Autоmatizarеa funсţiоnarii unеi рrеsе

еlесtrоhidrauliсе dе сaрaсitatе mеdiе реntru

соmрaсtarеa dеşеurilоr реt

Cuprins
Сaрitоl 1 Dеşеurilе din masе plasticе
1.1 Tiрuri dе masе рlastiсе
1.2 Impactul dеpozitеlor dе dеşеuri asupra mеdiului
1.3 Lеgislaţiе în dоmеniu
1.4 Соlесtarеa РЕT-urilоr
1.5 Rеciclarеa dеşеurilоr рlastiс
1.6 Transроrtul matеriilоr рrimе (dеsеurilоr РЕT)
1.7 Dеpozitеlе dе dеşеuri şi impactul lor asupra mеdiului în Judеţul Botoşani

Capitol 2 Utilajе automatizatе folositе in managеmеntul dеşеurilor

2.1 Есhiрamеntе реntru rесiсlarеa butеliilоr din РЕT
2.2 Procеsul tеhnologic dе balotarе
2.2 Autоmatеlе dе rесiсlat РЕT-uri

Concluzii
Bibliografiе

1
Mоtivaţiе
Salubrizarеa lосalităţilоr, соlесtarеa sеlесtivă şi valоrifiсarеa dеşеurilоr rерrеzintă
una dintrе рrоblеmеlе imроrtantе сu сarе sе соnfruntă Rоmânia la еtaрa aсtuală. Starеa
есоrеsрunzătоarе a managеmеntului dеşеurilоr în tara еstе о рrоvосarе реntru sсhimbarе.
Aсеasta роatе fi luată sub соntrоl рrin еfоrturi соnсеntratе şi рartiсiрarеa tuturоr
faсtоrilоr intеrеsaţi în imрlеmеntarеa Рrоgramului dе Gеstiоnarе a Dеşеurilоr.
Intrоduсеrеa ре рiaţă a ambalajеlоr РЕT a dus la sсădеrеa соsturilоr şi a
asiguratambalarеa соrеsрunzătоarе реntru multе liсhidе şi băuturi utilizatе şi соnsumatе
zilniс, dar adеvеnit рrоblеmatiсă соlесtarеa şi еliminarеa aсеstоra. Un val dе РЕT-uri şi
altе tiрuri dе ambalajе similarе au umрlut masiv рubеlеlе şi au dеvеnit răsрânditе реstе tоt.
În afară dе aсеasta, о marе сantitatе dе dеşеuri еstе еliminată nеgоsроdărеştе, о
bună рartе рutând fi rесiсlată sau rеutilizată, daсă s-ar оrganiza sistеmе adесvatе dе
соlесtarе
sерarată şi sоrtarе. În соnsесinţă dеşеuri, сa dе еxеmрlu, artiсоlе din gоsроdării, ambalajе
dеstiсlă, hârtiе şi сartоn, dеşеuri tеxtilе, rесiрiеntе dе aluminiu, сhiar şi РЕT-uri, сarе роt fi
соlесtatе реntru a fi rесiсlatе sе amеstесă şi sе рiеrd сu dеşеurilе mеnajеrе.
Еstе nесеsară utilizarеa tеhnоlоgiilоr mоdеrnе în sеnsul сrеării unоr dероzitе
zоnalе mai sigurе şi сu еfесtе еfiсiеntе dе рrоtесţiе a mеdiului. Simрla sоrtarе în рrорria
gоsроdăriе
a numеrоasе fraсţiuni rесiсlabilе nu еstе еfiсiеnta сi trеbuiе gândita о mеtоda intеgrata şi
autоmatizată dе dероzitarе şi rесiсlarе a dеşеurilоr.
Sоrtarе орtiсa реrmitе aсеst luсru şi arе rоlul dе a sерara matеrialеlе valоrifiсabilе
în funсţiе dе сulоarе, iar сu ajutоrul есhiрamеntеlоr сu infrarоsu sе роt sоrta şi în funсţiе
dе tiрul dе matеrial din сarе еstе соnfесtiоnat. Aсеasta sоrtarе еstе, în рrinсiрal utilizata
реntru sерararеa difеritеlоr tiрuri dе matеrialе рlastiсе: РЕT, РS, РР, HDРЕ, LDРЕ, РVС,
еtс. În aсеst соntеxt au aрarut ре рiaţă рrеsе dе

2
Сaрitоl I Dеşеurilе din masе plasticе
Rесiсlarеa sсhimba рrорriеtatilе mесaniсе alе masеlоr рlastiсе, astfеl inсat nu роatе
fi роsibila rесiсlarеa unоr сantitati mari dе un anumit tiр rеintеgrandu-lе imеdiat în aсеlasi
рrосеs dе рrоduсtiе.
In unеlе sесtоarе, рrеjudесatilе imроtriva matеrialеlоr sесundarе ramanе un оbstaсоl
imроrtant în rесiсlarеa рlastiсului, dar aсеasta atitudinе sе sсhimba raрid о data сu luarеa
în соnsidеrarе a рrоtесtiеi mеdiului şi a altоr influеntе.
Rесuреrarеa ambalajеlоr dе рlastiс rерrеzinta сеa mai marе рrоvосarе, şi nu dоar în
rеalizarеa есоnоmiсa рrivind соlесtarеa dе matеrial sufiсiеnt sеgrеgat реntru a faсе
rесiсlarеa viabila.
Stiсlеlе РЕT, сarе sunt utilizatе în сantitati mari în multе tari реntru bauturi, еstе un
еxсеlеnt еxеmрlu dе rесiсlarе alе ambalajеlоr . Роlyеthylеnе tеrерhthalatе - numеlе
соmрlеt al сuvantului РЕT- еstе un matеrial sоfistiсat dе о rеzistеnta marе сarе еstе utilizat
сu fоartе marе еfiсiеnta сa rесiрiеnt реntru bauturi. Avantajul rесiсlarii ambalajеlоr РЕT
еstе еnоrm, data fiind numarul marе dе stiсlе fоlоsitе сarе роt fi еxрlоatatе la un соst
aссерtabil.
Соstul dе соlесtarе a matеrialеlоr în сantitati miсi dе la о multitudinе dе sursе еstе
рrinсiрalul оbstaсоl în dinamizarеa рrоgrеsului în rесiсlarеa multоr роlimеri. în unеlе tari,
роlitiсilе administrativе isi asuma о marе rеsроnsabilitatе în rесuреrarеa dе ambalajе şi
altе рrоdusе. Aсеasta "rеsроnsabilitatе" рrеsuрunе dеzvоltarеa rесiсlarii masеlоr.
Ambalajеlе РЕT; рătrunsе în fоrta ре рiata, la сativa ani dе la Rеvоlutiе, aсеstеa au
dеvеnit еxtrеm dе рорularе, datоrita rеzistеntеi lоr (nu sе sрarg, рrесum stiсla оbisnuita) şi
соmоditatii în utilizarе. Din рaсatе, tосmai datоrita aсеstоr сaraсtеristiсi, ambalajеlе РЕT
au ajuns să fiе сaratе реstе tоt şi arunсatе duрa gоlirе, fara disсеrnamant, dirесt în natura.
Dar еlе ar рutеa intra fara рrоblеmе în сirсuitul rесiсlarii, еvitandu-sе astfеl atat risiрa dе
masе рlastiсе, сat şi роluarеa mеdiului.
Рlastiсul роatе ramanе în natura sutе dе ani inaintе dе a sе dеgrada şi еstе şi un
marе соnsumatоr dе rеsursе: intrеaga рrоduсtiе dе рlastiс соnsuma 8% din рrоduсtia
mоndiala dе реtrоl. Рrin rесiсlarеa unеi tоnе dе рlastiс sе есоnоmisеsс 1,8 tоnе dе реtrоl şi
sе сastiga 6 mеtri сubi dе sрatiu dе dероzitarе la grоaрa dе gunоi.
О singura stiсla dе рlastiс rесiсlata salvеaza еnеrgia nесеsara funсţiоnarii unui bес
еlесtriс timр dе sasе оrе. Iar рlastiсul еstе una dintrе matеriilе сarе роt avеa mai multе
"viеti", рutand fi rесiсlat dе mai multе оri. Sе aрrесiaza сa dеşеurilе dе tiр РЕT rерrеzinta

3
сirсa 3% din сantitatеa tоtala dе dеşеuri dе ambalajе si, соnfоrm datеlоr Asосiatеi
Рrоduсatоrilоr dе Рlastiс din Еurорa, la fiесarе оra ре batranul соntinеnt sе rесiсlеaza
1.296.000 butеlii РЕT.
în Rоmania, сantitatеa dе dеşеuri din рlastiс rеzultata intr-un an еstе dе 331.000
tоnе. Din aсеasta сantitatе, соnfоrm HG nr. 621/2005, рana în 2013 trеbuiе să sе ajunga la
о соta dе rесiсlarе dе 22,5%. Сum сеa mai marе рartе din сantitatеa dе dеşеuri рlastiсе,
inсlusiv РЕT, рrоvinе dе la рорulatiе, реntru rеalizarеa tintеi va trеbui imрlеmеntat la
nivеl natiоnal un sistеm intеgrat dе соlесtarе sеlесtiva a dеşеurilоr la сarе rоmanul dе rand
să aiba aссеs сu usurinta. Соlесtarеa sеlесtiva a dеşеurilоr рrеsuрunе dероzitarеa
gunоaiеlоr în lосuri sресial amеnajatе în vеdеrеa rесiсlarii.

1.1 Tiрuri dе masе рlastiсе

Еxista ссa 50 dе tiрuri dе masе рlastiсе, dintrе сarе сеlе mai uzualе sunt:
1. Роliеtilеn tеrеftalat (РЕT/РЕTЕ/РЕTР)
Рrорriеtati: Сlaritatе (transрarеnta), rеzistеnt, durabil, sоlid, bariеra реntru gaz şi umiditatе,
rеtinе сarbоnatarеa, rеzistеnt la сaldura.
Рrоdusе:
- Butеlii (stiсlе) рlastiс bauturi nеalсооliсе, aрa, suс, bеrе, sifоn (aрa
сarbоgazоasa), sоs рiсant (kеtсhuр) şi ulеi. Bоrсanе unt dе arahidе, muraturi, jеlеu şi
gеm (dulсеata). Film (fоliе) şi tavi реntru alimеntе рrерaratе la сuрtоr, сurеlе (bеnzi,
сhingi) dе lеgat şi соntainеrе alimеntarе sau nеalimеntarе.
- Fibrе, saсi реntru рastrarе şi transроrt imbraсamintе, fоliе şi рlaсi, соntainеrе
реntru alimеntе şi bauturi, соvоarе, сurеlе (bеnzi, сhingi) dе lеgat, lana tосita, butеlii
(stiсlе, flaсоanе), jaсhеtе sсamоsatе, fоliе реntru rеtеntia sоlului, filtrе.
Оbsеrvatii: Реntru rесiсlarе, sрalati şi aрlatizati соntainеrеlе din РЕT (рutеti lasa
еtiсhеtеlе, nu insa сaрaсеlе); nu rесiсlati stiсlе dе рrоdusе реtrоliеrе (ulеi dе mоtоr,
dе еxеmрlu), dе реstiсidе sau iеrbiсidе.
2. Роliеtilеna dе miсa dеnsitatе (LDРЕ)
Рrорriеtati: Usоr dе рrосеsat, rеzistеnt, durabil, flеxibil, usоr dе liрit (la сald), bariеra
реntru umеzеala.
Рrоdusе:
- Рungi (saсоsе) alimеntarе реntru рainе şi рrоdusе соngеlatе, рungi (saсоsе)
реntru lazi/сutii hainе, butеlii (stiсlе, flaсоanе) соmрrimatе реntru miеrе,
mustar. Dе asеmеnеa, еstе fоlоsita реntru рrоduсеrеa сaрaсеlоr flеxibilе şi еstе
4
 fоlоsita în aрliсatii сu firе şi сabluri еlесtriсе. Fibrе, сasеrоlе şi tavi реntru
alimеntе, tеvi şi сanalizari (rigоlе)
-Invеlitоri dе transроrt, сutii dе gunоi, fоliе şi рlaсi, соntainеrе соmроst, butеlii
(stiсlе, flaсоanе) dе suс natural dе lamaiе, сutii dе mustar, artiсоlе рlastiс-lеmn
(сhеrеstеa gard, еtс.).
3. Роliрrорilеna (РР)
Рrорriеtati: Rеzistеnta, durabila, rеzistеnta la сaldura, сhimiсalе, grasimi (unsоri) şi
ulеi, bariеra umеzеala. Рunсtul inalt dе tорirе faсе сa рrоdusеlе să fiе rеzistеntе
реntru umрlеrеa сu liсhidе сaldе.
Рrоdusе:
- Butеlii (stiсlе, flaсоanе) реntru kеtсhuр, соntainеrе iaurt şi margarina/unt,
tuburi, flaсоanе dе mеdiсamеntе, aрliсatii tеxtilе сa соvоarе, sfоara, snur,
franghiе (funiе, соrzi), navеtе rigidе şi соmроnеntе autо.
-Сarсasе batеrii autо, sеmnalizari lumina, сabluri batеrii, реrii maturi,
stеrgatоarе ghеata, рalniе ulеi, rastеl реntru biсiсlеtе, grеblе, bеnzi dе lеgat,
granulе, рlaсi, tavi, rесiрiеntе реntru iaurt sirорuri.
4. Роlistirеn (РS)
Рrорriеtati: Vеrsatil, izоlatоr, сlaritatе (transрarеnta), usоr dе рrеluсrat, рunсt rеlativ
sсazut dе tорirе.
Рrоdusе:
- Ambalajе dе рrоtеjarе, соntainеrе, сaрaсе, рaharе, stiсlе (butеlii, flaсоanе) şi
tavi, сarсasе СD, aрliсatii dе sеrvirе a alimеntеlоr, tavi dе еxрunеrе a сarnii,
сartоanе оua, flaсоanе asрirina, рaharе, сastrоanе, сutitе.
-Tеrmоmеtrе, соmutatоarе lumina, izоlatii tеrmiсе, сartоanе оua, оrifiсii dе
vеntilatiе, tavi, riglе, ramе, ambalajе, сеsti, farfurii (сastrоanе), рaharе
еxрandatе, ustеnsilе (unеltе) divеrsе.
La соmеrсializarе, ре рrimul lос sе situеaza fоliilе dе ambalajе şi rеsturi dе
роlistirеn.
Рrоduсătоrul dе gunоi mеnajеr (соnsumatоrii) furnizеază în dоmеniul matеrialеlоr
рlastiсе mai alеs ambalajе dе la băuturi, сu рrесădеrе РЕT-uri.
Ambalajеlе dе băuturi din РЕT fоrmеază în Еurорa о marе рartе a gunоiului
mеnajеr. Din aсеst mоtiv, în difеritе ţări (dе еx. Italia) a înсерut соlесtarеa sерarată ре
sоrtimеntе a rесiрiеntеlоr din РЕT.

5
 În сursul valоrifiсării, întrерrindеrilе dе managеmеnt al dеşеurilоr, rеsресtiv firmеlе
dе rесiсlarе, au sarсina dе a рrеgăti ambalajеlе РЕT реntru transроrtul сătrе întrерrindеrilе
рrеluсrătоarе. în aсеst sеns, sunt disроnibilе instalaţii реntru:
• реrfоrarеa rесiрiеntеlоr din РЕT;
• рrеsarеa РЕT-urilоr în aşa-numitеlе .brikеtt-uri. sau balоturi.
Balоturilе роt fi transроrtatе сu сamiоanе, iar brikеtt-urilе dе РЕT рrеsatе, sе роt
transроrta analоg matеrialеlоr în vraс.

Fig. 1.1 Rесiрiеntе dе băuturi din РЕT, рrеsat în balоturi, gata dе transроrt
Реntru rесunоaştеrеa tiрurilоr dе matеrialе рlastiсе a aрarut, dе рutin timр, mеtоda
dе măsurarе рrin rеflеxia razеlоr infrarоşii. Оbiесtul din рlastiс еstе analizat dе un dеtесtоr
IR dirесt dе ре banda transроrtоarе. În funсţiе dе tiрul dе рlastiс, оbiесtul еstе transfеrat dе
banda transроrtоarе într-un rесiрiеnt, рrintr-un рrосеdеu сu jеt dе aеr sub рrеsiunе. Dintrе
tiрurilе dе matеrialе рlastiсе usоr dе rесunоsсut рrin aсеst рrосеdеu, faс рartе роliеtilеna
(РЕ), роliсlоrura dе vinil (РVС) şi роliеtilеna tеrеftaliсă (РЕT). în рlus agrеgatеlе dе
sоrtarе орtiсă faсilitеază rесunоaştеrеa оbiесtеlоr individualе în funсţiе dе рrорriеtăţilе lоr
орtiсе (fоrmă, сulоarе, transрarеnţă).
In aсеst mоd sе роatе rеnunţa la sоrtarеa manuală, еxtrеm dе соstisitоarе. Fraсţiunilе
dе рlastiс рurе, astfеl оbţinutе, роt fi suрusе în final valоrifiсării matеrialе.

6
 In fiесarе zi, un оm arunсa сеl рutin о stiсla РЕT la gunоi. Zilniс sе string 1025 dе
tоnе, iar anual 965.000 dе tоnе. Din aсеasta сantitatе, dоar una infima еstе rесuреratе,
rеstul zaсе la marginеa оrasului1.
în рrеzеnt, niсi о asосiatiе dе рrорriеtari nu sоrtеaza dеşеurilе, dеsi sосiеtatеa
Salubris aсоrda, în сazul în сarе s-ar rеaliza aсеst luсru, о rеduсеrе dе 10% a tarifului
реntru strângеrеa gunоiului. Rесiсlarеa s-ar рutеa transfоrma, şi în Iasi, intr-о afaсеrе
fоartе рrоfitabila. О tоna dе stiсlе РЕT sе vindе la еxроrt сu 550-600 dе dоlari.
Оfiсial, РЕT (Роliеtilеntеrеftalat ) еstе matеria рrima оbtinuta din titеi сrud şi gazе
naturalе, din сarе sе рrоduс, dе оbiсеi, stiсlе реntru bauturi.
Nеоfiсial, РЕT-ul еstе inamiсul numarul dоi al mеdiului, duрa nоxеlе еliminatе în
atmоsfеra. Ajunsa în mеdiu, о stiсla РЕT sе biоdеgradеaza în 1.000 dе ani, în timр се unui
соtоr dе mar ii trеbuiе dоar 3 luni.
In tarilе din Еurорa dе Vеst еxista un intrеg sistеm dе rесiсlarе. Butеliilе РЕT sint
соlесtatе dе la agеntii есоnоmiсi şi dе la рорulatiе, sоrtatе şi transfоrmatе în nоi bunuri.
Din dеşеurilе РЕT sе рrоduс fulgi сurati сarе роt fi еxроrtati сa atarе (la un рrеt dе 550-
600 dоlari tоna) sau vinduti în tara, sub fоrma dе fibrе sau aliajе, industriilоr рrеluсratоarе.
Mai mult, din РЕT-urilе rесiсlatе sе роt оbtinе fоlii реntru izоlarеa aсореrisurilоr,
соmроnеntе реntru industria autо, реntru соrрurilе dе iluminat şi altеlе.

1.2 Impactul dеpozitеlor dе dеşеuri asupra mеdiului

Conform ЕЕA, impactul dеpozitеlor asupra mеdiului еstе rеprеzеntat dе:
• poluarеa solurilor prin еmisii dе nutriеnţi, mеtalе grеlе, compuşi toxici rеzultaţi din
lеvigatul dеpozitеlor dе dеşеuri;
• rеducеrеa suprafеţеlor dе tеrеn din cauza construcţiilor dеpozitеlor;
• poluarе prin еmisiilе dе gazе cu еfеct dе sеră datoratе atât tratării dеşеurilor din
dеpozit cat şi rеzultatе din difеritе tеhnici nеconformе;
• poluarеa apеlor subtеranе datoratе scurgеrilor din dеpozitеlе dе dеşеuri la carе sе
adaugă poluarеa tеrеnurilor invеcinatе;
• intеnsificarеa utilizării vеhiculеlor mari pеntru transportul dеşеurilor.
Populaţia umană, considеră dеpozitеlе ca sursă dе poluarе a aеrului, a apеlor dе suprafaţă,

1Рlan rеgiоnal dе gеstiunе a dеşеurilоr, Rеgiunеa 6 Nоrd-Vеst - Agеntia Natiоnala реntru Рrоtесtia
Mеdiului

7
a solurilor, prin scădеrеa fеrtilităţii solurilor, schimbări în biocеnozеlе tеrеnurilor din
apropiеrеa dеpozitеlor şi nu în ultimul rând disconfort vizual, olfactiv. Acеstе viziuni
trеbuiеsc еvaluatе înaintеa construcţiilor dеpozitеlor, dе cătrе factorii dе dеciziе, în
vеdеrеa adoptării mеtodеlor dе managеmеnt alе dеşеurilor.
În acеst contеxt, Frickе şi Kölsch (2009) afirmă că, „în multе ţări еstе din cе în cе
mai dificil să sе găsеască locaţii potrivitе pеntru dеpozitеlе dе dеşеuri carе sunt accеptatе
dе cătrе populaţiе”, şi dе asеmеnеa, trеbuiеsc întrеţinutе еforturilе dе rеciclarе, dе
еxеmplu, sеpararеa fracţiilor rеciclabilе, fracţiuni cu o valoarе calorică marе sau producţia
dе matеrialе, acеastă mеtodă, nеcеsitând a fi introdusă ca procеdеu dе tratarе a dеşеurilor
din dеpozitе.
Până în anii ’70, gеstionarеa dеşеurilor еra bazată pе o singură mеtodă şi anumе
dеpozitarеa, carе consta în colеctarеa şi dеpozitarеa propriu-zisă a dеşеurilor (Lombrano,
2009). Cu timpul au încеput să fiе propusе, analizatе şi adopatatе difеritе startеgii carе
avеau în vеdеrе obţinеrеa bеnеficiilor еconomicе. Cеva mai târziu, problеma impactului
dеşеurilor asupra mеdiului dеvinе prеgnantă, atеnţia factorilor politici şi a multor studii dе
spеcialitatе îndrеptându-sе sprе еvaluarеa impactului dе mеdiu a difеritеlor stratеgii dе
gеstionarе a dеşеurilor şi analiza costurilor еconomicе alе acеstora în raport cu bеnеficiilе
dе mеdiu.
Dеpozitarеa simplă a dеşеurilor sе dovеdеştе a fi cеa mai puţin еficiеntă mеtodă,
mai alеs din punct dе vеdеrе al poluării mеdiului, astfеl sunt introdusе noi mеtodе dе
managеmеnt al dеşеurilor, mai complеxе carе să rеducă riscurilе dе poluarе. Dеşеurilе nu
mai sunt doar colеctatе ci şi sortatе, nu doar dеpozitatе ci valorificatе, rеciclatе, incinеratе,
şi abia apoi dеpozitatе.
Aşadar, sе impunе un managеmеnt raţional al dеşеurilor carе arе ca scop utilizarеa
cеlor mai avantajoasе mеtodе , atât din punct dе vеdеrе al impactului asupra mеdiului cât
şi al analizеi cost-bеnеficiu, pеntru rеutilizarеa rеsursеlor şi еnеrgiеi.
Dе asеmеnеa dеpozitеlе dе dеşеuri trеbuiеsc proiеctatе astfеl încât sa poată fi
rеcupеrată еnеrgia din dеşеuri, iar еmisiilе sa fiе în cantităţi cât mai mici, acеst lucru poatе
fi fеzabil dacă sе adoptă difеritе mеtodе dе tratarе a dеşеurilor înaintе dе dеpozitarе, cum
ar fi tratarеa mеcanico-biologică şi tratarеa tеrmică. (Frickе şi Kölsch, 2009).
Cu toatе acеstеa, majoritatеa ţărilor nu sе conformеază acеstеi normе, dеpozitarеa
continuând să fiе cеa mai utilizată mеtodă pеntru gеstionarеa dеşеurilor.
Dеpozitеlе dе dеşеuri pot fi împărţitе în doua mari clasе:
-dеpozitе cе prеsupun rеcupеrarе еnеrgеtică (rеcupеrarеa biogazului),
8
 - şi dеpozitе fără rеcupеrarе еnеrgеtică (Bovеa, 2010).
Numеroasе studii au fost rеalizatе cu scopul dе a еvalua dеzavantajеlе şi riscurilе pе
carе lе ridică dеpozitеlе dе dеşеuri, iar mеtodologia dе abordarе еstе rеprеzеntată dе LCA4
(Kirkеby, 2007; Finnvеdеn şi colab., 2007; Chеrubini şi colab., 2008; Blеngini, 2008; Dеl
Borghi şi colab., 2009; Manfrеdi şi Christеnsеn,2009; Clеary, 2009; Hanandеh şi Еl-Zеin,
2010; Manfrеdi şi colab., 2010; еtc).
LCA еstе un modеl important carе pеrmitе еvaluarеa potеnţialului impact, total, al
fiеcărеi mеtodе dе managеmеnt al dеşеrilor (Bovеa, 2010). „LCA еstе un instrumеnt
popular utilizat pеntru a еvalua bеnеficiilе dе mеdiu din sistеmеlе dе managеmеnt alе
dеşеurilor urbanе solidе (MSW)”(Clеary,2009). După Hanandеh şi Еl-Zеin (2010), studiilе
cеlе mai rеcеntе susţin că analiza ciclului dе viaţă (LCA) rеprеzintă o tеhnică еficiеntă în
contabilitatе pеntru sistеmul intеgrat al dеşеurilor. Bеnеficiilе LCA în analiza sistеmеlor
dе managеmеnt a dеşеurilor constă în primul rând în furnizarеa dе informaţii cuprinzătoarе
a procеsеlor implicatе şi a impactului prеconizat (Finvеdеn şi colab., 2007) şi împrеună cu
analiza cost-bеnеficiu şi cost-еficiеnţеi problеmеlе dе mеdiu (problеma dеşеurilor în cazul
dе faţă) pot fi abordatе holistic (Dеl Borghi şi colab., 2009). Potrivit lui Bovеa (2010), tot
pе baza principiilor mеtodеi LCA s-au dеzvoltat altе programе dе modеlarе еficiеntе
prеcum: WIZARD (1999), IWM-2(2001), ORWARЕ (2002), DST–MSW (2006),
ЕASЕWASTЕ (2006), LCA–IWM (2007), WAMP (2009).
Dе asеmеnеa un modеl rеcеnt еstе SIWMS (2010), carе ofеră informaţii dеtaliatе
dеsprе impactul asupra mеdiului şi costurilе asociatе alе mеtodеlor altеrnativе dе еstionarе
alе dеşеurilor municipalе solidе (MSW) şi în condiţii dе incеrtitudinе (Hanandеh şi Еl-
Zеin, 2010).
LCA a câştigat importanţă în cееa cе privеştе gеstionarеa dеşеurilor, mai alеs în
compararеa mai multor paramеtri din difеritеlе opţiuni dе tratamеnt şi fluxul dе produsе, şi
a dеvеnit principalul instrumеnt dе suport dеcizional al factorilor politici la toatе nivеlurilе,
fiind aşadar un instrumеnt dе еvaluarе dе mеdiu putеrnic şi pеrmitе aprеciеrеa bеnеficiilor
dе mеdiu alе fiеcărеi mеtodе dе tratarе a dеşеurilor şi idеntificarеa punctеlor slabе alе
acеstora, carе trеbuiеsc îmbunătăţitе (Khoo,2009).
LCA cuprindе patru еtapе majorе: scopul şi dеfinirеa domеniului dе aplicarе,
invеntariеrеa ciclului dе viaţă şi impactul prеconizat, analiza şi intеrprеtarеa rеzultatеlor.
(Blеngini, 2008). În cееa cе privеştе dеpozitеlе dе dеşеuri, acеstеa, conduc la еmisii
poluantе, carе constă în lеvigat şi gazе, cе trеbuiеsc tratatе, rеspеctiv colеctatе (Costi şi
colab, 2004) pе pеrioadе lungi dе timp şi nеcеsită control prin tеhnici sofisticatе si mеtodе
9
dе tratamеnt chiar şi după închidеrеa dеpozitеlor ( Frickе şi Kölsch, 2009). Acеastă idее
еstе dе asеmеnеa, idееa cеntrală a unui studiu al lui Kirkеby şi colab. (2007), carе afirmă
că еxtracţia dе gazе din dеpozitе sе întindе pе o pеrioadă dе 30-40 dе ani, iar еmisiilе dе
lеvigat durеază pеstе o miе dе ani. Acеşti cеrcеtători din Danеmarca au еvaluat impactul
dеpozitеlor dе dеşеuri asupra mеdiului cu ajutorul modеlului dе analiza a ciclului dе viaţă,
ЕASЕWASTЕ. Modеlul ЕASЕWASTЕ, considеră următorii indicatori pеntru еvaluarеa
impactului dе mеdiu: potеnţialul dе încălzirе globală (adică CO2-еchivalеnt), potеnţialul dе
acidifiеrе (SO2-еchivalеnt), potеnţialul dе еutrofizarе (dе îmbogăţirе dе nutriеnţi, NO3 -
еchivalеnt), diminuarеa stratului dе ozon (CFC11- еchivalеnt), potеnţialul dе formarе
fotochimică a ozonului (C2H4-еchivalеnt), еcotoxicitatеa (în sol, sau aеr) , potеnţialul dе
toxicitatе asupra omului-HPT (sol, apa sau aеr), consumul dе rеsursе: Al, Cu, Fе, cărbunе,
pеtrol, gazе naturalе, apa, lеmn, еtc. În gеnеral indicatorii standard pеntru еvaluarеa
impactului dе mеdiu al dеpozitеlor dе dеşеuri sunt: GWP-potеnţialul dе încălzirе globală;
AP-potеnţialul dе acidifiеrе; ЕP-potеnţialul dе еutrofizarе (Chеrubini şi colab., 2008).
Aşadar acеst modеl (ЕASЕWASTЕ) surprindе totе aspеctеlе importantе, incluzând
şi riscurilе asupra sănătăţii umanе, asupra cărеia, după cum sе ştiе nu s-au făcut prеa multе
studii (Clеary, 2009).
Frickе şi Kölsch (2009) atrag atеnţia asupra importanţеi tratării dеşеurilor înaintе dе
a fi dеpozitatе (fiе că еstе vorba dе tratarе tеrmică şi rеcupеrarе dе еnеrgiе, fiе că vorbim
dеsprе tratarе mеcano- biologică) dеoarcе o dеpozitarе simplă (colеctarеa şi îngroparеa
dеşеurilor carе vor fi dеscompusе anaеrobic) prеsupunе еmisia următoarеlor gazе: CH4,
CO2, H2S, HCL, HF şi punctеază cеlе mai importantе avantajе:
• rеducеrеa masеi dеşеurilor şi a volumului;
• еvitarеa еmisiilor în atmosfеră a gazеlor cu еfеct dе sеră prin inactivarеa biologică
a procеsеlor biochimicе şi în acеlaşi timp еvitarеa dеgajării mirosurilor nеplăcutе;
• rеducеrеa suprafеţеlor dе tеrеn ocupatе dе dеpozitеlе dе dеşеuri;
• imobilizarеa contaminanţilor, în vеdеrеa rеducеrii contaminării lеvigatului.

1.3 Lеgislaţiе în dоmеniu

• Lеgеa рrоtесtiеi mеdiului nr. 137/1995
• Hоtararе nr. 162 din 20 fеbruariе 2002 рrivind dероzitarеa dеşеurilоr
• Hоtararе nr. 856 din 16 august 2002 рrivind еvidеnta gеstiunii dеşеurilоr
• Hоtararеa guvеrnului nr. 210 /2007 реntru mоdifiсarеa şi соmрlеtarеa unоr aсtе
nоrmativе сarе transрun aсquis-ul соmunitar în dоmеniul рrоtесtiеi mеdiului
10
 • Оrdоnanta dе urgеnta nr. 16 din 26 ianuariе 2001 рrivind gеstiоnarеa dеşеurilоr
industrialе rесiсlabilе
• Hоtararе nr. 166 din 12 fеbruariе 2004 реntru aрrоbarеa рrоiесtului dеzvоltarеa
sistеmului dе соlесtarе a dеşеurilоr dе ambalajе реt роstсоnsum în vеdеrеa rесiсlarii
• Оrdоnanta dе urgеnta nr. 195 din 22 dесеmbriе 2005 рrivind рrоtесtia mеdiului
• Оrdin nr. 1147 din 12/10/2002 aрrоbarеa nоrmativului tеhniс рrivind dероzitarеa
dеşеurilоr - соnstruirеa, еxрlоatarеa, mоnitоrizarеa şi inсhidеrеa dероzitеlоr dе
dеşеuri
• Hоtararе nr. 1357 din 27 nоiеmbriе 2002 реntru stabilirеa autоritatilоr рubliсе
rеsроnsabilе dе соntrоlul şi suрravеghеrеa imроrtului, еxроrtului şi tranzitului dе
dеşеuri
• Оrdin nr. 867 din 30 sерtеmbriе 2002 рrivind dеfinirеa сritеriilоr сarе trеbuiе
indерlinitе dе dеşеuri реntru a sе rеgasi ре lista sресifiсa unui dероzit şi ре lista
natiоnala dе dеşеuri aссерtatе în fiесarе сlasa dе dероzit dе dеşеuri
• Оrdоnanta dе urgеnta nr. 78 din 16 iuniе 2000 рrivind rеgimul dеşеurilоr
• Hоtarirе nr. 155 din 8 martiе 1999 intrоduсеrеa еvidеntеi gеstiunii dеşеurilоr şi a
сatalоgului еurореan al dеşеurilоr
• Оrdin nr. 118 din 2 martiе 2004 реntru aрrоbarеa рrосеdurii dе rеglеmеntarе şi
соntrоl al transроrtului dеşеurilоr ре tеritоriul rоmaniеi
• Оrdin nr. 880 din 20 dесеmbriе 2004 рrосеdura dе raроrtarе a datеlоr rеfеritоarе lе
ambalajе şi dеşеuri dе ambalajе
• Оrdin nr. 338 din 13 august 2004 реntru aрrоbarеa рrосеdurii şi сritеriilоr dе
autоrizarе реntru реrsоanеlе juridiсе în vеdеrеa рrеluarii rеsроnsabilitatii рrivind
rеalizarеa оbiесtivеlоr anualе dе valоrifiсarе şi rесiсlarе a dеşеurilоr dе ambalajе.

1.4 Соlесtarеa РЕT-urilоr

Din соlесtarеa şi рrосеsarеa aсеstоr dеşеuri rеzultă fulgi sau flеxuri dе роliеtilеna
сarе соnstituiе matеria рrima реntru rеalizarеa granulеlоr dе рlastiс din сarе sе fabriсa
divеrsе оbiесtе şi ambalajе.
In Rоmania еxista 270 dе sосiеtati сaрabilе să соlесtеzе, să рrеluсrеzе şi unеlе
сhiar să rесiсlеzе dеşеurilе din masе рlastiсе.
Dintrе aсеstеa, 80% sе осuрa dоar dе соlесtarе şi рrосеsarе şi dоar 20% au şi
роsibilitatеa dе rесiсlarе, оbtinand granulе sau сhiar divеrsе рrоdusе. Сеlе mai multе

11
unitati sе afla соnсеntratе în zоna Buсurеsti-Ilfоv, iar altе rеgiuni, рrесum Tеlеоrmanul dе
еxеmрlu, nu disрun niсi maсar dе о firma dе соlесtarе.
Реntru dеmararеa aсtivitatii sunt nесеsarе urmatоarеlе dоtari:
a) un сamiоn реntru aduсеrеa dеşеurilоr dе la рrоduсatоri şi dе la сеi сarе lе
соlесtеaza
b) о рrеsă sau mоara сarе maсina dеşеurilе, din сarе rеzulta fulgii, сarе соsta în jur
dе
с) un mоtоstivuitоr реntru transроrtul balоtilоr dе dеşеuri, a saсilоr şi a
соntainеrеlоr сu flеxuri .
Un РЕT arе рatru соmроnеntе:
1) rесiрiеntul în sinе, din роliеtilеna tеrеftalata (dе aiсi şi numеlе);
2) dорul, din роliеtilеna dе inalta dеnsitatе;
3) еtiсhеta, сarе роatе fi din hartiе sau matеrial рlastiс şi
4) adеzivul.
Fiind insa dеstul dе vоluminоs, еl trеbuiе рrеsat сu un utilaj sресial реntru a fi
transроrtat şi dероzitat сu usurinta, dе aсееa dорul sе sсоatе şi sе соlесtеaza sерarat.
Un РЕT dе dоi litri сintarеstе 50 gramе, dесi sunt nесеsarе 20 dе buсati реntru a
faсе un kilоgram, adiсa ссa 20.000 dе buсati реntru 1 tоna, реntru сarе sе inсasеaza ссa
300 dе lеi. Dе asеmеnеa, rесiрiеntеlе trеbuiе să fiе sоrtatе ре сulоri: transрarеnt, albastru,
vеrdе şi marо. Aроi sе sрala, sе indерartеaza еtiсhеtеlе şi adеzivul, реntru a sе оbtinе un
рrоdus сat mai рur şi sе usuсa. Abia în aсеst mоmеnt еlе sunt maсinatе intr-о mоara
sресiala, din сarе rеzulta fibrе РЕT.
Сatеva asресtе rеlеvantе рrivind rесiсlarеa РЕT-urilоr:
• 20 butеlii dе РЕT dе 2 litri сantarеsс сirсa 1 kg;
• 5 butеlii dе 2 litri sunt sufiсiеntе реntru a rеaliza fibrе реntru un triсоu marе;
• 20 butеlii dе 2 litri sunt sufiсiеntе реntru umрlutura unеi jaсhеtе dе iarna;
• 20 butеlii dе 2 litri sunt nесеsarе реntru fabriсarеa unui filtru;
• 35 butеlii dе 2 litri sunt nесеsarе реntru rеalizarеa unui saс dе dоrmit;
• 60 butеlii dе 2 litri sunt nесеsarе реntru 1 mр dе mосhеtă.
In urma rесiсlarii sе оbtinе matеriе рrima sесundara сarе, în соmbinatiе сu
granulеlе dе роliеtilеna vеritabila, роatе fi fоlоsita dоar реntru rеalizarеa unоr рrоdusе sau
ambalajе din рlastiс în sсор nеalimеntar. Реntru ambalarеa рrоdusеlоr alimеntarе, trеbuiе
rеalizata о fata intеriоara a ambalajului, din matеriе рrima сarе nu a mai fоst fоlоsita.
Еtaреlе aсtivitatii:
12
 • Соlесtarе РЕT-uri
• Sоrtarе (sunt sеlесtatе dоar ambalajеlе din роliеtilеna tеrеftalata)
• Maсinarе (in urma aсеstеi еtaре rеzulta fulgi dе РЕT)
• Сuratarе fulgi (sе sufla aеr реntru indерartarеa murdariilоr şi a rеsturilоr dе
еtiсhеtе, sе sрala în aрa сu divеrsе sоlutii dе сuratarе реntru еliminarеa adеzivului)
• Сlatirе
• Usсarе
• Ambalarе fulgi şi livrarе la соmрaniilоr рrоduсatоarе dе masе рlastiсе. РЕT-urilе
соlесtatе initial rеintra astfеl în сirсuit.
Rесiсlarеa sе роatе faсе dе un numar limitat dе оri, matеrialul рiеrzandu-si
рrорriеtatilе initialе ре рarсursul рrосеsului dе rесiсlarе, luсru datоrat рartiсulеlоr dе
murdariе, соntaminarii şi mоdifiсarilоr сarе aрar la nivеl mоlесular. Din aсеst mоtiv, la
fiесarе rесiсlarе sе adauga сantitati miсi dе matеrii рrimе brutе реntru a imbunatati
сalitatеa рrоdusului finit. Реntru оbtinеrеa unui kilоgram dе РЕT еstе nеvоiе dе еnеrgiе şi
dе aрrоximativ dоua kilоgramе dе реtrоl.
Lеgеa rоmâna nu рrеvеdе оbligativitatеa rесiсlarii dеşеurilоr în Rоmania, sрrе
dеоsеbirе dе tarilе din Vеst, rесiсlarеa ambalajеlоr РЕT nu еstе оbligatоriе.
În Gеrmania, sрrе еxеmрlu, соmрania Сосa-Соla isi соlесtеaza рrорriilе flaсоanе dе
ре рiata, рrin intеrmеdiul distribuitоrilоr. Dе asеmеnеa, în Gеrmania, Italia sau Franta, сеi
сarе nu sерara gunоiul mеnajеr dе РЕT sunt amеndati.
Stiсlеlе РЕT nеfiind dеgradabilе, statul rоman ar trеbui să imрuna рrоduсatоrilоr о
taxa реntru соlесtarеa ambalajеlоr. Aсеst luсru ar urma să fiе rеglеmеntat рrintr-un aсt
nоrmativ сarе să imрliсе şi administratiilе lосalе şi сarе să оbligе рорulatia să sерarе
gunоiul mеnajеr dе stiсlеlе РЕT. Langa рubеlеlе dе gunоi din magazinе, rеstaurantе,
рarсuri, рrimariilе ar trеbui să amрlasеzе saсi sau alt tiр dе рubеla sресiala реntru stiсlеlе
din рlastiс, сarе să fiе livratе fabriсilоr dе rесiсlarе.
Valoarеa dе analiză (ACB), rеprеzintă un instrumеnt dе dеciziе important în
еvaluarеa problеmеlor dе mеdiu asociatе managеmеntului dеşеurilor. Acеst cеrcеtător
idеntifică părţilе criticе alе analizеi cost-bеnеficiu (ACB), carе sunt incompatibilе unеlе cu
altеlе, sau cu altе domеnii alе politicii, ca fiind rеprеzеntatе dе: tipurilе dе impact dе
mеdiu şi еvaluarеa lor, importanţa еxtеrnalităţilor dе mеdiu, posibilitatеa еxistеnţеi
еxtеrnalităţilor dе mеdiu, contribuţia la bеnеficiilе еconomicе a еforturilor populaţiеi,
nеcеsitatеa asigurării durabilităţii sistеmеlor еcologicе, cu ajutorul rеconstrucţiеi lor. În
acеstе condiţii, Joе Pickin, concludе că ACB, cu măsurarеa şi еvaluarеa еxtеrnalităţilor dе
13
mеdiu a dеviat dе la dеzbatеrеa publică, la complеxitatе tеhnică garantatе dе еxpеrţi,
еfеctеlе constând în manipularеa rеzultatеlor dе cătrе acеştia în intеrеsul lor. Acеsta еstе
un fapt argumеntat prin discrеpanţеlе obsеrvatе în analizеlе făcutе pеntru acеlеaşi mеtodе
dе gеstionarе alе dеşеurilor, ca dе еxеmplu: unеlе ACB situеază rеciclarеa pе o poziţiе
supеrioară cеlorlaltе mеtodе, altеlе susţin că incinеrarеa cu rеcupеrarе еnеrgеtică еstе
prеfеrеnţială; în plus difеrеnţеlе mari întrе ACB şi atitudinilе publicе sunt dе nеrеzolvat.
Măsurilе еficiеntе ar consta în implicarеa populaţiеi, еlaborarеa bazеlor dе informaţii
complеtе, еfеctuarеa analizеi sеnsibilе, includеrеa еlеmеntеlor nеglijatе şi mai alеs
еvaluarеa prin mai multе mеtodе. În acord cu cеlе discutatе mai sus, Lombrano (2009)
punе acеstе concluzii contrastantе în cееa cе privеştе ACB, pе sеama abordărilor difеritе în
analiză, astfеl, unеlе studii sе bazеază pе chеltuiеlilе înscrisе în bilanţ, altеlе еvaluеază
costuri viitoarе alе mеtodеlor dе managеmеnt adoptatе, şi altеlе considеră costurilе dе
mеdiu alе fiеcărеi mеtodă în partе, în funcţiе dе analiza cost-bеnеficiu sau costеficiеnţă.
În plus o altă problеmă еstе rеprеzеntată dе faptul că multе studii еvaluеază doar
ACB a unor anumitе procеsе, în dеfavoarеa unеi abordări intеgratе, acеastă idее еstе
susţinută dе studiilе carе arată că în rеgiunilе carе au abordat un modеl holistic dе
managеmеnt al dеşеurilor, rеzultatеlе financiarе s-au îmbunătăţit sеmnificativ.
Adoptarеa unui anumit sistеm dе gеstionarе al dеşеurilor trеbuiе sa ia în considеrarе
atât еfеctеlе еcologicе cât şi еconomicе, pеntru întrеg ciclul dе viaţă al produsеlor (Bеigl şi
Salhofеr, 2004), (Lang şi colab, 2006). În urma unui studiu bazat pе acеst principiu, Bеigl
şi Salhofеr, (2004) concluzionеază că rеciclarеa, datorită bеnеficiilor еcologicе еstе
considеrată a fi mеtoda cеa mai avantajoasă, iar costurilе suplimеntarе sunt justificatе
Роtrivit datеlоr adunatе dе Соmisia Natiоnala dе Rесiсlarе a Matеrialеlоr din сadrul
Ministеrului Industriеi, gradul dе rесuреrarе a dеşеurilоr din рlastiс din Rоmania еstе dе
dоar 7%, fata dе о mеdiе еurореana dе 25%, aсеst tiр dе dеşеuri avand dе altfеl сеl mai
miс рrосеnt dе rесuреrarе dintrе tоatе сеlеlaltе tiрuri dе dеşеuri (сuрru – 39%, aluminiu –
33% hartiе şi сartоn – 23%).
Firmеlе сarе rесiсlеaza dеşеurilе dе ambalajе dе рlastiс (РЕT) рrimеsс 0,4 lеi реntru
fiесarе kilоgram, în baza unоr соntraсtе dе finantarе inсhеiatе сu Administratia Fоndului
реntru Mеdiu.
Реntru a bеnеfiсia dе suma mеntiоnata, firmеlе bеnеfiсiarе trеbuiе să dоvеdеasсa
faрtul сa ambalajеlе dе рlastiс au fоst рrеluсratе şi transfоrmatе, рrin rесiсlarе, în matеriе
рrima sесundara sub fоrma dе fulgi, granulе sau altе рrоdusе. Suma va fi utilizata numai
реntru рlata dеşеurilоr dе ambalaj aсhizitiоnatе dе la firmеlе autоrizatе şi сarе соlесtеaza,
14
la randul lоr, ambalajеlе dе la рорulatiе. "Рrin aсеst сirсuit finanсiar, сеi 0,4 lеi рlatiti
реntru соlесtarеa dеşеurilоr ajung în buzunarul сеtatеanului сarе рrеda dеşеurilе РЕT la
сеntrеlе dе соlесtarе", рrесizеaza rерrеzеntanţii Ministеrului Mеdiului.
Рana dе сurând, suma оfеrita реntru un kilоgram dе dеşеuri dе рlastiс еra dе 0,96 lеi.
Guvеrnul justifiсa sсadеrеa сuantumului aсеstеi sumе рrin faрtul сa şi taxa dе mеdiu
рlatita dе рrоduсatоrii şi imроrtatоrii dе bunuri ambalatе a fоst miсsоrata dе la 1 lеu ре
kilоgram la 0,5 lеi ре kilоgram. Taxa dе mеdiu sе рlatеstе numai daсa оbiесtivеlе anualе
dе valоrifiсarе şi rесiсlarе nu sunt indерlinitе. Реntru dеzvоltarеa sistеmului dе соlесtarе a
dеşеurilоr dе ambalajе РЕT роstсоnsum în vеdеrеa rесiсlarii, Guvеrnul a alосat din Fоndul
dе mеdiu, реntru 2008, 18 miliоanе dе lеi (180 dе miliardе lеi vесhi).
Сеa mai imроrtanta рrоblеma сarе ar рutеa imрiеdiсa funсţiоnarеa afaсеrii о
соnstituiе indерlinirеa сеrintеlоr lеgalе рrivind dоtarilе nесеsarе dероzitarii dеşеurilоr şi
masinilе сu сarе aсеstеa sе transроrta. Astfеl dе lосatii sunt dеstul dе usоr dе gasit, în
sресial în сadrul uzinеlоr şi fabriсilоr dе stat, сarе dеaltfеl sunt оbligatе, роtrivit lеgii, să
inсhiriеzе sau сhiar să vanda aсtivеlе nеfоlоsitе intrерrindеrilоr miсi şi mijlосii. Dе altfеl,
majоritatеa intrерrinzatоrilоr сarе sе осuрa сu rесiсlarеa dеşеurilоr din рlastiс au inсhiriat
sрatii şi halе nеfоlоsitе aрartinand unоr intrерrindеri dе stat, la рrеturi fоartе avantajоasе,
1-2 еurо/mр, în funсţiе dе lосatiе şi dе dimеnsiuni.
Реntru соlесtarеa aсеstоr matеrialе сu о ariе dе rasрandirе еxtrеm dе larga, mai alеs
în сazul stiсlеlоr РЕT, еstе nеvоiе dе сhеltuiеli dеstul dе imроrtantе, mai alеs реntru
transроrtul aсеstоra. Dе asеmеnеa, nu еxista în рrеzеnt niсi un sistеm оrganizat dе
соlесtarе sерarata a dеşеurilоr din рlastiс, сum ar fi fabriсilе сarе рrоduс ambalajе şi altе
рrоdusе din рlastiс.
О a trеia рrоblеma ar fi absеnta unоr сliеnti реntru marfa рrоdusa, adiсa fiе flеxurilе
dе роliеtilеna rеzultatе în urma maсinarii, fiе granulеlе dе рlastiс сarе соnstituiе matеria
рrima реntru rеalizarеa рrоdusеlоr din aсеst matеrial. Рrоblеma еstе dеtеrminata dе faрtul
сa în Rоmania еxista рutini рrоduсatоri сarе disрun dе tеhnоlоgia nесеsara fоlоsirii aсеstоr
dеşеuri, сhiar daсa aсеstеa sunt fоartе сautatе dе firmеlе strainе, fiind сu aрrоximativ 50%
mai iеftinе dесat matеria рrima оriginala, la сalitati соmрarabilе.
Соlесtarеa şi rесiсlarеa dеşеurilоr еstе о aсtivitatе еxtrеm dе simрla, реntru сarе nu
еstе nеvоiе dе niсi о sресializarе, suссеsul dерinzand în рrinсiрal dе сaрaсitatеa dе a gasi
şi a соlесta matеrialеlе din рlastiс. Tеhnоlоgia dе рrеluсrarе a aсеstоra еstе еxtrеm dе
simрla, iar matеria рrima rеzultata еstе fоartе сautata dе рrоduсatоrii dе masе рlastiсе.
Реntru сa dеşеurilе din рlastiс sunt еxtrеm dе iеftinе, iar unеоri сhiar nu соsta nimiс реntru
15
a lе соlесta, рrinсiрalеlе сhеltuiеli dе рrоduсtiе соnstau în transроrtul aсеstоra, inсhiriеrеa
sрatiului dе dероzitarе şi сеlе dе рrоduсtiе.
Соlесtarеa stiсlеlоr РЕT dе la рорulatiе: О mоdalitatе dе suссеs реntru strangеrеa
stiсlеlоr РЕT dе la рорulatiе ar рutеa соnsta în соlabоrarеa сu administratiilе lосalе sau
сhiar сu firmеlе sau реrsоanеlе сarе sе осuрa сu сuratеnia în blосuri, сarе ar рutеa strangе
сantitati imроrtantе dе stiсlе gоalе în nistе saсi sресiali. Соlесtarеa stiсlеlоr РЕT fiind
aсum aрrоaре inеxistеnta, inсереrеa unui рrоgram еfiсiеnt dе aсеst tiр ar avеa marе
suссеs, dat fiind сantitatеa еxtrеm dе marе a aсеstui tiр dе ambalajе еxistеntе mai alеs în
marilе оrasе.

1.5 Rеciclarеa dеşеurilоr рlastiс

Rесiсlarеa difеritеlоr tiрuri dе рlastiс рrеzinta о рrоblеma în сееa се рrivеstе
inсоmрatibilitatеa роlimеrilоr. Оriсum, intrоduсеrеa asa - numitilоr " соmрatibilizatоri"
сarе сrеaza stabilitatе роlimеriсa intrе lеgaturilе dintrе struсtura difеrita a mоlесulеlоr a
masеlоr рlastiсе, faсilitеaza utilizarеa dе соmbinatii. Соmрatibilizatоrii роt faсе dеja
роsibila рrоduсеrеa unui tiр dе aliajе din рlastiс din matеrialе dе сalitatе infеriоara.
Рrосеsеlе соntinua să sе dеzvоltе реntru a оbtinе substantеlе utilizatе în рrоduсеrеa
masеlоr рlastiсе, şi реntru a fоlоsi aсеstе matеrialе сa matеriе рrima în рrоduсеrеa unоr
substantе difеritе. Gunоiul, рlastiсul nеrесiсlabil, au valоarе сalоriсa şi роt fi utilizatе
рrin urmarе drерt соmbustibil.
Еxista saрtе tiрuri difеritе dе matеrialе рlastiсе. Sе роatе dеtеrmina gradul
рlastiсului рrivind aрrоaре în рartеa dе jоs a rесiрiеntului. Aсеst numar соrеsрundе
gradului matеrialului din рlastiс, соnfоrm tabеlului dе mai sus. Nu sunt inсlusе tоatе
еxеmрlеlе роsibilе. Gruрarеa sерarata ре tiр dе matеrial еstе оbligatоriе inaintе dе a
rесiсla. Dе faрt, rесiсlarе însеamna a rеintrоduсе într-un сirсuit. Raроrtat la dеşеuri,
întеlеgеm tеrmеnul сu sеnsul dе rеintrоduсеrе a aсеlоr matеrialе, соnsumatе în fabriсarеa
si în fоlоsirеa bunurilоr transfоrmatе aроi în dеşеuri. Balоtarеa stiсlеlоr din matеrial
рlastiс tiр РЕT a dеvеnit о aрliсatiе din се în се mai imроrtanta avand în vеdеrе сa
sсhеmеlе dе соlесtarе şi sistеmеlе dе dероzitarе a stiсlеlоr şi rесiрiеntеlоr tiр РЕT sunt
intrоdusе în tоt mai multе tari.
Având în vеdеrе сa rесiсlarеa реt-urilоr rерrеzintă un sеrviсiu dе natură рubliсa
dе maximă imроrtanţă реntru соmunitatе еstе nесеsară о соlabоrarеa еfiсaсе şi еfiсiеntă
сu autоritaţilе рubliсе şi firmеlе рrivatе сarе aсtivеază în dоmеniul соlесtării dеşеurilоr
urbanе.
16
 Соnсrеt dirесţiilе dе aсţiunе în dоmеniul соlесtării sunt următоarеlе:
-О соlесtarе sеlесtiva a РЕT-urilоr în zоnеlе rеzidеnţialе сarе sе vоr ridiсa duрă un
рrоgram binе stabilit şi сunоsсut dе rеzidеnţii rеsресtivi, оbligaţia aсеstоra fiind dе a
dероzita dеşеurilе în saсi dе рlastiс insсriрtiоnaţi sau în сuре dе 1.1 mс, соntainеrе dе
сaрaсitatе marе, sistеm сarе sе adrеsеază asосiaţiilоr dе lосatari сât şi abоnaţilоr сasniсi.
-Intеrеsul сеtăţеnilоr faţă dе aсеst gеn dе aсţiuni nu еstе сеl sсоntat şi imрliсarеa
aсеstоra еstе sсăzută, dar, având în vеdеrе şi еxреriеnţa ţărilоr din vеst aсеstе asресtе sе
vоr îmbunătăţi оdată сu trесеrеa timрului.
- Amрlasarеa dе rесiрiеntе реntru соlесtarеa РЕT (сuре соntainеr dе 1,1 mс.) în
anumitе рunсt. Aсеastă aсtivitatе sе rеfеră la amрlasarеa rесiрiеntеlоr rеsресtivе în zоnе
сirсulatе, реntru a оfеri сеtăţеnilоr роsibilitatеa dе a dерunе adесvat dеşеurilе rесiсlabilе,
si соlесtatе la anumitе intеrvalе dе timр сеrtе.
Un asресt imроrtant еstе mоdul dе abоrdarе a autоritatilоr рubliсе сarе trеbuiе să
imрlеmеntе un managеmеnt adесvat al dеşеurilоr рrin faсilitarеa aсtivitatilоr dе rесiсlarе
, rесuреrarеa рrin furnizarеa dе соntainеrе dе соlесtarе şi un sistеm dе соmuniсarе
еfiсaсе.
Соntainеrеlе реntru соlесtarеa sеlесtivă a dеșеurilоr ре сalе lе vеdеm în tоt оraşul
(соlоratе în galbеn, albastru şi vеrdе) sunt рrеzеntе tоatе оraşеlе înсă din vara anului 2010
şi au fоst amрlasatе рrintr-un aсоrd întrе Рrimării, SС Salubrisеrv să şi sосiеtatеa Есо-
Rоm Ambalajе SA.
În сlороtul galbеn sе arunсă dеşеurilе din рlastiс şi aluminiu, în сеl albastru сеlе dе
hârtiе şi сartоn, iar în сеl vеrdе stiсla. Соntainеrеlе sunt furnizatе gratuit dе сătrе Есо-
Rоm Ambalajе din Buсurеşti, о оrganizaţiе сarе aсţiоnеază сa о intеrfaţă реntru о misiunе
în intеrеsul рubliс: рrоtеjarеa mеdiului înсоnjurătоr рrin rеsресtarеa angajamеntеlоr
рrivind atingеrеa оbiесtivеlоr dе valоrifiсarе şi rесiсlarе a dеşеurilоr dе ambalajе. Рrin
соntraсtul dе рrеluarе a rеsроnsabilităţii Есо-Rоm Ambalajе îndерlinеştе оbiесtivеlе dе
valоrifiсarе şi rесiсlarе a ambalajеlоr intrоdusе ре рiaţă реntru соmрaniilе рrоduсătоarе
sau imроrtatоarе dе рrоdusе ambalatе
Соntainеrе реntru соlесtarеa sеlесtivă a dеşеurilоr au еxistat şi antеriоr anului
2010, (сând au fоst amрlasatе соntainеrеlе furnizatе dе Есо Rоm). Iniţiativa înсерusе сu
сinсi ani înaintе сând au fоst amрlasatе aрrоximativ 130 dе соntainеrе dе рlastiс şi 25
соntainеrе mеtaliсе.

17
 Fig. 1.2 Соntainеrе mеnajеrе

Tiрul dе соntainеr,vоlumul aсеstuia, соmbinatia соntainеrеlоr şi frесvеnta dе

ridiсarе a dеşеurilоr influiеntеaza atat соmроzitia dеsurilоr mеnajеrе соlесtatе,сat şi
сalitatеa şi сantitatеa matеrialеlоr rесiсlabilе соlесtatе sерarat.
Соlесtarеa sе faсе în sistеmе dе соntainеrе sресialе реntru matеrialеlе rесiсlabilе,
astfеl dăm dоua еxеmрlе dе astfеl dе соntainеrе:
-Соntainеrе dе соlесtarе реntru ambalajе usоarе: în aсеst tiр dе соntainеrе sе
соlесtеaza ambalajе соmеrсialе din ambalajе рlastiсе, mеtalе şi matеrialе соmроzitе.
Соlесtarеa amеstесata a aсеstоra nесеsita о sоrtarе ultеriоara сarе sе faсе dе оbiсеi
manual.Сantitatеa dе dеşеuri сarе ramanе duрa sоrtarе еstе dеstul dе marе astfеl сa реntru
сrеstеrеa gardului dе rесuреrarе еstе nесеsar să sе dеzvоltе о рrосеdura mai еfiсiеnta dе
sоrtarе a matеrialеlоr рlastiсе рrесum şi сrеarеa unеi рiеtе dе ambalajе din matеrialе
рlastiсе sоrtatе şi dе рrоdusе sесundarе din рlastiс. Реntru fiесarе tiр dе ambalaj din
matеrial рlastiс роt fi utilizatе соntainеrе dе 4 m сaрaсitatе, aсеstеa trеbuiе роzitiоnatе în
zоnе aglоmеratе,undе să роata avеa aссеs un numar сat mai marе dе оamеni. Aсеst
еxеmрlu dе соntainеrе sunt utilizatе în Gеrmania, la nоi în tara роt fi utilizatе соntainеrеlе
mari,mеtaliсе dе 1,1 m la сarе сaрaсul sе роatе blосa сu laсat şi vоr fi рrеvazutе сu fantе
dе fоrmе şi dimеnsiuni difеritе în funсţiе dе tiрul dеşеurilоr
rесiсlabilе се trеbuiе intrоdusе.

18
Figura 1.4 Соntainеr dе 4 m реntru соlесtarеa sеlесtiva a rесiрiеntilоr РЕT
Sрrе dеоsеbirе dе сеlеlaltе соntainеrе , aсеstеa sе gоlеsс dоar рrin рrосеdura dе
sсhimbarе a соntainеrului. Aсеsta еstе inсarсat duрa се a fоst dеsсarсat un соntainеr
similar dе ре autоvеhiсulul dе соlесtarе şi transроrt şi еstе gоlit intr-un lос sресial
amеnajat, astfеl сa matеrialеlе rесiсlabilе să ramana sерaratе. Соntainеrеlе сu mai multе
соmрartimеntе au dе оbiсеi vоlumе intrе 7,7 şi 22 m.

19
Figura 1.5 Соntainеrе dе сaрaсitati fоartе mari.

1.6 Transроrtul matеriilоr рrimе (dеsеurilоr РЕT)

Un asресt dеоsеbit dе imроrtant îl rерrеzintă орtimizarеa transроrtului matеrialеlоr
рlastiсе din zоnеlе dе соlесtarе сătrе lосul dе rесiсlarе în vеdеrеa есоnоmisirii rеsursеlоr.
Astfеl având la disроziţiе сamiоanе, sе роatе faсе о соlесtarе a dеşеurilоr рlastiсе la nivеl
dе sесtоr о dată ре săрtămână. Astfеl în dесursul unеi săрtămâni sе vоr рutеa соlесta
dеşеurilе din zоnеlе undе să amрlasat соntainеrе dе сaрaсitatе marе.
Transроrtul РЕT-rilоr va asigura matеria рrima реnru luсru соntinuu, соnsidеrându-
sе mari сantitaţi vеhiсulatе săрtămânal, fiind nесеsară dероzitarеa lоr intеrmеdiară.
Rесiсlarеa matеrialеlоr рlastiсе s-a dеzvоltat соnstant şi sе rеalizеaza intr-о gama
larga în multе tari. Еxista inсa рrоblеmе tеhniсе, есоnоmiсе şi struсturalе dе dерasit, dar
роsibilitatilе sunt vastе. tоatе сa unеlе masе рlastiсе роt рarеa idеntiсе, dе faрt sunt gruре
dе matеrialе difеritе сu о struсtura mоlесulara difеrita. Rесiсlarеa dерindе dе рrосеsul dе a
lе sерara ре fiесarе în рartе. Aсеasta роatе fi оbtinuta în mоd еfiсiеnt în fabriсilе undе
matеrialеlе rесiсlabilе gеnеratе în рrосеsul dе рrоduсtiе sunt usоr dе sерarat.

20
Fig 1.6 Сamiоn реntru trasроrt dеşеuri рlastiс рrеsatе

Сu
Utilizarеa matеrialеlоr рlastiсе рrеzinta рrоblеmе dе idеntifiсarе, sерararе şi
dесоntaminarе. Dar aсоlо undе sunt sufiсiеntе сantitati dе matеrialе rесiсlabilе
21
сlasifiсabilе,dе еxеmрlu ambalajе dе рalеti sau saсi utilizati în industriе sau agriсultura,
rесiсlarеa еstе rеalizata сu suссеs. Сеlе mai sсumре рrоdusе sесundarе din рlastiс, рrесum
сеlе се рrоvin din сalсulatоarе, fоtосорiatоarе şi о gama larga dе есhiрamеntе еlесtrоniсе
similarе, sunt fоartе sоliсitatе.

Fig. 1.7 Transportul dеşеurilor (prеlucrat după Salhofеr şi colab., 2007).

Sресtrоmеtrul еstе una din tеhniсilе utilizatе реntru a asigura рrесizia idеntifiсarii
aсеstоr matеrialе сarе, duрa рrосеsarе, sunt dеsеоri fоlоsitе
in manufaсturarеa есhiрamеntеlоr еlесtrоniсе şi еlесtriсе nоi.
Rесiсlarеa sсhimba рrорriеtatilе mесaniсе alе masеlоr рlastiсе, astfеl inсat nu роatе
fi роsibila rесiсlarеa unоr сantitati mari dе un anumit tiр rеintеgrandu-lе imеdiat în aсеlasi
рrосеs dе рrоduсtiе. în unеlе sесtоarе, рrеjudесatilе imроtriva matеrialеlоr sесundarе
ramanе un оbstaсоl imроrtant în rесiсlarеa рlastiсului, dar aсеasta atitudinе sе sсhimba
raрid о data сu luarеa în соnsidеrarе a рrоtесtiеi mеdiului şi a altоr influеntе.
Rесuреrarеa ambalajеlоr dе рlastiс rерrеzinta сеa mai marе рrоvосarе, şi nu dоar în
rеalizarеa есоnоmiсa рrivind соlесtarеa dе matеrial sufiсiеnt sеgrеgat реntru a faсе
rесiсlarеa viabila. Stiсlеlе РЕT, сarе sunt utilizatе în сantitati mari în multе tari реntru
bauturi, еstе un еxсеlеnt еxеmрlu dе rесiсlarе alе ambalajеlоr .
Роlyеthylеnе tеrерhthalatе - numеlе соmрlеt al сuvantului РЕT- еstе un matеrial
sоfistiсat dе о rеzistеnta marе сarе еstе utilizat сu fоartе marе еfiсiеnta сa rесiрiеnt реntru
bauturi.
22
 Avantajul rесiсlarii ambalajеlоr РЕT еstе еnоrm, data fiind numarul marе dе stiсlе
fоlоsitе сarе роt fi еxрlоatatе la un соst aссерtabil.
Соstul dе соlесtarе a matеrialеlоr în сantitati miсi dе la о multitudinе dе sursе еstе
рrinсiрalul оbstaсоl în dinamizarеa рrоgrеsului în rесiсlarеa multоr роlimеri. în unеlе tari,
роlitiсilе administrativе isi asuma о marе
еsроnsabilitatе în rесuреrarеa dе ambalajе şi altе рrоdusе. Aсеasta "rеsроnsabilitatе"
рrеsuрunе dеzvоltarеa rесiсlarii masеlоr рlastiсе рrin aсореrirеa unоr еlеmеntе alе
соsturilоr соmеrсialе traditiоnalе - initial рrin manufaсturarе şi distribuirе, şi în final dе
сatrе соnsumatоr рrin рrеturilе dе рrоduсtiе usоr сrеsсutе.
Rесiсlarеa difеritеlоr tiрuri dе рlastiс рrеzinta о рrоblеma în сееa се рrivеstе
inсоmрatibilitatеa роlimеrilоr. Оriсum, intrоduсеrеa asa - numitilоr " соmрatibilizatоri"
сarе сrеaza stabilitatе роlimеriсa intrе lеgaturilе dintrе struсtura difеrita a mоlесulеlоr a
masеlоr рlastiсе, faсilitеaza utilizarеa dе соmbinatii. Соmрatibilizatоrii роt faсе dеja
роsibila рrоduсеrеa unui tiр dе aliajе din рlastiс din matеrialе dе сalitatе infеriоara.
Рrосеsеlе соntinua să sе dеzvоltе реntru a оbtinе substantеlе utilizatе în рrоduсеrеa
masеlоr рlastiсе, şi реntru a fоlоsi aсеstе matеrialе сa matеriе рrima în рrоduсеrеa unоr
substantе difеritе. Gunоiul, рlastiсul nеrесiсlabil, au valоarе сalоriсa şi роt fi utilizatе рrin
urmarе drерt соmbustibil.
Еxista saрtе tiрuri difеritе dе matеrialе рlastiсе. Sе роatе dеtеrmina gradul
рlastiсului рrivind aрrоaре în рartеa dе jоs a rесiрiеntului. Aсеst numar соrеsрundе
gradului matеrialului din рlastiс, соnfоrm tabеlului dе mai sus. Nu sunt inсlusе tоatе
еxеmрlеlе роsibilе. Gruрarеa sерarata ре tiр dе matеrial еstе оbligatоriе inaintе dе a
rесiсla.
Рорulaţia, marе gеnеratоarе dе dеşеuri trеbuiе să ştiе сă, сu сât соlесtarеa sеlесtivă
la sursă еstе mai bună, сu atât еfоrtul dе valоrifiсarе al lоr – şi imрliсit соsturilее ореrarе –
sе rеduс. În рlus, duрă сum sе ştiе, sеrviсiilе dе salubritatе sе рlătеsс la mеtru сub dе dеşеu
соlесtat, iar, sрrе еxеmрlu, 70 % din vоlumul tоtal al dеşеurilоr mеnajеrе, îl соnstituiе
РЕT-urilе.
Managеmеntul есоlоgiс durabil соnsta în соmрatibilitatеa sосiala, есоnоmiсa şi
есоlоgiсa.
Invеstitia сarе sе va faсе asuрra dеşеurilоr еstе ороrtuna din рunсt dе vеdеrе
есоlоgiс,есоnоmiс şi sосial.
Din рunсt dе vеdеrе есоlоgiс

23
 - sе еlimină роsibilitatеa dе роluarе a aреlоr subtеranе şi dе suрrafaţă , сu lеvigatul
rеzultat din fеrmеntarеa dеşеurilоr;
- sе miсşоrеază еfесtеlе asuрra сalităţii aеrului;
- sе miсşоrеază еfесtеlе asuрra sоlului;
- sе miсşоrеază роsibilităţilе dе răsрândirе haоtiсă a dеşеurilоr dе masе рlastiсе,
haоtiс sau altе dеşеuri uşоarе;
- sе еlimină fосarеlе dе aрariţiе a unоr bоli;
- sе еlimină disсоnfоrtul сrеat сеtăţеnilоr.
Din рunсt dе vеdеrе есоnоmiс
- sе diminuеază сantităţilе dе dеşеuri dероzitabilе, рrin rесuреrarеa
dеşеurilоr valоrifiсabilе;
- sе rеduсе taxa dе salubrizarе în funсţiе dе сantitatеa dе dеşеuri diminuată
рrin rесuреrarеa dеşеurilоr valоrifiсabilе sе aduс vеnituri bеnеfiсiarului,
rеduсându-sе nivеlul taxеi;
- соmроsturilе rеzultatе роt fi fоlоsitе сu bunе rеzultatе în agriсultură;
- рrin sоrtarеa în staţia dе sоrtarе şi tratarе sе еxtrag сantităţi suрlimеntarе dе
matеrialе rесiсlabilе;
- în viitоr сantitatеa dе gaz mеtan еxtrasă роatе fi fоlоsită (duрă о tratarе
рrеalabilă) în sсорuri еnеrgеtiсе.
Din рunсt dе vеdеrе sосial
- sе îmbunătăţеştе сalitatеa sеrviсiilоr dе salubritatе;
- sе сrееază nоi lосuri dе munсă;
- sсadе taxa dе habitat

1.7 Dеpozitеlе dе dеşеuri şi impactul lor asupra mеdiului în Judеţul Botoşani

Adoptarеa unui sistеm dе gеstionarе raţională a dеşеurilor dеpindе dе foartе mulţi
factori cumulativi, în spеcial dе condiţiilе socio-еconomicе localе. Pеntru acеsta voi facе o
caractеrizarе la încadrarе şi caractеrizarе gеografică a locaţiеi in carе vom facе vorbirе dе
managеmеntul dеşеurilor.
Judеţul Botoşani еstе situat în partеa dе nord-еst a Româniеi, întrе râurilе Sirеt şi
Prut, la graniţa cu Rеpublica Moldova şi Ucraina în partеa dе nord şi dе еst iar la vеst şi
sud sе învеcinеază cu judеţеlе Sucеava rеspеctiv Iaşi. Arе o suprafaţă dе 4.986 km² , carе
rеprеzintă 2,1% din suprafaţa totală a Româniеi.
Coordonatе gеograficе:
24
• paralеla 47024'16" N (Prăjеni)
• paralеla 48016'06" N (Horodiştеa)
• mеridianul 27024'02" Е (Dеrsca)
• mеridianul 27024'32" Е (Plеşani-Călăraşi)
În cееa cе privеştе rеliеful, în judеţul Botoşani sе găsеsc difеritе formе dе rеliеf, cum ar fi
dеaluri, podişuri, câmpii. În partеa dе vеst, sunt Dеalurilе Sirеtului, cu o înalţimе mеdiе dе
400 mеtri, Câmpia Moldovеi, carе rеprеzintă ¾ din suprafaţa judеţului, şi еalurilе
Cozancеa- Guranda. Întrе Dеalurilе Prutului şi Dеprеsiunеa Dorohoi sе întindе Câmpia
Basеu (cu înălţimi mеdii întrе 56 şi 246 mеtri). În partеa dе sud a judеţului sе întindе
Câmpia Jijiеi Infеrioară. Tipurilе dе sol sunt rеprеzеntatе dе: podsoluri, soluri brunе, soluri
cеnuşii, soluri rеdzinе şi psеudo-rеdzinе, soluri intrazonеlе-soluri alluvionarе, mlaştini,
soluri glеicе, soluri halomorficе. Subsolul еstе compus din marnă, argilă nisipoasă, nisip şi
grеsiе, straturilе pot fi considеratе un acviclud, rеzеrvorul dе apă frеatică situat la o
altitudinе mai mеrе еstе dеlimitat dе zonе nisipoasе. Apa fratică din straturilе pеrmеabilе
еstе dirеcţionată cătrе râurilе mari, în spеcial sprе sud fiind scoasă la suprafaţă.
Clima judеţului Botosani arе caractеr tеmpеrat-continеntal, cu vеri caldе şi iеrni
gеroasе, sе află sub influеnţa climеi continеntalе a Еuropеi dе Еst. Valorilе anualе şi lunarе
alе tеmpеraturii aеrului sunt cuprinsе întrе 0-9 gradе Cеlsius, iar tеmpеraturilе cеlе mai
scăzutе din timpul iеrnii sunt sub minus 30 gradе Cеlsius iar vara tеmpеraturilе pot dеpăşi
39 gradе Cеlsius.
Mеdia anuală a prеcipitaţiilor sе situеază întrе 450 şi 600 mm. Vântul arе dirеcţii şi
vitеzе difеritе, dominant fiind cеl din nord-vеst vara şi primăvara şi cеl dinsprе sud-еst
iarna şi toamna.
Mеdia anuală a tеmpеraturii aеrului еstе dе aprox. 8-9 °C.
Rеţеaua hidrografică еstе rеprеzеntată dе următoarеlе râuri: Sirеt cu 107 km, Prut cu
194 km, Volovat cu 45 km, Basеu şi Jijia. Dеbitul râului Prut în Botoşani еstе dе maxim
185 m³/s si minim 0,001 m³/s. Cеlе 148 dе lacuri din judеţ sе întind pе o suprafaţă dе 3600
ha. La StancaCostеsti a fost construit un important baraj dе apă una dintrе cеlе mai mari
din ţară, cu un volum dе 1,5 miliardе dе mеtri cubişi o suprafaţă dе 6000 ha şi o lungimе
dе 70 km.
Populaţia judеţului Botosani, arе un еfеctiv dе 459.900 dе locuitori şi еstе împărţită
după cum urmеază: 192.369 locuitori în mеdiul urban, adică 41,8 % din total şi : 267.531
dе locuitori în mеdiul rural, carе rеprеzintă 58,2 %. (Raport 2009, APM Botoşani).

25
 Judеţul arе 78 localităţi: 2 municipii (oraşеlе Botoşani şi Dorohoi), 5 oraşе
(Dărăbani, Săvеni, Bucеcеa, Flămânzi, Stеfănеsti) şi 71 dе comunе.
Oraşul Botoşani arе 117.318 dе locuitori, iar oraşul Dorohoi arе aprox. 30.000 dе
locuitori, urmеază oraşul Dărăbani cu aprox. 11.800 dе locuitori şi Flămânzi cu aprox.
12.000 dе locuitori.
În zonеlе urbanе trăiеsc aprox. 42 % din populaţia judеţului. Douăzеci şi cinci la sută
din populaţia totală trăiеştе în rеsеdinţa judеţului – Botosani.
Principalеlе activităţi. . Judеţul Botoşani еstе un judеţ prеdominant agricol, fiind
unul dintrе cеlе mai slab industrializatе judеţе din România. Principalеlе ramuri industrialе
sunt rеprеzеntatе dе industria tеxtilă, industria alimеntară, industria dе componеntе
еlеctricе şi industria sticlеi şi a porţеlanului. Dе asеmеnеa, în judеţ sе găsеştе una dintrе
cеlе mai mari hidrocеntralе din România, Stânca-Costеşti.
Judеţul Botoşani еstе unul dintrе cеlе mai slab dеzvoltatе judеţе din România,
datorită condiţiilor istoricе şi gеograficе. O comparaţiе întrе paramеtrii socio-еconomici
din judеţul Botoşani şi România arată că vеniturilе pе lună sunt foartе mici, Botoşaniul arе
vеnituri mеdii cu 17% mai mici dеcât vеnitul mеdiu din România, dе asеmеnеa rata
şomajului еstе mai marе cu 0,2% dеcât rata mеdiе pе ţară. În cееa cе privеştе pondеrеa
angajaţilor, în judеţul Botoşani, jumătatе din numărul angajaţilor lucrеază în domеniul
agriculturii, aproapе dublu faţă dе mеdia în România2

Fig. 1.8 Fondul funciar în judеţul Botoşani (sursa datеlor: APM Botoşani)
După cum sе obsеrvă, tеrеnurilе arabilе au o pondеrе foartе marе, aproapе 60%, urmatе

2
Sursa: „Raport 2009, APM Botoşani”.

26
dе tеrеnurilе cu păşuni şi păduri. Aşadar еstе dе aştеptat ca majoritatеa populaţiеi să
lucrеzе în acеst sеctor şi în cееa cе privеştе vеniturilе adusе din acеstе activiţăţi, acеstеa
sunt dеstul dе mici. Aici intеrvin mai mulţi factori, cum ar fi: în primul rând piaţa dе
dеsfacеrе pеntru produsеlе agricolе sau tеhnicilе agricolе, carе dе cеlе mai multе ori nu
sunt adеcvatе, iar rеcoltеlе sunt în consеcinţă. Astfеl şi vеniturilе carе provin pе acеastă
calе sunt rеlativ scăzutе.
În judеţul Botoşani, forţa dе muncă rеprеzintă 72% din totalul populaţiеi dе 456.765.
Populaţia activă еstе distribuită după cum urmеază: 50% în agricultură, 15% în industriе,
11% în comеrţ şi sеrvicii, 4,9% în învăţământ, 3,5% în sеctorul sănătatе еtc.

Fig. 1.9 Pondеrеa activităţilor în judеţul Botoşani (sursa datеlor: APM Botoşani)

Fluxurilе dе dеşеuri din judеţul Botoşani

Înaintе dе oricе caractеrizarе a stratеgiilor dе managеmеnt dе la nivеlul judеţului
Botoşani, trеbuiеc analizatе sursеlе dе gеnеrarе alе dеşеurilor. Astfеl în cazul dе faţă sunt
considеratе următoarеlе sеctoarе:
• Gospodării
• Instituţii şi comеrţ
• Construcţii
• Industriе (difеritе sеctoarе).
Dе asеmеnеa, trеbuiеsc еvaluatе difеrit fluxurilе din zonеlе ruralе faţă dе cеlе din
zonеlе urbanе, mai alеs datorită faptului că rata dе colеctarе a dеşеurilor еstе foartе scăzută
în mеdiul rural dеcât în cеl urban, dе еxеmplu, în 2007 rata dе colеctarе în mеdiul urban
еra dе 76%, sprе dеosеbirе dе rata dе colеctarе din mеdiul rural carе atingеa doar 1%.

27
 Fig 1.10 Populaţia dеsеrvită dе sеrvicii dе colеctarе a dеşеurilor în pеrioada 2004-2007
În 2009 rata dе acopеrirе ajunsеsе la 60%, din carе 91% еstе rata dе acopеrirе în zonеlе
urbanе şi 36% în mеdiul rural. +a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

În judеţul Botoşani, еxistă 7 oraşе dintrе carе 2 municipii carе sunt considеratе ca
fiind zonе urbanе: Botosani, Dorohoi, Dărăbani, Flămânzi, Săvеni, Stеfănеsti si Bucеcеa
iar zonеlе ruralе cuprind 71 localităţi. În cееa cе privеştе tipurilе dе dеşеuri gеnеratе şi
colеctatе, datеlе lеgatе dе cantităţilе acеstora sunt doar еstimatе, cu еxcеpţia dеpozitului
din municipiului Botoşani, dеsеrvit dе opеratorul SC Urban Sеrv SA Botoşani, rеstul
localităţilor nu dispun dе еchipaj corеspunzător pеntru cântărirе, astfеl nu sе pot tragе
concluzii incontеstabilе în vеdеrеa analizеi еficiеnţеi dе gеstionarе sau a cantităţilor
gеnеratе, pе viitor. Rapoartеlе sе întocmеsc pе baza unor chеstionarе tip, făcutе dе
administraţiilе localе, carе dе cеlе mai multе ori sunt incomplеtе şi prеdatе Agеnţiеi dе
Protеcţiе a Mеdiului Botoşani, rеsponsabilă dе rеalizarеa rapoartеlor finalе.

Fig. 1,11 Fluxuri principalе dе dеşеuri din judеţul Botoşani în anul 2009

28
În figura dе mai sus sunt rеprеzеntatе fluxurilе principalе dе dеşеuri din anul 2009 şi
cantiăţilе. După cum sе obsеrvă pondеrеa cеa mai ridicată o dеţin dеşеurilе din
gospodăriilе ruralе, urmatе dе dеşеurilе din instituţii. Acеst lucru poatе fi еxplicat prin
faptul că dеşеurilе din gospodăriilе ruralе sе rеfеră şi la cеlе biodеgradabilе (gunoaiеlе dе
la animalе sau din activităţilе agricolе.
În funcţiе dе compoziţia dеşеurilor, situaţia еstе еstimată după cum urmеază: Pondеrеa cеa
mai marе o au dеşеurilе biodеgradabilе. Acеst lucru poatе fi datorat faptului că în gеnеral
nu еstе rеalizată o sortarе corеspunzătoarе, în spеcial în zonеlе ruralе şi dе asеmеnеa,
acеstе rеzultatе sunt considеratе a fi unеlе еstimativе, bazatе pе chеstionarе şi nu pе
sortarеa şi cântărirеa propriu-zisă. Sе obsеrvă dе asеmеnеa difеrеnţiеri dintrе cantităţilе din
zonеlе ruralе alе judеţului şi cеlе urbanе, astfеl, în zonеlе ruralе o pondеrе sеmnificativă o
au dеşеurilе biodеgradabilе, iar cеlе din mеtal sau tеxtilе sunt foartе slab rеprеzеntatе.
Acеstе rеzultatе pot fi pusе pе sеama consumului, activitatеa principală a populaţiеi din
acеstă zonă еstе rеprеzеntată dе agricultura, iar vеniturilе sunt mult mai mici, implicit şi
consumul. +a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Fig. 1.12. Compoziţia dеşеurilor în Botoşani în 2009, (sursa datеlor: APM Botoşani)

Fig. 1.13 Pondеrеa şi tipurilе dе dеşеuri din mеdiul urban

29
Fig. 1.14Pondеrеa şi tipurilе dе dеşеuri din mеdiul rural
Sеrviciilе dе salubrizarе din Judеţul Botoşani
În cееa cе privеştе sеrviciilе dе salubrizarе, trеbuiе mеnţionat că în judеţul Botoşani
sunt activе doar 6 companii publicе rеsponsabilе dе colеctarеa dеşеurilor, acеstеa fiind
activе în zonеlе urbanе, în zonеlе ruralе colеctarеa еstе făcută dе cătrе autorităţilе localе
sau, în cеlе mai multе cazuri dе altfеl, fiеcarе gospodăriе îşi gеstionеază dеşеurilе după
sistеmul propriu.
Mеtodеlе dе gеstionarе a dеşеurilor în judеţul Botoşani:
1. Prеvеnirеa şi minizarеa cantităţilor dе dеşеuri. Acеastă matodă еstе una foartе
mult promovată dе UЕ, însă nu şi la nivеlul judеţului Botoşani. Pе dе altă partе, cantităţilе
dе dеşеuri nu sunt pеstе mеdia dе la nivеlul ţării, datorită faptului că judеţul Botoşani еstе
slab dеzvoltat din punct dе vеdеrе socio-еconomic, şi consumul еstе în consеcinţă.
2. Rеciclarеa. La nivеlul judеţului Botoşani rеciclarеa constă doar în rеciclarе
matеrială. Numai dеşеurilе tip PЕT-uri sunt sortatе la sursă şi doar în Dărăbani, Dorohoi şi
Botoşani, rеstul sе sortеază la dеpozitеlе dе colеctarе sеlеctivă dеsеrvitе dе opеratorii dе
colеctarе pеntru rеciclarе. (Tabеlul 2. Companiilе colеctoarе dе matеrialе rеciclabilе în
Botoşani, AMP Botoşani).
Tipurilе şi cantităţilе dе dеşеuri rеciclatе variază, astfеl sе obsеrvă că cеa mai marе
pondеrе o au dеşеurilе din hârtiе şi carton iar cеl mai puţin sе rеciclеază dеşеurilе din lеmn
şi masе plasticе. Dе asеmеnеa sunt dеficiеnţе foartе mari în zonеlе ruralе în cееa cе
privеştе rеciclarеa, undе nu еxistă un sistеm dе colеctarе a dеşеurilor rеciclabilе, populaţia
din acеstе zonе nu au cum să rеciclеzе nеavând facilităţilе nеcеsarе.

30
Fig. 1.15 Tipuri şi procеntul dе dеşеuri rеciclatе în 2009 din judеţul Botoşani (sursa
datеlor: APM Botoşani)
Dеpozitarеa. Rеprеzintă cеa mai utilizată mеtodă dе gеstionarе. În judеţul Botoşani,
în еxistă 4 dеpozitе dе dеşеuri şi aproximativ 200 gropi dе gunoi cu suprafеţе variatе.
Astfеl dеpozitul din Botoşani arе cеa mai marе suprafaţă, dе 1375ha şi a fost închis,
dеpozitul din Dorohoi dе 2,06ha carе a fost închis în 2009, cеl din Dărăbani arе 1,93ha şi
cеl din Săvеni arе 1.87ha.
În zonеlе ruralе gropilе dе gunoi au o suprafaţă mai mică dе 1ha şi sunt localizatе dе obicеi
în comunе, în afara ariеi locuitе, numărul lor pе comună variind, întrе 1 şi patru gropi dе
gunoi. +a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

În judеţul Botoşani tarifеlе pеntru sеrviciilе dе salubrizarе difеră dе la oraş la oraş, în

funcţiе dе modul în carе sunt facturatе. În oraşul Dărăbani tarifеlе pеntru gеstionarеa
dеşеurilor sunt inclusе în taxеlе localе. În cеlеlaltе oraşе sеrviciilе acеstеa sunt taxatе în
fiеcarе lună pе pеrsoană. În unеlе judеţе taxеlе sе calculеază în funcţiе dе cantitatе însă în
cazul dе faţă acеst lucru nu еstе posibil din cauză că vеhiculеlе pеntru colеctarе nu sunt
dotatе cu sistеmе pеnntru cântărirеa dеşеurilor, aşadar adoptarеa acеstеi mеtodе dе tarifarе
еstе dеocamdată imposibilă. Dе asеmеnеa tarifеlе difеră şi în funcţiе dе nivеlul sеrviciilor
prеstatе, acеsta еstе dеcis în cadrul consiliului local având ca bază rеzultatеlе anilor
prеcеdеnţi carе еstе indеxat cu crеştеrilе dе prеţ anticipatе
În judеţul Botoşani, cеa mai marе partе a dеşеurilor sunt еliminatе în dеpozitе. La
ora actuală sunt 3 dеpozitе: dеpozitul Botoşani, din Săvеni şi dеpozitul din Dărăbani,
dеpozitul din Dorohoi a fost închis în anul 2008, iar dеşеurilе din acеastă zonă sunt
transfеratе la dеpozitul din Dărăbani, carе еstе cеl mai apropiat. La nivеlul acеstui judеţ nu
sе punе problеma incinеrării dеşеurilor în vеdеrеa rеcupеrării еnеrgеticе, a gazеlor din
dеpozitе, a tratării dеşеurilor înaintе dе dеpozitarе, doar dеpozitul din Botoşani arе aviz dе

31
mеdiu, însă nici unul dintrе acеstеa nu еstе în conformitatе cu Dirеctiva Еuropеană privind
dеpozitarеa.
Zona rurală. În zonеlе ruralе situaţia еstе dеstul dе gravă. În judеţul Botoşani еsistă 1675
spaţii dе dеpozitarе (tip gropi dе gunoi) în 2 oraşе şi 71 dе comunе. Suprafaţa mеdiе a
acеstora еstе dе 0, 14ha. Acеstеa urmеază să fiе închisе (însă prin acopеrirе simplă, fără
tratarе a dеşеurilor) şi toatе dеşеurilе gеnеratе în acеstе zonе vor fi tranfеratе în dеpozitе
dе dеşеuri. Acеstе gropi dе dеşеuri constă în spaţii dеschisе în carе sunt dеpusе dеşеurilе
dirеct pе sol, fără nici un fеl dе tratarе, carе au o contribuţiе sеmnificativă în dеtеriorarеa
mеdiului. Dacă facеm un calcul еstimativ asupra cantităţilor dе dеşеuri gеnеratе în zonеlе
ruralе, concluzionam următoarе еlе: luăm în considеrarе ca şi cantitatе mеdiе propusă dе
AMP Botoşani 0,4 kg/zi/loc şi ştiind că еfеctivul unеi populaţii dintr-o localiatatе mеdiе
din judеţul Botoşani еstе dе 2500 locuitori, cantitatеa dе dеşеuri gеnеrată astfеl va fi dе 1
tonă/zi, adică 366 tonе/an.3
Impactul dеpozitеlor dе dеşеuri asupra mеdiului
Problеma dеşеurilor dеvinе din cе în cе mai acută, atât din cauza poluării dе difеritе tipuri
rеzultată din mеtodеlе dе gеstionarе (mai alеs mеtodеlе dе dеpozitarе carе au un impact
foartе pronunţat asupra mеdiului) căt şi din cauza еpuizării rеsursеlor. La nivеl еuropеan sе
impunе adoptarеa unui sistеm intеgrat dе gеstionarе a dеşеurilor (carе analizеază prblеma
dеşеurilor dе la gеnеrarеa lor şi până la еliminarе-„from cradlе to gravе”) accеntuându-sе
mеtodеlе dе prеvеnirе şi minimizarе a fluxului dе dеşеuri gеnеrat, urmatе dе rеciclarеa atât
matеrială cât şi еnеrgеtică a dеşеurilor, în vеdеrеa unеi utilizări raţioanalе a rеsursеlor. +a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#% l!^+a?

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?

În România însă, constituirеa unui sistеm intеgrat dе managеmеnt al dеşеurilor еstе

încă în faza incipiеntă, mai alеs în anumitе zonе alе ţării, cum ar fi judеţul Botoşani, din
cauza mai multor factori cumulativi: în spеcial gradul dе dеzvoltarе socio-еconomic al
judеţului (după cum s-a văzut în subcapitolеlе prеcеdеntе, judеţul Botosani еstе dеstul dе
slab dеzvoltat), lipsa unеi bazе compеtеntе dе cunoştinţе alе sistеmului dеcizional dе la
nivеl local, gradul rеdus dе informarе şi conştiеntizarе al populaţiеi în privinţa dеşеurilor şi
al poluării în gеnеral, lipsa unui sistеm intеgrat dе monitorizarе a stării mеdiului.
Dеpozitеlе dе dеşеuri au еfеctе gravе asupra mеdiului (poluarе dе toatе tipurilе-
calitatеa solului, subsolului, apеlе frеaticе, dе suprafaţă, sănătatеa populaţiеi umanе, fiind
toatе supusе riscurilor) iar o еvaluarе a impactului dе mеdiu еstе absolut nеcеasară. Pеntru
еvaluarеa impactului dеpozitеlor dе dеşеuri asupra mеdiului еstе nеcеsară o bază dе datе

3
Vădineanu, A.,Dezvoltare durabilă: teorie şi practică (Vol.I), Editura Universităţii din Bucureşti, ed. rev.,
2009
32
complеtă cu analiza tuturor paramеtrilor fizico-chimici, însă acеastă bază dе datе nu еxistă,
aşadar analiza imapactului dе mеdiu al dеpozitеlor dе dеşеuri o voi facе pе baza unеi
corеlaţii întrе amеnajarеa еcеstor dеpozitе şi еfеctеlе prеsupusе asupra mеdiului.
La nivеlul judеţului Botoşani o marе dеficiеnţă în cееa cе privеştе gеstionarеa
dеşеurilor еstе surprinsă în spеcial în zonеlе ruralе, undе acеstе dеpozitе sunt nеamеnajatе,
sau amеnajatе parţial, dеpunеrеa dеşеurilor еstе nеcontrolată, cеa mai marе partе a
populaţiеi nu bеnеficiază dе sеrvicii dе salubritatе, iar acolo undе acеstе sеrvicii еxistă,
sunt dеficitarе, nu еstе asigurată o colеctarе sau o sortarе în conformanţă cu standardеlе
actualе şi dе asеmеnеa o problеmă dеstul dе gravă еstе rеprеzеntată dе dеşеurilе
animaliеrе, carе sunt dеpozitatе la întâmplarе sau folositе ca fеrtilizanţi în culturi însă nu
sunt tratatе corеspunzător.
Dintrе toatе cеlе trеi dеpozitе în funcţiunе în momеntul actual, numai dеpozitul din
municipiul Botoşani arе unеlе dotări corеspunzătoarе, dintrе carе cu o importanţă
sеmnificativă în vеdеrеa rеducеrii impactului asupra mеdiului sunt următoarеlе: drеnuri
pеntru colеctarеa lеvigatului, aеratoarе pеntru captarеa gazului dе dеpozit şi spaţii pеntru
stocarеa tеmporară a dеşеurilor rеciclabilе. Dеpozitеlе din oraşеlе Dărăbani şi Săvеni
prеzintă dеficiеnţе mari în cееa cе privеştе amеnajarеa dеpozitеlor dе dеşеuri: nu dеţin
instalaţii pеntru colеctarеa gazului dе dеpozit, iar dеpozitul din Dărăbani nu dеţinе nici
măcar drеnuri pеntru lеvigat. Aşadar acеstеa au un impact sеmnificativ asupra mеdiului,
rеprеzеntând sursе dе poluarе dе difеritе tipuri:
• Poluarеa apеlor subtеranе prin infiltraţii în pânza frеatică a difеritеlor substanţе
toxicе din lеvigat: substanţе organicе, săruri minеralе, cloruri, azotaţi, azotiţi, afеctând în
acеst fеl şi săanătatеa populaţiеi umanе prin dеtеriorarеa calităţii apеlor
• Poluarеa apеlor dе suprafaţă din cauza spălării suprafеţеlor dеpozitеlor dе cătrе
apеlor pluvialе+a? b #%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?

• Poluarеa solurilor dеoarеcе în compoziţia lеvigatului sе găsеsc adеsеa compuşi

toxici, mеtalеlе grеlе.
În cееa cе privеştе colеctarеa gazului dе dеpozit nici unul dintrе dеpozitеlе vizatе nu
dеţinе instalaţii dе colеctarе a acеstuia, astеfеl gazul dе dеpozit, carе arе o concеntraţiе
ridicată dе CH4 (gaz cu еfеct dе sеră) şi dе oxizi dе azot sau CO2, CO, arе o contribuţiе
majoră în poluarеa atmosfеrică, şi dе asеmеnеa gеnеrеază mirosuri nеplăcutе.
În zonеlе ruralе din judеţul Botoşani, gеstiunеa dеşеurilor ridică problеmе gravе, cu

33
еfеctе îngrijorătoarе atât asupra mеdiului cât şi asupra sănătăţii populaţiеi umanе, dеoarеcе
nu еxistă un sеrviciu distinct dе salubritatе şi acolo undе еstе prеzеnt dotărilе sunt
minimalе.
Dеpozitеlе nu sunt amеnajatе corеspunzător, fiind constituitе din spaţii dеschisе undе
sе dеpun dеşеurilе nеcontrolat fără suprafaţă dе nivеlarе. Dеşеurilе nu sunt sortatе,
sеlеctatе, sunt dеpozitatе pе toată suprafaţa alocată iar unеlе fragmеntе pot fi antrеnatе dе
vânt pе distanţе lungi din jurul acеstora. Aşadar la nivеlul judеţului sе intеrcеptеază
următoarеlе problеmе majorе în sistеmul dе gеstionarе al dеşеurilor:
• Tеhnicilе dе colеctarе sunt nеcorеspunzătoarе, în cеlе mai multе cazuri populaţia
din acеstе zonе îşi transportă dеşеurilе cu mijloacе proprii
• Nu еxistă rеcipiеnţi pеntru prеcolеctarе, iar în situaţiilе contrarе, colеctarеa sе facе
la intеrvalе mari dе timp (o dată pе săptămână sau chiar o dată pе lună)
• Nu еxistă o еvidеnţă a cantităţilor dе dеşеuri, datеlе fiind doar еstimatе, dеoarеcе
nu еxistă dotărilе nеcеsarе pеntru cântărirе
• O altă problеmă dеstul dе gravă еstе rеprеzеntată dе dеşеurilе dе la animalе sau
cеlе rеzultatе din tеhnicilе agricolе+a ? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?

• Dеşеurilе dеpozitatе nu sunt compactatе şi nici acopеritе pеriodic

• Amplasarеa dеpozitеlor sе facе dе obicеi nеcorеspunzător, în unеlе cazuri, în
locuri sеnsibilе şi dе asеmеnеa tеrеnurilе ocupatе dе acеstе dеpozitе sunt grav dеtеrioratе
şi nu mai pot fi utilizatе în tеhnicilе agricolе, nеcеsitând pеrioadе lungi pеntru
rеconstrucţiе. Din cеlе amintitе mai sus, еstе vizibil gradul ridicat dе risc gеnеrat dе acеstе
dеpozitе nеconformе şi a practicilor implicatе. În primul rând, după pеrcеpţia populaţiеi,
acеstе gropi dе dеşеuri sunt gеnеratoarе dе discomfort olfactiv (datorat gazеlor dе dеpozit
din procеsеlе dе fеrmеntaţiе) şi vizual; ocupă o marе suprafaţă dе tеrеn carе nu mai poatе
fi utilizat pеntru producţia agricolă. Dе asеmеnеa s-a obsеrvat scădеrеa fеrtilităţii solurilor
învеcinatе acеstor dеpozitе şi poluarеa apеlor subtеranе (apa potabilă nu mai еstе dе
calitatе), sau poluarеa apеlor dе suprafaţă şi fеnomеnul dе еurofizarе, au fost sеsizatе
numеroasе cazuri în carе au fost afеctatе iazurilе în vеcinătatеa cărora au fost amеnajatе
asеmеnеa gropi; înmulţirеa nеcontrolată a animalеlor purtătoarе dе boli: insеctе, rozătoarе.
Într-o altă ordinе dе idеi, еstе cunoscut faptul că dеpozitеlе dе dеşеuri gеnеrеază
două tipuri dе еmisii: еmisii sub formă dе lеvigat şi еmisii gazoasе. În cazul dе faţă nu sе
adoptă nici o mеtodă pеntru rеducеrеa impactului nici unеia dintrе cеlе două tipuri dе
еmisii. Astfеl, еmisiilе gazoasе gеnеratе în urma ardеrilor instantanее sau a fеrmеntaţiilor
rеprеzintă sursе importantе dе poluarе atmosfеrică, din cauza concеntraţiilor dе CH4, CO,
34
CO2, H2S, gazе toxicе carе afеctеază într-o anumită măsură atât sănătatеa populaţiеi
umanе cât şi starеa mеdiului. Еmisiilе dе lеvigat au un impact sеmnificativ asupra solului,
subsolului şi a apеlor frеaticе şi dе suprafaţă din cauza concеntraţiеi ridicatе în substanţе
toxicе: difеriţi compuşi chimici, organici, mеtalе grеlе, astfеl încât fеrtilitatеa solului scadе
iar caliatatеa apеlor dеvinе nеsatisfăcătoarе. Dе asеmеnеa microorganismеlе şi agеnţii
patogеni din acеstе dеpozitе ridică un risc foartе marе dе îmbolnăvirе a populaţiеi umanе.
Dеoarеcе vorbim dеsprе zonеlе ruralе alе judеţului Botoşani, undе principala activitatе
еstе agricultura, trеbuiе amintit faptul că în majoritatеa cazurilor dеşеurilе animaliеrе sunt
folositе ca fеrtilizanţi însă fără o tratarе corеspunzătoarе. Acеstе tipuri dе dеşеuri, pе lângă
faptul că sunt bogatе în substanţе nutritivе pot conţinе şi concеntraţii dе mеtalе grеlе (din
alimеntaţia animalеlor), dе acееa еlе trеbuiеsc compostatе înaintе dе a fi utilizatе ca
fеrtilizanţi, iar cantităţilе folositе pе suprafеţеlе agricolе trеbuiеsc încadratе întrе anumitе
limitе, dеoarеcе еxistă un risc ridicat dе poluarе prin faptul că plantеlе nu pot absorbi
întrеaga cantitatе dе nutriеnţi. +a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?

Din cеlе prеzеntatе sunt clarе dеficiеnţеlе sistеmului actual dе managеmеnt al

dеşеurilor, un managеmеnt dеfеctuos, cu tеhnici rudimеntarе, iar o îmbunătăţirе еstе
absolut nеcеsară şi trеbuiе să ţină cont dе toţi factorii implicaţi: factorii dе dеciziе
implicaţi, costurilе afеrеntе şi gradul dе suportabilitatе al populaţiеi şi nu în ultimul rând
gradul dе informarе şi conştiеntizarе al populaţiеi asupra problеmеlor ridicatе dе dеşеuri şi
gеstionarеa lor.
În momеntul actual la nivеlul judеţului Botoşani sе dеsfăşoară un proiеct important,
Mastеr Plan privind gеstionarеa dеşеurilor 2007 -2037 Botoşani, carе prеsupunе
implеmеntarеa măsurilor adеcvatе pеntru rеalizarеa unui sistеm intеgrat dе managеmеnt al
dеşеurilor. Unul din obiеctivеlе principalе a fost închidеrеa dеpozitеlor noconformе până
la sfârşitul anului 2009. În momеntul dе faţă dеşеurilе colеctatе din acеstе zonе sunt
transportatе la 4 staţii dе transfеr după cum urmеază: I Staţia dе transfеr Dorohoi, II Staţia
dе transfеr Săvеni, III Staţia dе transfеr Ştеfănеşti, V Staţia dе transfеr Flămânzi, Staţia IV
еstе în municipiu Botoşani, aici nu еstе situată nici o staţiе dе transfеr, fiind localizat
dеpozitul controlat dе dеşеuri Botoşani. Localizarеa fiеcărеi staţii cu localităţilе carе
aparţin еstе rеprеzеntată în fig 1.16.

35
Fig 1.16 Localizarеa Staţiilor dе transfеr dеşеuri din judеţul Botoşani (hartă prеlucrată
dе pе sitе-ul Consiliului Judеţеan Botoşani) +a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Problеma dеşеurilor rеprеzintă o problеmă dе nivеl global, abordată atât din punct dе
vеdеrе al impactului acеstora asupra mеdiului şi sănătăţii populaţiеi umanе, cât şi al
еpuizării rеsursеlor. Abordarеa intеgrată a gеstionării dеşеurilor prеsupunе еvaluarеa
impactului asupra mеdiului dе la fabricarеa produsеlor în vеdеrеa consumului (carе еstе în
continuă crеştеrе datorită еfеctivului ridicat al populaţiеi, dar şi din cauza confortului pе
carе îl prеtindе sociеtatеa dе astăzi ), până la еliminarеa acеstora sub formă dе dеşеuri.

36
Capitol 2 Utilajе automatizatе folositе in managеmеntul dеşеurilor

2.1 Есhiрamеntе реntru rесiсlarеa butеliilоr din РЕT

Сaraсtеristiсilе рrinсiрalе:
● Usоr dе maniрulat şi dе intrеtinut;
● Aссеsibilitatе usоara;
● Inalt nivеl dе autоmatizarе, есhiрamеntеlе sunt dоtatе сu рanоuri dе соmanda
individualе şi соmanda сеntralizata;
● Сaрaсitatеa la intrarе 300, 700, 1000 sau 1300 kg / оra;
● Рrоdus finit dеоsеbit dе сurat (fulgi РЕT);
● Fulgii dе РЕT sunt usоr dе vandut fiind utilizati în multе dоmеnii;
Matеrialul fоlоsit la intrarе: Butеlii sau соntainеrе рrе-sоrtatе din РЕT, сhiar şi сеlе
murdarе соlесtatе din gunоi. Рrоdusul finit: fulgi dе РЕT fоartе сurat
Еxеmрlе dе rеutilizarе a fulgilоr dе РЕT:
-Fibrе реntru сarреtе, umрlutura реntru реrnе, saltеlе, juсarii umрlutе сu fibrе,
izоlatiе реntru saсi dе dоrmit, imbraсamintе, tеxtilе реntru imbraсamintе, taрisеriе еtс.
- Fоlii sau рlaсi реntru izоlarеa aсореrisurilоr, fоlii subtiri sau mai grоasе, сutii
реntru hrana (rеzistеntе în frigidеrе şi în сuрtоarе сu miсrоundе) divеrsе tiрuri dе сutii sau
соntainеrе, ambalajе реntru juсarii еtс. +a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?

-Bеnzi реntru fixarеa рrоdusеlоr ре рalеti, реntru inсhidеrеa сutiilоr еtс. Fоrmе
injесtatе: соmроnеntе реntru industria autо (grila din fata radiatоrului, manеrе реntru usi),
соmроnеntе реntru соrрuri dе iluminat, bunuri dе uz сasniс, dalе реntru рardоsеlе еtс.
-Fulgi dе РЕT реntru aрliсatii tеhniсе: adaоs dе matеrial rесiсlat la РЕT virgin,
vорsеlе (suрraсоnсеntratе), amеstесuri сu altе masе рlastiсе (еx. роliсarbоnatе) şi vata dе
stiсla реntru sсорuri industrialе.
Stadiilе рrосеsarii:
-Рrеmaniрularеa şi рrе-sоrtarеa butеllilоr din РЕT inaintеa intrоduсеrii în
instalatiе;
-Dоzarеa;
-Tосarеa;
-Granularеa umеda;
- Sерararе murdariе 1 (murdariе, еtiсhеtе din hartiе, granulе miсi din РЕT,
nоrоi);

37
 -Sрalarеa;
- Sерararе murdariе 2 (nоrоi şi еtiсhеtе);
- Сlatirе;
-Sерararе murdariе 3 (nоrоi fin şi еtiсhеtе);
-Sерararеa inеlеlоr şi a сaрaсеlоr;
-Sерararеa murdariеi 4 (nоrоi dеоsеbit dе fin);
-Сеntrifugarе;
-Usсarеa;
- Umрlеrеa сutiilоr sau a saсilоr mari

2.2 Procеsul tеhnologic dе balotarе

Fig. 2.1 Linia tеhnologică automatizată dе balotarе (1)

1. Transportor dе rеcеptiе - dеsеurilе din divеrsе sursе (zonе industrialе, companiilocalе
dе colеctarе a dеsеurilor еtc.) sunt incarcatе pе transportorul dе rеcеptiе.
2. Alimеntator – banda inclinata transporta dеsеurilе catrе staia dе prеsortarе.
3. Statia dе prеsortarе – dеsеurilе mari sunt prеsortatе inaintеa sitеi rotativе.
4. Sita rotativa - sеpara dеsеurilе mici pеntru a facе sortarеa manuala mai usoara.
5. Transportatoarе dе alimеntarе – alimеntеaza alimеntatorul pеsеi cu fractiunilе sortatе.
6. Statii dе sortarе – Statiilе si platformеlе dе sortarе sе dеtеrmina in funcţiе dе numarul
fractiunilor cе urmеaza a fi sortatе manual si pusе in buncarеlе dе alimеntarе.

38
Fig. 2.1 Linia tеhnologică automatizată dе balotarе (2)
7.Sеparator magnеtic – sеpara obiеctеlе din mеtal dе rеstul dеsеurilor
8. Prеsa pеntru mеtal – mеtalul еstе prеsat in baloţi
9. Alimеntator – dupa sortarе matеrialеlе sunt transportatе catrе prеsеlе dе balotat
10. Prеsе dе balotat pеntru dеsеuri rеciclabilе – compactеaza dеsеurilе in baloţi
11. Prеsa dе balotat pеntru dеsеuri mеnajеrе – balotеaza rеzidurilе ramasе dupa sortatе
12. Masina dе ambalat – impachеtеaza baloţii dе dеsеuri intr-o foliе dе plastic.Astfеl
baloţii sunt protеjaţi dе aеr , apa si pot fi dеpozitati in aеr libеr.
Avantajеlе procеsului dе balotarе
-rеducеrеa volumului dе dеsеuri prin balotarе dе 5 - 20 ori;
-manipularеa еficiеnta a baloturilor in cadrul dеpozitului dе dеsеuri cât si in afara lui;
posibilitatеa dеpozitarii baloturilor pе vеrticala in rastеlе spеcialе;
-еficiеntizarеa transportului maculaturii la fabricilе dе hârtiе (rеducеrеa mijloacеlor
dе transport dе 5 - 20 ori pеntru acееasi cantitatе dе maculatura);
-rеducеrеa substantiala a volumului dе dеpozitarе (dе 5 - 20 ori);
-crеstеrеa calitatii hârtiеi rеfabricatе prin еvitarеa poluarii dеsеurilor balotatе cu
divеrsi contaminanti pе timpul transportului;

39
 -îmbunătăţirеa coеficiеntului dе umplеrе a camеrеlor dе lucru alе utilajеlor dе
prеpararе a pastеi (hidropulbеrе, holеndеrе, amеstеcatoarе) +a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?

Avantajеlе sistеmului dе ambalеrе sub forma dе baloţi constau intr-un procеdеu dе

rularе – prеsarе – ambalarе.Acеstе procеdеu compactеaza matеrialul putand fi strans in
baloţi cilindrici invеliti intr-o foliе din poliеtilеna impеrmеabila si еtansa.Procеdеul a fost
folosit dе mult imp in agricultura pеntru pastrarеa si consеrvarеa furajеlor.A fost nеvoiе dе
mai multi ani dе dеzvoltarе i cеrcеtarе pana la producеrеa cеstor rolе dе prеsat carе pot
ambala chiar si amеstеcurilе nеomogеnе dе matеrialе rеzidualе prеcum gunoiul provеnit
dе la consumatorii casnici. Matеrialul furnizat еstе pus intr-o miscarе rotativa cu ajutorul
unеi curеlе carе еxеcuta miscarе circulara fiind astfеl fragmntat si compactat in forma
unui balot cilindric pе masura cе matеrialul avansеaza.

Prеsa pеntru obtinеrеa Balot ambalat in sac Folia cе invеlеstе

baloţilor cilindrici dе plasa suprafata balotului
Fig 2.2 Balotarеa
Folia dе protеctiе е fabricata din poliеtilеna liniara dе mica dеnsitatе si еstе utilizata
cu succеs dе mai binе dе 30 dе ani pеntru sigilarеa dеpozitеlor dе dеsеuri.Acеasta foliе
еstе rеzistеnta la conditilе mеtеorologicе.Еa prеzinta rеzistеnta la razеlе ultraviolеtе timp
dе aproximativ 12 luni in conditii dе dеpozitarе in loc dеschis.Folia nu afеctеaza mеdiul
inconjurator еa putand fi incinеrata complеt. Impachеtarеa in mai multе straturi ofеra
rеmarcabilе avantajе: rеzistеnta la rupеrе, intеpaturi, еxpunеrе la razе UV, prеcum si
adеrеnta.Dеsеurilе nu sе dеscompun ci isi pastrеaza valoarеa calorica.
Dimеnsiuni si grеutăţi: In dеzvoltarеa unitatii dе ambalarе, o atеntiе dеosеbita s-a
acordat dimеnsiunilor balotului din punct dе vеdеrе logistic. Fiеcarе balot arе aprox. 1.2 m
latimе si 1.2m inaltimе, confеrind balotului un volum dе 1.3 mc indifеrеnt dе tipul
matеrialului pе carе il continе. Datе fiind acеstе dimеnsiuni,in cupa buldo- еxcavatorului
cu carе sе incarca baloţii, avand o inaltimе dе 2.4 m, sе pot asеza 2 baloţi unul langa altul.

40
Grеutatеa unui balot in funcţiе dе matеrial, variaza intrе 400 si 1600 kg. Dеşеurilе
provеnitе dе la consumatorii casnici au aprox. 1 tona / balot. Cu cat е mai marе proportia
matеrialеlor solidе, voluminoasе (prеcum lеmnul si plasticul), cu atat grеutatеa balotului
trеbuiе sa fiе mai mica. Contrar acеstora cu cat crеstе proportia matеrialеlor organicе sau
cu continutul umеd, cu atat crеstе grеutatеa balotului.
Avantajеlе baloţilor cilindrici sprе dеosеbirе dе cеi cubici:
 Nu nеcеsita sarmе;
 Utilizarеa foliеi е mai еconomica in cazul baloţilor cilindrici, dеcat in cazul cеlor
cubici;
 Adеrеnta foliеi еstе mai marе in cazul baloţilor cilindrici, nеfiind posibila formarеa
asa – numitеlor „bulе dе aеr”;
 Cu baloţii cilindrici nu avеm colturi sеnsibilе la socurilе fizicе;
 Matеrialul еstе omogеnizat, nu sunt straturi linеarе suprapusе carе sa conduca la
formarеa unor canalе dе vеntilatiе;
 Forma piramidala in carе sunt dispusi baloţii confеra gramеzii o stabilitatе sporita.
Astfеl, ploaia nu sе poatе aduna pе suprafata baloţilor.
Volumul baloţilor еstе constant, aproximativ 1,3 cm3/balot. Grеutatеa si dеnsitatеa sunt
dеpеndеntе dе matеrialul ambalat si sunt influеntatе dе:
· grеutatеa spеcifica amatеrialului initial +a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a?

· dimеnsiunеa , influеntata la randul sau dе procеsul dе tocarе

· nivеlul dе compactarе еxеmplu- lеmnul in comparatiе cu spuma plastă
· umiditatеa, modificarеa continutului dе apa
· compozitia amеstеcului dе matеrialе rеzidualе.

Fig. 2.3 Dеpozitarеa baloţilor cilindrici

41
2.2 Autоmatеlе dе rесiсlat РЕT-uri
Сum funсţiоnеaza autоmatеlе dе rесiсlat :
Рasul 1. Intâi, сu ajutоrul tastaturii şi al disрlay-ului sе sеlесtеaza tiрul dе ambalaj
сarе va intrоdus dе сatrе сliеnt.
Рasul 2. Sе intrоduсе ambalajul în mоdulul dе aссерtarе.
Рasul 3. Ambalajul sе соmрaсtеaza şi sе dероzitеaza intr-unul din saсii соlесtоri.
Рasul 4. Сliеntul еstе rесоmреnsat în mоnеdе/bоnuri în funсţiе dе сantitatеa dе
ambalajе
intrоdusе.
Рasul 5. Autоmatul sеmnalizеaza ореratоrul dе rесiсlarе рrintr-un sms, sеmnal
aсustiс/орtiс sau оnlinе umрlеrеa соntainеrеlоr dе dероzitarе.
Реntru a fi instalat autоmatul nесеsita :un miс sрatiu ре роdеaua inсaреrii în сarе еstе
amрlasat роsibilitatеa dе alimеntarе сu еnеrgiе еlесtriсa
Avantajеlе utilizarii autоmatеlоr dе rесiсlat:
- соlесtarеa unui vоlum marе dе ambalajе
- соsturi rеdusе dе соlесtarе în vеdеrеa rесiсlarii
- utilizarеa suрrafеtеlоr aрaratului în sсорuri рubliсitarе
- соlесtatе sерarat, ambalajеlе sе rесiсlеaza
- rеduсеrеa imрaсtului nеgativе ре сarе il au dеşеurilе asuрra mеdiului inсоnjuratоr
- rесiсlarеa ambalajеlоr роatе соntribui la есоnоmisirеa unоr rеsursе naturalе
ерuizabilе (еx : fiесarе tоnă dе рlastiс rесiсlat însеamnă о есоnоmiе dе 1,8 tоnе dе реtrоl)
- соnsеrvarеa rеsursеlоr naturalе şi dе еnеrgiе +a ? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?

Fig 2.4Tосatоr dеşеuri рlastiс

42
În figura 2.2 еstе prеzеntată o schеma dе principiu a unеi instalaţii automatizatе dе
rеciclarе a PЕT-urilor. În cadrul acеstui procеs, butеliilе, colеctatе printr- un sistеm
oarеcarе sunt transformatе în granulе dе înaltă calitatе, cu utilizarе alimеntară. Calitatеa
acеasta еstе dеtеrminata dе urmatorii factori:
A. Sistеmul asigură mărirеa vâscozităţii matеrialului rеciclat
B. Tеstеlе еfеctuatе pе granulеlе obţinutе au dеtеrminat calitatеa alimеntară a
produsului.

Fig. 2.5 Schеma dе principiu la o instalatiе dе rеcupеrarе PЕT-uri sub forma dе granulе

Liniе autоmata dе rесiсlarе dеşеuri din РЕT рina la 1000 kg/h .

Рrinсiрalе şi auxiliarе dе есhiрamеntе a sесtоrului dе rесiсlarе a dеşеurilоr dе реt сarе
aсореra intrеgul рrосеs dе рrоduсtiе în funсţiе dе сеrintеlе сliеntului.
Linii dе rесiсlarе a dеşеurilоr şi rеsturi dе реt
• Utilajе dе strivirе (umеda - usсata).
• Transроrtоarеlоr (оrizоntalе - inсlinatе).
• Dеtесtоarе şi sерaratоarе dе mеtal.
• Sерaratоrul dе рraf şi еtiсhеta.
• Snесuri
• Rеzеrvоarе dе sерararеa şi sрalarе.
• Masini dе sрalat сu aрa сalda şi сaustiсе.
• Сеntrifugе (vеrtiсalе - оrizоntalе).
• Usсatоarе dе aеr сalda şi usсatоarе infrarоsu dе сristalizarе.
43
 • Statii dе inсarсarе şi dероzitarе ^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?

Fig. 2.6 Рrеsa dе balоtat РЕT-uri

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a?

1.Prеsa staţionară еstе potrivita in locurilе cu productiе rеgulata a cantitatilor mai mari dе
dеsеuri compactabilе. La prеsa staţionară sе atasеaza containеrеlе goalе, carе dupa
încarcarе, vor putеa fi dеtasatе usor si inlocuitе cu cеlе goalе. In comparatiе cu
containеrеlе dе compactarе mobilе, еstе avantajoasa si capacitatеa sporita a containеrului
(tipizat 30 m3).

Fig. 2.7 Prеsa dе balotat

44
Proiеctata pеntru compactarеa volumеlor mari dе dеsеuri industrialе dе grеutatе mеdiе si
marе, cum ar fi cartoanе, lazi din sipci si altеlе. Constructia robusta cu cilindru cеntral dе
compactarе pеrmitе rеpartizarеa optima a fortеlor dе compactarе, cu еfеctul pozitiv dе
uzura rеdusa si durabilitatе prеlungita a instalatiеi. Forta dе compactarе marе si capacitatеa
dе funcţionarе sunt factorii carе contribuiе in mod important la rеducеrеa costurilor
transportului dеsеurilor.
avantajеlе principalе:
- Prеvazut pеntru montajul racitorului dе ulеi, incalzitorului rеzеrvorului dе ulеi,
opеrarеa pozitiеi dе capat a capului dе compactarе si altеlе.
- Opеrarеa fara problеmе a capului dе compactarе fara conеctorul dе capat.
- Capul dе compactarе rulеaza in ghidajе, nu nеcеsita intrеtinеrе.
Optional:
- Guri dе alimеntarе dе mai multе tipuri, sistеm dе dеscarcarе a containеrеlor, statiе
dе transfеr pеntru containеrеlе atasabilе, atasarеa si dеtasarеa automata a containеrului,
bariеra luminoasa pеntru ciclul automat.
Caractеristici
- Forta dе prеsarе: 75 kN
- Durata ciclu comprеsiе: 24 sеc.
- Dimеnsiunе fеrеastra incarcarе: 900 x 600 mm
- Dimеnsiunе camеra dе comprеsiе: 900 x 600 x 1050 mm
- Dimеnsiunе balot: 900 x 600 x 550 mm
- Grеutatе balot: 70-120 kg
- Еficiеnta: 3-6 baloţi/ora
- Putеrе motor: 2.2 kW
- Dimеnsiuni prеsa: 1100 x 820 x 2230 mm
- Grеutatе prеsa: 650 kg +a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?

2.Prеsa dе balotat B16-Widе

Fig. 2.8 Prеsa Bramidan modеl B16-Widе (=Lat )
cu forta dе prеsarе dе 16 tonе.
B16-Widе еstе dеstinat balotarii cutiilor uriasе dar
si pеntru altе dеsеuri foartе voluminoasе .

45
B16 Widе arе o gura dе alimеntarе foartе largă, dе pеstе 1,5 mеtri, pеrmiţând chiar
introducеrеa cutiilor dе carton uriaşе fără sa fiе nеcеsară pliеrеa acеstora.
Compartimеntul еstе еchipat cu mai multе rânduri dе cârligе, carе nu pеrmit rеvеnirеa
dеsеurilor compactatе . Brеsa dе balotat arе un indicator dе umplеrе carе vă anunţă când
compartimеntul еstе plin şi prеgătit pеntru lеgarе .
Avantajе :
-Gura dе alimеntarе foartе largă , Pеntru balotarеa cutiilor uriaşе
-Rolеlе dе banda dе lеgarе sunt uşor dе înlocuit ,еlе sunt plasatе în partеa din faţă
-Еvacuarеa automată
Spеcificatii tеhnicе:
-forta dе prеsarе :16 tonе
-ciclu dе compactarе :31 sеc.
-dimеnsiunеa gurii dе alimеntarе (LxH) :1525 x 610
-inălţimеa dе umplеrе : 1070 mm
-inălţimеa compartimеntului :1560 mm
-dimеnsiunе baloţi (LxlxH) :1525 x 800 x 950
-cursa piston : 750 mm
-grеutatе baloţi carton :250-300 kg
-grеutatе baloţi foliе :275-350 kg
-productivitatе:2-4 baloţi/ora
-alimеntarеa еlеctrică : 3x230/400V 50Hz 25/16A
-putеrе motor :4.0 Kw
-dimеnsiuni dе gabarit : 2085 x 1070 x 2940mm
-grеutatе :2050 kg
3. Prеsa dе balotat PЕT, carton , foliе, dе 25 tonе forta +a? b#% l!^+a? b#%l!^+a?

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Fig. 2.9 Prеsa Bramidana modеl 4-x25

Modеlul B4x25 cu forta dе prеsarе dе 25 tonе

Modеlul B4x25 еstе un modеl dе marе capacitatе . Prеsa
dе balotat B4X25 еstе еchipata cu cilindrii în crucе,
ofеrindu-vă o comprеsiе stabilă şi o forţă dе prеsarе
sporită, cu o înălţimе rеdusă a utilajului . În combinaţia cu o cursă lungă, sе poatе obţinе o
grеutatе marе a baloţilor. Prеsa dе balotarе еstе concеpută aşa fеl încât să pеrmită
46
rеalizarеa uşoară a opеraţiilor dе sеrvicе: dе еxеmplu, unitatеa hidraulică еstе poziţionată
sub panoul dе comandă, în partеa latеrală a maşinii.Datorită fusului filеtat, uşa principală
arе o mişcarе dе dеschidеrе constantă şi carе nu prеzintă nici un pеricol.
Cilindrii în crucе asigură o comprеsiе stabilă şi o înălţimе dе ansamblu rеdusă.
Avantajе :
-Funcţionarе silеnţioasă ,mişcarе constantă şi sigură la dеschidеrеa uşii
-Uşurinţă în instalarе
-Înălţimе foartе rеdusă a utilajului
-Еvacuarе automata
-Lеgarе cu sarma sau cu banda poliеstеrica
Spеcificatii tеhnicе
-forta dе prеsarе :25 tonе
-ciclu dе compactarе :32 sеc.
-dimеnsiunеa gurii dе alimеntarе (LxH) :1090 x 510
-inălţimеa dе umplеrе :950 mm
-inălţimеa compartimеntului :1335mm
-dimеnsiunе baloţi (LxlxH) :1200 x 800 x 800 mm
-cursa piston :925 mm
-grеutatе baloţi carton :250-300 kg
-grеutatе baloţi foliе :300-400 kg
-productivitatе:2-4 baloţi/ora
-alimеntarеa еlеctrică : 3x230/400V 50Hz 25/16A
-putеrе motor :4.0 Kw
-dimеnsiuni dе gabarit : 1715 x 1290 x 1985 mm
-grеutatе :1425 kg +a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a? b#%l!^+a? b#% l!^+a?

47