Concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante pentru învăţatori/institutori suplinitori, calificaţi

Probă scrisă de limba şi literatura română/metodică

Varianta 1
 Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu
1. Citeşte cu atenţie textul şi dă răspunsurile pe o foaie de concurs. 30 p.
Şcoala
(fragment)
de Tudor Arghezi
Ei plecaseră-ntr-o seară
Mai bondoci şi mai lungani,
Şi porniseră din gară,
Când mai smezi, când mai bălani.
S-au întors băieţii-acasă,
Ca să intre-ntr-altă clasă.
Din talaze răscolite,
Cer în ele, ele-n cer,
Ei aduc pe-nsufleţite,
Muşchi de bronz şi tălpi de fier.
………………………………
Lupta-i numai întreruptă.
Mai frumoasă pentru ei,
Se încinge altă luptă,
Între carte şi condei;
Între minte mai ales
Şi-nţelesul de-nţeles.
.....................................
 a). Explicaţi ce fel de text este poezia. 8p
b). Exprimaţi prin cuvinte proprii înţelesul versurilor:
“Cer în ele, ele-n cer, (...)”
« Muşchi de bronz şi tălpi de fier, (...) »
« Se încinge altă luptă,
Între carte şi condei (…) » 10p
c). Scrieţi câte un enunţ în care să folosiţi alt sens pentru fiecare cuvânt dat :
“ cer, muşchi, talpă, iute, minte, nouă. 6p
d).Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele cu acelaşi înţeles:
 Când mai smezi, când mai bălani.
 Se-mbulzesc la şcoli grămadă. 2p
e). Realizaţi jocuri de cuvinte, după modelul dat (cel puţin trei exemple):
casă – clasă – terasă - misterioasă 2p.
f). Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:
“Ei plecaseră-ntr-o seară
Mai bondoci şi mai lungani” 2p.

2. Răspundeţi pe o foaie de concurs la toate cerinţele. 30 p

a).Compunerea constituie o modalitate eficientă pentru cultivarea capacităţii de exprimare corectă a
elevilor. Enumeraţi cinci etape parcurse în realizarea unei compuneri după plan de idei. 10 p.
b).Prezentaţi opţionalul pe care îl aveţi la clasă : pe o pagină datele necesare identificării DO
şi în aproximativ o jumătate de pagină, un argument care să motiveze propunerea opţionalului şi care
să evidenţieze următoarele aspecte: nevoi ale elevilor şi formarea unor competenţe de transfer. 20 p.
3.Descrieţi dialogul, ca formă a comunicării didactice, prezentând:
a) definirea;
b) caracterizarea;
c) un exemplu de utilizare la disciplina de concurs. 30 p.

Proba scrisă la limba şi literatura română/metodică

Varianta 1
Barem de corectare şi de notare
1. Textul liric
a). Prezentarea sumară a textului în versuri cu referire la momentele/secvenţele reprezentative ale
textului: 4 p.
-structura specifică a textului în versuri: 2 p.
-figuri de stil şi imagini prin care se sugerează stări, atitudini: 2 p.
b) Înţelesul versurilor:
“Cer în ele, ele-n cer, (...)”-cerul se oglindeşte în mare, valurile mării se ridică până la cer, se
contopesc la orizont, îşi împrumută culoarea. 3 p.
« Muşchi de bronz şi tălpi de fier, » -muşchi bronzaţi, puternici ; tălpi bronzate, pline de nisip şi
de forţă. 3 p.
« Se încinge altă luptă,
Între carte şi condei (…) » se descătuşează efortul pentru a învăţa şi de a exprima în scris cele
învăţate. 4 p.
c) Exemple posibile: “Eu cer o indicaţie.” “Copacii sunt acoperiţi cu muşchi pe partea dinspre
nord .” “Vecinii se ceartă pentru o talpă de pământ.” “Am nimerit un ardei iute” “Andrei minte când
se simte vinovat” “Pe cer am numărat nouă berze” 6 p.

d). “Când mai bruneţi/ Când mai blonzi”

 “Se-nbulzesc în şcoli buluc” 2 p.
e). Depinde de exemplele date 2 p.

c). “Ei”-subiect; “plecaseră- predicat”; “mai bondoci şi mai lungani” –complement 2 p.

2.Compunerea
a) Câte 2 p. pentru fiecare etapă identificată corect. 2 x 5 = 10 p.
-alegerea temei, subiectului, titlului;
-organizarea planului de idei
-respectarea părţilor unei compuneri (introducere, cuprins, incheiere)
-dezvoltarea planului de idei;
-asigurarea cu instrumente de lucru uzuale: dicţionare, o gramatică a limbii române, un îndreptar
ortografic şi de punctuaţie, de compoziţie; ciorne.
-redactarea: construcţia frazelor, înlănţuirea firească a lor, paragrafe, limbajul, semnele de
punctuaţie, exprimare corectă, respectarea regulilor de aşezare în pagină.
b) –Datele necesare identificării : denumirea, tipul, arii curriculare implicate, propunătorul,
şcoala, clasa (nr. de elevi), anul şcolar, obiectivul transcurricular şi concordanţa cu nivelul de
şcolaritate 10 p.
- prezentarea argumentului în relaţie cu tipul de curriculum, respectarea criteriilor specifice
redactării unui argument,coerenţa textului, folosirea unui registru adecvat cerinţelor, corectitudinea
exprimării, ortografia, punctuaţia, aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea. 20p
3.-definire: limbajul adresării directe, al conversaţiei de la om la om, sub forma schimbului
alternativ de replici. (oral sau scris) 5 p.
-caracterizare : dezvoltă capacitatea de comunicare spontană, într-o formă îngrijită, exteriorizarea
prin limbaj a gândirii, a afectivităţii, a voinţei, intensifică relaţiile interpersonale, socio-afective,
implică schimbul reciproc, organizat de observaţii, reflecţii, informaţii, de confruntări, opinii şi
atitudini. 10 p
-prezentarea exemplului – 15 p

Concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante pentru învăţatori/institutori suplinitori, calificaţi

Probă scrisă de limba şi literatura română/metodică
Varianta 2
 Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu

1. Citeşte cu atenţie textul şi răspunde pe o foaie de concurs la cerinţele testului. 30 p

„În caietul alb, sub exerciţiul nerezolvat, învăţătorul scrise cu cerneală roşie o notă
subţirică, lunguiaţă şi ascuţită ca un firav firicel de arpagic. Era un patru.
Fetiţa se cufundă în visare. Se vedea cu stropitoarea în mână, udând notele mici care se
prefăceau într-o minunată recoltă de opt, nouă, zece...
Trezindu-se din vis, fetiţa se posomorî: nota cea mică era mai sfrijită şi mai pirpirie.
Lacrimi grele şiroiră din ochii ei.”
(după M. Sântimbreanu, „Apă pentru note chioare”)

a). Precizează spaţiul, timpul şi personajele prezentate în text. 3 p.

b). Subliniază adjectivele din primul alineat al textului. 3 p.
c). Precizează numărul şi genul substantivelor şi al adjectivelor care le determină:
“lacrimi grele , obraz luminos, fir plăpând, ochi umezi , notă pirpirie”. 5 p.
d). Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti şi cuvintele: „n-am”, „n-are”, „n-aţi”, „n-au” 5 p
 e). Scrie forma corectă a adjectivelor din paranteze:
Trecea prin păduri (pustiu), prin munţi (albe) cu fruntea (ninse) şi, când răsărea dintre stânci
(bătrân) luna (palizi), atunci se vedea un nor (uriaşe) atârnat de cer. 3 p.
f). Găseşte adjective pentru substantivele din enunţurile de mai jos:
Copiii privesc zăpada.
Fulgii acoperă pământul. 4 p.
g). Formulează enunţuri în care cuvintele “nouă, mai, mână” să aibă înţeles diferit decât cel
din text. 3 p.
h). Analizaţi sintactico-morfologic ultima propoziţie din text şi realizaţi schema ei. 4 p.
2. Alcătuiţi o compunere de 15-20 de rânduri care să prezinte o experienţă personală asemănătoare cu
cea din textul dat.
-să se formuleze un titlu expresiv;
-să respecte părţile specifice unei compuneri;
-conţinut şi stil adecvate tipului de text;
-să respecte normele de exprimare ortografică şi de punctuaţie. 30 p.
3. În clasa I, anul şcolar are o stuctură specifică.
a) Precizaţi etapele/perioadele acestei structuri şi caracterizaţi-o pe prima (durată, ce informatii oferă,
care sunt metodele, mijloacele şi activitatea preponderentă). 20 p.
b) Precizaţi paşii parcurşi în însuşirea cititului şi prezentaţi-i sumar pe fiecare. 10 p.

Proba scrisă la limba şi literatura română Varianta 2

Barem de corectare şi de notare
1. a).Precizează spaţiul, timpul şi personajele prezentate în text. 3 p.
-spaţiul –la şcoală, sala de clasă
-timpul-ora de limba română
-personaje – fetiţa şi învăţătorul
b). Subliniază adjectivele din primul alineat al textului. 3 p.
„alb, nerezolvat, roşie, subţirică, lunguiaţă, ascuţită, firav”
c). Precizează numărul şi genul substantivelor şi al adjectivelor care le determină: 5 p.
“lacrimi grele- feminin, plural
obraz luminos – masculin, singular
fir plăpând – neutru, singular
ochi umezi – masculin, plural
notă pirpirie-feminin, singular.
d). Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti şi cuvintele: „n-am”, „n-are”, „n-aţi”, „n-au”
Exemple:
Eu n-am habar de nimic.
El n-are voie la antrenament.
Voi n-ati văzut parcul de distracţii.
Ei n-au avut nici o şansă la concurs. 5p
 e). Scrie forma corectă a adjectivelor din paranteze:
Trecea prin păduri pustii, prin munţi albi cu fruntea ninsă şi, când răsărea dintre stânci
bătrâne luna palidă, atunci se vedea un nor uriaş atârnat de cer. 3 p.
f). Găseşte adjective pentru substantivele din enunţurile de mai jos:
Exemple:
Copiii fericiţi privesc zăpada strălucitoare.
Fulgii pufoşi acoperă pământul ostenit. 4 p.
g). Formulează enunţuri în care cuvintele “nouă, mai, mână” să aibă înţeles diferit decât cel
din text. Exemple:
De Crăciun ai primit o hăinuţă nouă.
În luna mai vom merge la munte.
Îl mână gândul să plece la pescuit. 3 p.
h). Analizaţi sintactico-morfologic ultima propoziţie din text. 4 p.
S A P C A S. A. P. C. A
„Lacrimi grele şiroiră din ochii ei.” -------------------
s adj v s pr s. adj. v. s. pr.
2. Alcătuiţi o compunere de 15-20 de rânduri care să prezinte o experienţă personală
asemănătoare cu cea din textul dat.
-să se formuleze un titlu expresiv; 5 p
-să respecte părţile specifice unei compuneri; 5 p.
-conţinut şi stil adecvate tipului de text; 10 p.
-să respecte normele de exprimare ortografică şi de punctuaţie. 10 p 30 p.
3. În clasa I, anul şcolar are o stuctură specifică.
a) Precizaţi etapele/perioadele acestei structuri şi caracterizaţi-o pe prima (durată, ce informatii oferă,
care sunt metodele, mijloacele şi activitatea preponderentă).
-etapa evaluării predictive;
-etapa prealfabetară;
-etapa alfabetară;
-etapa postalfabetară.
Etapa evaluării predictive- se desfăşoară în primele două săptămâni de şcoală.

Informaţii oferite:
-nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor elevilor;
-particularităţile psihosomatice individuale ale elevilor:resursele intelectuale şi afective,
acuitatea auditivă şi vizuala;
-gradul de dezvoltare a aparatului fonator al fiecărui elev;
-gradul de socializare specific fiecărui copil.
Fiind o perioadă de integrare şcolară a copiilor, comunicarea verbală este mijlocul de
interacţiune cadru didactic-elev, elev-elev. Este necesar să li se formeze copiilor capacitatea de
identificare şi de susţinere a unui dialog. Pentru aceasta se realizează convorbiri pe teme: „Cine sunt
eu?, Familia mea, Eu şi prietenii/colegii mei ş.a.” Prin aceste activităţi copilul învaţă să comunice date
despre sine: numele, vârsta, adresa, familia, îşi exprimă sentimente, emoţii, necesităţi. Activitatea de
bază este jocul. 20 p.
b) Precizaţi paşii parcurşi în însuşirea cititului şi prezentaţi-i sumar pe fiecare.
-recunoaşterea literelor –după forma şi locul lor în cuvânt (asociere cu recunoaşterea
sunetului);
-unirea literelor în silabe şi realizarea câmpului vizual de citire de o silabă;
-trecerea dela silaba la cuvânt-se realizează lent, dificil, cu efort din partea elevului, prin
reveniri succesive, prin reluări ale silabei¢uvântului. Se impune necesitatea ca fiecare copil să citească
în timpul fiecărei lecţii în ritm propriu, conştient şi corect;
 - delimitarea fiecărui cuvânt din propoziţie/frază şi înţelegerea acestuia-este pasul cel mai
dificil, dar are finalitate, dacă etapele şi obiectivele din perioada prealfabetară au fost parcurse/atinse,
realizate. 10 p.

Concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante pentru învăţatori/institutori suplinitori, calificaţi

Probă scrisă de limba şi literatura română/metodică
Varianta 3
 Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu

1. Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi pe o foaie de concurs la toate cerinţele: 30p.

„Neculai Isac era un om cu părul alb, dar se ţinea drept şi sprinten pe cal. Purta cizme şi un
ilic cu nasturi rotunzi de argint. Pe umeri, ţinută numai într-un lănţişor, atârna o blăniţă cu
guler de jder. Avea tolbă de piele galbenă la şold. Coborî de pe cal, zâmbind cu prietenie cu
ochiul lui limpede şi albastru. Vorbea cu glas moale şi blând.”
Mihail Sadoveanu – „Fântâna cu plopi”
a). Identificaţi numele personajului prezentat în text.
b). Selectaţi expresiile care ajută la descrierea fizică a personajului.
c). Precizaţi însuşirile sufleteşti ale personajului.
d). Definiţi noţiunea de personaj literar.
 e). Credeţi că un personaj cu chip frumos este întotdeauna personaj pozitiv ?
Argumentaţi prin comentarea proverbului „ Pe dinafară frumos, înăuntru găunos”
f). Menţionaţi câte un sinonim pentru cuvintele : ilic, tolbă, şold, moale, blând, limpede.
g). Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor din propoziţia:
„Avea tolbă galbenă la şold.”
h). Menţionaţi funcţia sintactică a cuvintelor din propoziţia:
„Vorbea cu glas moale şi blând.”

2. Personajul literar. Răspundeţi pe o foaie de concurs la toate cerinţele. 30 p.

a).Prezentaţi un personaj dintr-o lectură cunoscută.
Precizaţi faptele, vorbele şi gesturile care dovedesc trăsăturile morale ale acestui personaj şi
părerea altor personaje din lectură despre el. 20 p.
b). Scrieţi cinci proverbe care se referă la trăsăturile morale ale oamenilor. 10 p.

3. Rspundeţi pe o foaie de concurs la toate cerinţele. 30 p.

a). Precizaţi patru elemente care asigură formarea deprinderilor de scris ale
elevului de clasa I. 8 p.
b). Prezentaţi structura planificării calendaristice şi a proiectării unităţii de învăţare. 8 p.
c). Schiţaţi cele două aspecte ale profilului unui cadru didactic: 14 p.
- profilul moral;
- profilul profesional.

Proba scrisă la limba şi literatura română Varianta 3

Barem de corectare şi de notare
3. 1. Citiţi cu atenţie textul 30p.
a). Identificaţi numele personajului prezentat în text. (Neculai Isac) 1 p.
b). Selectaţi expresiile care ajută la descrierea fizică a personajului.
(părul alb, se ţinea drept şi sprinten, ochiul lui limpede şi albastru ) 4 p.
c). Precizaţi însuşirile sufleteşti ale personajului.
(un suflet deschis, vesel, prietenos, molcom, blând) 4 p.
d). Definiţi noţiunea de personaj literar.
(Pesonajul literar este persoana care participă la acţiunea descrisă într-un text. Personajul
literar poate fi întruchipat de fiinţe/lucruri care primesc însuşiri omeneşti. El poate fi
personaj pozitiv sau negativ. ) 5 p.
e). Credeţi că un personaj cu chip frumos este întotdeauna personaj pozitiv ?
Argumentaţi prin comentarea proverbului „ Pe dinafară frumos, înăuntru găunos”
Un personaj cu chip frumos nu este îtotdeauna personaj pozitiv. Exemplu : regina , mama vitregă
a Albei ca Zăpada. Cea mai frumoasă din ţară dar rea şi necruţătoare cu cei din jurul său.
Ca şi mărul, care poate fi frumos pe dinafară şi mâncat de viermi în interior, la fel şi omul frumos
la chip, poate ascunde un caracter urăt periculos pentru cei din preajmă. 6 p.
f). Menţionaţi câte un sinonim pentru cuvintele : ilic, tolbă, şold, moale, blând, limpede.
 ( ilic-vestă, tolbă-traistă, şold-mijloc, moale-firav, blănd-prietenos, limpede-clar) 2 p.
g). Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor din propoziţia:
„Avea tolbă galbenă la şold.” 4 p.
avea –verb; tolbă-substantiv; galbenă-adjectiv; şold-substantiv.
h). Menţionaţi funcţia sintactică a cuvintelor din propoziţia:
„Vorbea cu glas moale şi blând.” 4 p.
vorbea-predicat; cu glas-complement; moale-atribut; blând-atribut.
2. Personajul literar 20 p.
a).Prezentaţi un personaj dintr-o lectură cunoscută.
Observaţii şi aprecieriurmărind următoarele puncte:
-lectura în care a întâlnit personajul; 4 p.
-locul personajului în ansamblul lecturii; 4 p.
-trăsăturile fizice şi sufleteşti; 4 p.
-fapte, vorbe reprezentative; 4 p.
-impresii personale. 4 p.
3. Metodică 30 p.
a). Precizaţi patru reguli tehnice care asigură formarea deprinderilor de scris: 8 p.
- poziţia corectă în bancă 2 p.
-modul în care ţin şi folosesc instrumentul de scris (creion, stilou) 2 p.
-manevrarea motrică a mâinii (fără mişcări inutile) 2 p.
-orientarea caietului (suportul scrisului) 2 p.
b). Prezentaţi structura planificării calendaristice şi a proiectării unităţii de învăţare. 12
p
Unitetea de Conţinuturi Săpt.
Ob. de ref. Nr.ore Obs.
învăţare

Nr. Conţinuturi O.R Activităţi de învăţare Resurse. Data Evaluare

crt.

c). Profilul moral : dragoste faţă de copii, înţelegere şi răbdare cu fiecare copil, tact pedagogic,
cinste, corectitudine, decenţă, ataşament faţă de activitatea didactică/locul de desfăşurare a acesteia,
spirit practic, stăpânire/sacrificiu de sine,măiestria îmbinării exigenţei si sobrietăţii cu bunătatea şi
buna dispoziţie. 7 p.
Profilul profesional: o temeinică pregătire profesională, motivaţie pentru pregătire profesională
continuă, vocaţie şi deschidere către nou, respect pentru creaţiile materiale şi spirituale româneşti
(istorie, cultură, datini etc), autentic sentiment patriotic, creativitate. 7 p.