul lor de Dumnezeu - iar in ceea ce
uneori: ,,Vorbesc acum ca fiul omului?" pentru cd yeshua creeazd, din corpul lor de Dumnezeu, ei nu sunt in tulburare
ben Joseph recunogtea in viafa lui - evidentul mogtenitor emolionald, ci sunt fdrd emolie. Si astfel, comandd
al regatului Iudeei, al poporului eweu gi al tuturor triburilor manifestirile imediat.
sale - c5, atunci c6nd vorbegte ca om, el spune: ,,Eu vorbesc
ca fiul omului", iar c6nd vorbea din divinitatea sa, din
ObEervatorul siu, spunea: ,,lati, vorbesc in numele Tatilui Pdrintele nostu diuin, PunctuJ Zero
dinlduntrul meu, cdci Tatal dinleuntrul meu mi-a dat si
vorbesc aceasta gi Tatil dinldunhulmeu este cel care a ficut Deci ce v-am spus? Cea mai mare invildturd care a
aceasta si fie cu putinfd. Nu eu." putut sd fie datA weodatd popoarelor acestui Pdmint, numit
CAnd spune aceasta, el spune: ,,Nu personalitatea mea Terra, este ci in voi sunt doi pdrinfi. Sunt pirinfii biologiei
ficut minunea, c6ci penku ea e imposibil
este cea care a voastre, p6rinlii vogtri genetici - gi ei vd dau viafi, iar voi
sd fac6 o minune. Singurul ei domeniu sunt emotia gi avefi inclinalia si v6 angajafi mediul conform calitSlilor
sentimentul. Acesta este domeniul ei total. Astfel, cdnd v6 inerente ale ADN-ului vostru, ale genelor voashe. Acesta este
spun cd vi vorbesc ca fiul casei Tatilui meu, vi vorbesc ca un pirinte. Acesta este pdrintele omenesc. Acesta este
personalitate, ca fiinfi omeneasci. Dar cind vi vorbesc ca pirintele corpului. Dar aveli gi un p6rinte mai mdre!, iar
34
in fa\a gemineului Dumnezei uitafi, trezindu-se
36 37
tr
fr
!--
E,E;
d32
3 E'6
3<i'i
^zz
5tel!
6
UJ
CAnd voi termina cu aceasti lucrare, mulfi dintre voi
o s6 scriefi multe scenarii minunate despre Marea Lucrare.
Cei care vor fi punctul culminant alMarii Lucriri vor fi aceia
dinte r.roi care nu doar lea$ intelectualizatint-o fafeti a perso
nalitifii',roasbe biologice, ci leali aplicat gi leafi triit efectiv.
Dupi numiritoarea timpului vostru - in funcfie de
ceea ce crede$, fie calendarul gregorian, fie celiulian - este
anul 1998 gi am timpul la indemini. Astfel c6, in fiecare
moment pe care il pehecem impreuni, din toate celelalte
zile din anulvoshu calendaristic, haidefi si facem ca fiecare
clipi sd fie imaculati gi prefioasi. Facem acest lucru
rimdndnd in timpul prezent, triind in clipa prezentd, firi
si sirim inainte sau si ne amintim ce a fost sau ce o si face{i
c6nd o si se termine asta - ci pur gi simplu lSsdnd toate
la o parte gi devenind ceea ce se numegte cuvAntul inh-un
principiu funcfional. Atunci cind evenimenful acesta se
termin6, o si putefi si spunefi: ,Doamne, a$ wea s6 nu se
fi terminat niciodati, penbu ci, literalmente, mi-am dat voie
si mi transform, lucru pe care nu am indriznit sl-l fac pini
acum - gi am hiit in ptezent."
Dumnezeu este domnitorul prezentului, al eternului
Acum. Personalitatea este domnitorul timpului in ceea ce se
41
fn fata gemineului Dumnezei uitati, trezindu-se
43
fn lap gemineului
asta nu e nimic, atunci cAnd eu spun c6 aceia dintre Dumnezeu nu este numai ddtitorul de via!6 - este
noi care
am trdit aga putem
si spunem ci punctul de adevirat extaz natura insdgi. Dumnezeu nu este conlinut intr-o entitate
gi eliberare este murt mai puternic qi murt singulard. Forfa sa vitali este frumusefea florilor care vin din
mai rear dec6t
reacfiile chimice dinh-un corp biofizic _ durerea, pdmintul celfecund. Verdele, lavanda qi trandafirul care vin
suferinfa,
vinovifia, fericirea, nefericirea, siguranfa qi nesiguranfa? dintr-o sbmdnli maronie, de culoarea pbmAntului, qi care,
Toate astea sunt peptide biologice, care fac corpul in cildura unei diminefi de primdvari, poate s6 produc6 o
s6
reactioneze - nimic mai mult. Conform legii fizicii, floare de o frumusefe gi de o subtilitate atdt de extraordinare,
atunci
c6nd trdim din punctul de vedere al Observatorului,
alegem care se deschide sd ii rdspindeascd mireasma in vdnt - asta
si triim dintr-un egalon superior de gdndire _ gi atunci, este Dumnezeu.
gdndul acela devine legea vie$i noasfue, iar nu Dumnezeu este briza de la miezul nopfii. Dumnezeu
emo$ile noaste.
Provocarea penhu voi este s6 crea$ o lume, o este cregterea qi descregterea lunii. Este norii fantomatici de
viaf6, nu
bazat6 pe emotii, care nu sunt nimic altceva dec6t la miezul nopfii, trecdnd peste lun5. Este stelele - copiii lunii.
hecutul
visului - ci sd creafi paradigme noi, modele noi penhu Este fundalul vegniciei. Este miresmele. Este lumina. Este
viaf6,
care nu vor fi create in emofie gi nu vor avea nicio temperatura. Este frumusetea a tot ce este via!6. Sd v6 spun
legdturd
cu congtiinfa corp/minte, civor avea legituri ci aceste lucruri sunt cenugii gi plictisitoare inseamnd sd
doar cu mintea
extraordinard care incepe si nu cunoascd nicio vorbesc cu o persoanS care este de acord cd, intr-adevir,
barierd.
Ultima mare invdfituri pe care o sd v_o predau nu v-afi intdlnit niciodat6 cu natura gi nici nu i-a!i infeles
weodatd o
si fie despre observator - iar acesta este anur observatorului. misterele, mdreliile gi frumusefile.
Vreau sd re$nefi cd tot ce invdfafi nu e menit sd O sd vi invS! cd personalitatea se luptd pentru limitdrile
vi fac6
mai triqti, ci sd vd dea libertate. Fiecare f6r6m6 de ei, pentru locul ei de alter-ego, pentru individualismul ei
cunoagtere
pe care o aflafi de la mine pare cd este desfacerea durabil, dar in acelagi timp, tdnjind si fie acceptatd. Se lupta
perso_
nalitifii. Aga gi trebuie sd fie. Asta nu inseamnd sd spunem pentru ceea ce este limitat - ordinea naturalS a corpului,
cd cine sunteli voi, in afard de personalitate, nu este fafa, intelectul, ceea ce are permisiunea unei existente
frumusefea chintesen$ald a ceea ce esteDumnezeu _ limitate - gi, cu toate acestea, Observatorul care ii d6 viald
pentru
ci asta suntef,. Nu vi invif si fi! divinul din voi spun6ndu_vd are qi puterea existenlei nelimitate.
cd trebuie si
renun(afi la o viaf6 de frivolitate a simturilor Daci nu vi invali nimeni niciodati sd visali visul
gi si alegeli s6 trdig o
viafi de abstinenfd gi de austeritate. nelimitat, dac6 nu vi invafd nimeni niciodatd si inhalali
Daci Dumnezeu e abstinenf5 gi austeritate, e al naibii respiralia nirilor lui Dumnezeu, primdvara, qi daci nimeni
de
plictisitor.
nu vd invald sd vd uitafi la cerul de la miezul nopfii gi sd
48 49
-l
in faya gemineului
Dumnezei uitali, trezindu-se
51
f, f"P gemineului
a<perimentee cu ads.rirat lucrul dupi care e clar ci tinjeau
la nivel intelectual.
Si fie infeles, de azi inainte, ci Dumnezeu nu este
plictisitor, ci personalitatea este plictisitoare. Si se infeleagi
in aceasti seari ci Observatorul nu este limitat, ci
personalitatea care se lupti este limitati. Dacd trebuie si ne
batem penhu loculnostru, deja suntem pierdu$, cici pentru
ceea ce suntem nu trebuie si ne luptim. Daci libertatea TNTTTATUL itq RprucA BATALIE
noastri este certitudinea de a fi, atunci nu trebuie si ne
luptim pentru asta. Niciodati nu trebuie si omori pe
altcineva ca sd fii liber. Asta ar fi calea victimei. Libertatea
este meniti de la sine. Daci avem libertate de gAndire, atunci
avem libertatea viefii. Daci trebuie si ne luptim cu altul
pentru libertate, atunci spunem, pur gi simplu, ci purtim
un rizboi al libertifii timpului in raport cu corpul gi cu
personalitatea noask6. Dar nimeni, in ocistenfa sa kupeasci,
nu vi poate lua libertatea de a visa. $i dacd nu stipinifi
aceasta ca pe culmea cea mai m6reaf6 a ceea ce suntefi,
atunci deja sunteg inrobili. Rdzboiulse referi la hupuri, nu
la vise. Refinefi asta. A,ga si fie.
Adevdrul nu e caJa ce am de spus. Adevirul nu e ceva
ce are cineva de spus. Astea sunt doar zuonuri. Asta e
filozofie. Paradigme teoretice. Adevirul este atunci cAnd
lu6m cunoagterea gi avem noi ingine a<perienfa, penhu ci
numai atunci putem si spunem ci este adevir, pentru ci
este o stare relativ6 de fiinfare.
52
si vi spun c6, dupd
Eu sunt un luptdtor bitrAn gi pot
o weme, in margul nostru, nu mai erau tofi aga de
neribditori si dea fuga gi si scoati palogul din teac6, pentru
cd, dupd cdta,ra betalii, ceea ce devine o limitare cronic6 este
apatia. $ti$ ce este apatia? Sunt acei solda$ bitrAni care stau
Ei spun ci au ficut totul, ci gtiu cum o sd fie bStilia. Ei pot
si prevadi o bitilie, dar cAnd ii indemnafi si meargi gi si
urce pe cal gi si porneasci la marg, ei sunt cei care nu se
simt prea bine gi nu sunt prea neribditori s6 porneasc6 pe
front. Ei spun: ,Am mai ficut asta. Mi-am fdcut bucitica
mea, in propria mea libertate.De ce s6 mi duc Ai si lupt?"
Iar ceea ce spun ei, de fapt, este cd ,,Am fdcut cdteva cuceriri
gi am mai hiit asta." Am vizut asta weme de gaizeci gi cinci
de ani.
$tim c6 pini gi luptdtorii din vechime, care chiar au
luptat unul la unul - care au luptat in biiilii aprige, asta au
ficut - ci pentru ei, faptul cE au f6cut-o o datb gi ci acum
se rebag gi spun: ,$tiu ce este, am luptat in bdtilia asta, pot
si ii prev6d rezultatul" e chiar o prostie. Natura ar spune:
un prost, pentru ci noi evoluim gi ne schimbim."
"Egti
Vreau si gti$ ci voi suntefi mai mire$ decit bihAnii luptitori
din vechime, care pot si stea acolo gi si spund: gtiu pe
"Le
55
\
in fala gemineului
toate." Sigur c6 putem si prevedem deja punctul
de vedere fi oglinzile propriului n6stru sine, ele nu ar fi acum in
al scepticului, care o sE spun6:
,,Ag fi putut si o fac, dar gtiam realitatea noastr6, nu-i aga?
deja despre ce e vorba." gtiti, aceqtia sunt oamenii
care, Deci, cine avea si supraviefuiasci in creator gi in
atunci cdnd margulinainteazd, pe genele lor se
agaz6 praful. realitatea sa, gtiind mereu ci toti oamenii din viafa mea erau
Noi deja am trecut de culme, iar ei stau acolo gi
spun: ,,Oh, gi ei creatori ai realitifii gi ci gi ei aveau si se ridice impotriva
gtiu ce ii agteapti dincolo.,,
creatorului? Cine avea si invingi? Acela care nu era corpul
Unii o sd spun6 ci aici nu e vorba de o bitilie
aprigd, lor, iar Dumnezeu avea si se aliture acelei forle gi s6 taie
dar intr-un fel aga este - gi poate, mai mult ca
niciodatd, capul insugi corpului in care locuia. Astfel, afi putea s6 spunep-
penhu c5, de fapt, eu v6 cer sE vi luptafi gi
si v6 cucerifi ci nu e aga, dar aga e, penhu ci e mai uqor si mergi la
corpul, corpul emotionalqi viafa voastri.
$i care e diferenfa, lupt6 Ei sd ucizi si te ucizi pe tine insu$. Putem
pe altul, decAt
fald de a intdlni un dugman in b;telie?
si distrugem o persoani inchistatd gi egoisti qi si ne
CAnd mdreafa Bel Shanai mi_a dat sabia pe
munte, pe bucurdm de asta. in wemurile noasbe puteam si o facem -
c6nd aveam paisprezece ani mi_a dat o sabie
- ca sdl infrdng gi puteam si o facem altuia, pentru ci inci ne mai incurc6
pe Dumnezeul Necunoscut mesajul s6u
- a fost un mister. acest concept ci ceea ce e in afara noastri nu suntem noi,
Mesajul spunea: ,,Mergi gi cuceregte_te pe tine
insufi,,. $i ce dar de fapt, suntem noi.
sd fac, sd intorc sabia gi s6-mi tai capul?
La paisprezece
viziunea ta despre realitate e distorsionati. Indiferent
ani, $i acum, ce facem, de la bitilia aprigi la calea
cum maestrului? E acelagi lucru, numai ci e un pic mai curat.
gdndesc adolescenlii din public acum _
viziunea este Asta nu inseamni c6 e mai pufin periculos gi nu inseamnd
distorsionat6. Da, suntem mai b6tr6ni gi mai
infelepp-. putem c6 e mai pu(in stresant. FAlfdi o datd sabia intr-o lovituri
sd spunem asta.
analogici - gi grijile tale cu acea persoani s-au incheiat gi
Eu am wut si md bat cu Dumnezeu. Dumnezeu
mi_a treci la urmdtoarea.
bimis o fernere care mi-a dat o sabie gi mi_a spus:
,,Cuceregtete Dar in cazul alter-ego'ului, in cazul corpului emofional
pe tine." Sabia era foarte tangibild. Aga
frumoasd cum era, nu e chiar aqa de clar, nu? ins6, de fapt, corpul emolional
sabia era o sabie sfdnti, dar era clar ci lama
ei era aga de are in vecindtatea sa, pe orbita sa, oameni care corespund
ascufiti, cd putea sd taie picioarele unui cal de
luptd. Vorbim exact cu ceea ce este el - altfel, nu ar mai fi prin corpul
aici despre a m6 cuceri pe mine insumi cu o
sabie care, in acesta. Existi o leg6turi magnetici. De aceea spunem ci
mod evident, era menitd pentru altceva. Acum incepem
s6 noi suntem cei care credm realitatea, iar oamenii, locurile,
infelegem cd acest era in realitatea noastri,
"altceva.. cd, lucrurile, wemurile gi intimplirile din viafa noashi
existi oglinzile propriului nosbu sine, pentru
ci dacd nu ar reprezinti corpul noshu emofional.
57
ln {ata gemineului
Dumn ezei uitati, trezindu-se
$i atunci, cum luim sabia gi cum ne infrAngem gi ne viduvul care bocegte. $i cine sunt viduva gi viduvul cuceririi
cucerim pe noi inqine, in acest nou mesaj?
Asta v_am spus noaske? Corpul nosku emofional. $i atunci, hebuie si stSm
intotdeauna. Mai intAi trebuie sE vi ocupafi
de asta in voi acolo, si fim cuceritorulgi si spunem: ,,Suferd. Hai, suferi."
ingivS. Acela este dugmanul.
,,Emofia aceea este dugmanul Asta trebuie si faceli. ,,Pofi si suferi, dar n-o si capeti nicio
meu", fle ci e vorba de ipocrizie, de furt, de
minciund, de ugurare." Pot si vE spun ci cel mai mare remediu care ne
ingelitorie, de nesiguranfi, de diploma$e,
de vini, de nevoia scoate din partea lumeasci a viefii noasbe e plictiseala. $i
de a fi dorit - care, toate, pot s6 cad6 gi si
se ageze in vi spun eu, corpul acesta emofional e foarte degtept. Daci
formatul nesiguranfei.
$i punem in viafa noastri un grup nu are niciun stimul, o s6 se plictiseasci qi o si se vindece,
inbeg de oameni care si sprijine cumva acest
lucru. Mai intai iar rana aceea de pe braf o si se vindece. $tiu asta.
bebuie si scdpim de ei, pentru cd, atunci
cdnd o facem, Deci greutatea in margul unui maestru este ci kebuie
abordim partea emop-onali a corpului nostru.
si ne extirpdm trecutul din noi - $i e vorba de oameni,
Retinefi ci noi nu suntem corpur nostru.
Acesta e un locuri, lucruri, wemuri qi intdmpliri. Margul urmdtor e mai
vegmdnt. Corpul acesta, ca vegm6nt, a fost
creat anume ca greu ca niciodatd, pentru cd trebuie s6 ne ocupim de
sd faci treaba unui Dumn ezeu care locuiegte
in el, prin cucerirea emo$onali. Numai atunci cAnd Dumnezeul acesta
realitate - iar pe noi se adun6 parazitii propriului
noshu gi-a pus braful sub control, numai atunci o si putem sE
mediu. Mai intAi, trebuie s6 indepdrtdm parazitul.
Ce o sE mergem in Shambala. Nu inainte de asta.
se intAmple dupi aceea? O sd avem o
rand in corp, o Lucrarea asta e mai grea decAt orice marq, pentru ci
umflituri - gi o sd o spargem, iar din ea o s6 curgi puroiul,
e foarte apropiati 5i personalS. Dugmanul era impersonal
scursura mizeriei insegi a rinii aceleia.
E ugor sd punem la gi, pe atunci, a trebuit sd ne luptdm doar cu simful curajului
loc parazitul, care o s6 minAnce mizeria gi
o si sugi din gi al increderii noastre. Cind e vorba de personalitate, de
noi obava. Dar ce inseamnd si dai ta o parte parazitul
gi insugi corpul pe care il purta$, de inseqi peptidele, hormonii,
sE lagi mizeria sd
fdgneasci gi si curgi _ pentru cd, imediat fluidele biologice ale creierului vostru, de alchimia corpului,
dupi aceea, apare vindecarea.- De fapt, scurgerea
mizeriei cAnd e atdt de aproape de noi, atunci suntem orbi, pentru
este vindecarea ins6gi.
ci nu gtim cum sd diferenfiem sinele de corp. Cdnd ne uitdm
$i atunci, corpul incepe: ,,Vai de mine. Cum ai putut la peretele acela, nu suntem chiar siguri de teritoriul nostru
si faci asta? Md simt aga de riu.,, atunci avem
$i vinovifie gi nu suntem siguri care este dugmanul, pentru c6, in orice
gi rugine, gi ,,cum indriznegti*, gi
,,m_am pripit,,. Uitafl_vi la clip6, dugmanul poate si fie insigi personalitatea pe care o
consecinfe. corpul e o furtuni emofionali, iar voi trebuie
criticim. $i ea e degteapti. Un lucru pe care n-o si vi-l
sd stap- acolo gi s6 vi ocupafi de ea - de v6duva sau de permiti niciodatd este si o dishugefi. O si negocieze. De
59
in fala gemineului
D um n ezei u itafi, trezi n du-s e
aceea imaginea e un diplomat _ gi un diplomat
degtept. $iie buni pentru cine - pentru justificarea corpului voshu
cum sd rezolve un confrict firi s6 cedezenimic.
Dacd vorbim emotional, a imaginii voastre, a corpului vosku insugi? O sd
de un diplomat, atunci nu vorbim de un diplomat
de la Dumnezeu, ci de la insugi corpul emofional.
care vine vi dea o viafi mai confortabili. Chiar aga.
intot_ Poate ci o s6 mai heac6 mii de viefi pdn6 si revinb gi
deauna o si rezolve conflictul in favoarea
lui. intotdeauna.
A,ga ci, astfel, nu suntefi siguri: ,,Oare cum abordez
si spun6: ,,Am fost cea mai frumoas6 femeie din lume de
eu
asta? O abordez din corpul meu emotional cdteva ori. Am fost celmai chipeg birbat din lume de cdteva
sau o abordez
din Dumnezeul meu?,, $i atunci asta e problema ori. Am fost cel mai bogat om. Am fost cea mai bogati
gi de asta
e bdtilia aga de incinsi gi victimele aga de femeie. Am avut libertate. Am fost cel mai liber dintre tofi."
multe. Cei care
sunt victoriogi in ea pot sd fie numifi legende Foarte bine, gi nu wei sd faci pasul urm6tor? $i, vedefi voi,
qi pot si fie
onora$ ca legende de cdtre cei care au participat poate si mai fie nevoie de o mie de viefi pAni s6 vini inapoi
la b6tilie.
Ei pot si spuni: ,,Doamne, ag fi putut sd nu gi sd infeleagi asta, pentru c6 nu au rezolvat-o. E prea bine.
devin niciodati
maeshu, pentru ci ag fi putut sd nu renunf Vedefi voi, se simt prea bine aga.
niciodati la
corpulmeu emo$onal. N-ag fi pufut si renunf la
corpulmeu. Nu vi uitafi niciodati la o femeie bitrini
si vi ginditi
gi
N-ag fi putut si renun! la imaginea mea.
N-ag fi putut sd ci n-a fost frumoas6, pentru cd a fost. Nu vi uitali la un
renunf Ia trecutul meu. N-ag fi putut sE renunf
la strAnsoarea bitrAn cu pirul ca zipada de pe muntele celinalt, cu barba
egoisti in care imi fineam suferinfa, care mi-a de aceeagi culoare gi incovoibt un pic de vdrstS, cu fafa
fdcut rost de
cdzut6 de uzura gi de seriozitatea viefii lui gi si vi gdndifi
cd el nu a fost un birbat tdnir gi viril, care a crezut cd poate
si cucereasci lumea. Ei au ajuns la sfArgitulvielii lor. Cind
spun: ,Ioate cele penhu care am fost frumos gi chipeg, toate
penhu care am fost bogat, toate pentru care am fost viril,
pot nici mdcar si funcfionez in viafi cu
asta, pentru ci asta am avut atAtea femei, am avut birbali dupi plac, pentru cd
inseamnd ci, dintr-o dati, am amnezie.,, Chiar
aga. eram tindri gi frumoas6', credefi ci asta le aduce vreo
in toate $colile Strivechi de lnfelepciune o si fie consolare la bitrdnefe? Fiecare o si spun6: ,,in viafa mea,
am fost gata pentru altceva." Asta inseamni cd au trecut
dincolo de tinerele gi ci se intorc, se uitd la ea Ei sPun:
,Pentru ce au fost toate astea?" $i niciunul n-o si vi spunS
weodati: ,A,g wea si fiu la fel cum eram pe atunci." O sd
in fala gemineului
Dumnezei uitali, trezindu-se
vi spund:
"A9 wea si gtiu acum ceea ce gtiam pe cdnd Pdbunderea in fdrd de cuuinte
aveam douizeci de ani.., ,locul
$i ce susfin ei in suflet? infelepciune. Ei sunt cei Acesta e a
J
'l-am vestit acum douizeci de ani.
Acesta e anul in care Marea Lucrare ajunge la o propo(ie
magneticd, ceea ce inseamni ci am acumulat cunoagtere,
disciplini, experienf5. Acesta e anul in care, daci putefi s6
definili ceea ce nu poate niciodatd si fie predat in cuvinte,
,P*?SAn*o ..$i dac6 gtiu asta, n-ag mai imbdtrAni ci poate sd fie predat numai in raport cu acel cerc, acesta
cu nicio zi, n-ag fi niciodate bolnav
gi ag fi stipdnit totul _ e anul in care o si incepefi s6 treceti in cercul firi cuvinte,
gi ag fi fost prospep-mea primdverii.',
Acesta e idearur. dar cu foarte multd cunoagtere gi intenfie. Dacd putefi sd
Nu existi niciun om in cjmitir care
si nu fi gdndit cum pitrundeli in cerc Ai sd gdsi$ misterul sinelui adevdrat, pe
gdndifi voi, in aroganfa voashi.
Niciunul, nici mdcar unul. acest sine adevdrat l-am incorporat noi, ca maegtri, in viafa
Aga c6, in bdtilia aceasta, e greu, pentru
cd vd batefi cu noastrd, ca si dim nagtere noii impdrdtii in viafa noastrS.
tinerefea, cu hormonii, cu peptidele,
cu congtiinfa minte/ Atunci cind pute$ si trii$ ca Observator, vefi manifesta
corp, iar timpul vosbu zboard in
fiecare zi. in fiecar e zi mai aur in palmi imediat gi vefi manifesta cele mai fantastice vise,
vedefi cdte un rid, daci v6 uitafi
indeaproape vedeli cdte un fard sa treceli niciodat6 prin corpul emofional al edit6rii.
rid undeva, pe corp. zboar6. Nu
mai e timp. Acestea sunt Atunci, experienfa acelor vise o sd fie frivolitatea gi bucuria,
semnele wemurilor.
iar acum infelege$ de ce Dumnezeu are un corp. Atunci o
Deci ce wefi sd fifi? Vrefi sd fifi asta?
Corpul vd d6 un sd experimentafi aceasta la nivelul simfurilor. Daci faceli
mare argument. Oamenii, Iocurile,
Iucrurile, vremurile gi asta, ali gisit ce-i mai sfint inhe cele sfinte, ali gisit cheia
intamplirire o s5 se rupte intotdeauna
pentru rimit'rire ,or, sacrd citre m6ieshie gi c6he a fi Hrisios.
penhu ceea ce ei percep ca pe
sine. Iar la sfdrqit, o si apari Vd jur, nu vi pierdefi avAntul, pentru ci va veni o zi
in viafa voastrd o fiinta noud, care
n-o sd fie niciunul dintre c6nd bitdlia va fi gata, iar voi o si incepeti s6 rddefi cu a$a
aceste lucruri. Atunci, descoperim
cel mai mare miste r care bucurie, penhu ci afi g6sit loculfiri de cuvinte. Adaosurile
a fost weodatd - Observatorut _
gi incepem sd diferenliem vor fi c6zut cu toatele, rana se gterge gi acum are pe ea ceea
observatorul de corp gi incepem
sE definim in observator ce se numegte o cicahice gi se vindeci, iar voi sunteli curafi.
un nou sentiment gi o nou6 putere.
$ti!i cA afi lucrat gi c6 afi stipdnit oamenii, locurile, lucrurile,
wemurile gi intAmplirile. Tiii$ cea mai mare aventuri pe
care at'i putut si v-o imagina$ weodati - gi din aceastd cauzi
62
fn fata gemineului
Ramtha
,,Cu alte cuuinte, scopul lui este sd uind aici gi
sd vd invele sd fili es<traordinari."
64 55
I
adAnci, atotcuprinzitoare pentru Dumnezeu gi ci o parte are un zdmbet ca un soare gi e a<taordinar de chipeg. Mi-a
din mine inlelegea ce este aceea Dumnezeu. Mai tdrziu in spus: ,,Numele meu este Ramtha Cel Iluminat 9i am venit
via!6, m-am dus la biserici qi am incercat s6 il infeleg pe si te ajut s6 treci peste qan!." Ca o persoani naivi ce mi
Dumnezeu din punctul de vedere al doctrinei religioase; aflam, reacfia mea imediatd a fost s6 m6 uit la podea, penhu
mi-a fost foarte greu, pentru ci acea infelegere era oarecum ci m-am gandit c6 poate se iniAmplase ceva cu podeaua
in conflict cu ceea ce simleam gi gtiam eu. sau poate fusese aruncati o bombi. Nu gtiam. Iar din acea
Ramtha face parte dln viaga mea inci de cAnd m-am zi, el a devenit o constanti in viala mea. in decursul anului
n6scut, dar nu qtiam cine este gi nici nu gtiam ce este el; 7977 s-au intAmplat o mulfime de lucruri interesante - ca
gtiam doar ci existi o forfi minunati, care pigegte alituri si nu spun mai mult. Atunci a fost perioada cdnd cei doi
de mine, iar cdnd aveam probleme - gi crescind, am avut copii mai mici ai mei au ajuns sd il cunoasc6 pe Ramtha
parte de multi durere in viafi - am avut intotdeauna qi s6 aibi experienla unor fenomene incredibile; la fel gi
experiente extraordinare cu aceastd fiintd care vorbea cu solul meu.
mine. Puteam sd il aud la fel de clar cum vd aud pe voi, Mai t6rziu, in acel an, dupd ce m-a invifat gi cum avea
dac6 ar fi si purtim o conversa$e. El m-a ajutat si infeleg ceva greutSfi si imi explice ce anume era el, astfel inc3t eu
o multime de lucruri in viafa mea, care depigeau ceea ce si pot si infeleg, mi-a spus intr-o zi: ,,O s5-!i trimit un
ai fi primit ca sfaturi in mod normal. mesager, care o sd ili aducd nigte cdrli; s6 le citegti, pentru
Dar el mi-a apirut in bucitdrie abia in 1977, intr-o ci atunci ai sd gtii ce sunt eu." Cir,tile acelea se numeau
dupd-amiazi de duminicS, pe cAnd f6ceam piramide cu soful *,
The Life and Teaching of the Masters of the Far East
meu. Deshidratam nigte alimente, pentru cd ne pldceau mult (edltura DeVorss&Co., 1964). Le-am citit gi am inceput s6
drumeliile f6cute cu rucsacul in spate. Cind mi-am pus pe infeleg ci Ramtha, inh-un fel, era o astfel de fllnla, iar asta
cap una din piramidele alea ridicole, in capitul celilalt al m-a scos din categorizarea de genul ,,tu egti diavolul sau
bucitdriei mi s-a infifiqat aceastd aritare minunat6, inalti Dumnezeu" cate md n6p6stuia la wemea aceea.
de trei mehi, schnteietoare gi semeafd. Nu prea te agtepfi Dupd ce am ajuns sd il infeleg, el a petrecut clipe lungi
s5-fi apar6 aga ceva in bucdtdrie la doui gi jum6tate dupi- qi multe plimbdndu-se prin sufrageria mea, cu to$ cei trei
amiaza. Nimeni nu e pregdtit vreodatd penhu a$a ceva. metri ai fiinlei sale minunate, agezdndu-se comod pe
Astfel, aceea a fost clipa in care Ramtha gi-a ficut efectiv canapea, vorbind cu mine gi invSf6ndu-m6. Dar lucrul de
cunoscutd prezenfa. care nu miam dat seama la wemea aceea a fost c6 el gtia
Primul lucru pe care i l-am spus - gi nu qtiu de unde
mi-a venit asta - a fost: ,,Egti aga de frumos. Cine eEti?" El * Wala gi invdldturile maegtrilor din Orientul indepartat, (n.t.).
67
fn faTa gemineului Epilog de JZ Knight
deja tot ce aveam s6 il intreb gi gtia deja cum sd imi
rispundi, paren[6, eu infeleg ci ceea ce poart6 el are o anumit6
dar eu habar nu aveam ci el gtia toate astea. realitate.
Din L977 incoace, el s-a ocupat de mine cu r6bdare, Fafa lui Ramtha are pielea de culoarea scorfigoarei; 6sta
inh-un fel care mi-a permis si pun un semn de inhebare e cel mai bun mod in care o pot descrie. Nu e tocmai maro
nu asupra autenticitifii sale, ci asupra unor lucruri despre gi nici tocmai albi sau rogie. E un fel de amestec intre
mine ca Dumnezeu; m-a inv6glt, m-a prins atunci cdnd m6 acestea. Are ochi negri, foarte profunzi, care pot sd se uite
l6sam prinsi in dogme sau in limitiri m6 prindea exact
- inldunhul t6u, iar tu s6 gtii ci egti privit inliunhul tiu. Are
la momentulpotrivit gi mi invdfa gi le parcurgeam impreuni
nigte sprAncene care arat6 ca aripile unei pisdri qi care se
pe toate. $i eu spuneam intotdeauna: ,,$tii, tu egti aga de inal|6 deasupra ochilor. Are maxilarul foarte drept gi o guri
ribditor. Cred cd e minunat c6 egti aga de rdbditor.,, El nu minunati, iar cind zdmbegte, gtii ci eqti in rai. Are mdini
f6cea decAt sE z6mbeascd, apoi imi spunea ci are 35.000
lungi, lungi, cu degete lungi, pe care le folosegte intr-un mod
de ani - ce altceva ai putea s6 faci, intr-o perioadd atdt de foarte elocvent, pentru a-gi demonsha gdndirea.
lungS? Abia acum weo zece ani mi-am dat seama cd el gtia
Astfelci tuebuie si vd inchipuifi c5, dupi ce m-a invdfat
deja ceea ce aveam si il inheb qi ci de aceea era aga de si ies din corp, trigdndu-mi efectiv afari, aruncindu-mi
ribditor. Dar ca un mare invifdtor ce este, mi-a dat mie in tunel, si mi lovesc de zidul de lumind gi apoi si ricogez -
ocazia sd abordez aceste chestiuni, inliunhul meu. A avut d6ndu-mi seama ci pugtii mei se intorseserd de la gcoal6,
grafia sd-mivorbeasci intr-un fel care nu era deloc ingAmfat
iar eu abia daci reugisem s6 spdlvasele dupi micul dejun -
gi - ca un invifdtor adevdrat - m-a lisat pe mine s6 imi
mi-a fost foarte greu si mi obignuiesc s6 pierd din timpul
dau seama de toate, de una singur6. meu in acest plan. Nu infelegeam ce f6ceam gi unde md
Si fac channeling cu Ramtha, de la sfdrgitul anului duceam, aqa ci am avut foarte multe gedinle de exersare.
1979 incoace, chiar ci a fost o experienfi. Ram are trei Trebuie si infelegefi ci el imi f6cea asta la ora zece
mehi indlfime qi poartd dou6 robe, in care l_am vizut dimineafa, iar cind reveneam ricog6nd din zidul alb, era ora
intotdeauna. Degi sunt mereu aceleagi, sunt chiar minunate,
4 gi jumitate. Am avut o mare problemi si mi ajustez cu
aga cd niciodatd nu te plictisegti sd le vezi. Roba interioari
timpulin care nu eram aici. Aga ci am petecut multi weme
este albi ca zipada gi merge pAnd jos, unde presupun ci in care Ramtha m-a invdlat cum si fac asta; a fost amuzant
sunt picioarele lui; apoi, pe deasupra, are o alti rob6, de gi vesel, dar gi absolut inspSimAntitor uneori. Vd puteli
un purpuriu minunat. Tiebuie si infelegefi c6 eu chiar am inchipui cum e si vini la voi, sd vi smulgS din corp, si vi
analizat materialul acestor robe - qi nu e tocmai un material;
arunce in tavan qi si spun6: ,,Ei bine, cum arati perspectiva
e ca un fel de lumin6. $i degi lumina le d6 un soi de hans_
asta?", apoi s6 vi arunce intr-un tunel - poate ci cel mai
68 69
fn fa\a gemineului Epilo7 de JZ Knight
bun mod de al descrie este ca pe o gauri neagri citre atunci cAnd vorbesc cu voi gi cAnd incepeli si mi intrebati
nivelul urmitor - iar voi si fifi aa.r6rlifi prin tunel gi
si vi despre lucruri pe care l+a spus el, se poate ca eu sd nu am
lovifi de zidul acesta alb qi s6 intrali in amnezie.
nicio idee despre ce vorbili, pentru ci, atunci cAnd imi
Astfel, elm6 ajuta s6 mi pregitesc, ca si mi invefe
un pdrisesc corpul, sunt plecat6 gi mi aflu intr-un cu totul alt
lucru cu care fusesem deja de acord, inainte de aceasti
loc gi timp, despre care nu imi amintesc in mod congtient.
incarnare. Destinul meu in aceasti viaf6 nu era doar
sd mi
cisitoresc Ai si am copii gi s6 o duc bine in viafi, ci si $i oric6t de mult timp ar petrece el cu voi, pentru mine
trec timpul acela poate si insemne cinci minute sau hei minute.
peste adversitifi gi s6 las s6 se intAmple ceea
ce fusese Iar cind revin in corp, toat6 ziua respectivi s-a scurs, firi
planificat dinainte si se intAmpre iar aceasti
- intdmprare
ca eu s6 fi luat parte la ea. N-am auzit ce v-a spus qi nu gtiu
cuprindea gi o congtiinti extraordinari, care este
el.
C6nd am incercat sE mi imbrac ca si fiu Ramtha, ce a ficut el aici. Cdnd revin, corpul meu este epuizat.
a
fost amuzant. Nu gtiam ce sE fac. prima dati cdnd Uneori mi-e greu si urc scirile qi si imi schimb hainele, si
am avut
o qedinfd de channeling, am puriat tocuri gi fusti. Eu m6 fac mai prezentabild pentru ceea ce imi aduce ziua -
mi
g6ndeam cd e ca gi cum m-ag duce la biserici. sau ce a mai rimas din ea.
Aqa cd, vi
inchipuifi - daci avefi pufin timp ca si il studiali _ cum Ramtha mi-a aritat o mullime de lucruri minunate, pe
ar
ar6ta el imbrdcat intr-un costum oficial, cu tocuri (ceva care bdnuiesc ci oamenii care n-au apucat sd le vadd
ce
nu a purtat niciodati in viafa lui). niciodati nu pot nici mdcar sd gi le inchipuie, in cele mai
E foarte greu si vorbesc cu oamenii gi s6 ii fac si mirefe vise ale lor. Am vdzut cel de-al doudzeci gi treilea
infeleagd ci eu nu sunt el, ci suntem dou6 fiinfe univers gi am intAlnit fiinte extraordinare, am vizut viafa cum
separate,
iar afunci cdnd vorbip- cu mine, in acest corp, vorbi$
cu mine, vine gi pleacS. Am urmirit nagterea, viafa gi moartea a
nu cu el. Uneori, in ultimii zece ani gi ceva, asta era generafii intregi, in cdteva clipe. Am asistat la evenimente
o mare
provocare pentru mine in mijloacele de comunicare istorice, ca si mi ajute s6 infeleg mai bine ceea ce hebuia
in masi,
pentru cd oamenji nu infeleg cum se poate ca si gtiu. Mi s-a permis sd p6gesc pe lAngb corpul meu din
o fiinli
omeneasci sd fie inzesbati cu o minte divini gi totugi alte vieli gi si urmiresc cum eram gi cine eram - gi mi s-a
s6 fie
separati de aceasta. dat voie si vid cealalti parte a morfii. Acestea sunt ocazii
Eu weau si gtiti ci, degi it vedefi pe Ramtha aici, in prefioase gi privilegiate, la care mi-am dobdndit dreptul
corpul meu, acesta este corpul meu, dar Ramtha
nu arati undeva, in viafa mea. intr-un fel, si vorbesc altora despre
deloc aga. Aparitia lui in acest corp nu diminueazi
mdrefia ele este ca gi cum le-ag lua din farmec, pentru ci e greu s6
a cine qi ce este el. De asemenea, ar trebui sd mai gtifi
ci, kansmifi oamenilor care nu au fost in acele locuri cum este
70
fn fata gemineului Epilog de JZ Knight
acolo. Fac ce pot mai bine si le spun, ca povestitor, dar tot si fie impotriva refelei voastre neuronale. Se poate ca
nu imi reugegte.
personalitatea voastrb si se cerle gi si discute in
De asemenea, mai gtiu gi c6 motivul pentru care el contradictoriu cu voi, dar genul acesta de logici devine
lucreazi cu studenfii rui in modurin care o face este penhu
transparent atunci cind sufletul vi indeamnd la o anumiti
ci Ramtha nu wea niciodati si vi umbreasci, pe niciunul experien!6.
dintre voi. Cu alte cuvinte, scopul lui este s6 vini aici gi
sd Daci asta wefi sd facefi, atunci va kebui si vi exercitafi
vi invefe si fifi exhaordinari. EI deja este exbaordinar. rdbdarea gi concentrarea gi va trebui sifacefi lucrarea. La
$i
ideea nu e ca el s6 genereze fenomene minunate.
Daci v_a inceput, lucrarea este foarte grea, dar dacd avefi tenacitatea
spus ci o si vi trimiti mesageri, o sd_i primi$
din plin. Ideea si vi linefi de ea, pot si vd spun c6, intr-o zi, acest invilitor
nu e ca el si faci trucuri in fafa voastri. Nu asta e er.
Acerea o si vi scoati la lumini. intr-o zi, veli putea si facep- toate
sunt instrumentele unui avatar care inci mai este un guru,
lucrurile remarcabile, pe care afi auzit ci le puteau face
care mai are nevoie s6 fie venerat, gi nu aga stau
lucrurile maegtrii din mituri gi legende. Vefi putea sd le facefi, pentru
cu el.
ci aceasta estecilitoria. $i, in cele din urmd, acea capacitate
Aga ci, iati ce se va intimpla: el vd va invifa gi vd va este doar realitatea unui Dumn ezeu care se trezegte in formi
ed , iar voi vefi putea omeneascS.
sd
tare s6 manifestafi Ei bine, asta e c6l6toria mea - gi a fost cdlStoria mea,
du pirdsifi corpul gi toati viafa. Dacd nu ar fi fost important gi daci nu ar fi fost
suntefi in stare sd iubiti atunci cdnd interesului omenesc
ii aga cum este, cu siguranfi cd nu ag tr6i in uitare in cea mai
este imposibil s6 o fac6, el o sd pitrund5 chiar
in viafa mare parte a anului, doar de dragul vizitei cAtorva persoane
voastri, pentru ci atunci vefi fi gata si impirtigifi din ceea
care vor sd aib6 o experienf6 New Age. Asta e mult mai
ce este el. Iar ceea ce este el, pur gi simplu, este
ceea ce vefi miret decit orice experienfi New Age. De asemenea, vi
deveni voi. PAnE atunci, el este silitor, r6bd6tor,
atoategtiutor voi spune gi ci este mult mai important decdt capacitatea
gi atoatein{elegitor in tot ce ne trebuie noud sd
gtim, ca sd de a medita sau capacitatea de a face yoga. Este vorba
putem sd invdfdm sE fim aceasta.
despre schimbarea conqtiinfei in toatd viafa noashi, in ceea
Singurul lucru pe care pot si vi_l spun este ci dacd ce priveqte fiecare idee - gi despre putinfa noastri si ne
sunteg interesati de prezentarea lui gi daci incepefi
s6J iubifi, descitugdm mintea gi s-o l6sim nemdrginiti, ca si putem
chiar daci nu putefi s6J vedefi, e un semn bun, penhu
ci s6 fim tot ce putem. si fim.
asta inseamni ci in voi era important sufletul,
indemndn, Ar mai hebui si gtifi gi ci am invdfat ci noi putem si
du-vi sd vi desfdgura{i in aceastd viafi. Iar asta s_ar putea
demonstrim doar ceea ce suntert'r in stare si demonstrdm.
73
fn fala gemineului
JZ Knight
74
A face cunoscut necunoscutul. Aceasti frazE exprimi mandatul
divin original, care a fost atribuit congtiintei Sursi, de a
manifesta 9i de a aduce la nivel congtient toate potenlialele
infinite ale Mdului. Aceasti afirmatie reprezint6 intenlia de bazi
care inspiri procesul dinamic de crealie 9i evolutie.
77
fn faya gemineului GJosaruJ Jui Ramtha
Al patrulea plan- Cel de_al patruiea
plan al existen{ei este de Punctul Zero, atunci cdnd a imitat actul de contemplare al
t6r6mul congtiinfei, punte gi al freo;enfei
ultraviold. Acest plan Vidului gi cAnd a fost creat6 congtiinla oglindS sau congtiinla
este descris ca planul lui Shiva,
distrugdtorul vechiului secundari. Un plan de existenld sau o dimensiune de spatiu
creatorul noului. ln acest plan, energia 9i
nu este inc5 impirfiti gi timp existi intre dou6 puncte de congtiinli. Toate celelalte
in polaritate pozitivi gi negativ6.
orice modificeri planuri au fost create prin incetinirea benzii de timp gi de
sau
vindecdri de duratd in corpul fizic
trebuie sd fie efectuate mai frecvenfi a celui de-al gaptelea plan.
intdi la nivelul celui de.al patrulea plan
gi al Corpului Albastru.
Acest plan mai este numit gi planul Al gaptelea sigiliu. Acest sigiliu este asociat cu cregtetul capului,
Albastru sau planul lui
Shiva. cu glanda pituitari gi cu atingerea iluminirii.
Al patrulea sigiriu- cer de-ar patrulea sigiriu este asociat Analogic. A fi analogic inseamni a trdi in Acum. ..Acum" este
cu iubirea
necondi[ionatd gi cu g.landa timus.
Atunci c6nd este activat acest momentul creator 9i el se afli in afara timpului, a trecutului 5i
sigiliu, se secret6 un hormon care a emotiilor.
menfine corpul intr_o stare
de s6n6tate perfecti
9i care opre$te procesur de imbdtr6nire. Benzile. Benzile sunt doui grupe de c6te gapte frecvenJe, care
Al cincilea plan. Cel de-al cincilea plan al existen{ei inconjoard corpul omenesc qi il lin laolaltd. Fiecare dintre cele
este planul
supercongtiinlei gi al frewenlei gapte straturi de frecventi ale fiecSrei benzi corespunde celor
razelorX. El mai este cunoscut
gi sub numele de planul Auriu gapte sigilii ale celor gapte niveluri de congtienld din corpul
sau paradisul.
Al cincilea sigiriu' Acest sigiriu este centrul omenesc. Benzile sunt cAmpul auric, care face posibil procesul
corpurui nostru spirituar,
care ne conecteaz5 cu cel de_al mintii binare gi al mintii analogice.
cincilea plan. Este asociat cu
glanda tiroidE gi cu a vorbi gi C&E. Abreviere a conceptului de Congtiinfi-gi-Energie. Aceasta este
a trdi adev6rul fir6 dualitate.
AI gaselea plan. Al gaselea plan este marca de serviciu a disciplinei fundamentale a manifestdrii gi
tdr6mul hipercongtiin{ei gi banda
de frecvenl5 a razelor gama. a indl!5rii congtiinfei, care se predd la $coala de Iluminare a
in acest plan este a<perimentat5
starea de congtienfi in care suntem lui Ramtha. Prin aceast5 disciplinS, studen{ii invali sE creeze
una cu tot ce este via!6.
o stare analogici a minfii, si igi deschidi sigiliile superioare gi
Al gasea sigiliu. Acest sigiliu este asociat
cu glanda pineali sd creeze realitate din Md. ..Seminarul introductiv C&E" este
banda de frecvenli 9i cu
a razelor gama. La _"*,", ,il,i" numele Seminarului introductiv pentru studen[ii incep6tori, in
se deschide forma(iunea reticulari "",,uur"u
care filtreazd gi inval'uie care acegtia inva{i despre conceptele gi disciplinele fundamen-
cunoagterea minfii subcongtiente.
Deschiderea creierului se tale ale invSldturilor lui Ramtha. invi{Sturile Seminarului
referd la deschiderea acestui sigiliu
9i la activarea congtiinfei gi introductiv C&E se pot gisi in Ramtha, Ghidul incepdtorului
a energiei sale.
pentru crearea realitdlii $ in Ramtha, Creating Personal
Al gaptelea plan. ptanul al gaptelea Reality ] Caseta 380, (Yelm: Dialogurile lui Ramtha, 1998).
este planul ultracongtiin{ei gi
banda de frecvenli a lnfinitului
Necunoscut. Acest plan este
locul unde a inceput cdldtoria involufiei.
Acest plan a fost creat ' Ramlha. Crearea realitdlii personale (n.t.)
79
fn fala gemineului Glosarul lui Ramtha
C&E = R- Congtiin{a-gi-Energia creeazl natura realitilii. Congtiinta primar6. Aceasta este Observatorul, marele sine'
Cartea Vietii. Ramtha vorbegte despre suflet ca fiind Cartea Vietii, Dumnezeul dinlSuntrul persoanei omeneqti.
in care este inregistratS toat6 cdldtoria de involulie gi evolulie Congtiinla secundari. Atunci c6nd Punctul Zero a imitat actul de
a fiecirui individ, sub formd de in{elepciune. contemplare a Vidului, el a creat o reflexie a sa in oglind6, urr
C6mpul de nume. C6mpul de nume este denumirea cimpului vast punct de referint6, care a ficut posibild explorarea Vidului'
in care se practicd disciplina Lucrului pe CAmp. Aceasta se numegte conqtiinla-oglindd sau conqtiinla secundari'
A se vedea Sinele.
Cdmpul labirintului. Este denumirea cimpului vast cu labirintul,
folosit pentru disciplina labirintului. Congtiinla sociald. Este congtiinla planului al doilea 9i a benzii de
frecven!6 infrarogie. Mai este numitd 9i imaginea personalitdlii
Cele patru sigilii superioare. Cele patru sigilii superioare sunt
omenegti qi mintea Primelor trei sigilii' Conqtiinla socialS se
sigiliul al patrulea, al cincilea, al gaselea gi al gaptelea.
referS la conqtiinla colectivi a societilii omenegti' Este coleclia
Cele gapte sigilii. Cele gapte sigilii sunt centri energetici puternici, de g6nduri, de presupuneri, de judecili, de prejudecSli, de legi,
care constituie gapte niveluri de congtiintd in corpul omenesc. moralitate, valori, atitudini, idealuri 5i emolii care apa(in
Benzile sunt modul in care corpul fizic este linut laolaltd, fraternitdlii rasei omenegti.
conform acestor sigilii. La fiecare fiin16 uman6, energia iese in
Congtiin!5-gi-energie. Con5tiinta-5i-energia sunt fo(a dinamici a
spiralS din primele trei sigilii sau din primii trei centri. Energia
crealiei; ele sunt combinate in mod inextricabil. Tot ce existi
care pulseaz6 din primele trei sigilii se manifesti ca sexualitate,
durere sau putere. Atunci c6nd sunt descuiate sigiliile superi-
igi are originea in conStiinli gi s-a manifestat prin modularea
propriului imPact energelic.
oare, se activeazi un nivel superior de conqtiin{i.
Congtiin{a. Congtiinla este copilul care s-a ndscut din contemplarea Corpul Albastru. Este corpul care apa(ine celui de-al patrulea plan
de sine a Mdului. Ea este esen{a gi lesdtura a tot. Tot ce existi al existenlei - congtiinla punte - 9i benzii de frecven!5
igi are originea in congtiinld gi s-a manifestat in exterior prin ultraviolet6. Corpul Albastru domne5te peste corpul de lulmind
asistenta acesteia, energia. Un flux de congtiinld se referi la qi peste planul fizic.
continuumul minlii lui Dumnezeu. Corpul Auriu. Este corpul care apa(ine celui de-al cincilea plan,
Congtiin{a corp/minle. Congtiinla corp/minle este congtiinla care supercongtiin{ei qi frecvenlei razelor X.
apar{ine planului fizic Ai corpului uman. Corpul de luminS. Este acelagi lucru ca gi corpul radios' Este corpul
Congtiinla-oglind5. Atunci c6nd Punctul Zero a imitat actul de care apartine celui de-al treilea plan' al stdrii de congtiinl6
contemplare a Mdului, el a creat o reflexie a sa in oglindi, un congtientd gi al benzii de frecventE a luminii vizibile'
punct de referin!5,'care a ficut posibili orplorarea Vidului. Acest Corpul emolional. Corpul emotional este coleclia de emo{ii,
punct se numegte congtiin{a-oglindd sau conqtiinla secundari. atitudini gi tipare electrochimice trecute, care formeazE releaua
A se vedea Sinele. neuronali a creierului gi definesc personalitatea omeneascd a
80 81
in fala gemineului
Glosarul lui Ramtha
unui individ. Ramtha il descrie ca fiind seducjia celor neiluminali
rasa omeneasci, amestecind gi modificind ADN-ul nostru cu
gi este motivul reincarn6rii cichce.
al lor. Ei sunt cei cirora li se datoreazd evolulia neocortexului
Creeazd-li ziua. Aceasta este marca de serviciu care denumegte o gi au folosit rasa umani ca pe o fo(5 de muncd supusS. Dovezi
tehnicd creatd de Ramtha, pentru indltarea congtiinfei
9i a ale acestor evenimente sunt inregistrate pe tdblitele gi in
energiei, 9i crearea intenJionat6 dimineala devreme, inainte de artefactele sumeriene. Termenul mai este folosit qi pentru a
inceperea ziIei, a unui plan constructiv de experienfe gi de descrie adevdrata identitate a omenirii, ca Dumnezei uitati.
int6mplSri pentru o zi. Aceasti tehnic6 este predatd in Dumnezeu. invifiturile lui Ramtha sunt o expunere a afirmaliei ci
exclusivitate la $coala de lluminare a lui Ramtha.
,Tu egti Dumnezeu". Omenirea este descrisd ca fiind Dumnezeii
creierul galben. creierul galben este denumir ea pe care o foloseqte uitali, fiinle divine ca naturd, care gi-au uitat mogtenirea 9i
Ramtha pentru a desemna neocortexul, sediul gindirii analitice adevirata identitate. Aceastd afirmalie este cea carereprezinld
gi emolionale. Motivul pentru care este numit creierul galben mesajul provocator al lui Ramtha pentru epoca noastr6
este acela ci in desenul caricatural, bidimensional, folosit de modernd - o epoci brdzdati de superstilii religioase gi de
Ramtha pentru a preda funcliile gi procesele creierului, conceplii eronate cu privire la divinitate 9i la adevirata
neocortexul a fost colorat in galben. El a explicat cd diferitele cunoagtere a inlelepciunii.
aspecte ale creierului din acest desen sunt exagerate
9i subliniate Dumnezeu/birbat. Realizarea deplind a unei fiinle omene5ti.
prin culori, pentru a sprijini studiul gi inlelegerea. Acest desen
a devenit instrumentul standard, folosit in toate lecliile ulterioare Dumnezeu/Iemeie. Realizarea deplind a unei fiin{e omenegti.
despre creier.
Dumnezeul l6untric. Acesta este Observatorul, marele sine,
Dansul in Corpul Albastru. Aceasta este o disciplinE predatd de conqtiinla primard, Spiritul, Dumnezeul dinlduntrul persoanei
Ramtha, in care studenlii igi inallE nivelul de congtienld p6ni omenegti.
la congtiinla celui de-al patrulea plan. Aceastd disciplini permite
Dumnezeul Necunoscut. Dumnezeul Necunoscut era Dumnezeul
accesarea Corpului Albastru gi deschiderea celui deal patrulea
unic al strdmogilor lui Ramtha, lemurienii. Dumnezeul
sigiliu.
Necunoscut reprezinll divinitatea uitatd qi originea divin5 a
legit din comun. Ramtha folosegte acest cuvant cu o conotatie cilitorie are loc atunci cind acest garpe se lrezegte gi incepe
pozitivi, pentru a exprima ceva sau pe cineva care este sd danseze in jurul girei spinirii. ionizdnd lichidul spinal gi
85
84
in laya gemineului GlosaruJ lui Ramtha
gifdri a-gi folosi ochii sau simfurile. obiectiwl acestei discipline Un maestru invititor are capacitatea sE trimiti mesageri altor
este ca studenlii, lega{i la ochi, sE gdseasci centrul labirintului
oameni, care manifesti cuvintele sau inten(ia maestrului, sub
sau o camerd desemnati ca reprezentAnd Vidul. forma unei experienle sau a unui eveniment.
Lista' Lista este disciplina predatd de Ramtha in care studentul scrie Mintea. Mintea este produsul unor fluxuri de conqtiinti-qi-energie care
o listi a lucrurilor pe care doregte s6 le cunoasc5 gi si le actioneazE asupra creierului, cre6nd forme-g6nd, segmente
experimenteze, apoi invali si se concentreze pe ea intr_o stare holografice sau tipare neurosinaptice denumite memorie.
de congtiin{5 analogicd. Lista este harta folositd pentru a Fluxurile de congtiinfi-5i-energie lin creierul in via!5. Ele sunt
proiecta, a modifica gi a reprograma refeaua neuronald a unei sursa de alimentare a creierului. Capacitatea de a gdndi a unei
persoane. Este instrumentul care ajuti la realizarea unor persoane este ceea ce di persoanei o minte.
modificari semnificative gi durabile Ia niverul persoanei gi al
realitdlii sale. Mintea analogici. Mintea analogici inseamnd o singurd minte. Ea
este rezultatul alinierii congtiin{ei primare gi a con5tiinlei
Lucrul pe Cimp. Lucrul pe cAmp este una dintre disciplinele secundare, a Observatorului gi a personalitdtii. in aceasti stare
fundamentale ale $colii de lluminare a rui Ramtha. Studentii a minlii sunt deschise cel de-al patrulea, al cincilea, al qaselea
sunt inv6lafi s6 creeze un simbol a ceva ce doresc sd gtie gi s6 qi al gapielea sigiliu al corpului. Benzile se rotesc in direclii
experimenteze, pe care si il deseneze pe un cartonag.
opuse, ca o roatd in interiorul unei alte ro!i, crednd un vdrtej
Cartonagele sunt expuse cu partea nedesenatd in interior, pe
puternic, care permite gdndurilor susfinute in lobul frontal si
balustradele gardurilor ce inconjoard un cdmp vast. Studenlii
se coaguleze 5i sd se manifeste.
igi acoperi ochii cu miEti gi se concentreazd pe simbolul lor,
ldsAndu-qi corpul s6 meargd Jiber, pentru a gdsi cartonagul, prin Mintea binari. Termenul acesta inseamnd doud minli. Este mintea
aplicarea legii congtiinlei gi energiei gi a minlii analogice. produsd atunci cdnd accesim cunoagterea personalitd!ii
omenegti gi a corpului fizic, fare s6 accesdm mintea noastrd
Lumina. Lumina se relerd Ia cel de-al treilea pJan al existenlei.
profundd, subcongtientd. Mintea binard sebazeazl numai pe
Marea Lucrare. Marea Lucrare este aplicarea practici a c erii cunoagterea, perceplia gi procesele de gindire ale neocortexului
$colilor de in{elepciune Str5veche. Termenul se la gl ale primelor trei sigilii. in aceastd stare a minlii, cel de-al
disciplinele prin care persoana uman6 se ilumineazi gi este patrulea, al cincelea, al gaselea gi al gaptelea sigiliu r6mAn
transmutati la starea de fiinl; nemuritoare, divind. inchise.
Mersul Christic. Mersul christic este o disciplin5 creatd de Ramtha, Mintea lui Dumnezeu. Mintea lui Dumnezeu cuprinde mintea qi
in care studentul invatd sd meargd foarte incet. fiind intr-o stare inlelepciunea fiecirei forme de viald care a trdit vreodatd in
de congtien!6 acutd. in aceastd disciplind, studentul invali sE orice dimensiune, in orice timp, sau care va trdi vreodati pe
manifeste mintea Christicd, cu fiecare pas pe care il face.
orice planet6, pe orice stea sau in orice regiune a spaliului.
Mesager. in timpul vie{ii lui Ramtha, mesagerul era persoana care
Mintea-maimuli. Mintea-maimu!6 se referi la mintea licSritoare gi
rdspundea de transmiterea unor anumite mesaje sau informatii.
nestatornic6 a personalitSlii.
85 87
in fata gemineului Glosarul lui Ramtha
inlocuirea lor cu
Mintea subcongtientS. Sediul minlii subcongtiente este creierul mic gdndire prestabilite pe carenu le mai dorim 9i
altele noi, la alegerea noastrd' Aceastd
tehnici este predati in
sau creierul reptilian. Aceastd parte a creierului igi are propriile
exclusivitate la $coala de Iluminare a lui
Ramtha'
conexiuni independente cu lobul frontal 9i cu intreg corpul, qi
are puterea de a accesa mintea lui Dumnezeu, inlelepciunea sunt sigiliile sexualitilii' ale
Primele trei sigilii- Primele trei sigilii
veacurilor. controleazi' Acestea sunt
durerii 9i ale suferinlei' ale puterii care
Oameni, locuri, lucruri, momente 9i int6mpl6ri. Acestea sunt sigiliile care sunt implicate in mod obiqnuit in toate
principalele domenii ale experienlei omene5ti, de care comPlexitilile dramei omeneqti'
personalitatea este atagatd emolional. Aceste domenii reprezintd sau fizic' Este planul
Primul plan- Se referd la planul material
trecutul persoanei omenegti qi formeazi conlinutul corpului Este forma cea mai
congtiintei imagine 9i al frecvenle\herlziene'
emotional. coagulati'
lentd 9i mai densd de congtiinli-gi-energie
Observatorul. Se referd la Observatorul rdspunzdtor de colapsarea reproductive'
Primul sigiliu. Primul sigiliu este asociat cu organele
undS/particuli din mecanica cuantici. Acesta reprezinf| marele cu sexualitatea 5i cu supravtetuirea'
sine, Spiritul, congtiin!a primari, Dumnezeul dinlSuntrul viatS'
este sursa a tot ce este
persoanei omenegti. Principiul Mam6/Tatd' Acest principiu
lui Ramtha' Sursa qi
Tatil, Mama eternS' Vidul' in invdtiturile
Pdnzele albastre. Pdnzele albastre reprezinti structura de bazd a Dumnezeu creatorul
Dumnezeu creatorul nu sunt acelaqi lucru'
corpului fizic la un nivel subtil. Este structura invizibild de schelet este vizut ca fiind Punctul zero Qi
con5tiinta primarS' dar nu
a tir6mului fizic, care vibreazd la nivelul frecventei ultraviolet.
ca {iind Sursa sau Vidul insugt'
A se vedea Corpul emolional. de serviciu care
Procesul de torsiune' Aceasta este marca
Personalitatea.
pentru indllarea
Planul Extazului. Se refer6 la pianul de odihnd, unde sufletele igi denumeqte o tehnicS creat6 de Ramtha
a unui cdmp de
planificE urmEtoarele incarndri, dup5 recapitu)area vie!ii congtiintei 5i energiei 9i crearea intenlionatd
tehnicS' studentul
anterioare. El mai este cunoscut Si ca fiind cerul 5i paradisul, torsiune. prin folosirea mintii' Prin aceastd
in spatiu/timp' si
unde nu existi suferinld, nu existi durere, nevole sau lipsd qi inva!6 sd construiascd o gaur6 de vierme
dimensionale cum ar
unde orice dorintd se manifesti imediat. modiJice realitatea 1i s-a creezefenomene
teleportarea 5i altele'
fi starea de a fi invizibil, Ievitalia, bilocatia,
Planul demonstraliei. Planul fizic este numit gi planul demonstraliei. lluminare a
Aceasti tehnici este predatd exclusiv la $coala de
Este planul ln care persoana are ocazia sd iqi demonstreze
Iui Ramtha.
potentialitatea creatoare la nivelul masei gi sE asiste la forma
procesul folosit pentru
material6 pe cate o ia conqtiinla, toate acestea pentru a-gi l6rgi Procesul de vizualizare in Twilight@' Ett"
de vizualizare'
nivelul de inlelegere emolional6. a practica disciplina Listei sau alte forme
88 89
in laya gemineului Glosarul lui Ramtha
Ram. Ram este o versiune prescurtatd a numelui
Ramtha. Ramtha singulard din hinduism. Mai degrabS, este reprezentarea unei
inseamnd Tatdl. st5ri de congtiinti care apa(ine celui de-al patrulea plan, benzii
Ramaya. Ramtha o nume5te pe JZ Knight fiica de frecvenli ultraviolet 5i deschiderii celui de-al patrulea sigiliu.
lui preaiubitE. Ea a
fost Ramaya, prima care a devenit copilul adoptat Shiva nu este nici birbat, nici femeie. Este o fiinli androgin6,
al lui Ramtha
pentru ci energia celui deal patrulea plan inc6 nu a fost separati
in polaritSti pozitive qi negative. Aceasta este o distinctie
importantd fald de reprezenlarea hindusd tradi{ionald a lui Shiva
ca fiind o zeilale masculin6, care are o solie. Pielea de tigru de
un numdr mare de copii, 133, degi niciodati la picioarele sale, tridentul gi soarele qi luna de Ia nivelul capului
nu a avut urmagi
de sAnge. reprezinf"a gradul de stdpdn al acestui corp asupra primelor trei
sigilii de congtiin!5. Enerqia kundalini este reprezentatd ca o
energie puternicd, ce pornegte de la baza girei spindrii gi iese prin
cap. Aceasta este o alti distinclie fa{d de anumite reprezentdri
hinduse ale Iui Shiva, in care energia sub formi de garpe iese
in vechiul Egipt existd un burevard dedicat rui Ram, la nivelul celui de-al cincilea sigiliu, prin gAt. O alt6 imagine
marere simbolicd a lui Shiva reprezinld guvite lungi de pEr intunecat 5i
cuceritor- $i ei au fost destul de in(elepfi, inc6t
sE inleleag5 cE
oricine putea si mearg5 pe bulevardul luj o mullime de giraguri de perle, care reprezintE bogdlia experienlei
Ram putea sd sale, stipdnitd ca inlelepciune. Tolba, arcul qi sigelile sunt
cucereascd vdntur.'' cuvdntui Aram, numere
nepotului rui Noe,
este format din substantivul Araa, care in agentul prin care Shiva iqi declangeazd voin{a puternicS, distruge
Iimba aramaici
inseamnd pdm6nt. sol, gi din cuvdntul Ramtha, imperfecliunea gi creeazd noul.
care inseamnd
inalt. Acest nume semitic aduce aminte de descinderea Sinele. Sinele este adevdrata identitate a persoanei omene5ti. diferitd
lui
Ramtha de pe muntele cel ina.lt, cu care a inceput de personalitate. Este aspectul transcendental al persoanei. El
marele marg.
Recapitularea viefii. Aceasta este se refer'a la congtiin{a secundarS, la cdlStorul in cilitoria de
ea terioare,
care are loc atunci cdnd pers involutie gi de evolulie, care f.ace cunoscut necunoscutul.
ei lea plan,
dup5 moarte. persoana are ie Sufletul. Ramtha se referd la suflet ca fiind Cartea Vietii, in care este
, actorul
gi receptorul propriiror sale actiuni. probremele
nerezorvate din inregistratd sub form5 de inlelepciune intreaga cilStorie de
acea viald, care apar in lumina recapituldrii,
stabilesc programul involu{ie gi evolutie a individului.
pentru incarnarea urmEtoare.
Supercongtiinta. Aceasta este congtiinla celui de-al cincilea plan
Re{eaua neuronali. Este o relea de neuroni care efectueazd gi frecvenlei razelor X.
impreuni o funclie.
Tahumo@. Tahumo este disciplina preda't6 de Ramtha, in care
Shiva' Domnul Dumnezeu Shiva reprezint,
Domnur pranului Arbastru studentul inva!5 capacitatea de a stdpdni efectele mediului
gi al Corpului AJbastru. Shiva nu este
forosit careferirera zeitatea inconjuritor natural - frigul gi cdldura - asupra corpului omenesc.
90 91
in faYa gemineului
Glosarul lui Ramtha
Transmitere 5i receplie. Transmitere gi receplie este denumirea
Fisura A. CELE $APTE SIGILII: $APTE NIVELURI
disciplinei predate de Ramtha, in care studentul invaf5 si
acceseze informalii cu ajutorul atributelor creierului mijlociu, DE CONETIINTA iN CORPUL OMENESC
excluz6ndu-qi perceplia senzorialS. Aceasti disciplind dezvoltE
capacitatea mediumnicd a studentului pentru telepatie gi
divinalie.
Al qaptelea slgiliu
Twilight@. Termenul este folosit pentru a descrie disciplina predat6
de Ramtha, in care studenlii inva!5 si igi aducd corpul intr-o
stare catatonicS, similard cu somnul profund, dar pistr6ndu-gi Al gaselea sigiliu
in acelagi timp starea de congtienld
Al cincilea sigiliu
Ultracongtiinla. Este congtiinta celui de-al qaptelea plan gi a benzii
de frecvenli a Infinitului Necunoscut. Este congtiinla unui
maestru indllat. Al patrulea sigiliu
Vidul. Vidul esie definit ca un vast nimic la nivel material. ins6 toate
lucrurile la nivel poten{ial. A se vedea Principiul Mam6[ati.
Al treilea sigiliu
Vindecarea cu ajutorul Corpului Albastru. Este o disciplini predati
de Ramtha, in care studenlii i5i inalld nivelul de congtienlS pAnd
Al doilea sigiliu
la congtii{a celui de-al patrulea plan gi la Corpul Albastru, in
scopul vindecdrii sau modificdrii corpului fizic.
Primul sigiliu
Yeshua ben Joseph. Ramtha il numegte pe Iisus Hristos cu numele
de Yeshua ben Joseph, urmdnd traditiile evreiegti ale acelei Energia kundalini
perioade.
CopynghtO2OO0 JZ Knight
92 93
in fala gemineului Glosarul lui Ramtha
Punctul Zero
SPECTRUL LUMINII
Ultracongtiin!a Infinitul Necunoscui
Hipercon5tiin!a Razele gama
CON9TIINTA ENERGIE
Supercongtiin!a Razele X
Congtiinla punte Albastrul ultraviolet
Infinttul
Congtiin!a conqtientd Ultraconqtiinfa
Lumina vizibile Necunoscut
Congtiinla sociald
lnfrarogu
Subcongtientul
Hertzian
Hipercongtiinfa
Acum
CopyrishtO2O0O JZ Knisht Superior
CopyrighKg2OOO JZ Knight
94 95
GJosarul lui Ramtha
fn fata gemineului
Figura F. MINTEA BINARA - TRAIND IMAGINEA
Figura E. CREIERUL
Neocortex
(creierul
Talamus galben)
Hipotalamus Corpus
Lobul frontal callosum
Creierul
Glanda pituitard
mijlociu
Glanda
pineald
Formaliunea Energia
reticulard
Copyright@2ooo JZ Knight
CopyrightLg2O0O JZ Knight
96
in fa\a gemineului
GlosaruJ Jui Ramtha
Fisura c. MTNTEA ANALOGTCA _ TRAIND iN Rcuu Figura H. EFECTUL OBSERVATOIIUL.UI
SI CELULA NERVOASA
J"qL
&FH..
I
J
J
I
Copyrighttg2O0O JZ Knight
98 99
I
in fata gemineului Glosarul lui Ramtha
*tffiMt'{AL frf-l.IHf'.3-
L}T.1A C.ftEtrft b |,,3{,{*tr-tu,
,4*rrr xnr* di'+l;rit$d;dl
Yn Cnfl{tn,
+ +I
-]F
N *:unt-."126 q 16tr; 1"t
6 1
'{
i;
.d sl{s mql$r-arle dstMx*t "*rl.-
t w-al,"eM8fuule ,:.;
i
I
I Trrnrin.atzi
1 |tP.tiliL$|i
t
i 1,.
;it; I
;l J
1t
1
lr t
l*, j
i{
.1.
,i I I i-'
, t
t I
I J
('."1lltill*,
CopyrightO2OO0 JZ Knight ntirr4,b:k{rli Pa hara de *nrbon
100 101
in fala gemineului
Pdnze albastre
Energia kundalini
se ridici in
cregtetul capului
prin toate cele
gapte sigilii.
Copyrighto2ooo JZ Knight
102