Tehnologia lucrărilor de

demolare pentru clădiri

de înălţime medie
1. Date generale
In procesul de dezvoltare si modernizare a asezamintelor
urbane si rurale apare uneori necesitatea demolarii unor imobile
izolate, grupuri de imobile sau chiar cartiere intregi. Cel mai adesea
demolarile sunt necesare pentru inlocuirea cladirilor vechi, lipsite
de confort si ocupand suprafete intinse, cu blocuri inalte, care, pe
langa un confort superior, permit o utilizare mai buna a terenului si
dau posibilitatea crearii unui peisaj urbanistic adecvat epocii
contemporane. In anumite situatii izolate trebuie daramate chiar
cladiri în stare buna si relativ mari, atunci cand cerinte majore de
sistematizare o impun (de exemplu, crearea unui mare bulevard
sau amenajarea unui nod de circulatie etc).
Modul de demolare al cladirilor depinde atat de natura
sistemului structural de rezistenta cat si de numarul cladirilor ce
urmeaza a fi daramate. Cand numarul este mare se organizeaza
santiere de demolare, in cadrul carora se pot folosi metode de
lucru bazale pe aspectul de masa al operatiilor.
Cand se demoleaza imobile izolate, in directa vecinatate a
altora care sunt locuite, metodele folosite vor trebui sa tina
seama de elementele specifice ale fiecarui caz in parte.
• Se urmareste recuperarea in masura cat mai mare a
materialelor de constructii, care pot fi refolosite si pentru
aceasta trebuie aplicate metode si mijloace de lucru care sa
permita mentinerea calitatii acestor materiale.
• Un alt aspect care trebuie avut în vedere la lucrarile de
daramari este acela al reducerii la minimum a manipularilor
repetate ale acelorasi materiale sau utilaje.
• Manipularile repetate sunt o consecinta a unei
proaste organizari a operatiilor de demolare.
• Demolarea imobilului nu este singurul scop, ci trebuie tinut seama
de dificultatile ce apar la eliberarea amplasamentului, atunci cand in
gramada de daramaturi se gasesc amestecate diferite materiale -
caramida, elemente de beton armat, eventual profiluri metalice,
grinzi de lemn etc. Nici un fel de utilaj nu poate fi folosit pentru
incarcarea si transportul unui astfel de amestec de materiale.
• Acest aspect este,uneori, neglijat si, pe langa cresterea ulterioara a
volumului de munca al oamenilor si utilajelor, se produce si o
uzura exagerata, sau o deteriorare a utilajelor de încarcare
(excavatoare), care nu pot invinge rezistenta blocurilor de beton
sau a pieselor metalice amestecate în gramezile de moloz.
• La demolarea unei cladiri se tine seama de inaltimea ei si de
alcatuirea structurii de rezistenta.Exista doua modalitati de
daramare a unei constructii, si anume demolarea element
cu element si demolarea cIadirii în ansamblu.
• Cladirile cu mai multe niveluri, oricare ar fi tipul de structura, se
demoleaza prin metoda element cu element, sau in ansamblu prin
implozii, iar cele cu un singur nivel, prin metoda demolarii cladirii in
ansamblu.
• Pentru demolare se pot folosi buldozere, excavatoare sau tractoare
pe senile care actioneaza cabluri de tractiune. Aceste utilaje pot fi
folosite pentru ca structura unei cladiri cu un singur nivel, in mod
normal, este din zidarie de caramida sau din materiale usoare si nu
opune o rezistenta mare la daramare.
• La demolarea element cu element, operatiile incep de sus, de la
acoperis, si se continua pana la baza cladirii sau pana la o inaltime
deasupra terenului de la care, cand natura structurii o permite, se
poate folosi metoda doborarii.
• In cazul unor cladiri importante ca înaltime sau volum,
demolarea se executa pe baza unui proiect de demolare, care,
inainte de începerea lucrarilor, trebuie cunoscut de toti cei ce
participa la demolare lucratori sau personal tehnic de conducere.
• Partile subterane ale constructiilor (ziduri de subsol, fundatii) nu se
demoleaza in mod obisnuit, ci urmeaza a fi sparte local in zonele
traversate de lucrarile subterane ale noilor constructii (fundatii,
canale,conducte).Daca, totusi, apare necesitatea daramarii unor
ziduri de subsol, atunci trebuie luate masuri de sprijinire a
malurilor, pe toata durata, pana la umplerea gropii sau turnarea
altor elemente apartinand noilor constructii.
Demolarile se realizeaza numai de catre societati specializate,
in urma unor studii si proiecte eleborate in acest sens.
2. Masuri si indicatii privind
demolarea constructiilor
1. Înainte de începerea lucrărilor, obiectele propuse pentru dărâmare vor fi
verificate amănunţit, după care se întocmeşte un proces verbal în care se
descrie situaţia de fapt a clădirii şi părţile care vor fi demolate, sau măsurile
de consolidare provizorie sau definitivă. Pe baza procesului verbal se
întocmeşte proiectul de organizare a lucrărilor de demolare a construcţiei,
care va fi aprobat de conducerea tehnică a şantierului.
2. Conducerea lucrărilor de demolare va fi încredinţată unui tehnician cu
experienţă în astfel de lucrări, care va răspunde de execuţia corectă a lor.
3. Conducătorul responsabil va aduce la cunoştinţa muncitorilor planul de
demolare, metodele de executare a lucrărilor, locurile cele mai periculoase
şi măsurile de prevenire a accidentelor.
4. Înainte de începerea lucrărilor de demolare, conducătorul lucrării va
lua următoarele măsuri:
a. va împrejmui construcţia ce urmează a fi demolat, iar la
punctele de acces spre locul de demolare va pune placarde de avertizare;
b. va afişa afişe de interzicere a accesului persoanelor străine
pe teritoriul şantierului;
c. va întrerupe legăturile conductelor reţelelor de apă, gaze,
electricitate, termicitate şi canalizare, luând măsuri pentru a nu fi deteriorate;
5. Demolarea părţilor componente ale clădirilor trebuie astfel
executată, încât demolarea unei părţi din clădire sau a unui
element de construcţie să nu atragă prăbuşirea neprevăzută a
altei părţi sau altui element.
6. Se interzice:
a. demolarea concomitentă a elementelor de construcţii şi a
construcţiilor pe mai multe etaje;
b. utilizarea reţelei electrice a clădirii sau construcţiei
demolate. Pentru iluminarea locului de lucru, înainte de
demolare se va amenaja o reţea electrica separată, care să nu
aibă nici un fel de legătură cu construcţia care se demolează.
7. În cursul lucrărilor de demolare se vor lua masuri pentru a se
evita praful (de ex. prin stropirea cu apă a porţiunilor de clădire care
se demolează).
8. Gropile rămase după demolare vor fi astupate sau
împrejmuite. Materialele rămase după demolare vor fi
depozitate, pentru a nu constitui un pericol pentru trecători.
9. În cazul unui front mic de lucru sau al unei rezistenţe şi stabilităţi
insuficiente a elementelor ce se demolează, muncitorii vor fi legaţi
cu centuri de siguranţă de elementele fixe şi rezistente ale
construcţiei, elemente care nu se demolează.
10. Este interzisă supraîncărcarea planşeelor, precum şi retezarea
şi prăbuşirea coloanelor sau stâlpilor pe planşee.
11. Este interzisă dărâmarea coşurilor de sobe pe clădiri, a stâlpilor
de zidărie sau a zidurilor despărţitoare prin dărâmare (tăiere la baza)
şi lăsarea lor sa cada pe planşee.
12. La demolarea pereţilor, stâlpii portanţi vor fi lăsaţi neatinşi până
la demolarea construcţiei susţinute de ei.
13. Sobele care se reazemă pe grinzi vor fi în prealabil demolate
şi apoi îndepărtate grinzile.
14. Fermele şi elementele planşeelor, precum şi alte elemente
grele vor fi desfăcute cu prudenţă şi coborâte pe pământ cu ajutorul
frânghiilor şi scripcilor.
15. Pereţii săpăturilor care rămân liberi după demolarea
fundaţiilor vor fi sprijiniţi în cazul când groapa de fundaţie nu se
umple cu pământ.
16. La dărâmarea umpluturii între grinzile tavanului şi ale bolţilor
de cărămida, sau a plăcilor care constituie umplutura între grinzi,
este interzisă staţionarea oamenilor pe aceste umpluturi.
3. Utilaje
• Ciocan hidraulic:

• Foarfece pentru
armaturi si
concasat:
• Cupa concasor
pentru
incarcatoare:

• Cupa concasor
pentru
excavatoare:
• Placi compactoare:

• Roti compactoare:
• Selectoare tip graifer
sau site rotative:

• Concasor pe senile:
4. Tehnologii
Metodele de demolare cunoscute sunt:
• tehnologii de demolare manuale - mijloace manuale şi cu
utilaje nespecifice;

• tehnologii de demolare mecanizate - cu utilaje specifice

demolării:cleste hidraulic,macara-bila, schele mobile hidraulice,

• tehnologie de demolare cu jet de apă sub presiune;

• tehnologie de demolare mecanică prin explozii şi

implozii controlate.
• Metoda exploziei controlate:
Metoda demolării clădirilor prin explozie controlată este des
folosită, datorită avantajelor evidente pe care le prezintă. În ţara
noastră, folosirea ei a început să ia amploare doar în ultimii ani,
datorită legislaţiei care a devenit mai liberă, permiţând unor firme
civile să abordeze şi acest domeniu.
Dintre avantajele majore ale demolării clădirilor cu
ajutorul explozivilor putem enumera:
1. consumul redus de timp,
2. consumul redus de forţă de muncă,
3. cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul altor metode),
4. valorificarea mai bună a materialelor rezultate din demolare,
5. grad ridicat de securitate.
Exista însa şi dezavantaje. Unele dintre acestea pot fi rezolvate
cum ar fi:
1. protejarea seismică a clădirilor învecinate,
2. continuitatea traficului imediat după împuşcare,
3. menţinere în funcţiune a procesului de producţie pe timpul
demolării.
Altele, cum ar fi afectarea factorilor de mediu şi a
biodiversităţii, daune aduse ecosistemelor sunt de cele mai
multe ori ireversibile.

Pe plan mondial sunt consacrate două metode de demolare

a clădirilor prin explozie controlată: metoda blocurilor mari şi
metoda blocurilor mici.
1. Metoda blocurilor mari este folosită cu predilecţie în SUA şi
presupune distrugerea capacităţii portante a clădirii, fără a
face o împărţire în trepte a acesteia.

2. Metoda blocurilor mici, folosită îndeosebi în Franţa (unde

coeficientul care ia în considerare natura solului este mai mare
comparativ cu SUA) presupune, spre deosebire de celelalte
metode, folosirea unor trepte de întârziere.
Costul demolarii unei cladiri prin explozie controlata, este
semnificativ mai redus decât cel al unei demolari mecanice. Ar
fi bine ca înaintea începerii activităţilor specifice să se
stabilească responsabilităţile şi penalităţile.
Conceptia generala ce sta la baza demolarii prin explozii
controlate se stabileste in urma analizei factorilor legati de
pretul de cost, asigurarea protectiei cladirilor invecinate,
timp redus de lucru si realizarea unei fragmentari impuse.
Metoda aleasa trebuie sa fie compatibila cu
amplasamentul cladirii, natura solului, forma exterioara si
interioara a cladirii, capacitatea portanta si materialele
explozive ce se folosesc. Practica a demonstrat ca explozivii
militari pot fi folositi cu succes la demolarea prin explozie
controlata a cladirilor. In cazul aplicarii acestei metode de
demolare apar si unele probleme, care pot fi rezolvate, legate de
protejarea seismica a cladirilor invecinate, continuitatea traficului
imediat dupa impuscare si de mentinere in functiune a procesului
de productie pe timpul demolarii.
In cazul exploziilor controlate, problemele care apar sunt legate si de
efectul toxic al gazelor degajate pe timpul exploziei. Gazele degajate
prin contactul cu precipitatiile din atmosfera produc modificari
asupra compozitiei apei si a solului, crescand capacitatea toxica a
acestora. Demolarea standard implica insa fragmentarea materialului
de constructii in bucati manevrabile ce sunt duse direct la casare,
utilizarea lor nemaifiind posibila. Rare sunt cazurile cand demolarea
traditionala are loc dupa ce se iau usile, aplicatiile, ferestrele,
parchetul etc. Chiar si atunci, acestea merg direct la casare sau sunt
vandute ca fier vechi. in momentul demolarii, tone de material se
amesteca cu pamant, rezultand o risipa de materiale de constructii.

Batoanele de exploziv se debiteaza cu ajutorul ferastraielor

manuale, pentru a nu exista pericolul detonarii explozivului din
cauza caldurii degajate la frecarea de la turatiile mari date de
echipamentele portabile actionate de diverse motoare.Taietura se
realizeaza pe o adancime egala cu inaltimea batonului de
incarcatura. Aceasta incarcatura este invelita de o manta de spuma
cu densitate mica care reprezinta, pe langa suport si protectie.
La structurile mari si medii se
realizeaza o dezafectare si o
subrezire prin taierea metalului in
puncte cheie pentru a putea
mentine structura destul de solida
incat sa ramana in picioare, dar
destul de slabita pentru a se putea
prabusi la detonarea incarcaturii.
Incarcatura trebuie plasata pe
elementele de structura astfel
incat, dupa detonare, sa se formeze
o pana in forma de V pentru
ruperea structurii si pentru iesirea
centrului de greutate din planul
structurii, ceea ce va duce la
prabusirea controlata a structurii
• Demontarea cladirilor:
Exista acum insa o alta metoda de demolare a cladirilor
neutilizabile in vederea curatirii terenurilor ocupate de acestea.
Acest procedeu poate reduce costurile cu pana la 30-50% .
Cunoscuta sub numele de „demontarea cladirilor“, aceasta tehnica
castiga din ce in ce mai mult teren in defavoarea metodei demolarii
propriu-zise. . Demontarea este un nou termen pentru a descrie un
proces comun: extragerea selectiva a materialelor de constructie din
cladire inainte de a fi distruse. Demontarea salveaza nu numai
componentele cele mai la indemana, dar, de asemenea, se extrag
materiale aditionale cum ar fi: parchetul, scarile de lemn,
balustradele, stalpii de sustinere, cablurile, caramizile etc. Metoda
este una relativ simpla si implica spargerea peretilor, dar nu si
distrugerea lor. Astfel, se salveaza in jur de 30% din totalul
materialului utilizat iar posibiliatea reutilizarii acestuia este o
realitate.
• Procesul de demontare implica cunoasterea procesului de
asamblare a cladirii: cantitatea de material utilizat, tipul
materialului, mana de lucru necesara demontarii. Desi mana de
lucru este mai scumpa datorita efortului depus de angajati, costurile
se reduc la jumatate. Astfel, sunt necesari mai putini bani in
achizitionarea echipamentului, deoarece nu mai este nevoie de unul
sofisticat, ci de un echipament de baza, de multe ori intrebuintabil
(foarte atent) doar manual.
• Odata demontate, materialele au o alta valoare deoarece conditia
lor este mult mai buna. Pretul lor creste, luand un pret bun pe piata
fierului vechi in timp ce pretul procesului de casare scade vizibil.
• De asemenea, dat fiind faptul ca unele componente au
fost demontate cu grija, acestea pot fi reutilizate in
procesul de constructie al unei alte constructii
• Mana de lucru, desi scumpa, este de gasit mult mai rapid pentru
ca nu necesita cunostinte avansate in manevrarea unor aparate
performante si nici experienta precedenta. Procesul de demontare
poate fi de multe ori inlcus in procesul de demolare. Nu trebuie
luate ca doua procese distincte, demontarea avand loc inainte de
demolarea propriu-zisa.
• Tehnologia japoneza Hat-Down:
Când se doreste demolarea unui cladiri în centrul unui oraș
aglomerat, unde spațiul este limitat și riscurile pentru muncitori
și vecini este mare, exista o problemă deoarece nicio tehnologie
curentă de demolare nu se pretează.
Implozia unei construcții este extrem de periculoasă, pentru
că orice greșeală poate fi fatală. Un alt dezavantaj il reprezinta
faptul ca o explozie, chiar si controlata, in centrul orasului este
inestetica. In plus, zona de excludere este mare, ceea ce ar
însemna blocarea traficului și a activitatilor în tot
centrul orașului.
Metodele mecanice de demolare sunt viabile doar până la
anumite înălțimi și, pe deasupra, produc mult praf și
deșeuri care pot cădea în afara perimetrului șantierului,
putând accidenta trecătorii și muncitorii deopotrivă.
O soluție extrem de ingenioasă la problemă a fost dezvoltată de corporația
Takenaka, care s-a inspirat din cofrajele autocataratoare pentru a crea
metoda Hat Down pentru demolarea clădirilor medii si inalte. Astfel,
ultimele etaje sunt acoperite de o structură metalică închisă, care este de
fapt o schelă ce se poate mișca pe verticală. De tavanul acestei structuri
sunt agățate trei macarele care deservesc fiecare câte o treime din
spațiul ce urmează a fi demolat.
Avantaje și aplicații:
• Prin această tehnologie se elimină poluarea cu praf a vecinilor, acesta
fiind reținut în structura închisă. O ventilare adecvată – acoperișul se
poate chiar retracta – asigură că muncitorii vor lucra și ei în condiții
mai bune, nefiind nevoiți să respire aerul plin de praf. De asemenea nu
vor mai fi expuși căderilor de la înălțime sau accidentărilor provocate
de căderi accidentale de materiale.
• Această metodă de demolare a fost deja aplicată cu succes la vechiul
Hotel Plaza din Osaka. După ce structura metalică a fost instalată, a
început demolarea elementelor de rezistență folosind mijloace
mecanice. Astfel pereții, stâlpii și grinzile de pe un nivel au fost tăiați
în 176 de bucăți, iar macaralele din interior au coborât deseurile de
beton prin goluri tehnologice tăiate în planșee până la parter de unde
au fost îndepărtate în siguranță de pe șantier. Apoi gigantica pălărie a
coborât încă un nivel de unde procesul de demolare s-a repetat.
Frumos, curat și aproape chirurgical! O abordare care nu prea se intalneste
în demolări, unde puterea barosului și forța celui care îl mânuiește
primează. Ce este și mai util este faptul că schela poate fi folosită și pentru
structuri neregulate în plan, putându-i-se adăuga module speciale.
Detalii despre structura metalica:
• dimensiuni : 19 metri înălțime, 19,6 metri lățime (lungimea, dar și
lățimea se pot adapta gabaritului structurii)
• greutate proprie – 412 tone (trebuie efectuat un calcul static pentru
a vedea dacă structura de care se agață suportă greutatea în plus)
• 22 cricuri hidraulice ce asigură mișcarea pe verticală
• poate coborî pe o înălțime de 2,95 metri (înălțimea tipică a unui etaj) în
aproximativ o oră.
• Demolarea Mecanica:
Cladirile care intra în categoria celor care se intalnesc cel mai frecvent
la demolare sunt de tip vechi, cu structura din zidarie sau lemn, cu
acoperisul din sarpanta de lemn si cu învelitoare din tabla, tigla sau
carton bitumat.La început se desface invelitoarea care, daca este din tabla
sau din tigla, în parte, se poate recupera. Apoi se demonteaza sarpanta de
lemn care, de asemenea, trebuie, in cat mai mare masura, recuperata.

Urmeaza planseul ultimului nivel care se demonteaza pe portiuni, daca

este din lemn sau din profiluri metalice, sau se sparge cu ciocanul
pneumatic, daca este din beton armat. In ultima etapa se demoleaza
elementele verticale, respectiv zidurile. Ordinea demolarii zidurilor este
determinata de o analiza concreta, la fata locului, astfel incat
daramarea unuia din ziduri sa nu atraga dupa sine daramarea
neasteptata a altora, caz în care pot avea loc accidente. De exemplu, la
o cladire cu ziduri longitudinale de rezistenta si cu ziduri transversale de
rigidizare, nu se darama mai intai toate zidurile transversale, pentru ca
atunci cele longitudinale, ramase fara legaturi pe toata lungimea, s-ar
prabusi sub actiunea unui vant puternic, in rafale.
La daramarea unor portiuni de zid se foloseste fie sistemul demolarii
treptate in special cand aceste ziduri se afla la etaje superioare, fie
sistemul prin taiere la baza. Acesta din urma consta in slabirea zidului
la baza, prin cioplire pe o grosime egala cu o treime din grosimea
peretelui, si apoi tragerea lui cu cabluri actionate prin trolii sau
utilaje puternice(tractoare, buldozere).
Zidul astfel daramat trebuie sa cada spre exterior, respectiv spre
zonele deja demolate, si nu spre interior, pentru ca astfel s-ar opri pe
planseele inca nedemolate si evacuarea lui ar fi complicata. In acelasi
timp, apare si riscul prabusirii planseelor pe care cade zidul si chiar a
întregii cladiri care, chiar daca nu da nastere unui accident,
determina amestecarea elementelor care sunt foarte greu de separat
si de transportat în afara amplasamentului.
La cladirile cu schelet de beton armat si ziduri de umplutura se
începe demolarea cu zidurile neportante si in final se taie, cu
foarfeci speciale) element cu element, scheletul de rezistenta.
Cand demolarea se produce progresiv, fara prabusirea unor ziduri sau
elemente structurale intregi, ia nastere o mare cantitate de moloz
care trebuie coborat pe verticala sau pe un plan inclinat, prin burlane sau
jgheaburi inchise, astfel incat sa se evite degajarea prafului. La partea
de jos, burlanul sau jgheabul este bine sa mearga intr-o cutie mare de
lemn sau tabla (buncar), din care sa se incarce in mijlocul de transport
(camion) prin cadere libera, evitand astfel o manopera suplimentara
de incarcare.
In afara de materialele de constructii (lemn, tigla, caramida), la
demolarea unei cladiri de locuinte este recomandabil a se recupera
(in functie de starea lor):
- armaturi de otel;
- tamplaria (usi, ferestre);
- cahlele de la sobele de teracota;
- obiectele tehnico-sanitare;
- radiatoarele (in cazul incalzirii centrale).
Demolarea nu trebuie sa inceapa la etaje inferioare, cat timp se
lucreaza mai sus.Planseele din lemn nu incep a se demola pana ce
sobele sau oricealte obiecte grele de pe ele nu au fost inlaturate.

Demolarea boltilor de caramida poate provoca prabusirea unor

parti mari de cladire, de aceea demolarea se executa progresiv, de
la cheie spre nasteri si, daca exista totusi riscul prabusirii, se sprijina
provizoriu cu popi sau esafodaje locale.

Cand zidurile de subsol nu se demoleaza, groapa subsolului trebuie

umpluta cu moloz sau pamant, pentru a nu ramane terenul
accidentat. In scopul evitarii umplerii gropii subsolului, nu se
recomanda sa se pastreze nedemolat planseul de peste subsol, peste
care sa se realizeze numai o umplutura usoara cu pamant; deoarece,
datorita incarcarilor mari ce pot apare sau a unor fenomene de
durata, aceste plansee se pot prabusi dand nastere la accidente.
• Demolarea cu ajutorul echipamentelor cu apa sub presiune:
Tehnologia de demolare cu jet de apa sub presiune se bazează pe un
sistem de pulverizare a apei, reglabil, în funcţie de necesitatea lucrării, la o
presiune cuprinsă între 100 şi 2500 bar.
Aceasta metoda este destinata operatiilor cum ar fi inlaturarea partii
afectate si refacerea structurii, pastrand partea neafectata a structurii
Metoda este preferabila altor echipamente pentru demolare cum ar
fi: ciocane pneumatice sau hidraulice manevrate manual sau chiar
freze rutiere (la drumuri si platforme);
Dislocarea cu jet de apa sub presiune inalta are mai multe avantaje fata
de alte echipamente utilizate la astfel de activitati:
- foloseşte o gamă diversificată de unelte şi accesorii;
- impurităţile şi depunerile sunt îndepărtate într-un mod foarte sensibil,
fără a dăuna materialelor de bază;
- nu se folosesc aditivi chimici sau abrazivi;
- curăţarea şi decontaminarea sunt de bună calitate.
- nu produce microfisuri in stratul bun de beton;
- indeparteaza doar stratul de beton degradat, datorita controlului
automat al parametrilor jetului (presiune, debit, unghi de atac), parametri
setati pe baza unor teste initiale;
- materialul rezultat in urma demolarii este imediat indepartat de catre
jet, chiar daca este situat sub armatura;
- barele armaturii vor fi curatate de coroziune fara a se produce vibratii;
- se realizeaza inlaturarea stratului de beton de sub armatura;
- permite realizarea unei bune suprafete de contact intre stratul nou
depus si stratul vechi de beton;
- productivitatea este mult mai mare decat la demolarea manuala
cu ciocane;
- pe langa cerinta de calitate ridicata a lucrarii, indeplineste si cerintele
de securitate;
- taierea cu ajutorul jetului de apa este de pana la 25 de ori mai
rapida decat demolarea cu ajutorul ciocanelor manual
- nivel de zgomot, vibratii si praf mult mai putin decat in cazul utilizarii
de ciocane demolatoare portabile sau freze rutiere;

Prin urmare, in cazul controlului automat al parametrilor jetului,

hidrodemolarea asigura o demolare selectiva, indepartand doar stratul de
material degradat, iar principalii parametri ai echipamentului de demolare
sunt monitorizati in permanenta in vederea optimizarii procesului.
• Echipamentul de lucru functioneaza pe mai multe axe, se poata
translata, roti sau inclina, ceea ce face ca pozitionarea sa se
poata realiza usor.
• Toate miscarile robotului sunt controlate manual cu ajutorul unei
telecomenzi fara fir. Daca se doreste, telecomanda poate fi
conectata cu cabluri de robot. De la telecomanda operatorul
poate seta robotul pe modul automatic, care poate fi programabil.
• Robotul lucreaza selectiv, cu ajutorul jetului de apa care penetreaza
in stratul de beton deteriorat, robotul deplasandu-se de-a lungul
acestei suprafate. Jetul de apa sparge stratul de beton deteriorat si
il inlatura din calea echipamentului de lucru.
Demolari in Romania:
1. Fabrica de paine Titan – Bucuresti, noiembrie 2006
Pana la sfarsitul anului 2006 intreaga suprafata de 70000 mp
trebuia sa fie curatata. In locul fabricii se vor construi 14 blocuri de
locuinte. S-au folosit 70 kg de explozibil
2. Demolarea pavilionului administrativ de la Dacia –
Mioveni, februarie 2009
In locul lui a fost construita o parcare cu 600 de locuri care poarta
numele de Poarta 3. Explozibilul a fost amplasat la subsol si la
etajul 5. Prelate speciale au acoperit cladirea pentru ca bucatile de
moloz sa nu cada peste oameni. Au fost doua explozii, iar blocul a
sfarsit intr-un sant sapat din vreme.
3. Silozul de faina al fabricii de paine Pan Group- Craiova,
august 2013
Cladirea a fost demolata prin explozii secventiale si s-au folosit
aproximativ 30 kg de explozibil amplasate in gaurile realizate
la baza primelor doua randuri de stalpi din trei ai cladirii.
4. Fabrica de reparatii vagoane IRA Grivita - Bucuresti,ianuarie 2010
A fost demolata mecanic in doar 4 zile. Lucrarile de demolare si
evacuare au fost finalizate in conditii de maxima siguranta, fara
socuri, vibratii sau caderi de elemente masive de la inaltime. Pe tot
parcursul lucrarilor s-a folosit intens jetul de apa pentru a reduce
foarte mult praful rezultat in urma demolarii.Pentru demolare s-a
folosit un excavator de dimensiuni foarte mari, Liebherr R 954 cu brat
lung de 28 m si foarfeca hidraulica de demolat.
5. Gestionarea deșeurilor
Colectarea deşeurilor din construcţii şi demolări:
• Cea mai mare parte a acestor tipuri de deşeuri se
depozitează, de obicei, în depozitele municipale de deşeuri.
O parte din acestea sunt eliminate necontrolat datorită lipsei
de responsabilitate a factorilor implicaţi în gestionarea lor.
• Stocarea temporară a deşeurilor din construcţii şi demolări:
la locul de generare, urmând apoi să fie transportate la
instalaţiile de tratare (recuperare resturi metalice, concasare
beton şi cărămizi) ori la depozitele de deşeuri.
• O alternativă este reprezentată de tratarea deşeurilor la
locul de generare, pe amplasamentul pe care se realizează
demolarea, în cazul amplasamentelor mai mari.
• Activitatea de gestionare a deşeurilor din construcţii şi
demolări nefiind reglementată în mod special, producătorii şi
deţinătorii acestei categorii de deşeuri nu acordă atenţie
suficientă gestionării acestui tip de deşeu. Unele dintre firmele
de construcţii încheie contracte cu serviciile de salubritate
pentru preluarea ecestor deşeuri, dar acestea nu sunt sortate
pe tipuri de material, în vederea reutilizării/ reciclării/
valorificării.
• De asemenea, de multe ori, nu există nici o separare a
deşeurilor periculoase de cele nepericuloase. Mari cantităţi de
deşeuri nu ajung în depozite autorizate sau pe
amplasamentele stabilite de către autorităţile locale, ci se
depozitează ilegal (în spaţii inadecvate depozitării deşeurilor),
nefiind respectate cele mai bune practici pentru gestionarea
deşeurilor de acest tip.
Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări:
• Beton:
Deşeurile din beton pot fi reciclate şi transformate înr-o
gamă largă de produse cu rol de pavare sau drenare.
Sfărâmaturile de beton pot fi folosite drept agregate pentru
betoane proaspete. În acest scop ele se concasează până
ajung la mărimea obişnuită a agregatului şi la sorturile
necesare pentru realizarea unui anumit tip de beton.
• Metalul provenit în urma demolărilor este colectat în
containere şi transportat către instalaţiile de reciclare.
• Activitatea de refacere a amplasamentului
Amplasamentele instalatiilor la care se demoleaza cladirile vor fi curatate
pana la nivelul solului de catre firma contractanta a dezafectarii;

Cladirile instalatiilor la care se dezmembreaza utilajele si

traseele, fara demolare, vor fi curatate de firma contractanta a dezafectarii;

Se vor indeparta de pe amplasament toate materialele

rezultate din dezafectarea si demolarea instalatiilor si cladirilor,
acestea fiind anexate la prezenta documentatie;

Se vor colecta si separa pe categorii de materiale, dupa care, in

functie de caracteristici, se vor valorifica/ elimina de pe amplasament in
corelatie cu legislatia in vigoare;

Amplasamentul se va reda in conditii de siguranta si se vor indeparta

pentru recuperare, valorificare, eliminare,instalatiile, echipamentele,
deseurile, materialele sau substantele pe acestea le contin si care pot
genera poluarea mediului;

Se va reproiecta zona in functie de utilizarea viitoare a amplasamentului.

• Molozul, material de constructie (caramida, mortar,
tencuiala), provenit din demolarea cladirii.
• Sticla provenita de la operatia de demolare este colectata in
containere depozit, acestea sunt golite in vehiculele de
colectare, iar sticla este direct predata industriei prelucratoare.
• Fierul provenit si el din urma demontarilor de conducte
este colectat in containere si transportat catre otelarii.
• Lemnul, rezultat de la desfacerea tamplariilor si a elementelor
de finisaj, este depozitat si valorificat termic sau material.
• Pamantul, rezultat din desfacerea drumurilor si a aleilor
este depozitat la groapa de gunoi.
• Caramida rezultata este colectata de excavatoare, sortata
manual si depozitata in depozite, urmand a fi data spre folosinta in
reabilitarea constructiilor civile.
• Deseurile din azbest, considerate deseuri periculoase, vor fi
consolidate mecanic sub jet de apa fara presiune, dupa caz, apoi
ambalate in saci rezistenti din plastic si introduse in butoaie de
deseuri compatibile ce vor fi amplasate temporar pentru deseuri
periculoase.
Transportul deseurilor provenite din constructii si demolari se
face in urmatorul mod:
• Se utilizeaza numai mijloace de transport adecvate naturii deseurilor
transportate, care sa nu permita imprastierea deseurilor si emanatii
de noxe in timpul transportului, astfel incat sa fie respectate normele
privind sanatate populatiei si a mediului inconjurator;
• Sa asigure instruirea personalului pentru incarcarea , transportul si
descarcarea deseurilor in conditii de siguranta si pentru interventie
in cazul unor defectiuni sau accidente;
• Sa detina toate documentele necesare de insotire a deseurilor
transportate, din care sa rezulte detinatorul, destinatarul, tipurile de
deseuri, locul de incarcare, locul de destinatie si, dupa caz, cantitatea
de deseuri transportata si codificarea acestora conform legii;
• Sa nu abandoneze deseurile pe traseu;
• Sa respecte pentru transportul deseurilor periculoase reglementarile
specifice transportului de marfuri periculoase cu aceleasi caracteristici;
• Sa foloseasca traseele cele mai scurte si/sau cu cel mai redus risc pentru
sanatatea populatiei si a mediului si care au fost aprobate de
autoritatile competente.